CONSIDERAII GENERALE PRIVIND EVOLUIA

CRIMINALITII ORGANIZATE

Camelia BOGDAN
Judector Asist. Univ. Drd.

1.1. Scurt istoric al evoluiei criminalitatii organizate.

La nceput de mileniu comunitatea internaionala isi manifesta constant ngrijorarea

fata de amploarea fara precedent pe care a luat-o criminalitatea organizata, fenomen ce
tinde sa erodeze sistemul economic si sa afecteze instituiile fundamentale ale statului
de drept1.
Criminalitatea organizata poate fi perceputa ca un proces social ptruns in viata
noastr sociala si politica, ce izvoraste din tendina diferitelor grupuri de a folosi
criminalitatea ca mijloc de mobilitate sociala si chiar de acaparare a puterii 2. Germenii
acestui flagel sunt de gsit in anumite zone ale societatii unde nu exista alternativa,
hrnind astfel delicventa si devenind, totodat, medii propice pentru asociaiile
criminale.
In opinia noastr, originile crimei organizate ( chiar daca pentru aceasta trstura
caracteristica a lumii contemporane3 nu s-au utilizat denumiri specifice ) trebuie cutate
in timpuri ndeprtate. In acest sens, sunt exemplificate, in doctrina existenta traficului
ilegal de sclavi sau a pirateriei 4. O serie de fapte si grupri specifice crimei organizate
au fost tolerate de state, aducnd profituri uriae in decursul istoriei5.
Despre organizarea primelor grupuri criminale pe teritoriul Italiei, legenda
povestete de trei cavaleri spanioli Osso, Mastrosso si Carcagnosso, tind, probabil la
sfarsitul anului 1400 pana in anul 1450, care au fcut parte din Garduna, o secta fondata
la Toledo, in 1412, care se deda la recuperri, antaje, sechestrri de persoane, in scopul
obinerii de rscumprare si biruri.
Conform legendei, Osso, Mastrosso si Carcagnosso, au venit in Italia debarcnd pe
insula Favignona. Dup o munca de aproximativ 30 de ani, au constituit o asociaie care
s-a divizat succesiv, in trei trunchiuri, denumite Mafia in Sicilia, Camorra in zona
napoletana si `Ndragheta in Calabria6.
Pe scena crimei organizate contemporane, au aprut ulterior: cartelurile
columbiene; corporaiile cubaneze; organizaiile tong; yacuza japoneza, crima
1
Gh. Mocuta, Criminalitatea organizata si splarea banilor, Editura Noul Orfeu, Bucureti, 2004, pag, 11.
2
Gh. Nistoreanu, C.Paun, Criminologie,Editura Europa Nova, Bucureti, 1966, pag. 111.
3
G. Antoniu, Reflecii asupra crimei organizate, in Revista de drept penal, nr. 3/1997, pag. 35.
4
Damian Miclea Particularitati legislative in combaterea crimei organizate la nivel naional si internaional (teza de doctorat),
Academia de Politie Al.I.Cuza, Bucureti, Facultatea de Drept, pag. 7.
5
Pirateria a fost stimulata de regina Elisabeta I - a Angliei, iar in timpul domniei reginei Victoria intre Anglia si China s-au purtat
cele doua rzboaie ale opiului (1840-1842) si (1856-1858). Prin pacea de la Nankin (29 august 1842), englezii obineau insula
Hong Kong, precum si stimularea comerului cu opiu ( ce a ajuns, in 1855, la 5.000 tone anual ), iar prin pacea de la Tianjin
(1858), China a fost obligata de ctre englezi si francezi sa legalizeze comerul cu opiu contra unei taxe vamale. Opiul s-a
rspndit chiar si in statele occidentale, prin numrul important de chinezi, indieni si filipinezi. Aceasta perioada a fcut sa se
extind triadele chinezeti, organizaii criminale, care prin imigrani, ilegal, rentorc drogul spre consum celor ce l-au impus prin
fora armelor. Occidentul, trezit la realitate, interzice comerul ilicit cu droguri prin Convenia de la Shanghai din 1909, momentul
istoric al debutului in lupta mpotriva crimei organizate ( in acest sens, Damian Miclea, op. cit., pag. 8.
6
Instituto di Studi Politici, Economici, e Sociali Rapporto EURISPES `Ndrangheta della tradizione mafiosa alla nova
evoluzione criminale, Roma 1995, pag. 11, citat de Gh. Mocuta in op. cit., pag. 16.

83
organizata vietnameza; grupurile israelite; grupurile ruseti; Mafia din Balcani; Noua
Mafie Siciliana.
O atenie aparte comporta cercetarea factorilor favorizatori ai terorismului si a
aciunii diferitelor grupri africane, curde, arabe.
Revoluiile din centrul si estul Europei, greelile tranziiei, globalizarea, criza de
autoritate statala, criza morala, diversificarea planurilor in care se desfasoara
confruntrile de interese la nivel de grup, trusturi, concerne, state etc,, extinderea
accesului la informaie la care se adaug problemele legate de limitele resurselor,
tehnologiilor, polarizarea srciei au constituit si constituie un teren si mediu propice
proliferrii crimei organizate, inclusiv internationalizarii acesteia7 si totodat permit ca
fenomenul sa se dezvolte cu mare repeziciune, aproape la vedere, sa surclaseze
structurile de drept, sa spulbere circuitele bancare, sa acapareze clasa politica, sa
intimideze ori sa copleseasca sistemul represiv, sa domine si sa conduc societatea8.
In societatea contemporana, activitatile de crima organizata cunosc o diversificare
fara precedent, astfel nct planeta este confruntata cu cel puin urmtoarele 10 plgi:
comerul cu droguri, frauda, traficul de arme, contrafacerea si pirateria, contrabanda cu
tigari, prostituia, emigrarea ilegala, furtul de maini, traficul ilegal de deeuri si in
sfarsit, terorismul9.
La cumpna celor doua milenii, cartelurile crimei organizate constituie stadiul
suprem si esena lumii capitaliste10, functionand in afara oricror transparente si intr-o
clandestinitate aproape perfecta.
La nivelul anului 1997 o serie de state prezentau la Colocviul pregtitor al A.I.D.P.,
desfasurat la Alexandria, in Egipt, dimensiunile fenomenului in tarile lor.
Astfel, in China, conform statisticilor Securitatii publice, intre 1991-1995, Politia
chineza a depistat mai mult de 700.000 de bande criminale, a capturat peste 2.000.000
de autori si 600.000 de persoane suspecte de a fi membrii ai unor astfel de bande.
Numrul membrilor capturai reprezint 47 % din numrul total al infractorilor11.
Spectrul crimei organizate bntuie Peninsula Iberica, Spania constituind tara
europeana cu cele mai multe confiscri de stupefiante si precursori. Numeroasele
asezari turistice din aceasta tara sunt alese de diverse mafii internaionale pentru
operaiile de splare a banilor12.
In Germania, numrul infraciunilor grave, ai cror autori aparin unor asociaii
renumite ale crimei organizate ( Camorra, Mafia, Mafia Ruseasca, P.K.K. din Kurdistan,
Cartelul Columbian Cali, Cartelul Medellin ), cunoate o proporie ngrijortoare13. Pe
piaa drogurilor legturile internaionale sunt cu Olanda si Turcia, iar in ceea ce privete
traficul de maini furate acesta isi are sorgintea in Polonia si Cehia. Furtul in bande
organizate este comis in cea mai mare parte de igani romani, Garda si alte bande
romaneti fiind specializate mai ales in atacul caselor de bani ( din birourile de posta,
case de economii sau industriale situate in sate sau oraele mici 14). Traficul de arme si

7
Valerica Dabu, Sorin Catinean Despre splarea produsului infraciunilor, in Revista Dreptul nr. 12/ 2002, pag. 128.
8
Costic Voicu, Banii murdari si crima organizata, Editura Artprint, 1995, pag. 12.
9
I. Pitulescu Al treilea rzboi mondial, crima organizata, Editura Naional, Bucureti, 1996, pag. 15.
10
Jean Zigler Seniorii crimei ( in romaneste de Liliana Jitaru) Editura Antet, Bucureti, 1998, pag. 25.

11
Ding Mu - ying si Shan Chong-Zong Pedepsirea si prevenirea crimei organizate Raport la Colocviul al XVI-lea AIDP, 1997,
RIDP, vol. 69, pag. 264.
12
Jasi Ramon Serrano Piedecasas Rspuns penal la crima organizata in Spania Raport la Colocviul al XVI lea AIDP,
1997, RIDP, vol. 69, pag. 283.
13
In anul 1995, potrivit cifrelor publicate de Guvernul Federal, existau 782 de cazuri cu un numr total de 7.922 de suspeci,
constituind 63,9 % din totalul infraciunilor.
14
Jean Ziegler Orfanii sprgtori de case de bani in Seniorii Crimei, op. cit., pag. 97.

84
produse nucleare este comis tot mai des de persoane venite din fosta U.R.S.S. 15, iar
traficul de tigari este organizat de vietnamezi.
In Austria, Biroul de Interne estimeaz anual ca o proporie de 30-35 % din totalul
infraciunilor sunt comise de grupurile crimei organizate in care se afla numeroi
cetateni strini, specializai pe tipologii criminale dup cum urmeaz: spargeri
infractori din fosta Iugoslavie16, tlharii infractori romani, infraciuni economice
( splare de bani ) cu infractori din grupurile Mafiei ruseti17.
In Grecia, crima organizata are forme specifice de manifestare: terorism, trafic si
consum de droguri, apariia sindicatelor gangsterilor si ucigailor, asociaii de asasini,
rpiri mafiote pentru obinerea de bani, bandele nailor (asigurarea de protecie sub
presiune pentru sume fabuloase, a proprietarilor de stabilimente, baruri, cazinouri etc. ),
splarea banilor, fraude mpotriva intereselor Comunitatilor Europene18.
In Japonia, potrivit estimrilor fcute de Agenia Naionala de Politie,
asociaiile Boryakudan obin anual un venit de peste 1.300 miliarde de yeni din jocuri
de noroc, escrocherii, prostituie, distribuire narcotice, frauda bancara si produse
falsificate19.
Pentru grupurile criminale strine, Polonia reprezint spaiul unde se regleaz
conturile sau o tara de tranzit pentru contrabanda ( stupefiante tigari, substane
radioactive, maini furate, emigrri ilegale )20.
Comparata metaforic cu o caracatia, flagelul crimei organizate si-a nfipt astfel,
tentaculele in ntreaga lume contemporana.

1.2. Organizaii criminale tradiionale

Interpretarea fenomenului crimei organizate ajuta la sesizarea unei extraordinare

continuitati in timp. Crima organizata transnaionala se reproduce nu att gratie
coeziunii unitatilor elementare, ca familia si clanul, ci in funcie de interese care
susin coeziunea intre actori externi si astfel de unitati elementare. Multiplicarea acestor
interese comune cu actori externi, legali si ilegali, genereaz o multiplicare simultana
de oportunitati criminale21. In prezent, nu exista un singur model de organizaie
criminala transnaionala, ci acestea difer in structura, in specializare, in tradiii, zona
geografica in care actioneaza, pieele acaparate22.
Ca urmare, criminalitatea organizata nu se confunda cu organizaiile criminale
tradiionale: Mafia, Yacuza, Triadele.
Datorita rezistentei lor in timp, acestea s-au perfecionat, regsindu-se nu numai in zona
originara, ci aproape pe tot globul, constituind, ca structura baza pentru alte grupuri, sub
diverse denumiri23.

15
Allain Lallemand Organizaia. Organizaiile criminale ruse conduse de etnici evrei cuceresc lumea ( traduse din limba
franceza de Maruis Conceatu ) Editura Aurelia, Bucureti, pag. 63, Robert I. Friedman Mafia Roie. Mafia ruseasca invadeaz
America ( traducere de Teodor Fleseru ), Editura Alfa, Bucureti, 2004, pag. 52.

16
Allain Lallemand Organizaia. Organizaiile criminale ruse conduse de etnici evrei cuceresc lumea ( traduse din limba
franceza de Maruis Conceatu ) Editura Aurelia, Bucureti, pag. 63, Robert I. Friedman Mafia Roie. Mafia ruseasca invadeaz
America ( traducere de Teodor Fleseru ), Editura Alfa, Bucureti, 2004, pag. 52.
17
Allain Lallemand, op. cit. pag. 63.
18
Grecia se afla ncepnd cu anii 1980 pe aa zisa Axa balcanica prin care s-a transportat 85 % din heroina ce a intrat in Occident
( 5.790 kg ).
19
Hitoshi Saeki Sistemul de justiie nfruntnd crima organizata, Raport la Colocviul AIDP, Alexandria, 1997, RIDP vol. 69,
pag. 413.
20
Barbarakunika Mich alsaca Sistemele penale de justiie in comiterea crimei organizate, Colocviul AIDP, 1997, Alexandria,
RIDP, vol. 69, pag. 464.
21
Vicenzo Ruggiero, Economii murdare. ntreprinderile criminale in Europa, Editura Bollati Boringheri, Torino, 1996, pag. 58
60, citat de Paolo Pezzino in Mafiile, traducere de Elena Bnica, Editura All Beck, Bucureti, 2003.
22
Damian Miclea, op. cit. pag. 12.
23
Salvatore Lupo, Istoria Mafiei de la nceputuri pana in zilele noastre, traducere de Ema Stoleriu, Editura Polirom, Bucureti,
1999, pag. 19.

85
 1.2.1. Mafia Italiana
Diversele tipuri de grupri criminale care s-au succedat pe teritoriul Italiei sunt
incluse in termenul generic, de organizaii de tip mafiot24.
Exista multe pagini albe si zone de umbra in istoria criminalitatii organizate din
Peninsula Italiei. Insa, in ceea ce privete etimologia cuvntului mafie au fost
avansate mai multe teorii.
In opinia unor cercettori 25, termenul Mafia deriva din limba araba si nseamn
loc de refugii, concept ce se pare ca ar fi fost adoptat in Sicilia in timpul stpnirii
arabe.
Potrivit unei alte opinii 26, Mafia ar reprezenta o organizaie secreta constituita in
anul 1282, in timpul unei revolte, cunoscuta in istorie sub numele de viespiie
siciliene, ndreptata mpotriva ocupanilor francezi, iar termenul de Mafia ar
corespunde prescurtrii unei lozinci frecvent utilizate Morte alla Frencia, Italia
anelo ( Moarte Frantei, striga Italia ).
Dup unificarea Italiei, statul nu a putut exercita un deplin control economic in
sudul Peninsulei. In situaia in care condiiile de viata ale populaiei rurale s-au
inrautatit, in Sicilia s-au dezvoltat asociaii criminale cu care statul a ncercat sa ajung
la intelegeri27.
Treptat, libera de orice privilegiu si legtura, industria violentei dobandeste o existenta
si o organizare independenta . La Palermo, in anul 1862, Mafia era considerata un fel de
partid politic atotputernic, care reunea pe toi nemultumitii din insula, indiferent ca
acetia erau tarani care se sustrgeau recrutrii, funcionari ai serviciilor publice
concediai in urma reorganizrii produse de unificare, clerici afectai de privatizarea
bunurilor ecleziastice, opozani ai guvernelor moderne. Prin ncheierea unor acorduri cu
mafioii, securitatea statului a fost scoasa la mezat. Fora distructiva a acestora s-a
infiltrat chiar in inima organizrii statale, in vreme ce statul, pierznd monopolul asupra
folosirii aparatului represiv, a fost definitiv discreditat.
In mod eronat, s-a opinat28, la vremea respectiva, ca exista o Mafie benigna,
caracterizata ca o stare de spirit, o micare sufleteasca, o predispoziie tinand de
caracterul sicilienilor. Aceasta teorie a fost combtuta de informaii obinute de la
spioni, ageni infiltrai, pocaiti, care au susinut existenta unor reele de cosche in care
erau prinse, in special, provinciile Palermo si Agrigento. Era vorba de adevrate
asociaii secrete permanente, ai cror membrii erau recrutai prin cooptare si care
trebuiau sa depun un jurmnt valabil toata viata29. Cine clca strmb prin
nerespectarea ordinelor sau, mai ru, cine trda colabornd cu autoritatile era pedepsit
uneori chiar cu moartea, pentru ca eluda acea lege a tcerii, a umilinei omerta30.
Legislaia represiva a fascismului a lovit fara sa dezrdcineze insa Mafia
Siciliana31.
24
Marie-Anne Matard-Bonucci, Istoria Mafiei, traducere de Narcisa Serbanescu, Editura Corint 2002, pag. 10.
25
Mohamed Zaid Particularitati ale crimei organizate RIDP, vol. 69, pag. 515, citat de Damian Miclea, op. cit. pag. 12.
26
Gh. Nistoreanu, C. Pun op. cit., pag. 238.
27
Paolo Pezzino, op. cit., pag. 12; Denumii picciotti ( baieti in dialect sicilian ), aceste grupuri formate din tineri criminali
au ajutat corpul revoluionar al lui Garribaldi si au adus o contribuie fundamentala la eliberarea Italiei de sub dominaia
burbonica.
28
Antonio Starrabba di Rudini (primar si apoi prefect al oraului Palermo ), citat de Salvatore Carbone si Renato Grispo,
Ancheta supra condiiilor sociale si economice din Sicilia ( 1875 1876 ), Bologna, Cappelli, 1968, pag. 958 951.
29
Paolo Pezzino, op. cit., pag. 25.
30
Il Coriere Siciliano, 15 mai 1863 in Paolo Pezzino, op. cit., pag. 19. Asociaiile aveau frecvent nume pline de fantezie, adesea
inspirate din realitati de tip masonic: Stoppaglieri (Caltarii) si Giardinieri ( Grdinarii ) La Monreale, Ablonica in provincia
Agrigento, Fratellanza ( Fratia ) la Favara si in comunele nvecinate, Fontana Nova ( Fntna Noua ) la Missilmeri. Fratuzzi
( Fratiorii ) la Bagheria s.a. Puntea de legtura era faptul ca se ocupau cu extorcri de bani, furturi, gestionari prin violenta a
ntreprinderilor agricole, bucurndu-se de susinerea unor proprietari de terenuri si funcionari ai statului ( a se vedea in acest sens
Procesul-verbal al interogatoriului lui Leo Pellegrino, Sciacca, 15 martie 1876, care face referire la una din cele mai importante
figuri mafiote din primii 20 de ani ai secolului XX, dom Vito Cascio Ferro. Alte personalitati semnificative ale acelor timpuri
sunt: Giovanni Gilloti, Giuseppe Genco Russo, Calogero Vizzini.
31
In aceasta perioada, Prefectul de fier al Siciliei, Cesare Mori, a ntreprins o intransigenta opera de represiune a fenomenului
mafiot.

86
 Dup ce a susinut separatismul insulei, Mafia a nregistrat un salt calitativ, s-a
infiltrat in administraia publica si a obinut avantaje enorme din dezvoltarea economica
promovata de stat, bucurndu-se de un regim de favoare sub guvernarea militar aliata32.
In anii `70 ai secolului trecut, Cosa Nostra isi consolideaz puterea printr-o serie
de crime si monopolizeaz controlul traficului de stupefiante. Se pune astfel in micare
o strategie a terorii, care insangereaza Sicilia si va constitui, pentru mult timp, o
ameninare serioasa la adresa echilibrelor in Italia. S-au reconstituit familiile si s-a
reinstaurat Comisia Provinciala de la Palermo [principalul organ de conducere a Mafiei,
in care predomina personaje precum Stefano Bontate, Gaetano Badelamonti (probabil
figura cea mai puternica in acel moment) si clanul corleonerilor condus de Liggio ].
Mafia se transformase, treptat, dintr-o organizaie de tip rural iniial, intr-una
industriala si de afaceri, de la o fora locala si naionala intr-o redutabila reea
transnaionala33.
In mod tradiional, cnd se vorbete despre Mafie se are in vedere Cosa Nostra
( mafia siciliana ), Camorra Napolitana 34, `Ndrangheta calabreza35 in Italia si Cosa
Nostra36 din Statele Unite ale Americii, precum si unele filiale ale acestora, cum ar fi,
spre exemplu Sacra Corona Unita 37, din Apreia Italia, filiala a Mafiei siciliene.
nrudite prin scopurile urmrite si prin mijloacele care le folosesc (utilizarea forei fara
reinere in atingerea scopului, dar si prin existenta codului comportamental, in care
principiul tcerii si supunerea absoluta in fata ordinelor primite sunt reguli
dirigiuitoare38), avnd aceleai caracteristici ( structura, conspirativitate, ermetism,
urmrirea realizrii de profituri uriae ca scop ultim al asociaiilor), organizaiile
mafiote se deosebesc prin aria geografica naionala sau transnaionala unde isi
desfasoara activitatea, tradiii si tipurile de infraciuni comise. Delimitarea sferei zonei
de aciune se realizeaz pe baza de intelegere. Nerespectarea acestora a dus de mai
multe ori, la lupte sngeroase intre organizaii ca si intre familiile acestora39.
In interiorul cartelurilor criminalitatii transcontinentale organizate, violenta
reprezint principalul factor de promovare, asigurnd soldatului mobilitatea sociala
verticala. Spre exemplu, Giovanni Brusca, zis Porcul, succesorul lui Toto Riina la
conducerea organizaiei Cosa Nostra, isi datoreaz rapida accesiune in vrf ctorva acte
de violenta reuite: o explozie formidabila care, la 23 mai 1992, proiecteaz in aer
convoiul care l transporta pe judectorul Giovani Falcone, soia si grzile de corp ale
acestuia pe autostrada Messina Palermo; apoi uciderea colegului, prietenului, si
succesorului lui Falcone in funcia de procuror general adjunct al Italiei;

32
Rosario Mangiameli, Alegerile unei bune guvernri; despre raporturile dintre Mafia si americani in Sicilia, in anul 1943, la
Universitatea din Catania Facultatea de Stiinte Politice, Analele 80 ale Departamentului de Stiinte Istorice, Acireale, Galatea,
1981, pag. 607 si urm., citat de Paolo Pezzino, op. cit. pag. 45.
33
Marie Anne Mattard Bonucci, op. cit., pag. 217; Salvatore Luo, op. cit. pag. 247; Gh. Mocuta, op. cit., pag. 21; Paolo
Pezzino, op. cit., pag. 65.
34
Camorra a aprut la Neapole la nceputul secolului XIX sub forma unor bande criminale de cartier. Astzi, este o federaie ce
cuprinde circa 100 de organizaii locale, dirijate de un clan si intre care au loc deseori confruntri. Structurata dup un sistem
orizontal, neavand un sef unic, era iniial specializata in contrabanda cu tigari, dar astzi face un intens trafic cu cocaina, fara a
neglija, in nici un moment, asigurarea controlului asupra fondurilor publice, a se vedea C. Voicu, op. cit., pag. 166.
35
Termenul provine de la cuvntul androghetas om valoros si priceput. `Ndrangheta a aprut in Calabria, tot la sfarsitul
secolului XIX, au avut loc confruntri sngeroase de-a lungul timpului si cuprinde peste 140 de clanuri.
Este specializata in rpiri de persoane, a se vedea Marie Anne Mattard Bonucci, op. cit., pag. , Salvatore Lupo, op. cit.,
pag. , Gh. Mocuta, op. cit., pag. , C. Voicu, op. cit., pag. 166.
36
In SUA, prohibiia instaurata ca urmare a amendamentului 18 la Constituia SUA, a fost epoca de aur pentru criminalitatea
organizata. Mai trziu Cosa Nostra a trecut de la contrabanda cu buturi alcoolice la profiturile mai rentabile provenind din
controlul industriei alimentare, al cazinourilor si al gestionarii fondurilor de pensii de ctre sindicate. In aceasta perioada, au
predominat gangsteri ca Al Capone, de origine napolitana, la Chicago sau ca sicilianul Lucki Luciano, la New York , a se vedea
Howard Abadinsky Organized Crime, Chicago, Nelson Hall Publishers, 1994, pag. 28 29 in Paolo Perzzino, op. cit., pag. 101.
37
Sacra Corona Unita a fost desemnata de Mafia Siciliana sa foloseasc in exclusivitate zona litorala din regiunea respectiva
pentru a face trafic de droguri si arme.
38
C. Voicu, op. cit., pag. 156.
39
La sfarsitul anului 1980, execuii sngeroase au avut loc in Sicilia, Palermo si Statele Unite. Familiile nvinse s-au refugiat
ndeosebi in Spania, Tunisia si Statele Unite, unde au continuat sa investeasc in industria mobiliara si in vile si sa desfasoare
atacuri sub forma unor execuii rapide si feroce; Jean Ziegler, op. cit., pag. 31.

87
Paolo Borsellino40; urmeaz uciderea fiului de 11 ani a lui Santino di Matteo, un
pocit ( pentitti ) care a decis sa colaboreze cu autoritatile dup ce este sugrumat de
insusi Brusca, biatul este aruncat intr-o baie de acid; in cele din urma, ordona atentatul
cu bomba asupra unuia dintre monumentele cretine cele mai vechi ale lumii
occidentale bazilica Saint Jean de Latran, ca riposta la demersul papei Ioan Paul al
II-lea acesta condamnase, in mai 1993, fara echivoc, la Agrigento, criminalitatea
organizata, crimele sale, Cosa Nostra.
Astzi, se poate afirma ca hegemonia Mafiei nregistreaz o criza evidenta, o parte
semnificativa a societatii italiene distantandu -se de puterea mafiota.
Parafrazndu-l pe Giovanni Falcone, conchidem prin a evidenia ca Mafia este un
fenomen uman si are, ca toate fenomenele umane un nceput, o evoluie si va avea si un
sfarsit.

1.2.2. YACUZA JAPONEZA

Yacuza sau Boryokudan ( mafia cu ochi migdalai ) este o organizaie criminala in
sfera crimei organizate specifica Japoniei. Intr-o opinie 41, originea Yacuzei este plasata
in epoca feudala, organizaiile avnd o imagine pozitiva la nivelul oamenilor simpli,
acordnd sprijin celor care au suferit opresiunile autoritatii. Yacuza pretinde ca membrii
si sunt samurai (rzboinici ) moderni care pstreaz valorile tradiionale japoneze. Intr-
o alta opinie42, originea Yacuza se pstreaz cu peste 300 de ani in urma, cnd Japonia a
fost invadata de navigatori europeni, ndeosebi portughezi, spanioli, englezi si olandezi
dar si de misionarii bisericii catolice. O parte din japonezi, hotarati sa pstreze tradiiile
si obiceiurile Japoniei, s-au constituit si grupuri de rezistenta.
Sistemul de organizare este piramidal si are la baza familia. Exista un pater
familias ( seful sau tatl oyabur, copii kabun, fraii tineri shatei, fraii in vrsta
aniki, unchii oyi ). Membrii familiei ( ikka ) executa fara sovaire ordinele sefului,
juste sau nu, bune sau rele. Yacuza cunoate trei ramuri majore: yamagichi gumi ( se
estimeaz ca dispune de 26.000 de membri afiliai si 944 de bande mai mici ), ina gawa
kai ( cu peste 6.800 membri ) si sumiyoshi kai ( peste 7.000 de membri ). Dup
unele date mai recente, bazate pe statisticile Ageniei Naionale a Politiei Japoneze,
exista peste 46.000 membri si aproximativ 32.700 de asociai, in 1995, iar membrii
celor trei familii Yacuza reprezint 66,5 % din toi membrii organizaiei.
Yacuza isi desfasoara activitatile specifice, antaj, corupie, trafic ilegal de droguri
si armament, crime sub o aparenta perfect legala43.
Yacuza este organizata in bande, care au sedii publice, cu firma la intrare 44, iar
membrii lor poarta ecusoane, asemntoare celor purtate de ctre salariaii marilor
ntreprinderi, in care se mentioneaza apartenena la o anumita banda. In prezent, Yacuza
promoveaz noi metode de aciune, care se refera, in principal, la speculaii financiare,
intimidarea proprietarilor reticeni in vnzarea unor bunuri care intereseaz organizaia,
delictele de bursa etc. Cele mai importante surse de venit sunt jocurile de noroc si
comercializarea amfetaminelor, care asigura peste 40 % din venituri45.

40
Att Giovani Falcone, cat si Paolo Borsellino, sunt figuri cheie ale procesului ncheiat la Palermo, in decembrie 1987, cu grele
condamnri pentru Cosa Nostra; mesajul acesteia va fi foarte clar; pe 12 martie 1992, a fost ucis cel mai puternic eurodeputat
democrat cretin, Salvo Lima ( referent al lui Giulio Andreotti in Sicilia ), probabil pentru ca nu mai reuea sa garanteze
acoperirea politica si in special protecia juridica a organizaiei.
41
I. Pitulescu, Al treilea rzboi mondial si crima organizata, Ed. Naional, Bucureti, pag. 107.
42
Hitashi Saeki, op. cit., pag. 416.
43
In paralel cu activitatile ilegale, Yacuza desfasoara un important volum de afaceri legale constnd in gestionarea unor cluburi,
restaurante, mari magazine, afaceri imobiliare, efii bandelor avnd poziii sociale de prim rang.
44
Activitatile Yacuzei japoneze difer, prin transparenta, de cele ale altor organizaii tradiionale criminale.
De asemenea, membrii Yacuzei trebuie sa se abtina, pe cat posibil, de a se manifesta in mod violent prin comiterea de omoruri,
atentate, amenintari, antaje. Totui, se pstreaz tradiia de automutilare a membrilor excomunicai, prin tierea degetului de la o
mana ( Consiliul Naional de Aciune mpotriva corupiei si crimei organizate Cartea Alba a Crimei organizate si a Corupiei
1998, pag. 67 ).
45
C. Voicu, op. cit., pag. 192.

88
 In scopul dezvoltrii acestor activitati, familiile Yacuza au creat sucursale in
exterior, vizate, de preferina, fiind Taiwan si Coreea 46. Cele doua tari sunt, in principal,
productoare de droguri sintetice. La sursele de venituri clasice activitatilor de
criminalitate organizata ( trafic de narcotice, jocuri si pariuri clandestine, fonduri
provenind din taxe de protecie, intervenii in afaceri clandestine, aciuni de tip racket,
alte activitati ilegale ), se adaug faptul ca organizaiile criminale japoneze controleaz
industria naionala a filmului si publicaiile, in special cele de tip porno si sunt implicate
direct in operaiuni de splare a banilor murdari. .
Este criticabil faptul ca legislaia japoneza nu incrimineaz participarea la un grup
criminal organizat ca infraciune de sine stttoare, pentru a nu se ncalc principiul
constituional al liberei asocieri47. Legea anti Boryokudanilor, adoptata in 1991, la
solicitarea Politiei, are un caracter administrativ. Potrivit acestei legi, bandele sau
grupurile boryokudanilor trebuie sa obtina autorizarea de funcionare de la o instanata
judectoreasca, care va stabili daca sunt ntrunite, cumulativ, cele 3 condiii pentru
autorizare: 1. scopul asociaiei sa nu fie comiterea de infraciuni; 2. raportul in grup
intre membrii cu proasta reputaie sa nu depaseasca raportul general din Japonia,
stabilit de guvern ca fiind de 4,11 % pentru organizaii care au mai mult de 1.000 de
membrii si de 66,67 % pentru organizaia care are 3 sau 4 membri sa nu aib o structura
ierarhica48. Pe de alta parte, pentru a satisface cererea legala de aprobare, politia are
nevoie sa tie identitatea membrilor grupului, astfel incat sa cunoasc mai uor cine sunt
acetia si ce trecut infracional au. Neindeplinirea acestor criterii califica grupul ca fiind
in sfera crimei organizate si este sancionat cu amenda de 1 milion de yeni si nchisoare
de 1 an.

1.2.3. TRIADELE CHINEZESTI

Triadele chinezeti sunt considerate cele mai vechi societati criminale asiatice,
formate la origine din grupuri de rezistenta mpotriva dinastiei chineze Manchu, ce a
condus China de la nceputul secolului al XVII lea, avnd iniial scopul rsturnrii
acesteia49. Cuvntul triada este un termen englezesc, folosit inca de la nceputul
dominaiei engleze asupra unor porturi si teritorii chineze, reprezentnd emblema sacra
a organizaiilor criminale autohtone, respectiv triunghiul cu cele trei mari puteri de
baza: cerul (paradisul ), pamantul si omul50.
Dup formarea Republicii Chineze, in 1912, dezvoltarea acestor organizaii s-a
accentuat in Taiwan si Hong Kong teritorii ramase inca sub tutela Britanica, avnd ca
principal obiect de activitate traficul de opiu si heroina51.
Originile, evoluia, ritualurile trecute sau prezente ale triadelor sunt, in mod
surprinztor, foarte apropiate de cele ale Mafiei siciliene, datorita condiiilor in care au
aprut. Principiul tcerii este transpus in vechea zicala chinezeasca cnd eti viu nu te
duce la autoritati, cnd eti mort nu te duce in Iad 52. Triadele sunt formaiuni rezervate
si nchise, ceremonia de iniiere si primire avnd si astzi un ritual care prevede 36 de
46
Hitashi Saeki, op. cit., pag. 416.
47
Aceasta cerina a fost impusa de realitatea potrivit creia, in Japonia, a fost instituit sistemul Jenikin (colectarea de taxe de la
grupurile din subordine si membrii afiliai) pentru creterea veniturilor marilor organizaii mafiote ( a se vedea Consiliul Suprem
de Aprare a Tarii, Consiliul Naional de Aciune mpotriva corupiei si crimei organizate, Cartea Alba a Crimei Organizate si a
Corupiei 1998, pag. 67. Aadar, este dificil pentru politie a proba sursa ilicita a veniturilor.
48
I. Pitulescu, op. cit., pag. 104.
49
C S A T, op. cit., pag. 46 si urm.
50
In Hong Kong opereaz aproximativ 50 55 de triade, la care se estimeaz ca este afiliata 3 % din populaia insulei. Cele patru
grupuri principale ale triadei care isi desfasoara activitatea in Hong Kong (dup raportul F.B.I. din 1992), sunt, Chui Chao, Wo, 14
K si Big Four. Gruparea Chui Chao este compusa din 4 unitati: Fuk Yee Hing, Sun Yee On, Gain Yee si Yee Kun, fiind la ora actuala
cea mai puternica grupare (dup estimrile politiei cuprinde circa 34.000 de membrii). 14 K este in schimb triada cea mai agresiva
si cea mai violenta. Fondata de un general din Kuo Hin Tang, la sfarsitul anilor `40, ea urmareste susinerea partidului local
mpotriva comunitilor ( a se vedea op. supracit., pag. 47 si urm.
51
I. Pitulescu, op. cit., pag. 17.
52
Raport Anual asupra fenomenului criminalitatii organizate pentru anul 1992, Ministerul de Interne al Italiei, editat la Roma, mai
1993, pag. 15, in Gh. Mocuta, op. cit., pag. 61.

89
jurminte care sa-i inspire noului membru sensul profund al legturii secrete, precum si
gradul de fidelitate fata de viitorii confrai. Daca, in Hong Kong, activitatile principale
ale Triadelor sunt legate de importul si gestionarea tinerelor din alte tari asiatice, de
bordeluri, centre de masaj si apartamente private unde se comercializeaz prestaii
sexuale si jocuri de noroc si extorcarea de fonduri in Thailanda, Australia, Olanda,
Statele Unite ale Americii, o atenie aparte este acordata traficului de stupefiante53.
Criminalitatea de origine chineza a fost exportata si in Statele Unite ale Americii,
unde intretine relaii cu bandele de gangsteri autohtone si desfasoara o multitudine de
activitati ilicite care variaz de trafic de stupefiante, taxe de protecie, gestionarea
imigraiei clandestine, splarea banilor murdari, executri de rpiri si asasinate.
O alta forma de organizare a emigranilor chinezi in S.U.A. este reprezentata de aa
zisele tong uri ( in traducere, locuri de reuniune), care sunt organizaii de afaceri, cu
sucursale in marile orae americane si care, prin modul de constituire au tradiii si
ceremonii identice.
Dei, in principiu, nu sunt organizaii criminale, in ultima perioada sunt implicate si
acestea in jocuri de noroc, antaje si prostituie54, comunicnd tot mai adesea cu triadele.

1.3. Alte Organizatii Criminale

1.3.1 Cartelurile columbiene

Cartelurile columbiene au aprut pe scena crimei organizate ncepnd cu anii 1960,
lucrnd in serviciul mafiei cubaneze care gestiona traficul de droguri ctre Statele unite
ale Americii, droguri fabricate in Bolivia si Peru. Dup revoluia lui Fidel Castro,
columbienii au devenit ntreprinztori pe cont propriu, reuind sa elimine mafia
cubaneza si sa impun propriul control asupra proceselor de rafinare si a exportrii
cocainei, crend canale sigure pentru distribuia pe piaa nord americana a produselor
finite. Astzi, organizaiile criminale columbiene controleaz 70 80 % din producia
de cocaina rafinata care satisface mai mult de 2/3 din cererea anuala mondiala a acestei
substane55.
Spre deosebire de alte organizaii criminale transnaionale, care realizeaz o paleta
larga de activitati ilegale, activitatea predilecta a Mafiei columbiene este traficul de
stupefiante ndeosebi cocaina. Columbia nu numai ca produce coca 9 pe aproape 40.000
hectare ), dar o si importa din Peru, Bolivia, Ecuador, exportnd-o ( potrivit estimrilor
intre 200 si 600 tone anual ) in S.U.A., Europa, Africa centrala si meridionala ( in ultima
vreme chiar si in tarile din fosta U.R.S.S ).
Aproape 90 % din cocaina din lume este prelucrata de columbieni. In plus, circa
15.000 20.000 hectare din Columbia sunt astzi destinate produciei de mac pentru
opiu, din care se produce heroina56.
Cartelurile columbiene sunt un model de organizare mafiota deosebita: -au o
structura in forma de plasa, in care fiecare grup este relativ autonom,
fata de celelalte57.
Cartelurile cele mai cunoscute sunt, cel de la Medellin, compus din circa 200 de
grupuri de traficani, predominant pana in 1993, cnd seful lui, Pablo Escobar, a fost
omort intr-o aciune organizata de Politie si acela din Cali, oraul capitala pentru
partea de nord a tarii, specializat in reciclarea de bani murdari ai crui efi, fraii
Orejuela au fost arestai in 1995; cartelul din Canca la sud de Cali, acela din Guajira.

53
Op. cit. pag. 20.
54
Raport Anual asupra fenomenului criminalitatii organizate pentru anul 1992 Ministerul de Interne al Italiei, editat la Roma,
mai 1993, pag. 31.
55
Paolo Pezizino, op. cit., pag. 119.
56
Pina Cusano, Pierro Innecenti, Organizaiile criminale in lume, Roma, Ed. Ruinik, 1996, pag.54.
57
Paolo Pezzini, op. cit., pag. 121.

90
 Totui, ar fi un gest superficial sa consideram Columbia o tara pe de-a ntregul
aflata in mana traficanilor de droguri, lupta dusa de autoritati mpotriva acestora a
produs victime ilustre, printre acestea aflndu-se patru candidai la presedintie, doi foti
minitri ai justiiei, un procuror general, 12 inalti magistrai, sute de judectori si 2.000
de politisti58.
In octombrie 1998, Pino Arlacchi, subsecretar al O.N.U. si director executiv al
Programului pentru controlul drogurilor, a semnat cu noul preedinte columbian, Andres
Pastrana, un acord pentru distrugerea plantaiilor de droguri, pentru ca naiunea
columbiana sa nu mai fie considerata drept o narcodemocratie.
1.3.2. Criminalitatea organizata in fosta Uniune Sovietica
Fenomenul crimei organizate pe teritoriul republicilor ex sovietice nu a aprut
pe un teren arid, ci a fost rodul unei revoluii in timp a grupurilor de contrabanditi, hoi
si tlhari, care dominau lumea interlopa59.
In regimul arist bandele de proscrii reprezentau un simbol mpotriva forelor de
ordine. Aceste bande aveau o structura organizatorica bine conturata, coduri de onoare
si niveluri de aderare asemntoare cu organizaiile tradiionale mafiote din Italia60.
Criminalitatea organizata din Rusia nu poate fi inteleasa fara a face referire la
economia subterana, care a prosperat decenii, alturi de economia oficiala planificata61.
Totodat, pe fondul destrmrii U.R.S.S. ului si a retragerii Armatei Roii din
fostele tari comuniste, aceasta a devenit leagnul ucigailor din mafia, ce reprezint o
ameninare mult mai redutabila dect toi generali din fosta U.R.S.S. la un loc.
Retragerea Armatei Roii din Afganistan constituie o sursa de umilina, de frustare
pentru soldaii si ofierii rui, ceceni, uzbeci, tajici, moldoveni, care simt ca statul i-a
trdat62.
In prezent, exista o singura organizaie criminala. In 1994 existau circa 5.700 de
astfel de organizaii pe teritoriul fostei U.R.S.S., dintre care cel puin 200 au ramificaii
internaionale, iar teritoriul Moscovei este aria de aciune a 12 familii63.
Activitatile criminale sunt variate: trafic ilegal de opere de arta, stupefiante,
automobile furate, fiine umane.
Un domeniu extrem de eficient pentru Mafia Rusa este cel al spalarii banilor
murdari. Sectorul bancar rus este considerat ca fiind cel mai penetrat de organizaiile
criminale: in 1993, 120 bancheri au fost asasinai, iar in 1994, bancherul si publicistul
Andrei Ajzderzis a fost impuscat prin ua apartamentului sau, pentru ca a publicat o lista
cu 226 de nume de persoane suspecte ca ar fi lideri ai unor organizaii criminale64 .
Organizaiile criminale ruse cuceresc lumea 65. Conglomeratul criminal de diverse
etnii ce populeaz teritoriul fostei U.R.S.S. este atras de o deschidere economica si
culturala ctre Occident.
Elitele acestora Borys Nayfeld, Rachiel Brandwain, Otari Kvantrisvili, Viaceslav
Ivankov Marat Balagula, Boris Dekanidze, Rafael Bagdazarian, Efim Laskin reuesc sa
dirijeze. Unterwet ul sa se alieze cu Cosa Nostra si cu cartelurile columbiene, reuind
sa ridice la scara internaionala lumea interlopa rusa66.

58
Gh. Mocuta, op. cit., pag. 78.
59
Cartea Alba a Crimei Organizate si a Corupiei, editata de Consiliul Suprem de Aprare al Tarii (C S A T) 1998, pag.
64.
60
Arkadij Vaksberg, Mafia sovietica, Milano Baldini & Castoldi, 1992, pag. 97,citat de Paolo Pezzini, op. cit., pag. 113.
61
Jean Ziegler, op. cit. pag. 101.
62
Paolo Pezzini, op. cit., pag. 111.
63
Cartea Alba a Crimei Organizate si Corupiei, editata de Consiliul Suprem de Aprare al Tarii (C.S.A.T.) 1998, pag. 31.
64
Cartea Alba a Crimei Organizate si a Coruptiei, C.S.A.T. 1998, pag. 64.
65
Allain Lallemand, op. cit., pag.4.
66
Raport Annual asupra fenomenului criminalitatii organizate pentru anul 1992 Ministerul de Interne al Italiei, editat la Roma,
mai 1993, pag. 50.

91
 Mafia Ruseasca a invadat si continentul nord - american 67, fiind implicata in traficul
de stupefiante, rpiri de persoane, fraude economice si spalari ale banilor murdari.
Totodat, Mafia Roie a reuit sa contracareze expansiunea criminalitatii organizate
italiene spre Europa de Est, reuind sa gestioneze in Germania, Finlanda, Cehia si
Polonia activitati de trafic de stupefiante, autoturisme furate, prostituie si chiar splarea
banilor murdari68.
Teritoriul fostei Uniuni Sovietice devine din ce in ce mai mult baza aa-zisei
semiluni de aur pentru marii productori de morfina din Afganistan, Pakistan si Iran.
Astfel, Tadjikistanul mijlocete trecerea produsului in Rusia si Europa. Tot mai des se
ncearc lrgirea zonelor de producie in Asia centrala, pe lng Tadjikistan, Uzbekistan,
Kazahstan, Kargastan si Azerbaidjan69. Dincolo de acest aspect, industria chimica
ruseasca, aflata in criza dup deschiderea pieei interne pentru produsele celor mai
moderne si mai competitive industrii strine s-a specializat in producia de droguri
interne si internationale70.
In viitorul apropiat, Rusia va deveni poate principalul dirijor, al criminalitatii
nucleare internaionale. In mod ironic, in opinia noastr, Statele Unite sunt acelea care,
prin intermediul unor credite colosale au dorit sa mentina in viata centrele de cercetare
nucleare ale fostului inamic. Statele Unite protejeaz aceste centre, finanteaza programe
de cercetare, asigura salariile71 ( cum se ntmpla, spre exemplu, la Arzamas ).
Intr-un raport realizat de secia criminala a FBI, sunt descrise noua grupuri
apartinand criminalitatii euro asiatice, cu activitate internaionala: cecenii, azerii,
grupul Dolgoprudneski, grupul Uralmas, grupul din Ecaterinburg, mafia din
Azerbaidjan, grupul lui Mogilovic, organizaia Rachmiel Brandwain, Brigana din
Vilnius72.

1.4. ncercri actuale de clasificare a crimei organizate

In concepia INTERPOL73, organizaiile din sfera crimei organizate sunt impartite

in cinci grupe distincte.
a) Familiile Mafiei ( in care exista structuri ierarhice, norme interne de disciplina,
un cod de conduita si o anumita diversitate de activitati licite si ilicite, se include in
aceasta categorie si cartelurile columbiene ale drogurilor, bandele de motocicliti);
b) Organizaiile profesionale, ai cror membrii se specializeaz in una sau mai
multe tipuri de activitati criminale ( traficul de maini furate, laboratoarele clandestine
pentru fabricarea drogurilor, imprimerii clandestine de moneda falsa, rpiri de persoane
pentru rscumprare );
c) Organizaii criminale etnice, ca rezultat al unui concurs de mprejurri, cum ar fi
imensa discrepanta a nivelurilor de viata, severitatea excesiva a autoritatilor, procedurile
restrictive de imigrare, expansiunea geografica a criminalitatii, slbiciunea legilor
( Triadele, Yacuza, Kastafaris, dar si Mafia tiganeasca romaneasca ).
d) Organizaiile teroriste internaionale, care practica asasinatele, deturnrile de
avioane, rpirile de persoane, sub motivaii politice, militare, religioase sau rasiale;

67
Robert I. Friedman, op. cit. pag.122.
68
Jean Ziegler, op. cit, pag. 71.
69
Paolo Pezzini, op. cit., pag. 111.
70
Jean Ziegler, op. cit., pag. 71.
71
John Barry, Russia`s Nuclear Secrets. Inside a Closed Atomic City, News week, 2 mai 1996. Acest gest al Statelor Unite vine in
contradicie cu implicarea acestora in regruparea si distrugerea enormului stoc de armament nuclear ex sovietic; in acest sens, este
ncheiat un acord cvadripartit de preedintele George Bush cu Ucraina, Bielorusia si Kazahstanul, in 1992, in 1994, SUA si
Ucraina ncheie un pact de reducere a numrului de rachete intercontinentale cu incarcaturi nucleare multiple si finanteaza
programul Saphir prin care protejeaz depozitele de uraniu ale statului Kazah mpotriva reelelor mafiote
72
FBI, International criminal enterprises. Nature of. threat. Criminal investigative division, Refrence Manual, la care se refera
Alain Lallemand, op. cit., pag. 17 19.
73
Emilian Stancu Tratat de criminalistica , Editia Universul Juridic, Bucureti, 2004, pag. 616.

92
 e) Reciclarea banilor fenomen internaional cu o clientela variata: vnztori
stanjeniti de milioane de dolari lichizi obtinuti din afaceri ilicite, oameni de afaceri care
ncearc sa se sustrag de impozite, detinatorii de fonduri obscure destinate corupiei si
mituirii, dar si oameni obisnuiti care ncearc sa si ascund capitalurile.

SECTIUNEA A II-A

Importanta cooperarii internationale prin mijloace de drept penal si de drept

procesual penal, pentru prevenirea si combaterea criminalitatii organizate.
Organisme judiciare infiintate la nivel european avand ca scop combaterea
criminalitatii organizate.
1. Scurte consideratii privind importanta cooperarii internationale
juridice in materie penala, pentru eradicarea criminalitatii organizate.
Directii comunitare de cooperare judiciara in materie penala.
In mod raional, la o tendina spre organizare unitara a elementelor criminale si a
crimei organizate ar trebui sa se rspund cu o organizare la fel de unitara a represiunii
penale, dincolo de frontierele naionale si prin abandonarea treptata a formelor
specifice, a instituiilor extrem de particularizate ale fiecrei tari.
Mobilizarea la nivel suprastatal a factorilor europeni de stabilitate si asigurare a
bunei convieuiri a popoarelor in vederea acestor aciuni conectate tinde la crearea unui
cadru legal unitar de lupta contra criminalitatii internaionale.
Documentele elaborate in cadrul cooperrii judiciare se pot structura in principal
pe urmtoarele segmente juridice: 1. lupta mpotriva terorismului; 2 lupta pentru
prevenirea si combaterea spalarii banilor, a traficului ilegal de droguri si arme; 3.
reglementarea instituiei extrdrii; 4. combaterea criminalitatii informaionale; 5.
gsirea celor mai adecvate metode de asistenta judiciara; 6. punerea in aplicare a
sentinelor represive pronunate de un stat intr-un alt stat, membru al Uniunii Europene.
In directia luptei impotriva terorismului, la nivelul Uniunii Europene s-a adoptat
Planul de Aciune privind combaterea crimei organizate, aprobat de Consiliul European
de la Amsterdam din 1997 si in ale crui coordonate se prevede:adoptarea
conveniilor Consiliului Europei care sunt considerate eseniale pentru lupta comuna
mpotriva crimei organizate, iar in acest sens se face trimitere la Convenia mpotriva
terorismului din 1997 si la Convenia privind splarea, descoperirea, sechestarea si
confiscarea produselor infraciunii, adoptata la Starsbourg la 8 noiembrie 1990, ambele
sub egida Consiliului Europei.
In cadrul luptei comune mpotriva aciunilor infracionale se situeaz si
propunerea de Decizie-cadru a Comisiei Europene privind lupta mpotriva terorismului,
din octombrie 2001, in care, subliniindu-se insuficienta formelor tradiionale de
cooperare judiciara si la nivel de politie, se pune problema adoptrii unor noi masuri
internaionale, si recunoaterea conveniilor si protocoalelor elaborate pe plan mondial,
din care majoritatea au fost ratificate de statele membre ale Uniunii Europene si ale
Consiliului Europei, intre care amintim: 1. Convenia privind capturarea ilicita a
aeronavelor-Haga, 1970; 2. Convenia internaionala privind luarea de ostatici New
York, 1980; 3. Convenia privind protecia materialelor nucleare Viena, 1980; 4.
Convenia privind reprimarea actelor ilicite ndreptate mpotriva securitatii navigaiei
maritime Roma, 1988; 5. Convenia pentru reprimarea finantarii terorismului- New
York, 1999.
In acest context, ratificarea tuturor acestor convenii reprezint un pas nainte in
alinierea legislaiei interne nu doar la reglementrile internaionale, dar si la acquis-ul
comunitar, ele fiind recunoscute ca atare de ctre instituiile comunitare, in prezent
punndu-se problema unei colaborri a tuturor statelor democratice mpotriva flagelului
terorismului si a criminalitatii organizate.

93
 Decizia-cadru menionata stabilete un domeniu de reglementare complex,
incluznd aspecte concrete, cum ar fi: recunoaterea reciproca a deciziilor in materie
penala, procedurile de extrdare, definirea noiunii de grupare terorista ( terorismul in
sine a fost definit in Concluziile Consiliului European de Tampere din 1999, care a
precizat ca definirea elementelor constitutive ale terorismului trebuie sa fie aceeai in
toate statele membre ).
In domeniul prevenirii combaterii spalarii banilor, traficului ilicit de droguri si
arme se poate evidenia aciunea comuna iniiata de Uniunea Europeana din decembrie (
1998/699 ), privind identificarea, urmrirea, blocarea, sechestrarea si confiscarea
produselor infraciunilor, prevede masuri de implementare a Conveniei Consiliului
Europei nr. 141, cu care are acelai obiectiv si care tinde sa extind aria de aplicare, prin
limitarea rezervelor stabilite in convenie. Conform prevederilor din aceste norme,
statele membre trebuie sa ia masuri in vederea respectrii principiilor si normelor
prevzute in Convenia menionata.
Tot la nivelul Uniunii Europene s-a simit nevoia consolidrii dispoziiilor din
Convenie, prin lrgirea cadrului juridic de o maniera mai concreta. Au fost adoptate
mai multe acte normative, intre care citam Directiva 91/308/CE, modificata prin
Directiva 2001/97/CE referitoare la prevenirea utilizrii sistemului financiar in scopuri
de splare a banilor, precum si Regulamentul nr. 302/1993 privind crearea
Observatorului de droguri si toxicomaniei. Prin Directiva 91/477/CEE s-a organizat si
reglementat controlul achiziiei si deinerii de arme, iar dispoziii in acelai sens se
regsesc si in art. 19 din Acordul Schengen : Partile vor armoniza legile si
regulamentele in special in domeniul armelor si explozivelor.
Cadrul juridic in materie este completat de o serie numeroasa de recomandri
programe sau aciuni comune care au ca scop principal combaterea acestor infraciuni.
In domeniul extrdrii, artam ca in cadrul legislaiei din Uniunea Europeana, au
fost ncheiate anumite acorduri in vederea facilitrii aplicrii Conveniei europene
privind extrdarea.
Astfel, in cadrul Planului de aciune pentru combaterea crimei organizate, aprobat
de Consiliul European de la Amsterdam din 1997, au fost apreciate drept eseniale
pentru lupta comuna mpotriva crimei organizate Convenia europeana pentru
suprimarea terorismului, adoptata la Strasbourg la 27 ianuarie 1977, Acordul Schengen
face trimitere la Convenia europeana privind extrdarea din anul 1957 in cadrul
Capitolului Extrdarea ( art. 59-66 ), in care se mentioneaza intenia de completare a
dispoziiilor Conveniei.
Intre statele membre ale Uniunii Europene s-a semnat la 26 iulie 1995 Convenia
Europol, ce a intrat in vigoare in 1997, structura definita ca Biroul European de
Politie, precursor al unei viitoare politii europene comune. Scopul sau consta in
asigurarea cooperrii judiciare intre tarile Uniunii Europene, armonizarea dispoziiilor
dreptului procesual penal si a normelor de aistenta administrativa in materie.
Europol reprezint, totodat, si organismul comunitar ce asigura schimbul de
informaii nu numai intre politiile statelor membre ale Uniunii, dar si intre celelalte state
implicate in combaterea fenomenului infracional. Ulterior, componentele Europol s-au
extins si in alte zone infracionale: traficul de vehicule furate, comerul cu fiine umane,
inclusiv pornografia infantila, falsul de moneda, pirateria, traficul ilicit de bunuri
culturale.
In domeniul combaterii criminalitatii informatice, precizam ca, intensificarea unor
evenimente din ultima perioada, de genul pirateriei informaiilor, nclcarea repetata a
drepturilor de proprietate intelectuala, introducerea de virui informatici, proliferarea
pornografiei, procesele de pedofilie etc., au urgentat necesitatea stabilirii unor masuri de
incriminare a faptelor ilegale, produse prin intermediul calculatoarelor, aa-numitelor
infraciuni in ciberspatiu. Aceste infraciuni nu pot fi localizate intr-un spaiu naional si

94
pot prezenta att forma unor infraciunilor de tip clasic, in care calculatorul este un
instrument, dar si infraciuni care au drept scop calculatorul in sine.
La nivelul Uniunii Europene, recent au fost luate masuri in vederea stabilirii unor
mijloace concrete de combatere a infraciunilor in ciberspatiu si menionam, in acest
sens, Poziia Comuna a Consiliului European din 27 mai 1999, adoptata pe baza art.
34 al Tratatului Uniunii, in cadrul dezbaterilor asupra proiectului Conveniei Consiliului
Europei semnata la Budapesta . Ulterior, s-a elaborat si Decizia Consiliului European
din 29 mai 2000 referitoare la punctele de contact ce asigura un serviciu de 24 ore din
24 pentru lupta mpotriva criminalitatii legate de nalta tehnologie.
Obiectivele, reglementrile sau strategiile cuprinse in textele documentelor
elaborate de Consiliul Europei si de Uniunea Europeana se regsesc pe un fond comun
de definire a acestui gen de infraciuni si de masuri in vederea prevenirii sau sanctionarii
acestora.
In domeniul documentelor comunitare adoptate in materia asistentei judiciare in
materie penala, precizam ca la nivelul Uniunii Europene s-a elaborat Convenia de
asistenta reciproca in domeniul penal, in anul 2000 (ce nu a intrat inca in vigoare ), prin
care se intentioneaza eficientizarea si completarea celorlalte reglementari existente att
la nivelul Consiliului Europei, cat si al Uniunii Europene, si anume Convenia
Consiliului Europei din 1959, Convenia Schengen si Tratatul Benelux din 1962.
Faptul ca documentele comunitare invoca si completeaz Convenia Consiliului
Europei din 1959 fac dovada apartenenei acesteia din urma la acquis-ul comunitar,
fiind tratata ca atare si in Pactul de preaderare in domeniul crimei organizate, ncheiat
intre Statele Membre ale Uniunii Europene si tarile candidate, ce a fost aprobat de
consiliul European la 28 mai 1998, precum si in textul referitor la prevenirea si
controlul crimei organizate, denumit Strategia Uniunii Europene la nceputul noului
mileniu, adoptata de consiliul European din martie 2000.
In domeniul punerii in aplicare a sentinelor penale, inca din anul 1987 a fost
semnat un Acord de aplicare in statele membre ale Uniunii Europene a Conveniei
Consiliului Europei privind transferul persoanelor condamnate, care, dei nu a intrat in
vigoare, atesta, intenia statelor membre ale Uniunii de a colabora cu Consiliul Europei
in realizarea unei legislaii unitare si convergente, care sa elimine paralelismele
procedurale.
La nivelul Uniunii Europene s-a elaborat Convenia statelor membre ale
Comunitatilor Europene privind punerea in executare a sentinelor penale, semnata la
Haga in noiembrie 1991, care are ca scop simplificarea procedurilor de recunoatere a
sentinelor penale pronunate de alte state, dar care nu au intrat inca in vigoare.

1.1. Mijloace de drept penal utilizate pentru prevenirea si combaterea

criminalitatii organizate

S-a afirmat74, in literatura de specialitate, ca dreptul penal constituie o parte

componenta a culturii popoarelor, deoarece cuprinde exigentele fundamentale fata de
comportarea cetatenilor si fata de valorile sociale care trebuie ocrotite prin aplicarea
constrngerii juridice in formele sale cele mai grave ( pedeapsa ); pe cale de consecina,
prevenirea si combaterea incalcarilor grave ale legii penale caracterizeaz politica
penala a tuturor statelor civilizate, fac parte din preocuprile lor legislative si dogmatice,
din mijloacele folosite pentru a asigura pacea sociala si condiiile dezvoltrii materiale
si spirituale a popoarelor.
Conditiile de viata moderne permit insa ca flagelurile criminalitatii sa depaseasca
uneori, frontierele nationale; se ridica intrebarea fireasca daca se poate lupta eficient

74
G. Antoniu Implicaii penale ale Constituiei Europene, in Revista de Drept penal, nr. 3/2005.

95
contra unor forme de criminalitate grava cu mijloacele pe care le are la dispozitie fiecare
stat, care sunt atat de diversificate si uneori contradictorii.

1.1.1. Preocupari legislative la nivel international pentru incriminarea crimei

organizate
Represiunea penala cunoaste o mare varietate, nu numai in privinta mijloacelor de
combatere a fenomenului, dar si in ceea ce priveste continutul normelor care definesc si
sanctioneaza aceste manifestari. Diferite sunt si institutiile, organele, care asigura
tragerea la raspundere a celor vinovati. De aceea, se afirma, plastic, ca punerea in
evidenta a conceptului de crima organizata seamana cu incercarea de a prinde un peste
cu mainile goale75.
La Colocviul Asociatiei Internationale de Drept Penal 1997 desfasurat in
Alexandria, Egipt, s-a subliniat faptul ca, in afara de cateva trasaturi comune, natura,
motivele si originea crimei organizate difera de la o tara la alta, deoarece, inainte de a fi
un fenomen juridic, crima organizata, reprezinta mai intai un fenomen social, iar
geografia, demografia, diversitatea culturala, stratificarea sociala sunt diferite in fiecare
tara, generand variatiuni firesti, atat in ceea ce priveste crima organizata, cat si in
privinta reactiei sociale.
Incercarile de definire a crimei organizate pun, insa, in evidenta, existenta unei
ambiguitati conceptuale care depasind planul teoretic, produce consecinte negative in
plan practic in lupta efectiva impotriva fenomenului infractional generat de grupurile
criminale organizate.
La Colocviul A I D P, desfasurat in Egipt Alexandria, in 1997, Pinat Olger, a
precizat ca a fost aproape imposibila definirea crimei organizate in Olanda 76, desi s-a
dezvoltat o lista cu caracteristicile principale prin care poate fi masurat nivelul
organizatoric al unui grup criminal de catre Politia Olandeza 77 si a fost constituita
Comisia de Cercetare Parlamentara, Comisia Von Troa, care a dat o definitie elastica
crimei organizate78 , aceste demersuri au fost apreciate ca nesatisfacatoare.
Cercetatorii americani apreciaza ca, in prezent, s-ar putea abandona demersurile
pentru oferirea unei definitii singulare, in favoarea unei precizari a caracteristicilor
structurale principale ale crimei organizate, incluzand durabilitatea, continuitatea,
ierarhia, multiplicitatea, violenta, amenintarea cu violenta, coruptia. O definitie a crimei
organizate este folositoare pentru a stabili eficienta incriminarilor menite sa o
combata79.
In Germania, indrumarele administratiei interne ( politie, tribunale ) definesc crima
organizata ca fiind comiterea metodica a infractiunilor, determinate de urmarirea
profitului si a puterii, unde infractiunile, separat sau ca un intreg, sunt de o importanta
considerabila80.

75
. Pinat Olger,Sistemul de justiie penala olandeza confruntndu-se cu crima organizata, Raport la Colocviul AIDP-1997, pag.
15-17.
76
. Pinat Olger, Sistemul de justitie penala olandeza confruntandu-se cu crima organizata, Raport Colocviul AIDP 1997, pag.
15 17.
77
. 1. grupul are o structura bazata pe o ierarhie cu sarcini prevzute pentru membrii si; 2. exista un sistem de sanciuni interne; 3.
exista un sistem de sanciuni externe; 4. grupul spal bani; 5. exista contracte criminale cu funcionarii guvernamentali sau cu
persoane din lumea de afaceri legala; 6. grupul folosete corporaii legale de acoperire; 7. grupul a lucrat mpreuna pe o perioada
de timp ndelungata; 8. grupul comite mai mult dect un simplu tip de infraciuni.
78
Potrivit acesteia, se poate vorbi de crima organizata cnd grupurile de persoane:1. sunt ndreptate, in primul rnd, spre profituri
ilegale; 2. comit sistematic delicte care au consecine grave pentru societate; 3. sunt capabile sa ascund eficient aceste delicte, in
special prin folosirea forei fizice sau prin eliminarea persoanelor, apelnd la corupie sau alte metode.
79
.. Dorean Marguerite Koening, Confruntarea dintre sistemul justitiei penale si crima organizata, Raport la Congresul A I D P
1997 Napoli, R I D P vol. 69, pag. 306.
80
Hans Lillie, Infractiuni specifice ale crimei organizate in Legea penala germana, Raport la Congresul A I D P 1997, R I D
P, pag. 139.

96
 In opinia cercettorilor greci, patru elemente de baza pot permite definirea
criminologica a crimei organizate81: 1. o organizare ierarhica; 2. o activitate ilicita bine
calculata; 3. utilizarea amenintarilor cu violenta sau a violentei in vederea atingerii
scopurilor grupului; 4. abundenta de resurse financiare, influenta politica, tehnologia
moderna.
In alte state ale lumii, cercettorii au elaborat o definiie a crimei organizate ca fiind
o asociaie criminala organizata atrasa de castig, cu intenia de a comite diferite
infraciuni continue si de a-si atinge scopurile prin corupie, antaj, intrebuintarea forei
si a armelor82.
In Japonia, cercettorii au naintat propuneri Parlamentului pentru definirea crimei
organizate prin prisma utilizrii sintagmelor de ntreprindere, sau putere ilegala a
ntreprinderii83.
In doctrina ceha 84 sunt menionate caracteristicile crimei organizate si anume: 1.
caracterul ntreprinderii criminale; 2. structura ierarhizata a organizaiei; 3. masurile
preventive luate de organizaii mpotriva descoperirii si a incriminrii sale; 4.
intrebuintarea frecventa a violentei; 5. natura internaionala a activitatii criminale; 6.
efortul de a influenta viata publica, administraia si societatea, crend aa-zisa societate
paralela. Avndu-se in vedere varietatea fenomenului, apare ca imposibila definirea neta
si exhaustiva a crimei organizate.
In doctrina ungara 85, se apreciaz ca una din caracteristicile sintagmei crima
organizata este aceea ca este un concept popular, nzestrat cu un concept popular,
nzestrat cu un inteles universal, care l face aproape nefolositor in context legal.
Sunt reinute urmtoarele caracteristici ale fenomenului: corupie, violenta,
diversificri continuate, structura, disciplina, ideologie, ntreprinderi multiple,
implicarea in afaceri legale.
Cea de a V-a Conferina ONU din anul 1992, privind prevenirea criminalitatii si
tratamentul infractorilor, a evideniat, printr-o rezoluie speciala, patru criterii definitorii
pentru criminalitatea organizata: scopul obinerea unor castiguri substaniale; legturi
bine structurate si delimitate ierarhic in cadrul grupului; specific folosirea
atribuiilor de serviciu ale participanilor; nivel ocuparea de ctre participani in
economie si societate.
Legiuitorul francez a refuzat sa defineasc conceptul de crima organizata,
termenii propui fiind prea vagi si tinznd sa eludeze principiul legalitatii incriminrii si
al pedepselor.
In Canada, conceptul de crima organizata este prezentat prin incriminarea in Codul
Penal, a participrii la o organizaie criminala care este orice grup, asociaie sau organ
politic, alctuit din una sau mai multe persoane, oficial sau neoficial organizate, avnd
ca activitate principala comiterea unei infraciuni grave si daca oricare din membrii
implicai sau care au fost angajai in ultimii 5 ani au savarsit astfel de infractiuni86.
Trsturile si elementele structurale ale grupului criminal au fost cuprinse in
Codurile penale din Austria si Cehia87.

81
. Nastor Kourakis, Crima organizata, Raport la Congresul A I D P R I D P, vol. 69, pag. 371..
82
BarbaraKunicka Michalska, op. cit., R I D P, vol. 69, pag. 466.
83
Hitoshi Saeki, op. cit. vol. 69, pag. 419.
84
Jan Musil, Sistemul, penal ceh in combaterea crimei organizate, Raport la Congresul A I D P 1997, R I D P, vol. 69,
pag. 488
85
Balazs Jozsef Geller si Lenke Feher, Folosirea parii speciale a legii penale in lupta mpotriva crimei organizate in Ungaria
Raport la cel de-al XVI- lea Congres Internaional al A I D P Budapesta, 1999, R I D P, vol. 69, pag. 399.
86
Donald Stuart Legislatia penala canadiana impotriva bandelor RIDP, vol. 69, pag. 248.
87
Astfel codul penal austriac a inclus in cap 278 a definiia organizaiei criminale cu urmtoarele elemente ale structurii: a) un
grup de peste 10 persoane angajate in structura criminala, ca un fel de ntreprindere; b) continuitate; c) Activitatile sunt enumerate
si descrise prin specificare si scop. Codul penal ceh, in definirea fcuta organizaiilor criminale in art. 89 alin. 20, prezint
urmtoarele trsturi ale acestora: 1) asocierea mai multor persoane; 2) structura interna de organizare; 3) repartizarea funciilor
si impartirea activitatilor in interiorul organizaiei; 4) orientarea ctre obinerea de beneficii; 5) comiterea, in mod continuu de
delicte internaionale.

97
 Si Codul penal ungar, astfel cum a fost modificat prin legea XXIII/1997, definete
organizaia criminala ca fiind o aliana criminala bazata pe diviziunea muncii si
formata pentru comiterea permanenta de infraciuni, scopul ei fiind obinerea unor
castiguri financiare permanente.
Dup cum s-a observat insa in literatura de specialitate 88 se impune, in primul rnd,
clarificarea conceptuala a sintagmelor criminalitate organizata, crima organizata,
organizaie criminala.
Criminalitatea organizata este sintagma cea mai adecvata pentru ipoteza care
desemneaz fenomenul in general ( criminalitatea nsemnnd, in esena, un ansamblu de
fapte penale ); crima organizata este o expresie ce are mai mult o valoare metaforica,
fiind nepotrivita pentru desemnarea fenomenului in ansamblul sau, in timp ce
organizaia criminala este, in esena, o grupare de infractori ce desfasoara activitati
criminale, fiind nepotrivita utilizarea expresiei pentru activitati criminale.
De asemenea, s-a acreditat ideea ca este util sa se ncerce desprinderea unor
caracteristici fundamentale ce in de natura fenomenului, care sa permit
individualizarea criminalitatii organizate in raport cu alte forme de criminalitate,
cuvenindu-se subliniata distincia dintre criminalitatea de prada89. In aceasta optica
criminalitatea organizata este, in mod esenial o criminalitate de trafic90 . Din aceasta
deriva si o serie de caracteristici ce in de fondul fenomenului. Astfel, criminalitatea
organizata nu poate fi desprinsa de corupie, are un caracter raional, pune in pericol in
mod nemijlocit societatea in ansamblul ei, deoarece afecteaz structurile economico-
financiare, sociale si chiar morale ale acesteia.91

1.1.2. Definiia flagelului criminalitatii organizate

Orice ncercare de a oferi o definire fenomenului criminalitatii organizate trebuie sa
fie circumscrisa eforturilor de cutare a unor strategii cat mai eficace de combatere a
acestui flagel.
Din punct de vedere al legiuitorului, apare ca inutil demersul de a oferi o definire a
criminalitatii organizate92. Legiuitorul roman s-a conformat acestei linii de gndire,
definind grupul infracional ( art. 2 lit. a din Legea nr. 39/2003 ) si oferind,
exemplificativ, o lista cu 20 de infraciuni grave ( art. 2 lit. b din aceeai lege ).
In plan criminologic, definirea conceptului este absolut necesara 93 pentru o
intelegere corecta a fenomenului. In opinia noastr, criminalitatea organizata, in esena,
poate fi definita ca fiind ansamblul faptelor penale comise de grupuri criminale
organizate, de natura sa afecteze grav anumite
sectoare ale vieii economice, sociale si politice, desfasurate prin diverse metode si
mijloace, in mod constant, planificat si conspirat, in scopul obinerii de profituri ilicite
la cote deosebit de ridicate.

1.1.3. Aspecte privind aplicarea legii penale in spaiu

88
Valerian Cioclei, Despre ambiguitatea conceptuala in materia criminalitatii organizate, in culegerea de studii Lupta
mpotriva corupiei si criminalitatii organizate, ed. De Centrul de pregtire continua a procurorilor, Parchetul de pe lng C.S.J.,
pag. 138.
89
Valerian Cioclei, op. cit., pag. 143.
90
Trembley Pierre si Cusson Maurice, Marches criminals transnationaux et analyse strategique in lucrarea La criminalite
organisee, op. cit., pag. 19 si urm.
91
In opinia autorilor sus-aratati, in cazul criminalitatii de prada exista un conflict agresor-victima care potenteaza conflictul
infractor autoritate; in cazul criminalitatii de trafic ( droguri, arme, persoane, organe ), exista insa relaii de piaa, guvernate de
mecanismul cerere-oferta. Exista aadar, un soi de complicitate
intre vnztor si cumprtor, fapt ce face ca intervenia autoritatii sa nu mai fie la fel de promta, de naturala.
92
Prin criminalitate se intelege, ansamblul infractiunilor, a se vedea V. Cioclei, op. cit., pag. 143.
93
In literatura noastr de specialitate, au fost propuse definiii de G. Antoniu, Reflecii asupra crimei organizate, in Revista de
Drept penal, nr. 3/1997, pag. 40 45, Gh. Nistoreanu si C. Pun, Criminologia, Ed. Europa Nova, Bucureti, 1996, pag. 237 si
urm, C. Pun, Crima organizata sau organizarea crimei, Analele Academiei de Politie Al. I. Cuza, Bucureti, 1993, Emilian
Stancu, op. cit., pag. 648.

98
 Caracterul, in principiu, tranfrontalier al crimei organizate, impune, in primul rnd,
clarificarea legii aplicabile.94
Cu titlu primordial, se cuvine subliniata ideea ca, lund natere in condiii istorice
specifice si rspunznd unor nevoi de ocrotire corespunztoare, particularitatilor
naionale, legislaiei penale, sunt de cele mai multe ori, diferite 95; spre exemplu, in
materia drogurilor ( traficul de droguri este poate cea mai importanta componenta a
criminalitatii organizate ), Olanda are o reglementare juridica extrem de ngduitoare.
Se pedepsete cu pana la un an nchisoare sau amenda, deinerea in vederea consumului
propriu de droguri dure ( heroina, LSD ), iar deinerea de canabis peste 3 g. constituie
contravenie, traficanii de droguri sunt pedepsii cu pana la 12 ani nchisoare in cazul
drogurilor dure si cu 4 ani nchisoare. In alte tari europene ( Franta, Germania, Suedia),
se pedepsete foarte sever chiar deinerea de droguri pentru folosina proprie ( cu pana
la 10 ani nchisoare in cazul drogurilor uoare si pana la 20 de ani pentru drogurile
dure).
De aceea, problema vitala care se ridica este gsirea unei soluii unitare pentru
combaterea activitatilor ce in de criminalitatea organizata transnaionala, a acelor
manifestri ilegale, dar cu caracter unitar, consecvent si eficient.
In al doilea rnd, se impune cunoaterea corecta a valenelor principiilor aplicrii
legii penale in spaiu: al teritorialitatii, al personalitatii, al realitatii si al universalitatii.
In al treilea rnd, se cuvine evidentiata sfera de aplicare a art. 7 C. penal, care
consacra prioritatea conveniilor internaionale in ceea ce privete aplicarea legii penale
in spaiu; exista, aadar, posibilitatea ca legea penala a unui stat sa se aplice, fara ca sa
fie necesara condiia dublei incriminri, competenta rezultnd din dispoziiile
Conveniei .
In al patrulea rnd, se cuvine evideniat faptul ca probleme ridica si respectarea
principiului imunitatii de jurisdicie, deoarece, in procesul spalarii banilor murdari,
proces care poate avea si dimensiuni internaionale, plasarea fondurilor obinute din
savarsirea de infraciuni peste hotare se face, uneori, cu complicitatea unor posesori de
paapoarte diplomatice, eludnd-se, cu succes, inconvenientele unor controale de
rigoare la vama.

1.1.4. Perspective legislative privind cooperarea judiciara europeana in materie

penala prin mijloace de drept penal pentru eradicarea criminalitatii
organizate
Principiile noii ordini juridice europene, astfel cum transpar din Constituia
Europeana, adoptata la 29 octombrie 2004 si care va intra in vigoare la 1 noiembrie
2006 pretind o reprimare unitara a criminalitatii organizate.
Dezideratul suprem este gsirea unor soluii legislative, la nivel intern, care sa
permit realizarea unei apropieri a dispoziiilor penale, o renunare treptata la
particularitatile si tradiiile fiecrui sistem de drept penal si la nscrierea lor pe o linie
unitara care sa asigure o represiune mai eficienta a unor fapte sociale grave. O atare
apropiere este de natura sa intareasca in constiinta cetatenilor Uniunii Europene
sentimentul de justiie, ca si ideea de egalitate de tratament penal in spaiul european,
ceea ce este deosebit de important pentru consolidarea Uniunii Europene96 ( art. I 42
din Tratatul instituind o Constituie pentru Europa ).
Pentru a putea conchide asupra perspectivelor legislative privind cooperarea
juridica in materie penala, prin mijloace de drept penal, in lumina Constituiei

94
Damian Miclea, op. cit., pag. 16.
95
G. Antoniu Implicatii penale ale Constitutiei Europene, Revista de drept penal, nr. 3/2005, pag.12.
96
Anne Weyembergh, Le rapprochement des legislations penales au sein de l`Union Euroenne, les dificultes et leurs
consequences, in volumul L`Espace penal europeen, enjeux et perspectives, l`Universite de Bruxelles, Bruxelles, 2002, pag. 14
142, citata in G. Antoniu, op. cit., pag. 18.

99
Europene, trebuie, mai nti, sa subliniem natura Tratatului prin care a fost adoptata 97 .
Nu poate fi vorba inca, de o lege fundamentala, care sa atribuie Uniunii Europene
atribute ce in de suveranitatea naionala a fiecrui stat membru, implicit de elaborarea
de dispoziii penale, prevederea de sanciuni penale si asigurarea exercitrii acestora.
Insa, prin art. III- 271 din Tratatul Constituional este instituita obligaia statelor
membre de a dezvolta regulile minime pe care le va adopta Uniunea Europeana, prin
legi europene sau legi cadru-europene, cum ar fi terorismul, traficul de persoane si
exploatarea sexuala a femeilor si a copiilor, traficul ilicit de droguri, traficul ilicit de
arme, splarea banilor, corupia, criminalitatea informatica si criminalitatea organizata.
In funcie de evoluia criminalitatii, Consiliul Europei poate adopta o decizie europeana
care sa identifice si alte domenii ale criminalitatii care ndeplinesc condiiile de mai
sus98.
Coninutul concret al acestor infraciuni grave, cu implicaii transnaionale, precum
si limitele de pedeapsa necesare pentru sancionarea acestora, vor fi prevzute in
legislaia comunitara si vor deveni obligatorii pentru statele membre ale Uniunii
Europene, chiar nainte ca acestea sa-si armonizeze legislaiile naionale, conform
principiului prioritatii aplicrii dreptului comunitar.
Romnia a introdus in noul Cod penal un capitol intitulat Crime si delicte contra
intereselor financiare ale Comunitatilor Europene ( art. 479 489 ), incriminnd
faptele de nerespectare a normelor privind obinerea de fonduri din bugetele
Comunitatilor europene, deturnarea de fonduri din aceste bugete, diminuarea ilegala a
resurselor din aceste bugete si neglijenta care prejudiciaz interesele financiare ale
Comunitatilor Europene ( in prezent, aceste infraciuni sunt prevzute in seciunea 4 din
legea 78/2000, pentru prevenirea, descoperirea si sancionarea faptelor de corupie,
publ. in M. Of. nr. 219 din 18 mai 2000 ).

1.2. Mijloace de drept procesual penal utilizate in scopul eradicrii criminalitatii

organizate

S-a afirmat99, in literatura de specialitate, ca procedura penala constituie un drept

viu, de aciune, cu o infatisare in forma dinamica, reprezentnd mersul procesului penal
in sedinta de aplicare a pedepsei, fata de dreptul penal ce se infatiseaza in forma statica.
Procesul de integrare europeana a Romniei a impus revizuirea cadrului legal
privind cooperarea internaionala in domeniul juridic, astfel nct la momentul aderrii
tarii noastre la Uniunea Europeana, legislaia naionala sa fie pusa de acord cu cea
comunitara in acest domeniu.
Tendina este fireasca, deoarece, o data cu deschiderea frontierelor spre Europa,
criminalitatea transnaionala organizata s-a infiltrat in tara noastr ca o adevrata
caracatia, cu usurinta si rapiditate, extinzndu-se in diferite domenii, actionand vijelios
si alarmant de eficient100.
Reacia deosebit de lenta a autoritatilor statului, a deschis larg porile criminalitatii,
crend condiii deosebit de favorabile pentru importul din afara, pentru dinamizarea
accelerata a fenomenului. Tabloul oferit de datele statistice si informaiile concrete este
sumbru si reflecta degradarea continua a nivelului de trai, reducerea drastica a
perspectivelor si posibilitatilor de a se realiza in plan material si social si tot mai
agresiva nesigurana pe care o creeaz unele forme aparent legale si fireti intr-o
societate democratica.

97
Augustin Fuerea, op. cit., Revista de Drept Comunitar, nr. 2/2004, pag. 24.
98
I. Galea, M. A. Dumitrascu, C. Morariu Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa, Editura All Beck, Bucuresti, 2005,
pag.261; Augustin Fuerea Drept comunitar european. Partea generala, Editura All Beck, Bucureti, 2003, pag. 146
99
G. Vrabiescu., Curs de procedura penala( anul II licenta), Editura Culturala Populara, 1927, pag.7.
100
Florentin Scarletchi, Monitorul drepturilor omului, (septembrie 2001), pag. 18.

100
 In acest context, perfecionarea cadrului legal care reglementeaz cooperarea
judiciara in materie penala reprezint o componenta importanta a negocierilor de
aderare a Romniei la Uniunea Europeana, avnd in vedere obiectivul crerii unui
spaiu comun de justiie si securitate 101. Totodat, legiuitorul trebuia sa ofere un rspuns
ferm noilor provocri ale grupurilor criminale transnaionale.
Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internaionala, in materie penala
( publ. in M. Of. nr. 594 din 01 iulie 2004 ) nu a aprut, totui, pe un teren gol: Romnia
ratificase, deja, cele mai importante instrumente multilaterale in domeniul asistentei
judiciare internaionale in materie penala sau continand dispoziii in aceasta materie,
adoptate sub egida Organizaiei Naiunilor Unite si a Consiliului Europei. De asemenea,
tara noastr a ncheiat, de-a lungul timpului numeroase intelegeri bilaterale privind
asistenta judiciara internaionala in materie penala102.
Pentru a facilita aplicarea acestor instrumente internaionale, si, un special, a
Conveniei europene de extrdare, ncheiata la Paris la 13 decembrie 1957103, cu
Protocoalele sale adiionale, adoptate la Strasbourg, la 15 octombrie 1975 si 17 martie
1978, a Conveniei europene de asistenta judiciara internaionala in materie penala,
adoptata la Strasbourg la 20 aprilie 1959 si a Primului sau Protocol adiional, adoptat la
Strasbourg la 17 martie 1978104, a Conveniei europene asupra transferrii persoanelor
condamnate, adoptata la Strasbourg, la 21 martie 1983105 si a Protocolului sau adiional,
adoptat la Strasbourg, la 18 decembrie 1997106, in anul 2001 au fost adoptate Legea nr.
296/2001 privind extrdarea, Legea nr. 704/2001, privind asistenta judiciara
internaionala in materie penala si Legea nr. 756/2001, asupra transferrii persoanelor
condamnate in strintate.

1.2.1. Analiza principalelor elemente de noutate aduse de Legea nr. 302/2004

privind cooperarea judiciara in materie penala
Legea nr. 302/2004 este o lege organica, structurata in 11 titluri, care reglementeaz
procedurile de cooperare privind: extrdarea, predarea in baza unui mandat european de
arestare, transferul de proceduri in materie penala, recunoaterea si executarea
hotrrilor, transferarea persoanelor condamnate, comisiile rogatorii, infatisarea
martorilor, experilor si a persoanelor urmrite, notificarea actelor de procedura, cazierul
judiciar.
Titlul I Dispoziii generale, reglementeaz domeniul de aplicare si principiile care
guverneaz cooperarea judiciara internaionala in materie penala.
Acordarea asistentei judiciare internaionale in materie penala este subordonata
principiilor constituionale, care consacra preeminenta dreptului si ordinii publice ale
statului roman.
Pentru fiecare forma de cooperare judiciara a fost avuta in vedere armonizarea legii
cu prevederile noilor instrumente ale Uniunii Europene, intre care menionam
Convenia privind procedurile simplificate de extrdare intre statele membre ale Uniunii
Europene din 10 martie 1995107 si Convenia de extrdare intre statele membre ale
Uniunii Europene din 27 septembrie 1996108, Convenia Uniunii Europene privind
101
a se vedea Raportul 2004 al Comisiei Europene asupra progreselor realizate de Romnia pe calea aderrii la U.E., validat de
Consiliul European la 17.XII.2004, care a fixat data de 1.01.2007 pentru aderarea Romniei la U.E.
102
a se vedea, in acest sens, Florentin Razvan Radu, Legea nr, 302/2004 privind cooperarea judiciara internaionala in materie
penala un pas important spre integrarea Romniei in spaiul de libertate, securitate si justiie al Uniunii Europene, in Revista
Dreptul, nr. 11/2004, pag. 57.
103
ratificata de Romnia prin Legea nr. 80/1997.
104
ratificata de Romnia prin Legea nr. 236/1998.
105
ratificata de Romnia prin Legea nr. 76/1996.
106
ratificata de Romana prin Ordonana nr. 92/1999, aprobata prin Legea nr. 511/2001
107
Council Act of 10 March 1995 drawing up the Convention on simplified extradition procedure between the Member States of
European Union, OJ C 078 30 martie 1995, pag. 1.
108
Council Act of 27 September 1996 drawing up the Convention on simplified extradition procedure between the Member States of
European Union OJ C 313 23 octombrie 1996, pag. 11.

101
asistenta judiciara internaionala in materie penala din 29 mai 2000 si decizia-cadru din
13 iunie 2002 privind echipele comune de ancheta109

1.2.1.1. Extrdarea
Aspectele de noutate pe care le aduce legea acestei instituii privesc, in principiu,
lipsa condiiei dublei incriminri ( care, in lipsa unei convenii internaionale, ar fi
constituit motiv de respingerea cererii de extrdare ) pentru a putea fi dispusa extrdarea
si reglementarea condiiilor de extrdare din Romnia a cetatenilor romani, posibilitate
recunoscuta, cu titlu de excepie si prin Legea nr. 429/2003 de revizuire a Constituiei.
Apruta ca o necesitate in cadrul procesului de integrare in Uniunea Europeana,
extrdarea propriilor cetateni ctre tari care impartasesc valori democratice si respecta
drepturi fundamentale, poate fi acordata daca sunt ntrunite cumulativ urmtoarele
condiii: extrdarea propriilor cetateni sa fie permisa in convenia aplicata in relaia cu
statul solicitant; statul solicitant sa acorde, la rndul lui, extrdarea propriilor cetateni;
sa fie ntrunita cel puin una din condiiile menionate de art. 24. Astfel potrivit art. 24,
cetatenii romani pot fi extradati din Romnia in baza conveniilor internaionale la care
aceasta este parte si pe baza de reciprocitate, numai daca este ndeplinita cel puin una
din urmtoarele condiii: in vederea efecturii urmririi penale si a judecaii, daca statul
solicitant da asigurri considerate ca suficiente ca, in cazul condamnrii la o pedeapsa
privata de libertate, printr-o hotrre judectoreasca definitiva, persoana extrdata va fi
transferata in vederea executrii pedepsei in Romnia; persoana extradabila domiciliaz
pe teritoriul statului solicitant la data formulrii cererii de extrdare; persoana
extradabila are si cetatenia statului solicitant; persoana extradabila a comis fapta pe
teritoriul sau mpotriva unui cetatean al unui stat membru al Uniunii Europene, daca
statul solicitant este membru al Uniunii Europene.
Legea reglementeaz si procedura de extrdare din Romnia ( extrdarea pasiva ),
precum si garaniile procedurale care trebuie respectate ( art. 38 din acesta lege ) in
acest sens, este prevzuta si durata arestrii provizorie luate in vederea extrdrii;
aceasta nu poate depasi 40 de zile pana la primirea cererii de extrdare si a actelor
anexe, iar din momentul primirii documentelor de extrdare, acesta msura poate fi
prelungita in continuare, fara a putea depasi, insa, 6 luni. Este prevzuta si obligaia
instanei de a verifica, din oficiu, la fiecare 30 de zile, necesitatea meninerii msurii
arestrii provizorii, sau nlocuirea acesteia cu obligarea de a nu parasi localitatea 110. Alte
garanii privesc luarea declaraiei persoanei extradabile de ctre instana competenta 111
in prezenta unui interpret si aparator din oficiu, daca nu are aparator ales 112 precum si
obligativitatea participrii Procurorului; condiiile in care poate fi luat consimtamantul
persoanei pentru a fi extrdata si predata autoritatilor competente ale statului solicitant
si renunarea, de ctre acesta la aplicarea regulii specialitatii113 .
109
2002/465/JHA Council framewoek decision of 13 June 2002 on joint investigation teams.
110
a se vedea disp. art. 45 alin. 5 din legea 302/2004. Conform art. 45 alin.5 din lege fiecare prelungire acordata potrivit alin. (5)
nu va putea depasi 30 de zile, iar durata totala a msurii arestrii provizorii nu va putea depasi 180 de zile.
111
Curtea de Apel in circumscripia creia domiciliaz sau a fost identificata persoana a crei extrdare se cere ( art. 44 din lege ).
112
art. 48 alin. 1 din lege, Procedura la Curtea de Apel: (1) la primul termen instana procedeaz la luarea unei declaraii
persoanei extradabile, care va fi asistata gratuit de un interpret si de un aparator din oficiu, daca nu exista un aparator ales.
Prezenta procurorului este obligatorie. Procedura este publica, daca persoana extradabila sau procurorul nu se opune, orala si
contradictorie. (2) Persoana extradabila sau procurorul de sedinta poate cere instanei un termen suplimentar de inca 8 zile, pentru
motive suficient justificate. Parchetul este obligat sa contribuie la procurarea datelor si actelor necesare pentru a stabili daca sunt
ndeplinite condiiile extrdrii si sa dispun ridicarea si depunerea la instana a obiectelor la care se refera art. 21.
113
potrivit art. 49 Extrdarea voluntara ; (1) Persoana extradabila are dreptul sa declare in fata instanei ca renuna la beneficiile
pe care i le poate conferi legea de a se apar mpotriva cererii de extrdare si ca isi da consimtamantul sa fie extrdata si predata
autoritatilor competente ale statului solicitant. Declaraia sa este consemnata intr-un proces-verbal, semnat de preedintele
completului de judecata, grefier, persoana extradabila, avocatul ei si de interpret. Dup ce instana constata ca persoana
extradabila este pe deplin contienta de consecinele opiunii sale, instana, lund si concluziile procurorului, examineaz daca nu
exista vreun impediment care exclude extrdarea. Daca constata ca extrdarea voluntara este admisibila, instana ia act despre
aceasta prin sentina si dispune totodat asupra msurii preventive necesare sa fie luata pana la predarea persoanei extradabile.
Sentina este definitiva, se redacteaz in 24 de ore si se transmite de indata, in copie legalizata, Ministerului Justiiei, pentru a
proceda conform legii. (2) In condiiile prevzute la alin. (1), persoana extradabila poate declara ca renuna la aplicarea regulii
specialitatii, prevzuta la art. 11, iar conform art. 11 Regula specialitatii: (1) Persoana care, ca urmare a unei cereri de extrdare

102
 Spre deosebire de legea 296/2001, legea 302/2004 prevede si posibilitatea
acordrii extrdrii simplificate. Astfel, cnd persoana extrdata consimte la extrdare,
prezentarea unei cereri formale de extrdare si actelor anexa nu mai este necesara daca
se prevede astfel prin convenia internaionala aplicabila in relaia cu statul solicitant sau
in cazul in care legislaia acelui stat permite o procedura simplificata de extrdare si
aceasta a fost aplicata unor cereri de extrdare formulate de Romnia ( art. 50 din lege ).
Noua lege elimina si necesitatea emiterii ordinului ministrului justiiei pentru
punerea in executare a hotrrii judecatoresti definitive prin care se dispune extrdarea,
un extras fiind considerat, potrivit art. 58 alin. 1, baza legala suficienta pentru predarea
extrdatului.

1.2.1.2. Predarea in baza unui mandat european de arestare

Apreciata, in doctrina, cea mai revoluionara si cea mai categorica reacie la
evenimentele de la 11 septembrie 2001, adoptarea deciziei-cadru privind mandatul
european de arestare reprezint materializarea hotrrii luate in cadrul Consiliului
European de la Tampere din 15 si 16 octombrie 1999, intre statele membre ale Uniunii
Europene urmnd a se inclocui procedura formala de extrdare cu o procedura
simplificata, in cadrul creia cooperarea in materia predrii persoanelor care se sustrag
urmririi penale, judecrii si executrii pedepselor se realizeaz exclusiv intre
autoritatile judiciare competente din statele membre ale Uniunii Europene, autoritatile
centrale putnd, eventual, asista autoritatile judiciare competente sau sa aib rolul de
autoritati transmitatoare.
Potrivit noului sistem, in cazul in care o persoana dintr-un stat membru se sustrage,
dup caz, urmririi penale, judecrii, respectiv executrii pedepsei, pe teritoriul acelui
stat membru, autoritatea judiciara competenta a statului membru ( denumita autoritatea
judiciara emitenta ) in cauza emite un mandat de arestare european, in baza unei hotarari
definitive de condamnare la o pedeapsa privativa de libertate de cel puin 1 an sau a
unui mandat de arestare preventiva pe care l transmite, spre executare, autoritatii
judiciare competente din statul membru pe teritoriul cruia este localizata persoana.
Condiiile de predare in baza unui mandat european de arestare si regulile de
predare in noul sistem sunt similare cu cele din sistemul clasic de extradare114.
Conform art. 77 din lege, mandatul european de arestare este o hotrre
judectoreasca emisa de instana competenta a unui stat membru al Uniunii Europene in
vederea arestrii si predrii de ctre un alt stat membru a persoanei solicitate, pentru
efectuarea urmririi penale sau a executrii unei pedepse sau a unei masuri de sigurana
privative de libertate.
Apoi, in art. 78 sunt enumerate autoritatile emitente, de executare si autoritatea
centrala in domeniul mandatelor de arestare europene. In ceea ce privete statul roman,
autoritatile competente cu atributii in aceasta materie sunt: autoritatile judiciare
sau a unei alte cereri de asistenta judiciara in materie penala, se infatiseaza in Romana, este predata sau transferata in Romana, nu
poate fi nici urmrita, nici judecata, nici deinuta, nici supusa vreunei masuri de restrngere a libertatii pentru o alta fapta
anterioara predrii sau transferrii dect cea care a motivat cererea de asistenta formulata de autoritatile romane competente, in
afara de cazurile cnd:
a) statul care a predat-o consimte; autoritatile competente romane vor prezenta in acest scop o cerere, insotita de actele in sprijinul
acesteia si de un proces-verbal judiciar in care se consemneaz declaraiile persoanei in cauza;
b) avan posibilitatea sa o fac, persoana predata sau transferata nu a parasit, in termen de 45 de zile de la liberarea sa definitiva,
teritoriul statului roman, ori daca s-a napoiat dup ce la parasit;
c) persoana care beneficiaz de regula specialitatii renuna la acest beneficiu; aceasta renunare trebuie sa rezulte din declaraia
data in fata judectorului, care trebuie sa se asigure ca persoana a exprimat-o voluntar si pe deplin contienta de consecinele
aciunii sale, asistata de un aparator ales sau din oficiu.
(2) Declaraiile prevzute la literele a) si c) ale alin. (1) se iau in camera de consiliu a seciei penale a Curii de apel in a crei
circumscripie se afla locul de deinere a persoanei sau autoritatea judiciara pe rolul creia se afla cauza.
(3) Statul solicitant va putea lua totui masurile necesare in vederea, pe de o parte, a unei eventuale trimiteri a persoanei de pe
teritoriul sau, iar pe de alta parte, a ntreruperii prescripiei potrivit legislaiei sale, inclusiv recurgerea la o procedura in lipsa.
(4) Cnd calificarea data faptei incriminate va fi modificata in decursul procedurii, persoana predata sau transferata nu va fi
urmrita sau judecata dect in msura in care elementele constitutive ale infraciunii recalificate ar ngdui extrdarea sau
acordarea unei alte forme de asistenta judiciara in materie penala.
114
Costin Florian, Mandatul de arestare european, in Revista de drept penal nr. 2/2005, pag. 111

103
emitente, instanele judecatoresti; autoritatile judiciare romane de executare sunt Curile
de apel; autoritatea centrala romana este Ministerul Justiiei.
Coninutul mandatului european de arestare nu difer prea mult de cel al
mandatelor de arestare obinuite; acest coninut este cuprins in art. 79 si in anexa la
Legea nr. 302 din 28 iunie 2004, care are urmatoarele mentiuni: identitatea si cetatenia
persoanei solicitate; denumirea, adresa, numerele de telefon si fax, precum si adresa de
e-mail ale autoritatii judiciare emitente;
indicarea existentei unei hotarari judecatoresti definitive, a unui mandat de arestare
preventiva sau a oricrei alte hotarari judecatoresti executorii avnd acelai efect, care
se ncadreaz in dispoziiile art. 81 si art. 85 din prezenta lege; natura si ncadrarea
juridica a infraciunii, tinandu-se seama mai ales de prevederile art. 85; o descriere a
circumstanelor in care a fost comisa infraciunea, inclusiv momentul, locul, gradul de
implicare a persoanei solicitate; pedeapsa pronunata, daca hotrrea a rmas definitiva,
sau pedeapsa prevzuta de legea statului emitent pentru infraciunea savarsita;
daca este posibil, alte consecine ale infraciunii.
Mandatul european de arestare transmis autoritatii competente a unui alt stat
membru trebuie tradus in limba oficiala sau in limbile oficiale ale statului de executare
sau in una ori mai multe limbi oficiale ale Instituiilor Comunitatii Europene, pe care
acest stat le accepta. Conform declaraiei depuse la Secretariatul General al Consiliului
Unitatii Europene, mandatele de arestare transmise spre executare autoritatilor romane
trebuie traduse in limba romana sau in una din limbile engleza si franceza.
O dat cu transmiterea mandatului, autoritatile judiciare emitente pot solicita
autoritatile judiciare de executare sa remit si bunurile care constituie mijloace
materiale de proba.
O deosebire de importanta fata de sistemul clasic nu poate trece insa neobservata, in
ceea ce privete condiiile privitoare la fapta: noul sistem instituie anumite excepii de la
regula dublei incriminri. Astfel, in cazul unor infraciuni foarte grave, menionate la
art. 2, intr-o lista care poate fi completata ulterior de Consiliu ( intre care: participaia la
organizaie criminala, terorismul, traficul de persoane, traficul ilicit de droguri ),
predarea se acorda fara a se verifica existenta dublei incriminri.
Un alt aspect important este reglementarea unei durate limita a procedurii de
predare, spre deosebire de procedura de extrdare, in cadrul creia nu se prevede o
limita in timp pentru asemenea procedura, termenul limita de executare este de 10 zile,
cnd persoana a crei predare este solicitata consimte la predare respectiv, de 60 de zile,
in celelalte cazuri, cu posibilitatea prelungirii cu alte 30 de zile. De asemenea, pentru
predarea efectiva, art. 23 instituie un termen limita, de 10 zile, cu posibilitatea
prelungirii cu alte 30 de zile.
Cu privire la posibilitatea emiterii si executrii de ctre autoritatile judiciare
115
romane a unui mandat european de arestare si predare, recunoscuta in titlul al III-lea
al legii nr. 302/2004, ale crui dispoziii vor intra in vigoare o dat cu aderarea
Romniei la Uniunea Europeana, precizam ca potrivit art. 81 din lege, instanele romane
pot emite un mandat european de arestare in urmtoarele condiii: a). in vederea
efecturii urmririi penale sau a judecaii, daca fapta este pedepsita de legea penala
romana cu o pedeapsa privativa de libertate mai mare de un an; b). In vederea executrii
pedepsei, daca pedeapsa aplicata este mai mare de 4 luni, ori in vederea executrii unei
masuri de sigurana; c). In vederea executrii unei masuri de sigurana privative de
libertate mai mare de 4 luni.
In ceea ce privete executarea unui mandat european de arestare, trebuie analizate,
mai nti, faptele care dau loc la predare: legea emunera 32 de infraciuni pentru care
predarea se acorda chiar daca nu este ndeplinita condiia dublei incriminari:1.

115
Potrivit art. 78 din lege, autoritatile judiciare romane emitente sunt instanele judecatoresti, iar autoritatile judiciare de execuie
sunt Curile de apel

104
apartenena la un grup infracional organizat; 2. terorismul; 3. infraciunile privind
traficul de persoane si infraciuni in legtura cu traficul de persoane; 4. traficul cu
imigrani; 5. exploatarea sexuala a copiilor si pornografia infantila; 6. infraciunile
privind traficul de droguri sau precursori; 7. infraciunile privitoare la nerespectarea
regimului armelor si muniiilor, meterialelor explozive, meterialelor nucleare si al altor
materii radioactive; 8. infraciunile de corupie, infraciunile asimilate infraciunilor de
corupie, infraciunile in legtura directa cu infraciunile de corupie si infraciunile
mpotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene; 9. splarea banilor; 10.
falsificarea de moneda si alte valori, falsificarea de valori strine, inclusiv falsificarea
monedei euro; 11. infraciunile savarsite prin intermediul reelelor informatice sau de
comunicaii; 12. infraciunile mpotriva mediului nconjurtor, inclusiv traficul ilegal al
speciilor de animale protejate si al speciilor si varietatilor vegetale protejate; 13. ajutorul
la intrarea si ederea in situaii ilegale; 14. umuciderea voluntara, vtmarea corporala
grava; 15. traficul de esuturi sau organe umane; 16. lipsirea de libertate in mod ilegal,
arestarea nelegala si cercetarea abuziva; 17. rasismul si xenofobia; 18. tlhria si
pirateria; 19. traficul ilegal de bunuri culturale, inclusiv antichitatile si operele de arta;
20. inselaciunea; 21. deturnarea de fonduri; 22. infraciunile contra proprietatii
intelectuale; 23. inselaciunea cu privire la calitatea mrfurilor; 24. falsul material in
nscrisuri oficiale, falsul intelectual si uzul de fals; 25. traficul de substane hormonale si
ali factori de cretere; 26. traficul de vehicule furate; 27. violul; 28. sclavia; 29.
distrugerea si distrugerea calificata, savarsita prin incendiere, explozie sau prin orice alt
asemenea mijloc si daca rezulta pericol public; 30. infraciunile pentru care competenta
de judecata aparine Curii Penale Internaionale; 31. sechestrarea de aeronave si
vapoare; 32. sabotajul, pentru alte fapte dect cele prevzute exhaustiv la alin. 1,
predarea poate fi subordonata condiiei ca faptele care motiveaz emiterea mandatului
european sa constituie infraciune potrivit legii romane, independent de elementele
constitutive sau de ncadrarea juridica a acesteia.
Legiuitorul roman manifesta o preocupare vdita pentru respectarea drepturilor
persoanei vtmate, instituind trei moduri de refuz obligatorii al executrii unui mandat
european de arestare: a) cnd, din informaiile de care dispune, reiese ca persoana
urmrita a fost judecata definitiv pentru aceleai fapte de ctre un stat membru, altul
dect statul emitent, cu condiia ca, in cazul condamnrii, sanciunea sa fi fost executata
ori sa fie in acel moment in curs de executare sau executarea sa fie prescrisa, pedeapsa
sa fi fost graiata ori infraciunea sa fi fost amnistiata sau sa fi intervenit o alta cauza
care mpiedica executarea, potrivit legii statului de condamnare; b) cnd infraciunea pe
care se bazeaz mandatul european de arestare este acoperita de amnistie in Romnia,
daca autoritatile romane au, potrivit legii romane, competenta de a urmri acea
infraciune; c) cnd persoana care este supusa mandatului european de arestare nu
rspunde penal, datorita vrstei sale, pentru faptele pe care se bazeaz mandatul de
arestare in conformitate cu legea romana. Autoritatea judiciara romana poate refuza 116
executarea mandatului european de arestare in urmtoarele cazuri: a) in situaia
prevzuta la art. 85 alin. (2) din prezenta lege; in mod excepional, in materie de taxe si
impozite, de vama si de schimb valutar, executarea mandatului european nu va putea fi
refuzata pentru motivul ca legislaia romana nu impune acelai tip de taxe sau de
impozite sau nu conine acelai tip de reglementari in materie de taxe si impozite, de
vama si de schimb valutar ca legislaia statului membru emitent; b) cnd persoana care
face obiectul mandatului european de arestare este supusa unei proceduri penale in
Romnia pentru aceeai fapta care a motivat mandatul european de arestare; c) cnd
mpotriva persoanei care face obiectul mandatului european s-a pronunat in alt stat
membru al Uniunii Europene o hotrre definitiva pentru aceleai fapte; d) cnd

116
In cele 8 cazuri enumerate de legiuitor, aprecierea refuzului de executare reprezint, in mod suveran, o facultate a instanei
romane.

105
persoana care face obiectul mandatului european a fost judecata definitiv pentru aceleai
fapte intr-un alt stat ter care nu este membru al Uniunii Europene, cu condiia ca, in caz
de condamnare, sanciunea sa fi fost executata sau sa fie in acel moment in curs de
executare sau executarea sa fie prescrisa, ori infraciunea sa fi fost amnistiata sau
pedeapsa sa fi fost graiata potrivit legii statului de condamnare; e) cnd mandatul
european de arestare se refera la infraciuni care, potrivit legii romane, sunt comise pe
teritoriul Romniei; f) cnd mandatul european cuprinde infraciuni care au fost comise
in afara teritoriului statului emitent si legea romana nu permite urmrirea acestor fapte
atunci cnd s-au comis in afara teritoriului roman; g) cnd, conform legislaiei romane,
rspunderea pentru infraciunea pe care se ntemeiaz mandatul european de arestare ori
executarea pedepsei aplicate s-au prescris, daca faptele ar fi fost de competenta
autoritatilor romane; h) cnd autoritatea judiciara romana competenta a decis fie sa nu
urmaresca, fie sa nceteze urmrirea persoanei solicitate pentru infraciunea pe care se
bazeaz mandatul de arestare european.
Garanii similare celor care privesc procedura de extrdare, sunt consacrate de art.
89 90 din lege si privesc: aducerea persoanei in fata instanei competente, audierea
persoanei arestate in prezenta procurorului, aparatorului persoanei arestate si, daca este
cazul, a unui interpret, luarea consimtamantului irevocabil la predare sau administrarea
unui interogatoriu persoanei urmrite ( art. 90 si art. 92 din lege ).
In caz de concurs de cereri intre doua mandate europene de arestare, legiuitorul
consacra posibilitatea autoritatii judiciare romane asupra prioritatii de executare, tinand
cont de toate circumstanele si putnd solicita avizul Eurojust cu privire la aceasta
hotrre ( art. 99 alin. 1 din lege ).
In caz de concurs intre o cerere de extrdare si un mandat european de arestare,
autoritatea judiciara de executare romana va decide tinand cont si de convenia de
extrdare aplicabila in relaia cu statul ter.
Potrivit art. 106 din lege condiiile, cerinele si procedura de emitere si de executare
a mandatului european de arestare sunt cele stabilite in prezenta lege, cu excepia celor
prevzute in conveniile bilaterale sau multilaterale la care Romnia este parte, in care
se simplifica sau se faciliteaz procedura de predare, in conformitate cu dispoziiile
paragrafului 2 al art. 31 al deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii
Europene din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare si procedurile de
predare intre statele membre.
In toate cazurile, transmiterea mandatului european de arestare se va putea efectua
prin intermediul sistemului de telecomunicaii protejat de Reeaua Judiciara Europeana,
reglementat prin decizia nr. 2002/187/JAI din 28 februarie 2002, in momentul in care
acesta va fi operativ

1.2.1.3 Transferul de proceduri in materie penala

Titlul IV din legea nr. 302/2004 este consacrat transferului de proceduri in materie
penala.
Potrivit art. 109 din lege, exercitarea unei proceduri penale sau continuarea unei
proceduri iniiate de autoritatile judiciare romane competente, pentru o fapta care
constituie infraciune conform legii romane, pot fi transferate unui stat strin care
declara ca le preia, in condiiile prevzute in prezentul titlu.
Procedura de transfer este reglementata in art. 111 din lege, in conformitate cu care
transferul procedurii penale se solicita de instana romana competenta sa soluioneze
cauza in prima instana; cererea de transfer al procedurii penale este formulata in baza
unei ncheieri prin care instana dispune, motivat, transferul; instana poate dispune
transferul procedurii la cererea motivata a Ministerului Public sau a inculpatului ori din
oficiu; daca inculpatul se afla in strintate, acesta poate sa ceara, personal sau prin
reprezentant legal ori prin avocat, transferul procedurii penale, direct sau prin

106
intermediul autoritatilor statului strin ori al oficiilor consulare romane, care o transmit
autoritatii centrale; ncheierea prevzuta mai sus poate fi atacata cu recurs in termen de
5 zile de la pronunare sau de la comunicare, dup caz; ncheierea prin care se dispune
transferul procedurii, rmasa definitiva, suspenda termenul de prescripie a rspunderii
penale, precum si continuarea procedurii penale ncepute, sub rezerva actelor si
demersurilor cu caracter urgent; cererea este transmisa Ministerului Justittiei, insotita de
copii autentice ale tuturor actelor de procedura ntocmite in cauza.
Dar, pe rolul Ministerului Justiiei sau Parchetului de pe lng nalta Curte de
Casaie si Justiie, se pot nregistra cereri de preluare a procedurii penale. In cazul in
care aceasta cerere este declarata admisibila de ctre instana competenta ( curtea de
apel ), judecata continua potrivit Codului de procedura penala.

1.2.1.4. Recunoaterea si executarea hotrrilor penale strine

Titlul V din legea nr. 302/2004 este consacrat recunoaterii si executrii hotrrilor
penale.
Pentru ca o hotrre penala definitiva strina sa fie executata pe teritoriul Romniei,
trebuie ndeplinite urmtoarele condiii: a) condamnarea este pronunata pentru o fapta
penala de competenta instanelor statului solicitat; b) in cazul in care condamnarea a
fost pronunata in absenta condamnatului, acesta a avut posibilitatea legala de a recurge
la o noua procedura de judecata sau de a exercita o cale de atac mpotriva hotrrii; c)
hotrrea de condamnare nu conine dispoziii contrare principiilor fundamentale de
ordine publica ale statului roman; d) fapta nu face obiectul urmririi penale in Romnia;
e) fapta constituie infraciune, potrivit legii penale romane; f) condamnatul este cetatea
roman, strin sau apatrid cu domiciliul in Romnia; g) executarea hotrrii in Romnia
poate servi la favorizarea reintegrrii sociale a condamnatului sau la repararea pagubei
provocate de infraciune; h) durata pedepselor sau a masurilor de sigurana aplicate prin
hotrre este mai mare de un an; i) condamnatul isi da consimtamantul.
Hotrrea strina poate fi, de asemenea, executata daca condamnatul se afla in
executarea, in Romnia, a unei pedepse pentru o alta fapta dect cea stabilita prin
sentina a crei executare este ceruta.
Executarea unei hotarari strine prin care a fost aplicata o pedeapsa sau o msura de
sigurana este, de asemenea admisibila, chiar daca condiiile prevzute la lit. h si i
nu sunt ndeplinite, atunci cnd extrdarea condamnatului a fost refuzata pentru faptele
la care se refera hotrrea a crei executare se solicita.
Executarea hotrrii este posibila indiferent de verificarea condiiilor mai sus
menionate, si atunci cnd Romnia acorda, in prealabil, extrdarea cetateanului roman.
Potrivit art. 118 din lege, executarea hotrrii strine este limitata la: a) executarea
unei pedepse privative de libertate, a unei masuri de sigurana privative de libertate sau
a amenzii, daca, dup caz, exista pe teritoriul Romniei bunuri suficiente pentru a
garanta, in ntregime sau parial, aceasta executare; b) executarea msurii de sigurana a
confiscrii speciale; c) executarea dispoziiilor civile dintr-o hotrre penala strina,
daca partea interesata o cere.
Plata cheltuielilor de procedura este limitata la cheltuielile datorate statului
solicitant.
Executarea pedepsei amenzii se face in lei, la cursul de schimb oficial al zilei.
Pedepsele complementare si accesorii, precum si masurile de sigurana nu vor fi
executate dect in cazuri in care au corespondent in legea romana.
nceperea executrii pedepsei in Romnia are ca efect renunarea statului strin la
executarea pe teritoriul acestuia, exceptnd cazul in care condamnatul se sustrage de la
executarea pedepsei, caz in care acesta redobandeste dreptul la executare.

107
 In cazul pedepsei amenzii, statul strin redobandeste dreptul la executare ncepnd
din momentul in care este informat asupra neexecutarii, totale sau pariale, a acestei
pedepse.
Condiiile pentru executarea hotrrilor penale romane in strintate sunt prevzute
in dispoziiile art. 122 din lege.
Condamnatul este cetatea al statului solicitant sau al unui stat ter sau este apatrid si
are domiciliul pe teritoriul acelui stat.
Condamnatul este cetatean roman cu domiciliul pe teritoriul statului solicitat sau are
cetatenia statului solicitat.
Potrivit legii statului solicitat, extrdarea condamnatului in Romnia in vederea
executrii pedepsei nu este admisibila.
Exista motive sa se cread ca executarea hotrrii in statul solicitat poate favoriza
reintegrarea sociala a condamnatului.
Condamnatul, dup ce a fost informat asupra consecinelor executrii in strintate,
isi da consimtamantul.
Durata pedepsei aplicate este mai mare de un an.
Delegarea este, de asemenea, admisibila daca condamnatul se afla in executarea
unei pedepse privative de libertate in statul strin pentru o alta fapta dect cea care a
motivat condamnarea in Romnia.
Acceptarea de ctre statul strin a delegrii executrii are ca efect renunarea de
ctre statul roman la executarea hotrrii pe teritoriul Romniei
Aceste dispoziii nu mpiedica statul roman sa redobndeasc dreptul la executarea
hotrrii in cazul in care condamnatul se sustrage de la executare sau, in cazul unei
pedepse pecuniare, ncepnd din momentul in care a fost informat de neexecutarea
totala sau pariala a acestei pedepse.
Cererea de delegare a executrii unei hotarari intr-un stat strin este formulata de
instana de executare, din oficiu, sau la cererea procurorului competent ori a
condamnatului, ori de cate ori sunt ndeplinite condiiile prevzute la art. 122.
La cerere se anexeaz actele prevzute la art. 119.
Atunci cnd este necesar consimtamantul condamnatului, acesta va fi dat in camera
de consiliu a instanei de executare, exceptnd cazul in care condamnatul se afla in
strintate; in acest caz, consimtamantul poate fi dat in fata unui funcionar consular
roman sau in fata autoritatii judiciare strine competente.
In cazul in care condamnatul se afla in Romnia si nu a formulat el insusi cererea
prevzuta de lege, procurorul competent procedeaz la notificarea acestuia.
Lipsa unui rspuns al condamnatului echivaleaz cu consimtamantul la formularea
cererii, fapt asupra cruia este informat prin notificare.
Sumele de bani rezultate in urma executrii amenzilor aplicate prin hotarari strine
de condamnare revin statului roman.
La cererea statului de condamnare, sumele de bani rezultate in urma executrii
amenzilor aplicate prin hotarari de condamnare pronunate in Romnia sunt remise
statului roman.
Obiectele confiscate in temeiul unei hotarari strine revin statului roman, dar la
cererea statului de condamnare, ele ii pot fi predate atunci cnd prezint un interes
deosebit pentru acest stat si exista garania reciprocitatii.
Dispoziiile se aplica in mod corespunztor in caz de delegare a executrii unei
hotarari judecatoresti romane intr-un stat strin.
Reglementarea procedurii recunoaterii si executrii hotrrilor penale faciliteaz
aplicarea Conveniei europene privind valoarea internaionala a hotrrilor penale,
adoptata la Haga, la 28 mai. 1970.

1.2.1.5. Transferarea persoanelor condamnate

108
 nainte de adoptarea legii nr. 302/2004, Romnia ratificase, prin legile 76/1996 si
OG nr. 92/1999, aprobata prin legea nr. 511/2001 Convenia europeana asupra
transferrii persoanelor condamnate, adoptata la Strasbourg la 18 decembrie 1997.
Ulterior in anul 2001, a fost adoptata legea nr. 756/2001 privind transferarea persoanelor
condamnate in strintate.
Titlul al VI-lea al legii nr. 302/2003 reafirma obligaia statului roman de a asigura,
la cererea unui stat strin, asistenta in materia transferrii persoanelor condamnate, in
temeiul conveniilor internaionale la care Romnia este parte sau, in absenta acestora,
pe baza de reciprocitate.
Dispoziiile prezentei legi se aplica in completarea situaiilor nereglementate prin
conveniile internaionale la care Romnia este parte sau a tratatelor bi sau multilaterale
pe care le-a ncheiat. De aceea, incumba obligaia statului roman sa indice instrumentul
internaional in temeiul cruia formuleaz sau solutioneaza 117 o cerere de transferare a
persoanelor condamnate.
Condiiile in care poate avea loc transferarea unei persoane condamnate in vederea
executrii pedepsei sunt urmtoarele: 1) condamnatul este resortisant al statului de
executare; 2) hotrrea este definitiva; 3) la data primirii cererii de transferare,
condamnatul mai are de executat cel puin 6 luni din durata pedepsei. In cazuri
excepionale, in baza acordului intre statele implicate, transferarea poate avea loc chiar
daca partea de pedeapsa neexecutata este mai mica de 6 luni; 4) transferul este consimit
de ctre persoana condamnata sau daca, in raport cu vrsta ori starea fizica sau mintala a
acesteia, unul dintre cele doua state considera necesar, de ctre reprezentantul persoanei.
Consimtamantul nu se cere in cazul evadatului care se refugiaz in statul de executare al
crui resortisant este; 5) faptele care au atras condamnarea constituie infraciuni, potrivit
legii statului de executare; 6) statul de condamnare si statul de executare trebuie sa se
pun de acord asupra acestei transferri, in caz contrar, transferarea nu poate avea loc.
Legiuitorul roman reglementeaz distinct situaiile cnd statul roman este stat de
condamnare sau cnd statul roman este stat de executare.
Cnd statul roman este statul in care a avut loc condamnarea unei persoane strine,
ii incumba obligaia de a informa in scris persoana condamnata despre coninutul exact
al conveniei internaionale incidente.
In cazul in care condamnatul s-a adresat statului roman, ca stat de condamnare, in
vederea transferrii sale, Ministerul Justiiei va informa despre aceasta autoritatea
centrala competenta a statului de executare in cel mai scurt termen, dup rmnerea
definitiva a hotrrii de condamnare despre: a) numele, data si locul naterii
condamnatului; b) daca este cazul, adresa condamnatului in statul de executare; c) o
expunere a faptelor care au atras condamnarea; d) natura, durata si data nceperii
executrii pedepsei.
In cazul in care condamnatul s-a adresat statului de executare in vederea transferrii
sale, statul roman va comunica acestui stat, la cere, informaiile prevzute in mai sus.
Condamnatul trebuie sa fie informat in scris despre orice demers ntreprins de ctre
oricare dintre cele doua state in aplicarea prevederilor de lege, precum si despre orice
hotrre luata de unul dintre aceste state cu privire la cererea de transferare.
Este instituita obligaia statului roman de a lua un consimtamant valabil
condamnatului conform art. 129 si art. 142 din lege. Astfel potrivit art. 129
1) condamnatul este resortisant al statului de executare; 2) hotrrea este definitiva; 3)
la data primirii cererii de transferare, condamnatul mai are de executat cel puin 6 luni
din durata pedepsei. In cazuri excepionale, in baza acordului intre statele implicate,
transferarea poate avea loc chiar daca partea de pedeapsa neexecutata este mai mica de
6 luni; 4) transferul este consimit de ctre persoana condamnata sau daca, in raport cu
vrsta ori starea fizica sau mintala a acesteia, unul dintre cele doua state considera
117
sublinierea noastr

109
necesar, de ctre reprezentantul persoanei. Consimtamantul nu se cere in cazul
evadatului care se refugiaz in statul de executare al crui resortisant este; 5) faptele
care au atras condamnarea constituie infraciuni, potrivit legii statului de executare; 6)
statul de condamnare si statul de executare trebuie sa se pun de acord asupra acestei
transferri, in caz contrar, transferarea nu poate avea loc; conform art. 142 Statul roman
solicita oficiului consular roman competent, prin Ministerul Afacerilor Externe, sa
obtina de la condamnat sau de la reprezentantul acestuia o declaraie in care sa se
consemneze consimtamantul la transfer, exprimat in mod liber si in deplina cunostinta
de cauza asupra consecinelor juridice care decurg din transferarea condamnatului in
Romnia.
Statul roman poate refuza, insa, cererea care-i este adresata.
Potrivit art. 140 cererea de transferare a persoanei condamnate poate fi refuzata, in
principal, pentru urmtoarele motive: a) persoana a fost condamnata pentru infraciuni
grave care au avut un ecou profund defavorabil in opinia publica din Romnia; b)
pedeapsa prevzuta de legea statului de executare este vdit superioara sau inferioara in
raport cu cea stabilita prin hotarea instanei romane; c) exista indicii suficiente ca, o data
transferat, condamnatul ar putea fi pus in libertate imediat sau intr-un termen mult prea
scurt fata de durata pedepsei ramase de executa potrivit legii romane; d) persoana
condamnata nu a reparat pabubele produse prin infraciune si nu a pltit cheltuielile la
care a fost obligata prin hotrrea instanei romane si ic nu a garantat plata
despgubirilor; e) daca exista indicii suficiente ca statul de executare nu va respecta
regula specialitatii.
Potrivit art. 152 cererea de transferare a persoanei condamnate poate fi refuzata, in
principal, daca: a) procesul in care s-a pronunat condamnarea nu s-a desfasurat in
conformitate cu dispoziiile pertinente din Convenia europeana pentru aprarea
drepturilor omului si a libertatilor fundamentale; b) mpotriva condamnatului s-a
pronunat in Romnia o hotrre de condamnare pentru aceeai fapta ori este in curs o
procedura penala avnd ca obiect aceeai fapta pentru care acesta a fost condamnat in
strintate; c) persoana condamnata a parasit Romnia, stabilindu-si domiciliul intr-un
alt stat, iar legturile sale cu statul roman nu mai sunt semnificative; d) persoana
condamnata a comis o infraciune grava, de natura sa alarmeze societatea, sau a
intretinut relaii strnse cu membrii ai unor organizaii criminale, de natura sa fac
ndoielnica reinsertia sa sociala in Romnia.

1.2.1.6. Comisiile rogatorii internaionale

Statul roman isi reafirma118angajamentul de a asigura ndeplinirea, in conformitate
cu dispoziiile legii penale romane, a comisiilor rogatorii in materie penala.
Definiia legala a acestei instituii este cuprinsa in disp. art. 159 din lege, in
conformitate cu care comisia rogatorie internaionala in materie penala este acea forma
de asistenta judiciara internaionala care consta in mputernicirea pe care o autoritate
judiciara dintr-un stat o acorda unei autoritati de acelai fel din alt stat, mandatata sa
ndeplineasc, in locul si in numele sau, unele activitati judiciare privitoare la un anumit
proces penal.
Obiectul comisiei rogatorii internaionale l constituie cu precdere: a) localizarea
si identificarea persoanelor si obiectelor; ascultarea inculpatului, ascultarea parii
vtmate, a celorlalte pari, a martorilor si experilor, precum si confruntarea;
percheziia, ridicarea de obiecte si nscrisuri, sechestrul si confiscarea speciala;
cercetarea la fata locului si reconstituirea; expertizele, constatarea tehnico-stiintifica si
constatarea medico-legala; transmiterea de informaii necesare intr-un anumit proces,
interceptrile si nregistrrile audio si video, examinarea documentelor de arhiva si a
118
Anterior adoptrii prezentei legi, Romana ratificase, prin legea nr. 236/1998, Convenia europeana de asistenta judiciara in
materie penala, adoptata la Strasbourg, la 20 aprilie 1959 si adoptase legea 704/2001 privind asistenta judiciara internaionala in
materie penala.

110
fiierelor specializate si alte asemenea acte de procedura; b) transmiterea mijloacelor
materiale de proba; c) comunicarea de documente sau dosare.
Legea 302/2004 reglementeaz pentru prima data audierile prin videoconferinta
( art. 164 ), ca alternativa la cererea obinuita de comisie rogatorie internaionala.
Astfel, in cazul in care o persoana care se afla pe teritoriul Romniei trebuie sa fie
audiata ca martor sau expert de ctre autoritatile judiciare ale unui stat strin si este
inoportun sau imposibil pentru ca acea persoana sa compara personal pe teritoriul acelui
stat, statul strin poate solicita ca audierea sa aib loc prin videoconferinta.
Trebuie observat ca cererea de audiere prin videoconferinta trebuie sa precizeze
motivul pentru care nu este oportun sau imposibil ca martorul sau expertul sa fie prezent
personal la audiere, precum si denumirea autoritatii judiciare si numele persoanelor care
vor proceda la audiere.
Art. 164 alin. 5 stabilete regulile care guverneaz audierea prin videoconferinta. In
acest sens, subliniem faptul ca audierea are loc ntotdeauna in prezenta magistratului
roman competent, asistat dup caz, de un interpret, efectundu-se insa direct de ctre
autoritatea judiciara competenta a statului solicitant, sau sub coordonarea acesteia,
potrivit legii sale interne. Martorul sau expertul au dreptul sa fie asistai, dup caz, de un
interpret si pot invoca dreptul de a nu depune mrturie. De asemenea, daca sunt ntrunite
condiiile legale, se pot lua masuri de protecie a martorului.
Completnd prevederile Legii nr. 39/2003 privind combaterea criminalitatii
organizate, noua lege privind cooperarea judiciara internaionala in materie penala,
reglementeaz si constituirea echipelor comune de ancheta si procedura de funcionare a
acestora.
Textul transpune in dreptul intern decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene din
13 iunie 2002 privind echipele comune de ancheta, un instrument important de lupta
mpotriva criminmalitatii organizate, precum si dispoziiile pertinente ale Conveniei
Uniunii Europene din 29 mai 2000.
In cadrul Consiliului European de la Tampere s-a decis ca echipe comune de
ancheta trebuie infiintat nentrziat. In condiiile in care convenia Uniunii Europene din
29 mai 2000 privind asistenta judiciara in materie penala, care intre altele,
reglementeaz infiintarea echipelor comune de ancheta, nu a intrat in vigoare, pentru ca
a fost ratificata, pana in prezent, doar de 5 state membre, condiia intrrii in vigoare
fiind existenta a 8 ratificri, a fost aleasa soluia adoptrii unei decizii cadru speciale
privind echipele comune de ancheta. La data intrrii in vigoare a Conveniei pentru toate
statele membre ale Uniunii Europene, decizia cadru isi va nceta efectele ( art. 5 ).
Potrivit acestei decizii cadru ( art. 1 ), Prin acord, autoritatile competente din
doua sau mai multe state membre pot infiinta echipe comune de ancheta pentru un scop
precis pe o perioada determinata, care poate fi prelungita prin acordul parilor, in
vederea efecturii unei anchete penale in unul sau mai multe dintre statele membre care
au infiintat echipa.
In aplicarea acestor norme europene, legea romana prevede ca, in vederea
facilitrii solutionarii unei cereri de comisie rogatorie, se pot constitui echipe comune de
ancheta, cu un obiectiv precis si cu o durata limitata care poate fi prelungita prin acordul
statelor implicate.
Potrivit legii, componenta echipei este decisa de ctre statele participante,
persoanele desemnate de partea romana avnd calitatea de membri, iar cei desemnai de
statul/statele strine(e), calitatea de membri detasati. Trebuie desemnat, de asemenea, un
conductor al echipei, care va fi ntotdeauna un reprezentant al autoritatii judiciare
romane competente ( procuror ).
Supravegherea transfrontaliera reprezinta o alta procedura prevzuta de Convenia
Uniunii Europene privind asistenta judiciara in materie penala care a fost reglementata
si de legea romana.

111
 Astfel, potrivit dispoziiilor art. 169 alin. 1 sub rezerva existentei unor dispoziii
contrare in convenia aplicabila in relaia cu acel stat, agenii unui stat strin, care, in
cadrul unei anchete judiciare, supravegheaz pe teritoriul acelui stat o persoana ce se
presupune ca a participat la savarsirea unei infraciuni care da loc la extrdare sau o
persoana fata de care sunt motive serioase sa se cread ca poate duce la identificarea sau
localizarea persoanei menionate mai sus, sunt autorizai sa continue aceasta
supraveghere pe teritoriul statului roman, in baza unei cereri de asistenta judiciara
prezentata in prealabil.
Condiiile in care supravegherea transfrontaliera se poate realiza pe teritoriul
Romniei sunt reglementate in detaliu de alineatele urmtoare ale art. 169.
Legea reglementeaz, de asemenea, procedura de realizare a livrrilor
supravegheate si a anchetelor sub acoperire.
O alta noutate importanta consta in reglementarea transmiterii spontane de
informaii.
In toate cazurile, statul roman solicitant nu va folosi documentele si informaiile
primite de la statul solicitat dect in scopul ndeplinirii obiectului comisiei rogatorii.

1.2.1.7. Infatisarea martorilor, experilor si a persoanelor urmrite

In cadrul cooperrii judiciare internaionale in materie penala, statul roman are
posibilitatea de a solicita infatisarea in persoana a unui martor sau expert in fata
autoritatilor sale judiciare, asigurnd cuantumul aproximativ al indemnizaiilor precum
si, al cheltuielilor de calatorie si edere rambursabile.
Pe teritoriul statului roman, prezentndu-se pentru a contribui la aflarea adevrului
intr-o cauza penala, nu va putea fi nici urmrit, nici deinut, nici supus vreunei alte
restricii a libertatii sale individuale pe teritoriul Romniei pentru fapte sau condamnri
anterioare plecrii sale de pe teritoriul statului strin solicitat. Imunitatea nceteaz daca
martorul, expertul sau persoana urmrita, avnd posibilitatea sa paraseasca teritoriul
statului solicitant in termen de 15 zile consecutive dup ce prezenta sa nu mai este
ceruta de autoritatile judiciare romane, ea ramane totui pe teritoriul Romniei sau se va
rentoarce aici dup ce il va fi parasit.
Posibilitatea statului roman de a aproba transferul temporar al martorilor este
consacrata de dispoziiile art. 178 potrivit cu care, orice persoana deinuta, a crei
prezenta in vederea audierii ca martor sau a confruntrii. este ceruta de statul solicitant,
va fi transferata temporar pe teritoriul acelui stat, cu condiia rentoarcerii sale in
termenul indicat de ctre statul roman si sub rezerva dispoziiilor art. 177, in msura in
care acestea pot fi aplicate in mod corespunztor.
Transferarea poate fi refuzata: daca persoana deinuta nu consimte la transferare;
daca prezenta persoanei deinute este necesara intr-un proces penal in curs pe teritoriul
statului solicitant; daca transferarea persoanei deinute este succeptibila sa ii
prelungeasc detenia sau daca alte considerente imperioase se opun transferrii sale pe
teritoriul statului solicitant.
Tranzitul pe teritoriul unui stat ter, parte la Convenia europeana de asistenta
judiciara in materie penala, adoptata la Strasbourg, la 20 aprilie 1959, al persoanei
deinute va fi acordat la cerea adresata de ctre Ministerul Justiiei al statului solicitant
Ministerului Justiiei al statului solicitant pentru tranzit, insotita de toate documentele
necesare.
Romnia va putea sa refuze acordarea tranzitului cetatenilor si.
Persoana transferata ramane in detenie pe teritoriul statului solicitant si, daca este
cazul, pe teritoriul statului solicitat pentru tranzit, in afara de cazul in care statul solicitat
pentru transferare nu cere punerea acestuia in libertate.
Perioada in care persoana deinuta a fost transferata, conform dispoziiilor
prezentului articol, va fi dedusa din durata pedepsei aplicate.

112
 Locul predrii deinutului de ctre statul solicitant, precum si locul prelurii sale de
la acest stat vor fi un punct de frontiera al statului roman. Deinutul este predat si preluat
sub escorta. Ministerul Administraiei si Internelor va asigura predarea si preluarea,
informnd Ministerul Justiiei
Aceste dispoziii se aplica in mod corespunztor si in cazul in care statul roman este
stat solicitant.
Martorii audiai conform dispoziiilor prezentului titlu beneficiaz, dup caz de
protecie, potrivit legislaiei in vigoare119.

1.2.1.8. Notificarea actelor de procedura care se ntocmesc ori se depun intr-un

proces penal
Obligaia de comunicare a actelor de procedura 120 transmise in acest scop de ctre
statul solicitant incumba statului roman, potrivit dispoziiilor art. 180 din lege.
Comunicarea actelor de procedura va putea fi efectuata prin simpla lor transmitere
ctre destinatar. Daca statul solicitant cere in mod expres, statul roman va efectua
comunicarea in una dintre formele prevzute de legislaia romana pentru inmanari
analoage sau intr-o forma speciala compatibila cu acesta legislaie. Dovada comunicrii
se face printr-un document datat si semnat de destinatar sau printr-o declaraie a
autoritatii judiciare romane solicitate, constnd faptul comunicrii, forma si dat
efecturii comunicrii. Actul sau declaraia se transmite de indata statului solicitant. La
cererea acestuia din urma, statul roman va preciza daca notificarea a fost fcuta in
conformitate cu legea romana. In cazul in care comunicarea nu s-a putut face, statul
roman instiinteaza indata statul solicitant despre motivul necomunicarii.
Citaia pentru infatisare, destinata unei persoane urmrite care se afla pe teritoriul
Romniei, se transmite autoritatilor romane competente cel mai trziu cu 40 de zile
nainte de dat fixata pentru infatisare. De acest termen se tine seama la fixarea datei
infatisarii si la transmiterea citaiei.
Autoritatile judiciare romane pot transmite direct, prin posta, actele de procedura si
hotrrile judecatoresti persoanelor care se afla pe teritoriul unui stat strin, daca prin
instrumentul juridic internaional aplicabil in relaia cu acel stat se prevede astfel.
Actele de procedura si hotrrile judecatoresti sunt insotite de o nota care indica
faptul ca destinatarul poate obine de la autoritatea judiciara emitenta informaii asupra
drepturilor si obligaiilor sale.

1.2.1.9. Cazierul judiciar

Potrivit art. 185 din legea nr. 302/2004, statul roman comunica, in msura in care
autoritatile judiciare romane pot insele sa le obtina intr-un asemenea caz, extrasele de pe
cazierul judiciar si orice date referitoare la acestea, care ii vor fi cerute, pentru o cauza
penala, de autoritatile judiciare ale statului solicitant.
In alte cazuri, se va da curs unei asemenea cereri, in condiiile prevzute de legea
romana.
Transmiterea informaiilor are loc potrivit dispoziiilor art. 186 din lege. Astfel
statul roman va transmite statului strin interesat informaii despre hotrrile penale si
despre masurile ulterioare, care se refera la cetatenii statului strin si care au fcut
obiectul unei meniuni in cazierul judiciar. Aceste informaii se comunica cel puin o
data pe an.

119
a se vedea dispoziiile art. 861 - 865 C.pr.pen. si legea nr. 682/2002, privind protecia martorilor.
120
Prin acte de procedura se intelege, in principal, citaiile pentru pari sau martori, actul de inculpare, alte acte de urmrire
penala, hotrrile judecatoresti, cererile pentru exercitarea cailor de control judiciar sau actele privind executarea unei pedepse,
plata unei amenzi ori plata cheltuielilor de procedura.

113
 Daca persoana in cauza este cetatea al mai multor state, informaiile se comunica
fiecrui stat interesat, in afara cazului in care aceasta persoana are cetatenia statului
roman.
Statul roman transmite statului strin interesat, la cererea acestuia, in cazuri
speciale, cate o copie de pe hotrrile si masurile prevzute la alin. (1) , din art. 186,
precum si orice alta informaie referitoare la aceasta, pentru a-i permite sa examineze
daca ele necesita masuri pe plan intern.
In toate situaiile, transmiterea informaiilor la care se refera art. 186 se transmit
prin intermediul Ministerului Justiiei.

1.2.2. Reguli privind cooperarea judiciara in materie penala prin mijloace de drept
procesual penal ce deriva din Constituia Europeana
Pentru tara noastr, textul Constituiei Europene prezint nsemntate nu numai prin
bogatia de idei, principii, reglementari pe care le cuprinde, dar si prin orientrile noi
asupra modului de organizare viitoare a vieii politice, administrative, economice
sociale si juridice pe care trebuie sa-l aib in vedere statele care aspira sa fac parte din
Uniunea Europeana. Constituia Europeana va constitui legea fundamentala a Uniunii
Europene si de aceea, incumba obligaia fiecrui stat candidat la aderare, sa respecte si
sa contribuie cu toate forele sale la ndeplinirea prevederilor acestei Constitutii121.
In concepia Constituiei Europene, Uniunea constituie un spaiu de libertate,
securitate si justiie, caracterizat prin respectarea drepturilor fundamentale ale omului si
a libertatilor acestuia, un spaiu in care se manifesta grija pentru asigurarea unui nalt
nivel de securitate prin masuri de prevenire a criminalitatii, a rasismului si a xenofobiei,
precum si de combatere a acestor fenomene prin masuri de coordonare si cooperare
intre autoritatile politienesti, judiciare si alte autoritati competente, precum si prin
recunoaterea reciproca a hotrrilor in materie penala si, daca este necesar, prin
apropierea legislaiilor penale.
O atenie deosebita este acordata de Constituia Europeana, in cadrul asigurrii
Securitatii si justiiei, masurilor de drept procesual penal in ceea ce privete cooperarea
judiciara in materie penala.
Sub acest aspect, Uniunea promoveaz principiul recunoaterii reciproce a
hotrrilor si sentinelor judecatoresti ( pentru prevenirea si soluionarea conflictelor de
competenta dintre statele membre ), al cooperrii dintre autoritatile judecatoresti sau
autoritatile echivalente ale statelor membre in materie de urmrire penala precum si de
executare a hotrrilor ( art. III 270 pct. 1 alin 2 din Constituia Europeana ).
Dispoziiile articolului constituional sus-citat prevd posibilitatea ca printr-o lege-
cadru europeana sa se prevad regulile minime, obligatorii pentru statele membre, in
legtura cu admiterea reciproca a probelor intre statele membre, a drepturilor
persoanelor in procesul penal, a drepturilor victimelor infraciunilor. Adoptarea acestor
reguli minime nu mpiedica insa statele membre sa mentina sau sa instituie un nivel mai
ridicat de protecie a persoanelor.
Statul roman, in contextul eforturilor de integrare la Uniunea Europeana, de
negociere, ce implica nchiderea capitolului 2.4. cooperarea in domeniul justiiei si
afacerilor interne si-a ndeplinit obligaia de a asigura cadrul legislativ care sa
reglementeze cat mai complet activitatea de protecie a victimelor infraciunilor,
adoptnd legea 211 din 27 mai 2004 privind unele masuri pentru asigurarea proteciei
victimelor infractiunilor122, transpunnd, pe plan intern dispoziiilor Conveniei
121
G. Antoniu, Constituia europeana, nsemntate si actualitate pentru tara noastr, in Revista de drept penal nr. 4/2005, pag.
12.
122
Legea a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2005. Cuprinde sase capitole, dup cum urmeaz: dispoziii generale, informarea
victimelor infraciunilor, consiliere psihologica a victimelor unor infraciuni si alte forme de asistenta a victimelor infraciunilor;

114
europene privind compensarea victimelor infraciunilor ( Strasbourg, 24 noiembrie
1983 ) si recomandarea nr. 5 (85) 11 privind poziia victimei in cadrul dreptului penal si
a procedurii penale123.
Constituia europei nu promoveaz inca ideea unei legislaii penale si procesual
penale comune a statelor membre, ci isi propune sa realizeze o strnsa cooperare intre
organele politienesti, judiciare si alte autoritati competente, si, in msura in care este
necesar, in domenii exemplificativ circumscrise, o apropiere intre legislaiile acestora124.
In doctrina se evidentiaza faptul ca aderarea unei legislaii penale si procesual
penale comune statelor membre va fi, cel mai probabil, singurul rspuns la necesitatea
obiectiva pe msura intensificrii eforturilor de combatere a criminalitatii internaionale.

1.3. Cooperarea internaionala in materie penala prin mijloace de drept penal si

de drept procesual penal cu state care nu sunt membre ale Uniunii
Europene

Prin legea nr. 39/2003 si prin legea nr. 565/2002, statul roman isi asuma certe
obligaii in lupta contra criminalitatii organizate transnaionale. Acest flagel a cuprins nu
numai continentul european, ci s-a rspndit la nivel global. De aceea, statului roman ii
incumba obligaia de a gsi cele mai adecvate soluii pentru reprimarea acestui
fenomen.
Prin ratificarea conveniei Naiunilor Unite mpotriva criminalitatii transnaionale
organizate, statul roman s-a aliniat liniei de gndire si mijloacelor de aciune gsite sub
egida Organizaiei Naiunilor Unite pentru prevenirea si combaterea cat mai eficienta a
criminalitatii transnaionale organizate.
Masurile pe care le instituie Convenia sunt similare celor pe care legiuitorul roman
le-a editat in legea nr. 302/2004. In temeiul Conveniei, revine statului roman obligaia
sa incrimineze o serie de fapte penale grave, precum participarea la un grup criminal
organizat, splarea banilor, corupia si mpiedicarea bunei funcionari a justiiei si sa
coopereze eficient prin confiscarea produselor infraciunii; soluionarea conflictelor de
competenta; acordarea, dup caz, a extrdrii cetatenilor pasibili de a fi trai la
rspundere penala pentru infraciunile comise mai sus; posibilitatea de a permite
transferul persoanelor condamnate la pedepse cu inchisoarea sau la alte pedepse
privative de libertate ca urmare a infractiunilor prevazute de prezenta convenie;
acordarea asistentei judiciare cu prilejul anchetelor, urmririlor si procedurilor judiciare
privind infraciunile prevzute de aceasta convenie; permiterea transferului
procedurilor penale.
Totodat statul roman se obliga sa adopte cele mai eficiente masuri privind
cooperarea cu serviciile de investigaii si reprimare, sa desfasoare anchete comune cu
celelalte state care au ratificat convenia si sa dezvolte tehnici de anchete speciale.
Sunt prevzute, in textul Conveniei si obligaiile ce-i incumba statului roman de a
acorda protecie martorilor ( cadrul legal este creionat de dispoziiile legii nr. 682/2002),
de aistenta si protecie a victimelor.
La nivel regional, DGCCOA a iniiat protocoale de cooperare in domeniu cu Cehia,
Ungaria, Ucraina si Moldova. Totodat , coopereaz eficient la nivel european si
internaional cu instituii avnd atribuii similare mai ales cu cele care sunt membre
sau asociate ale UE, ca si cu alte instituii in acelai domeniu, cum ar fi spre exemplu,
Pactul de Stabilitate Grupul de lucru privind criminalitatea organizata ( S.P.O.C ),
Organizaia de Cooperare Economica a Marii Negre ( O.C.E.M.N. ), U.N.O.D.C.

asistenta juridica a victimelor unor infraciuni; acordarea de ctre stat a compensaiilor financiare victimelor unor infraciuni si
dispoziii finale.
123
Ambele acte normative au ca organ emitent Consiliul Europei.
124
G. Antoniu, op. cit., in revista de drept penal nr. 4/2005, pag. 14.

115
( United Nation Office for Drugs and Crime ), Iniiativa Centrala Europeana ( I.C.E. ),
INTERPOL, EUROPOL.
Putem conchide prin a aprecia faptul ca Romnia, prin semnarea tratatelor
Bilaterale ( ncheiate cu Germania, Ungaria, Marea Britanie, Egipt, Ucraina, Croatia,
Turcia, Polonia, Israel, Armenia, Cehia, Albania, Bulgaria ), trilaterale ( ncheiate cu
Ungaria si Austria, Moldova si Ucraina, Bulgaria si Turcia, Bulgaria si Grecia), dar si
multilaterale ( ncheiate cu statele S.E.C.I si O.C.E.M.N. ) depune toate diligentele
pentru prevenirea si combaterea crimelor strategice, a cror gravitate pun, in mod vdit,
in pericol, insasi finita statului.

LISTA BIBLIOGRAFICA

1. REGLEMENTARI INTERNE SI INTERNATIONALE REFERITOARE

LA CRIMINALITATEA ORGANIZATA.

1.1. REGELEMENTARI INTERNE

( I ) Codul penal al Romniei, publ. in B.Of., partea I, nr. 79-79 bis din 21 iunie
1968, cu modificrile ulterioare;
( II ) Codul de procedura penala al Romaniei, publ. in B. Of. nr. 145 146 din
12 noiembrie 1968, cu modificrile ulterioare;
( III ) Legea nr. 39 din 21 ianuarie 2003, privind prevenirea si combaterea
criminalitatii organizate, publ. in M. Of. nr. 50 din 29 ianuarie 2003;
( IV ) Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sancionarea faptelor
de corupie, publ. in M. Of. nr. 219 din 18 mai 2000;
( V ) Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea
transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a funciilor publice si in mediul de
afaceri, publ. in M. Of. nr. 279 din 29 aprilie 2003;
( VI ) Legea nr. 565/2002, privind ratificarea de Parlamentul Romniei a
Conveniei Naiunilor unite mpotriva criminalitatii transnaionale organizate, publ. in
M. Of. nr. 818 din 8 noiembrie 2002;
( VII ) Legea nr. 301/2004, privind viitorul Cod penal, publ. in M. Of. nr. 575 din
29 iunie 2004;
( VIII ) Legea nr. 302 din data de 28 iunie 2004 privind cooperarea judiciara
internaionala in materie penala, publ. in M. Of. nr. 594 din 1 iulie 2004;
( IX ) Legea nr. 656 din 7 decembrie 2002 pentru prevenirea si sancionarea
spalari banilor, publ. in M. Of. nr. 904 din 12 decembrie 2002;
( X ) Legea nr. 27 din 16 ianuarie 2002, pentru ratificarea Conveniei penale
privind corupia, adoptata la Strasbourg, la data de 27 ianuarie 1999, publ. in M. Of. nr.
65 din 30 ianuarie 2002;
( XI ) Legea nr. 263 din 15 mai 2002-pentru ratificarea Conveniei Europene
privind splarea, descoperirea, sechestrarea si confiscarea produselor infraciunii,
ncheiata la Strasbourg, la data de 8 noiembrie 1990, publ. in M. Of. nr.353 din 28 mai
2002;
( XII ) Legea nr. 143 din 26 iulie 2000, privind combaterea traficului si
consumului ilicit de droguri, publ. in M. Of. nr.363 din 3 august 2000;
( XIII ) Legea nr, 678/2001, privind prevenirea si combaterea traficului de
persoane, publ. in M. Of. nr. 783 din 11 decembrie 2001;
( XIV ) Legea nr. 2/1998, privind prelevarea si transplantul de esuturi umane;
( XV ) Legea nr. 365/2002 privind comerul electronic;

116
 ( XVI ) Legea nr. 300 din 17 mai 2002 privind regimul juridic al precursorilor
folosii la fabricarea drogurilor;
( XVII ) Legea nr. 472/2002 de aprobare a OUG. nr. 141/2001, privind
prevenirea si sancionarea faptelor de terorism, astfel cum a fost modificata de Legea nr.
230/2005, publ. in M. Of. nr.618 din 15 iulie 2005;
( XVIII ) Legea nr. 682/2002 privind protecia martorilor, publ. in M. Of. nr.964
din 28 decembrie 2002;
( XIX ) Legea nr. 290/2004, privind regimul armelor de foc si al muniiilor;
( XX ) Legea nr. 197 din 25 mai 2004 pentru ratificarea Acordului privind
cooperarea dintre Romnia si Oficiul European de Politie, semnat la Bucureti la 25
noiembrie, publ. in M. Of. nr.498 din 2 iunie 2004;
( XXI ) H.G. nr. 154/2003, privind Strategia naionala Antidrog in perioada
2003-2004;
( XXII ) H.G. nr. 1216/2001, privind Planul Naional de prevenire si combatere a
traficului de fiine umane;
( XXIII ) Programul mpotriva ,,Morii Albe,,;

1.2. REGLEMENTARI INTERNATIONALE

( I ) Raportul ONU asupra impactului activitatilor Crimei Organizate, aprilie

1993;
( II ) Raportul ONU, Oficiul de Control al Drogurilor si de prevenire a crimei
organizate. Programul global contra spalarii banilor din mai 1998;
( III ) Convenia ONU mpotriva traficului ilicit de droguri, narcotice si substane
psihotrope, din data de 19 decembrie 1998;
( IV ) Convenia ONU privind oprirea finantarii terorismului din data de 2
decembrie 1999;
( V ) Convenia ONU mpotriva crimei organizate transnaionale din data de 14
februarie 2000;
( VI ) Convenia europeana privind splarea, descoperirea, sechestrarea si
confiscarea produselor, ncheiata la Strasbourg, la 8 noiembrie 1990;
( VII ) Convenia europeana de extrdare, ncheiata la Paris la 13 decmbrie 1957,
cu Protocoalele adiionale adoptate la Strasbourg, la 15 octombrie 1975 si 17 martie
1978;
( VIII ) Convenia europeana de asistenta judiciara internaionala in materie
penala, adoptata la Strasbourg, la 20 aprilie 1959;
( IX ) Convenia europeana asupra transferrii persoanelor condamnate, adoptata
la Strasbourg, la 21 martie 1983 si a Protocolului sau adiional, adoptat la Strasbourg, la
18 decembrie 1997;
( X ) Convenia privind procedurile simplificate de extrdare intre statele membre
ale Uniunii Europene din 10 martie 1995;
( XI ) Convenia de extrdare intre statele membre ale Uniunii Europene, din 27
septembrie 1996;
( XII ) Convenia Uniunii Europene privind asistenta judiciara internaionala in
materie penala din 29 mai 2000;
( XIII ) Convenia Europeana de la Haga din 22 mai 1970 privind valoarea
internaionala a hotrrilor represive, adoptata la Haga la 28 mai 1970;
( XIV ) Decizia cadru a Consiliului European nr. 2002/187/JHA de instituire a
EUROJUST;
( XV ) Convenia europeana din 26 iulie 2003 de infiintare a Europol;
( XVI ) Decizia-cadru a Consiliului European din 13 iunie 2002 privind echipele
comune de ancheta;

117
 ( XVII ) Tratatul privind instituirea unei Constituii pentru europa, adoptat la 29
octombrie 2004;
( XVIII ) Decizia-cadru din 13 iunie 2002 2002/584/JHA privind mandatul de
arestare european;

2. TITLURI DE LUCRARI CITATE FRECVENT

2.1. TRATATE SI MONOGRAFII

2.1.1. AUTORI ROMANI

( I ) D. Bancu, S. M. Rdulescu ,, Corupia si crima in Romania,,-Editura

Continent XXI, Bucureti, 1994;
( II ) Costica Bulai, Avram Filipas, Constantin Mitrache Institutiile de
drept penal ( Curs selectiv de licenta ), Editia a III-a ( revazuta si adaugita ) Editura
Trei, Bucureti, 2006;
( III ) D. Ciuncan ,,Jurisprudena si doctrina penala in materia corupiei "
Editura Lumina Lex, Bucureti, 2005;
( IV ) V. Dobrinoiu ,, Corupia in dreptul penal,, Ed. ATLAS LEX, Bucureti
1995;
( V ) V. Dongoroz ,,Drept penal,, Ediia 1939;
( VI ) V. Dongoroz, S. Kahane, I. Oancea, R. Stanoiu, I. Fodor, N. Iliescu,
C. Bulai, V. Roca ,,Explicaii teoretice ale codului penal roman,, ( partea speciala )
vol. IV, ediia a II-a, republicat de Editura All Beck, Bucureti, 2003;
( VII ) Avram Filipas, Octavian Loghin ,, Dreptul penal roman, partea
speciala,, ediie revizuita, Casa de editura si presa ,, ansa,, S.R.L., Bucureti 1992;
( VIII ) A. Fuerea ,, Drept comunitar european. Partea generala,, Ed. All Beck,
Bucureti, 2003;
( IX ) A. Fuerea ,, Manualul Uniunii Europene,, Ed. ,,Universul Juridic,,
Bucureti, 2004,
( X ) I. Galea, M.A. Dumitrascu, C. Morariu ,, Tratatul instituind o
Constituie pentru Europa,, Ed. Al Beck, Bucureti, 2005;
( XI ) D. Miclea ,, Hatisurile crimei organizate,,-editura Libra, Bucureti, 2001,
( XII ) D. Miclea ,,Particularitati legislative in combaterea crimei organizate la
nivel naional si internaional ( teza de doctorat ) Academia de Politie ,,Al. I. Cuza,,-
Bucuresti, 2003, Facultatea de Drept;
( XIII ) D. Miclea Cunoasterea crimei organizate, Editura Pygmalion,
Bucureti, 2001;
( XIV ) Gh. Mocuta, ,,Criminalitatea organizata si splarea banilor,, Editura
Noul Orfeu, Bucureti, 2004;
( XV ) N. Moldoveanu ,, Criminalitatea economico-financiara,,-editura global
Print, Bucuresti,1999;
( XVI ) Gh. Nistoreanu, C. Paun ,, Criminologie,,-Editura Europa Nova,
Bucureti, 1996;
( XVII ) I. Pitulescu Al treilea razboi mondial. Crima organizata, Editura
National, Bucureti, 1995;

118
 ( XVIII ) Emilian Stancu ,, Tratat de criminalistica,, Ed. Universul Juridic,
Bucureti, 2004,
( XIX ) C. Voicu ,,Banii murdari si crima organizata,, Editura Artprint,
Bucureti, 1995;
( XX ) C. Voicu ,, Splarea banilor murdari,, Ed. Sylvi, Bucureti, 1999;
( XXI ) C. Voicu, Al. Boroi, Fl. Sandu, I. Molnar ,, Drept penal al
afacerilor,,-Editura All Beck, Bucureti, 2003;
( XXII ) Nicolae Volonciu, Tratat de drept procesual penal, vol.I, Editura
Paideia, Bucureti, 1999.
2.1.2. AUTORI STRAINI

( I ) Marie-Anne Matard Bonnucci ,,Istoria Mafiei,, Editura Corint, Bucureti,

2002;
( II ) Giovanni Falcone ,, Mafia. Judectori si oameni de culoare,,
( III ) Robert I. Friedman ,, Mafia Roie. Mafia ruseasca invadeaz America,,
Editura Alfa, Bucureti, 2004;
( IV ) Allain Lallemand ,, Organizaia. Organizaiile criminale conduse de
etnici evrei cuceresc lumea,, Editura Aurelia, Bucureti, 1998;
( V ) Salvatore Lupo ,, Istoria Mafiei de la nceputuri pana in zilele noastre,,
Editura Polirom, Bucureti, 1999, pag. 19;
( VI ) Norbert Mappes-Niedick ,, Mafia din Balcani. State aflate in puterea
crimei organizate o primejdie pentru Europa,, Editura Vivaldi, Bucureti, 2005;
( VII ) Denny F. Pace, Jimmie C. Stylos ,,Organized crime: concept and
control;
( VIII ) Paolo Pezzino ,, Mafiile,, Editura All Beck, Bucureti, 2003;
( IX ) Trembley Pierre si Cusson Maurice ,, La criminalite organisee,,
( X ) Gerald L. Posmer ,,War lords of crime. Chinese secrets societes,,
( XI ) Vincenzo Ruggiero ,,Economii murdare. ntreprinderi criminale in
Europa,, Editura Bollati Boinghieri, Torrino, 1996;
( XII ) Pick Stopenhurst ,, Corupia si oamenii ei,,
( XIII ) E. Suterhland ,,White Collar Crime, New York, Ed. Dryden Press,
1949;
( XIV ) Michel Veron ,,Droit penal des affaires,,;
( XV) Jean Zigler ,, Seniorii crimei,, Editura Antet, Bucureti, 1998;

2.2. STUDII DE SPECIALITATE

2.2.1. AUTORI ROMANI

( I ) G. Antoniu ,, Reflecii asupra crimei organizate,, in ,,Revista de drept

penal,, nr. 3-1997;
( II ) G. Antoniu ,, Implicaii penale ale Constituiei Europene,, in ,,Revista
de drept penal,, nr. 3/2005;
( III ) G. Antoniu ,, Constituia europeana, nsemntate si actualitate pentru
tara noastr,, in ,,Revista de drept penal,, nr. 4/2005;
( IV ) G. Antoniu ,,Partea generala a Codului penal intr-o viziune
europeana,, in ,,Revista de drept penal,, nr.1/2004;
( V ) V. Cioclei ,, Despre ambiguitatea conceptuala in materia criminalitatii
organizate,, in Culegerea de studii ,, Lupta mpotriva corupiei si a criminalitatii
organizate,, ed. de Centrul de pregtire continua a procurorilor, Parchetul de pe
lng C.S.J, 1998;

119
 ( VI ) V. Dabu, Sorin Catinean ,,Despre splarea produsului infraciunilor,,
in Revista ,,Dreptul,, nr. 12/2002;
( VII ) V. Dabu, Sorin Catinean ,, Splarea banilor in noul Cod penal si in
legislaia penala actuala,, in Revista ,,Dreptul,, nr. 4/2005;
( VIII ) V. Dabu, Sorin Catinean ,,Noua lege pentru prevenirea si
sancionarea spalari banilor ( legea nr, 656/2002 ) si Convenia Naiunilor Unite
mpotriva criminalitatii transnaionale,, in Revista ,,Dreptul,, nr. 6/1003;
( IX ) M. Fagaras ,, Protecia victimelor infraciunilor,, in ,,Revista de drept
penal,, nr. 2/2005;
( X ) C. Florian ,, Mandatul de arestare european,, in ,,Revista de drept
penal,, nr. 2/2005;
( XI ) I. Lascu ,, Prevenirea si combaterea criminalitatii organizate,, in
,,Revista de drept penal,, nr. 3/2004;
( XII ) N. Lupulescu ,, Asistenta juridica internaionala in materie penala,, in
Revista de Drept Penal nr. 4/2005;
( XIII ) Gh. Mateut ,,Codul de procedura penala al Romniei, partea
generala, intr-o viziune europeana,, in ,,Revista de Drept penal,, nr.1/2004;
( XIV ) Gh. Nistoreanu ,,Partea speciala a Codului penal din perspectiva
europeana,, in ,,Revista de Drept penal,, nr. 1/2004;
( XV ) F. R. Radu ,, Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara
internaionala a Romniei in materie penala un pas important spre integrarea
Romniei in spaiul de libertate, securitate,, in Revista ,,Dreptul,, nr. 11/2004;
( XVI ) F. R. Radu ,,Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara
internaionala a Romniei in materie penala un pas important spre integrarea
Romniei in spaiul de libertate, securitate si de
( XVII ) C. Pun ,, Crima organizata sau organizarea crimei,, Analele
Academiei de Politie ,,Al. I. Cuza,, Bucureti, 1993;
( XVIII ) V. Ponta, Daniela Coman ,,Instituia procurorului european o
realitate,, - in Revista de Drept Public nr. 3/2003;
( XIX ) F Scarletchi ,, Romnia paradis al crimei organizate,, in Monitorul
Drepturilor Omului, septembrie 2001,
( XX ) O. Tinca ,,Eurojust organ al Uniunii Europene in lupta mpotriva
criminalitatii,, in Revista de Drept comercial nr.6/2002;

2.2.2 AUTORI STRAINI

( I ) Instituto di Studi Politici, Economici e Sociali-Rapporto Eurispes" ,

`Ndragheta della tradizzione mafiosa allanova evoluzione criminale", Roma, 1995:
( II ) Ding Mu-Ying si Shong-Zong "Pedepsirea si prevenirea crimei
organizate", Raport la Colocviul al XVI-lea AIDP, 1997, RIDP, vol. 69;
( III ) Jasi Ramon Serrano-Piedecasas ,, Rspuns penal la crima organizata
in Spania" Raport la Colocviul al XVI-lea AIDP, 1997, RIDP, vol 69;
( IV ) Hitoshi Saeki ,,Sistemul de justiie japonez nfruntnd crima
organizata", Raport la Colocviul al XVI-lea AIDP, RIDP, vol 69;
( V ) Barbarakunika Michalsca ,,Sistemele de justiie penale in combaterea
crimei organizate", Colocviul AIDP, 1997, Alexandria, RIDP, vol. 69, pag. 464;
( VI ) Mohamed Zaid ,,Particularitati ale crimei organizate", RIDP, vol. 69;
( VII ) Rosario Mangiameli ,,Alegerile unei bune guvernri: despre
raporturile dintre Mafia si americani in Sicilia" in anul 1943;
( VIII ) Howard Abadinski "Organized Crime" Chicago, Nelson-Hall
Publishers, 1994;

120
 ( IX ) Raport anual asupra fenomenului criminalitatii organizate pentru anul
1992, Ministerul de Interne al Italiei, editat la Roma, mai 1993;
( X ) John Barry ,, Russia`s Nuclear Secrets. Inside a Closed Atomic City",
Newsweek, New York, 2 mai 1996;
( XI ) Pinat Olger ,, Sistemul de justiie olandez confruntndu-se cu crima
organizata", Raport la Colocviul AIDP, 1997;
( XII ) Dorean Marguerite Koening " confruntarea dintre sistemul justiiei
penale si crima organizata", in RIDP, vol. 69;
( XIII ) Hans Lillie ,,Infraciuni specifice ale crimei organizate in legea
penala germana", Raport la Congresul AIDP 1997, RIDP;
( XIV ) Nastor Kourakis ,, Crima organizata", Raport la Congresul AIDP
1997, RIDP, vol. 69;
( XV ) Jan Musil ,,Sistemul penal ceh in combaterea crimei organizate",
Raport la Congresul AIDP 1997, RIDP, vol. 69;
( XVI ) Balasz Joszef Geller si Lenke Feher,"Folosirea parii speciale a legii
penale in lupta mpotriva crimei organizate in Ungaria "Raport la cel de-al XVI-
lea Congres internaional al AIDP" Budapesta, 1999,RIDP, vol. 69, pag.399;
( XVII ) J.H.H. Weiller, ,,The Constitution of Europe. Do the New Clothes
Have an Emperor? and other essays on European integration".
( XVIII ) Comisia Europeana OLAF, ,,Cartea Verde privind protecia penala
a intereselor financiare ale Comunitatii si infiintarea instituiei Procurorului
european-proiect, Bruxelles, 2001.

121