Reproduce
si conform lea
Nerespectarea Standardelor de Stat este urméri
12 Pag. PRETUL LEL 9,c0
CA 5 008, a
x
REPUBLICA SOCIAUISTA STANDARD DE STAT 7
ROMANIA EDITIR OFICIALA STAS 1243 8s
TENEN DE FUNDANE
CONSILIUL: NATIONAL Brasieeaitl
PENTRU STIINTA CLASIFICAREA SL IDENTIFICAREA SAE Ha
SI. TEHNOLOGIE
INSTITUTUL ROMAN PAMINTURILOR Chasis
Dr
Foundation ground “errand fondation Ocnorannn
CLASSIFICATION AND weNriel | CLASSIFICATION ET IDENTIFIGA: | IRTACCHOIKATIUT IL OTOt-
CATION OF EARTHS ‘TION DES SOLS JECTAIENNE rryitTon
1 GBNBRALITATI
1.1 Ohieet gi dor de aplieare
Prezentul standard stabileste criteri
care aleituiese terennl de fundare al const
unor construcfit ingineresti (baraje, digu
capil ete).
Prezentul standard nn se refer In piminturite din materinte de umpluturs artitictate :
le de constructie, zguri, degeuri industriale gi menajere, materii organice ete.
Clasificarea gi identifiearea piininturilor conform prezentulul standard se fae in funetio
incipalele caracteristici fizice gi mecanice ale acestora.
Prin pimint 80 infelego acumitlarea de particule solide minerale, produse prin dezagre
garea fiziet sau chimie a rocilor, care pot confine Fatt nu, materil organice.
1.4 Prin teren de fundare e’infelege volumul de oct seu de pinint, influentat do ine
cirile transmise prin fundatii.
1.5 ‘Terminologia gi simbolurile din prezentul standard sint conform STAS 3950-81
le de clasificare gi identificare ale
illor sau servesc ca materiale pentr
, platforme, terasamente pentrit eli de comm
2 CLASIFICAREA PAMINTURILO!
21 In fynofie de existen{a for{ei permanente superficiale dour
fragmentele solide constituiente, plminthrile se impart in Gout ca
— piminturi necoezive;
— piminturi coezive.
2.2 Piminturile necoezive ne claritic’ dup& granulozitate, fn functie de predominatin ann-
mitor frnefiuni granulare, conform tabelului 1 gi‘in functie de coeficientul de neuniformitate,
conform tabelului 2.
Tabelul 1
Denuinirea plmintulul necoestv
“peste 80%), mm
Nip fin peste 0,05
inex. 0,25
Nisip mifloetu este 0:25 Ia. mex.0,5
‘Niaip mare 2
Pletriy mle :
Pletrip mare 70
Rotovtniy este 70 te max, 200
Blocutl peste 200
‘Tabeult 2
Phminturi necoesive © “7 | Coefletentol de neunttormitate|
Us.
u_granulozitate foarte unifermd : <5
Gu granulozitate unlformt
Gu granulosttate neuniorma
2.3 Piminturile coezive se clasificd in functie do plasticitate si granulozitate, conform
tabelului 3.
‘Aprobat de
INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | Elaborat tnifiat tn 1950 Data intriett th vigonre :
Str, Roma .nr, 32-34 BUCURESTI Revtewit tm 1001, 1972 1 1982 1993-01-01
Telex 11912 CNST R ; fi PAS 1248
BB
Trabelul 3
sr
au Pamminturl coeatve
Gontinut_procentual ~
1) Angie grast varlabil
2 aed ‘mal pullin
_| ae 30
‘Reais pratense raat pan
jet peat
Araila wisIpOO
‘Arg prioasdwlspos
argos
a nisipos araifor
Tat await
eet arg
peste
peste 30
Sat pai
ae
at
clnsitieayenpaimintalat reepeetly 6 03
inal aproplat de cel Indieat In tabel
Nisip argitos
Ip 5-20
Nisip’ prafos
\ oo
Jascle precteate In tabelul 3, se ponte face u
mrt tntee valorle Ty Ah ae
= PRAF
tao tT
ace tn finetie de valearea Ty st ©
(068.0005)
ect peat
Figur.
raleate In tabel
I granare eel
*Aroild prifoasd nisipoas indigele porilor
niticele porilor pi
indicele porilo
wlesave in funelie de
ina ai it
intl
in stare de
le porilor
6, se stahiloste con
Nisip_praos
2.4.1.2 Staren de indesare n. nisi
elcetuate conform STAS 1242/5-81 se stabil
243
Nish
Alinata
on Indesare medic
inaesatt |
mivilor in fume i
ste er
de verultatele penetrir
Starea de intesne
iesare elie |
helului 6,
Tabelul 6
peste 30
conform tabelului7.
ipnrile se cla
Tabelul 7 fsa 1
i
° vole po
ve tea specifi
‘Tabelnt &
oo
i |
Grad de wnat ab pmntton 5
a
au 9.
EE
Jstasea sie plastitate a planter ty
7
L
indlicele de tel
te Try piminturite
LAS Starea de consist
tnice in fora? fectuate eo
int uritor coe
81, se sta
ctie de rezultatele ponetririlor dina,
ste conform tabla 11 -s- STAS nits
abet 11
Starea de ewnsiten{s a pamintuelor | -Numibr de tositurt
Plastic consistent
Phystic_vitoass
Tare
nA de UMEzTe dugg SL uMiditates entes
inform tabelutat 12
24.6 Tupi indiccle de activitate Ty ©
pimzitoare suefiunii de 15 bari ty. pan
indicele «
procentul de part
mai miei de 2 ym
telat 12
rota caracteristtet pe dou Hnth avccest-
iis putin ative "ew aetivitate mFdle)
se clasifies conform {abelului 13.
2.4.7 Dupi cocficientul de permeabilitate zy piminturi
Tabelot 1
eee
Permeabiltatea pimintuatlor | emisee
4 $i cocficientul de compresibilitate a, pentrny
2.4.8 _DupX modulul edometrie de deformatic M,
Si tabelului 14.
-300 kPa, piiminturile re elasifie confor
a2?
de
=*
Ap -
care:
compresime
2 ptahei, corespunzktoare varin( i
Sp ¥aria{in efortulai unitar
‘Me cregterea deformatici spec
© compresiune
Spa ofarbitni
Ae weeny
rabetut 1
sini
ctuonnnt
‘on compresthilitate redust cen
tate medic
‘oy comprestitae foarte mare 0.0008
a
oavele paminturi |
sin In aaa eategorilr pwceizate In ets 24 £2008
= narnnonses
neraporie
= Neneiite ta umexives
T iereptibile ta liebefiere
ce ntti’ st conten
tive (Gentile by teteO§
= A te munrit-engaiee sla = lure
Clirtueasey 0}
1 vidtieat painter
os4Weuinturile marnoase Sint piimninturd argitease comtinind earhonat de extern mai nintt
de 5% dim grentate
Dupe procentul de carbonate
talvetului 15
‘fica conform
ppiminturite arn
rrabelut 15
_
| “Gontint in carbone
tin ew
THs Gnd contol
erate caleate
2.5.2 Baminturile mae
Gehl liber. ‘Tipurie cele ma
Se Loesaul este un pnint
‘teschisg, umeori mal inhi (4
acteristicn si rispindite
aetitieat sau slab stratificat, im get
ee geamie-atinie, ex poronatate mares th OM) aa
qr park vinibilt (wnacroperi), ©") 8h eng Hon eanae gf eanaticute vertiente, Ave 1
Horie gramtonietticw_ @proxinslly Dead nisip Tin, peste 60% prat gt restul Te ih; comtine
comport eqiuni ade alent, prerint® Beers U aiMiafed iniedty 2,2. -1,6 (me, 26 deze
Tape in apa, prezintdl taste Are sub sarein.
i aintarite Toessoie sing asemiiniton nA esautui dlfevind, i special, prin grammbitates
2-2 Peel argile, buturi st ear nisi Toss idle.
turite xensibile Ia umerire sint priminturite care subs actinnen inciredrilor trans
bile lgneutate praprie, ke taseat pines codlath eu eresterea
ramniaiti.
We ceasti categorie se includ Loess $1 P min turile Toessaide ente amt: -
rad de wn
ditate 5, < 085
= interior valor
be
in tabvelut 165
poritor pentre psiexintal ew strmett
Je poritor corespunit or waniditt
umiiditate naturals i
innit ae extrgere ary, a pointe le F
r
C
STAS Heeb
alata 16
[ince i oot nat ot
i \
= ba incor de KOO em?) rezulta :
=a > dem
" de 300 Ka
x i tural, Ja presinnen de 300 kT
Tis tunetie de posih Sub gtewtatea proprie, tere
murite @ ‘constituite din ile Ia wmezire, se impart in dent grape
la care tasivile suplimentare dl
oeate de
d teremurile de
ele zonci de defer
ile
tea
se pot pr
posibile Lasiti, sub grentatea
1, cuprinzind terenntite de fundare
re aint Toe in partes superioari a
7. de umezite, nui tasiirile.supliment
deformatie a
2a
unor set
ptibile de lichefiere si
(seisme, explozii ete.) igi pic
pei din pori ee are drept conseein
Jt acele pain
L capacitaten,
Kamularen freelrii dintre granutete 1
de nisip.
Sint: susceptibile de lichefiere:
= nisipurite uni ile fin
vind dig = 0,075. ..0,20 0
50.70%}
rile saturate sau chiar cele aflate deasnprt nivelului aped subterane, daci zona
ii ke poate lie
ari/s0 em
mari sint paiminturi argiloase foarte ac
ul, atunei cind varia umiditates lor
particulelor de argilt én diametrul mai mic de 0,002 mnt.
de activitale Ly, crite plasticitate C,, unflarea liber
inmnie Cy ANIMA Me UMETITE Poyggs WMA
gi presinnea de umflare pp, se deosebese
2.5.5 PAminturite ow umfliri
prezinti yn i
tatea cores
tegorii de pi
toa
Fare
tne.
tee! ot
aetie |
we fs a4
Patin
detive |1..29}20,.t0)07521.00) tye 2 ye [7 to
(sensibile In inghet) sint py
sential struckura si propriet{ile Tor. Dap yaddul de sensi ingho{, stabilit: ye Taz indi
sonticiontae decimatkave Tn inghey C, si a aleituiril gramulometriee, pi
Sram tabeluli 18,
a wimintyaitor (eo
ie itt
pet 21) ©
fal yarticns! recente
Wee im | katate tote
Somibite Seenerive, ct Kant arailos Pay su 0.8 mas
Si Ou nos
Suh hae 1
ih gh ang eek
ntinat de me
turd de formatie relative
Wl materi orgal
Hane mead mare proportie, in fumed i
jw (Meter
ai mult de
insferioare a’leatutte din
solid
2-80, uid
envtind
natur
320, indie’
ie reeenit, ew o-grnlometrie apvopintt le era 2 Ura)
nt tora ate i pt preven o compontae care S200
0 reaeie tind wel neaate Bw east eater
2 Nimolurile sint piminturi 2
10% putind confine restar
ee ite turboase sine pinnintart eum con{inut de mats i organiee intre 10... 80%
‘plete a resturitor vegetae ftr-nm medine satwrat en Ale
continue de ma
canviee
dar neoxigenat.
9.5.7.4 Turba este wn pinint ew un continual in mat
25 at etinilar piminturilor turboase ; reptezint’ o tngri
ee aril, de_entoare briteneaaey to struct pa in amestee en 0
e importants de substa We (uicip, angle, enfear}, putind veline cantitith wert
4011. 100% (Ri chiar mat mult).
oryamice de peste 60%, format intra
ido resturi vegetale en wn grad
pwimint se wa face astfel
siitormitate si fine(e), structure (modul de aranjar
ernie indesare satt de consisten{is (dupa eaz) si
jneit st se aia in vedere textuna (radu ale
n particutelor uncle fata de altete), culeate,
Trncteristicile ce fi sint
