Cursul 1

Acceptiuni:
1. Dreptul reprezinta ansamblul regulilor de conduit elaborata de Stat cu scopul de a reglementa relatiile
sociale ce se stabilesc intre membrii societatii. Aceasta acceptiune a cuvantului drept poarta denumirea
Dreptul Obiectiv pentru ca regulile sunt generate, impersonale si ii vizeaza pe toti membrii societatii
de-o potriva. Foarte Important!! Regulile stabilesc o conduita tip pe careo rice persoana trebuie sa o
adopte daca se afla in contextul prescris de regula. Dreptul obiectiv consta in acte normative (legi,
hotarari de guvern, ordonantele guvernului, circulare, etc). Unde gasim aceste acte normative? Le gasim
in Monitorul Oficial.

2. Dreptul reprezinta posibilitatea titluralui sau de a avea o anumita conduita (de a desavarsi o actiune sau
inactiune), de a impune celorlalti o anumita conduita. Aceasta a doua acceptiune se numeste Dreptul
Subiectv (pot sau nu sa fac ceva deoarece legea spune asta). De ce subiectiv? Pentru ca aceste drepturi
apartin oamenilor (subiecte de drept).

3. Dreptul este o stiinta social acare are ca obiect de cercetare ansamblul regulilor elaborate de Stat
precum si organizarea si functionarea Statului.

Dreptul Obiectiv:

Din cadrul lui se detaseaza un ansamblu de reguli care se aplica la un momendat, adica sunt in vigoare.
Acestea formeaza Dreptul Pozitiv = Regula care se aplica la un moment dat.
Ansamblul actelor normative formeaza Sistemul Legislativ ce guverneaza societatea.

Sistemul Legislativ:

1. Dreptul Public > Guverneaza relatiile ce se stabilesc intre Stat (statul in calitatea lui de autoritate
suverana care vegheaza la respectarea interesului public) si membrii societatii. Se divide in ramuri de
drept:

Dreptul Constitutional;
Dreptul Penal;
Dreptul procesual penal;
Dreptul administrativ: Reglementeaza raporturile dintre autoritatea administrativa centrala sau locala si
membrii societatii.
Dreptul Fiscal: Reglementeaza relatiile dintre Stat si membrii societatii in calitate de contributori.

2. Dreptul Privat > Reglementeaza relatiile dintre membrii societatii care din punct de vedere legal sunt
egali. Ramurile:

Dreptul Civil: Reglementeaza relatiile patrimoniale relatii in care sunt bani > daca nu sunt bani sunt
relatii nepatrimoniale sau personal nepatrimoniale care se stabilesc intre membrii societatii). Reprezinta
dreptul general aplicat tuturor (norma de drept comuna) care guverneaza raporturile dintre particular.
Dreptul Muncii;
Dreptul de propietate intelectuala si industriala: Reglementeaza inovatia umana (dreptul de autor si
conexe, marcilor, desene industriale, modele industriale, emblema, brevet inventii si inovatii).

Cursul 2
Dreptul afacerilor: Disciplina de studio care cuprinde totalitatea normelor care reglementeaza
organizarea, desfasurarea si incetarea activitatilor economice denumite generic afaceri, precum si
organizarea, functionarea si desfiintarea operatorilor economici.
Norma jurdica: Regula de conduita elaborata de stat care reglementeaza relatiile sociale.
Structura normei juridice:
- Ipoteza: Precizeaza cand se aplica norma, cateodata, cui i se aplica (Art. 2 din Codul Civil);
- Dispozitia: Reprezinta insusirea regulii (Ce sa faci sau cu ce sa faci);
- Sanctiunea: Consecinta nerespectarii normei.
Clasificarea normei juridice:
Tipul conduitei prescrise:
1. Norma imperativa: Rescrie, stabileste o conduita obligatorie. De la aceasta membrii nu se pot abate, un
pot deroga.
2. Norma onerativa : Prescrie actiune obligatorie.
3. Norma prohibitiva: Interzice o actiune.
4. Norma dispozitiva: Recomanda o actiune de la care persoanele pot sa deroge.

Gradul de raspandire:
1. Norme generale: Reglementeaza o gama larga de relatii sociale (ex. Codul Civil).
2. Norme speciale: Reglementeaza o arie mai restransa de relatii sociale (ex. Codul Muncii).
3. Norme de exceptie: Reglementeaza o situatie punctuala care, de regula, este total diferita de situatia
generala.

Reguli de aplicare:
1. Norma de exceptie este de stricta aplicare si interpretare > o vom aplica doar in cazurile la care norma
face referir expresa.
2. Norma de exceptie nu se aplica si altr situatii asemanatoare.
3. In cazul in care intr-o situatie este posibil sa aplicam o norma speciala si o norma generala (rezulta un
conflict de norme). Vom aplica norma speciala, adica norma generala deroga de la norma speciala.
Aplicarea normei (alte reguli) in timp, in spatiu si asupra persoanelor:
- In timp, reguli:
Norma jurdica care se aplica este cea in vigoare la momentul stabilirii relatiei sociale pe care o
reglementeaza.
Legea intra in vigoare la implinirea a 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial.
Exceptie: Legea intra in vigoare la data expres precizata in texul ei.
Norma jurdica iese din vigoare (este abrogata > anulata) in momentul in care un alt act normativ de
acelasi fel si care reglementeaza aceleasi relatii sociale intra in vigoare.
Legea nu retroactiveaza (se reia): Nu guverneaza relatiile ce s-au stabilit inainte de intrarea ei in
vigoare.
Legea nu ultractiveaza: Nu guverneaza relatiile ce se stabilesc dupa abrogarea ei.
Legea in vigoare este de imediata aplicare.

- In spatiu, reguli:
Pe teritoriul Romaniei se aplica legea romana.
Legea adoptata de institutiile centrale (Parlament, Guvern, Ministere) se aplica pe intregul teritoriu al
tarii.
Norma adoptabila de autoritatile locale se aplica pe teritoriul unitatii administrativ teritoriale pe care o
guverneaza acea unitate (municipio, judet, comuna cea mai mica unitate administrativa teritoriala).
Exceptii: Pe teritoriul Romaniei se poate aplica legea straina.
Pe teritoriul misiunilor diplomatice (ambasade, consulate) acreditate in Romania se aplica legea statului
care le-a acreditat.
La bordul navelor si aeronavelor se aplica statului care i-a acordat pavilion (i-a acordat implicit
nationalitate)
Persoanele fizice si juridice care apartin altui stat (persoane straine) sunt guvernate in ceea ce priveste
statutul lor juridic, de legea statului lor.
Pe teritoriul Romaniei se aplica si legislatie UE. De asemenea, pe teritoriul Romaniei se aplica si
tratatele internationale ratificate de Romania.

CURSUL 3
Utima coordonata a aplicarii legii o reprezinta XXXXX norma. De regula legea se aplica tuturor membrilor
societtii. In mod exceptional anumite legi (acte normative) se aplica anumitor categorii de persoane. De ex.:
Legea educatiei vizeaza persoanele implicate in Sistemul Educatiei (elevi, studenti, profesori, etc).

Izvoarele de Drept (Sau sursele)

Practic discutam despre modul in care sunt prevazute drepturile noastre subiective.
In sistemul de drept romanesc sunt considerate izvoare de drept numai:
1. Legea (Actele normative publicate in Monitorul oficial);
2. Obiceiul (Cutuma): Este o regula nescrisa care s-a format in decursul timpului si pe care membrii
societatii o respecta avand convingerea ca este un act normativ.
NOTA!!! Nu coonstituie izvoare de drept:
1. Jurisprudenta: Ansamblul hotararilor judecatoresti pronuntate de instanta in solutionarea unei probleme
de drept.
2. Doctrina: Opiniile elaborate de specialisti (articole, tratate, etc).
In mod exceptional, pe teritoriul Romaniei este considerat izvor de drept jurisprudenta elaborata de Curtea
Justitiei a UE (sediul de la Luxemburg).

Raportul Juridic

Definitie: Este relatia sociala guvernata de norma juridica.

Structura:
1. Partile raportului juridic (subiectele de drept implicate in raportul juridic): Sunt persoanele intre care se
stabileste relatia.
2. Continutul raportului juridic: Scopul pentru care intram in relatie (sa ne dobandim dreptul, care vine la
pachet cu o obligatiune fata de celalti membrii).
3. Obiectul: Consta in prestatia (actiunea) la care este indreptatita una dintre parti si la care este obligata
cealalta. Prestatia e in vanzari.
In mod exceptional, in cadrul anumitor raporturi juridice, prestatia partilor se realizeaza asupra unor obiecte care
formeaza obiectul secundar al raportului juridic.

Subiectele raportului juridic, clasificare:

1. In functie de modul in care actioneaza in cadrul raporturilor:
- Subiect individual de drept: Persoana fizica.
- Subiect colectiv de drept: Persoana juridica.
2. In functie de prestatia pe care si-o asuma:
- Subiect activ: Titularul dreptului.
- Subiect pasiv: Titularul obligatiei.

Persoana fizica
Reprezinta omul in calitatea lui de titular de drepturi si obligatii. Persoana fizica are capacitate juridica. Adica,
este capabila sa stabileasca raporturi juridice. Capacitatea juridica inseamna capacitatea generica a oamenilor de
a avea drepturi si obligatii.
Capacitatea juridica are 2 componente:
1. De folosinta.
2. De exercitiu.
Cea de folosinta este aptitudinea concreta a fiecarei persoane fizice de a avea drepturi si obligatii. Se dobandeste
la nasterere (viu) si inceteaza la deces.
Cea de exercitiu reprezinta actitudinea persoanei fizice de a-si exercita drepturile si isi asuma si executa
obligatiile. Capacitatea de exercitiu se fundamenteaza pe discernamant. In dobandirea acesteia exista 3 etape:
1. 0-14 ani: LIPSA capacitatii de exercitiu.
2. 14-18 ani: Capacitate de exercitiu RESTRANSA.
3. 18 ani-deces: Capacitate DEPLINA.
De regula, persoanele lipsite de capacitate de exercitiu (incapabile) nu pot sa stabileasca raporturi juridice in
cadrul carora sa isi exercite drepturi si sa isi asume obligatii. Aceasta categorie de persoane are nevoie de un
intermediar, de un reprezentant legal care este de regula parintele (in absenta lui avem tutorrele sau statul).
In mod exceptional, persoanele lipsite de capacitate de exercitiu pot sa incheie in mod valabil/singure 2 categorii
de acte juridice:
1. Marunte: Cu o valoare mica (De ex. un creion).
2. Conservare: Contribuie la supravietuirea persoanei (De ex. painea).
Persoanele cu o capacitate restransa de exercitiu pot sa incheie singure in mod valabil, pe langa acte marunte si
de conservare, o noua categorie de acte, si anume: acte de administrare (Privind propriul patrimoniu. De ex.: pot
sa incheie valabil un contract privind repararea unui obiect ce le apartine) sau pot sa redacteze un testament cu
privire la jumatate din avere. In mod particular, persoana fizica ce a indeplinit 16 ani se poate angaja-dar nu pot
angaja. Persoana fizica ce a indeplinit 16 ani poate sa dobandeasca capacitate de exercitiu deplina cu ajutorul
unei hotarari judecatoresti (emanciparea minorului).
 Cursul 4
Minorul in varsta de 15 ani poate, cu acordul parintilor sau a tutorelui, sa incheie acte juridice referitoare la:
Munca, fata de legea speciala (Codul Muncii);
Indeletniciri artistice sau sportive;
Proefesia sa;

Regula: De la 18 ani persoana fizica, majora, are capacitate deplina de exercitiu. Rezulta ca poate sa incheie
singura in mod valabil orice tip de act juridic in limitele legii, inclusiv acte de dispozitie.
Actele de dispozitie sunt actele in urma carora persoana fizica dispune suveran de averea sa.
Nota! Prin urmare, vanzarea sau cumpararea unei case/masini/etc sunt valori mari.
Actele de dispozitie se pot solda cu un prejudiciu pentru persoana fizica, din aceasta pricina legea le-a prevazut
exclusiv in sarcina majorilor.
Sunt lipsiti de capacitate de exercitiu, in mod exceptional, si persoanele care au indeplinit 18 ani dar care sunt
lipsite de discernamant (lipsa capacitatii de exercitiu trebuie sa fie constata de catre judecatori care pronunta in
acest sens o hotarare judecatoreasca prin care persoana fizica este declarata incapabila iar aceasta categorie de
persoane se numesc interzisi judecatoresti). Incheierea actelor juridice de catre persoanele lipsite de capacitate
de exercitiu, sau avand una restransa, determina anularea acelor acte (sunt lovite de nulitate relativa).
Capacitatea de exercitiu inceteaza:
Deces;
In mod exceptional, la momentul pierderii discernamantului;
Persoana fizica trebuie sa se individualizeze in cadrul raporturilor juridice. In acest sens, o persoana fizica
dispune de o serie de mijloace sau atribute de identificare. Aceste mijloace de identificare reprezinta drepturi
personal nepatrimoniale ale persoanei fizice. Aceste sunt:
1. Nume (+ Prenume): Consta in cuvintele stabilite potrivit legii cu scopul de a individualiza persoana
fizica;
2. Domiciliul (+ Resedinta): Domiciuliu reprezinta locul unde persoana fizica isi are locuinta principala,
iar resedinta reprezinta locuinta secundara;
3. Starea Civila: Reprezinta un set de calitati strict personale pe care persoana fizica le dobandeste in baza
unor acte de stare civila si fapte de stare civila. Actul de stare civila este casatoria/divort/etc iar faptul de
stare civila este nasterea/deces (In act esti intrebati, cu vointa ta, iar in fapt nu esti intrebat, nu alegi tu
ce sa ti se intample);
Un alt de mijloc de identificare cat mai des intalnit, de natura fiscala, este CNP-ul.
Atributele de identificare de persoane fizice reprezinta informatii cu un regim juridic special. Adica sunt date cu
caracteri personal.

Persoana Juridica
Definitie
Reprezinta o organizare, o entitate care creanduse in conformitate cu legea devine subiect de drept. Adica, devine
titular de dreturi si obligatii.

Cursul 5
Orice persoana juridica este alcatuita din 3 elemente constitutive:
- O organizare de sine statatoare (interna);
- Un patrimomiu propriu (distinct de patrimoniile persoanelor care o formeaza);
- Are un scop licit (legal) si moral. Scopul persoanelor juridice trebuie sa fie in concordanta cu interesul
general al societatii.
Absenta oricaruia dintre cele 3 elemente determina incetarea persoanei juridice.
Nota!! De ce sunt importante cele 3 elemente??
Organizarea de sine statatoare precizeaza care este structura interna a persoanei juridice. Adica: care
sunt organele interne si atributiile lor, precum si cine este reprezentantul legal al persoanei juridice.
- Primul organ este cel de decizie al persoanei juridice, care este de regula un organ colectiv (Adunarea
Generala). Vointa persoanei juridice se formeaza in cadrul Adunarii Generale pe baza majoritatii care
voteaza luarea unei decizii.
- Organul de administrare >> Are ca atributii :
 1. Gestioneaza patrimoniul persoanei juridice.
2. Pune in executare deciziile adoptate de Adunarea Generala.
Organul acesta este cel care asigura functionarea persoanei juridice, cel care ia deciziile curente.
Organul de administrare este cel care reprezinta persoana juridica in cadrul raporturilor juridice Adica incheie
acte juridice in numele si pentru persoana juridica >> Se stabileste un raport (contract) de mandat intre persoane
persoana juridica, care are calitatea de mandant, si administrator (i), in calitate de mandator (i).
- Organul de control: De regula sunt cenzorii, in anumite exceptii sunt auditorii.
Organul de control vegheaza ca toate actele intocmite de administrator sa fie in conformitate cu legea. De
asemenea, supravegheaza si verifica conformitatea actelor financiar contabile in numele si pentru persoana
juridica.
Patrimoniul persoanei juridice cuprinde totalitatea drepturilor patrimoniale si a obligatiilor care au ca
titular persoana juridica.
Scopul se refera la activitatea pe care persoana juridica urmeaza sa o desfasoare. Precizandu-se atat
domeniul de activitate cat si activitatile punctuale in conformitate cu CAEN.
In functie de natura persoanei care o infiinteaza:
- Persoane juridice de drept public.
- Persoane juridice de drept privat.
Aceste 2 categorii de persoane juridice sunt guvernate de regimuri juridice (reguli total difertie).
Persoane juridice de drept privat: Societatile, asociatia de propietar, fundatii, asociatii sindicale,
asociatii profesionale, etc.
Persoane juridice de drept public: Statul, puterile statului (Parlament, guvern, minister, etc), BNR,
consiliul concurentei, ASE, judetul, orasul, comuna, municipiul, etc.
Persoana juridica se infiinteaza:
1. Printr-un act de infiintare al organului competent (mod de infiintare al persoanei juridice de drept
public). De ex.: Un minister se infiinteaza in baza unei hotarari de guvern.
2. Prin actul de infiintare intocmit de catre persoanele care o constituie >> Specific persoanelor juridice de
drept privat.
>> Actul de infiintare = Act constitutiv = Contract de societate + statut
Persoana juridica, ca orice subiect de drept, are capactate juridica alcatuita din 2 componente:
- Capacitate de folosinta,
- Capacitate de exercitiu.
Capacitatea de folosinta se dobandeste prin:
In cazul persoanei juridice de drept public de la data actului de infiintare (adica de la data intrarii in
vigoare a hotararii de guvern prin care s-a infiintat ministerul).
In cazul persoanelor juridice de drept privat care sunt supuse inregistrarii, capacitatea de folosinta se
dobandeste de la data inregistrarii.
Inregistrare = Inscrierea sau inmatricularea persoanei juridice intr.-un registru public pentru ca persoana juridica
sa fie adusa la cunostinta tuturor, precum si orice alta formalitate de publicitate prevazuta de lege care se
realizeaza cu scop fie de a dobandi personalitate juridica sau de a fi luata in evidenta ca o persoana juridica legal
constituita. De ex.: Socitatile care desfasoara activitati economice dobandesc capactate de folosinta de la data
inregistrarii lor la Registrul Comert.
Capacitatea de folosinta inceteaza la radierea persoanei juridice din Registrul public precum si din orice alta
evidenta tinuta de autoritati publice (ANAF).
Capacitatea de exercitiu:
Persoana juridica care nu are o existenta reala isi exercita dreptul si isi indeplineste obligatiile prin intermediul
reprezentantului sau legal, care este de regula organul de administrare.
Capacitatea de exercitiu se dobandeste de la data constituirii organului de administrare (de la data numirii
reprezentantului legal).
ART 218. >> Actele juridice facute de organele de administrare ale persoanelor juridice in limita puterilor ce le-
au fost conferite sunt actele persoanelor juridice insasi.
ART 219. >> Faptele ilicite (ilegale) savarsite de organele persoanelor juridice obliga insasi persoanele juridice
numai daca au fost savarsite in legatura cu atributiile de reprezentare. Faptele ilicite atrag si raspunderea
personala a organelor persoanelor juridice care raspund in solidar cu persoana juridica fata de terti.
ART 213. >> Membrii organelor de administrare trebuie sa actioneze interesul persoanelor juridice si sa
actioneze cu prudenta si diligenta cerute unui bun propietar.
Diligente = Eforturi
Persoana juridica are toate drepturile, cu exceptia drepturilor prevazute de lege exclusiv in persoana persoanelor
fizice (drepturile fundamentala ale omului nu pot sa fie exercitate de persoana juridica). In mod exceptional,
persoanele juridice care nu au un scop lucrativ (adica sunt non profit) pot sa aiba numai acele drepturi si pot sa-
si asume numai acele obligatii care sunt in concordanta cu scopul lor, obiectul lor de activitate.
ART 232. >> Reorganizarea persoanei juridice reprezinta operatiunea juridica in care pot fi implicate una sau
mai multe persoane juridice si care produce asupra acestora 3 categorii de efecte:
1. Constitutiv: Iau nastere noi persoane juridice in urma reorganizarii.
2. Modificator: Se modifica persoanele juridice.
3. Extintiv: Conduce la desfiintarea persoanelor juridice.
Modalitati de reorganizare:
Fuziunea >> Unirea persoanelor juridice.
Divizarea >> Fragmentarea patrimoniului in mase patrimoniale.
Fuziunea poate avea loc in 2 feluri:
1. Absortie: O persoana juridical inglobeaza 1 sau mai multe personae juridice care inceteaza sa existe >>
2 Efecte: Extintiv si modificator (persoana juridica care absoarbe preia patrimoniile persoanelor juridice
care sunt absorbite).
2. Contopire: Presupune unirea a 2 sau mai multe persoane juridice care inceteaza sa existe si infiintarea
unei noi persoane juridice >> 2 Efecte: Extintiv si constitutiv (Noua persoana juridica preia patrimoniile
persoanelor juridice care s-au contopit).
Divizarea poate sa fie:
Totala: Cand intregul patrimoniul al persoanelor juridice se fragmenteaza in mase patrimoniale ca:
- Absorbite de persoane juridice existente.
- Constituie termenul patrimonial pentru infiintarea de noi persoane juridice.
Divizarea totala este singura forma de reorganizare care poate cunoaste toate cele 3 tipuri de efecte.
Partiala: Consta in desprinderea unui fragment din patrimoniul unei persoane juridice care este absorbit
de alte persoane juridice sau pe baza caruia se formeaza alte persoane juridice. Daca in situatia divizarii
totale persoana juridica, al carui patrimoniu se divide, inceteaza sa existe, in cazul divizarii partiale
persoana juridica continua sa existe cu un patrimonio micsorat.

Cursul 6
Potrivit noului cod civil reorganizarea se mai poate realiza si sub forma transfomarii. Transformarea consta in
incetarea persoanei juridice concomitent cu infiintarea unei noi persoane juridice.
Ex.: unui SRL in SA.
Incetarea unei personae juridice.: Inceteaza fie:
- Prin fuziune
- Prin divizare
- In situatia in care e lovita de nulitate
- Prin dizolvare
Nulitatea persoanei juridice: Intervine in anumite cazuri expres prevazute de lege (C.C) la momentul infiintarii
persoanei juridice. De regula cauzele de nulitate sunt de fapt cauze care afecteaza valabilitatea actului constitutiv.
Cum ar fi:
- Incapacitatea partilor secundare de a incheia actul constitutiv (minori).
- Obiectivul de activitate este ilicit sau imoral sau chiar imoral ( cauza actului constitutiv este ilcita sau
imorala.)
Dizolvare: Reprezinta o modalitate de incetare / desfintare a persoanei juridice cauzata de neconcordanta
persoanei juridice prevederile legale, de regula. Astfel, persoana juridica un mai intruneste numarul de membri
minim cerut de lege in mod obligatoriu (de regula 2 persoane).

O alta cauza >> Persoana juridica nu mai are capitalul social minim prezent de lege in mod obligatoriu. De ex.:
SA nu mai are capitalul social in valoare de 25 mii lei noi.

O alta cauza >> SRL 200 Lei

De ex.: Persoana juridica si-a indeplinit obiectivele de activitate, sau au devenit imposibil de realizat, sau a
devenit imoral / ilicit.
S-a implinit termenul pentru care a fost constituita persoana juridica.
Dizolvarea poate fi si Voluntara:
E hotarata de Adunarea Generala a membrilor persoanei juridice.
Poate fi si Silita:
Atunci cand situatia in care se afla persoana juridica conduce iremediabil la dizolvare (ex. Insolventa).
Dizolvarea e in general urmata de lichidare, adica procesul prin care activul patrimonial e transformat in
lichiditati cu care se stinge pasivul patrimonial. In ipoteza in care ramane ceva, acest sold urmeaza sa se
distribuie membrilor persoanei juridice sau sa se distribuie altor persoane juridice avand acelasi obiect de
activitate cu persoana lichidata.
Capacitatea de folosinta si de exercitiu a persoanei juridice inceteaza la data radierii persoanei juridice din
evidena autoritatilor publice competente.

Identificarea persoanei juridice:

In calitatea sa de subiect de drept persoana juridica se individualizeaza in cadrul raporturilor juridice printr-o
serie de atribute sau mijloace de identificare, reprezentand drepturi personal-nepatrimoniale ale persoanei
juridice. Acelea sunt: Denumirea, sediul, codul de inregistrare (CUI) in registrul autoritatii fiscale, numarul de
inregistrare in registrul de pub. al persoanei juridice si contul bancar.

1. Denumirea >> Consta in cuvintele care individualizeaza persoana juridica:

Trebuie sa fie in limba romana.
Sa nu alcatuiasca cuvinte obscene
Trebuie sa precizeze tipul de persoana juridica si sa reflecte obiectul sau de activitate.
2. Sediul >> Reprezinta locul unde se afla conducerea persoanei juridice. Persoana juridica poate sa aiba si
sedii secundare, adica locuri unde se desfasoara activitatea persoanei juridice. Sedii secundare sunt:
sucursala, agentia, punctul de lucru.
In cazul in care sediul secundar este situat intr-o alta tara, atunci suntem in prezenta reprezentantei.
Filiala (dependenta economic de societatea mama) reprezinta o persoana juridica constituita de catre o alta
persoana juridica (denumita societate mama), care asegura totalitatea mijloacelor de finantare a filialei.
Nationalitatea persoanei juridice reprezinta elementul de identificare care precizeaza legatura dintre persoana
juridica si un anumit stat (un anumit sistema juridic).
La nivel global exista mai multe criterii de determinare a nationalitatii unei persoane juridice. Potrivit dreptului
romanesc criteriul de determinare a nationalitatii romane a unei persoane juridice este dat de sediul persoanei
juridice.
Astfel, persoana juridica care are sediul situat pe teritoriul Romaniei este de nationalitate romana >> Va fi
guvernata in ceeea ce priveste statutul ei (infiintare, functionare, etc) de legea romana.
Persoana juridica este obligata sa mentionaeze pe toate documntele (facturi, contracte, etc) toate acele subiecte
de identificare.

Obiectul raportului juridic

Reprezinta o prestatie pe care partile si le promit reciproc. In cadrul raporturilor patrimoniale (adica cele care au
ca un continut echivalabil in bani) prestatia partilor se concentreaza in jurul unor obiecte (bunuri). Bunurile
reprezinta valorile economice care satsfac o nevoie si care pot fi apropriate (dobandite in proprietate). Pot fi:
A) In functie de natura lor:
1. Bunuri imobile (nemiscatoare).
Prin esenta lor (terenurile, locuinte, constructii, plante prinse prin radacini de pamant).
Prin destinatia ce le-a fost acordata > Sunt bunuri imobile care au fost destinate utilizarii unui bun
imobil devenind imobil (calorifer).
Prin determinarea legii > Drepturile care au ca obiect bunurile immobile.
2. Bunuri mobile (miscatoare).
Sunt bunuri mobile toate bunurile care nu sunt immobile.
Dupa natura.
Prin anticipatie (vor deveni mobile).
Prin determinarea legii (drepturile care au ca obiect bunurile mobile).
Nota!! Fiecare categorie de bunuri este guvernata de alte reguli. De ex.: dreptul de proprietate asupra unui imobil
se transmite de la vanzator la cumparator in momentul in care se inscrie operatiunea de VZ Cump in cartea
funciara.
B) In functie de gradul de determinare:
1. Bunuri determinate individual > Sunt identificate dupa caracteristicile proprii.
2. Bunuri determinate generic:
Sunt individualizate pe baza caracteristicilor grupei / categoriei din care fac parte.
Pentru a putea fi transmise aceste bunuri de gen trebuiesa fie mai intai individualizate. Prin:
- Numarare.
- Cantarire.
- Masurare.
Bunurile de gen nu pot fi transmise ca atare, ci trebuie transformate in bunuri determinate individual.
C) In functie de modul in care se exercita obligatia primitoare la bunuri distingem intre:
 1. Bunuri fungibile > bani: Bunuri care pot fi inlocuite unele cu altele in executarea obligatiei.
2. Bunuri nefungibile: Bunurile nu pot fi inlocuite.

Cursul 7
In functie de modurile in care exista:
- Bunuri principale, au o existenta de sine statatoare, independente.
- Bunuri accesorii, care depind de bunurile principale si ajuta la utilizarea acestora.
In functie de capacitatea bunurilor de a produce fructe (fructificarea banilor):
- Bunuri care produc fara sa-si consume substanta.
- Bunuri care produc in mod periodic (produc alte bunuri).
Fructele sunt bunuri produse de alte bunuri. Sunt 3 categorii de fructe:
- Naturale; Se produc fara interventia omului (mere padurete sau pestii din Dunare).
- Industriale: Se produc ca urmare a activitatii omului (merele de livada sau pestii din crescatoare).
- Civile: Sunt smele de bani incasate de o persoana ca urmare a valorificarii unui bun al sau (chiriile,
dividendele, dobanzile, redevente leasing, etc)
Fructele nu se confunda cu productele. Productele sunt bunuri care se obtin din alte bunuri din a caror substanta
s-a consumat.
Totalitatea bunurilor detinute de o persoana + totalitatea creantelor formeaza activul patrimoniului acestuia.
Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor patrimoniale si a obligatiilor cu continut economic ce apartin unei
persoane >> Patrimoniul are 2 elemente (activ patrimonial si un pasiv patrimonial).
Nota! Orice persoana are un patrimonio.
Nota! Nu exista patrimoniu fara titular.
In cadrul patrimoniului este posibil sa existe mai multe categorii de mase patrimoniale >> de drepturi si obligatii
care au acelasi regim juridic. Astfel, un patrimoniu profesional reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor
profesionistului .
Nota!
Profesionist = Persoana fizica sau juridica care exploateaza o intreprindere, poate sa aiba un patrimoniu
profesional. Intreprinderea reprezinta activitatea in care sunt reunite 3 categorii de resurse (financiare, materiale
si resurse umane). A intreprinde este activitatea de a desfasura o activitate organizat. Exploatarea unei
intreprinderi reprezinta desfasurarea activitatii unei organizatii in mod sistematic (periodic) > activitate ce consta
in producerea / comercializarea / etc de marfuri / bunuri / servicii. Desfasurarea acestora se poate face in scop
lucrativ (profit) sau fara scopul asta (non profit).
In cazul profesionistului, persoana fizica (PFA, intreprinatorul cu intreprinderea individuala sau familiala) care
desfasoara activitati economice, isi constituie un patrimonio de afectatiune (a da o destinatie anume).
Obligatiile asumate in cadrul desfasurarii activitatii profesionale vor fi executate cu ajutorul bunurilor, respectiv
veniturilor, obtinute din desfasurarea activitatii >> Creditorii a caror creante nu rezulta din activitatea economica
(creditori personali) nu pot sa execute silit bunurile / urmareasca silit veniturile ce se gasesc in activul
patrimoniului de afectatiune.
Functiile patrimoniului:
- Patrimoniul reprezinta gajul (garantie) general al creditorilor.
Chirograforul (ii) nu beneficiaza de nicio garantie speciala:
Fidejisiunea: Obiectul garantiei este patrimoniul altei persoane decat debitorul >> Creditorul poate sa
urmareasca silit atat averea debitorului cat si averea fidejusiolului.
Gajul sau amanetul: Are ca obiect de garantie un obiect mobil.
Ipoteca: Are ca garantie un obiect imobil.
Privilegiile: Drept pe care creditorul privilegiat il are in baza legii de a se bucura de prioritate (de
preferinta) si de recuperarea creantei sale in concurs cu alti creditori.
Dreptul de retentie: Dreptul de care se bucura creditorul de a refuza restituirea bunurilor ce i-au fost
incredintate de debitor anterior nasterii obligatiei pe care debitorul nu o executa.

Cursul 8, >> Nu a venit profa.

Cursul 9, >> A fost mini vacanta.

Cursul 10
Nota! Garantiile = Principalul mod juridic prin care un creditor isi securizeaza creanta, adica se asegura ca in
ipoteza in care debitorul nu isi indeplineste creanta, el va putea s asa treaca la executarea silita a garantiei. De
asemenea, garanta confera creditorului un drept de preferinta constand in posibilitatea acestuia de a-si recupera
primul creanta (cu prioritate) in cazul in care vine in concurs cu alti creditori.
- Subrogatie reala (inlocuire): Consta in inlocuirea unui bun cu un alt bun care preia regimul juridic al
bunului pe care l-a inlocuit.
- Permite transmiterea universala sau cu titlu universal sau cu titlu particular.
Transmiterea patrimoniului se realizeaza atunci cand dispare.
Patrimoniul este o universalitate juridica, adica un ansamblu divers de drepturi si obligatii patrimoniale.
Nota! Patrimoniul se deosebeste de fondul de comert.
Fondul de comert > O universalitate de fapt, constand intr-un ansamblu de bunuri diverse. In schimb,
patrimoniul este o universalitate de drept, pentru ca are si obligatii.
Transmitere universala > Intregul patrimoniu se transmite unei alte persoane.
Transmitere cu titlu universal > Atunci cand sunt indreptatite mai multe persoane sa primeasca patrimoniul >>
Patrimoniul se va fragmenta in mase patrimoniale care se vor transmite fiecarei persoane indreptatite.
Transmiterea cu titlu particular > a unor bunuri bine determinate.

Continutul raportului juridic

Ansamblul drepturilor subiective si al obligatiilor corelative ce se stabilesc in cadrul raportului juridic intre
subiectele de drept.
Principii:
1. Nu exista drept subiectiv fara o obligatie corelativa.
2. Dreptul subiectiv apartine unuia dintre subiectele de drept, obligatia corelativa apartine celuilalt.
3. Dreptul si obligatia corelativa au acelasi obiect.
Dreptul subiectiv > Actiunea sau inactiunea pe care o persoana poate sa o exercite asupra unui bun sau poate sa
se exercite cu una sau mai multe persoane (acestea sunt cele care si-au asumat obligatia corelativa).
Clasificarea drepturilor:
1. In functie de gradul de opozabilitate:
Drept absolut: Poate fi exercitat cu opozabilitate cu toate celalate persoane >> Toate celalalte persoane
cu exceptia titularului au obligatia de a nu aduce atingere dreptului.
Drept relativ: Poate fi exercitat numai in raport cu o anumita persoana bine precizata care si-a asumat
obligatia corelativa. Drepturile de creanta sunt 21.
2. In functie de natura obiectului asupra caruia se exercita (continutul dreptului):
Drept (personal) nepatrimonial: Continutul sau nu poate fi exprimat baneste, pentru ca nu are o natura
economica. Ex.: dreptul la nume, domiciliu, formare, educatie. Sunt strans legate de persoana titularului
lor. Nu pot fi instrainate. Inceteaza odata cu disparitia titularului.
Drept patrimonial: Continutul sau poate fi exprimat baneste, pentru ca are o natura economica (dreptul
de prioritate). Dreptul creditorului la incasarea sumei imprumutate debitorului. Se impart in:
- Drepturi reale (asupra unor bunuri): dreptul de proprietate, dezmembramintele dreptului de proprietate
(dreptul de uzufruct, dreptul de uz, drept de obligatie, superficia, servitutea), dreptul de administrare a
bunului altuia, dreptul de concesiune , fiducia etc.
- Drepturi de creante (in raport cu alte persoane care si-au asumat obligatia corelativa dreptului): Titularul
dreptului de creanta, indiferent de natura lui poarta denumirea generica de creditor. Titularul obligatiei
corelativ dreptului de creanta se numeste debitor.
3. In functie de modul in care exista:
Drept principal: Are o existent de sine statatoare, independent.
Drept accesoriu: Depinde de existenta valabila a unui drept principal . ( garanta , ipoteca , gajul )

Prescriptie extinctiva:
Consta in pierderea ca urmare a neexercitarii a dreptului creditorului de a apela la forta de constrangere a
statului, in cazul in care debitorul sau nu isi executa in mod culpabil obligatia asumata. Ceea ce se pierde prin
neexercitare nu este dreptul subiectiv propriu zis (denumit in acest context si drept material) ci se pierde
dreptul personal pe care creditorul il are la indemana pentru a-l determina pe debitorul vinovat sa-si execute
obligatia. Dreptul personal consta in dreptul creditorului de a-l chema in judecata pe debitor.
Prescriptia extinctiva consta in trecerea unei perioade de timp, adica consta intr-un termen de prescriptie.
Durata termenului, regula:
- Termenul dureaza 3 ani.
Nota! Exceptii:
 - Termene <3 ani.
Ex.:
30 de zile, necesare pentru a contesta un act administrativ
2 ani, termene legate de contracte de asigurare.
- Termene de >3ani.
Ex.: Creantele fiscale se prescriu in 5 ani.
Inceputul termenului de prescriptie:
Termenul de prescripie curge din momentul in care creditorul are dreptul sa primeasca executarea obligatiei.
1. Daca obligatia este pura > Prescriptia incepe sa curga imediat ce obligatia a fost asumata.
2. Daca obligatia este afectata de un termen > Prescriptia incepe sa curga din momentul in care acel
termen s-a indeplinit.
In cursul termenului de prescriptie pot interveni anumite situatii expres precizate de lege, care fie suspenda
curgerea termenului, fie intrerup curgerea termenului. In cazul suspendarii, termenul se reia din momentul in
care s-a oprit. In cazul intreruperii se reia un nou termen de prescriptie.
Repunerea in termenul de prescriptie:
1. Creditorul poate sa solicite instanta de judecata sa fie repus termenul de in termenul de prescriptie
(adica sa i se recunoasca un drept procesual valabil) demonstrand ca nu a putut actiona in termenul de
prescriptie pentru ca a fost in imposibilitate obiectiva.
2. Cauzele de imposibilitate trebuiesc probate.

Cursul 11
Obligatiile

Reprezinta actiunea sau inactiunea pe care titularul ei, denumit general debitor, si-a asumat-o (a promis sa o
execute) fata de titularul dreptului corelativ, denumit generic creditor. In sens larg, obligatia reprezinta intregul
raport juridic denumit raport obligational, a carui structura este alcatuita din:
1. Partile raportului:
- Creditor
- Debitor.

2. Prestatia (la care este indreptatit creditorul si pe care o datoreaza debitorului).

- Actiunea
- Inactiunea

3. Sanctiunea > Consecintele pe care debitorul trebuie sa le suporte, in cazul in care nu executa intocmai
obligatia asumata.

Clasificare:
1. Natura continutului:
A) Obligatia de e da > A transmite un drept real (ex.: transmit drepturile de proprietate catre cumparator).
B) Obligatia de a face > A executa o lucrare; a presta un serviciu; a preda un bun; a livra marfa.
C) Obligatia de a nu face:
- Oblegatia de a nu face corelativa dreptului absolut consta in a nu face nimic care aduce atingerea
exercitiului dreptului.
- Obligatia de a nu face corelativa dreptului relativ consta in a nu face ceea ce s-ar fi putut face daca nu s-
ar fi asumat obligatia de a nu face.

2. In functie de modul in care se apreciaza executarea obligatiei:

A) Obligatia de rezultat > Se considera executata in momentul in care se obtine rezultatul avut in vedere.
B) Obligatia de mijloace (obligatia de diligenta = efort) > Se considera executata daca debitorul
demonstreaza ca a intreprins tot ceea ce s-a putut intreprinde pentru obtinerea unui rezultat, fara sa fie
important daca se obtine acel rezultat (ex.:obligatiile profesionale).

3. In functie de structura raportului obligationar:

Obligatia simpla > Este acea obligatie care are un creditor, un debitor si o prestatie.
Obligatia pura > Este Obligatia care nu este afectata de modalitati.
Obligatia complexa > Este opusul purei si cele simple, este cea care are mai multe parti, are mai multe
prestati, este afectata de modalitati.
Modalitatile = Evenimente viitoare care afecteaza raportul.

Clasificarea modalitatilor:
1. Termenul > Un eveniment viitor si sigur ca implinire.
Termenul poate sa fie stabilit fie in favoarea creditorului fie in favoarea debitorului. In primul caz, debitorul
poate sa plateasca anticipat numai cu acordul creditorului, iar in al doilea caz debitorul poate sa faca o plata
anticipata fara acordul creditorului.
Termenul poate sa fie suspensiv (suspenda executarea obligatiei pana la implinirea ei), rezolutoriu (stinge
oligatia la momentul implenirii lui).
2. Conclitia > Un eveniment viitor si nesigur ca se va implini.
Este suspensiva (pana la implinirea conclitiei, obligatia nu exista) si extinctiva (stinge obligatia la realizarea ei).

Executarea obligatiilor:
1. In functie de atitudinea debitorului:
A) Executarea voluntara > Debitorul de buna voie executa obligatia.
B) Executare silita > Debitorul refuza sa execute obligatia iar, prin urmare, creditorul apeleaza de forta de
constrangere a statului pentru a-l obliga sa-si execute obligatia.

2. In functie de prestatia pe care o primeste creditorul:

A) Executare in natura > Debitorul executa intocmai ceea ce a promis.
B) Executare prin echivalent banesc > Debitorul plateste o suma de bani in schimbul prestatiei promise.
In practica, executarea este complexa, o combinatie intre cele 2 clasificari. Cea mai utilizata modalitate de
executare a obligatiei, indiferent de prestatie, este plata. Plata reprezinta executarea voluntara si in natura a
oricarui tip de obligatie.
Pentru a stinge obligatia, plata trebuie sa fie valabila, adica:
1. Plata se face de catre debitor, dar si de oricare persoana interesata.
2. Plata se face creditorului sau reprezentantului acestuia.
3. Plata trebuie sa fie facuta integral, adica creditorul nu este obligat sa primeasca o plata partiala.
4. Plata trebuie sa fie facuta intocmai, creditorul nu poate fi obligat sa primeasca o alta prestatie chiar de
valoare mai mare.
5. Plata trebuie facuta la data stabilita:
A) Obligatia este pura, nu este afectata de termen > Plata se face imediat ce obligatia s-a nascut.
B) Obligatia este afectata de termen > Plata se realizeaza la scadenta, la implinirea termenului.
6. Plata se realizeaza in locul stabilit de parti; daca partile nu au stabilit niciun loc, plata se realizeaza
astfel: Obligatiile civile se executa la domiciliu / sediul debitorului, obligatiile profesionale se executa
la domiciliu / sediul creditorului.
Exista si alte modalitati de executare voluntara care se bazeaza pe acordul dintre parti:
- Darea in plata: Debitorul cu acordul creditorului executa o alta prestatie si astfel, stinge orice obligatie
dintre parti.
- Compensatia: In acest caz, intre parti exista mai multe obligatii asumate reciproc. Aceste obligatii se
sting prin raportare unele la celalalte pana la concurenta celei mai mari.
Pentru a putea opera compensatia, obligatia trebuie sa aiba acelasi obiect (sume de bani).
- Cofuziunea: Obligatia se stinge in momentul in care aceasi persoana este si creditor si debitor.
- Decesul debitorului: Are ca efect executarea obligatiei in cazul in care obligatia este intuitu (in
considerarea) personae .

Cursul 12
Executarea silita: Ori de cate ori debitorul nu isi indeplineste obligatiile asumate, creditorul poate sa
recurga la forta de constrangere a statului, adica sa-l cheme in judecata.
Instanta va pronunta o hotarare judecatoreasca prin care il va obliga pe debitor, de regula sa achite o suma de
bani reprezentantei.
1. Contravaloarea prestatiei promise si neexecutate.
2. Daune inters, reprezentand contravaluarea prejudiciului suferi de creditor ca urmare a neexecutarii
obligatiei.
In mod exceptional, executarea silita se realizeaza in natura. Creditorul va primi ceea ce i s-a promis, anume:
- Cand obligatia asumata consta intr-o suma de bani.
 - Cand obligatia asumata consta in transmiterea unui bun care se gaseste in patrimoniul debitorului la
momentul executarii silite.
Executarea silta se realizeaza in baza titlului executor care este hotararea judecatoreasca irevocabila (care un mai
poate fi atacata) si este investita cu formula executorie.

Izvoarele raportului juridic concret (cum se stabileste raportul juridic in viata reala)
Pentru a se stabili un raport juridic sunt necesare 3 elemente:
1. Persoanele.
2. Legea text de lege care reglementeze acea relatie.
3. O cauza care sa determine stabilirea raportului juridic. Adica sa produca efecte juridice (drepturi si
obligatiile intre parti).
Aceste cauze pot fi clasificate in functie de modul in care se produc:
I) Evenimentele se produc independent de vointa omului (Ex.: trecerea timpului, calamitate naturala).
II) Actiunile omenesti se clasifica in:
- Fapte: Actiuni omenesti fara intentie (Ex.: accident de masina).
- Actul juridic: Acte omenesti facute cu intentie.
Nota! Faptele juridice pot fi licite si ilicite (se incalca legea). In cazul faptului ilicit se incalca un drept sau un
inters consacrat de lege. In acest caz ilicit (delict) se stabileste un raport juridic de raspundere a acelui care a
comis fapta fata de victima.