Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ISSN 2066-6896
Editura Reprograph
CONFIGURAȚIA CALCULATORULUI IDEAL pagina 3
ERA WEB pagina 5
NOUL CEAS CU VIDEO-TELEFON DE LA LG pagina 7
BASMUL DIN CARPAȚI pagina 8 Revista Flash, Nr. 3/2010
POEZII pagina 11
CU OCHII LARG DESCHIȘI pagina 14
LIBERTATE UMANĂ pagina 15 Alexandru Petrache (IX F)
LEVEL 2 pagina 17 Andrei Grigore (X D)
DE VORBĂ CU MAESTRUL ILIE GHEORGHE pagina 23 Denisa Firiucă (XI B)
TERAPIA PRIN RÂS pagina 25 Denisa Ţacu (XI C)
LUMEA CAFELEI pagina 26 Gabriel Broşteanu (XII F)
2012-SFÂRȘITUL SAU ÎNCEPUTUL? pagina 28 Oana Pîrvu (XI C)
SE ÎNTÂMPLĂ LA NOI pagina 29 Ovidiu Avrămuş (XI C)
ANSAMBLUL ,,MUGURAȘUL’’ pagina 31 Radu Florea (XI B)
MUZICA DE IERI ȘI DE AZI pagina 32
MUZICA ELECTRONICĂ pagina 33
BANCURI pagina 34 Gabriel Coliţă (XII G)
GOLF VI pagina 36 Irina Predescu (XI C)
APOGEU ÎN ERA TDI pagina 38 Radu Diaconeasa (X C)
AGONIE ŞI EXTAZ ... FORMULA 1 pagina 39
TROFEUL CRAIOVEI pagina 40
CRAIOVA MAXIMA-PARTEA A DOUA pagina 41
REVIEW Radu Diaconeasa (X C)
CRYOSTASIS pagina 43
PROTOTYPE pagina 45
F.E.A.R. 2-PROJECT pagina 47
Daniel Codreş
CONSILIEREA PSIHOPEDAGOGICĂ pagina 48 Geta Olaru
DESENE Lavinia Stoian
DENISA ȚACU pagina 49 Lenuța Miu
RADU FLOREA pagina 50 Marian Vlad
ADRIAN BURNEA pagina 51 Mihaela Codreș
FOTOGRAFII
GABRIEL COLIȚĂ pagina 52
IRINA PREDESCU pagina 55 Profesor psihopedagog,
GABRIEL BROȘTEANU pagina 56 Nicoleta-Adriana Florea
STAICU MARIAN pagina 58
STAICU STEFĂNIȚĂ ANDREI pagina 59 Toate drepturile asupra materialelor
publicate în această revistă aparţin
respectivilor autori şi nu pot fi
reproduse, parţial sau în întregime, fără
aprobarea prealabilă, în scris.
2
Andrei Armășelu,
clasa a XI-a C
Deoarece din ce în ce mai mulţi adolescenţi sunt pasionaţi de “arta” calculatoarelor şi vor să aibă un
calculator ideal, vă voi oferi câteva informaţii care să vă ajute să-l construiţi singuri.
Pentru a putea realiza un calculator trebuie să ştiţi câte ceva despre Hardware (piesele din care este alcătuit
calculatorul) şi câte ceva despre Software (sistemele de operare cu care acesta funcţionează).
Şi acum să vedem ce piese sunt necesare pentru “a porni” un calculator.
Trecem la procesoare.
Putem opta pentru unul dintre cele două procesoare, AMD sau
INTEL. Voi începe începe tot cu AMD.
Un procesor bun AMD care să suporte placa de bază de mai
sus, este AMD AM3 PhenomII X4 955, un procesor QUAD CORE care
lucrează la 3200 Mhz.
Un Cooler bun pentru procesorul pe AMD este HEATSINK
ARCTIC COOLING ALPIN
Un procesor pe INTEL este INTEL CORE2 EXTREME QX9770,
un procesor QUAD CORE care lucrează la 3.2 GHz.
Un Cooler pentru procesorul INTEL este HEATSINK ARCTIC
COOLING ALPINE 7 PRO, ALUMINIUM. Coolerele nu sunt la fel, deci
nu-l putem folosi pe cel de la INTEL la AMD şi invers.
12
După procesor urmează HDD (Disk magnetic pentru stocarea
datelor). Cele mai bune HDD-uri sunt pe sata, un HDD bun este HDD
(DISC DUR) 1 TB SAMSUNG, 7200RPM, SATAII, 32MB/ NCQ/ F1
HD103UJ .
Cu piesele de mai sus realizezi un calculator foarte bun. Repet componentele care îţi trebuie să
realizezi un calculator:
- Carcasa + Sursă;
- Placa de bază;
- Procesorul;
- Memoria RAM;
- HDD;
- Placa video;
- Mouse + tastatura;
- Monitorul.
4
Andrei Grigore,
clasa a XI-a D
6
NOUL CEAS CU VIDEO-
TELEFON DE LA LG
Radu Iacobescu,
clasa a XI-a B
După cum o mare parte din voi ştiţi, LG este o firmă serioasă de telefoane mobile şi nu
numai. Acest fapt a fost confirmat de lansarea LG – Chocolate, LG – Shine sau LG - Prada, noile
modele de telefoane mobile apărute pe piaţă, ce deţin tehnologii de vârf.
După apariţia lui LG –Versa a fost lansat noul model de ceas cu video-telefon LG-GD910.
Prețul nu este făcut public, dar specialiștii îl estimează la 100 de lire sterline.
7
Basmul din Carpați
Dan Puric
8
observat de nimeni, intră în "Care Frate?", au Nu poate să vină". "Nu
biserică şi o puse jos, la întrebat, nedumeriţi, pentru poate să vină?", rămase uimit
picioarele Fratelui atârnat de prima dată, monahii. "Cel ce copilul. "Nu!", fu răspunsul
cruce. "Hai, vino să mănânci!", stă legat de cruce şi nimeni scurt al Fratelui.
îi zice puştiul, uitându-se nu-i dă de mâncare", răspunse Şi apoi, din nou,
îngrijorat în stânga şi în puştiul. "Şi ce-a făcut fruntea lor s-a descreţit şi-au
dreapta. Hai, că nu ştie Fratele?", au întrebat tulburaţi început să râdă şi să
nimeni!" Şi Fratele coboară. călugării. "A coborât şi-a glumească. Într-un târziu,
Un zâmbet avea pe mâncat", răspunse dintr-o copilul şi-a luat la revedere de
buze şi, mângâindu-l pe puşti suflare puştiul. la Fratele cel Mare şi s-a dus
pe frunte, acesta nu-şi dădu Şi, în clipa aceea, toţi spre chilia egumenului, unde
seama că biserica toată se cei din jurul copilului au căzut acesta îl aştepta tremurând.
umplu de o lumină în genunchi. Mare fu apoi "Ce-a zis Fratele?", întrebă
nemaivăzută şi că uşile ei se spaima pe bătrânul mănăstirii, acesta, gâtuit de emoţie. "A zis
ferecaseră pe dinăuntru. Apoi, aflând toate acestea. că nu te poate primi!",
ca şi când s-ar fi cunoscut Egumenul începu şi el, la răspunse copilul. "De ce?",
demult, au început să râdă şi rândul lui, să tremure şi, cu întreba înspăimântat
să glumească, cum nu mai lacrimi în ochi, îi spuse egumenul. "Mi-a spus că ai
făcuse puştiul niciodată în copilului: "Spune-i Fratelui cel mai multe păcate decât toate
viaţa lui. Era atât de fericit că- Mare că îl rog să mă firimiturile de pâine căzute pe
şi găsise un prieten! Dar el nu primească şi pe mine la masă".
ştia că urcase a doua treaptă a masă..." "Am să-i spun!, Şi atunci el, egumenul,
Raiului: prietenia. răspunse copilul bucuros, dar se prăbuşi în genunchi, într-un
Azi aşa, mâine aşa, acum pot să iau mâncare de la hohot de plâns. "Spune-i să
însă fraţii ceilalţi din mănăstire bucătărie?" "Da, poţi să iei cât mă ierte, spune-i că-l rog din
au început să se întrebe: vrei", răspunse tremurând tot sufletul meu să mă ierte"
"Unde-i copilul? Ce face? De egumenul. Şi, cu un gest disperat,
ce lipseşte seara mereu dintre Şi seara din nou se agăţă de copilaş. Acesta îl
noi?" Apoi, curioşi, au început coborî peste mănăstire, iar privi surprins şi-i spuse: "Bine,
să-l caute prin toată puştiul, de data aceasta cu am să-l rog din nou şi mâine!"
mănăstirea. Numai biserica nu mâncarea luată de la Grea noapte pentru
fusese controlată; şi-atunci s- bucătărie, se îndreptă vesel egumen! Cu zvârcoliri şi
au repezit spre ea dar, spre spre biserică. "Hai să gemete de pocăinţă. Copilul
mirarea lor, pentru prima oară mănânci!", îi strigă el, mai însă dormi liniştit. Şi, din nou,
nu i-au putut deschide uşile. vesel ca oricând. Şi, din nou, treaba obişnuita prin
Atunci au încercat să se uite Fratele cel Mare coborî de pe mănăstire. Dar toţi se făceau
pe gaura cheii şi, în clipa cruce, îl mângâie şi biserica se că lucrează.
aceea, o lumina puternică i-a umplu de lumină. Ca de obicei, Aşteptau seara, căci
orbit. Nemaiştiind ce să facă, uşile se ferecaseră ca de la ea putea să aducă iertarea.
au stat aşa, înfricoşaţi, după sine. Apoi câte glume şi câtă "Pot să iau mâncare?",
zidurile groase ale bisericii, veselie în jurul celor doi! întreba, cu nevinovăţie, copilul
aşteptând până noaptea târziu, Dar, printre lacrimile la bucătărie. "Poţi", îi spuse
când copilul a ieşit. de râs, puştiul şi-a adus monahul, şi-i umplu cu mâna
"Ce-ai făcut aminte de rugămintea tremurândă vasul. Apoi, cu
înăuntru?", se repeziseră ei ca egumenului. "Frate, îi spuse el, paşi mici, ca sa nu răstoarne
un stol de păsări negre asupra bunicul cel mare, de-aici, din prea-plinul de mâncare, copilul
lui. "N-am făcut nimic", mănăstire, ar dori şi el să-l intra din nou în biserică.
răspunse puştiul tremurând. primeşti la masă". "Hai să mâncăm!",
"Minţi! Spune ce-ai făcut?", l- Şi, pentru prima oară, spuse el Fratelui cel Mare.
au întrebat din nou călugării faţa Prietenului său mai mare "Hai!", răspunse acesta,
furioşi. . "Am furat mâncare şi se întristă. Privea undeva, jos. îndreptându-se spre el.
am dus-o Fratelui ce stătea pe "Vezi firimiturile astea, de pe Şi câte jocuri, câte glume au
cruce", răspunse copilul masă?, îi spuse, într-un târziu, urmat! Apoi, în mijlocul
înspăimântat. Fratele cel Mare. Sunt cu mult veseliei, copilul îşi aduse brusc
mai puţine decât păcatele lui... aminte:
9
"Te roagă egumenul să-l ierţi... şi să-l primeşti şi pe el la masă!..."
Tristeţea se aşeză între ei. De data aceasta, copilul privi singur
firimiturile de pâine de pe masă: erau parcă mai multe. "Am înţeles..., spuse
copilul, nu se poate..." "Da, nu se poate", răspunse Fratele cel Mare.
Şi atunci, păcatul cel bun coborî din nou în inima copilului şi acesta
îndrăzni. "Dar Tu nu te gândeşti că acum mănânci din mila lui?", îi spuse, cu
curaj, copilul, pentru prima oară. Şi sufletul Prietenului său mai mare fu mişcat
din nou. Acesta îi văzu din nou inima lui bună. "Bine, spuse, după o lungă
tăcere, Fratele cel Mare, spune-i că peste opt zile am să-l primesc la masă..."
Ce bucurie pe egumenul mănăstirii, când, târziu în noapte, copilul îi
spusese! Şi cele opt zile trecură. Pentru el, pentru bătrân, în post şi rugăciune
şi, mai ales, în multă pocăinţă. A opta zi, dis-de-dimineaţă clopotele băteau.
"De ce?", întrebă nedumerit copilul. "Bătrânul a plecat la Domnul", i-au spus
călugării, care deja se pregăteau pentru înmormântare... Şi atunci copilul
văzu!
Vedea cum, la masa Prietenului său cel Mare, stătea fericit, cu lacrimi
în ochi, egumenul, chiar el. Mâncaseră dimpreună. Pe masă nu mai era nici o
firimitură, Mântuitorul îl iertase.
"Am văzut Raiul! strigă fericit copilul, prin mănăstire. Am văzut
Raiul!", repetă el, pentru fiecare monah în parte. "Nu se poate! strigau aceştia.
Cum arată?" "E plin de iertare", murmură copilul. (...)
10
POEZII
Alfabetul fortunei Praf de inimă
11
Suflet stingher Lana
Oana Pîrvu,
clasa a XI-a C
12
Ucigașul zâmbăreț
I‟m sorry for what I did,
Mă tachinează la fiecare pas, I‟m sorry, I‟m sorry!
Mă găsesc într-un impas,
Îmi zâmbeşte acru I‟m sorry,
Şi mă răneşte ca dracu‟. Hell no, fuck that!
It was my heart,
Încerc să-l calmez, It was my life,
Vorbe dulci ii fredonez, My start,
Ucigaşul zâmbăreţ mă-njunghie Your knife
Şi mă leagă cu o funie. And this strife,
It dies,
Îl privesc cu groază, This life
Nu varsă nicio rază, And these lies.
Crud şi nemilos,
Zâmbeşte după fiecare cuvânt scos. These lungs have sung this song for too long
And it‟s true, I hurt too, remember,
Renunţ la orice speranţă, I loved you!
Îmi dau seama ca uşa n-are clanţă.
În gânduri negre mă afund, I still do…
Ştiu să înot dar mă scufund. I‟d still jump,
I‟d still fight,
You And I‟d give it all up.
I still care,
I loved you, You‟re still nowhere,
You made me I‟ve searched everywhere.
Hate me
You gave me Your eyes,
Reason to regret you. My cries,
I‟d still lie down,
I cried for you, I‟d take the bullet
I lied for you, Anytime, anywhere,
And deep inside I died for you. I could be your shield,
For what, I could be your shoulder.
„Cause in return you gave me squat,
You always took me for a twat. No matter what,
I‟d still… anything,
I would have jumped for you, You‟re still… everything.
I would have fought for you,
Gave up my last breath just so I could be with
you, Ovidiu Avrămuș,
But you pushed me, clasa a XI-a C
You beat me,
You took my breath and left me empty.
I tell myself
‟No more, no more‟
But I watched you as you tore and tore
My heart with every word.
13
Daniela Florentina Găgeatu-Veghea,
clasa a XII-a A
În încercarea noastră de a trăi frumos şi uşor, unii dintre noi facem alegeri greşite. Aceste alegeri
ţin, probabil, de capacitatea sau, mai degrabă, de incapacitatea de a ne adapta la greutăţi, la
probleme…M-am întrebat adesea cum ajunge cineva să îşi rateze existenţa până într-atât încât
anulează toate principiile de viaţă, toată educaţia pe care a primit-o în familie şi în societate.
Cei mai expuşi riscului de a urma o cale greşită sunt adolescenţii, pentru că la această vârstă ei
caută... Se caută pe sine, caută răspunsuri la întrebări existenţiale, caută sisteme de valori la care să
se raporteze. Sau, şi mai simplu, caută modalităţi de a depăşi ceea ce la un moment dat reprezintă în
viziunea lor o mare problemă. Şi atunci apelează la ceea ce, departe de a reprezenta răspunsuri şi
soluţii, otrăvesc trupul şi mintea: drogurile. De la cele mai banale, cum ar fi ţigările şi alcoolul, până la
cele extrem de periculoase şi care dau o dependenţă ucigătoare. “Moartea albă” ajunge un mod de
viaţă, o prezenţă permanentă şi anormală. Ceea ce pare o “portiţă de scăpare” este doar o camuflare
a motivului care a împins la gestul extrem al consumului de droguri. Problema nu dispare dacă ea este
privită de departe, din lumea estompată şi lipsită de culoare a consumatorului de droguri.
Se zice ca vârsta adolescenţei, a tinereţii, este plină de avânt, de idealuri măreţe pe care fiecare
vrea să le împlinească. Atunci cum se naşte paradoxul acesta, cum ajunge cineva să îşi reteze aripile
fără de care distruge orice posibilitate de a împlini visele sale? Să fie laşitate? Să fie frica de
responsabilitate, de zbuciumul necesar găsirii unor soluţii? Îmi doresc să am priceperea de a vorbi
fiecărui om pe care deznădejdea sau doar spiritul amorţit îl îndeamnă să abandoneze lupta. I-aş
aminti că este OM şi acesta este un argument în sine în pledoaria mea pentru viaţă. Oamenii sunt
puternici prin definiţie, ei sunt frumoşi sufleteşte, ei au în genele lor dorinţa de luptă, setea de a birui
obstacolele. Este secretul ştiut de toţi al evoluţiei omenirii. De ce să abandonăm lupta cu ceva care
vrea să ne îngenuncheze la un moment dat, indiferent ce este acel ceva? Cred că oricine s-a simţit
măcar o dată în viaţă la capătul puterilor. Şi cu toate acestea, nu s-a lăsat pradă unui viciu distructiv.
Există soluţii, important este ca ele să fie căutate intr-o practică de viaţă sănătoasă, echilibrată,
morală.
Se zice că nu există pădure fără uscături. Sunt de acord cu acest proverb, am învăţat până
acum că înţelepciunea populară nu s-a dezis niciodată. Dar cine spune că noi trebuie să fim
uscăturile? De ce să nu fugim din calea celor care au o influenţă negativă asupra noastră? Nu trebuie
să acceptăm exemplele proaste, să devenim victime ale unei forme de rău. Există pretutindeni falşi
prieteni, oameni care îşi găsesc o satisfacţie bolnăvicioasă din a atrage în capcane mârşave pe cei
inocenţi. Sau există, lucru şi mai dramatic, oameni care îşi ridică opulenţa pe tragedia altora. De ei
este bine sa fugim cât mai departe, lor trebuie să le ţinem piept. Avem în jurul nostru exemple
negative şi exemple pozitive. Oare ce resorturi interioare ne determină să facem alegeri proaste? Nu
cumva inerţia, laşitatea? Acestea sunt elementele care ne definesc pe noi ca oameni? Oare oamenii
de ştiinţă, de cultură, personalităţile, s-au născut ştiind că vor ajunge cândva să facă toate acele
lucruri minunate? Nu cumva realizările lor sunt rezultatul unor eforturi uriaşe şi ale unei dorinţe de a
lăsa în urma lor măreţia?
Îmi imaginez pământul ca pe un loc frumos. Îmi doresc sa dau viaţă cândva copiilor mei, pe care îi
voi vrea feriţi de necazuri. De aceea, rândurile acestea sunt un strigăt către toţi aceia care pot să se
revolte: împotriva abuzurilor, împotriva drogurilor, împotriva vânzătorilor de moarte. Ei sunt duşmanul,
nu viaţa. Cu ei trebuie să luptăm, înainte de a ne plânge că nu am cunoscut fericirea de prea multe ori.
Fericirea este în fiecare dintre noi şi constă în capacitatea noastră de a vrea să fim fericiţi. Şi aceasta
se realizează lucid, cu o minte trează, cu o permanentă curiozitate a spiritului. Altfel, devenim nişte
manipulaţi, obiecte vii care nu îşi justifică existenţa.
14
LIBERTATE UMANĂ
Ion Ștefan Sprâncu,
absolvent
În numărul trecut am analizat o parte a posibilului spirit divin puţin mai evidentă decât celelalte şi
anume cea a libertăţii divine, acum vreau să pun în discuţie cât din viaţa fiecăruia dintre noi este un rezultat al
propriilor noastre acţiuni şi cât este un efect al manipulării (fie sociale, spirituale, economice, politice,
sentimentale etc.).
15
grup unde majoritatea decide), simplu pentru că nu exişti, Dar ea, iubirea este
iar despre politică (după ce am refuzi implicarea, deci anumite generatoarea celei mai
văzut ce înseamnă aceasta în drepturi). importante libertăţi întrucât ea
România) nu pot spune decât Libertatea sentimentală, este trenul fertil pe care toate
că este un bloc de marmură chiar dacă faţă de celelalte celelalte cresc, se dezvoltă şi
maiorescian, care datorită tipuri nu îţi oferă nimic în mod dau roade.
meşterilor riscă să devină concret, eu o consider cea mai Iubirea dintre două
numai praf în vânt, asemenea importantă fiindcă ea este suflete-pereche este
viselor creatorilor acestor motorul care îţi facilitează asemenea scânteii care stă la
concepte cu un singur scop, o reuşita sau nereuşita în baza unui foc, este modul cel
rezolvare mai eficientă a nereuşita în toate celelalte. Cei mai sigur de a scoate ce e mai
problemelor prin dezbaterea care nu cunosc această frumos din spiritul uman, de-al
cât mai multor idei şi găsirea plăcere de a iubi, ar putea duce la punctul lui maxim
soluţiilor optime. susţine că acest sentiment ce creator. Înainte de a iubi, un
Astfel, pot concluziona obligă la anumite lucruri, dar om e liber sentimental pentru
că politic poţi fi liber dacă deţii toţi aceştia nu ştiu că iubirea că nu e implicat, iar când
controlul asupra altora sau pur „orbeşte” şi atunci faci totul din iubeşte este liber întrucât nu
şi simplu prin neimplicare (dar necesitate ca şi când viaţa ta aduce decât beneficii prin
în acest caz nu eşti liber ar fi imposibilă fără acele plăcere şi căile ce ţi se
pentru că ai reuşit, ci pur și lucruri. deschid.
16
Level 2 psychiatrist, presumably one of
the best, had done all he could to
Ovidiu Avrămuș, help him, but it was all for
clasa a XI-a C nothing.
22
Irina Theodora Predescu,
clasa a XI-a C
Ştiu că v-ați născut la Giubega, cum vă aduceți aminte de locurile natale? Mai păstrați vreo
legătură?
Da, niciodată n-am rupt legăturile, dimpotrivă, acolo mă simt cel mai bine. Am colindat pământul, am
văzut de toate, dar niciunde nu mă simt mai bine decât la Giubega. Când trec de Măgura Șerbilor care se
găsește la vreo 700 de metri departe de comună și văd turla bisericii îmi închipui școala unde am învățat.
Acolo am o casă, acolo am vii, acolo am pomi, acolo am pământ, esenţa spiritului meu este la Giubega și n-
am să-l rup niciodată de acolo. E ca și cum ai scoate un pom din rădăcină în timp ce ai încerca să îl pui în
altă parte fără a se mai prinde. Deci, Giubega rămâne pentru mine altarul sufletului meu, spațiul meu vital.
De unde vine această pasiune pentru actorie? Care este începutul poveștii dumneavoastră?
De mic, mama în timpul războiului, când tata era plecat pe front, n-aveam decât 3-4 anișori, mă
învățase zeci de poezii. Era hrana noastră, în sărăcia noastră de atunci ne hrăneam cu poezie și cu cântec.
De-acolo vine. Am fost dup-aia învățător, dascăl, am relații cu elevii, cu copiii mici, am purtat cu ei
nenumărate dialoguri pline de îngăduință, de sentiment de bucurie. Si vocația asta insuflată și dată de mama
prin laptele pe care l-am supt, avea să dospească mai târziu, ca elev, ca învățător și avea să îmi
pregătească orizontul celor care avea să se întâmple, precum spune Eminescu: ”Umbra celor nefăcute”, la
fel și la mine, acolo a început să se desfacă patima pentru rostire într-un cuvânt.
Da, eu primul rol l-am jucat ca elev în clasa a IV-a, dar primul rol ca amator l-am jucat în 1962 pe scena unui
teatru popular din Severin, se chema ”Arcadie”, ”Într-un ceas sfânt” de Victor Rozov o piesă rusească foarte
frumoasă si tot acolo la Severin ca amator timp de un an am mai jucat încă vreo 4 roluri: o trilogie a lui
Alexandru Costin „Oamenii care tac”, „Oamenii învinşi” şi „Ancheta”, de la Turnu Severin am şi plecat la
institutul de teatru. Ca profesionist, primul meu rol a fost Don Juan din „Doamna nevăzută” de Calderon de
la Barca. Imediat am fost distribuit într-un rol Braharu dintr-o piesă a lui Aurel Baranga, extraordinar de
frumos, un rol de comedie, iar de aici am început si cu rolurile mai importante având a juca până în
momentul de faţa în palmares 120 de roluri. Am jucat în săli mari, în săli de 3000, 4000, 15000 de locuri.
23
Imensul dumneavoastră succes este cunoscut chiar şi pe plan internaţional. De ce aţi ales să
rămâneţi pe scena teatrului din Craiova si nu v-aţi lipit de marile scene ale lumii?
Am avut oferte multe şi tentante, din Anglia unde am fost 8 luni de zile cu un contract, am avut oferte
din Australia, unde am stat o lună de zile, am avut oferte şi din Italia de la un teatru din Bologna, Arena del
Sole. Păi unde să fii? Deşi eram un răsfăţat al acestor scene, eram totuşi singur.
Nu te poţi simţi bine decât in locurile în care te-ai născut in locurile în care ai crescut, cu oamenii pe
care i-ai făcut prieteni pe la o anumita vârstă, spaţiul pe care l-ai respirat... tot ce respiri in partea cealaltă e
străin. Sunt grefe pe care sufletul nu ţi le primeşte. Nu am plecat nici măcar in Bucureşti, unde am fost
chemat nu o dată, nu de zece ori, de n ori la Teatrul Naţional din Bucureşti. Acum mă invită să joc roluri, nu
mă duc. M-am dus la Sibiu unde am un rol şi îl joc in continuare, Faust. Totuşi niciunde nu m-am simţit mai
bine decât acasă. Termenul asta de acasă înseamnă spaţiul în care te-ai născut şi spaţiul sufletesc, acasă
al tău. Şi, aşa cum te simţi în siguranţă în curtea ta, în casa ta, aşa te simţi în siguranţa când vii din
străinătate în ţara ta, vorba lui Sorescu: „Din cercul cel mai mic în cercul cel mai mare şi invers”, dar cu cât
se lărgeşte cercul cu atât ţi se pare că eşti mai închis, după ce te naşti nu mai ieşi din nimic, intri în ceva, dar
de ieşit nu mai ieşi.
După mai mult de 40 de ani de teatru aţi obţinut un număr semnificativ de premii. Care sunt
cele mai importante premii ale dumneavoastră şi care a fost cel mai important rol jucat?
Am peste 40 de premii naţionale si internaţionale. Primul, cel mai important, socotesc premiul
Academiei Române, al doilea premiu sunt două premii UNITER: unul l-am luat înainte de `90 şi al doilea l-
am luat în 2005. Deci aceste 40 de premii, premii ale unor fundaţii, premii ale unor reviste, premiul
festivalului internaţional de la Sarajevo Shakespear, premiul pentru Iona cel mai bun al anului 1994, sunt
foarte multe. Cât despre cel mai important rol... sigur ele sunt multe, dar eu îl socotesc acum pe acest ultim,
Faust, care e ca un fel piatra unghiulară, cheia de boltă a templului meu construit din roluri.
Care este cea mai frumoasă amintire a dumneavoastră din întreaga carieră de actor?
Cea mai frumoasă amintire este când m-am căsătorit cu soţia mea, am plecat amândoi cu un tren
din Ardeal şi am ajuns la mine la Giubega. Am făcut o nuntă frumoasă, fiind cea mai frumoasă clipă a vieţii
mele.
24
TERAPIA
PRIN RÂS
Costinel Popescu,
clasa a XI-a B
26
Fructele care se formează (cireaşa de AFRICA
cafea) necesită 5-8 luni (arabica), respectiv 9- -Etiopia este ţara de origine a cafelei arabice
11 luni (robusta) până la coacere. preparate uscat şi ud, în parte din arborii de
Culoarea se schimbă din verde în cafea sălbatici; tipurile de cafea de calitate
galbenă apoi în roşu. În cireaşa de cafea, de superioară din această zonă de cultură sunt
obicei, sunt două seminţe (boabele de cafea unice în lume şi au o pronunţată aromă de flori
propiu-zise) dispuse una spre cealalaltă cu şi de vin.
partea plată. Fiecare bob este învelit mai intâi -În Kenya se cultivă cafeaua arabica; procesul
de pieliţa argintie lipită şi apoi de o pieliţă de de preparare este ud; gustul este foarte plin şi
pergament lejeră. aroma extrem de pronunţată.
Ambele boabe sunt plasate împreună -În Uganda predomină robusta din preparare
în carnea cu gust dulce a cireşei de cafea. uscată.
Coaja o formează pieliţa roşie, tare a cireşei -Coasta de Fildeş cultivă exclusiv robusta, iar
de cafea. procesul de preparare este uscat.
Boabele cruce de cafea ale tipului AMERICA
arabica au o formă ovală, lunguiaţă cu -Brazilia e cea mai mare ţara cultivatoare de
crestatura andulată. În crestătură pot fi cafea din lume unde predomină cafeaua
recunoscute adesea resturi ale pieliţei argintii. arabică obţinută din prepararea uscată care
Culoarea lor este de la albastru-verzui până la constituie baza pentru multe amestecuri de
verde şi gri-verzui. Au o lungime de 5-8 mm. cafea; cafeaua provenind din această zonă
Boabele robusta sunt foarte rotunde, este bună îndeosebi pentru espresso datorită
cu crestatura dreaptă şi mult mai mici. gustului usor şi foarte plin.
Culoarea este mai degrabă gri-gălbuie. -Columbia produce exclusive arabica prin
În anumite condiţii, într-o cireaşă se preparare udă; culturile se întind până la
poate forma numai un singur bob, ceea ce se înălţimi foarte mari (până la 2000 m ); gustul
întâmplă adesea în vârfurile crengilor arborelui este rotunjit, uşor şi aroma, eleganţa.
de cafea. Acestea sunt denumite boabe perla. -Guatemala produce exclusive cafea arabica
Ele sunt sortate la preparare şi comercializate prin preparare udă; culturile sunt situate în
ca grup separat. regiuni vulcanice de munte; cafeaua se
caracterizează prin gust plin şi aroma intensă,
Ţări de cultură diferenţiată.
Cafeaua se cultivă în circa 80 de ţări -Costa Rica cultivă exclusive cafea arabică;
de la tropice şi subtropice, de la gradul 23 predomină prepararea udă; gustul este
latitudine nordică până la gradul 25 latitudine echilibrat.
sudică, în aşa-numitul cordon de cafea. ASIA
Cantităţi de importanţă economică pentru -În India există arabica şi robusta, predomină
export se produc însă numai în circa 50 din prepararea uscată, iar gustul este uşor şi
aceste ţări. Cele mai multe dintre acestea sunt foarte plin; principalele zone de cultură se află
ţări în curs de dezvoltare sau cu dezvoltare sudul ţării.
medie şi realizează părţi importante din venitul -În Indonezia predomină robusta obţinuă prin
lor în devize din exportul de cafea crudă. În preparare uscată.
industria de cafea, cafelele din diferitele ţări de -Vietnam produce exclusive robusta prin
cultură sunt denumite provenienţe. Prin preparare uscată.
aceasta se descrie în primul rând tipul cafelei
(gustul, forma şi culoarea bolului etc.). În
cadrul provenienţei există alte criterii de
diferenţiere mai fine, după zona de cultură,
înălţimea culturii, treptele de calitate, recolta
etc.
27
Alexandru Petrache,
clasa a IX-a F
29
30
Oana Pîrvu,
clasa a XI-a C
Şcoala a fost cea care de-a lungul timpului În ultimii ani, ansamblul a participat atât la
a desfăşurat activităţi de învăţare a cântecului festivaluri naţionale (Slatina, Cluj, Sibiu,
şi jocului popular. Aşa a luat fiinţă în anul 1978 Tuşnad, Râmnicu-Vâlcea etc.), cât şi
ansamblul de cântece şi dansuri populare internaţionale, mai precis în vara anului 2003 şi
„Muguraşul”. apoi în 2005, când “Muguraşul” a susţinut o
Din ansamblu fac parte copiii cu vârste serie de spectacole in sudul Franţei.
cuprinse între 10 şi 19 ani.
În anul 2009 am avut deosebita plăcere de
Repertoriul ansamblului conţine dansuri din a dansa din nou pentru minunatul public
folclorul coregrafic oltenesc, dar şi din celelalte francez, şi tot în acest an, în perioada 7-14
zone ale ţării: noiembrie, folclorul românesc a încântat şi
* Suită oltenească „Colo-n poieniţa-n vale” spectatorii din Turcia.
* Suită oltenească „Sârba moşului Stoian” Vă invităm să cunoaşteţi acest ansamblu,
* Suită oltenească „Costorăreasa” copiii fiind cei care cu expresivitatea, inocenţa
* Dans de fete „Ceasul” şi stilul lor interpretează cântece, strigături şi
* Căluşul dansuri populare tradiţionale.
31
Denisa Țacu,
clasa a XI-a C
32
Ștefan Alexandru Olteanu,
clasa a XI-a B
Apărută în noiembrie 1974 şi apoi dezvoltată în anii 1980 în oraşul Detroit (SUA), techno este
o formă de muzică electronică. Techno este mai întâi o muzică pentru a dansa, compusă şi produsă în
studio-uri de înregistrare mici şi apoi remixată de către dj-i în cluburi şi la petreceri. Muzica electro,
muzica new-wave, funk-ul, dar şi tematicele muzicale futuriste ce erau prezente în cultura populară,
printre care şi cultura americană industrială de la sfârşitul războiului rece, reprezinta primele influenţe
de muzica house. După succesul iniţial al muzicii techno din Detroit care se dezvolta ca o adevarată
cultura muzicală (cel puţin pe plan regional) au apărut, în anii 1990, pe plan global, o mulţime de
subansambluri de genuri mai mult sau mai puţin legate de genul iniţial. Ziariştii, criticii muzicali şi
amatorii genului sunt de obicei prudenţi referitor la folosirea termenului, temuţi de asimilarea posibilă
ale celorlalte genuri de muzică înrudite, dar în realitate foarte distincte. În ciuda prudenţei, în România
cuvântul “techno” este adeseori folosit pentru a desemna orice formă de muzică electronică, soarta
împărţită cu cuvintele electro şi house.
Termenul “techno” este derivat din cuvântul “technology”.
Minimalul este o derivată a muzicii techno care s-a dovedit a fi mai uşor de acceptat de către
cei care nu agreau un bpm mai ridicat. Este destul de lesne de înţeles care au fost tendinţele muzicale
în ultimii ani. Chiar dacă unii se feresc să se considere “minimalişti”, alţii o declară cu mâna pe inimă,
alţii rămân indiferenţi, iar alţii sunt luaţi de val, influenţaţi de noile tendinţe muzicale. Cât de noi sunt
aceste tendinţe, rămâne de văzut. Însă se poate constata trecerea de la trance la techno, de la techno
la minimal, de la progressive la minimal. Cu alte cuvinte, în ultimii ani, toate drumurile au dus la
“minimal”.
33
,,culese” de Radu Diaconeasa,
clasa a X-a C
34
Un nebun trăgea o sfoară prin curtea spitalului.
Un vizitator îl întreabă:
- Nu vă supăraţi, de ce trageţi sfoara aceea după dvs.?
- Da' ce? Vrei s-o-mping?
35
Florentina Bianca Bercea,
absolventă
36
critică care se aducea Golfului. a fost cazul drive testului din Golf VI este mai scurt
Rafinate, silenţioase, liniare şi Islanda, şi chiar cu Esp-ul cu 5mm, mai lat cu 20 mm şi
extrem de economice, noile decuplat. Puntea faţă este atât la fel de înalt ca Golf V.
dieseluri sunt net superioare de neutră la acceleraţii Volumul portbagajului -350
vechilor propulsoare cu sistem culminante încât cu greu poţi litri- este identic cu cel al vechii
pompa- injector. să accepţi că este vorba, generaţii şi unul dintre cele mai
Top modelul diesel dezvoltă totuşi, de o tracţiune faţă. mari din clasă, ajungând la
140 CP, iar versiunea sa mai Direcţia electromecanică este 1305 litri, cu bancheta
slabă, tot de 2 litri, cu 110 CP, incisivă şi precisă. Indiferent rabatată.
este un intermediar până la de motorizare, nivelul de Sunt disponibile trei
lansarea noului propulsor de zgomot este foarte redus şi sisteme radio CD şi două de
1,6 litri şi 105 CP. Ulterior, vor acest lucru nu este radio-navigaţie din seriile 200,
fi oferite încă două dieseluri: întâmplător. 300 şi 500. În premieră, RNS
1,6 litri /90 CP şi 2 litri/170 CP. Volkswagen a 510 dispun de touchscreen.
Şi dieselurile pot fi cuplate cu optimizat forma clanţelor RNS 310 este un sistem
cutie de viteze DSG, versiunea uşilor, a oglinzilor exterioare, complet nou de navigaţie, mai
cu şase trepte. a montat un nou suport pentru ieftin decât RNS510 şi are
La drum, noul Golf motoare, a izolat fonic mai touchscreen de 5 inci. Toate
continuă să impresioneze prin bine parbrizul, iar climatizarea versiunile redau şi format MP
manevrabilitatea sa de este mai silenţioasă. Şi din 3, iar seria RNS are SD card,
excepţie. Mai mult, noul Golf acest punct de vedere, noul modelul de top RNS 510
este şi mai plăcut de condus, VW GOLF joacă într-o ligă având hard disc de 30 Gb.
din două motive. La limită, premium. Nivelul de siguranţă pasivă se
sistemul ESP este setat mult Golf VI este oferit în ridică la noi standarde. Şase
mai fin. Rezervele de excepţie trei versiuni de echipare: airbaguri plus airbag pentru
ale trenului de rulare fac inutil, Trendline, Comfortline şi genunchi şi noile tetiere active
de multe ori, sistemul ESP, dar Highline. sunt standard. Atunci când se
atunci când este nevoie, Cutia DSG este unică comandă airbaguri laterale
acesta intervine subtil şi în segment. spate şi centuri pretensionate
progresiv şi nu taie plăcerea În echiparea sport pentru locurile exterioare
pilotajului. În al doilea rând, Highline, scaunele au o spate, se oferă sistem de
motoarele pe benzină, inclusiv susţinere laterală mai dectare a montării centurilor
cele turbo, sunt foarte uşoare, pronunţată şi sunt îmbrăcate în pentru locurile spate.
datorită cilindreei reduse şi, de tapiţerie din stofă /alcantara. Golf VI va fi disponibil
aceea, apasă mai puţin pe Opţional, se oferă scaune în România începând din luna
puntea faţă contribuind la sport speciale îmbrăcate cu un noiembrie. Apoi vor urma Golf
creşterea manevrabilităţii. Altă material special Me2 sau piele. Plus – la începutul lui 2009,
calitate a noului Golf este Spaţiul interior a rămas Golf Variant – la mijlocul lui
tracțiunea excelentă la limită. neschimbat de la vechea 2009, urmaşul lui Jetta – la
Chiar şi în cazul dieselului de 2 generaţie, fiind în limita clasei, începutul lui 2010, Golf Cabrio
litri şi 140 CP, cuplul imens de fără a fi însă cea mai şi Touran facelift - la mijlocul
350 Nm este transmis foarte generoasă ofertă. lui 2010 şi noul Beetle – la
eficient la sol în orice condiţii, De altfel, şi sfârşitul lui 2010 – în total,
chiar şi pe macadam ud, cum dimensiunile exterioare sunt 750000 unităţi anual, care se
aproape neschimbate. vor vinde în 180 de ţări.
37
APOGEU ÎN ERA TDI
Florentina Bianca Bercea,
absolventă
38
AGONIE ȘI EXTAZ… FORMULA 1
Daniel-Alexandru Medeleț,
clasa a X-a A
Luna Mai a fost foarte productivă Unii dintre cei mai cunoscuţi
pentru sportul românesc, în special pentru tenismeni români au participat la acest
tenis. Oraşul Craiova a găzduit două mari concurs: Adrian Cruciat, Marius Copil (a
concursuri internaţionale de tenis cu premii participat la dublu în echipa României în
de 10.000 de dolari fiecare. Primăria Cupa Davis împotriva Rusiei), Petre
Craiova, Consiliul Local Craiova, Clubul Luncanu, Andrei Mlendea, Cătălin Gârd şi
Sportiv Recon şi Nic Grup Craiova au alţii. În schimb România a câştigat trofeul
organizat şi sponsorizat alături de alte prin Marius Copil şi Petre Luncanu în
firme mari din oraş cele două concursuri, partida de dublu, învingându-i în finală pe
atât la băieţi cât şi la fete. moldovenii Radu Albot şi Andrei Ciumac.
În perioada 16-24 Mai acelaşi club
a găzduit alt concurs internaţional „GDF
Suez-Trofeul Ilie Năstase”, de data aceasta
la fete cu sportive din: România, Bulgaria,
Slovacia, Italia, Australia, SUA, Norvegia,
Serbia etc. Trofeul a fost câştigat la simplu
de constănţeanca Cristina Mădălina
Stancu învingând-o în finală pe Tanya
Germanlieva, din Bulgaria.
40
CRAIOVA MAXIMA… EUROPA ÎN GENUNCHI!
-partea a II-a –
Cosmin Combi,
clasa a X-a E
41
Donose, Cămătaru, Geolgău, Certej. Întreaga ţară exultă atunci semifinala Cupei UEFA.
Cârţu, Irimescu, Purima şi când campioana din Bănie se Sezonul 1982-1983 a rămas
Ciupitu. califică în primele opt echipe ale în istoria echipei drept cel mai
Cupa UEFA consemnează Europei, în turul al III-lea al Cupei bun an competiţional. Pe plan
apoi, cum Craiova devine şi Campionilor, performanţă fără intern, Universitatea pierde al
prima echipă din România care a precedent în istoria fotbalului treilea titlu în faţa Ministerului de
reuşit să elimine din Europa un românesc. Între timp antrenori Interne, ocupând locul 2, la trei
club englez, atunci când Leeds erau Oblemenco şi Oţet, iar puncte de Dinamo, însă având
United este trimisă acasă după Universitatea devenise deja un cel mai bun atac din ligă, cu 66
un umilitor 4-0. Universitatea s-a mit. de goluri. Cupa este câştigată din
impus cu acelaşi scor, 2-0, atât în În primul tur al Cupei nou de olteni, în faţa aceleiaşi
Oltenia, cât şi în “Insulă”, acolo Campionilor Europeni, Poli Timişoara, de această dată
unde golul senzaţional al lui Olympiakos Pireu este practic scorul fiind mai blând, 2-1. Însă
Beldeanu, după un voleu fantastic desfiinţată la Craiova, leii ceea ce a reuşit Universitatea pe
din afara careului, a fost aplaudat câştigând cu 3-0, după golurile plan extern, în Cupa UEFA,
în picioare de un stadion întreg. marcate de Cârţu („7), Irimescu rămâne întipărit cu litere de aur în
Acesta este momentul care („67) şi Ţicleanu („89) şi cu un istoria fotbalului românesc.
defineşte, practic, naşterea raport al şuturilor (din nou)
Craiovei Maxima. După ce iniţial zdrobitor în favoarea noastră: 25-
trecuse de Wiener SK, Ştiinţa a 5 (14-3). În retur, grecii nu au
pierdut calificarea în dauna reuşit decât o victorie de
nemţilor de la Borussia prestigiu, 2-0, insuficientă însă.
Monchengladbach (0-2 în Următorul adversar al
Germania şi doar 1-0 la Craiova). Universităţii este BK Copenhaga,
însă danezii nu păreau a fi un
oponent prea dificil. Cu toate
acestea, nordicii obţin chiar o
victorie dătătoare de speranţe în Echipa din Bănie reuşeşte să
Danemarca, scor 1-0. În retur ajungă până în semifinale,
oltenii, împinşi de la spate de performanţă neatinsă până atunci
peste 30.000 de suporteri, înving de vreo echipă românească.
categoric cu 4-1 după golurile lui Prima adversară a Craiovei era,
Crişan („8), Balaci („24), Beldeanu din nou, AC Fiorentina, echipa lui
(„54) şi Cămătaru („72). Passarella, Rossi, Antognoni,
În anul 1981, Ştiinţa care Şi tocmai unde oltenii se Bertoni sau Grazziani. După 3-1
devenise coşmarul echipelor credeau mai stăpâni şi aproape la Craiova (0-1 la pauză!),
bucureştene reuşeşte primul imposibil de învins, acasă, pe Universitatea s-a apărat organizat
event din istoria sa, cucerind atât “Central”, vor pierde prima manşă în Italia şi a pornit năucitor pe
campionatul, cât şi Cupa cu următorul adversar de calibru: contraatac. Până la urmă, victoria
României, Poli Timişoara fiind Bayern Munchen. Nemţii rezolvă a fost de partea fiorentinilor, la un
surclasată în finală (6-0). În faţa calificarea încă din primele 19 gol diferenţă (1-0), insuficient însă
celui mai valoros club din minute ale turului de la Craiova, pentru trupa “viola”, care
România, Cupa Campionilor înscriind prin Breitner („7) şi terminase pe locul 2 în ţara care
aduce una dintre cele mai bune Rummenigge („19). În retur nu s-a dădea campioana mondială.
echipe din lume, campioana mai putut face nimic, După o calificare uşoară în
Italiei, Internazionale Milano. Dar Universitatea obţinând un egal faţa lui Schamrock Rovers
după 0-2 pe San Siro şi 1-1 la pentru palmares, 1-1, cu un gol Dublin, leii spulberându-i pe
Craiova, alb-albaştrii părăsesc înscris de Geolgău („31). irlandezi cu 2-0 în deplasare şi 3-
competiţia. Ştiinţa terminase pe locul 2 0 în Bănie, Universitatea trebuia
În sezonul 1981-1982, şi se califica în Cupa UEFA. să dea piept cu un nou adversar
Universitatea ocupă în campionat Campania europeană din ’82-’83 impresionant: Girondins de
locul 2, la două puncte de avea să fie cea mai mare Bordeaux, francezii care lăsaseră
Dinamo, iar în Cupă este oprită la performanţă din istoria acasă pe Hajduk Split.
"masa verde", 0-3 cu Minerul “Campioanei unei mari iubiri”,
42
Review - Cryostasis
Ovidiu Avrămuș,
clasa a XI-a C
43
Review - Cryostasis
44
REVIEW – PROTOTYPE
Ovidiu Avrămuș,
clasa a XI-a C
45
şi limita de viteză. În jurul lor se - cut-scenes foarte reuşite
dezlănţuie iadul, iar ei aşteaptă ca - prezenţa boşilor
semaforul să se facă verde. - AI destul de inteligent
Aspecte negative:
- bug-urile, care sunt totuşi foarte
rare şi nu prea stresante
- monotonia oraşului, care tinde să
devină plictisitor la un moment dat
- zecile de combinaţii de taste greu
de reţinut
Bug-urile sunt şi ele Jocul nu e ceva
prezente şi din păcate nu sunt extraordinar, e destul de reuşit şi
genul de bug-uri distractive. Sunt Concluzie mi s-a părut foarte distractiv, iar
extrem de rare, ce-i drept, şi nu Aspecte pozitive: asta contează foarte mult. Foarte
sunt prea majore, poate unii - poveste foarte reuşită, care rar scriu despre jocurile pe care le
termină jocul fără să dea de ele. practic salvează jocul de la a fi un joc. De obicei nu scriu decât
Nu o dată mi s-a întâmplat să joc oarecare despre cele care chiar mă
rămân cu picioarele înfipt în asfalt - gameplay destul de reuşit, la impresionează şi stiu că le voi ţine
sau să aştept 5 minute în zadar să persoana a 3-a, uşor de manevrat minte destul timp de aici inainte.
încarce. Desigur, eu l-am jucat - arsenalul de puteri şi mişcări Gamespot îi acordă jocului
fără niciun patch, deci nu cred că care nu devine niciodată plictisitor nota 8.5. Notele a 10 critici au dus
vor mai fi probleme cu versiunile şi se dobândeşte pe parcursul la nota 8.7, iar notele a peste
mai noi. jocului 1.500 de jucători au dus la nota
Foarte multe aspecte fac - foarte multe lucruri de făcut care 8.8. Gamerii serioşi ştiu că astea
jocul să semene cu Spider-Man: nu au neapărat legătură cu sunt note destul de greu de
Web of Shadows. Dacă v-a plăcut povestea principală obţinut.
ala, e foarte probabil să vă placă şi - durată destul de lungă, cred că l- Nota mea e 8.5.
Prototype. Ce m-a amuzat au fost am terminat în aproximativ 11 ore
locuitorii oraşului, care în ciuda - posibilitatea protagonistului de a-
faptului că oraşul lor era aproape şi schimba forma
în totalitate infectat de un virus - posibilitatea de a fura orice tanc
care ii transformă pe toţi în nişte sau elicopter
„zombi”, ei continuă să îşi conducă - mai multe boss-battles
maşinile relaxaţi, respectând legea memorabile
46
Review - F.E.A.R. 2 - Project Origin
Ovidiu Avrămuș,
clasa a XI-a C
47
Moto:
“Consilierea înseamnă multe lucruri. Ea este o tehnică de informare şi evaluare. Ea este un
mijloc de a modifica comportamentul. Ea este o experienţă de comunicare. Dar, mai mult decât
atât, ea este o căutare în comun a sensului în viaţa omului, cu dezvoltarea dragostei ca element
esenţial, concomitent cu căutarea şi consecinţele ei. Pentru mine, restul este lipsit de importanţă,
dacă nu există acţiunea de căutare a sensului vieţii! Într-adevăr, această căutare este însăşi viaţa,
iar consilierea este numai o intensificare specială a acestei căutări.”
R. W. STROWIG
O activitate mai nouă în peisajul şcolii româneşti este consilierea psihopedagogică. Deoarece în perioada
comunistă această activitate nu a fost permisă şi au existat puţine informaţii despre domeniul asistenţei
psihopedagogice, în general şi despre consilierea psihopedagogică, în special, mulţi au asociat-o în mod greşit cu
psihoterapia sau au încercat să o prezinte ca pe o activitate destinată persoanelor cu probleme psihice.
Vom încerca în continuare să vă prezentăm câteva informaţii despre rolul cabinetului de asistenţă
psihopedagogică şi despre activităţile specifice - asistenţa psihopedagogică, consilierea psihopedagogică sau
informarea şi consilierea privind cariera.
Cabinetele de asistenţă psihopedagogică din unităţile de învăţământ asigură în permanenţă informarea,
cunoaşterea şi consilierea psihopedagogică a elevilor, prin consultaţii individuale şi colective, acţiuni de
îndrumare a părinţilor şi de colaborare cu comunităţile locale, în scopul orientării şcolare, profesionale şi a carierei
elevilor.
Asistenţa psihopedagogică, din mediul şcolar este o activitate cu caracter interdisciplinar, desfăşurată de
către profesorul din cabinetul şcolar de asistenţă psihopedagogică în vederea sprijinirii elevilor, părinţilor sau
cadrelor didactice în cunoaşterea (autocunoaşterea) lor şcolară şi profesională şi, pe ansamblu, în creşterea
eficienţei activităţii instructiv-educative.
Consilierea psihopedagogică are drept obiectiv în şcoală dezvoltarea unui sistem coerent de scopuri în
viaţă şi întărirea comportamentului intenţional. Aceasta este un proces care implică o relaţie interpersonală între
consilier şi unul sau mai mulţi clienţi-elevi cu care el foloseşte metode psihologice şi pedagogice, bazate pe
cunoaşterea sistematică a personalităţii elevilor, în încercarea de a îmbunătăţi imaginea de sine şi
comportamentul celor cu care lucrează. Consilierul îi dă clientului posibilitatea să exploreze, să descopere şi să
clarifice modalităţile de a trăi, dispunând de mai multe resurse şi îndreptându-se spre o cât mai bună existenţă.
Informarea şi consilierea privind cariera constă în îndrumarea elevilor în vederea alegerii unei forme de
învăţământ potrivita nivelului de pregătire atins anterior şi, mai ales, potrivită aptitudinilor, intereselor profesionale
şi personalităţii acestora.
Cabinetul Şcolar de Asistenţă Psihopedagogică al Liceului de Informatică „Ştefan Odobleja” realizează
activităţi de consiliere a elevilor, părinţilor şi cadrelor didactice.
Programele de consiliere iniţiate de cabinet sunt:
Informare și sensibilizare HIV/SIDA;
Cunoaşterea, autocunoaşterea, intercunoaşterea - paşi importanţi ai dezvoltării personale;
Parteneriatul şcoală – familie – comunitate – condiţie esenţială a unui învăţământ de calitate;
Educaţia pentru sănătate;
Educaţia pentru carieră;
Bursa ofertelor şcolare şi Zilele Porţilor deschise;
Modalităţi de stimulare a elevilor cu aptitudini înalte;
Prevenirea şi combaterea abandonului şcolar;
O şcoală pentru toţi şi pentru fiecare;
Consiliere on-line.
De asemenea, în curs de desfăşurare sunt mai multe parteneriate educative cu diverse instituţii –
Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dolj, Spitalul Clinic Municipal „Filantropia”, Inspectoratul Teritorial de Muncă
Dolj, Clubul Sportiv Şcolar Craiova, Muzeul de Istorie al Olteniei, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia
Aman”, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Dolj, Asociaţia RO-TALENT, ai căror specialişti
împărtăşesc din experienţa lor elevilor noştri.
Alt proiect iniţiat şi coordonat de profesorul psihopedagog este revista online „Flash”, care a apărut din
dorinţa de a valoriza şi promova elevii talentaţi din liceul nostru.
DENISA ȚACU 49
DENISA ȚACU
50
RADU FLOREA
ADRIAN BURNEA
51
ADRIAN BURNEA
52
GABRIEL COLIȚĂ
53
GABRIEL COLIȚĂ
54
GABRIEL COLIȚĂ
55
IRINA PREDESCU
56
IRINA PREDESCU
57
GABRIEL BROȘTEANU
58
GABRIEL BROȘTEANU 59
STAICU MARIAN 60
STAICU MARIAN