Ec0414859ron 002 PDF

Combaterea prsirii timpurii
a sistemelor de educaie
i formare profesional
Strategii,
Politici i Msuri
Eurydice Report
Raport al Eurydice i al Cedefop
Educaie i
Formare
Combaterea prsirii timpurii
a sistemelor de educaie i
formare profesional:
Strategii,
politici i
msuri
Raport al Eurydice i al Cedefop
Educaie i
Formare
Acest document este publicat de Agentia Executiv pentru Educatie, Audiovizual si Cultur
(EACEA, Analiza politicilor educationale si de tineret).
V rugm s citai aceast publicaie, astfel:

European Comisia European/EACEA/Eurydice/Cedefop, 2014. Combaterea prsirii timpurii a
sistemelor de educatie si formare profesional n Europa: Strategii, politici si msuri. Raport al
Eurydice si al Cedefop. Luxemburg: Oficiul pentru publicatii al Uniunii Europene.
ISBN 978-92-9492-069-0
doi:10.2797/64523
Acest document este disponibil si pe Internet

(http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice).
Text finalizat n luna noiembrie 2014.
Agentia Executiv pentru Educatie, Audiovizual si Cultur, 2014.
Reproducerea este autorizat cu conditia mentionrii sursei.
Traducere realizat de Augusin Mihalache.
Agentia Executiv pentru Educatie, Audiovizual si Cultur

Analiza politicilor educationale si de tineret
Avenue du Bourget 1 (BOU2 Unitatea A7)
B-1049 Bruxelles
Tel. +32 2 299 50 58
Fax +32 2 292 19 71
E-mail: eacea-eurydice@ec.europa.eu
Website: http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/
CUPRINS
Lista figurilor 4
Coduri, Abrevieri si Acronime 5
Principalele constatri 7
Introducere 17
Capitolul 1: Definirea si msurarea prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare

profesional 21
Capitolul 2: Factori care contribuie la prsirea timpurie de ctre elevi a sistemelor de

educatie si formare profesional 35
Capitolul 3: Strategii, politici si msuri pentru combaterea prsirii timpurii 51
Capitolul 4: Guvernanta si cooperarea intersectorial n domeniul prsirii timpurii 67
Capitolul 5: Rolul orientrii n materie de educatie si carier pentru combaterea prsirii

timpurii 81
Capitolul 6: Prsirea timpurie a sistemului de nvtmnt profesional si tehnic 103
Referinte 127
Glosar 137
Multumiri 143
3
LISTA FIGURILOR
Figura 1.1: Procentul celor care prsesc timpuriu sistemele de educatie si formare profesional, 2009-2013,
si tintele nationale, comparativ cu tinta european 24
Figura 1.2: Definitii nationale ale prsirii timpurii, 2013/14 27
Figura 1.3: Surse utilizate pentru producerea de date nationale cu privire la prsirea timpurie (altele dect Eurostat LFS),
2013/14 28
Figura 1.4: Nivelul de agregare a datelor privind ELET, 2013/14 30
Figura 1.5: Gradul de acoperire a datelor privind ELET, 2013/14 32
Figura 1.6: Frecventa analizei datelor privind ELET, 2013/14 33
Figura 1.7: Publicarea datelor referitoare la ELET, 2013/14 34
Figura 2.1: Procentul de copii (cu vrsta de 0-17 ani) expusi riscului de srcie sau excluziune social n functie de cel mai
nalt nivel de educatie al printilor (1997 ISCED 0-2, 3-4 si 5-6), 2013 37
Figura 2.2: Procentul celor care prsesc timpuriu sistemele de educatie si formare profesional n functie de origine
(nscuti n strntate si nativi), 2013 39
Figura 2.3: Procentul prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional, n functie de sex, 2013 41
Figura 2.4: Procentul elevilor care raporteaz c au repetat clasa cel putin o dat n nvtmntul primar,
secundar inferior sau secundar superior, PISA 2012 44
Figura 2.5: Procentul elevilor care raporteaz c au participat la EICP (nvtmnt prescolar, ISCED 0),
pentru mai mult de un an, PISA 2012 47
Figura 2.6: Ratele de ocupare a fortei de munc a persoanelor cu vrsta de 15-24 ani, n functie de nivelul educational
(2011 ISCED 0-2, 3-4 and 5-8), 2013 49
Figura 3.1: Strategii pentru combaterea prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional, 2013/14 53
Figura 3.2: Politici si msuri pentru combaterea sau reducerea ELET, 2013/14 57
Figura 3.3: Vizarea grupurilor expuse unui risc ridicat de prsire timpurie a sistemelor de educatie si formare profesional,
2013/14 64
Figura 4.1: Cooperarea guvernamental privind ELET: domenii care conclucreaz cu cel al educatiei la nivel central/superior,
2013/14 68
Figura 4.2: Crearea unui organism de coordonare la nivel central/superior pentru combaterea ELET, 2013/14 71
Figura 4.3: Profesionisti implicati n combaterea ELET la nivelul scolii si al comunittii, 2013/14 73
Figura 4.4: Monitorizarea si evaluarea eficientei cooperrii ntre prtile implicate n combaterea ELET, 2013/14 76
Figura 5.1: Orientarea n materie de educatie si carier ca msur de prevenire si/sau interventie pentru combaterea ELET
n nvtmntul primar si secundar general, 2013/14 83
Figura 5.2: Serviciile de orientare n materie de educatie si carier n nvtmntul primar si n cel secundar general
(ISCED 1, 2 si 3), 2013/14 86
Figura 5.3: Principalele obiective ale orientrii n materie de educatie si carier n nvtmntul primar si n cel secundar
general, 2013/14 88
Figura 5.4: Orientarea n materie de educatie si carier predat ca tematic obligatorie, pe grupe de vrst, n conformitate
cu documentele centrale de coordonare pentru nvtmntul primar si secundar general, 2013/14 91
Figura 5.5: Personalul scolar responsabil cu orientarea n materie de educatie si formare profesional n nvtmntul primar
(ISCED 1), secundar general inferior (ISCED 2) si secundar general superior (ISCED 3), 2013/14 96
Figura 5.6: Orientarea n materie de educatie si carier ca msur de compensare pentru combaterea ELET, 2013/14 101
Figura 6.1: Sumarul indicatorilor alternativi utilizati pentru ntelegerea ELVET n anumite tri 105
Figura 6.2: Cei care abandoneaz pot fi considerati ca un subgrup al celor care prsesc scoala n cadrul unei anumite
populatii de tineri 107
Figura 6.3: Ratele prsirii timpurii si ale abandonului n rndul tinerilor (16-34 ani), 2012 108
Figura 6.4: Tineri (16-34) care au abandonat la nivelul ISCED 3 si care au continuat prin finalizarea unui nivel de educatie
suficient (ISCED 3 sau superior), 2012 (%) 109
Figura 6.5: Absolventii VET de nivel secundar superior ca procent din totalul absolventilor de nvtmnt secundar superior,
2012 111
Figura 6.6: Analiza agregat a rolului VET n evitarea ELET 112
Figura 6.7: Participarea n VET a elevilor care provin din familii de migranti (din afara spatiului vestic) si care apartin
minorittilor etnice, n anumite tri, si sansele de abandon ale acestora 113
Figura 6.8: Harta msurilor de combatere a prsirii timpurii a VET 119
4
CODURI, ABREVIERI I ACRONIME
Codurile trilor
EU/EU-28 Uniunea European NL Olanda
BE Belgia AT Austria
BE fr Belgia Comunitatea francez PL Polonia
BE de Belgia Comunitatea german PT Portugalia
BE nl Belgia Comunitatea flamand RO Romnia
BG Bulgaria SI Slovenia
CZ Republica Ceh SK Slovacia
DK Danemarca FI Finlanda
DE Germania SE Suedia
EE Estonia UK Regatul Unit
IE Irlanda UK-ENG Anglia
EL Grecia UK-WLS ara Galilor
ES Spania UK-NIR Irlanda de Nord
FR Franta UK-SCT Scotia
HR Croatia CH Elvetia
IT Italia IS Islanda
CY Cipru LI Liechtenstein
LV Letonia ME Muntenegru
LT Lituania MK* fosta Republic Iugoslav a Macedoniei
LU Luxemburg NO Norvegia
HU Ungaria RS Serbia
MT Malta TR Turcia
* Codul ISO 3166. cod provizoriu care nu aduce atingere n nici un fel nomenclaturii definitive pentru aceast tar, care va fi adoptat dup
ncheierea negocierilor n curs, n aceast privint, la Natiunile Unite.
(http://www.iso.org/iso/country_codes/iso_3166_code_lists.htm [accesat la data de 25.9.2014]).
Coduri statistice
: Datele nu sunt disponibile () Nu se aplic
5
Combaterea prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional n Europa: Strategii, politici si msuri
Abrevieri si acronime
AES Ancheta privind Educaia Adulilor (Eurostat)
Institutul federal pentru nvtmnt profesional si tehnic (Bundesinstitut fr

BIBB
Berufsbildung)
Cedefop Centrul European pentru Dezvoltarea Formrii Profesionale
CVET nvtmnt profesional si tehnic continuu
ELET Prsirea timpurie a sistemului de educatie si formare profesional
ELVET Prsirea timpurie a sistemului de nvtmnt profesional si tehnic
Eurostat Biroul de statistic al Uniunii Europene
EU-LFS Ancheta fortei de munc (Eurostat)
EU-SILC Statistica UE privind veniturile si conditiile de viat (Eurostat)
IEA Asociatia International pentru Evaluarea Performantelor colare
ISCED Clasificarea International Standard a Educatiei
IVET nvtmnt profesional si tehnic initial
LLP Programul de nvtare pe tot parcursul vietii
OECD Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic
PIAAC Programul de evaluare international a competentelor adultilor (OECD)
PIRLS Studiul privind evolutia competentelor de citire (IEA)
PISA Programul pentru Evaluarea International a Elevilor (OECD)
PUM Proiectul de nvtare pentru tineri adulti
TALIS Ancheta international privind predarea si nvtarea (OECD)
UOE Unesco/OECD/Eurostat
VET nvtmnt profesional si tehnic
6
PRINCIP ALELE CONSTAT RI
Prezentul raport analizeaz subiectul prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional
(ELET) din diferite unghiuri, oferind o privire de ansamblu asupra ctorva dintre principalele aspecte
implicate. Raportul evidentiaz costurile ridicate pe care prsirea timpurii a sistemelor de educatie si
formare profesional de ctre elevi le are pentru societate si la nivel personal. Pe de alt parte, un
nivel superior de educatie poate conduce la o serie de rezultate pozitive la nivel individual, precum si
pentru societate, n ceea ce priveste ocuparea fortei de munc, salarii mai mari, sntate mai bun,
criminalitate sczut, coeziune social crescut, costuri publice si sociale mai sczute, productivitate
si crestere economic superioar.
rile europene s-au angajat s reduc procentul celor care prsesc timpuriu scoala la mai putin de
1
10%, pn n anul 2020 ( ). n luna iunie 2011, ministrii educatiei au convenit asupra asupra unui
2
cadru pentru politici coerente, cuprinztoare si documentate, pentru combaterea prsirii timpurii ( ).
De la acel moment, un grup de lucru, reunind factori de decizie si practicieni din ntreaga Europ, a
analizat exemple de bune practici din Europa si a promovat schimbul de experient privind aceast
3
chestiune ( ). Nu n ultimul rnd, n contextul Semestrului European, recomandrile specifice de tar,
adresate ctorva dintre statele membre identific reducerea prsirii timpurii ca domeniu prioritar al
4
politicilor educationale ( ).
Raportul trebuie privit n acest context, al politicilor educationale. Acesta urmreste s adauge valoare
eforturilor individuale ale statelor membre, precum si eforturilor Comisiei Europene n acest domeniu,
prin monitorizarea evolutiilor n conceperea si implementarea unor strategii documentate si
cuprinztoare pentru a combate prsirea timpurie si pentru a sprijini procesul de nvtare al elevilor.
ntruct acest raport reprezint o publicatie comun a Eurydice si a Cedefop, primele cinci capitole au
ca tematic principal nvtmntul general, n timp ce ultimul capitol analizeaz, mai detaliat,
prsirea timpurie din perspectiva nvtmntului profesional si tehnic (ELVET). Acest sumar ofer un
rezumat al principalelor constatri pentru fiecare dintre capitole.
Analiza arat c factorii care au legtur cu prsirea timpurie sunt corelati si cu alte aspecte
educationale si sociale, fiind putin probabil ca toate acestea s fie analizate ntr-un singur raport. Se
poate spune c toate aspectele examinate n aceast publicatie pot fi dezvoltate n continuare si, prin
urmare, raportul prezint doar o mic parte a situatiei actuale cu privire la eforturile nationale de
combatere a prsirii timpurii.
Acest raport confirm faptul c prsirea timpurie reprezint o provocare complex la nivel individual,
national si european. Tinerii care prsesc timpuriu sistemele de educatie si formare profesional sunt
adesea dezavantajati, att social, ct si economic, comparativ cu cei care rmn si dobndesc
calificrile necesare pentru a reusi n viat. n vederea rezolvrii acestei situatii, este vital s fie
recunoscut faptul c, n timp ce prsirea timpurie este, la suprafat, o problem pentru sistemele de
educatie si formare profesional, cauzele care stau la baza ei sunt nglobate in contexte sociale si
politice mai ample. Prsirea timpurie este n mod fundamental modelat de politicile nationale n
domeniul economic, al ocuprii fortei de munc, afacerilor sociale, snttii si asa mai departe. Astfel,
mbunttirea nivelurilor de educatie si de ocupare a fortei de munc n rndul tinerilor se bazeaz si
pe mbunttiri ale climatului socio-economic pe o crestere economic mai accentuat, msuri
pentru combaterea srciei, mbunttirea snttii si integrarea eficient a imigrantilor si a
minorittilor n societate. Prin urmare, doar o abordare cuprinztoare a prsirii timpurii poate fi
eficient si durabil.
(1) http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52009XG0528(01)&from=RO
(2) Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a prsirii timpurii a colii, OJ C 191, 1.7.2011.
(http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2011:191:0001:0006:ro:PDF).
(3) http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/expert-groups_en.htm#schools
(4) http://ec.europa.eu/europe2020/making-it-happen/country-specific-recommendations/index_en.htm
7
Monitorizarea prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional

Exist un consens general asupra faptului c datele valide si actualizate asupra prsirii timpurii pot
ajuta la dezvoltarea de politici specifice. Cele mai recente date ale Eurostat, prezentate n capitolul 1,
arat c n majoritatea trilor europene rata prsirii timpurii a sczut n ultimii ani, iar trile UE se
ndrept mpreun ctre obiectivul stabilit pentru anul 2020, dac actuala tendint va continua. Mai
mult de jumtate dintre trile analizate au atins tinta de sub 10% pentru prsirea timpurie, iar
aproximativ o treime din toate trile si-au atins propriile tinte nationale, stabilite adeseori la un nivel
mai ambitios dect tinta UE. Unele tri, precum Spania, Malta si Portugalia, desi au rate de peste
10%, au nregistrat mbunttiri n ultimii ani. Pentru a atinge tinta, toate trile care au nc rate relativ
ridicate trebuie s mentin ritmul schimbrii n anii urmtori, iar cele care au constatat o crestere a
ratelor trebuie s si dubleze eforturile pentru a contracara aceast tendint.
Majoritatea trilor au dezvoltat propria definitie national a prsirii timpurii, n completarea definitiei
UE, care ncadreaz dezbaterea din respectiva tar asupra politicilor n acest domeniu si formeaz
baza colectrii de date specifice la nivel national. Republica Ceh, Cipru, Letonia, Ungaria, Malta,
Romnia si Slovacia sunt singurele tri n care definitia UE este cea utilizat n principal pentru a
descrie ELET.
Constatrile din capitolul 1 arat c toate trile/regiunile, cu exceptia Belgiei (Comunitatea german),
Republicii Cehe, Croatiei, Ciprului, Ungariei, Romniei, Slovaciei si Regatului Unit (Irlanda de Nord),
au colectii de date nationale asupra prsirii timpurii, suplimentar fat de datele colectate pentru
Ancheta fortei de munc a UE. n majoritatea trilor, colectrile de date se fundamenteaz pe
registrele sau bazele de date cu elevii. Cu toate c acestea nu au fost dezvoltate cu obiectivul de a
msura prsirea timpurie, ele pot fi utilizate pentru a msura absenteismul si s ofere astfel un
sistem de avertizare timpurie pentru a alerta scolile si autorittile cnd s intervin pentru a-i ajuta pe
cei expusi riscului de prsire timpurie. De asemenea, pot fi folosite pentru a evalua eficienta politicilor
educationale n a furniza un rspuns la provocrile presupuse de prsirea timpurie. Totusi, raportul
arat c, n majoritatea trilor europene, analizele prsirii timpurii sunt bazate pe date agregate la
nivel central/national, ceea ce face dificil obtinerea unei imagini a situatiei specifice din comunittile
locale si din scoli. Mai mult dect att, majoritatea trilor efectueaz analiza datelor doar o dat pe an,
ceea ce poate fi insuficient pentru monitorizarea situatiei actuale si /sau a impactului msurilor n curs
de implementare.
n cele din urm, desi multe tri produc date statistice asupra prsirii timpurii, relativ putine dintre
acestea colecteaz informatii calitative care pot ajuta la ntelegerea motivelor pentru care elevii
prsesc timpuriu sistemele de educatie si formare profesional si a parcursului pe care l au ulterior.
Franta, Malta si Regatul Unit (Scotia) sunt printre putinele tri care efectueaz anchete n rndul
elevilor dup ce acestia prsesc timpuriu sistemele de educatie si formare profesional. Cu toate
acestea, aflarea punctelor de vedere ale elevilor afectati sau pe cele ale prtilor interesate implicate,
poate oferi o surs important de informatii cu privire la msurile n curs de implementare sau la
viitoarea dezbatere cu privire la politicile n domeniul prsirii timpurii.
Factori care contribuie la prsirea timpurie

Prsirea timpurie a sistemului de educatie si formare profesional reprezint un aspect complex iar
cauzele pot fi diferite de la un elev la altul. Al doilea capitol al raportului arat c mediul familial si/sau
provenienta dintr-o familie de imigranti, circumstantele de gen si cele socio-economice, precum si
factorii legati de sistemul de educatie si formare profesional sunt doar cteva dintre elementele
implicate, ntr-o msur mai mare sau mai mic, n procesul care i determin pe elevi s prseasc
timpuriu sistemele de educatie si formare profesional.
Din punct de vedere statistic, elevii nscuti n strintate, tinerii care provin din medii dezavantajate si
bietii sunt mai predispusi la prsire timpurie dect alte grupuri. n ceea ce priveste genul, Figurile
8
P ri n c i p a l e l e c o n s t a t r i
arat c bietii sunt supra-reprezentati n rndul celor care prsesc timpuriu nvtmntul general.
Cu toate acestea, cu ct mediul socio-economic este mai ridicat, cu att este mai putin evident
diferenta ntre ratele de prsire timpurie ale bietilor si ale fetelor.
De asemenea, statisticile arat c este mai probabil ca elevii nscuti n strintate s prseasc
timpuriu sistemele de educatie si formare profesional. ntr-adevr, elevii care provin din familii de
imigranti se confrunt n general cu provocri mai mari din punct de vedere al accesului si al
participrii la educatie n raport cu cei nscuti n tara de rezident. Aceast situatie poate fi cauzat de
barierele lingvistice si/sau culturale, de segregarea socio-economic, de accesul limitat la sprijin
lingvistic suficient etc. Totusi, este important de retinut c datele referitoare la populatiile migrante au,
n mod inerent, limite. Datele referitoare la prsirea timpurie n rndul celor nscuti n strintate,
furnizate Eurostat de ctre autorittile statistice nationale au o fiabilitate sczut pentru dousprezece
tri, iar pentru alte unsprezece tri, nu sunt disponibile cele mai recente date din cauza unui esantion
foarte mic. Prin urmare, cifrele referitoare la prsirea timpurie n rndul celor nscuti n strintate nu
sunt exacte, chiar si fr a mentiona migratia nenregistrat/ilegal, care este imposibil de calculat. n
cele din urm, la nivel european, nu sunt disponibile date comparabile pentru cea de a doua generatie
de imigranti.
Asa cum se arat n acest raport, provenienta dintr-o familie de imigranti/apartenenta la o minoritate
sau la un anumit gen, nu trebuie s fie considerate ca factori determinati pentru prsirea timpurie.
Situatia socio-economic a elevilor pare a exercita o influent puternic asupra probabilittii prsirii
timpurii a sistemului de educatie si formare profesional, comparativ cu alti factori. Situatiile familiale
dificile, precum somajul, venitul sczut al gospodriei si nivelurile reduse de educatie a printilor, pot
avea un efect direct si de durat asupra parcursului scolar al elevilor, atitudinilor acestora fat de
nvtare, performantelor lor scolare; si, n consecint, pot conduce la decizia de a prsi timpuriu
sistemele de educatie si formare profesional. Acesta este, de asemenea, unul dintre principalele
motive pentru care este crucial cooperarea interguvernamental si intersectorial pentru asigurarea
coordonrii diferitelor servicii care sprijin multiplele nevoi ale familiilor dezavantajate (a se vedea
Capitolul 4).
De asemenea, n capitolul 2 sunt analizati o serie de factori referitori la sistemul de educatie, care
influenteaz ratele de prsire timpurie. Aspectele negative includ repetentia, segregarea socio-
economic a scolilor si orientarea precoce, bazat pe selectia academic. Cu toate acestea, exist,
de asemenea, factori pozitivi care pot reduce riscul de prsire timpurie, precum participarea la o
educatie si ngrijire de nalt calitate a copiilor prescolari si procesele bine gestionate de tranzitie, de
la nivelul primar la cel secundar si de la nivelul secundar inferior la cel secundar superior, precum si
de la scoal la locul de munc. Rutele flexibile la nivelul nvtmntului secundar superior pot avea,
de asemenea, un efect pozitiv n prevenirea sau reducerea prsirii timpurii. n cele din urm, factori
precum conditiile de pe piata muncii local pot actiona n sensul de limitare sau de stimulare a
procesului de prsire timpurie, ceea ce accentueaz relatia complex dintre fenomenul de prsire
timpurie si ocuparea fortei de munc. De asemenea, subliniaz importanta rolului orientrii n materie
de educatie si carier n a-i sprijini pe elevi s fac alegeri adecvate pentru ei nsisi (a se vedea
Capitolul 5).
Strategii, politici si msuri de combatere a prsirii timpurii

5
Astfel cum a fost artat n Capitolul 3, n Europa, aproximativ o treime din tri/regiuni ( ) au o strategie
national n vigoare care are ca singur obiectiv reducerea prsirii timpurii a sistemului de educatie si
formare profesional sau sunt n proces de adoptare a unei strategii. n sase tri/regiuni Belgia
(Comunitatea flamand), Bulgaria, Spania, Malta, Olanda si Austria acestea corespund ndeaproape
conceptului de strategie cuprinztoare, asa cum este definit n Recomandarea Consiliului Educatie.
(5) Belgia (Comunitatea flamand), Bulgaria, Germania, Irlanda, Spania, Malta, Olanda, Austria, Polonia, Romnia, Regatul
Unit (Anglia, ara Galilor i Irlanda de Nord) i Norvegia
9
n celelalte tri, strategiile au fost dezvoltate independent de aceasta. Totusi, toate acoper unele
dintre cele mai importante caracteristici ale unei strategii cuprinztoare, cum ar fi un accentul pus pe
monitorizarea prsirii timpurii, msuri de prevenire, interventie si compensare, precum si cooperarea
intersectorial. Sfera abordrii este esential n combaterea eficient a prsirii timpurii. Raportul
arat c strategiile ar trebui s fie integratoare, s abordeze factori multipli si interdependenti ce
conduc la lipsa de implicare a elevilor, care n cele din urm, i determin pe tineri s prseasc
timpuriu sistemele de educatie si formare profesional. n acelasi timp, trile pun accent pe
preocuprile nationale cele mai imediate si urgente, ca de exemplu, n Belgia (Comunitatea
flamand), Malta si Olanda, unde strategiile cuprinztoare pun un puternic accent pe msurile de
prevenire sau n Austria, unde msurile compensatorii reprezint un element central.
De asemenea, trile au raportat anumite provocri n stabilirea unei strategii eficiente, si anume:
asigurarea colaborrii ntre diferitele domenii de politic si actorii interesati si, n special, ncurajarea
scolilor s creeze legturi cu organisme sau agentii externe (Irlanda); adaptarea strategiilor la
diferitele circumstante socio-economice sau la decalajele dintre ratele de prsire timpurie n anumite
regiuni sau localitti din tar (Spania); si crearea de structuri durabile care pot garanta continuitatea
actiunilor dup finalizarea perioadei de implementare a strategiei (Norvegia).
n cele din urm, Recomandarea Consiliului Educatie cu privire la politici cuprinztoare pentru
reducerea prsirii timpurii accentueaz faptul c eficacitatea si eficienta oricrei actiuni strategice
trebuie evaluate riguros pentru ca progresul si dezvoltrile viitoare s aib loc n cunostint de cauz.
Un exemplu n acest sens se regseste n Belgia (Comunitatea flamand), unde evaluarea reprezint
o actiune de tip umbrel pentru ntreaga strategie.
Desi nu toate trile europene au o strategie national, fiecare dintre acestea au politici si msuri
pentru combaterea prsirii timpurii, care, n multe cazuri, acord o pondere egal celor trei tipuri de
msuri mentionate n Recomandare, de ex. prevenire, interventie si compensare. Acest raport
realizeaz o distinctie ntre politicile/msurile recente care au fost dezvoltate n mod specific pentru
combaterea prsirii timpurii si politicile/msurile generale n curs de implementare, care nu sunt nici
parte a unei strategii globale si nici nu au fost introduse pentru a combate aceast problem n mod
special, dar care pot totusi contribui la eliminarea acesteia. Aceast distinctie este folosit pentru a
evidentia care dintre reformele ce afecteaz prsirea timpurie sunt de dat recent si care sunt de
durat. ri precum Republica Ceh. Polonia, Slovenia si Slovacia, de exemplu, au politici/msuri
generale, de durat, acest lucru putnd explica partial de ce acestea, n mod traditional, au rate
sczute ale elevilor care prsesc timpuriu sistemele de educatie si formare profesional.
Domeniile n care majoritatea trilor au politici/masuri care contribuie la reducerea prsirii timpurii
sunt: mbunttirea accesului si a calittii EICP si cresterea flexibilittii si a permeabilittii parcursului
educational. Dup cum a artat analiza factorilor care au impact asupra prsirii timpurii, pentru
combaterea acesteia sunt esentiale actiuni n ambele domenii. Orientarea n materie de educatie si
carier reprezint un alt domeniu raportat de majoritatea trilor ca o msur esential pentru
combaterea prsirii timpurii (a se vedea Capitolul 5). n schimb, putine tri/regiuni au politici recente
sau n curs de desfsurare pentru reducerea repetentiei ( 6) sau pentru limitarea segregrii socio-
7
economice n scoli ( ). Nu toate trile europene sunt preocupate n mod egal de aceste aspecte. De
exemplu, n ceea ce priveste repetentia, concluziile prezentate n capitolul 2, dezvluie multe diferente
ntre tri n ceea ce priveste ratele de elevi care au repetat cel putin un an scolar. Cu toate acestea,
asa cum a artat analiza raportului, att repetentia ct si segregarea scolar reprezint cteva dintre
principalele obstacole n calea progresului pentru combaterea prsirii timpurii si, prin urmare, ar
trebui s beneficieze de o atentie corespunztoare n toate trile n care acestea ar putea fi
problematice. n mod similar, mai putin de o treime din toate trile/regiunile mentioneaz c subiectul
prsirii timpurii face parte din politicile recente sau n curs de implementare privind educatia initial a
(6) Belgia (Comunitile flamand i francez), Republica Ceh, Frana, Letonia, Austria, Portugalia, Romnia i Slovenia
(7) Belgia (Comunitatea francez), Bulgaria, Republica Ceh, Ungaria, Malta i Romnia
10
8
profesorilor sau dezvoltarea profesional continu ( ). Cu toate acestea, unul dintre factorii
determinanti n reducerea prsirii timpurii este mbunttirea abilittii profesorilor de a identifica
nevoile individuale de nvtare ale elevilor, de a crea un mediu pozitiv pentru nvtare si de a promova
incluziunea. n egal msur, constientizarea de ctre directori a problemei prsirii timpurii si
angajamentul de a o combate sunt esentiale pentru realizarea de progrese n acest domeniu.
n plus, raportul arat c toate trile au politici/msuri care vizeaz grupurile cu risc ridicat de prsire
timpurie, cum ar fi elevii dezavantajati, cei care provin dintr-o familie de imigranti sau apartin unei
minoritti (n special cea rom) si elevii cu nevoi educationale speciale. Chiar dac politicile/msurile
care vizeaz aceste grupuri nu au fost n totalitate dezvoltate n mod specific pentru combaterea
prsirii timpurii, ci mai degrab scopul a fost de a mbuntti nivelurile de performant n general, n
rndul acestor elevi, ele sunt totusi n concordant cu Recomandrile Consiliului Educatie privind
prsirea timpurie.
Orientarea n materie de educatie si carier ca msur cheie mpotriva prsirii

timpurii
Orientarea n materie de educatie si carier, analizat n capitolul 5 a acestui raport ca o practic de a
sprijini alegerea de ctre elevi a parcursului educational si de carier, a fost identificat de majoritatea
trilor europene ca una dintre msurile cheie pentru combaterea prsirii timpurii, n majoritatea
acestora, orientarea reprezint un element important al activittilor de prevenire, interventie si
compensare.
Chiar si acolo unde orientarea nu este considerat ca msur de combatere a prsirii timpurii,
reprezint o practic general a sistemelor de educatie includerea orientrii ca scop si ca principiu
general al procesului educational, scolilor fiindu-le atribuit rolul primar de a furniza serviciile de
orientare. Principalele obiective ale orientrii includ oferirea de sprijin pentru elevi, informarea
acestora cu privire la optiunile pe care le au si dezvoltarea abilittilor de care au nevoie pentru a lua
decizii referitoare la educatia si profesia lor viitoare.
Analiza arat c n majoritatea trilor, orientarea n materie de educatie si carier se adreseaz n

principal elevilor din nvtmntul secundar; n 16 tri/regiuni aceasta nu este oferit de ctre scoli la
9
nivelul nvtmntului primar ( ). Totusi, este important pentru copii s fie ghidati si sustinuti din primii
ani pentru a putea s si dezvolte aspiratiile si s le fie sprijinite optiunile educationale.
Orientarea n materie de educatie si carier este oferit, n mod traditional, prin servicii de orientare n
scoal, care i vizeaz pe cei care au nevoie de sprijin sau sunt expusi deja cu riscul de a prsi
timpuriu sistemele de educatie si formare profesional. Cu toate acestea, un mare numr de tri
includ n prezent orientarea n curriculum. Acest sistem o face accesibil tuturor elevilor si sprijin
utilizarea ei ca msur de prevenire. Ambele forme de servicii au astfel functii importante pentru
transformarea orientrii ntr-un instrument mai eficient n combaterea prsirii timpurii.
n cazul n care orientarea n materie de educatie si carier este inclus n curriculum, n sala de clas
sunt utilizate trei abordri principale: poate fi predat ca disciplin separat; integrat n una sau mai
multe discipline (stiinte sociale, antreprenoriat sau educatie pentru cettenie) sau distribuit n ntregul
curriculum ca si tem cros-curricular. rile europene raporteaz c sugereaz o abordare ampl a
educatiei si orientrii n meterie de carier, care coreleaz diferitele forme de furnizare a acesteia si
utilizeaz o gam larg de metode. n acest sens, scolile din majoritatea trilor organizeaz orientarea
si prin intermediul activittilor extra-curriculare.
(8) Belgia (Comunitile flamand i francez), Spania, Luxemburg, Ungaria, Portugalia, Romnia, Elveia i Norvegia
(9) Belgia (Comunitatea francez), Germania, Irlanda, Grecia, Frana, Croaia, Cipru, Olanda, Austria, Polonia, Suedia,
Regatul Unit (Anglia i ara Galilor), Norvegia, Elveia i Turcia
11
Categoria de personal responsabil cu furnizarea orientrii este direct legat de modul n care
orientarea este organizat n scoli. Acolo unde orientarea este o parte integrant a curriculum-ului,
aceasta este furnizat n principal de ctre profesori. n cazul n care este furnizat prin intermediul
serviciilor din scoal, specialistii n orientare, precum consilierii de orientare, psihologii sau lucrtorii
sociali au de obicei aceast responsabilitate. Majoritatea trilor raporteaz faptul c profesorii care nu
sunt specializati sunt cei care joac cel mai important rol n furnizarea orientrii, indiferent de forma
10
acesteia. n consecint, o serie de tri/regiuni raporteaz lipsa unei orientri de nalt calitate ( ).
Acest lucru este confirmat de rezultatele studiului TALIS al OCDE, care arat c aproximativ 42%
dintre profesorii din Europa au nevoie de dezvoltare profesional n domeniul orientrii si consilierii n
carier a elevilor.
n plus, doar o tremie din tri raporteaz c personalul responsabil cu orientarea beneficiaz de
formare pe parcursul formrii initiale pentru deprinderea abilittilor de a lucra cu grupurile expuse
11
riscului de prsire timpurie ( ). Pentru a garanta servicii de orientare de nalt calitate pentru acest
grup special expus riscului, scolile ar putea continua analizarea necesittii unor oportunitti de formare
profesional adecvat.
n cele din urm, educatia si orientarea n materie de carier joac de asemenea un rol important
pentru cei care au prsit deja sistemul de educatie si doresc s se reintegreze n sistem. Raportul
demonstreaz c majoritatea trilor europene consider orientarea ca o msur de compensare si ca
o parte esential a politicilor pentru oferirea de oportunitti celor care prsesc timpuriu scoala. Astfel,
orientarea este furnizat n principal prin intermediul programelor educationale de tip a doua sans
sau cnd elevii reintr n nvtmntul general. Aceasta este oferit si prin intermediul serviciilor
specializate de orientare, prin garantiile pentru tineret si, n anumite cazuri, pe baz de proiect.
De ce este esential cooperarea interguvernamental si intersectorial

Reducerea prsirii timpurii necesit mecanisme puternice de guvernant pentru a gestiona legturile
dintre domeniile relevante de politici (cooperarea orizontal), precum si ntre nivelul national,
regional, local si scolar (cooperarea vertical).
Capitolul 4 prezint faptul c, n multe tri, cooperarea n materie de politici/msuri cu privire la

prsirea timpurie dintre ministere/departamente sau ntre diferitele domenii de politic face deja parte
din cadrul institutional. n altele, cooperarea este mai putin sistematic. Nivelul si amploarea acestui
tip de cooperare depinde foarte mult de structurile politice si institutionale ale respectivei tri.
Intensificarea cooperrii la nivel central/superior si ntre diferitele domenii de politic este esential
pentru a asigura dezvoltarea si implementarea cu succes a msurilor de combatere a prsirii timpurii.
De exemplu, formalizarea cooperrii prin intermediul unui organism de coordonare, reprezint o

modalitate de a spori sinergiile ntre departamente guvernamentale si ntre diferitele niveluri de
autoritate, scoli si alti actori interesati. Organismele de coordonare ar putea s consolideze
angajamentul de a reduce prsirea timpurie, s mbuntteasc procesul de monitorizare si
evaluare, precum si s identifice domeniile pentru activitti ulterioare. Desi doar patru tri/regiuni au
instituit un organism de coordonare oficial ca parte a strategiei lor cuprinztoare pentru combaterea
prsirii timpurii (Belgia (Comunitatea flamand), Spania, Malta si Olanda), rezultate initiale pozitive
raportate ale muncii lor ar putea servi drept exemplu pentru alte tri.
Parteneriatele ntre mai multe agentii pot facilita coordonarea efectiv n rndul actorilor locali, care
lucreaz mpreun pentru a rspunde nevoilor de baz ale elevilor expusi riscului de prsire timpurie;
ele pot astfel s ofere un sprijin de ansamblu acestor tineri. n multe tri, diferiti profesionisti sunt
implicati la nivelul scolii si al comunittii. ntrebarea la care rmne s se rspund este n ce msur
aceste agentii lucreaz ntr-adevr mpreun; dac ele furnizeaz un serviciu n comun sau dac au o
(10) Bulgaria, Letonia, Portugalia, Romnia, Regatul Unit (Anglia) i Turcia

(11) Bulgaria, Republica Ceh, Germania, Spania, Italia, Cipru, Malta, Romnia, Slovacia, Suedia, Finlanda, Elveia i Islanda
12
abordare fragmentat, profesionistii rspunznd nevoilor elevilor doar dac acestea se ncadreaz n
domeniul lor de expertiz. Experientele din Belgia (Comunitatea german), Irlanda, Malta si Olanda,
de exemplu, arat c alctuirea de echipe multidisciplinare, dedicate gestionrii comune a unui caz,
poate fi eficient pentru a rspunde diverselor nevoi ale elevilor.
O cooperare interguvernamental si intersectorial eficient necesit roluri si responsabilitti clar

definite pentru diversii actori implicati. Desi, monitorizarea si evaluarea eficientei cooperrii poate ajuta
la clarificarea acestor aspecte si spoite s sustin colaborarea, acest lucru are loc n prezent, n mod
sistematic, doar n Olanda, Finlanda, Regatul Unit (Scotia) si Elvetia. Constatrile din aceste
tri/regiuni arat c este necesar un volum important de timp si efort dedicat dezvoltrii cunostintelor
si ntelegerii altor parteneri (cultura institutional, limbajul, practicile etc.), precum si instaurrii
ncrederii, n vederea depsirii barierelor din calea cooperrii. Acest proces reprezint o conditie
pentru dezvoltarea unui simt al asumrii comune.
De asemenea, cooperarea ntre diferitele domenii de politici si actorii implicati este un element cheie
al schemelor de garantii pentru tineret si al programelor similare. n Finlanda, de exemplu, o evaluare
a implementrii garantiei pentru tineret, care reuneste principalele actiuni de combatere a prsirii
timpurii, arat c o abordare multi-profesional si cooperarea intersectorial au contribuit la
mbunttirea planificrii serviciilor, pentru a satisface mai bine nevoile tinerilor. n acest sens,
garantiile pentru tineret pot constitui un exemplu pentru consolidarea cooperrii ntre actorii implicati n
strategiile, politicile si msurile de combatere a prsirii timpurii.
Rolul VET n combaterea prsirii timpurii

n capitolul 6 al acestui raport, problematica prsirii timpurii este, de asemenea, analizat prin prisma
fenomenului specific de prsirii timpurie a sistemului de nvtmnt profesional si tehnic (ELVET).
ntelegerea rolului VET n reducerea prsirii timpurii implic att analizarea fenomenului de abandon,
ct si a o potentialului pe care VET l are pentru a atrage, retine si reintegra tinerii n nvtmntul
profesional. Ambele aspecte reprezint domenii de cercetare inovatoare si pline de provocri.
n momentul de fat, n Europa, nu exist nicio msur comun disponibil n domeniul ELVET.
Datele disponibile n prezent, care stau la baza indicatorului UE privind prsirea timpurie, nu permit o
defalcare n functie de tipul de program pe care tinerii l-au prsit prematur, indiferent dac acesta
este unul VET sau de alt tip. Pentru a ntelege mai bine fenomenul, multe tri europene utilizeaz o
serie de alte abordri pentru colectarea datelor, n scopul de a preveni si a remedia prsirea
timpurie. Sunt folositi doi indicatori principali alternativi. n primul rnd, msurile mpotriva prsirii
sistemului sau a nefinalizrii studiilor de ctre elevi sunt utilizate pentru a furniza informatii cu privire la
nivelul si la rata ELVET. n al doilea rnd, ca o reflectare a preocuprilor pietei muncii de a avea o
fort de munc nalt calificat, n multe tri/regiuni sunt adoptati indicatori ai lipsei de performant
pentru o anumit calificare, n vederea identificrii procentului de elevi care nu a reusit s obtin o
diplom VET relevant.
Una dintre evidentele extrase din datele disponibile este aceea c trile cu un sistem VET mai putin
performant tind a avea o problem mai mare legat de prsirea timpurie, probabil din cauza lipsei de
programe non-academice suficient de atractive. n plus, analiza msurtorilor nationale sugereaz
posibile discrepante ntre cei care abandoneaz pentru a schimba cursul sau scoala si cei care
prsesc de tot sistemul de educatie si formare profesional. Estimrile Cedefop, bazate pe setul de
date OCDE-PIAAC, sustin c VET poate juca un rol cheie n promovarea rutelor alternative si n
reintegrarea n sistemele de educatie si formare profesional. ntr-adevr, 49% dintre tinerii nu au
obinut o calificare la nivelul nvmntului secundar superior nu vor fi considerai c au prsit
timpuriu coala pentru c fie: (a) au obinut deja o calificare de nivel secundar superior; sau au
continuat ulterior pentru obinerea unei calificri de nivel secundar superior. Dintre aceti tineri care au
abandonat coala i continu studiile la nivel secundar superior (sau mai avansat), aproximativ doi din
trei (60%) realizeaz acest lucru printr-un program VET.
13
n ceea ce priveste politicile n domeniul nvtmntului profesional si tehnic (VET), analiza arat
faptul c trile au adoptat un numr mare de abordri si stiluri diferite pentru combaterea prsirii
timpurii a VET (ELVET). Una dintre caracteristicile unitare este recunoasterea tot mai mare a nevoii de
a asigura parcursuri individualizate elevilor din VET. O abordare individualizat a nvtrii, centrat pe
elev, de exemplu prin orientare, mentorat, planuri individuale de nvtare sau management de caz, a
reprezentat ntotdeauna o trstur principal a msurilor de compensare n cazul ELVET ns este,
din ce n ce mai mult, o caracteristic a programelor VET de mas si, de asemenea, este folosit ca
modalitate de prevenire n cadrul politicilor ELVET. Abordarea bazat pe competente este o alt
caracteristic confirmat de politicile ELVET. Accentul pus pe ceea ce elevii pot face ca rezultat al
formrii (rezultatul), mai degrab dect pe numrul de cursuri/ore de nvtare care le-au urmat
(premisa) este deosebit de important pentru actiunile mpotriva prsirii timpurii a VET.
VET n sine este considerat a fi o msur n domeniul ELET, nu n ultimul rnd pentru c multi dintre
cei care prsesc timpuriu att nvtmntul general, ct si pe cel profesional aleg VET dac/atunci
cnd se ntorc s nvete. Astfel, sistemele VET reunesc un numr mare de elevi care fie au
abandonat, fie au decis s si schimbe studiile de la un curs, furnizor sau tip de nvtare la altul.
Desigur, VET este de obicei ales de tinerii care prefer pedagogia specific VET ca modalitate de
nvtare, precum nvtarea la locul de munc si alte pedagogii axate pe kinetic si pe piata muncii.
Astfel, pedagogiile VET au ntr-adevr un rol central n domeniul prsirii timpurii, chiar dac VET n
sine nu beneficiaz ntotdeauna de atentia de care are nevoie si pe care o merit n cadrul strategiilor
nationale/regionale de combatere a prsirii timpurii.
n acest context, au fost identificati o serie de factori de succes si provocri pentru politicile n
domeniul ELVET. n primul rnd, ELVET ar trebui abordat printr-o combinatie de actiuni specifice la
nivel individual, scolar si sistemic, care necesit att msuri specifice pentru combaterea prsirii
timpurii, ct si politici de mbunttire a VET n ansamblu. O mai bun coordonare si colaborare ntre
organismele, scolile si agentiile relevante pot mbuntti n mare msur raportul ntre costuri si
eficienta politicilor n domeniul ELVET, reducnd dublarea activittilor, politicile aflate n concurent
sau n conflict si responsabilitatea fragmentat.
n al doilea rnd, combaterea prsirii timpurii a fost centrat pentru o lung perioad de timp pe
programele de tip a doua sans si remediale, n timp ce abordarea ct mai timpurie posibil a
retragerii din sistem, este crucial pentru succesul politicilor. n mod special, cea mai eficient
abordare pentru prevenire este aceea bazat pe conceputul de sprijin continuu, care ncepe cu
interventia timpurie, continu pe parcursul studiilor si include monitorizare n cazul absentelor,
abandonului si tranzitiei. Managementul de caz are succes ndeosebi n cazul elevilor expusi riscului
de a abandona scoala/colegiul VET sau de a prsi prematur stagiul de ucenicie.
Exist dovezi ale subfinantrii politicilor n domeniul ELVET, n special prin comparatie cu sectorul
nvtmntului general, chiar dac sectorul VET gzduieste, n majoritatea trilor, o pondere mai mare
de elevi care provin din medii defavorizate. n special, dovezile sugereaz importanta de a investi (i) n
mbunttirea competentelor si capacittilor profesorilor si formatorilor VET de a identifica elevii
expusi riscului si (ii) n consolidarea competentelor de insertie profesional a elevilor din VET, nainte
de a-i trimite n plasamente.
n cele din urm, lipsa datelor si a monitorizrii pe termen lung privind eficacitatea diferitelor msuri n
VET nseamn c poate fi extrem de dificil s se evalueze ce tip de msuri ELVET functioneaz "mai
bine" dect altele. Consolidarea capacittilor, cunoasterea a "ceea ce functioneaz", si, prin urmare,
capacitatea de a selecta si de a prioritiza msurile constituie trei caracteristici strategice ale unor
politici ELVET de succes.
14
Concluzii si alte aspecte ale cercetrii

O privire de ansamblu a tuturor subiectelor abordate n acest raport confirm c problematica prsirii
timpurii a sistemului de educatie si formare profesional este foarte complex. De fapt, nu exist un
singur factor care poate explica diferentele ntre ratele de prsire timpurie ale trilor.
Pot fi observate evolutii pozitive n progresele realizate n toate trile europene pentru reducerea
proportiei prsirii timpurii. ri precum Spania, Italia, Malta, Portugalia si Romnia, cu rate ridicate
ale prsirii timpurii (peste tinta propus), au instituit, n ultimii ani, o strategie si/sau un organism de
coordonare pentru combaterea prsirii timpurii. n paralel, trei dintre aceste tri au nregistrat recent
mbunttiri semnificative.
n plus, n toate trile exist o gam larg de politici si msuri recente si n curs de desfsurare pentru
combaterea prsirii timpurii, chiar si n cele cu rate foarte mici ale prsirii timpurii. Este evident,
totusi, c anumite lucruri pot fi mbunttite n continuare. n unele tri, exist nc disparitti mari ntre
ratele prsirii timpurii ale elevilor imigranti si non-imigranti, precum si ntre elevii de sex masculin si
feminin, chiar dac att migratia, ct si sexul nu reprezint factori determinanti pentru prsirea
timpurie, n timp ce statutul socio-economic are un impact mult mai puternic. Mai mult dect att, un
nivel ridicat de repetentie si ratele sczute de participare la EICP coincid n cteva tri, cum ar fi
Spania, Portugalia si Turcia, cu proportii ridicate ale prsirii timpurii, acesta fiind un motiv pentru care
aceste aspecte rmn o preocupare general.
n plus fat de aspectele identificate si analizate n acest raport, trile au raportat o serie de alti factori
care ar fi putut avea un impact asupra ratelor de prsire timpurie, cum ar fi implementarea si
generalizarea programelor VET din nvtmntul secundar; identificarea scolilor care au nevoie de
interventie n mod prioritar; extinderea nvtmntului obligatoriu; si crearea unei convingeri la nivel
national c tinerii ar trebui s finalizeze studiile. n acest raport, nu toate aspectele au putut fi analizate
n detaliu si deci necesit o analiz ulterioar.
Autonomia scolar reprezint un alt aspect care trebuie analizate n continuare din perspectiva
prsirii timpurii. Lund n considerare datele Eurydice (2012) referitoare la autonomia scolar n
selectarea de noi profesori, se pare c, spre deosebire de trile cu rate mici ale prsirii timpurii, o
serie dintre cele care au rate ridicate nu au autonomie n acest domeniu. Acest lucru le poate
mpiedica s selecteze profesori cu o nalt calificare, care sunt devotati scopurilor si obiectivelor
scolii, inclusiv combaterea prsirii timpurii. ns, exist si multi alti factori ce tin de autonomie, de
exemplu, libertatea scolilor de a determina continutul curriculum-ului pentru discipline optionale,
precum si oportunittile pe care le au elevii de a selecta disciplinele care i intereseaz n
nvtmntul secundar. n mod evident, autonomia scolar poate fi benefic pentru combaterea
prsirii timpurii n cazul n care permite ca procese educationale si continutul s fie mai bine adaptate
la nevoile elevilor.
Nu n ultimul rnd, finantarea politicilor si msurilor pentru combaterea prsirii timpurii a fost
analizat doar sumar n acest raport. Acesta arat c disponibilitatea pentru finantare suplimentar nu
reprezint o conditie prealabil pentru actiune strategic n combaterea prsirii timpurii. Totusi,
aceasta poate functiona ca o prghie, ca de exemplu n cazul Olandei, unde scolile beneficiaz de
finantare pe baza performantei, pentru a contribui la reducerea prsirii timpurii. Prin urmare, acest
aspect este, de asemenea, unul ce ar trebui analizat n continuare pe parcursul dezbaterilor viitoare
referitoare la strategii, politici si msuri de combatere a prsirii timpurii n Europa.
15
INTRODUCERE
Prsirea timpurie a sistemelor de educatie si formare profesional (ELET) reprezint o problem

grav n multe tri din UE si a atras atentia multor cercettori, factori de decizie si educatori. Desi
situatia difer de la o tar la alta, iar motivele determinante pentru prsirea timpurie sunt foarte
individuale, procesul care conduce la aceasta include o serie de elemente comune: dificultti de
nvtare, probleme socio-economice sau lips de motivatie, de orientare sau de sprijin.
Prsirea timpurie este o provocare nu numai pentru tineri, ci si pentru societti. Pentru multi,
prsirea timpurie genereaz oportunitti reduse pe piata muncii si probabilitate crescut de somaj,
srcie, probleme de sntate si participare redus la activittile politice, sociale si culturale. Mai mult,
aceste consecinte negative au un impact asupra generatiei urmtoare si poate perpetua aparitia
prsirii timpurii.
Sistemele de educatie si formare joac un rol crucial n combaterea prsirii timpurii. Acestea
ncearc s satisfac diversele nevoil ale tinerilor de azi. Confruntarea cu cauzele care stau la baza
prsirii timpurii a devenit astfel un aspect central n ntreaga Europ. rile europene s-au angajat s
12
reduc procentul celor care prsesc timpuri scoala la mai putin de 10%, pn n anul 2020 ( ). n
luna iunie 2011, ministrii educatiei au convenit asupra asupra unui cadru pentru politici coerente,
13
cuprinztoare si documentate, pentru combaterea prsirii timpurii ( ). De la acel moment, un grup
de lucru, reunind factori de decizie si practicieni din ntreaga Europ, a analizat exemple de bune
14
practici din Europa si a promovat schimbul de experient privind aceast chestiune ( ). Nu n ultimul
rnd, n contextul Semestrului European, recomandrile specifice de tar adresate ctorva dintre
15
statele membre identific reducerea prsirii timpurii ca domeniu prioritar de politic educational ( ).
Raportul trebuie considerat n acest context al politicilor. Acesta sprijin Agenda Europa 2020 pentru
reducerea prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional si este o urmare direct a
Recomandrii Consiliului privind politicile de prsire timpurie a scolii. De asemenea, urmreste s
adauge valoare eforturilor individuale ale statelor membre, precum si eforturilor Comisiei Europene n
acest domeniu prin monitorizarea evolutiilor n conceperea si implementarea unor strategii
documentate si cuprinztoare pentru a combate prsirea timpurie si pentru a sprijini procesul de
nvtare al elevilor. Cele mai recente initiative la nivel national si sub-national vor fi, de asemenea,
evidentiate n raport. Raportul se bazeaz pe activitatea desfsurat deja de ctre grupul de lucru al
16
Comisiei, n special pe raportul final cu privire la Reducerea prsirii timpurii a scolii ( ).
Obiectivele si sfera de cuprindere a raportului

Raportul prezint o imagine actualizat a politicilor si msurilor recente implementate n trile
europene pentru reducerea prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare. n acest raport,
conceptul de prsire timpurie a sistemului de educatie si formare profesional este utilizat mai
degrab dect prsirea timpurie a scolii, n conformitate cu terminologia utilizat n prezent de ctre
Eurostat. Aceasta se refer la toate formele de prsire, nu numai la cea a scolii, ci si la cea a
nvtmntului profesional si tehnic nainte de finalizarea nivelului secundar superior.
n raport sunt abordate mai multe domenii cheie: colectarea si monitorizarea datelor, strategiile si
msurile pentru combaterea prsirii axate pe prevenire, interventie si compensare si incluznd
msuri adecvate care vizeaz grupurile expuse unui risc crescut de prsire timpurie, precum si
guvernanta si cooperarea intersectorial. n conditiile n care disponibilitatea uneori orientri de nalt
calitate n materie de educatie si carier a fost identificat n majoritatea trilor europene ca msur
esential pentru combaterea prsirii timpurii, raportul ofer o cartografiere extins a statutului
(12) http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52009XG0528(01)&from=RO
(14) http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/expert-groups_en.htm#schools
(15) http://ec.europa.eu/europe2020/making-it-happen/country-specific-recommendations/index_en.htm
(16) http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/doc/esl-group-report_en.pdf
17
acesteia n curriculumul pentru nvtmntul primar si secundar. Este accentuat si rolul orientrii n
materie de educatie si carier n cadrul msurilor de prevenire, interventie si compensare.
Acest raport este o publicatie comun a Eurydice si a Cedefop. n timp ce capitolele 1 5 sunt axate
pe nvtmntul general, capitolul 6 analizeaz mai detaliat prsirea timpurie din perspectiva
nvtmntului profesional si tehnic (ELVET). Este analizat problema abandonului VET, precum si
potentialul VET de a atrage, retine si reintegra tinerii n sistemul de educatie si formare profesional.
n timp ce multe dintre aspectele legate de prsirea timpurie sunt asemntoare, att n nvtmntul
general, ct si n VET, amploarea acestor aspecte poate varia ntre cele dou sectoare si, de
asemenea, exist cteva provocri specifice programelor de nvtmnt profesional.
Structura
Raportul este alctuit din sase capitole:
Capitolul 1: Definirea si msurarea prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional
Capitolul 2: Factori care contribuie la prsirea timpurie de ctre elevi a sistemelor de educatie si
formare profesional
Capitolul 3: Strategii, politici si msuri mpotriva prsirii timpurii
Capitolul 4: Guvernanta si cooperarea intersectorial n domeniul prsirii timpurii
Capitolul 5: Rolul orientrii n materie de educatie si orientare n carier pentru combaterea prsirii
timpurii
Capitolul 6: Prsirea timpurie a nvtmntului profesional si tehnic
Fisele nationale de informatii furnizeaz o privire de ansamblu concis a unor aspecte importante
legate de prsirea timpurie a nvtmntului general si a nvtmntului profesional si tehnic.
Informatia este structurat n jurul a sase teme:
Rata ELET si tintele nationale
Definitie(i)
Colectarea datelor la nivel national
Strategii, politici si msuri
Cooperare intersectorial
Orientarea n materie de educatie si carier

Glosarul de la finalul raportului defineste toti termenii specifici utilizati n raport.
Metodologie
Capitolele elaborate de Eurydice

Capitolele 1 5 ale raportului au fost elaborate de Eurydice si se refer la scolile publice din toate
trile. colile private nu sunt incluse, cu exceptia celor subventionate de la buget dintr-un numr mic
de scoli, unde astfel de scoli nmatriculeaz un numr mare de elevi, si anume Belgia, Irlanda, Olanda
si Regatul Unit (Anglia).
Anul de referint pentru informatiile prezentate este 2013/14. Sunt cuprinse toate statele membre ale
UE, precum si Islanda, Norvegia, Elvetia si Turcia.
18
Introducere
Au fost utilizate trei surse de informare pentru a compila capitolele 1-5: chestionare administrate prin
intermediul retelei Eurydice, literatura stiintific si datele statistice
1. Chestionarele cu privire la strategiile, politicile si msurile de combatere a prsirii timpurii din

trile/regiunile europene au fost completate de experti nationali si/sau reprezentantii nationali din
reteaua Eurydice. Rspunsurile s-au bazat n mare parte pe documente oficiale emise de autorittile
educationale centrale/de nivel superior.
Avnd n vedere natura subiectului, au fost analizate politicile si msurile care privesc sistemele
scolare obligatorii si post-obligatorii (ISCED 1, 2 si 3). De asemenea, lund n considerare caracterul
"preventiv" al unora dintre msuri, politicile referitoare la educatia si ngrijirea copiilor prescolari
(ISCED 0) au fost, de asemenea luate analizate, acolo unde a fost cazul.
2. Literatura stiintific a fost analizat pentru a oferi perspective asupra cauzelor prsirii timpurii, a
efectelor sale si a posibilelor solutii. Analiza documentar nu este exhaustiv, dar prezint unele dintre
cele mai citate lucrri, n mare parte, dar nu exclusiv, n limba englez. Raportul grupului de lucru al
Comisiei a contribuit la stabilirea unui cadru pentru cele mai eficiente strategii si abordri n vederea
combaterii prsirii timpurii.
3. Statisticile cu privire la prsirea timpurie a sistemelor de educatie si formare profesional, precum

si la celelalte teme conexe se bazeaz n principal pe Ancheta fortei de munc a Eurostat (LFS) si pe
Statistica UE privind veniturile si conditiile de viat (EU-SILC), precum si pe Programul pentru
Evaluarea International a Elevilor al OECD (PISA 2012).
Capitolul elaborat de Cedefop

Capitolul elaborat de Cedefop (Centrul European pentru Dezvoltarea Formrii Profesionale) se
bazeaz pe rezultatele preliminare ale unui studiu in curs de desfsurare avnd ca tem Rolul VET n
reducerea prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional, initiat de Cedefop n anul
17
2013 ( ). Studiul integral va fi publicat n anul 2016. Metodologia combin urmtoarele elemente:
1. O analiz secundar a micro-datelor cuprinse n Ancheta privind Educatia Adultilor (AES) si n

Programul de evaluare international a competentelor adultilor (PIAAC) al OECD.
Anchetele internationale AES si PIAAC contin variabile referitoare la prsirea sistemelor de educatie
si formare profesional. Aceste variabile au fost utilizate pentru a construi indicatori mai detaliati cu
privire la fenomenul prsirii timpurii, comparativ cu indicatorul UE bazat pe Ancheta fortei de munc.
Setul de date PIAAC permite diferentierea ntre cei care prsesc timpuriu sistemele de educatie si
formare profesional si care nu au nceput nvtmntul secundar superior si aceia care l-au nceput,
dar nu au finalizat studiile la nivelurile ISCED 3a, b sau c.
Setul de date AES permite diferentierea ntre cei care prsesc timpuriu sistemul VET si cei care
prsesc timpuriu nvtmntul general. Cu toate acestea, dimensiunile esantioanelor sunt de asa
natur nct o analiz la nivel de tar este posibil doar ntr-un numr mic de tri.
2. O colectie de date primare care acoper opt tri (Belgia (comunittile francez si flamand),
Danemarca, Germania, Franta, Croatia, Italia, Austria si Portugalia).
Colectarea datelor primare a fost efectuat pe un esantion de tri care au rate medii de prsire
timpurie sau peste media UE (cu exceptia Croatiei si Austria care au o rat sub media UE). rile au
fost selectate astfel nct s reprezinte o varietate de sisteme VET, precum si pentru a oferi diversitate
geografic. De asemenea, esantionul a fost construit pentru a fi reprezentate cteva dintre trile care
au sisteme nationale specifice de monitorizare a prsirii timpurii.
(17) Acest capitol utilizeaz constatrile analizei efectuate de ICF GHK n cadrul contractului de servicii Cedefop Nr 2013-
FWC25/AO/ECVL/IPS-ARANI/EarlyLeaving/005/13.
19
n trile selectate, au fost intervievate 402 persoane cu privire la factorii asociati cu prsirea timpurie,
msurile de politic existente, aplicarea sistemelor de colectare a datelor si utilizarea datelor pentru
documentarea practicii. Profilurile celor intervievati au fost: factori de decizie si autoritti educationale
la nivel national si regional/local, factori interesati, directori de scoli si centre de formare profesional,
profesori si formatori din VET, companii care ofer ucenicii, personalul responsabil cu orientarea,
programe de tip a doua sans, experti si alte autoritti publice (serviciul public de ocupare a fortei de
munc, servicii sociale, etc.).
3. Cercetare documentar si analiza literaturii stiintifice
Analiza literaturii a documentat analiza factorilor asociati cu prsirea timpurie. Au fost analizate mai
mult de 70 de articole si evaluri. Cercetarea documentar si analiza literaturii au documentat si
cartografierea initial a celor peste 300 de politici VET legate de prevenire, interventie sau
compensare. Acestea au fost clasificate si au fost colectate informatii suplimentare prin intermediul
cercetrii documentare efectuat asupra unui esantion de exemple. Analiza literaturii si cercetarea
documentar a cuprins cele 28 de state membre ale UE, precum si Elvetia, Islanda, Liechtenstein,
Muntenegru, Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei, Norvegia, Serbia si Turcia.
20
CAPITOLUL 1: DEFINIRE A I MS URARE A P R SIRII TIMPURII A
SISTEMELOR DE EDUCAIE I FORMARE PROFESIONAL
18
Acest capitol prezint tematica prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional ( ),
axat pe nvtmntul general. Prima sectiune prezint faptul c prsirea timpurie are costuri si
consecinte la nivel individual, printr-o probabilitate crescut de somaj, excluziune social, probleme de
sntate si, la nivel social, prin cheltuieli publice crescute, de exemplu pentru asigurri sociale,
precum si transmiterea de la o generatie la alta a nivelului educational si socio-economic.
n cea de a doua sectiune sunt furnizate ratele de prsire timpurie n trile europene si informatiile
asupra tintelor cantitative nationale de reducere a prsirii timpurii. Se arat c, n ultimii ani, n
majoritatea trilor europene au fost realizate progrese considerabile pentru reducerea ratelor de
prsire timpurie, iar cteva tri si-au revizuit tintele nationale la niveluri mai ambitioase. Cu toate
acestea, sunt posibile mbunttiri ntr-o serie de tri care sunt nc departe de tinta principal a UE,
precum si pentru UE-28 n ansamblu.
A treia sectiune a acestui capitol cartografiaz diferitele definitii ale prsirii timpurii a nvtmntului
general la nivel national (a se vedea Capitolul 6 legat de prsirea timpurie n VET). Majoritatea trilor
europene au propriile definitii nationale specifice, care sunt utilizate suplimentar fat de definitia
folosit de Eurostat n contextul colectrii de date cu privire la ELET, din cadrul Anchetei Fortei de
Munc. Aceste definitii nationale sunt importante, deoarece sunt adesea legate de instrumentele de
colectare a datelor utilizate pentru a msura amploarea prsirii timpurii a sistemului de educatie si
formare profesional dintr-o tar.
A treia sectiune prezint si informatii cu privire la sistemele nationale de colectare a datele cu privire la
prsirea timpurie a nvtmntului general: diferitele instrumente de colectare a datelor utilizate n
trile europene, autorittile responsabile, agregarea de date si continutul, frecventa analizei datelor.
Fiind una dintre premisele pentru ntelegerea dimensiunii si motivelor prsirii timpurii, precum si
pentru a asigura msuri eficiente de combatere a acesteia, n multe tri europene, sistemele nationale
de colectare a datelor cu privire la acest subiect sunt nc n curs de elaborare si mbunttite n
permanent.
1.1. Probleme asociate cu prsirea timpurie a sistemelor de educatie si

formare profesional
Exist un volum considerabil de cercetare care evidentiaz beneficiile participrii extinse n educatie. O
educatie mai bun si mai extins poate conduce la o serie de rezultate pozitive n ceea ce priveste
ocuparea fortei de munc, salarii mai mari, sntate mai bun, criminalitate sczut, coeziune social
crescut, costuri publice si sociale mai sczute, o productivitate si o crestere economic superioar.
Dimpotriv, o educatie inadecvat, ca rezultat al prsirii timpurii, are costuri crescute la nivel individual,
pentru societate si pentru economie (Psacharopoulos, 2007; Belfield, 2008; Nevala et al., 2011).
n pofida importantei acestui subiect, n Europa s-a realizat doar un volum limitat de cercetri cu
privire la costurile sociale si/sau la consecintele individuale ale prsirii timpurii a sistemelor de
19
educatie si formare profesional ( ). n contextul acestor rapoarte nationale, prsirea timpurie
reprezint fie nefinalizarea nvtmntului obligatoriu, fie nefinalizarea nvtmntului secundar
superior (a se vedea Sectiunea 1.3).
(18) n acest raport sintagmele 'prsirea timpurie a sistemelor de educaie i formare profesional' i 'prsirea timpurie' sunt
utilizate interschimbabil i se refer la toate formele de prsire a sistemelor de educaie i formare profesional nainte de
finalizarea nivelului secundar superior.
(19) rile/regiunile care au raportat cu privire la existena cercetrilor naionale referitoare la aceast tematic includ Belgia
(Comunitatea flamand), Germania, Estonia, Frana, Irlanda, Grecia, Spania, Olanda, Austria, Finlanda, Suedia, Regatul
Unit i Norvegia.
21
Consecinte la nivel individual

Rapoartele europene au artat c, la nivel individual, prsirea timpurie a sistemelor de educatie si
formare profesional determin un risc ridicat de somaj, slujbe cu o sigurant redus a locului de
munc, mai multe slujbe cu program redus si cstiguri mai mici. (Nesse, 2010; Comisia European,
2011a). n anul 2013, rata somajului n UE, n rndul persoanelor care au prsit timpuriu scoala, era
de 41% (Comisia European, 2014), comparativ cu o rat global a somajului n rndul tinerilor de
20
23,5% ( ). De asemenea, este mai putin probabil ca tinerii care prsesc timpuriu sistemele de
educatie si formare profesional s participe la nvtarea pe tot parcursul vietii, care avnd n
vedere cerintele de calificare viitoare vor restrnge si mai mult posibilittile acestora pe piata muncii
(Comisia European, 2011a). n consecint, persoanele care au prsit timpuriu scoala tind s
depind mai des de programele de asistent social si sunt expuse unui risc crescut de srcie si
excluziune social (Belfield, 2008).
Potrivit unui studiu realizat de Steiner (2009) n Austria, cei care prsesc timpuriu sistemul de
educatie si formare profesional se confrunt cu un risc de somaj dublu fat de absolventii nivelului
secundar superior. Mai mult, cnd cei care au prsit timpuriu scoala reusesc s gseasc un loc de
munc, riscul acestora de a avea ocupatii de nivel inferior este de patru ori mai mare. Un studiu
francez, realizat de Gasquet & Roux (2006), care a monitorizat pe cei care au prsit timpuriu scoala
a constatat c o treime dintre ei nu au avut un loc de munc n cei sapte ani de la prsirea scolii. Un
alt studiu efectuat n Franta arat c riscul de somaj n rndul tinerilor care prsesc timpuriu scoala,
pe parcursul celor trei ani de la momentul prsirii, este foarte crescut n rndul femeilor si imigrantilor
(Bernard & Michaut, 2013).
Cercetarea efectuat n Belgia (Comunitatea flamand) demonstreaz c exist o legtur puternic

ntre nivelul de educatie si capacitatea de realizare a veniturilor. Persoanele cu calificri reduse cstig
mai putin pe parcursul carierei, iar venitul lor creste mai putin n comparatie cu cei care au calificri
superioare. n general, persoanele cu un nivel mai sczut de educatie au, de asemenea, locuri de
munc mai putin sigure, ntruct insertia profesional este strns legat de nivelul de calificare detinut
(Elchardus, 2012). Legtura dintre nivelul de educatie si capacitatea de insertie profesional a fost
evidentiat ntr-un studiu elen (Rousseas & Vrettakos / Institutul Pedagogic Elen, 2006).
Alte rezultate raportate se refer la faptul c este mai putin probabil ca cei care prsesc timpuriu
scoala s fie cetteni activi, n sensul c acestia particip mai putin la alegeri si la alte procese
democratice (Nesse, 2010; Rousseas & Vretakou/ Institutul Pedagogic Elen, 2006). n plus, prsirea
timpurie reduce si oportunitatea de a participa activ la activittile sociale si culturale (Rousseas &
Vretakou/ Institutul Pedagogic Elen, 2006).
n cele din urm, cei care prsesc timpuriu scoala sunt mai predispusi ctre o stare de sntate fizic
si mental precar (Belfield, 2008) si ctre un risc crescut de comportament anti-social si activitate
infractional (ibid.; Nevala et al., 2011). Potrivit raportului Comisiei de Audit din anul 2012 n pofida
dificulttilor, n Regatul Unit (Anglia), tinerii care nu sunt integrati n sistemul educaional, pe piaa
forei de munc sau n programe de formare profesional (NEETs) au o probabilitate de trei ori mai de
a fi deprimati si de cinci ori mai mare de a avea un cazier judiciar dect colegii lor care au fost integrati
n sistemul educaional, pe piaa forei de munc sau n programe de formare profesional n ultima
parte a adolescentei. Un raport oficial de stat suedez (Utbildningsdepartementet, 2013) mentioneaz o
serie de efecte negative, att pe termen scurt, ct si pe termen lung, ale lipsei nvtmntului
secundar superior, incluznd somaj si sntate precar. Corelatia ntre nivelul de educatie si
problemele de sntate a fost mentionat si n studiul efectuat de Elchardus (2012) in Belgia
(Comunitatea flamand), conform cruia, persoanele cu niveluri reduse de calificare tind s aib o
sntate mai precar si s sufere mai des de boli cronice. Aceasta, la rndul su, poate duce la o
sperant de viat mai scurt, comparativ cu cei care au un nivel de educatie superior.
(20) Eurostat, EU-LFS [une_rt_a], (date extrase n luna august 2014).
22
Combaterea prsirii timpurii a sistemelor de educaie i formare profesional n Europa: Strategii, politici i msuri
Consecintele pentru economie si societate

Legat de aceste consecinte individuale este impactul social si economic al prsirii timpurii a
sistemelor de educatie si formare profesional. Educatie necorespunztoare nseamn c tinerii nu au
nivelul de calificare cerut n economiile de astzi, care se ntemeiaz pe mijloace de productie bazate
pe un grad ridicat de cunoastere (Nevala et al., 2011). n schimb, incidenta crescut a somajului
reprezint crestere economic si venituri fiscal mai reduse, pe de o parte, si plti mai mari pentru
somaj si asistent social, pe de alt parte. La aceasta se adaug si costuri crescute cu serviciile
publice, cum ar fi asistenta medical si serviciile sociale (Nesse, 2010).
Impactul prsirii timpurii e sistemelor de educatie si formare profesional poate continua peste
generatii. Printii cu o educatie precar pot s nu si permit s ofere copiilor lor servicii educationale
de calitate si, prin urmare, copiii sunt expusi unui risc sporit de prsire timpurie a scolii
(Psacharopoulos, 2007; Nesse, 2010). Un studiu spaniol comandat de Ministerul Educatiei a artat c
alegerile fcute n trecut de ctre printi n raport cu propriul nivel de educatie determin, n mare
msur, alegerile fcute ulterior de copiii lor. n acest sens, prsirea timpurie tinde s fie un cerc
vicios transmis peste generatii (Calero Martnez, J & al., 2011).
Au existat ncercri de a calcula costurile prsirii timpurii, lund n considerare impactul acesteia
asupra ocuprii fortei de munc si a veniturilor persoanelor, precum si alte elemente, cum ar fi
cheltuielile publice cu asistenta social, sntatea si justitia penal. Cu toate acestea, rezultatele arat
variatii mari si nu sunt comparabile din cauza diferitelor metodologii de calcul.
De exemplu, un raport francez al Inspectiei Generale a Ministerului Educatiei (Armand, Bisson-Vaivre

& Lhermet, 2013) estimeaz costul fiecrui elev care prseste timpuriu sistemul de educatie si
formare profesional la un nivel cuprins ntre 220.000 EUR si 230.000 EUR, pe ntreg parcursul vietii.
ntr-un studiu efectuat n Finlanda, costul pentru societate al unei persoane care nu este n sistemul de
educatie, ocupare a fortei de munc sau formare profesional a fost estimat aproximativ la peste 40.000
EURO pe an. Subventiile sociale care acoper costurile de trai si de locuit sunt estimate la 10.000
EURO, iar pierderea contributiei nete din activitatea profesional si impozite, la nivelul economiei, este
estimat la aproximativ 33.000 EUR Aceste costuri vor fi cumulative, dac se prelungeste perioada de
neintegrare n sistemul educational sau pe piata fortei de munc (Leinonen, 2012).
Pe baza cercetrilor efectuate n Anglia de Universitatea York (Coles et al., 2010), Guvernul scotian
estimeaz c nivelul costurilor unei singure cohorte de tineri care nu realizeaz tranzitia ctre
activitatea profesional obisnuit, ar fi de aproximativ 2 miliarde GBP (2,5 miliarde de euro
aproximativ, fr a lua n considerare costurile de oportunitate).
Un studiu realizat la nivel european cu privire la costurile asa numitor NEETs, adic tineri fr un loc
de munc, aflati n afara sistemului de educatie si formare profesional, estimeaz c, n anul 2011,
pierderea anual a statelor membre ca urmare a neangajrii pe piata muncii n rndul tinerilor a fost
de 153 miliarde de euro, ceea ce corespunde cu 1,2% din PIB-ul european (Eurofound, 2012).
Astfel, cercetarea existent evidentiaz urgenta de a obtine o mai bun ntelegere a problemei, n
scopul de a reduce prsirea timpurie. Desi prevenirea ar putea fi costisitoare n sine, deoarece
implic schimbri n sistemele de educatie, precum si n domeniile de politici conexe, beneficiile
sociale si economice vor depsi n mare msur costurile pentru societate, fr a mentiona beneficiile
pentru cetteni n ceea ce priveste binele personal si economic (Comisia European, 2011a,. Nevala
et al, 2011).
23
1.2. Ratele ELET si tintele nationale din Europa

Observnd cele mai recente rate ale ELET (Eurostat, 2013; a se vedea Figura 1.1) devin evidente
disparitti mari n toate trile europene. n UE-28, ratele variaz de la 3,9% n Slovenia la 23,6% n
Spania, cu o medie a UE de 12,0%. Alte tri europene cu rate mai mari de 20.0% sunt Malta si
Islanda; si Turcia a nregistrat n 2013 o rat de 37,5% a ELET (a se vedea si capitolul 6 cu privire la
ratele de prsire timpurie si abandon pe baza datelor PIAAC).
Comparativ cu cifrele din 2009, ratele ELET au sczut n majoritatea trilor. n mai mult de jumtate
dintre trile europene, ratele ELET sunt n prezent sub tinta Strategiei Europa 2020, de 10%. Cu toate
acestea, n Croatia, Ungaria, Polonia, Romnia, Slovacia si Suedia, ratele ELET au crescut usor din
2009; totusi, n 2013, ratele din Croatia, Polonia, Slovacia si Suedia au rmas sub 10%. Alte 15
21
tri ( ) au rate ELET mai mici de 10%. Unele tri, n pofida faptului c au rate de peste 10%, din anul
2009, au realizat mbunttiri semnificative. Acesta este cazul n Spania, Malta si Portugalia, unde a
avut loc o scdere cu mai mult de 6 puncte procentuale a ratelor ELET.
Figura 1.1: Procentul celor care prsesc timpuriu sistemele de educatie si formare profesional, 2009-2013, si
tintele nationale, comparativ cu tinta european
% %
2009 2013 inte nationale inta UE2020
% EU-28 BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR HR IT CY LV LT LU
2009 14.2 11.1 14.7 5.4 11.3 11.1 13.5 11.7 14.2 30.9 12.2 3.9 19.2 11.7 14.3 8.7 7.7
2013 12.0 11.0 12.5 5.4 8.0 9.9 9.7 8.4 10.1 23.6 9.7 4.5 17 9.1 9.8 6.3 6.1
Targets <10.0 9.5 11 5.5 10 10 9.5 8 9.7 15 9.5 4 16 10 10 9 10
HU MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK CH IS LI NO TR
2009 11.2 27.1 10.9 8.7 5.3 30.9 16.6 5.3 4.9 9.9 7 15.7 9.1 21.3 : 17.6 44.3
2013 11.8 20.8 9.2 7.3 5.6 18.9 17.3 3.9 6.4 9.3 7.1 12.4 5.4 20.5 : 13.7 37.5
Targets 10 10 <8 9.5 4.5 10 11.3 5 6 8 <10 : : : : : :
Sursa: Eurostat, EU-LFS [edat_lfse_14], (date extrase n luna octombrie 2014).
(21) Republica Ceh, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Frana, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Austria,
Slovenia, Finlanda i Elveia
24
Not explicativ
Indicatorul se bazeaz pe procentul din populatia cu vrste cuprinse ntre 18-24 de ani, avnd cel mult un nivel de nvtmnt
secundar inferior (ISCED nivel 0, 1, 2 sau 3c scurt) si care nu se aflau ntr-o form de educatie sau formare profesional
suplimentar pe parcursul ultimelor patru sptmni care au precedat anchetei.
inta UE: inta Strategiei Europa 2020 este de a reduce rata de prsire timpurie a sistemelor de educatie si formare
profesional la mai putin de 10%.
inte nationale: Acestea au fost definite n cadrul Programelor Nationale de Reform (PNR) sau n cadrul mai recentelor
evolutii din domeniul politicii educationale ale trilor din UE-28 (actualizat la 3/3/2014).
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/europe_2020_indicators/documents/Europe_2020_Targets.pdf
Note specifice de tar
Franta: Discontinuitate n seriile cronologice pentru anul 2013.
Luxemburg: Discontinuitate n seriile cronologice pentru anul 2009.
Regatul Unit: Nu au fost stabilite tinte n cadrul Programul National de Reform, ntruct stabilirea de tinte nu este n
conformitate cu politica national. A se vedea
https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/298427/Balance_Of_Competence_-
_Consultation_Document.pdf
Elvetia, Islanda, Liechtenstein, Norvegia si Turcia: ntruct nu sunt tri membre ale UE, acestora nu li s-a solicitat
transmiterea PNR si/sau stabilirea de tinte nationale n domeniul ELET.
Reducerea ratei ELET reprezint un obiectiv esential al Strategiei Europa 2020. Una dintre tintele
acestei strategii este de a reduce rata medie a UE sub 10% pn n anul 2020 (22). Aceasta, precum
si alte tinte ale UE au fost traduse n obiective nationale, reflectnd circumstantele sociale si
economice diferite ale fiecrui stat membru. Programele Nationale de Reform (PNR) (23), transmise
n fiecare an Comisiei Europene de ctre statele membre, arat progresele nregistrate n atingerea
acestor tinte nationale.
Toate trile, cu exceptia Regatului Unit, au stabilit n Programele Nationale de Reform tintele
nationale cantitative pentru reducerea ELET. Majoritatea trilor au ca scop un procent sub 10% al
celor care prsesc timpuriu scoala, iar altele au decis tinte mai ambitioase. Republica Ceh, Irlanda,
Olanda, Slovacia si Finlanda au stabilit tintele nationale la un nivel de 8% sau mai redus. rile cu
tinte de 5% sau mai reduse sunt Croatia, Polonia si Slovenia, unde ratele ELET au fost, n mod
traditional, sczute. Obiectivele nationale n trile cu rate mai mari, cum ar fi Bulgaria, Spania, Italia si
Romnia, sunt de peste 10%.
n unele cazuri, trile au tinte nationale mai mari dect ratele ELET reale. De exemplu, aceasta a fost
24
situatia n Austria, n luna aprilie 2011, cnd au fost introduse pentru prima dat tinte nationale ( ); iar
motivul este c ntre 2006 si 2009, rata ELET a fluctuat (plus/minus 10%). n Suedia, statisticile
globale pe baza registrelor indic faptul c ancheta suedez privind forta de munc, si, astfel, Ancheta
Fortei de Munc pe care se bazeaz datele Eurostat, subestimeaz, ntr-o anumit msur, proportia
tinerilor care nu au finalizat nvtmntul secundar superior. Acest lucru este, probabil, legat de faptul
c cei care nu au absolvit nvtmntul secundar superior au o rat de rspuns ceva mai redus la
sondaj dect cei care l-au absolvit. n consecint, proportia real a celor cu vrsta cuprins ntre 18-24
de ani care nu au absolvit nvtmntul secundar superior si care nu sunt cuprinsi n prezent n
25
sistemul educational este probabil s fie putin mai mare ( ).
Unele tri, cum ar fi Letonia si Malta, au revizuit obiectivele nationale stabilite n anul 2011 sau sunt n
prezent n curs de a le revizui. Acest lucru se datoreaz progresului realizat n reducerea ratelor ELET
si/sau atingerii obiectivelor cantitative initiale. Prin urmare, au fost stabilite obiective mai ambitioase de
ctre aceste tri, cu scopul de a atinge tintele strategiei Europa 2020. Alte tri nu au fcut nicio
modificare a obiectivelor nationale initiale. De exemplu, n Danemarca, nu a fost stabilit nicio tint
ELET nou, dar eforturile sunt concentrate pe asigurarea faptului c mai multi tineri ating nivelul
ISCED 3 de educatie sau formare profesional.
(22) http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-a-nutshell/targets/index_en.htm
(23) http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-your-country/index_en.htm
(24) http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/targets_en.pdf
(25) http://www.government.se/content/1/c6/23/92/30/08801d23.pdf
25
Desi Regatul Unit a refuzat s stabileasc obiective pentru reducerea ELET, ca parte a PNR, Anglia,
ara Galilor si Scotia au asumat angajamente specifice pentru reducerea ratelor de tineri "fr un loc
de munc, aflati n afara sistemului de educatie si formare profesional" (NEETs). Anglia si propune
s realizeze participarea deplin a tinerilor cu vrsta de 16-17 ani, pn n anul 2015. n ara Galilor,
numrul de NEETs cu vrsta de 16-18 ani ar trebui s fie redus la 9,0% pn n 2017. Scotia s-a
angajat s reduc nivelul prsirii timpurii la 10%. n Irlanda de Nord, exist o aspiratie ca tinerii s
aib acces la oportunitti de formare profesional si s profite de acestea.
n mod similar, alte tri au stabilit propriile tinte nationale sau regionale n concordant cu colectiile de
date nationale privind persoanele care prsesc timpuriu sistemele de educatie si formare
profesional. De exemplu, Comunitatea flamand din Belgia a stabilit o tint regional de reducere a
ratei de ELET la 4,3% pn n anul 2020, cu un obiectiv intermediar de 5,7% pn n 2016. Lituania,
26
n recent aprobata Strategie a Educatiei Nationale 2013-2022 ( ), a stabilit o tint national de
mentinere a ratei ELET sub 8% pn n 2022.
1.3. Definitii nationale si sistemele de colectare a datelor privind ELET

Desi prsirea timpurie a sistemelor de educatie si formare profesional reprezint o provocare foarte
rspndit, nu exist un consens general cu privire la modul n care este definit. Prsirea timpurie
este considerat n unele tri ca desemnnd prsirea scolii nainte de finalizarea nvtmntului
secundar superior, n timp ce n altele reprezint prsirea scolii nainte de finalizarea nvtmntului
obligatoriu sau fr obtinerea unei calificri, cum ar fi un certificat de absolvire.
Sintagma de prsirea timpurie a sistemelor de educatie si formare profesional (ELET) a fost

elaborat la nivelul UE. Persoanele care prsesc timpuriu scoala sunt definite ca avnd vrsta
cuprins ntre 18 si 24 de ani, care au doar studii de nivel secundar inferior sau mai redus si care nu
27
se mai afl n sistemul de educatie sau formare profesional ( ). De aceea, prsirea timpurie poate
fi diferentiat de "abandon", care se refer la ntreruperea unui in curs aflat n desfsurare, de
exemplu, abandonul la mijlocul trimestrului scolar (Comisia European, 2011a, a se vedea Capitolul 6
asupra indicatorilor privind prsirea timpurie a VET).
Este important de retinut faptul c modul n care este definit prsirea timpurie n diferite tri este
adesea legat de procesul de colectare a datelor si acesta, la rndul lui, poate avea un efect asupra
politicilor n curs de dezvoltare pentru prevenirea sau reducerea prsirii. Prin urmare, accentul pus
pe abandon poate conduce la eforturi sporite pentru a-l preveni si pentru a interveni ct mai curnd
posibil. Pe de alt parte, axarea pe numrul de tineri care nu au finalizat nvtmntul secundar
superior poate declansa msuri care au ca scop s i ajute s reintre n sistemul de educatie sau
formare profesional pentru finalizarea studiilor (Comisia European, 2013a). Combaterea prsirii
timpurii n aceast etap poate fi mai dificil n conditiile n care nvtmntul obligatoriu de zi se
ncheie nainte de finalizarea nvtmntului secundar superior n toate trile europene, cu exceptia
Olandei si Portugaliei (Eurydice, 2013).
Pentru a ntelege de ce tinerii prsesc timpuriu sistemele de educatie si formare profesional este mai
presus de toate important s vedem prsirea timpurie, nu numai ca un statut sau ca rezultat al
educatiei, ci ca un proces de retragere care se produce n timp (Lyche, 2010). Absenteismul cronic si
excluderea din scoal pot fi printre simptomele sau pot fi chiar cauza prsirii timpurii a sistemului de
ctre elevi (Neild et al., 2007). Cu toate acestea, exist mai multe semne care indic faptul c elevii sunt
expusi riscului. Semnale de avertizare pot s apar nc din scoala primar. Acestea pot fi legate de
factori individuali (de exemplu, performanta educational, comportament, atitudini) sau de factori din
cadrul familiilor, scolilor si comunittilor (Rumberger si Lim, 2008; a se vedea si Capitolul 2). Prin urmare,
ntelegerea prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional ca un proces complex,
(26) http://www3.lrs.lt/pls/inter3/dokpaieska.showdoc_l?p_id=463390&p_tr2=2
(27) http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Glossary:Early_school_leaver
26
detectarea semnalelor timpurii si identificarea elevilor care sunt expusi riscului de prsire timpurie
reprezint o conditie prealabil pentru elaborarea unor msuri specifice si eficiente pentru a o preveni.
Definitii nationale ale prsirii timpurii

n efortul de a ntelege fenomenul prsirii timpurii si de a dezvolta politici si msuri pentru a o
combate, majoritatea trilor/regiunilor europene au formulat definitii pe care le utilizeaz n procesul
de elaborare a politicilor (a se vedea Figura 1.2 pentru o imagine de ansamblu a tuturor definitiile
nationale). Majoritatea utilizeaz definitia Eurostat, care are n vedere procentul persoanelor cu vrsta
cuprins ntre 18 si 24 de ani, care au doar un nivel de studii secundar inferior sau mai redus si care
nu se mai afl n sistemul de educatie sau formare profesional. De fapt, n Republica Ceh, Cipru,
Letonia, Ungaria, Malta, Romnia si Slovacia, definitia Eurostat este folosit n principal pentru a
descrie prsirea timpurie a sistemelor de educatie si formare profesional.
Figura 1.2: Definitii nationale ale prsirii timpurii, 2013/14
Este utilizat definitia Eurostat
Sunt utilizate alte definitii nationale
ELET nu este definit n mod oficial, fiind

utilizate ns alte concepte
Nu sunt disponibile informatii
Sursa: Eurydice.
Not explicativ
Definitia Eurostat consider ca fiind persoane care au prsit timpuriu sistemul de educatie si formare profesional pe toti cei
care au vrsta ntre 18 si 24 de ani, care au doar studii de nivel secundar inferior sau mai redus si care nu se mai afl n
sistemul de educatie sau formare profesional. Definitiile nationale difer de la o tar la alta.
Alte optsprezece tri/regiuni utilizeaz si alte definitii nationale, n paralel cu cea a Eurostat, iar n
Danemarca, Suedia si Norvegia sunt utilizate numai definitiile nationale. n unele tri, cum ar fi
Estonia, Franta, Austria, Slovenia si Finlanda se pot regsi mai multe definitii nationale diferite.
Multe tri/regiuni din aceast categorie ( 28) i definesc pe cei care prsesc timpuriu scoala ca fiind n mare
parte tineri care prsesc scoala fr a absolvi ceea ce n context national este considerat ca fiind
nvtmntul de baz. Aceasta se refer la finalizarea nvtmntului secundar inferior n Germania,
Estonia, Grecia, Austria si Slovenia; cu toate acestea, n Olanda, se refer la finalizarea nivelului secundar
superior general. n tri precum Irlanda si Regatul Unit (Scotia), definitia este legat de vrsta la care elevii
prsesc sistemul educational.
Alte tri/regiuni din aceast categorie ( 29) definesc pe cei care prsesc timpuriu scoala ca fiind n mare
parte ca tineri care au prsit scoala fr a obtine un certificat de absolvire a nvtmntului secundar. Cu
toate acestea, n Bulgaria, definitia se limiteaz la elevii cu vrsta sub 18 ani. i n Norvegia, nefinalizarea
(28) Belgia (Comunitatea francez), Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Italia, Olanda, Austria, Polonia, Slovenia i Regatul
Unit (Scoia)
(29) Belgia (Comunitatea flamand), Bulgaria, Danemarca, Estonia, Spania, Frana, Luxemburg, Austria, Slovenia, Finlanda,
Suedia, Islanda i Norvegia
27
nivelului secundar superior se msoar la un interval de cinci ani de la momentul la care s-a nceput
participarea la acesta. Cu alte cuvinte, elevii care frecventeaz nc nvtmntul secundar superior dup
cinci ani de la nceperea acestui nivel educational, vor fi, de asemenea, considerati ca persoane care
prsesc timpuriu scoala.
30
n nou tri diferite/regiuni ( ), prsirea timpurie nu este definit n mod oficial, dar sunt folosite alte
concepte similare, cum ar fi absenteism, abandon si persoane "fr un loc de munc, aflat n afara
sistemului de educatie si formare profesional" (NEET).
Instrumentele nationale de colectare a datelor tipuri, obiective si fiabilitate

Definitiile nationale ale prsirii timpurii sunt strns legate de instrumentele de colectare a datelor
utilizate pentru msurarea dimensiunii problemei ntr-o anumit tar (a se vedea Figura 1.3). Prin
urmare, cele mai multe dintre tri/regiuni europene care se bazeaz fie pe definitia Eurostat si/sau au
o definitie national oficial a prsirii timpurii (a se vedea Figura 1.2) nu colecteaz alte date cu
privire la rata prsirii timpurii a scolii dect cele colectate n contextul Ancheta Fortei de Munc
(LFS). Este vorba de Belgia (Comunitatea german), Republica Ceh, Croatia, Cipru, Ungaria,
Romnia, Slovacia si Regatul Unit (Irlanda de Nord).
Restul trilor/regiunilor colecteaz informatii cu privire prsirea timpurie prin diferite instrumente de
colectare a datelor, n plus fat de datele colectate pentru LFS. n Belgia (Comunitatea francez),
Irlanda, Spania, Franta, Portugalia, Suedia si Regatul Unit (Anglia, ara Galilor si Scotia), sunt folosite
mai multe instrumente diferite de colectare a datelor privind prsirea timpurie. Printre aceste
instrumente sunt registrele nationale cu elevii sau bazele de date cu elevii, care pot fi folosite pentru o
evaluare la nivel central/superior cu privire la dimensiunea problemei. Alte instrumente utilizate sunt
studiile sau anchetele cantitative si calitative care pot contribui la o mai bun ntelegere a corelatiilor si
motivelor care genereaz prsirea timpurie.
Figura 1.3: Surse utilizate pentru producerea de date nationale cu privire la prsirea timpurie (altele dect
Eurostat LFS), 2013/14
Colectare de date cu privire la ELET pe baza

registrelor/bazelor de date cu elevii
Anchete/statistici privind ELET
Nu se realizeaz o alt colectare a datelor n

afar de LFS
Nu exist informatii disponibile
Sursa: Eurydice.
Not explicativ
Datele privind ELET din registrele sau bazele de date cu elevii sunt colectate n mod automat din sistemele de administrare a
scolii pe baza datelor cu caracter personal ale elevilor si pot fi folosite pentru o evaluare ad-hoc a dimensiunii ELET de ctre
diferite niveluri de autoritate public. Alte instrumente utilizate sunt studiile sau anchetele cantitative si calitative care pot
contribui la o mai bun ntelegere a corelatiilor si motivelor care genereaz ELET.
Not specific de tar
Republica Ceh: Desi nu exist o alt colectare periodic de date referitoare la ELET n afar de AFM, Institutul National
pentru Educatie (NUV) a efectuat anterior anchete ad-hoc oferind, printre alte date, fapte si informatii contextuale referitoare la
prsirea timpurie (n special cu privire la VET).
(30) Belgia (Comunitatea german), Croaia, Lituania, Portugalia, Regatul Unit (Anglia, ara Galilor i Irlanda de Nord), Elveia
i Turcia
28
31
n Europa, cele mai multe tri/regiuni ( ) utilizeaz registre sau baze de date cu elevii pentru a colecta
date cu privire la prsirea timpurie a scolii.
De exemplu, n Olanda, toti elevii din cadrul scolilor din nvtmntul general secundar sau profesional, finantate de la buget, sunt
nregistrati n BRON (Baza de date primar pentru educatie) cu un numr unic si alte informatii personale si legate de scoal Un
tnr care nu mai este nregistrat n BRON este clasificat ca persoan care a prsit timpuriu scoala. Mai mult, din anul 2009, toate
scolile sunt obligate prin lege s nregistreze absenteismul scolar, prin intermediul Portalului Digital al Absentelor (Digitaal
verzuimloket). Absenteismul si lipsa de la scoal sunt adesea semne c un elev este n expus riscului de prsire timpurie si este
important ca scolile, printii si alti actori implicati s rspund rapid. Datele din Portal fac posibil generarea de rapoarte lunare
privind studentii care sunt absenti si a cror nregistrare a fost anulat fr obtinerea unei calificri de baz.
32
n plus, zece tri/regiuni ( ) se refer la studii sau statistici care au fost sau sunt n curs de realizare,
avnd ca tem prsirea timpurie:
De exemplu, n Malta si Regatul Unit (Scotia), studiile sunt efectuate pentru a colecta date despre persoanele cei care prsesc
timpuriu sistemul de educatie si formare profesional ulterior finalizrii nvtmntului obligatoriu sau prsirii sistemului educational.
n cele din urm, n Republica Ceh, Portugalia si Romnia anchetele care furnizeaz informatii
contextuale cu privire la prsirea timpurie si/sau cu privire la motivele abandonului scolar sunt
efectuate ad-hoc.
De exemplu, n Portugalia, Directia General pentru Educatie efectueaz anchete ad-hoc n scolile din zonele defavorizate, fiind oferite
o serie de informatii despre motivele pentru care elevii abandoneaz si despre msurile luate de scoli pentru a sprijini acesti elevi.
Majoritatea trilor europene raporteaz faptul c scopul lor principal de colectare a datelor este de a
monitoriza ratele ELET si/sau de a lua decizii de politic educational, pe baza datelor colectate. Alte
scopuri raportate pentru colectarea de date realizat de tri/regiuni sunt: identificarea persoanelor
care prsesc timpuriu scoala si sprijinirea acestora pentru a-si continua educatia si formarea
profesional (Franta si Luxemburg); informarea profesorilor si a directorilor de scoal despre elevii
expusi riscului de prsire timpurie (Turcia); monitorizarea si evaluarea sistemului educational n
ansamblul su (Lituania, Polonia, Suedia si Norvegia); colectarea de informatii administrative, inclusiv
asupra resurselor financiare (Comunitatea flamand din Belgia, Germania si Polonia); si monitorizarea
scolilor (Olanda si Polonia).
Autorittile responsabile
Autorittile sau institutiile responsabile cu colectarea datelor privind prsirea timpurie sunt similare n
majoritatea trilor europene. Colectarea datelor pentru LFS este de obicei efectuat de ctre birourile
nationale de statistic. Pentru toate celelalte colectii de date descrise mai sus, n majoritatea trilor,
autoritatea educational superioar este responsabil pentru determinarea datelor de colectat, a
analizelor de efectuat, precum si pentru publicarea statisticilor finale si a indicatorilor. Cu toate
acestea, biroul national de statistic sau un centru de cercetare proceseaz si analizeaz datele; si
scolile colecteaz informatii de baz. n unele cazuri, informatia este transmis la nivel intermediar,
adic autorittilor locale sau regionale, nainte de a ajunge la nivelul superior.
n unele tri/regiuni exist mici diferente n distributia responsabilittilor de colectare a datelor privind
ELET. n Suedia si Regatul Unit (Anglia si Scotia), autorittile locale sunt responsabile pentru (o parte
din) colectarea datelor.
n prezent, alte tri sunt fac eforturi pentru a mbuntti metodele de lucru cu privire la colectarea de
date specifice:
(31) Belgia (Comunitatea francez i flamand), Bulgaria, Danemarca, Estonia, Irlanda, Grecia, Italia, Letonia, Lituania,
Luxemburg, Malta, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Finlanda, Regatul Unit (Anglia, ara Galilor i Scoia), Elveia,
Islanda, Norvegia i Turcia
(32) Germania, Irlanda, Spania, Frana, Malta, Slovenia, Suedia i Regatul Unit (Anglia, ara Galilor i Scoia)
29
De exemplu, n Polonia, Sistemul de Informatii Educationale (EIS) schimb modalitatea de colectare date privind ELET (care vor fi
disponibile n 2017), astfel nct datele de la scoli si alte institutii de nvtmnt vor fi transferate direct n baza de date central,
administrat de Ministerul Educatiei, n loc s fie transferate prin unittile teritoriale care au o gestionare proprie, de la nivel local, s
apoi prin biroul supraveghetorului regional. Organizarea noului sistem va reduce numrul institutiilor implicate n procesul de
colectare a datelor, ceea ce va spori gradul de validitate si de fiabilitate a datelor.
Ca parte a proiectului 'Noi posibilitti', Directoratul norvegian pentru Educatie si Formare Profesional public bianual, pe parcursul
implementrii proiectului, 'Barometrul absolvirii'. Proiectul a dezvoltat un set comun de indicatori, astfel nct absolvirea cu succes si
abandonurile sunt nregistrate n mod similar n fiecare judet si municipalitate. Proiectul va continua s dezvolte indicatori pentru
obtinerea unor statistici fiabile, care dezvluie provocrile din cadrul nivelului secundar superior de educatie si formare profesional.
n cele din urm, autorittile responsabile (n special ministerele educatiei sau birourile de statistic)
au si sarcina de a asigura fiabilitatea datelor colectate cu privire la ELET, actionnd n conformitate cu
ghidurile, practicile si verificrile de calitate oficiale. n trile n care se utilizeaz registrul sau baza de
date cu elevii, datele cu privire la cei care prsesc timpuriu scoala sun colectate n mod automat din
sistemele de administrare a scolilor, pe baza datelor personale ale elevilor. Institutiile care
administreaz aceste baze de date sunt n mare msur obligate s controleze integralitatea,
acuratetea si fiabilitate datelor, care adeseori sunt ulterior revizuite de ctre autorittile educationale.
Agregarea datelor
O bun ntelegere a dimensiunii prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional de

ctre toti actorii implicati reprezint o conditie important pentru dezvoltarea de politici eficiente pentru
combaterea acesteia. Datele care permit comparatii ntre scoli, autoritti locale si/sau regiuni pot
promova cooperarea ntre diferitele niveluri pentru a ntreprinde actiuni n vederea combaterii prsirii
timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional. (Comisia European, 2013a).
Figura 1.4 prezint nivelurile la care sunt disponibile date ntr-un format agregat, n trile europene. n
trile n care exist mai multe instrumente de colectare a datelor sunt prezentate toate nivelurile
existente de agregare a datelor.
Figura 1.4: Nivelul de agregare a datelor privind ELET, 2013/14
Nivel central
Nivel regional
Nivel local
Nivelul scolii
Sunt utilizate numai datele pentru LFS

Sursa: Eurydice. UK (1) = UK-ENG/WLS/NIR
Not explicativ
n majoritatea trilor, nivelul educational superior este reprezentat de guvernul central. Cu toate acestea, n anumite cazuri, luarea deciziilor se
realizeaz la un nivel diferit, si anume, cel al guvernelor Comunittilor, n Belgia, al landurilor, n Germania al guvernelor Comunittilor Autonome,
suplimentar fat de Guvernul central, n Spania, al autorittilor regionale, n Regatul Unit si al cantoanelor, n Elvetia.
Spania: Datele agregate sunt disponibile att la nivel national, ct si la nivelul Comunittilor Autonome.
Regatul Unit (NIR): Sunt colectate doar datele pentru LFS.
Elvetia: n aceast Figur, nivelul superior se refer la nivelul national.
n cincisprezece tri/regiuni, n procesul de colectare a datelor privind ELET, altele dect cele pentru
33
LFS, datele sunt agregate la trei sau patru niveluri (superior, regional, local si al scolii) ( ). Cu toate
(33) Belgia (Comunitatea francez i flamand), Grecia, Frana, Italia, Lituania, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovenia, Finlanda,
Suedia, Regatul Unit (Scoia), Turcia i Norvegia
30
34
acestea, n nou tri/regiuni ( ), datele referitoare la ELET sunt disponibile ntr-un format agregat
doar la un singur nivel. n majoritatea cazurilor, acesta este nivelul central, cu exceptia Islandei, unde
datele sunt disponibile numai la nivelul scolii. n Germania, datele agregate sunt disponibile la nivelul
fiecrui land, care reprezint autoritatea educational de nivel superior; n plus, datele consolidate din
toate landurile/la nivel national sunt disponibile la Conferinta Permanent si la Biroul Federal de
Statistic.
n Belgia, (Comunitatea flamand), exist planuri pentru extinderea agregrii la nivelul scolii. n mod
similar, n Romnia, n viitorul apropiat, datele vor fi agregate si la nivel regional.
Gradul de acoperire a datelor
Suplimentar fat de diferitele niveluri de agregare a datelor, este necesar o gam de date, att
pentru a ntelege prsirea timpurie a sistemelor de educatie si formare profesional, ct si pentru a
elabora politici specifice. Elementele esentiale ale unei colectii de date referitoare la ELET includ:
vrsta celor care prsesc timpuriu scoala, legtura dintre ELET si absenteism, diferentele aparitiei
ELET n functie de apartenenta de gen a elevilor, de parcursul si performanta scolar a acestora;
informatii cu privire la mediul de provenient, precum mediul socio-economic, statutul de imigrant si
limba vorbit, etc. (Comisia European, 2013a).
Figura 1.5 prezint gradul de acoperire a datelor prin colectiile de date prezentate mai sus (cu
exceptia celor care sunt realizate n cadrul LFS). n trile n care se realizeaz mai mult de o colectare
a datelor cu privire la ELET, sunt luate n considerare toate elementele.
n scopul analizrii datelor referitoare la prsirea timpurie, n toate trile sunt colectate date cu privire
la apartenenta de gen a elevilor; de asemenea, peste tot este consemnat si vrsta elevilor, cu
exceptia Irlandei. Cu toate acestea, datele despre mediul socio-economic de provenient al elevilor,
nivelul de educatie a printilor si limba matern sunt elemente folosite n colectiile de date cu privire la
ELET n cele mai putine tri (9 sau 10). Acestea sunt urmate ndeaproape de 'nativ/nenativ' (13) si
'performanta elevilor' (13).
35
Pentru colectiile lor de date si analize cu privire la ELET, cincisprezece tri/regiuni ( ) utilizeaz
informatii despre cele mai multe elemente (nou sau mai multe) prezentate n Figura 1.5; n timp ce
altele (Danemarca, Irlanda, Spania, Franta, Polonia, Slovenia, Elvetia si Islanda) folosesc un numr
limitat de elemente (cinci sau mai putin). Un numr de tri colecteaz si utilizeaz date privind alte
aspecte dect cele prezentate n Figura de mai sus:
Cel mai adesea, acestea includ cel mai nalt nivel de nvtmnt (BG, FR, IT, RO si UK-SCT) sau, n Suedia, obtinerea unei
calificri de nivel secundar superior. n Regatul Unit (Scotia), n colectarea de date cu privire la ELET sunt incluse informatii despre
sprijinul suplimentar acordat elevilor, precum supravegherea (de ctre autorittile locale), mese gratuite la scoal si indicele
privatiunilor materiale. n Finlanda, alte elemente ale colectrii de date cu privire la ELET includ informatii despre materiile alese de
ctre elevi; n Grecia, se refer la materiile predate elevilor si la notele acestora; iar n Bulgaria si n Malta, sunt colectate informatii
despre locatia geografic a scolilor. n Malta, sunt disponibile si informatii suplimentare cu privire la sectoarele educationale (scoli de
stat, religioase, sau independente) pe care le frecventeaz elevii, precum si utilizarea mijloacelor de transport puse la dispozitie de
ctre scoli.
(34) Belgia (Comunitatea francez), Bulgaria, Danemarca, Spania, Letonia, Luxemburg, Romnia, Islanda i Elveia
(35) Belgia (Comunitatea flamand), Germania, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Luxemburg, Malta, Austria, Portugalia,
Finlanda, Suedia i Regatul Unit (Anglia, ara Galilor i Scoia)
31
Figura 1.5: Gradul de acoperire a datelor privind ELET, 2013/14

Date personale
Vrst
Sex
Mediu socio-economic
Nivelul de educatie al
printilor
Cettenie/nationalitate
Nativ/ne-nativ
Limb matern
Zona de resedint
Date cu privire la scoli
Repetentie
Absenteism
Parcurs educational
Performanta elevilor
Nevoi speciale
Altele

Not explicativ
Absenteismul se refer la tinerii care nu frecventeaz sistemul de educatie sau formare profesional. Acesta acoper o arie
larg de comportamente, inclusiv absenteism cronic, refuzul scolii si abandon. Parcursul educational se refer la tipul de
nvtmnt sau de scoal n care este plasat un elev, pe baza capacittii acestuia. n timp ce aceast situatie nu implic
neaprat o divizare n parcursuri academice/generale si profesionale, n practic, se tinde ca aceasta s fie situatia.
Nativ/non-nativ se refer, respectiv, la elevii nscuti n tara n care se desfsoar procesul educational si, respectiv, la elevii
nscuti n strintate.
Belgia (BE fr): sunt colectate si informatii despre data si locul nasterii, precum si despre tipul de scoal frecventat de ctre elevi.
Germania: datele despre nivelul de educatie al printilor sunt disponibile numai pentru acei elevi care triesc n aceeasi
gospodrie ca si printii lor.
Grecia: datele despre limba matern se refer la limba matern a printilor.
Italia: mediul socio-economic si nivelul de educatie al printilor reprezint date care nu sunt incluse n registrele cu elevii.
Aceste date sunt colectate de ctre scoli la momentul nmatriculrii, dar nu sunt utilizate pentru colectarea datelor cu privire la
ELET ntruct sunt supuse unor restrictii de confidentialitate.
Romnia: Datele personale sunt colectate si cu privire la statutul de minoritate etnic (Roma). Datele despre zona de resedint
se refer la resedinta urban/rural.
Regatul Unit (NIR): Sunt colectate numai datele pentru LFS.
32
Se poate observa faptul c n trile/regiunile unde datele sunt disponibile n format agregat la diferite
36
niveluri, inclusiv nivelul local sau al scolii (a se vedea Figura 1.4) ( ), n analizele datelor privind ELET
tinde s fie colectat si utilizat o gama mai larg de date referitoare la ELET, n comparatie cu trile
unde agregarea datelor este limitat la nivelul central.
n cele din urm, aspectele legate de securitatea si de protectia datelor au condus la anumite restrictii
n colectarea datelor cu privire la ELET de ctre tri:
n Austria, n afar de gen si limb matern nu sunt colectate variabile cu privire la mediul de provenient, ca parte a registrelor cu
elevii, din cauza ngrijorrilor referitoare la protectia datelor. n Germania, datele cu privire la mediul socio-economic al elevilor si la
zona de resedint nu sunt disponibile la un nivel superior celui al respectivului land. n Polonia, actualul Sistem de Informatii privind
Educatia permite numai colectarea datelor n form agregat, de exemplu, reflectnd numrul total de elevi n fiecare categorie. n
viitorul apropiat, datele prezentate n Figura 1.5 vor fi colectate individual, pentru fiecare elev, astfel nct va fi posibil nregistrarea
si monitorizarea parcursului educational complet al elevilor.
Frecventa analizei datelor
Pentru ca datele asupra cifrelor referitoare la cei care prsesc timpuriu scoala si la cei expusi riscului
de prsire timpurie s fie corecte, acestea trebuie s fie actualizate. Colectarea datelor, care nu are
loc mai mult de o dat pe an, poate s nu ofere informatii suficiente pentru monitorizarea situatiei
actuale si pentru evaluarea impactului msurilor n curs de implementare. Prin urmare, utilizarea unor
colectii de date diferite, la intervale de timp diferite, ar putea fi de ajutor n conturarea unei imagini mai
bune a problemei prsirii timpurii ntr-o anumit tar (Comisia European, 2013a).
Datele despre ELET, colectate n contextul LFS (neincluse n Figura 1.6) sunt de obicei colectate si
analizate de patru ori pe an. Pentru toate celelalte colectri de date, exist unele variatii.
Figura 1.6: Frecventa analizei datelor privind ELET, 2013/14
O dat pe an
De dou ori pe an
De trei sau patru ori pe an
Lunar

Belgia (BE fr): n Comunitatea francez din Belgia, datele referitoare la absenteismul elevilor sunt monitorizate pe parcursul
anului de ctre scoli, care informeaz administratia.
Regatul Unit (NIR): Sunt colectate numai datele pentru LFS.
37
n 18 tri/regiuni ( ), datele agregate referitoare la ELET sunt disponibile doar o dat pe an. Totusi,
printre aceste tri se afl si Estonia, unde Sistemul Estonian de Informatii privind Educatia analizeaz
o dat pe an datele referitoare la ELET pentru agregarea statisticilor educationale, ns scolile aprob
datele lunar, ceea ce permite extrageri de date ad-hoc. Asemntor, n Malta, datele privind ELET
sunt analizate anual la nivel central, n timp ce monitorizarea la nivel de scoal se realizeaz periodic.
Absenteismul este monitorizat si zilnic.
(36) Acesta este situaia, de exemplu, n Belgia (Comunitatea flamand), Grecia, Italia, Lituania, Olanda, Portugalia, Finlanda,
Suedia, Regatul Unit (Scoia) i Turcia.
(37) Belgia (Comunitatea francez i flamand), Germania, Estonia, Irlanda, Spania, Italia, Lituania, Luxemburg, Malta, Austria,
Romnia, Slovenia, Finlanda, Suedia, Elveia, Islanda i Turcia
33
n Grecia, Franta, Polonia, Regatul Unit (Scotia) si Norvegia, analiza datelor referitoare la ELET are
loc de dou ori pe an.
n toate celelalte tri/regiuni, exist cel putin o colectare a datelor care conduce la agregarea datelor
privind ELET de trei sau patru ori pe an sau chiar lunar. Aceasta din urm se realizeaz n Danemarca
si n Olanda. n Bulgaria, Letonia, Portugalia, Regatul Unit (Anglia, ara Galilor si Scotia), o parte din
datele ELET se analizeaz trimestrial. Datele ELET, care sunt colectate mai mult de dou ori pe an,
se bazeaz, de obicei, pe instrumente de colectare a datelor, precum registrul sau baza de date cu
38
elevii (a se vedea Figura 1.3) ( ).
Publicarea datelor
n majoritatea trilor europene, datele colectate pentru ELET sunt fcute publice (a se vedea
Figura 1.7). Acest lucru este valabil si pentru datele agregate colectate n contextul LFS (neincluse n
Figura 1.7), cu exceptia Republicii Cehe, unde datele individuale, agregate si anonimizate, sunt
disponibile la cerere si n Estonia, unde datele sunt n mare msur disponibile numai la biroul de
statistic.
ntruct este important protejarea identittii si a informatiilor personale a tuturor tinerilor (Comisia
European, 2013a), unele tri precum Lituania, Luxemburg, Olanda si Austria, au stabilit restrictii cu
privire la disponibilitatea celorlalte date cu privire la ELET.
n cele din urm, n cinci tri/regiuni Belgia (Comunitatea francez), Grecia, Malta, Portugalia si
Turcia datele colectate, referitoare la ELET, nu sunt disponibile n mod public.
Figura 1.7: Publicarea datelor referitoare la ELET, 2013/14
Da
Nu
Numai datele pentru LFS
Sursa: Eurydice.
Not specific de tar

Belgia (BE fr): datele nu sunt publicate; cu toate acestea,ele sunt disponibile, la cerere, n format anonimizat.
(38) Aceasta este, de exemplu, situaia n Bulgaria, Danemarca, Letonia, Olanda, Portugalia i Regatul Unit (Anglia, ara
Galilor i Scoia).
34
CAPITOLUL 2: FACTORI CARE CONTRIBUIE LA PRSIREA TIMPURIE DE
CTRE ELEVI A SISTEMELOR DE EDUCAIE I FORMARE PROFESIONAL
Acest al doilea capitol prezint rezumate tematice succinte ale cercetrilor, studiilor nationale si
datelor statistice asupra factorilor care sunt citati cel mai frecvent ca avnd o influent asupra ratelor
prsirii timpurii de ctre elevi a sistemelor de educatie si formare profesional. Literatura de
specialitate nu este exhaustiv, dar prezint unele dintre cele mai citate lucrri, realizate n mare parte
dar nu exclusiv, n limba englez. O analiz a literaturii axat prsirea timpurie a VET este
prezentat n capitolul 6.
Prima sectiune a acestui capitol se concentreaz asupra factorilor referitori la circumstantele

individuale si familiale statutul socio-economic (SES), mediul imigrant sau minoritar si gen. Aceasta
arat c elevii care sunt nscuti n strintate tind s aib rate ELET mai mari n comparatie cu elevii
nscuti n tara de resedint. Totusi, acest lucru poate fi din cauza faptului c elevii nscuti n
strintate se confrunt n general cu provocri mai mari dect colegii lor, n ceea ce priveste accesul
si participarea la educatie (de exemplu, din cauza barierelor culturale si/sau lingvistice, segregrii
socio-economice, etc.). Referitor la gen, elevii de sex masculin sunt aproape de dou ori mai
susceptibili de a prsi nvtmntul scolar general, cu calificri reduse sau fr nicio calificare. Cu
toate acestea, efectul apartenentei la un anumit gen nu este att de evident, ntruct mediului socio-
economic al elevilor pare, de asemenea, s manifeste o influent. Cu ct SES este mai ridicat, sunt
mai putin evidente diferentele ntre ratele de prsire timpurie ale elevilor de sex masculin si feminin.
Prin urmare, considerate individual, att mediul imigrant/minoritar, ct si apartenenta de gen nu
reprezint factori determinanti n ceea ce priveste elevii care prsesc timpuriu sistemele de educatie
si formare profesional.
A doua sectiune analizeaz unii dintre factorii legati de sistemul educational, care au impact asupra
ratelor ELET. Unele aspecte referitoare la sistemele educationale, precum repetentia, segregarea
socio-economic sau orientarea precoce, sunt identificate ca avnd o influent negativ asupra ratelor
prsirii timpurii. Repetentia poate spori inegalittile educationale, iar segregarea socio-economic a
scolilor poate doar s agraveze situatia celor cu rezultate slabe din zone geografice caracterizate prin
niveluri sczute ale statutului socio-economic si ale rezultatele elevilor. Directionarea elevilor ctre
parcursuri educationale diferite sau orientarea precoce a acestora prin plasarea lor n programele
educationale sau n cele profesionale, pe baza performantelor acestora, poate, de asemenea, duna
rezultatelor lor educationale, ntruct se pot demotiva sau si pot pierde interesul de a nvta.
n schimb, o educatie si ngrijire de nalt calitate a copiilor prescolari (EICP), precum o tranzitie bine
gestionat ctre nvtmntul secundar superior poate reduce numrul elevilor care prsesc timpuriu
scoala. Cu toate acestea, ambele rmn o provocare. Un curriculum mai relevant, disponibilitatea si
accesibilitatea unor parcursuri educationale diferite si, n general, o mai mare flexibilitate sunt
necesare pentru a-i ncuraja pe elevi s finalizeze educatia la acest nivel.
n cele din urm, ntruct prsirea timpurie poate fi influentat si de conditiile de pe piata muncii
local, ultima sectiune a capitolului analizeaz pe scurt factorii legati de piata muncii. n functie de
context, piata muncii poate fi un factor de stimulare sau de descurajare n procesul de prsire
timpurie. Oportunittile de angajare pentru lucrtorii cu nivel sczut de calificare ar putea ncuraja
elevii s prseasc timpuriu scoala pentru a deveni independenti financiar. Cu toate acestea, si
somajul poate avea impact asupra ratelor prsirii timpurii, iar n unele cazuri poate conduce la
prsire timpurie (a se vedea Capitolul 6 asupra rolului VET).
2.1. Factori legati de familie, gen, apartenenta la o familie de imigranti si mediul

socio-economic
Prsirea timpurie a sistemelor de educatie si formare profesional este considerat rezultatul unor
factori care fac parte din dou categorii principale interconectate: factori scolari si factori personali,
35
care au legtur mediul familial si cu cel social (Thibert, 2013). Desi prsirea timpurie este adeseori
o decizie individual, este totusi posibil identificarea unor elemente comune, care pot avea un impact
asupra rezultatelor scolare ale elevilor si, n consecint, asupra deciziei acestora de a prsi scoala
prematur. Statutul socio-economic, apartenenta la o familie de imigranti, precum si genul, au fost
adesea mentionati ca factori care influenteaz prsirea timpurie. Aceast sectiune va analiza aceste
variabile implicate n procesul complex al prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare
profesional.
Statutul socio-economic
Potrivit Comisiei Europene exist o legtur puternic ntre prsirea timpurie a sistemelor de
educatie si formare profesional dezavantajul social si nivelul sczut de educatie al printilor (2011b).
Multe studii confirm faptul c statutul socio-economic sczut este unul din factorii cheie care pot
creste riscul de prsire timpurie. n general, este mai probabil ca cei care prsesc timpuriu scoala
s provin din familii cu un statut socio-economic sczut, adic printii someri, venituri mici ale
gospodriei si un nivel sczut de educatie a printilor sau s apartin unor grupuri sociale vulnerabile,
cum ar fi migrantii (Parlamentul European, 2011).
ntr-o analiz realizat ca parte a strategiei guvernului din Bulgaria pentru reducerea ratei de prsire timpurie (a se vedea Capitolul
3) motivele socio-economice au fost identificate ca fiind printre principalele cauze ale prsirii timpurii. Somajul, veniturile mici, nivelul
sczut de trai si srcia expun multi elevi unui risc crescut de abandon scolar. Ca rezultat al dificulttilor financiare si economice,
multi elevi trebuie s si ajute familiile, contribuind la veniturile familiilor, ceea ce le afecteaz participarea la procesul de nvtare.
n mod similar, un studiu olandez cu privire la motivele prsirii premature a scolii arat c, n general, este mai probabil ca elevii s
provin din medii srace, dezavantajate din punct de vedere social, n care printii au un nivel sczut de educatie si unde trebuie s
contribuie la venitul familiei sau s preia responsabilittile adultilor. De asemenea, problemele personale (de exemplu, divortul
printilor) au fost mentionate frecvent printre principalele motive pentru decizia de a abandona scoala (ROA, 2013).
n Austria, un studiu realizat de Steiner (2009) a determinat faptul c elevii ai cror printi au prsit timpuriu scoala sunt expusi unui
risc de prsire timpurie a scolii, care este de sapte ori mai mare comparativ cu elevii care au printi cu o educatie bun. n ceea ce
priveste elevii ai cror printi sunt someri, riscul este de cinci ori mai mare dect pentru elevii ai cror printi au un loc de munc.
n plus, o serie de factori legati de familie, cum ar fi instabilitatea familial si stilul de viat, familia cu
un singur printe, conditii precare de trai, sntatea fizic si mental si violenta n familie pot creste
probabilitatea ca tinerii s prseasc prematur sistemele de educatie si formare profesional. Pot
juca un rol important si alti factori legati de familie, precum relatiile ntre printe si copil si implicarea
printilor n educatia copiilor (Parlamentul European, 2011).
n Polonia, unele dintre principalele motive identificate pentru prsirea timpurie de ctre elevi a sistemelor de educatie si formare
profesional sunt legate de circumstante familiale si de modalittile n care functioneaz familiile (de exemplu, neglijarea copilului,
patologii in familie, alcoolismul, lipsa competentelor parentale), precum si un nivel sczut de educatie a printilor si lipsa unor modele
educationale pozitive n familie (Fatyga si colab., 2001).
n Regatul Unit (Anglia), copiii aflati n ngrijirea autorittilor locale sunt mult mai susceptibili de a nu fi integrati n sistemul educaional,
pe piaa forei de munc sau n programe de formare profesional, comparativ cu semenii lor (Camera Comunelor, 2009)
Referitor la statutul ocuprii fortei de munc si la veniturile printilor, care sunt de obicei mentionate ca
factori de risc pentru prsirea timpurie, un nivel sczut de educatie al printilor este, de asemenea,
considerat ca un factor de risc major. (OCDE, 2012). n special, nivelul de educatie al mamei, este
asociat cu un risc mai mare (Nevala si colab., 2011). Aceast constatare a fost confirmat de un
studiu efectuat n Croatia (Feric et al, 2010). Mai general, s-a constatat c printii cu un nivel sczut
de educatie sunt mai putin eficienti n dezvoltarea capitalului cultural al copiilor lor (Flouri si Ereky-
Stevens, 2008).
Un studiu realizat in Belgia (Comunitatea flamand) arat c nivelul de educatie al printilor influenteaz puternic probabilitatea
obtinerii de ctre copii a unei calificri de nivel secundar. Riscul de prsire timpurie a scolii este de aproape cinci ori mai mari n
36
Capitolul 2: Factori care contribuie la prsirea de ctre elevi a sistemelor de educatie si formare profesional
rndul copiilor care au printi cu un nivel sczut de educatie, comparativ cu cei ai cror printi au o calificare de nivel secundar si de
zece ori mai mare n comparatie cu cei ai cror printi detin o diplom de nivel tertiar. (Lavrijsen si Nicaise, 2013).
Astfel, dezavantajul socio-economic si cel educational sunt strns legate (Eurofound, 2012). Traiul n
gospodrii cu intensitate de munc sczut sau afectate de srcie sau lipsuri materiale severe, corelat cu
nivelul sczut de educatie n rndul printilor este de natur s aib un impact negativ asupra educatiei
copiilor. Figura 2.1 prezint o imagine asupra numrului de copii expusi riscului de a fi afectati de acest
dezavantaj socio-economic; se prezint rata copiilor (cu vrsta de 0-17 ani) cu printi al cror nivel de
educatie este cel mult la nivelul ISCED 0-2 si care sunt expusi riscului de srcie sau excluziune social.
Aceste rate sunt comparate cu ratele copiilor (cu vrsta de 0-17 ani) ai cror printi au atins un nivel de
educatie secundar superior si post-secundar non-tertiar (ISCED 3-4), precum si cu cele ale copiilor care au
printi al cror nivel de educatie este ISCED 5-6 (prima si a doua etap de nvtmnt tertiar).
Figura 2.1: Procentul de copii (cu vrsta de 0-17 ani) expusi riscului de srcie sau excluziune social, n functie
de cel mai nalt nivel de educatie al printilor (1997 ISCED 0-2, 3-4 si 5-6), 2013
% %
ISCED 0-2 ISCED 3-4 ISCED 5-6
ISCED 0-2 62.2 62.1 88.3 84.9 54.7 71.9 57.3 66.4 68.9 56.7 63.9 77.6 52.6 58.1 69.8 87.4 50.7
ISCED 3-4 32.2 28.0 49.5 17.3 20.2 26.9 27.6 43.0 45.5 34.6 27.9 35.1 30.1 37.3 45.3 50.2 21.3
ISCED 5-6 10.5 8.4 16.9 3.0 5.3 8.9 11.4 18.9 16.7 14.3 7.7 7.7 9.5 13.2 18.4 12.9 8.5
ISCED 0-2 92.7 50.7 41.9 50.6 71.0 46.5 84.3 60.4 90.7 41.5 66.5 74.5 54.9 32.2 : 50.2 :
ISCED 3-4 43.2 18.2 18.7 22.1 37.9 20.1 46.6 25.7 27.5 21.2 20.9 41.3 22.5 24.0 : 14.8 :
ISCED 5-6 11.5 6.4 12.7 14.7 10.0 8.4 8.7 5.1 13.0 4.9 8.6 14.0 8.4 8.6 : 5.6 :
Sursa: Eurostat, EU-SILC [ilc_peps60] (date extrase n luna iunie 2014).
Note explicative
Acest indicator ia n considerare procentul copiilor cu vrsta sub 18 ani care sunt expusi riscului de srcie sau excluziune social si ai
cror printi au un nivel de educatie echivalent fie cu nvtmntul pre-primar, primar sau secundar inferior (niveluri ISCED 0-2 din
1997) sau cu nvtmntul secundar superior si post-secundar non-tertiar (niveluri ISCED 3-4 din 1997) sau cu prima si a doua
etap a nvtmntului tertiar (niveluri ISCED 5-6 din 1997).
Indicatorul 'expus riscului de srcie sau excluziune social' se refer la situatia persoanelor care sunt fie expuse riscului de srcie sau
care au o stare material extrem de precar; sau care triesc ntr-o gospodrie intensitate de munc sczut. A se vedea Glosarul pentru
definitia integral a indicatorului 'expus riscului de srcie sau excluziune social'.
UE-28: Estimat.
Irlanda, Croatia si Elvetia: Datele din 2012.
n medie, sase din zece copii din statele membre ale UE-28, ai cror printi au un nivel sczut de
educatie sunt expusi riscului de srcie si excluziune social si din aceast cauz ar putea fi expusi
riscului de dezavantaj educational. Cea mai mare parte a copiilor cu vrsta sub 18 ani care sunt
37
expusi riscului de srcie si excluziune social si ai cror printi au un nivel sczut de educatie,
triesc n trile central si este europene (cu exceptia Estoniei, Letoniei, Poloniei si Sloveniei). Toate
aceste tri au procente de peste 75%. Aceasta nu nseamn n mod necesar c acei copii aflati n
respectivele circumstante vor prsi prematur scoala, cu toate acestea, situatia lor socio-economic si
familial ar putea totusi constitui un factor de risc. ri precum Olanda, Portugalia, Finlanda si Islanda
au rate sub 50%.
Ca o comparatie, 32,2% dintre copiii ai cror printi au un nivel de educatie ISCED 3-4 sunt expusi
riscului de srcie sau de excluziune social, ns numai 10,5% dintre copiii ai cror printi au atins
nivelul ISCED 5-6 se afl n aceast situatie. Prin urmare, n toate trile, riscul de srcie sau de
excluziune social a copiilor din aceast grup de vrst scade cu ct este mai ridicat nivelul de
educatie al printilor.
Exist o mare concentrare de tineri care prsesc timpuriu sistemele de educatie si formare
profesional n zonele generic numite zone defavorizate. Cei care triesc ntr-o zon geografic
caracterizat de un somaj ridicat sau n zone ndeprtate si n orase mici (comparativ cu cei care
triesc n orasele de mrime medie sau mare) au sanse crescute de a prsi timpuriu scoala
(Eurofound, 2012). Dale (2009) a prezentat aceeasi premis. El se refer la gruparea tinerilor
provenind din anumite medii familiale, precum si la comunittile cu anumite tipare ocupationale, familii
de imigranti sau minoritti, niveluri sczute ale performantelor scolare si ale veniturilor, ceea ce
produce o anumit form de 'ghetoizare' etnic, avnd consecinte si risc crescut de prsire timpurie.
n Grecia, ratele ELET pentru nvtmntul secundar inferior (Gymnasio) sunt mai sczute n zonele urbane dect n cele suburbane
si rurale. Per total, cele mai ridicate rate ale ELET (nvtmnt primar si secundar) apar n regiunile cu caracteristici socio-economice
speciale, de exemplu, cu grupuri mari de populatie care sunt mai susceptibile de prsire timpurie, precum elevii de origine Roma,
elevi din familii de migranti si elevi din zonele rurale (Rousseas si Vretakou/Institutul Pedagogic Elen, 2006).
Un alt exemplu, n Franta, exist diferente considerabile ntre ratele ELET nu numai ntre regiuni, dar si n cadrul aceleiasi regiuni.
Aceste diferente reflect inegalittile teritoriale cu privire conditiile de viat, msurate prin veniturile familiale mici si un nivel sczut
de educatie a printilor, niveluri ridicate de somaj, precum si procentul familiilor care triesc n locuinte sociale, familiilor cu multi copii
si familiilor monoparentale (Boudesseul et al., 2012).
n Malta, un studiu confirm c prsirea timpurie ar putea fi consecinta unui numr de diverse inegalitti socio-economice corelate,
care sunt concentrate n anumite cariere. Aceste inegalitti prin ele nsele, nu determin neaprat dac tinerii rmn n scoal sau o
prsesc timpuriu, totusi, atunci cnd acestea se coreleaz pot genera, cel mai probabil, prsire timpurie (Gatt, 2012).
Apartenenta la familii de imigranti si minoritti

Fluxurile migratorii au contribuit la diversitatea tot mai mare a populatiei europene si, n ultimii ani, au
schimbat considerabil dinamica acesteia. Diverse tri au diferite concepte despre ceea ce nseamn a
avea o "origine strin"; similar, toate trile au propriile lor modalitti de colectare a informatiilor, ceea
ce face dificil colectarea de date comparabile (Comisia European/ EACEA/Eurydice, 2014). Datele
din Figura 2.2 se refer la tara de nastere a elevilor care prsesc timpuriu sistemele de educatie si
formare profesional: cei nscuti n strintate (definiti ca avnd origine strin) si cei nscuti n tara
de resedint (definiti ca nativi). Cu toate acestea, o mare parte din literatura mentionat aici se refer
la originea etnic a elevilor, mai degrab dect la tara de nastere, desi unii autori fac distinctie ntre
prima si a doua generatie de migranti.
n mod empiric, n multe tri europene, tinerii nscuti n strintate sunt n mare parte supra-
reprezentati n rndul celor care prsesc timpuriu scoala. Ratele sunt deosebit de ridicate n Grecia,
Spania si Italia (a se vedea Figura 2.2).
38
Figura 2.2: Procentul celor care prsesc timpuriu sistemele de educatie si formare profesional n functie de
origine (nscuti n strntate si nativi), 2013
% %
Nscuti n strintate Nativi
Nscuti n
22.6 21.7 : 9.1 8.8 : : 10.4 35.7 38.3 17.8 11.5 34.4 16.4 : : 8.1
strintate
Nativi 11.0 9.5 12.6 5.4 8.0 8.6 9.7 8.0 7.5 20.6 9.1 4.0 14.8 7.2 9.8 6.3 5.3
Nscuti n
: 25.6 11.2 18.5 : 20.1 : 16.4 : 17.4 12.2 9.9 14.0 26.5 : 18.4 :
strintate
Nativi 11.8 20.7 9.0 5.7 5.6 18.8 17.4 3.5 6.4 8.9 6.3 12.8 3.7 19.7 : 13.2 :
Sursa: Eurostat. EU-LFS [edat_lfse_02] (date extrase n luna octombrie 2014).

Not explicativ
Nscut n strintate ( 39) este o persoan al crei loc de nastere (sau resedinta obisnuit a mamei la momentul nasterii) este
n afara trii de resedinta obisnuit.
Republica Ceh, Danemarca, Estonia, Croatia, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia si
Finlanda: Fiabilitate sczut a datelor cu privire la cei nscuti n strintate.
Proportia celor nscuti n strintate, n comparatie cu cei nscuti n tara care efectueaz raportarea
este de aproape trei-cinci ori mai mare n Grecia, Slovenia, Croatia, Austria si Elvetia. n Belgia,
Spania, Franta, Italia, Cipru, Finlanda si Suedia, ratele prsirii timpurii n rndul celor nscuti n
strintate fiind n continuare de dou ori mai mari. Aceasta din urm este comparabil cu media UE-
28, de 22,6% n rndul elevilor nscuti n strintate, comparativ cu 11,0% pentru populatia de elevi
nativi. n Danemarca, Irlanda, Malta, Olanda si Portugalia, diferentele ntre cele dou grupuri sunt
relativ mai mici, chiar dac, n unele dintre aceste tri, exist rate ridicate ale imigrantilor. n cele din
urm, o tar se evidentiaz ca si exceptie: Regatul Unit are o rat usor mai mare de elevi care
prsesc timpuriu sistemul de educatie si formare profesional n rndul celor nscuti n tar.
Conform unui studiu realizat n Spania, probabilitatea de prsire timpurie a scolii creste cu 16% n cazul celor care au origine strin (IVIE,
2013). n 2013, rata ELET a elevilor de nationalitate strin a fost aproape dubl dect cea a elevilor spanioli. Totusi, aceasta pare s nu
explice n ntregime tendinta de prsire timpurie din Spania, ntruct doar procentajul elevilor imigranti nu influenteaz diferentele ratelor
ELET nregistrate ntre Comunittile Autonome (Ministerul Educatiei, Politicii Sociale si Sportului, 2008). n plus, studiul realizat de Afsa (2012)
arata c, n Franta, copiii migrantilor nu sunt mai predispusi la prsire timpurie dect ceilalti copii.
Traag si van der Velden (2011), care au realizat un studiu n Olanda, sugereaz c elevii care apartin minorittilor etnice sunt mai expusi
riscului de a prsi prematur scoala dect restul populattiei de elevi, deoarece acestora le poate lipsi ceea ce ei numesc 'capitalul uman', care
(39) http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/themes/29_early_school_leaving.pdf
39
ofer un mediu de nvtare cognitiv stimulant, n care se dezvolt copilul. Acest 'capital uman' se msoar n termeni de niveluri de educatie;
cu ct este mai ridicat nivelul de educatie al printilor, cu att este mai putin probabil abandonul scolar al copilului (a se vedea si sectiunea
anterioar privind mediul socio-economic). Ei afirm c, n contextul Olandei, a doua generatie de imigranti, are n general niveluri de educatie
mai sczute dect restul populatiei de elevi si aceasta poate avea un impact asupra perspectivelor lor de angajare. n plus, este mai putin
probabil ca acei copii care provin din familii de imigranti s participe la educatia timpurie, care se demonstreaz ca fiind benefic n
dezvoltarea competentelor n limba trii gazd si reprezint un factor cheie pentru succesul elevilor la scoal.
Neparticiparea la EICP, dificulttile n accesarea unei educatii de nalt calitate, nu n ultimul rnd ca
rezultat al segregrii socio-economice, (asa cum va fi explicat n sectiunea urmtoare), lipsa sprijinului
printilor si competentele insuficiente n limba de predare, toate acestea au impact asupra
performantelor elevilor proveniti din familii de imigranti (Comisia Europeana, 2013b). Abordrile
educationale si metodele de predare care nu acord o atentie suficient nevoilor elevilor care provin
din familii de imigranti, precum si discriminarea etnic din anumite institutii educationale pot afecta n
continuate sansele elevilor de a avea succes la scoal (Luciak, 2004).
n ceea ce priveste grupurile minoritare etno-culturale, populatiile itinerante de nomazi romi si irlandezi
au fost adesea identificate ca fiind printre grupurile cele mai dezavantajate din punct de vedere
educational si, n consecint, fiind expuse unui risc sporit de prsire timpurie a scolii (Luciak, 2006;
Jugovi si Doolan, 2013). De exemplu, conform rezultatelor cercetrii prezentate ntr-un studiu ungar
de Kertesi-Kzdi (2010), aproximativ 50% din totalul populatiei Roma finalizeaz nvtmntul
secundar superior, ceea ce este totusi foarte sczut, n comparatie cu 85% din populatia non-Roma.
ntruct comunittile rome si cele nomade reprezint un grup deosebit de vulnerabil n ceea ce
priveste participarea la educatie si obtinerea succesului, ele sunt, prin urmare, expuse unui risc mai
40
mare de a prsi timpuriu scoala. O serie de tri ( ) au implementat politici si msuri specifice de
reducere a ratelor ELET n rndurile acestui grup (a se vedea Capitolul 3, Sectiunea 3.3).
Desi unele probleme comune n rndurile elevilor care provin dintr-o minoritate/familie de imigranti,
precum barierele lingvistice si culturale, pot genera un dezavantaj educational si un risc potential de
prsire timpurie, ele pot fi identificate si combtute destul de usor. Elevii care provin din familii de
migranti constituie mai degrab un grup eterogen, iar diversitatea prevaleaz asupra caracteristicilor
comune. De exemplu, exist diferente ntre copiii din familiile de imigranti nou-sositi si a doua generatie
de imigranti. Acest din urm grup are de obicei mai mare succes la scoal dect noii veniti (Luciak,
2004). n plus, desi diferentele n interiorul si ntre grupurile etnice minoritare sunt dificil de urmrit, datele
din Regatul Unit (Anglia), cu privire la ratele de absolvire a scolii, arat c, de exemplu, elevii din
anumite medii etnice, de exemplu, cei de origine chinez si indian au performante scolare mai bune
dect elevii din Africa, Caraibe, cei de origine pakistanez si din Bangladesh, sau Roma si elevii nomazi
(Luciak, 2006). Datele statistice din Regatul Unit arat c dac acestor grupuri le este acordat sprijin
41
educational adecvat, pot obtine niveluri de performant superioare performantelor medii ale elevilor ( ).
De fapt, se pare c mediul socio-economic/familial si primirea unui sprijin adecvat joac un rol mai
important n obtinerea unor rezultate scolare ncununate cu succes, mai degrab dect apartenenta la
mediul 'migrant' sau 'non-migrant' (Comisia European, 2013b). n acest sens, originea 'strin' nu
expune elevul n mod automat riscului de prsire timpurie. Cu toate acestea, trebuie s fie luat n
considerare faptul c populatia imigrant este relativ mai afectat de dezavantaje socio-economice
dect populatia n ansamblu, iar acest lucru ar putea explica performanta scolar mai sczut a
copiilor care provin din familii de imigranti (Comisia European, 2013b).
(40) Bulgaria, Republica Ceh, Germania (unele landuri), Irlanda, Grecia, Spania, Croaia, Italia, Cipru, Lituania, Letonia,
Ungaria, Polonia, Portugalia, Romnia, Slovenia, Slovacia i Finlanda
(41) http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/themes/29_early_school_leaving.pdf
40
Factori de gen
Conform lui Traag si van der Veldent (2011), comparativ cu fetele, bietii sunt de dou ori mai predispusi
s prseasc scoala fr nicio calificare sau cu calificri reduse. Cercetrile internationale si cele
nationale confirm faptul c bietii sunt mai predispusi s prseasc timpuriu scoala comparativ cu
fetele (Comisia European, 2009; EACEA/Eurydice, 2009; ROA 2013; de Witte si altii., 2013; a se vedea
Capitolul 6 pentru mai multe informatii asupra impactului factorilor de gen asupra ELVET).
n Grecia, bietii din nvtmntul secundar inferior, secundar superior si din cel profesional si tehnic, din toate zonele geografice
(urban, suburban, rural) nregistreaz rate superioare ale ELET, n comparatie cu fetele. Aceast diferent este mai mare n mediul
rural (Rousseas si Vretakou/ Institutul Pedagogic Elen, 2006).
Datele colectate de ctre Ministerul Educatiei din Italia n 2013 din registrul elevilor au confirmat, de asemenea, c bietii sunt mai
expusi riscului de prsire timpurie a scolii dect fetele.
Cele mai recente date referitoare la bietii si fetele care prsesc timpuriu sistemele de educatie si
formare profesional din Europa se coroboreaz cu aceast constatare, deoarece demonstreaz un
tipar de gen consecvent (a se vedea Figura 2.3). Media UE-28 a bietilor cu vrsta ntre 18 si 24 de
ani care au absolvit cel mult nivelul de nvtmnt secundar inferior si care nu se afl n continuare n
sistemul de educatie sau formare profesional este de 13.6%,comparativ cu 10.2%, n cazul fetelor.
Desi exist unele diferente ntre trile europene, n aproape toate trile, ratele bietilor care prsesc
timpuriu scoala sunt superioare celor ale fetelor. Pentru Cipru diferenta este mai mare de 10 puncte
procentuale. Alte tri cu disparitti mari ntre ratele de prsire ale bietilor si cele ale fetelor sunt
Estonia, Spania, Italia, Letonia, Portugalia si Islanda, cu diferente variind ntre 6.5 si 9.1 puncte
procentuale. n doar cteva tri (Slovacia, Austria si Elvetia), diferenta dintre ratele de prsire ale
bietilor si cele ale fetelor este sub un punct procentual.
Dou tri (Bulgaria si Turcia) arat o tendinta opus. Figurile arat rate usor mai ridicate ale prsirii
timpurii n cazul fetelor, comparativ cu cele ale bietilor, cu diferente de 0,4 pentru Bulgaria si 4.9
pentru Turcia. Cemalcilar si Goksen (2012) explic faptul c fetele din Turcia, fie nu frecventeaz
scoala deloc, fie o prsesc timpuriu. Conform acestor autori, diferentele persistente de gen n ceea
ce priveste rezultatele educationale din Turcia sunt cauzate de efectele interdependente ale macro-
structurilor (de ex, participare limitat pe piata muncii a femeilor), de factori familiali si de asteptrile
culturale fat de fete.
Figura 2.3: Procentul prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional, n functie de sex, 2013
% %
Bieti Fete
Sursa: Eurostat, EU_LFS [edat_lfse_14] (date extrase n luna octombrie 2014).
41
Date (Figura 2.3)

Bieti 13.6 13.2 12.3 5.4 9.9 10.4 13.6 9.8 12.7 27.2 10.7 5.5 20.2 14.8 13.6 7.8 8.4
Fete 10.2 8.7 12.7 5.5 6.2 9.3 5.8 6.9 7.5 19.8 8.7 3.4 13.7 4.2 5.8 4.7 3.7
Bieti 12.5 23.2 10.9 7.7 7.9 23.4 18.6 5.0 6.7 10.4 7.9 13.7 5.6 24.4 : 15.7 35.0
Fete 11.1 18.4 7.4 7.0 3.2 14.3 16.0 2.6 6.1 8.3 6.2 11.2 5.2 16.4 : 11.6 39.9
Sursa: Eurostat, EU_LFS [edat_lfse_14] (date extrase n luna octombrie 2014).

Croatia: Fiabilitate sczut a datelor.
Lituania, Luxemburg si Slovenia: Fiabilitate sczut a datelor pentru fetele care prsesc timpuriu scoala.
Faptul c bietii sunt supra-reprezentati n rndul elevilor care prsesc timpuriu sistemele de
educatie si formare sugereaz si o legtur puternic ntre gen si rezultatele scolare. ntr-adevr,
fetele tind s obtin rezultate mai bune dect bietii la scoal, iar mai multe fete dect bieti
beneficiaz de nvtmnt secundar superior (OCDE, 2012). n general, aceast situatie apare din
cauza diferitelor experiente ale bietilor si fetelor pe parcursul nvtmntului obligatoriu. De exemplu,
se consider c bietii sunt predispusi s ntmpine mai multe dificultti de adaptare la mediul scolar
dect fetele (Nevala si altii, 2011).
Evalurile internationale ale performantelor elevilor rat c fetele au un avantaj vizibil fat de bieti, n
ceea ce priveste citirea. Pe de alt parte, bietii au performante mai bune dect fetele la matematic
si stiinte. Totusi, att bietii ct si fetele, pot fi afectati n mod egal de dezavantajele socio-economice,
care la rndul lor, sporesc riscul de performant sczut. Astfel, genul constituie doar unul dintre
numerosii factori responsabili pentru diferentele ntre rezultatele scolare obtinute la diverse materii. De
fapt, mediul si statutul socio-economic pare a fi un indicator mai puternic al performantei scolare dect
apartenenta la un gen sau la cellalt (EACEA/Eurydice, 2010).
Dumais (2002) consider c elevii cu un statut socio-economic superior tind s aib o performant
mai bun la scoal, iar cu ct este mai ridicat statutul socio-economic, cu att este mai putin influent
factorul de gen. n acelasi sens, Flouri si Ereky-Stevens (2008) avanseaz premisa conform creia,
desi este mai probabil ca bietii din cartierele 'srace' sau 'medii' s prseasc scoala dup
nvtmntul obligatoriu dect fetele care locuiesc n acelasi cartier, diferentele de gen n cartierele
nstrite par a fi nesemnificative.
n analiza lor, Beekhoven si Dekkers (2005) concluzioneaz c printii copiilor care provin din medii
socio-economice superioare au cunostintele si resursele financiare pentru a le oferi copiilor lor un
ajutor mai mare pe durata parcursului educational al acestora, comparativ cu printii care au un
capital cultural, social si economic mai limitat. n plus, lipsa anumitor resurse (de ex., capitalul cultural
si social) pare a fi mai semnificativ n explicarea prsirii timpurii de ctre bieti a sistemelor de
educatie si formare profesional. Beekhoven si Dekkers (2005) recomand ca aceste constatri s fie
tratate cu precautie, deoarece dimensiunea esantionului folosit pentru analiza lor este relativ mic, si
alte variabile pot influenta considerabil rezultatele. n cele din urm, diferentele de motivatie si atitudini
n rndul bietilor si fetelor pot avea un impact asupra performantei educationale si, prin urmare, pot
reprezenta un alt factor de risc care duce la prsire timpurie (EACEA/Eurydice, 2010). Prin urmare,
ca si n cazul statutul de imigrant factorul de gen nu este n sine un factor determinant.
42
2.2. Factori legati de sistemul educational

Politicile educationale care ncurajeaz un mediu stimulant pentru toti cei care nvat si, n special,
pentru cei care ntmpin dificultti la scoal, ca rezultat al circumstantelor personale si/sau al
mediului familial, pot contribui la prevenirea prsirii timpurii a scolii. Sistemele de educatie si formare
profesional pot crea acest tip de mediu de nvtare dac elevii sunt plasati n centrul procesului de
nvtare si dac predarea, nvtarea si asistenta sunt personalizate pentru a rspunde nevoilor si
talentelor individuale ale elevilor.
Anumiti factori legati de scoal, care au un impact asupra prsirii timpurii nu sunt analizati n detaliu
aici. Acestia privesc climatul scolar, inclusiv conflictele cu profesorii, violenta si intimidarea n scoal,
etc. n plus, problemele individuale legate de scoal nu sunt elaborate aici; cu toate acestea, ele joac
de multe ori un rol n decizia elevilor de a prsi timpuriu scoala. De exemplu, n Croatia, unele dintre
motivele cele mai frecvent raportate pentru prsirea timpurie sunt: performanta scolar sczut, lipsa
motivatie si probleme de disciplin (Feric si altii, 2010). n mod similar, n Franta, rezultatele elevilor au
fost raportate ca fiind unul dintre principalii factori de predictie a prsirii timpurii, dup analizarea
efectelor mediului socio-economic si al repetentiei (Afsa, 2012).
Trsturile sistemelor educationale analizate mai jos, care pot avea un impact negativ asupra ratelor
ELET, includ repetentia, segregarea socio-economic si orientarea precoce. n schimb, alte functii
evidentiate, care au un efect pozitiv asupra prevenirii sau reducerii prsirii timpurii, sunt educatia si
ngrijirea copiilor prescolari de nalt calitate si nvtmntul primar si secundar bine conceput.
Repetentia
Repetentia descrie procesul de a-i obliga pe elevi s repete un an, atunci cnd se consider c nu au
fcut progrese suficiente. Se presupune c repetarea unui an le ofer posibilitatea de a dobndi
cunostintele de care au nevoie pentru a continua cu succes cariera scolar. n Europa, repetentia este
posibil n conformitate cu reglementrile existente n majoritatea sistemelor de educatie, desi n
multe tri este rar aplicat (EACEA/Eurydice, 2011).
Cu toate acestea, repetentia nu mbuntteste n mod necesar performantele academice. Dimpotriv,

rezultatele cercetrilor au evidentiat n mod constant efectele negative ale repetentiei. Ele ofer, n
special, dovezi cu privire la efectele negative ale repetentiei asupra rezultatelor academice, socio-
emotionale si comportamentale ale elevilor, care cresc si mai mult riscul de performant slab si, n
multe cazuri, pot s-i determine s prseasc scoala prematur (de exemplu, Thompson si
Cunningham, 2000; Jimerson, 2001; Silberglitt si altii, 2006; Iacov si Lefgren, 2009). n Spania, elevii
care repet clasa au rate mai mari de prsire timpurie dect elevii crora li se ofer scolarizare
suplimentar si asistent pentru evitarea repetentiei. Cercetarea bazat pe experientele a 856 de
persoane care au prsit timpuriu scoala a artat c 88% au prsit scoala din cauza experientelor lor
de repetentie (Mena Martnez si altii, 2010).
O analiz sistematic a saptesprezece studii care examineaz factori asociati cu abandonul

nvtmntului secundar nainte de absolvire confirm c repetentia este, de fapt, un indicator de
abandon scolar (Jimerson, Anderson, si Whipple, 2002). Aceasta este perceput de ctre elevi ca un
eveniment extrem de stresant, care afecteaz negativ stima de sine (Anderson, Jimerson si Whipple,
2005) si, astfel, sporeste esecul scolar, comportamentul cu risc ridicat si probabilitatea de a prsi
timpuriu scoala (Field, Kuczera si Pont, 2007; Rumberger si Lim, 2008).
De asemenea, studiile longitudinale arat c repetentia este legat de un risc crescut de abandon
scolar (Jimerson et al, 2002;. Allensworth, 2005), alturi de variabile la nivelul elevilor, cum ar fi stima
de sine sczut, comportament problematic, performante academice sczute precum si de variabilele
la nivel familial, cum ar fi nivelul sczut de educatie al mamei (Jimerson et al., 2002). Cu alte cuvinte,
repetentia poate afecta mai ales pe acei elevi cu rezultate nesatisfctoare, care sunt deja cei mai
expusi riscului de esec (Iacov si Lefgren, 2009). ntruct procentul elevilor care rmn n urm la
43
nvttur ca rezultat al repetentiei este mai mare dect al celor care provin din medii dezavantajate,
repetarea unui an creste astfel inegalittile sociale (OCDE 2012).
Conform Programului pentru Evaluarea International a Elevilor (PISA) al OCDE din anul 2012 (a se
vedea Figura 2.4), cel mai mare procent de elevi care raporteaz c au repetat o dat clasa pe
parcursul nvtmntului primar, secundar inferior sau secundar superior se regseste n Belgia
(36,1%), urmat ndeaproape de Spania, Luxemburg si Portugalia (toate cu peste 30%). Dou dintre
aceste tri (Spania si Portugalia) au, de asemenea, unele dintre cele mai ridicate niveluri de prsire
timpurie din Europa. n Franta si Olanda, rata elevilor care au repetat o dat clasa este de aproape
30%. Germania si Elvetia au rate de aproximativ 20%.
La cellalt capt al spectrului, cele mai mici rate ale repetentiei (sub 3%) sunt n Croatia, Lituania,
Regatul Unit si Islanda. n Norvegia, rata de repetentie este nul. Existenta unor posibilitti de
recuperare la sfrsitul anului scolar (Lituania) sau trecerea automat n clasa urmtoare (n mod
cutumiar sau pe temei juridic), pe parcursul nvtmntului obligatoriu (Regatul Unit, Islanda si
Norvegia) poate explica partial nivelul sczut de repetentie din aceste tri (EACEA/Eurydice, 2011).
Cu toate acestea, diferentele mari existente ntre trile europene n ceea ce priveste ratele de
repetentie nu sunt legate numai de reglementrile n vigoare. Practica de a permite elevilor s repete
un an pare a fi ncorporat ntr-o "cultur" a repetentiei si n convingerea general mprtsit c
repetarea unui an este benefic pentru procesul de nvtare al elevilor (ibid.).
Figura 2.4: Procentul elevilor care raporteaz c au repetat clasa cel putin o dat n nvtmntul primar, secundar
inferior sau secundar superior, PISA 2012
% %
%
BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR HR IT CY LV LT LU HU
36.1 4.8 4.9 4.7 20.3 3.5 8.6 4.5 32.9 28.4 : 17.1 4.0 8.5 2.5 34.5 10.8
MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK CH IS LI NO TR
: 27.6 11.9 4.2 34.3 4.5 3.4 7.6 3.8 4.0 2.7 19.9 1.2 18.9 0.0 14.2
Sursa: OECD, Baza de date PISA 2012.
Not explicativ
Programul OCDE pentru Evaluarea International a Elevilor (PISA) msoar cunostintele si competentele elevilor cu vrsta de
15 ani la citire, matematic si stiinte. n majoritatea trilor, elevii de aceast vrst se apropie de sfrsitul nvtmntului
obligatoriu.
44
n ultimul rnd, costurile repetentiei sunt ridicate, att pentru elevi, ct si pentru societate. Sistemele
educationale trebuie s le ofere elevilor un an suplimentar de nvtmnt, iar intrarea acestor pe piata
muncii este ntrziat. n plus, ca rezultat al probabilittii crescute ca elevii s prseasc timpuriu
scoala, mpreun cu toate consecintele asociate, pot creste si cheltuielile cu alte servicii publice,
precum serviciile de sntate si sociale (Jimerson, Pletcher si Graydon, 2006).
Segregarea socio-economic a scolilor

O varietate de elevi n scoli, provenind din medii diferite, poate fi benefic pentru toti elevii, n special
pentru cei care provin din medii dezavantajate sau pentru cei ai cror printi au un nivel sczut de
educatie. Totusi, aspectele socio-economice sunt adesea cauza principal de segregare n educatie
si, n mod frecvent, interactioneaz cu alti factori, precum provenienta rasial sau etnic (statutul de
imigrant sau apartenenta la o minoritate) (Comisia European. 2011a).
Segregarea n educatie poate aprea din diferite motive. Pe de o parte, aceasta poate fi cauzat de
selectia realizat n sistemul educational. Evaluarea elevilor, care nu ia suficient n calcul mediul
dezavantajat sau apartenenta la o familie de imigranti poate determina supra-reprezentarea acestor
elevi n cadrul scolilor 'dezavantajate' sau chiar ndrumarea lor ctre nvtmntul special (Agenia
European pentru Dezvoltarea nvmntului Special, 2009). Pe de alt parte, segregarea social a
scolilor poate rezulta din tendinta diferitelor grupuri sociale de a locui n diverse zone (OCDE, 2007)
Indiferent de motiv, segregarea socio-economic s-a demonstrat a fi problematic n multe privinte.

Sistemele scolare cu un nivel ridicat de segregare nregistreaz rezultate scolare nesatisfctoare
(ibid.). Mai mult dect att, n scolile n care sunt concentrati elevii dezavantajati socio-economic se
regsesc mai multe probleme comportamentale (Hugh, 2010). n consecint, riscul de prsire
timpurie al elevilor este considerabil mai ridicat n aceste scoli (Lyche, 2010; Traag si van der Velden,
2011; Nevala si altii, 2013). Efectul segregrii socio-economice asupra compozitiei populatiei de elevi
dintr-o scoal este, de fapt, att de puternic nct este mai probabil ca si un elev mediu s
abandoneze o scoal care are niveluri ridicate de ELET, comparativ cu o scoal care are rate mai
moderate ale ELET (Audas si Willms, 2001).
Orientarea precoce
Separarea elevilor ctre parcursuri educationale diferite pe baza performantelor acestora (orientarea
precoce) reprezint o alt practic obisnuit n multe tri europene. Aceasta are de obicei ca rezultat
directionarea elevilor fie ctre programe educationale sau vocationale, ceea ce conduce, n final, ctre
perspective educationale si de carier diferite.
Cei care sunt n favoarea orientrii sugereaz c elevii nvat mai bine n clase omogene, care
urmeaz un curriculum si un proces de predare adecvat abilittilor lor. Cu toate acestea, cercetarea
arat c separarea timpurie a elevilor are un puternic impact negativ asupra celor plasati pe anumite
rute care nu corespund potentialului si/sau aspiratiilor acestora (Hattie, 2009). Se pare c astfel cresc
diferentele si inegalittile ntre performantele elevilor (Hanuschek si Wmann, 2006; OCDE, 2012).
Elevii dezavantajati, precum cei proveniti din familii de imigranti sau care apartin unei minoritti, sunt
afectati n mod special de orientarea precoce, ntruct, ntr-o etap precoce sunt n mod frecvent plasati pe
rutele cele mai putin orientate ctre educatie, de exemplu nainte de a fi avut oportunitatea s-si dezvolte
competentele lingvistice, sociale si culturale necesare pentru a-si atinge potentialul (Spinath si Spinath,
2005; OECD, 2010). n combinatie cu un sistem educational rigid care ofer o permeabilitate limitat a
parcursurilor educationale, elevii cu performante academice reduse pot, n consecint s si piard
motivatia de rmne n sistemele de educatie si formare profesional (Comisia European, 2011a).
Orientarea precoce poate antrena un cerc vicios n ceea ce priveste asteptrile profesorilor si pe cele
ale elevilor. Profesorii pot avea asteptri mai reduse de le elevii cu performante sczute; iar elevii si
ajusteaz n consecint asteptrile si eforturile (OCDE, 2010). n plus, elevii nceteaz s beneficieze
45
de influenta pozitiv de a fi n preajma colegilor lor mai avansati (Hanuschek si Wmann, 2006;
Rumberger si Lim, 2008). n cele din urm, profesorii mai experimentati si mai competenti tind s
predea n institutiile educationale mai performante (OCDE, 2010). Drept rezultat, elevii care se
regsesc pe un parcurs educational gresit experimenteaz o experient negativ de nvtare; ei pot
suferi si stigmatizare, o scdere a ncrederii de sine si a motivatiei, dezvoltnd astfel un risc mai mare
de prsire timpurie a sistemelor de educatie si formare profesional (Comisia European, 2013a).
Educatia si ngrijirea copiilor prescolari

Importanta si nevoia unei educatii si ngrijiri a copiilor prescolari (EICP) de nalt calitate servicii
pentru copii, de la nastere si pn la vrsta scolar obligatorie a fost puternic accentuat prin diferite
42
initiative ale UE. Concluziile Consiliului din 2011 privind EICP ( ) au reliefat o gam larg de beneficii
pe termen scurt si lung, att la nivel individual, ct si pentru societate. Este pe deplin recunoscut faptul
c expunerea la EICP de nalt calitate favorizeaz succesul n viitoarea educatie a copilului (Mullis si
altii, 2012; OECD, 2011). Aceasta constituie un prim pas fundamental ntr-un lung proces de nvtare
pe tot parcursul vietii si reprezint un element cheie n prevenirea prsirii timpurii si a performantelor
reduse (Comisia European, 2012). EICP de nalt calitate poate astfel nu numai s permit si s
ofere tuturor copiilor instrumentele de a-si realiza potentialul, dar poate s si ajute la atingerea
obiectivului cheie sal Strategiei UE 2020 de reducere a prsirii timpurii a scolii la sub 10%, prin
oferirea unor baze solide pentru o nvtare de succes pe tot parcursul vietii.
EICP de nalt calitate este n mod special benefic pentru copiii care provin din medii sociale
dezavantajate si constituie un punct esential si puternic de pornire pentru construirea unor sisteme
educationale echitabile. Participarea la EICP de la o vrsta fraged poate, de exemplu, s
mbuntteasc competentele lingvistice ale copiilor din familii de imigranti, a cror prim limb nu
este adesea limba de predare n scoal. EICP sporeste si probabilitatea ca acesti copii s aib un
parcurs educational de succes si reduce riscul ca ei s fie exclusi din punct de vedere social (Consiliul
European, 2011; Comisia European/EACEA/Eurydice, 2014). O participare crescut la EICP, n
special a copiilor vulnerabili, poate aduce ulterior n viat beneficii si pentru rate sporite ale ocuprii
fortei de munc si ale veniturilor (Comisia pentru Servicii Publice, 2012).
Rezultatele celui mai recent studiu PISA din anul 2012 arat c aproximativ 95% dintre elevii cu vrsta
de 15 ani din Ungaria, Olanda si Islanda au raportat c au participat la EICP mai mult de un an (a se
vedea Figura 2.5). Acestia sunt urmati ndeaproape de cei din Belgia, Franta si Liechtenstein cu peste
90%. Cu toate acestea, Croatia, Lituania, Polonia au rate de participare mai mici de 60%, iar Irlanda
de 42.8%. Cea mai redus participare la EICP a fost nregistrat n Turcia (8.6%).
Ratele reduse de participare n tri precum Croatia, Lituania si Turcia ar putea fi partial explicate prin
faptul c locul n sistemul de EICP nu este garantat. Totusi, alte tri cu reglementri similare pentru
participarea la nvtmntul prescolar, precum, Italia, Romnia, Slovacia si Islanda au rate de
participare relativ ridicate, de peste 80%. Accesibilitatea, disponibilitatea serviciilor de EICP, aspectele
culturale, vrsta de ncepere a nvtmntului primar obligatoriu, precum si familia, au o influent
puternic asupra participrii copiilor la EICP (Comisia European/EACEA/Eurydice, 2014).
(42) Concluziile Consiliului privind educaia i ngrijirea copiilor precolari: s oferim tuturor copiilor notri cea mai bun
pregtire pentru lumea de mine, JO C 175, 15.6.2011.
46
Figura 2.5: Procentul elevilor care raporteaz c au participat la EICP (nvtmnt prescolar, ISCED 0), pentru mai
mult de un an, PISA 2012
% %
%
BE BG CZ DK DE EE IE EL ES FR HR IT CY LV LT LU HU
93.0 76.7 88.0 78.9 85.2 83.9 42.8 68.0 85.8 91.8 50.8 87.7 73.0 75.4 56.3 82.6 95.5
MT NL AT PL PT RO SI SK FI SE UK CH IS LI NO TR
: 95.0 87.7 51.1 64.4 86.5 72.5 80.0 62.7 71.4 68.9 73.1 94.7 90.5 86.3 8.6
Sursa: OECD, Baza de date PISA 2012.

Not explicativ
Programul OCDE pentru Evaluarea International a Elevilor (PISA) msoar cunostintele si competentele elevilor cu vrsta de 15
ani la citire, matematic si stiinte. n majoritatea trilor, elevii de aceast vrst se apropie de sfrsitul nvtmntului obligatoriu.
Datele colectate n cadrul studiilor cu privire la performantele elevilor (PISA si PRILS) arat n mod
clar beneficiile participrii la EICP. n trile europene participante, elevii care au frecventat EICP n
copilrie, n medie, au performante mai bune cu 35 de puncte, comparativ cu cei care nu au participat
la EICP, ceea ce corespunde cu aproape un an ntreg de scolarizare. Datele din PIRLS 2011 indic
faptul c acei copii care au petrecut perioade mai lungi n EICP sunt mai bine pregtiti s nceap
nvtmntul primar si s aib succes. Pentru majoritatea trilor europene participante la PIRLS 2011,
datele demonstreaz rezultatele la citire sunt cu att mai bune cu ct este mai lung participarea la
EICP (Mullis si altii, 2012; Comisia European/ EACEA/ Eurydice, 2014).
Este inutil de spus c extinderea accesului la EICP si mentinerea sau mbunttirea calittii acesteia
este o conditie esential pentru integrarea cu succes n sistemul scolar a copiilor, n special a acelora
proveniti din medii vulnerabile si pentru prevenirea prsirii timpurii (Comisia European/ EACEA/
Eurydice, 2013).
Tranzitia ctre nvtmntul secundar superior

Cercetrile sugereaz c nvtmntul secundar superior general nu rspunde suficient la nevoile elevilor.
Anumiti elevi abandoneaz nvtmntul secundar superior ntruct nu consider stilul traditional de
predare ca fiind suficient de atractiv (Field si altii, 2007). Astfel, provocarea este de a oferi parcursuri
educationale atractive si relevante pentru a-i ncuraja pe tineri s rmn n sistemul de educatie sau
formare profesional si s dobndeasc o calificare de nivel secundar superior (OECD, 2012).
Curriculum-ul este considerat ca avnd un rol important n implicarea elevilor n educatie (Lamb, 2008
citat n Dale. 2009; Cedefop, 2012). Pentru a fi flexibil din punct de vedere structural, unii cercettori
sugereaz c este nevoie de reform a curriculum-ului pentru a-l face mai relevant pentru tineri,
pentru a reflecta exigentele n schimbare ale pietei muncii, precum si pentru a rspunde cererilor
angajatorilor (Cedefop, 2011; Dale, 2009; Lamb, 2008; OECD, 2012). Cercetrile realizate n Malta
confirm c perceptia n rndul tinerilor, conform creia curriculum-ul este irelevant si neatractiv,
47
explic de ce multi dintre ei prsesc sistemul educational nainte de a dobndi o calificare (Ministerul
Educatiei si Ocuprii fortei de munc (MT), 2012).
Un studiu realizat n Grecia (Rousseas si Vretakou/Institutul Pedagogic Elen, 2006) accentueaz

esecul programelor educationale de a veni n sprijinul elevilor cu dificultti de nvtare sau de a
rspunde nevoilor pietei muncii. Acesta arat c sistemele de educatie si formare profesional nu
ofer elevilor expusi riscului o asistent suficient de specific pentru a rspunde nevoilor educationale,
emotionale si sociale ale acestora. De aceea, ei se nu simt c pot rmne n sistemul de educatie si
formare profesional. n plus, prsirea timpurie reprezint un lung proces de 'lips de implicare' n
raport cu scoala si procesul de nvtare. Adesea, acest proces ncepe chiar din nvtmntul primar,
ca urmare a primelor experiente de esec scolar si nstrinare crescut fat de scoal. Tranzitia ctre
nivelul educational urmtor este n special dificil pentru elevii care ntmpin dificultti la scoal.
Lipsa unei legturi ntre programele scolare si nevoile pietei muncii creste riscul lipsei de implicare a
elevilor, ntruct acestia au foarte putin ncredere c scolarizarea le va fi de folos atunci cnd vor
gsi un loc de munc.
Lipsa de flexibilitate n procesul de tranzitie de la nvtmntul obligatoriu la etapa urmtoare se poate

dovedi plin de provocri si poate astfel creste probabilitatea ca elevii s prseasc timpuriu
sistemele de educatie si formare profesional. n majoritatea trilor, dobndirea unui certificat de
nvtmnt secundar inferior reprezint o conditie pentru continuarea studiilor la nivelul urmtor (Field
si altii, 2007). Diversificarea gamei de oportunitti pe care le au elevii n cadrul nvtmntului
obligatoriu, precum si oferirea unei palete mai extinse de cursuri ulterior nvtmntului obligatoriu
poate reduce riscul de prsire timpurie, ar putea motiva elevii si le-ar oferi parcursuri diferite de cele
traditionale (GHK, 2005; Lamb, 2008; a se vedea si Capitolul 6 privind VET).
Un alt aspect structural important este acela c sistemele educationale pot refuza elevilor transferul
ntre parcursuri (educational, tehnic sau vocational). Elevii care aleg n mod gresit parcursul
educational si care, ulterior, si modific interesele, pot s nu beneficieze de oportunitatea de a
schimba sau de a ncepe o alt filier/un alt program din cauza lipsei de echivalent si transferabilitate
ntre acestea. Acesti elevi se pot considera 'blocati' si si pot pierde motivatie fie pentru a finaliza
programul pe care l-au nceput, fie pentru a continua studiile ulterior nvtmntului obligatoriu. Avnd
o gam limitat de optiuni educationale si 'blocarea' n programe neadecvate sunt elemente
mentionate ntr-un studiu realizat n Franta (Antonmattei si Fouquet, 2011). Lips de flexibilitate n
cadrul sistemului educational si optiunile limitate privind parcursurile educationale pot avea ca rezultat
abandonul scolar (OECD, 2012; Comisia European, 2013a).
Desi n unele tri exist parcursuri flexibile, serviciile de consiliere si orientare n materie de educatie
si carier pot s nu ofere ntotdeauna asistent adecvat elevilor care doresc s aleag parcursuri
alternative la nvtarea de tip clasic (Field si altii, 2007). ndrumarea si consilierea (analizate n detaliu
n Capitolul 5) se dovedeste a avea o important vital pentru a-i ajuta pe elevi s aleag parcursul
educational si de carier adecvat si, astfel, s reduc riscul de prsire timpurie cauzat de greselile
fcute de elevi n alegerea parcursului educational de urmat (Comisia European 2011a; Cedefop.
2010).
48
2.3. Factori legati de piata muncii

Conform teoriei economice, conditiile pietei muncii au impact asupra optiunilor elevilor, atunci cnd
aleg dac s rmn n scoal sau s o prseasc (Tumino & Taylor, 2013). Totusi, alegerile pe
care acestia le fac pot avea un impact semnificativ asupra carierei lor.
Figura 2.6, cu privire la ocuparea fortei de munc n rndul persoanelor cu vrsta de 15-24 ani, n
functie de nivelul educational, arat c este mai putin probabil ca tinerii cu un nivel educational redus,
de exemplu ISCED 0-2 s aib un loc de munc, n comparatie cu cei care au finalizat nvtmntul
de nivel ISCED 3-4 sau 5-8. n medie, n UE-28, 19.7% din tinerii care au absolvit cel mult nivelul
educational secundar inferior au un loc de munc, n comparatie cu 42.7% dintre tinerii care au obtinut
o calificare de nivel secundar superior sau post secundar non-tertiar si cu 54% dintre absolventii de
nvtmnt tertiar. Prin urmare, cu ct nivelul educational al unui elev este mai ridicat, cu att sporesc
sansele acestuia de a fi angajat.
Figura 2.6: Ratele de ocupare a fortei de munc n rndul persoanelor cu vrsta de 15-24 ani, n functie de nivelul
educational (2011 ISCED 0-2, 3-4 si 5-8), 2013
% %
ISCED 0-2 ISCED 3-4 ISCED 5-8
ISCED 0-2 19.7 9.3 4.7 4.5 44.8 44.2 13.7 8.4 5.8 15.0 12.3 1.4 8.7 7.0 10.3 4.6 12.9
ISCED 3-4 42.7 32.2 31.6 41.4 67.1 63.7 44.8 40.0 13.2 17.6 35.9 24.2 24.8 29.6 42.5 36.3 33.1
ISCED 5-8 54.6 44.2 58.5 40.2 71.5 76.3 65.9 65.8 44.9 35.8 52.2 22.7 23.1 49.7 66.5 70.8 38.8
ISCED 0-2 5.3 34.9 52.5 36.2 6.0 15.5 16.1 10.3 3.1 21.9 19.5 33.6 53.9 66.4 : 45.9 29.6
ISCED 3-4 31.3 47.6 71.1 69.2 38.6 27.5 29.8 36.8 36.3 60.7 62.8 52.7 68.8 75.7 : 68.5 32.8
ISCED 5-8 50.0 75.3 77.7 67.4 43.3 36.1 37.5 43.6 22.1 81.7 56.5 71.6 74.1 88.6 : 70.3 53.0
Sursa: Eurostat, EU-LFS [lfsa_ergaed] (date extrase n luna octombrie 2014).

Not explicativ
Rata de ocupare a fortei de munc reprezint persoanele angajate/active, ca procent din populatia total de aceeasi vrst.
Persoane angajate sunt persoane cu vrsta de 15 ani sau mai mare care au muncit, chiar si o or pe sptmn, fiind
remunerate, obtinnd profit sau cstig din partea familiei n cursul sptmnii de referint sau nu au fost la munc, dar au avut
un loc de munc sau o afacere de la care au absentat temporar de exemplu, pe motiv de boal, concediu, disput industrial
sau de educatie sau formare profesional.
2011 ISCED 0-2: Inferior nivelului primar, nivel primar si secundar inferior (nivelurile 0-2).
2011 ISCED 3-4: Nivel secundar si post-secundar non-tertiar (nivelurile 3-4).
2011 ISCED 5-8: Ciclu scurt tertiar, licent sau echivalent, master sau echivalent si doctorat sau echivalent (nivelurile 5-8).
Not specific de tar
Croatia: Fiabilitate redus a datelor pentru ISCED 0-2 si 5-8.
49
Conditiile pietei muncii pot de asemenea influenta decizia tinerilor de a prsi timpuriu scoala. n
functie de contextul economic, piata muncii poate fi un factor de stimulare sau de descurajare a ELET
(Nevala si altii, 2011). De exemplu, niveluri crescute ale oportunittilor de angajare sau piete ale
muncii regionale si sezoniere (precum turismul sau constructiile), pot ncuraja tinerii s prseasc
timpuriu scoala pentru a mbuntti situatia economic a familiei sau pentru a le permite s devin
mai independenti (Comisia European, 2011b). n Grecia, de exemplu, zonele turistice n care tinerii
sunt angajati sezonier sunt cele care sunt mai predispuse la rate ridicate de prsire timpurie
(Rousseas si Vretakou/Institutul Pedagogic Elen 2006).
Cu toate acestea, nivelurile ridicate de somaj pot influenta deciziile elevilor ntr-un mod similar: n
cazul n care observ c probabilitatea de somaj este ridicat, indiferent de calificare, ei pot fi mai
putin nclinati s rmn n scoal. Pe de alt parte, dac elevii observ c cei care detin calificri se
confrunt cu mai putine probleme pe piata fortei de munc, este mai probabil s continue n sistemul
educational, mbunttindu-si capitalul uman (De Witte si altii, 2013).
Unele cercetri nationale sprijin aceast teorie. Datele din Regatul Unit, precum si din Spania au
identificat efecte pozitive si semnificative din punct de vedere statistic ale somajului n ceea ce
priveste probabilitatea de a rmne n sistemul educational (Petrongolo si San Segundo 2002; Clark,
2011; Meschi, Swaffield si Vignoles, 2011; Tumino si Taylor, 2013). n plus, legtura s-a dovedit a fi
mai puternic n cazul brbatilor dect n cel al femeilor. De asemenea, aceleasi date de cercetare au
artat c, n special, somajul n rndul tinerilor conduce la rate mai reduse ale prsirii timpurii n
aceste tri, n timp ce rata ridicat a somajului n rndul adultilor tinde s creasc ratele abandonului.
n cele din urm, un sector de nvtmnt profesional bine dezvoltat poate ajuta la prevenirea prsirii
timpurii a sistemului de ctre elevi. n prezenta unor oportunitti atractive pe piata muncii pentru
absolventii de nvtmnt profesional, elevii pot fi mai nclinati s rmn n sistem si s finalizeze
nivelul secundar superior (Shavit si Muller, 2000; Lavrijsen, 2012; a se vedea, de asemenea,
Capitolul 6 privind VET).
50
CAPITOLUL 3: STRATEGII, POLITICI I MSURI PENTRU
COMBATERE A P RSIRII TIMPURII
n iunie 2011, Consiliul Educatie a adoptat o Recomandare prind privind politicile de reducere a
43
numrului de elevi care prsesc timpuriu sistemele de educatie si formare profesional ( ). Acesta a
subliniat necesitatea unor politici precise si eficiente, fondate pe elemente concrete si bazate pe
circumstantele nationale si a recomandat Statelor Membre s introduc o strategie cuprinztoare
pentru rezolvarea problemei. Strategia trebuie s cuprind toate nivelurile de educatie si s implice
toate domeniile relevante de politici educationale si toti actorii relevanti. Aceasta trebuie s
urmreasc o abordare echilibrat axat pe prevenire, interventie si compensare si s includ msuri
adecvate care s rspund nevoilor grupurilor expuse unui risc ridicat.
n Europa, sase tri/regiuni (Belgia (Comunitatea flamand), Bulgaria, Spania, Malta, Olanda si
Austria) au dezvoltat, pn n prezent, o strategie global de acest fel. Patru tri au dezvoltat strategia
ca urmare a Recomandrii din anul 2011 a Consiliului Educatie, iar Spania si Olanda au introdus-o
anterior. Alte dou tri (Ungaria si Romnia) sunt n curs de adoptare a unei strategii cuprinztoare. n
alte cteva tri (Germania, Irlanda, Polonia, Portugalia, Regatul Unit si Norvegia), desi nu exist o
strategie cuprinztoare de tipul celei descrise mai sus, exist alte strategii generale sau planuri de
actiune pentru a asigura c tinerii si adultii au posibilitatea de a-si finaliza studiile si de a dobndi
calificrile de care au nevoie pentru a reusi la locul de munc. Prima sectiune analizeaz natura
tuturor strategiilor existente.
Cu toate acestea, toate trile au introdus politici si msuri care au fost fie dezvoltate n mod special
pentru combaterea prsirii timpurii sau fac parte din initiative generale/n curs de implementare, care
contribuie la reducerea ratelor de prsire timpurie. De aceea, a doua sectiunea examineaz toate
aceste politici si msuri, indiferent de cadrul din care fac parte. Acestea sunt clasificate n conformitate
cu domeniile cheie adoptate prin Recomandarea Consiliului prevenire, interventie si compensare (a
se vedea definitiile de mai jos). Analiza arat c, n efortul de a preveni prsirea timpurie, majoritatea
trilor au ca scop mbunttirea procesului de predare si nvtare, ncepnd cu educatia si ngrijirea
copiilor prescolari, acestea oferind orientarea n materie de educatie si carier; politicile si msurile
nationale de interventie sunt n principal axate pe oferirea de asistent individual elevilor, n special
acelora care au performante reduse; n domeniul msurilor de compensare, majoritatea initiativelor au
ca scop identificarea celor care au prsit timpuriu sistemele de educatie si formare profesional si
sprijinirea acestora pentru a reintra in sistem.
n final, ultima sectiune a acestui capitol examineaz mai atent politicile si msurile care vizeaz
grupurile specifice expuse unui risc crescut de prsire timpurie. n cele mai multe cazuri, acestea
sunt concentrate pe elevii care provin din medii dezavantajate, dar si pe elevii romi si din familii de
migranti, precum si pe cei cu nevoi educationale speciale.
3.1. Strategii pentru combaterea prsirii timpurii

Pentru a fi eficiente, Recomandarea Consiliului sugereaz ca aceste strategii cuprinztoare de
combatere a prsirii timpurii s includ trei tipuri de msuri:
Msuri de prevenire, care au ca scop combaterea cauzelor primare care pot n cele din urm s
determine prsirea timpurie.
Msuri de interventie, care au ca scop combaterea oricror dificultti aprute, cu care se confrunt
elevii, prin mbunttirea calittii educatiei si formrii profesionale si oferirea de asistent specific.
Msuri de compensare, care creeaz noi oportunitti pentru cei care au prsit sistemul de
educatie si formare profesional nainte de a obtine calificri.
(43) Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a prsirii timpurii a colii, JO C 191, 1.7.2011.
51
n plus, strategiile cuprinztoare de combatere a prsirii timpurii trebuie s ia n calcul toate nivelurile
de nvtmnt general si profesional (a se vedea Capitolul 6 referitor la combaterea ELVET) si trebuie
s coordoneze activittile diferitelor agentii si domenii de politici educationale, precum tineret, social,
ocuparea fortei de munc si sntate. Cu alte cuvinte, recomandarea promoveaz trecerea de la
eforturile actuale la o abordare mai intensificat si cuprinztoare.
n cele sase tri care au adoptat o strategie cuprinztoare pentru combaterea prsirii timpurii (Belgia
(Comunitatea flamand), Bulgaria, Spania, Malta, Olanda si Austria a se vedea Figura 3.1), o gam
larg de politici noi, dar si n curs de implementare acoper toate cele trei domenii de actiune: prevenire,
interventie si compensare. Cu toate acestea, n acelasi timp, unele dintre strategii au si un accent
special. n timp ce strategiile din Belgia (Comunitatea flamand), Malta si Olanda pun un accent puternic
pe msurile de prevenire, strategia din Austria are un element de compensare bine dezvoltat.
n Belgia (Comunitatea flamand), majoritatea actiunilor din cadrul 'Planului de actiune flamand privind prsirea timpurie a scolii'
(lansat n anul 2013) sunt n domeniul prevenirii. Acestea includ furnizarea de informatii despre prsirea timpurie ctre scoli si pe
internet, promovarea parcursurilor educationale flexibile n nvtmntul secundar, mbunttarea nvtmntului secundar
profesional si analizarea impactului pietei muncii asupra prsirii timpurii. n plus, o sectiune specific a strategiei se axeaz pe
colectarea de date privind ELET, precum si pe monitorizare, raportare si sensibilizare cu privire la natura si dimensiunea problemei n
rndul directorilor de scoli si al personalului, prin formare la locul de munc.
'Planul strategic pentru prevenirea prsirii timpurii a scolii' din Malta, (adoptat n anul 2014) are ca scop facilitarea actiunilor
specifice care i vor sprijini pe elevi s valorifice la maxim anii de scoal, ncepnd cu educatia timpurie pn la finalul nvtmntului
obligatoriu si ulterior acestuia. Majoritatea actiunilor acestei strategii cuprinztoare sunt, de asemenea, concentrate pe prevenirea
prsirii timpurii printre altele, prin oferirea de ngrijire gratuit pentru copii, nfiintarea scolilor comunitare de ngrijire, dezvoltarea
unui continutul de nvtare on-line care s rspund mai bine nevoilor de nvtare ale elevului, finantarea unei abordri la nivelul
scolii pentru reducerea prsirii timpurii, consolidarea procesului de tranzitie de-a lungul parcursurilor educationale, revizuirea si
consolidarea orientrii n carier, la toate nivelurile, stimularea sprijinului oferit de printi pentru combaterea prsirii timpurii si
sprijinirea profesorilor pentru a combate provocarea prsirii timpurii.
n mod asemntor, n Olanda, prioritatea politicilor educationale din cadrul programului 'Eforturi pentru reducerea ratelor de
abandon' (implementat din anul 2002) este de a preveni prsirea timpurie a scolii de ctre elevi. Principalele msuri nationale includ
cresterea vrstei de finalizare a nvtmntului obligatoriu, de la 16 la 18 ani, acordarea unui numr matricol fiecrui elev pentru a
face posibil trasabilitatea acestora si producerea de statistici privind ELET la nivel national, regional, municipal si la nivelul scolii,
crearea Portalului Digital al Absentelor prin care este posibil nregistrarea absenteismului scolar, implementarea 'Planului de actiune
pentru orientare n materie de educatie si carier' (2009-2012) si msuri pentru facilitarea transferului ctre programe de nvtmnt
secundar profesional.
n Austria, 'Strategia National pentru combaterea prsirii timpurii' (lansat n anul 2012) se refer la cei trei piloni de prevenire,
interventie si compensare, la toate nivelurile educationale si pentru toate grupurile tint. Prin implementarea msurii 'ndrumare
pentru tineri', care identific si sprijin elevii expusi riscului, Austria a consolidat pilonii de prevenire si interventie. Cu toate acestea,
msurile de compensare pot fi considerate ca fiind pilonul cheie al strategiei. O msur important, care are ca scop compensarea
celor care nu au dobndit calificri este 'Initiativa pentru educatia adultilor'. Ca parte a acestei initiative sunt oferite, n mod gratuit,
cursuri de baz care conduc la obtinerea certificatului de absolvire a nvtmntului obligatoriu. Alte msuri ofer nvtmnt de tip a
doua sans la nivel secundar superior, cum ar fi 'formarea profesional prin ucenicie n cadrul companiilor'.
'Strategia pentru reducerea ratei de prsire timpurie a scolii 2013-2020' din Bulgaria recunoaste nevoia unor politici si msuri
cuprinztoare care s asigure realizarea cu succes de ctre elevi a tranzitiei ntre diferitele niveluri de nvtmnt, oferirea de
oportunitti flexibile si eficiente persoanelor care au prsit sistemul educational de a dobndi competente cheie si de a participa la
diferite forme de formare profesional si facilitarea recunoasterii si validrii rezultatelor educatiei informale si non-formale. Obiectivele
strategiei vor fi realizate prin msuri specifice care au ca scop prevenirea cauzelor profunde ale prsirii timpurii; interventia realizat
atunci cnd elevii ntmpin dificultti; oferirea msurilor de compensare pentru persoanele care au prsit timpuriu scoala si
sprijinirea acestora s se reintegreze n sistemul educational sau s dobndeasc anumite competente.
n Spania, cadrul legislativ national pentru reducerea prsirii timpurii este reprezentat de Legea organic a educatiei din anul 2006
si de noua Lege organic pentru mbunttirea calitti educatiei (LOMCE, 9 decembrie 2013). n anul 2008, Ministerul Educatiei si
administratiile educationale ale Comunittilor autonome au elaborat 'Planul pentru reducerea prsirii timpurii a scolii', care a stabilit
strategia general pentru combaterea acestei probleme n Spania. A urmat un Program numit 'Reducerea prsirii timpurii a
52
C a p i t o l u l 3 : S t r a t e g i i , P o l i t i c i s i M s u ri p e n t ru c o m b a t e re a p r s i ri i t i m p u ri i
sistemului de educatie si formare profesional'. Msurile ntreprinse n cadrul acestui program si, mai recent, n cadrul LOMCE, sunt
implementate n prezent si pot fi clasificate n msuri de prevenire, interventie si compensare. Totusi, acest program nu acoper
toate activittile si toate formele de colaborare ntre Minister si Comunittile autonome n acest domeniu. Datorit descentralizrii,
msurile pot fi diferite n fiecare Comunitate autonom, desi msurile care s-au dovedit eficiente sunt larg rspndite. Fiecare
Comunitate autonom a accentuat msurile pentru abordarea circumstantelor educationale, sociale si economice care au cea mai
mare influent asupra ratelor ELET pe teritoriul lor.
Figura 3.1: Strategii pentru combaterea prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional, 2013/14
Exist deja o strategie cuprinztoare privind

ELET
Este n curs de adoptare o strategie

cuprinztoare privind ELET
Exist alte strategii care contribuie la

reducerea ELET
Nu exist o strategie cuprinztoare
Sursa: Eurydice.
Not explicativ
O strategie cuprinztoare pentru combaterea problemei elevilor care prsesc timpuriu sistemele de educatie si formare
profesional trebuie s fie bazat pe evidente si s acopere toate nivelurile nvtmntului general si profesional, precum si
formarea profesional. Aceasta trebuie s asigure echilibrul ntre msurile de prevenire, interventie si compensare. Trebuie
incluse msuri adecvate pentru a rspunde nevoilor expuse unui risc ridicat.
rile n care sunt n curs de adoptare strategii cuprinztoare privind ELET au elaborat un proiect care va fi publicat n curnd.
n trile care sunt n categoria 'Exist alte strategii care contribuie la reducerea ELET', nu exist o singur strategie
cuprinztoare pentru combaterea problemei ELET, asa cum este definit la nivel european; cu toate acestea, respectivele tri
au dezvoltat strategii si planuri de actiune prin care se asigur c tinerii si adultii au posibilitatea de a-si finaliza studiile si de a
dobndi calificrile de care au nevoie pentru a reusi la locul de munc.
Not specific de tar
Italia: Ministerul Educatiei, Universittilor si Cercetrii lucreaz n prezent la gruparea ntr-un singur cadru a tuturor msurilor
structurale care sunt deja implementate pentru combaterea ELET. Acest plan era prevzut a fi finalizat n anul 2014.
Cooperarea intersectorial sub forma implicrii active si cooperarea agentiilor cheie la nivel national,
regional, local si scoal este esential pentru reducerea prsirii timpurii a sistemelor de educatie si
formare profesional (a se vedea Capitolul 4 privind guvernanta si cooperarea intersectorial.
Agentiile active n fiecare domeniu de politic educational si pot aduce o contributie important n
identificarea de solutii la problemele asociate cu prsirea timpurie (Comisia European, 2013). n
cele sase tri/regiuni care au o strategie cuprinztoare privind prsirea timpurie, cooperarea
intersectorial este asigurat n diferite moduri. n Belgia (Comunitatea flamand), Spania, Malta si
Olanda, fie a fost nfiintat deja un organism specific de coordonare sau este n curs de nfiintare (a se
vedea Sectiunea 4.2 cu privire la organismele de coordonare pentru combaterea prsirii timpurii). n
Bulgaria, este prevzut dezvoltarea unui 'mecanism de coordonare'; n timp ce n Austria, Ministerul
Educatiei si Femeilor si Ministerul Muncii, Afacerilor Sociale si Protectiei Consumatorilor coopereaz
strns pentru implementarea strategiei de combatere a prsirii timpurii.
Mai mult dect att, monitorizarea si evaluarea continu si sistematic a tuturor eforturilor de reducere
a ratei prsirii timpurii este esential pentru a contribui cu informatii la dezvoltarea de politici, pentru
53
a permite realizarea comparatiilor ntre autorittile regionale si locale, precum si a schimbului de bune
practici (Comisia European, 2013).
Toate trile/regiunile care au o strategie cuprinztoare privind prsirea timpurie raporteaz faptul c
monitorizarea si evaluarea reprezint o practic obisnuit.
n Belgia (Comunitatea flamand), monitorizarea si evaluarea sunt actiuni umbrel incluse n strategie. Un grup de lucru tematic inter-sectorial
se reuneste de trei ori pe an pentru a evalua toate actiunile. Guvernul flamand este responsabil pentru monitorizarea general a planului.
Monitorizarea strategiei ELET din Bulgaria include rapoarte anuale de progres, inclusiv raportarea cu privire la utilizarea fondurilor,
analize ale provocrilor ntmpinate, identificarea msurilor de mbunttire, actualizarea planurilor de actiune existente si/sau
dezvoltarea unora noi si informarea institutiilor si a publicului cu privire la rezultatele obtinute. Evaluarea final se va baza pe o examinare
si pe o analiz a performantei globale a strategiei si ar trebui s ofere ndrumri cu privire la politicile care vor fi necesare dup anul 2020.
n cadrul Programului din Spania pentru reducerea prsirii timpurii, Comunittile autonome raporteaz cu privire la activittile aflate
n curs de desfsurare si, mpreun cu Ministerul Educatiei, Culturii si Sportului, realizeaz monitorizarea si evaluarea programului.
'Comitetul sectorial pentru educatie' si Grupul de lucru pentru 'ET 2020' sunt responsabile cu monitorizarea actiunilor legate de
prsirea timpurie.
n Malta, planul strategic recomand mputernicirea Departamentul de Cercetare si Dezvoltare din cadrul Ministerului Educatiei si ocuprii
fortei de munc de a face un bilant al tuturor sistemelor relevante de colectare a datelor si de a construi un cadru solid si structurat de
colectare a datelor pentru a monitoriza amploarea real a prsirii timpurii si de a formula politici eficiente pentru reducerea acesteia.
n Olanda, utilizarea banilor cheltuiti este monitorizat de ctre Ministerul Educatiei si, n plus, un institut de cercetare monitorizeaz
utilizarea si eficienta bugetului.
n Austria, nu exist o monitorizare a implementrii strategiei n ansamblul su, dar sunt supuse examinrii unele dintre msurile
individuale care au fost implementate.
n cele din urm, n Belgia (Comunitatea flamand), Bulgaria si Austria, nu au fost alocate fonduri
suplimentare pentru strategia n sine; n timp ce n Spania, Malta si n Olanda, au fost alocate linii
bugetare specifice pentru combaterea ELET.
n perioada 2007-2012, bugetul total pentru strategia din Spania a fost de 375 236 401 EURO. Strategia a fost co-finantat de
Ministerul Eductiei, Culturii si Sportului si de Comunittile autonome pn n 2010, iar n 2011 si 2012 ntreaga finantare a fost
asigurat de Minister. Finantarea pentru anul 2012 a acoperit actiunile desfsurate pn la 31 decembrie 2013.
n Malta, strategia cuprinztoare include o serie de planuri de actiune, care vor fi implementate si finantate de ctre departamentul
respectiv. Astfel, bugetul este alocat la nivel de departament.
n Olanda, bugetul ELET este alocat fiecrei regiuni si, n total, este de aproximativ 56 milioane de EURO pe an. n plus fat de
acest buget, scolile primesc finansare anual n functie de performant pentru a contribui la reducerea prsirii timpurii. Ca un
stimulent suplimentar, finantarea este disponibil pentru crearea asa-numitor "facilitti suplimentare", n special pentru tinerii cu mai
multe probleme, si anume cei care sunt n imposibilitatea de a obtine o calificare ca urmare a unei combinatii de probleme financiare,
sociale si materiale, si care, de asemenea, pot avea probleme cu legea.
n alte dou tri Ungaria si Romnia strategiile globale de combatere a prsirii timpurii sunt n
prezent n stadii incipiente.
n Ungaria, "Hotrrea Guvernului 1603/2014 (XI.4)" pentru adoptarea unei strategii cuprinztoare referitoare la prsirea timpurie a
fost publicat la data de 4 noiembrie; cu toate acestea, textul strategiei nu era nc disponibil la momentul publicrii prezentului
raport. Msurile incluse n strategie vizeaz abordarea prsirii timpurii prin mbunttirea abilittilor si competentelor elevilor,
mbunttirea ratei de succes scolar, promovarea ocuprii fortei de munc si asigurarea unei tranzitii facile ctre piata fortei de
munc. Una dintre cele mai importante msuri este introducerea unui sistem de avertizare timpurie si de colectare a datelor cu privire
la ELET. Msurile se aplic tuturor nivelurilor, viznd si programele pentru nevoile educationale speciale, pe cele extra-curriculare,
precum si programele organizate n afara scolii.
Strategia din Romnia, care este n curs de aprobare, va asigura coordonarea tuturor politicilor din acest domeniu si va presupune
mai multe fonduri europene pentru proiectele care au ca scop reducerea prsirii timpurii. De asemenea, este de asteptat ca
strategia s creeze un sistem eficient pentru colectarea si analiza datelor privind frecventarea scolii. Pe termen mediu, intentia este
de a asigura o reducere constant a ratei de prsire timpurie a scolii de ctre elevi.
54
n Germania, Irlanda, Polonia, Portugalia si Regatul Unit, desi nu exist o strategie cuprinztoare
unic pentru a combaterea problemei prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare
profesional, conform definitiei la nivel european, aceste tri au dezvoltat strategii si planuri de actiune
pentru a se asigura c tinerii si adultii au posibilitatea de a-si finaliza educatia si de a dobndi
calificrile de care au nevoie pentru a reusi la locul de munc.
Atunci cnd sunt analizate mpreun, diferitele initiative care exist n Germania sunt considerate ample n efortul de a reduce numrul
celor care prsesc timpuriu scoala. Prin initiativa 'Reusita prin educatie' implementat n anul 2007, Guvernul federal si landurile au ca
scop njumttirea procentului de adolescenti care prsesc scoala fr dobndirea calificrilor., de la o medie national de 8% la 4%, iar
rata adultilor tineri care nu au calificri profesionale, dar care pot urma un curs de formare profesional, de la 17% la 8,5% pn n anul
2015. n octombrie 2007, Conferinta permanent a ministrilor educatiei si afacerilor culturale a adoptat si un plan de actiune pentru
reducerea numrului de elevi care prsesc scoala fr a dobndi o prim calificare de nvtmnt general. Scopul este acela de a
facilita tranzitia tinerilor de la nvtmntul secundar inferior la urmtoarea etap fie nvtmnt secundar superior, fie educatie si
formare profesional n sistem dual. De asemenea, planul de actiune vizeaz reducerea numrului de stagiari care prsesc sistemul. n
cele din urm, 'Strategia pentru asistent specific acordat elevilor cu performante slabe' a Conferintei permanente, implementat n
martie 2010, are scopul de a reduce semnificativ numrul elevilor care nu dobndesc o competent minim pn la finalul parcursului lor
educational si de a njumtti numrul adolescentilor care prsesc scoala fr calificri.
Planul de actiune pentru educatie incluziv n Irlanda (DEIS Promovarea egalittii de sanse n scoli) a fost lansat de Ministerul
Educatiei si tiintei n mai 2005 si reprezint principala initiativ de politic educational pentru combaterea dezavantajului educational.
Scopul planului de actiune este de a asigura faptul c nevoile educationale ale copiilor si ale tinerilor din comunittile dezavantajate au
prioritate si sunt rezolvate n mod eficient. Elementele sale de baz includ un Program integrat de asistent scolar (School Support
Programme SSP) care reuneste si se bazeaz pe interventii existente pentru scoli si grupuri de scoli/comunitti cu un nivel concentrat
de dezavantaje. Toate scolile primare si secundare care particip la DEIS beneficiaz de o serie de resurse suplimentare, inclusiv
personal suplimentar, finantare, acces la programe de alfabetizare si calcul matematic si de asistent pentru activitti, cum ar fi
planificarea scoal. Ca parte a SSP, interventii de tipul Schemei de colaborare a comunittii de nvtare organizat acas si Programul
pentru finalizarea scolii sunt puse la dispozitia scolilor primare urbane si a celor secundare care particip la DEIS. n prezent sunt 852 de
scoli (din care 658 primare si 194 secundare) are particip la Programul de asistent scolar DEIS. Acesta face obiectul unei evaluri
continue realizat de Centrul pentru Cercetare Educational si de Inspectorat, care, pn n prezent, au realizat o serie de rapoarte.
n Polonia, dou strategii adoptate n anul 2013 au ca scop explicit s contribuie la realizarea tintei nationale n domeniul ELET, de 4.5%
pn n anul 2020. 'Strategia pentru dezvoltarea capitalului uman 2013 2020' vizeaz s mbuntteasc accesibilitatea si calitatea
educatiei timpurii, n special n zonele rurale; s ofere cursuri suplimentare pentru dezvoltarea intereselor si talentelor elevilor; s
amelioreze calitatea predrii si a formrii profesionale la toate nivelurile; s asigure c educatia si formarea profesional sunt mai
adecvate nevoilor socio-economice si ale pietei muncii; s mbuntteasc modelul nvtmntului profesional; s dezvolte Sistemul
national de validare si al calificrilor si s ntreasc procesul de consiliere educational si profesional din scoli. n plus, documentul
strategic 'Perspectiva nvtrii pe parcursul ntregii vieti' se refer la actiunile pentru mbunttirea abilittilor si competentelor elevilor,
inclusiv msuri pentru prevenirea prsirii timpurii. Strategia presupune cooperarea ntre mai multe prti interesate: guvern central,
guvern local si organisme profesionale, angajatori, ONG-uri si furnizori de educatie si formare profesional.
n Portugalia, Strategia guvernamental pentru promovarea nvtrii si succesului n scoli include un set cuprinztor de msuri n
materie de politic educational care se refer n mod explicit la reducerea prsirii timpurii ca fiind unul dintre rezultatele propuse. n
plus, Consiliul de ministri din data de 21 iunie 2012 a aprobat decretul-lege (Nr. 176/2012) care are un capitol specific intitulat 'Msuri
pentru prevenirea esecului scolar si a prsirii timpurii' pentru nvtmntul de baz si pentru cel secundar. Acest capitol cuprinde
principalele msuri de politici educationale care vizeaz elevii expusi riscului si familiile acestora. Strategia portughez este de a
spori oportunittile de nvtare si performantele elevilor pentru un parcurs educational de durat si ncununat de succes.
Fiecare dintre jurisdictiile din Regatul Unit are propria strategie. n Anglia, initiativa 'Cldim implicarea si viitorul' stabileste strategia
de maximizare a participrii celor cu vrsta cuprins ntre 16 si 24 de ani la educatie, formare si activitti profesionale. 'Cile ctre
succes: prevenirea excluziunii si promovarea participrii' reprezint strategia Irlandei de Nord conceput pentru combaterea
cuprinztoare a problemei tinerilor fr un loc de munc, aflati n afara sistemului de educatie si formare profesional (NEETs). n
Tara Galilor, 'Cadrul pentru implicarea si evolutia tinerilor' (2013) reuneste elementele critice ale reducerii NEETs (pentru cei cu
vrsta de 11 25 de ani) avnd un calendar clar de implementare pe o perioad de doi ani. n Scotia, ca si n restul Regatului Unit,
termenul ELET nu este utilizat n mod explicit. Cu toate acestea, exist strategii si politici care sunt n principal concentrate pe
implicarea tinerilor cu vrsta mai mare de 16 ani n educatie, formare si pe piata muncii. Acestea sunt reprezentate prin angajamentul
guvernului scotian intitulat 'Oportunitti pentru toti' de a oferi un loc n sistemul de educatie si formare profesional tuturor
55
persoanelor cu vrsta de 16 19 ani, care nu au un loc de munc sau se afl n afara sistemului de educatie si formare profesional
si prin strategia scotian de ocupare a fortei de munc n rndul tinerilor 'Actiunea pentru locuri de munc' (2012).
n cele din urm, n anul 2010, Norvegia a introdus un proiect amplu pentru a reduce prsirea
timpurie. Proiectul se apropie acum de sfrsit, dar a implicat consolidarea cooperrii intersectoriale si
pe mai multe niveluri. Unele msuri sunt nc n curs de desfsurare si noi actiuni sunt implementate
pentru atingerea obiectivelor.
n Norvegia, finalizarea educatiei si formrii profesionale de nivel secundar superior a ocupat un loc ridicat pe agenda politic a
ultimilor ani. Proiectul cu durata de trei ani 'Noi posibilitti' a fost introdus de ctre Ministerul Cercetrii si Educatiei n anul 2010
pentru a stabili o colaborare de durat ntre guvernul central, autorittile judetene regionale si municipalitti, cu scopul de a
determina mai multi tineri s finalizeze nvtmntul si formarea profesional de nivel secundar superior. Scopul proiectului este de a
creste rata de finalizare de la 69 la 75 la sut.
n majoritatea trilor/regiunilor mentionate mai sus, odat cu Recomandarea Consiliului din anul 2011
au fost dezvoltate strategiile si initiativele pentru combaterea provocrii presupuse de tinerii care
prsesc timpuriu sistemele de educatie si formare profesional fr calificri corespunztoare, cu
exceptia Germaniei (2007), Spaniei (2006), Irlandei (2005) si Olandei (2002). Cele mai multe tri n
care exist strategii de combatere a prsirii timpurii au ca scop atingerea obiectivelor pn n 2020.
Cteva dintre principalele obstacole pe care le ntmpin trile n dezvoltarea unei strategii au fost
acelea de a asigura colaborarea ntre diferitele sectoare de politici si prtile interesate si, n special, de
a ncuraja scolile s stabileasc legturi cu organisme sau agentii externe, precum, de exemplu, n
Irlanda (a se vedea si Capitolul 4 referitor la guvernant si cooperare intersectorial). n mod
asemntor, strategia austriac nu acoper domenii precum sntate, locuinte, venituri sau bunstare
si, prin urmare, ar trebui s devin mai cuprinztoare n amploarea sa intersectorial. n Spania, chiar
dac exist un cadru national de reducere a prsirii timpurii, exist diferente ntre actiunile si politicile
implementate n Comunittile autonome, precum si ntre dificulttile socio-economice cu care se
confrunt, care au impact asupra ratelor ELET. n cele din urm, n Norvegia, una dintre principalele
provocri este de a crea structuri durabile pentru asigurarea continuittii actiunilor introduse.
3.2. Politici si msuri pentru combaterea prsirii timpurii

Toate trile/regiunile europene au n vigoare politici si msuri care pot ajuta la reducerea prsirii
timpurii, chiar dac acestea pot s nu fie parte a unei strategii cuprinztoare sau s nu fi fost introduse
pentru a combate n mod specific aceast problem. Figura 3.2 clasific toate initiativele nationale
care au impact asupra prsirii timpurii, n functie de tipul acestora (prevenire, interventie si
compensare) si prezint cadrul de politici si intervalul de timp n care se situeaz (strategie
cuprinztoare/ampl, initiativ recent specific sau politici generale n curs de desfsurare).
Toate politicile si msurile enumerate n Figura 3.2 sunt prezentate n ordine descresctoare n functie
de numrul de tri europene n care acestea exist. De asemenea, trebuie mentionat faptul c, desi
aceast Figur face o distinctie ntre rolul acestor initiative n combaterea prsirii timpurii (prevenire,
interventie sau compensare), aceast clasificare nu este ntotdeauna simpl. De exemplu, orientarea
n materie de educatie si carier poate avea mai multe avantaje: poate preveni prsirea timpurie;
poate oferi asistent elevilor expusi riscului sau i poate ghida pe cei care au prsit timpuriu sistemul
de educatie si formare profesional s reintre n sistem (a se vedea si Capitolul 5 referitor la
orientarea n materie de educatie si carier.
56
Figura 3.2: Politici si msuri pentru combaterea sau reducerea ELET, 2013/14
Prevenire
mbunttirea accesului la EICP si a

calittii acesteia
Reducerea fenomenului de repetentie
Politici de desegregare
Msuri de discriminare pozitiv
Dezvoltarea activittilor extra-curriculare

Sporirea flexibilittii si a permeabilittii
parcursurilor educationale
Includerea ELET n educatia initial a
profesorilor si n formarea profesional
Orientarea n materie de educatie si
carier
Interventie
Oferirea de asistent individual
Asistent pentru cei cu performante

reduse
Asistent lingvistic pentru elevii care au o
limb matern diferit
Personal specializat n sprijinul cadrelor
didactice si al elevilor
Identificarea grupurilor expuse riscului de
ELET
Dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie
pentru elevii expusi riscului de ELET
Gestionarea absenteismului
Crearea de retele cu printii si alti actori
din afara scolii
Compensare
Reforma sistemului de educatie de tip a

doua sans
Identificarea persoanelor care prsesc timpuriu
scoala si a msurilor pentru a le ajuta s reintre n
sistemul educatie si formare profesional
Politic general/msur n curs de

Politica/msura inclus ntr-o Strategie Politic/msur recent dezvoltat
implementare, care contribuie la reducerea
pentru ELET (sau asemntor) pentru combaterea ELET
ELET
Not explicativ
Figura prezint tipurile de politici si msuri pentru combaterea ELET care au fost dezvoltate n ultimii ani (din 2009, imediat
dup introducerea tintei UE si publicarea Recomandrii Consiliului) n cadrul sau n afara unei strategii ELET cuprinztoare.
Aceasta include politici si msuri care nu au fost dezvoltate special pentru a combate ELET, dar, cu toate acestea, poate s
contribuie la reducerea ratei de elevi care prsesc timpuriu sistemele de educatie si formare profesional..
Note specifice de tar (Figura 3.2)
Regatul Unit (ENG/WLS/NIR): Nu exist reglementri specifice cu privire la repetentie; n mod normal, este de asteptat ca
progresul scolar al copiilor s se realizeze n cadrul propriei grupei de vrst.
Regatul Unit (WLS): mbunttirea accesului si a calittii EICP nu face parte din strategia de combatere a prsirii timpurii, ci
este mai degrab o politic general/msur n curs de implementare, care poate ajuta la reducerea acesteia.
57
Politici si msuri de prevenire

Multe tri europene raporteaz c sistemul lor de orientare n materie de educatie si carier nu a
fost dezvoltat n mod special pentru reducerea ratei de prsire timpurie; totusi, acesta actioneaz ca
o msur important de asistent, care poate contribui la reducerea prsirii timpurii, n special pentru
elevii care sunt expusi riscului.
De exemplu, n Finlanda si Islanda, orientarea si consilierea sunt destinate tuturor elevilor, n special celor cu dificultti de nvtare,
cu performante reduse sau care au abandonat scoala. n Luxemburg, n plus fat de Centrele locale de Actiune pentru tineret
(Action locale pour jeunes), care ofer consiliere si asistent individual pentru elevii cu performantele cele mai reduse, exist un
serviciu de consiliere dedicat pentru elevii care provin din familii de migranti recent sositi si pentru printii acestora (Cellule d'accueil
scolaire pour lves nouveaux arrivants).
Alte tri au extins sau revizuit recent serviciile de orientare n materie de educatie si carier (adesea
ca parte a strategiilor lor referitoare la prsirea timpurie), n vederea prevenirii prsirii timpurii prin
ajutarea elevilor s nteleag care sunt punctele lor forte, talentele, optiunile de studii si perspectivele
de carier (a se vedea si Capitolul 5 referitor la rolul orientrii n materie de educatie si carier pentru
combaterea ELET).
Initiativele sunt ample, de la dezvoltarea si extinderea actualelor servicii de consiliere educational si de carier (ES, CY, LT);
introducerea planurilor de dezvoltare individual si de carier (HU, RO); oferirea de consiliere si orientare special pentru elevii expusi
riscului de abandon (AT, NO); dezvoltarea unui 'Ghid al competentelor pentru pregtirea alegerii carierei si consiliere n carier' (BE de);
la mbunttirea calittii consilierii n carier si sporirea competentelor consilierilor care ofer consiliere n carier (CZ).
n plus, majoritatea trilor din Europa au politici si msuri de natur structural, care contribuie la
prevenirea prsirii timpurii. Acestea includ promovarea accesului la o educatie si ngrijire de nalt
calitate a copiilor prescolari (EICP) si mbunttirea predrii si nvtrii n scoli. n majoritatea
trilor, aceste politici nu sunt n mod necesar parte a strategiei referitoare la prsirea timpurie si nici
nu pot fi clasificate ca politici recent introduse n mod special pentru combaterea prsirii timpurii.
Totusi, ele urmeaz obiectivele generale ale sistemului educational de a ridica standardele de predare
si nvtare si de a mbuntti accesul la EICP de calitate.
De exemplu, oferirea unei perioade de un an sau mai mare de EICP furnizat n mod gratuit reprezint o modalitate prin care Malta si
Irlanda ncearc s creasc participarea si s faciliteze accesul. Spania a crescut oferta de locuri n EICP. n Germania, dreptul
prevzut prin lege la EICP a fost recent extins pentru toti copiii cu vrsta de un an. Iar n Ungaria, participarea la EICP este obligatorie
pentru copiii cu vrsta cuprins ntre trei si cinci ani ncepnd cu septembrie 2015. Alte tri au introdus msuri pentru sprijinul copiilor
vulnerabili, cum ar fi clase pregtitoare pentru copii dezavantajati social (CZ) si planuri pentru nvtmntul prescolar (FI).
n mai multe tri au fost introduse reforme pentru a mbuntti predarea si nvtarea n etapele de nvtmnt obligatoriu. De
exemplu, n Cipru, a fost implementat un nou curriculum pentru nvtmntul prescolar, primar si secundar inferior, care se va axa
pe dezvoltarea de noi abilitti si a competentelor cheie. Portugalia a revizuit curriculum-ul pentru sporirea predrii si a nvtrii si a
autonomiei managementului scolar. colile vor avea acum oportunitatea de a gestiona si adapta curriculum la nivel local, fcndu-l
mai relevant pentru cei care nvat si pentru misiunea scolii. n Belgia (comunitatea german), reformele sunt n special axate pe
nvtmntul secundar, care urmreste s asigure c fiecare elev este ncurajat s si ating potentialul, conform propriului nivel de
dezvoltare, competentelor si obiectivelor pe care le au.
Printre recentele politici si msuri EICP introduse n mod specific cu scopul de a reduce procentul de
tineri care prsesc timpuriu sistemele de educatie si formare profesional se numr:
O crestere a bugetului global pentru EICP (BE fr); nscrierea copiilor de la vrsta de doi ani n nvtmntul prescolar, acordndu-se prioritate
copiilor din zonele dezavantajate social (FR); acces garantat la educatia si ngrijirea copiilor prescolari pentru copiii din familiile expuse riscului
de excluziune social (LT); un nou curriculum national pentru nvtmntul prescolar si obligatia comunelor de a furniza locuri n nvtmntul
prescolar (PL); o evaluare extern la nivel national a calittii EICP, ca baz pentru crearea unor ghiduri pedagogice pentru copii cu vrsta sub
trei ani si pentru revizuirea ghidurilor curriculare existente pentru cei cu vrsta cuprins ntre trei si lase ani (PT).
n mai mult de jumtate dintre trile europene, alte politici si msuri recente pentru reducerea prsirii
timpurii, n multe cazuri, ca parte a strategiei referitoare la prsirea timpurie, vizeaz cresterea
flexibilittii si a permeabilittii parcursurilor educationale. Necesitatea de a face alegeri timpurii
58
ntre diferite parcursuri educationale la o vrst fraged poate s i demotiveze pe cei care nu au fost
bine orientati. n plus, parcursurile educationale care sunt prea rigide pot crea obstacole n calea
finalizrii nvtmntului secundar superior (Comisia European, 2013; a se vedea, de asemenea,
Sectiunea 2.2 privind tranzitia ctre nvtmntul secundar superior). n alte cazuri, cresterea
flexibilittii si permeabilittii parcursurilor educationale a reprezentat mijlocul de a asigura o tranzitie
facil ntre nivelurile educationale sau ntre diferite tipuri de educatie, contribuind astfel la micsorarea
riscului de prsire timpurie.
De exemplu, tri/regiuni, precum Belgia (Comunitatea francez si flamand), Cipru, Polonia si Finlanda au ntreprins reforme
pentru mbunttirea calittii, atractivittii si flexibilittii sistemelor VET. Aceasta include modificri ale sistemelor de calificri, menite
s mbuntteasc recunoasterea si validarea competentelor. n acest sens, n Italia, a fost emis recent un decret legislativ pentru
ncurajarea integrrii depline si pentru recunoasterea experientelor de nvtare non-formal si informal n cadrul sistemului
educational, care, n viitor, vor fi incluse ntr-un 'portofoliu personal' al elevilor.
n Belgia (Comunitatea german), Germania, Lituania si Portugalia, au fost implementate recent proiectele care urmresc reducerea
ELET prin mbunttirea tranzitiei ntre nvtmntul general si diferite tipuri de parcursuri profesionale sau ntre diferite tipuri de
programe profesionale (NL) (a se vedea Capitolul 6 pentru mai multe informatii cu privire la msurile de combatere a ELET n VET).
Un proiect din Islanda are scopul de a asigura elevilor o tranzitie facil de la nvtmntul obligatoriu la cel secundar superior.
n ultimii ani au fost implementate msuri de discriminare pozitiv privind prsirea timpurie. Toate
aceste msuri ofer asistent si resurse sporite pentru scolile si regiunile marcate de probleme socio-
economice, performante educationale si participare reduse, precum si rate ridicate ale ELET.
n Grecia si Cipru, acestea se manifest n asa-numitele Zone educationale prioritare. n mod similar, n Portugalia, n cadrul
programului Teritorii de interventie educational prioritar, actiunile speciale vizeaz elevii expusi riscului de abandon scolar si pe
cei care au prsit deja scoala. n Lituania, scopul de Centrelor multifunctionale universale este de a oferi servicii educationale si
sociale mbunttite n zonele rurale.
n alte cteva tri, msurile de discriminare pozitiv sunt parte a politicilor educationale din n curs de
implementare, care pot contribui la reducerea numrului de persoane care prsesc timpuriu
sistemele de educatie si formare profesional.
De exemplu, n Franta, Politica educational prioritar (ducation prioritaire) are scopul de a corecta impactul inegalittilor sociale
si economice asupra performantei scolare prin consolidarea predrii si a activittilor educationale din scolile si institutiile care se
confrunt cu cele mai mari provocri sociale.
n Slovenia, membrii comunittii rome sunt definiti ca un grup special ale cror drepturi sunt reglementate prin dispozitii legale.
Aceste drepturi prevd msuri suplimentare pentru o crestere a nivelului performantei elevilor romi, precum si pentru integrarea cu
succes a acestora n sistemul educational.
Mai putine tri europene au politici si msuri pentru mbogtirea experientei de nvtare prin furnizarea
de activitti extra-curriculare. i aceste msuri sunt raportate ca avnd un impact pozitiv.
De exemplu, n Ungaria, ziua de scoal dureaz pn la ora 4 cu diverse activitti extra-curriculare oferite dup lectii. n Polonia,
fiecare scoal este obligat s formuleze un plan pentru ore extra-curriculare, menite s i ajute pe elevi s-si dezvolte cunostintele,
competentele, interesele, talentele si independenta.
n Lituania si Portugalia, recentele initiativele de combatere a prsirii timpurii permit scolilor s conceap activitti si programe
pentru a satisface nevoile actuale ale elevilor, cum ar fi programe culturale, artistice, de mediu si de sntate, educatie intercultural
sau de predare suplimentar.
mbunttirea capacittii de ntelegere a profesorilor n ceea ce priveste motivele care determin

prsirea timpurie, ce anume o declanseaz, semnalele de avertizare timpurie, precum si rolului
cadrelor didactice n prevenirea acesteia ar trebui s fie accentuate n formarea initial si continu
cadrelor didactice (Comisia European, 2013). ase tri/regiuni au dezvoltat recent msuri n acest
domeniu, uneori ca parte a strategiei lor cu privire la prsirea timpurie.
De exemplu, n Belgia (Comunitatea francez si flamand) si n Luxemburg problematica abandonului scolar si a prsirii timpurii
este acum inclus n programele de formare initial si/sau de dezvoltare profesional continu a cadrelor didactice. n plus, n
59
Spania, capt important furnizarea unei formri a profesorilor n domeniul orientrii n materie de educatie si carier, ca o msur
de prevenire a prsirii timpurii.
n schimb, foarte putine tri europene au implementat recent politici sau msuri de limitare a
repetentiei. n cele mai multe dintre ele, au fost introduse reforme de aceast natur ca parte a
politicii generale, mai degrab dect ca o msur specific pentru a preveni prsirea timpurie.
De exemplu, n Belgia (Comunitatea francez), a fost lansat recent un proiect pilot, prin care scolile care particip voluntar sunt
ajutate s identifice alternative la repetentie. n Letonia si n Portugalia, recent introdusa legislatie prevede msuri obligatorii de
sprijin pentru elevii cu dificultti de nvtare, precum si oportunitti pentru ca elevii s repete examenele, astfel nct s repete un an
doar n anumite circumstante.
Politicile de desegregare, care vizeaz extinderea compozitiei sociale a scolilor si cresterea nivelului
de performant n scolile segregate social, au fost dezvoltate recent n cadrul unei strategii privind
prsirea timpurie n doar dou tri europene, iar n alte patru exist initiative generale n acest
domeniu, care sunt n curs de implementare.
n Ungaria, reglementrile permit ca bazinele scolare s fie definite lund n considerare statutul social al familiilor care locuiesc n zon.
n Romnia se poate identifica un exemplu de politic educational n curs de implementare n acest domeniu, prin ordinul
ministerial aflat n vigoare din anul 2007, care are ca scop s previn repartizarea copiilor romi n anumite scoli. Consiliul National
pentru Combaterea Discriminrii monitorizeaz situatia.
Politicile si msurile de interventie

Politicile de interventie sunt concepute pentru a identifica ntr-un stadiu timpuriu elevii care se
confrunt cu dificultti, astfel nct acestia s nu devin dezinteresati de nvtare si, n cele din urm,
s prseasc timpuriu sistemele de educatie si formare profesional. Cele mai multe dintre trile
care au implementat msuri de interventie, ca parte a strategiei privind prsirea timpurie, se axeaz
pe acordarea de sprijin individual elevilor, n special celor cu dificultti de nvtare (a se vedea, de
asemenea, Sectiunea 3.3 cu privire la politicile si msurile destinate grupurilor expuse riscului de
prsire timpurie). Exemple ale diferitelor tipuri de politici si msuri dezvoltate n acest domeniu sunt:
De exemplu, n DE, CY, AT, IS si NO se realizeaz identificarea precoce a dificulttilor de nvtare si este oferit sprijin specific. n LU si
PT sunt disponibile clase speciale si/sau cadre didactice suplimentare pentru elevii care au nevoie de sprijin aditional pentru nvtare.
n alte tri unde sprijinul suplimentar nu reprezint doar o msur recent, ci si una n curs de implementare, precum Malta, Polonia
si Slovenia, accentul se pune pe satisfacerea nevoilor individuale de dezvoltare si educationale ale elevilor. n Slovenia, aceasta
include tratament medical acordat elevilor, precum si elevii merituosi.
n Comunitatea francez din Belgia, planurile individuale de nvtare (PIA-Plan individuel d'apprentissage) contribuie la stabilirea
unei abordri coerente ntre diferitele prti interesate care sunt implicate n sprijinirea elevilor. Aceste planuri trebuie s fie utilizate de
ctre scoli n cazurile n care elevii urmeaz un an scolar suplimentar, avnd ore speciale care le permit recuperarea decalajului de
nvtare si dobndirea competentelor necesare. n Danemarca, toate scolile au personal de specialitate care ofer asistent pentru
elevii cu performante reduse. n mod similar, n Spania, elevii primesc sprijin educational la clas sau n afara acesteia din partea
membrilor personalului didactic, ntotdeauna n cadrul programului scoal normal. Scopul este de a stimula nvtarea si performanta
scolar, mbunttind astfel integrarea social a elevilor.
n plus, unsprezece tri (IE, EL, ES, LT, LU, HU, MT, SI, FI, IS, CH) raporteaz c au n derulare politici si msuri care s asigure
integrarea elevilor cu nevoi educationale speciale, contribuind astfel la reducerea prsirii timpurii.
n cele din urm, n opt tri, msurile de sprijin pentru elevi sunt axate pe acordarea de ajutor financiar. Elevii sunt asistati financiar,
de exemplu, prin furnizarea de manuale gratuite, transport gratuit scolar si/sau burse (BG, EL, ES, HR, MT, RO), mese gratuite (IE,
SI) sau stimulente financiare pentru elevi sau familiile acestora, n cazul n care continu s mearg la scoal (ES, MT).
Asigurarea sprijinului lingvistic pentru elevii a cror limb matern este alta dect limba de predare
face parte din eforturile generale n curs de aplicare, n multe tri europene. n cele mai multe dintre
ele, accentul se pune mai mult pe furnizarea de sprijin n procesul de nvtare a limbii de predare si
60
mai putin pe oferirea de lectii n limba matern a elevilor din familii de imigranti (de exemplu, n
Danemarca, Luxemburg, Slovenia, Suedia si Elvetia).
n Danemarca, Suedia, Slovenia si Elvetia, elevii pot participa la ore n limba matern, n plus fat de lectiile de recuperare
organizate n limba de predare. n Luxemburg, acest tip de servicii exist n unele scoli primare pentru elevii a cror limb matern
este portughez. Scopul acestor ore este de a pstra si de a dezvolta competente lingvistice n limba matern, astfel nct s ofere
elevilor o baz mai bun pentru nvtarea altor limbi.
Pe de alt parte, n 14 landuri germane, toti elevii care ncep nvtmntul primar si secundar sunt evaluati n limba de predare. Pe
baza rezultatelor acestei evaluri, sunt dezvoltate programe lingvistice adaptate nevoilor specifice ale elevilor.
Mai multe tri/regiuni au introdus noi politici sau msuri pentru a creste sprijinul n domeniul lingvistic, ca mijloc de reducere a ratelor
ELET, iar n Malta si n Austria, acesta face parte din strategia specific privind ELET. n tri precum Belgia (Comunitatea
francez), Grecia si Cipru, acest lucru nseamn c elevii nou-veniti ar putea petrece mai mult timp n clasele pregtitoare
Implicarea printilor poate ncuraja si motiva tinerii n procesul de nvtare, oferindu-le aspiratii
educationale superioare. n plus, cresterea gradului de constientizare a printilor poate ajuta la
identificarea dificulttilor de nvtare si a semnalelor timpurii ale lipsei de interes, pentru a permite
interventia n timp util (Comisia European, 2013). Un numr relativ mare de tri/regiuni europene au
implementat recent politici si msuri pentru combaterea prsirii timpurii a scolii concentrndu-se pe
cooperarea cu printii si alti parteneri din afara scolii. n toate cazurile, scopul este de a informa
printii n cazul n care un elev este absent de la scoal si s instituie mecanisme de sprijin inter-
sectorial, care implic serviciile sociale si de sntate, pentru a se asigura c nevoile individuale de
nvtare sunt asigurate, iar bunstarea general este sustinut (a se vedea, de asemenea, Sectiunea
4.3 cu privire la parteneriatele multi-agentie).
n putin mai mult de jumtate dintre trile europene, politicile si msurile de interventie se
concentreaz pe identificarea grupurilor expuse riscului de prsire timpurie a sistemelor de
educatie si formare profesional.
Exemple de politici si msuri recente n acest domeniu pot fi gsite, de exemplu, n Danemarca, Lituania si Ungaria, unde au fost
sau sunt creata baze de date cu prezenta la scoal pentru identificarea celor expusi riscului de prsire timpurie. n Belgia
(Comunitatea francez) si Grecia, acest tip de date sunt colectate si/sau analizate prin observatoarele nou nfiintate pentru
prevenirea violentei scolare si a abandonului. n Cipru si n unele scoli din Luxemburg, elevii expusi riscului de prsire timpurie
sunt identificati printr-o varietate de msuri, inclusiv prin evaluarea competentelor, mentorat sau alte servicii de asistent.
Unele tri/regiuni raporteaz c au implementat politici si msuri de interventie pentru combaterea

violentei n scoal, care pot contribui, de asemenea, la identificarea si ajutarea elevilor expusi riscului.
De exemplu, n Belgia (Comunitatea francez), serviciul de echipe mobile contribuie la prevenirea violentei si a abandonului scolar
n scolile primare. n scolile secundare, poate interveni, la cerere, un serviciu de mediere, cu scopul de a ajuta la prevenirea
violentei si a abandonului scolar. Este disponibil si un numr de telefon gratuit pentru printii ai cror copii s-au confruntat n scoal
cu violent, conflicte, intimidare sau discriminare. Si n Spania un accent deosebit este pus pe combaterea violentei scolare,
mbunttirea sigurantei, lupta contra abuzului de substante si crearea, n general, a unui mediu propice nvtrii, care poate
contribui la reducerea prsirii timpurii.
De asemenea, mai mult de jumtate dintre trile europene au dezvoltat sau au mbunttit msurile
de monitorizare a absenteismului si de nregistrare a semnalelor de avertizare timpurie cu
privire la elevii care pot fi expusi riscului de prsire timpurie.
n Letonia, a fost mbunttit n ultimii ani sistemul de monitorizare a frecventrii scolii de ctre elevii de vrst scolar obligatorie.
Noul sistem permite autorittilor locale s aib evidenta tuturor elevilor nscrisi n scolile lor. n Lituania, a fost introdus un jurnal
scolar electronic pentru scolile din nvtmntul general si din cel profesional. Acesta permite printilor pentru s acceseze informatii
cu privire la performantele si progresele recente ale copiilor lor, s comunice direct cu profesorii si s participe la forumuri cu la
diverse aspecte. Unele jurnale electronice permit scolilor s trimit un SMS sau e-mail pentru a-i informa pe printi n cazul n care
copilul lor lipseste de la scoal sau ntrzie. De asemenea, n Malta, baza de date cu elevii din fiecare scoal trimite automat
printilor un SMS la n cazul n care absenta copilului lor este neautorizat.
61
Lituania este, de asemenea, printre trile care au dezvoltat sisteme de avertizare timpurie pentru a identifica si a rspunde la
primele semne de ELET. Elevii care, pe parcursul unei luni lipsesc la mai mult de jumtate din lectiile prevzute de curriculum-ul
obligatoriu sunt nregistrati n 'Sistemul National de Informatii privind Absenteismul elevilor'. Aceste date sunt ulterior transmise ctre
sistemele de informatii ale altor agentii, cum ar fi protectia social, afaceri interne sau de ngrijire medical. n Olanda, ncepnd cu
anul 2009, scolile nregistreaz absenteismul prin Portalul Digital al Absentelor. Scopul este de a utiliza o procedur computerizat
simplificat de raportare, care s concentreze timp si efort pe stimularea interesului celor cu absente nemotivate si ndrumarea
acestora, din nou, ctre scoal.
n Turcia, n octombrie 2013, Biroul central pentru educatia de baz din cadrul Ministerului Educatiei Nationale a initiat un proiect
numit Cresterea nivelului de frecventare a scolii primare. Scopul este de a creste rata de participare scolar n primii opt ani de
nvtmnt obligatoriu si de a reduce absenteismul prin: analiza detaliat a situatiei care conduce la propuneri de politici si msuri de
prevenire a prsirii timpurii; revizuirea legislatiei care ofer baza legal pentru msuri de combatere a problemelor identificate ca
factori de risc; combaterea problemei absenteismului n rndul diferitelor grupuri expuse riscului si cresterea gradului de
constientizare n rndul tuturor angajatilor Ministerului si al autorittilor responsabile cu privire la prevenirea absenteismului.
De asemenea, mai multe tri/regiuni raporteaz, despre monitorizarea absenteismului si existenta

unor sisteme de avertizare timpurie functionale, care nu au fost create n mod specific pentru a
combate problema prsirii timpurii, dar care pot totusi s contribuie la reducerea ratelor de prsire
Aceast situatie se refer, de exemplu, la Malta, unde au loc evaluri care ajut la identificarea si combaterea ntr-un stadiu timpuriu
a problemelor pe care elevii le ntmpin la limba maltez si englez.
n alte tri, sistemul de avertizare timpurie este implementat printr-o obligatie impus scolilor (BE de, BE fr) sau profesorilor (EL, PL,
SI) de a gestiona absenteismul, de exemplu, prin nregistrarea electronic a absentelor.
Personalul de specialitate poate avea o important crucial n crearea unui mediu de nvtare care
s rspund nevoilor individuale ale elevilor (Comisia European, 2013). n timp ce aceasta este o
politic general ntr-o serie de tri, patru tri/regiuni au implementat recent politici de interventie
pentru a asigura implicarea specialistilor n eforturile de reducere a prsirii timpurii.
De exemplu, n Portugalia, personalul de specialitate este utilizat pentru a sprijini elevii expusi riscului, prin tutorat sau mentorat,
sprijin psihologic si orientare n materie de educatie si carier. n Belgia (Comunitatea de limb german) au fost nfiintate n ultimii
ani grupuri consultative de specialitate pentru a mbuntti sistemul educational si calitatea predrii. Un nou decret privind crearea
unor functii de consultanti n domeniul dezvoltrii educationale urmreste s asigure c sunt oferite sfaturi practice cu privire la modul
de mbunttire a conditiilor de nvtare si predare.
Mai multe tri utilizeaz n mod traditional personalul de specialitate pentru a-i sprijini pe elevi n
diferite aspecte cu privire la educatia, sntatea, viata personal si social a acestora.
n Slovenia, de exemplu,specialistii n consiliere din scoal sau grdinit i asist pe elevi, profesori si pe printi. Ei ajut la
rezolvarea dificulttilor complexe educationale, psihologice si sociale ale copiilor. n Finlanda, responsabilii cu protectia elevilor i
ajut pe acestia s depseasc problemele de dezvoltare sau cauzate de dificultti ntmpinate la scoal. Situatiile tipice care
necesit atentia consilierului responsabil cu protectia elevilor includ absenteismul, hrtuirea si problemele cauzate de schimbarea
scolilor sau a claselor. Psihologii scolari se ocup de problemele de nvtare si de adaptare la mediul scolar. Si n Suedia personalul
de specialitate este responsabil cu asigurarea snttii copiilor mici si a elevilor din nvtmntul prescolar, obligatoriu si secundar
superior. Aceasta include asistent medical, psihologic si psihosocial, precum si asistent pentru nevoile speciale.
Msuri si politici de compensare
Majoritatea trilor/regiunilor europene au initiative pentru identificarea persoanelor care au prsit
timpuriu sistemele de educatie si formare profesional si de a-i ajuta s se rentoarc n
sistem. n majoritatea cazurilor, aceste initiative au fost introduse destul de recent sau fac parte din
strategiile privind prsirea timpurie. n cea mai mare parte, acestea sunt programe sau scoli speciale
care permit celor care au prsit timpuriu scoala sau sunt expusi acestui risc s finalizeze
nvtmntul de baz si s dobndeasc competente cheie.
Exemple de astfel de initiative sunt proiectul 'Time-out' din Belgia (Comunitatea german), programul 'Noi oportunitti' din Spania,
proiectul 'Educatie alternativ n sistemul de educatie' din Lituania, proiectul pilot 'Pregtit pentru formare' din Austria, 'Programul
62
integrat pentru educatie si formare profesional' din Portugalia, programul 'Proiect de nvtare pentru tinerii adulti' din Slovenia si
'Initiativa liceul popular' din Suedia.
n plus, unele tri/regiuni ofer parcursuri alternative pentru elevii care au prsit scoala fr calificri.
n Bulgaria, aceasta include nvtarea n timpul zilei sau seara. n Belgia (Comunitatea francez), Spania si Islanda, nvtmntul
la distant ofer o oportunitate pentru elevii care nu pot s participe la nvtmntul de mas sau care locuiesc n zonele rurale
pentru a nvta individual sau n grup, cu ajutorul unor instrumente de comunicare interactive.
n Regatul Unit (Anglia), programele profesionale de studiu 16-19 ofer nvtmnt de baz si experient substantial la locul de
munc pentru acei tineri care nu au obtinut certificate generale de absolvire a nvtmntului secundar. n Regatul Unit (Scotia),
initiativa "Oportunitti pentru toti" si propune s ofere un loc n sistemul de educatie sau de formare profesional tinerilor cu vrsta
cuprins ntre 16 si 19 ani care nu au deja un loc de munc sau nu sunt cuprinsi n sistemul de educatie si formare profesional.
n fine, mai mult de 12 tri au realizat recent reforme n domeniul educatiei de tip a doua sans
pentru introducerea sau mbunttirea serviciilor de compensare. Aceste reforme fac parte din
strategia privind prsirea timpurie n jumtate dintre aceste tri.
De exemplu, n Danemarca, Cipru, Polonia si Elvetia s-a ntreprins o gam larg de msuri pentru a mbuntti calitatea si
atractivitatea programelor de nvtmnt profesional si tehnic, n special pentru cei care au prsit prematur sistemul de nvtmnt
(a se vedea Capitolul 6 pentru mai multe informatii privind msurile de combatere a prsirii timpurii n VET).
n Malta si Romnia, sunt fcute eforturi pentru a oferi educatie calitativ de tip a doua sans pentru grupuri specifice, de exemplu
persoane cu dizabilitti (MT) si tineri din zonele rurale sau din zone cu o populatie rom numeroas (RO).
n Italia, o reglementare emis recent a reorganizat sistemul de educatie a adultilor. Fostele centre si clase de sear se vor reuni n
cadrul noilor Centre pentru Educatia Adultilor (CPIA), oferind parcursuri de nvtare personalizate pentru mbunttirea
competentelor si abilittilor adultilor. Noile Centre vor oferi si oportunitti pentru tineri de a obtine o calificare de nvtmnt secundar
inferior sau superior sau un certificat de frecvent pentru primii doi ani de nvtmnt secundar superior (de exemplu, un certificat de
finalizare a nvtmntului obligatoriu). Aceste Centre ofer si cursuri de alfabetizare si cursuri de limba italian pentru adultii care
nvat italiana ca o a doua limb.
Prima scoal de tip a doua sans din Luxemburg (cole de la deuxime chance, E2C) a fost recent nfiintat. Aceasta este
deschis celor care au prsit timpuriu sistemul de educatie si formare profesional, cu vrsta cuprins ntre 16 si 24 de ani si ofer
att nvtmnt general, ct si nvtmnt profesional, activitti extra-curriculare si asistent socio-pedagogic cuprinztoare.
Proiectul islandez 'Educatia poate functiona' reprezint o msur de combatere a prsirii timpurii, prin oferirea sansei de a finaliza
nvtmntul profesional sau pe cel secundar superior elevilor care nu au o calificare.
Mai multe alte tri/regiuni evidentiaz politici si msuri de compensare, referitoare la educatia de tip a
doua sans care nu au fost dezvoltate n mod special pentru a combate prsirea timpurie, dar care
pot contribui la reducerea acesteia. Acestea includ:
reforme n nvtmntul profesional (CY); nfiintarea si/sau extinderea scolilor de tip a doua sans (EL, FR, ES) sau introducerea
unor cadre legale, cum ar fi "Legea educatiei adultilor", n Islanda pentru cursuri care sunt recunoscute oficial ca oferind acces ctre
nvtmntul secundar superior sau tertiar.
3.3. Politici si msuri specifice pentru grupurile expuse unui risc ridicat de
prsire timpurie
O multitudine de cercetri nationale si internationale arat c anumite grupuri de elevi sunt mai
expuse riscului de prsire timpurie dect altele (a se vedea Sectiunea 2.1 referitoare la factorii ELET
care au legtur cu mediul individual si cel familial). Rezultatele arata c persoanele care prsesc
timpuriu scoala sunt n mod frecvent tineri din familii dezavantajate socio-economic, din familii de
imigranti sau de romi sau cei cu nevoi educationale speciale. Recomandarea Consiliului privind
44
prsirea timpurie a scolii ( ) i mentioneaz n mod specific ca grupuri tint cheie pentru interventii
cuprinztoare n materie de politic educational.
63
De fapt, peste tot n Europa, politicile si msurile vizeaz grupurile cu risc mai ridicat (a se vedea
Figura 3.3). Aceste politici pot fi ncorporate ntr-o strategie privind prsirea timpurie, n cazul n care
exist, n alte politici si msuri specifice pentru combaterea prsirii timpurii, sau, n general, n
politicile n curs de implementare care contribuie la reducerea prsirii timpurii (a se vedea Sectiunea
anterioar 3.2). Prin urmare, politicile si msurile specifice prezentate aici se suprapun uneori cu cele
mentionate n sectiunile anterioare. Cu toate acestea, scopul acestei sectiuni este de a evidentia
grupuri specifice expuse riscului de prsire timpurie, care sunt n centrul acestor initiative. Ordinea n
care sunt prezentate mai jos reflect numrul de tri europene care se axeaz axate pe fiecare grup
tint (de la cea mai mare la cel mai mic).
n majoritatea cazurilor, politicile si msurile specifice de combatere a prsirii timpurii se axeaz n

mod special pe elevii care provin din medii defavorizate.
Unele dintre aceste initiative vizeaz toti elevii defavorizati, de exemplu, n cazul claselor pregtitoare pentru copiii defavorizati social
organizate n cursul anului dinaintea nceperii nvtmntului obligatoriu (CZ); n timp ce altele sunt concentrate geografic, ca si n
cazul Zonelor educationale prioritare (CY, EL) sau a Teritoriilor de interventie educational prioritar (PT). O tar si concentreaz
eforturile de a sprijini elevii defavorizati pe desegregarea scolilor (HU).
Un alt exemplu de initiativ pentru reducerea prsirii timpurii prin axarea pe elevii din mediile defavorizate este "Programul pentru
sprijinul si consolidarea nvtmntului secundar" din Spania. Acesta se adreseaz scolilor din nvtmntul secundar cu un procent
semnificativ de elevi care sunt dezavantajati educational din cauza mediului lor socio-cultural. Programul are ca scop mbunttirea
managementului scolar si a rezultatelor educationale, conlucrnd simultan cu elevii, familiile si comunitatea local. colile elaboreaz un
plan de actiune n conformitate cu nevoile lor specifice, iar autorittile educationale ofer finantare pentru implementarea proiectului.
Figura 3.3: Vizarea grupurilor expuse unui risc ridicat de prsire timpurie a sistemelor de educatie si formare
profesional, 2013/14
Elevii din medii defavorizate

social
Elevi din familii de imigranti
Elevi din medii

minoritare/familii de romi
Altii

Not explicativ
Aceast Figur prezint grupurile care sunt considerate ca fiind expuse unui risc ridicat de prsire timpurie a sistemelor de
educatie si formare profesional, si, prin urmare reprezint punctul central al politicilor si msurilor elaborate n mod special
pentru a rspunde nevoilor lor. "Altii" se refer, n cele mai multe cazuri, la elevii cu nevoi educationale speciale
n unele tri, cum ar fi Germania, Irlanda, Franta, Malta, Slovenia si Polonia, politicile si msurile de
sprijin pentru elevii din medii dezavantajate care sunt expusi riscului de prsire timpurie a sistemelor
de educatie si formare profesional vizeaz oferirea unui sprijin suplimentar n functie de nevoile
educationale individuale. Acest lucru se poate realiza prin predare suplimentar, consiliere sporit sau
o mai bun colaborare cu printii.
Legat de aceasta, alte tri, inclusiv Italia si Letonia, au vizat politicile axate pe consolidarea
competentelor cadrelor didactice de a oferi un parcurs educational axat pe cel care nvat si pe
nevoile acestuia pentru elevii defavorizati.
De asemenea, un sprijin specific pentru grupurile defavorizate expuse unui risc crescut de prsire
timpurie, vine sub forma de asistent financiar, n special pentru manuale, oferirea meselor n scoal
si transport (de exemplu, n BG, HR, PL, RO si SI).
64
n scopul de a sprijini tinerii din medii defavorizate social si a reduce riscul de prsire timpurie n Polonia, sprijinul financiar este
disponibil prin intermediul unei indemnizatii scolare. Aceasta este furnizat n mod ad-hoc si ar putea fi acordat elevilor care
ntmpin o dificultate temporar (de exemplu, decesul unui printe, incendiu, etc.). Indemnizatia poate lua form bneasc pentru a
acoperi cheltuielile legate de educatie sau materiale.
n cele din urm, n Lituania exist centre speciale pentru a oferi un sprijin intensiv elevilor defavorizati
care sunt expusi riscului de prsire timpurie.
colile de tineret din Lituania sunt concepute pentru elevii cu vrsta de 12-16 ani care nu au nici motivatia de a nvta si nici abilitti
sociale si care se confrunt cu dificultti de nvtare. Ei sunt implicati n activitti practice care nsotesc curriculum-ul pentru educatia
de baz si, n acelasi timp, beneficiaz de reabilitare social. Casele de tineret sunt concepute pentru elevii cu vrste cuprinse ntre
12 si 17 ani, care au finalizat o perioad de tratament si reabilitare pentru dependenta de substante psihotrope si alcool, precum si
pentru cei care au tulburri de comportament si dezvoltare emotional, avnd nevoie s si mbuntteasc conditia mental si
motivatia pentru nvtare care nsotesc curriculum-ul pentru educatia de baz.
Douzeci si una de tri/regiuni au politici si msuri axate pe alte grupuri expuse riscului de prsire
timpurie a scolii. Acest lucru se refer n mare msur la elevii cu nevoi educationale speciale.
Scopul este, n principal, acela de a promova educatia favorabil incluziunii, adic un mediu de sprijin
si accesul egal la educatie, asistent suplimentar din partea profesorilor si ndrumare si sprijin
suplimentar pe parcursul tranzitiei de la scoal la locul de munc.
n mai multe tri/regiuni, politicile si msurile de reducere a ratelor ELET nu sunt ndreptate numai
ctre elevii cu nevoi educationale speciale, dar si ctre alte grupuri expuse riscului, cum ar fi:
elevi n primul an dup transferul la o scoal profesional (NL); procentul de 10% dintre elevii cu cele mai reduse performante
scolare aflati n ultimul an de nvtmnt secundar inferior (NO); adolescente nsrcinate/ tineri printi si tineri n centre de corectie
(MT); elevii cu probleme de comportament, tulburri emotionale, lipsa de motivatie sau dificultti n adaptarea la sistemul de
nvtmnt (ES); alti elevi identificati ca fiind expusi riscului de a deveni neimplicati, de exemplu, copii si tineri aflati n grija
autorittilor locale, cei cu probleme de sntate, tinerii care au grij de fratii mai mici, tinerii cu probleme de comportament,
toxicomanii, cei care prsesc sistemul de ngrijire sau tineri fr adpost (UK-ENG, UK-NIR si UK-SCT).
n jumtate din tri/regiuni sunt n vigoare politici si msuri pentru reducerea prsirii timpurii n rndul
tinerilor din familii de imigranti. Initiativele sunt n principal concentrate pe furnizarea de asistent
lingvistic pentru acesti elevi. Mai mult dect att, unele tri raporteaz c au diverse programe si
proiecte de educatie, formare profesional si integrare a diferitelor grupuri de elevi din familii de imigranti.
De exemplu, n Grecia, ncepnd cu anul 2010, Ministerul Educatiei, n colaborare cu unele universitti, a implementat o serie de
proiecte, cum ar fi Formarea imigrantilor si a elevilor repatriati si Educatia copiilor apartinnd minorittii musulmane din Tracia.
Scopul general al acestor proiecte este de a combate esecul scolar si abandonul, pentru a asigura o educatie echitabil si integrarea
social a tuturor elevilor.
n cele din urm, n mai putin de jumtate dintre tri/regiuni, politicile si msurile vizeaz tinerii care
provenind intr-un mediu minoritar, cu scopul de a reduce ratele ELET. n majoritatea cazurilor,
acest lucru se refer la elevii romi; n timp ce n Irlanda, exist o 'Strategie educational pentru
populatiile itinerante', care promoveaz eliminarea treptat a serviciilor educationale segregate pentru
populatiile itinerante si furnizarea de resurse educationale suplimentare alocate pe baza de nevoi
educationale individuale, mai degrab dect n functie de mediul etnic sau cultural.
n alte tri, exist politici si msuri specifice pentru reducerea prsirii timpurii n rndul elevilor romi.
Aceste initiative includ msuri de identificare a copiilor romi si de facilitare a nmatriculrii si
frecventrii scolii de ctre acestia, precum si furnizarea de asistent suplimentar pentru elevii romi.
De exemplu, n Polonia, programul guvernamental pentru romi (Program na rzecz spoecznoci romskiej w Polsce) care
functioneaz din 2004 a fost extins si va fi acum continuat n perioada 2014-2020. Obiectivul su principal a fost de a mbuntti
educatia populatiei rome prin: sprijinirea angajrii asistentilor si profesorilor asistenti romi; furnizarea de asistent financiar pentru
elevii romi (pentru manuale, transport la/de la scoal, mese la scoal si ore extra-curriculare); oferirea orelor de recuperare si a celor
speciale privind cultura si traditia rom; elaborarea de manuale si curriculum viznd limba romani, istoria si cultura romilor; etc.
65
Alte forme de asistent pentru romi includ consilieri educationali suplimentari (au fost pusi la dispozitie ncepnd cu 2014, n
Schleswig-Holstein, DE), locuri speciale pentru elevii romi n nvtmntul secundar (RO) sau dimensiuni mai mici ale claselor, n
cazul n care n clas sunt cel putin trei elevi romi (SI).
De asemenea, unele politici si msuri specifice pentru elevii romi se concentreaz pe cresterea
gradului de constientizare.
n Spania, Fundacin Secretariado Gitano implementeaz un program national intitulat Cnd o s cresc mare as vrea sa fiu. Acesta
are ca scop cresterea gradului de constientizare cu privire la valoarea educatiei n rndul elevilor si familiilor de romi si implic
autorittile publice n lupta mpotriva inegalittii n educatie. Pentru campanie, un microbuz a parcurs drumurile din Spania realiznd
fotografii ale visurilor fetelor si bietilor de etnie Rom (de exemplu de a fi doctori sau profesori) si ale printilor acestora. Mesajele
cheie ale campaniei au fost: oricare ar fi visul tu finalizeaz nvtmntul secundar si Romii cu educatie sunt romi cu un viitor. n
anul 2010, la campania de fotografii au participat 1 100 de familii, fiind realizate 1 083 de fotografii, n 14 orase diferite.
n Lituania, Ministrul Culturii a aprobat "Planul de actiune privind integrarea romilor n societatea lituanian 2012-2014". Scopul su
este de a promova participarea romilor n societate, de a reduce excluziunea social, de a creste gradul de constientizare n rndul
comunittii de romi si de a face societatea mai tolerant cu privire la persoanele de etnie rom si la cultura acestora.
66
CAPITOLUL 4: GUVERNANTA SI COOPERARE A INTERSECTORI AL
N DOMENIUL P RSIRII TIMPURII
Acest capitol analizeaz aspectul cooperrii guvernantei si al cooperrii intersectoriale n combaterea

problemei prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional (ELET).
Reducerea prsirii timpurii necesit o abordare de politic educational pe termen lung si angajament
financiar din partea tuturor actorilor interesati. Sunt necesare msuri consolidate de guvernant pentru a
gestiona relatiile dintre domeniile de politici si agentiile relevante ("cooperare orizontal"), precum si ntre
diferitele niveluri de guvernare national, regional, local si la nivel de scoal ("cooperare vertical")
(Comisia European, 2013a). Capacitatea de a lucra cu organisme private si non-guvernamentale, cum
ar fi angajatorii si sindicatele (cooperare intersectorial) este de asemenea esential.
Prima sectiune examineaz cooperarea interguvernamental ntre diverse ministere/departamente sau

ntre diferitele domenii de politici care opereaz n cadrul aceluiasi minister. Accentul se pune pe
identificarea altor domenii de politici care coopereaz cu sectorul educational la nivelul central/superior
al guvernrii, n ceea ce priveste initiativele de combatere a prsirii timpurii n trile europene.
A doua sectiune analizeaz organismele nfiintate pentru a coordona initiativele de combatere a

prsirii timpurii. Desi exist organisme specifice n doar cteva tri, n altele, mecanismele de
cooperare sunt n curs de dezvoltare sau sunt consolidate.
n special, la nivelul local si al scolii, cooperarea necesit dezvoltarea de parteneriate multi-agentie

care implic diferite profesii si prtile interesate, cum ar fi personalul scolar, psihologi, asistenti sociali
si specialisti de consiliere. Cea de a treia sectiune arat c, n cele mai multe tri, acest tip de
activitate multi-agentie este destul de recent si trebuie nc s fie consolidat.
n cazul n care cooperarea e necesar a fi extins, aceasta trebuie s se fi dovedit eficient, prin urmare,
sectiunea a patra examineaz mai atent mecanismele de monitorizare a cooperrii ntre prtile interesate
si analizeaz rezultatele evalurii preliminare n trile n care s-a organizat o astfel de monitorizare.
n cele din urm, ultima sectiune prezint cooperarea intersectorial n ceea ce priveste dezvoltarea
de garantii pentru tineret si sisteme similare. Acestea contin unele elemente importante ale msurilor
compensatorii introduse pentru a combate problema prsirii timpurii. Fiind la granita dintre educatie
si ocuparea fortei de munc, o cooperare eficient n acest domeniu reprezint cheia succesului.
4.1. Cooperarea interguvernamental pentru combaterea ELET

Cooperarea consolidat la toate nivelurile reprezint o conditie fundamental pentru strategii, politici si
msuri nationale eficiente pentru combaterea prsirii timpurii. Asa cum indic Recomandarea
45
Consiliului din 2011 ( ), strategiile cuprinztoare cu privire la prsirea timpurie a scolii trebuie s
cuprind un mix de initiative de prevenire, interventie si compensare, care trebuie s acopere diferite
sectoare ale politicii educationale. Aceste msuri ar trebui s fie integrate n toate politicile relevante
care vizeaz copiii si tinerii; prin urmare, cooperarea interguvernamental este esential.
n Belgia (Comunitatea flamand), Bulgaria, Spania, Malta, Olanda si Austria, unde a fost dezvoltat o
strategie cuprinztoare de combatere a prsirii timpurii, necesitatea de a consolida cooperarea se
numr printre obiectivele principalele. n mod similar, n toate celelalte tri care nu au o strategie
specific n curs de implementare, dar care combat prsirea timpurie a sistemelor de educatie si
formare profesional prin politici si msuri specifice, cooperarea intersectorial este unul dintre
elementele declarate pentru asigurarea unei abordri coordonate prin care se combat cu succes
factorii multidimensionali care conduc la aceasta. Prin urmare, ntrebarea este n ce mod au fost
implementate n trile europene aceste declaratii politice.
67
La nivel superior central/superior, domeniul ocuprii fortei de munc este cel care conlucreaz cu
domeniul educational n ceea ce priveste politicile de reducere a prsirii timpurii n aproape toate trile
(a se vedea Figura 4.1). Avnd n vedere c domeniul su are un impact direct asupra abilittilor si
competentelor, prin urmare, la intrarea pe piata muncii, politicile pe care le promoveaz n ceea ce
priveste tinerii au, de asemenea, un impact direct asupra persoanelor care prsesc timpuriu scoala.
Desigur, acesta este un proces bidirectional, astfel nct rata tinerilor care prsesc timpuriu sistemul de
educatie sau formare profesional, fr calificri adecvate, influenteaz, la rndul su, dezvoltarea
politicilor. Ca urmare, n aproape toate trile ministerul/departamentul responsabil cu ocuparea fortei de
munc coopereaz ndeaproape cu ministerul/departamentul responsabil cu educatia. Scopul principal
este de a asigura o tranzitie lin de la scoal la locul de munc, dar, de asemenea sunt importante si
msurile compensatorii care i ajut pe tineri s reintre n sistem pentru a-si mbuntti calificrile.
Figura 4.1: Cooperarea guvernamental privind ELET: domenii care conclucreaz cu cel al educatiei la nivel central/superior, 2013/14
Ocuparea fortei
de munc
Tineret
Afaceri sociale
Familie
Justitie
Sntate
Locuinte
Altele
Exis o traditie a cooperrii

Mecanismele de cooperare sunt testate n cadrul
interguvernamentale la nivel Nu exist o strategie
proiectelor
central/superior cuprinztoare / nu exist
politici/msuri specifice cu
Alte domenii de politici sunt implicate, ns
Exist/sunt dezvoltate mecanisme de privire la ELET
mecanismele de cooperare nu sunt dezvoltate
cooperare
nc
Alte domenii de politici implicate sunt urmtoarele:
CZ: Sport si Afaceri Interne (acesta din urm este legat de educatia elevilor din familii de imigranti)
ES: Femei si Imigrare (n unele Comunitti autonome) si Siguranta public (n unele comunitti, ofiterii de politie sunt
implicati n prevenirea absenteismului)
IT: Conferintele statale/regionale
HU: Administratie public si Afaceri interne
AT: Ministerul tiintei, cercetrii si Economiei
PL: Ministerul Dezvoltrii Regionale
Belgia (BE fr): Referitor la aspectele de educatie si formare profesional, Comunitatea francez din Belgia coopereaz cu
Regiunea Valon, precum si cu Regiunea Capitalei Bruxelles.
Spania: Desi la nivel de minister este implicat doar cel al Ocuprii fortei de munc si afacerilor sociale, la nivelul Comunittilor
Autonome (nivelul superior) pot coopera si organisme precum departamentul de justitie, cel al tineretului si familiei; practicile pot
varia n functie de msurile si acordurile care sunt n vigoare n Comunittile Autonome.
Domeniul asistentei sociale este pe locul doi n rndul partenerilor activi. Rolul su este legat de atenuarea
dezavantajelor sociale asociate cu prsirea timpurie a sistemelor de educatie si formare profesional,
cum ar fi familii cu venituri mici, care triesc ntr-o zon defavorizat, etc. Al treilea cel mai important
68
C a p i t o l u l 4 : G u v e r n a n t a s i c o o p e r a r e a i n t e rs e c t o ri a l n d o m e n i u l p r s i ri i t i m p u r i i
partener este domeniul tineret, care, de exemplu, contribuie oferind tinerilor oportunitti de nvtare non-
formal. Alti parteneri semnificativi n ordinea importantei sunt domeniile familiei, justitiei si snttii.
Domeniile de politici care colaboreaz difer de la o tar la alta, din cauza structurilor politice si
institutionale diferite, precum si legturilor traditionale si metodelor de cooperare. De exemplu, n
anumite tri, educatia si tineretul fac parte din acelasi minister, n timp ce n altele sunt combinate
educatia si ocuparea fortei de munc.
n mai mult de jumtate din tri, sunt implicate o gam larg de domenii de politici, (cel putin patru, n
plus fat de educatie). Desi aceasta este situatia n Danemarca, Irlanda, Cipru, Lituania si Ungaria, nu
au fost nc stabilite mecanisme specifice de cooperare ntre diferitele domenii de politici.
n cazul n care combaterea prsirii timpurii este o prioritate pe agenda politic, ar fi de asteptat ca
eforturile ctre o colaborare intensificat s creeze un nou cadru de cooperare, aducnd schimbri
importante nu numai n cadrul politicilor, dar si n relatiile dintre acestea. Cu toate acestea, procesul
necesar de a crea o ntelegere comun a acestor aspecte, cunoasterea reciproc a culturii si fortelor
motivationale, precum si stabilirea unor metode comune de lucru sunt foarte recente n majoritatea
trilor si, fr exceptie, rmn nc o provocare.
Acolo unde exist deja o traditie a cooperrii ntre politici, este mult mai usor s se coopereze n materie
de initiative pentru combaterea problemei prsirii timpurii si s se institutionalizeze noi acorduri:
n Germania, de dexemplu, sistemul dual de nvtmnt profesional si tehnic este bine definit si angajatorii sunt obisnuiti s
colaboreze strns cu autorittile din domeniul educatiei si formrii profesionale. Planurile individuale de asistent pentru elevii cu
performante reduse sunt implementate n cooperare cu elementul (profesional) de consiliere al serviciului social de tineret, organizat
la nivel local. Agentia Federal pentru Ocuparea Fortei de Munc sprijin scolile n dezvoltarea serviciilor de carier si se ofer s
participe la coordonarea actorilor regionali, pentru mbunttirea gestionrii tranzitiei.
n Portugalia, Comisia national pentru protectia copiilor si a tinerilor, desi nu a avut de la nceput sarcina de a coordona aspectele
privind ELET, a preluat n prezent aceast problematic. n acest demers, beneficiaz de cooperarea ndelungat cu politicile
realizate la nivel central/superior. Membrii si provin de la Ministerul Solidarittii, Ocuprii fortei de munc si Securittii sociale
(inclusiv al Familiei); Educatiei si tiintei; Sportului pentru tineret si Snttii.
46
Mai multe tri ( ) au dezvoltat sau sunt n curs de dezvoltare a mecanismelor de cooperare ca parte a
actiunilor strategice actuale pentru combaterea prsirii timpurii. n cteva dintre ele, acestea au luat
forma unui organism de coordonare pentru combaterea prsirii timpurii (a se vedea Sectiunea 4.2
referitoare la organismele pentru combaterea ELET).
n alte tri, sunt testate forme noi sau consolidate de cooperare n cadrul msurilor dezvoltate n cazul
proiectelor pentru combaterea prsirii timpurii.
n Letonia, de exemplu, programul operational 'Resurse umane si ocuparea fortei de munc'; n Luxemburg, proiectul numit
'Tineret' si 'Serviciul Voluntar de Consiliere' (Service Volontaire d'Orientation SVO); n Suedia, initiativele Unga In (' 47) si Plug
In ( 48), sustinute prin Fondul Social European; n Norvegia, proiectul "Noi posibilitti" un acord de parteneriat ntre consilierii
educationali la nivel judetean, Asociatia Norvegian a Autorittilor Locale si Regionale, Ministerul Educatiei si Cercetrii, Ministerul
Muncii si Ministerul pentru Copii, Egalittii si Incluziunii Sociale; si n Turcia, un program pentru oferirea de sprijin financiar elevilor
care continu studiile beneficiind de o "sum de bani, cu anumite conditii".
Aceste tri au potentialul de a initia un proces de nvtare pentru cooperarea interguvernamental n

domeniul prsirii timpurii. Cu toate acestea, provocarea rmne aceea de a crea o structur durabil
pentru aceast cooperare nainte de finalizarea proiectelor sau ca urmare a acestora.
(46) Belgia (Comunitile francez i flamand), Bulgaria, Grecia, Spania, Frana, Olanda, Austria, Polonia, Romnia,
Finlanda, Regatul Unit (toate cele patru jurisdicii) i Islanda
(47) http://www.arbetsformedlingen.se/ungain
(48) http://www.skl.se/skolakulturfritid/skolaforskola/sklssatsningarutvecklaskolan/pluginfarregymnasieavhopp.2132.html
69
Cele mai multe tri nu au dezvoltat mecanisme formale de cooperare privind prsirea timpurie si
diferitele politici abordeaz acest aspect din propria perspectiv. Prin urmare, gradul actual de
cooperare pare s se limiteze la formele de cooperare interguvernamental existente, care pot s nu
fie n mod necesar specifice prsirii timpurii.
ntr-o serie de tri exist acorduri de cooperare vertical; ele sunt esentiale pentru a reduce decalajul dintre
nivelul national sau central de elaborare a politicilor si nivelul regional si local de implementare a politicilor.
n Malta, de exemplu, implementarea eficient a strategiei ELET necesit cooperarea vertical ntre nivelul national si cel al liceelor
si scolilor. Mai mult dect att, participarea activ a directorilor de licee si scoli, precum si a profesorilor este esential. De
asemenea, este promovat n mod activ participarea activ a printilor la viata scolii, ca un factor critic de succes.
n Olanda, managerii regionali functioneaz ca parte a Ministerului Educatiei pentru a sprijini si a interveni n cadrul cooperrii
interguvernamentale. Mai mult dect att, s-au ncheiat acorduri ntre municipalitti, reprezentate de regiuni, scoli secundare
generale si profesionale si guvernul national (a se vedea, de asemenea, Sectiunea 4.2).
n Elvetia, prin intermediul platformei politice Tripartite Agglomerationskonferenz (TAK), Confederatia, cantoanele si comunittile au
scopul de a reduce barierele institutionale ntre nivelurile de guvernare. TAK a publicat mai multe recomandri n domeniul
educational, unele dintre ele fiind relevante si pentru combaterea ELET.
4.2. Organismele de coordonare pentru combaterea ELET

Un organism de coordonare poate sprijini cooperarea privind combaterea prsirii timpurii a
sistemelor de educatie si formare profesional la nivel national, ntre ministere si alte institutii
relevante, si s faciliteze coordonarea ntre toate prtile interesate. De asemenea, acesta poate
contribui la sporirea gradului de constientizare a problemelor referitoare la prsirea timpurie si de a
asigura un angajament politic pe termen lung (Comisia European, 2013a).
n Europa, Ministerul Educatiei este n general responsabil de coordonarea activittii celorlalte politici
si a prtilor interesate, n ceea ce priveste aspectele legate de prsirea timpurie. Cu toate acestea,
acest rol de coordonare este mai dezvoltat in unele tri dect altele.
n patru tri n care a fost adoptat o strategie privind prsirea timpurie Belgia (Comunitatea
flamand), Spania, Malta si Olanda (a se vedea Figura 4.2) au fost nfiintate organisme specifice de
coordonare.
n Belgia (Comunitatea flamand), a fost creat un grup de lucru tematic pentru dezvoltarea planului de actiune, n care au fost
implicate mai multe prti interesate, cum ar fi factorii de decizie, partenerii sociali, organizatii educationale umbrel, organizatii active
pe piata muncii, etc. n plus, un grup de coordonare inter-sectorial se ntruneste cel putin o dat pe an pentru a implementa "Planul
de actiune privind prsirea timpurie a scolii".
Prtile interesate implicate n strategia de spaniol privind ELET fac parte din "Comitetul Sectorial pentru Educatie", n care sunt
reprezentanti ai Ministerului Educatiei, Culturii si Sportului, precum si ai administratiilor educationale ale Comunittilor Autonome (ambele
autoritti de nivel superior). Alte prti interesate includ celelalte administratii, precum si angajatorii, sindicatele si companiile locale. n
plus, Grupul de lucru spaniol pentru "ET 2020" a monitorizat si a revizuit actiunile implementate n ntregul sistem educational, pentru
reducerea ELET. n consecint, grupul de lucru a pregtit un raport, adoptat de "Comitetul Sectorial pentru Educatie".
Planul strategic din Malta recomand ca, n timp ce Ministerul Educatiei si ocuprii fortei de munc (MEDE) actioneaz n calitate de
agentie principal pentru combaterea ELET, s fie nfiintat pn la sfrsitul anului 2014 si un Comitet interministerial pentru
combaterea ELET n cadrul diferitelor domenii si ministere. Mai mult dect att o "Unitate n domeniul prsirii timpurii a scolii" a fost
constituit pn la finalul anului 2014, fiind format din reprezentanti ai diferitelor divizii din cadrul MEDE, care au o contributie
direct la reducerea ELET. De asemenea, la sfrsitul anului 2014, a fost nfiintat un "Grup de lucru privind prsirea timpurie a
scolii", care va lucra cu scolile si alte organisme de la nivelul local pentru a le sprijini n identificarea nevoilor copiilor si tinerilor si
pentru a le ajuta s dezvolte msuri de prevenire specifice conditiilor locale.
n vederea atingerii obiectivelor strategiei ELET, n Olanda au fost ncheiate acorduri n ntreaga tar, ntre municipalittile care au
rol de punct de contact, reprezentate de regiuni, scolile secundare generale si profesionale si guvernul national. Aceste "conventii"
prevd acorduri de performant pe termen lung.
70
Desi n Austria nu exist niciun organism de coordonare pentru strategia cuprinztoare privind ELET
n ansamblul acesteia, exist un organism de coordonare interministerial pentru initiativa ndrumare
pentru tineri una dintre principalele msuri pentru combaterea prsirii timpurii si un grup
interministerial de coordonare a tuturor activittilor legate de implementarea recent introdusei initiative
nvtmnt obligatoriu pn la vrsta de 18 ani, care va rspunde, de asemenea, necesittii de a
combate prsirea timpurie.
n Bulgaria si n Romnia, sunt n curs de instituire mecanisme de coordonare ca parte a unei strategii
recente sau n curs de dezvoltare.
n Bulgaria, este planificat instituirea unui 'Mecanism de coordonare' care va reuni ministerele din domeniul educatiei si stiintei cu
cele din domeniul agriculturii si alimentatiei, tineretului si sportului, dezvoltrii regionale, afacerilor interne si justitiei, precum si
autorittile locale, ONG-urile si cettenii. n cadrul acestui Mecanism de coordonare va fi dezvoltat un 'Acord cadru' ntre autorittile
nationale si alti actori interesati n domeniul ELET, n perspectiva implementrii strategiei.
n Romnia, a fost creat un organism interministerial pentru supravegherea politicilor interguvernamentale destinate tinerilor.
Membrii reprezint Ministerul Snttii, Ministerul Educatiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Muncii, Agentia Antidrog si
Ministerul Dezvoltrii Regionale.
n Italia, politicile pentru combaterea prsirii timpurii nu sunt nc ncorporate ntr-o strategie
cuprinztoare, ns au fost luate recent unele msuri pentru consolidarea cooperrii interguvernamentale.
n cadrul Ministerului italian al educatiei, universittilor si cercetrii a fost instituit un Forum pentru consilierea pe tot parcursul vietii
pentru combaterea problemei elevilor care abandoneaz scoala. Alti membrii ai acestui Forum sunt: Ministrul Snttii, Ministerul
Muncii, Conferinta National/Regional, Institutul pentru dezvoltarea profesional a lucrtorilor (ISFOL), Asociatia productorilor
italieni (Confindustria), Uniunea Camerelor de Comert (Unioncamere) si ctiva experti din cadrul universittilor. Acest Forum a
fuzionat recent sub forma unui comitet de coordonare, creat n cadrul Conferintei Nationale/Regionale, care a instituit mecanismele
de coordonare si cooperare pentru consilierea pe tot parcursul vietii, n rndul diferitelor prti interesate.
Figura 4.2: Crearea unui organism de coordonare la nivel central/superior pentru combaterea ELET, 2013/14
Organism de
coordonare
Nu exist un
organism de
coordonare
Informatiile nu sunt
disponibile
Sursa: Eurydice.
Not explicativ
Un organism de coordonare poate sprijini cooperarea n domeniul ELET la nivel national, ntre ministere/agentii si poate facilita
coordonarea tuturor prtilor interesate. Acesta poate s sporeasc si gradul de constientizare a problemelor generate de prsirea
timpurie si s asigure un angajament politic pe termen lung.
Not specific de tar
Belgia (BE fr): Decretul din 21 noiembrie 2013 cu privire la cooperarea ntre organismele responsabile cu nvtmntul obligatoriul si
serviciile pentru tineret n vederea sporirii confortului tinerilor n scoli, reintegrrii scolare, prevenirii violentei si consilierii profesionale,
prevede nfiintarea unui comitet de coordonare n anul scolar 2014/15.
n plus, exist uneori mecanisme informale pentru coordonarea politicilor cu privire la prsirea
timpurie, dar beneficiile acestora pot fi limitate, n conditiile n care nu ar putea fi continuate atunci
cnd se schimb priorittile politicii educationale.
n Regatul Unit (Anglia), de exemplu, autorittile locale sunt responsabile cu sprijinirea tinerilor din regiunea lor, n ceea ce priveste
educatia si formarea profesional si pentru asigurarea existentei unor astfel de servicii. La nivel central, Biroul Cabinetului (care
asist Primul Ministru si Cabinetul, prin asigurarea dezvoltrii eficiente, coordonrii si implementrii politicilor si actiunilor tuturor
71
departamentelor guvernamentale) colaboreaz cu Departamentul pentru Educatie n vederea coordonrii tuturor actiunilor
interguvernamentale pentru sporirea oportunittilor tinerilor si pentru a-i ajuta pe acestia s si ating potentialul. n mod similar, n
Regatul Unit (Scotia), coordonarea ELET n cadrul angajamentului global al strategiei 'Oportunitti pentru toti', a devenit o
responsabilitate comun a partenerilor locali, care colaboreaz pentru a oferi asistent adecvat fiecrui caz individual.
Nici n Elvetia nu exist un organism oficial de coordonare, ns, n practic, 'Conferinta elvetian a ministrilor cantonali ai educatiei'
(EDK) joac un rol esential n combaterea ELET. n plus, programul de 'cooperare interinstitutional' reprezint un instrument pentru
sprijinirea unei (re)integrri rapide si de durat n sistemul educational sau pe piata muncii printr-o actiune coordonat a institutiilor
implicate (protectie social, educatie, ocuparea fortei de munc, sntate si servicii responsabile pentru reintegrarea imigrantilor).
Exist nc putin experient specific la nivel national sau dovezi care s demonstreze modul n care
mecanismele de coordonare si cooperare functioneaz n practic cerintele, constrngerile, barierele,
etc. Dup cum a fost discutat n sectiunile acestui capitol referitor la cooperarea interguvernamental si
parteneriatele multi-agentie (4.1 si 4.3), unele dintre barierele n calea cooperrii sustenabile si
institutionalizate ar putea fi reprezentate de finantarea limitat sau constrngeri temporale.
4.3. Parteneriate multi-agentie pentru combaterea ELET

Elevii care prsesc timpuriu sistemele de educatie si formare profesional actioneaz astfel din
cauza unui proces cumulativ caracterizat de lips de implicare, care poate avea legtur cu
organizarea sistemului de educatie si formare profesional sau cu dificultti de ordin personal, social
sau medical cu care se pot confrunta tinerii (Comisia European, 2013a). n acest context,
parteneriatele multi-agentie pot ajuta la combaterea acestor aspecte, care sunt granita dintre diferite
politici si profesii. De asemenea, acestea pot facilita tranzitia tinerilor ntre diferite etape ale vietii si ale
procesului educational, precum si eliminarea barierelor care ar putea restrnge alegerile lor de
nvtare sau de acces la informatii, sfaturi si consiliere.
n mod ideal, tinerii ar trebui s poat avea acces la asistent individualizat prin stabilirea contactului
cu oricare dintre partenerii implicati n prevenirea prsirii timpurie. Membrii personalului scolar sau
alti profesionisti din afara scolii sau institutiei de formare ar trebui apoi s conlucreze pentru a
identifica cea mai adecvat asistent pentru elev, de la caz la caz (ibid.).
Figura 4.3 indic principalele categorii de profesionisti care lucreaz n parteneriat pentru combaterea
aspectelor legate de prsirea timpurie la nivelul scolii si al comunittii si prezint statutul
parteneriatelor profesionale, acolo unde acestea exist. Directorii de scoli si profesorii sunt
profesionistii cheie responsabili pentru combaterea prsirii timpurii n toate trile europene; iar Turcia
raporteaz faptul c profesorii si directorii sunt singurele persoane implicate n combaterea prsirii
timpurii. Rolurile diferitilor profesionisti implicati n activitatea multi-agentie pentru combaterea ELET
sunt rezumate n continuare:
n general, directorii detin rolul principal n instituirea si coordonarea parteneriatelor si a
activittilor desfsurate n echip de ctre diferiti profesionisti, n scoal sau n afara acesteia. n
majoritatea cazurilor, va fi de competenta lor s ia sau s implementeze deciziile privind msurile
de sprijin pentru elevi, fie pe cont propriu sau n consultare cu partenerii externi.
Profesorii sunt n prim plan n ceea ce priveste identificarea elevilor expusi riscului de prsire
timpurie a sistemelor de educatie si formare profesional. Ei pot detecta semnalele de avertizare
timpurie, cum ar fi absenteismul sau dificultti de nvtare n curs de dezvoltare si sunt n pozitia
de a afla mai multe despre nevoile individuale si circumstantele familiale. Prin urmare, profesorii
au responsabilitatea de a mprtsi aceste informatii cu partenerii relevanti pentru a se asigura c
este oferit sprijinul necesar elevilor care au nevoie de acesta. Deoarece profesorii reprezint si
primul punct de contact pentru printi, ei au un rol fundamental n stabilirea unei cooperri
eficiente ntre domiciliu si scoal.
n majoritatea trilor europene, n mod similar cu directori scolilor si profesorii, psihologii au
responsabilitti pentru sprijinirea elevilor expusi riscului de prsire timpurie. Acestia si
72
desfsoar adesea activitatea n scoli, ns pot face parte si din organizatiilor externe care au
legturi directe cu scolile. Ei i ajut pe profesorii pentru a oferi elevilor si printilor asistent,
consiliere si orientare.
Consilierii n materie de educatie si carier reprezint parteneri esentiali n majoritatea trilor
europene. n functie de tar, acestia activeaz n cadrul scolilor sau n afara lor, putnd fi
parteneri interni sau externi (a se vedea, de asemenea, Capitolul 5 privind consilierea n materie
de educatie si carier).
Asistentii sociali sau responsabilii cu protectia social n educatie sunt, de asemenea,
parteneri importanti n multe tri europene, deoarece asist elevii si familiile n situatii dificile, oferind
uneori de asistent financiar sau de interventie n situatii de criz. Ele fac parte din structuri care
sunt, n general, n afara scolilor, chiar dac n unele tri europene si au sediul n scoal.
Lucrtorii de tineret sunt implicati n mai mult de jumtate dintre tri n oferirea de asistent
pentru tineri, precum si de oportunitti non-formale de nvtare. ntruct politicile pentru tineret
sunt adeseori n responsabilitatea unui alt minister dect cel al educatiei, ar putea exista bariere
n calea cooperrii cu profesionistii din domeniul educatiei.
Logopezii, terapeutii si asistentele sunt cel putin implicati n combaterea prsirii timpurii a
scolii la nivelul scolii, ns pot oferi asistent si elevilor cu nevoi educationale speciale.
Figura 4.3: Profesionisti implicati n combaterea ELET la nivelul scolii si al comunittii, 2013/14
Directori
Profesori
Consilieri n materie de
educatie si carier
Psihologi
Asistenti sociali
Lucrtori de tineret
Terapeuti
Asistente
Logopezi
Altii
Obligatie/baz legal pentru Dezvoltarea parteneriatelor

realizarea parteneriatelor n cadrul proiectelor Nu exist o strategie cuprinztoare/

Practica parteneriatelor Sunt implicati profesionisti, ns practica Nu exist politici/msuri specifice pentru ELET
este institutionalizat parteneriatelor nu este nc institutionalizat
Note specifice de tar (Figura 4.3)
Alti profesionisti implicati sunt:
BE fr: Mediatori MT: Alte profesionisti specializati n functie de circumstantele si nevoile
CZ: Responsabili cu ocuparea fortei de individuale ale elevilor; directorii liceelor, functionari superiori din institutiile
munc centrale si specialisti n curriculum, precum si profesionisti n domeniul
DE: Profesori responsabili cu educatia tulburrilor emotionale si comportamentale
pentru nevoi speciale si profesorii NL: Politia
specialisti RO: Mediatori si reprezentanti ai autorittilor locale
IE: Personalul pastoral de ngrijire SE: Medici si specialisti n domeniul educatiei pentru elevii cu nevoi speciale
ES: Mediatorii si educatorii sociali UK-SCT: Centre comunitare de nvtare si dezvoltare si personal din sectorul
CY: Personalul profesionist i asist pe tertiar
elevii cu probleme specifice
73
Belgia (BE fr): Baza legal pentru cooperarea acestor profesionisti este Decretul din anul 2013 privind organizarea cooperrii
ntre domeniile nvtmntul obligatoriu si cel de tineret pentru a promova protectia tinerilor la scoal si prevenirea violentei si
pentru a mbuntti reintegrarea scolar si orientarea profesional. Aceast cooperare va intra n vigoare ncepnd cu anul
scolar 2014/15.
Republica Ceh: La nivel scolar, orientarea n carier este asigurat de profesorii formati special n domeniul consilierii n
materie de educatie si carier (a se vedea Figura 5.5 pentru mai multe informatii). Implicarea logopezilor are loc n principal la
nivelul ISCED 1.
Malta: Asistenti sociali, lucrtorii n domeniul asistentei sociale, precum si logopezii fac parte din serviciile psiho-sociale ale scolilor.
Islanda: Exist parteneriate multi-agentie la nivelul nvtmntului primar si secundar inferior, dar nu si la nivelul celui secundar
superior.
Astfel, Figura prezint faptul c n majoritatea trilor, un numr mare de profesionisti sunt implicati n
49
combaterea prsirii timpurii. n multe dintre acestea ( ), este raportat cooperarea ntre sapte sau
mai multe astfel de grupuri de profesionisti.
Baza pe care sunt instituite aceste parteneriate variaz de la o tar la alta. n general, parteneriatele nu
sunt ntotdeauna realizate n mod special pentru combaterea prsirii timpurii, dar acolo unde exist, chiar
si ntr-un cadru mai larg, ele pot avea o contributie important n prevenirea si combaterea prsirii timpurii.
n Belgia (comunittile francez si flamand), Republica Ceh, Spania, Lituania, Polonia, Portugalia si
Suedia, exist un cadru legal, care, n unele cazuri, se prezint sub forma unei obligatii legale de a
forma parteneriate si de a coopera. n Spania, implicarea diferitilor profesionisti este, de asemenea,
bine stabilit. Cu toate acestea, n general, cadrul juridic nu garanteaz parteneriate eficiente, dar
creeaz o baz pentru legitimitate, finantare si resurse.
De exemplu, n scolile din Lituania exist o comisie pentru protectia social a copiilor. n afar de personalul didactic si cel de
specialitate cu sediul n scoli, scoala colaboreaz cu agentii externe, precum serviciile sociale pedagogice, organizatii non-
guvernamentale (ONG-uri), profesionisti in domeniul snttii, reprezentantii legali si alti specialisti. Legislatia prevede cooperarea si
asistenta reciproc a tuturor persoanelor implicate n procesul de ngrijire a copilului: comunitti locale, ONG-uri si institutii de stat si
municipale, agentii, ntreprinderi si alte organizatii.
ntr-un al doilea grup de tri, care include Danemarca, Germania, Irlanda, Franta (pentru anumiti
profesionisti), Italia (pentru anumiti profesionisti), Malta, Romnia (pentru anumiti profesionisti),
Slovenia si Regatul Unit, practica parteneriatului, este bine stabilit, n sensul c echipele lucreaz
mpreun ntr-un mod structurat si institutionalizat. n Luxemburg si n Olanda, parteneriatul are o
legtur mai specific n materie de consiliere (a se vedea si Capitolul 5 privind consilierea), iar n
Finlanda are legtur cu garantia pentru tineret (a se vedea si Sectiunea 4.5).
Irlanda poate fi mentionat ca un exemplu de practic institutionalizat de parteneriat, caz n care planul de consiliere de la nivelul
ntregii scoli ofer un cadru de ansamblu pentru sprijinul elevilor, incluznd nevoile educationale speciale si sntatea mintal.
Acesta ofer, de asemenea, o descriere clar a rolurilor, responsabilittilor si practicilor. Echipa de asistent a elevilor reprezint
elementul de baz al sistemului de sprijinire asistent a elevilor dintr-o scoal si se poate reuni sptmnal sau bilunar pentru a
discuta despre preocuprile existente si pentru a dezvolta un plan pentru combaterea fiecreia dintre acestea. Acest lucru poate
implica furnizarea de asistent n scoal pentru tineri sau decizia conform creia este necesar ajutorul extern ( 50).
Mai multe tri se afl n procesul de creare si consolidare a parteneriatelor n cadrul proiectelor. n
Austria, aceast dezvoltare a parteneriatelor n cadrul proiectelor se realizeaz prin actiunile
strategice desfsurate pentru combaterea prsirii timpurii.
Un alt exemplu de dezvoltare a parteneriatelor n cadrul proiectelor se regseste n Comunitatea german din Belgia, unde
aceasta se realizeaz n cadrul proiectelor "time-out", bazate pe management de caz.
n Letonia, aproape 50 de proiecte finantate prin FSE implementeaz msuri de asistent pentru combaterea ELET, iar cooperarea
ntre specialisti se numr printre criteriile principalele de evaluare a acestor proiecte.
(49) Belgia (Comunitatea francez), Germania, Spania, Frana, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Austria,
Romnia, Suedia i n ntregul Regat Unit
(50) http://www.education.ie/en/Publications/Education-reports/Well_Being_PP_Schools_Guidelines_Summary.pdf
74
n astfel de cazuri, crearea parteneriatelor poate fi o conditie pentru a primi finantare pentru proiecte.
Totusi, aceste parteneriate nu pot fi durabile, ntruct finantarea este adesea limitat la durata
proiectului. n acelasi timp, finantarea poate fi un stimulent puternic pentru dezvoltarea de parteneriate
n cazul n care acestea nu reprezint nc o practic obisnuit.
Un ultim grup de tri le include pe cele care de abia ncep s instituie cooperarea ntre profesionisti.
Acesta este cazul n Bulgaria, Grecia, Ungaria, Romnia (n cazul anumitor profesionisti), Islanda,
Norvegia si Turcia. n aceste tri, partenerii si serviciile relevante au fost identificate si invitate s
coopereze n cadrul initiativelor mpotriva prsirii timpurii. Cu toate acestea, n unele cazuri,
parteneriatele nu sunt limitate la prtile nominalizate, ci, n mod intentionat, au fost lsate deschise si
flexibile, astfel nct pot fi adaptate la situatii specifice si la nevoile individuale ale tinerilor.
n sistemele educationale descentralizate, responsabilitatea pentru dezvoltarea si implementarea msurilor

de combatere a prsirii timpurii la revine, de asemenea, si altor autoritti dect celor educationale de la
nivel superior, ceea ce nseamn c pot exista diferite forme de parteneriate n cadrul aceleiasi tri.
n Spania, de exemplu, fiecare Comunitate autonom elaboreaz msuri specifice ELET n cadrul teritoriului su, iar acestea pot
varia de la o Comunitate la alta. n timp ce profesionistii implicati sunt n general aceiasi n toate Comunittile, parteneriatele se
realizeaz n diferite moduri, n functie de msurile specifice. Parteneriatele cu profesionistii din afara scolii depind de acordurile
stabilite cu fiecare autoritate educational relevant.
n Suedia, ntruct municipalittile sunt obligate prin lege s ofere servicii educationale si, prin urmare, sunt responsabile la nivel
local pentru modul n care sunt realizate diferitele msuri si politici, ntre municipalitti exist o serie de diferente n implementarea
parteneriatelor multi-agentie.
4.4. Monitorizarea si evaluarea eficientei cooperrii ntre prtile implicate n

combaterea ELET
Implicarea activ si cooperarea prtilor interesate la nivel national, regional, local si al scolii este
esential pentru reducerea ratelor ELET. Cu toate acestea, instituirea unei cooperri eficiente si
durabile ntre toate aceste prti poate reprezenta o provocare si are nevoie de timp pentru a fi
dezvoltat (Comisia European, 2013a). Monitorizarea si evaluarea eficientei cooperrii ntre acestea
pot ajuta la clarificarea rolurilor si responsabilittilor si poate mbuntti colaborarea.
Foarte putine tri europene au mecanisme de monitorizare si evaluare a eficientei cooperrii ntre prtile
implicate n combaterea prsirii timpurii. n Olanda si n Regatul Unit (Scotia), cooperarea prtilor
interesate este monitorizat si evaluat n mod sistematic, n timp ce n Finlanda si Elvetia reprezint o
obligatie explicit n cadrul politicilor de reducere a prsirii timpurii (a se vedea Figura 4.4).
n Olanda, cooperarea regional este unul dintre elementele care sunt evaluate. Aceast evaluare este n ceea mai mare parte
legat de structura si distributia sarcinilor, rolurilor si responsabilittilor. Concluziile evalurilor, care pot fi clasificate n trei categorii,
au condus la schimbri ale cooperrii regionale: anumite regiuni au ajuns la concluzia c una sau mai multe prti interesate lipsesc
din structura de cooperare: multe regiuni au considerat c este necesar s modifice domeniul de aplicare al cooperrii regionale;
aproximativ un sfert dintre regiuni solicitnd modificri ale structurii de cooperare.
n Finlanda, este monitorizat implementarea garantiei pentru tineret, care reuneste principalele actiuni de combatere a ELET. Prima
evaluare realizat de ctre Ministerul Muncii a fost disponibil ncepnd cu luna martie 2014. Unele dintre principalele rezultate
privind cooperarea ntre prtile interesate se refer la faptul c: actiunile din cadrul garantiei pentru tineret au sporit gradul de
constientizare a situatiei actuale a tinerilor si necesitatea asigurrii serviciilor de care au nevoie si, de asemenea, a crescut gradul de
colaborare ntre diferite organizatii; mai mult de jumtate dintre organismele implicate (birouri pentru ocuparea fortei de munc,
municipalitti, angajatori, institutii de nvtmnt si altele) si-au schimbat procedurile pentru a deservi mai bine tinerii; iar
monitorizarea statisticilor cu privire la tineri este mbunttit si unificat, astfel nct serviciile pot fi mai bine planificate pentru a
deservi nevoilor tinerilor. Raportul de evaluare sugereaz, printre altele, urmtoarele nevoi de dezvoltare: o abordare multi-
75
profesional a serviciilor si continuarea cooperrii intersectoriale ntre autoritti; precum si compatibilitatea sistemelor de date pentru
a permite utilizarea n comun a informatiilor electronice ( 51)
n Regatul Unit (Scotia), Parteneriatele de Planificare Comunitar (CPP) sunt auditate n mod regulat. Concluziile raportului de audit
'mbunttirea planificrii comunitare n Scotia' se refer la consiliile CPP care 'nu au nicio autoritate real de a lua decizii care
angajeaz partenerii s actioneze. (...) Nici stimulentele nu sunt suficiente pentru a schimba comportamentele' (Audit Scotia, 2013,
pp. 11-13). i, mai specific, referitor la barierele n calea cooperrii se mentioneaz c 'mbunttirea serviciilor publice necesit, prin
urmare, o abordare la nivelul ntregului sistem, n care costurile si beneficiile sunt mprtite ntre parteneri. ns limitele
organizationale si reglementrile financiare pot constitui obstacole n calea unor schimbri de acest tip'.
n Elvetia, raportul de evaluare privind implementarea 'Gestionrii dosarelor VET' include, n mod explicit, o evaluare a cooperrii si
coordonrii regiunilor (cantoanelor), prtilor interesate externe si Confederatiei. Principalii factori de succes identificati sunt urmtorii:
organismul responsabil cu implementarea trebuie s fie situat la nivelurile superioare ale ierarhiei administrative si, de asemenea, ar
trebui s se afle n mod activ la originea initiativelor n domeniu si s poat s actioneze dincolo de barierele institutionale.
Profesionistii din diferite domenii, care colaboreaz, trebuie s aib un nivel ridicat de experient de lucru cu tinerii si ar trebui s
lucreze aproape cu norm ntreag la gestionarea cazurilor care apar. Principalele provocri n domeniul guvernantei si al
coordonrii sunt definirea clar a rolurilor, evitarea duplicrii si gestionarea lacunelor n furnizarea de asistent. Actiunile comune si
coordonate sunt nc rare. Activitatea fiecrui departament autonom este organizat de manier proprie si functioneaz n paralel cu
a celorlalti actori implicati. Succesul depinde nc foarte mult de persoanele implicate, n timp ce modificrile organizatorice necesare
sunt dificil de realizat si necesit o monitorizare consolidat.
Figura 4.4: Monitorizarea si evaluarea eficientei cooperrii ntre prtile implicate n combaterea ELET, 2013/14
Este monitorizat
eficienta cooperrii
Eficienta cooperrii
nu este monitorizat
Autonomie local
Nu exist o strategie cuprinztoare/

Nu exist politici/msuri specifice pentru
ELET
Informatiile nu sunt disponibile
Sursa: Eurydice.
n alte tri, strategiile, politicile si/sau msurile existente pentru reducerea prsirii timpurii pot implica
obligatii de raportare, cu toate c poate s nu existe o obligatie explicit de a evalua cooperarea dintre
prtile interesate. Cu toate acestea, chiar si n absenta unor indicatori privind cooperarea, evaluarea
politicilor privind prsirea timpurie poate oferi o imagine a gradului de succes al cooperrii, de exemplu,
atunci cnd cooperarea este identificat ca un factor de succes sau de esec al unei politici sau msuri.
n Franta, de exemplu, evaluarea proiectelor pilot numite "experimente sociale", care au ca scop crearea unei retele locale format
din prtile interesate din cadrul diferitelor institutii si profesii pentru combaterea n mod cuprinztor a ELET arat c partenerii care
lucreaz mpreun la un nou proiect trebuie, n primul rnd, s se cunoasc unii pe altii, s si defineasc rolurile, s fie de acord
asupra unei abordri comune a ELET si s creeze o "cultur comun". Unele elemente sunt considerate necesare: formalizarea
schimbului/fluxului de informatii si de idei, si, n mod ideal, existenta unui coordonator extern care este vizibil pentru toti partenerii,
are autoritate si este disponibil att pentru ntlniri formale, ct si informale. De asemenea, partenerii trebuie s depseasc
barierele initiale legate de contextele lor institutionale. Directorii scolilor joac un rol esential n cadrul proiectului, ntruct
(51) http://www.tem.fi/files/39775/TEMjul_15_2014_web_14052014.pdf
76
angajamentul lor reprezint o conditie prealabil pentru succesul acestuia; de asemenea, stabilitatea echipei este important,
deoarece faciliteaz nvtarea, schimbul de idei si continuitatea actiunii ( 52).
n Austria, raportul final cu privire la prima etap a initiativei 'ndrumare pentru tineri' a dezvluit nevoia de mbunttire a proceselor
de comunicare si cooperare. Modificrile necesare au fost puse n practic n urma implementrii initiativei n toate provinciile.
Implicarea printilor este o provocare constant, dar n acelasi timp, reprezint unul dintre principalii factori de succes. Trebuie s fie
creat ncrederea ntre scoli si ndrumtorii tinerilor, iar aceasta necesit timp. Transparenta procedurilor este un element important.
n special, n cazul n care nu apar rezultate, noile sarcini generate de noi proceduri vor fi resimtite doar ca o suplimentare a
volumului de lucru. De asemenea, scolile pot fi reticente s coopereze n cazul n care au sentimentul c acceptarea serviciilor de
ndrumare pentru tineri ar nseamn c propriile lor eforturi au esuat. Concluzia general este c beneficiul reciproc al cooperrii este
necesar si c partenerii sunt deschisi s coopereze atunci cnd simt c initiativa ajut la mbunttirea propriilor sisteme ( 53).
n cele din urm, acolo unde monitorizarea si evaluarea se realizeaz doar la nivel local, asa cum este
cazul n Suedia, nu sunt disponibile informatii la nivel national.
n trile n care eficienta cooperrii cu prtile interesate privind combaterea prsirii timpurii a fost
monitorizat si evaluat, rezultatele arat c, odat ce partenerii relevanti au fost identificati si invitati
s participe, iar rolurile alocate au fost explicate, trebuie s fie initiat un proces de nvtare. n acest
fel, barierele n calea cooperrii pot fi depsite progresiv si dezvoltat sentimentul asumrii comune.
Partenerii au nevoie s se cunoasc unii pe altii (cultura institutional, limba, practici, etc.) si s si
dezvolte ncrederea unul fat de altul. O cooperare de succes si consolidarea parteneriatului cuprind
dezvoltarea si cultivarea unei ntelegeri comune a modului de combatere a prsirii timpurii. O alt
conditie declarat pentru dezvoltarea sentimentului de asumare comun este armonizarea obiectivelor
si abordrilor din cadrul diferitelor sectoare si profesii.
Unele dintre barierele existente n calea stabilirii unei cooperri eficiente ntre profesionisti sunt
reprezentate de rezistenta prtilor interesate de a le permite celorlalti accesul pe teritoriul lor (scoli, n
special) si lipsa lor de deschidere n ceea ce priveste dificulttile cu care se confrunt si actiunile pe
care le-au ntreprins. O alt barier important se refer la investitiile de timp si resurse, necesare
pentru cooperare, care adesea nu corespund nivelului de finantare alocat, n cazul n care exist.
Prtile interesate trebuie s aib sentimentul c parteneriatele functioneaz si contribuie n mod
pozitiv la atingerea rezultatelor, mai degrab dect c doar le sporesc volumul de munc.
De altfel, se pare c, n cazul n care parteneriatele nu sunt nc n totalitate dezvoltate, eficacitatea

lor depinde foarte mult de angajamentul prtilor implicate. Prin urmare, succesul dezvoltrii cooperrii
intersectoriale si a parteneriatelor multi-agentie depinde si de formarea disponibil, care permite
profesionistilor s nvete cum s coopereze n mod eficient.
4.5. Cooperarea intersectorial si interguvernamental pentru dezvoltarea si

implementarea schemelor de garantii pentru tineret
54
Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind nfiintarea unei garantii pentru tineret ( ) si
propune s contribuie la trei dintre obiectivele Strategiei Europa 2020, si anume ocuparea fortei
de munc (75% dintre persoanele aflate n intervalul de vrst 20-64 de ani ar trebui s fie
angajate), prsirea timpurie a scolii (rata ar trebui s fie sub 10%) si srcie si excluziune
social (stare din care ar trebui s fie scoase 20 de milioane de oameni). Ca atare, garantia
pentru tineret este unul dintre instrumentele recomandate la nivel european, pentru reducerea
prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional prin facilitarea tranzitiei tinerilor
ctre piata muncii. Garantiile pentru tineret sunt ncorporate, n principal, n cadrul politicilor de
ocupare a fortei de munc. Cu toate acestea, ntruct una dintre principalele cauze ale somajului
n rndul tinerilor este educatia si formarea profesional inadecvat sau incomplet, msurile de
(52) http://www.experimentation.jeunes.gouv.fr/IMG/pdf/Rapport_Final_Evaluation_AP1_267.pdf
(53) http://www.equi.at/dateien/JU-Endbericht-IHS-ueberarbei.pdf
(54) Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind nfiinarea unei garanii pentru tineret, JO C 120, 26.4.2013.
77
mbunttire a capacittii de insertie profesional prin prevenirea prsirii timpurii sau ncurajarea
tinerilor s reintre n sistemul de educatie si formare profesional pentru a obtine calificri si
competente, sunt, prin urmare, elemente importante ale garantiei pentru tineri.
Recomandarea Consiliului din 28 iunie 2011 privind politicile de reducere a prsirii timpurii a scolii
pune accentul pe consolidarea legturii dintre sistemele de educatie si formare profesional si sectorul
55
ocuprii fortei de munc ( ). n plus, Recomandarea Consiliului privind Garantia pentru tineret
subliniaz c ar trebui s fie implementat dezvoltarea abordrilor bazate pe parteneriat si c o
cooperare intersectorial eficient este crucial. Prin urmare, Comisia recomand reforme structurale,
de exemplu, pentru a permite serviciilor publice de ocupare a fortei de munc s coopereze mai
strns cu alte prti interesate, precum si pentru a permite realizarea de parteneriate ntre sindicate,
organizatii patronale, institutii de nvtmnt si autorittile publice, cu scopul de a ncuraja cresterea
56
participrii la educatie si de formare profesional ( ). Cu toate acestea, analiza politicilor nationale,
precum cea realizat de ctre Grupul de lucru tematic privind prsirea timpurie a scolii al Comisiei
Europene, a ajuns la concluzia c, n multe tri europene, cooperarea intersectorial apare ca unul
dintre elementele vulnerabile n lupta mpotriva prsirii timpurii (Comisia European, 2013a).
Toate statele membre ale UE au prezentat Planurile de implementare a Garantiei pentru Tineret si fac
57
acum primii pasi n crearea Schemelor de Garantii pentru Tineret ( ).
Mai multe tri/regiuni se aflau deja n curs de dezvoltare a politicilor pentru mbunttirea tranzitiei de
la scoal la locul de munc si pentru prevenirea somajului n rndul tinerilor, nainte de
Recomandarea Consiliului din anul 2013 privind instituirea unei garantii pentru tineret. Schemele care
au fost implementate au obiective si principii foarte similare cu cele propuse de Consiliu. Dovezile
arat c abordrile bazate pe parteneriate au fost cruciale n implementarea acestora.
De exemplu, n Austria, schema de garantare pentru tineret este directionat n sistemul dual VET. Introdus initial n 1998 ca o 'plas de
sigurant' pentru tinerii care nu au putut gsi un loc de ucenic, n anul 2008, aceasta a devenit 'garantia de formare', dezvoltat de Ministerul
tiintei, Cercetrii si Economiei, Ministerul Educatiei si Femeilor, partenerii sociali si Serviciul public de ocupare, care o finanteaz. Schema
de IVET a fost evaluat de mai multe ori, inclusiv n ceea ce priveste mecanismele sale de cooperare ( 58).
n Regatul Unit (Scotia), Strategia pentru ocuparea fortei de munc n rndul tinerilor, introdus n anul 2012, include angajamentul
guvernului scotian 'Oportunitti pentru toti' ( 59) si este realizat n parteneriat de ctre autorittile locale, angajatorii din sectorul
public, din cel privat si din sectorul tertiar, organismul scotian pentru dezvoltarea competentelor (SDS), colegii, Departamentul pentru
Munc si Pensii (DWP), precum si de ctre sectorul de voluntariat.
ntr-o serie de state membre ale UE a fost introdus recent un sistem de garantare pentru tineret, ca
rspuns la recomandarea Consiliului. Dezvoltarea cooperrii ntre diferitele domenii de politici si prtile
interesate reprezint un element-cheie al acestor sisteme.
De exemplu, Spania a aprobat recent Strategia 2013-2016 pentru Antreprenoriat si Ocuparea Fortei de Munc n rndul tinerilor ( 60),
care urmreste s reduc somajul n rndul tinerilor. Msurile incluse n aceast strategie promoveaz o cooperare mai strns ntre
serviciile de ocupare a fortei de munc, furnizorii de consiliere profesional, centrele de educatie si formare profesional si serviciile
de asistent, pentru a se asigura c toti tinerii sunt pe deplin informati cu privire la serviciile si asistenta disponibile.
n Portugalia, schema de garantare pentru tineret este implementat treptat, ncepnd din anul 2014. Implementarea sa este
coordonat de ctre autorittile publice si serviciile publice de ocupare a fortei de munc si implic mai multi parteneri, inclusiv ONG-
uri, institutii din sectorul social, ntreprinderi si asociatiile de afaceri. Activitatea va fi dezvoltat printr-o abordare de tip parteneriat, iar
un comitet va coordona si va monitoriza Garantia pentru tineret. Se preconizeaz c acesti parteneri vor participa n conformitate cu
domeniul lor de expertiz si vor mobiliza, nu numai organizatiile si resursele proprii, dar, de asemenea, si prtile interesate alturi de
(56) http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-14-13_en.htm
(57) http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1094&langId=en
(58) http://www.lrsocialresearch.at/files/Endbericht_UeBA_Evaluierung_final_LR.pdf
(59) http://www.scotland.gov.uk/Resource/0040/00408815.pdf
(60) http://www.empleo.gob.es/ficheros/garantiajuvenil/documentos/EEEJ_Documento.pdf
78
care coopereaz la nivel local si regional, reconstruind si consolidnd astfel retelele, cu scopul de a asigura oportunitti pentru tineri
si pentru a rspunde nevoilor acestora.
n Finlanda, schema de garantare pentru tineret ( 61) se bazeaz pe cooperarea dintre Ministerul Muncii si Economiei si Ministerul
Educatiei si Culturii, precum si alte ministere, autoritti nationale si locale, care monitorizeaz implementarea acesteia si evalueaz
nevoile de dezvoltare a serviciilor. Aceasta s-a bazat pe o abordare de tip parteneriat 'privat-public-social', n care tinerii sunt participanti
activi n modelarea propriului lor viitor. Programul de ansamblu asigur coordonarea national sistematic si crearea de retele.
n cele din urm, n unele tri n care dezvoltarea unei scheme de garantii pentru tineret este nc n
stadii incipiente, cooperarea ntre politici si alte prti interesate a fost deja initiat
n Irlanda, Planul de Implementare a Garantiei pentru tineret ( 62) a fost completat n luna decembrie 2013 de ctre Departamentul
pentru Protectie Social, cu participarea Departamentului pentru Educatie si Competente, Departamentul pentru copii si probleme de
tineret, Departamentul pentru Ocuparea fortei de munc, ntreprinderi si Inovare si Departamentului cheltuielilor publice si reformei.
n Slovenia, dezvoltarea garantiei pentru tineret ( 63) a implicat reprezentantii tinerilor si organizatiile de tineret, ministerele
responsabile pentru educatie, munc, dezvoltare economic si administratie public, n vederea realizrii unei legturi ntre piata
muncii si sistemul educational. Grupul de lucru special, care include reprezentanti ai tuturor ministerelor responsabile, alturi de
reprezentanti ai tinerilor si ai partenerilor sociali, va monitoriza implementarea garantiei pentru tineret si va pregti un raport final
pentru perioada 2014-2015 care va fi prezentat Guvernului Republicii Slovenia.
n ceea ce priveste cooperarea interguvernamental si intersectorial, exemplele de mai sus arat c

aceasta este un element esential al dezvoltrii si implementrii garantiilor pentru tineret si a schemelor
similare. Cooperarea interguvernamental si intersectorial poate constitui un exemplu pentru
consolidarea cooperrii ntre prtile implicate n strategiile, politicile si msurile de combatere a ELET.
(61) http://www.nuorisotakuu.fi/en/youth_guarantee
(62) https://www.welfare.ie/en/downloads/Youth-Guarantee-Implementation-Plan.pdf
(63) http://www.mddsz.gov.si/en/newsroom/news/article/1939/7340/0055456df1c1e241449fb5209624ad68
79
CAPITOLUL 5: ROLUL ORIENTRII N MATERIE DE EDUCATIE SI
CARIER N COMBATERE A P R SIRII TIMPURII
Dup ce n capitolele anterioare a fost prezentat o imagine de ansamblu a paletei largi de politici si
msuri pentru reducerea numrului de elevi care prsesc timpuriu sistemele de educatie si formare
profesional (ELET), acest capitol se axeaz pe un anumit tip de msur, si anume orientarea n
materie de educatie si carier la nivelul scolii. Acest raport se refer la orientarea n materie de
educatie si carier ca practic utilizat pentru a-i sprijini pe elevi n alegerea parcursului educational si
al carierei. Orientarea primeste o atentie special n acest document ntruct este identificat de
majoritatea trilor europene ca fiind benefic n combaterea prsirii timpurii (a se vedea Figura 3.2).
Prin urmare, acest capitol va examina rolul jucat de orientare n nvtmntul general n privinta
msurilor de prevenire, interventie si compensare introduse pentru a combate prsirea timpurie.
Capitolul 6 va analiza msuri similare n domeniul nvtmntului profesional si tehnic (VET).
Acest capitol este mprtit n cinci sectiuni. Prima analizeaz modul n care orientarea n materie de
educatie si carier este utilizat pentru combaterea prsirii timpurii. Aceasta pune sub semnul
ntrebrii msura n care politicile pentru combaterea prsirii timpurii n Europa sunt axate pe
orientare si arat dac orientarea este perceput n majoritatea trilor ca msur de prevenire si/sau
interventie. Este analizat orientarea furnizat att n nvtmntul primar, ct si n cel secundar.
Cea de a doua sectiune se axeaz pe regimul aplicabil orientrii n materie de educatie si carier n
scoli. Acesta arat c, n cele mai multe tri, orientarea face parte din curriculum-ului obligatoriu, la cel
putin un nivel de nvtmnt si, prin urmare, este furnizat la clas. Aceast sectiune prezint si
principalele obiective ale serviciilor de orientare, care includ oferirea de sprijin pentru elevi, informarea
acestora asupra alegerilor pe care le pot face si dezvoltarea abilittilor de care au nevoie pentru a lua
decizii asupra educatiei si meseriei lor viitoare. Aceast sectiune ofer si o privire de ansamblu asupra
abordrilor de ordin curricular cu privire la orientare, la nivelul nvtmntului primar si secundar,
artnd dac aceasta reprezint o materie integrat, separat sau transversal. n final, aceast
sectiune examineaz orientarea furnizat n afara clasei, de exemplu prin intermediul activittilor
extra-curriculare.
A treia sectiune prezint o privire de ansamblu asupra tipurilor de personal responsabil cu furnizarea
orientrii n materie de educatie si carier n scoal. Aceasta analizeaz rolurile personalului si descrie
formarea de care beneficiaz pentru a rspunde provocrilor presupuse de furnizarea orientrii, n
special grupurilor expuse riscului de prsire timpurie. Dup cum se arat n aceast sectiune,
consilierii de orientare, profesorii calificati n domeniul orientrii, precum si alti profesori sunt, n
general, responsabili cu furnizarea acesteia. Tipul de personal implicat este direct legat de modul n
care orientarea este oferit n scoli.
n cea de a patra sectiune, raportul investigheaz rolurile si atributiile desemnate furnizorilor externi
care sunt, n principal, servicii externe de orientare, dar care coopereaz strns cu scolile. Atributiile n
domeniul orientrii ale acestor servicii sunt mai extinse dect cele ale scolilor. Ele ofer sprijin
personalului scolar, organizeaz activitti pentru elevi si, de asemenea, coordoneaz initiative si
proiecte de orientare la scar larg.
n final, ultima sectiune analizeaz orientarea ca msur de compensare pentru acei tineri care au
prsit deja timpuriu sistemele de educatie si formare profesional si care doresc s reintre n sistem.
Analiza demonstreaz c majoritatea trilor consider orientarea ca o msur de compensare si ca o
parte esential a actiunilor ntreprinse de aceste tri pentru oferirea de oportunitti celor care
prsesc timpuriu scoala. Astfel, orientarea este furnizat n principal prin intermediul programelor
educationale de tip a doua sans sau atunci cnd elevii reintr n nvtmntul general; orientarea
este oferit si prin intermediul serviciilor specializate de orientare, prin garantiile pentru tineret si, n
anumite cazuri, pe baz de proiect.
81
5.1. Orientarea n materie de educatie si carier ca msur de prevenire sau de

interventie
Orientarea n materie de educatie si carier joac un rol esential n motivarea elevilor si n mentinerea
implicrii lor n educatie. Acesta nu numai c ofer elevilor informatii cu privire la optiunile disponibile
legate de studii si de perspectivele de munc, dar i si ajut s identifice cariere care i pot interesa. De
asemenea, personalul responsabil cu orientarea i sprijin pe tineri n dezvoltarea abilittilor de care au
nevoie pentru a lua decizii bune si care permit tinerilor s gestioneze mai bine alegerile lor si s si
asume responsabilitatea pentru propria lor crestere si dezvoltare personal. n acest sens, orientarea de
nalt calitate contribuie la reducerea riscului ca elevii s prseasc timpuriu sistemul educational fr
calificri adecvate. ntr-adevr, cercetrile arat c "informatiile si orientarea n materie de carier au
devenit tot mai importante ca metode de reducere a incertitudinii faptului de a face alegeri care duc la
rezultate nefavorabile, cum ar fi somajul si excluziunea social" (Lundahl, Nilsson, 2009, p. 27).
Orientarea n materie de educatie si carier este important mai ales n cazul tinerilor dezavantajati.
Aceasta i poate ajuta s si recstige ncrederea de sine si s le dea motivatia de a rmne n scoal
pentru a obtine calificrile necesare pentru o carier de succes. n cazul n care acestia se confrunt
cu probleme specifice, consilierii n domeniul orientrii i pot ndruma ctre obtinerea unui sprijin
profesionist adecvat. Unele tri subliniaz c rolul orientrii este si de a reduce inegalittile sociale, de
gen si etnice. Acest lucru este esential pentru combaterea prsirii timpurii cauzat de statutul socio-
economic al familiei, de mediul cultural si lingvistic al tinerilor, precum si de apartenenta de gen, care
sunt unii dintre principalii factori personali, care i pot conduce la prsirea timpurie a sistemelor de
educatie si formare profesional (a se vedea Capitolul 2).
Importanta crescnd a orientrii n prevenirea prsirii timpurii si ajutarea celor care prezint semne
ale lipsei de implicare cu privire la educatie devine din ce n ce mai clar pentru autorittile
educationale din trile europene. i Comisia European recomand acordarea unei atentii speciale
orientrii n materie de educatie si carier, ca msur de combatere a prsirii timpurii si sugereaz
c trile au nevoie de sisteme de orientare solide si bine dezvoltate (Comisia European, 2013a).
Unele tri europene subliniaz faptul c exist o nevoie clar pentru introducerea orientrii n materie
de educatie si carier nc din etapele timpurii ale nvtmntului obligatoriu si c elevii ar trebui s
aib acces la aceasta pe parcursul perioadei de scolarizare. Se face referire n special la trile n care
rata ELET este destul de mare (a se vedea Figura 1), de exemplu, n Spania si n Romnia.
Spania recunoaste faptul c orientarea joac un rol central n mbunttirea performantei scolare si n prevenirea prsirii timpurii.
Aceasta i poate ajuta pe elevi n procesul de integrare social, le poate mbuntti sansele de reusit pe piata muncii si le poate
facilita tranzitia ctre viata adult.
Romnia consider orientarea n materie de educatie si carier ca o msur important pentru prevenirea ELET n nvtmntul
primar si secundar, din perspectiva cresterii si dezvoltrii personale. Principalul scop este identificarea si dezvoltarea abilittilor,
atitudinilor si cunostintelor de care au oamenii au nevoie, de la o vrsta fraged, pentru a face alegeri bune si pentru a gestiona n
mod eficient optiunile educationale si de carier.
n acest capitol, orientarea n materie de educatie si carier este considerat ca fiind o msur pentru
combaterea prsirii timpurii n trile n care documentele de coordonare indic n mod clar c
prevenirea esecului scolar si interventia, n cazurile n care elevii sunt expusi riscului de prsire
timpurie a scolii, sunt de competenta serviciilor/personalului responsabil cu orientarea; si/sau n care
documentele de coordonare specific faptul c prsirea timpurie poate fi combtut prin orientare n
materie de educatie si carier. Acesta este cazul, de exemplu, n cadrul strategiilor si/sau planurilor
nationale pentru combaterea prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional (de
exemplu, n Belgia (Comunitatea flamand), Spania, Olanda si Austria).
Figura 5.1 arat c majoritatea trilor europene consider orientarea n materie de educatie si carier
printre msurile de prevenire si/sau interventie pentru combaterea prsirii timpurii n nvtmntul
primar si secundar. n zece sisteme de educatie, orientarea nu este considerat ca o msur specific
82
C a p i t o l u l 5 : R o l u l o r i e n t r i i n m a t e ri e d e e d u c a t i e s i c a ri e r n c o m b a t e re a p r s i ri i t i m p u r i i
pentru combaterea prsirii timpurii. n cteva dintre aceste tri, si anume, Croatia, Lituania, Slovenia,
Slovacia si Suedia, aceast situatie poate fi partial explicat prin faptul c ratele ELET nu sunt mari (a
se vedea Figura 1.1) si astfel, combaterea prsirii timpurii nu reprezint o prioritate n domeniul
educatiei. n plus, n toate aceste tri, cu exceptia Croatiei, orientarea n materie de educatie si carier
este inclus n curriculum si furnizat la clas; n timp ce n Suedia, orientarea se numr printre
obiectivele generale ale educatiei, iar furnizarea acesteia reprezint o sarcin important n scoli (a se
vedea Figura 5.2). n Croatia, cadrul curriculumului existent (adoptat n anul 2010, dar neimplementat
nc) include orientarea ca materie de studiu obligatorie n programele de nvtmnt secundar.
Figura 5.1: Orientarea n materie de educatie si carier ca msur de prevenire si/sau interventie pentru
combaterea ELET n nvtmntul primar si secundar general, 2013/14
Orientarea este mentionat n mod

explicit ca msur pentru combaterea
prsirii timpurii
Orientarea nu este mentionat n mod

explicit ca msur pentru combaterea
prsirii timpurii, ns este oferit
Nu exist informatii
Sursa: Eurydice.
Not specific de tar

Belgia (BE fr): Conform prevederilor din documentele de coordonare care au intrat n vigoare n luna septembrie 2014, orientarea n
materie de educatie si carier este considerat n mod explicit ca msur de prevenire si interventie pentru combaterea ELET.
Dezvoltarea orientrii n materie de educatie si carier ca msur de combatere a prsirii timpurii

este subliniat ntr-o serie de tri europene prin planuri de actiune, programe si initiative. n anumite
cazuri, acestea au menirea de a mbuntti furnizarea orientrii n scoli. Schimbrile propuse includ
reforme ale curriculumului obligatoriu si ale educatiei si formrii cadrelor didactice, precum si
extinderea serviciilor de orientare n cadrul scolilor si dezvoltarea unor noi metode de orientare.
Acesta este cazul, de exemplu, n Bulgaria (proiectul Sistem de orientare n carier n nvtmntul scolar), Republica Ceh (proiectul
VIP Karira II) si Germania (actiuni prevzute n cadrul unei declaratii referitoare la proiectarea orientrii n carier). Cteva tri au creat
organisme speciale pentru extinderea furnizrii orientrii, precum n Cipru (Forumul national pentru orientarea pe tot parcursul vietii) si
Luxemburg (Centrul de orientare Maison de lOrientation)).
Initiativele din multe tri se axeaz pe orientarea n materie de educatie si carier ca msur de
facilitare a tranzitiilor. Consiliul Educatie a accentuat n anul 2011 ( 64) c actiunile de consolidare a
orientrii si consilierii i sprijin pe elevi n alegerea carierei, precum si pe parcursul tranzitiilor
complexe n cadrul sistemului de nvtmnt sau de la sistemul educational la locul de munc. n
unele tri, o atentie special este acordat orientrii atunci cnd elevii trec de la un nivel de
nvtmnt la altul si se confrunt cu provocri legate de aceste schimbri.
Facilitarea tranzitiilor prin furnizarea de orientare este critic, n mod special n sistemele educationale
65
unde are loc orientarea precoce ( ), n care directionarea elevilor ctre diferite parcursuri educationale
are loc la sfrsitul ciclului de nvtmnt primar. n astfel de circumstante, elevii se pot regsi n
(65) Orientarea precoce are loc n Germania, Luxemburg, Olanda, Austria i Elveia.
83
parcursuri/programe educationale nepotrivite pentru ei, ntruct nu au fost suficient de maturi s fac
alegerea corect sau pentru ca nu au beneficiat de orientare adecvat n materie de educatie si carier.
O alegere nepotrivit a parcursului poate avea ca rezultat demotivarea elevului si, n cele din urm,
prsirea timpurie a sistemului de educatie si formare profesional nainte de dobndirea calificrilor
necesare pentru a progresa ctre urmtoarea etap (a se vedea si Sectiunea 2.2). Astfel, recomandarea
de a urma cea mai adecvat cale se numr printre factorii care "diminueaz semnificativ riscul de
prsire timpurie a scolii" (Traag, Van der Velden 2011, p. 52). Acesta este si motivul pentru care
Olanda a consolidat procedurile de orientare de la sfrsitul nvtmntului primar, iar Austria ofer sprijin
printilor n momentul n care elevii se transfer ctre un parcurs educational diferit. n Luxemburg,
aceast problem este n discutie n cadrul reformelor aflate n curs de implementare.
Unul dintre motivele principale ale ELET n Olanda este alegerea gresit a carierei sau a studiilor. Se sper ca prin oferirea de
orientare n materie de carier pe parcursul vietii scolare si prin stabilirea unor legturi mai strnse cu piata fortei de munc, poate fi
redus numrul tinerilor care abandoneaz din cauza alegerii unui parcurs gresit. A fost implementat un "Plan de actiune pentru
orientare si consiliere n materie de carier" (2009-2012).
n plus, orientarea este sustinut n timpul tranzitiei de la nivelul de nvtmnt secundar inferior la cel
superior sau la sfrsitul nvtmntului obligatoriu pentru a-i ncuraja si a-i motiva pe elevi s si
continue educatia dincolo de etapa obligatorie (de exemplu, n Spania, Danemarca, Malta, Romnia,
Finlanda si Elvetia). De asemenea, orientarea intensiv este esential pentru a-i sprijini pe tineri s
realizeze o tranzitie de succes, de la momentul finalizrii nvtmntului obligatoriu ctre piata muncii
(de exemplu, initiativa "Legturi educationale" n Germania si Centrul de orientare (Maison de
l'Orientation) n Luxemburg. n cele din urm, unele tri (de exemplu, Germania, Spania, Finlanda,
Austria si Norvegia), pun un accent special pe orientare si sprijin pe parcursul tranzitiei ctre viata
adult pentru tinerii defavorizati, care ntmpin dificultti de nvtare si nu beneficiaz de suficient
consiliere sau sprijin educational n mediul lor familial.
Unele obstacole majore n implementarea orientrii ca o msur de combatere a prsirii timpurii au

fost mentionate de mai multe tri europene. De exemplu, Letonia atrage atentia asupra lipsei de
constientizare asupra legturii dintre orientare si reusita scolar n rndul autorittilor locale si al
conductorilor de scoli. Astfel, activittile de orientare nu sunt tratate cu prioritate. Cteva tri se
confrunt cu dificultti legate de lipsa personalului responsabil cu orientarea n materie de educatie si
carier n scoli (a se vedea Sectiunea 5.3). Irlanda raporteaz faptul c, n conformitate cu alocarea
actual a profesorilor, scolile iau la nivel local decizia de a aloca ore pentru furnizarea de orientare.
Acest lucru poate avea impact pe termen lung asupra prsirii timpurii, n cazul n care, n cadrul
scolii, furnizrii de orientare i este alocat un nivel mai redus.
n cele din urm, referitor la monitorizarea implementrii, n cele mai multe cazuri, autorittile
educationale supravegheaz procesele de orientare n nvtmntul primar si secundar. De exemplu, n
Spania, Comitetul sectorial pentru educatie este responsabil cu supravegherea acestor actiuni n scoli.
84
5.2. Orientarea n materie de educatie si carier furnizat n scoal

colile au primit principala responsabilitate pentru implementarea orientrii n materie de educatie si
carier. Este important de subliniat c majoritatea sistemelor de educatie consider furnizarea
orientrii n materie de educatie si carier ca o obligatie primordial si reprezint unul dintre
obiectivele generale ale procesului educational. Se asteapt ca scolile s creeze un mediu de nvtare
care s i ncurajeze pe elevi s si dezvolte aspiratiile, s si gestioneze alegerile si s ia decizii cu
privire la viitoarea lor carier. Unele sisteme (de exemplu, Spania, Italia, Finlanda, Suedia si Norvegia)
specific si faptul c furnizarea orientrii, sprijinul acordat elevilor n luarea deciziilor si pregtirea
acestora pentru a rspunde provocrilor lumii reale se numr printre principalele atributii ale
ntregului personal didactic. n Regatul Unit (Anglia), scolile au obligatia legal de a oferi acces la
consiliere n materie de carier.
Orientarea n materie de educatie si carier este furnizat n mod traditional prin intermediul serviciilor
de orientare si consiliere din scoli, aflate la dispozitia elevilor (n principal la nivel individual). Cu toate
acestea, aceasta devine din ce mai popular ca domeniu n cadrul curriculumului de baz, care
include obiective legate de orientare, oferind astfel ore la clas pentru aceasta. Termenul de
"curriculum" este utilizat aici pentru cu referire la orice document oficial de coordonare care contine
programe de studiu sau oricare dintre urmtoarele: continut al nvtrii, obiective, tinte de
66
performant, ghiduri de evaluare a elevilor si programe analitice ( ).
Tendinta de nlocuire a abordrii traditionale individuale referitoare la orientare cu o abordare

curricular a fost accentuat de Cedefop nc din 2044 (Cedefop, Sultana, 2004). ntr-adevr, n
momentul n care orientarea n materie de educatie si carier devine disciplin obligatorie n cadrul
curriculumului, aceasta este oferit n mod sistematic tuturor elevilor, n timp ce, dac este furnizat
de serviciile de orientare, pot avea acces la aceasta doar cei cu nevoi specifice. Astfel, atunci cnd
orientarea este furnizat prin curriculum, poate fi considerat ca actiune preventiv pentru combaterea
prsirii timpurii; n schimb, atunci cnd este oferit la nivel individual prin intermediul serviciilor de
orientare, este n principal o actiune de interventie, oferind ajutor celor care sunt deja expusi riscului.
Figura 5.2 prezint aceste dou abordri principale referitoare la orientarea n materie de educatie si
carier furnizat n scoli (oferit tuturor elevilor, prin curriculum sau la nivel individual, prin serviciile de
orientare si consiliere din scoli); aceasta prezint si serviciile furnizate de organismele specializate de
orientare externe. Cele trei forme pot coexista si se completeaz unele pe altele, utiliznd metode de
predare diferite si implicnd participanti diferiti. Hrtile arat c toate trile europene au n vigoare
msuri pentru ca orientarea n materie de educatie si carier s fie la dispozitia elevilor la cel putin un
67
nivel de nvtmnt. Cu toate acestea, Figura arat c n 13 tri/regiuni ( ), orientarea se adreseaz
elevilor din nvtmntul secundar si nu este prevzut pentru cei din nvtmntul primar.
(66) Termenii 'documente de coordonare' i 'curriculum' sunt utilizai ca sinonime n acest capitol.
(67) Germania, Irlanda, Grecia, Frana, Cipru, Olanda, Polonia, Suedia, Regatul Unit (Anglia i ara Galilor), Norvegia, Elveia
i Turcia
85
Figura 5.2: Serviciile de orientare n materie de educatie si carier n nvtmntul primar si n cel secundar general
(ISCED 1, 2 si 3), 2013/14
nvtmnt primar (ISCED 1) nvtmnt secundar general inferior (ISCED 2)
nvtmnt secundar general superior(ISCED 3)
Orientare furnizat de serviciul de orientare din

cadrul scolii
Orientarea reprezint o parte obligatorie a
curriculumului si este furnizat la clas
Orientarea este furnizat numai de ctre
serviciile externe de orientare
Nu se furnizeaz orientare
Nu exist informatii
Sursa: Eurydice.

Croatia: Conform Cadrului Curriculumului National (2010), orientarea n materie de educatie si carier urmeaz s fie inclus n
curriculum. Desi a fost adoptat de drept, acest cadru nu a fost implementat nc.
Elvetia: Fiecare canton are propriile reglementri referitoare la orientarea n materie de educatie si curriculum. La nivelul
ISCED 3, serviciile externe au un birou permanent n majoritatea scolilor din partea francofon a Elvetiei.
Analiznd n detaliu modul n care orientarea n materie de educatie si carier este prevzut la cele trei
niveluri de nvtmnt (a se vedea Figura 5.2), este clar faptul c, n majoritatea trilor europene, scolile
garanteaz sprijin pentru elevi prin serviciul de orientare din scoal. n unele tri, aceasta este singura
cale prin care orientarea este furnizat n scoli sau este singura form de servicii de orientare la anumite
niveluri de educatie. Acesta este cazul, la nivelul primar n Republica Ceh; la nivel secundar inferior si
superior n Franta, Irlanda, Luxemburg si Polonia; precum si la nivel secundar superior n Germania,
Cipru si Islanda; si la toate cele trei niveluri de nvtmnt n Portugalia si Suedia.
Orientarea n materie de educatie si carier poate fi o parte integrant a curriculumului la nivel central
pentru unul sau mai multe niveluri de nvtmnt. Aproximativ jumtate dintre toate sistemele
educationale au introdus orientarea n curriculum ncepnd de la nivelul primar, ns majoritatea trilor
au procedat astfel n cazul nvtmntului secundar inferior si/sau superior. Atunci cnd orientarea
este o disciplin obligatorie n curriculum, este furnizat, n general, la clas (metodele de predare
sunt tratate n Sectiunea 5.2.2).
86
Mai mult, furnizarea orientrii n materie de educatie si carier poate fi organizat extern prin servicii
de orientare specializate, care exist n majoritatea trilor europene (a se vedea Sectiunea 5.4). Rolul
lor este deosebit de important n cazul n care orientarea nu este inclus n curriculumul obligatoriu
sau este furnizat de serviciul de orientare din scoal, asa cum este cazul Comunittii franceze din
Belgia (la toate cele trei nivelurile), Austria (la nivel primar), Croatia (la nivelul primar si secundar
superior), Danemarca si Elvetia (la nivel secundar superior).
rile europene raporteaz c sugereaz o abordare ampl a orientrii n materie de educatie si

carier, care leag diferitele forme de servicii si utilizeaz o gam larg de metode. Este de remarcat
faptul c, datorit autonomiei scolare, scolile au, n multe cazuri, libertatea de a planifica si organiza o
varietate de activitti legate de orientare. n mai multe tri (indiferent dac orientarea este inclus n
curriculum la nivel central sau nu), scolile sunt obligate s descrie aceste servicii n documentele lor
de lucru. De exemplu, pot include acest aspect n planul de dezvoltare a scolii sau n planul actiune, n
curriculumul la nivelul scolii sau ntr-un plan mai specific de orientare. Cerinta de documentare a
activittilor de orientare exist n Irlanda, Spania, Olanda, Polonia, Portugalia, Islanda si Norvegia.
n Irlanda, desi orientarea nu este considerat ca fiind o disciplin n cadrul curriculumului, aceasta reprezint un drept universal care
urmeaz s fie inclus n ntregul plan de orientare al scolii. Aceasta este realizat n cadrul orelor de orientare n materie de carier, prin
vizite la diferite trguri de cariere si educationale, precum si prin sesiuni individuale de orientare. ntregul program de orientare scolar
are legturi cu alte discipline obligatorii si trebuie s asigure c sunt ndeplinite cerintele de orientare ale tuturor elevilor.
n Polonia, directorul scolii este responsabil cu organizarea orientrii n materie de educatie si carier. colile au un sistem intern profesionist
de orientare, care include ore distincte, dedicate diferitelor parcursuri educationale. Sistemul defineste modul n care sunt implementate
atributiile legate de orientare si desemneaz personalul responsabil. Timpul de predare alocat orientrii este stabilit de directorul scolii.
n Islanda, ghidul curriculumului pentru nvtmntul secundar superior trebuie s includ o descriere a politicii si a obiectivelor scolii
n ceea ce priveste orientarea si consilierea n materie de educatie si carier, si trebuie, de asemenea, s descrie modul n care
scoala si ndeplineste rolul si sarcinile care i revin n aceast privint.
n alte cazuri, curriculumul la nivelul scolii ar trebui s identifice nevoile scolii n ceea ce priveste
orientarea, precum si obiectivele acesteia si metodele utilizate (att la clas, ct si de ctre serviciile
de orientare) si timpul alocat acestei discipline. Mai mult dect att, scolile ar trebui s se refere la
orice tip de cooperare cu familiile si partenerii externi si s accentueze necesarul de dezvoltare
profesional continu (DPC) a personalului n materie de orientare.
5.2.1. Obiectivele orientrii n materie de educatie si carier furnizat n scoal

Obiectivele orientrii n materie de educatie si carier depind n mare msur de definitiile date
orientrii n diferite tri (Cedefop, Sultana, 2004). Exist dou modalitti principale prin care este
nteles termenul de "orientare": acesta poate fi nteles n sensul de sprijin acordat elevilor n alegerea
unei optiuni de educatie sau carier; sau poate nsemna consiliere psihologic si furnizare de sprijin
suplimentar pentru nvtare, pe care unele tri l consider esential, mai ales atunci cnd se lucreaz
cu elevi care sunt expusi riscului de prsire timpurie a scolii. Desi uneori acestea sunt dificil de
diferentiat, prezentul raport consider n primul rnd orientarea ca practic utilizat pentru a-i sprijini
pe elevii n alegerea parcursului lor educational si de carier.
rile europene atribuie trei obiective principale orientrii n materie de educatie si carier furnizat n
scoal. Acestea se refer la acordarea de consiliere si sprijin pentru elevi, la dezvoltarea abilittilor si
competentelor acestora, precum si la informarea lor cu privire la optiunile de carier (a se vedea
68
Figura 5.3). Mai mult de dousprezece sisteme educationale ( ) subliniaz faptul c toate cele trei
obiective sunt atribuite personalului responsabil cu orientarea. Aceste obiective au un rol n reducerea
ratelor ELET, ntruct contribuie la prevenirea lipsei de implicare a elevilor si ofer posibilitatea de
(68) Belgia (Comunitatea german), Republica Ceh, Danemarca, Spania, Italia, Malta, Austria, Portugalia, Slovenia, Regatul
Unit (Anglia, ara Galilor i Irlanda de Nord) i Elveia
87
interventie timpurie, atunci cnd elevii prezint semne ale unor dificultti asociate cu prsirea timpurie a
scolii.
Figura 5.3: Principalele obiective ale orientrii n materie de educatie si carier n nvtmntul primar si n cel
secundar general, 2013/14
A. Consiliere si sprijin
B. Dezvoltarea abilittilor
C. Furnizarea de informatii
A+B+C
Nu existe obiective identificate n mod

clar
Nu sunt disponibile informatii
Sursa: Eurydice.
Not explicativ
Informatiile din aceast Figur se bazeaz pe curriculum-ul national sau pe alte documente de coordonare privind serviciile de
orientare din scoli.
Croatia: n conformitate cu Cadrul Curriculumului National (2010), orientarea n materie de educatie si carier urmeaz s fie
inclus n curriculum. Desi a fost adoptat de drept, acest cadru nu a fost implementat nc.
Olanda: Obiectivul legat de furnizarea de informatii vizeaz, n general, nvtmntul primar, n timp ce obiectivul legat de
aptitudini vizeaz nvtmntul secundar.
Primul si cel mai rspndit obiectiv pentru profesionistii din domeniul orientrii este de a oferi
consiliere si sprijin elevilor, astfel nct s le permit acestora s fac alegerile corecte n ceea ce
priveste oportunittile lor educationale si de carier, precum si pentru a-i ajuta s rspund
provocrilor cu care se vor confrunta n viata adult. Mai multe tri (de exemplu, Republica Ceh,
Germania, Franta, Romnia, Finlanda, Islanda si Turcia) precizeaz c orientarea ar trebui s acorde
o atentie deosebit si elevilor expusi riscului de prsire timpurie. Ar putea fi inclusi aici elevii cu
rezultate slabe, cei care sunt n mod frecvent absenti de la scoal sau cei cu dificultti de
comportament. n astfel de cazuri, orientarea poate ajuta la depistarea precoce a problemelor de
nvtare sau a lipsei de motivatie, precum si la furnizarea unei abordri holistice pentru acordarea de
sprijin individual (Comisia European, 2010). Prin urmare, rolul orientrii este de a furniza sprijin
continuu si pe termen lung pentru mbunttirea ncrederii de sine si a motivatiei elevilor de a nvta si
pentru a-i ajuta s rmn n sistemul de educatie.
Al doilea obiectiv al orientrii este acela de a-i ajuta pe elevi s si dezvolte competentele si
aptitudinile personale, permitndu-le astfel acestora sa si gestioneze viitoarele alegeri n materie de
educatie si carier. Aproximativ o treime dintre tri acord o important deosebit dezvoltrii
competentelor, precum dezvoltarea auto-cunoasterii, a constiintei de sine, a auto-evalurii, rezolvarea
problemelor si a abilittilor de luare a deciziilor. Orientarea ar trebui s motiveze si s ncurajeze elevii
s-si exploreze propria personalitate, astfel nct acestea s nceap s nteleag ceea ce i
intereseaz, precum si s i ajute s ia decizii n cunostint de cauz si s-si gestioneze propriul
parcurs, lund n considerare multitudinea de oportunitti de nvtare ulterioar si/sau profesionale.
Mai degrab dect s se bazeze exclusiv pe profesionistii din domeniul orientrii, elevii ar trebui s fie
ajutati s-si identifice propriile interese, punctele tari si slabe; acestia ar trebui s fie nvtati s-si
88
caute propriile informatii si s ia propriile decizii. Personalul din domeniul orientrii ar trebui s i ajute
s se pregteasc pentru a face fat provocrilor, alegerilor si responsabilittilor adulte. Pentru a oferi
cteva exemple nationale:
Curriculum-ul din Republica Ceh subliniaz necesitatea ca elevii s dobndeasc diverse abilitti de nvtare si s evalueze
eficacitatea acestora pentru studiu si dezvoltare personal; este inclus si gestionarea aspectelor legate de sntatea mintal pe
parcursul studiilor sau al exercitrii profesiei..
n Grecia, orientarea si consilierea n nvtmntul secundar este conceput pentru a-i sprijini pe elevi s si exploreze
personalitatea, astfel nct s fac alegerile corecte atunci cnd decid asupra viitoarelor lor parcursuri educationale si profesionale.
Dezvoltarea auto-cunoasterii, a abilittilor de luare a deciziilor si a celor legate de evaluarea critic a informatiei reprezint baza
conceperii si dezvoltrii orientrii si consilierii.
Letonia mentioneaz c orientarea ar trebui s le permit elevilor s-si dezvolte aptitudinile, abilittile si interesul pentru lua decizii
informate asupra alegerilor n materie de educatie si carier; si s i ajute s utilizeze aceste aptitudini si experiente n gestionarea
propriului lor parcurs de carier.
Norvegia raporteaz c orientarea n materie de educatie si carier: i ajut pe elevi s devin constienti cu privire la propriile valori,
interese si abilitti; dezvolt auto-cunoasterea si constiinta de sine; le sprijin abilitatea de a face propriile alegeri cu privire la
educatie si profesie si de a evalua consecintele propriilor alegeri sau de a preveni luarea unor decizii gresite.
Aceste competente personale sunt completate de competentele n materie de utilizare a informatiilor

n Belgia (Comunitatea german) si Regatul Unit (Scotia), ceea ce presupune c elevii ar trebui s
poat cuta si procesa informatiile ei nsisi. n cazul Scotiei, se specific faptul c elevii pot fi ajutati de
ctre scoli pentru a accesa resursele care s stea la baza alegerilor lor.
Curriculumul scotian pentru excelent (2011) specific faptul c tinerii () se vor baza pe aceste abilitti n planificarea procesului
de nvtare, pentru a dezvolta constiinta de sine si ncrederea de a colecta si organiza informatiile cu privire la educatie si profesie,
care s le permit s gestioneze mai bine viitoarele educationale si profesionale.
n cele din urm, al treilea obiectiv al orientrii n materie de educatie si carier este de a oferi elevilor
informatii suficiente despre parcursurile educationale si de carier, astfel nct s fac alegeri n
cunostint de cauz. Este esential s fie ajutati s nteleag importanta educatiei si formrii si
necesitatea nvtrii pe tot parcursul vieti, precum si s si mbuntteasc cunostintelor despre piata
muncii. Furnizorii de orientare trebuie s se asigure c informatiile cu privire la carier sunt ntelese,
c tinerii stiu cum s le utilizeze, c sunt considerate fiabile si c sunt n concordant cu nivelul de
dezvoltare a carierei si de maturitate al respectivei persoane (OCDE, 2003).
De exemplu, trunchiul comun al curriculumului din Ungaria subliniaz faptul c scolile trebuie s ofere o imagine cuprinztoare a
pietei muncii si s furnizeze informatii adecvate pentru vrsta, interesele si nivelul de performant al elevilor.
Acest tip de informatii este deosebit de important n lumea de astzi, n care tiparele de educatie si de
carier se schimba rapid, iar tinerii trebuie s se adapteze n mod constant la o piat a muncii
dinamic si s caute noi oportunitti educationale si de carier, la nivel national si international.
De exemplu, n Norvegia, orientarea implic informatii n materie de educatie si carier, parcursuri educationale n Norvegia si n alte tri,
cunostinte despre piata muncii, att la nivel national, ct si international si formare n utilizarea diverselor instrumente de consiliere.
5.2.2. Abordri cu privire la predare n curriculum

Locul alocat n curriculum orientrii n materie de educatie si carier n trile europene tinde s
reflecte importanta acordat acestui domeniu. Figura 5.2 ofer o imagine de ansamblu a locului
acesteia n scoal, la trei niveluri de nvtmnt: primar, secundar inferior si secundar superior.
n cazul n care orientarea n materie de educatie si orientare este inclus n trunchiul comun
obligatoriu al curriculumului, aceasta poate fi furnizat la clas ca disciplin separat, ca tematic
integrat n alte discipline sau ca tematic transversal obligatorie n cadrul curriculumului. Figura 5.4
prezint abordrile cu privire la orientare alese de ctre tri si grupele de vrst crora li se aplic.
89
n nou sisteme educationale, curriculumul la nivel central ncorporeaz orientarea n materie de

69
educatie si carier ca disciplin separat obligatorie (sau de sine stttoare) ( ) n cadrul a cel putin
unuia dintre cele trei niveluri de nvtmnt vizate. Numele disciplinei separate variaz de la o tar la
alta, de exemplu, este mentionat ca si orientare scolar n materie de carier (Grecia) si ca planificarea
carierei/consiliere si orientare n materie de carier (Turcia). Durata cursurilor de sine stttoare variaz
n functie de tar. Acestea pot dura de la un an (Cipru) la unsprezece ani (Romnia).
n mai mult de dousprezece tri, orientarea n materie de educatie si carier este integrat n mai
multe discipline sau domenii educationale/ale nvtrii, indiferent dac este sau nu predat si ca
disciplin obligatorie separat. Un domeniu al nvtrii reuneste continutul sau obiectivele mai multor
discipline sau teme strns legate ntr-un pachet de predare distinct. Disciplinele care ncorporeaz
aspecte ale orientrii n materie de educatie si carier includ: stiinte sociale (Republica Ceh, Letonia,
Malta si Islanda), economia casei si tehnologii (Bulgaria, Letonia si Malta), antreprenoriat (Bulgaria) si
educatie pentru cettenie (Republica Ceh), dezvoltare personal si social (Malta), stil de viat si
abilitti practice (Ungaria). n Republica Ceh, pregtirea pentru viata profesional este realizat si n
domeniul educational "Oamenii si piata muncii", la nivel secundar superior. n Germania, disciplinele n
cadrul crora este predat orientarea n materie de educatie si carier sunt stabilite la nivelul fiecrui
land. De obicei tematica este predat pe parcursul mai multor ani.
n unele tri (Spania, Luxemburg, Olanda, Regatul Unit (Anglia) si Elvetia), orientarea n materie de
educatie si carier este, la un anumit punct, o disciplin obligatorie n cadrul curriculumului, ns
scolile (n cazul Luxemburgului, Olandei si Regatului Unit (Anglia)) sau regiunile (n cazul Spaniei si
Elvetiei) au libertatea de a decide modul n care este furnizat, n temeiul autonomiei scolare sau
regionale. De exemplu, scolile pot organiza un modul specific care acoper aceast tematic sau
poate fi introdus ca disciplin separat. n Germania si Austria, organizarea tematicii referitoare la
orientare depinde de parcursul educational.
n Germania, la nivel secundar inferior, introducerea n lumea muncii reprezint o component obligatorie a fiecrui parcurs
educational si este furnizat fie ca disciplin separat, precum Arbeitslehre (anterior studiilor profesionale) sau ca parte a altor
discipline sau domenii disciplinare. n cazul n care Arbeitslehre constituie o disciplin separat, aceasta poate fi obligatorie sau
optional, n functie de land. n mod asemntor, n Austria, orientarea n materie de carier (Berufsorientierung) este furnizat ca
disciplin separat sau integrat ntr-un grup de discipline.
n plus, disciplinele optionale de sine stttoare sau domeniile disciplinare dedicate orientrii (care nu
sunt indicate n Figura 5.4) se pot regsi si n nvtmntul primar si/sau secundar, n functie de
scoal si de nevoile elevilor, cum este cazul, de exemplu, n Bulgaria, Estonia, Spania, Lituania,
Ungaria, Olanda, Romnia si Portugalia.
n Lituania, n plus fat de orientarea predat ca tematic integrat, n nvtmntul secundar poate fi organizat un modul specific de
carier sub forma unei discipline obligatorii (si/sau optional), ca parte a activittilor cognitive, creative, social-artistice si de alte tipuri.
(69) Termenii 'disciplin separat' i 'disciplin de sine stttoare' sunt utilizai ca sinonime n acest capitol.
90
Figura 5.4: Orientarea n materie de educatie si carier predat ca tematic obligatorie, pe grupe de vrst, n
conformitate cu documentele centrale de coordonare pentru nvtmntul primar si secundar general, 2013/14
Integrat Separat Transversal
Autonomie scolar sau regional n deciderea modului de Orientarea este mentionat doar ca parte a
organizare obiectivelor generale ale educatiei
Not explicativ
n aceast Figur este ilustrat numai orientarea obligatorie n materie de educatie si carier. Figura nu prezint experienta de
munc obligatorie n cadrul companiilor (a se vedea Sectiunea 5.2.3).
Germania: Orientarea n materie de educatie si carier (Berufsorientierungsprogramm) este furnizat ca disciplin obligatorie
sau ca disciplin separat, n functie de tipul scolii sau de land.
Spania: ntr-o anumit msur, scolile au libertatea de a decide cu privire la organizarea acestei tematici, urmnd orientrile
exprimate n documentele de centrale coordonare.
Croatia: n conformitate cu Cadrul Curriculumului National (2010), orientarea n materie de educatie si carier urmeaz s fie
inclus n curriculum. Desi a fost adoptat de drept, acest cadru nu a fost implementat nc.
Malta: ncepnd cu luna septembrie 2014, va fi introdus disciplina Dezvoltare personal, social si a carierei, ca parte a
curriculumului de baz pentru toti elevii din nvtmntul primar si secundar.
Olanda: n unele scoli, orientarea n materie de educatie si carier poate fi predat ca disciplin integrat. colile au, n
general, libertatea de a decide asupra modului n care este furnizat aceast tematic.
Austria: Orientarea n materie de educatie si carier este furnizat ca disciplin obligatorie sau ca disciplin separat, n functie
de scoal.
Elvetia: Fiecare canton are propriile reglementri pentru orientarea n materie de educatie si carier furnizat n scoli. n
majoritatea cantoanelor, aceasta este predat ca tematic obligatorie integrat sau transversal, la nivelul ISCED 2.
91
Distinctia ntre disciplin separat si disciplin integrat nu implic n mod necesar diferente majore n
ceea ce priveste obiectivele si continutul orientrii n materie de educatie si carier (a se vedea
Sectiunea 5.2.1). Unele tri subliniaz doar c este important s se completeze continutul teoretic cu
predare si nvtare practic, ceea ce s-ar putea realiza prin activitti extra-curriculare, cum ar fi
vizitarea de expozitii, excursii si nvtarea bazat pe proiecte legate de situatii din viata real (a se
vedea Sectiunea 5.2. 3):
Ungaria subliniaz faptul c orientarea poate fi eficient doar n cazul n care este implementat pe parcursul unei perioade mai lungi de
timp si dac exploateaz n mod concertat posibilittile specifice ale diverselor discipline, lectii, domenii si activitti extra-curriculare.
Uneori, orientarea n materie de educatie si carier reprezint o dimensiune transversal a

curriculumului. Atunci cnd se ntmpl acest lucru, orientarea n materie de educatie si carier poate
fi combinat cu abordrile disciplinare mentionate anterior. n cazul n care tematica are o dimensiune
transversal, toate cadrele didactice trebuie s contribuie la implementarea obiectivelor, asa cum sunt
definite n curriculum. ntr-o anumit msur, orientarea n materie de educatie si carier are o
dimensiune transversal n toate trile, deoarece toate includ obiectivele generale legate de aceast
tematic n programele lor. n plus fat de aceste obiective generale, curriculumul din mai multe tri
subliniaz orientarea n materie de educatie n carier n sectiunile dedicate temelor transversale, n
competente cheie sau n domeniile continutului de nvtare care se aplic ntregului proces de predare
sau nvtare sau altor aspecte ale vietii scolare. Acesta este cazul n majoritatea trilor care au
adoptat o abordare transversal, ns n altele (de exemplu, n Spania si Italia), ghidurile privind
orientarea n materie de educatie si orientare sunt publicate n documentele generale de coordonare
sau n documente specifice cu privire la orientare.
Dousprezece sisteme educationale raporteaz c orientarea n materie de educatie si carier este o

tematic transversal. n majoritatea cazurilor, aceast situatie este aplicabil tuturor celor trei niveluri
educationale (Belgia (Comunitatea german si flamand), Estonia, Spania, Italia, Ungaria, Slovenia,
Slovacia si Marea Britanie (Scotia)). n alte trei tri (Austria, Finlanda si Islanda), orientarea reprezint
o tematic transversal la unul sau la dou niveluri de nvtmnt.
Un ghid al competentelor (2011) adoptat de Comunitatea german din Belgia are menirea de a-i pregti pe elevi s ia decizii informate
asupra optiunilor pe care le au n materie de carier pe parcursul nvtmntului primar si secundar. Conform acestui ghid, scolile trebuie
s i informeze si s i consilieze pe elevi si pe tutorii acestora cu privire la optiunile n domeniul educatiei, formrii si carierei. Orientarea
n materie de carier face parte din educatia scolar si reprezint o legtur esential ntre scoal si piata muncii.
Curriculumul national din Estonia (2011) include tematica transversal nvtarea pe tot parcursul vietii si planificarea carierei, care
"urmreste s contureze disponibilitatea elevilor de a identifica modalittile prin care s utilizeze n mod optim piata fortei de munc,
de a lua decizii n mod independent, pentru a ndeplini diferite roluri n viat si de a lua parte la procesul de nvtare pe tot parcursul
vietii". Elevii sunt ndrumati s valorizeze nvtarea pe tot parcursul vietii ca un mod de viat si ca un mijloc de a-si dezvolta cariera,
acestia fiind ncurajati s nvete cum s-si evalueze competentele, interesele si cunostinte n ceea ce priveste oportunittile de
carier si de studiu si s aplice aceste informatii ntr-un proces continuu de luare a deciziilor".
Curriculumul de baz din Ungaria (2012) descrie educatia n materie de carier ca fiind o tematic transversal care trebuie
ncorporat n toate disciplinele urmate pe parcursul anilor de scoal. n concordant cu vrsta si abilittile elevilor, scolile trebuie s
ofere o imagine cuprinztoare a pietei muncii. n vederea atingerii acestui obiectiv, scolile trebuie s ofere activitti care s le permit
elevilor s si testeze abilittile, s si aprofundeze cunostintele n domeniile acare i intereseaz, s aleag o carier care li se
potriveste si s fie capabili s progreseze ctre aceasta. Din aceast perspectiv, trebuie dezvoltate si gestionate comportamente
profesionale pozitive, precum cooperarea, spiritul de conducere si de competitie.
n Slovacia, orientarea n materie de educatie si carier este inclus n tematica transversal obligatorie Dezvoltarea personal si social.
n Marea Britanie (Scotia), competentele n domeniul planificarea personal a nvtrii si managementul carierei sunt incluse n
competentele de baz pentru nvtare, viat si carier, incluse n Curriculumul pentru excelent (2009). Acesta mentioneaz c n
ceea ce priveste competentele de management al carierei, acestea trebuie stabilite n cadrul abordrii institutionale mai extinse, cu
privire la nvtare, dezvoltarea competentelor si dezvoltarea personal.
92
5.2.3. Orientarea n materie de educatie si carier n afara clasei

Orientarea n materie de educatie si carier furnizat la clas poate fi completat cu activitti n afara
orelor, de exemplu, sub forma activittilor extra-curriculare. Analiza rapoartelor de tar arat c este
utilizat o gam larg de metode de orientare; cele mai valoroase metode sunt cele care implic elevii
n activitti interactive. i Comisia European subliniaz faptul c orientarea poate fi furnizat prin
metode interactive (mentorat, ndrumare, orientare personalizat si stagii la locul de munc) si prin
serviciile online (Comisia European, 2013a).
Modalittile de furnizare a orientrii pot fi clasificate n metode individuale si de grup. Multe tri
europene pun un accent special pe metodele de grup, ntruct "orientarea de grup ajut la crearea
unei legturi ntre latura personal si cea social n cadrul procesului de luare a deciziilor, suplimentar
fat de asigurarea unui acces extins la servicii" (Cedefop, Sultana 2004, p. 44). Unele dintre activittile
de grup sunt organizate la nivelul scolii, n timp ce altele au nevoie de asistent, de exemplu, din
partea serviciilor externe de orientare si consiliere. colile deruleaz proiecte la nivelul clasei sau al
scolii, si, uneori, organizeaz sesiuni de informare cu invitati, cum ar fi specialisti n domeniul orientrii
sau potentiali angajatori (de exemplu, n Grecia, Luxemburg, Malta, Slovenia si Islanda). De
asemenea, acestea au creat ateliere de lucru si seminare, n care elevii nvat tehnici utile n cadrul
interviului de angajare sau cum se scrie un curriculum vitae (de exemplu, n Cipru si Malta). Avantajul
de a organiza evenimente la nivelul scolii este c acestea au loc aproape de elevi si, de asemenea,
de printii acestora, care pot fi invitati.
Evenimentele din afara scolii pot include trguri de carier (de exemplu, n Spania, Letonia, Malta,
Ungaria, Polonia, Romnia si Slovenia), zile deschise la institutiile de nvtmnt superior (de
exemplu, n Spania si Lituania) si la diferite locuri de munc (de exemplu, n Spania, Letonia, Ungaria,
Polonia, Islanda si Norvegia). Aceste evenimente ofer elevilor oportunitatea de a se familiariza cu
piata fortei de munc si cu nvtmntul superior.
Experienta de munc sau stagiile n ntreprinderi reprezint o practic popular utilizat n

nvtmntul general ntr-o serie de tri (de exemplu, n Germania, Malta, Olanda, Finlanda si
Elvetia). Acestea permit elevilor s ia contact cu realitatea pietei fortei de munc, s obtin experiente
personale legate de viata profesional si de diferitele profesii, ntr-un mediu real. Comisia European
subliniaz c experienta la locul de munc i poate motiva pe elevi s-si continue educatia si formarea
profesional si s fie mai axati pe alegerile lor viitoare n materie de carier si, reprezentnd astfel o
msur important de prevenire a prsirii timpurii (Comisia European, 2013).
n unele tri, experient de munc are loc la anumite momente specifice n cadrul parcursului educational
al elevilor. n altele, de exemplu n Finlanda, aceasta reprezint o parte obligatorie a curriculumului.
n Germania, ncepnd cu anul 2008, Federatia a promovat msuri de orientare n materie de carier n cadrul companiilor sau al
centrelor similare de nvtmnt profesional si tehnic. Programul de orientare n materie de carier (Berufsorientierungsprogramm) al
Ministerului Federal al Educatiei si Cercetrii a devenit permanent n anul 2010. Sprijinul se adreseaz elevilor care aspir la un
certificat de finalizare a nvtmntului secundar inferior ca fiind cea mai nalt calificare a lor. Aceasta implic o evaluare a
potentialului elevilor (n mod normal, la sfrsitul clasei a saptea), si zile de seminar (clasa a opta). Evaluarea potentialului elevilor
urmreste s stabileasc preferintele initiale si competentele. Ulterior, pe parcursul zilelor de seminar, elevii au posibilitatea de a
nvta despre cel putin trei domenii profesionale pe o perioad de dou sptmni.
n Malta, elevii de clasa a zecea particip la un sistem introductiv n carier, n care elevii petrec o sptmn de observare direct la locul de
munc pe care l aleg. Pe parcursul acestei sptmni, elevii sunt vizitati de ctre profesorul de orientare si supravegheati de un mentor numit
de la locul de munc. Elevii pstreaz si un jurnal al experientelor si al obiectivelor de nvtare la locul de munc.
n Finlanda, scopul perioadelor de experient profesional este acela de a-i ajuta pe elevi s si aleag viitorul parcurs educational
sau profesia, s recunoasc si s aprecieze valoarea oportunittilor pe care le aduce viata profesional. Elevii ar trebui s aib si
oportunitatea de a-si evalua experientele de nvtare si de munc. Perioadele de experient profesional pot fi implementate dup
93
cum urmeaz: 1-2 zile de familiarizare cu activitatea personalului didactic (clasa a saptea); 13 zile n afara scolii, de exemplu, la
locul de munc al printilor (clasa a opta); 10 zile n afara scolii, maximum 6 ore pe zi (clasa a noua).
Cea mai ntlnit metod de orientare la nivel personal raportat de tri este reprezentat de
consultrile sau interviurile individuale. Avantajul acestor tipuri de ateliere const n faptul c sunt
personalizate n raport cu nevoile elevilor si sunt confidentiale si impartiale. Atelierele individuale pot
include teste psihologice si crearea portofoliilor de competente (de exemplu, n Germania si
Luxemburg). n unele cazuri, sesiunile de aceast natur sunt premergtoare perioadelor de tranzitie,
pentru a oferi consiliere elevilor cu privire la viitoarele oportunitti educationale.
De exemplu, n Germania, procedurile sistematice de construire a profilurilor de aptitudini (de exemplu, analiza competentelor,
pasaportul oportunittilor de carier (Berufswahlpass), pasaportul aptitudinilor, portofoliul de competente, Profilpass, etc.) sunt
utilizate n toate landurile n mod ocazional sau cu caracter general, pentru a oferi asistent elevilor.
n plus, atelierele individuale sunt axate nu numai pe orientarea n materie de educatie si carier, ci
ofer si consiliere psihologic, dac este necesar; acestea pot asigura timpul necesar pentru discutii
privind nvtarea si dificulttile de ordin comportamental. Unele tri consider asistenta suplimentar
acordat elevilor cu dificultti de nvtare ca parte a procedurilor de orientare (a se vedea exemplele
din Sectiunea 3.3). Acestea sunt deosebit de benefice pentru cei care ar putea fi expusi riscului de
prsire timpurie. Uneori, alti profesori sau printii elevilor pot fi invitati s participe la sedinte.
Principalul dezavantaj al interviurilor si consultrilor individuale este faptul c nu toti elevii au acces la
ele, acestea fiind limitate la cei care sunt identificati n mod specific (de exemplu, de ctre personalul
didactic), ca avnd nevoie de asistent sau acei elevi care contacteaz serviciile de orientare din
proprie initiativ. Din acest motiv, unele tri apeleaz din ce n ce mai mult la o alt abordare de
orientare la nivel individual, care este mentionat ca mentorat sau consiliere. Principiul de baz al
acestei metode este o abordare personalizat pentru fiecare elev, sub forma unui dialog continuu ntre
elev si tutorele su (fie profesor sau specialist). Aceast metod este mentionat n Spania,
Luxemburg si Olanda. n plus, n Luxemburg este planificat o reform mentoratului elevilor:
n scopul de a-i ajuta pe elevi s ia decizii referitoare la educatie si carier, o reform a scolilor secundare din Luxemburg prevede
un sistem de mentorat individualizat pe parcursul primilor doi ani de nvtmnt secundar inferior. Elevii vor fi invitati s reflecteze
asupra propriilor competente, interese si obiective, nc de la nceputul nvtmntului secundar si ulterior. Toti membrii personalului
pedagogic care iau contact cu un elev vor fi implicati n procesul de orientare.
Furnizarea de orientare individualizat online devine din ce n ce mai popular. Acesta este, de
exemplu, cazul n Luxemburg si n Marea Britanie (Anglia)
n Marea Britanie (Anglia), furnizarea orientrii poate include servicii pe internet sau telefonice si/sau orientare furnizat de un specialist n
cadrul unor ntlniri directe. Tinerii pot avea acces la consiliere n materie de carier prin intermediul unui site web sau al unei linii telefonice.
5.3. Personalul didactic responsabil cu orientarea

Dup ce au fost analizate principalele obiective ale orientrii si metodelor utilizate pentru furnizarea
orientrii n scoli, aceast sectiune a raportului se concentreaz asupra personalului didactic
responsabil cu furnizarea orientrii n nvtmntul primar si cel secundar general. ntr-adevr,
disponibilitatea personalului bine calificat pentru activitatea de orientare este un factor cheie n
furnizarea cu succes a orientrii n scoli.
Pentru a asigura succesul n acest domeniu, ntreaga comunitate scolar (inclusiv directorul scolii,
profesorii si specialistii) are responsabilitatea furnizrii orientrii. ntr-adevr, n marea majoritate a trilor,
serviciilor de orientare intr n sarcina unei echipe multi-disciplinare compus din diferiti specialisti.
Implicarea diversilor specialisti garanteaz o abordare holistic si diferentiat, care permite o asistent
personalizat pentru elevi nu numai n ceea ce priveste orientarea n materie de educatie si carier, dar si
pentru cei care au nevoie de asistent si consiliere psihologic pentru a depsi dificulttile de nvtare.
94
Pentru a asigura disponibilitatea orientrii n materie de educatie si carier, scolile definesc n mod
clar personalul responsabil pentru furnizarea acesteia. Figura 5.5 arat c o palet larg de personal
didactic furnizeaz orientarea pentru elevii din nvtmntul primar si secundar. Cu toate acestea,
atunci cnd sunt analizate tipurile de personal implicat, ar trebui s se fac o distinctie ntre cei care
predau orientarea la clas si cei care ofer asistent elevilor din scoal, n afara clasei. Acest lucru
depinde n mare parte de statutul orientrii n cadrul curriculumului si de msurile luate pentru
furnizarea acesteia (a se vedea Sectiunea 5.2). Astfel, n cazul n care orientarea reprezint o parte
obligatorie a curriculumului, aceasta este furnizat de profesori la clas. Cnd orientarea este livrat n
afara slii de clas, prin serviciile de orientare din scoal, sunt implicati n special consilieri sau
profesori care au o formare n domeniul orientrii.
n plus fat de sarcinile descrise n Sectiunea 5.2.3, personalul serviciului de orientare din cadrul scolii
poate dezvolta planuri de orientare si poate realiza sondaje sau studii de teren referitoare la interesele
educationale sau profesionale ale elevilor (de exemplu, n Slovenia). De asemenea, serviciul de
orientare din cadrul scolii colecteaz, produce si distribuie elevilor si profesorilor informatii cu privire la
oportunittile n materie de educatie si carier. Sunt incluse aici informatii printate sau distribuite pe
internet. Sprijinirea cadrelor didactice si a directorilor n activitatea de orientare, n special n relatia cu
copiii cu nevoi suplimentare, reprezint o alt sarcin important a serviciului de orientare din cadrul
scolii (de exemplu, n Luxemburg). n cele din urm, serviciul de orientare din cadrul scolii
coordoneaz parteneriatele cu agentiile externe, cum ar fi centrele de consiliere si de asistent social
si serviciile publice de ocupare (a se vedea Capitolele 4 si 6 pentru mai multe detalii cu privire la
cooperarea interguvernamental si intersectorial n domeniul politicilor pentru combaterea prsirii
timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional).
Educatia si formarea personalului responsabil cu orientarea difer n mod semnificativ de la o tar la

alta datorit gamei largi de cursuri universitare existente pentru profesorii si specialistii din domeniul
orientrii. Cu toate acestea, pot fi observate unele asemnri de ordin general. De exemplu,
majoritatea trilor mentioneaz c ntreg personalul implicat n activitatea de orientare trebuie s aib
o diplom de nvtmnt superior (licent sau de master), pentru a avea acces la o functie ntr-o
scoal. Mai mult dect att, tuturor tipurilor de personal care au o anumit responsabilitate pentru
furnizarea orientrii li se ofer programe DPC pentru a-si mbuntti competentele. Acest lucru se
aplic personalului care este deja calificat, precum si celorlalte categorii, precum profesorii fr
specializare, si care doresc s adauge orientarea n portofoliul lor de competente. Responsabilitatea
organizrii programelor DPC si a cursurilor pentru personal o au, de obicei, serviciile externe de
orientare (a se vedea Sectiunea 5.4), ns scolile au de multe ori libertatea de a-si defini propriile
nevoi de DPC, in functie de nevoile elevilor (de exemplu, n Belgia (Comunitatea flamand) si Irlanda).
Potrivit anchetei TALIS (OECD, 2014, analiza secundar a datelor TALIS), aproximativ 42% dintre
cadrele didactice europene au nevoie, la un nivel ridicat sau moderat, de dezvoltare profesional n
domeniul orientrii si consilierii profesionale a elevilor. Cu toate acestea, doar 18% dintre cadrele
70
didactice care au raportat c au beneficiat recent ( ) de DPC au mentionat c aceasta continea
elemente de orientare. Majoritatea acestor participanti (n jurul cifrei de 82%), a declarat ca aceast
formare a avut un impact pozitiv moderat sau mare asupra modului lor de predare.
Analizarea mai n detaliu a tipurilor de personal implicat n educatie si orientare (a se vedea

Figura 5.5) relev faptul c profesorii care nu sunt specializati n domeniul orientrii sunt responsabili
cu furnizarea acesteia n aproximativ 30 de sisteme, la nivel primar si/sau secundar. Acestia joac un
rol important n special atunci cnd tematica face parte din curriculumul formal (a se vedea
Figura 5.4). n cazul n care este prevzut ca tematic transversal, este de asteptat s fie implicate
toate cadrele didactice. Acest lucru este subliniat de Belgia (Comunitatea flamand), Spania,
(70) Chestionarul TALIS se refer la activitile DPC care au avut loc cu 12 luni nainte de realizarea anchetei.
95
Slovacia, Marea Britanie (Scotia) si Islanda. De asemenea, este valabil si pentru trile n care
orientarea nu este parte a curriculumului obligatoriu, ci este integrat n obiectivele generale pentru
educatie (de exemplu, Belgia (Comunitatea francez), Franta si Suedia). Mai mult, unele tri (de
exemplu, Bulgaria, Spania, Letonia, Malta, Slovacia si Slovenia) indic faptul c profesorii
(diriginti/tutori) care au responsabilitatea unui grup de elevi de o anumit vrst au si responsabilitti
n domeniul orientrii.
Figura 5.5: Personalul scolar responsabil cu orientarea n materie de educatie si formare profesional n
nvtmntul primar (ISCED 1), secundar general inferior (ISCED 2) si secundar general superior (ISCED 3), 2013/14
Cadre didactice fr formare specific

n domeniul orientrii n materie de
educatie si formare profesional
Cadre didactice cu formare specific n
domeniul orientrii n materie de
educatie si formare profesional
Consilieri n materie de educatie si
carier
Psihologi
Asistenti sociali si/sau pedagogi sociali
Orientarea nu este furnizat n cadrul

scolii
Stnga Dreapta Autonomie

ISCED 1 ISCED 2 si 3 scolar
Sursa: Eurydice.
Not explicativ
Figura se refer doar la personalul scolar permanent. Nu ia n calcul specialistii din cadrul serviciilor externe de consiliere sau
invitatii care sustin prelegeri n scoal.
Croatia: Psihologii, asistentii si/sau pedagogii sociali sunt responsabili cu furnizarea orientrii n materie de educatie si carier
numai la nivelul secundar inferior (ISCED 2). La nivelul secundar superior (ISCED 3), orientarea n materie de educatie si
carier este furnizat de servicii externe.
Ungaria: Cadrele didactice care au urmat o formare specific n domeniul orientrii si consilierii n materie de educatie si carier
sunt responsabili cu aceast tematic numai la nivelul secundar superior (ISCED 3).
Malta: n scolile primare orientarea este realizat de ctre profesorii din scolile secundare care apartin aceluiasi colegiu.
Portugalia: Fiecare grup de scoli (care cuprinde n mod obisnuit o scoal secundar, una sau mai multe scoli care asigur
nvtmntul de baz si grdinite) are un psiholog scolar responsabil cu orientarea.
Elvetia: Cadrele didactice fr o formare specific si cele formate n mod specific n domeniul orientrii n materie de educatie
si carier sunt responsabile cu furnizarea acestei tematici numai la nivel secundar inferior (ISCED 2). La nivelul secundar
superior (ISCED 3), orientarea n materie de educatie si carier este furnizat de servicii externe.
Islanda: Cadrele didactice fr o formare specific sunt responsabile cu furnizarea acestei tematici numai la nivel secundar
inferior (ISCED 3).
Cadrele didactice care au urmat o formare specific n domeniul orientrii sunt responsabili cu
furnizarea acesteia n nou tri, la nivel primar si n aproximativ dou treimi dintre sisteme, la nivel
secundar. n general, acestia predau orientarea ca disciplin la clas (a se vedea Figura 5.4), ns pot
ndeplini si sarcinile personalului specialist n domeniul orientrii. Calificarea initial a acestora este n
domeniul predrii, ns au si o calificare suplimentar n domeniul orientrii.
n Republica Ceh, profesorii responsabili cu orientarea (vchovn poradce) sunt cadre didactice calificate care au finalizat un curs
de nvtmnt superior (de minimum 250 de ore) pentru a deveni consilier scolar. Acesta le permite s ndeplineasc atributii de
orientare si consiliere specializat n scoli.
n Germania, profesorii consilieri (Beratungslehrer) sunt membrii ai personalului scolar care au o formare suplimentar n stiintele
educatiei si psihologie. n afar de a furniza servicii de orientare cu privire la alegerea parcursului scolar, acestia discut si personal
cu elevii, atunci cnd apar dificultti de nvtare si comportamentale si furnizeaz un serviciu general de consiliere pentru elevi si
profesori. Un profesor consilier lucreaz ndeaproape cu alte organisme, precum birourile locale de asistent social pentru tineret
(Jugendamt).
96
n Spania, consilierii de orientare (orientadores) sunt responsabili cu orientarea n scoli. Acestia apartin corpului profesoral din
nvtmntul secundar, fiind ns specializati n domeniul orientrii scolare. Atributiile acestora includ furnizarea de asistent,
consiliere si orientare elevilor, colaborarea cu scolile si cadrele didactice n organizarea activittilor si sedintelor de mentorat si
orientare n materie de educatie si carier. Acestia sunt responsabili si cu evaluarea psiho-pedagogic a elevilor. Consilierii de
orientare trebuie s detin o diplom de licent (n general, n domeniul pedagogiei, psihologiei sau psiho-pedagogiei) si trebuie s fi
urmat si un curs de formare initial pentru cadrele didactice (diplom de master).
n Austria, consilierii scolari sau de formare (Schler- bzw. Bildungsberater/innen) ofer informatii si consiliere individual (la nivelurile
ISCED 2 si 3) pentru elevi si printi. Consilierii sunt cadre didactice care furnizeaz servicii de consiliere, suplimentar fat de activitatea
obisnuit de predare, care este usor redus. n cadrul faculttilor specializate n formarea profesorilor (Pdagogische Hochschulen), este
prevzut o schem de formare initial (12 ECTS) care cuprinde consiliere (furnizarea de informatii, gestionarea problemelor, consiliere
periodic), orientare pentru elevii cu dificultti de nvtare sau probleme de dezvoltare personal si gestionarea crizelor.
n Finlanda, ca regul, cerinta comun pentru personalul responsabil cu orientarea (opino-ohjaaja) este o calificare n domeniul
predrii, completat de studii n domeniul orientrii (60 ECTS).
Universittile din Elvetia, care ofer programe de formare a profesorilor, organizeaz cursuri suplimentare de formare specific n
domeniul orientrii n materie de educatie si carier pentru nvtmntul secundar inferior (Fachlehrerin/Fachlehrer
Berufswahlunterricht/enseignant(e) spcialiste en information scolaire et professionnelle) ( 71). Aceast formare (20 ECTS) pregteste
cadrele didactice pentru a-i sprijini pe elevi n dezvoltarea abilittilor necesare n viat si pentru carier si n vederea sprijinirii
celorlalti membrii ai personalului didactic n problematica orientrii. Sunt predate metode de orientare, modalitti de identificare a
persoanelor sau grupurilor expuse riscului, alegerea momentului n care elevii s fie transferati ctre alti profesionisti n domeniul
orientrii, fiind dobndite si cunostinte aprofundate despre piata muncii si a uceniciilor. Participantii si dezvolt aptitudinile de
socializare cu actorii externi si dobndesc experient practic cu privire la piata muncii, metode de asigurare a calittii etc.
Consilierii specializati sunt responsabili cu orientarea n sase tri sau regiuni la nivel primar si n 15 la nivel
secundar. De obicei, acesti specialisti au o calificare initial n domeniul orientrii n materie de educatie si
carier, care este oferit n multe tri la nivelul nvtmntului superior (de exemplu, n trile nordice si n
Elvetia). Predarea metodelor si instrumentelor de orientare si consiliere este n mod normal inclus n
aceste programe. Studiile universitare n domeniul pedagogiei, psihologiei, psiho-pedagogiei, socio-
pedagogiei, asistentei sociale, etc., permit, de asemenea, accesul la pozitia de consilier scolar.
Serviciile de orientare pot fi furnizate si de ctre psihologi. Acesti specialisti sunt implicati n domeniul
orientrii n opt tri, la nivel primar si n aproape de dou ori mai multe, la nivel secundar. Acestia
ofer, n general, sprijin psihologic individual copiilor si familiilor lor. n cele mai multe cazuri, au studii
universitare n acest domeniu.
Serviciile de orientare sunt furnizate de ctre lucrtori sociali sau pedagogi sociali n cinci tri, n
nvtmntul primar si, n mai mult de dousprezece tri, n nvtmntul secundar general. Ca si
psihologii, acestia lucreaz, n mod normal, si individual cu elevii si cu familiile acestora. n general,
rolul lor este de a identifica copiii cu prezent slab si niveluri sczute de performant si de a ncerca
s stabileasc motivele acestora prin contactarea familiilor si garantarea revenirii la scoal.
n plus fat de tipurile de personal prezentate n Figura 5.5, trile au mentionat lucrtorii de tineret (de
exemplu, Bulgaria si Malta) si coordonatorii activittilor extra-curriculare (de exemplu, Luxemburg).
Belgia (Comunitatea flamand) a adugat "coordonatorii de ngrijire":
n fiecare scoal primar din Belgia (Comunitatea flamand) este prezent un coordonator de ngrijire Acesta asist profesorii si elevii
si este responsabil cu elaborarea si implementarea unei politici de ngrijire n scoal. De asemenea, un coordonator de ngrijire este
prezent n aproape toate scolile secundare, desi, spre deosebire de scolile primare, scolile secundare nu sunt obligate s l aib.
Cadrele didactice si specialistii, cum ar fi consilieri, psihologi, asistenti sociali si de tineret, au fost deja
mentionati ca principalii profesionistii implicati n sprijinirea elevilor expusi riscului de prsire timpurie
a scolii (a se vedea Figura 4.3). De fapt, specialistii din domeniul orientrii sunt responsabili cu
(71) http://edudoc.ch/record/38151/files/ProfilBerufsw_d.pdf
97
furnizarea serviciilor de orientare n materie de educatie si carier si, de asemenea, pentru

combaterea prsirii timpurii n ceva mai mult de dousprezece tri.
ntruct unul dintre grupurile tint pentru serviciile de orientare este reprezentat de tinerii expusi
riscului de prsire timpurie, este important s se investigheze modul n care personalul educational
72
este format pentru a se ocupa de acest grup. Aproximativ o treime din trile europene ( ) raporteaz
c personalul educational responsabil cu orientarea beneficiaz de formare n vederea dobndirii
competentelor necesare pentru a lucra cu grupurile expuse riscului de prsire timpurie, pe parcursul
formrii lor initiale. n alte cazuri, personalul beneficiaz de formare suplimentar pentru ndeplinirea
acestei sarcini prin programe DPC (de exemplu, Republica Ceh (profesori formati n domeniul
orientrii), Austria, Cipru, Polonia, Romnia si Islanda).
Programele universitare care pregtesc specialisti pentru a lucra cu grupurile dezavantajate si cu

elevii expusi riscului de prsire timpurie difer chiar si n interiorul aceleiasi tri. Totusi, cteva
exemple pot ilustra modul n aceste aspecte sunt integrate n formarea initial a celor responsabili cu
orientarea. Spania a mentionat si faptul c un continut specific privind diversitatea, grupurile expuse
riscului de excluziune social sau scolar, face parte din formarea initial a profesorilor (la nivel de
masterat) pentru toate cadrele didactice de nvtmnt secundar.
Pentru a intra n posesia diplomei de licent n domeniul orientrii n materie de educatie si formare profesional, studentii din
Suedia ar trebui s poat demonstra capacitatea de a coopera cu ceilalti pentru a planifica si dezvolta msuri de sprijin pentru
persoanele cu nevoi speciale, cu scopul de a facilita integrarea lor n programe educationale si pe piata fortei de munc.
n Spania, specializare n domeniul orientrii n materie de educatie si carier din cadrul programului de master pentru formarea
profesorilor (urmat n mod obisnuit de viitorii consilieri de orientare) dezvolt competentele necesare prin intermediul continutului
tematic inclus n module precum Orientarea n materie de educatie si procesele de consiliere psiho-pedagogic sau Educatia
incluziv si atentia acordat diversittii.
n Germania, Conferinta permanent a adaptat acordurile cadru privind formarea si examinarea pentru diferitele tipuri de cariere
didactice (2012) din perspectiva cerintelor educatiei favorabile incluziunii. Scopul este de a-i pregti mai bine pe viitorii profesori cu
privire la aspectele legate de eterogenitate si incluziune si pentru a furniza asistent suplimentar. Cursurile privind predarea n
nvtmntul special urmate n cadrul universittilor si institutiilor de nvtmnt superior echivalente trebuie s fie adaptate la
cerintele educatiei incluzive n toate tipurile de scoli.
Asa cum s-a prezentat anterior n acest raport (a se vedea Capitolele 2 si 3), copiii care apartin unei
minoritti sau provin dintr-o familie de migranti reprezint unul dintre grupurile expuse riscului de
prsire timpurie a scolii. Prin urmare, una dintre msurile utilizate de tri pentru combaterea acesteia
este ncurajarea angajrii de personal educational provenind din medii similare. Acesta este cazul, de
exemplu, n Bulgaria si Germania. ntr-adevr, acest tip de personal educational poate ajuta la
realizarea legturii ntre scoli, familii si comunitatea de migranti sau minoritate.
Unele tri au raportat n medie dou obstacole principale n calea furnizrii serviciilor de orientare de
nalt calitate la nivel scolii. Primul dintre ele este lipsa de personal specializat n scoli ca, de exemplu,
n Bulgaria, Portugalia, Romnia si Turcia. Al doilea obstacol este faptul c personalul responsabil cu
orientarea nu are ntotdeauna o pregtire suficient n acest domeniu, ca, de exemplu, n Letonia si
Marea Britanie (Anglia).
n cazul Letoniei, recentele modificri ale legislatiei n domeniul educatiei si ale reglementrilor scolare urmresc ca personalul din
domeniul orientrii s fie disponibil si format pentru obtinerea unor calificri specifice; cu toate aceste, schimbrile respective nu au
fost nc institutionalizate.
n Marea Britanie (Anglia), n anul 2013, 'Ofsted Biroul pentru Standarde n domeniul Educatiei, Serviciilor pentru copii si Competentelor'
( 73) a analizat modul n care scolile gestionau responsabilitatea de a furniza servicii independente si impartiale de orientare n materie de
carier. Biroul a subliniat c informatiile primite de ctre elevi despre carier erau prea putine. Prea multi elevi nu erau constienti de gama
(72) Bulgaria, Republica Ceh (pentru profesorii care nu au o formare specific n domeniul orientrii), Germania, Spania,
Italia, Cipru, Malta, Romnia, Slovacia, Suedia, Finlanda, Elveia i Islanda
(73) http://www.ofsted.gov.uk/resources/going-right-direction-careers-guidance-schools-september-2012
98
larga a ocupatiilor si carierelor pe care le puteau lua n considerare. Aproximativ jumtate dintre scoli foloseau personalul propriu pentru a-i
informa pe elevi cu privire la carier, ns acest personal, adeseori, nu avea suficient pregtire si nu oferea elevilor informatii actualizate'
n aceste conditii, este foarte important cooperarea strns ntre scoli si serviciile externe de
orientare n vedea furnizrii de asistent pentru elevi si DPC pentru cadrele didactice.
5.4. Furnizorii externi de orientare: roluri si activitti

Responsabilitatea de a furniza orientare apartine nu numai scolilor, ci si partenerilor externi. Acestia
sunt n principal serviciile publice de orientare, dar si serviciilor publice de ocupare, ONG-uri si
ntreprinderi private. Mai multe servicii diferite pot fi invitate s coopereze n ceea ce priveste
furnizarea educatiei si orientrii n cadrul aceleiasi tri. Acest lucru mbuntteste o abordare
intersectorial a orientrii, care pot asigura furnizarea cu succes a acesteia si, prin urmare, contribuie
la combaterea prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional (a se vedea
Capitolul 4).
Aceast sectiune se axeaz pe responsabilittile si activittile serviciilor externe de orientare din trile
europene, care lucreaz n strns cooperare cu scolile si cu alte prti interesate. Atributiile acestora
sunt de multe ori mai ample dect cele ale serviciilor scolare, iar rolul lor n procesul de orientare este
esential, n special n trile n care angajatii lor reprezint principala surs calificat de orientare, aflat
la dispozitia elevilor. De exemplu, aceasta este situatia n Belgia (toate comunittile) si n centrele de
tineret din Danemarca.
Ca si n cazul serviciilor de orientare din scoli, unul dintre principalele roluri ale serviciilor externe este
de a oferi sprijin individual si de grup. n unele cazuri, acestea ofer sprijin general pentru toate
aspectele legate de educatie, psihologie, pedagogie, etc., asa cum este cazul n Belgia, Republica
Ceh si Slovacia. De asemenea, serviciile de orientare pot fi responsabile cu organizarea activittilor
extra-curriculare (a se vedea Sectiunea 5.2.3). Totusi, n alte tri, aceste atributii sunt mprtite ntre
scoal si serviciile externe de orientare, asa cum este cazul n Belgia (Comunitatea flamand) si
Danemarca.
n Belgia (Comunitatea flamand), procedurile legate de orientare sunt initiate de ctre serviciile de orientare, la cererea scolii, a printilor
sau a elevului nsusi. nainte de nceperea procedurii, trebuie obtinut acordul printilor pentru elevii cu vrsta mai mic de 12 ani si acordul
elevului n cazul n care are peste 12 ani. Orientarea este obligatorie n cazul problemelor legate de absenteism.
n Danemarca, profesorii sunt responsabili cu furnizarea educatiei generale n materie de carier (clasele 1 9), ns centrele de orientare
pentru tineret furnizeaz asistent, coordonare, inspiratie si dezvoltare n acest domeniu. Orientarea legat n mod specific de tranzitia de la
nvtmntul obligatoriu la cel secundar superior este n responsabilitatea centrelor de orientare pentru tineret, dar este furnizat n scoli.
Furnizarea de formare si asistent pentru cadrele didactice reprezint una dintre principalele atributii
ale centrelor de orientare (de exemplu, n Belgia (Comunitatea flamand), Republica Ceh, Grecia,
Luxemburg sau Ungaria). Acestea organizeaz seminare, ateliere si programe DPC pentru a-i ajuta
pe profesori s si dezvolte competentele n domeniul orientrii. n Luxemburg, acestea particip si la
recrutarea de personal psiho-socio-educational.
n Belgia (Comunitatea flamand), serviciile de orientare ofer asistent profesorilor pentru a consolida furnizarea orientrii n scoli, de
exemplu prin dezvoltarea expertizei cadrelor didactice n materie de detectare a problemelor ntr-un un stadiu incipient. Serviciile de
orientare particip la proiecte scolare destinate grupurilor tint, adic elevii expusi riscului de abandon din cauza mediului social sau a
conditiilor de viat.
De asemenea, serviciile externe de orientare sunt implicate n implementarea programelor si a altor

initiative (de exemplu, n Grecia) si n dezvoltarea de metode si continuturi pentru activittile de
orientare si informare. n unele tri, acestea ajuta la planificarea si dezvoltarea curriculumului pentru
orientare, ulterior coordonnd si evalund implementarea activittilor de orientare realizate n scoli.
n Spania, serviciile de orientare coopereaz si particip la elaborarea planurilor scolare care includ orientarea si activittile de mentorat. De
asemenea, n unele comunitti particip la proiectarea, dezvoltarea si evaluarea programelor pentru interventii specifice, cum ar fi cele
legate de ELET.
99
Serviciile de orientare sunt responsabile si cu dezvoltarea materialelor si instrumentelor de informare

pentru elevi si profesori, inclusiv producerea de brosuri si prezentri legate de orientare (de exemplu,
n Spania, Grecia, Letonia si Luxemburg); acestea creeaz, si instrumente bazate pe internet (de
exemplu, n Irlanda, Letonia, Luxemburg, Ungaria si Elvetia).
Centrul National de Orientare n Educatie (NCGE) din Irlanda ofer Manualul pentru orientare scolar, ca o resursa online, pentru a pune la
dispozitie informatii si sprijin n vederea furnizrii serviciilor de orientare. NCGE lucreaz n consultare cu expertii relevanti pentru a dezvolta
articole si ghiduri pentru scoli si pentru a sprijini elevii cu nevoi diferite, precum si populatia scolar n general.
O alt atributie comun a serviciilor de orientare este s-si asume rolul de conducere si coordonare n
cadrul parteneriatelor realizate ntre diferite prti interesate. Ele contribuie la realizarea de parteneriate
ntre scoli si alte prti interesate care informeaz si orienteaz elevii (de exemplu, n Luxemburg).
Cooperarea ntre diferite tipuri de institutii si sectoare cu experient n orientare este ncurajat, cu
scopul de a asigura o abordare coerent n ceea ce priveste orientarea, precum si schimbul periodic
de experient, cunostinte si bune practici.
Centrele de tineret din Danemarca sunt obligate s coopereze ndeaproape cu scolile din nvtmntul primar si secundar inferior, cu
ntreprinderile locale si cu serviciile publice de ocupare. n Grecia, centrele de orientare si consiliere (KESYP) realizeaz activittile de
cooperare cu autorittile locale, mijloacele de comunicare n mas, organizatiile de orientare n materie de carier si cu institutiile de
nvtmnt superior. n Letonia, directorii scolilor, cadrele didactice, personalul de specialitate, centrele de tineret, serviciile publice de
ocupare, angajatorii si ONG-urile sunt implicate n procesul de orientare.
n cele din urm, serviciile de orientare coordoneaz si particip si la initiative de lung durat cu
privire la orientarea n materie de educatie si carier (a se vedea exemplele Bulgariei, Germaniei,
Ciprului, Lituaniei si Luxemburgului n Sectiunea 5.1).
5.5. Orientarea n materie de educatie si carier ca msur de compensare

pentru combaterea ELET
Dup analizarea orientrii n materie de educatie si carier ca msur de prevenire si de interventie,
aceast sectiune analizeaz rolul su ca msur de compensare, adic pentru elevii care au prsit
scoala prematur si doresc s reintre n sistemul de educatie si formare profesional pentru a obtine
calificrile de care au nevoie.
Comisia European a recunoscut orientarea ca fiind una dintre cele sase prioritti ale sale pentru
nvtarea pe tot parcursul vietii, nc din anul 2001 (Comisia European, 2001). Aceasta a recunoscut
c orientarea ar trebui s joace un rol att n facilitarea accesului la nvtare, ct si n motivarea
potentialilor cursanti. n plus, Comisia a subliniat c orientarea ar trebui directionat n special ctre
acele persoane care sunt expuse riscului de excluziune social. n plus, Consiliul a subliniat n anul
2004 c orientarea poate oferi sprijin persoanelor care doresc s reintre n sistemul formal de educatie
74
sau formare profesional dup ce au prsit timpuriu scoala ( ). Ulterior, n anul 2011, Consiliul a
recomandat ca asistenta personalizat s fie inclus n politicile de compensare pentru tinerii care
75
prsesc scoala timpuriu ( ).
Indiferent dac orientarea este utilizat ca msur de prevenire, de interventie sau de compensare,
obiectivele generale atribuite orientrii sunt similare: se intentioneaz s se ofere tinerilor asistent,
informatii si oportunitti pentru a-si dezvolta competentele (a se vedea Sectiunea 5.2.1). rile
subliniaz c diferenta major n ceea ce priveste orientarea n rndul msurilor de compensare este
aceea c orientarea se adreseaz celor care au prsit deja sistemul de educatie ncercnd s-i
ncurajeze s revin, prin conturarea unei imagini pozitive a educatiei, aceasta pune n valoare
abilittile si experientelor lor individuale si arat potentialul lor de crestere personal, indiferent de
esecurile anterioare. Prin urmare, este important ca personalul din domeniul orientrii s fac mai mult
(74) Rezoluia Consiliului i a reprezentanilor statelor membre reunii n cadrul Consiliului privind consolidarea politicilor,
sistemelor i practicilor n domeniul orientrii din Europa, 9286/04, 18.05.2004.
100
dect s furnizeze informatii cu privire la ocuparea fortei de munc; acesta trebuie s se concentreze
asupra persoanelor, lund n considerare nevoile si circumstantele lor specifice (Ecorys, 2012).
Orientarea n materie de educatie si carier reprezint un element cheie n cadrul politicilor destinate
s reintegreze tinerii care au prsit scoala prematur. Majoritatea trilor europene consider
orientarea ca o msur compensatorie n cadrul strategiilor sau politicilor de combatere a prsirii
timpurii (a se vedea Figura 5.6). n acest raport, orientarea este considerat ca msur de
compensare n cazul n care este integrat n programe educationale de tip a doua sans, n
curriculumul pentru educatia adultilor sau face parte din initiativele pe termen lung sau pe scar larg.
Doar Spania prevede n mod clar n documentele sale de coordonare c unul dintre obiectivele
orientrii este de a oferi sprijin si consiliere celor care au prsit deja timpuriu sistemul de educatie
sau de formare profesional, fr calificri.
"Planul de reducere a ELET" (o parte din strategia global a Spaniei privind ELET), indic necesitatea de a promova serviciile de orientare si
de monitorizare pentru tinerii care au prsit sistemul de educatie fr calificri. Scopul unor astfel de servicii este de a oferi respectivilor
tineri informatii privind oportunittile n materie de educatie si formare, precum si asupra modalittilor de a reintra n sistemul educational. n
cadrul strategiei existente, autorittile educationale regionale sunt n msur s creeze unitti de orientare pentru tinerii cu vrste cuprinse
ntre 16 si 24 de ani, care doresc s reintre n sistemul educational.
Figura 5.6: Orientarea n materie de educatie si carier ca msur de compensare pentru combaterea ELET, 2013/14
Orientarea n materie de educatie si carier
ESTE considerat ca msur de compensare
exist NUMAI n cadrul garantiilor pentru tineret
NU ESTE considerat ca msur de compensare, dare este

oferit
Nu exist date disponibile
Sursa: Eurydice.
Dup cum a subliniat n literatura de cercetare, n momentul n care tinerii care au abandonat scoala au fost
identificati si contactati, acestia au nevoie de sprijinul specialistilor, inclusiv specialisti n domeniul orientrii,
pentru a reintra n sistemele de educatie sau formare profesional (Ecorys, 2012). Mai multe tri europene
(de exemplu, Belgia (Comunitatea francez), Danemarca, Luxemburg, Austria, Polonia, Portugalia,
Slovenia, Marea Britanie (Scotia) si Norvegia) atribuie acest rol crucial centrelor specializate. Atributiile
acestor centre variaz foarte mult de la o tar la alta. n unele cazuri, acestea sunt servicii specifice, care
au un numr de atributii, cum ar fi identificarea, contactarea si furnizarea de consiliere initial tinerilor care
au prsit sistemul si ndrumarea acestora ctre un program de educatie sau formare profesional. Acesta
este cazul n Danemarca, Luxemburg, Regatul Unit (Scotia) si Norvegia. n plus, Polonia ( 76) si Austria
subliniaz c grupul tint al acestor tipuri de centre este reprezentat de tinerii defavorizati.
n Danemarca, centrele de tineret sunt obligate s contacteze tinerii cu vrsta sub 25 de ani care nu au finalizat un program de nvtmnt
pentru tineri si sunt n afara sistemului educational si a pietei muncii. Consilierii de orientare discut mpreun cu tinerii diferite oportunitti si
mecanisme care pot i pot ajuta s revin n sistemul de educatie sau formare profesional sau pe piata fortei de munc.
n plus, serviciile de orientare si initiativele privind orientarea mentionate n Sectiunea 5.4, n general, si
directioneaz activittilor ctre un grup tint mare, care include nu numai elevii nmatriculati, ci si pe cei
care au prsit deja sistemul educational fr nicio calificare. Acesta este cazul centrelor de tineret din
(76) n Polonia, centrele de carier din cadrul Organismelor pentru voluntariat lucreaz cu tineri defavorizai.
101
Danemarca, centrelor de orientare si consiliere din Spania, Grecia si Luxemburg, si al serviciilor de

cazare din Malta. Aceste initiative asigur c centrele ofer o abordare holistic n ceea ce priveste
orientarea si c "tinerii au acces la toate informatiile relevante, consiliere si orientare ntr-un singur loc",
asa cum a fost recomandat de ctre Comisia European (2013a Comisiei Europene, p. 21).
Revenirea n nvtmntul de mas reprezint o alt optiune care exist n mai multe tri pentru cei
77
care au prsit timpuriu scoala pentru a obtine calificrile care le lipsesc. Consiliul ( ) subliniaz
faptul c un accent deosebit pe orientare poate reduce decalajul dintre esecul scolar anterior si
reintegrarea n nvtmntul de mas. n Finlanda si Islanda, reintegrarea se bazeaz pe un plan
individual si/ sau curriculum personalizat care este adaptat la nevoile si abilittile elevului. Elaborarea
planului necesit consiliere si orientare.
n majoritatea trilor europene, sistemele existente de garantii pentru tineret sau cele n curs de
elaborare (a se vedea Capitolul 4.5) acord atentia cuvenit furnizrii de orientare. Acest lucru este
valabil mai ales pentru trile n care schema de garantii pentru tineret reprezint principalul (daca nu
singurul) cadru prin care este furnizat orientarea pentru tinerii care au prsit timpuriu scoala si ar
dori s se reintegreze. Aceasta este, de exemplu, situatia n Letonia si Suedia, unde orientarea n
materie de educatie si carier este o actiune important n cadrul programelor de garantii pentru
tineret.
i tinerii care au prsit timpuriu sistemul educational sunt vizati de proiectele si initiativele de
orientare pe termen scurt. Asa se ntmpl, de exemplu, n Bulgaria ("ansa de a lucra", "Sporirea
oportunittilor de angajare pentru someri prin formare de calitate" si "Noua perspectiv"); si n Lituania
("Ai ncredere n tine)". Alte proiecte mentionate n acest capitol n ceea ce priveste orientarea
furnizat n scoal se refer si la cei care au prsit sistemul educational (de exemplu, proiectul
78
privind sistemele de orientare n materie de carier din Bulgaria) ( ). Mai mult, unele tri
descentralizate, cum ar fi Spania si Italia, evidentiaz existenta unui numr mare de initiative regionale
si/sau locale.
Metodele de orientare utilizate n scop de compensare sunt destul de similare cu cele utilizate la
nivelul scolii (a se vedea Sectiunea 5.2). Acestea includ cursuri de carier, sedinte individuale si de
grup, dar si activitti interactive, cum ar fi vizite si experient de munc n ntreprinderi (de exemplu, n
Romnia). Scopul tuturor activittilor este de a permite tinerilor s fac legtura ntre informatiile
primite la clas si n cadrul seminarelor si experienta practic.
n Finlanda, planurile de carier sunt discutate n ateliere pentru tineret, organizate de asociatii si societti, n cooperare cu serviciile sociale,
administratiile educationale precum si cu autorittile pentru ocuparea fortei de munc si cele economice. Aceste ateliere nu fac parte din
sistemul de educatie formal. Acestea includ orientare multi-profesional si ofer un mediu n care activittile profesionale si formarea la
locul de munc permit participantilor s depun dosare de candidatur pentru diferite forme de nvtmnt sau s caute un loc de munc. n
cadrul acestor ateliere se predau si aptitudini necesare n viata de zi cu zi si folosesc metoda nvtrii prin practic n activittile lor cotidiene.
n cele din urm, ca si n cazul politicilor de prevenire si interventie, toate trile identific drept un
factor cheie de succes cooperarea intersectorial pentru furnizarea de orientare n scopuri de
compensare (a se vedea si Capitolul 4 referitor la parteneriatele de cooperare ntre mai multe servicii
si inter-sectoriale). O mare varietate de agentii sunt ncurajate s ia parte la furnizarea de serviciilor de
orientare si consiliere pentru cei care doresc s reintre n sistemul de educatie si formare profesional.
Serviciile publice de ocupare a fortei de munc joac un rol important n multe tri (de exemplu, n
Belgia (Comunitatea german), Italia si Norvegia), chiar si atunci cnd orientarea nu este considerat
ca avnd un rol de compensare, asa cum este cazul, de exemplu n Republica Ceh. De asemenea,
n unele tri, sunt implicate ONG-urile si organizatiile din sectorul privat.
(78) Alte exemple de iniiative lansate n rile europene cu privire la orientare se regsesc n raportul Eurydice referitor la
rspunsurile rile UE la Strategia Europa 2020 (EACEA/Eurydice, 2013).
102
CAPITOLUL 6: P RSIRE A TIMPURIE A SISTEMULUI DE
NV TMNT PROFESIONAL SI TEHNIC
Capitolele anterioare ale prezentului raport analizeaz problematica prsirii timpurii a sistemelor de
educatie si formare profesional (ELET) n ansamblu sau axndu-se pe nvtmntul general.
Aceast sectiune face un rezumat al elementelor identificate n cadrul unui studiu al Cedefop aflat n
derulare, care analizeaz n mod specific fenomenul prsirii timpurii a sistemului de nvtmnt
79
profesional si tehnic (ELVET) ( ).
Metodologia combin:
analiza secundar a micro-datelor din Programul de evaluare international a competentelor

adultilor (PIAAC) si din Ancheta privind Educaia Adulilor (AES);
colectia de date primare care cuprinde opt tri (Belgia ambele comunitti, francez si flamand,
Danemarca, Germania, Franta, Croatia, Italia, Austria si Portugalia);
cercetare documentar si analiza literaturii stiintifice.
ntelegerea rolului nvtmntului profesional si tehnic (VET) n reducerea prsirii timpurii presupune
analiza fenomenului de abandon si a potentialului VET de a atrage, retine si reintegra tinerii n sistemul
de educatie si formare profesional. Ratele ELVET sunt adesea mai ridicate dect rata global a ELET.
Cu toate acestea, trebuie luat n considerare faptul c, n mai multe tri elevii care se confrunt cu
dificultti sau esecuri de ordin scolar sunt adesea orientati ctre VET. Prin urmare, chiar si atunci cnd
VET prezint rate mai mari ale abandonului, n comparatie cu nvtmntul general, acest lucru nu este
neaprat legat doar de calitatea VET, ci si de selectivitatea sistemelor educationale, care au tendinta de
a-i directiona ctre VET pe cei expusi unui risc mai mare de prsire timpurie. n plus, VET poate
reprezenta un element cheie al politicilor si msurilor de prevenire sau combatere a prsirii timpurii.
Acesta este motivul pentru care potentialul VET n prevenirea prsirii timpurii sau ca msur de remediere
80
este recunoscut n cadrul initiativei europene de ocupare a fortei de munc n rndul tinerilor ( ), care
81
ncurajeaz statele membre s instituie sistemele de garantii pentru tineret ( ) si permit tuturor tinerilor
aflati n afara sistemelor de educatie si de formare profesional sau a pietei fortei muncii s nceap un nou
program de formare (inclusiv de ucenicie), stagiu sau s fie orientati n mod direct ctre posturile vacante
existente. Cei care prsesc timpuriu scoala sau sunt expusi acestui risc trebuie s reprezinte un grup tint
al acestor interventii (a se vedea si Sectiunea 4.5 privind schemele de garantii pentru tineret).
n timp ce multe dintre problemele fundamentale referitoare la prsirea timpurie sunt similare n
nvtmntul general si n VET, amploarea acestor probleme poate varia ntre cele dou sectoare si,
de asemenea, exist unele provocri care sunt specifice pentru programe profesionale.
6.1. Provocri privind msurarea prsirii timpurii n VET
6.1.1. Prsirea timpurie n afara datelor UE

n prezent, nu este disponibil nicio msur comun referitoare la ELVET. Datele care stau la baza
indicatorului UE privind ELET (a se vedea Sectiunea 1.2) nu permit o ntelegere a tipului de program
prsit timpuriu de ctre tineri, dac acesta face parte din nvtmntul profesional sau nu. n plus,
datele oficiale ale UE plaseaz tinerii ntr-o varietate de situatii n cadrul aceleiasi categorii ample a
"prsirii timpurii ", n special:
cei care nu au nceput niciodat un program de nvtmnt secundar superior (non-starters);
(79) A se vedea n introducere detalii suplimentare cu privire la metodologia Cedefop

(80) http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=89&newsId=1829
(81) Recomandarea Consiliului din 22 aprilie 2013 privind nfiinarea unei garanii pentru tineret, OJ C 120, 26.4.2013.
103
cei care au nceput un program, dar nu au reusit s l finalizeze; si

cei care au finalizat de fapt programul, dar nu au promovat examenul final.
ntr-un efort de a ntelege mai bine prsirea timpurie a sistemelor de educatie si formare
profesional, trile si regiunile europene folosesc o serie de alte abordri pentru colectarea si
monitorizarea datelor, n scopul de a preveni si remedia fenomenul de prsire timpurie. Prin
intermediul acestor instrumente nationale de colectare a datelor, 15 dintre cele 36 de tri
82
europene ( ) au analizat datele colectate astfel nct s fac o distinctie ntre filierele educationale.
Cu toate acestea, compararea ratelor de ELVET din aceste tri este foarte dificil ntruct definitiile
adoptate de trile si regiunile europene difer n mai multe moduri, inclusiv prin includerea diferitor
programe, domenii de nvtmnt, regiuni si niveluri de educatie. n plus, n timp ce indicatorul UE
limiteaz persoanele care prsesc timpuriu scoala la un anumit grup de vrst (ntre 18 si 24 de ani),
definitiile nationale nu sunt de obicei limitate n functie de vrst grupele de vrsta reflectnd ns
contextul national n ceea ce priveste participarea la nvtmntul secundar superior. Diferitii indicatori
cu privire la ELVET disponibili la nivel national/regional n Europa msoar de obicei incidenta si rata
de nefinalizare n rndul populatiei de elevi si/sau de neabsolvire n rndul populatiei de elevi sau a
83
populatiei rezidente de aceeasi vrst ( ).
Exist doi indicatori alternativi principali utilizati pentru ntelegerea ELVET de la o tar la alta:
n mai multe tri si regiuni europene msurtorile referitoare la neabsolvire sunt utilizate
pentru a oferi informatii cu privire la nivelul si rata de ELVET. Totusi, pe baza acestora, nu se
poate face distinctia ntre abandon scolar si mobilitatea elevilor. Aceste date sunt utile pentru a
ntelege care dintre programele sau furnizorii VET se confrunt cu cele mai mari dificultti n ceea
ce priveste neabsolvirea, ns ele nu reflect rata real de prsirii timpurie. Belgia (Comunitatea
francez), Croatia si Portugalia sunt exemple de tri care au astfel de date cu privire la VET.
Statisticile disponibile cu privire la ELVET n Danemarca si Italia ofer exemple de abordri care
msoar aparitia abandonului prin cuantificarea incidentei ntreruperilor programului;
ntruct reflect preocuprile pietei fortei de munc de a avea o fort calificat de munc, n
numeroase tri/regiuni sunt adoptati indicatori de neabsolvire a unei anumite calificri. Acestia
surprind proportia populatiei de elevi (sau, n unele cazuri, unui grup specific de vrst), care nu a
reusit s obtin respectivul certificat relevant VET. Acest certificat relevant este definit la nivelul
VET secundar inferior sau la secundar superior. Belgia (Comunitatea francez), Germania si
Austria sunt exemple n acest sens.
(82) rile europene incluse n acest studiu sunt cele 28 de state membre ale UE, Elveia, Islanda, Liechtenstein, Muntenegru,
Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei, Norvegia, Serbia i Turcia.
(83) n msura n care datele administrative nu includ tinerii care au prsit deja sistemul de educaie i formare profesional,
acestea nu vor prezenta n ntregime rata real a neabsolvirii n rndul populaiei tinere rezident ceea ce intenioneaz
s surprind indicatorul UE privind ELET
104
C a p i t o l u l 6 : P r s i r e a t i m p u r i e a s i s t e m u l u i d e n v t m n t p r o f e s i o n a l s i t e h n i c
Figura 6.1: Sumarul indicatorilor alternativi utilizati pentru ntelegerea ELVET n anumite tri
Tara Definitiile indicatorilor VET alternativi care sunt utilizati ncadrarea mobilittii elevilor
Indicatori cu privire la nefinalizare
Belgia Se consider c elevii care nu sunt nregistrati n institutiile Multi dintre cei care prsesc scoala pot fi
(BE fr) de nvtmnt din Comunitatea francez din Belgia, n anul nscrisi n alte categorii de formare
urmtor nscrierii, au prsit sistemul de nvtmnt al profesional dup ce au abandonat sau au
Comunittii. finalizat contractul.
Danemarca Elevii din VET care, pe baza datelor longitudinale, au abandonat un program, dar care se nscriu ntr-un alt
program ("re-selectie") si elevii care abandoneaz un program, dar nu se nscriu ntr-un alt program ("nu se
realizeaz re-selectia").
Croatia Proportia elevilor care au promovat clasa comparativ cu Statisticile scolare contin date cu privire la
proportia elevilor nscrisi. Dintre acestia, se poate extrage ratele de nscriere si de absolvire pentru
cifra si proportia scolilor VET, pe domenii de educatie. fiecare clas, putnd fi astfel calculate ratele
de nefinalizare.
Italia Elevii din VET care abandoneaz un program intr-un Nu sunt inclusi cei care abandoneaz n
anumit an. perioada dintre doi ani scolari, fiind ns
inclusi cei care schimb cursurile de
formare.
Portugalia Compar datele cu privire la nscrierea ntr-o anumit clas Aceste date nu diferentiaz ntre abandon si
cu datele referitoare la nscrierea n clasa urmtoare un an repetentie. Nici nu includ elevii care vin si pe
mai trziu. cei care pleac pe parcursul anului.
Indicatori cu privire la neabsolvire

Belgia Cifra tinerilor care nu au obtinut certificatul de nvtmnt Indiferent dac si continu studiile n alt
(BE fr) secundar superior din totalul tuturor elevilor nscrisi n parte sau le ntrerup.
ultimul an de nvtmnt secundar.
Germania Proportia celor care prsesc sistemul general de n/a surprinde persoanele pentru care
nvtmnt la finalul nvtmntului obligatoriu fr a obtine exist cea mai mic probabilitate s nceap
un certificat de nvtmnt secundar inferior nvtmntul secundar superior.
(Hauptschulabschluss) comparativ cu populatia rezident
de aceeasi vrst.
Franta Tinerii care, conform datelor anchetei au prsit Nu sunt inclusi n categoria ELVET cei care
nvtmntul initial pentru o perioad mai mare de un an au obtinut o calificare care continu n
(cu exceptia motivelor medicale, de maternitate, etc.) care: nvtmntul secundar superior (Bac
(a) nu au nicio calificare; sau professionnel), dar nu reusesc s o obtin.
(b) au doar un certificat de nvtmnt secundar inferior
(Brevet des collges).
Austria Cei care au prsit programul VET nainte de obtinerea Aceasta este considerat, de fapt, o rat
certificatului aferent anului final. brut, ntruct nu conteaz dac si continu
studiile n alt parte sau dac ntrerup studiile.
Procentul de examene finale nepromovate din toate Nu sunt incluse informatii cu privire la
examenele finale sustinute ntr-un anumit an. parcursul educational ulterior.
Elevi care nu au o calificare formal minim (certificatul de n/a include persoanele care nu au dreptul
absolvire a nvtmntului secundar inferior). de a continua ctre majoritatea parcursurilor
educationale de nivel secundar superior.
Sursa: Cedefop.
6.1.2. Prsirea timpurie a programelor de ucenicie ca un caz special

Guvernanta multor programe VET realizate la locul munc ce conduc la acreditare formal, cum ar fi
ucenicia, este diferit de cea a programelor VET care se desfsoar n scoal. Prin urmare, n multe
tri, datele privind programele profesionale realizate la locul de munc si cele desfsurate n scoal
sunt colectate independent, n cazul n care sunt colectate. Asa se ntmpl n sistemele de ucenicie,
din Germania si Austria. Aceste tri se confrunt cu o serie de dificultti n referentierea datelor oferite
de scoli si cele cu privire la ucenicii, pentru a contura o imagine complet a parcursurilor cursantilor si
a ELVET n special.
105
O dificultate suplimentar provine din natura inerent a VET, care se realizeaz la locul de munc,
ceea ce nseamn c decizia de a ntrerupe o ucenicie poate fi luat si de ctre angajator, din motive
care nu au legtur n ntregime cu performanta sau motivatia personal a ucenicului. Indicatorii de
date sunt prezentati ca reziliere a contractului, mai degrab dect ca abandon. Cu toate acestea, rata
de reziliere a contractului este de obicei mult mai mare dect rata real a prsirii timpurii, ntruct
majoritatea tinerilor ncep un alt contract de ucenicie sau continu n cadrul unei alte forme de
educatie si formare profesional. De exemplu, n Germania, n timp ce rata de reziliere a contractului
de ucenicie a fost 24,5% n anul 2011 (BIBB, 2013), un studiu n rndurile ucenicilor, realizat, de
asemenea, n anul 2011 (Beicht si Walden, 2013) arat c aproximativ 12% dintre ucenici au
84
abandonat primul lor program de ucenicie fr obtinerea calificrii, ntr-o perioad de 36 de luni ( ).
Prin urmare, indicatorii privind prsirea timpurie a uceniciilor pot fi considerati ca un caz special. n
aceeasi msur n care exist necesitatea corelrii datelor (sau integrarea deplin a acestora) pentru
a furniza informatii suplimentare cu privire la parcursurile educationale, exist si necesitatea
monitorizrii multiplelor cauze de reziliere a contractelor sau ale neabsolvirii, cu scopul de a avea o
imagine complet a fenomenului ELVET.
6.1.3. Exemple de utilizare a datelor pentru monitorizarea prsirii timpurii n VET

Mai multe tri au dezvoltat si abordri care permit monitorizarea unei traiectorii individuale de la o
filier educational la alta (de exemplu, Danemarca, Franta si Olanda). Acesta este considerat un pas
important pentru a putea diferentia ntre cei care prsesc de tot sistemul de educatie si formare
profesional si cei care schimb pur si simplu programul informatii care pot, la rndul lor, s fie
utilizate pentru a fundamenta n mod direct implementarea politicilor.
n unele tri (de exemplu, n Belgia (Comunitatea francez), Danemarca si Franta), sistemele de
colectare a datelor sunt utilizate nu numai la nivel national, dar si la nivelul furnizorilor individuali de
formare, al celor implicati n msuri de remediere, al autorittilor locale sau regionale. Aceste date
nominale, privind anumite persoane, sunt folosite pentru a informa si pentru a propune solutii
alternative n domeniul educatiei sau formrii profesionale.
6.1.4. Provocrile cuantificrii prsirii timpurii n VET

Definitia UE pune accentul pe neobtinerea unei calificri suficiente (la nivelul 3a sau 3b sau 3c din
Clasificarea International Standard a Educatiei (ISCED)) reflectnd preocuprile pietei muncii de a
avea o fort de lucru calificat. Cu toate acestea, mai multe tri utilizeaz si definitii care se refer la
ntreruperea programului sau esecul de a-i pstra pe elevi n sistem, prin msurarea aparitiei
abandonului sau neabsolvirii, mai degrab dect la obtinerea calificrii (a se vedea Sectiunea 1.3
privind definitiile nationale ale ELET).
Acesti indicatori alternativi sunt corelati si cu diferitele mijloace de colectare a datelor existente.
Mai multe tri utilizeaz date administrative pentru a identifica cine abandoneaz si de unde. O
provocare-cheie in acest proces este de multe ori reprezentat de coordonarea diferitelor seturi
de date ntre mai multe autoritti responsabile fiecare n parte de un subsistem diferit. Prin
urmare, n timp ce este posibil s se identifice cine abandoneaz o scoal VET, datele nu permit
s se stabileasc dac cei care abandoneaz vor urma o form de ucenicie sau prsesc de tot
sistemul de educatie si formare profesional.
(84) Restul ucenicilor care au abandonat, au obinut totui calificarea, menionnd faptul c, ntre timp, au schimbat angajatorul.
Trebuie reinut ns c, n cadrul acestui sondaj, n privina tinerilor care au schimbat profilul programului se consider
totui c au abandonat (fiind inclui n cei 12%), pentru c ei nu au obinut calificarea pentru care s-au nscris iniial (dei
acetia pot s fi obinut o alt calificare).
106
Capitolul 6: Prsirea timpurie a sistemului de nvtmnt profesional si tehnic
6.2. Datele legate de prsirea timpurie a sistemului VET

Indicatorii nationali si provocrile n materie de msurare identificate mai sus sugereaz c exist o
discrepant considerabil ntre cei care abandoneaz pentru a schimba programul sau scoala si cei
care prsesc de tot sistemul de educatie si formare profesional. n acest context, este utilizat setul
de date PIAAC al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economic (OCDE) n vederea
evalurii gradului n care:
prsirea timpurie reprezint un aspect care vizeaz n principal pe cei care ntrerup un curs aflat n
desfsurare sau nu promoveaz examenul final, mai degrab dect pe cei care nu ncep niciodat un
program de nvtmnt secundar superior; si
abandonul este definitiv, adic dac cei care abandoneaz revin n sistemul de educatie si formare
profesional n perioadele viitoare si ct de des are loc acest lucru.
6.2.1. Dezvoltarea indicatorilor internationali alternativi cu privire la rata prsirii timpurii si a abandonului
Setul de date PIAAC din anul 2012 poate fi utilizat pentru a face diferenta ntre cei care nu au nceput
nvtmntul secundar superior si cei care nu au finalizat un program. Din perspectiva acestei
abordri, definitia relevant este cea n conformitate cu abordarea UE a indicatorului ELET, ntruct
foloseste informatiile referitoare la calificrile nedobndite n nvtmntul secundar superior. Astfel,
se calculeaz o estimare a cifrei abandonului ca procent din numrul celor prsesc scoala si care au
nceput un program de nivel secundar superior, dar nu l-au finalizat (85).
Figura 6.2: Cei care abandoneaz pot fi considerati ca un subgrup al celor care prsesc scoala n cadrul unei anumite
populatii de tineri (86)
POPULAIA DE TINERI
Persoane care nu au prsit timpuriu scoala

Cea mai nalt calificare este de nivel ISCED 3a, 3b sau 3c
Se afl n prezent n sistemul de educatie
Grup de vrst: 16-24
Persoane care au prsit timpuriu scoala si care nu se afl n sistemul de educatie si

formare profesional
Cea mai nalt calificare este de nivel ISCED 0, 1, 2 sau 3c
n prezent nu studiaz pentru a obtine o calificare formal
Grup de vrst: 16-24
Persoane care au abandonat si care nu se afl n sistemul de educatie si formare

profesional
Calificare nefinalizat de nivel ISCED 3a, 3b sau 3c
Cea mai nalt calificare este de nivel ISCED 0, 1, 2 sau 3c
n prezent nu studiaz pentru a obtine o calificare formal
Grup de vrst: 16-24
Sursa: Cedefop.
85
( ) Nivelul secundar superior este definit n conformitate cu indicatorul ELET al UE. n ceea ce privete setul de date LFS, nu
este posibil s se diferenieze ntre programele generale i cele profesionale.
86
( ) Categoria extins de vrst, inclusiv cei cu vrste cuprinse ntre 16 i 29 de ani este utilizat n analiza ulterioar, cu
scopul de a crete dimensiunea eantionului i, prin urmare, fiabilitatea estimrilor punctuale raportate.
107
Definitiile operationale utilizate pentru calcularea ratelor de prsire timpurie identificate n cadrul PIAAC
difer de msurarea ELET realizat de UE pe baza anchetei fortei de munc (LFS) n trei moduri:
n msurtoarea PIAAC este inclus grupul de vrst 16 24 (n loc de 18 24);
Sunt cuantificate doar calificrile formale pentru a determina participarea actual la sistemul de
educatie si formare profesional; si
87
Ancheta PIAAC s-a realizat n numai 17 tri europene ( ).
Cu toate acestea, abordarea cu privire la msurarea nivelului actual de finalizare a educatiei este
identic si, ceea ce este mai important, tiparele de prsire timpurie sunt n linii mari compatibile n
88
cadrul celor 17 tri incluse att n EU-LFS, ct si n PIAAC ( ).
Aceast analiz arat c exist ceva mai puine persoane care prsesc timpuriu coala i care
totodat abandoneaz, comparativ cu cei le care prsesc timpuriu coala, dar nu intr sub incidena
abandonului. n medie, aproximativ 10% din persoanele cu vrsta cuprins ntre 16 i 34 de ani, care
au fcut obiectul anchetei PIAAC, sunt clasificate ca persoane care au prsit coala timpuriu. Dintre
acestea, 44% pot fi, de asemenea, clasificate ca persoane care au abandonat coala, n timp ce restul
de 56% nu intr sub incidena abandonului, fiind n schimb considerate c nu au nceput coala.
Proporia celor care au prsit timpuriu coala i care au i abandonat-o este de 4,44% din totalul
grupului de vrst.
Figura 6.3: Ratele prsirii timpurii si ale abandonului n rndul tinerilor (16-34 ani), 2012
% %
% Au prsit scoala (vrsta 16-34 ani) % Au abandonat scoala (vrsta 16-34 ani)
BE CZ DK DE EE IE ES FR IT NL AT PL SK FI SE UK NO
% Prsire
5.78 5.02 9.30 8.73 11.70 9.48 29.57 10.38 18.75 9.91 8.57 5.43 11.30 4.74 6.69 15.37 9.58
timpurie16-34
% Abandon16-34 1.38 3.61 4.32 4.65 7.64 1.91 11.85 3.88 7.37 5.43 3.66 2.72 2.16 3.82 4.44 4.89 5.64
Not: Datele nu sunt ponderate
Sursa: Estimarea Cedefop, pe baza OECD, PIAAC.
Analiza ulterioar a setului de date arat c VET poate face o diferen cu privire la incidena
abandonului.
Pe baza datelor PIAAC, aproximativ 5% dintre tinerii care nu au obinut calificri de nivel secundar
superior (ISCED 3 a, b sau c) nu sunt clasificai ca persoane care au prsit timpuriu coala ntruct:
(87) Ancheta PIIAC a fost realizat n 33 de ri, de ctre OCDE, n perioada 2008-2013.Ca urmare a primei faze, baza de
date conine informaii cu privire la 22 de ri, inclusive 16 state membre ale UE i Norvegia, precum i cinci ri din afara
Europei. n faza a doua (2014-2018), ancheta PIAAC va fi extins pentru a include alte patru ri europene: Grecia,
Lituania, Slovenia i Turcia.
(88) Exist o corelaie pozitiv (0,83) i corelaie pozitiv ierarhiei Spearman (0.60) n cazul a doi indicatori.
108
Au obinut deja o calificare minim de nivel secundar superior nainte de a abandona o form
ulterioar de nvmnt secundar superior; sau
Ulterior abandonului au continuat cu obinerea unei calificri de nivel secundar superior sau a
uneia superioar.
Aceasta sugereaz un anumite grad de permeabilitate a parcursurilor educaionale, care ofer

oportuniti de revenire i continuare a educaiei, n cazul unor calificri incomplete.
Aproape una din dou persoane (49%) care au abandonat un program de nivel ISCED 3 a, b sau c au
continuat prin finalizarea unui nivel suficient de educaie (o calificare de nivel secundar superior sau a
uneia superioar), respectiv:
6% au obinut o calificare de nivel ISCED 3 (sau chiar ISCED 4) prin intermediul VET;
18% au obinut o calificare de nivel (ISCED 3 (sau chiar ISCED 4) prin intermediul nvmntului
general; i
restul de 22% au obinut o calificare de nivel ISCED 4 sau 5 (ntrebarea referitoare la VET nu a
fost adresat acestui grup)
Acest lucru nseamn c dintre toate persoanele care au abandonat la nivel secundar superior:
48.8% sunt persoane care au prsit timpuriu coala;
30.7% au obinut o calificare de nivel ISCED 3 sau 4 prin intermediul VET;
9.1% au obinut o calificare de nivel ISCED 3 sau 4 prin intermediul nvmntului general; i
Pentru restul de 11.4% nu se cunoate orientarea calificrii lor de nivel ISCED 3.
Figura 6.4: Tineri (16-34) care au abandonat la nivelul ISCED 3 si care au continuat prin finalizarea unui nivel
suficient de educatie (ISCED 3 sau superior), 2012 (%)
Persoane care au prsit timpuriu scoala si persoane care au abandonat la nivelul

ISCED 3
Persoane care au abandonat la nivelul ISCED 3 si care au obtinut o calificare de

nivel ISCED 3 sau 4 prin intermediul VET
Persoane cate au abandonat la nivelul ISCED 3si care au obtinut o calificare de

nivel ISCED 3 sau 4 prin intermediul nvtmntului general;
Persoane cate au abandonat la nivelul ISCED 3si care au obtinut o calificare de

nivel ISCED 5 sau superioar (*)
(*) Respondentii din aceast categorie nu au fost ntrebati despre orientarea VET
a calificrii de nivel ISCED 3 sau 4 pe care au obtinut-o
Not explicativ
Datele prezentate sunt pentru perioada 2002-2009. Un nivel suficient de educatie este definit ca fiind cel putin de nivel 3a, 3b
sau 3c, conform ISCED 1997.
Aceasta constatare subliniaz perspectiva conform creia VET poate juca un rol cheie n facilitarea
unor parcursuri alternative si de reintrare n sistemele de educatie si formare profesional. Msurile
alternative de "abandon", pot astfel s ofere, o alt formul pentru msurarea standardului UE cu
privire la ELET. Cu toate acestea, datele prezentate de PIAAC nu furnizeaz informatii cu privire la
orientarea programelor care sunt abandonate.
109
6.2.2. Date nationale cu privire la rata prsirii timpurii a VET

Compararea ratelor prsirii timpurii a VET si a nvtmntului general
ntr-un numr de tri si regiuni europene, indiferent de definitiile si metodele de colectare a datelor utilizate,
se observ de multe ori c ratele prsirii timpurii a VET sunt mai mari dect rata global a ELET.
De exemplu, n Belgia (Comunitatea francez), ponderea tinerilor care nu au obtinut un certificat de nvtmnt secundar superior
din totalul tuturor elevilor din ultimul an de nvtmnt secundar a fost de 26,6% n anul 2011 pentru programele cu orientare
profesional, comparativ cu 14,2% pentru nvtmntul secundar superior general.
n Danemarca, rata ELVET n anul 2012 este raportat la un nivel de 48% n mare parte datorit alegerii de ctre multi elevi din
VET a unor alte parcursuri pe durata programului de baz. Conform interviurilor realizate cu experti din mediul academic si oficiali din
minister, n cazul n care sunt inclusi numai cei care au abandonat scoala, prsind sistemul educational (fr s aleag alte
parcursuri educationale), aceast cifr ar fi de aproximativ 30%. Cu toate acestea, rata rmne considerabil mai mare dect ratele
de prsire timpurie atribuite parcursului educational general (13% n anul 2012).
n Austria, o proportie mai mare de elevi abandoneaz scolile VET (36%) si colegiile VET (27%) pentru a schimba parcursul sau
programul educational comparativ cu elevii din nvtmntul general (16%). Adevrata rat de abandon adic cei care renunt la
parcursul educational n timp ce frecventeaz nvtmntul secundar superior este estimat a fi mai mare n scolile VET (13%)
dect n nvtmntul general si n colegiile VET (7%).
n schimb, n Portugalia, ratele elevilor care prsesc sistemul sunt n mod constant mai mari pentru programele de nvtmnt
general dect pentru cele din domeniul VET, n fiecare dintre cei trei ani de nvtmnt secundar superior.
Ratele prsirii timpurii n functie de ruta educational si de domeniul de

nvtmnt
Ca si n cazul diferentelor ntre programele VET si cele de nvtmnt general, exist dovezi ale
diferentelor substantiale n ceea ce priveste prsirea timpurie, n functie de ruta educational si de
domeniul de nvtmnt.
De exemplu, n Olanda, nivelurile ELET variaz n mod semnificativ pentru fiecare rut educational. n ceea ce priveste elevii care
frecventeaz nvtmntul secundar profesional, elevii din cadrul primului nivel de VET, la locul de munc sau n scoal, au rate ale
ELET mult mai mari comparativ cu media (45% si, respectiv 34%, n anul 2011/12). Rata rmne mare pentru elevii si stagiarii care
frecventeaz cursuri de scurt durat de nivel 2 (12 13%), desi pentru elevii care studiaz la nivel de nvtmnt secundar superior
3 si la nivelul 4 al VET, rata ELET este mult mai mic (4 5%) indicnd faptul c este mult mai probabil s finalizeze studiile cei
care continu s nvete pn la un nivel superior al VET. Aceste rate sunt comparate cu un procent de doar 0.6% al prsirii timpurii
n cadrul ntregului nvtmnt secundar general ( 89).
n Germania, ratele de succes la examenul final de ucenicie si ratele de reziliere a contractelor difer de la un sector la altul. n anul
2011, n administratia public, prin comparatie cu alte sectoare, s-au nregistrat rate de succes mai mari dect media la examenul
final de ucenicie si, de asemenea, rate mai sczute ale rezilierii contractelor.
n Croatia, cele mai mari rate ale prsirii se nregistreaz n cazul cursurilor VET din domeniul afacerilor interne si securittii (10%),
constructiilor de nave (7%), textilelor si stiintei veterinare (6%). n domeniul snttii, transportului aerian, opticii si economiei, ratele
sunt n schimb sub media national (<3%).
Rolul VET n reducerea prsirii timpurii

Rolul VET n reducerea prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional nu este legat
doar de reducerea abandonului n VET, ci si de potentialul VET de a atrage, retine si reintegra tinerii
n sistemul de educatie si formare profesional.
Nivelurile de participare n cazul parcursurilor educationale din nvtmntul secundar superior si de

obtinere a calificrilor de nivel secundar superior prin intermediul VET difer n trile si regiunile
europene (a se vedea Figura 6.5). n 20 din 28 de state membre, mai mult de 40% dintre absolventi
(89) A se reine faptul c aceast estimare a prsirii timpurii la nivelul ntregului nvmnt secundar general include
nvmntul secundar inferior, precum i nvmntul secundar general superior.
110
au provenit din programele VET de nivel secundar superior si, n medie, mai mult de jumtate din
absolventii din Europa au urmat programe pre-profesionale sau profesionale. Din perspectiva atragerii
tinerilor ctre nvtmntul secundar superior, VET are o pondere de 50% a nscrierilor n programele
la nivelul nvtmntului secundar superior, n UE-28. rile n care exist un procent ridicat al
absolventilor de nvtmnt secundar superior care provin din VET tind s fie si cele n care exist
niveluri relativ ridicate de nscrieri n VET
Figura 6.5: Absolventii VET de nivel secundar superior ca procent din totalul absolventilor de nvtmnt
secundar superior ( 90), 2012
% %
Profesional Pre-profesional
Nu se face distinctia ntre VET si pre-profesional Ponderea medie UE-28 a absolventilor din VET la nivelul ISCED 3
Sursa: Calculele realizate de Cedefop pe baza datelor Unesco/OECD/Eurostat (UOE) ( 91) [educ_grad2].
Not explicativ
Pentru Irlanda, Liechtenstein si Turcia sunt utilizate datele din 2011, iar pentru Islanda, sunt utilizate cele din anul 2010. Datele
n functie de tipul programului nu sunt disponibile pentru Marea Britanie, pentru care valorile prezentate includ absolventii de
nvtmnt post-secundar non-tertiar (ISCED 4), pe baza calculelor realizate de DG EAC (Comisia European, 2013).
92
n Figura 6.6. trile au fost agregate n conformitate cu ponderea elevilor din VET ( ) si cu nivelul de
prsire timpurie, pe baza indicatorului ELET al UE. Aceast agregare arat faptul c:
8 din 10 tri care au o participare crescut n VET au rate ale ELET sub tinta de 10% a UE; si
10 din 12 tri clasificate ca avnd o participare sczut n VET au rate ale ELET peste medie.
(90) VET secundar superior este definit la nivelul 3 al ISCED 1997 incluznd cursuri pre-profesionale, pre-tehnice,
profesionale sau tehnice.
(91) Rezultatele coleciei de date UOE cu privire la statisticile educaionale sunt compilate pe baza surselor administrative
naionale, raportate de ministerele educaiei sau de birourile naionale de statistic. rile furnizeaz date provenite din
registre administrative, pe baza unor definiii agreate n comun.
(92) Rolul VET este msurat aici n funcie de nscrierea n VET ca pondere din totalul tuturor elevilor din nvmntul
secundar superior (%). O pondere relativ ridicat este determinat statistic ca fiind mai mare de 65% din elevii nscrii n
programele VET la nivel secundar superior. n schimb, o pondere relative mic este de mai puin de 44%.
111
Figura 6.6: Analiza agregat a rolului VET n evitarea ELET

ELET sub 10% ELET peste 10%
Proportie ridicat a elevilor n VET
CZ, HR, NL, AT, SI, SK, FI, CH BE, LU
(>65%)
Proportie medie a elevilor n VET
DK, PL, SE BG, DE, ES, FR, IT, RO, MK, NO
(44-65%)
Proportie sczut a elevilor n VET
IE, LT EE, EL, CY, HU, LV, MT, PT, UK, IS, TR
(<44%)
Sursa: Cedefop (date Eurostat).
Acest lucru poate indic faptul c trile cu un sistem VET relativ slab sunt mai susceptibile de a
se confrunt cu o provocare mai mare n ceea ce priveste prsirea timpurie. Aceast
constatare ar trebui s fie totusi interpretat cu precautie, deoarece exist o serie de factori personali,
legati de piata fortei de munc si de organizare care sunt asociati cu prsirea timpurie. Exist si
93
unele probleme inevitabile de coerent a datelor ( ).
6.3. Factori care influenteaz prsirea timpurie a VET
6.3.1. Factori legati de mediul personal si familial specificul VET

Sectiunea 2.1 prezint modul n care urmtoarele caracteristici personale sunt asociate cu sansele
sporite de prsire timpurie:
mediul socio-economic precar si, n special, violenta n familie, problemele de sntate fizic si
mental ale printilor sau printi cu un nivel sczut sau inexistent de calificare;
provenienta din familii de migranti sau apartenenta la medii etnice minoritare, mai ales atunci
cnd asociat cu un nivel sczut de educatie a printilor;
sexul masculin, mai ales atunci cnd asociat cu nivel sczut de educatie a printilor si cu
apartenenta la o minoritate etnic
Acesti factori, influenteaz n mod evident si prsirea timpurie a VET. Cu toate acestea, atunci cnd
este analizat abandonul n VET, pot fi fcute cteva observatii suplimentare.
Gen
Dup cum s-a artat n Sectiunea 6.2, n cteva tri, ratele prsirii timpurii a VET sunt mai ridicate
dect ratele prsirii timpurii a nvtmntului general, chiar dac exist diferente si n functie de
tipurile de programe. n acest context, ar trebui remarcat si faptul c, n general, este mult mai probabil
ca bietii s se nscrie n programe profesionale dect fetele. ntr-o serie de tri cifra de nscriere n
VET a bietilor este cu 10% mai mare comparativ cu a fetelor (Bulgaria, Republica Ceh, Danemarca,
Germania, Estonia, Grecia, Franta, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Austria, Polonia,
Romnia, Slovenia si Slovacia). Aceast tendint se poate regsi att n trile cu nivel ridicat de
participare n VET, precum si n cele care au o participare sczut n VET, chiar dac n acestea din
urm diferentele sunt proportional chiar mai mari.
Totusi, atunci cnd se analizeaz numai VET n mod specific, nu se poate spune c n, n mod
sistematic, bietii prsesc sistemul fr o calificare n mod mai frecvent dect fetele. De fapt, msura
n care genul afecteaz abandonul, n special n cazul uceniciilor, pare a fi legat de gradul n care
profesia este dominat de brbati sau de femei.
(93) Pe de o parte, indicatorul ELET msoar ponderea prsirii timpurii n cadrul populaiei tinere (18-24 ani), n timp ce
indicatorii de date UOE cu privire la nscriere i absolvire iau n considerare populaia de elevi, indiferent de vrst.
112
De exemplu, datele despre sistemul de ucenicie din Germania arat c femeile nregistreaz o rat mai mare de reziliere a
contractelor de ucenicie n ceea ce priveste profesiile dominate de brbati, n comparatie cu alte sectoare (BIBB, 2013). n timp ce
rezilierea contractului de ucenicie nu este echivalent cu prsirea timpurie ntruct multe persoane continu cu o alt ucenicie,
datele arat c exist o diferentiere clar n functie de gen, n ceea ce priveste prsirea sistemului de ucenicie, n functie de faptul
dac profesia este influentat de factorul de gen.
n mod asemntor, datele cu privire la ucenicii n Marea Britanie arat c ratele de finalizare sunt mai mari n cazul femeilor care
urmeaz ucenicii corespunztoare nivelului 2 din cadrul european al calificrilor, genul nemaifiind ns un factor semnificativ n cazul
uceniciilor care conduc la calificri de nivel superior (Hogarth et al., 2009).
Provenienta din familii de migranti sau apartenenta la o minoritate etnic
n cazul VET, situatia elevilor care provin din familii de migranti sau care apartin unor minoritti etnice
este una complex. Cu toate acestea, n aproape toate trile analizate mai jos, ratele lor de abandon
scolar n VET sunt mai mari pentru grupul celor care provin din familii de migranti sau apartin unei
minoritti etnice (si anume Roma) comparativ cu alti elevi (a se vedea Figura 6.7). n acelasi timp, n mai
multe tri (Belgia (comunittile francez si flamand), Republica Ceh, Ungaria si Olanda), elevii care
provin din familii de migranti sau apartin unei minoritti tind s fie supra-reprezentati n acele programe
VET care se confrunt n general cu cele mai ridicate rate de abandon. n altele, acestia sunt sub-
reprezentati n acele tipuri de programe VET care au rate bune de retentie (Germania si Austria).
Figura 6.7: Participarea n VET a elevilor care provin din familii de migranti (din afara spatiului vestic) si care
apartin minorittilor etnice, n anumite tri, si sansele de abandon ale acestora
Tara Participarea migrantilor n VET Statutul VET Abandonul migrantilor din VET
Belgia Suprareprezentati (att n Inferior reprezint adesea n Comunitatea francez, migrantii au o

comunitatea francez, ct si n un parcurs de tip a doua rat mai mare de succes comparativ cu
cea flamand) (programe sans cei nscuti n Belgia, spre deosebire de
organizate n scoal) Comunitatea flamand
Republica Suprareprezentati n programele Programele de nivel inferior Mai ridicat dect n cazul minorittilor
Ceh (Roma) VET de nivel inferior (programe au un statut neatractiv etnice
organizate n scoal)
Danemarca Suprareprezentati (ucenicii) Bun Superior comparativ cu rata elevilor de

origine danez
Germania Suprareprezentati (ucenicii) Bun Superior comparativ cu rata elevilor de

origine german
Franta Suprareprezentati n programele Variaz de la un grup social Rate mai mari ale abandonului n cazul
VET organizate n scoal la altul programelor VET organizate n scoal,
Subreprezentati n programele comparativ cu cele ale elevilor de
de ucenicie origine francez
Ungaria Suprareprezentati n programele Inferior participare sczut Este probabil s fie mai mare
(Roma) VET organizate n scoal n general (Programele VET n care elevii romi
sunt suprareprezentati au cele mai
mari rate de abandon)
Olanda Suprareprezentati n programele Variaz de la un grup social Mai ridicat

VET de nivel inferior la altul
Subreprezentati n programele
de ucenicie
Austria Subreprezentati, n special n Bun att n cazul Mai ridicat dect n cazul nativilor
colegiile VET uceniciilor, ct si al
programelor VET organizate
n scoal
Sursa: Pentru urmtoarele tri: Belgia, Danemarca, Germania, Olanda si Austria, adaptate din Dag Tjaden, 2013, pentru Franta, Brinbaum si
Guegnard, 2011, pentru Ungaria, Institutul pentru o Societate Deschis (2007), pentru Republica Ceh, GAC, 2010.
Motivele pentru care tinerii care provin din familii de migranti sau apartin unei minoritti etnice sunt
mai susceptibili s abandoneze sistemul VET sunt numeroase si complexe. Problemele referitoare la
113
performantele sau esecurile anterioare, de multe ori n legtur cu nivelul competentelor lingvistice
dobndit n educatia de baz, reprezint unii dintre factorii care explic acest fenomen. Un altul este
starea de srcie sau lipsurile materiale cu care se confrunt familia. n plus fat de acesti factori
destul de bine cunoscuti deja, interviurile realizate pentru studiul Cedefop au subliniat de si probleme
specifice, cum ar fi:
asteptarea familiilor ca tnrul s lucreze n mica afacere a familiei;
n anumite comunitti, exist un puternic sentiment de apartenent la un teritoriu (o anumit suburbie
sau o parte a orasului) n care poate s nu existe niciun centru de formare sau scoal VET;
lipsa de implicare a printilor n educatia copiilor din cauza unei ntelegeri precare a sistemului
educational si a oportunittilor existente.
Cu toate acestea, interviurile realizate n cadrul studiului Cedefop nu confirm n mod sistematic
legtura dintre abandon si provenienta dintr-o familie de migranti.
6.3.2. Factori referitori la organizarea VET

Pe parcursul interviurilor realizate pentru acest studiu, cei intervievati au accentuat n mod special
aspectele specifice ale sistemului si institutiilor de nvtmnt profesional si tehnic pentru a explica
prsirea timpurie a VET. Cu toate c cei intervievati au mentionat, de asemenea, o gam de alte
94
aspecte ( ), aceast sectiune se axeaz doar pe aspectele care sunt destul de specifice sau prezente
n mod special n VET.
Activittile de orientare a elevilor

Numeroase persoane dintre cele intervievate au discutat aspectele legate de orientarea inadecvat a
elevilor ca fiind unul dintre motivele abandonului. Acest aspect nu este exclusiv specific pentru VET,
ns este n special mai pronuntat n VET ntruct exist multe optiuni posibile n ceea ce priveste tipul
de program. Exist mai multe aspecte ale acestei probleme citate de cei intervievati:
elevii si familiile acestora prefer s ncerce s finalizeze nti un program de nvtmnt general.
n cazul n care tinerii se confrunt cu dificultti importante, acestia abandoneaz nvtmntul
general si se nscriu n VET. Aceast tranzitie nu nseamn neaprat c vor abandona din nou
VET si vor intra n categoria persoanelor care au prsit timpuriu scoala. Cu toate acestea, lipsa
de implicare si stigmatizarea care rezult din finalizarea prematur a unui prim program poate
avea consecinte negative pentru restul dezvoltrii lor;
alegerea negativ a unui program VET. Multi dintre cei intervievati declar faptul c este n
detrimentul modului n care va continua n viitor dac unui tnr i se spune s participe la un anumit
program deoarece nu este "suficient de bun" pentru alte programe. De multe ori, acesti tineri au deja o
imaginea de sine negativ, n special asociat cu educatia, din cauza dificulttilor scolare anterioare;
lipsa oricrei viziuni viitoare a parcursului lor. Cei mai multi tineri la vrsta de 15 sau 16 ani nu au
un proiect profesional concret. Cu toate acestea, ceea ce le lipseste de multe ori este o reflectie
asupra viitorului lor parcurs si o auto-reflectie asupra aspiratiilor lor. Aceast atitudine mai
degrab pasiv si decuplat de educatie reprezint o dificultate cheie cu care se confrunt multi
elevi din VET, crora li se spune s urmeze un anumit parcurs, mai degrab dect s fie angajati
ntr-un proces activ de alegere.
n acest context, mai multi dintre cei intervievati au remarcat posibilul rolul pozitiv al formrii pre-
profesionale prin care tinerii pot ncerca diverse activitti profesionale nainte de a alege un program
(94) Precum: importana sentimentului de apartenen la un grup n clas sau n cadrul companiei; influena rolului pe care l
au familiile n implicarea tinerilor n sistemul de educaie i formare profesional; importana relaiei profesor-elev i alte
aspecte legate de comportamente i relaii stabilite n cadrul instituiilor de nvmnt care afecteaz aspiraiile i
percepiile pe care le au tinerii cu privire la ei nii.
114
specific. Faptul c aceste tipuri de programe sunt reduse (de exemplu, n Franta), mai putin populare
(n Austria), sau c anul pregtitor pentru VET nu mai este organizat n aceast "manier exploratorie"
(Belgia (Comunitatea francez)) a fost, de asemenea, considerat de unele persoane ca fiind asociat
cu prsirea timpurie.
Perceptia asupra profesiei

Un alt punct referitor la orientarea elevilor este reprezentat de diferenta ntre perceptia asupra
profesiei pentru care se pregtesc si realitatea n ceea ce o priveste. Acest lucru pare a fi mai frecvent
n anumite programe sau domenii de studiu dect n altele. Aceasta nu nseamn totusi c tnrul va
prsit timpuriu scoala, putnd s se nscrie si ntr-un alt program care se potriveste mai bine cu
nevoile sale. Cu toate acestea, este important ca aceast reorientare s aib loc rapid, nainte ca
tnrul s si piard interesul.
Aceste diferente de reprezentare pot avea legtur cu o serie de aspecte:

lipsa de constientizare a conditiilor de munc si pregtire redus pentru acestea;
subestimarea nivelului de complexitate tehnic a anumitor profesii, care necesit o baz solid
de cunostinte n domenii precum matematica, fizica sau stiint;
lipsa ntelegerii cu privire la tipul de locuri de munc ctre care conduce un anumit program.
Imaginea negativ a VET n general

n limbajul de zi cu zi al printilor sau al profesorilor exist o multime de judecti si expresii negative
cu privire la VET. Prin urmare, atunci cnd tinerii se nscriu n VET, acestia interiorizeaz ideea c nu
sunt "destul de buni", iar aceasta este una dintre cauzele lipsei de implicare n procesul educational.
n mod interesant, acest aspect a fost mentionat n toate trile n care au fost realizate interviurile,
inclusiv n Danemarca, Germania sau Austria, care sunt considerate pe plan international ca avnd un
sistem VET atractiv si de nalt calitate. Acest lucru creeaz un anumit cerc vicios. Elevii care se
confrunt cu dificultti mai mari la scoal sunt de multe ori concentrati n anumite programe VET sau
domenii de studiu (cele care au atractivitate redus) si sunt mai susceptibili de a-si pierde interesul
(sau de a continua n acest sens).
Continutul si organizarea programului

Cei intervievati observ c atunci cnd tinerii aleg un program profesional, acestia doresc s nvete ceva
care este mai practic si mai concret. n schimb, s-a constatat c o serie de programe de nvtmnt
profesional sunt structurate ntr-un mod care implic un volum substantial de teorie nainte de a se
experimenta partea practic. Unii dintre cei intervievati au reflectat cu privire la necesitatea de a se
asigura c pregtirea teoretic ar trebui s fie integrat n contextul profesional si s fie semnificativ
pentru tineri n contextul profesiei pentru care se pregtesc. n mod direct sau indirect, persoanele
intervievate au fcut un apel pentru o formare bazat mai mult pe competente ca o modalitate de:
a se recunoaste realizrile, care sunt percepute ca semnificative si de ctre tnr; si
de a combina de manier coordonat predarea cunostintelor, abilittilor si competentelor.
Exist o asteptare conform creia VET poate adopta mai usor aceast abordare (sau procedeaz deja
astfel) n timp ce, realitatea din teren este nc de multe ori n urm n raport cu acest ideal.
Dezvoltarea unei identitti profesionale si a unui caracter semnificativ al
formrii profesionale
VET are o alt caracteristic, mentionat de cei intervievati, care poate constitui un avantaj n
combaterea prsirii timpurii. Un sistem VET de bun calitate poate conduce la dezvoltarea unei
identitti profesionale. Acest lucru necesit un proces de implicare si motivare care permite tinerilor s
perceap formarea profesional ca fiind semnificativ. Cu ajutorul modelelor de urmat, reprezentate
115
de formatori sau profesori din VET, tinerii si formeaz o idee despre profesie si constientizeaz
codurile acesteia. Ei fac practic, n mod ideal la locul de munc, iar aceasta contribuie la crearea
unei identitti profesionale.
Aspecte specifice ale uceniciilor sau ale altor forme de programe cu o
component pronuntat de formare profesional n cadrul ntreprinderilor
Persoanele intervievate au mentionat si o serie de probleme care sunt n mod mai specific legate de
ucenicie sau programe care necesit perioade mai substantiale de nvtare la locul de munc:
disponibilitatea oportunittilor de nvtare la locul de munc. n multe sisteme, lipsa locurilor de
ucenicie nu este considerat ca fiind un motiv pentru abandonul ca atare, dar este nc
mentionat n mod frecvent n acest context. n aceste tri, ucenicul nu se poate nscrie pentru o
perioad de ucenicie fr a avea un contract cu un angajator (de exemplu, n Belgia
(Comunitatea francez), Franta si Austria. Cu toate acestea, persoanele intervievate din aceste
tri, au comentat cu privire la dificultatea de a gsi un plasament pentru tineri;
disponibilitatea de a lucra. ntr-o ucenicie sau ntr-un stagiu, tinerii trebuie s devin de la o zi la
alta adulti, desi au vrsta de 15 16 ani. Ei trebuie s adopte normele de la locul de munc si s
respecte anumite norme de baz cu privire la comportamente si abilitti, cum ar fi punctualitatea,
disciplina, comunicarea, respectarea normelor si a solicitrilor. Multe persoane intervievate au
comentat cu privire la lipsa de pregtire pentru a lucra ca fiind un motiv cheie pentru a nu se reusi
gsirea unei ucenicii sau pentru abandonarea acesteia n primele luni. Angajatorii se asteapt ca
ucenicii s demonstreze motivatie si angajament si atunci cnd acesta lipseste, angajatorii
reziliaz contractul. Ucenicii pot fi si n situatii n care gestioneaz relatia cu un client si n care s
fie capabil s se ocupe de diferite tipuri de contacte, acest lucru putnd necesita un anumit grad
de maturitate si de auto-control pe care de multe ori acestia nu l au la nceput;
relatiile la locul de munc. Gsirea unui mediu primitor si care ofer sprijin la locul de munc
reprezint un element cheie pentru pstrarea tinerilor. Cei intervievati declar faptul c, atunci
cnd relatia cu mentorul sau formatorul nu este bun, este mult mai probabil ca tinerii s nu
finalizeze programul. Acest fapt este cauzat, pe de o parte de problema pregtirii pentru munc,
asa cum s-a artat mai sus, iar pe de alt parte, a fost mentionat, de asemenea, faptul c, n
anumite sectoare (de exemplu alimentatie), conditiile de munc si atmosfera de lucru sunt, n
general, destul de "dure";
rolul motivational al nvtrii la locul de munc (factor pozitiv). Pe de alt parte, nvtarea la locul
de munc are un potential ridicat de a sprijini retentia tinerilor. Mai multe persoane intervievate au
comentat cu privire la potentialul motivational al nvtrii la locul de munc. Pe de o parte a fi
angajat ntr-un proces real de lucru permite tinerilor s-si construiasc o viziune semnificativ cu
privire la procesul de nvtare si la viitor. Pe de alt parte, relatiile pozitive de lucru, valorificarea
muncii lor de ctre alti angajati pot fi foarte motivante si contribuie la o perceptie de sine pozitiv.
6.3.3. Factori referitori la piata muncii

Nu toate motivele pentru abandonul sistemului VET pot fi corelate cu tnrul nsusi sau cu natura
sistemului de nvtmnt sau cu institutia. Exist o serie de factori externi care actioneaz, de
asemenea, n calitate factori de favorizare sau de limitare.
Atractia exercitat de piata muncii (remunerare mai bun)
Gsirea unui loc de munc este adesea citat ca un motiv de abandon. Unele persoane intervievate
au mentionat c tinerii din ultimul an de studiu sunt deosebit de atractivi pentru angajatori. Ei sunt deja
relativ bine calificati (desi nu au certificat formal) si implic un nivel mai sczut de costuri dect
muncitorii calificati ntruct sunt folositi ca fort de munc necalificat. Posibilitatea de acesti tineri s
promoveze totusi examenul de certificare final, chiar dac nu finalizeaz ntregul programul de
formare a fost subliniat de cteva persoane intervievate ca optiune pentru acesti tineri.
116
Reglementrile pietei muncii

Desi doar un numr redus de persoane intervievate a comentat cu privire la acest aspect, au fost
mentionate unele diferente n functie de nivelul de reglementare a pietei fortei de munc. n trile si
sectoarele unde detinerea unei calificri formale nu reprezint o cerint pentru a intra o profesie, tinerii
pot fi mai putin nclinati s finalizeze un program de formare. Pe de alt parte, n acele tri n care o
calificarea reprezint o cerint de acces la o profesie, a fost remarcat si faptul c, n anumite sectoare,
tipul de activitate poate fi stpnit destul de repede, iar companiile nu au nevoie ntotdeauna ca toate
abilittile s fie certificate printr-o calificare, exist tendinta de a folosi ucenici n mod extensiv, pentru
a evita angajarea de personal. Acestea sunt, de asemenea, sectoarele care au un nivel ridicat de
abandon n ceea ce priveste ucenicia.
Conditiile de lucru
Conditiile de munc din anumite sectoare au fost mentionate ca un potential factor de favorizare a
abandonului. Tinerii nteleg c, n anumite sectoare (de exemplu, patiserie, buctrie, osptrie,
vnzare cu amnuntul, zidrie) trebuie s lucreze multe ore, adeseori si la sfrsit de sptmn, iar
conditiile fizice sau nivelurile de presiune si stres sunt ridicate. n sectorul turismului, multe locuri de
munc sunt dependente de variatii sezoniere semnificative. Aceste probleme i descurajeaz pe tineri
s urmeze cursuri de formare profesional.
Contextul economic general

Mai multe persoane intervievate au mentionat c ntregul contextul economic global n declin nu a fost
motivant pentru ca tinerii s si finalizeze studiile. n acelasi timp, ntr-o serie de tri, contextul
economic afecteaz n mod negativ si implicarea tinerilor n programe de ucenicie. nceperea unui
program de ucenicie constituie un angajament de trei-patru ani la un loc de munc. Cu toate acestea,
s-a constatat c, n special n micro-ntreprinderi, angajatorii au ezitat din ce n ce mai mult s si
asume astfel de angajamente.
6.4. Rolul politicilor n domeniul VET

Msurile prezentate n acest capitol sunt fie msuri specifice pentru ELVET sau sunt bazate pe o
pedagogie traditional n domeniul VET, ca mijloace de reducere a prsirii timpurii. Astfel, au fost
prezentate msurile care pot avea un impact indirect asupra ELVET, ns nu au fost dezvoltate n mod
special pentru combaterea prsirii timpurii a VET (a se vedea Capitolul 3 cu privire la politicile si
msurile de combatere a ELET n nvtmntul general).
6.4.1. Rolul VET n cadrul strategiilor cuprinztoare

Pn n prezent, patru tri au elaborat o strategie cuprinztoare pentru combaterea prsirii timpurii a
la sistemului de educatie si formare profesional (Belgia (Comunitatea flamand), Spania, Olanda si
Austria). n plus, si Bulgaria si Malta au adoptat recent o strategie cuprinztoare n domeniul ELET.
Alte tri, precum Germania de exemplu, nu au o strategie global de sine stttoare cu privire la
prsirea timpurie, ns diferitele initiative la nivel national si cadrele de actiune includ obiective
specifice ELVET. ncurajarea participrii si retentia n programele de ucenicie reprezint un element
cheie al strategiilor din Marea Britanie (Anglia, ara Galilor, Irlanda de Nord si Scotia), n timp ce
planul de actiune pentru educatie incluziv din Irlanda ("Facilitarea egalittii de sanse n scoli") este
axat pe nvtmntul general. Gndirea la nivel strategic n ceea ce priveste modul de combatere a
prsirii timpurii a VET, de o manier incluziv nu are loc doar la nivel national/regional. Caracteristica
unic a Comunittii flamande din Belgia este reprezentat de abordarea pro-activ a numeroase
orase si furnizori/scoli din domeniul VET n abordarea ELET printr-o strategie comun. Mai mult,
furnizorii de VET din Belgia (Comunitatea flamand), Danemarca si Olanda sunt obligati s elaboreze
planuri anuale de actiune privind ELVET.
117
6.4.2. Politici si msuri recente specifice ELVET

Aceast sectiune prezint msurile specifice pentru ELVET pe care le-au instituit trile europene si
msurile care sunt bazate pe pedagogiile VET traditionale, ca mijloace de reducere a prsirii timpurii.
95
Acestea au fost identificate de literatura de specialitate european si international ( ) sau prin
interviuri (cu actorii si practicienii la nivel national) n opt tri (Belgia, Danemarca, Germania, Franta,
Croatia, Italia, Austria si Portugalia). Msurile selectate privesc nivelul VET secundar inferior si
superior; trecerea n revist exclude politicile/msurile introduse pentru combaterea prsirii timpurii la
nivelul VET superior si al formrii continue n VET, chiar dac unele msuri de tip a doua sans
msurilor discutate care sunt discutate pot opera la granita dintre nvtmntul profesional initial si cel
continuu (IVET si CVET).
n ansamblu, cartografierea initial a dus la identificarea si cartografierea a peste 330 de politici si

96
msuri din 29 de tri ( ), peste 100 de msuri fiind analizate mai detaliat:
msurile specifice pentru combaterea prsirii timpurii n sectorul VET ar putea fi identificate doar
n 20 de tri (Belgia (comunittile francez si flamand), Bulgaria, Danemarca, Germania,
Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franta, Italia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Austria,
Polonia, Slovenia, Finlanda, Marea Britanie si Norvegia);
msuri pentru combaterea prsirii timpurii relevante n cazul VET, n care exist totusi grupuri
tint sau obiective mai extinse (de exemplu, n cadrul nvtmtului general), ar putea fi
identificate n alte 11 de tri (Belgia (Comunitatea german), Republica Ceh, Croatia, Cipru,
Letonia, Ungaria, Portugalia, Slovacia, Suedia, Elvetia si Islanda);
n trei tri (Romnia, Liechtenstein si Turcia), prin metoda de cercetare aleas nu a putut fi
identificat nicio msur de combatere a prsirii timpurii a VET.
Msurile identificate au fost analizat, n conformitate cu calendarul de interventie, n contextul unui

parcurs tipic al unui elev tipic din VET sau al unuia care abandoneaz (prevenire, interventie si
compensare), nivelul de interventie (nivel de sistem versus furnizorii individuale) si tipul de IVET (VET
organizat n scoal versus ucenicie si alte forme de nvtare la locul de munc).
(95) Literatura european i internaional, ncepnd cu anul 2010, inclusiv rapoarte generale, 106 rapoarte de ar, baze de
date cu exemple de bune practici de rapoarte analitice. Nu au fost examinate n aceast parte surse naionale specifice
pentru fiecare ar, cum ar fi site-urile web ale ministerelor i autoritilor din domeniul educaiei, furnizorilor de VET,
organizaiilor non-guvernamentale sau site-urile de proiecte.
(96) Belgia (trei comuniti), Bulgaria, Republica Ceh, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Frana,
Croaia, Italia, Cipru, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia,
Finlanda, Suedia, Regatul Unit, Elveia, Islanda, Liechtenstein i Norvegia. Msuri identificate prin metoda de cercetare
aleas: Lituania, Romnia i Turcia.
118
Figura 6.8: Harta msurilor de combatere a prsirii timpurii a VET
Msuri de combatere a prsirii timpurii a VET
Prevenire Interventie Compensare
Programe VET de
tranzitie/explorare
Programe pregtitoare VET si Sisteme si unitti de avertizare

garantii pentru studii timpurie
Sprijin individualizat: ndrumarea

Stimulente financiare pentru Deschiderea VET ctre noi grupuri
ucenicului, mentorat si
reducerea ELVET de elevi
gestionarea cazurilor
Resurse sau expertiz ELVET Interventii complexe ale unor

Programe VET de tip a doua sans
pentru scolile VET echipe de profesionisti
Formarea cadrelor didactice si Programe cuprinztoare pentru

Msuri de oferire a unor pauze pe
a formatorilor din ntreprinderi reimplicare, utiliznd pedagogii
termen scurt
pentru gestionarea ELVET VET
Sursa: Cedefop.
Prevenirea prsirii timpurii a VET

97
Msurile de prevenire ( ) au multe forme si dimensiuni diverse, ns n aceast sectiune sunt
analizate cinci tipuri, care sunt specifice att prsirii timpurii, ct si sistemului VET.
P ro g ram ele d e t r an z i t ie
Multi elevi din VET renunt complet sau si schimb parcursul imediat dup nceperea studiilor, n
cazul n care realizeaz c au fcut o alegere gresit a parcursului. Dup cum a fost deja mentionat,
multe dintre cazurile de prsire timpurie a VET sunt cauzate de tranzitii nepregtite, insuficient
informate si nesustinute.
Exist cteva abordri distincte, care sunt specifice pentru VET, pe care trile le-au adoptat pentru a
facilita tranzitii mai pregtite, suficient informate si sustinute ale tinerilor care sunt vulnerabili din punctul
de vedere al implicrii Unele tri ofer programe de studiu/explorare a carierei VET, acestea oferind
practic tinerilor care sunt interesati de VET, dar nu au posibilitatea de a se nscrie la niciun curs,
oportunitatea de a petrece o perioad de timp experimentnd diferite cursuri, de a vizita companii si de a
se implica n activitti de formare la locul de munc n companii sau n diferite ateliere si de a-si
mbuntti rezultatele testelor pe care le-au sustinut anterior, astfel nct s si mbuntteasc sansele
de a identifica o scoal VET potrivit sau un angajator care s i preia ca ucenici.
(97) Msurile de prevenire reprezint n mod tipic rspunsuri la nivel de sistem spre deosebire de msurile furnizorilor
(msurile de intervenie) care ncearc s combat factorii de risc care pot avea un impact negativ asupra motivaiei
tinerilor i dorinei acestora de a-i finaliza studiile. Uneori, diferena dintre msurile de prevenire i cele de intervenie
este redus, iar anumite msuri ar putea fi clasificate n una sau n cealalt dintre categorii.
119
Aceste oportunitti de explorare a carierei i ajut pe tineri s nvete despre profesii, s nteleag
adevrata dimensiune a studiilor si activittilor n diferite sectoare si s si identifice propriile interese,
precum si punctele forte si punctele slabe. Programele pot include si asistent continu sau ulterioar
din partea unui responsabil de caz, de exemplu, pn la finalul primului an de formare profesional,
astfel nct acestia s aib pe cineva cruia s i se adreseze atunci cnd se confrunt cu dificultti.
De obicei, participarea la un astfel de program are ca rezultat un certificat si/sau scutiri, iar participantii
sunt de obicei ntr-o pozitie mult mai bun pentru a gsi un loc de formare profesional dect nainte
de program. Programe de tranzitie au fost identificate, de exemplu, n Germania, Olanda si Finlanda.
P ro g ram e p reg t it o a re V ET si g a ran t ii p en t ru s tu d ii
Unele tri, cum ar fi Germania si Austria au instituit deja de o anumit perioad de timp scheme de garantii
pentru tineret n sectorul VET, n special n domeniul uceniciilor. Acestea au programe functionale de
pregtire pentru ucenicie, astfel nct tuturor tinerilor care sunt n cutarea unui contract de ucenicie cu o
companie de formare profesional, dar nu reusesc s gseasc unul, le sunt oferite forme alternative de
formare profesional, n care pot fi pregtiti pentru un contract de formare profesional.
n esent, programele pregtitoare i ajut pe tinerii necalificati s si mbuntteasc aptitudinile si s

devin mai bine pregtiti pentru a obtine si a mentine un loc ntr-un program de ucenicie. Acestea
implic de obicei o perioad de formare la locul de munc ntr-o companie, n mai multe companii sau
ntr-un atelier, concomitent cu o parte a nvtrii organizat n scoal. De obicei, formarea la locul de
munc nu este remunerat si nici perioada de ucenicie, angajatorii fiind subventionati n mod
substantial de ctre stat. n ultimii ani, astfel de programe au fost introduse n Comunitate german din
Belgi si n Danemarca.
Germania, Luxemburg si Marea Britanie (Anglia, ara Galilor) ofer, de asemenea, programe de
tranzitie/de pregtire bazate pe dobndirea de aptitudini, care pregtesc tinerii pentru VET (desi nu
ofer nicio garantie privind formarea ulterioar ca atare). Acestea sunt, de obicei, destinate elevilor
care nu sunt suficient calificati pentru a accede n etapa urmtoare si pentru a le oferi oportunitatea de
recupera perioada de nvtare, de a dobndi noi competente, de a-si mbuntti notele si de a cstiga
experient de munc.
Stim u len t e fi n an c ia re p e n t ru r ed u c e rea E L V ET
Finantarea VET pe baz de performant poate fi corelat cu obiectivele ELVET, ca mijloc de

ncurajare si chiar de fortare a furnizorilor s investeasc n msuri de combatere a acestei
probleme. Finantarea per capita a elevilor este corelat cu finalizarea calificrilor si cu ratele de
abandon n Slovenia, Finlanda si Marea Britanie. n plus, n Marea Britanie, finantarea furnizorului
depinde si de rata de succes a absolventilor VET n ceea ce priveste ocuparea pe termen lung a fortei
de munc. De exemplu, fostii elevi sau ucenici pot fi monitorizati pentru a se vedea dac au un loc de
munc dup terminarea cursului.
n Franta ns, stimulentele nu sunt n mod direct de natur financiar, abordarea de prevenire a
abandonului bazndu-se pe determinarea scolilor s fie mai responsabile pentru parcursurile elevilor
lor. Directorii au din punct de vedere formal responsabilitatea de a le asigura tinerilor parcursuri chiar
si ulterior momentului n care acestia au abandonat respectiva institutie, aceasta nsemnnd, pe de o
parte, c directorii sunt stimulati s previn abandonul, iar pe de alt parte, li se impune s ia msuri
n cazul n care o persoan abandoneaz prematur.
Strategia promisiunii si a amenintrii este utilizat n Olanda, unde scolile VET de nivel secundar
(nvtmntul profesional secundar superior, middelbaar beroepsonderwijs MBO) pot fi amendate n
cazul n care nu au n vigoare un plan de actiune pentru reducerea prsirii timpurii. Cei care se opun
argumenteaz c msura i va pune pe elevii din acele scoli ntr-o pozitie si mai defavorizat dac
finantarea este redus. Cei care sustin msura consider c este necesar s fie introdus un element
care s forteze scolile s ia msuri atunci cnd nimic altceva nu le-a convins s o fac.
120
Stimulentele financiare pentru ca angajatorii s preia ucenici, n special pe cei care provin din medii
expuse riscului, sunt n mod special necesare n perioadele de declin economic. Perspectivele ca acei
candidati la ucenicie care sunt defavorizati s gseasc un plasament pe o piat a muncii restrns
se diminueaz, lund n considerare faptul c se afl n competitie cu alti candidati care au o educatie
sau o experient profesional, pe o piat a muncii care ofer mai putine plasamente. n termeni
generali, exist o traditie de lung durat pentru unele tri de a oferi o subventie salarial acelor
angajatori care preiau un ucenic, n timp ce, n altele, reprezint o tendint mai recent. Cu toate
acestea, este evident c multe tri au ncercat s atenueze efectele crizei financiare, din perspectiva
prsirii timpurii a VET, prin introducerea unor sisteme noi sau temporare de stimulare financiar,
pentru a ncuraja mai multe companii, ca n ciuda turbulentelor economice, s preia ca ucenici tineri
cu calificri limitate si alti tineri vulnerabili, expusi riscului ELVET. n Germania, Irlanda, Finlanda si
Norvegia, astfel de sisteme de subventii au vizat pe cei care prsesc timpuriu scoala.
Un alt mod de stimulare a angajatorilor pentru a reduce ELVET este prin oferirea de bonusuri bazate
pe performant, companiile primind un bonus la finalizarea cu succes de ctre ucenic a unui an sau a
ntregii perioade de ucenicie. Astfel de stimulente exist n Marea Britanie (Irlanda de Nord).
Subventiile pentru ucenicie acordate elevilor i pot stimula pe acestia s continue ucenicia. Unele tri
si bazeaz subventiile pentru ucenicie pe circumstante de fapt, n timp ce altele le aloc n
conformitate cu principiile universale ale asistentei sociale. Bulgaria, Lituania si Marea Britanie au
stimulente specifice pentru ELVET n sensul n care ucenicii pot beneficia de sprijin financiar
suplimentar n cazul n care au dificultti financiare, de exemplu din cauza responsabilittilor de
ngrijire, astfel nct s fie redus riscul de a abandona din cauza problemelor financiare.
n ceea ce priveste programele VET organizate n scoli, n Suedia, bursa de studiu disponibil oricrui
elev din nvtmntul secundar superior (scolar sau profesional), poate fi retras dac elevii prezint
semne de abandon, cum ar fi un nivel ridicat de absenteism. Se sper ca amenintarea de a pierde
bursa s actioneze ca un stimulent pentru a rmne n sistemul educational. n Lituania, elevilor li se
poate atribui un bonus (financiar) pentru un nivel bun de performant si pentru prezent.
Resu r se sau exp er t iz E L V ET p en t ru fu rn izo r ii V ET
Furnizorii VET individuali nu au ntotdeauna expertiza de a combate un nivel ridicat al prsirii timpurii
sau le lipseste motivatia de a acorda prioritate acestei problematici. De exemplu, n Belgia
(Comunitatea francez), Danemarca, Franta, Italia, Portugalia si Finlanda ofer furnizorilor VET
expertiz sau resurse suplimentare pentru a gestiona problema. De obicei acest lucru implic fie o
finantare suplimentar, fie un expert extern care vine n scoal/institut pentru a supraveghea sau a
ajuta la dezvoltarea si implementarea unei strategii cuprinztoare de prevenire a ELVET. Expertul
rmne pentru o perioad de timp sau viziteaz furnizorul periodic pentru a sprijini implementarea de
o manier continu si pentru a-l ajuta pe furnizor s combat problemele, pe msur acestea apar.
Expertul este n mod normal angajat de ctre autoritatea responsabil de program sau este posibil ca
scolilor/furnizorilor s li se ofere finantare pentru a-l angaja.
Oferirea expertizei n domeniul ELVET pentru furnizori se mbin cu necesitatea unei fiabilitti crescute a
datelor referitoare la ELVET. Exist n prezent multe tri care utilizeaz instrumente si programe noi cu
privire la datele din domeniul ELVET pentru a ghida evolutia n acest domeniu (de exemplu, Belgia
(Comunitatea flamand), Bulgaria, Danemarca, Franta, Italia, Olanda si Norvegia). Majoritatea noilor
instrumente acoper att nvtmntul general, ct si pe cel profesional (desi datele ELVET referitoare
la ucenicie se afl n afara sferei de competent al unora dintre aceste instrumente), iar Danemarca este
singura tar n care a fost elaborat un instrument de colectare a datelor din VET, n mod specific pentru
ELVET, pentru a ajuta scolile VET si autorittile s combat problema.
F o rm ar ea cad re lo r d id act ice si a f o rm ato rilo r d in n tre p r in d e r i p en t ru g e sti o n ar ea EL V ET
Calitatea si de pregtirea cadrelor didactice din domeniul VET, precum si a formatorilor din cadrul
ntreprinderilor pentru a lucra cu grupurile expuse riscului si de a identifica si sprijini pe cei care au
121
nceput s manifeste semne ale pierderii interesului n ceea ce priveste studiul au impact asupra
ELVET. mbunttirea competentelor profesorilor din domeniul VET este deosebit de pertinent
pentru sectorul VET din trile n care acesta atrage o pondere mai mare dect media din rndurile
elevilor care provin din medii defavorizate. Recent, profesorii din domeniul VET din Estonia, Letonia,
Lituania, Luxemburg, Ungaria si Slovenia au beneficiat de formare cu privire la modul n care pot
sprijini si gestiona situatia elevilor care manifest semne de abandon. Formarea poate include sfaturi
practice despre cum s exploreze si s afle motivele pentru care elevii sunt absenti de la scoal, cum
s identifice elevii care au probleme emotionale sau psihologice si, prin urmare, manifest semne de
risc, care, fr a fi combtute ar putea conduce la o lips de implicare, despre cum s sporeasc
motivatia elevilor si cum s mbuntteasc ratele de participare ale acestora. n Marea Britanie (ara
Galilor), au fost introduse standarde profesionale pentru cadrele didactice pentru a sprijini identificarea
tinerilor expusi riscului de prsire timpurie.
Msuri de interventie
98
Msurile de combatere a prsirii timpurii si cele specifice VET ( ) variaz de la sisteme de avertizare
timpurie si de asistent oferite de mentori/asistenti de caz si echipe de profesionisti, pn la msuri
externe. Orientarea n materie de carier nu a fost analizat ca parte a acestui exercitiu, ntruct este
considerat ca fcnd parte din cadrul mai amplu de sprijin acordat tinerilor (a se vedea Capitolul 5 cu
privire la rolul orientrii n materie de educatie si carier pentru combaterea ELET).
Si stem e si u n it t i d e ave rt i za re t im p u r ie
Sistemele si unittile de avertizare timpurie au fost dezvoltate ca un rspuns pro-activ la necesitatea

de a interveni ct mai curnd din momentul n care elevii ncep s manifeste semne de disconfort, mai
degrab dect s se actioneze ntr-o manier reactiv, atunci cnd au luat deja decizia de prsire.
Unele sisteme de avertizare timpurie sunt axate doar pe monitorizarea absenteismului, n timp ce
altele sunt mult mai sofisticate, fiind nfiintat o unitate specific. Aceasta ar putea implica recrutarea
unui profesionist special pentru scoala VET (sau pentru autoritatea local) care s se ocupe de
monitorizarea elevilor absenti, s organizeze ntlniri cu elevii pentru a afla de ce lipsesc si cu ce tip
de probleme ar putea s se confrunte, s comunice cu printii si s trag un semnal de alarm cu
privire la un elev, n cazul n care simte ca instrumentele si resursele pe care le are la dispozitie nu
sunt suficiente pentru a-i ajuta pe elevi.
Aceste sisteme sau unitti sunt disponibile n scolile VET de exemplu, n Belgia (comunittile francez
si flamand), Bulgaria, Lituania, Malta, Olanda si Slovacia. Unele dintre acestea acoper att
nvtmntul general, ct si pe cel profesional, n timp ce altele sunt specifice sectorului VET.
Nu este neobisnuit pentru ca scolile VET care nu pot beneficia ca atare de o "msur specific de
avertizare timpurie" s-si stabileasc propriile proceduri individuale pentru detectarea cazurilor expuse
riscului. n unele scoli, aceast activitate se realizeaz prin desemnarea, n mod individual, a
consilierilor de parcurs pentru elevii din domeniul VET, cadrele didactice trebuind s completeze
evaluarea comportamentului/atitudinii elevilor sau s organizeze ntlniri periodice cu formatorii de la
locul munc, ceea ce constituie o modalitate de identificare timpurie a problemelor.
Sp ri jin in d i vid u a li zat : n d ru m ar ea u cen icu lu i, m e n to r at s i g e stio n a rea ca z u ri lo r
Competentele de baz si transversale precare, notele mici pot determina un tnr s abandoneze. n
acelasi timp, conflictele si nentelegerile dintre ucenic si formatorul din cadrul ntreprinderii poate, de
asemenea, s conduc la decizia ucenicului de a prsi timpuriu programul de formare.
Pentru a se preveni ca astfel de situatii s escaladeze pn la un punct n care un ucenic vrea s

prseasc timpuriu programul de formare, Belgia (Comunitatea german), Germania, Austria si
Marea Britanie au fost dezvoltate programe de ndrumare a ucenicului. Acestea implic angajarea
(98) Msurile de intervenie sunt cele prin care sunt sprijinii tinerii pe parcursul studiilor n domeniul VET.
122
unor ndrumtori voluntari sau pltiti, care mentin contactul cu ucenicii de la nceputul programului de
ucenicie si pn la final. Ei identific potentialele probleme si lucreaz mpreun cu elevul, cu
furnizorul si cu angajatorul pentru rezolvarea acestora, n speranta de a reduce riscul de a le abandon.
De asemenea, ndrumtorii pot oferi ucenicilor asistent tehnic si academic, predare special si
asistent socio-pedagogic, n cazul n care este necesar ajutor pentru a reduce decalajele lingvistice
si educationale si/sau pentru a promova dobndirea de cunostinte teoretice si abilitti practice.
ndrumtorii pot oferi si asistent pentru gestionarea conflictelor.
n timp ce programele de ndrumare pot avea rezultate pozitive, provocrile actuale se refer la supra-
dependenta de mentori voluntari si oferta excesiv n ceea ce priveste diferite initiative de
mentorat/ndrumare pe parcursul uceniciei care sunt implementate n paralel, ceea ce duce la
confuzie n rndul angajatorilor (Germania) si la o slab utilizare din cauza lipsei de constientizare a
initiativei n rndul angajatorilor (Austria).
Mentoratul, ndrumarea si alte msuri care sprijin individual elevii expusi riscului si care frecventeaz
scolile VET ar putea fi identificate n Belgia, Franta, Ungaria si Austria. Unele dintre acestea sunt
disponibile att pentru elevii din scolile de formare general, ct si din cele de formare profesional,
ns multe dintre acestea, de exemplu cele din Ungaria, au activitti specifice pentru elevii din sectorul
VET. Exemplul ndrumrii de la egal la egal oferit de Comunitatea flamand din Belgia este unic prin
faptul c implic activitti de formare realizate de mediatori/ndrumtori selectati dintre persoanele
care au abandonat anterior programele de formare profesional.
In te rve n t ii co m p lex e a le u n o r ech ip e d e p ro f esio n i sti
Gradul de sprijin pe care l necesit elevii expusi riscului variaz n functie de situatia lor personal, de
sntate si familial. Unii elevi identificati ca fiind expusi riscului de abandon pot reveni cu usurint "pe
calea cea bun", n privinta studiilor, de exemplu, cu ajutorul unui mentor, ns elevii cu o multitudine
de probleme complexe au nevoie de sprijin suplimentar sau diferit de cel pe care l pot oferi practicienii
n domeniul orientrii, mentori sau ndrumtorii. Acesti elevi pot avea nevoie de sprijin din partea unor
anumiti profesionisti, precum consilieri sau psihologi sau a unor echipe de profesionisti, de exemplu
echipe formate din profesionisti n domeniul ngrijirii scolare si servicii de servicii de asistent pentru
elevi.
n multe tri, legislatia n domeniul VET stipuleaz faptul c elevii trebuie s aib acces la servicii de
asistent, cum ar fi servicii n materie de carier, psihologice, de consiliere, speciale si/sau
pedagogice. n practic totusi, acest lucru nu se materializeaz ntotdeauna. Cercetarea anterioar a
demonstrat c disponibilitatea asistentei oferite de diferiti profesionisti a fost mult mai sczut n
cadrul sectorului VET, comparativ cu sectorul general secundar superior (a se vedea Sectiunea 4.3 cu
privire la parteneriatele multi-agentie pentru combaterea ELET), chiar dac multe scoli VET, desi nu
toate, gzduiesc o populatie mai problematic de elevi si prezint o rat a prsirii timpurii mai mare
dect media ( 99).
Acesta este unul dintre motivele pentru care tri precum Belgia, Republica Ceh, Franta, Ungaria,
Cipru, Letonia, Lituania, Olanda, Portugalia, Slovenia, Finlanda si Islanda, de exemplu, au consolidat
100
recent disponibilitatea serviciilor profesioniste de consiliere si asistent n scolile VET ( ).
M su ri d e o f e ri re a u n o r p au ze p e t e rm en scu rt
Msurile pe termen scurt ofer elevilor din VET care se confrunt cu dificultti personale si de nvtare
o pauz de la studii ntr-un mediu aflat n afara clasei sau a scolii. Ei se pot concentra n primul rnd
pe rezolvarea problemelor lor personale sau deficientelor privind comportamentul sau competentele,
ulterior fiindu-le oferit sprijin individual sau n cadrul unor grupuri mici pentru recuperarea lectiilor.
Caracteristicile cheie includ grupuri de mici dimensiuni, abordare flexibil, educatori/consilieri
(99) Aa cum a demonstrat, de exemplu, activitatea de teren realizat de Parlamentul European, 2011.
(100) n multe cazuri, prevederi similare exist i n sectorul nvmntului general.
123
specializati care lucreaz n strns legtur cu alti profesionisti si locatii aflate n afara scolii, care de
multe ori se aseamn foarte putin cu slile de clas. Exemple ale unor astfel de msuri aflate la
dispozitia elevilor din IVET pot fi identificate, de exemplu n Belgia (comunittile francez si flamand),
Germania, Franta, Luxemburg, Ungaria, Austria si Marea Britanie.
Msuri de compensare (reintegrarea prin intermediul VET)

VET joac un rol major n domeniul reintegrrii. n primul rnd, multi dintre cei care prsesc timpuriu
scoala, att n cazul nvtmntului general, ct si al celui profesional, aleg VET atunci cnd se
rentorc la scoal. Astfel, sistemele VET gzduiesc o pondere important a cursantilor care fie au
abandonat sau au decis s-si schimbe studiile, n ceea ce priveste programul, furnizorul sau tipul de
nvtare. n al doilea rnd, dac nu toate, atunci majoritatea covrsitoare a msurilor de remediere
programe care au fost concepute n mod special pentru tinerii care s-au confruntat cu dificultti n
nvtmntul de mas, din motive personale, de comportament sau academice utilizeaz metode
pedagogice care provin din VET, cum ar fi pedagogii de nvtare la locul de munc.
Avnd n vedere acest rol, msurile de remediere identificate prin cartografiere au fost clasificate n
dou grupuri:
msuri care deschid sistemele VET ctre noile grupuri de cursanti, de obicei tineri care au
abandonat scoala nainte de a dobndi o calificare ce reprezint o cerint minim pentru accesul
la niveluri educationale superioare;
programe VET de tip a doua sans; si

msuri care s asigure un parcurs sustinut de reintrare n sistem si care utilizeaz pedagogiile
VET ca un instrument pedagogic important.
Des ch id er ea V ET ct r e n o i g ru p u ri d e cu rsan ti
Recent, n Estonia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Slovenia, Slovacia si Norvegia a fost deschis
accesul la cursurile de formare profesional pentru tinerii necalificati. De obicei, acest lucru a
nsemnat deschiderea accesului la VET pentru cei care au prsit timpuriu scoala si care, de
exemplu, anterior nu aveau calificrile necesare pentru VET din cauza lipsei unei calificri n
nvtmntul obligatoriu.
De exemplu, n Estonia, Grecia, Franta, Lituania, Slovacia si Islanda, stimulentele financiare existente
n VET fac posibil ca unele persoane care au prsit timpuriu scoala s revin n VET. Cele mai multe
dintre aceste stimulente sunt sub forma tichetelor de nvtare.
P ro g ram e V ET d e t i p a d o u a s an s
Programele VET de tip a doua sans au fost dezvoltate ca parcursuri formale noi pentru tinerii adulti
care au abandonat deja scoala, dar care ar aprecia o nou sans de a participa la nvtmntul formal.
Unele dintre programele VET de tip a doua sans au n vedere persoanele care au prsit timpuriu
scoala mai degrab din motive pozitive dect din motive negative. Aceste programe se regsesc n
diferite forme, de exemplu, n Bulgaria, Irlanda, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Malta si Polonia.
P ro g ram e cu p r in z t o a re d e rein t eg ra re ca r e u t ili z eaz p ed ag o g i i V ET
Programele cuprinztoare de reintegrare ofer parcursuri sustinute de rentoarcere n sistem pentru

tinerii care au urmat nvtmntul general sau pe cel profesional. Ceea ce este ns caracteristic este
utilizarea pedagogiilor VET n procesul de (re)integrare. Serviciile de asistent oferite de programele
cuprinztoare de reintegrare pornesc de la elementele de baz, cum ar fi ajutarea tinerilor s
redescopere interesul pentru nvtare si s nteleag importanta faptului de a veni la timp la scoal
sau la serviciu. Aceste servicii implic echipe multi-profesionale care identific si nltur toate tipurile
de bariere cu care se confrunt un tnr. Din momentul n care tinerii se simt mai pregtiti, acestora li
se ofer oportunitatea de fi implicati n procesul de educatie si formare profesional. Multe dintre
124
oportunittile de nvtare utilizeaz pedagogii derivate din VET, precum formarea profesional
practic n cadrul atelierelor, plasamente n ntreprinderi sau stagii de scurt durat.
Msurile de remediere tind s nu conduc la obtinerea calificrilor formale, fiind ns utilizate ca

modalitate de restimulare a interesului pentru nvtare sau mbunttire a competentelor cursantilor,
oferindu-le astfel o baz si mbunttindu-le sansele de a-si gsi un loc de munc sau de studii n
cadrul sistemului formal de nvtmnt/formare profesional.
n multe tri, astfel de programe reprezint msuri generale consolidate. Sunt incluse n aceast
categorie, pentru a mentiona doar cteva, msurile din Danemarca (scolile de productie), Germania
(scolile de productie), Franta (E2C), Luxemburg (cole de la deuxime chance, E2C), Austria
(ateliere), Polonia (corpul voluntar de munc), Slovenia (proiectul de nvtare pentru tinerii adulti
(PUM) si scoli de productie), Finlanda (ateliere pentru tineret). Toate msurile mentionate mai sus
folosesc VET sau pedagogii VET ca o modalitate de a-i ncuraja pe tineri s nvete, scopul fiind ns
reintegrarea acestora n sistemul formal de nvtmnt sau pe piata fortei de munc.
125
REFERINTE
Afsa, C., 2013. Qui dcroche? Education formations n 84, dcembre 2013, pp. 9-19. [pdf] Disponibil la:
http://cache.media.education.gouv.fr/file/revue_84/52/9/DEPP_EetF_2013_84_decrochage_scolaire_
294529.pdf [Accesat la data de 2 septembrie 2013].
Allensworth, E. M., 2005. Dropout rates after high-stakes testing in elementary school: A study to the
contradictory effects of Chicagos efforts to end social promotion. Educational Evaluation and Policy
Analysis, 27(4), pp. 341-364.
Anderson, G., Jimerson, S. and Whipple, A., 2005. Students ratings of stressful experiences at home
and school: Loss of a parent and grade retention as superlative stressors. Journal of Applied School
Psychology, 21(1), pp. 1-20.
Antonmattei, P., Fouquet, A., 2011. La lutte contre labsentisme et le dcrochage scolaire. Mission
permanente dvaluation de la politique de prvention de la dlinquance. [pdf] Disponibil la:
http://www.education.gouv.fr/archives/2012/refondonslecole/wp-
content/uploads/2012/07/mission_prevention_de_la_delinquance_la_lutte_contre_l_absenteisme_et_l
e_decrochage_scolaires_octobre_20111.pdf [Accesat la data de 24 Martie 2014].
Armand, A., Bisson-Vaivre, C. and Lhermet, P. (dir.), 2013. Agir contre le dcrochage scolaire:
alliance ducative et approche pdagogique repense. Rapport de linspection gnrale de
lEducation nationale.
Audas, R., Willms, J. D., 2001. Engagement and Dropping Out of School: A Life-Course Perspective.
Working Paper Series. Human Resources Development Canada, Applied Research Branch, Strategic
Policy. [pdf] Disponibil la: http://sbisrvntweb.uqac.ca/archivage/15292281.pdf
[Accesat la data de 2 septembrie 2013].
Audit Commission (UK), 2010. Against the odds: Re-engaging young people in education,
employment and training. [pdf] Disponibil la: http://archive.audit-
commission.gov.uk/auditcommission/sitecollectiondocuments/Downloads/20100707-
againsttheoddsfull.pdf [Accesat la data de 16 ianuarie 2014].
Audit Scotland, 2013. Improving Community Planning in Scotland. [pdf] Disponibil la: http://www.audit-
scotland.gov.uk/docs/central/2013/nr_130320_improving_cpp.pdf [Accesat la data de 25 iulie 2014].
Barrington, B. L., Hendricks, B., 1989. Differentiating Characteristics of High School Graduates,
Dropouts, and Nongraduates. The Journal of Educational Research, 82 (6), pp. 309-319.
Beekhoven, S., Dekkers, H., 2005. The Influence of Participation, Identification, and Parental
Resources on the Early leaving from education and training of Boys in the Lower Educational Track.
European Educational Research Journal, 4 (3), pp. 195-207. [Online] Disponibil la:
http://www.wwwords.co.uk/pdf/validate.asp?j=eerj&vol=4&issue=3&year=2005&article=4_Beekhoven_
EERJ_4_3_web [Accesat la data de 1 aprilie 2014].
Beicht, U., Walden, G., 2013. Duale Berufsausbildung ohne Abschluss: Ursachen und weiterer
bildungsbiografischer Verlauf. [Dual vocational training without degree causes and further
educational pathway]. [pdf] Disponibil la:
http://www.bibb.de/dokumente/pdf/a12_BIBBreport_2013_21.pdf
127
Belfield, C., 2008. The Cost of Early School-leaving and School Failure. Research prepared for the
World Bank. [pdf] Disponibil la:
http://siteresources.worldbank.org/INTLACREGTOPPOVANA/Resources/BELFIELDCostofSchoolFail
ure.pdf [Accesat la data de 30 iulie 2013].
Bernard, P.-Y., Michaut, C., 2013. The effects of the fight against early school-leaving: Back to
education or school-to-work transition? In: S. De Groof. & M. Elchardus, eds. Early school-leaving and
youth unemployment. Leuven: Lannoo Campus Press, pp. 132-156.
BIBB, 2013. Datenreport zum Berufsbildungsbericht 2014. Informationen und Analysen zur
Entwicklung der beruflichen Bildung [Date referitoare la raportul privind formarea profesional 2014.
Informatii si analize privind dezvoltarea formrii profesionale].
Black, R., 2007. Crossing the Bridge: Overcoming Entrenched Disadvantage through Student-centred
Learning. Australia: The R.E. Ross Trust. [pdf] Disponibil la:
http://www.fya.org.au/wp-content/uploads/2009/05/black2007crossingthebridge.pdf
[Accesat la data de 14 aprilie 2014].
Boudesseul, G., Grelet, Y. and Vivent, C. 2012. Les risques sociaux du dcrochage : vers une
politique territorialise de prvention? Bref du Creq, n 304. [Online] Disponibil la:
http://www.cereq.fr/index.php/publications/Bref/Les-risques-sociaux-du-decrochage-vers-une-
politique-territorialisee-de-prevention [Accesat la data de 15 iulie 2014].
Brinbaum, Y., Guegnard, C., 2011. Parcours de formation et insertion des jeunes issus de
limmigration. De lorientation au sentiment de discrimination [Parcursul educational si integrarea
tinerilor imigranti. De la orientare la sentimental de discriminare]. [Online] Disponibil la:
http://www.cereq.fr/index.php/publications/Net.Doc/Parcours-de-formation-et-insertion-des-jeunes-
issus-de-l-immigration [Accesat la data de 15 iulie 2014].
Calero Martnez, J., Gil Izquierdo, M. and Fernndez Gutirrez, M., 2011. Los costes del abandono
escolar prematuro. Una aproximacin a las prdidas monetarias y no monetarias causadas por el
abandono prematuro en Espaa (Costurile prsirii itmpurii a scolii. Perspectiv asupra pierderilor
financiare si nefinanciare cauzate de prsirea timpurie a scolii n Spania). Madrid: Ministerul
educatiei. [Online] Disponibil la:
http://books.google.es/books?id=AX_lfttK6L0C&pg=PA26&lpg=PA26&dq=Los+costes+del+abandono
+escolar+prematuro.+Una+aproximaci%C3%B3n+a+las+p%C3%A9rdidas+monetarias+y+no+moneta
rias+causadas+por+el+abandono+prematuro+en+Espa%C3%B1a&source=bl&ots=UjK3bT_JtN&sig=
#v=onepage&q=Los%20costes%20del%20abandono%20escolar%20prematuro.%20Una%20aproxim
aci%C3%B3n%20a%20las%20p%C3%A9rdidas%20monetarias%20y%20no%20monetarias%20caus
adas%20por%20el%20abandono%20prematuro%20en%20Espa%C3%B1a&f=false
[Accesat la data de 13 februarie 2014].
Cedefop, Sultana, R. G., 2004. Guidance policies in the knowledge society. Trends, challenges and
reponses across Europe. A Cedefop synthesis report. CEDEFOP Panorama Series 85. Luxemburg:
Oficiul pentru Publicatii al Comunittilor Europene. [pdf] Disponibil la:
http://www.cedefop.europa.eu/EN/Files/5152_en.pdf [Accesat la data de 15 aprilie 2014].
Cedefop, 2010. Guiding at-risk youth through learning to work Lessons from across Europe. Research
Paper 3. [pdf] Disponibil la: http://www.cedefop.europa.eu/EN/Files/5503_en.pdf
[Accesat la data de 18 iulie 2014].
Cedefop, 2011. Sinteza - When defining learning outcomes in curricula, every learner matters. [pdf]
Disponibil la: http://www.cedefop.europa.eu/EN/Files/9060_en.pdf [Accesat la data de 18 iulie 2014].
128
R e f e ri n t e
Cedefop, 2012. Curriculum reform in Europe: The impact of learning outcomes. Research Paper 29.
[pdf] Disponibil la: http://www.cedefop.europa.eu/EN/Files/5529_en.pdf [Accesat la data de 18 iulie
2014].
Cedefop ReferNet, 2014. Early leaving from vocational education and training (articole nationale ale
partenerilor ReferNet).
Cedefop (va urma). The role of VET in reducing early leaving from education and training.
Cemalcilar, Z., Gken, F., 2012. Inequality in social capital: social capital, social risk and drop-out in
the Turkish education system. British Journal of Sociology of Education, 35 (1), pp. 94-114. [Online]
Disponibil la http://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/01425692.2012.740807
[Accesat la data de 14 martie 2014].
Clark, D., 2011. Do Recessions Keep Students in School? The impact of Youth Unemployment on
Enrolment in Post-compulsory Education in England. Economica, 78, pp. 523-545.
Coles, B. et al., 2010. Estimating the life-time cost of NEET: 16-18 year olds not in Education,
Employment or Training. [pdf] Disponibil la: http://www.york.ac.uk/media/spsw/documents/research-
and-publications/NEET_Final_Report_July_2010_York.pdf [Accesat la data de14 ianuarie 2014].
Dag Tjaden, J., 2013. Migrants and vocational education in the European Union: a review of evidence
on access and dropout. [pdf] Disponibil la: http://www.sirius-migrationeducation.org/wp-
content/uploads/2013/11/Discussion-paper_VET_2dec.pdf [Accesat la data de14 ianuarie 2014].
Dale, R., 2009. Early School Leaving: Lessons from Research for Policy Makers. Report written on
behalf of NESSE (Network of experts in social science of education and training). [Online] Disponibil
la: http://www.nesse.fr/nesse/activities/reports/activities/reports/early-school-leaving-report
De Witte K. et al., 2013. The Impact of Institutional Context, Education and Labour Market Policies on
Early School Leaving: A Comparative Analysis of EU Countries. European Journal of Education,
48(3), pp. 331-345.
Dumais, S. A., 2002. Cultural Capital, Gender, and School Success: The role of habitus. Sociology of
Education, 75, pp. 44-68. [pdf] Disponibil la:
https://campus.fsu.edu/bbcswebdav/institution/academic/social_sciences/sociology/Reading%20Lists/
Stratification%20%28Gender,%20Race,%20and%20Class%29%20Copies%20of%20Articles%20from
%202009/Dumais-SocofEdu-2002.pdf [Accesat la data de 27 martie 2014].
EACEA/Eurydice, 2010. Diferentele de gen si efectele lor asupra rezultatelor scolare: Un studiu privind
msurile ntreprinse pn n prezent si situatia actual n Europa. Bruxelles: EACEA/Eurydice.
EACEA/Eurydice, 2011. Repetarea clasei n timpul nvtmntului obligatoriu n Europa. Regulamente

si statistici. Bruxelles: EACEA/Eurydice.
EACEA/Eurydice, 2012. Date cheie privind educatia n 2012. Bruxelles:EACEA/Eurydice.
EACEA/Eurydice, 2013. The structure of the European education systems 2013/14: Schematic
diagrams. [pdf] Disponibil la:
http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/facts_and_Figuras/education_structures_EN
.pdf [Accesat la data de 25 februarie 2014].
129
Ecorys, 2012. Learning from second chance education: making use of good practices in second
chance education to prevent early school leaving. Raport intermediar ctre Comisia European.
Rotterdam: Ecorys.
Elchardus, M., 2012. The new educational estates: benefits and costs of education. Onderzoeksgroep
TOR, Vakgroep Sociologie, Vrije Universiteit Brussel. [pdf] Disponibil lat:
http://www.ond.vlaanderen.be/obpwo/projecten/2009/0907/OBPWO0907_SamenvattingFinaal_Engels
talig.pdf [Accesat la data de 27 ianuarie 2014].
Eurofound (European Foundation for the Improvement of the Living and Working Conditions), 2012.
NEETs Young people not in employment, education and training: Characteristics, costs and policy
responses in Europe. [pdf] Disponibil la:
http://www.eurofound.europa.eu/pubdocs/2012/54/en/1/EF1254EN.pdf
[Accesat la data de 1 august 2013].
Agenia european pentru persoanele cu nevoi special si educatie incluziv, 2009. Multicultural
Diversity and Special Needs Education. Odense (DK): Agenia european pentru persoanele cu nevoi
special si educatie incluziv.
Comisia European, 2001. Communication of the European Commission. Making a European Area of
Lifelong Learning a Reality. [pdf] Disponibil la:
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2001:0678:FIN:EN:PDF
Comisia European, 2010. Reducerea prsirii timpurii a scolii. Document de lucru al Comisiei
Europene referitor la Propunerea Propunere de Recomandare a Consiliului privind politicile de
reducere a prsirii timpurii a scolii: Comisia European.
Comisia European, 2011a. Reducerea prsirii timpurii a scolii. [pdf] Disponibil la:
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=SEC:2011:0096:FIN:EN:PDF
Comisia European, 2011b. Combaterea prsirii timpurii a scolii: o contributie esential la strategia
Europa 2020. [pdf] Disponibil la:
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0018:FIN:RO:PDF
[Accesat la data de14 aprilie 2014].
Comisia European, 2012. Monitorul educatiei si formrii 2012. Luxemburg: Oficiul pentru Publicatii al
Uniunii Europene. [pdf] Disponibil la:
http://ec.europa.eu/education/library/publications/monitor12_en.pdf
Comisia European, 2013a. Reducing early school leaving: Key messages and policy support. Raport
final al Grupului de lucru tematic privind prsirea timpurie a scolii. Bruxelles: Comisia European.
[pdf] [Disponibil la:
http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/doc/ELET-group-report_en.pdf
[Accesat la data de 13 februarie 2014].
Comisia European, 2013b. Study on Educational Support to newly arrived migrant children. [Online]
Disponibil la: http://bookshop.europa.eu/en/study-on-educational-support-for-newly-arrived-migrant-
children-pbNC3112385/ [Accesat la data de 1 aprilie 2014].
Comisia European, 2014. Monitorul educatiei si formrii 2014. Bruxelles: Comisia European.
130
R e f e ri n t e
Comisia European /EACEA/Eurydice, 2013. Education and Training in Europe 2020 Responses
from the EU Member States. Bruxelles: EACEA/Eurydice.
Comisia European /EACEA/Eurydice, 2014. Date cheie privind educatia si ngrijirea copiilor
prescolari n Europa Editia 2014. Raport Eurydice. Luxemburg: Oficiul pentru Publicatii al Uniunii
Europene.
Fundaia European pentru mbuntirea Condiiilor de Via i de Munc (Eurofound), 2012. Recent
policy developments related to those not in employment, education and training (NEETs). [Online]
Disponibil la: http://www.eurofound.europa.eu/emcc/erm/studies/tn1109042s/index.htm
Parlamentul European, 2011. Reducerea abandonului scolar timpuriu n UE. Studiu. Sintez. [pdf]
Disponibil la: http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/etudes/join/2011/460048/IPOL-
CULT_ET(2011)460048(SUM01)_EN.pdf [Accesat la data de 31 martie 2014].
Fatyga, B., Tyszkiewicz, A. si Zieliski, P., 2001. Skala i powody wypadania uczniw z systemu
edukacji w Polsce. Raport z bada odpadu szkolnego na terenie 32 gmin. [pdf] Disponibil la:
http://www.isp.org.pl/files/19695389340780001001117708679.pdf
Feric, I., MIlas, G. and Rithar, S., 2010. Razlozi i odrednice ranoga napustanja [Motive si factori
determinanti pentru abandonul scolar timpuriu]. Drutvena istraivanja, 19 (4-5), pp. 108-109. [pdf]
Disponibil la: http://hrcak.srce.hr/file/90522 [Accesat la data de 9 aprilie 2014].
Field, S., Kuczera, M. si Pont, B., 2007. No More Failures: Ten Steps to Equity in Education. Paris:
OCDE.
Flouri, E., Ereky-Stevens, K., 2008. Urban neighbourhood quality and school leaving age: Gender
differences and some hypotheses. Oxford Review of Education, 34 (2), pp. 203-216.
GAC, 2009. Vzdelanostni drahy a vzdelanostni sance Romskych zakyn a zaku zakladnich skol v okoli
vyloucenych romskych lokalit [Parcursuri educationale si oportunitti educationale pentru elevii romi
din nvtmntul primar n vecintatea comunittilor Roma segregate]. Disponibil la:
http://www.msmt.cz/file/1627_1_1 [Accesat la data de 9 aprilie 2014].
Gasquet, C., Roux, V., 2006. Les sept premires annes de vie active des jeunes non diplms: la
place des mesures publiques pour lemploi. Economie et Statistiques, 400, pp. 17-43.
Gatt, J., 2012. Mapping Social Inequality: The Spatial Distribution of Early School Leavers in Malta.
[pdf] Disponibil la: http://www.um.edu.mt/__data/assets/pdf_file/0006/166299/jacquelinegatearticle.pdf
Hanushek, E. A., Wmann, L., 2006. Does Educational Tracking Affect Performance and Inequality?
Differences-in-Differences Evidence across Countries. Economic Journal, 116(510), pp. 63-76.
Hattie, J., 2009. Visible Learning. A Synthesis of over 800 Meta-analyses relating to achievement.
London: Routledge.
Hogarth, T. et al., 2009. Maximising apprenticeship: completion rates. Coventry: Learning and Skills
Council (LSC). [Online] Disponibil la: http://www.apprenticeships.org.uk/About-
Us/~/media/Documents/Completions-Research-Final-Report.ashx [Accesat la data de 3 iulie 2014].
131
Camera Comunelor (UK), 2009. A Children, Schools and Family Select Committee, Young people not
in education, employment or training. [pdf] Disponibil la:
www.publications.parliament.uk/pa/cm200910/cmselect/cmchilsch/316/316i.pdf
Houssemand, C., Meyers, R., 2013. The Role of Parenting in Dropping Out of School: Contributions
and Limits of Qualitative Research Methods. Procedia Social and Behavioural Sciences, 89. pp. 523-
528. [pdf] Disponibil la: http://orbilu.uni.lu/bitstream/10993/11847/1/Houssemand-Procedia-2013.pdf
Hugh, D., 2010. The collateral impact of pupil behaviour and geographically concentrated socio-
economic disadvantage. British Journal of Sociology of Education, 31, pp. 261-276.
IVIE (Instituto Valenciano de Investigaciones Econmicas), 2013. El abandono educativo temprano:

Anlisis del caso espaol [Prsirea timpurie a scolii: Analiza cazului spaniol]. [pdf] Disponibil la:
http://www.mecd.gob.es/dctm/inee/documentos-de-trabajo/abandono-educativo-
temprano.pdf?documentId=0901e72b8173034a [Accesat la data de 28 octombrie 2014].
Jacob, B., Lefgren, L., 2009. The Effect of Grade Retention on High School Completion. American
Economic Journal of Applied Economics, American Economic Association, 1(3), pp. 33-58.
Jimerson, S. R., 2001. Meta-analysis of grade retention research: Implications for practice in the 21st
century. School Psychology Review, 30, pp. 420-437.
Jimerson, S. R., Anderson G. E. and Whipple, A. D., 2002. Winning the battle and losing the war:
Examining the relation between grade retention and dropping out of school. Psychology in the
Schools, 39, pp. 441-457.
Jimerson, S. R. et al., 2002. Exploring the association between grade retention and dropout: A
longitudinal study examining socio-emotional, behavioral, and achievement characteristics of retained
students. The California School Psychologist, 7, pp. 51-62.
Jimerson, S., Pletcher, S. and Graydon, K., 2006. Beyond grade retention and social promotion:
Promoting the social and academic competence of students. Psychology in the Schools, 43(1), pp. 85-
97.
Jugovi, I., Doolan, K., 2013. Is There Anything Specific about Early leaving from education and
training in Southeast Europe? A Review of Research and Policy. European Journal of Education,
48 (3), pp. 363-377.
Kertesi, G., Kzdi, G., 2010. Iskolzatlan szlk gyermekei s roma fiatalok a kzpiskolban.
Beszmol az Educatio letplya-felmrsnek 2006 s 2009 kztti hullmaibl. In: T. Kolosi, I. Gy.
Tth, eds. Trsadalmi Riport 2010. Budapest: TRKI, pp. 371-407.
Lamb, S., 2008. Alternative Pathways to High School Graduation: An International comparison.
California Dropout Research Project Report #7. [pdf] Disponibil la:
https://omhsbsavage.wikispaces.hcpss.org/file/view/Alternative_Pathways_to_High_School_Graduatio
n%20Study%202008.pdf/242918415/Alternative_Pathways_to_High_School_Graduation%20Study%2
02008.pdf [Accesat la data de 11 martie 2014].
Lavrijsen, J., 2012. Characteristics of educational systems. How they influence outcomes in the short
and the long run. [pdf] Disponibil la:
https://lirias.kuleuven.be/bitstream/123456789/388832/3/SSL_2012+04_1+1+1_Characteristics+of+ed
ucational+systems.pdf [Accesat la data de 13 septembrie 2013].
132
R e f e ri n t e
Lavrijsen, J., Nicaise, I., 2013. Parental background and early school leaving. Leuven: Steunpunt SSL.
[pdf] Disponibil la: http://steunpuntssl.be/Publicaties/Publicaties_docs/ssl-2013.06-1-1-1-parental-
background-and-early-school-leaving [Accesat la data de 14 aprilie 2014].
Leinonen, T., 2012. Nuorten koulutuksen keskeyttminen ja sen hinta. Sosiaalikehitys Oy Opit
kyttn hanke. [pdf] Disponibil la:
http://www.sosiaalikehitys.com/uploads/Nuorten_syrjaytymisen_kustannukset.pdf
[Accesat la data de 27 ianuarie 2014].
Luciak, M., Centrul European de monitorizare a rasismului si xenofobiei (EUMC); 2004. Migrants,
minorities and education - Documenting discrimination and integration in 15 member states of the
European Union. [pdf] Luxemburg: Oficiul pentru Publicatii al Comunittilor Europene. Disponibil la:
http://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/186-CS-Education-en.pdf
Luciak, M., 2006. Minority Schooling and Intercultural Education: a comparison of recent
developments in the old and new EU Member States. Intercultural Education, 17 (1), pp. 73-80.
Lundahl, L., Nilsson, G., 2009. Architects of their own Future? Swedish career guidance policies.
British Journal of Guidance and Counselling, 37 (1), pp. 27-38.
Lyche, C., 2010. Taking on the completion challenge: A literature review on policies to prevent dropout
and early school leaving. OECD Education Working Papers, 53. [Online] Disponibil la:
http://dx.doi.org/10.1787/5km4m2t59cmr-en [Accesat la data de 29 July 2013].
Mena Martnez, L., Fernndez Enguita, M. si Rivire Gmez, J., 2010. Desenganchados de la
educacin: procesos, experiencias, motivaciones y estrategias del abandono y del fracaso escolar.
(Neimplicati n educatie: Procese, experiente, motivatii si strategii de combatere a prsirii timpurii a
scolii si a esecului scolar). Revista de Educacin, numr special 2010, pp. 119-145. [pdf] Disponibil la:
http://www.revistaeducacion.mec.es/re2010/re2010_05.pdf [Accesat la data de14 iulie 2014].
Meschi, E., Swaffield, J. si Vignoles, A., 2011. The relative importance of local labour market
conditions and pupil attainment on post-compulsory schooling decisions. IZA Discussion Paper 6143.
[pdf] Disponibil la: http://ftp.iza.org/dp6143.pdf [Accesat la data de 13 septembrie 2013].
Meyers, R., Houssemand, C., 2011. Teachers perception of school drop-out in Luxembourg. Procedia
Social and Behavioural Sciences, 15, pp. 1514-1517.
Ministerio de Educacin, Poltica Social y Deporte [Ministerul Educatiei, Politicilor sociale si Sportului
(ES)], 2008. Plan para la reduccin del abandono escolar [Plan pentru reducerea prsirii timpurii a
scolii]. Documento de trabajo. [pdf] Disponibil la:
http://www.fapar.org/comunicados_documentos/ABANDONO_ESCOLAR_PREMATURO_Espana_20
08.pdf [Accesat la data de 14 iulie 2014].
Ministero dellIstruzione, dellUniversit e della Ricerca [Ministerul Educatiei, IT], 2013. Focus La
dispersione scolastica, Direzione Generale per gli Studi, la Statistica e per i Sistemi Informativi
Servizio Statistico. [pdf] Disponibil la:
http://hubmiur.pubblica.istruzione.it/alfresco/d/d/workspace/SpacesStore/9b568f0d-8823-40ff-9263-
faab1ae4f5a3/Focus_dispersione_scolastica_5.pdf [Accesat la data de 16 aprilie 2014].
Ministerul Educatiei si Ocuprii Fortei de Munc (MT), 2012. Analysis of Feedback to the Consultation
Process on the Draft National Curriculum Framework: Final Report. [pdf] Disponibil la:
133
http://curriculum.gov.mt/en/Resources/The-NCF/Pages/default.aspx#Consultation
[Accesat la data 4 iulie 2014].
Mullis, I.V.S., Martin, M.O., Foy, P., & Drucker, K.T. (2012). PIRLS 2011 International Results in
Reading. Studiul privind evolutia competentelor de citire (PIRLS). [pdf] TIMSS & PIRLS. Chestnut Hill,
MA (USA): International Study Center, Lynch School of Education, Boston College and IEA (NL).
http://timssandpirls.bc.edu/pirls2011/downloads/P11_IR_FullBook.pdf [Acesat la data de 14 iulie
2014].
Neild, R. C., Balfanz, R. si Herzog, L., 2007. An Early Warning System. Educational leadership, 65(2),
pp. 28-33.
Reteaua expertilor n stiintele sociale ale educatiei si formrii profesionale - NESSE, 2010. Early
school leaving: Lessons from research for policy makers. Un raport independent transmis Comisiei
Europene. [Online] Disponibil la:
http://www.nesse.fr/nesse/activities/reports/activities/reports/early-school-leaving-report
[Accesat la data de 31 July 2013].
Nevala, A.M. et al., 2011. Reducing early leaving from education and training in the EU. Bruxelles:
Parlamentul European. [pdf] Disponibil la:
http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/studies/download.do?language=en&file=42311
OCDE, 2003. Career Guidance: New Ways Forward. Paris: OECD. [pdf] Deisponibil la:
http://www.oecd.org/edu/innovation-education/19975192.pdf [Accesat la data de 15 aprilie 2014].
OCDE, 2007. No More Failures: Ten Steps to Equity in Education. Paris: OCDE.
OCDE, 2010. Closing the Gap for Immigrant Students: Policies, Practice and Performance. Reviews
of Migrant Education. Paris: OCDE.
OCDE, 2011. PISA in Focus: does participation in pre-primary education translate into better learning
outcomes at school? Paris: OCDE.
OCDE, 2012. Equity and Quality in Education: Supporting Disadvantaged Students and Schools.
Paris: OCDE.
OCDE, 2013. Programme for the international assessment of adult competences dataset. [Online]
Dispnibil la: http://www.oecd.org/site/piaac/ [Accesat la data de 30 iulie 2013].
Open Society Institute, 2007. Equal Access to Quality Education for Roma: Volume 1. Monitoring
Reports. [pdf] Disponibil la:
http://www.opensocietyfoundations.org/sites/default/files/2roma_20070329_0.pdf
Petrongolo, B., San Segundo, M. J., 2002. Staying-on at school at 16: the impact of labor market
conditions in Spain. Economics of Education Review, 21, pp. 353-365.
Psacharopoulos, G., 2007. The Costs of School Failure A Feasibility Study. Raport analytic elaborat
pentru Comisia European. [pdf] Disponibil la:
http://www.eenee.de/portal/page/portal/EENEEContent/_IMPORT_TELECENTRUM/DOCS/EENEE_A
R2.pdf [Accesat la data de 30 iulie 2013].
Centrul de cercetare n domeniul educatiei si al pietei muncii - ROA, 2013. Early school leavers.
Universitatea din Maastricht. [pdf] Disponibil la:
134
R e f e ri n t e
http://www.roa.unimaas.nl/pdf_publications/2013/ROA_F_2013_3E.pdf.
[Accesat la data de 28 august 2013].
Rousseas, P., Vretakou, V., 2006. School dropout in secondary education (lower, upper, vocational).
Atena: Institutul pedagogic elen.
Rumberger, R., Lim, S. A., 2008. Why Students Drop Out of School: A Review of 25 Years of
Research. [pdf] Disponibil la:
http://www.slocounty.ca.gov/Assets/CSN/PDF/Flyer+-+Why+students+drop+out.pdf
Shavit, Y., Muller, W., 2000. Vocational Secondary Education. European Societies, 2, pp. 29-50.
Silberglitt, B. et al., 2006. Examining the effects of grade retention on student reading performance: A
longitudinal study. Journal of School Psychology, 44, pp. 255-270.
Spinath, B., Spinat, F., 2005. Development of self-perceived ability in elementary school: The role of
parents perceptions, teacher evaluations, and intelligence. Cognitive Development, 20, pp. 190204.
State Services Commission (NZ), 2012. Better public services: Supporting vulnerable children.
[Online] Disponibil la: http://www.ssc.govt.nz/bps-supporting-vulnerable-children
Steiner, M., 2009. Early School Leaving in sterreich. Wien: Ausma, Unterschiede,
Beschftigungswirkung. Studie im Auftrag der AK-Wien. [pdf] Disponibil la:
http://media.arbeiterkammer.at/PDF/StudieEarlySchoolLeaving.pdf [Accesat la data de 12 ianuarie
2014].
Thibert, R., 2013. Le dcrochage scolaire: diversit des approches, diversit des dispositifs. Dossier
dactualit - Veille et Analyses, 84. Lyon: Institut Franais de lducation. [pdf] Disponibil la:
http://ife.ens-lyon.fr/vst/DA-Veille/84-mai-2013.pdf [Accesat la data de 28 martie 2013].
Thompson, C., Cunningham, E., 2000. Retention and social promotion: Research and implications for
policy. ERIC Digest, 161.
Traag, T., van der Velden, R.K.W., 2011. Early school-leaving in the Netherlands: the role of family
resources, school composition and background characteristics in early school-leaving in lower
secondary education. Irish Educational Studies, 30 (1), pp.45-62.
Tumino, A., Taylor, M.P., 2013. The impact of local labour market conditions on school leaving
decisions. Institutul pentru cercetri sociale si economice [pdf] Disponibil la:
http://www.iza.org/conference_files/FutureOfLabor_2013/tumino_a8618.pdf
[Accesat la data de 13 septembrie 2013].
Utbildningsdepartementet [Ministerul suedez al educatiei si cercetrii], 2013. Ungdomar utanfr

gymnasieskolan ett frtydligat ansvar fr stat och kommun. [Online] Disponibil la:
http://www.regeringen.se/sb/d/16745/a/209722 [Accesat la data de 12 ianuarie 2014].
135
GLOS AR
I. Clasificri
Clasificarea Internaional Standard a Educaiei (ISCED 1997 si 2011)

Clasificarea Internaional Standard a Educaiei (ISCED) a fost conceput pentru a facilita compilarea
si compararea statisticilor referitoare la educatie, att n interiorul, ct si n afara frontierelor nationale.
Aceasta combin dou variabile transversale (nivelurile si domeniile educatiei) cu tipul de nvtmnt
(general/vocational/pre-vocational) sau cu destinatia prevzut a elevilor (nvtmnt superior sau
101
intrare direct pe piata mucii). Versiunea ISCED 97 ( ) distinge apte niveluri de nvmnt. Nivelul
de baz ISCED 0, se refer la nvtmntul prescolar, dar nu include primii ani de educatie si ngrijire
timpurie. Metodologia ISCED presupune faptul c exist o serie de criterii care pot contribui la
alocarea unui program educational unui anumit nivel de nvtmnt. Cu toate acestea, n functie de
nivelul si tipul de nvtmnt n cauz, opereaz un sistem ierarhic de clasificare a criteriilor principale
si a celor secundare. La nivelul prescolar, principalele criterii includ organizarea programului ntr-o
scoal sau ntr-un centru, precum si limita minim si cea maxima a vrstei de acces; criteriile
secundare includ calificrile membrilor personalului.
ISCED 0 (1997): ISCED 0: nvmnt precolar

nvmntul precolar este definit ca etapa iniial a instruirii organizate. Se desfoar n cadrul unei
coli sau a unui centru i este conceput pentru copiii cu vrsta de cel puin 3 ani.
ISCED 1 (1997): nvtmnt primar

Acest nivel ncepe ntre 5 i 7 ani, este obligatoriu n toate rile i are n general durata de 4 pn la 6 ani.
ISCED 2 (1997): nvtmnt secundar inferior

Continu programele de baz din nvtmntul primar, desi predarea este n mod obisnuit axat ntr-o
mai mare msur pe disciplina de studiu. De obicei, finalul acestui nivel coincide cu sfrsitul
nvtmntului obligatoriu.
ISCED 3 (1997): nvtmnt secundar superior

n general, acest nivel ncepe la sfritul nvmntului obligatoriu. Vrsta de admitere este n mod
normal de 15 sau 16 ani. n mod obisnuit, sunt necesare calificri de acces (finalizarea nvtmntului
obligatoriu) i alte conditii minime de acces. Predarea este de obicei mai axat pe disciplinele de
studiu dect la nivelul ISCED 2. Durata normal a nivelului ISCED 3 variaz de la doi la cinci ani.
ISCED 4 (1997): nvtmnt post-secundar non-tertiar

Aceste programe se afl la limita dintre nvmntul secundar superior i nvmntul superior.
Scopul lor este acela de a lrgi aria de cunotine a absolvenilor nivelului ISCED 3. Exemplele tipice
sunt programele concepute pentru a-i pregti pe elevi pentru studiile de nivel 5 sau programele
concepute pentru a-i pregti pe elevi pentru intrarea direct pe piaa muncii.
ISCED 5 (1997): nvtmnt superior (prima etap)

n mod normal, admiterea la aceste programe necesit absolvirea nivelului ISCED 3 sau 4. Acest nivel
include programe de nvmnt superior cu orientare academic (tipul A), care au n mare msur o
baz teoretic i programe de nvmnt superior cu orientare ocupaional (tipul B) care au de
regul o durat mai mic dect cele de tipul A i sunt orientate ctre intrarea pe piaa muncii.
ISCED 6 (1997): nvtmnt tertiar (a doua etap)
(101) http://www.uis.unesco.org/ev.php?ID=3813_201&ID2=DO_TOPIC
137
Acest nivel este rezervat studiilor superioare care conduc la obinerea unei calificri avansate n
domeniul cercetrii (diplom de doctorat).
Clasificarea ISCED a fost actualizat n mod periodic pentru a reflecta evolutia continu a sistemelor
102
din ntreaga lume, iar noua clasificare ISCED 2011 ( ) a nlocuit recent ISCED 1997. ISCED 2011
ofer definitii mbunttite si un domeniu de aplicare mai mare pentru a monitoriza mai bine modelele
globale din domeniul educatiei. n acest scop, sectiunile referitoare la nvtmntul tertiar si la
nvtmntul prescolar au fost revizuite n mod substantial. n plus, ISCED 2011 prezint noi scheme
de codificare pentru programele de educatie si pentru nivelul de studii
ISCED 0-2 (2011): nvtmnt pre-primar, nvtmnt primar si secundar inferior (nivelurile 0-2)
ISCED 3-4 (2011): nvtmnt secundar superior si post-secundar non-tertiar (nivelurile 3 si 4)
ISCED 5-8 (2011): nvtmnt tertiar de scurt durat, licent sau echivalent, master sau echivalent
si doctorat sau echivalent (nivelurile 5-8)
II. Definitii
Absenteism: se refer la absentele din sistemul de educatie sau de formare profesional. n acest
raport, termenul acoper o palet de comportamente, inclusiv absenteismul cronic, refuzul scolar si
chiulul.
Autoritate superioar: se refer la nivelul de guvernare responsabil cu educatia. n vasta majoritate

a trilor, acesta este guvernul national. Cu toate acestea, n anumite cazuri, deciziile se iau la un alt
nivel, mai exact de ctre cel al guvernelor Comunittilor, n Belgia, ale landurilor, n Germania, de
ctre guvernele Comunittilor autonome, suplimentar fat de cele luate de guvernul central, n Spania,
de ctre administratiile descentralizate, n Marea Britanie si de ctre cantoane, n Elvetia.
Cooperare interguvernamental: coordonarea ntre diferite domenii (pe orizontal) sau ntre diferite
niveluri de guvernare (pe vertical) pentru a oferi o abordare conjugat si mai eficient a tuturor
aspectelor referitoare la o problem. Pe orizontal, cooperarea poate fi ntre diferite ministere sau
departamente sau ntre diferitele directii ale unui minister responsabil cu diverse domenii ale politicilor.
Pe vertical, cooperarea poate implica nivelul national, regional si local de guvernare si administratie.
Cooperare intersectorial: cooperarea prtilor interesate din domeniul public, privat si non-
guvernamental, precum autoritti publice, cadre didactice, printi, elevi si asociatii reprezentative ale
acestora, alturi de centrele de orientare, sindicate, angajatori si alti experti cum ar fi asistenti sociali
sau psihologi scolari.
Documente de coordonare: documente oficiale care stabilesc cadrul general la nivel central/
superior, care guverneaz procesul educational si dezvoltarea tinerilor n institutiile de educatie si
formare profesional. Pot include toate sau anumite elemente dintre urmtoarele: continutul nvtrii,
obiectivele de nvtare, obiectivele de atins, ghiduri cu privire la evaluarea copiilor sau materiale
educationale model. Pot exista n acelasi timp mai multe tipuri de documente, care permit grade
diferite de flexibilitate n modul n care sunt aplicate, pentru acelasi interval de vrst, ntr-o tar sau
ntr-un stat (de exemplu, legislatia n domeniul educatiei, curriculum la nivel central/superior, ghiduri
centrale si acorduri oficiale). n schimb, ar putea exista doar un cadru principal central/ superior pentru
curriculumul dintr-o tar/regiune a tarii, desi acesta poate fi mprtit n mai multe documente.
Expunerea la riscul de srcie si de excludere social: acest indicator Eurostat se refer la situatia
persoanelor care fie sunt expuse riscului de srcie, fie sufer de lipsuri materiale severe sau care
triesc ntr-o gospodrie cu o intensitate de lucru foarte sczut. Acest indicator special nsumeaz
persoanele care fac parte din oricare din urmtoarele grupuri. Expuse riscului de srcie se refer
(102) http://www.uis.unesco.org/Library/Documents/2011-international-standard-classification-education-isced-2012-en.pdf
138
Glosar
la acele persoane ale cror venituri disponibile se situeaz sub pragul national de expunere la riscul
de srcie. Lipsurile materiale se refer la greutti economice si incapacitatea de a-si permite
anumite lucruri care sunt considerate necesare sau de dorit. 'Intensitatea de lucru foarte sczut'
se refer la numrul de persoane care locuiesc ntr-o gospodrie si care au lucrat la mai putin de 20%
din potentialul lor n cursul anului trecut. Copiii afectati de mai multe dimensiuni ale srciei sunt luati
n calcul doar o singur dat.
Gospodria: este definit ca un grup de dou sau mai multe persoane care triesc mpreun ntr-o
cas sau ntr-o parte a unei case si mpart un buget comun. Orice persoan care declar c nu face
parte din nicio gospodrie si care are propriul buget este luat n calcul ca o gospodrie cu o singur
persoan. Sunt incluse doar gospodriile private.
Gospodriile n care nu lucreaz niciun adult: sunt gospodriile n care nu este angajat niciun
membru, de exemplu, toti membrii fiind someri sau inactivi.
Grupuri expuse riscului: desi motivele prsirii timpurii sunt foarte personale, este mult mai probabil
ca elevii expusi riscului s provin, n general din medii srace, dezavantajate social sau din familii de
migranti, s apartin unei minoritti sau s aib printi cu un nivel precar de educatie. Alti elevi expusi
riscului fac parte din grupuri vulnerabile, cum ar fi mame adolescente; tinerii crescuti n institutii
publice de ngrijire; cei cu nevoi educationale speciale; cei care trebuie s contribuie la venitul familiei
sau s preia responsabilittile adultilor; precum si cei care nu au avut performante bune la scoal sau
care au avut un istoric al lipsei de implicare dezangajare. De asemenea, este mult mai probabil ca
bietii s prseasc timpuriu scoala, comparativ cu fetele.
Msuri/politici de compensare: au ca scop ajutarea celor care au prsit scoala prematur pentru a
se reintegra n sistem. Acestea ofer tinerilor rute pentru a reintra n sistemul de educatie si formare
profesional n vederea obtinerii calificrilor care le lipsesc. Educatia de tip a doua sans este un
exemplu elocvent de msur compensatorie.
Msuri de discriminare pozitiv: includ msuri cum ar fi zonele prioritare de educatie si programele
asociate acestora, care ofer sprijin specific scolilor din zonele defavorizate. Acestea au ca scop s
mbuntteasc oferta educational, s ofere elevilor un sprijin suplimentar si s creeze medii de
nvtare inovatoare, adaptate la nevoile specifice ale elevilor. Msurile de discriminare pozitiv sunt
adesea combinate cu retele active si cu o cooperare strns ntre scolile implicate.
Mediul socio-economic: combinatia dintre pozitia economic si social, la nivel individual sau
familial, n functie de venit, ocupatie si mediu familial.
Orientarea n materie de educatie si carier: se refer n primul rnd la practicile utilizate pentru a
sprijini elevii n alegerea parcursului lor educational si de carier. Orientarea n materie de educatie si
carier este asigurat de serviciile de orientare/consiliere din scoal si poate fi predat la clas ca
tematic/disciplin care face parte din curriculumul obligatoriu. Orientarea urmreste s ofere elevilor
informatii, precum si s dezvolte capacitatea de luare a deciziilor si alte abilitti importante n
gestionarea propriilor alegeri educationale sau de carier. Orientarea n materie de educatie si carier
poate include si activitti psiho-educative sau de consiliere pentru a-i ajuta pe elevi s fac progrese
la scoal, n special pe cei expusi riscului de prsire timpurie. Adesea, este oferit sprijin suplimentar
la momentul tranzitiei ntre ciclurile educationale sau al transferului ctre o alt rut sau parcurs
educational. Orientare poate fi completat prin activitti extra-curriculare si sprijinit de partenerii
externi (de exemplu, pentru furnizarea de experientei profesionale, etc.)
Orientarea precoce: separarea elevilor pe diferite rute sau parcursuri educationale (de exemplu,
academice sau profesionale), n functie de performantele acestora ntr-o etap timpurie a procesului
de nvtmnt. Aceast separare poate fi problematic n cazul n care potentialul academic deplin al
elevilor este incomplet n momentul orientrii si, n consecint, elevii sunt directionati n mod eronat.
139
Parteneriate mult-agentie: sunt create n sistemul educational si n proximitatea acestuia,

profesionisti din diferite discipline (cadre didactice, consilieri, asistenti sociali, psihologi, etc.) lucrnd
mpreun la nivel local/scolar pentru a-i sprijini pe copiii defavorizati
Prsirea timpurie a sistemelor de educatie si formare profesional (ELET): se refer la elevii care
prsesc sistemul de nvtmnt sau formare initial nainte de finalizarea nivelului secundar superior.
Politici/msuri de interventie: au ca scop identificarea elevilor care prezint semne timpurii ale
dificulttilor asociate cu prsirea prematur a scolii, n vederea oferirii de sprijin specific. Msurile de
interventie pot fi orientate direct ctre grupurile expuse unui risc ridicat sau individual, la orice nivel de
nvtmnt, de la educatia si ngrijirea copiilor prescolari la nvtmntul secundar superior.
Politici/msuri de prevenire: au ca scop reducerea riscului ca elevii s prseasc timpuriu
sistemele de educatie si formare profesional prin abordarea potentialelor probleme nainte ca
acestea s afecteze tinerii expusi riscului. Astfel de msuri urmresc s optimizeze serviciile de
educatie si formare profesional, s elimine obstacolele din calea succesului educational si s se
asigure rezultate mai bune ale nvtrii.
Politici de desegregare n scoli: au ca scop extinderea compozitiei sociale a scolilor "defavorizate"

si mbunttirea nivelurilor de educatie ale copiilor din medii defavorizate social, n special n cazul n
care si printii au un nivel sczut de educatie.
Programul National de Reform: prezint politicile si msurile unei tri pentru a sustine cresterea
economic si locurile de munc, n scopul de a atinge obiectivele Strategiei Europa 2020. Toate
statele membre ale UE s-au angajat la realizarea Strategiei Europa 2020, ns, pentru c fiecare tar
are situatii economice diferite, obiectivele generale ale UE sunt traduse n obiective nationale, n
cadrul propriului Program National de Reform.
Reglementri/recomandri la nivel central/superior: reglementrile sunt legi, reguli sau alte ordine
prevzute de autorittile publice la nivel de minister pentru a reglementa conduita. Recomandrile sunt
documente oficiale care propun utilizarea unor instrumente, metode si/sau strategii care nu sunt obligatorii.
Rute/parcursuri educationale: se refer la tipurile de nvtmnt ctre care elevii pot fi directionati
pe baza capacittilor sau a aptitudinilor lor, de multe ori la finalul nvtmntului primar, ns mai
trziu n unele tri. n timp ce aceasta nu implic n mod necesar o diviziune ntre rutele
academice/generale si cele profesionale, n practic, tinde s se ntmple astfel. Aceast definitie nu
include si ideea de directionare, care implic faptul c elevii din nvtmntul general sunt plasati n
anumite grupuri, n functie de aptitudini, n cadrul aceleiasi scoli.
Segregarea socio-economic a scolilor: se refer la o concentrare de elevi, care provin din medii
socio-economice similare, ntr-o anumit scoal. n scolile n care majoritatea populatiei de elevi este
afectat de dezavantaje socio-economice, care de multe ori interfereaz cu statutul de imigrant sau de
minoritar, rezultatele elevilor tind s fie afectate negativ si s creasc riscul ELET.
Schemele de garantii pentru tineret: sunt destinate s asigure o tranzitie facil de la scoal la locul de
munc, s sprijine integrarea pe piata fortei de munc si s se asigure c niciun tnr nu se afl n afara
sistemului de educatie sau formare profesional sau a pietei muncii. "Garantia pentru tineret", urmreste
s asigure c toti tinerii cu vrsta sub 25 de ani, care si pierd locul de munc sau nu gsesc de lucru
rapid dup ce au prsit sistemul educational, primesc o ofert de angajare de bun calitate, continu s
nvete, urmeaz un program de ucenicie sau un stagiu. Ei trebuie s primeasc o astfel de ofert n
termen de patru luni de la intrarea n somaj sau prsirea sistemului de nvtmnt formal.
Sisteme de avertizare timpurie: permit msuri de interventie care urmeaz s fie luate nainte ca
dificulttile de nvtare sau alte probleme s devin nrdcinate si, prin urmare mai greu de
combtut. Ele au rolul de a detecta semnalele precoce ale faptului c elevii pot fi expusi unui risc de
prsire timpurie, cum ar fi un declin al performantelor scolare sau absenteismul.
140
Glosar
Strategie cuprinztoare pentru combaterea prsirii timpurii a sistemelor de educatie si

formare profesional: o strategie care ar trebui s acopere toate nivelurile de nvtmnt si s
implice toate domeniile de politici relevante care afecteaz copiii si tinerii. Acesta ar trebui s
urmreasc o abordare echilibrat ntre prevenire, interventie si compensare si ar trebui s includ
msuri adecvate pentru a rspunde nevoilor grupurilor care au un risc ridicat. O strategie
cuprinztoare ar trebui s fie bazat pe evidente si s abordeze circumstantele specifice dintr-o tar.
Poate lua forma unui plan de actiune sau a ghidurilor pentru factorii de decizie politic la diferite
niveluri, n vederea implementrii msurilor de combatere a prsirii timpurii sau ar putea fi un
program national care sustine o abordare cuprinztoare si bazat pe evidente a problemei.
Tematic transversal: o tematic predat n ntregul curriculum.
141
MULTUMIRI
AGENIA EXECUTIV PENTRU EDUCAIE

AUDIOVIZUAL I CULTUR
ANALIZA POLITICILOR EDUCAIONALE I DE TINERET
Avenue du Bourget 1 (BOU2)
B-1049 Bruxelles
(http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice)
Editor coordonator
Arlette Delhaxhe
Autori
Sogol Noorani (Coordonare),

Marie-Pascale Balcon, Olga Borodankova, Ania Bourgeois, Sylwia Czort,
alturi de care a contribuit Marta Crespo Petit
Tehnoredactare si grafic
Patrice Brel
Coordonatorul productiei
Gisle De Lel
CENTRUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTAREA

FORMRII PROFESIONALE
CEDEFOP
Autori
Coordonare: Irene Psifidou, Antonio Ranieri

Grafic: Evangelia Bara
143
UNITI NAIONALE EURYDICE

AUSTRIA CIPRU
Eurydice-Informationsstelle Unitatea Eurydice
Bundesministerium fr Bildung und Frauen Ministerul Educatiei si Culturii
Abt. IA/1b Kimonos si Thoukydidou
Minoritenplatz 5 1434 Nicosia
1014 Wien Contributia unittii: Christiana Haperi;
Contributia unittii: Mario Steiner (expert extern) expert: Costas Ierides (Manager interimar al Programului de
ucenicie modern din Cipru, Ministerul Educatiei si Culturii)
BELGIA
REPUBLICA CEH
Unit Eurydice de la Fdration Wallonie-Bruxelles
Ministre de la Fdration Wallonie-Bruxelles Unitatea Eurydice
Direction des relations internationales Centrul pentru cooperare international n domeniul
Boulevard Lopold II, 44 Bureau 6A/012 educatiei
1080 Bruxelles Dm zahranin spoluprce
Contributia unittii: Responsabilitate colectiv; Na Po 1035/4
expert: Amandine Huntzinger (Directia general pentru 110 00 Praha 1
nvtmntul obligatoriu) Contributia unittii: Sofie Dokov, Helena Pavlkov;
experti externi: Vladimr Hulk, Pavlna astnov,
Eurydice Vlaanderen Luk Tepl
Departement Onderwijs en Vorming/
Afdeling Strategische Beleidsondersteuning DANEMARCA
Hendrik Consciencegebouw
Koning Albert II-laan 15 Unitatea Eurydice
1210 Brussel Agentia pentru nvtmnt superior
Contributia unittii: Eline De Ridder (coordonare); experti din Bredgade 43
cadrul Departamentului pentru Educatie si Formare 1260 Kbenhavn K
Profesional: Anton Derks, Marie Kruyfhooft, Carl Lamote, Contributia unittii: responsabilitate comun
Evi Neven, Debby Peeters
ESTONIA
Eurydice-Informationsstelle der Deutschsprachigen
Unitatea Eurydice
Gemeinschaft
Departamentul de analiz
Autonome Hochschule in der DG
Ministerul Educatiei si Cercetrii
Monschauer Strasse 57
Munga 18
4700 Eupen
50088 Tartu
Contributia unittii: Stphanie Nix (toate datele au fost
Contributia unittii: Kersti Kaldma (coordinare);
verificate de ctre responsabilul Departamentului pedagogic
expert: Priit Laanoja (Ministerul Educatiei si Cercetrii)
din cadrul Ministerului Comunittii germane)
FINLANDA
BOSNIA HEREGOVINA
Unitatea Eurydice
Ministerul Afacerilor Civile
Consiliul Naional Finlandez pentru Educaie
Departamentul pentru educatie
P.O. Box 380
Milijana Lale
00531 Helsinki
B&H 1
Contributia unittii: Aapo Koukku si Matti Kyr
71000 Sarajevo
FOSTA REPUBLIC A MACEDONIEI
BULGARIA
Agentia National pentru Programe educationale europene
Unitatea Eurydice
si mobilitate
Centrul pentru dezvoltarea resurselor umane
Porta Bunjakovec 2A-1
Unitatea pentru cercetare si planificare educational
1000 Skopje
15, Graf Ignatiev Str.
1000 Sofia
Contributia unittii: responsabilitate colectiv
FRANA
Unit franaise dEurydice
CROAIA Ministre de l'ducation nationale, de lEnseignement
suprieur et de la Recherche
Ministarstvo znanosti, obrazovanja i sporta
Direction de lvaluation, de la prospective et de la
Donje Svetice 38
performance
10000 Zagreb
Mission aux relations europennes et internationales
Contributia unittii: Duje Bonacci
61-65, rue Dutot
75732 Paris Cedex 15
Contributia unittii: expert: Pierre-Yves Bernard (cercettor
la Centre de recherches en ducation de l'Universit de
Nantes). Activitatea sa a fost corectat si validat de
Direction gnrale de l'enseignement scolaire (DGESCO), n
conformitate cu criteriile de asigurare a calittii pentru
activitatea Retelei Eurydice
144
Multumiri
GERMANIA LETONIA
Eurydice-Informationsstelle des Bundes LETONIA
Biroul UE al Ministerului German al Educatiei si Cercetrii Unitatea Eurydice
Rosa-Luxemburg-Str.2 Agenia pentru Dezvoltarea nvmntului de Stat
10178 Berlin Vau street 3
Contributia unittii: Hannah Gebel 1050 Riga
Contributia unittii: responsabilitate colectiv;
Eurydice-Informationsstelle der Lnder im Sekretariat der
experti: Baiba Baere (Ministerul Educatiei si tiintei), Ilze
Kultusministerkonferenz
Astrda Jansone (Euroguidance Letonia)
Graurheindorfer Strae 157
53117 Bonn
Contributia unittii: Thomas Eckhardt si Brigitte Lohmar
LIECHTENSTEIN
Informationsstelle Eurydice
GRECIA Schulamt des Frstentums Liechtenstein
Austrasse 79
Unitatea Eurydice
Postfach 684
Ministerul Educatiei si Cultelor
9490 Vaduz
Directia de Afaceri Europene
37 Andrea Papandreou Str. (Office 2172)
15180 Maroussi (Attiki)
LITUANIA
Contributia unittii: responsabilitate colectiv Unitatea Eurydice
Agenia Naional pentru Evaluare colar
HUNGARY Didlaukio 82
08303 Vilnius
Unitatea National Eurydice
Contributia unittii: Dr. Sandra Baleviien,
Institutul ungar pentru cercetare si dezvoltare educational
Donata Vaiinait, Vitalija Paurien (Directia de analiz a
Szalay u. 10-14
politicilor, Agenia Naional pentru Evaluare colar)
1055 Budapesta
Contributia unittii: Coordonare; experti: Anna Imre, Gyrgy
Mrtonfi, Gbor Tomasz, Tibor Bors Borbly-Pecze
LUXEMBURG
Unit nationale d'Eurydice
ISLANDA ANEFORE ASBL
58, boulevard Grande-Duchesse Charlotte
Unitatea Eurydice
1330 Luxembourg
Institutul pentru testri n domeniul educatiei
Contributia unittii: experti din cadrul Ministerului Educatiei,
Borgartni 7a
Copiilor si Tineretului: Larry Bonifas, Claudine Colbach,
105 Reykjavik
Claire Friedel
MALTA
IRLANDA
Unitatea Eurydice
Unitatea Eurydice
Departamentul pentru Cercetare i Dezvoltare
Departamentul pentru Educaie i Competene
Ministerul Educatiei si Ocuprii fortei de munc
Educaie i Competene
Great Siege Rd.
Secia Internaional
Floriana VLT 2000
Marlborough Street
Dublin 1
Contributia unittii: Breda Naughton (Ofiter principal,
Unitatea de Curriculum & si Evaluare a politicii
MUNTENEGRU
educationale), Unitatea Eurydice
Marian Carr (Asistent principal, Educatie continu), Rimski trg bb
Chris Kelly (Asistent principal, Incluziune social), 81000 Podgorica
Paul O Brien (Asistent principal, Politica n domeniul pietei
muncii), John O Neill (Manager de proiect, SOLAS), OLANDA
Gerard Griffin (Coordonator national, Youth reach/VTOS)
Eurydice Nederland
ITALIA Ministerie van Onderwijs, Cultuur en Wetenschap
Directie Internationaal Beleid
Unit italiana di Eurydice Etage 4 Kamer 08.022
Istituto Nazionale di Documentazione, Innovazione e Ricerca Rijnstraat 50
Educativa (INDIRE) 2500 BJ Den Haag
Agenzia Erasmus+ Contributia unittii: responsabilitate colectiv
Via C. Lombroso 6/15
50134 Firenze NORVEGIA
Contributia unittii: Simona Baggiani, Erika Bartolini
expert: Speranzina Ferraro (Dirigente scolastico, DG per lo Unitatea Eurydice
studente, l'integrazione e la partecipazione, Ministero Ministerul Educatiei si Cercetrii
dell'Istruzione, dell'universit e della ricerca) AIK-avd., Kunnskapsdepartementet
Kirkegata 18
P.O. Box 8119 Dep.
0032 Oslo
145
POLONIA SPANIA
Unitatea Eurydice Eurydice Espaa-REDIE
Fundaia pentru Dezvoltarea Sistemului de Educaie Centro Nacional de Innovacin e Investigacin Educativa
Mokotowska 43 (CNIIE)
00-551 Varsovia Ministerio de Educacin, Cultura y Deporte
Contributia unittii: Beata Patos; c/General Oraa 55
experti: Anna Borkowska (Centrul pentru dezvoltarea 28006 Madrid
educatiei) Contributia unittii: Flora Gil Traver, Ana I. Martn Ramos,
Adriana Gamazo Garca, Jorge D. Serrano Duque
PORTUGALIA
SUEDIA
Unidade Portuguesa da Rede Eurydice (UPRE)
Ministrio da Educao e Cincia Unitatea Eurydice
Direo-Geral de Estatsticas da Educao e Cincia Universitets- och hgskolerdet/Consiliul suedez pentru
(DGEEC) nvtmnt superior
Av. 24 de Julho, 134 Universitets- och hgskolerdet
1399-054 Lisboa Box 45093
Contributia unittii: Isabel Almeidaalte contributii: Luisa 104 30 Stockholm
Loura, Fernando Reis, Pedro Cunha, Isabel Olivena Contributia unittii: responsabilitate colectiv
ROMNIA ELVEIA
Unitatea Eurydice Unitatea Eurydice
Agentia National pentru Programe Comunitare n Domeniul Schweizerische Konferenz der kantonalen
Educatiei si Formrii Profesionale Erziehungsdirektoren EDK
Universitatea Politehnic Bucuresti Speichergasse 6
Biblioteca Central 3000 Bern 7
Splaiul Independentei, nr. 313 Contributia unittii: Alexander Gerlings
Sector 6
060042 Bucuresti TURCIA
Contributia unittii: Veronica Gabriela Chirea, n
colaborare cu expertii: Unitatea Eurydice
Liliana Preoteasa, Valentin Popescu (Ministerul MEB, Strateji Gelitirme Bakanl (SGB)
Educatiei Nationale) Eurydice Trkiye Birimi, Merkez Bina 4. Kat
Lavinia Elena Blteanu, Ruxandra Moldoveanu, B-Blok Bakanlklar
Mihaela Anghel, Gabriela Deacu (Institutul National de 06648 Ankara
Statistic) Contributia unittii: Osman Yldrm Uur; Dilek Gleyz;
Ciprian Fartusnic, Magda Balica, Speranta ibu expert: Ferudun Sezgin
(Institutul de tiinte ale Educatiei)
Luminita Costache (UNICEF Romania)
REGATUL UNIT
Marcela Claudia Clineci (Centrul de Asistent Unitatea Eurydice pentru Anglia, ara Galilor si Irlanda de
Psihopedagogic Bucuresti) Nord
Centrul de informare
SERBIA Fundatia National pentru Cercetare Educational (NFER)
The Mere, Upton Park
Ministarstvo prosvete i nauke
Slough, Berkshire, SL1 2DQ
Nemanjina 22-26
Contributia unittii: Claire Sargent
11000 Belgrad
Unitatea Eurydice Scoia
SLOVACIA c/o Unitatea de Analiz
Unitatea Eurydice Serviciile de analiz n domeniul educatiei
Asociaia Academic Slovac pentru Cooperare Guvernul scotian
International Area 2D South, Mail point 28
Svoradova 1 Victoria Quay
811 03 Bratislava Edinburgh EH6 6QQ
Contributia unittii: responsabilitate colectiv Contributia unittii: Responsabilitate colectiv
SLOVENIA
Unitatea Eurydice
Ministerul Educatiei, tiintei si Sportului
Biroul pentru Dezvoltarea Educatiei
Masarykova 16
1000 Ljubljana
Contributia unittii: Tanja Tatanoska si Barbara Kresal
Sternia
146
EC-04-14-859-RO-N
Raportul comun Eurydice/Cdefop evideniaz prsirea timpurie a sistemelor de educaie
i formare profesional o provocare important n multe ri ale UE. Acesta are ca scop
s adauge valoare eforturilor pe care le fac statele membre i Comisia European n acest
domeniu prin monitorizarea evoluiilor n conceperea i implementarea strategiilor,
politicilor i msurilor pentru combaterea prsirea timpurii i pentru susinerea elevilor
n procesul de nvare. Domeniile cheie la care se face referire n acest raport sunt
colectarea i monitorizarea datelor, strategiile i politicile de combatere a prsirii
timpurii axate pe prevenire, intervenie i compensare i pe grupurile expuse unui risc
crescut de prsire timpurie, rolul orientrii n materie de educaie i carier, guvernana
i cooperarea intersectorial i prsirea timpurie din perspectiva nvmntului
profesional i tehnic.
Sarcina Reelei Eurydice este de a nelege i de a explica modul n care sunt organizate i
funcioneaz diferitele sisteme educaionale din Europa. Reeaua furnizeaz descrieri ale
sistemelor naionale de educaie, studii comparative dedicate unor teme specifice,
indicatori i statistici. Toate publicaiile Eurydice sunt disponibile n mod gratuit pe site-ul
Eurydice sau, la cerere, n format tiprit. Prin activitatea sa, Eurydice i propune s
promoveze nelegerea, cooperarea, ncrederea i mobilitatea la nivel european i
internaional. Reeaua este format din uniti naionale situate n ri europene i este
coordonat de Agenia Executiv pentru Educaie, Audiovizual i Cultur a UE. Pentru mai
multe informaii despre Eurydice, v rugm accesai
http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice.

Ec0414859ron 002 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ec0414859ron 002 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Combaterea prsirii timpurii

Raport al Eurydice i al Cedefop

Raport al Eurydice i al Cedefop

V rugm s citai aceast publicaie, astfel:

Acest document este disponibil si pe Internet

Text finalizat n luna noiembrie 2014.

Agentia Executiv pentru Educatie, Audiovizual si Cultur, 2014.

Reproducerea este autorizat cu conditia mentionrii sursei.

Traducere realizat de Augusin Mihalache.

Agentia Executiv pentru Educatie, Audiovizual si Cultur

Coduri, Abrevieri si Acronime 5

Capitolul 1: Definirea si msurarea prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare

Capitolul 2: Factori care contribuie la prsirea timpurie de ctre elevi a sistemelor de

Capitolul 3: Strategii, politici si msuri pentru combaterea prsirii timpurii 51

Capitolul 4: Guvernanta si cooperarea intersectorial n domeniul prsirii timpurii 67

Capitolul 5: Rolul orientrii n materie de educatie si carier pentru combaterea prsirii

Capitolul 6: Prsirea timpurie a sistemului de nvtmnt profesional si tehnic 103

EU/EU-28 Uniunea European NL Olanda

BE fr Belgia Comunitatea francez PL Polonia

BE de Belgia Comunitatea german PT Portugalia

BE nl Belgia Comunitatea flamand RO Romnia

CZ Republica Ceh SK Slovacia

EE Estonia UK Regatul Unit

IE Irlanda UK-ENG Anglia

EL Grecia UK-WLS ara Galilor

ES Spania UK-NIR Irlanda de Nord

FR Franta UK-SCT Scotia

LT Lituania MK* fosta Republic Iugoslav a Macedoniei

: Datele nu sunt disponibile () Nu se aplic

AES Ancheta privind Educaia Adulilor (Eurostat)

Institutul federal pentru nvtmnt profesional si tehnic (Bundesinstitut fr

Cedefop Centrul European pentru Dezvoltarea Formrii Profesionale

CVET nvtmnt profesional si tehnic continuu

ELET Prsirea timpurie a sistemului de educatie si formare profesional

ELVET Prsirea timpurie a sistemului de nvtmnt profesional si tehnic

Eurostat Biroul de statistic al Uniunii Europene

EU-LFS Ancheta fortei de munc (Eurostat)

EU-SILC Statistica UE privind veniturile si conditiile de viat (Eurostat)

IEA Asociatia International pentru Evaluarea Performantelor colare

ISCED Clasificarea International Standard a Educatiei

IVET nvtmnt profesional si tehnic initial

LLP Programul de nvtare pe tot parcursul vietii

OECD Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic

PIAAC Programul de evaluare international a competentelor adultilor (OECD)

PIRLS Studiul privind evolutia competentelor de citire (IEA)

PISA Programul pentru Evaluarea International a Elevilor (OECD)

PUM Proiectul de nvtare pentru tineri adulti

TALIS Ancheta international privind predarea si nvtarea (OECD)

VET nvtmnt profesional si tehnic

Monitorizarea prsirii timpurii a sistemelor de educatie si formare profesional

Factori care contribuie la prsirea timpurie

Strategii, politici si msuri de combatere a prsirii timpurii

Orientarea n materie de educatie si carier ca msur cheie mpotriva prsirii

Analiza arat c n majoritatea trilor, orientarea n materie de educatie si carier se adreseaz n

De ce este esential cooperarea interguvernamental si intersectorial

Capitolul 4 prezint faptul c, n multe tri, cooperarea n materie de politici/msuri cu privire la

De exemplu, formalizarea cooperrii prin intermediul unui organism de coordonare, reprezint o

(10) Bulgaria, Letonia, Portugalia, Romnia, Regatul Unit (Anglia) i Turcia

O cooperare interguvernamental si intersectorial eficient necesit roluri si responsabilitti clar

Rolul VET n combaterea prsirii timpurii

Concluzii si alte aspecte ale cercetrii

Prsirea timpurie a sistemelor de educatie si formare profesional (ELET) reprezint o problem

Obiectivele si sfera de cuprindere a raportului