Sunteți pe pagina 1din 11
Reproduce si conform lea Nerespectarea Standardelor de Stat este urméri 12 Pag. PRETUL LEL 9,c0 CA 5 008, a x REPUBLICA SOCIAUISTA STANDARD DE STAT 7 ROMANIA EDITIR OFICIALA STAS 1243 8s TENEN DE FUNDANE CONSILIUL: NATIONAL Brasieeaitl PENTRU STIINTA CLASIFICAREA SL IDENTIFICAREA SAE Ha SI. TEHNOLOGIE INSTITUTUL ROMAN PAMINTURILOR Chasis Dr Foundation ground “errand fondation Ocnorannn CLASSIFICATION AND weNriel | CLASSIFICATION ET IDENTIFIGA: | IRTACCHOIKATIUT IL OTOt- CATION OF EARTHS ‘TION DES SOLS JECTAIENNE rryitTon 1 GBNBRALITATI 1.1 Ohieet gi dor de aplieare Prezentul standard stabileste criteri care aleituiese terennl de fundare al const unor construcfit ingineresti (baraje, digu capil ete). Prezentul standard nn se refer In piminturite din materinte de umpluturs artitictate : le de constructie, zguri, degeuri industriale gi menajere, materii organice ete. Clasificarea gi identifiearea piininturilor conform prezentulul standard se fae in funetio incipalele caracteristici fizice gi mecanice ale acestora. Prin pimint 80 infelego acumitlarea de particule solide minerale, produse prin dezagre garea fiziet sau chimie a rocilor, care pot confine Fatt nu, materil organice. 1.4 Prin teren de fundare e’infelege volumul de oct seu de pinint, influentat do ine cirile transmise prin fundatii. 1.5 ‘Terminologia gi simbolurile din prezentul standard sint conform STAS 3950-81 le de clasificare gi identificare ale illor sau servesc ca materiale pentr , platforme, terasamente pentrit eli de comm 2 CLASIFICAREA PAMINTURILO! 21 In fynofie de existen{a for{ei permanente superficiale dour fragmentele solide constituiente, plminthrile se impart in Gout ca — piminturi necoezive; — piminturi coezive. 2.2 Piminturile necoezive ne claritic’ dup& granulozitate, fn functie de predominatin ann- mitor frnefiuni granulare, conform tabelului 1 gi‘in functie de coeficientul de neuniformitate, conform tabelului 2. Tabelul 1 Denuinirea plmintulul necoestv “peste 80%), mm Nip fin peste 0,05 inex. 0,25 Nisip mifloetu este 0:25 Ia. mex.0,5 ‘Niaip mare 2 Pletriy mle : Pletrip mare 70 Rotovtniy este 70 te max, 200 Blocutl peste 200 ‘Tabeult 2 Phminturi necoesive © “7 | Coefletentol de neunttormitate| Us. u_granulozitate foarte unifermd : <5 Gu granulozitate unlformt Gu granulosttate neuniorma 2.3 Piminturile coezive se clasificd in functie do plasticitate si granulozitate, conform tabelului 3. ‘Aprobat de INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE | Elaborat tnifiat tn 1950 Data intriett th vigonre : Str, Roma .nr, 32-34 BUCURESTI Revtewit tm 1001, 1972 1 1982 1993-01-01 Telex 11912 CNST R ; fi PAS 1248 BB Trabelul 3 sr au Pamminturl coeatve Gontinut_procentual ~ 1) Angie grast varlabil 2 aed ‘mal pullin _| ae 30 ‘Reais pratense raat pan jet peat Araila wisIpOO ‘Arg prioasdwlspos argos a nisipos araifor Tat await eet arg peste peste 30 Sat pai ae at clnsitieayenpaimintalat reepeetly 6 03 inal aproplat de cel Indieat In tabel Nisip argitos Ip 5-20 Nisip’ prafos \ oo Jascle precteate In tabelul 3, se ponte face u mrt tntee valorle Ty Ah ae = PRAF tao tT ace tn finetie de valearea Ty st © (068.0005) ect peat Figur. raleate In tabel I granare eel *Aroild prifoasd nisipoas indigele porilor niticele porilor pi indicele porilo wlesave in funelie de ina ai it intl in stare de le porilor 6, se stahiloste con Nisip_praos 2.4.1.2 Staren de indesare n. nisi elcetuate conform STAS 1242/5-81 se stabil 243 Nish Alinata on Indesare medic inaesatt | mivilor in fume i ste er de verultatele penetrir Starea de intesne iesare elie | helului 6, Tabelul 6 peste 30 conform tabelului7. ipnrile se cla Tabelul 7 fsa 1 i ° vole po ve tea specifi ‘Tabelnt & oo i | Grad de wnat ab pmntton 5 a au 9. EE Jstasea sie plastitate a planter ty 7 L indlicele de tel te Try piminturite LAS Starea de consist tnice in fora? fectuate eo int uritor coe 81, se sta ctie de rezultatele ponetririlor dina, ste conform tabla 11 -s- STAS nits abet 11 Starea de ewnsiten{s a pamintuelor | -Numibr de tositurt Plastic consistent Phystic_vitoass Tare nA de UMEzTe dugg SL uMiditates entes inform tabelutat 12 24.6 Tupi indiccle de activitate Ty © pimzitoare suefiunii de 15 bari ty. pan indicele « procentul de part mai miei de 2 ym telat 12 rota caracteristtet pe dou Hnth avccest- iis putin ative "ew aetivitate mFdle) se clasifies conform {abelului 13. 2.4.7 Dupi cocficientul de permeabilitate zy piminturi Tabelot 1 eee Permeabiltatea pimintuatlor | emisee 4 $i cocficientul de compresibilitate a, pentrny 2.4.8 _DupX modulul edometrie de deformatic M, Si tabelului 14. -300 kPa, piiminturile re elasifie confor a2? de =* Ap - care: compresime 2 ptahei, corespunzktoare varin( i Sp ¥aria{in efortulai unitar ‘Me cregterea deformatici spec © compresiune Spa ofarbitni Ae weeny rabetut 1 sini ctuonnnt ‘on compresthilitate redust cen tate medic ‘oy comprestitae foarte mare 0.0008 a oavele paminturi | sin In aaa eategorilr pwceizate In ets 24 £2008 = narnnonses neraporie = Neneiite ta umexives T iereptibile ta liebefiere ce ntti’ st conten tive (Gentile by teteO§ = A te munrit-engaiee sla = lure Clirtueasey 0} 1 vidtieat painter os4Weuinturile marnoase Sint piimninturd argitease comtinind earhonat de extern mai nintt de 5% dim grentate Dupe procentul de carbonate talvetului 15 ‘fica conform ppiminturite arn rrabelut 15 _ | “Gontint in carbone tin ew THs Gnd contol erate caleate 2.5.2 Baminturile mae Gehl liber. ‘Tipurie cele ma Se Loesaul este un pnint ‘teschisg, umeori mal inhi (4 acteristicn si rispindite aetitieat sau slab stratificat, im get ee geamie-atinie, ex poronatate mares th OM) aa qr park vinibilt (wnacroperi), ©") 8h eng Hon eanae gf eanaticute vertiente, Ave 1 Horie gramtonietticw_ @proxinslly Dead nisip Tin, peste 60% prat gt restul Te ih; comtine comport eqiuni ade alent, prerint® Beers U aiMiafed iniedty 2,2. -1,6 (me, 26 deze Tape in apa, prezintdl taste Are sub sarein. i aintarite Toessoie sing asemiiniton nA esautui dlfevind, i special, prin grammbitates 2-2 Peel argile, buturi st ear nisi Toss idle. turite xensibile Ia umerire sint priminturite care subs actinnen inciredrilor trans bile lgneutate praprie, ke taseat pines codlath eu eresterea ramniaiti. We ceasti categorie se includ Loess $1 P min turile Toessaide ente amt: - rad de wn ditate 5, < 085 = interior valor be in tabvelut 165 poritor pentre psiexintal ew strmett Je poritor corespunit or waniditt umiiditate naturals i innit ae extrgere ary, a pointe le F r C STAS Heeb alata 16 [ince i oot nat ot i \ = ba incor de KOO em?) rezulta : =a > dem " de 300 Ka x i tural, Ja presinnen de 300 kT Tis tunetie de posih Sub gtewtatea proprie, tere murite @ ‘constituite din ile Ia wmezire, se impart in dent grape la care tasivile suplimentare dl oeate de d teremurile de ele zonci de defer ile tea se pot pr posibile Lasiti, sub grentatea 1, cuprinzind terenntite de fundare re aint Toe in partes superioari a 7. de umezite, nui tasiirile.supliment deformatie a 2a unor set ptibile de lichefiere si (seisme, explozii ete.) igi pic pei din pori ee are drept conseein Jt acele pain L capacitaten, Kamularen freelrii dintre granutete 1 de nisip. Sint: susceptibile de lichefiere: = nisipurite uni ile fin vind dig = 0,075. ..0,20 0 50.70%} rile saturate sau chiar cele aflate deasnprt nivelului aped subterane, daci zona ii ke poate lie ari/s0 em mari sint paiminturi argiloase foarte ac ul, atunei cind varia umiditates lor particulelor de argilt én diametrul mai mic de 0,002 mnt. de activitale Ly, crite plasticitate C,, unflarea liber inmnie Cy ANIMA Me UMETITE Poyggs WMA gi presinnea de umflare pp, se deosebese 2.5.5 PAminturite ow umfliri prezinti yn i tatea cores tegorii de pi toa Fare tne. tee! ot aetie | we fs a4 Patin detive |1..29}20,.t0)07521.00) tye 2 ye [7 to (sensibile In inghet) sint py sential struckura si propriet{ile Tor. Dap yaddul de sensi ingho{, stabilit: ye Taz indi sonticiontae decimatkave Tn inghey C, si a aleituiril gramulometriee, pi Sram tabeluli 18, a wimintyaitor (eo ie itt pet 21) © fal yarticns! recente Wee im | katate tote Somibite Seenerive, ct Kant arailos Pay su 0.8 mas Si Ou nos Suh hae 1 ih gh ang eek ntinat de me turd de formatie relative Wl materi orgal Hane mead mare proportie, in fumed i jw (Meter ai mult de insferioare a’leatutte din solid 2-80, uid envtind natur 320, indie’ ie reeenit, ew o-grnlometrie apvopintt le era 2 Ura) nt tora ate i pt preven o compontae care S200 0 reaeie tind wel neaate Bw east eater 2 Nimolurile sint piminturi 2 10% putind confine restar ee ite turboase sine pinnintart eum con{inut de mats i organiee intre 10... 80% ‘plete a resturitor vegetae ftr-nm medine satwrat en Ale continue de ma canviee dar neoxigenat. 9.5.7.4 Turba este wn pinint ew un continual in mat 25 at etinilar piminturilor turboase ; reptezint’ o tngri ee aril, de_entoare briteneaaey to struct pa in amestee en 0 e importants de substa We (uicip, angle, enfear}, putind veline cantitith wert 4011. 100% (Ri chiar mat mult). oryamice de peste 60%, format intra ido resturi vegetale en wn grad pwimint se wa face astfel siitormitate si fine(e), structure (modul de aranjar ernie indesare satt de consisten{is (dupa eaz) si jneit st se aia in vedere textuna (radu ale n particutelor uncle fata de altete), culeate, Trncteristicile ce fi sint