Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Revoluția de La 1821 - Acte Jurisdificative
Revoluția de La 1821 - Acte Jurisdificative
ACTE JUSTIFICATIV
LA
u.
.1_4
RICESC
Diroctor; la, Arhivelo
did iii.
11
-1874
IN EDITURA TYPOGRAPIIIEI ROMANE G. CIIITIU SI I. THODORIAN
CR.AIO VA.
www.dacoromanica.ro
ACTE JUSTIFICATIVE
LA
www.dacoromanica.ro
ACTE JUSTIFICATIVE
LA
FP
p.
RICESCU,
1874
IN EDITURA TYPOGRAPHIEI ROMANS G. CHITIU SI I. THEODORIAN
In
CRAIOVA.
www.dacoromanica.ro
t.P&A,
J POPES CU B JENARIT
AUTO R ...01....c.dkrae,itta......
V 0 IgA4sA.0-Atia4.:46,44,..:
N 1 Y23. _A N li L ..-.4%4...........,
N' 0 ir E.
1Nota 'No. I.
Ca WO faca lestorul ua idee de sufferintele poporului in aces epoca , reproducem alllturatul act, cum i IA poesie care descrie cu elocinta jaCtirile gayernantilor din epoca de trista mernorie a Fanariotilor.
'rota lumea scie ca reposatul marele Barn), Grigorie Brancovenul era unul din cet mat eminenti elevi (i) at faimosulut
Lazar; era un boier plin de eruditie; ellinist si latinist profund. Filosofia hit Ainecciu, tradusa din latineste in limba ellenica. antics, este de acest boier.
La curtea sa afla asil si protectie toti loghiotatii Greet. Pe
Lang sine avea si unit condiscipol al set, Nicolae, ce avea on6rea a manca cu coconul la massa, si care, pentru tam fav6rea si protectia ce i se oferea, ca un carturar ce era, si ca
unul de stia si psaltichie, se credea fericitt a canta la paraclisul dela capela din curt; insa numai cand venea coconul
la biserica..
In domnia lui Caragea, Banul Brancovenul, fund numit SpaLogofete, it ditar, plisse sa't theme pe logofetul Nicolae.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
de unde era sa.'i scota el? Aci trebue se fie ce-va; cats sa
me dumiresc.
Bine al venit sanetos, boerule! strigara cu totii. Dumnecleii sa te tie, ca plesnea fierea 'n not de urat.
Astia sunt copii mei, clise buluc-bap. catre polcovnicul
Nicolae. Am trait bine cu derwii; cu tote ca cate odata, de,
tarnuiam 1 scarpinam pe ca.te unul. Nu e aa,, me, Ione, Marine, Stane?
D-ta se flu sanetos, boerule; biciul stapanului Ingrae pe
slugs.
www.dacoromanica.ro
4^
de atunci. Dupa ce esira ciausii, si plecara cu poterasii lor,
intreba logofetu Nicolae:
Ce o sa faca ei acum?
Vei vedea, maine, poimane, ailalta poimane, dupa departarea unde se duc.
Bine, vom vedea, plisse logofetul Nicolae, cu flegma sa
de loghiotat. Inaintand noptea, boierii polcovnici se culcara.
A doua di de dimineta incepura. a veni din ceusi, si a da raport. Unul spunea ca baetii lui, din .cutare si cutare sat, s'at
tutors cu atatea capete de vite, boi, vacs, vice!, cai, etc. Altai asemenea; celalalt pe a sema.
Buluc-basa be porunci ca fie-care sa.'si du.ca vitele sane in
Satid tactului acum era plin de sute de pagubasi; la carBacanul ysi carciumaciuma si la bacanie se faces
rul incepura a lauda pe Dumnedet. ca a mai inviat satul. In
fine, poterasii, espediati dupa cautarea hotilor si a vitelor, in
www.dacoromanica.ro
terra..
www.dacoromanica.ro
-6
Sarac sunt, clisse el, cinstite cocdne; bunt sunt 5o de mii
de lei ee 'mi a dat; si bunt sunt banii ce vedem cu ochii mei
sera pe masa polcovniciei; dar ceea ce vecl ca este, e blestemul, urgia lui Dumneclea! Nu'mi trebue ! adause el, scutueandu'si giubeoa; mai bine sarac si curat, cu carticelele mele, cu bisericuta mea; si pentru ua gura si imbraca.mintea unui trup, se traesti d-ta! Multi saraci me.nanca din curtea d-tale;
www.dacoromanica.ro
Iata dara, care erat drepturile cinstitilor si credinciosilor boieri at Domniilor fanariote Ua. clash, se clicea de slug!, alta
de credinciosi boeri;
cea mai malts, ce practica tdlharia organioata, se dicea cinstiti i credinciosi. 1)
CANTEC OLTENESC.
Leleo muica, randurica
Numal p6te mitutica;
Ca'i frumest dimineta,
De a tent avu(ie,
C'aduc aurul cu sacii,
Dace parte n'at saracii !
Ca din holda ce muncesc
Nici un bob nu folosesc ;
Muncesc tot pentru ciocoi ;
Copila01 imi staff goi.
www.dacoromanica.ro
Poterile
yi catane
El pe tog it saruta,
Flinta 'it umeri arunca ;
i luand'o spre Vulcan,
picea 'n frump. pe Jian.
')
www.dacoromanica.ro
-9
nImbracamintea unui boer din prdtipendada costa 4od galb.
aprOpe; tar a coc6nelor, indoit si intreit. Boerii cheltuesc pe
an pana la 3 mit de galbeni, de-si ar Poslusnici pi Scutelnict,
91 ate 10 -20 Servitori (tigani) cu cart se ajuta.
Cheltuelile Printului se urca pe an dela 3 pans. Ia 4 mil.
lei, In care intr.& 9i tributul Portii, cum si presenturile Pasilor ei demnitarilor celor mars at Portii, cum 91 gratificatiile
pe la favdriti sl pe la Elcii (consult). Intretinerea curtii domnesci costa mai multe sute de mit de lei pe art. Functiunile
se dart pe cate tin an, si tote cu bani Bata."
Un alt strein, care a sedut in Principate mai multi ant, qice despre Caragea :
In prirnul an al Domniei sale, impositul ordinar fu ada.ogat de opt on mai mutt de ce fussese fixat prin bugetul general, decretat de divahul Domnesc la I 802, conform Hatiserifului; acel imposit se mai adaoga pi prin ordonante date la
fie ce triminie de catre aclunarl partiale de boeri, decorate cu
titlul pompos de Adunare obstesca,
Acest imposit se mai maria prin dessele schimbari de Vistieri ; 11 mai marea 91 ispravnicii, creaturele Vistierilor, dmeni
1) Lettres sur la Valachie , par P. R. Paris 1821 pag. 8; 85, tot, 128, 129
si 134.
www.dacoromanica.ro
10
Si trite aceste jafurt eratt sanctionate de ministrii lui Caragea, creature vile alle Despotului, complici at hotiilor salle,
ua urmbra din vechea obstesca Adunare ; iar budgetul era
tot d'auna In deficit, cu scop d'a servi ca pretest pentru abusuri noue alle annulus viitor.
www.dacoromanica.ro
II
osebit si copie dupe o nota ce in urma ni s'aa trimis de catre cinstitul general consulat al Russiel de aid', spre a se face cunoscuta. care Imparatescul auz si cererea ce face prin
numita nota Escelentia Sea G-eneralul Consul rusesc ; si tocmat
www.dacoromanica.ro
T2
ba bine-chibsui, spre a ni se pa.di cinstea, dreptatile si privileiurile earl -prin frnparatescile si vrednicele de Inchinaciuni
Hatiserifull n1 s'an ha.radit; cum si linistita petrecere i odihna, atat a partii bisericesci, i a nemului boerilor pagienteni,
tat si a tOtei obstei supusilor Raele a kelerului imparatesc.
Ca.c1 Choi apururea, ou tot& obstea,Inalta.m maini de rugaciunl
catre 5naltul Dumnedeu pentru prea puternicul i prea drepitul
Sian dat acest penticostar bisericei dela Closani., jud. Mehedinti; si pohtim preotii bisericei acesteia, ce se vor afla on
I) Condica No, 122 din Archiv. Statulni gag. 338-339.
www.dacoromanica.ro
t3
1819. febr. 27
Dionisie Arhiereul;
Varlaam Monahul;
Varlaam Lupul;
Marin;
Efrosin Eromonah;
Apostol ;
Petre ;
Zoi;
Dionisie Arhiereul ;
Iosif Ieromonah;
Parvik;
Rocsandra;
Mitrofan. Ieromonah;
Costandin, Ioana ;
(suscris) Theodor biv vel sluger. 1)
Nota No. V.
Actul de danie a lui Tudor de 30 sta. dal fn folosul preotilor dela
biserica din comuna Prejna, dist. Mehedinti, 4idita de Tudor cu
spesele sale la 1808, ci reparata la 1860.
FiMd ca pentru stinjini de moie tret-ciect, ce'i ant cumpa-
') Scris de mina lul Tudor, la pag. 124 verso, din acel Penticostar.
2) Se vetle ci pe atuncl Tudor cugeta la Insur5t6re.
a) Originalul autografj it posedi autorul acestel istoril.
www.dacoromanica.ro
14
ce am la munte in Dalboca si in Closani; i o piatra de mera din apa Tismenei, cu cureoa de mosie din Calnic; sa se
venda, on cu mezat sail cum se va socoti ca va esi mai bun
preta, ca sa nu se faca paguba.
2. Tote hainele, i aramurile, si tacamurile de masa, sa se dea
fratini-met Papa.
3. Tate argintariile pi armele trite se afla sa se venda.
4. Mosia pi alte acareturi, si yule ce ama la Vladimir jud.
Gor-jia, acelea sa ra.maie fratini-met Papa vi surora-mea, si
maica-mea, cat va trai.
www.dacoromanica.ro
15
15 # la Logofetu Petre de Divan, si altul de lei 500 la Gherie, omul boeralui Samurcac, sa nu se tie in sema; ca le am
platit, si nu s'at gasit ca sa le dea.
6. Top bani ce vor prinde la venclarea celor numite mai sus,
www.dacoromanica.ro
16
cieri din Statul major, ca se studiese locul pe unde s'ar putea face drumurl, pentru inlesnirea comerciului et tranportarea trupelor; sa evaluese intinderea, populatia si natura solului, avantagele acestei terri, si paguba ce ar simti Turcia
si Russia din perderea for ; in fine sa notese dispositiile locuitorilor in privinta Austriei.
Eata respunsul comissiunii
Aceste terri sunt d'ua mare utilitate strategica pentru apararea imperiulul despre resarit; cad, possedand partea occidentala a Carpatilor, este indispensabil a possede si partea
orientala, care ar forma punctul de redinm, al ostirilor, s'ar inlesni retragerea for la cas de inving-ere ;. apoi cele done provincil pot hrani pa inbelsugare ua ostire cat de mare; prin
urmare, pang, sa putem a ne face stapani p'aceste terrl avute, comissiunea e de opiniune a stramuta hotarele, in timp de
pace, fie prin invoire sail prin orl ce alt mijloc.
Moldavia are ua importanta speciala.; cad ar pune In comunicatie directa Galicia 9i Lodomeria cu Transilvania ; astfel
9i
producte catre Terzburg, Kronstadt i Bistritz, said catre Sibfia, Czernovitz si Syatin.
www.dacoromanica.ro
...t--
-a.
flat despre dispositiile locuitorilor in privinta Austriei, comissiunea it imparte in trei classe : preoti , boieri i teram.
Preotli simt ua. mare ura pentru stapanirea Austriei, din causa deosebirii de religie i de temerea sa nu percla proprietatile i influinta lor asupra poporului. Boierii sa tern sa nu perda. dreptul absolut ce esercita asupra teranilor,, impartaOnd
i el prejudiciile popilor ; insa temerea de Ruo ii face a prefera stapanirea Austria Cat pentru sateni, pentru ca nu sunt siguri pe munca lor, i plangerile lor nu sunt ascultate, ei doreil
alta data dominarea RuOlor ; dar de cand cunosc jugul moscovit, el invoca guvernementul austriac ; mai ales de child
ved ca satenii din Transilyania sunt protegiati, ei platesc tacse
regulate 0. traesc lini*titi, bucurandu-se de fructul muncei lor.
E de sperat ca chiar preotil i boerii, luminandu-se asupra adeveratelor lor interese, i convingandu-se de avantagele ce ar
trage din dominarea austriaca, vor priimi i ei bucuroO sceptrul monarchies austriace.
In privinta solului , comissiunea e de parere ca. numai a
treea parte e cultivabil; cad restul e acoperit de paduri, bald
.1 muntl neproductibili ; i '1 pretuetce ca la 20 mil. fiorini.
Cat pentru populatie, find ca. locuitoril acestor provincii
sunt supuOi Portia, s'ar putea pretui fie-ce familie, una peste
alta, la 5o fiorini, pret cu care i nobilii din Transilvania vend
servii lor ; prin urmare, ton. populatia romana se pdte evalua
la 21 Mil. i 500 mai fiorini."
Ua familie de miei , observa autorul de unde estragem a-
cestea, ar costa mai mult ; insa Regis, fiind pastoril poporelor, evaluesa turmele lor bipede dupa buna lor placere. ')
') Primal caiet al operel Staats-Anzeiger, de Schloetzer, pag. 38 si urmaterele
pe care faimosul orator Mirabeau le-a publicat la Londra la 1788, in opera,
De la Monarchie prussienne sous Frederic le grand", tom. VI. pag. 279 si
urmaterele ; si dupa Mirabeau le-a reprodus Alfred Michiels , in opera sa :
Histoire secrete du gouvernement autrichien", troisieme edition, p. 421-429.
2
www.dacoromanica.ro
- 18
cea mantuitore, si din preuna cu mine a o serba pre toll indemn, nu In mese si In ospete, nu In chiote desarte si in racnete de viOre, ci in chimvale tacute, dar bine resunatore de
multumiri si de rugaciuni catre milostivul Dumnedeu, ca duh
drept inoind intru cele din launtru ale inaltimei Tele, cu .duh
stapanitor sa le intaresca.; si luminanduli mintea cu duhul intelepciunii, duhul Intelegerit, duhul ternerii de Dumnedeu, duhul cunoscintii, duhul bunei credinte, duhul sfatului, si duhul
puterii, sa.'ti Indreptede mana spre secerisul neghinei patimilor
din sufletele norodului; si sa to Invrednicesca a semana in tren-
www.dacoromanica.ro
Si nu sunt departe de inaltimea Ta cinstitele icene ale acellor sla.viti barbati. Aprope de Inaltimea Ta sunt ; cad In
naltimea Ta dinteensii te tragi, si al for fin esti ; qi dinpreuna cu (Musa vei mosteni slava cea nemuritore, petreca.nd ca
ei, si pilda de tota fapta bung dand, si cu cuventul, dar mai
virtos cu lucrul, atat luminatelor odrasle, cat si tutulor supusilor Inaltimei Telle ; ca, nici dascali mai adeverati si mai
vrednici de credinta fiilor sunt de at parintii; nici pravila,
mai -ascultata si mai pazita de supusi este cleat pravila cea
vie, care este purtarea si petrecerea Stapanitorului. Prea invecatul Plutarch dice ; Ca. marele Alecsandru Machedon, avendu-si capul cam plecat in partea unui umern, an dat pricina boierilor, si boierii altora, a tine capul asa cum si Imperatul , socotind ca. le Ode mai bine". Asa se impodobesc supusii cu cusururile, macar firesci, macar naravesci, a le sta.panitorilor.
In dillele reposatului Domnt. Alessandru Moruzi, curtesanil cars de cari se intrecen sa caute chioris, pentru ca Voda
reposatul era ponivos ; si vedea cineva-si in Bucuresci atunci
ua filotimie orba in orbire. Si care patima trupesca este mai
rea de cat orbirea ? Dera obrazul Domnului, celle mai urate
patime le arata frumase in ()chit norodului; iara. de Inaltimea
Ta nici ua patima moralicesca nu se va lipi, nick va smeredui
pre supusi, in cata vreme vei petrece in ganditii, der& nu veriutd
InsoVire a Grigoriilor, a Matheilor, a Scarlatilor, a Alessandrilor Ghici, nem-uritorilor cu slava Domni ai Valachiei, si pa.rinti at Marie! Tolle si ai patriei, cart neveduti star d'asupra
capulul Inaltimei Tolle , soptindu'ti celle de toles si de man-
tuirea norbdului Invetature, si gata sa, te incununede cu cunune nevestejite, de'l vet asculta. Pre acestia ascultand, si cu
cinstita si laudata adunare a boierilor celor ce acum stars, si
mai la urma vor sta imprejurul domnescului scaun al Inalti2*
www.dacoromanica.ro
,-
20 --
mei 'Nile, slujindu-te, vei fi nevatamat de aspidele si de nilpArcile cars, incolacindu-se pe dinaintea scaunului, stau, gata
') Din Memoinir 1ui D trzenu. Trompeta No. 685 smut 1868.
www.dacoromanica.ro
21
Prin introducerea limber ellene de catre Fanarioti in biserica, in cancelarit si in scale , scopul for era a desnationalisa
pe Romani; caci limba e nationalitatea. De aceea limba greca era obligatorie; i fii de boieri, fara acesta limba nu puteam. nici ocupa posturi publice, nici dobandi boierii '); si apoi
acelle scale, cu scop d'a greci pe Romani, facendu-i a dispretui tot ce era romanesc, se platen din Vistieria terra!
91
www.dacoromanica.ro
22
,,Precum Negru Voda cu spada, ast-fel Gg. Lazar cu cartea in mana, Vice d-nu Papin Ilarian, trecu muntii ca sa. spuie
Romanilor de sub Domnia Fanariotilor ca erail Romani". 1)
Lazar sosi In Bucuresci la anullI 1816, adus in tera de familia Barca.nestilor, dupe cum ne asigura Eliade 2). El presinta Eforiei scolelor, (compusa de Mitropolitul, Banul C. Ba.laceanu, Vornicul Gg. Golescu al Logof. Stefan Nistor) programa de sciintele filosofice ai matematice, ce voia sa predea
Romanilor in limba nationals. 3)
P'atunci scale romanesci eran numai cele tinute de paracli17
seri pe la biserici, unde se inveta cum Vice d. Poenaru, numai mecanismul citirii si al scrierii, ai ore can rugaciuni bisericesti. Mai era ua scola romana. la Coltea, care apoi se
muta la Sf. Gg. vechin , si al careia dascal era slavon , numit Chirita, ce invata pe scolari ua scriere mai curata, din care
esian scriitorii de hrisove. Succesorulu lui Chirita fu dascalul
Stan dela Olteni. La Pasci si la Craciun elevi din acesta scOla
citean discursuri in limba romana in aqui Domnilor, pe cand
dascalii greci le citean in greceste.
www.dacoromanica.ro
23
stipendisti, cum atesta inscriptia dupe usa acestei biserici, daramata la 187o. 1) Domnitorul incuviinta deschiderea scolei;
dar cu mare greutate se putu smulge din ghiarele steinilor 2)
numai un apartament din spaciosul edificit al St. Sava.
.Aci Lazar, in presinta unui mic numer de auditors, putini
din sc6la greca, i cei mai multi comersanti $) destepta. in Romans amorul de patrie si gustul de sciinte, criticand tot-de-odata moravurile stricate ale privilegiatilor dupe atunci. La inceput lectiile sele eras in forma de conferinte, spre a fi intelese de publiculil ce frecuenta sc6la sa, nepreparat pentru sci-
and vocea lui Tudor destepta in animele Romanilor simtimentul emanCiparii for elevii lui Lazar , in sufletul carora
el aprinsesse schinteia sacra a patriotismului si a sciintei, respunssera, cu tot poporul apassat, la apelul liberatorului ; astfel sc6la lui Lazar, (lice D. Poenaru, deveni focarul din care
schinteia. entusiasmul patriotic.
1) Via(a 1ui Lazar, de d-nu P. Poenaru, pag. 64.
3) Peste cinci-deci de camere din acel edificia eraa ocupate de greci, arnauti si
serbf , ce locuiau acolo cu farniliele lora, unit facand parte din garda doinnescA, aljii ca rudenil cu densit ,Si Cu servitori doranestl, numitl idiclil, sad
copii din casa (D. Poenaru, opul citat pag. 22).
3) Acestia veniti prin indemnul comersantulut Alecsandru Tell (parintele generaluluf Tell) care cunoscusse pe Lazar 1i pe alai roman/ lumina(i de peste
Carpa(f in calatoriile sele ca comersant in Transilvania. (D. Poenaru, opul
citat pag. 23).
4) Opul citat pag. 27.
5) In ,1Curierul Roman" din 1836, Elliade, mentioneza pe discipolif lui Lazar.
www.dacoromanica.ro
24
Nota No. X.
Un dialog in versuri intro Tudor, Prodan ci Machedonski.
www.dacoromanica.ro
---, 25
TUDOR
Fratilor ,
Septe ant stint astall; ua domnie stapftnesce ;
Un jug grew vedem c'apasa ; pedepsesce, jefuesce;
In asta vreme trecutt, ne'ncetat m'am socotit,
pioa, ndoptea m'am gdndit, i tot nu m'am demerit,
In ce chip a0 putea face, norodul s isbavesc ,
De jafurf de nedreptate, patria s'o mantuesc.
Nu mat pot suferi Inca nemul melt sa ved robind,
Jefuit, adichipsit, Injugat, tare gemand.
Strigi, plInge, lacrameda ; boierif ail asur4it ;
Nu se 'ntorc, nu vor s'auda ; tin planul ce l'ad urdit;
S'all unit tare cu Grecif, aft uitat pe nemul sett ;
Fel de chipurf iscodesce, nu tern Ilia de Dumneded !
SI las norodul d'oparte ; Bisericile-ail vendut ;
Si ail randuit Nastavnicl cart nu li s'att cadut
Peste pravili aft calcat, far' a avea vela sfiall ;
5i stapanind jefuesce, neavend nicf o 'ndoiall.
Ve rog, frati, ve socotirall, de se cuvine rabdare ;
Si ce red pot sa'l mai faca, ca sa an aiba iertare ?
Eft acum am hotarat sa scol norodu 'n piciore,
Cu arme sail resplatesca ; sa se faca un foc mare;
Ve rog dar ce-atf socotit ? Datf respuns ca sunt aprins
D'ua vapae , ce cu rIvna arde ca un foc nestins.
HAGI PRODAN.
Macar ca 's nascut departe, s'aicl nu e nemul melt,
Drept a vorbi tot se pate, c'avetf un jug forte great;
La ua pravila nedrepta se cuvine or! 9i cu!
: terra mea nu-1;
Ca sa stea cu 'mprotivire. Eti
De vreme ce-al hotarat, scold -te, ce staf pe gaud ?
N'audf nemul tell cum strig't, cu jale i lacrenand ?
Ce to tem! i nu pornescl ? Eft void fi ajutor tie.
Am cincl-decl de Serb! cu mine, pot sa ti-I daft de sotie.
Nu ma! sta pe gandurf dara ; asta-nopte sa pornescl;
Mal bun prilej nu se 'Jae ca acnm sa nimerescl.
MA CHED 0 SNKI.
Arhon Sluger, i ed cfic : vremea cea de mult oftata,
Domnia a reposat, destul prilej itti arata ;
www.dacoromanica.ro
- 26
TUDOR.
Hagi ! La Serb! poruncesce cail s'armele Indata!
Acum napte'-avem prileju, pana Jiva nu s'arata,
SA esim din Bucurescl, care Olt drum s'apucam;
Oltul dupa ce vom trece, la norod stire sa dam ;
Cad el toV me stilt pe mine, nu sunt la nici ua 'ndoiala ;
Marl si midi se vor scula, fara de nici ua sfiala ;
Cu arme sa's1 resplatesca, tot! cel lipsitl de dreptate ;
Cat! s'au tras prin judecap, jefuitl cu strftmbttate.
Am glad sIt vedea sculatl, de vitejie 'nfocatl,
HAGI PRODAN.
Ai mel Area iubitl ostasi, cu top acum sa plecatl !
Oltul dupa ce vep trece, f6rte bine s'ascultati;
Dintr'acest cesd Inainte, stapan p'acesta sal stip ;
Orl ce ve va porunci, s'ascultatl, ca nu gresitl.
Merged vol; eft stall aicea ; tote void sa le privesc ;
Ochil unul bun prieten, lesne nu sa amagesc.
Norocire 'n calea %rostra! Acum veste bun'astept !
De urmare de isbanda, norodul sal ved destept !
ynvApaiap,
M.A.CHEDONSKI.
Sufletul tea acel mare, tot ratacit ye! sa-1 vedi ?
5'ale nemuliti necazuri, tote to vrel sa le rabdi ?
Si dintr'ua milostivire, In pornire prefacut. 2)
TUDOR.
Da! asa 'ml a, fost norocul, spre necazurl sunt nascut.
Ah ! Dumnec)eule sante ! Cel ce me povetuesci,
Inteacesta cale mare, isbanda sa-mr daruescl!
www.dacoromanica.ro
27
MACHEDONSKI.
Lul Dumnedea tu te raga, i el te va intearma.
..
TUDOR.
Ah I porunca lul e grea I
MACHEDONSKI,
Dar este folositdre ; la urma t'el mangaia.
Resplatire ca sa faca, singur pate i voiesce.
Bratul sea ca sa-1 ajute ') pe altil nu primesce.
Al nadejde 'n Dumned ea, care te-a imbarbatat;
Sill ca te-a scapat din multe, Oita 'n sfarsit n'a rabdat.
Nevoind ast pas a face, forte tare esti gresit.
Intr'acest plan te 'ntaresce, ca sa dal un bun sfarsit.
Un minut te mantuesce (ea 41 clic) de ura lor.
Temete, nenorocite ! Stranepot Romanilor !
Intr'acest cesa de durere, vedi sa nu te poticnescl.
A tot nemului osanda, singur tu al s'o 'mplinescl.
TUDOR.
La ua pravila nedrepta de ce sa fim osanditl ?
SI rabdam necasurl none, si in chinurl adancitl ?
Nu's destule cate are ticalosul muritor ?
Peste-ua sarcira ,Si alts, cum pate fi rabdator ?
Cerescule Imparate, fiinta ce ne-al mat dat,
www.dacoromanica.ro
rit de ret, bun lucru fac inaintea lui Dumnedet? Ca bun este Dumnedet i ca sa ne asemanam poruncilor lui, trebue
sa facem bine ; iar acesta nu se face pana nu va trece reul.
Pana nu vine iarna, primavera nu se face. A vrut Dumnedet
sa faca lumina ; aceea s'a facut, dupa ce a lipsit intunerecult.
Vechilul lui Dumnedet, prea puternicul nostru Imperat, vuesce ca not, ca nisce credinciosi at lui, sa traim bine ; dar nu
ne lasa Reul, ce ni'l pun peste cap capeteniile nostre.
Veniti dar, fratilor, cu totii ; ca cu reul sa pierdem pe cei
ret, ca sa ne fie noue bine ; si sa se alega din capeteniile nestre cart pot sa fie bunt, aceia sunt at nostril; si cu not din
preuna vom lucra binele ; ca sa le fie si for bine, precum ne
sunt fagaduitt.
Nu ye lenevitt ; ci silitt de veniti in grab cu totif, cart aveti
arme cu arme , iar cart nu vett avea arme, cu furci de fier si
cu land ; sa ye faced de grab, si sa veniti unde vets audi ca
se afla. Adunarea cea orenduita pentru binele si folosul a tota
!era; si ceea ce ve va povatui mat mart! Adunarii, aceea sa urmatt ; si unde ve vor chema et, acolo sa merged; ca ne ajunge,
fratilor, atata vreme de cand lacrimele n6stre nu s'at mat uscat.
Si iarasi, sa stmt ca niment dintre not nu e slobod, la vremea
acesta a Adunaril, obstet folosit6re, ca sa se atinga macar de
un gTaunte de binele, sat de casa vre-unui negutator, orasian sau
www.dacoromanica.ro
=_.,.
i9 _.:
Ua grupa canta :
A dat bunul Dumnecjed
Se urnble qi plugul men !
Se trag brasda Draculul
La up. bogatulut
Ua brasduta d'ale sfinte,
Se tiie ciocoiul minte ;
SA'l arunc nn semanat
Cu singe negru udat,
Semanat de Poterap
Sc resaie Rominap.
'MI am vendut qi camaqibra
Ca se-mi cumpar sabiera.
Pluguletul meti nebun,
www.dacoromanica.ro
Ao
Void acum a cumisce cine erail acet put de Soimi, cart alergau la vocea trambicet Invieret Romanies? S'ascultam pe un
poetil roma.na cum '1 descrie In poema ce pOrta. numele de :
Domnuiii Tudor"
Astfel sunt fit ce Jiul nasce,
Ce sara ca capra cant' iarbt pasce,
$i 'n vizuine de vuipl se vira;
Fla iea cu glontult u3 ronduricA,
Se di 'n ordie fait de fricl,
5i pe un Pais . singura i1 stria;
Il iea cu lancea de sub ceadirti I)
cteialSa pe ua urechie,
www.dacoromanica.ro
31
')
www.dacoromanica.ro
tote drumurile cuma i uile prea fnaltei Port, ni le-a inchist dela ua, vreme incdce Domnulu terrii i Boiarii ; ne-a
popritt, pentru ca sa nu ne mat putemt arata plangerile nostre la prea puternica nostra Imperatie ; i aa mai susti numitii ne mananca de vii ; i noi, ne mai sciinda ce sa facema,
am nazuitt la mila Marie! Telle ; i. ne rugamu ferbinte ca sa
trimiti jalba nestra catre Area puternica Imperatie, pentru ca
se aucla glasult plangerii nostre, i sa se milostivesca asupra
ticaloiei nostre, ca sa trimita unti omt credinciosa inparatesct, sa vina aid in terra la Bucuresci, sa cerCetecle sa vaa nevoile cart le tragema de catre aceti lupi nemilostivi ; i
sa ne faca dreptate. Si pina a veni omulti Imparatesca , noi
ne-amt sculata, cu mica cu mare, i mergemt ca sa ne adunama la Bucuresci. Si iara sa. fie tiutti Inaltimei Telle, ca ridicarea nostra nu este pentru alio ce-va, nici Intr'un chip). ,
decata numai assupra Boiarilora cart ne-at mancata dreptatile nostre, cu care ne-a miluita prea puternica imperatie ; iar
neguta.torii turd, i vent ce negutatori vora avea negutatorii
www.dacoromanica.ro
33
www.dacoromanica.ro
-34
a nazui si a cere imperatesca mils. Ca nisce credinciosi darsi supust robi at prea puternicei Imperatii, cu lacrami ne rur
gam sa trimitett ornt imperatesol, nu de legea nostra ca sa
cercete4e si sa va4a jalnica stare a terret; si sa, faca indreptare cu orenduiala, ca sa lipsesca jafurile, si sa ne respundem
ce va fi cu dreptul catre prea puternica Impera.tie; precum si
pana acum am respuns, si de acum inainte a respunde nu tagacluim, ca niste credinciosi ce am fost si suntem, si in veci
vom fi voiosi, dupa incredintarea ce avem ca prea puternica
Imperatie nu ne va lipsi de milele sele, cu care din vechime
ne-a hranit, si cu nume de rain, incredintata ei de care milostivul Dumnec).et ne-a cinstit; precum la fie ce Domnie noua, parintesce poftorind acella dulce nume, in urechile celle
surde a le Domnilor, incredintandu-se for ca sa ne apere; iara et talharesce despoindu-ne si prapadindu -ne, pribegesct de
la o vrame incOce; si Boierit nostri, atat cet biserisesci cat
si cei politicescl, intoverositt fiind cu densit in jafurile ce ne
fact, In loc de a fi cu priveghiere si a'i popri, le inlesnescn
calatoria, uitandu-se si densil cum fugal din Bucuresci, 4ioa
'namiacla mare.
ESTRACTO
din memoriult r6posatului Dumitrache Protopopesou din Severin 2)
La leatul 1321, cand a venit Zavera, fiind ea atunci logofetal de scaun, m'a trimis pe mine cu logofetul Dinu Baldea,
Cluceru Costache Ralettl, ispravnicul ce era in acella anti la
') Memoriul lul DIrzenu, Trompetau No. 647.
1) Memoriulg este scristt la 1848, Noemvrie 1, si confine 25 file; iar acestft etracta figureli dela fila 7, verso, pal la file 16 inclusiv.
www.dacoromanica.ro
35
capitan Dumitrache sa fie bagatt in ferre, in Cloponita bisericet, unde era. acolo i ciaup. Istrate, i Pau Nicolicescu, qi
coconu Barbucenu Prisicenu, inchi1; iara pe mine i pe logofetu Dinu ne-all intrebatt : ca not ce am cautat ?" I-am respuns : ,ca ne-at trimis Ispravnicii sa'l aducerml pe Crainicenu
i cei-laltt sa se bats cu densul." Ellu a zimbit de rish , i a
poruncit ca sa ne puie la scris, In cancelaria lut, care publi3*
www.dacoromanica.ro
- 36
cuia in terra, find acolea multi scriitort, Kinopsi, Ortopan ,
&hip. Aurel.
A doua di Tudor a plecat cu ordia si cu not la- gura Motrului, unde acolo era reposatu Stefan Bibescu cu reposatu
Vicsioreriu inchist, ca. venet Ispravnict la Cernett ; si audindt
de Tudor, sta acolo; si ajungAndt. (Tudor) acolo, de acolo de
altit; si
www.dacoromanica.ro
37
colo, in acelld sate, pe rnoia Domnesca, a ingradit'o un Negoe Marinescu, i o saps; cu ce cuvent, nu scie.
Am plecatd cu ellt, i cu un popa Iordache i Ioan brutarul acolo. Neica .Meita imi dette un pistol la brit, i ellhl cu
ua puca in liana. Ile gasiram (pe Negoe) sa.pand prin viea
mea ; eh it .isseitt: apoi ce este acesta, Negoe ?" Si era cam
costa. Elld era din della, cu un sapoin in mama.; me injura,
clicand, ,ca nu mai sunt ciocoi in terra". Si vecluiu ca innegri; i ridicand (ells) sapoiul, trasseiti pistolul, clicAnd sa nu
dea; elld ajunse ; i cand sa. dea, ee facet cu pistolul, i min tie sapoiulu de la cape, de me lovi in ghigialict ; i fern
taclitul cu care eram legat la cape, lovindu-me la mana drepta putin, ce tinem pistolul cu ea; qi mi se muia la valle mana ; and de ice (Negoe) al douilea ridica sa me more; dete
neica cu puca de la spatele met, clicand: nu da, ca to impucd."; i '11.1 lovi prin piciare, de 'Tni lungi viata ; ca de nu
da (neica) cu puca lui, (Negoe) da ua data si me omora.
Dupa aceea, veclend ca Romanic ad luat nasd , m'am dusd
vergii) luassera tot de la bietii boieri. Noi am ajuns cu Tudor; i veclend ells acea urgie pe acei boieri, ce ae facutd
blestematii de Arna.uti, a oftat cu suparare, i le-ad disc: cu
ce porunca face ap.?" El s'ail indirjit i catre Tudor; car elht
a tacutu.
De aci am plecat la Oteteliy. Acolo a mij!ocit de a omorit
(Tudor) pe chiar Bairactarul lova, gospodaruf lor , i pe un
Ioan Arnautul, cello mai red. Dimineta, veclend capetele for
in tepa., strigand (pristavul) ca, cine-va face ca el, ca ei sa patesca, Ciupagea lua. vorba. cu mine, cu Aurelia i alti i i, tot
parte boieresca, ca sa ne facem nevecluti; i cu care facenda
aa , am plecat; i ne-am dus la Rimnic, la un cumnat al tut
(Ciupagea), ce-i ciicea Ignat buluc-baa, cu care am mers peste Olt ; i am prins clout zapcii de ne-ad dat cal, arme, i vr'o
trei patru mii de lei.
Tifra e esagerata, neputenda avea Tudor atuncl deal dela 2-3 mit.
www.dacoromanica.ro
- 38
De aci, afrand ca vine un capitan, Barbu Tapu, de la Cal neni, i vre ua. 15 Pandurl, cu carl atl (fost) tinut drumult la
multi boierl de 'I atl jefuit, Maior Ciupagea ne-a facut un cuvent: ,Ca acum e vremea ; ca cum all luat altii dela not, sa
luam i not dela altil; i sa tinem calea acellora."
Am luat un mare curagit ; i am tinut callea la drum; cad
(nol) eram 12, i anume: Maior Ioan Ciupagea, Gheorghe AuDumitru This; Stanciu Logofetu, Sdirlea, Ghita Poppescu, Petcu Sarbu, Nicola Becheru, Ioan Baltateanu, Ispas
Bulucbaa, $i cu mine ; pe carl (pandurl) 'I am luat in puscl,
din nainte i dupa urma, sdrelind nepotu Ghita pe unul, ce era mat Indrasnett ; iara. capitan Tapu striga ca se prada; noi
am scos iataganele i '1 -am prins pe tot' ; le-am luat acelle
jafurl, cal, arme, argintaril, haine boieresci, i banil. Ne-am
tutors inapol pe Topolog, la Olt; (i.) trec8nd Oltul, anvil venit pe sub munte acasa ; i Ciupagea, Aurelia i Tirlt sail
dus la Cerneti.
Vallea Aninilora sa ne Impusce ; ca aa era vremea, pe Impucat; i nol nu ama fost sciut.
Intr'una din cline, aucliram din dell") ca In sat.) la Almajellu
atl venit Badea Garofoiu cu altl Pandurl ; etl, flinchl cu ellu
prietin, am plecat cu neica Meita i. cu Ghita la cassele Dimitreilor, unde erail Panduril ; ca.nd am ajuns aprepe, in ban.tura., de ua data eira. 5-6 Pandurl cu puscile intinse catre
not, necunoscuti Panduri ; not strlmbaram cail ; i (el) detera
foc In noi cu puscele ; atuncl nol ne Impotriviram catre el ;
si (el) se trassera In case de umplura puscile; iara, not plecaram spre vallea Dobril ; cad nu era Badea cu el.
De acilea am plecat drepttt la Solomon ; i l'am aflat la satul Argintaea, cu otirea lul, patru-cinci sute de Pandurl ; mai
era Tanga densula si capitaml Dumitru Bu5teanu, i Gheorghe Ispasoiu, vrajmaii nostril, de ne pira la Solomon, i cum
m'am infa.tiat la d8nsul, a clisst ca sa fit la paza; la urma
m'a. iertat, si am fost cu elhl prin sate, multe Mlle; apoi ia-
www.dacoromanica.ro
-- 39
www.dacoromanica.ro
40
gutetorii; si ea intraia intr'o cocina de pore', unde era un tigan bagat; si scotendu-la, spusse ca. de frica. a intrat acolo,
socotind ca sunt Turcii, audind ca de sera sunt la Brancoveni;
si mergand cu ellg la Solomon spunendu-i, porunci: ,caii! si
sa. plecam". Pandurii umplusse pivnitele cu plostile, sa is
yin; imi disse mie Solomon ca sa-i scota, ca vin Turcii; intrain in pivnita. repos. Baluta, boltasu din Craiova, unde era
www.dacoromanica.ro
4'
24 de butt cu vin, 1i altele cu rachia ; dedesera gaurl loo
prin elle, si curgea vinul prin plosti; le ciisseit sa las& ca.
vin Tura.
Sarira cu puscile la mine, mai ales un pirist al met de aprope, anume Bustenu ; esit afar., sispuseit lui Solomon, ca
sta. callare in usa, 1i striga.; iml plisse ca cine ? Et it arataiu
pe acellt parist alit met ; dette Solomon cu pistolul in ellt,
si 'lt lovi la un picior ; atunci ce! -laltl de frica furl, gata, ei
plecaram pan& la Zevedenl, in sat ; gassiram satul fugit ; ne
trasseram acolea sub death), in nisce prunl, in terrine,, sa odihnim, ca erea vera. ci caldura. grozava..
Slugerul Solomon cu gospodar Anastasie Mihalopolu se cul-
cara pe un covor, 1i poruncira sa fie tots Panduril gata,; iara. et cu unt. polcovnict Luta si Ioan Locustenu din picidre
mancamt un puiu de gains,, i call '1 cinema. de priponu; iar
prostil de Panduri luara selele dupe cal, si ii impedecara; sand
ne pomeniram venind pe marginea Oltului cette de Turd., Calarl, In fuga mare; si de loc me dusseit la Solomon, 11 sculaia
si
: nIaca. Turcii!" Striga: gata caii ! Si esira.mt inainte-le in nisce gradint, [unde] se strimta drumul, Ii unde era
bine de jinut foc ; si not, cel ce fuseram gata, de loc plecaram, unde poruncisse [Solomon] inaintea Turcilor ; ajunseram
la acella loc ; sosira i Turcil ; incepuram sa ne batem cu puscile ; el stall ei dat, noi stam si dam la acea strimtore; iar
Panduril nostril ce [nedescifrabil] sloboclissera. caii ; [si] auclind pocnetul ce se da grozav, cail s'at spaimentat; fizgendt
[call] at remas pe jos. Turcil venea gros, ei se inmultia; all nostri, unit dedessera fuga la costa, impuscara pe Baraectar Mihale, ce tinea bairacul, si vr'o dot Panduri voinici. Ajunse, ei
Solomon. Et, in zorul acella, am sarit dupe call% si am luat
bairacul in mama., de jos; si puscile nu contina. El in noi, not
in ei. Solomon clisse : Ca ce facem? ca. ne ocolesc Turcil."
Si da meret cu vr'o doue sute de Pariduri. Iar clisse Solomon:
ninapoi !" veclend ca ne-a ocolit de tot ; 1i unit din at nostril
fugea. Am plecat pe farce. ; [si] Turcil, dupe not, venea ; si da
strigand: ndur, bre !" Mai pusseram obuzii [umplutur!], [si]
Impucaram in nisce vii multi dintre Turci; ca, de nu faceam
aia, nu scapam ; ca, obossiseram, 1i statusse i cail.
Dupe, aceea, Turcil ne ajunssera. de tot, in deallt; ne mestecara.in cu el. Un Turcu, cu un cant galben, ajunse sa tale
pe Bultenu; [ells] striga. catre mine: nnu me lassa , neica
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
44
lesce; audiram 4icAnd: ella do, adelfe !" 1) Altit : ,,ti camis? 2)
[nedescifrabil].
Pricepuram ca not am minas in mana Turcilor, fUnd Greci,
iar nu Muscalt! Luaia mahmudellele Inapot ; ne Intorsera.m In-
dor] la Russia, sa se Intorca la not; flind ca e chemat acolo; tai pana atunc1 sa nu sedem ; ci sa mergem la Dragasani,
la ace! Turd.
Si plecara capitanit, mthnitt, la locurile lor ; si unit cliceaa:
2)
www.dacoromanica.ro
45
va; da i Turcit, de vajia glontele ca pl6ea. Unul din at nostri fugi tnapot ; Tura, vedendu-la, lug. curagia ; .i [pornind]
din vale ne gonira pana la piscul ce sa Vice al Calinit, spre
Rimnic; i se Intorsera inapot.
Iar d-nu Ipsilant era remas de a doua Vi cu cazacif Moldoven!, 200, la satul Bocciana, ca sa vada ce isbanda facem.
CAnd ne- am dus acolo, [ells] plecasse la Cozia spre terra
nemtesca; si ne-am dus dupe, ella, unde ne-a Vis sa e0m pe
munti, ca in 4-3 Vile vine ella cu Nemtit, pana sa ajunga
Muscalii.
Atunct ne-am ales tot not, 13, cart i mat 'nainte fusessem
cu Tudor pana la Otetel4; si esind In inuntele Lotruluf, pe
postal lut st. Petru, acolo sus in munte, la ua. stall& unguresca, sprijiniram un Egumen, cu sums. de ban! la densul, cu dot
Arnaud si dot tigani, cu doue sacsanale ; umblara sa ni se
Impotrivesca Arnautif, dar not if luaram in pusci, i ra.niramn
pe until putin; qi incepura, a Vice [nescifrabil], le luaram armele, [si call] ce fura mat bunt de drum ; dar Egumenul cunoscu pe unult ce era cu not, din Craiova, tla lua, de gaol, rugftndu-se ca sa-la scape. Etl Viseitl ca sa-I lua.mli din bans,
[dar] acel ticalosa se ruga , vat de ella, ca-la cun6sce, i yin
Muscalii ; se uni i Ciupagea cu ella ; etl, vedend a for slabiciune, le-am cerut sa. me spovedesca, i Incredintandu-1 cu jurament ca. nu-la tail, a spus calugarului; i a0a am mers cu
Calugare, ca en nu umblu dupe. spovedita, ci dupa bani ; acum striga feciorilor met de to face ciopati; adu banit. A-
www.dacoromanica.ro
46
jungandu-ln un cutremur, elht de frica s'a dus in coverga, unde doborisse sacsanalele, si a luat galbeni loo, de 'mi an adus, sliand catre cei-lalti as mei, ce sedea acolea, si ma,nca
nisce jimble, ca a luat ua carticica, si adusse suta de galbinasi. [En] 'I sarutahl maim, [ellt] me saruta pe brazil, luludu-nn ca sa traiesc. Apoi sc6sse la toti un clondir cu rachit
de cello bun, si baura ; me blagoslovi, si plecaram pe munte.
A doua Ali ajunseram la Tergujiului, in faptul de cliva ; si
trasseram la Slugerul Ciupagea, ce era oranduit Ispravnic cu
MOnga acolo, de Tudor. Ca.nd acolea, in marginea orasului ,
vedem ua multime de Omen! ferband; iata un crestin cu unit
ca.rrn, ce ducea [nedescifrabil] pentru Turd ; intrebaram : uncle
sede Ispravnicul Ciupagea ?" [01] clisse : nfugiti, frate, ca ye taie Turcii ! cunoscandu-ne pe semne; iar Ciupagea a fugit de
ieri la munte."
Turcii luara de veste; si pana se incalece pe cal, not deteram in Jiu, cu caii in note, [vi] esiram dincolo; si detteram la
www.dacoromanica.ro
menei, cu un Constantin Tainagu, logofetul, la mere, sa mancam, pe jos, audia pocnete la Monastire. Scotea cate unul afara din pOrta, i Vuca Baraectarul cu Nicolae Verbicenul Ii
impwa, i altii le taia capul ; ce.nd pe unul din Turci, cellt
mai voinic, sa-la scot& Pandurii pe use, , [ellt] a zmicita din
mainile tor, *i a dat fuga prin ordie, dupa care curgea pistelele ; gi wind din ei nevatamat, apucasse catre not , fugenda
descultft, qi striga dupe elks multi : ntineti-ve la 1 urct." Me
sloboziit cu acellu Tainat; cand Turcul apace. pe munte, i
lua ua pietra in mama; cend II ajunseiU, racni [ Turcul], i dete sa dea cu petra; [eft] traseii1t iataganul gi-i taiahi gatul jumetate qi umerile; cadu [Turcu] jos, gi-i luait capul. 'Mi dete
Mihalopolu tree mahmudelle, ca dicea [ellu] ca sa le trimite.
[capetele] Ia Tergu-Jiului, Ia Tura
cii tot dupa not. Eram [la vama] ca la 600; Di] pana sa ne
scrie, ne si ajunsera Turcii, i impucara pe un Serb, tocmai
in streja.
Ne pussera Nemtif inteua pegtera, sa facem lazaretil, unde
nu era nici apa nici paine, etc. ')
Arhon Clucerg !
www.dacoromanica.ro
48
i nu credem; pentru ca ea me scit ca nu sunt hott; iera, asta.di, in Ceovarnosani, gasia si in scris, subt iscalitura Dumitele , la mana unui hota, anume Pau Nicolicescu, caruia i dal
voie ca sa me prinda dinpreuna cu tot' cei ce se afla cu mine, on
via sett mart. Din acesta te cunoscn. ca esti om procopsit; i me
miry de unde al Dumneta voie ca sa. omori Raiaoa Imperatului? Si pentru ce ? Au pre semne nu ye ajunge ca 'I ati tradat
si 'i ati despuiat, pana cand a ramas ticalosii terranl mai golf
www.dacoromanica.ro
49
you s#1.
Not, prea plecatii si credinciosii supusi at prea puternicet
Imperatil, smeritul Mitropolitt, Episcopit, Arhimandritii, Egumen!, si tota ceta de obste a boiarilor parnenteni at terrei romanesci.
da Sutu, ce 'hi avemt aicea Domnt, orAnduitt de prea puternica imparatie, bolnavindu-se Inca, dela trei ale trecutei luni
www.dacoromanica.ro
--- 50
ste prin putinta.. Cu acesta Insa pana la pa.mentt prea plecata aratare, aducem Impreuna si ferbintele nOste rugaciuni
catre Inparatesca si parintesca ingrijire a prea puternicei Mtperatii, ca sa se milostivesca de a ni se orindui pi Domml ore
carele, ce va gasi cu calle de catre a sa prea Inalta. Intelepciune, spre paza cellor sfinte imperatesci porunct alle prea
puternicei imperatii, si a Imperatescului sell chelert bine primita si placuta ocarmuire
19 Ianuarit. 18 2 1 .
Nota, No.
Cartea Doerilort Divanului catre Slugerult Tudor.
www.dacoromanica.ro
JI
niscel locuitorilor, i pricinuitdre de mare nevoe asupra't1; i
Gr. Ghica
Barbu Veicdrescu
Gg. Filipescu
1st. Creulescu
Gr. Bcilenu
Mih. Manu
Gr. Filipescu
Lord. Sl4tineanu
VeJi
Scurlat Gracligenu
Vel log ofetu.
www.dacoromanica.ro
-52 --J.
TSIota No. NIX..
Sorigroa lui Tudor catre Boierii Divanului.
Cinstig ,Boiert !
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
54
El, precum se vede, s'ail pornit din launtru din politia Bucurescilor; i mergend spre judetul Gorjului, tot cam pe sub
munte, fara de a face pe drumu cuiva vre ua suparare sea
paguba, togmal Ai-inert sera, la 21 ale a.cestei luni, at ajunsa
fara de veste la crap]. Tergu-Jiului, unde este scaunul ispravnicatuluf Gorjului, pricinuind mare spaima. orauluI ; i fara
de a face cuiva vre ua suparare, all luat de acolo impreuna
cu deniI numai pe unul din ispravnicii Judetulul (ca.ci cell
alt sa. Intemplasse a fi afara in Judeta.); i all plecat cu ella.
Intr'aceeW nOpte, clicandu-i ca, dupe ce vor prinde i pe tovarosiulu set, le vor arata poruncile ce aft ; de care acesta
necuviinciosa. intemplare prin urmare , Indata ce ne-amu Insciintat, Intelega.'nd ca privesce la sfersiturI si mai necuviinci4se, numai de cat am Imbratisiat tote putinciose mijloce Cate am socotit spre Intempinarea acestul ret ; si pe de o parte, am pornit dupe densii dintre pasnicil tax-ref, iara de alta
parte am data cuviinciosele nizamuri prin dregatora acelloril
') Memoriulu lui Dlrzeanu, loc. cit. No. 65o. Acestn respunsu, ca i cello catre
ltalet, se crecje a fi redactatn de Kinopsi, gramaticulu lut Tudor peste Oltn.
www.dacoromanica.ro
55
cinci judete de peste Olt, spre zaticnirea intinderit primejdi6selor cugetari acellor facatori de rea, si spre ocrotirea si liniscirea locuitorilor ; et insa, adica aces facatori de rell, dupa
insciintarile ce ne -au mat venit, plecand dela Tergu-Jiului, s'aa
dusu pe la monastirea Tismana de s'aa inchis inlauntru , avend impreuna si pe ispravnicul Gorjulut ; cad pe cela-lalta,
neputandu-hl prinde, si scapand, s'aa Intors iarasi la scaunul
ispravnicatului, strangend orasiul la loc, si strejuindu-la ; dar
cu tote lngrijirile ce am fa.cut, si nu contenim a face, vedem
ca et nu contenesc de a pune In lucrare vatamatorul for cuget; cad acest Theodor Vladimirescu, luand calf -va dintr'ai
set, ce din insciintarile ispravnicilor se dovedesc ca sunt Arnauti , all eita. din monastire, lasindt acolo pe alti pasnici
din tr'ai lora ; i plecandil spre judetula Mehedintilort, all Inceputt , prin scrisorile sele , a invita obstea norodulut, si a't
chiema sa vie sa se unesca cu ella Luanda fie-si care arme,
www.dacoromanica.ro
56
la pament plecacinne, a face aratare ca prea puternica imparatie sa chibzuiesca mijlocul cello cuviincios spre apararea.
-One' despre acesti talhari. ')
1821 Gen. 3o.
(Urmeza semnaturile.)
www.dacoromanica.ro
Vedl si Dtrzeanu,
57
rilor de biru.
Cinstifilor d-lor Boierilor Ispravnicf ot Sud....
ta slujba si vrednicie at aratat dupa vremi tagma Pandurilor din celle cinct judete ot preste Olt, incat putem dice ca,
in multe fondue', s'at cunoscut isbavitori si aparatori at 'Oret
de rellele si nevoile ce o incungiurasse, cu chiar primejdia.
vietet lor, aratandu-se cu atata rivna. si iubire de patrie pins,
si viata 'st ail pusi:i in primejdie; acesta dar osardnica slujba
a lor, ce de obsce este cunoscut, precum mai sus Glicem, nu
numat ca, n'am cugetat vre odinidra, not boierii pamentent, a
remanea zadarnica, ci inca tot d'auna am fost pornitt cu parintesca dorire ca sa. li se faca si cuviincidsa resplatire , cu
facere de bine si privilegiurt din partea Stap'anirei, potrivitt
cu slujba si vrednicia fiesce-caruia ; si cu tete ca. acesti vrednici de lauda. patriott s'at fost lepadat in dajdie, in vremea
trecuta, precum si in rendul altor bresle s'at fost aseclat unit
dinteensit, dar not n'am Incetat tot d'auna, cu rugaciunt catre Domnit obladuitori at terrii, ca sa ridice d'asupra-le respunderea de ori ce felt de dajdie, si sa.-t mingiie pentru sluj-
www.dacoromanica.ro
58
Vet-Logofett.
Cu tote ca improtiva tulburarilora ce ata pricinuitu norodului talharescile si netrebnicile urmari alle acestui resvratitora, Theodor Vladimirescu, s'at intocmita si s'ata hotaritt pana acum in destule nizamuri (ordine) gt neincetata se chibzuesca Cate se cuvine spre sfarimarea si incetarea rellelora sele porniri; dara, spre odihna obstii, si mat virtosa spre depar') Din archiva Statulul. Condica No. 96, pag. 205.
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
6o
glasuindu i alle nostre bine chibzuirl, dupa. ceea, ce trebuirlca. ne va povetui sa damt la on -ce carara si stirsita fara
zabava. 1)
februarie 5.
Acum dara nu se astepta alta, decata ca si Dv. sa intrebuintact tote chipurile celle intelepte,
www.dacoromanica.ro
-- 61
Dupa. infricosiarea pritnejdiei norodului, ce pate pricinui acella tulburatoril i tcilharii eodor Vladimire.scu, pornindu-se
acum Si spre orasula Craiovei, si imputernicindu-se cu insotirea mai multoru nesocotitori sfirsitului acestei netrebnice lucrari, printre alte nizamuri si renduele, date de mai 'nainte,
spre incetarea reului, s'a chibcluita arum de catre not, si de
catre tot& obstea d-lore fratiloril boeri; ca asupra Agalelorn
ce s'aft orinduita de aici cu tot! Neferii lora ogiaclii, cum si
asupra altora ce mai slut in partea locului, intocmiti si adunett de catre d-lor fratii boeri divaniti dela Craiova, precumtl
ne-au incredintatu d-lor Inca de mai 'nainte, facendu-le cunoscuta sa se orendUesca capetenie unultt din fratii boieri, ca
cu acesta mijloca, ivindu-se improtiva tilharultd. putere de acme si de impotrivire, sa se puna. In lucrare tote cuviinciosele
mijloce, si sa se sfarame gb.ndurile Si resvratitarele. porniri ;
deci, facendu-se acesta alegere asupre d-tale, pentru ca te cun6scemt cu durere de patrie, cu iscusinta si cu bune mesuri,
teorgnduim capetenie numitilor printeacesta carte a nostra ;
si te poftim ca, insufletinduje prin rivna isba.virii ce ai catre
compatriotii d- telie, cat mai fara de zabava sa pled de aici;
si ajungendu la un locu cuviinciosa de a sta, sa iei asupra,
d-telle otcarmuirea tuturor cellor ce sint orenduiti improtiva tilharilora; Si chibzuindu tote mijlacele cuviinciose (la care te vet
sfatui adesea-ori si cu Dumneloru boierii Divanului Crajovei) se punt in lucrare on ce va sta. prin putinta., spre incetarea reulut, si spre isbavirea terrei, sfarimanda pre de ua
parte pornirea si imputernicirea tilkarului, Si induplecandn pe
de alta parte pre locuitorii terrei a intellege cu intregime inselatOrele selle povetuiri, dupa care sa-si vina in cunoscinta
si cei ce pana 'acum s'aft intovarositil rellellord selle cugetari;
iara in scurtu, punenda in lucrare, cu tota priveghierea si buna socotinta, ceea ce ,vremea, starea lucrurilorcl i indeletnicirea vremilora te va povetui, adesea-ori prin trimisi inteadinsft cu stafeta sa ne insciintati, ca sa dama si not de aici Dumitale cuviinciasele povetuiri ce voma chibdui. Acesta
slujba catre terra, ce sa cere acum din partea Dumitalle, va
pricinui ua nemarginita bucurie i prilegiii da vecinica multumita din partea tuturorft catre obstea noroduluil va educe in-
www.dacoromanica.ro
A---
62
piedecare de netrebnica nalucire si obstesca isbavire. jar catre D-ta, va rodi slavnica lauda si cinste cu a nostra veselie.
Ci dar, tmbratisandu si acum armele iscusintet, implinesce, to
poftim, cea adeverata ferbinte datorie a unui fits catre patria
sa ; ci cunasce-ne si pre not soglosuiti bunelort Dumitelle
chibduiri. ')
Februarie 2.
(Urmesa semnaturele Caimacamilor).
www.dacoromanica.ro
63
,
cea. rugaciune; si nu sintemt. la indoiala ca Este llentia
primindu acea intelegere de celle trecute alle reutatitului, vets
g-asi-o acea a n6stra aratare cu cale , si pe care numai singuru veld putea scapa patria de acellt omoritort ; sub-semnatif mai poftorim celle de sustt scrise cererl ale nostre, si ne
rugama fierbinte sa priimimll cinstitt respunst alit Escellentiei vastre. ')
4 Februarie 1821.
Mitropolitul Dionisie.
Al Rimnicului Galaction.
Gherasim al Buzeului.
Ilarion al Argesului.
Vornicul Grigorie Bdlleanu.
Costache Samurcafil.
Gg. Sldtineanu.
Gg. Filipescu.
Teodor Vdcdrescu.
Alessandru Ghica.
N. Vdcdrescu.
Logofet C. Golescu.
I. Vdcdrescu.
C. Rasti.
Dim. Krisoscoleu.
Manoil Beilleanu.
Iancu Fdlcoianu.
Hatmanti N. Mavru.
Vornicul N. Cornescu.
N. Ghica.
Aga
N. Filipescu.
Mahail Ghica.
Gg. Florescu.
C. Cornescu.
Al. Villara,
C. Cantacuzin.
Man. Florescu.
Comissu Al. Ghica.
1)
www.dacoromanica.ro
64
--
Cocorciscu.
Al. Filipescu.
C. Ghica.
I. Golescu.
I. Ghica.
loan Filipescu.
Panel Beibeanu.
qict ca tci este rtvna, ii vet aduce mare foci si peire la cap;
fiind-ca vonil fi judecati ca nisce protivnici stapeniril, fara de
a cere mat intein inuestulare la nepastuirile ce voril fi cercat;
si in celle dupe urma, cand nu-0 vor veni in cunoscinta., vor
fi isgoniti prin arme. Si veclt ca, din pricina-ti, se va pricinui
omorurt tsi varsare de sange al crestinilor nevinovati. Apot ce
cuvent vet da inaintea Stapinirel ? 4i ce suflet vet avea fnaintea judecatit hit Dumne4et ? Urmarile ce te at apucatt sa savirsesci sint fapte de resvratitort; sint pricinuit6re de periciunea crestinatatii4 sint intriadevert. nelegiuirt ; era patriott
adeverati sintem not, ca.ci nict ua odini6ra nu am voitil varsare de sange ; si te hulimt cu osebire, inteacesta vreme cand
te fact pricinuitort acestet varsart ; in vreme ce starea intru
care te afli nu te ierta sa fact acestt fella de luoru cu mijlocult care 'hi crecli. Ail dora nu sintem not aceia Cart voin sa se paclesca dreptatea in too, terra de obste ? Dora la
ori ce nepastuit6re auclire, urmandt orenduelit, i chianti poruncelort Dumnecleirii, ne facemt mijlocitort catre stapAnire
www.dacoromanica.ro
65-='
i Indreptamt tete rellele cate ajunga fn auzult nostru. Socotesce-te mai cu intregime ce cuventa vei da inaintea lui Dumnecleu. i inaintea Stapaniril audit din pricina netrebnicie'ti
vet adduce lucrurile la versare de sange i la resboia, a omori frati pe frati, pi cretini pre cre0ini, nascuti tota de unit
neamU i suppu0 tots la ua stapanire.
Ci dera scriindu-ti pi acum la celle ce ne respundi, te sfatuima panntesce, i iii poruncimu., sa te parasesci de urmarile ce fad; sa isgonesci norodulu ce al strinst ranga sine'ti,
Am priimit scrisorea ce ne ai tramist pe siniora Machedonschi; i ne-at aratatil numitult prin grain tote ate ati
vorbitt. amandoi, din care intelegema doue lucruri, adeca: unult ca, sub numire de Mum patriotu, ceri indestularea nepastuirilora ce ar fi cercattl locuitorii,
temeinica paclire a
') Memoriult lui Dtrzeanu,
www.dacoromanica.ro
66
dreptatil; si
incredintare cu juramentt din parte-ne ca
Ii vieta 111 va fi siguripsita, si omit care folosiri si drepte
impartasirl vet dobendi ; si vre ua cati-va omen! din cel ce itl
vort fi allaturatl, cu assemenea cautare se vord privi din partea sta.panirii; si pana iti va veni acestt respunst, vet sta pre
locult intru care te afli, fara de a te misca macar de ua. palma. Spre respunsti vet sci cum ca, cattt pentru despagubirea
nepastuitilorn si pa.direa dreptatil, aflandu-ne si not tott intru
aceeasi cugetare, amt fosttt hotariti sa trimitemil cercetatorl,
pre cars ii si gassisemt, din Omen! vrednicl ai cinstitl, ca nu
numaI sa cercetede, fata cu locuitoril, si cu cel ce se va fi
aflatt in dregatorii, ci Inca sa-si intorca inapol cellora ce vort
fi na.pastuiti jafurile ce volt fi cercatt; dar s'att popritu acesta lucrare, din pricina cad at turburatt satele ai tahturile
dregatoriilort cu amagiturile ce at pust in lucrare , incat si
aces rinduiti n'a fostil mijloctt sa vina in partea locului , pentru ca nu avea cu cine sa. vorbesca ; indata insa ce iii vomit
inceta netrebnicele urmari, sa scii ca ua asemenea urmare negresitti trebue sa se faca ; pentru ca o cere iubirea de dreptate.
Iar pentru de atl fi vieta siguripsita, i celle ce a mai
www.dacoromanica.ro
67
sus Theodor s'a aratatu la ivela vra.jmast inarmat alli. stapanirii, din preuna cu cel de pre Milga densult adunati, marturisinda prin scris scopnrile lui prirnejdiose, 9i insuflandil duhu
de rescola intre locuitori, fagaduindu -le sat isba.vesca de sup-
5*
www.dacoromanica.ro
......-
-.1
peratiei selle mai cu deamenuntult dupe celle intemrlate p'atunci ; care arzmahzar sintemt Incredintati ca trebue sa fi ajunsa pana acum in stralucitele main! alle Imperatiei selle, care va fi luat destula pliroforia din coprinderea lui. Nu lipsim
i acum, prin cea de fata suppusa a nostra anafora, de a aduce la cunoscinta de Dumnedeu sprijinitei Inaltimei telle, ca. acelia resvratitonl nu inceteza nici acum d'a insufla prin pristavirile sele imboidirea rescolei in sufletele cellor mai nevinovati.; si momindu-i cu fagaduiala slobozeniet de sub jugula
suppunerii, ratacesce mintea bona cea prosta ysi 11 tarasce du,se sine, cu care imputernicindu-se i marindu-si intinderea pre
fie-care di, nimicesce tote chibduirile nostre spre a lupta scopurile selle ; flincht ca, dupa sciintele ce am priimit dela Caimacamulu Craiovei si dela Divanul de acolo si dela cei-lalti
ispravnici si mai marii judetelor de preste Olta, acello resvra-
titor cu poruncele ce a dat catre locuitori de a nu se suppune la ispravniciele judetelor si la zapcii pentru plata clajdiilor imperatesci i celle-lalte trebuinte alle obstif, a aprins capetele cellorti mai nevinovati locuitorf ; i adurandft impreju-
rul sea pre tote aceia cu calif s'a intelest si pre cap in inprejurarea acesta s'aa gassit inteurnt gat-Ida cu ella facetori
de relle i atitatori de norodt, a coprins jumetatea judetului
Mehedinti; iera locuitorii orasului Cernetii, infricosa'ndu-se s'aa
www.dacoromanica.ro
orasam din Craiova, Inca, de si a navalit asupra tulburatorilor acellora un 6re-care Serdaru Iamandi, orenduit fiind pre
langa. altit cu vre ua cati-va Neferi si Panduri , dera iera ne
scrit cu hotarire ca, vedendu pe vrajmast intindendu-se si apropiindu-se de Craiova, all vent la deseversita desnadajduire ; si ca sa stea pre loc nu este cu putinta , deca. nu be va
sosi de aid veri un ajutor de 6meni Inarmati, destoinici spre
a sfarima scopurile resboitore alle resvratitorului ; 4icendil i
acesta, ca,, (lea, se va gasi cu calle, sa se adu.ca.rugaciune din
www.dacoromanica.ro
7o
partea terrei catre prea inaltatii Muhafizi al Serhaturilor fmperatesci, ca sa pornesc ostire imperatesca improtiva vrajmasului, i sa-1 scape de primejdia ce-1 ameninta. Acesta imprejurafe ne-a tulburat si pre nol forte multi; i ne-a adustl
astfellt clicend in zapa.cela., din pricina ca cunescemU ca nu
vom putea sa Intimpinam reultl deca va sosi, neavendt putere de ostire ; deci, adunandtl din nuot pre call Neferi am putut, Si alti omeni armati Neferi, '1 am pornit; ai acum pornim
si nol catre acelle locuri pe un boiert din at nostril, Dumnelui Vornicul Nicolae Vacarescu, caruia '1 am data si '1 dam).
pre fie care iii tote trebuinci6sele spre a se duce sa staruiasca pentru stirpirea reului in tOta domnesca terra. In 'acesta
vrerne priimiram si alte scrisorl deca Caimacamul si boieril
Divaniti ai Craiovei, prin care ne incunoscintesa ca resvratitoruhi, se afla acum la monastirea Motru, indeletnicindu-se de
impresurarea ei, la care nadejde pete vonl remanea rabda.tori, anndu-se lipsiti de tote, fiamancli si setosi; si sa crede
cu multu cuventtl ca, siliti de nevol, Omenii lui ii vor parasi
dela neomenesca lui retacire. Catre acesta, locuitorii judetelor
Dolju i Romana.ti nu se indupleca a da trebuincios? hrana
ostirilor ce avem orenduite acolo ski resboiasca.
Tote acestea vel:).endu-le locuitoril Craiovei s'atl imprastiatu
cei mai multi, ,qi dintre boierl all remasa numai divanistil Caimacamului, pacliti de catre slugile lord pentru \Teri ce internplatOre trebuinta ; cad pre data ce s'ar preda monastirea Motrului, yi dujmanuhi s'ar apropia catre Craiova, trebuinta va
cere sa se mantuiasca prin fUga, si celle cinci judete sa re-
www.dacoromanica.ro
71
www.dacoromanica.ro
72
sa despagubesca indata pre cei nedreptatiti, si sa incunosciintede obladuirea ca sa pedepsesca pre Lei abatuti, precum tot
d'auna obladuirea a padit acesta datorie, si acum era s'o puie
n lucrare; dar a apucat ellu mai 'nainte sa aduca impedica-
naltimei Telle, spre a le lua in vedere si a le judeca cu patrunderea cea adanca si cu duhul cellu destul de incercat allu
Mariei Tell; sl on prin prea inaltul si prea puternicul bratu
allu Imparatiei va cundsce ca trebue sa se sfarame dujmanul,
seu prin alte mijlece ce va chibzui cu mintea sa cea adenca
ca ar fi mai nemerite, este de mare trebuinta sa se aduca cea
mai grabnica lecuire la reul ce ameninta ton, terra sa domnesca, pang a nu ajunge la nelecuit; si pre noi, suppusii Mariei Telle, sa ne insufletesca., ca pre unit ce ne aflam nedomeriti, si sa ne povetuesca despre ceea ce ar fi de facut ; cad
resvratitorul inainteda ; ier nof am sfirsit si pazele /narmate
din orastd Bucurescilor, trimitendu-le in partile acellea; si n'am
sa.vet*t pang acum nimic care sa fie destoinicu spre a tine
pept vrajmasului; insa cunestem ca fericita si grabnica aflare
de faca a Mariei Telle va fi singuru mijloc ce va putea s'aduca
mangaiere i imbunatatire neaparata in starea lucruriloru. 1)
Februariu t o.
prmesa semnaturele Divanului.)
i 654.
www.dacoromanica.ro
73
Sciut este dumitale ca, in partile locului din judetele de peste Oltu, s'a ivit intr'aceste trecute cline un Slugeru Theodor,
cu cats -va tovarasi inclinati, carele, ridicandu-se cu apostasie
asupra otcarmuirii terref, a datu pricing. cu acesta si tutor locuitorilor dinteacelle judete, stringendu-i pre unit dinteensii cu
voe si fara de voe intru alle sone socotelle ; cu a caruia urmare, nu numai ca. unele din orasele acellor judete, dinpreuna
cu D-lor boerii, i tors locuitorii polities Craiovei, s'au stomutat acum pre vreme de ierna, ci si tote trebile domnesti vistierii s'au zaticnitu; si macaru ca de aici s'a trimisu cats. -va
Wire asupra-1, dera ca sa. se popresa acesta rea navalire a
acestui Slugeru, si ca sa nu se intemple vre-u9. versare de
sange si smacinare intre tots locuitorii partil loculul, cumu si
cheltuelele mart spre darapanarea satelor terrel, am socotitu
cu totil ca. este trebuinta a merge unul d'intre not la Craiova, spre a potoli acest peristasis, de va sta prin putinta cu
mijlace ca sa nu se aduca varsa;e de sange ; si fiind ca si
Dumneta, ca patriotu, mai vertos cu sciinta bunk, de partile
acellui locu, si boeru cu bunu ipolipsis, iubindu-te tot! Dumneloru boerii i negutatorii si locuitorii acelloru cinci judete,
ca unulu ce as statut acolo In patru cinci renduri cu dregatoria Caimacamiei Craiovei, de aceea to poftim ca sa, mergi
D-ta la Craiova , cu deseversita, pliroforie ; unde indata ce
vet ajunge acolo, sa pus in lucrare ate vet socoti ca. face trebuinta de a se potoli si a se popri cugetul cellu reu allu numitului Slugeru si allu tovarasiloru sei, dandu Dumneta la tote hotarire, care are a se Linea si a se padi cu nestramutare
si despre partea nostra, fara a mai cere sfatuire sell povetuire dela not ; si asa sa ridici acea tulburare dinteacelle judete, odihnindu pre Boers, negutetori si pre tot! locuitorii pre la
salasluirile lor, ca sa. petreca fie-s1 care liniscitu, fara de nici
o temere sell frig.. 1) Februarie 1 1.
(Urmesa semnaturile membrilor Divanului)
I) Memoriulit lui Dirzeanu Trompeta" No. 654,
www.dacoromanica.ro
74
Fiindu Ca Slugerul Theodor Vladimirescu, carele intru amagirl desarte 'invaluindu-se, tragendu si pre altii la sine-sl,
acum singuru cunnoscend netagaduitall datoria suppunerii,
cere ua nepomenire vecinica a urmarilor selle, care cu top intr'ua glasuire primindu-o, 11 incredintamu prin iscaliturile nostre, cu jurament, pre numele marelul Dumnesleu, ca atat pre
numitul Sluger Theodor, cam si pre top cel cu densul cinovnicl, Arnaud, si on cap s'au Oat inteacesta nalucire, sub obladuire-1, not le dam iertare, milostivire, adjutare, si dupa stares fie-s1 caruia resplatire cu mangaiare simtitare si folositdre.
Assemenea i Panduriloru, iertare si nepomenire de trecutele
parer! amagitdre ; si mergendu la alle Belle sa se odihnesca
Febr. i i.
cu totu repausul ce si pang acum l'au avutu ')
(Urmesa semnaturile tururor Boerilor)
cotip ca pre mine me categorisesce numal tagma jefuitoriloru, ieru pre jefuitorl ii catigorisescu tate nemurile ? Vedu
dar Ca alta nu este, fara numai Dumnecleu a impietritu inimele mai marilor nostril, dupa cum Ore candu pre alle Egypteteniloru. Derft cumu nu socotip Dv. Ca patria se chiama no') Memoriulu lui Dirzeanu, ,Trompetau No. 654.
www.dacoromanica.ro
75
rodul, tar nu tagma jefuitorilor ? si ceru ca sa-mi arati Dumneta ce improtivire aratu eu improtiva norodului ? Ca eu alta nu sintu de ca.tu numai un om, luatu de catre totu norodu
allu terei, cellu amarit si dossaditu din pricina jefuitoriloru, ca
sa le fiu chivernisitoru in treba cererii dreptatil9ru ; iera tagma jefuitoriloru, caci nu le place una ca acesta, 'a ridicatu arme de morte asupra patriei si a ticalosulul norodu. 0 ! ce mare jale ! Dar deca este tagma jefuitoriloru drepta, si norodulu
vinovatu, cum de nu trimiteti D-v. si pre la invecinatele nomuri, ca sa vedeti pre cine catigorisescu ? Pre norodu ? Sett
pre Dumnevostra.?
cu norodulu ? Cad' acesta s'a vestitu in tote laturele. Prea bine sciu pre Dumneta ca esci fOrte inteleptu , si nagcutu din
nemu slavitu si iubitoru de patrie; si parintit Dumitelle nici o
data nu s'au ridicatu cu arme de morte impotriva patriei ; ci
cu intelepciune multe orenduele bune au facutu patriei. Socotesca de care intelepciunea Dumitelle si.acesta : ca noroculu resboiului este numai in mana. lui D-cleu a totu tiitorului,
si nu se scie_ cut ilu va da; si macar de va birui tagma jefuitoriloru, deru tot nu pote fi norocita, ca va sa-i hulesca ton.
lumea ; iera de nu va putea birui, unde voru scapa din 'nainlea norodului ? Ci de voesci D-ta binele patrii, precum au voitu parintit D-telle , trabuinta este ca sa ne inteInimu negresitu ; insa de vet bine-voi, sa am cinstitu respunsulu D-telle ,
uncle si cum ? Fiindu ca norodulu nu cere altu ce-va de ca.tu
numai ua dreptate, ce pote fi folositore si tagmei boeresci; si
cum clicu, on in ce chipu vet pofti Dumneta, sa amu cinstitu
respunsu.
')
Theodor.
www.dacoromanica.ro
76
valesci Intru isgonirea si infrengerea aceloru resvratitorl, carif si catre Stapanire se arata, cu hainlik si nesupunere, si catre
norodu pricinuescu amagirl si smacinare la cea liniscita petrecere; fiind,u bine incredintatu, ca, dupa buna-venirea a Ma-
www.dacoromanica.ro
de cau numat au judecata cu cet ce l'au predatu fara milostivire, si fara scirea prea puternicei imperatit. ')
Februarie 21.
www.dacoromanica.ro
78
mat de cei epte-clect i tret hotomant cars s'au ruptu din (5stea lui Tudor, i umbla prin terra jefuindu.
Atunci boerii dela Benesci s'au apucatu de s'au intaritu in
casele de acollo, fa.cendu meterecle la ferestre, ce le clidissera pans la jumetatea loru ; i intre stalpit fo4orulut, inaltind
zidulu mai multu de unu statu de omu, calm i in clopolnita
bisericei ce este in facia casset in apropiere de 52 stj., adica
eau bate puca bine; fa.cendu-i i provisiile trebuinciose.
Lunt, pe la finele lui Februarie, intorandu-se Ionita Caragicu dela Craiova, a spus ca Samuscau a plecatu la Bucuresci ; i andu l'a intrebatu ce se faca familliele dela Benesci,
a respunsu ca se faca ce facu i eu; adica, se fuga..
Cu rebelii venira i satenit cu topOre, i taiara cati-va stobori in dosulu grajdulut, i sloboclira caii prin curte, pe carii
umblau duo! Arnauti se-t scot& afara din curte. Atunci boerit
comandara focu ; i lovindu pe fie-care Arnautu cu cate doue
glonte, caclura aminduot morti josu.
Acosta veclendu rebelistii s'au spaimentatu, i s'au departat
de curte; iaru Poenaru, care se predasse, striga boerilor ealoru-lalp sa se predea i et ; acestia insa respunsera ca de ce
nu le-a spusu ca s'a predatu ellu mat inainte de a se face
omoru? Ellu adaoga ca daca et nu voru a se preda, sa-1 slo-
www.dacoromanica.ro
79
dea neptea ; cad rebelil suntu mai top beta dela pivnita lui
N. Otetelisanu ce au spart'o, si nu va scapa nici unu boeru
cu vieta.
www.dacoromanica.ro
_ go _
Atunci a incetatu a ne mai indemna ca sa ne predamu.
Daca not n'amu fi fostu siliti pentru, scoterea din pivnite a unei calesci noua a ndstra se spargemu un clidu, ce'lu facussemu inaintea garligiulul pivnitei, care erea facutu ca ua tabie
ca; cacl celle-l-alte trei parti alle caseloru isl aveau metereclurile loru de paza, si nu ne-aru fi pututu face nici ua vata.mare apropierea loru de clidulu case! ; cad aveamu omen! armat! si in podulu cases, carl avendu apa In vase marl si tulumba, preintempinau aruncaturile ce le faceau cu fitilurl aprincletore ; cu tote ca noe nu ne era frica de aprindere de
la coperisiulu case!, caci tote odaile suntu boltite ; dar dupa
spargerea acelui clidu, am avutu grija a nu lasa sa intre cine-va in curte, ca nu cum-va sa ne puna focu la pivnita., in
care erau butt multe si cu rachiu.
Dupa ce s'a facutu cliva, aucliramu sloboclindu-se multe focuri si strigari de ura ; si aflandu ca aru fi venitu ua alta capetenie mai mare, anume Hagi Prodan cu ostasii lui pentru
care sciam dela nepotul Caragicu, ce fussese la Craiova , cu
www.dacoromanica.ro
81
.)
www.dacoromanica.ro
g2 y.
si to:At
www.dacoromanica.ro
tului Caragic, sub invinovadre ca de ce n'a lassat pe stapanul sea, si sa iasa la ei de loc, cum '1-a veclut ca at venit;
ella a respunsa nmananca perinea i sarea lui, Si nu pot sa
'la last ; precum i pe unu Hristodor, greca de natie, ce
avusessem et dascala de limba ellena, pentru ca nu lasa sa i
se is callult, clicenda ca ella este eterista.
Acesta porunca a lui Tudor ne-a scapat de mOrte ; i lu'andu-ne cad-va dintr'ai lui Prodan intre den ii, ,si striganda din
past. in past. cellor ce sta.!t gata sa ne impusce, and trecem
p'intre ei, ca nu care cum-va sa indrasnesca vre unult a slobocii arma asupra-ne, ca nici ella nu va scapa cu viefa., ne-a
dusli i pe not iar la conacult lui Hagi Prodan.
Acesta, cand ne-a vecluta in cea mai vrednica de mild stare, caci unit din cei mai pufint despuiad abia sca.passera cu
cate ua, singura haina peste camasa., alfii numai in camasa si
ismene, iar alfii despuiad de tota, si toff cu faca de pamenta,
ca candy ne luasse panza mormentului dupe ochi ; numai pe
bietele femei le respectassera, ca nu se atinsessera a le supa-
fa ; i
evanghelie?
Aceste espressit able lui nu ne consola de loct; ci ne aducea aminte ca, de nu ne-am fi predat lui, n'am fi ajunst inteasta vrednica de jale posifie.
N'a trecut mult duper sosirea nostra la conacul but Prodan,
si a venit si Tudor cu tata. &tea sa, ce se compunea numai
din callared ; i apropiindu-se de capul scares casselor verlui
Nicolae, n'a descalecat, ci ne privea in foisor, in care esissem
toff barbatii, pi celle mai betrane din damele familiilor nOstre;
i fiind ca et avusessem prileju a-i dobandi cunoscinta, si a ne
impartasi unul altuia sentimente patriotic; care ne-air fost legatu ore -cum si mai inainte de a ne vedea; i acesta prileju
fussesse in anul 1819 Septembre 19, pe cand Tudor se afla
vatafu Plaiului Closanilor, i pusesse mosnenii Podeni de jeluissera. la Domnitorul Sufu, ca mosia for s'att cotropitu de
Nemd ; si Domnitorult poruncisse Caimacamului Craiovei se
6*
www.dacoromanica.ro
84
Dupa aceea '1 a pornit inainte la Otetelist ; si apoi a plecat si Tudor cu at set calareti dupe el, impreuna si cu Prodan si Machedonschi ; era not ne-am intors la casa nostra, unde am dormit Mercuri noptea spre Jot, ingropati in lana ce o
versassera rebelistii din saltelle, ca se pota lua si dosurile lor.
A doua di Jot, plecAnda din Benesci, abia am potut trece
peste apa Oltetului la Satul Carlojanii ; si am tras la casa unlit find at nostru, la duo" frati, adica, la postelnicul Apostol
Hagi Andrianopolitu, unde am remas pentru mai multe 4ille;
caci ne simtem cu tot' ca strivitl de groza cellor ce patimissem Mercuri tota 4iva ; apol si Pitarula Ionita Ghimpetianu
ca,dusse bolnav de peripleumonie, si nu era in stare sa se mai
misce de loc. Ivancea Ceusu cu at set '0 a luat dela not voie sa piece, caruia 'I am dat dovada la many ca cu voia nstra ne-a la.sat ; si plecand dela nos, am aflat ca, cum a trecut Oltu la Vulturesci, a omorit pe Serdarul C. Vulturescu.
Tot intr'acea di, adeca Jot, pe la 'named', a venita la not
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
86
Ar fi prea trist i ingrozitor se descriii cu d'amenuntul tote sufferintele n6stre ; i att. fi i peste putinta; cad numai
deca ar trai i acuma toti cats eram p'atunci, i sa arate fie-
www.dacoromanica.ro
87
der ei nu mai erail in stare a se mai teme de cine-va ; norocirea nOstra a fost ca sail intemplat a fi intre el un Vasile,
Ceusa de Plaiesi, care, cum a veslut pe nepotul Ionita Caragic, ce fussesse cu un an de ciille mai inainte vatafil alit acestui Plain Horezu, a domolit furia acellor porniti sa ne omm6re ; der carre si boi nu s'aa mai pututa lua din nici un sates ;
ci am fost siliti sa plecam callari, not fratii amendoi, si cu nepotul Caragica, care stia drumul la Monastirea Horezu, de
unde am trimis carre de '1 an adus pe toti acolo la Monastire ; insa pe Pitarul Ghimpeteanu nu credeam sa-la vedema
via ; caci ila lasassem pe sfarsita ; cand din contra flu vedem
viind pe jos inaintea carrelor ; si intrebandu-1 cum 'si-a redobandit sanatatea, ne-a spusu ca, dupa plecarea nostra de la
Mateesti, imbatandu-se Ceusa Vasile
cu alp Plaiesi 1i Armasei, ail venit la D-lor, si '1-at luat la batat pe tort barbatii,
si chiar, pe densul, asa mai mort cum era ; si dintr'acea ba-
za;
www.dacoromanica.ro
88
cea, ne-a priimit destul de bine, si ne-at orenduit de salasluire cate-va dal din chiliile Episcopiet ; der neavendu-ne liniscea nici acolo, tot din pricina Arnautilor, am rugat pe Ghelmegeanu de ne-a dat voie; ne-a dat si pe un capitan Nita 0bog,eanu cu cats -a Pandurt at set, a ne fi de paza la drumu ;
si la io Aprilie am trecut granita la Turnu-Rosu ; si de aco-
lo la Sibiiii, unde am gasit si pe a treea sora a noses, Catinca, pe care o Linea Vistierul Mihalache Iconomu, si pe amenduot fratit Brailot, Dumitrache si Dinca , ce ne era vert
bunt, si pe alte rude si prietent, cart, inbra.tisandu-ne si ajutandu-ne la trebuintele nostre, am putut uita in pucin timptt
suferintele de patru cleci de cline din trecutulu de forte trista
aducere aminte.
Acolo la Sibiit, dupe ce ne esi din anima frica si groza, ce
parea ca a prins radacina forte adanca , aruncandu-ne ()chit
mintii cu spaima la trecutul acella, nu ne putem indestul mira cum Dumneclet facu cu not minune asa de mare, sa scapam adeca cu viata din mainele unor dment fara nici un frat,
nict chiar alit temerh de Dumneclet, deca et cutezara se despole ua santa icana, si sa ranesca pe bietu Petrache Poenaru, ce se predasse singur; si apot ilti jefui si It rani, de a za-
www.dacoromanica.ro
89
natura mai mult din streini, Serbi i Arnaud; i cei mai multi
din el erat din cei mai stricati, gi fara caracter ; apoi i cu
furriuri in cap, ca adeca fie-care din ei este de o potriva cu
Tudor ; precumu vedeti ca. Jova i Ienciu nesocotira. pe Hagi
Prodan, de i acesta avea la Tudor mare valore; ei ye putett
inchipui din ce pricina a fost silit Tudor se caza inteatatea
cruclimi, in care se spunea de multi ca. se didesse cu totult,
omorind i chiar din cei mai d'apr6pe ai sei, care se nara.vissera a face neorandueli.
Tot acesta pricina a strapiciei lui Tudor catre osta0i sei,
care credea ca. va putea sa introduca, disciplina, at fostu i
pierderea lui ; ca, precum am audit atunci cand capitan Iordache i Farmache, trimiii printului Al. Ipsilanti , venire, la
satul Golescii, unde se afla Tudor, dace, nu gasea pe capitanil ha Tudor desgustati de cruclimele lui, nu 'i-ar fi putut trage In partea for ; cu care fapta at putut lua fara vre-u2. lupta pe Tudor ; i trimitendu-ltd la Ipsilant, it omori.
lordache Oletelefanu.
No. I.
De la Blugerul Theodor catre D-lor familiele de boeri aflate la
Benesol.
Cuviinciosci inchindciune!
Fratilbr ! cu tote ca. nu sunt din sange de evgenist '); der tot
simm durerile cellor evghen4ti; caci, cum am aflat de primejdia in care sinteti, 'mi am lasat drumul, i am pornit spre a
intempina reul ; nenorocirea inse 'mf a stat improtiva, ca n'am
putut ajunge la vreme ; der ca se cunosceti D-v6stra ca cugetul met n'a fost nici este a se urma unele ca acestea, eats,
pe cei ce an fost pricina, '1 am taiat pe amenduo1, ysi le trimit capetele spre incredintare, pe care se porunciti a le pune la respantii, spre pilda ai a altora. Eats, se trimit D-v. ai
lucrurile ce s'at gasit la acWi ta.lhari, precum argintul unei
sfinte lame i din hainele coconelor D-v6stre.
') de nobila,
www.dacoromanica.ro
Theodorti
No. II.
De la Slugerul Theodor catre tote familiile boeresol ate s'at
aflat la Benno!, inchiniciune dupe cuviin
')
1
Theodorti
1$,21 Martie 8.
Se va trece de catre Dv. de desubtul scrisoril parintelul Egumenu tote familiile cite sIntetl.
No. III.
Dela Slugerul Theodor catre cuviosia sa nastavnicul Egument
al Monastirei Eorezu.
Fiind ca acest sf. lacasa, cum si alte asemenea, sunt facute de nemul norodului romAnesca ca pe la vreml sa se adapostesca si sa se ocrotesca familiile celle cinstite, aparanduse a nu patimi vre-un rea, de aceea vin acolo celle mai jose
') Adressa scrisoril.
www.dacoromanica.ro
-- 91
aratate familil boerescl; i sosind aci, se le cultivarisiti cu t6te celle trebuincidse, hrana D-lor i a amenilor , a nu cerca
vre ua. lipsa; si de urmare i priimirea
sa, avem res-
1821 Martie 8.
(Urrnesa lista ce coOne 32 de nume, coprinse in opt familii.)
Fratilora !
Pa.na, adl nu v'am descOperit pricina tainica. a scularii tnelle.
www.dacoromanica.ro
92
Frafl Eterifti !
In sfarsit a sosit momentul stralucit, s'ata de asteptat 1 Scopul activitatii si straduintelor nostre de mai multi an! vede
astacli lumina! Legatura de frati ce am facut'o va fi in eternitate pentru not singura mantuire pe drumul fericirii ndstre.
Frati si Camaracli! Ati aratat ce pOte un amore purl). si calI) Filimon, vol. IL pag. 289.
www.dacoromanica.ro
o
chiros de patrie. Der Grecia, in reinvierea sa actuala, ascepta Inca lucruri mai marl cle la voi; si acesta cu tot dreptul :
cad daca pentru nisce simple sperante ati sacrificat totul, ce
n'o sa faced acum cand steoa stralucita a libertatii nOstre se
ivesce pe orizont ? La lucru dar, fratilor ! Se contribuesca si
de asta data fie-care dupa averea sa cu omen! armati, arme,
bans si haine nationale. Posteritatea va bine-cuventa numele
vostru si ve va considera ca fondatorii fericiril sele ')
Alessandru Ipsilanti.
www.dacoromanica.ro
94
ce, si veti vedea pre acella betrant colosa alla Despotismului ca.clenda de sine in 'faca drapelurilor nestre triumfatere.
Tots termii mare! Ionice si Egee resune la sunetul trambitelor nostre. Corabiile gTecesci, cart in timp de pace sciaii a
se negutetori si a lupta, vor semana in tete porturile Menului, prin foc si sabie, groza si mortea. Si care anima grecesca va sta in nepasare la chiemarea patriei? In Roma, un amic alltl Cesarului, scuturand sangeranda hlamida a tiranului,
ridica poporul ; ce veti face voi, Ellin!, carora patria isi arata ranele selle, si reclama cu voce intrerupta ajutorul fiilor sei?
Pronia ceresca, amici compatriots, indurandu-se de nenorocirile nestre, a condust lucrurile ast-felt in cat, cu pucine ostenele, vom dobandi, impreuna cu libertatea, si tete fericirile;
daca dar, dintr'o condemnabila neindema.nare a intereselor nestre, vom remanea indiferenti, tiranul, devenind mai infuriatt,
va immulti sufferintele nestre, si vom ajunge pentru tot d'auna
cella mai nefericit din tote poperele.
Aruncati-ve ochii vostrii, compatriotilor, si priiviti jalnica nostra stare 1 Priviti, ici templele nestre profanate ; colo , copii
nostri rapid, si sacrificatl, in modul cella mai scandalos, volup-
tatii nerusinate a barbarului nostru tiran; casele ndstre despuiate, campiile nostre pustiite , si pre noi insi-ne degradati
in miserabila stare de sclavi.
E timp ca se scuturam acest jug insuportabil ; sa liberam
patria ; se doborb.m semiluna, ca sa ridicam acella semn prin
care suntem tot d'auna victoriosi, adica. crucea ; si sa resbunam ast -felhl patria nestra si religia ortodoxa de dispretula
umilitor al acestor nelegiuiti. Intre noi cel mai nobil este acela
www.dacoromanica.ro
95
aceia insa cari voru remanea neascultatori si sung la cheva declara ca nisce bastard! asiatici , si
va da numele lor, ca pe allt altor tradatori blestemului Pomarea sa de acli,
steritatil.
Se Implantam dar din nuot libertatea; curagiosi si marinimost Ellini, pre pamentul classict alit Greciei ; se combatem
intre MarathonU si Thermopile ; se combatem pre mormintele parintilor nostril, cari luptara si caclura acolo ca sa ne lase liberi. S5.ngele tiranului este privit de umbra thebanului
Epaminonda si athenianului Transybul , cari resturnara pre
cei trel-4eci de tyrant ; el1U e placut umbrelor lui Armodiu si
Aristogiton, cari resturnara jugul lui Pisistratft ; umbrei lui
Timoleon, care restabili libertatea In Corint si in Siracusa; e placut mai cu ossebire unibrelor lui Miltiade, Temistocli, Leoni-
da si celor trei sute, cari macelarira de atatea or! nenurnerate ostiri alle barbarilor Persi, p'ai carorti urma1, mai barbari
si mai molesiti, este de datoria nostra a-i nimici astacli cu totul, fara greutate. La arme dar, amid! Patria ne chiama. 1)
Alessandru Ipsilanti.
www.dacoromanica.ro
90
In planul d'anteiS, d'asupra, spre stenga, se vedS patru busturi in nuori, alle lui Byron, Astige, Fabieros si Ocsfan, cars
au luptat pentru independinta Greciei.
In al duoilea plan, de desuptul acellor eroi, se vede ua grupa de nationalitati impilate de jugul turn , sub forma de femei imbrobodite, si cu catene de mains, stand imprejurul unei
caldari ce arde pe foc, si allt aria capac it ridica una din
acelle femei.
In albot treilea plan, se ved ruinele Greciei, lenga. care ade
www.dacoromanica.ro
97
') Una essemplaru din assemenea tabloa Pam gnita la d. Sotir Ioanid, arendaula moqiel Haimanalele, vatra M-reI Wirgineni.
7
www.dacoromanica.ro
98 ---
rolandu-ve sub stegul libertatit; i patria recunoscetOre, iertandu cu generositate acesta prima a \rostra gresela involuntaria, e gata a deschide bratele spre a ve priimi , si a tncununa capetele vOstre cu patrioticele cununi aloe glories. Cats
ins& vor remanea surcli la acesta sacra chemare a Patriei,
si vor voi sa remaie tot slugs alle boierilor din Moldavia
si Valahia, i sa stea indaratul trasureloru lort, pe cand ceilalti frati at for sa lupta pentru libertate, sa scie ca de acum
inainte nu pot sa mai porte nici arme , nici onorabilul porta
albanesu ; ci trebue sa iea portul pamentenilor, si sa se prenumere intre densii. ')
Alex. Ipsilanti.
Nu sunt la indoiala ca vor fi cunoscute i D-vOstre miscarile nemului ellinescft pentru liberarea lui ; si ca intr'aceste
doue eparchii a Moldaviei si Valachiei se strang multime de
still, patriots ellini, ca sa merga spre santul pament al patries lor, si pentru ca sa lupte cu cei de acolo fratii for pentru sacrele drepturi nationale.
Ostirea va privi tot d'auna pre locuitorii Moldaviei si Valachiei ca pe rnsce fratI, si le garantecla, conform proclamatiHort date (dupa care ye si aletur coppii) siguranta averilor s'a
personeloru, i amicie stabila ; si ca proba a cuvintelor melle
este buna ordine ce au paclit la petrecerea lor in Moldavia.
Multa mirare dar m'a coprins, informandu-me de fuga nemotivata a locuitoriloru din orasele Ramnicu si Buzeu ; i gandindu la tulburarea ce va pricinui in tota terra acesta miscare, me grabesca a ye assigura de netemerea si linistea ce trebue sa aveti; si a ye ruga sa publicati ca negutetoril sa -s1
urmecle fara grija affacerile for comerciale ; si cei-laltt locuitori at patriei v6stre sa petreca in linisce.
')
www.dacoromanica.ro
99
Respanditi in poporu aceste proclamatiuni alle melle, si incredintatt din parte-mi pre tot! compatriotii vostrif sa nu aiba
nici un fel de frica; ci sa sepia la caminele tor,
Venirea
mea ye va incredinta despre adeverulu disselor mele. Dora
fiind ca. ostirile ellinesci au sa treca prin Valachia, face trebumta ca sa se pregatesca in tote drumurile provisiuni indestulatore, cum si trebuinciOsele conace pentru ostasi; caci, a-
fara din cei ce in trupuri midi de ostiri alerga din tote partile, voia trece s i ea insumi in pucine Mille cu tabara generala a Ellenilor ; poftinclu-ve D-v6stra sanatate si fericire, remain fiu spiritual si frate devotatt. ')
5/,
Martie. 1821.
Aloxandru Ipsilanti.
Orasul Komanu:
Ca crestin ortodoxu, si fit alt sobornicescei ss apostolicescel nOstre biserici, juru, in numele Atotu-puternicului nostru
D-bleu, In numele Domnului nostru Iisus Hristos si al san te
Treimi, sa remain credinciosu religiei si patriei melle.
Jura sa me unesca cu tot! fratii met crestini pentru liberarea patriei n6stre.
7*
www.dacoromanica.ro
100 ---
Se uccidu chiar si pe fratele met, Baca lit voiu simti tradator ala patriel.
Se me supuiu comandantuluf, pentru patria mea.
Se nu cauta inapoi, pana ce nu voit gone mai inter pe dumanul patriel i al cr-edintei melle.
Se iaa armele la on ce imprejurare, indata ce Voit afla ca
comandantul met pornesce contra tiranilor, i sa induplec pe
toil prietenii i cunoscutil mei a me insoci.
Se privesct tot d'auna cu ura si disprett pe Turcl, vrajmasii. nostril.
www.dacoromanica.ro
101
In sferit ora redobendirii libertalei vostre a sunat Ij& nape mare, mare pentru stramoescile ei isbancli, mare pentru
nepilduita marinimie in timpult nenorocirilora el, alerg& in
stralucita carrier& a neatarnarii; si nu este departe a cullege fructulu vitezelora i glorieselor for lupte. Voi ce mai ateptati? Caridu vett putea gassi timpU mat favorabilft pentru
recapatarea sfintelora vostre drepturi, calcate de atatea yecurl? E timpul, amicil mei Dad, sa ye desceptati. E timpuia
sa simpp, si sa cereti firetile i politicescile vostre drepturi,
pe care natura le-a data omului, i pe care societatea politic& e datore sa le apere i sa le assigure. Fiji incredintati ca
a trecuta timpula candy vocea poporului era pucin ascultata
de cei puternici. Astadi vedemft pe insu,i capii natiilor dand
de bun& voe drepturile cuvenite poporelora, i silindu-se a
satisface dreptele lora dorinte.
Barbati Dad, in trecerea mea prin scumpa vestra patrie,
cea d'anteha grija a mea va fi a pazi acea ostaOsca bun& ordine (disciplina) pe care e datdra a o pazi ua nape 'insufletita. de generesele sentimente ale patriotismului si libertgii.
Sunta incredintata ca si not vom intempina din parte -ve ua
amicala. priimire, i ast -felU precum se cuvine unora barbati
ce se lupta pentru fericirea obstesca. ')
!
Alexandru Ipsilanti.
Nota No.
X.LAAT.
Trecanda pe pamentul Daciei, amt. aflat cu mare nemultumire ca, lasandt pustie capitala \rostra, v'atl rissipita.
Locuitori at Bucurescilort ! Cet dreptil cugetatori desaproba purtarea \rostra. Patriotismul barbatilortt generost la assemenea imprejurari se cunosce. and stalpit patriet daft assemenea essemple, ce mat remane sa faca poporulu?
Nobili locuitori! Intarceti-ve la vetrele vestre; interessele
patriel vostre, ale poporulut, i chiarA alle vestre, ye chiam&
in capitala terrei. Astadt este vorba pentru viitorea libertate
a Natiet vostre. Care din voi se va arata nedemnt de acesta?
Fotino, pag. 36.
www.dacoromanica.ro
102
1Ndota Iti`o.
XL yr.
neded, care protege causele celle juste, a bine-voit a-si arunca ua privire de compatimire asupra nenorocitei mele Patrli, si intuneca vederea tyranilora set, cart remassera in cea
mai complecta apatie cu tote avertismentele repetate ale Englesilor, si cu tot spiritul de independenta aid Grecilor ce se
manifests cu tarie.
Ve4I
}i
www.dacoromanica.ro
103
lul Portia contra lui Aali Pasa dela Janina exalt& entusiasmula lora. In acestt momenta capitanit Epirulut batu ostirile
Sultanului; Su liotii si Parganiotit reintra in patria lora pentru
a se declara libert ; tote provinciele Greciei se populecla cu aparatori indrasneti at liberta.tit; Morea si Archipelul se misca;
insula Cretei se rescola ; Serbia, Bulgaria, Tracia si Macedonia
allerga la arme ; Valachia si Moldavia se ridica, si Turcit inspaimentati stall la Constantinopole pe una vulcant gata a-I
inghiti. Ast-fella este, Sire, astacli starea lucrurilor in Grecia
ye jury pe mire
Grecilor ce s'aa devotatt patriet lora.
ca nici unula din consangenii met nu cunoscea proiectele
melle.
www.dacoromanica.ro
104
Suntt, Sire, cu cella mat profunda respectt, alit Majestatii Vostre Imperiale,
prea humilil i prea supustt servitortt
parasite; si voi ye snip a lega numele vostru de nisce eveni') Proke Osten, op. cit. vol. III.
www.dacoromanica.ro
- 105
www.dacoromanica.ro
lo6
Cumpanesce, Princula men, aceste observatiuni ce ve adressesa. Imparatulft, i prin cari ye da ua ultima proba despre bu-
Vecji
www.dacoromanica.ro
107
rota INo.XLIX.
ScrisOrea Itti Ipsilanti catre Caimacami.
Drepturile assigurate de eerie din urma tratate alle Maestatit Salle imperatulut Russiel, in privinta cellorU. doue Principate, m'an silittl ait face cunoscutn scopult si starea de acA
a acestel terri, cum si pericoluln ce le ameninta, daca art ajunge theatruln resbelulul prin ingaduirea intraril ostirilorn
turcesct.
www.dacoromanica.ro
- 108
propunerile ce'i facea pentru folosula pi binele Romanies, i
care, de se vontt priimi, vomit lasa i not armele din mana.
Comunicandi1 astach i D-lui Baron dorintele aratate Impera-
Nota No. L.
Scrisorea Patriarhului, prin care arunei, anatema asupra
Eteristilor.
Grigore, cu mila Izci D-Elea Arhieviscoini al Tarigraclului, NouaRomci, ft putriarlai a tote lumea.
Prea sante Mitropolite... prea cinstite pi exarhtt a1lti plaiurilorn, intru duhul santu, iubite frate i silliturgu; i D-vostra,
Unit adeverft, mai Iuminatu de cat sorele, este ca recunotinta catre bine-fa.caton e cea d'anteit basa a morale!; i ca
acella care priimece unit bine pi se arata nerecunoscatoru,
este cello mai rest dintre tot! dmenii. Acesta reutate o vedem
combatuta. in multe part! alle S-tea scripturi, i chiar de care
insult Domnulft nostru Isusa-Hristosu neiertata, precum esempluhi lui Iuda; ca.nda 'ins& necunoscinta este insotita i de duhula facatoni de relle fi resvratitora in contra bine-facatorei
nOstre, prea puternicei i nebiruitei Imperatii, atunci arata i
www.dacoromanica.ro
109
ca,
www.dacoromanica.ro
I0
tarata mania bine-voitOrel. puternice imperatif contra supusiloru ell confratil nostril; si silindu-se se aduca ua peire obsteasca si ua prapadenie peste veri-ce neamt.
Nisce asemenea fapte, auclinda atatu Nol, si totl confratif
din prejuruhi Nostril, cum si toti membril credinciosulut neamt
crestinesct, de verl-ce treapta, ne-am simtita coprinsi de multa
mtihnire suffleteasca; si porniti din parinteasca dragoste, si bisericeasca ingrijire, ne-am grabita a ye 1nsufla celle spre mantuire. Si dar, scriindu-ve aceasta, ye invitamu, si poruncim
Arhieriet talle, ca si insutf d'a dreptult, si prin cel supusI tie,
Egumenl, Ieromonahl si parintt duhovnicestI, se fact de -obste
cunoscuta inselaciunea numitilora voitorl-de-rea, si se inn.rest' pre cel de sub duhovniceasca ta pastorie, de orl ce treapta
vonl fi, la paza credingel lora de Raelle, cum si la supunerea
si ascultarea lora catre aceasta dela Dumne4ea oranduita preste
not prea puternica imperatie, risipindt, prin vederate dovecll
alle adeverulul, uneltirile acellora primejdiosl omen!, si dovedindu-se de nisce zadarnici turburatori at obstel, fara ca nici
Arhieria ta nici sufleteasca't1 turma sa dati vre ua ascultare
www.dacoromanica.ro
III
derata cats. de primejdiOsa pi condamnabila este pornirea lord;
din contra, calcarea acestui jut-an-ad, mantuinda neamula de
spaimantatorele primejdii celd ameninta, este ua fapta cu totul mantuitore, pi placuta lui Dumneclea. Pentru aceasta, prin
darul Sf. Duhd, Biserica desfiinteasa si nimiceste acesta juramanta, priimind ysi iertanda prin deslegare pe cei cars se vort.
pocai, si se vora intorce din retacirea lora, imbratisindt. cu inima curats supunerea loru d e Raielle.
Apoi, indreptandu-ne cuventuld. catre Arhieria to in parte,
qicema ca, daca nu vet urma povetelor ce lntru duhulu sfanta
iti scrim bisericeste prin aceasta; data nu vei arata prin fapta,
silinta i staruinta pentru rissipirea uneltirilorU, pentru infranarea abuzurilord si a neoranduelelort, pentru intOrcerea cellord ratacitl, pentru urmarirea pi resbunarea directs si indirect& a celortt cari vor starui in cugetele de resvratire ; daca
nu te vei uni in cugeta cu Biserica; inteund cuventd., daca
prin veri-ce chipa te vei inpotrivi contra puternicei Imperatii,
obsteasca nostrs facatore de bine, te averna poprita de la veri-ce
lucrare arhiereasca, pi prin daruld sfantului Dulra, caclutd din
rang-ul arhieriei, pi scosu din sinula cellord sfinte, desbracata
de darul dumnecleesca,
vinovata focului vecinica, ca pre
unult ce ai allesd pi ai preferita peirea neamului nostru.
Asa dar, iubiti frai, desteptati-ve, pentru Dumnecied.; lucrap dupe cum Biserica ye indeamna; caci not asteptama CAM
mai In grab fericita indeplinire acestora scrise; ca si darullui
Dumnecleu pi nemarginita lui mils se fie cu voi tote. ')
182 1,
Martie.
Damaskin, s. c. 1
www.dacoromanica.ro
1i
661.
I12
ota
o. 1_,I.
errel Valahiel, Kir Dionisie; iubitorilora de Dumnedeu Episcopi ; cinstiti si de bumf neamt boieri at Domnesculut nostru Divans. alh). Ungro-Vlahiet; dregatori si ori ce alti slujbast
vett fi prin judete, cu severirl de deossebite slujbe, si top cei
ce locuiti in domnesca nostra terra, sanatate!
I iinda-ca improtiva tutoril pravilelorli si improtiva bunelort
ractaturl ce suntil intre Inalta POrta. Ottomanicesca si Imperatia Russiei, unt Alexandru Ipsilanti, trecendt in terra Moldovel, a> indrasnita cu indrasnela necuviinciosa si nelegiuita
sa publicarisesca cuvinte resvratitere, ridicandtt Impotriva sta.paniril pre locuitoril ce se umbresca sub accoperementula prea
puternicel i noua hranitdrei imperatif, impra.stiinda defaima-
www.dacoromanica.ro
Ix3
Prin art. 17, locuitorii din Archipel nu erat suparati in esersiciula cultului chrestinn; se respecta bisericile lore; se scu-
Prin tratatult. din Iasi (1791) art. 1, se da amnistie general., si se .confirma art. 2 din tratatula de la Cainardgi.
Iar prin art. 8, se restituia fara rescumparare prisonierii,
cei mai multi Greci din Pelopones si Insular!.
Prin art. 2 ale tratatului de la Bucuresci se da amnistie ;
prin art. 3 se confirma clausele din tractatele precedente; prin
art. 7, se accorda facultatea de stremutare a chrestinilora dupa
marginea stariga a* Prutului si a Dunarii, In locurile cedate, din
1). Memoriult lui DArzenu. Trompetta" No. 661. Data acestui actt urm6s1
si fie aceea0 ea la actulA Patriarimlui, emanand din aceea0 sorginte, i sosite
in b.cellapl cape.
8
www.dacoromanica.ro
114
Inalta Porta.
Prin art. 4 din tratatult. din Iasi, se restituia Bessarabia, si
se confirma stipulatiile din tratatult. de la Cainardgi iar _prin
art. 8, se restituia prisonierit. Prin trel hattiserifuri ce urmara
acellui tratat, se confirmat mai multe privilegii; si se adaogat
altele, fixandu-se la 7 ant durata Domniei.
In fine, prin art. 5 din tratatult din Bucuresci, sa, confirmat
stipulatiile din tratatele precedente; se scutiat Romania pentru 2 an! de imposite; se fixa termenult de 18 luni pentru cei
ce art fi voita sa, emigrese; si se reducea tributult Moldovenilort in proportie cu territoriult remast in possessiunea lort.
www.dacoromanica.ro
I15
ginite de stapinirea privilegieloru, ce se cuvint cu osebire numai la obrazula Domnitorului ; va purcede la fapte cari von).
da dovedi destoinice de increderea ce repausatubl prea tnaltatula Domna a pust in fie-care din aceste madulare, i care
le vortt face sa dobindesca multumire din partea inaltef Porte
i. a Curti' ocrotitore, si obcesca recunocinta; dera pre la.nga.
aceste sfaturi, care ye poyatuece iubirea parintesca ce Mari-
(Urme4a semnatura).
8*
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
18zi, Febr. I.
-II7
www.dacoromanica.ro
I18
ce at facut boierilor in privinta acesta, at observat cu scrupulositate marginile ce tractatele dictecla in acesta Impregiurare.
www.dacoromanica.ro
119
declara ca e hotaritt, In unire cu alliatii set, a combate revolutia, care usurp& puterea legala ; si acelleast mesuri va lua
in aceste Impregiurari atatn de grave, vet sci a justifica increderea cu care to onoresa. Majestatea sa imperials.
Februarie 1821.
Capodistria.
www.dacoromanica.ro
120 ---
lort qi .Romanilort.
Dupa ce mentioneasa de. insurectia Grecilor si de cruclimele
www.dacoromanica.ro
121
6 Decembre 1821.
Nota No
Proolamatia lui Tudor
catre tog d -lori cinsti it boieri, catre tai negutetori, ysi catre top
locuitorii din or4ulei Bucureqc1, atdtii eel de lock catu fi eel streini,
call locuescu acolo.
Provinciile.
www.dacoromanica.ro
122
dreptate, acella se va numi patriot; iar verl-care se va improtivi binelui obstesct, acella ca un vrajmasu se va socoti.
Sa titl i acesta, pentru care ye $i Incredintam, ca tots cati
se vor uni cu obstescul norod, vor fi intocmai urmatori cu dansul, nici de cum nu vor remanea cnci, sail boier sat ostas, sail
veri-cine va fi; iar care improtiva va urma, in viaca se va cai t).
Theodor.
Bolliac.
www.dacoromanica.ro
- 123
at
www.dacoromanica.ro
124
www.dacoromanica.ro
125
inaintea territ, daca va esi altfel ; dar, tine minte, ca lupul iii
www.dacoromanica.ro
126
Sire!
Biata Romanie gustasse fericirea in cei septe ant ai resbellului din urma, bucurhndu-se de vederea neinvinselor trupe
alle Majestatil-vostre ortodocse, si se leganasse cu dulcea sperano. a complectei selle mantuiri; dar, vedandt retragerea
trupelor, si fiind lasata iarasi la dispositia vechiului set g-uvernama,nt, n'avea mhngaiere de cat in marinimosa protectiune
Ilarion.
Pe langa acestia, duol streini s'unu pamentenn affirml. ca Tudor era hotl.rtt
a taia cap-va boierl ; astfel este Laurencon, pag. 66, si Raybaud, pag. 200
Vecll si Colonel Voinescu (memoriult sea din Revista Carpatilor) pag. 135.
www.dacoromanica.ro
127
umbra; considerand in fine ca ua prada a for acesta nenorocita terra.; ei aft persecutat tot, nimicind on -ce privileg-ii,
pana and, impinsi la disperare, cei mai multi din nenorocitii
contribuabili din Romania mica. fury shits a se revolta, ne
mai putand sufferi nedreptele si neomen6sele cereri si plats.
Subscrisii, in faca acestei triste imprejurari, in care natiunea
isi reclama. drepturile ei pe callea unei revolte, spre a nu cadea
in catigoria unei cooperatiuni suptinteleasa, am facut totul a
o linisti, fare a cruta nici rugaciuni, nici bans, cu speranca
d'a impaca d'o parte insurectiunea, ysi despre alta d'a recurge
la umanitatea M. V. imperiale, ca se adducem la cunoscinta
so si causele si privilegiile natiunit , tete calcate in piciere ;
dar indeserta, vas! ne-am dat atata osteneala: fiind-ca, nu numai nu speram a linisti pe deplin natiunea, redusa la ultima
disperare, dar cella mai mare pericul ameninta de obste viaca
nostra.; cad Turcii dupa. marginea Dunarii, in intellegere cu
Fanariotii 1), aduna ostiri; asfela ca d'odata ei vor Theca terra,
macelarindu fare mild batrani si flacai, pang si chiar copii
de tip,.
In numele lui Dumneclea, Sire, fie ca umanitatea M. V.
www.dacoromanica.ro
128
pi
Mihail Manu.
Scarlat Grad*eanu.
Grigore Ral lea.
Al. Nenciulescu.
N. Filipescu.
N. Vacarescu.
Istrate Cretulescu.
(Nedescifrabilil).
Fotake Stirbei.
Alex: Filipescu (Vulpe).
Gg. Florescu.
Al. Villara.
Bucureci, 18 Martie 1821.
NB. Locul a doue semnaturi sunt taiate in piessa originala ').
www.dacoromanica.ro
129
Theodor.
No to No. LXII.
ProolamAia lui Tudor
catre to locuitorii oraFelorii, sateloriti din sud . . . din orl-ce treptcl,
adica neamuri, postelma, inazill, brcislag, ruptaA birnief, scutelnia,
poslujnic yi slujitori, i cdtre top streinil birnici din accllei judetu.
www.dacoromanica.ro
130
li se voru arata de care stapanire prin mine; daca voiu cunOsce ca sinta inteadevera folositore patriei, si de mare trebuinta obstei norodului; cad, farce a cunosce cinevasi o stapanire, nu numai firesce nu '1 este prin putinta, ci pocia Slice
www.dacoromanica.ro
131
catre D-loru ispravnicii judetului; adica, voi, mazililoru, bras lasilortl si companistilorn, i streinilort, rafuiti-ve rentasitele ce
aveti, a urrnatOret tetraminie de Ghenarie; assemenea si voi.
Theodor.
9*
www.dacoromanica.ro
132 --
Nota No.
Carte do adeverire data Slugerului Tudor.
Nicolae Golescu.
Fotache Stirbel.
Iott Stirbei.
Scarlatu Grftdi
www.dacoromanica.ro
'33
Alexandra Philippescu.
N. Philippescu.
Al. Nenciulescu.
Al. Villara.
N. Vaccarescu.
Mih. Cornescu.
C. Golescu.
Dim. Philippescu.
Filip Lena.
C. Cretulescu.
Iordache Stirbel.
Dionise Fotino, Serdara.
Antonie Papazolu.
Stefan Bujorenu.
I. Falcoianu.
Ion Catunenu.
Raducanu, Serdara
Manolache Nanoianu
Alexandru Slugeru.
Michas, pitaru.
C. Bujorenu.
Preda Saulescu.
George Lehliu.
Ion Clincenu.
Stephan Orapnu.
I)
Ion Jianu.
Alexandru Serdaru.
C. Boranescu,
Pantica Velcea
Constantin, biv vatafu iusbap.
C. Glecenu.
Constantin Slugeru.
Alexandru Andronescu,
Nicolae Catacastt.
Ian Stolnicu.
Btnica Balacenu.
Ion Pitaru.
C. Andronescu.
Hristodorti Serdaru.
Theodosie vel Slugeru.
lon Lacenu.
Nica Serdaru.
Alexie Slugeru.
George Tufenu.
Matheht Grecenu, medelniceru.
I) Istoricula.
www.dacoromanica.ro
134
Not, prea plecatt robs at prea puternicet imperatit, Mitropolitulti .tOrrei, Episcopit, Egumenit, Boerit mart si mici, capitanii,
mazilii, si tona obscea locuitorilott pamentului ten-ei Valahiet,
vechiului Keleru Imperatesn, cu celle 'Ana la pamanta asternute prea plecatele nostre Anchinaciunt, facernt aratare prea
puternicei imperatie, ca, sosind pana aici la Bucuresci Tudora
Vladimirescu, insocitt cu multime de norodu, cu lacrarne de
urnilinta, imbracatt in vestmentulu jell; si acet desevirsita prapaditi si saraci, acum rand era vremea muncet campului, pentru jafurile, ce in multe chipuri au cercatu, si pentru perdei ea
dreptatilorft si a.. privilegiuriloru ce din vechime a avutt terra
acesta, cu milostivire aratata de prea puternica imperatie, catre
not suppusii el, iar acum calcate si ajunse mai cu totulu a se
perde, nu din pricina nostra a Boerilora pamantent, precum
banuia norodult, ci din pricina obladuitorilott DOmni ce au
statute, carora din slabiciune, de nevoe, trebuia sa ne plecam
si not, suppusit si credinciosit. prea puternicit imperatit, boerit
pamentulut, pentru care apururea gasindu vreme de indeletnicire, nu am Incetatt a ne platige catre prea puternica,
precui-n si acum am fostU silitt, dupe datorie, a: asculta
dreptele plangeri ale ticalosului norodu, nu cu chipt de impo-
necazurilorti ce a patimitu, iar despre alta ingrozitu de intimplarile ce pott sal'i vina asupra.-q, si sa se intampine art ce
n.valire de decinde; ca, dupe cum ne-am Incredintata, chiar
www.dacoromanica.ro
-135
din celle ce am veclutt acum unu ant, ridicarea norodulut nth
privesce spre improtivire, ci spre cererea drepta.tilort salle,
care ins ine not voma indrasni a le arata, calla prea puternica imperatie se va milostivi a ne da vole ca sa facema ua
aratare ca acesta din, partea suppusului i credinciosuluf norodt.
Asceptamt darn. cea milostiva, prea inalta. si santa. porunca
').
Ipsilanti. Ina pare bine ca. ye yedu sanatosu; sedeti, Domnule Vladimirescu, au clisa Ipsilanti frantosesce. De mult timp
era necessary se vorbim not arnandol, In persona.
www.dacoromanica.ro
136
Dunare. Iar treaba nostra este d'a allunga pe Domnii Fanariot! tota acolo; nu'e locult lora aici. Destula all strensa ckdnia din Principate! Lash, se merge. sub stindardele D -vOstra
se liberese Grecia de sub jugu; ai ne vom n-iantui noi de jugulti lora. Parca not suntema ferma 1) D- VOstra! D -VOstra
aveti pamanturile si sclavii D-Vostra. Jupuiti dupe el macar
si trei pie!.
Ipsilanti. Domnule Slugert....
Vladimirescu. Voevodii, nu Slugeril, Domnule Ipsilanti, a
clisa Vladimirescu, trantinda cu sabia pe podellele camera
Ipsilanti. Te poftesca sa. tact. ...
Vladimirescu. Saracul de mine! Cum ,se me temt de Domnia ta?
www.dacoromanica.ro
137
pe care o considerat ca
limba .Qeilor.
Nu peke fi esacta ca intre Tudor si Ipsilanti sa. se fi schimbata cuvinte insultatOre, ca impertinentg, vagabotadii etc, nefiind
nici politica nici cuviinciose din partea unora assemenea barbati a se insulta gratuitarnente.
Tudor era prea modesta ca sa se nurnesca pe sine Voevodii,
si avea destula buna simta ca sa nu amerinte pe Ipsilanti in
') Acestu dialogu este estrasu din bibliotheca de la St. Petersburg, sectiunea
voiajelor, din opera officerului russa A. Veltman, amica ca Ipsilanti de arida
acesta se Oa In otirea rusesca, 1i care callatoria ca turista prin Principate in
anula 1821; ella sustine ca a audita cu urechile selle acesta dialogic, fiindtt
retrasa in camera latterala.
Acestu dialoga s'a comunicatu D-lul Romulus Scribarol de fratele Dumisale,
D. August Scriban, cancellar alla universita.4i1 din Petersburg, si s'a publicat In
Dacia litterarii No. 8 din 1870, duo care l'a reprodusu Fbea Transilvaniel No.
4 din 1.871, 0 Gardisfulii firii ale la 25 Decembre 1870.
www.dacoromanica.ro
138
ota 1V 0. I_AXVI.
Dela Slugerul Tudor.
2 Aprilie, 1821.
NB.
www.dacoromanica.ro
139
Rivna, credinta si suppunerea nostra si a stremosilort nostril catre prea puternica, milostiva si a nostra, hranitore impe-
Nota No.
Culfentult lui Tudort catre ostire la plecarea sea de la Cotroceni.
www.dacoromanica.ro
140
Turd nu suntu ca cei din Cladova, din Pump si din Feteslam, voinici, cu care ne am batuta de multe ors, in dillele lui
Noitof; acum se cinstimu nemului nostru biruintele cu care ne
va cuhuna D-den, luptandu-ne cu vrajmasulu cu indrasnela si
inima voinicesca; ca si densulh vedendu-ne ca ne luptamt
barbatesce, va dossi inapol, gonitu de nos, precum si alta data
aft patit'o, atunci ca.ndh mai vertosh si virtutea ndstra era
mai mica. 1)
13 Maiu 1821.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
I42 -
Aratatl milostivire
La alit mat cumplit suspiml;
Si de este resplatire,
Spalati'ml alln met). venint.
Nu 'ml ail mai remas'putere,
www.dacoromanica.ro
14,3
www.dacoromanica.ro
144
At necinstit on ce stare,
Lasandu'i got, desbracati.
Dumnecleule 'ndurate,
Dreptule judecator,
Vecli'm1 a mea strambatate,
Si le fit resplatitor!
Drept a for nemultamire,
Da-le sc'irbe i amar;
Da-le dreapta resplatire,
Ca m'ati pradat in zadar.
Mania ta se'i urmese
Ori macar unde-or umbla;
Osanda ta sa'i vinese
Veri pe ce locuri vor sta.
Arata a ta mane
S'unde or fi pribegiti.
') Allusiune la desvalirea de plumb a Mitropoliei din Tirgov4te, ca sa tdrne
glance,
www.dacoromanica.ro
145
Drepta Ta le .resplatesca
Cestor nemultamitori;
Urgia 'V sa.'i osAndosca.
Ca pe nisce-imputatori.
Pa Oi for le poticnesce,
Rugeiciunea.
Dumne4eule prea sinte,
Celli ce tote le priVesci,
Addu'v de mine aminte,
Nu 'n veci sa me pedepsesci.
Vedi necadurile melle,
Ca. s'au forte immultitt;
Dureri, scarbe, nevoi grelle,
Cu totul m'ari covirit.
www.dacoromanica.ro
146
Intorcete-acum cu bine,
www.dacoromanica.ro
147
www.dacoromanica.ro
148
ye sfatuesc parintesce
Chipul care sa -`11i urmati;
La ce rea derapanare
Pentru voi el m'au suppus.
Fara nici ua. judecata
Voi cu ei v'ap insocita,
Acum vedep ca. d'odata.
Mai de tot m'aD. pustiit.
Nu me socoteap de muma
Sa2mi fits fii, si voi top frati;
Ve numiati fii drept ua gluma,
Iar nu drept adeverap.
Si-'n fumul cella diplomatic
AID navalit unit cu total,
Si nu ved nu simta,
Ca rade de el norocul. ')
') Acesta strofa e nein4elfsa.
www.dacoromanica.ro
149
Trebue sa le urmati;
Nu ye para. dojeni grelle;
Ci ye rog sa ve 'ndreptatt.
Cea d'acum pilda ye fie
Og linda ca sa priviti;
Sciti a vostra datorie
Cum p'o muma, s'o cinstiti.
Vedeti alte mumi din lume
Fit for cum le cinstesc;
Si vol cu acelle mume
Si liti ca se me maresc. I)
I) Acesta poesie e facuta de Paris Mamulenu, la anul 1822, dupe cum singur
affirma in prefaca (pag. 1.) din collectiunea prima a poesiiloru sell; tiparite la
1825.
Vec)1 i pag. 78 din Analele societatil academice, pe anula 1870, tom.
III.
Ea e reprodusa si de Dirzenu, loc. cit. No. 66z.
Fara cuvinta dar Valliant, In istoria sa (vol. III, pag. 180 attribue Vacaresculul acesta poesie.
Acesta poesie a fost tiparita in brosura, indata dupa revolutiune. Possedam
unit esemplara tiparita ll'atuncT, de 16 pagine, fara data .i fara nume de tipo"
grafie, de catu aceste cuvinte: s'aii tipiirilii in anulii trecutil.
www.dacoromanica.ro
150
I.
II.
III.
Alin treilea corp alto. Olimpianului Icrdake.
Arnautif lui
1 500
Iv.
Alla patrulea corp all Ca.minarului Sava.
Arnautif de sub comanda lui
Deli bap. Mihalle
Ghencea Aga . .
77
77
77
77
77
77
Batalionul sacru
Despartirea Moldovenilor. '2).
Total
800
120
100
1020
450
300
7395
') Filimon (vol. II, pag. 356.361) dice ca eran numai i80.
') Principatele romane, de S. M. Palanzov. Petersburg, 1859.
www.dacoromanica.ro
I51
www.dacoromanica.ro
1.52
Vec)1
www.dacoromanica.ro
153
in sinul set un mare numer de supusi strain', aflati sub sceptrul btoman. Acesti strain', pe car' purtarea tiranica a stapanitorilor '1 a departat din iubita lor patrie, se refugiara Intr'ua
tdirra, invecinata., ospitaliera, In care puteau, cu mai multa in-
lesnire, sa'si procure necessariele pentru esistenta, si de departe se plangi dorul patrie' lor mame. Nisce assemenea
barbati, prigoniti, esilati, departati de rudele si amicii lor,
divisati in mica grupe, sub comanda unui capitan, si respirand rasbunare contra tiraniei, urite de Dumneclet, a stapanitorilor lor, tine ar putea se , se indoesca ca, la primul semnal
de libertate, nu trebuia se se inarme4e, entusiasmati, spre a
'si resbuna contra crucl.imii neumane a tiranilor?
www.dacoromanica.ro
-154 .
Dar ca sa. se ridice un edificiU politica, este necesistate de
base solide si neclintite, ridicate pe stricta conservare a sacrei
Evangelit. Acesta , amiciloru Dad, cap suntett doritori at
Aprilie, 182 1 .
Alesandru Ipsilanti.
www.dacoromanica.ro
155
Ca.tre Caimacamulu Bucurescilor, i acum spre pantile dunarene afla.tor, Postelnicul Negri; catre Mitropolit, Episcopi,
Egumenl i catre boierii Valachiei.
In data dupa, sosirea acestut sacru Imparatesca ordin allU
Nostru, se fia. sciut ca., fiind ca. eparchia Valachiei si a Bogdaniei tin locul de Cheller ally puternicei n6stre Imparatii, urmecla vointet nostre imparatesci ca locuitorii si cei l-alts supusi
se rema.na, nesuparati de-a pururea, acoperita sub umbra mile!
t) Asemenea colOna s'a fi inaugurate In Athena langa Universitate de Al.
Sucu, poetulu.
2) Filimon, pag. 184-185. Darzenu, Trompeta No. 666.
Vegl i Fotino,
pag. r6oT 6 i
www.dacoromanica.ro
--
156
www.dacoromanica.ro
157
Locult
Sigiliulul
Prea cinstite i prea nobile arhon mare postelnice, Constantine Negri, Caimacamt ant. Principatului nostru. UngroValahiet, prea scumpe alit Nostru prieten, salutam cu bunk,
vointa pre Dumneta, poftindu'it ca .sa fit sanetos, si in buna,
stare. Cunoscut este tuturor ca din inceput i de a pururea
neclintita vointa a prea puternicului si indelung vietuitorului
Imperat allt nostru, era i este ca sa fie nesuparati i neva.tam41, si sa se bucure de ort-ce felt de lin*e Si bunt train
') Vedl Dirzenuln, Trompeta No. 665.
') 131eStema(ilort.
3) Affacerea.
4) Injuratura indecent&
www.dacoromanica.ro
158
www.dacoromanica.ro
159
i
si deosebirea yinovatilor din cei nevinovati, i apararea credinciosilor i cinstitilor, si cellor ce reman adeverati suppusi
spre sfaramarea si prapadirea resvratitorilor si ren facatorilor. Si fiindu-ca. se pdte intempla in vremea acesta ore -cart
www.dacoromanica.ro
- 160
cel puternict, pre top aceia ce s'at ivitu intr'aceste terri .cu
zurbakicuri, ca se desradacinese cu totul rautatea, si se aduca
hnite si buna stare supusului nostru norod, dupa firesca bunatate si vointa a Maririi imparatiei salle; tar pre aceia cars,
din indemnare, set din saracia stramptorati, s'atl amagit de
s'an unit cu zurbalele, de se vor arata suptisi, se-i ierte desa.varsit ; si de o asemenea gresela, se ramaie cu totul nesuparati; poruncindu-ni-se si neue deosebit ca se fim ingrijitori
cu tot denadinsul a intampina cu buna oranduiala si cumpanire ostirile imparateti cu trebuinciosele zaherele.
Deci,
dinteacesta coprindere pliroforisindu-ne de parintescul cuget
cel plin de milostivire alit prea puterniculut nostru Imperat,
organ all milostivirii, si pastor alit Valahiei alegand pre Prea
Inaitatul nostru Domn Scarlat Voda Calimah, s'at cuvenitt
intru adever a ne umplea de bucurie, radicandu-se din inimile
tuturor tom frica si banuiala, si cunoscand in fapta ne-adormita
purtare de grija a pre puternicei Imperatii.
www.dacoromanica.ro
161
Apoi sa se afle cu tota supunerea prin intercerea for la loca*uri, cu bucurie *i fara de nici o indoiala ; puind DumneV6stra tota sa.rguinta la acesta ca, in cinci, mult *ese c).ile,
prin boieri, boierna*i pi zapcii, se adunati tot judetu, ase4and
pe locuitori la urma lor, ca sa se apuce de munca pamentului
intru linittire, spre a putea pi Dumnea-V6stra urni cate o
oranduiale de care si zaherele, ce se vor face spre intimpinarea
Fiindu-ca prin deosebita porunca imparatesca en m'am intarit iarasi in Caimacamlicul Valahiei, iara Arhon Tiatmanu
Stefanachi se orenduesce Caimacam allit Moldovei, supuindume indata poruncei inalte, m'am intors asta.-cli in Bucure*ti. -Deci, trimit acesta fratesca scrisore, allaturand tete cele coprinse atat in porunca imperatesca., cat *i in stralucita scrisere
domnesca..
www.dacoromanica.ro
- 162
Cu acesta a nostra santa imparatesca porunca, ti se face cunoscut ca, dupa insciintarea ce ne -at trimis in cele dupa urma,
cum ca, prin ajutoru dumne4eescu, s'au perdut apbstatit din
terra Roma.nesca., si cum-ca cei mai multi dintre locuitorii
Writ, ce din inta.mplare au fost fugari, s'au Tutors inapoi pe
la casele lot, aflandu-se si cel-alti intro cugetare de intorcere;
www.dacoromanica.ro
,- 163
ca.tre tine, ca sa urmedi desaver*it *i intru glasuire cu intelegerea santet nostre porunct, puind in lucrare ten. privegherea, ingrijirea *i sciinta spre a se propovedui fara de
zebava, in tot locul territ Romanesci, a nestra intru oserdie
porunca *i vointa, de a se intorce inapot raialele nostre, locuitorit terra, ce se ratacescil in terra streina qi In alte p6,41,
improspatand aoest-felt fie*te-care urmarea messeriei salle;
lam rnai vertos ca voim sa fie de obsce linisce fara sea mat
putina banuiala oa va cerca cineva*tl vre-ua bantuire , sett
stricaciune; *i ca pana la venirea Domnulut in terra., este sa
se saute desaver*it tete trebile Domnesci *i maslahaturile
territ de catre orenduitul Caimacam.
Tu dara, Vizirul nostru,, cella ce esci stralucit intru intelepciune *i in multe cercarl, sa ief soma spre sav'erirea Intocmai celor poruncite, supuindute sfantulut nostril semnt.
S'ati scrist acesta. porunca pe la mijlocul lunet Zilcade, cu
leatul 1236 (1821) ').
') Vedl memoriul lul Dlyzenu, in Tronspeta No. 671.
II*
www.dacoromanica.ro
t64
www.dacoromanica.ro
X65
Tu, lauda slavitilor si cinsti %ilor barbati, paclitorul si ingrijitorul orasulul Bucuresci, Capugi-Pala , Hagi-Gheghe-Aga,
sporesca-se slava to
Si voi, ceil'altl capitani ai ostirilorn, ce sunteti lauda si
alesi intro cei asemenea voue, sporesca-vi-se puterea!
Si tu, b.ntaiule all nemului Messia, hale, Caimacamule aid
terrei-Romanesci, Constantine Negri, cresca.-ti cinstea si burin
numele ten!
Si voi tots, de obste boieri al terrei-Romanesci !
I
Cu acesta porunca a nostra vi se face cunoscutil ca obstesca linisce si odihna supusilor terrei-Romanesci fiind una
din cele mai deosebite si nestramutate dorinte ale Inaltului
Devletu (sub aparatorele caruia arripe , umbrindu-se acesti
supusi , din vechime si pana in
acestea de apol, se
bucura, odihnindu-se dupa imparatesca vointa), acesta linisce,
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
167 --
www.dacoromanica.ro
168
s'a trimisn de la Divanul Ghialetliulut Silistra; iar voi, supunendu-ve la celle poruncite, se urmatt intocmai ').
(Urmesa sigiliuln).
www.dacoromanica.ro
169
main! de rugaciuni catre prea puternicultt Dunmec lea, ne rugam dintru adencula inimet se tie si se intaresca slava si puterea maririf imparatiel, nestrarnutata in vecl; ca se fim si
not tot d'auna umbriti sbb bogata mila sa, precum an fosta
din vecu. atat stramosil si rnosil nostril, cattl si not pana.
acuma. Asijderea ne rugam ferbinte se ne miluesca prea
puternica impara.tie si cu trimiterea Domnuluf, dupe. cum prin
Fiind-ca acli all sosit prea inaltula firman ala prea puternice! Imparatit, cuprinclator cum ca, cu ajutorul a tot tiitoruluf,
') Veqi condica din Archiva Statulut, sccia istorica, No. 96, filla 9.
www.dacoromanica.ro
170
o citi cu luare aminte tuturor mahalagiilor, ca cu tota credinta st din adencult Mime! se dea slava a tot tiitorulut, si
fierbinti rugaciuni pentru vecinica intarire a hranitorului nostru
Devlet, spre a supune sub nebiruitele imparatiet selle piciore
tot vrasmasult si pismasult ; apol, fara cea mat mica indoiala,
Mihalache Manu.
Scarlat G-ra.distenu.
Scarlat Mihalescu.
www.dacoromanica.ro
171
Evghenie, cu mila lul Dumneclea, arhiepiscopulu CzarigraduluT, Rome! cet noue, Si icumenicesca patriarcht.
imperatesca putere, s'at abatut prin ratacire la atata deertaciune i neinteleptie, in catty at si cutec,lat se is asupra-le
chipula resvratiri! i a1l apostasies impotnva acestel obtescei
nostre fa.catere de bine si hranitere, nebiruita imperatii.
Insa, in vreme ce pornirile cellor protivnici lui Dumneclea Si
www.dacoromanica.ro
172
ratie, nelepadand din mainele sae mila si Indurarea, ce isvorescft din firescile sae imperatesca obiceiuri, an trecut cu
vederea cuv'entul ce putea avea de a pedepsi In data pe apostai:I si paint, *i de a le face din inceput si de ua data
pe callea resvratiril nu 'st at1 lepadat cugetul for cell satanicescu, nice atl vrut se intelega a se Indrepta, surclind si spre
bisericescile mantuitdre sfatuirii, improtivindu-se si apostolicescelor si sobornicescilor porunci, ce sunt renduite pentru
supunerea si buna ascultare catre stepanitoril nostril, si pre
alocurea iarasi stall si se nevoescu spre aceesi vrednica de
www.dacoromanica.ro
0,1
www.dacoromanica.ro
174
Albs Thesaloni-
cului, Matheit.
Ally Ternovului, Ilarion.
Allis Prusiei,
Gherasim.
Allu Aghirei, Thimoteia.
Allis Veriei, Macarie.
Albs
Nectarie ').
Cu prea plecatul nostru Arz-mahzar, iarasi cadend la luminatele piciare alle Inaltimei Tele, facem prea plecata ara.tare pentru serhatliii Giurgiuveni, oment ai luminatului Hacicu
Paa, Muhafizulu Giurgiului, ca in trei renduri all facut porniri,
i tate mairtile, una dupa alta eind, pin satele terrel din judeciul Vlaca, si din judecul Teleorman, de all facut multe
pradi i jafuri locuitorilor, cu feluri de numiri. Dintr'a carora
pricina. tate orenduelile ce au facut ot-carmuirea de zaherele
i altele, pentru trebuinta ostirilor imperatescl, ce se afla. aici
in terra, stall josll neimplinite infricoind i gonind si pe
zapcii din pla4i, i facend feluri de zulumuri locuitorilor, dupa
cum am mai facut plengere catre ina.ltimea to i prin aka
prea plecat arzu-mahzar; in cat ne aflam la ua mare grija i
frica do primejdie, neavend cu ce se implinim cele trebuinciase
alle ostirilor. Acum ne venira none insciintari de la ispravnicatul, ca Giurgiuvenii parasire de reutati nu facts, ci pe langa
chederula ce ail dat la cele-l-alte orendueli, de nu s'aa putut
savar0, all strens si venitul huzmeturilor Domnesci, i alte
deosebite luari.
Ticaloii locuitori, este sciut, ca s'aa pradat in destul de
catre ferranii hotf ce 'tad fost calcat, pana and all facut mila.
9 Vccli Memoriulti lul Dlrzenu, loc. cit. No. 673 3i 674.
www.dacoromanica.ro
175
slugs, ce ne trudim diva si noptea ca se aratam slujba placuta, spre a nu se da cheder la hrana ostinlor ; si prin bunt
ajutorul si sprijinela inaltei intelepciuni a inaltimei tele , se
isbavesca aceste doue numite judece alle terrei de supararile
ce facia Giurgiuvenii, cu on-ce mijloca se va socoti de catre
inalta Intelepciune a inaltimei tele.
Ffind-ca. nadejdea nostra de zaherea, la aceste doue judece
este ;
ci calm colt inteadinst prin porunca trimist imparatesct bum baciru, Ghodekim zaimir Husain Aga.
www.dacoromanica.ro
176
www.dacoromanica.ro
177
32
Insemna
c/-
41
77
19.
42
43
33
34
35
36
37
38
39
40
17
77
J.
44
77
e.
17
L.
45
46
47
48
49
50
"
?J.
8.
/.
17
X.
.irra,,
A,.
77
77
111^
17
V.
.".
0.
77
yr
Q.
77
ff.
17'
T.
17
V.
') Vedi memorinlu DIrz:mului, loc. cit. No. 674. Acest act e publicat $i de
D. Papo/ogla in P.essa, No. 213 din anulu 1872.
I2
www.dacoromanica.ro
178
51
I)
52
)7
53
54
55
56
57
58
59
60
77
97
81
)7
vned.
a7r.
82
7)
dvri.
wg.
83
84
85
86
87
88
89
77.
77
'x.
77
e0.
77
63
64
65
66
8o
S.
Err.
77
62
to.
XL
)7
61
0.
Z.
)7.
(RI.
77
77
67
68
69
70
77
)7
75
/7
76
c.1e(11.
77
dir4.
)7
77
1.
1)7c
1;i1 ie.
77
Et.
93
94
95
96
77
77-
77
eke.
at.
vd.
G6.
Id.
z(:).
77
EX.
97
98
99
100
ago.
101
611.
77
7)
92
72
711
I)
ay.
J.
/12rd.
7'
77
iv.
rd.
77
)7
71
73
74
77
91
5.
7/
zazd.
at.
cr.
ot.
77
90
77
77
dvd.
77
78
79
(f.
77
77
77
77
77
1,41/.
Z- 1,P.
rItZ.
reig.
TC1Q.
71 edg.
17
CUVEN TE CONVENTIONALE.
Russia .
Austria
Turcia .
Alexandru alts Russiei
.
.
Capo-d'Istria
Stroganoff .
Alexandru Sutu .
Mihail Sucu
.
G. Rizu
Sultanula .
Pinu (cons. rusescn)
Spatiosu.
Nobila terra.
Salata.
Nobilu.
Amict.
Pilla.
Mormolocu.
Completu.
Halv a.
www.dacoromanica.ro
Pisanis
Ignatie
Perevosii
tutu.
Adeveru.
Jute la drums.
Stapanitora respectabila.
Espus la ardere.
Alexandru Ipsilante .
.
Iatropula .
Domnandos.
Alcxandru Mavrocordatt
Voda Caragea .
Stupidu.
Inv etatu.
Scotocila.
Sinceru.
Emeticu.
Batranu.
Brancovenu
Gr. Ghica .
Barbu Geani
.
Gr. Filipescu
.
George Filipescu
Mavru .
Mihail Cornescu .
N. Va.carescu .
C. Cornescu,
Porcu albs.
Baltacu.
Europena.
,
Aspects amorost.
Zurbagit.
M. Florescu
M. Balenu .
I. Filipescu
Bunt omit.
Amicula amicilort.
Spanu.
Iubitort de adevert.
Boierii
Moreea
Tessalia . .
.
Familia Muruzi .
Familia Callimah
Cretinl.
Nenorocitu.
G. Leventis
P. Pachi
Nast bunt.
Vlahl
Inarmata.
Miserabila.
Bun a.
Caldarara.
Figuri hidosse.
Mancatoru de varda.
Viclenu.
Pavlidi.
Dorinta frumossa.
Pruncu.
Piatra.
1\11oldovena .
Valetas
Bulgaria
Moldavia
Vlahia .
Dunarea
Serbia
Constantinopola
A. A. .
A. X. .
Cenua.I
. .
. .
Savva .
Capitan Iordache
Capitan Farmachi
Saracie.
Levantuhi.
Gk. Papa.
Cern. roie.
Aa*ta.
Otela
12*
www.dacoromanica.ro
18o
Mitropolitul
Ostiri turcesci
Demont.
Panglicart.
Culcust de lupi.
Nestatornict.
Botezatult.
Eteristi
Luminati.
Ca limaht
Caimacami
Calugart.
Imprudinti ').
Samurcast
Al. Vilara .
Al. Filipescu
www.dacoromanica.ro
- 181 -patimit din pricina jugului voinct.i la care ne-au impilat obladuitoril dupa vreml: cacl, vendatorl aflandu-se acestet crestinatap, att slujit cu alu sett sange sprijinitorilor for celor nelegiuict ; au slujit, oicem, pagenatapi, si at sdrobit puterea le-
www.dacoromanica.ro
182
www.dacoromanica.ro
183
dupa
77
77
77
'5
77
77.
71
17
77
77
77
Dinca. Otetelisianu.
l) Originalulu acestei eptstole in limba client 111u posscdt tot De Boffin,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
185
fuirea sumelor imprumutate cu dobancli forte grele; si neputend nici ast-felt a face imprumuturi , se parassim acelle
obiecte la lacomia creditorilor nostril. Viitorul ni se presinta
At M-aiestatii V. Imperiale,
(Urmesa semnaturile).
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
187
I2 TUE% I 82 I. Cronstad.
Cu tote ca in trecutul resbel de sese ani, Romania a pagubit mult materialmente , perclend suma mare de vite, din
Original uln, in limba ellena , at in forma de conceptn, ill ti ppssed t tot D.
flolliac.
www.dacoromanica.ro
____
188
www.dacoromanica.ro
189
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
- 191 Locnitorii de classa de jos a Romanies sunt in adever tica unit ce duct ua viata simpla. campenesca; nu sunt insa lipsiti si de spirit natural ; dintr'un simtiment natural, ei in la locul nasterii si and cresterii lor, si
tot de ua data au applicare la nedreptate si la asprime, care
midi si necultivati
sub care s'atx deprins la supunere. Pre cat dar ei sunt dispusi a fi nedrepti si asprii, p'atat intelleg- si cand altii le fact
for nedreptati. Este adeverat ca et aa suFferit in curse de
mai multi ani , fara. intrerupere , jugul acestor doue relle; si
pOte ca multi, cunoscend bine caracterul lor, c iceau cumca
supunerea locuitorilor provine mai mult din timiditatea lore
naturala, de cat din cunostinta datoriilor lor ; si pdte ca aceia
au dreptate. Au pierdut insa din vedere cum ca, daca acesti
locuitori se vor indaratnici odata la nesupunere, nu mai este
cu putinta a fi readusi la supunere, de cat numai prin ultima
massura. aspra , adica prin puterea arnielorit. Acum ei s'at
deprins si cu acesta , perdend sfiala lor de mai 'nainte ; si
ci
':;41
dreptate.
Afara de acestea , mai este un cuvent care pOte contribui
www.dacoromanica.ro
mult mai mare; si on si cat de drept ar lucra in tote hotarerile sale, iarasi cel aplicati la nedreptati vor calomnia si
actele si bunele sale intentiuni.
Daca dar nu se va realisa mai inteia puternicul mijloca alla
Ast-fel fiind dar, cat de lesne n'ar fi Ore a isbucni ua, noua
rescOla, cand, preparata pe alte base mai solide, s'ar inspira
din principiele liberlatii s'alle predarli ? Mai cu soma, ca a-
www.dacoromanica.ro
193
s'ar scapa tot d'o data si de guvernul sea neregulat si nedrept, priimind unit alt sistem de guvernam'ant regulat, care
ar da ua organisare stabila si legala. Dar pentru ca acesta
nu esista, cello putin spre a se putea indrepta cu incetul si
a se organisa, are neaparata trebuinta de ua regulata occupatiune militara, pe un timp hotarat (se intellege de sine ca
nu de Turd ; pentru ca si caracterul acestui popor se oppune
la acesta, si essemplele date de Turd, in curs de un an, all
dovedit ca relele causate de Turd au fost mai marl de cant
celle causate de rebelli) ; si ast-fel, assigurandu-se atat vieta
cat si averea tuturor locuitorilor Romaniei, s'ar stipula clausele de mai la valle ca base alle unel mai bune si mai avantagiese organisatiuni; si desvoltandu-se mai pre larg, s'ar
pune in aplicatiune. Iar dupa ce poporul Romaniei s'ar obicinui
cu asemenea organisare, in timpul determinat, atunci s'ar putea
retrage din terra ostirile de occupatiune.
Aceste clause
sunt celle urmatore:
1.
Sa se stabilesca ca hotar despartitor intre Principatul
Romaniei si Bulgaria, jumetate din adevarata matca a Dunarii,
precum se coprinde in chiar decretele imparatesti; dupa care
sa nu mai aiba voie Turcii de peste Dunare, nici din ostrevele
Romaniei, sa se aprovisionese , nici in baltile terrel sa mai
pescuiasca, fara prealabila invoiala cu proprietarii mosiilora
dupe acelle hotare. Dar pentru ca pe pamantul Romaniei
se afla si celle trei cetati, Braila, Giurgin si Turnu, carii odiniora eraa alle Romaniei, iar mai in urma, printr'ua invoiala.
are-care (silita, negresit) a unui Domn cu Inalta Porta, s'ati
deslipit de sub stapenirea Romaniei, si s'aa dat la deosebiti
guvernatori as Turciei , sub nume de Nviri si Aiani , si in
13
www.dacoromanica.ro
'94
celle de pe urma devenira chiar pasalicun, si ast-fel stabilindu-se cu locuinta acolo un numer ore -care de famillii turcost, si intarindu-se de ajuns, pricinuesct nenumerate relle
tinde ua palma macara mai mult peste hotarele ce s'at insemnat din vechime prin decrete imperiale ; sa se guvernese
de catre agent]. subaltern' ca in trecut, iara nu de Past, pentru
ca. acestia aduct greutati si terrei si Domniei, cu necurmatele
for cereri de tot felul, si prin impilarile ce fact satelor romanesti ; sa se des cellor carii frecu din Romania in Turcia
pentru cornerciu, privilegiuri si drepturi, in cat sa nu incerce
cat de putina suparare din partea Turcilor; sa se dea in data
satisfacere tuturor reclamatiilor capo-chehaialelor Romaniei
www.dacoromanica.ro
195
pentru cata suma se va dov.edi ca s'a luat mai mult din Romania la differite trebuinte alle Portia, ori in producte sett in
ban!, precum si peste celle coprinse in mentionatul tractatt,
sa se faca drepta despagubire Romaniei; iar banit proveniti
din asemenea despagubire, sa e verse in Vistieria terrei, fara
ca guvernul sa pota avea vre un amestict la acesta.
3.Sa se lasse liber comerciul de \Teri ce producte alle terei
dupa uscat dupa apa si dupra riurile Romaniei , spre a 'si
putea vinde producatorul mafa sa, ori unde ar voi. Prinassemenea libertate de transactiuni, se va aprovisiona si capanul imparatescii, dupa preciul orio carul cumparator, fara
ca nici guvernul sa fie dator a interveni intre vendatori si .
cumparatori, pentru fixarea preciulut, precum se urnia in
trecut, sl nici cumparatarif sa dea cloyed' inscris de marfa ce
redica, sub cuvent ca o va transporta la Constantinopole; ci
singur nurnai guvernul sa aiba cunostinta de preciul corent
alit. fie-caruia product, cum si de marfa ce va esi din schelele
Dunarit, pentru care, la cadu de a fi intrebat guvernul, sa
pdta da informatiuni la Constantinopole.
4.Sa aiba libera trecere prin tam Turcia veri ce transport
de marfa din Romania, si on cum ar fi transportata ; si daca
nu va fi priimita prin orasele, tergurile si satele Turciei, sub
cuvent de scadere a comerciului local din Turcia, atunci sa
aiba voe a trece in.alt Stat strein, fara a mat plati alta vama.
sat taxa, subt un pretest ore-care; afara din zeciuiala valorii,
de se va vinde in Turcia; si acesta, nurnai in locul unde se
Aa effectua vendarea; iar cand va trece transito , atunci sa
dea numai jumetate la suta la hotarele Turciel.
Acelleasi drepturi le vor avea si tate marfurile si poverile
ce vor trece din Turcia in Romania.
5. -- Sa plutesca liber ?e apele Turciei vasele de comerciU
alle Romaniei , cu on ce fel .de marfa vor fi incarcate , fie
indigena, fie streina ; care marfa, de nu va fi priimita la porturile Turciei, (tot pentru cuventul de scadere alit comerciulut
ocal) sa aiba 'trope a trece aiurea , fara nici un fel de taxa ;
www.dacoromanica.ro
196
drepturi reciproce vor avea i vassele turcesti cart vor stationa in porturile Romanies.
6.
Poverele de pe uscat alle Romaniei se vor recunciste
dupa cartuliile (ravaele de drum) sub semnatura Capitanului
de port, de unde s'aft incarcat i pe unde ai trecut; tar po-
puterile vecine, atunci guarda va pacli ua completa neutralitate catre ambele puteri belligerante: catre una pentru respectul i recunostinta ce '1 datoresa, din causa protectiunii de
care s'a bucurat i s'a folosit Natiunea In curs de atatia ant ;
iar catre cee-l-alta, din causa felluritelor relatiuni de comercift
esistinte intre aceste doue natiunt vecine.
9.
Se va accorda iertarea de bird tuturor contribuabililor
terrii in genere, in curs de 5 am ; in care timp, rechemandu-se
www.dacoromanica.ro
197
gula aceia cart vor trece silitt, precum si ostasil, si ace' cart
se vor dovedi cacluti in vre ua fapta criminals: eel d'intaka.,
pentru cuventul ca, nefiind venitt in terra de bunt voea lor,
urtnesa a se justifica de sila urmata contra lor; iar cei d'allu
doilea si allu treilea, pentru cuventul ca nu vor mat dossi de
cant numal spre a scapa de applicarea legilor, dupa care si
trebue sa fie judecatt, ltandu's1 pedepsele cuvenite spre a
servi de pilda cellorlaltt ,compatriott at lor.
11.
Sa se faca de apr6pe cercetare tuturor pagubelor causate atat de ostirele otomane, aflate in terra de unu anti si
mai bine, call si de catre alit Turct cart all trecutu duprin
Serhaturt '), si umblend prin satele districtelor de pe ranga
Dunare at. omora au jefuit si au data focus si dupa ua
drepta preciuire a pagubelor, sa. se faca despagubtre de catre
Porta, priimindu-se banit despagubirii de catre ambassada
R-ussiet din Constantinopole, spre a se trimite la Consulatulu
russescti din Romania, si acesta sa imparta, dupa lista ce
va presinta , fie-carut pagubasu; despagubirile pentru strica.-
Giurgiii i Turnu.
www.dacoromanica.ro
- 193
12. Celle cinci husmeturl ale terrei sa se reguleze in moduli). urmator :
Ocnele. Contraccii Ocnelor sat functionaril guvernului, scotend
sare' cu propriele for cheltuell, sa nu mai dea merticurl nici boielor, nici ciocanailor ; pentru ca acestea, venclandu-se cu ama
nuntul i cu pret mai scaclut, aduct paguba Vistieriei; iar acesta
sare, strengandu-se pe la locuri hotarate, precum se obicinuia,
obser-
www.dacoromanica.ro
'99 -dupa cum in mat multe rendurt s'au dovedit asemenea fraude
si la unit- si la altii).
Asemenea si marfa care va trece din Turcia, prin Romania
pentru Transilvania si Banat, sa plat 'sca la hotar dreptul de
transit cate 1/0 "
dupa cum platesci si cet din Romania
trecatorl prin Turcia, precum mai sus s'a c,lis.
Se va desfiinta asemenea si venitul cunoscut sub numele
de venttirlii _Dome, de la trecaterea rimatorilor in Transilvania,
si a vitelor cornute in Turcia de la hotarul Dunarit din Romania mica. Intrand si acestea in tarifa ce se N, a Intocmi din
nuoU, urtnesa a se contopi cu totalul venitului \ amilor.
Cu moduli). acesta si organidarea amilor se regulesa in
folosul Vistieriei, si abusurile incuibate se starpescu.
urmare din partea guvernulut cercetari seriose, i cu tota stranicia ceruta, spre a nu se da locu la abusuri in paguba cellor
supusi la aceste taxe.
3.T
Ote milele, hotarate prin scrisOre domnesti din aceste
venituri , sa se desfiintese fara osebire ; si dupa ce se von.)
cerceta cu essactitate, acellea can se vor gassi destinat- pentru
bine-facen publice, precum spitalurl, scOle, schituri si alte
asemenea, cars merit, a se bucura d'acelle mill, sa se despa-
www.dacoromanica.ro
200
mirile for in parte. Cali vor fi servit terrei in vent ce functiune, fie civila , fie militara sa fie platiti cu lefa mensulla,
fah. ca sa mai p6ta tinti la folOse indirecte ; caci din acestea
s'ail nascut din timp in timp si s'an immultit nedreptatile si
jafurile. Iar Cate venituri vor fi regulate din vechime pentru
niste assemenea ranguri, precum si cate alte se vor mai crea,
fara ca sa adduca jicnire si greutati contribuabililor, acellea
sa se dea impreuna cu alte asemenea venituri, cunoscute deja
ca publice, la ua cassa particulars ce se va intocmi pe viitor,
sub nurne de Cassel a Epitropid ObqtaFt7 spre a se cheltui de
acolo pentru Cate se vor gassi de cuviinta , spre infrumusetarea si neaparatele trebuinte alle terrii ; dupa &um se va
arata mai pre larg despre acesta cassa la espunerea organisarii sistemului guvernamentaln.
Sa fie datori, atato. Domnul cat si Boierii, si tots locui16.
torii, a purta respect clerului dupa datoria ceruta; iar Mitropolitul si Eprscopii vor fi pe vieta.; si numai atunci se vor
schirnba cand se vor dovedi culpabili; si atunci se va face
allegere noua, dupa vechiuln obiceift allil terrei, necutedand
www.dacoromanica.ro
- 201 sa invete si et pre enoriasil lor; dupa cum se si facusse asemenea inceput de catre actualul Mitropolit Dionisie, in anult
1819. Cu modul acesta, formandu-se si oranduindu-se preott,
vor plati si el ua mica dare, dupa obiceit ; insa numal catre
chiriarhul Eparhiei de care depinde, avend tot de o data si
putea indeplini
ei ajutorinta din partea enoriasilor, spre a
cu inlesnire sfintele datorii alle sarcinel lor, dupa ceruta regula
bissericesca. Mitropoliile si Episcopiile sa fie datore a in-
tretine din chiar alle lor venituri scole pentru limba nationals,
in tote judetele Eparhiel lor ; dupa, cum si in acesta tot numitul Mitropolit Dionisie a publicat anume organisarea bissericesca. Dar pentru tote acestea si altele privitore la alle
alt venit, afara de lefa lor hotarata pe fie-care lung; iar din
totalul venit anual se va trimite la monastirile de josh suma
c,lisii
Epitropi. Monastirile pamentene neinchinate sa fie si elle administrate de Eg-umeni renduiti prin allegerea Epitropilor, dupa
gasirea cu calle a ctitorilor acellor monastiri; s1 acestia se
vor plati cu lefa pe fie-care Luna ; si asem'nea, dupa ce se
vor esecuta, pe fie-care anti, tote celle coprinse in dispos.tiile
ctitorilor, din veniturile acestor monastiri se vor plati chel-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
adica, aceia cart yor lua contractul in urma for sa . is asupra-le si caii de fie care post,, (afara de cei care vor trece
peste numerul hotarat), cu precul ce se va hotari de guvern,
pentru a nu incerca paguba prin venclari partiale.
22. Sa. se infiintese fabrice, cate se vor crede de trebuinta.
pentru folosul terrii, insa numal cu aprobarea guvernulul;
si acesta pentru cuventult ca acea marfa se va putea da cu
preta mai sca,clut in folosula cellortl ce o cumpara; si cu
chipulti acesta reman banii in terra. Iar pentru cate felurl
www.dacoromanica.ro
204
www.dacoromanica.ro
205
fara deosebire, tots aceia cart treca de peste Dunare pe pamentul Romanies, fie Turd sail de alt nemn.
27.
Tu, Silistra Valezi, Seraschierule alln tuturor partilor Dunarit, Vizirulu Nostru , Mehmet Selim Pasa, inveciniceze-'ti
Dumnec,la stralucirea ta! Sosincln acesta sfanta porunca a
Nostra, cunoscut se-'ti fie ca, indestuland-u-ne cum ca, dupa
ce s'ati curatit cu totul resvratitorii din Valahia si Moldavia,
s'an intorsn la alle selle cei mai multi din cei cinstiti si cu
credinta raelle , afiandu-se si cei 1-alti intru cugetare de in') Acesta mcmorio-conceptit scrisia In limba greacl, cu corectiunile f icute
de redactorula sea, se a[1.1 In posessiunea D. Bolliac, care anon, In No. 1032
din Trompeta ca s'a ficutO prin initiativa lui Villara, Brar covc'irm , i Mitr.
Lupu. Mai multi m'at assiguratit ca scriptura din acesta memoria aru fi a lui
Grigorie BrAncoverm, unulu din cei mai Inv tali boiert din acea epocha, dupa
cum affirm acesta ,Si Episcopulu Ilarion In discursulu fLncbru ally BrLncovenulto, cu data din 3o Aprilie 1832 , i tipIriti1 In tipografia lui Eliade.
Acellu discursO se pate vedea la autotulft acestei of ere ; tar memoriulti , la
D. Bolliac.
www.dacoromanica.ro
se nu aiba nict o banuiala ca li se va Intempla ceva de primejdie vinei lor, averilor lor sail privilegiurilor,
.lor, Inca. sa.
se lucrede si sa. se otcarmuiasca bine de orenduitii Caimacami,
pang la trimiterea Domnilor, tote huzmeturile, vamile, zeciuelele,
dajdiile si cele-l-alte assemenea acestora, dupa obiceiul ce din
acestui meniltchet, avend banuele, nu s'ail Intors Inca la pamentul lor, nu lipsim si d'asta data a face cunoscut cu trimiterea acestet sante porunct: ca de vreme ce si boieril se numeson raelle alle Imperatiel NOstre, n'att fost de trebuinta se
ada.ogim ceva deosebit pentru densii. Deci, to Vizirul Nostru,
Siliara Valezi, si Seraschieru alla Dunarii, se fact cunoscuttt
acesta care eel ce se cuvine ; si ca este nesmintita inalta
Nostra, porunca si vointa. a se Intorce raelele ce se ratacescu
in tate partile si in pament strein, si a'sl lua fieste-care lucrul
dregatoriel selle cu obstesca linistire ce au avut si mat 'nainte,
fara cea mai mica banuiala ca ar putea se li se Intemple vre
ua stricaciune; si ca pana la aratarea Domnilor, au se caute
tote domnescile pricini desa.versit de catre Caimacami , pre
cum husmeturile, dajdiile si cellel'alte , dupa. obiceill. Dupa
Intelegerea si cercarea in lucruri ce al, vet Ingriji ca se savarsesci Intocmat celle scrise, supuindu-te santului Nostru semml.
S'a scris acesta catre sfersitul lunei Zilbage, allu anulu 1236')
1) Alcmoliula DitzErn lui, loc. cit. No. 676.
www.dacoromanica.ro
- 207 -
nitorei n6stre imperatii, unde se afla incuibatu reazimula mantaint, si scaparea tutor cellor ce sunt in nevoie si scarbe,
nacluesca acum cei cuprinci de amaraciune, ci in dureri retaciti
ci desnadajduiti , catre prea puternica imperatie , credinciosi
si supuci raielle, locuitorii memlechetului Moldaviei, Mitropoitula, Epis cop', Arhimandritii si Egumenil monastirilor, boieri
din trepta antaia a doua si a treea, boiernasi, si celle-l-alte
www.dacoromanica.ro
208
www.dacoromanica.ro
209
www.dacoromanica.ro
210
www.dacoromanica.ro
2i1
lucitul pragil alb). prea puternicei imperatii; implinind cu datornica, revna a suppunerii si a credintet santele slujbe, dupa
puterea si starea terret, urmatore milelor, harurilor si privilegiurilor ce ni s'at dat de la nedesertatul isvor , si sunt co-
www.dacoromanica.ro
lie
othomanicesci i i 80 , 1206 si 12 I 7 ; si fiind-ca starea puteril
lipsesca cu totul , precum si nelegiuitele venituri alle dregatoriilor assemene all sa lipsesca si acellea tote , ca sa simta
ticalOsele raiele rodul milostiviril allu prea inaltului Del letu.
D'aceea nici cug-etam , nici facem rugaciune acum Antal de
a se orendui pamenteanu Domn, ca sa nu sa. insarcinese terra
cu osscbite cheltueli pre chipul Domnului, pang nu va veni
in stare vrednica; iara. prea plecata nostra rugaciune este ca
sa ne miluirn cu anni haraziti in veci , si a ni se intari obla.duirea terrei de pamenteni allesi din nemul Moldovei, sa se
aqecle tom .sfat t tie mai nun 'iii de boiert si din aceia unula sa
fie basi boit,rit prin allegere de cei mai alleI; si acest sfatu
allu boierilor, din preuna cu basu boierul , avend putere seversitere a Domnului, va orendui Divanul, ispravniciile si dregatoriile; yi cand t6rra va veni in stare buna (pentru ca de
a adjunge la chipul cella d'antLia este trebuinta de multi ant,
www.dacoromanica.ro
213
pre aceia adica cart si pana acum ii avea osebitt pentru acesta treba, si nedajnict, numindu-se Seiment si Slujitori, pe
czri Grecii 't vindea impreuna cu capeteniele , ca un gheiirei
allu for de mostenire ; si pacinici nu era. Tara acum, isgonindu-se tots Arnautii, in catu sa nu se mai afle, acesti pamentent pasnici sa se imbrace si sa se gatesca spre slujba in
nauntru terrel, cu un numer indestulat la acesta treba; si st
din aceia, mai mult de un vecu fiind sub jugul tiraniel Greener czarigradeni; si de vreme ce Grecil au calcat datoriele
credintet, cu cuviinta este sa dobandim not acum fiinta nestra
cea d'anteit, fara a ne lipsi nimicu de ce au avut et; pentru ca
din vechime Domnia terrei era hierosita la not pamentenit;
vrednicl de jale eram not ticalosit, ratacindu-ne pre la marginile terrel.
IVIultumire adducem marelul Dumneneu ca acum, prin pur-
www.dacoromanica.ro
214 ----
www.dacoromanica.ro
--- 215
la fiestecare, ca se se impartaasca fies-care din mila imparatesca; si fara rusfet, st cu sfatul tuturor boierilor.
1. Ispravnicii se se orinduiasca boiert cu sciinta, si se fie
respundatort pentru juclecul lor.
12. Domnul se nu aiba voie se faca nici mazili, nici nemurt,
nici postelnict
nici companisti
www.dacoromanica.ro
- 216
de cat ai terrei.
')
RedusI, d'unt ant si jumatate, a fi pre frontiera Transilvanief, care ne serva de asilt, spectators ai calamitatilort care,
contra on caria asteptari, bantue Inca si adi nenorocita nostra patrie; si espusi printr'acesta la tote sufferintele morale,
si la tote lipsele fisice ; n'asteptamt, Sire, de catu restabilirea
definitive a lucrarilor in Romania, spre a ne reassigura despre sOrta ce ne astepta.
Numirea la principatul Vallahiei a lui Grigorie Ghica, boierft pamenten, distins prin nasterea sa si prin rangul set, se
pete considera ca ua probe din partea Inaltel Porti a priimirii cererilor preliminaril a le Ministerulul Majestatlf VOstre
Imperiale; acesta a trebuitt se ne console pe d'o parte; dar
despre alta parte ne-a intristat. Suntem satisfacup, Sire; fiind
ca prin acesta Sublima Porta, pare ca voeste a face se reinvie privelegiele nestre, anulate in dispretul capitulathlor primitive; dar suntem mehniti: cad, recunoscend drepturile nostre, I. Perta n'a voit a lasa natiunii allegerea noului Ospodar,
dupa cum se pratica in vechime; si dupa tote aparintele, avem
incredintarea ca puterea suzerana ar voi se nimicesca consti') Ve41 Memoriulfi lui Dirzenu, Trompetta No. 676 si 677.
www.dacoromanica.ro
217
www.dacoromanica.ro
218 ----
silul nostre s'a intra in patrie, incetand ast-fell a mai protesta contra abusurilor, si devenind instrumente involuntariable ruinei poporulul s'alle propriei nostre perderi.
Prosternati la piciorele tronului I. V. I., indrasnim, Sire, cu
Closanilor la leatu 1800, cand stapenea Tura, si se afla ispravnica D-lul Cluceru Glogovenu ; si trecand D-lor boerii
spravnicr in terra nemtesca, au remasa acelO Sluger Teodor
sta.panu la acea plasa, si preda Omenil cu barn ; fiind ea mazil,
mi-a luat doua randuri de ban', si fitantie nu'rni a dat ; si
www.dacoromanica.ro
219
jalba nostra ca sa ne platesca banii, fiind ca n'avea porunca D-lor boierilor ispravnici sa ne is banii ; si acea mita.
s'aa Intors cu judecata; si am remas saracf. Si fugind (Tudor)
la Muscali, au venit cu Pandurf, si ne all ars casele, la patru
umbland ca sa ne
frati; si vedend acela jafa ce au facut,
prapadesca, au fugit doi frati at mei la rurci, si de la Turd
s'aa dus la Serb!, si ea nu m'am amestecat la nici un fela de
lucru, la nici o parte, nici spre Turd; tragandu-'mi dajdia,
'mi an luat talere patru-decf, cu cuvent ca nie iarta de cand
m'am judecat cu densul ; si 'mf all luat Pandurii lui un calla
inselat, si sunt pagubas ; Si esind Turcif Ostrovului pe anulu
trecut, dand bani de bir, i zaherea, ne lua fara de voe de ne
ducea la densif zaherea, la Paun Dan; all fost neopriti Turcii
dintr'acea plasa ; iar D-lui Slugerul, cu cuventa ca am dusa
(zaherea) la Turd, au trimis si m'au luat, si m'au globitu cu
talere too, yS1 talere so s'au facut cheltuiala, cu trepad cu tota
si D -lui Slugeru mult ducea la Turci de voia luf, si negutetoria
cu densi1, ,si Omenii luf fiinda neopriti de la Turd, cu tote ce
le trebuia ; si n'aa mai globit pe nimenea, fara de catu pe
mine, avend multa pisma ;
la tota dajdia la crud, ne lua
cite talere 5 mai mult peste banii dajdiilor ; si trite dajdiile
BSI
Treti *Logofetu,
Sigiliulul.
www.dacoromanica.ro
220 '
Prea Inal fate Domne
www.dacoromanica.ro
22!
satu, si m'au pusii se'l claft eft cu alt frate alit meu zapis de
frica, puindu-ne la inchisore; si 'i am dat zapis, scriind zapi-
sula ca or! tine se va afla din nemuln nostru se aiba a intorce banii ; iar D-lui Waft priimit acelti zapis ; si am data
akat zapis, ca se nu mai aiba nimeni voe a mai scdte mosia;
vi am dat jalba Divanului Craiovei pentru tot& paguba mea ;
si am intrat in judecata la D-lui Biv vel Logofetu Costache
Samureasit; si fiind (Tudor) omul D-lui, de trei on m'an tot
tinut (cu vorba) pana s'au spart Divanul; si aft dat se me
pue la oprela., ca se me sparie se fug; si n'am mai intrat in
judecata, dupa ce s'an spart ,Divanul la Samurcasu; si nici o
dreptate n'am avut ; iar pentru mosie, imi disse Samurcasu
se claft jalba deosebita, ca 'mi da mosia; si vedand nedreptatea, n'am mai dat jalba; si ne-au randuit la partament ; si
nici acolo nici o dreptate n'am avut, ca aft dat mita sume de
bans de 'ml aft perdut dreptatea ; si vedand acea nedreptate,
ndata am dat jalba slavitului Comitet a nu rarnanea saraci ;
si din pricina saraciei n'am mai putut se ne mai cautam; si
am audit ca au luminat D-cleft (terra) cu mila ; si Maria Ta
esti mult milostiv asupra saracilor ; ca la Divanul Craiovei cu
acest om n'am dreptate nici intr'un chip. .Si cu lacremi ferbinti ne rugam Marie' tele, ca se fim scosi la judecata inaintea
Marie' tele, ca sa nu'ti fad pacate se ne mai randuesti la alta
judecata, ca nimicu nu putem ; ca e om tare si cu putere. 5i
cum D-cleft to va lumina asupra saraciei nOstre. Si pentru
paguba caselor, am strans tot") satul, Impreuna cu unft om")
muscalescu, si aft precuit casa de basca de paguba din bucate, si din altele din prejurul easel; si aa dat inscris muscalesct. cum au gassitn cu calle. Si cum va fi mila Marie!
tele asupra s4raciei nostre 1 1)
Rah Mari! Tolle, Ghitci Rdescu, pt Gornovita.
Antonie Raescu, of -tam.
de optft.
No. 199.
www.dacoromanica.ro
2.
nenilor, cu 2 rote, din care una o posseda Tudor drept cheltuiala, si alta mosneni, fiind vadul lor, iarasi dupa aratarea
mosnenilor.
7.
Ua carciuma aprope de satul Balta, si pugina mosie,
dupa aratarea Stambenulut si marturisirea mosnenilorn de la
Balta, anume Nicolae Zoicanu si Pupa Constantin, ca Tudor
susn. 3)
No. I.
Cdtre Dumnealtd ifir Nicolae Zoican.
www.dacoromanica.ro
-223
uncle sunt trecutt si at pieilor; ci D-ta vet pastra insemnarea
acesta ; si ca.'nd ne vom intalni, imi vet aduce ravasele, si 't
vom trece in dos (loculn. rupt) priimiti. Eata si insemnarea de
la Kiriacov, de socotela peilor, pentru banii de la Anastasie ;
eata ca
trimisein bumbasirn; ci vet merge de vet apuca
de ip va da banii, sail sa vii cu ellu aid la judecata. D-ta
sa'ti mutt banii de la elln ; si elln cu mine n'are nici o socotela; iar .de va avea, ist va cauta cu mine; iar D-tale salt
dea banii. Eata si osebitu ravasul metl ca sa
real
arati, sa
iesse banii.
Si suntn.
1813 Martie 20.
Theodor.
www.dacoromanica.ro
- 24-...
No. 2.
(Aare clumnealta kit Nicolae Zoican.
Duo, cum stir, ea prea me grabescu ca sa merga la Palfiind prea ocol pe aici, ast vrea sa merg prin ten;
to poftesc, fa mijlocire de'rni scrie, fi-va cu putinta sa ne
putem stricura peste balta?. . . . bului, adica pe la bar s/
treed; si de vet socoti ca se pate, scrie'mi de loc; si apoi its
voi scrie canda sa veniti cu caii la bai, ca sa plecam; der
curesti;
Theodor..
No. 3.
www.dacoromanica.ro
225
Nd. 5.
Ca fratesed dragoste
').
FINE.
') Acesta biletd autografd flu possedt D. Major Papazogiu, clruia i s1a pro
curate de D. Hristodor Marghiloman, din Craiova, gtsita 1ntre hartiele farniliel
Vicorenu de peste Oltu.
5
www.dacoromanica.ro
ERRATA
La v-olumulii.
Cunt trebue sit fie
Cunt este
Caputinent .
Caimacamilor
No. 122 . .
sensulft . .
causele
.
a Arhive!
rfinulu
21
30
62
63
126
127
126
127
Din Arhiva
231
.
.
Pagina
Campineni . . .
Boierilor . .
No. 123 . . . .
.
veracitalca .
drepturile . . . .
Despre veracitatea .
i drepturile . . .
Despre sensulu
. .
i causele
II.
www.dacoromanica.ro
37
32
21
32
21
40
www.dacoromanica.ro
C L4
Pr-17