19 iunie 2005,

gi Difuzarea
nr- 3252

CUPRINS

Capitolul I INTRODUCERE
1. Ce este economia ? / J

Capitolul II CONSUMATORUL
2. Consumatorul gi ragionalitarea in consum / 12
3. Cererea / 21

Capitolul III PRODUCATORUL/IXTNT PRINZATO RUL

$I COMPORTAMENTUL SAU RATIONAL
4. lntreprinzdtorul - purtitor d, ofenei / 29
'5. Productivitatea gi eficienga economici / _i8
6. Cosrul de producqie Ei profittil / 44
7. Oferta - manifesare pe piagi a intreprinzitoitlor / 52

Capitolul IV PIATA
-
8. Piaqa cenrru al spagiului economic / JB
9. Mecanismul concurenrial / Gj
10. Piaga munci / 72
71.Piata monetari / 81
12.Piaga capitalurilor / 90
T3.Piaqavahttarl* / 98

Capitolul V MACR.OECONOMIA
14. Circuitul macroeconomict, / 105
7l.Inflatia* / 112
16. $omajul'u / 118
17. Cregterea qi dezvoltarea economicif / 123
18. Rolul statului in economi a de piatitt, / 130
 Capitolul VI ECONOMIA DESCHISA
19. Comer,nrl international si economiamondiala* / 136
-
20. Uniunea Europeana mecanisme de integrare
economica / 144

Test recapitulariv 1 Lectiile 1-7 / 151

Test recapitulariv 2 Lectiile 8-13 / 152

Test recapiruladv 3 Lecqiile 11-20 / 153

Rispunsuri Pagini de etaluare / 154

Teste recaptlulatine / 151

ANEXA 1 Masurarea r-ariatiei marimilor economice:,t, / 155

ANEXA 2 Indicatori si i ariabile macroecon6rni..;i-;"- / 15g

Universu.
sediul de
'

'? Conqinuturile marcate cu asterisc ('r) sunt obligatorii

numai la specializarile care, in planul-cadiu, au
prevd.zrte doua ore pe siptamAni pentru disciplina
Economie.
*-" Conqinuturile marcate
cu doua asteriscuri ('k'k) sunt
destinate informariei suplimentare.
h r:,::l-:-le" I 136
' .Je lieErare %ww@&m Ce este economia ?

t,{:t tit*6ft,ql4lq .NE1,or;

RDsuRsr,
t'.,,,,,,,:l:l:::::,,t,'',,.::&N[i$li'&.LW&7
,,,,fiC tC6','.;.;1"'"""'..;','
,, ,

t&:t.ttful"i'$r'ncrq1rrg?,;.;.:::11:,,:..,,,;111,,,,,,,:t; ;,.;
,,. ',,,,,,,,e(}STUI,,;,:D,;,QP-''$11TU'11gITLyp"',:,::"'':':,,'"':::::,':'..' '
ltSsfgNra''' :;.,"'1.- t"","'',::
6-fu.anrci:]:,,''':.,'',,,,,.':;.

Vd inuitdm tn universwl.;tiinpei economice, tmprewnd

,! ,n qrryp. de e.levi.;i_e-leve car: invapd exershnd prin
firma inipiatd de ei, (Jnizterswl Edito,rial SA. pe'ntr.u
iltcepwt,.ar dori o revistd pentrw prietenii de vkrsta lor.
l'Italliie""
Swnt ele,,ri.obi;nwipi.... Doresc^ haine noi, prdjitwra
/ l))
pr.eferagd, bilete lafilm, un now joc pe piay ,iotion,
wltimwl CD al formqligi X, ,, ,rriu io, poit, cbiar i
,*j-=-,', I 158
ma;ind ;i muhe ahele. Cum pot fi obpinute toate
acestea? ,,Cu bani', oepi rdspwide.'Dar banii, cwm ii
obpii? De ce na au topi oamenii bani?
Universul Editoriai SA -
sediul de simulare Q ini;ier-e tn ecanomie nu ad garanteazd cd. ve;i mai
fi
bogaqi, dar, cu siguran{d, oe{l in{elege mai blni de ce
surzt unii oameni boga{i, iar algii sd.raci. $i poate cd
tntr-o zi c,egi aaea mai multd bundstare, ori r.,igi mai
mulyumigi, sdu poate cbiar tnai tn{elepfi...
fi

1"1. MroruI- ECoNoMrc - NEVor, RESURSE,

RATIONALITATE ECONOMICA

Sd revenim la inipiatorii firmei [Jniversul Editorinl SA,

ca:e a.1 o prdjiturd preferatd. O gdsesc la cofetdria din
col;. Aici este, impache.tatd cu griji ;i ohndut/. prdjitwra
este adusd de li
un laboratir ipicializat d.intr-in ai
c(tier. Cofetarii laboratorwlui wtilizeazd o reletd spe-
Isu::: obligatorii ciald,.numai de ,t!atd, combind.nd fdind, zahdr, *iro_
e.i
.-:.1*,-cadru, au de.nii ;i muhe alte bwndtdpi. Fdina,
de exemplu,'se face
e:::;-: iisciplina dintr-un sortiment de grdu special. Acest griu,L odplrc
semdnhnd sdmknpd selecyionatd ;i se iecobrori d,
::s; *:: t"r
) sunt und.eva din Bdrdg'an, toiii tt't i;o;;, t;;;;";;;
agrrcultura. ""di
 6 Ec,:riln-rie
ffi**
Aqadar, bunu.l dorit ajunge la consumator prin inter-
mediul mai multor oameni si firme cate fic akceva,
fiecare in parre. in ultimi instanta, totul pleaca de la
naturi (pimint). Omul se situeaza intre naturi si
socletate.

F{*di*l sau sgal{iu} eeonoffiie esrc rezularul interacl

tiunii dintre mediul. social ;i.cel narural.
Inltnt
pot ri i
9,: -..
'',:i
.g
Grwpul din Unioersul Editorial
, poin:.
sr na
SA care t;i dore;te o , dert:
anumita prdjiturd susyine cd pwr ;i simplu simte nevoia ritlr
de cet,a dwlce. ,Mkncapi zahdr", le spwn colegii. Dar in tur
aceastd prdjitwrd este fa,uorita lor, este tot ceea ce-si fSUF5r
doresc. , t1n)i
Dupi natura 1or, nevoile de rc
sunt:
" fizioLogice (qin de exis-
ll
- Nevoile (trebuintele) sunt semnale receprionate de
fiinta umand ca urmare a stimulilor exercitati de mediul
. lndiE
fl.
tenta biologici);
natural, respectiv de mediul social. Din aceasti noi.t
" sociale (date de cerintele fina,
convieruirii in societate).
perspectiva nevoile au un caracter obiectiv. '
Oamenii au o diversitate de nevoi (trebuinte). in tiuni
Dupi gradul de complexi- | , in.for
funcgie de.un anumit criteriu le putem grupa, clasifica
iate,. se pot distinge I in mai multe moduri.
tinte
nevol: nice
" elernentare (debazir); i Cea mai cunoscut; schema de structurare a nevoilor
* comp texe (superioare).
este Piramida lwi Maslow, studiati si 1a Psihologie in
clasa a X-a.
Piramida lui Maslow sebazeazipe douA principii:
- structurarea piramidala a nevoilor de la inferior la

@
A
AffiAffiA
superlof ;
- modalitatea de satisfacere a ner-oilor: oamenii isi
pun problema satisfacerii unor nevoi de ordin su-
perior abia dupi ce si-au acoperit in mod mulqu-
mitor nevoile de rang inferior.
Daci nevoile au un caracter obiectiv, de ce spun oa-
menii ,,imi doresc ceva" si nu ,,am nevoie de ceva.. ?
Care este deosebirea dintre nevoi si doringe ? ,,Mi-e
foame" este o neooie.,,As minca'ceva bun" o
Piraminda lui Maslorr
dorinpd. "rra

Liurintele reprezinta prelucrdri personalizate ale ne-

voilor si diversificFr loarte mult maaifis*rile umane
leg1t9 de adaptarea oamenilor Ia mediile namral qi
social.

msu:raror prin inter-
Lme ;are iac altceva,
ai- rorul pleaci de la
reaza intre naturi si
fc.erttrrul interac-
bral.
SA c"i,e isi doreye o
i sirt;plu simte nevoia
le sputt colegii. Da
v, esie tot ceea ce-st
nnelg lscspqionate de
r erercitati de mediul
sociai. Din aceasti
r obiectiv.
neroi rtrebuinqe). in
Rrtem grupa, clasifica
in fu ncjre di proveriienqi,
pot fi identific.ate.f,esurse :
t prirnare: potengial uman
sinatural; -. " -
. d.erhtate: rezultaid acti-
vititii umane,
in funcqie de natura lor,
resursele sunt:
t arna,ne .'{Bapulaqia
dt tn rttt*]i : "
. rta.teriale '(tcrlaterii pri.
me,' combustibili,''teh-
I-
nologii etc,);
, financi,are ''(banir' ac-
1iuai, obligaqiuni);
. infoim agi{nil e, (cunoq-
'tii.rt utii"q*ce'gi teh-
nice). , . ,..
Ce es:e =a:-^- :
,,imi doresc altceaa. Am nevoie de cer-a nou- sJ';-
nem sau auzim deseori. Nevoile/dorinqele sunr foir::
dinamice. Considerdnd numarul mare al oamenilor.
diversitatea acestora, cit ;i evoluqia in timp a omenirii.
putem spune ca nevoile/dorinqele sunt nelimitate.
Nevoile sunt determinate de influenqe ale mediului
natwral, dar gi de ale celui social.
r Trebuintele elevilor/ elevelor de la Universul Editorial SA sunt,
desigur, altele dec6t cele ale copiilor de la grddini!a, dar sunt
I
diferite ;i de cele ale tinerilor din lndia, Brazilia sau Maroc.
in acelagi mediu natural gi social care determina
nevoile se gisesc soluqiile pentru sadsfacerea acestora.
Oamenii utilizeazd, anumite elemente din mediul natu-
ral, iar cu munci, indeminare, cunostinte, instrumente
etc. reugesc si tranforme acele elemente in lucruri po-
apti trivite nevoilor ;i dorinqelor.
,,Elementeles*lizatepentnrproducereab-unu#of
e
satisfacerii trebuinqelor se numesc resurse.
Asupra resurselor se acqioneazd, ele fiind transfor-
mate in bunuri, cu scopul de a fi consumate (pentru a
satisface nevoi/dorinqe ).
Su analizdm comparativ resursele gi nevoile
El !

rtrurrurare a nevoilor
ti si la Psihologie in
pe dc'u: principii:
,oilo: ie la inferior la
Dcr';.1-..1, oamenii isi
or ::=-. -.i .le ordin su-
pen: :n mod multu-
r-
iecd'o- de ce spun oa-
m ner-oie de ceva"
f si dorinte ? ,,Mi-e
:e ae.,-a bun" este o
Caracteristici
resurse/hcnr:ri nevo?do:inqe
dinami.sm lent foarte dinamice
limitate (rare) virtual nelimitate
!Ce constatam? Caracteristicile resurselor fald de nevoi sunt
opuse. Ne intrebdm: ce este de fdcut? Raspunsul pe care il d5
5tiinla economica este: aceste caracteristici opuse trebuie astfel
corelate inc6t, cu minimum de resurse consumate, sa se oblina
o cAt mai buni satisfacere a nevoilor. n
Aceasta este problema fundamentah a economiei.
Specialigdi se referi la ea numind-o ralionalitatea uti-
?
lizlrii resurselor gi redau semnificaqia sa prin urmi-
torul raport:
Rapionalitat e (eficienyd) e conomicd :

Efect '-"'--"" _-s

"r-"- urmdrit Max.
Efort realizat
Lmr,rlizate ale ne-, Efort '""*'"' --s Min.
"tt'" realizat
EJect urmdrit
l"-ilouAe uman
[mdiile natural ;i Aceasta inseamni ci trebuie comparate rezwltatele
scontate (acoperirea nevoilor/dorinqelor) cu efortwrile
B [:cc-.fir:n'rie

r ealizate ( resurs elelbunurile consumare asrfel incit si

),
se obqini maximum de efea in .apoii cu eforturile
.sau si se minimizeze eforiul corespunziror
depuse
unui obiectiv urmirit.

I "3" ArncERE $r RENUNTARE.

COSTUL DE OPORTUNITATE

Resursele fiind limitate (rare), oamenii se vid nevoiti si

aleagd.intre destinaqiile posibile de utilizare. Drr; i;
condiqii de raritate, a ale[e ceva inseamna a renwnta la
1l1ceva,
Nu-i ugor si alegilpentru ca nu-i usor si,.rrrr.6.
Uneori nu gtii care vor fi consecintele alegerilor tale.
Alteori, pur si simplu nu poti sa renunti la ceva.
.Rezolvarea problemei alegere-renunrare necesiti
utiltzarea unor criterii. Acestea se definesc prin gusturi,
Orice alegere este si aspiratii, actiuni, iar, in ultimi insranta, prin ,oilporto_
renunlale. mentul si conduita noastre.
in alegerile din spaqiul economic exista un criteriu
specific, cunoscut prin termenul economic d,e costwl
oportunitdpii, cost de oportunitate sau costu/ aberna_
tivei sacrificate.

!)*st_ul de *partaln t:rfe este reprezenrat de beneficiul

(ciqtigul) asociar celei mai bune variante de actiune la
cafe s-a renuntat ?n favoarea alternativei alese.

effi 'tc "*--** *"

Sd preswpwn7m cd inigiatorii
firmei L,,;r-r,:,;l id*-i
rial SA aw ajwns Ia stadiwl comerci,tltzirtt t e;,tstei edi-'t
Alexandria
tate de ei;iinten;ioneazd sd o u-,dnd,i. .t;.ind d.e alrri
=+ intre piepele mai mwltor orase. Ci:;:g;,,ri/e ,rti*ot, ir!
I 10.000lei
flncpie de prepwrile { cererile locale sir-it: cele clin ,rhr*oi
Giurgiu + aldturatd. i

ffi1 12.CCC

Ploiesti
lei
OptAnd pentru varianta ,,pIoiesri,,. comerciantul a re_

ffi\\ 1n na.

Pite;ti
=
I^i nuntat la toate celelalte variante de actiune. Dar el o va
lua in calcul doar pe.cea nrai raloroasa (,,pitesti,.),
intrucAt nu le poate realiza pe roare simultan. Alegerea
=+
18.000 lei oportunitdlii date de ,,Ploiesti" . jl cost,i (renuiparia) la
cistigul alternativei,,Pitesti".
C.ostwl de oportwnitate reprezintd baza modwlwi de
gindire economic.
 Ce
:,;1 incAt si
m! -: , eforrurile 1.3. SrrrNTA ECoNoMrcA
.spunzitor
P.aul Samuelson, celebrul economist american laureat
al Premiului Nobel penrru Economie (1970),.o.rri,
derd. ca ;tiinqa econbmici ,,studiazd. modul'in ca.e
sunt utilizate resursele rare pentru a fi realiz,ate
E
mirfuri folositoare 9i pentru a ie distribui diferitiio,
oameni".
'rj s; r-ad nevoigi si J:.ul Samuelson (n. 1915)
Ca orice alti stiinqi, economia trebuie si satisfacd
u::-:zare. Dar, in
doui cerinte majore:
a::1:: -? renwnpa la
'L:-: isLrr
sa renunti. " si explice realitatea economica;
* si. reahzeze predictii asupra evoluqiei fenomenelor
"-e ,,-ieriior tale. economlce.
:-a:: ,:- aeYa.
e:*:-:t.e necesitd Studiind realitatea economica, stiinta economici:
:_
-,-::, tIlD gUStUfl,
-
o ofera indicii pretioase asupra modului in
!:- :::: comporta- .lueazA variabilele care o descriu;
.u."-",ro_
* formuleazn legitigi qi predicqii in functie de care:
:--,-:,::. Un CriteriU
--agenqu economici isi vor realiza planurile de
c::, :---:; de costwl afaceri;
i"; :,:.:ri alterna- - statul va lua anumite masuri de reglementare si
prevenire a unor dezechilibre.
nt:r de beneficiul
,.rte. de actiune la . $tiinga
economica are mai multe niveluri de abordare,
'cl eJeie. cele mai cunoscute fiind:
. nlicroecononria - panea care se ocupi de studiul com_
portamentelor econo mi ce individuale, al iaporturilor dintre
grupuri de indir-izi r cu.mp)ratori/vdnzarcri),respeciv a re_
latlllor de pe ptete sr drntre pieqe;
:' ,' E dito-
::ei edi-
. macroecon,.rnria -. partea care se ocupi de studiul
sistemelor economice de ansambl.,
uelt
4tes -
".oirorrrii
nale, structuri economice multinaqionale
natio_
,itate in ,"" i";;;;;_
qionale.
:cbema
in functie de grupul qinta caruia i se adreseazi. stiinta
economica poate fi prezentaape mai multe niveluri je
r-
=a:.-tlnlul a re- studiu: manual de liceu, manual universitar de baza,
-:-=. Dar el o va manual universitar de nivel intermediar sau avansar ori
- ::: ..Pitesti"), tratat stiintific.
::-- -';.:r, degerea .
Conqinutul unui manual de liceu se limiteazi la ni_
i -:,::trttarea) \a velul de cunostinle considerat necesar penrru un o
instruire medie. Astfel,
;:.r modul cel ";"i;;r;;.;;1, fi "r,"liz"t. i,,
',.odului de .mai general (ca fre&enti de aparitie a fe_
nomen.elor), exceptiile si fenomenele atipice ori com_
plexe trrnd rezervate manualelor de nivel-avansat.
 . -
i -,. 'S9 :,., ,,,,,,,,.',': * -* .- "-"-
Existi unele dezba-
teri asupra denumi- P;
riicorecte a gtiinqei
economrce: econo-
mie politicd, econo-
mics, economie etc.
Termenul de eco-
nomie politicd este David Ricardo John Stuart Mill ::I
legat de aparigra (1772-1823) (1806-1873) ..:
lucrarii Traitd de 1 l-.
l'economie politique (16L6), a francezului Antoine de
. ..:
i:_'
Montchrestien. in literatura de specialitate francezd. se
folose;te denumirea de 1conomie politiqwe (,,economie q
politica"). Chiar gi economigtii clasici englezi (Adam
Smith, David Ricardo, John Stuart Mill) foloseau .-:.
termenul de political econon'ty. >;
--l
Inffoducerea unei noi denumiri a fost opera eco-
nomigtilor marginaligti (neoclasici) care au dorit si in- *->,
troduci mai multi rigoare in gtiinga economicd. Pentru
::
aceasta, ei au propus denumirea de economlcs (,,eco- >:
nomie") similari celei de matltematics (,,matematici"). >:
i.r prezettt, se folosesc ambele denumiri Qtolitical
economy, economics), specialigtii romini optAnd pentru
dehumirea de economie.

-t.

::.:! proEecte de act*wEtafte

?. Formaqi grupe de cite patru elevi gi studiagi care sunt
Asadar. oportunitaqile voastre in legitura cu cariera doritd.
pentru cei interesat!" Lnahzaqi costurile de oportunitate in funcqie de ale-
Pr;
studiul gerile posibile. Argumentaqi fiecare alegere gi renun-
5. 5,=
acestui manual qirile coresp unzdto ar e t.

ide :
este doar Elaboraqi pe baza acestui studiu un portofoliu al
6. ttic
un inceput. carierelor care va agteapta.
d)L1,
Siuntem convinsi 2. Imaginaqi-va ci a\t incdt'si vi pute.gi
avea.atAgia bani ./. ^\eI
ei rnulqi permite tot ce vi doriqi. Mai intervine costul de nea:
vcr *ontinua acest oportunitate in acest caz ? Argumentaqi. Dar la ni-
dreln"l" velul intregii societiqi ? Argumentaqi.
 Pagfrmm Sm mwm*ssffir

Identificati diferite categorii de nevoi personale grupaqi-le conform

Piramidei lui Maslow.
in_mod corespunzS.tor caracteristicile nevoilor/dorintelor, respectiv
:- Qrupaqi
-lrhn Stuart Mill ale resurselor/bunuriior : limitate (rare), foarte dinamice,,rirru"l n"li-itat", .u
I S16-1873)
dinamism lent.

;-;..-iui Antoine de Andrei, elev in clasa a XI-a, are urmitoarele optiuni penrm una dintre zilele
r - ;: :;.re franceza se
:.-:
siptimAnii:
: - -: -: ; :t e (,,economie
Ciqtig scontat (lei noi)
-":.s::r .rgiezi (Adam
:::.: . \1ill) foloseau Si-l ajute pe unchiul Paul si-9i repare maqina.
Si vindi impreuna cu mama la araba din piaqd.
: : st opera eco-
-:-. Si distribuie pliante publicitare.
r -ir: .:u dorit sd in- Sn ciinii vecinului.
aibn grijn de
:;. .; -::omici. Pentru
-r::-.':cmics (,,eco- Si joace un meci de fotbal cu prietenii.
.::::: .. r-iatematic;" ). Si mearga in mod normal la liceu (la ore).
:=: -:.riri (political
; ::--:-: .-.ptand pentru completaqi tabelul. care dintre opqiunile de mai sus considerari ce esre
rationali si de ce ? Calculagi cosrul de oportunitate ! 3p.

4" Alegeti rrisgnr*sul c$rr{:t.

Raqionalitatea activitagilor economice presupune :
a. numai caracrerul obiectiv al scopurilor urmirite;
b.utilizarea stricti a mijloacelor in concordanra cu normele etice ale
societdqii;
c. urmS.rirea obiectivului final;
d. compararea efectelor cu eforturile astfel incAt si se maximiz eze raportul
i:-Jlatl care sunt
efecte/eforturi. 1p.
:- -ariera dorita.
:: :;nctie de ale-
Precizngi dacS urmit*arene
.--:ere si renun-
afirmatii sunt aclevirate {A) sag {als.: (F}.
Stiinta-economici studiaza modul deutrlizare a resurselor narurale pentru a
identifica mereu cele mai bune tehnologii de fabricare a bunuriloi. 1p.
portofoliu al
Microeconomia srudiaza efectele schimburilor economice internationale
asupra cursului de schimb al monedei nagionale. 1p.
va putetr Nevoile sgcia_le reprezinta trebuinqe ale societitii umane in general,
costul de neafectAnd individul. 1p.
Dar la ni-

Noti: Se acorde 1 punct din oficiu.

 q inConsumatorul
consum
gi raqion alitatea
I

2.i. DrnrvrRE sr cARAcTERTZARE

2,2. BurrruRrr.E gr snnVtcule -
OBIECT AL CONSUM$LIJ'.....
?.3 " CoupoRTAMENTurnanoNar
AL CONSTIMATORULUT'

Eleoii ;i elersele care t;i exerseazd cuno;tinpele economice

prin simwlarea activitd;ii firmei [Jnioersul Editorial SA
;tiw bine cd, pentru a-1i atinge obieaivwl economic de
ob;inere a unui profit, este neisar ca producpia editoriald
sd rdspllndd nev oilor, dorinpelor consimatorilor, clienpilor,
cititorilor. Ce tip de retistd este cerut? Ce domeniu de
informapie prezintd un interes mai mare ? Ce tsi doresc
elepii/elevele de la revistele lor?

Sd. desprindem imprewtrd semnificatia acestar fretre-

hAv'i.

Dupa ;l:'
nare- buli
2"1. Dsn'nvrRE sr cARACTERTZARE t gri7\p,;;w
can,i co
in viata de zi ct ziin mai
.hrecare persoani se manifesta bun arra
multe ipostaze. Din punctul de vedere cesar, c!-
"l ".orro-i.i,
doui sunt ipostazele care prezinti interes: aceea de alt bun
consufttator si aceea de prodwcdtor/intreprinzdtor. . subs:i::t
Orice persoani se manifestd, mai intAi in calitate de poate I
consumator. bun in ;
Cererea de relrste Dupa mur,
este oproblem: rnportanti Consumator este orice agent economic care acqio- cula. bua;
pentru editorr. neazi.pentru a-gi procura bunurile si serviciile necesare sunt:
satisfacerii trebuinqelor. I m{lf!.trc
sumator
r Elevii si elevele firmei de simulare se ?ntreabd care este rolul cump;r;
consumatorului in economie
t nenTr;l:-t
e
rlte 1n :
, itr economie, producatorii igi stabilesc oferta (ca tip
de bunuri si servicii, ci.tre i:,
canrirare, calitate gi structuri) in
funclie de cerinqele consumarorilor. Nevoile d" coniwm
sau P:l
mint, s:
orie n,te az d pro ducpia, iar producitorii, prin departamen-
ziune::,
tele de publicitate, influenqeaza .onr.r-.tl. Producqia este
 Trisiturile consumului la un moment dat sunt: o anu-
mitd dimensiwne (volum), o anumita strwcturd (alimente,
imbriciminte, locuinqi, echipament casnic, sinitate,
transporruri, timp liber, culturi etc.). Aceste caracteris-
tici sunt determinate de: volumul qi structura nevoilor/
dorinqelor, nivelul veniturilor, obiceiurile de consum,
modi etc.

2.3. CoTvTPoRTAMENTUL RATToNAL

AL CONSUMATORULUI
2.3.1. Costul de oportunitate in decizia de consum
Co*portamentutiafiOneta:ta* iiom"iesteacela
,care,asiguri un'maximu* dt s-atistaCqii,in consum cu
un minimum de cheltuieli; acesta se ghideazildui;
cri t eriw I eficienpe i e conom ice.

Multitudinea trebuinqelor existente in orice moment

si caracterul limitat al resurselor (venitul limitat), il de-
termind pe consumator si aleagi, sI decidi ce consideri
ci prioritar.
este
Costul de oportunitate al deciziei de consum este
definit prin valoarea renunterii consumatorului. Daci
nu chelruie;te o sumi de bani pentru aachiziqiona bunuri
de conr.r-, individul po"r. actul consumului. irt
"irrarra
acest sens, el compari efectul prezent al consumului cu
un efect scontat intr-un moment viitor. Banii nechelrui{
sunt economisiqi. s Cu totii economisim pentru a ne putea
cumpdra ceva intr-un moment viitor: un calculator, o masind,
o casd noud, frigider, home-theatre, DVD etc. r e
Atunci cAnd va lta decizia de a cheltui o anumiti
suma de bani pentru consum, individul va alege intre urmetoa
diferite bunuri qinAnd cont de costul de oportunitate.

Cititorul/cititoarea cdrwia i se adreseazd Unioerswl

Editorial SA dispune tntotdeauna de un bwget limitat.
Are nevoie de o reaistd care sd-i satisfacd preocupdrile
;i aspira;iile sale, dar t;i dore;te;l O istorie a fotbalu-
Lui, o bijwterie, o bluzd nowd etc. Venitwl disponibil ii
permite achiziyionarea wnui singur bun. Pornind de la
ideea cd reoista o ?oate imprumwta de la colegi, se
decide pentru ceea ce i;i dore;te mai mwh, O istorie a
fotbalului. Alegerea sa a tnsemnat, totodatd, o renwn-
pare. Revista la care a renunlat reprezintd costul de
oportunitate al alegerii sale.

:l , .:-_:-1: Jat SUnt:
:tcturd (alimente,
.asnic, sanitate,
| ::-. -\ceste caractens-
r:- si srrucrura nevoilor/
L\T1O\.{L
1 utilitate economicd. Utilitatea economici redi legitura
i;r decizia de consum
rxlsumatorului este acela
rdsfacrie in consum cu
rsra se ghideazi dupd
:i:::-:- in orice moment
' '.-=:jiul limitat), il de-
i :: iecida ce consideri
le.-iziei de consum este
-:,:sumatorului. Dacd
r::--: ..- achizitiona bunuri
::. ,-;r;1 consumului. in
,.i consumului cu
":.::
'-':,: :. Banii necheltuiti
-
::-''u
a ne putea
-, aior, o masinS,
Consumatorul si rationa
O anU- 2"3.2. Utilitatea economici
_ Se spune ci bunurile sunt utile, adica au capacitarc..-
de a satisface nevoile/dorinqele oamenilor. Din aceasta
perspectiy;, utilitatea are o determinare obiectir.a.
deoarece capacrtatea de a satisface nevoile/dorintele
oamenilor sebazeazi pe anumite caracteristici proprii
unui bun. Dtn perspectiztd economicd, intereseizS,- cAt
de mare este efectul unui consum, adici reacliile consu-
matorilor. Misura acestei reacqii in consum se numeste
existentd intre caracteristicile proprii ale bunurilor qi
nevoile si preferintele consumatorului.
Utiiitate* e*$i?CIffiic$ consri in satisfacda resimtiti de
un individ ca urmare a consumirii unei cantiteii date
dintr-un bun (combinaqie de bunuri).
Dar reacqiile indivizilor por fi diferite chiar pentru
acelagi bun. De exemplu, unii elevi sunt microbigii, alqii
vizioneazS. din cdnd in cAnd un meci de fotbal, algii sunt
neutri, iar algii nu agreeaza fotbaiul. Aceasta inseamni
ci utilitatea economica are o dererminare subiectivi.
Caracteml subiectiv al utilitatii economice o face si
fie diferiti de la individ la individ si chiar la acelasi
individ in perioade diferite ale existentei sale.
Factorii care impun diferenqa de utilitate a aceluiasi
bun in raport cu indir.izi diferiqi por fi: volumul, srruc-
tura gi intensitatea nevoilor, situaqia economici, pre-
ferintele, nivelul de cultura, obiceiurile ;i tradiqiili de
consum.

--.--:ui o anumiti Sa analizd.m Eleztii / eleoele de la firma de exerci;iu IJnivers Edi-l

:-- r-a alege intre
:: lrportunrtate.
:::-:.zi Unhtersul
:t,. Jtl{t limitat.
:.:.:"i
preocupdrile
,,:. Pornind de la
-ie /a colegi, se
'"::tlt, O istorie a
-:,,cl,ttd, o renan-
:zii'ttd costwl de
urmitoarea situatie ! torial se atteaptct la o lungd zi de lucrw dwpd terminareal
cursurilor. Trebuie sd se recreeze pnlin ;i ld se brdneascdl
pentru a da un bun randarnent tn continuare. Iau loci
la o masti de pe terasa din parc. Comandd feliute dei
pi.ine prdjitd cu ulei de mdsline ;i ro;ii (bruscbetre) -l
aw inyeles lec;ia alimentaliei sdndtoase. Este rinduli
wnei fete si pldteascd. Mkinile se tntind, nerdbdritoare,l
spre prima feliwpd care este savuratd la maximum sit,
repede de to;i. (Jrmeazd a doua felie care este con-
swmatd in timp ce tncep sd discwte. A treia feliup,;
pentru unii/unele este fi ultima, A fost suficient. Al;ii
continwd, vor sd se sature. Ce rdmhne iau /a pacbet.
Poate mai tkrziw vor aaea ne,uoie d.in nou de forpe
proaspete.
 .
Se observi.
ii, p" m;sura cresterii consumului, ni_
velul satisfacqiei cre;te din ce in ce mai greu, pand ;and
consumarorul (elevii) se sarura (intervlne senzaqia de
salietare). Mai mult, satisfacqia furnizata de ukimele
unitiqi consumare este mai mica decAt aceea furnjzatd
de primele unitdqi. in cazul in care consumul ar con_
tinua pi dupd^pragul de sagietat e, ar apdreao senzarie de
drsconforr. Aceasti srare neplicuri poate fi asimilati
unei utilititi de semn negari;(dezuriiitate).

E.o,ro-istii analizeaza siruaqia de mai sus in limbaj

ll
Ieconomrc.
Utilitatea marginali (U*g) redi satisfactia pe care
o resrmte o persoani prin consumarea unei unititi
suplimentare dintr-un bun.
rEconomi;tii au in vedere cazur satisfactiei resimtite de consu-
mul fiecarei feliute suplimentare, din exemplul dat. r
Utilitatea..marginali se determind. ca raport intre
sporul de_ utilitate obginut prin cresrerea cu o unirate a
consumului:
unde:
rr LUt Ut,-Ut"
LX =ffi
L-:- si L'i,- - nivelurile uti- umg-
irr...:ir totale in momen-
i;.e ,-- si r-
-f- sr ,f- - canritalile consu-
n;.re din bunul X in mo- Utilitatea totald (Ut) redn nivelul satisfacqiei totale
n-ienrele r, si /o resimqiie de pe urma inrregii acqiuni J" .orrsrrr.r. Se
ll . - modificarea utilitarii calculeazd nivelul cumulat ca sumi a utilititilor mar_
itrtilC ginale. Aici stiinqa economici are in vedere sarisfactia
.\-f - ::odificarea canriritii obqinuti prin consumarea rururor feliutelor pentru fie-
care elev:
Ut =ZUmg
Reguia u:
Evolwpia utilitdpii marginale este redati .r utiiiratii:
^ d,e Legea lui
Gossen sau legea wtilitdpii marginale drrrrriArdr. u*g
Aceasta se referi. la faptul ca, pe m-asuri ce creste canti_ -7, =
tatea consumati dind-un bun, sporul de udlitate este f-rn".-
din ce in ce mai mic, deveni.rd ,rul (zero) in punctul de - 's i
salietare. Odati cu cresrerea cantitetii consumate (vezi
T;'-
unde:
tabel gi grafic, p.17):
t utilitatea totald cre;te, dar cu o ratie descrescitoare, Umg, st I
zinra utilii
pAni la un punct de maxim (= saturare), dupa care incepe nale genera
sa scada; marea bunl
n
utilitatea marginald descre;te, dar este pozitiva, iar P., si P.
^ in
pina punctul in care este egali crt zero (acest prr.i bunurilor.
 ,:lsumului, ni- coincide cu acela in care utilitatea totale este ma-rinr:-
r:.; .::u, pani cand dupi care utilitatea marginala devine negatir-i i)ri:
L;. ::1. senzatia de zonain care utilitatea totala incepe sa scada).
:::.:.:: de ultimele
;.i: ,.;eea
_-:- - --^^
fixnizatd
{.-.--:*--y

;-:sumul ar con- f*"*"

l Variatia utilitS!ii
l:.rea o senzatie de
!

:oate fi asimilata 27
24
.:,::are). ED
21
1a
5

e mat sus m llmbal

:) l:
6
=e 6
7
3
0
: .:.:isfacqia pe care I

:::-a unei unitdqi i

I
!
i Cantitate din bunul X
i :
j I

: '=: '.ttite de consur ,

LL, !

-: - lat. x Graficul utilitagii marginale si utilitiqii totale

raport intre
cu o unitate a
3..3.-*. Maxi mizar e a s a tis f actiei consumatorului :
programul de achiziqii

Scopul oricarui consumaror este o cit mai buni satis-

facere a nevoilor sale. Atingerea acestui obiectiv se
, totale poate realiza numai cu conditia manifestarii unui com-
--:'.-::sfactiei
:r COnSUm. Se portament rational. Parametrii firesti intre care se mani-
: ..::liratilor mar- festa comportamentul consumatorului sunt: wn rsenit
-,':'iire satisfacqia tntotdeauna limitat si trebwinpe nelimitate, de unde
i-::-.rr pentru fie- nevoia de a alege intre mai multe bunuri cu utilir;ri
diferite.
Alegerea consumatorului rational se conduce dupi
criteriul eficientei economice: maximum de satisfacere
Reguia di: maximixare
a trebuintelor cu un minimum de efort sau cheltuieli.
,,

;;:.:i. de Legea lui

rl utli;rati;:
Este ceea ce determind elaborarea unui program de
;.. ;l.escrescknde. U*g* U*g, achizipii.
D_D-
:: ;- creste canti- I'x --A
I'Y De cele mai multe ori, oamenii consumi combinatii
, ;- urilitate este U*g* Px de bunuri.
:: in punctul de U-9, Py
.irrsumate (vezi unde: Bugetul trebuie astfel alocat incAt ultima unitate
Umg* si Umg, repre- monetari cheltuiti penrru achizitionarea unui bun si
:t i.screscatOare, zinti utilitiqile margi- duca la obtinerea aceleiasi satisfacgii suplimentare prin
. :--:i care incepe nale generate de consu- achizitionarea altui bun. Acesta esre continutul legii
marea bunurilor X si Y, wtilitdpii marginale pe unitatea monetard, formulate
:: .'sre pozitivd,, iar P* si P" sunt preturile
de P. Samuelson. Este regula de maximizare a udli-
1r: --' acest punct bunurilor.
tnqii.
fuffi_:i:-rfnls
r ile
$tiinga_economica are mai multe soluqii pentru elaborarea unui program de achi-
zitii. .Ya prezentam in conrinuare una^dintre soluqii, consideiatd'ri-pit ;;
actualitate. Evident, erista si alternative. ii
Alegerea rationala presupune ca punct
{e p-ornire informaqii cu privire la utilitatea
marginali a iiecarei doie consumate din fiecare bun, qinand .6rrt d" b;g.;;i;;;;
poate fi alocat consumului.
considerand bugerul alocat consumului, B (bugetul de consum), si doui bunuri,
X si Y, \-om a\-ea urmatoarea relatie:
R-,-.D
':-') -,,.D tY,
unde:
.r 5i .: - cantitatile ce vor fi consumate din
bunurile X si Y
P, si P. - preturile unitare ale celor doui
bunuri
-\ceasta relaqie arati modul in care va fi
impirrir bugerul de consum intre cele doui bunuri
si sc nume sre restrictie bugetari.
Obiectir ul consumarorului va fi maximizarea
urilitatii torale, tinAnd cont de restricqia bugetara.

a
Consideram doui bunuri de consum X si Y care au pregurile px 3 u.m.,
= p, = 1 u.m.
!_: .g":y".ator dispune de un buget B = 17 u.m.
Nirelurile utilitatilor marginale corespunzitoare cantitatilor consumate din
bunurile X gi Y sunr reprezentate in tabelul urmiror:
t'-'.-"-*-
]L**_-_*:--'___
Cantitate 2 3 4 5 6 7

Itc t6 14 *3 9 16:.
-t-*) l
Lmgr . l1 9 6. 5 '.4't:
z ,,:'.ll:.

Combinatia de bunuri care maximizeazd,utilitatea totala este indicati de relatia:

Umg, P. Aceasta insemni,
;-- !:! =
U*9, -It, in cazul nostru:

Ump. i
I
ffi=t'L-g^=3Umgv I

Vom selecta acele valori ale utilititilor marginale pentru care IJmg" .rr. d. ,r"ij
ori mai mare decit U-g". !
Perechile care se formeazain tabel sunt: 3/1,6/2, j,2/4, 18/6. I
i
 Consumatorul si ionalitatea in consum 19

Dar consumatorul trebuie sa se incadrezein suma de bani disponibila. Adica

rnui program de achi- --- : rn-ine restrictia bugetard, :
rsideratd simph gi de -r'P_r +y. P"<8, adicd.:x.3 +y. l<17 sau:3x+y<17
cu privire 1a utilitatea \ceasta inseamni ci individul poate cheltui maximum t7 urutdgimonerare (r.-.).
I cont de bugetul care Restriclia bugetarl, va impune o selecgie suplimentard a combinatiilor posibiie
:; soluqie a problemei. Vom verifica restricqia btgetardprintre combinaqiiie selec-
srrm t. si doui bunuri, :re in prima etapd,, incepind din partea dreaptd, a tabelului. Aceasra deoarece:
-:ilitatea totald' este maximi pentru un singur bun atunci cAnd utilitatea marginala
rste zero (minima pozitivd.), iar oamenii au tendinqa fireasci de a consum a cit maj
:r::lt.
Prima combinaqie,3/1, presupune cAte 7 unitdgi din fiecare bun. VerificAnd
= restricqia
bugetari, rez:ultd": 7 . 3 + 7 . 1 = zB > 17, deci combinapia nw poate
fi realizatd cw acel bwget.
=+ A doua combinaqie, 6/2, presupune cite 6 unitiqi din fiecare bun. veri-
ficAnd restricqia bugetari, r.ezulta: 6.3 +6.'1. = 24>17, deci combinapia
nw poate fi realizatd cu acel buget.

=A treia combinalie, 1,2/4, presupune consumul a 4 unrtdti din X si a 5 uni-

tnqi din Y. Yerificdnd restricgia bugerar;, rentltd: 4.3 + 5 . 1 = 17, deci
combinapia x = 4 ri V = 5 reprezintd solupia cea mai bund.

*< proiecte de activitate

,:rr.'.,,,,t:t-

=3u.m.,Py=1u.m. G ,,,,;2.,,.,',&
Fiecare dintre noi
ilor consumate este, in rnod firesc,
consumator. Studiul
economiei ne poate
aiuta si devenim
consumatori
ragionali. Chiar dacl
.1.
nu vom vtlnza zrlnlc
n indicari de relaqia la cumpirituri
,programul de
achizitii", ne vom
aminti de principiul
care sti labaza sa;
cea tnai bwnd
satisfacgie posibild. a
neaoilor care se poate i
abgine cu un buget : Prezentaqi intregii clase rezukarcle anahzelor obti-
limitat !
. 1. Analizagi bugetele familiei voasrre; calculati ponde-
. - rile pe care le au urmiroarele chelruieli in bugerul
, familiei: chelruieli penrm hrana, cheltuieli pJltru
i spectacole, chelrui.ii p".rt.o ,rrrtin.."" copiilor la
i gco"le, chelruieli petrtru intretinerea lo^cuinqei,
, cheltuieli pentru luarea mesei la restaurant.
Care sunt conclu zille care se desprind ? Prezentati in
: clasi concluziile analizelor indiviiduale
Comparati-le, insotindu-le de argumente.
;2.Formagi echipe de cite parru elevi. Completati o
, listd cu nevoile personali de consum gi piezentaqi
' colegilor de echipa ce decizie de consurir veri lua
i dac{agidispune dle un venit de 100 de lei noi.
r Analizaqi impreuni raportul nevoi-resurse, ale-
a, gere-renuntare si semnificatia costului de oportu-
nltate.
. nute de echipe. Nu uitaqi si vi argumentaqi opiniiie.
 i:CCr'l,:i'nie

ffi,-egg e*ra .-,{* e.y*a Hnsmrw

-1r. Grupati urmaroai-ele categorii de cheltuieli: pentru

hrand.,penrru medica_
mente' p-nrru a lua masa ra restaurarrt, p-"nt.r,
imbrec;mint., p"rri*
intrerinere; ioci:inrei, penrru concedii.i" ,rir**r;,^;;;;."
in doi: , ; 'l.,ane, A..- cheltuieli specifrce pentru excursii erc.,
un nivel
" de trai scazut si
B - che lruieii specifice penrru urrtirrel d.irri
.idi.;- 1p.
:' .--.i ..,,;:jii.: t.,:t".r..
Pur::;i maxim al utilitiqii torale:
,_le
2. cSl: punctul de maxim al utilitdtii marginale;
b. cc,i:cidc cu valoarea 0 a utilitnqii '
-".girr"le;
c., csir' precedat de cresterea.u.tilitiqii
toil. cu o ratie crescitoare;
d. c-ric- urmat de cresterea utilitiqii iot"l".
1p.
"3. D:'ca rretul bunului A este de 2oo de unititi monerare, iar ar
est' bunurui B
53o/o mai mare,
echilibrul consumatorului se reali'zi,azi atunci c6nd
'u
r";'porrui utilitiqilor marginare dintre bunurile
A gi t;r;;,-'
a. 1 : b. 0,56; c. i,5; d. r,66. 2p.
+" Canrirerile consumate din bunurile X si.y.gi.utilitaqile
marginale corespun_
zaroare acesrora sunr reprezenrare in iabelur

Q :t"tu"*]-
"r*;;;;,'^-^"'
..

L'ing.,
1,4 Ii to
L
L ii)o. _ _L*;: _ 1
,, I ,, i--^;--f-^; -*.
l':
.-*" * - "*._..""... "

? i: : :. i'j"
I ..;;;;;;,1ilp,;,,
ul bunului f;;
b"ffi t.,tT *E;n""fi Y sunr, in
ordine. "t a"
7a, 2a si 10 u.m., programul lriiii';;;;il;.;#;#l
tatea totala este: ""t
2..t=1- t, =5.
b. r = l- r = i.
C.-\'= l. r = l.
d.x=-t. , =1'.
2p.
-::-,2:::: _

Pree iz:rii r-i;rc j, ii'mi.ii,-:-iri* aiirruarii s*nt atjrv:ir.rti.:

5, Maximizarea utilitdgii r. ,.rlir.,^.i"prr";r;;;."".;i.; ii\i sau false {}r},
totale in raport cu bugetul de corrsum.
''----D-^ *"i mari utilitati
1p. -
&" Utilitatea marginali esre 0 atunci cind
utilitatea totala creste. lp.
cregterea cantitegii consumate dintr-un bun determirra
...r,t.r.a din ce in
ce mai ampld a utilitatii totale.
7p.
Noti; Se acordi 1 punct din oficiu.
 S c.r"r."
I
I

3"1. LBcpl cERERrr

'::.:. tentru medica- 5.2" EresrrcrTATEA cERERrr
: : ::'.-- :.minte, pentru 3"3. Arlr FACToRI cARE TNFLUENTEAzA
: -1::-rl eXCUrSll etc., ELASTICITATEA CERERII
-:" :- J.e lral SCaZUt Sr 3.r$. ImponrANTA IRACTTcA A cuNoASTERlt
1p. ELASTICITATII CERERII

Fiecare dintre noi, tn calitate de consumator, wrmdrege

ckt mai buna satisfacere a nevoilor. De aceea devenim
cumpdrdtori. Pentrw firma de exercipiw Uniztersul Edi-
;:asaatoare; torial SA, grupwl d,e eleoi tntreprinzdtori are nevoie de
1p. consumabile. $i-au creat deja obiceiwl de a wrmdri
,,ofertele promofionale" care Propun preluri atractive,
:e. rar al bunului B dar ;i perioadele de lichiddri de stocuri tn care aw loc
Jizezza atunci cind
,S:': mari reduceri de prep.
2p. Care este legdtwra dintre prep ;i cerere ?
Cutn inflwen{eazd dcedstd inten;ia de cwrnpdrare r
i-:.::::ale corespun-
Ce alyi factori exercitd influenpe asupra cererii !
natd cftteaa d.intre intrebdrile la care vom rdspwnde tn
xsntinuare.

3.i. LBceA cERERrr

- ::-::---r Y sunt, in
:"-'. ::,'-z e azi utili- Labazaformarii cererii pe piagi stau nevoile sau dorin-
=.
tele. Cererea nu se identifici insi cu nevoile. Altfel spus,
nu orice nevoie devine cerere pe piaqn. Condiqiile pentm
ca o nevoie si devind cerere sunt:
e se poatl fi satisficuti printr-un bun care si ia forma
2p. de marfa;
Depozit de calculatoare
* si poati fi susginuti de capacttatea de plata pen-
-\ s:ru false iF), tru achizitionarea mirfii respective, devenind astiel
,: ::-,.: mari utilitiqi solvabild.
1p.
1p. Cererea prin cantitatea totale dinrr-o maria
se defineNte
.!is:erea din ce in care este doriti si care poate fi cumparaia (erista capa-
1p. citatea de plati), intr-o anumiti perioada, la un anumit
i ::rct din oficiu. Pret'

l*-
ffi
ffi

ffi
g .4; Cererea pe piaqi se manifesta printr-o anumita mirime
si stnrctura.^Aiesie caracteristici ale cererii dinamice,
Pentru firm'a lor cle ',-t
ie modificn in funcqie de mai mulqi factori: preg, venitu-
exerciyiu, ele'oii si ele--'ele
rile consumatorilor, tradigii de consum, modi, sezon etc'
au o mulYime de 'te--oi Dintre ace$tia cei mai importangi sunt: prerul gi veniturile
un spatiu rit.ti ti1,''re,:
consumatorilor. Relaqia dit t." cantitatea ceruti 9i pregul
mai m u/t e c.i /c :t I -;t o,ir e,',
unui bun este cunoscuta ca legea cererii'
proSra14e c?t ,dit,t-
re_m a (i,c:.;,.. . .li: t lt er e, t*gea *:er'*rii redi relalia inversi dintre sensul modi-
CD-tri .:r. in tnod li*ri; mirimii preqului unui bun ;i sensul modi{icirii
e';'ideit..,::, ciispun de cantitilii cerute din bunul respectiv.
t'en:; :,. 1. aa t,1t' Pentru
Astfel:
,q 6,, ti;7.; t'
--r,;. O:f,tl ttt tOate e dacdprequl unui bun creqte'aces-t lucru determina
Ittc't':,)1.': :ii c.1r au ne- din bunul respectiv (con-
sciderea cantitilii cerute
-_ot,e , S:r,,;-r. Je bani de
tracti^ cererii);
C.tr -i.::t:t'1 toate fi alo- * dacaprequl unui bun scade, acest lucru determina
cJ,.;. ::'::':t ti sailsfaCe
cresterea cantitelii cerute din bunul respectiv (extensia
ii:t,i:-t: ,t l.-rri dintre ne-
cererii).
--r-.,i. ,-t:t';e i:et'oi pentrU
ai
Y-.*-"---^.--..-S---'- **---*."'--_
6,;.t'; ;;,;i51.;. si suma de !

b.,.,, : .i. : : oi: ib ila pentru

: La centrele de aknzare angro' prepwrile sunt mai mici' 1

.;. i:!:;.;. .t't cumpdrdte

r ; i.' ; 7 1t.' 1,i. Cef efea. l:::.::y:::yI:d::':k?l-1*?:7i"1!!-!!!!-*?:!!i21,
Consideram ci o firma urmireqte modul in care
variazS, vdtzarrle pentru un bun X' o marci de CD
(blane ), in funcqie de prequl de vinzare'

vARIATIA ceNrtrAnr cERUTE iN EuNclrr' DE PRET

ls
\ q,s
l4
II .-x:s-': --di
!! ".=:

iiL';0 ri
C
: 0,5
i0
20 50 60 1A 80 90 100

Cantitatea din X

Graficul curbei cererii

Dreapta C curba cererii qi arata o cre$tere

se numegte
a cantiti;ii cerute din bunul X la o scadere a preqului'
 , - ='=. 23

::, ::'- o anumit; marime ; ]", ELASTICITATEA CERERII

: : ;:..rii sunt d.inamice,
-: -..irori: preq, venitu- Elasticitatea cererii relevi modificare a ir:::'-::-- - -:.,:
-.
,.::::. modi, sezon etc. datorita. unor variaqii ale factorilo r cauzali. D i:: r'. ,. : . ,
-,::: pretul si veniturile cei mai importangi suntpreywl qivenitul coit5:1"..':
-.:::,.,rca ceruti si
.4
pretul -' Elasticitatea cererii in funcqie de pret
-, i'n.
Indicatorul care ne arata mlrlmea elasticir;:-, -

;. J.lll'e sensul modr- funcqie de pret este coeficientul de elasticitate a/ c,,, .

i .i sensul modificirii in funcyie de prey (Kec/p). Acesta ne arati gradul s,.-.

mirimea modificirii cererii in functie de preq.
AC C,- Co
K"r/p = -Co --
Co RC
.--si lucru determina
AP P,- Po
--
- ,. r'cspectiv (con- RP

:::.t lucru determina AC -

1
variaqia cererii este C, Co
Pa
-
- r...spectiv (extensia co - cererea initiali
M - variagia pregului este P, Po -
D
10 - pretul initial
Ar-' Rp - ritmurile de varialie ale cererii, respectiv ale pretului
(vezt Anexa 1)
. ';.c St4flt mat mtct. Semnul minus exprimi o relaqie inversi intre pret si cantitatea
'.:. ::,iti ckt mai mari.l
" - ceruti.
.,..,..".-.,:l
.r:e modul in care Tipurile de elasticitate a cererii in funcqie de preq
lr,. lr marci de CD 1. Cerere elastici - atunci cAnd Kec/p>1: modifi-
.-..:l't', carea pretului determini o modificare mai mare a canti-
titii cerute, in sens invers (cresterea pregului cu x"/o de-
:, \CTIE DE PRET termini sciderea cantiti{ii cerute cu mai mult de x% ).
Bunurile cu cerere elastici sunt, de regula, bunuri
; I;;i; substituibile.
i
e;i
+ol3s12ei
.! ".....__.!.". , ; Bunwrile de folosinpd indelwngatd au, de obicei, cerered
elasticd, de aceea reclamele care anunpd importante re-
dwceri de pre;uri sunt foarte frecrsente pentru acest tip
de bwnuri (awtotwrisme, calculatoare, imprimante, nta-
in afarit de bunurile de
nitoare etc.). De aici prodwcdtorii
stricti necesi t ate, pr ezintd ;i vhnzdtorii -. r..,i'

elasticitate subunitari : trebw

! /- 1 g ; :
.t
r
! p y_1c yi 9
o
?, : ! V:'-ily
:.':.1 1 e
_?_
r, .

'bunurile pentru care 2. Cerere inelastici - atunci Kec/p <1 : nodrfr;:r.e a

este greu de gisit un
produs substituibil;
'bunurile a ciror cum-
pdrare este imposibil
de aminat;
'bunurile care sunt re-
lativ ieftine.
preqului determina o modificare mai micr r i.,irrirrrii
cerute, in sens invers (cresterea pretulr-ri cL: .r. t,, dete r-
mina scaderea cantitelii cerute cu mai pr.rt.rn iie .'r''o ).
Bunurile cu cerere inelastica sunr. cie o'r.icei. bu-
nurile de stricti necesitate, pentru ca tat: de .-Lcesrea
consumatorul se afli intr-o relatie cle dependenta, nu
poate renunta definitiv la cumparar.ea 1or.
. 24 Lconomic
t#tr=
Dacd prepulPeneral al hhrtiei cre$te, cantitatea cerwtd
nu uA putea sd scadd deckt pwpin, pentru cd hhrtia in
activitatea wnei editwri este de st;icfi necesitate; de
aici se pot trage concluzii practice pentru produc,itori
ohnzdtori.
;i
3. Cerere cu elasticitate unitar| atunci
Kec/p = 1:modificareapretului determini o modificare
egali, a. cantitatii .erute, in sens invers (cresterea
pretulur cu x%o determini sciderea cantiteqii cerute ror
cu x%").
4..Cerere perfect inelastici (rigidn) atunci
__
Kec/p = 0: modificarea pretului nu Jetermini nici o
modificare a canriri.tii ..tit. (".r"r., este rigidi). A..ri
c:re{e apare pe o perioadi d; ri;; foarte scurr;
tip 4"
fp"ti.iii.de piald) cindiumparitorii nr, ," pot adapta
Ia condrtille de pe prati.

E;te ca7u./ wnor oferte promotionale ,,tn limita stoculwi

dtspombtl" care.sJir;esc brusc,
fdrd a ldsa cererii timpul
necesar sd se adapteze.

,...5.
C.r..: perfect elastici - arunci Kec/p = : mo_
dificarea oricit de mici a pregului determin; o variatie
foarte mare a canririlii ..i.rt". Esre un ,^,l;^;ti-"ir"
descrie tendinta de variagie a cererii. CAnd variatia
pregului tinde spre zero, variatia cantititii cerute tinde
spre infinit.

9- ;jfu..*
U.n y.rfel de exemplu
rTF--_ .poare fi intilnir pe piata finon_i,
ciard in cazul achizitiilor de- acyiuni in'scopul irelu,i_,,
rii cont,rolulwi asupra ,ro, ,orlirui;i pe oi;irii (aezili
r - -'-'-"''"
lectia 12 - ,,Piapa capitalurilor"). ' '-"'"i
.:,- Elasticitatea cereriiin funcqie de venit
Cererea este, de regula, intr-un rapofi de d.eter_
minare directd, pozitivh fata de modificarea mirimii
venrtului consumarorilor. Astfel :
'. daca venitul consumatorilor creste, aceasta de-
termini cresterea cererii ;
Ofertele promotionale atrag ,', dacd venitul consumatorilor
scade, aceasta deter_
clienqii. mina sciderea cererii.

hs -- ::. cantftatea cerutd
I gn:, :.?ttt'u cd hirtia tn
b i.' *::ri necesitate; de
nr:,. i :,::ru producdtori ;i
hete unitari atunci
nh: :=i;rmini o modificare
in, .=ls invers (cresterea
cide:ea cantitdqii cerure tot
rstica (rigidi) arunci
:luiui nu determini nici o
Jererea esre rigidi). Acesr
crarla de timp foarte scu.rte
:parirorii nu se pot adapta
stocwlui
timpul
-::.:nciKec/p=:mo_
r;-J: -l
determrna o variatie
e, Esre un caz limita care
; :ererii. CAnd variatia
i::a ;;.ntitatii cerute tinde
Indicatorul care ne aratd. mdrjmea elasticitatii e_sie
coeficientwl de elasticitate al cererii tn
funcyie de ;,enir:t,.,
consumatorilor: Kec/v
AC
K,=v=
Z; _Rc
(Ll'u^V
Vt-Vo -R;
E vo
unde:
AC - variatia cererii este C, - Cn
Co - cererea initiala
+y - variagia veniturilor consumatorilor este V, _ Vo
Vo - venitui iniqial
Ro Rr, - ritmurile de variagie- ale cererii, respectiv ale veni_
turilor consumatorilor
Atunci cAnd venitul creste, creste si cererea, dar nu
in aceeagi masuri pentru diferite bunuri marfaie,
rpen!ru bunwrile obi;nwite (normale), vanatla ve-
niturilor consumatorilor determini o variatie de
acelagi sens a cererii (Kec/v > O);
. acele bunuri pentru care Kec/v < 0, adici variatia
veniturilor determinl o variatie de sens contrar a
cererii, se numesc bunuri inferioare.
Un exemplu tipic de bwn inferior este pi.inea. La o cre5_
tere a aeniturilor, oamenii conswmd mai pwpind phine,
intruckt $i sporesc conswmul de bwnuri ili*rnirc di
calitate swperioard.

Cdutaqi voi ingivi (individual sau pe echipe) exem-

ple adecvate de bunuri normale, reipectiv'de bunuri
inferioare.

ctie de venit 3.3. erllFACToRT cARE TNFLUENTEAZA

::r-*:. raport de deter_ ELASTICITATEA CERERII
ae ::-,',dificarea mirimii
e-: in modificarea mirimii cererii specialistii precizeaza si
iio: alqi factori sau condigii care o inTluenqeaza. Enumeram
--reste, aceasta de-
aici urmitorii:
or scade, .
gradul de substituire a bunurilor: cu car gradul de
o
aceasta deter-
substituire este mai mare, cu atAt elasticitatea iererii in
functie de preg va fi mai mare;
 e ..ffi
intre dowd tiffrri d,, br"lrJ t,, e -h;*Utt ,"* A
tn mare mdswrd, atunci cknd cre;te prelul la tipul A,
'oa scddea mwh cantitatea cerutd dii acest tip, pentrw
cd tn locwl acestui ttp de hhrtie se podte folosi-
foarte
bine tipul B.

o
ponderea venitului alocat pentru un bun in to-
talul veniturilor: de regula, cteste gradul de elastici-
tate a cererii, daci ponderea venitului alocat pentru
achizitjonarea unui bun este mai mare;

Obserztapi cd ponderea bwnurilor de lux r.ta creste tn to-

talul cbehwielilor atunci cknd aeniturile cresc. Ce credepi
cd se oa tntkmpla intr-o sitwapie similard (atunci can,d
aeniturile cresc) cw ponderea prodwselor de strictd ne-
cesitate-? Imaginapi un exemplu in acest sens pentru
firma de exercipiw a colegilorio;tri.
s perioada de timp care s-a scurs de la modificarea
pretului: elasticitatea cererii este cu atit mai mare cu
c.dt perioada de timp scursd esre mai mare. Este timpul
dc care au nevoie cumpiritorii sa se adapteze la
schimbarea de preq.

3,4. IITpoRTANTA pRAcrrcA

A CUNOA$TERII ELASTICITATII CERERII

Si analizim mai atent concluziile practice pe cire Ie

putem deduce din cunoasterea elisticitdtii cererii !

Orice producitor este interesat de obtinerea unui

profit. Este motivul pentru care, inainte'de a lua o
decizie de modificare a pretului, iqi face anumire
calcule. Ceea ce intereseazi este calculul venitului c^re.va
fiincasat. VT (venitul total incasat) se calculeazi ca
produs intre prer (P) gi cantitatea vindura (Q).
Agadar: VT=P.Q
F Daca cererea pentru anumite bunuri este elastica in
funcqie de preq, cind prequl se modifici inrr-un sens,
venitul total incasat se modifici in sens invers.

.::il

R
ti::i

,.i
 Atunci cAnd Kec/p > 1: daci P 'f -9 VT-
-i -,: E. inlocwibile intre ele daci P J _+ VTT
i':i :-E-.ie pre;ul la tipul A,
3.]r*dueittlru! care se ect:.frunt6 cr; r: eerere eiastic:
, ii'":r-.i din acest tip, pentru lsi pc*te spor: v*nifr.rrile pri:r red*cer*a prer*iui c:
.".i.::: se poate folosi foarte
vinzare.

F Daca cererea pentru anumite bunuri este inelastice

lo,cat pentru un bun in to- in funcqiede pre!, cAnd prequl se modifici inrr-un
[:- --:.ste gradul de elastici- sens, venitul total incasar se modifici in acelasi sens.
:.: -,':nitului alocat penrru
'=--i-".-^.
.- .--.1. tr141!,
Atunci cAnd Kec/p < l: dacd, P'l -+ VT t
daciPJ -r VTJ
.,:: ::::.,.:,., Fr*ducht*rul ear* se eq:n{r*imgb *u c
*
...:::.:,:,:,1:.:1.'
fer*ff inelasfi*i
it-:.:" de lwx va creste in to-
.:.,...:,,,,,,,:.., ..-::..:.::.,, ,,,::::::. . ,,. (Sqtig$ 2tUnCi C;ifffi pfeq*l r;reSt*.
i --:'::rttrile cyesc. Ce cvedeti
a-;::: :itnilard (atunci ciln'd
'-; :..-'d.uselor de strictd ne-
'.-r.!: !i.t acest sens pentru
- ' ',-1'7
I
I
I

-*--***J
s-a scurs de Ia modificarea
i:=s:e cu atat mai mare cu
=s:e mai mare. Este timpul
.:i:,.:ii sd se adapteze la

TIC.\
ST]CIT.{TII CERERII
ncluziile pracice pe care le
stei-ea elasticitdqii cererii !
i:=:.i.:-: de obtinerea unui
. J:::. inainte de a lua o
r;::.ui. igi face anumite
::o :i;ulul venitului care:va
::-;":.sat) se calculeazd, ca
::.:.-.- r'anduti (Q).
:unuri este elastici
:odifici inrr-un
ir sens invers.
Discuqii aprinse
pe tema:
, rm si crestem venitul totaf
rr,.: pr&$&#* d* me*$sr$tme
t" Grupagi-vi in echipe de cAte patru elevi si efectuati
un studiu de piaqn care si vizeze ,,cererea penrru
hdrtie ,{4 in funcqie de prer". Semnalaqi obseivatiile
voastre, avind in vedere urmitoarele: evolutia pre-
qului, modificarea canrireqii cerure, gradul de subsri-
tuire al hArtiei, un venit disponibil limitat. Preze nteri
in clasi rezultade studiului vostru.
"?" Observaqi timp de doui siptamAni activitatile de cum-
pdrare de carte in una dintre librnriile din localitarea
voasrra. Stabiliti-va ca obiectiv sa inregisrrrri care esre
in cel mai cumpirat tip de c"rte, it final. iormulati re-
sens zultatul obqinut si incercaqi sa precizati cauzele care
au condus la cumpirarea unei cantirati mai mari.
l!fu3etqqrrrrr***

Pmg5ma de evaEaxmre

. c*rripict:itl srariile iibere; arguryleiltati 'Espunsiil v*stru-.

3, Autoturisn-Le1e tac parte din categoria tr.rnrr.ilo, cu elasticitate#
a cererii in ir:ncrie de preq.
1p.
+Se va cc'r:: . .:. :-:: :rnitari, subunitard sart suprawnitard.
a
-'1. 1)iinea
^^.
r,-'e p.rrte din categoria bunurilor cu elasticitate#
a cererii ir tunctie de preq. 1p.
=S!' ..:. . - :-.: -:: cu : ttnitard, subwnitard satt swprawnitard.
i" Arun;r cand.'enitul alocat penrru unui bun este mai mic,
^"iitirion^rea
sr;.d;i ie elasticitate al cererii pentru acel bun# 1p.
=S.

-\ie gttr rispunsul c{}rect.

-1. D.]c;. lrerurile cresc cu 1o%o,iar cantitatea ceruta scade cu 20,'/o, cererea

a. e l;.srica l
b. ire lasrica;
c. unitara:
_ d. rigide. 1p.
5. Arunci cind pretul cresre cu 2o%o si cantitatea ceruri scade cu 10zo ;
a. r'e niturile producitorilor crescl
b. r eniturile producitorilor scad;
c. r eniturile producitorilor nu de modifici;
_ cheltuielile de productie cresc.
d. 1p.
6. o crestere a venitului de la 2o.o0o u.m. la 30.000 u.m. esre insotitd de o evo-
lutie a.cantitdtii cerute de la 10 La2Q de bucnqi. Care dintre valorile Kec/v
este ader.arati ?

a. he c''r- > 1;
-:: ir.'eprlflZJ'
b.Kec'.'<1;
l.^
l-^-
a\fL ---l
\
fassoana car
-I ,
I r-
( ,::acere, lnve
O. l\ec r- iJ.
1p.
-inp, energie
'.{),,'..'--, ,....
:;'1.::ii1.1r;;,.i:lr- ;liiil:r,.:hi :,rt.:lti l:r:i1,,..j:.--,..,i i,,:";;.lr.r ill,;r.. iiri, runca si c
:. Relatia de acelasi sens "'u scopul d
intre evolutia pregului unui bun si modificarea can-
tit;tii
cerute din bunui respeciv nu iedd continutui legii cererii. ::n profit cir
1p.
ij'. Atunci cind crester., pr.trrlr.,i cu x"/o determina scidJrea cantir;tii cerute
cu mai muit de xo/o, se poate afirma ci elasticitatea cererii in functie de
pret este mai mica de 1. 1p.
i}. Modificarea marimii venitului consumatorilor este in relatie directi, po-.
zitivd,, cu modificarea cererii pentru bunuri normale. 1p.

NotS: Se acorda 1 punct din oficiu.

 Producitorul/l nt rep ri nzito ru I

Fd^
-d**@InteprirTzatorul - purtator al ofertei
j
.t
,
i

,ll.r. 4. 1 . PnooucAronurliNTREpRINZAroRUL
):iCltate# 4,?. PnopnrETATEA sr LTBERA rNrrrATrvA
1p. 4,3. FRcronrr DE PRoDUCTTE
4,.$" Trpunr DE INTREPRTNDERT
*.,,..:lCttate#
lN ecoNoT4IA RoMANEASCA{'f'
1p.

Iniyiatorii firmei de exercigiw [Jniaersul Editorial SA

1p.
;tiw cd existd modele de succes tn domeniul afaceri-
lor. McDonald's sAtt Microsoft Corporation sunt
celebre in acest sens, fiind prezente prin filialele ;i
produsele lor in toata /umea. Este 'sisu/ oricdrui tindr
sd se lanseze intr-o afacere de amploare. Pentru prie-
tenii no;tri, idealwl ar fi o pubLicatie cLl recunorlstere
internapionald ;i care sd fie distribuir,i in /umea
intreagd. Nu ar fi prima. Exemple de afaceri de acest
1p.
tip existd,
-= cu 1Oo%: -:reprinzitori - oameni de
-:_.rer1 idrz astiei rle'"-is sa der;ir:i
.{}c rs !i?' tl.vttt n.ev*ie f}?ttl"&f {d,
realitttte ? intre *ite{e, {{r a"o{r n*trtie tb :udei, rn'r'*tcii,
p{rsr'er{ntd, spirit dntrepreftori ei e:t.
1p.
: .lrita de o evo-
i- , : ',':1orile Kec/v 4.
'$
, PnooucAroRUL / INTREpRINZAToRUL

inr.'eprinaitorrtl este ' Prin ce se caracterizeazd un intreprinz5tor? *

persoana care initiaza o intre primele trisdturi de personalitate necesare este
afacere, investind bani, spiritwl tntreprinzdtor. Acesta consti in capacitatea de
1p. a genera schimberi cu caracter inovator, de a vedea, de
dmp, energie, putere de
munci gi creativitate, a gAndi si a face altfel gi altceva decAt majoritatea
'i .. i1-" oamenilor, de a avea un alt mod de a pune o problemi
cu scopul de a obline
-r:ilcarea can- gideaosoluqiona.
un profit cit mai mare.
.':li. 1p. " in ce consta rolul producdtorului/intreprinzdtorului? =

:-:itatll cerute intreprinzatorul:

. : funcgie de a' creeazd. bunuri noi care sunt ceutate pe piari l

1p. u decide ce nevoi umane urmeaza a fi satrstacure si ce

, :irecti, po- resurse disponibile pot fi mobilizate in ace st s.op;
lp. * stabilette proporqiile inffe factorii materiali si umani,
modul de organizare a activitdtii si tehnologiiie ne-
-: Jrn oficiu. cesare;
 * hotariste daci o activitate trebuie extinsa sau, dimpo-
triva, restrAnsa;
" iqi asumi responsabilitllr fati, de proprietari, furni-
zori, parteneri, clienqi ;
'r igi asumi riscuri calculate, astfel incAt si cdqtige;
+ este un spirit independent, animat de doringa de
autonomie in acgiune;
e este optimist, caracterizatde gindire pozitivi, dis-
pune de flexibilitate gi dinamism.
Principalul obiectiv al intreprinzatorului este acela
Froducci: este activita- de a obgine profit. Pentru aceast^ trebuie si produci.
tea umana care se ma- intr ep rinzdtorul, producitorul, este p ur t dt o r u I of e r -
nifesta prin crearea de
tei pe piaqi. Este subiectul activ care reprezintd toate
bunuri ;i servicii capa- deciziile necesare oblinerii produselor ;i serviciilor
bile si satisfaca nevoi/ oferite pe piaqi, incepAnd cu momentul inigierii lor gi
dorinqe.
pAni in momentul desfacerii acestora pe piagi.

t-

$tiinta economica traditionala excludea sen'iciile din domeniul

activitatilor productir-e, un eremplu clasic este cel al econo-
mistului si iilozofului scotian Adam Smith (1,723-1790) in
lucrarea sa. -1''utia natiunilor. Literatura economici actuala
considera ce si sen iciile sunt productive'
Sfera activitatrlor considerate astazt productive este foarte
larga, incepind cu ramurile economice tradiqionale: industrie,
GilK
agri.r,r1tr.rri, dar si comer!, transporturi, inviqimint, asistenti medicali , sport,
culturi. g
__*_"# Gl

4,?. PnOPRIETATEA ;I LIBERA INITIATIVA

m Eleviiintreprinzatori ai firmei de exerciliu Universul Editorial SA
au constatat cd bunurile, serviciile, firmele aparlin cuiva. Editura
X-ulescu este in posesia unei familii, Trustul de presa Z SA
aparlrne unor actionari, Editura pentru Literatura si Artd este
Termenul economic de
a statului etc. $tiinta economicd prive;te acest fapt prin inter-
proprietate r epr ezintd
mediul termenului de relayie de proprietate. x
relaqia dintre oameni
/. 1..
(rnolvlzl, grupurl, so- Raportul de propriet ate atrage dupi sine ireptwri sars e
cietate), cu privire la atribwte care revin deqinltorilor proprietaqii. Acestea se
insuqirea bunurilor exis- refera la:
tente sau produse de ,,r ytosesia - insusirea de catre persoani/institugie a
societate. bunurilor;

:=iuie extinse sau, dimpo-
de proprietari,
:"r:,.-
.. ..s:iel incAt si cA;tige;
'r:. :nimar de dorinqa de
: :- gindire pozitiva, dis-
. r:1.
:=::inzAtorului este acela
.r:... :rebuie sa producd.
. -)'-. este purtdtorwl ofer-
:::-.' care reprezintd. toate
::--'iuselor gi serviciilor
::- : :renrul iniqierii Ior si
.--s:ora pe piaqi.
medicali,
tR\ INITIATIVA
:: :*ra sine dreptwrisau
' : : --'rrietalii. Acestea se
:.= :-rsoani/instituqie
lntreprinzdtoru I 1
rl
dispozi1ia - decizia referitoare la obiectul pro;:':.-
furni- * folosinla
- utilizarea bunului aflat in posesie;
I uzufructul - insusirea beneficiilor care apar in
legatura cu acel bun.
Exercitarea proprietitii este dreptul exclusiv al
proprietarului, drept pe care il poate executa sub unul,
mai multe, sau sub toate atributele. Atributele pro-
prietigii pot fi cedate (instriinate) total sau parqial
(temporar):
<, instriinarea swb tod.te aspectele se realizeazdprin:
rraduceri - v dnz are / cunTp drare ( cu contraechivalent) ;
- donapie, moyenire (fara contraechivalent);
e instriinareaparliald se realizeazi prin:
- inchiriere, concesionare, locayie de gestiwne,
arendare (cind sunt transferate drepturile de
folosinpd gi o parte din uzufruct);
- relapii manageriale (transferarea atributului de
administrare);
- relapii de angajare salariald (transferarea exclu-
sivd a atributului de utilizare temporari).
b Forme de proprietate
Formele de proprietate existente intr-o economie de
piaqi sunt:
1. Proprietatea particulard - forma preponderenti
in economi a de piagl' Aceasta poate fi:
a. in div idu ald : p r op rietarul folos e gte, administreazi
gi iqi insuqeste roadele;
-.; firma Tradwceri legalizate - Simion SNC, familia Simion (alcdtuird din parru i
: : mbri) realizeazd tiadwceri, menyine relapiile cw clienyii ;i notarii, se ocwpd de :
:,tectele contabile etc., drept urma.re, familia Simion t;i insu;e;te intregul oenit:
. crform prev e derilor te giij.
tn grup de persoane fizice sau juridice
b. asociati'.rd:
se asociazipentru a administra impreuna o afacere sau
pentru a desfigura anumite activitigi. Astfel de for,:e
de proprietate sunt cele mai frecvente in economi: ie
piatd.
EH
--"*- *-*-*'w'
Capitalwl social al firmei lJniversul Editorial wrmeazd sd fie rezultar.:rl ,;?or::t/uti
,nai mwltor asociapi, Astfel, proprietarii oor adopta impreuni decizi: tri-'ind;1
a
:,rtestiliile, prodwcpia, distribwpia, dar ;i tmpdrpirea profitului.
I
 2. Proprietatea publici - proprierari sunr unititi alt
administragiei publice: intreprinieri de stat, adminis_
e g tratii publice locale qi centrale.
-:_**-A-*-

Es-te situapia ;colilor publice, spitalelor pwbrice, a unor intreprind.eri prrrro,

Metrorex care sunt finanpate.;i .aadministrati de cdtre stat, dar duia princtpilt, ,r"_
nomiei de piapd, respectitt cele ale eficienpei economice.

3. Proprietatea mixti imbini proprierarea parriculari

cu aceea publici, atit in plan naqiondjcAt inrernagional.
9i
In acest sens, se poate oorbi de societdpi comerciale precum Dacia_Renawh
si mwlte
altele.

Intr-o economie de-piagi proprietatea particulara (mar

Incercapi sd realizapi o
Iisr,i de firme aflate ln
i,
proprietate mixtd xn tn
care sd se regdseascd
o editurd.
Majoritatea liceelor
sunt proprietate publici.
ales asupra facrorilor di ptoirciie) are un.ol domirrarri
proprietatea publica avAnd un rol complementar,
Aceasta deoarece intitiativa particulara se do,iedeste mai
eficienti in alocarea si utilizirea resurselor.
fi
Libera initiativi constituie conditia de bazd. a exis_
ln conformitate cu aceasta,
tenqei economiei de piagn.
agentii economici sunt liberi sa desfisoare orice acti_
vitate economici in.ljmitele impuse d. leg". Orijit
.proprietare.gi manifesrarea sa ii sectorul !rop.i"'t;tii
de
private reprezinta baza liberei inigiative.
., Libera iniliativi se concretizeazd. in dreptul agen_
qilor economici:
- 4. , dispune asa cum doresc de proprietatea lor;
-.de a-gi administra dupi propria dori"ia afacerea.
Libera initiativi este miniflstarea libertitii economice
a proprietarului_de a.-gi mentin e, dezvoltasau resrrAnge
activitatea, de a decide in conformirate cu interesele pr8_
p.rii, qinAnd conr de normele legale si, mai ales, de rr'ece_
s itate a utihzd.rii ra{i o nale a re surs elo
r. irrrr"prir' atorul
este lib.er si-gi folos_easci dupa .rr* ao..gre resursele,
dar cerinqele raqionalitatii ec_o-nomice, concurerrg" d" p"
piaqi vor corecra, adeseori dur, deciziile sale.
' lniiiatorii firmei de exerciliu Universul Editorial se intreabd. pe
buna dreptate, dacd libera intiativd inseamni doar libertati
pentru agentri economici, fara a se interesa de consecintele de_
cizrilor lor? Evident, nu. Lrbera initiativd inseamnd at6t libertate,
cdt si responsabilitate. *
Manifestarea liberei initiative inseamni asumarea
responsabilitdpii unor decizii cu privire la: narura acri-
vitdqii; locul de desfasurare; dimensiunea activititii:
locul de desfacere a produselor si serviciilo.; p".ror-
nele implicate etc.
 lntreprinzdtorul pur:a.:' a l

Proprletan sunt unit;ti -r 4.3. FncroRrr DE PRoDUCTTE

::irleri de star, admin,.-
tr=- Care sunt resursele care trebuie utilizate in activitatea
unei edituri? Aceasti intrebare reprezintS, un element
,: :, ltttrprinderi precur: de maxim interes pentru viitorii intreprinzdtori, elevi
'- :-;, dupd principiile eco- inci. Resursele economice atrase si utilizate in acti-
vitatea economici se rransformd,infactori de producpie.
r:: propriet partjculai i F a ctc ri i de p r o6! u cqie' ieprezint d, totalitats a elemen-
;.:jonal, cdt gi^tea
internagionj telor care participd la producerea de bunuri gi servicii.
': D.iai.a-Renault ;i muhe
in timp, factorii de producgie au cunoscut multiple
evolutii atAt cantitativ, cit gi calitativ.
:t'F:1eratea particulari (ma:
l;iie are un rol dominanr ,1.3.1. Munca - principalul factor de productie
u: rol complementar. Vtrunca, in calitdte de factor de produclie, se referi la
--::;:]arA se dovedeste ma:
ansamblul resurselor umane antrenate in activitatea
.; resurselOr.
economii;. i
e ctuditia debaza a exis-
Principalele caracterisrici ale muncii sunt:
.o::iormitate cu aceasta.
:: ic'iasoare orice acti- - este Dnpros.es con$ient, ca orice activitate umani;
i::-ruse de lege. Dreptul - are caractep actio ;i determinant, pentrLl ci acqio-
neazl. si transformi ceilalqi factori de producgie;
s. i.: secrorul proprietitii
.::t:::atlve. - este dirtersif,icatd, ca:urrr''are a extinderii procesu-
:iz<:-zA in dreptul agen- lui de diviziune a muncii.
* Care este rolul diviziunii muncii? *
res; de proprietatea lor;
livizi*ne* soci*l* a i
',:
:::;. dorin! d afacerea.
runcii este procesul Diviziunea muncii:
i--.-;a li bertdtii economice
r,.roric de separare, di, ' - a fost ;i este un factor de progres;
:erentiere, desprindere - are caracter dinamic, prin aparigialdispariqia unor
.=. ;..2t-olta sau restringe
;i specializare a muncii ocupatlr, protesrunr.
:::- :.iie cu interesele pro-
s.-. si, mai ales, de nece- :e genuri distincte de Pentru cresterea calitiqii muncii se actioneazi in ur-
;ctivitati care, in timp, mitoarele direcqii:
-:;:1or. Intreprinzitorul s-au transformat in ocu-
a ;un
doreste resursele, - cresterea nivelului general de educaqie;
concurenta de pe
oatii, meserii, ramuri - cregterea nivelului de pregatire profesionali;
".':::iae, economice.
. ieciziile sale. - asigurarea unei stiri bune de sinitate a popularieil
-.- ::itorial se intreabd, pe - crearea uner motivatii eficiente a lucritorilorl
, i '-seamnd
doar libertati - cresterea nivelului calitativ al celorlalti facrori de
-::':sa de consecinlele de- producqie.
: ,i
'-::amni
atat libertate,

i',. irseamnd. asumarea
; lr-;ire la: natura acti-
i::liersiune a activitatii ;
': -.i sen-iciilor; persoa-
Este momentul tn care micii tntreprinzdtori de Ia (Jniaersul Editori.,.: S-{ rizg
concluzii cu privire la specializdrile angajapilor care ,uor trebwi recrttt.,.::..
la nir:elwl de calificare, pentru cd t;i doresc o firmd competitiL)(i si ist ci.,i:t :e.;tna cci. i
'l
in mare parte, competitivitatea depinde de nirlelwl calitatic a/ .iacrort/,rt muncd. i
I
 ,4.i.J" Pimintul (natura)
i);nn:Sntui reprezinta totalitatea resurselor brute, ne-
prelucrate, din naturi (solul, apa, mineralele, pidurile,
fencmenele naturale atrase in producgie) caie pot fi
utilizate si transformate in acrivitatea economici in
conformitate cu interesele de consum.
Reducerea suprafeqelor
a Prin ce se caracterizeazd pbmAntul ca factor de produclie?
"
de teren impddurite afecteazd, Principalele caracteristici sunt: are exisrentd, mate-
negativ echilibrul ecologic. riali,; are caracter limitat; ptezenta sa este legatain spe-
cial de activitiqi specifice sectorului primar aLproduciiei
(agricultura, minerit, silvicultura, pisciculturi etc.).
Aceste caracteristici impun wtilizarea rayionald a pi-
mAntului (resurselor naturale) si sporirea eficienpei ico-
nomice. Folosirea ra\ionald, a pimAntului cuprinde si
dimensiunea ecologicd, foarte importanti din perspec-
tiva atingerii unor limite de exploatare a resurselor si de
poluare care pun in pericol echilibrul si stabilitatea
e .::.-lp-*-"*****
ffi unor fenomene naturale,
Micii intrepiinzdtori de la universul Editorial SA i;i dau seama cd un consumi
excesia de hirtie presupune creslered ritmului defris,irilor, iar reducerea suprafe-l
pelor de teren tmpddurite afecteazd negatirs echilibrul ecologic. in consecinf,i, eii
cautd sd promo,ueze reciclarea de;eurilor de hhrtie, ghndindw-se, de asemenea, ;i lai

':*'::::.!.!:::::,"":::!-:i!!.21!!3.1!:t:!J%:*:: ---*i
4.3"3 Capitalul

{J4.6;ri*alu3, ca {actor de produclie, reprezinre ansam-

blul bunurilor produse prin munci gi folosite in
activitatea economici pentm producerea altor bunuri
gilsau servicii destinate vdnzlrli.
Capitalul, ca factor de productie derivar, este rezultatul
interactiunii dintre munci si natura. Este format din
bunwri de producpie care se mai numesc gi capital
tehnic. Componentele sale se comporri diferit in pro-
-e*_----B- ____- ,
cesul de producere a bunurilor, motiv pentru care se
grupeazi"in: capital fix gi capital circwlant.
Care sunt elernente/e de)
capital f ir.::iilrzate i,ttr-o: Cele doui forme se grupeazi in funcgie de:
edituriI In p.r,rttl ripd.i - modul de participlre^la activitarea economice;
o clddire ci spa;ii n,lrr-l - modul in care se consumi;
,tate, mobilier de biror:,'i.
,
- modul in care se inlocuiesc.
calcwlatoare, programe de Capitalul fix este acea compo nenta a capitalului care:
i
editare-mach etare, mtj - i - participi la mai multe cicluri de productie;
loace de transport etc. i
- se consumatreptat;
- se inlocuiegte dupi o perioadi de timp indelungat.

Letea resurselor
brute, ne-
,. apa. mineralele, pddurile,
m productre) care por fi
actrntatea economici in
e consum.
- _ _: .actor de productie?
' creeazd. mijloace de producqie cu utilitate similara,
s"af : are existenti mate-
r::.:r sa este legati in spe_
,:--_;r pnmar al producgiei
:::a.. pisciculturi etc. ).
: :t::-:zLreA ra;ionald a pd,-
:'. :.torirea eficientei ico-
i :,=-rrintului cuprinde si
:=f orranta din perspec-
:-r..r;tare
-.;::ilibrul a resurselor si de
gi rtabilitate,
;:. :a-i.inA cd un conswm
- :.;* redwcerea swprafe-
_:.'-. In consecinyd, ei
. -.. -
)1:- j:. de asemgnea, si Ia
r4ie. reprezinti ansam-
r munca ;i folosite in
p_roJucerea altor bunuri
ru-
i. j.:ti'at, este rezulatul
r:;:*::. Este format din
numesc qi capital
.=-:i
=-:orra diferit in pro-
:, :totl\- pentru care se
,2,'::-::t/ant.
:. -:. ::nctie de:
:::-,-::...:ea economici ; :.',-ate, ale
a capitalului care:
productie;
jrt;
' : .': de capital
- ,:ecesare acti-
.i: . oria/e sunt :
, ):t'ox) toner,
;i.)!e, energie
:i termicd etc.
ili le .:,:.:r.,,:
:.,-:alistii contempo-
-: :Centifici noi factori
: :oductie, neofa ctori,
- .:i
care se numira:
' : ,:matia, tehnologia,
. : r:atea intreprinzdto-
.- :r.. condiqiile
organi-
,: -,rice gi instituqionale
-.:ite de societate.
: -ul acestora este tot
-.:i important pentru
, i'-;t entizarea activit;tii
-:-,nomice.
^-tahza acestor neo-
:.;tori de producqie do-
-deqte, in cele din urmi,
:.:. sunt componente, de-
factorilor
:roducqie tradiqionali
!pre exemplu, informa-
::a gi abilitatea intreprin-
:atorului sunt legate de
% * sunt orientate spre activitati de
intreprinzS.torul - purtetor a
Capitalul fix, fiind folosit timp indelungat, se con-
sumi perioadi in care se uzeazd,. IJzwra capita-
^treptat,
lwlwi fix este:
" - manrfeshti prin deprecierea rreprara
wzwrd fiz,icd
a capitalului fix ca urmare a folosirii indelungate
si/sau a acgiunii unor facrori naturali;
" wzwrd morald - manifestatd. in situqia in care se
dar cu caracteristici tehnice superioare gi/sau un prer
mai mic.
Capitalul circulant este acea componentd. a caprta-
. -
lului care:
- participi la un singur ciclu de productie;
- se consumi integral intr-un ciclu de producgie;
- se inlocuiegte dupi fiecare ciclu de producqie.
4"4" TpuRr DE iNtnppnrNDERr iN rcoNoure
ROMANEA56[zt*r
_
Firma sau intreprinderea este unitatea economica
producitoare care se caracterizeazd, prin:
- un gen specific de activitate;
- capacitatea de a produce bunuri sau servicii;
- capacitatea de a conduce si gestiona raqional acti-
vitatea economici. Obiectir.ul final al activitiqii pro-
ducitorului gi al firmei este obpinerea profitwlii.
Actlitatea firmei se deruleazd.in doui direcgii, a ci-
ror legituri constiture fluxwrile firmei:
" a intrdri: cumpirarea de factori de producgie nece-
sari in producerea de bunuri economice si veniturile
provenite din vinzarea bunurilor economice ;
a ietiri: vdnzarea bunurilor economice produse si
cheltuielile cu achizigionarea facrorilor de producqie.
Cele mai rispAndite tipuri de firme in Romhnia sunt:
" societd{ile comerciale :
- pot ayea diverse obiecte de activitate;
- deqin un patrimoniu propriu;
de - pot fi in proprietate privatd., dar si pubiri;. s;^u
mixti;
- proprietarii lor pot fi autohroni sau srr;-i;-r.
e regiile autonome:
* sunt in proprietate publici;
.
imp.'.rrranra srra-
-
tegica pentru economia narional:.,
 Deoarece in economia de piaqi firmele sunt titulare
ale patrimoniului 1or, ele se caracterizeazS. prin:
REALITATEA
ECONOMICA - autonomie; Fag
iN novANrn - independenqi;
- libertate de decizie.
Conform Legii 3 / 1990, 1.

in tara noastri existi ur-

mitoarele tipuri de so-
cietiqi comerciale:
* societiqi in nume co-
lectiv;
u societiqi in comanditi
. 1-
slmpra;
* societiqi ?n comandita
pe acqiuni;
' societaqi pe actiuni;
n societiqi cu rispun-
.9: "Tl:i:' *-s

Regiile autonome sunt in proprietate publici.

',rr
pve&e#e de aetfiw*ftac
1, Lucraqi in echipe de cite patru elevi la un proiect in
care si optaqi pentru un tip de firmi pe care doriqi
si o iniqiaqi; stabiliqi obiectul de activitate al firmei
gi, in funcqie de acesta, precizaqi care este forma de
in ealitate de proprietate adecvatd si care sunt factorii de pro-
producitorir ducqie necesari. Prezentati proiectul realizat, argu-
intreprinz a to ri. mentAndu-vi opqiunile.
trebr.lie si decict*m
J. Studiaqi timp de o saptimdni reviste cu caracter
*{:iecti:l de economic. Ciutaqi exemple de firme aflate in dife-
**tivicate, fort-lr... ri t rite forme de proprietate 9i la nivel local, qi la nivel
1-,'1;11i45ag1, fl tt,': i.
rl na{ional. Argumentaqi pentru fiecare in parte de ce
:J.: r'rt-i:{tl-1ctia
consideraqi cl se incadreazd.intr-un anumit tip de
,**ri:raoi, tipui cle proprietate.
fir;;:ir iirr (:.;' ici,
ari

aia tirmele sunt titulare
actertzeazd prin:
i,
:,
;le', i la un proiect
in
: :::na pe care doriti
i. acrir itate al firmei
.:i care este forma de
::: tactorii de oro-
':=;:ul reahzat. argu_
-. Proprietatea particulari
. i=',-iste cu caracter
fi:lle aflare in dife-
i'.'el local, gi la nivel 8. P;mantul unei ferme agricole reprezintdcapital penrru agriculrura.
l.care in parte de ce
rr-rn anumit tip de 9. !a un capital total de 100 de milioane u.m., B0zo sunr masini si utilaje.
In aceasti situatie, capitalul circulant este de B0 de milioane u.m.
inzdtorul -
Pagina de evaluare
.:::ati
urmitoarele firme in functie de forma de proprietate - privati,
; -:Jca, sau mixti: SC Mital Sidex Galagi, nnt'n,'n"-t"l""i- aA,
: aJ - Groupe Soci6t6 G6n6rale, SNCFR. Argumenraqi. 1p.
: ::i
de activitatea unei firme, grupaqi urmitoarele elemente in
,,intriri,. (A)
-:esiri" (B): aprovizionarea cu.materii prime , dotarea cu tehnologie mol
:;:ra, furnizarea de produse finite pe piiqi, venituri obginut e djn i6nzd"ri,
-:.ltuieli penrru achizitionarea de iehnig de calcul, chelruieli cu forta de
:-- inci. lp.
- :rnd date urmiroarele e-lemente de capital: combustibili, clidiri, seminre
::"-tru.agn:ultura, irigaqii, instalaqii, calculatoare, separaqi-le pe cele d" c"pi-
:.i fix (A) de cele de capital circulant (B). 1p.
\jegefi rispunsutr corect.
Ir cadrul formei de proprietate particular individuali, proprietarul:
.r. dispune de toate atributele proprietiqii;
b. imparte uzufructul cu angajaqii;
r. este reprezentant al administragei locale;
d. dispune numai de administrarea bunurilor. 1p.
t) centrali electrici eoliani face parte din:
a. factorul de producgie naturi;
b. capitalul fix;
c. capitalul circulant;
d. factorii de producqie primari. lp.
intr-o firmi se inregrstreazd"urmdtoarea situaqie contabila: magini utilaje
;i -
4.500 de milioane u.m., materii prime - 2.000de milioane u.m., sume penrru
achitarea salariilor -
1.500 de milioane u.m., rehnici electronica de calcul
-
500 de milioane u.m., produse finite aflate in sroc
Care este ponderea valorii capitalului circulant in valoarea
- 300 de milioane u.m.
totali a capita-
lului tehnic ? ip.
Precizaqi daci urmiroarele afirmatii sunt adevirate (A) sau false {F).
asociativi esre cea mai frecventi formi de pro-
prietate in economia de piaqi. ip.
1p.
1p.
Noti: Se acordd 1 punct din oficiu.
 @
: ffi* " ry Productivitatea qi eficienqa economica
i
I

5. i, ConasrNAREA FACToRTLoR DE pRoDUcrrE

I
5"?" PiobuctrvrrArnE FACToRTLon oE:' '

PRODUCTIE
5.3. CercuLE DE rnlclnNrA ecowonarcA

intreprinzdtorii de la [Jnhtersul Editorial SA d.oresc

sd aibd acces la cele mai noi teltnologii. Este, oare, po-
sibil sd le obpind ? Documetkndu-se, vor afla cd astfel de
tebnologii sunt greu accesibile, pentru cd aceia care
le-aw finanlat Ie pdstreazd secretul. in plus, swnt ;i
foarte scurnpe. ,,Scwmpe, scumpe, dar meritdo, spune
cinersa din grwpul lor. A;a sd fie, oare ?

flesigur, r$i/izsr*a lac' ar Ia *egtere* prttdu*-

t-.-tssttlr.rce
iluftA#L Ilar ar cre$te si eficiercqa 6*;vit&{ii. /.*rf A;a
"" - iEn tntdtat clejtt" raportwl intre yezze*ete {fnrasiiri}
| "#n?n
si
I efonu:"i {'costxri} sr !i. fi.e**r'abi!.? Ar e*ndwre la
;,; !;',;i ;',, ;;;;;';
|L-*-"*_*"

5.1. CovTBTNAREA FACToRTLoR DE rRoDUCTTE

Urilizarea factorilor de producqie se face in functie de

Tehnologiile moderne sunt
costisitoare.
anumite procedee de productie (tehnologii) care presu-
pun selectarea factorilor de productie, anumite moduri
de combinare a elementelor utilizate, giruri de prelu-
crari ale acestora, derulari in timp ale operatiunilor,
respectiv livrarea produselor finite.
Pentru a utrliza o tehnologie scumpi trebuie sa
reugegti sd. at incasdrl sufieient de mari penrru a re-
cupera valoarea investiliei in acea tehnologie, facAnd
fata, de asemenea, cheltuielilor curente cu derularea
afacerii.
Volumul incasirilor depinde de cantitatea de
bwnuri akndwte qi de prepwl de vhnzare. intr-o
economie de piaqn aceste elemente sunt reglate de
piata.
eprinzitorul
ficienta economica
rrloR DE PRODU{TIE
ICTORILOR DE
r-{ ECONOMTCA
:;,s;'! Editorial SA doresc
::):tologii, Este, oare, po-
,i"i,t-ie, vor afla cd astfel de
b;"e. Dentrw cd aceia care
:; -. et u l. in plus, sunt si
i4*iie. dar meritd", spune
'
-:le. oare ?
ciuce /a cre;terea prodwc-
e'ielt,i:t actiaitdgii l*rF $a
i intre rezazhate (incasdri)
t-t:ortLril? Ar canduce
la
f,RILOR DE PRODUCTIE
:rinde de cantitatea de
':r. de ishnzare. intr-o
:-e:::ente sunt reglate de
:-
Productivitatea qi eficienia ecc-
Revenind la exempld nostru si generalizind, orice
intreprinzitor va trebui s*" itudieze mai ?ntii pial:
inainle de a demara o afacere.
Altfel spus, abordarea unei afacert presupune doua
etape:
* o etapi. anterioari inigierii afacerii (cAnd intreprin-
zdtoruldecide ce si cum varealiza);
o o etapt in care intreprinzdtorul admini stteazd,.deja
a{acerea f" ."t" a inceput-o (ciutAnd cele mai bune
mijloace i"ttt.r, a se menqine si a se dezvolta pe piaqn)'
5"?, PnooucrIvITATILE
FACTORILOR DE PRODUCTIE
Studierea pieqei inseamna a vedea ce bunuri 9i servicii se
cer) care sirnt'ofertele existente in acel momnt pe piaqi,
daci existi nevoi gi dorinqe ale consumatorilor neacoPe-
rite gi care ar putea fi bunurile corespunzitoare acestora.
ur., #-l'produci. iar prequl este convenabil, atunci i
producetorul poate sajqi propuna sa produci c6t mai I
mult. in
In aceste condiqii, el poate sa caute
acesie condrqrl' mai I
cere mar
caute-cele 1
,: -itarul studiului moderne tehnologii gi cea mai calificati fort,id-e munci' I
de mulqi-b1li, * j
::e conduce la Dar pentru
!__
aceasta va avea nevoie
' :. dintre urmi- -_-.--*
-.:ele alternative DrJ p" piaqi existi o concurentd" acerba, produ-
citorui prliattd spera doar la o coti limitati,.va trebui
^mai
si gasea'sci cele ieftine combinaqii de factori.de i
p.Jd,lcgi" care pot furniza un bun, conform cerin- i
i
lelor de calitate impuse de piaqn.
Aceasta inseamni ci, afunci cind se realizeazd alege-
rea intre diferitele varietali de factori de producqie,
conteazd" foarte mult prequl gi capacitatea de productie
a acestora (randamentul, productivitatea).
Numim productivitate a unui factor de producqie X
in
,vJumul^dC f1;a".!* ..alizat.cg aiutorul acesnria
-iaport eu iantitatea cottr;*6i'din aiel factor'
s;'5
$tiinqa economica analizeaza.productir-itatea
,.r"i -,tit. forme pe care le vom descrie in continu;':e '
-:de: Fr*ductivjtati niedii-' producqia ob{nuti pe unitatea
- oroductivitatea medie
.'.',,
de factot de,pro'ducqie, folositi.
J' - producria realizara
,' - lantitatea udlizata din
factorul de produciie rvl
wU--ax
X
 Productivitaterxar,giai1i':.*.,rip;
.ta,Uroducdege_
nerar de creittei,,d;*6j tdi.io*iu,A*U; dinrr."u,,
'facror de pr-o.duidl
unde:
'Wne
- producrivitarea
marginali
AQ - variaqia absolute a
w
'mg=AQ=Q,-Qo
Lx xt_xo
producqiei
Arc - variaqia absoluta a lindnd conr de principalii factori de producgie _
factorului de pro- munci, pamdnt (naturi) gi capital _, vom avea urmitoa_
ducgieX rele forme. p articulare ale indicatorului productivitate
:

a. Producti vitatea medie {@Mftliril;lir

si productivitatea marginali a muncii:
unde:
Wr, - productivitatea
medie a muncii wrr=E w*rr=#
" - marginala
W-nr productivitatea
a muncii Este de preferat ca productivitatea muncii si fie ex_
a - producqia realizata primati in unitigi fizrce,pelucritor sau ore_om. Aceasti
L - munca utrlizatd, evaluare a productivit;q1i muncii este posib ile in cazil
in care producqia obqinuti .rt. o*og"rr^e.
In cazul in care producqia obqinute consti in bunuri
,. "
drtenre, exprimarea productivitiqii se face in formi
valorica. ,

b. Productivitatea medie si productivitatea mar_

unde: " ginali a pimdntului (a'resurselor naturale): l@utu:

Wr, - producrivitatea ili u_

medie a pimin- n;
W*gP= 4A
:r:L",.,
Wro=
W-np
tului # M ,1..i.

" - ginald
producdvitate mar- n

a pimanru- in acest caz, productiviriqile sunr esrimate in diferite

lur (a uner resurse unitigi de misuri in functie de tipul de resursi naturali
naturale) utilizatd,. Cel mai cunoscur e"emplu de productivitate
pentru pimdnt esre acela din agricultrrrl _ producti_
vitatea medie la hectar.
c. Productivitateamedie si marginali a capitalului:
unde: *-:[l
Vr, - productivitatea Wru=*
medie a capitalului w**=o#
W*ex - productivitatea ,1 -
marginali a Estimarea acesror productivititi se face in funcqie de
capitalului caracterisricile tehnici ale procesului de produ.tiie; la
utilaje de acelagi
utrla;e acelasi tip
ti ea poate fi exprimatfin unitati fi- ul ".: :
zrce (buciti /uttlai, tone/utrlal_ord
zice (Ducatt/rJttIal, tone/utilaj-ori etc.), penrru ,jil"i.
eic.), iar pentru utilaie
si produse diferite exprimarea rru po"i. fi dec6t ualo.icl. : . ::ir-.
"
-- -:
(fr., l.:-i1
L. kbowr - ,,munci") poare fi exprimat ca numir de lucritori sau, daci se
engl. i
:
: _ :l
qine.contde timpul lucrar, se exirimi ?n ore-om (inmultind numirul
de lucritori :: :::,:
cu tjmpul de munci lucrat). j
- - --.
a'"'
-. -..-. :
 Productivitatea si eficienta econc- J?

sporul de p:ioduiti!.'r ge-

a consumului dintr-un
fr
rr lr
It
5.3. CnrcuLE DE EFIcIENTA ECoNoMICA

rr
E

Productivitnqile medii qi marginal e reprezinri indica-

mI
J:,.t I
Ji tori importanli in funcqie de care intreprinzdtorul iqi
alege virietatea de factori de producqie pe care ii va
lruLiza. Altfel spus, il ajutd. pe acesta si se orienteze
iactori de productie - inainte de a pune bazele unei afaceri.
r;l -, vom avea urmitoa- intrucit t inseamni, spre exemplu, cons-
:arorului productivitate
"fa."r"achizigionarea de utilaje gi materii
truirea unor clidiri,
:
: ::.rnomici trebuie si prime, angaiarea unor lucritori, eventual) contractarea
unor credite etc., este foarte important ca intreprin-
inala a muncii: zdtorul sl facd. nigte calcule minuqioase inainte de a
demara afacerea,
Toate aceste elemente inseamni bani cheltuigi, care
nu mai pot fi recuperati la acelagi nivel. Daci intre-
ir-itatea muncii si fie ex-
prtnzdtoirul a fost prea optimist gi a achiziqionat utilaje
r:or sau ore-om. Aceasta prea scumpe sr prea productive, va constata ca obqine
;ii este posibiln in cazul pr." -rlt" bunuri p"'""r" nu le poate vinde. Iar raiele
ornogeni.. la credite nu sufera amanare.
brinuti consti in bunuri in mod similar situaqiei consumatorului, optimi-
riitii se face in formi zarea combinagiei de factori de producqie va insemna,
in cazul maximizdrli producqiei reahzate cu doi factori
productivitatea mar XgiY:
esurselor naturale): . \I',,oy - productivi- W-ex Px
- -=AQ -- : ma"rginale ale facto- -
aa: AP : de producqie X qi Y - W*sv PY
,:. - prequrile factorilor
sunr estimate in diferite :: rroduclie X gi Y Rel*!i* de optimrpoate fi exprimata asr.fel:'r*portul
:pul resursi nattrald,
de producdnitiqiior' marginale ai.e faciorilcr de.producgie
'mplu de productivitate este egal cu rapcitul prequrilor:aie$tort.
r-:rjculrura - producti-
Avind in vedere ci obiectivul principal al intreprin-
rarginali a capitalului: zdtorului este maximrzarea profitului, vom obtine o
redefinire a relaqiei de optim.
_rQ - ir,.rrari tot"le
Profitul anticipat:
-.-t--- M =QxP(vezip.48)
- bugetul de produclie
Pr=ir- B
tiri se face in functie de -\'P"+y'Py
esului de producqie: la O bi e ctivul i ntr ep rinzdrodui f iind maximiz ar ea p r o f i -
erorimati in unitiqi fi- :^.
-9. tului,relapia de optim corespunzdtodre estei
i erc. ), iar pentru utilaje . ,-, W-"y - productivite-
r poate fi decAt valorici. ::le maiginale ale factori-
.or de produclie X, res- W*sx'P=P, gi W*sy'P=Py
rectiv Y
Ce lucritori
sau, daci se . P" - pt.1..ttile factorilor
Relaqia de mai sus scoate in evidengl legatura dintre
rl numarul de lucritori de produclie

I productivitnqile gi prequrile {actorilor.de productie :

- pregul devinzare al pro-

ducliei pe piagd
. un factor de producqiefoarte productir- este scump;
-conomte

o un factor de producqie mai puqin producdv esre

mai ieftin.
in plus, aceaste relaqie il atenqioneazd. pe ?ntreprin-
zdtor sd pind cont ;i de prepul de vknzare al bunurilm
trgh
realizate.
fuimmrn ---
umm,riirrr:1.*:
in cazul in care comparatia dintre prequrile fac- fr,.tttr"r--a
torilor de produc{ie gi prequl de vlnzare al @{.;i :nl:
bunului realizat, qinind cont de buget si de pro* ilUUr;T'l 'g,./
-:

ductivitilile marginale, este favorabili, atunci fureg* :r

?ntreprinzitorul poate demara investiqia (achizi- T-:rr-,.:*:: ,
lionarea elementelor necesare pentru inceperea I', --r'.:::..
afacerii). h- l-: :" :::
; -ll]:'. -:-
J ----
JL ! .L-r -
,r.,l,:g3r-:*:i"iii:':,'t rx. .i

Legea randamentelor descrescdtoare a fost formulati in secolul al T*. -

: -r!-- {
-
XVIII-lea de economistul lrancez Jacques Turgot (Anne Robert & - -:--_-

Jacques Turgot, baron de l'Aulne) (1727-178I). In momentul :i :;*--

i _- r-r_ ; -,
formuhrii, legea se referea la exploatarile agricole. Economistul
{rancez a constatat cd datoritd cresterii numirului populagiei
l_
cresc nevoile de hrani ;i, ca urmare, sunt atrase in circuitul agricol terenuri cu po- rI; - r_ _ _tl*

tenlial producdv mai scizut. Consecinqa este ci productivitatea medie (producqia 5 , --- -:
la hectar) scad:. -
_ I

proiect de activitate L

itr g*p" de cAte gase elevi, realizagiurmitoarele calcule de eficienti pentm Universul
4
EditorialSA:
. costul tehnologiei celei mai inalt/slab productive;
. prequl de vS,nzare corespunzitor acelei tehnologii;
. prer,ul pietei pentru produse similare;
o cantitatea care se poate vinde in condiqiile alese de voi;
r incasarea totali 9i profitul.
Apreciaqi ci tehnologia aleasa este 9i eficienti? Prezentagi in clasi rezultatele calcu-
lelor de eficienqd. Comparaqi analizele realizate de fiecare grup in parte. Argumen-
tati-vi rdspunsurile.
 Productivitatea
ui puqin productiv

I =:entioneaza pe intreprir-- Pagina de evalanare

?::1. de ztanzare al bunurilo-

un exemplu cifric situagiain

.--u 9y9 productivitatea muncii cresre in
'aria dintre prequrile fac- .. in care sunt angajati mai mulqi lucritori. 1p.
i pretul de v6nzare al
:,;i un exemplu numeric.pellru a pune in evidenqi eficienqa econo_
I cont de buget si de pro- ::r perspectiva productivitiqii marginale gi a preqului de v6nzare, res-
relatia de aptim exprimati prin: \7_** . p = p..
, esre favorabill, atunci 1p.
lemara investiqia (achizi- ::i:i respunsul corect"
:ce!are pelrtru inceperea :-;tivitatea exprimi:
:icia, randamenrul factorilor de producqie;
i
:,.-ieDta activitigii economice;
-. -.-ornrl
.:orrul efecte/efort;
efec.te/ e{orr,
:" :.:1aua
:.:iatia relativi
reratlva a elrclenter facrorilor de producqie.
eficientei Ia
.-,:c, d; B: a, b; C: a,'b, c. 1p.
. ;e.-olul al * i : juctivitatea capitalului exprima:
r:e Robert ;- --:.srerea produiqiei obqinui; prin ullizarea unei unititi suplimentare
f:,-.mentUl :- bani;
:nomistul :. --:esrerea venitului banesc obqinuti pe seama unui factor de producqie;
:o:.:latiei : ::oducqia obqinuta pe unitatea de capital utilizat;
:- :roducda obqinuti raportatd,la cregterea factorului de producde capital. 1p.
:-.;nci cand numirul de muncitori creste, iar producgia rimAne
aceeasi,
I ::--,ductivitatea medie a muncii:
:. scade;
:t. ,'reste;
;. :amAne aceeasi;
i, scade sau rimAne aceeasi. 1p.
:4

productivitatea muncii era de 100 de buciqi pe salariat, iar numdrul

-.:r I'r-,
:e.salariagi era de 50. in Tr, producgia se mentine ia'acelagi nivel, iar
r1 de salariaqi cresre cu 106%o. Productivitatea muncii: ""*-
e. a scizut cu 50 buc./lucritor;
b. a crescut cu50%o;
: cicrenti pentru Universul c. a ajuns la 50"/. fagi de \W1o;
d. are un indice de 50'/".
A: b, c; B: a, c, d; C: b, d. 1p.
Precizafi daci urrnitoarele afirrnatii sunt adevirate (A) sau false (F).
Productivitatea marginali nu se determind. ca raport inire"nivelul produc-
,- -: .
riei si nivelul factorului de productie utihzat. 1p.
Productivitatea.capitalului la o firmi care produce roner creste prin inuo-
i in clasd rezultatele calcu- ducerea unei tehnologii performante. 1p.
e irup in parte. Argumen- Sporirea cantititii factorului de producqie consumat nu se justifit-i ;:-r::ci
cind cresterea productiei acoperi cheltuielile suplimentare. 1p.
Noti: Se acorda 1 puncr din oficiu.
 Producdtorul/lntreprinzitorul
r#tr ]*mlrrur*rt
ffiullll -a
:..x+agil:r;: Cortul de producqie 9i profitul
@ I
imfllllffiiJl --
illlllffll'|lli, 'r';t;

i lfll0llllllllll it* ll ,

&"1, Cosrul- DE rRoDUCTTE - 'ffiliilrru,,i'',

RErER AL EFrcrENlEl'ncrrvrrATrr ECoNoMrcE.

Trpunr DE cosruRr
6,?" Pnourul: MARrur, FoKME
6"3 " MexrnzAREA pRoFrrulur
tN ruxcpe DE cosruRr

Elevii de la Unfuerswl Editorial se gi.ndesc cd din mo-

mentwl inipierii proiectulwi de afacere ;i phnd la dema-
rarea acestuia trece wn timp, iar condipiile de pe piepe st
pot scbimba: prepwl de vknzare se modifici, pre;wrile
factorilor de prodwcpie cresc sau scad, conjunctura econo-
micd poate fi aba etc. Aceasta inseamnd cd prodwcdtoru.
trebwie sd-;i revadd calcwlele inipiale. Acwm este vorba
de consumuri efecthse de factori de producpie.

ilr$dstcdtor!,tl #t pr{}cupat de estimarea astaricrz tt cxn-

suwaw.ril*r, a pr*fitulwi, aditd a clsekuie{,if*r $ venitu-
rif*r itcazi.snate de acti"oi.tatea sa.

o.'i. Cosrul DE pRoDUcTrE -

REPERAL EFICIENTEI ACTIVITATII
ECONOMICE. TIPURI DE COSTURI

Co-*tul de prodrictie esre reprezentat de totalitatea

Costurile fixe pentru produce-
rea carqilor nu variaza odara cu
tirajul.
cheltuielilor ocazionate de producerea gi desfacerea unei
cantitiqi determinate de bunuri gi servicii.
Analizind elementele de cheltuieli, producirorul va
constata ca unele dintre acestea rdmin constante, indi-
ferent dacd el produce mai mult sau mai puqin. Astfel,
cheltuielile cu iluminatul sau incdlzirea spaqiului de pro-
ducqie, dobAnzile la creditele bancare, cheltuielile legate
de amortizarea utilajelor, chiriile penrru rerenuri, spaqii de
depozrtare etc. raman la fel (pe rermen scurt) indiferent de
cantitatea produsi. Astfel de cheltuieh. formeazd, acea
parte a costului producqiei numita cost fix.
C*st fix - ansarnblul cheltuielilor care nu variazd (pe
termen scu-fi) in raport cu cantitatea de bunuri eco-
nomice realizate,
 Costul de productie gi

ftlnuvrm ,--:: - peri- Alte chelmieli se vor modifica in mod direct si in

mru, li,Lx _: ::3 in Care acelagi timp cu nivelul producqiei realizate. Astfel, ia o
profitul itull@(ili,ull.m,l :-! ;ire repre-
crestere a producqiei se va constata o cregtere a chelru-
wllm:r 1:r-- :;::. realizarii
1
ieliior cu materiile prime gi materialele, combustibilul,
luilflmilr' rn',51:: nu se mo-
apa tehnologicl, salariile lucritorilor direct productivi etc.
ililu*r,L-;
A."rt" cheftuieli formeaza acea parte a costului pro-
ducgiei numiti cost oariabil.
rmrA1lr scoNoMrcr-
Cost-vari*hil - ansamblul cheltuielilor de productie
,:' car:e variazd (in acelasi sens) odati cu modificarea
tltE rr
t-

nivelului producqiei reahzate.

lJx
Prin urmare, vom avea urmitoarea structuri costu-
,

a
lui total:
ii :e gi.ndesc cd din mo- C7= Cp+ Cy
;i pknd la dema-
;"i.,,cere n Costurile medii - atunci cind costurile sunt calcu-
' ;ondi;iile de pe piepe se late pe unitate de produs, ele se numesc costuri medii.
,e se mod.ificd, prepwrile : ....riabil * Costul total mediu - raportul dintre costul total
d, conj wnctura econo- : :..tal mediu
5 ;,r. si nivelul producqiei:
,::e ;trnnd cd prodwcdtorul " :ir mediu
,:i:i.t/e. Acwm este qJorba : '.';riabil mediu (- -9L
..ul producqiei
"rr- Q
r de producpie.
AvAnd in vedere componentele costului total, vor fi
al i m are a,u alaricd a con - evidenqiate:
t cl:eltwielil*r ;i venitu- o Costul fix mediu - raportul dintre costul fix gi

-iz,
nivelul producqiei:
.-
"or--QQ
IE- . o Costul variabil mediu - raportul dintre costul
.{CTIVITATII variabil si nivelul producgiei:
)E COSTURI
r-
"ur--9r
Q
ftrezentat de,totaliiitea
Prin modul de definire, costurile medii depind de
fr::Hi::{acereaunei nivelul producqiei. Modul de variaqie a acestor costuri
atunci Ca.td s" modifici nivelul producqiei este descris
i:uieli, producitorul va
a ramin constante, indi- -- costurilor medii in graficul de mai jos.
r: sau mai pugin. Astfel,
c:,zirea spagiului de pro- Costuri
anca.re, cheltuielile legate medii

:pinrm terenuri, spaqii de ,il ii:c mecliir

-,. rlonot.{-}n ilescri:scatcir,
:r:ne n scurt) indiferent de -rul total mcdiu
cheiruieli formeaza acea :: ile f :rzal.
-: -- -- f:.^
-z.i:I llA, - r.e dreapta)
lilor care nu variazd (pe :'jport cu
. :,-il vari;il'ril nreditr.
ndtatea de bunuri eco-
46 Economie

Amortizare. - procesul
recuperaril treptate a
cheltuielilor fdiute cu
capital fix achizitionat.
Calculul amorrizdrii se
face ca raport intre in-
treaga valoare a capita-
lului fix achizitionat si
timpul de amoriizare.'
,,o _
-VKf TA_
unde:
A - amortizarea
VKf - valoarea capitalului
fix
TA - timpul de amorti-
7^'"
Obseruagii:
- pe, masuri ce cresre nivelul producqiei reali
costul fix mediw scade contirrrr-r, j.o"recl cheltu
fixe se repartizeaza pe un volum din ce in ce mai
de productie;
- costul aariabil mediw gi cel total media scad si
?ntr-o primi etapd,, datorjti, reducerilor .orrrr-rr.
tehnologice unitare si organizirii mai bune a
Fer;
- ambele grafice ale acestor cosfuri au cdteun pu
de minim dupi care nivelurile lor incep si creasci.
:'::
Cwm este pos;bilA aceastd evolwpie? Iatd: ara cum l
autotwrism are un consutn. minim de carbwrant la o an
I
O explicaqie a cresterii costurilor medii (variabil
total) dupi depigirea punctului de minim consre
caracterisricile tehnice ale utilajelor.
" Grupul Universul Editorial SA si-ar dori, pentru bunul mers
viitoarei afaceri, sb poatd produce un num5r c6t mai mare
reviste. Dificultatea este legatd de ceea ce se int6mpld
cu cos
de produclie pentru fiecare unitate de produclie oblinutd
plus. Economistii numesc aceastd mdrime cost marginal .

Costul marginal reprezintd variaqia cosnrlui total de_

terminati de modificarea cu o unitate a nivelului
produc-iei, .,,"' ;',1' .;
",,';
unde:
CnE - cost marginal
(_
u-s-_acZ_acv
AC. - variagtaabsoluti a C7
ZA -Ta
ACu. - varialiaabsoluti a Cu
AQ - varialia absoluti a e intrucit, prin definiq ie, variagiacostului fix in rapon
cu producqia (pe termen scurt) esre zero, se pod.te
,oirulo
costul marginal fie ca_oariapie absolwtd a iostwlwi total,
?-
Jte ca varia;ie a costwlui,uariabil raportatd la o variatii
fr-/ -r
l
a prodwcyiei.
:l/t./fyi/) "
lO ;,iti,;:
ffirn"l r-,r., "

6.2" Pnorrrul: MARTME, FoRME

$Itd;irl',r"li"
prrryfl 1' ,: rd,

r lniliatorii firmei Universul Editorial sA vor sa stie daca profitul m!lr:'I-f:

odata oblinut poate fi imediat si in totaritate forosit de caire 'Um:,;,",;
de-
tinatorul capitalului r M:I

:iulproduc qiei r ealiza:x
uu. deoarece cheltuiel:
:: din ce in
e', :otal mediu scad si e
.iucerilor consumurilr
ari mai bune a produ;
.;osruri au cAte un pun;i
"o: incep si creasci.
i;,:je ? Iatd: oy ,r* ,l
*: .ie carburant la o anu-
: o crestere a viteze:
-.r.
:: s: consumwrile tehno-
-;ilor medii (variabil s:
'-:i de minim consri ir
r.
i :1 .',
r:', pentru bunul mers a
-- --mar c6t mai mare d:
-- :e se intampla cu costu
. := croduclie obtinuta ir
i- -e cosf marginal. "
riaria costului total de-
o unitate a nivelului
lia costului fix in raport
sl- zero, se poate calcula
:s.-,lttd a costulwi total,
. --;.portatd la o aariayie
fR\IE
!: ,:' sa stie daca profitul
- .:-: foiosit de cdtre de-
tnnir";, :.::<zinta ex-
il|@-rrnr" :::;asirilor
{h{$Emi: . :: fata de
ce mai me dhds:uurrr'.-.; iirtr-o ac-
rffiru,s;,mc :'- : :crmica.
ttm:"- :--: iste partea
,ffi[u, r'::r:;- brut care
ffi@,iillilrd :-j:; ce se pla-
@r!; ,:::,:'zi:ul si alte
@n!s t'1 :::,it. O alade-
illuscmri :';ltru Profitul
ilulr : i: profitul admis'
-s:e obiectil'ul
: economice.
.-itiaerswl Edito-
,;-{, elevii/ eleoele
:..'.t desPre existenla
:
t:::t/ui obi;nuit a
;i
-
",trofitului, despre
':,ul legitim fi cel
Costul de prodlci'e s
Diferenga dintre incasarile totale gi costurile totaie
reprezintaprofitwl brwt.Dupd, ce firma pldtegte impozi-
tul qi alte taxe pe profit, partea care rimine este profitui
net.in mod legal, numai dupi plata impozitului pro-
fitul poate fi folosit.
Calculul mirimii profitului se realizeazd ca:
a ryIASA profitwlwi - mirimea sa este rezultatul dife-
renrei dintie incasiri (1.) qi cheltuieli (C7):
Pr=ir-Cr
* rata. profitwlui (Rpr) - se determinS' ca raport
procentual intre profit (Pr) gi costul total (C7) sau cifra
de afaceri (CA), sau valoarea capitalului total utili-
zat (Kt).
W in raport cw cifra de afaceri:
l)v
Rpr/Co= tA'100
Cifra de alaceri r epr ezintl. totalul incasarilor obtinute
dinvdnzdri. Se determini ca produs intre prequl unitar (P)
si cantitatea vAnduti (Q):
CA=P'Q=i,
b in raport cw costwl total:
Ror/C-=4-.t00
D^,
" L7
b in raport cu capitalwl total al firmei:
Rpr/ Kt =
Pv
'
?i 100
Formele profitului
Profitul poate fi caracterizatin funcqie de mai multe
criterii, pe care le vom prezenta in continuare.
!" in funcqie de criteriul contribuqiei la dezvoltarea
activitilii economice :
" profitwl este legitim sau meritat, ca suma obtiru:.'.
de citre deqinitorul unei firme in condiqiile respe;:i:-:i
prevederilor legale, inclusiv cele referitoare ia ir::i'-
1itate. Este realizat ca urnxare a progreselor ..,':: ".;:.
si tebnice ale firmei, obqinute prin: utiliz:-r-;^ i:ro:
tehnologii perfecqionate, prin imbunat;,tire:, .-:.-::ati:
produselor sau prin organtzarea superio;':-'. : ,'-;::-' i:atii
economlce;
 :,

profitul este nelegitim sau nemeritat, ca sumA .- .

* e
*
qinuti de posesorul capitalului, far1. a ayea o contl: - fr.
l
gie la dezvoltarea activitiqii economice. Acesta poai: fl
obtinut prin: economii nejustificate, practicarea u::
{
prequri foarte ridicate sau prin cigtiguri neasteptate. '- jI lir llll

tAmplitoare, realizate de pe urma unor conjuflctut'i : i:l. :

;: 'r1r, ,,

piaqi favorabile. 'rlti,,l

Numai atunci cAnd este reahzat prin nerespeCt?.:':, lllllllrl
legii, profitul nelegitim este un profit nelegal.
in funclie de mirimea profitului:
;r,,.

u profitul este normal, obiqnwit, ca recompensi r:--.'

nimi necesari pentru continuarea activitagii. Lip, lllil

acestui tip de profit

face imposibili reluarea activitiqii:
* prafitul
supraprofit ca un excedent peste pr,.-
este
lill

fitul normal, atunci cind este obqinut prin majorar-:

pregului de vinzare a unui produs de catre o singul-
firmi (care deqine monopolul pe piaqi), cazin care m.:.
este numit qi profit de monopol. Supraprofitul poa:,
fi obqinut si in cazul altor structuri de concurent,
imperfecta.

i:,"iI. MNxTMIZAREA PROFITULUI

iu nuNclrn DE cosruRl
Obiectivul principal al producatorului, maximizarea pro-
fitului, vati
anaTizat acum in raport cu costul producgie i:
.pr=ir_Cr=e.p_Cr
Pr - profitul
l- - incasiri rotale
Q - .rol.rrnrrl fizic al producliei reahzate
P - pregul unitar de vinzare a producgiei reahzar.e
C7 - costul acelei producqii
Fig. 2.
Grafriul pragului dintre aceste categorii de costuri si nivelul
Relaqia
de rcr-Lu'r.iLitate incasarii totale este prezentata in graficul urmitor.

Costuri
li, incasiri
i1:
ll:
!:!lt: ,:l

, i': ;, i_i; i ,
 Costul de produc{ie s

;a': 1;emertt4r, ca sumi a Dupi cum se poate observa, Qo (pragul de rentabili-

l"::. lara a avea o contnl-
,1,, 7t cat'e tate) marcheaza nivelul producqiei pentru care graficui i-
t:.-,romice. Acesta poatt (al incasarii totale) se intersecteazd, cu cel al C, (cos-
.I
:r ,rlllllilir, de la
_::tlle ate. practrcarea ur:r tului total). Aceasta inseamni:
:.1:- .,rial SA
r:: aastlgurl neasteptate, ::._ ir=Cr*Pr=Q
Iillrrlr : .: ":,:.i si cele
-:ma unor con;uncturi .t . -:. -,j perfor-
'rlllllili;il

':,.'-1ii presu-
- dacl, nivelul producgiei realizate Q < Qo, intre-
prinderea inregistreaz pierderi, deoarece Cr > Ir ;
5.
( t z)Izat prln nerespectaidr 'llllr1ii,il.

:::: :rofit nelegal.

llilxt /
'. :.' "idicat al - dacd, nivelul producgiei reahzate Q t Qo, intre-
llt i ; , -.,::abilitate. prinderea inregistreaz a profit, deoarece Ir > Ct.
rotitului: :" t,:semna cd Pragwl de rentabilitate aratd. ca intreprinzdtorul tre-
,1:!,::tit, ca recompensa rr:- "' :t: Sd SCOatd buie sa realizeze un volum de producqie peste un nivel
:r::area activititii. Lip:a ": .or intr-wn minim pentru a putea si-gi recupereze investitia ficuta
:,s:bili reluar., :. 77'iare ;i sd o gi pentru aface faqi cheltuielilor curente de exploatare
:" .:n excedent".iirritetii,
peste prrr :-;. epoi pe in- a afacerii sale.
:; obrinut prin majorart; -:tl ;drii unwi itr acest grafic, ca gi pe tot parcursul acestei lectii, se
::.-jus de catre o singu:; '.: ,nai mare de porneste de la ipoteza cdintreprinzdtorul acgioneazdin
, :t piaga), cazin care m:_ i , ";. ce presupune condiqii de concurenpd perfectd (vezi lectta 9, despre
i:;,. Supraprofitul por:. i chebuieli concurenga) gi, prin urmare, nu poate influenqa nivelul
r:ructuri de concurenu ''".':(:ie mari). Vor pregului de vdnzare.In plus, pentru simplificare, se va
,: realiza acest considera acest pret ca fiind constant pe termen scurt.
.,::: S 8OT Orienta Sa presupunem, mai intAi, ca intreprinzatorul do-
:,;/.ee tehnologire reste si obqini profit pe fiecare unitate de produs
rL1L[ ::,t costisitoare ? realizat (de exemplu, pe fiecare exemplar de revistd). El
LT.I ',:it/t ar trebwi sd este constient de faptul ci pini va reusi si puni la
: :ntr.eprinzdlolul punct toate detaliile desfigurdrii afacerli sale, va trece
aiorului, maxtrrlizar ea pr o -
rroFt cu costul productiei:
-i-tt Tnaxtltt|.za ceva timp si este posibil si inregistreze chiar unele
.a pierderi in acea perioadi. Dar, pe ansamblul activitiqii
. sa.le (in medie), el doregte si obqini profit, din acest
motiv vom considera ca prim obiectiv maximizarea
profitului unitar (pe bucati) sau a profitului mediu.
: -- :=:lizate
. ::rducqiei realizate - ::ofitul mediu (uni- D^. _Pr _i, - cr_i, cr _ i
IIM_o--a--a-o_lA'4_vTM -
:,:r )

::::i de cosruri si nivelul - :rofitul total

Aceasta inseamni ci intreprinzdtorul va udliza ca
: ::. {rafrcul urmator. repere indicatori medii (costuri medii si incasare medie).
Incasarea medie - raportul dintre incasarile totale
si nivelul producqiei:
;
:rcasarea medie
:reg unitar
'u_-ir-Q'P
Q_ Q -,
_,
Aceasta inseamni ci incasarea unitard este egali cu
retul unitar.
intreprinzdtorul aa obpine profit pentt'i1 -ile;.:.,; ;1,;i-
tate de prodws realizatd daca pregul unitar .'r:.' ::-:tricrr
costului total mediu. Aceasta inseamna ci. l:'''e,;1 pro-
ducgiei trebuie cuprins intre Q, li Q: ir ezr Fis. I I
50 icor-romie

Graiicul prer,ului de
vAnz-are este paralei cu
axa productiei, inir:ric.lt,
in c,:xrditii iie
cLrncurftlta perfecia,
inrreprinzitclnil nu
poate influenta acst
pre! (oricet dc rnutrr
Io.ld
ar prodr.rce,i.
Gi:aficui fl,o, fini:ue
intersecteazd grafieui mu{illTii
{J1'1 in punctul Fmrni:rn
de minirn ai {)p1. .{lmr ui ,.

f,u{l::{':"'
Fig. 3. Stabilirea nivelului optim al productid $jr,ill,iur'r:
lb -, l $i;
i *te "___ Maximizarea profitului mediu presupune identifi-
carea nivelului producqiei pentru cire diTerenqa dintre
L * trril
L - .fi:
Pentru intreprinzitorul
care doreste si maximi- prepl devdnzare gi costul total mediu este maximi. &- ";
Acest nivel al producqiei este Q#, care corespunde tt,
zeze profitul rotal, ;

nivelul producqiei este punctului de minim al costului total mediu fCr*), 5. lu Llr-lt

(conform graficului) Q" respectiv egalitnqii dintre Crrw gi C-* (costul marginal).
Economia de piaqd pune probl6ma eficienq"i e"o-
l-a
(Q" > Q+). Deci nivelul
producqiei care maxi- nomice la nivelul fiecirei firme, deoarece ineficienta
mizeazi. Pr total este activitiqii duce la eliminarea acesreia de pe piaqi,
mai mare decit nivelul pundnd-o in situaqie de faliment.
producqiei care maxi-
mtzeazS, profitul mediu
(unitar).
F

7;,1 prelect de aetlwitate

e Sunteqi intreprinzdtori gi doriqi si obqineqi profit. in
Obqinerea prc'fituiui r echipe de cAte gase elevi, demarati o cercetare pe
este scopul
I parcursul a doui saptimini asupra a cinci firme
activititii econornice. cunoscute (fiecare dintre cele cinci echipe din clasi igi
Realizaiea sa alege o firmn). Ciutaqi penrru acesre fiime informaqii
presupune despre costwri, tncasdri, cantitate ahndwtd, pre; d.e vkn-
cunoasterea zare, prelul piepei. Corelagi datele obqinute conform t-
legitui:ii acestuia celor invaqate in lecqie gi precizagi concluziile referi- :a-:':
ctl costurile toar e la profitabilitatea firmei. G6ndiqi mi.suri concrete
in diferitele sale de crestere a profitului. Prezentaqi gi discutaqi in clasi i[ :": i
fcrme" r ezultatele studiului vo s rru.

Q,! Q,
;: ::ivelului optim al producF,e
mediu presupune identil*
3ntrLl care diferenqa dintr
'ral mediu este maxima.
esre Q#, care corespund.r
ralui total mediu (C1o ^
., si C.* (costul marginal
probl6ma eficientei eco-
rme. deoarece ineficienE
ee acesteia de pe piata-
erminati de mecanismele
Ixntru ci agentul econo-
liate reald de continuare
le
dri si obqinegiprofit. in
iemarati ocercetare pe
il asupra a cinci firme
' cinci echipe din clasi isi
u a.este firme informatii
;:e '-'andutd, prep de viln-
,datele obqinute conform
=izati concluziile referi-
. Cindiqi misuri concrete
:nrati si discutaqi in clasi
Costul de productie s
Pagina de evm$sxmre
- i:J productia este zero, costul variabil este ... '. ... Motivatr
,'oastra..
:.:= .:.firma ca, pe termen scurt, costul marginal se poate calcula
i- costul total sau in funcqie de costul variabil ? Rispundeqi
:ispunsul vostru. 1p.
;dmis reprezintd ceea ce rimine din profitul brut dupi plata# 1p.
:.:leta cu: salariilor, dobi.nzilor, sau impozitelor.
- -: :.iipuirsrt! e*re *i"
- :: ,:ind producqia este
i:.rl fix este zero;
fix;
11.
':.rl total este egal cu costul
.:--r1 total este mai mic decit cosrul
- ..:ul variabil este zero.
x-.a.c; B:arb; C:b,d.
:-:; urmitoarele date referitoare la activitatea intreprinderi:
a CT
5.000
) 10.000
20.000
Care este valoarea costului fix mediu, a costului
,l 30.000
variabil mediu gi a cosrului total mediu, atunci
tc 40.000
cAnd produclia este de 10 bucdqi? 1p.
la cost, fagd" de rata profitului calculati la cifra de
r" este intotdeauna mar mare;
r. este intotdeauna mai micd;
:. este intotdeauna egall;
C. poate fi mai mare sau mai mica, in funcgie de maria de profit. 1p.
-iira de afaceri este de 10O.OOO u.m., iar costul total este de 80.000 u.m'
lu cAt trebuie redus costul pentru ca rata profitului in funcqie de cifra de
:faceri si creasci cu lOoh, in condiqiile in care cifra de afaceri se mentine
--onstanti ?
a. cu 4.000 u.m.; b. cu 2.000 u.m.; c. cu 8.000 u.m'; d. cu 6.000 u'm. 1p,
Precizaqi slxr:5 urnr6{.*areie afirmagii sunt adevir*te iA} s*ri frl-'e i'F ',
Evoluqia costului fix mediu fati'" de evoluqia producgiei are loc inr-ers
proporlional.
-Calculati
1p.
in funclie de capitalul total, rata profitului este mai mare de.-i:
aceea calculati la costul total. 1p.
NotS: Se acordi 1 punct din ofrciu.
 w
SiaOferta - manifestare pe piaqn
i a intrep rrnzdtorilor
/,? " FonlrAREA oFERTET: pRoDucAroRr
SI INTERMEDIARI
.7"3, Lncre oFERTET
I.3. EresrrcrrATEA oFERTET: TrpuRr oB orenrA
iN ruNclrn DE ELASTTcTTATE
7.4" Arrr coNDrrrr cARE rNFLUewlenzA
MODIFICAREA OFERTEI

in cadrul firmei de exercipiu [Jniverswl Editorial S-.

eleaii/elersele au inteles cd tntreprinzdtorul/prod.uc.;_
torul decide.in fiecare moment qirpro ofent: form;iil
pe.piapd. Oferta wnei.reviste implici faciori
de product:;
a
/.
e.ca a.p.i, imp un e redu r,
ce r e a
cre g er
co i u riIo
eL p r o d, u c _
tivit,igii - toate acestea fiind conditii pent'ru a obpine u.,
profit cit mai mare. Dar sunt con'5tiinti cd toate acest,
eforturi sunt inutile dacd tn final nu reu5esc sd vkndd.

I As.,trior--,iltt;'pi'riyt!* ft*t s-rii.'e t*yweirc*t. t)rcw se

J*,wreaz,i
,;jrtra r s*nt f.wtr*-ii * detwz:ni.x,; rx<tdifii,erea *fer-
l',as,'e
1
tei 7s e p i*t:a t il r t:e t{e:pi.n d e {y*sf {,ff. r.s r.r? nz.#r$u" p * pi.iqi i
I;..*,,._*_.

P.?. FonnrAREA oFERTET :

PRODUCATORI SI INTERMEDIARI

CIfec-ta reprezinta canrirarea de bunuri si serwicii pe

care agengii economici o aduc pe piagi inrr-o anumi'ti
perioada gi la un anumir preq.
I

Labazaformirii oferrei pe piagd,srau resursele gi factorii

d.e producqie. Pentru ca iceJtea sa poatd satisface nevoile
si dorintele consumatorilor este nevoie de activitate
economici prin care si fie transformate in bunuri si
servicii. Producitortr au un comportament diferentiai,
care este influenqat de:
* modificarea pre(urilor la factorii de productie _
crelterea acestora reprezinta o constrkngere pentru produ_
catori, care conduce la sciderea voluiiului producqiei;
Din multimea de reviste ' modificarea preturilor de vdnzare ale bunuri-
oferite, care se vinde mai lor - cresterea acestoraii stimuleazd rpe producitori,
bine ? care au tendinga de a creqte oferta.
 neprinzitorul
LleJlg :lIqI |f
.ertqle_p.qj? q!4 3_L! r|q
i p! i z -:: -_

Cantitatea oferiti nu se confunde cu cantitatea

are pe piaqa vdnduti. C an tit at e a ofe r it d r ep r ezintd. tot c e ea c e p r o du -
citorul intentioneazd, sa vdnda, rar cantitatea oi.ndut,i
r :-: reprezinta acea cantitate pentru care producatorul
pRooucAtoRt
!t, reuseste si giseasci cumpirltori. Cantitatea vAnduta
:
efectiv este in directi dependenra de nivelul canritarii
cerute pe piata.
Formarea ofertei esre rezukat al activitiqnproducd-
TEI: TIPURI NT OTTRTA
torwlwi, dar gi a intermediarilor.
trCTTATE
Producitorul asiguri realizarea bunurilor econo-
nRi-,lNTneZA mice: achiziqionarea factorilor de producqie necesari,
!I organrtzarea activititii de obqinere a bunurilor ;i ser-
viciilor, studiul cererii pe piaqi cu scopul de a veni in
intAmpinarea nevoilor de consum, diversificarea pro-
duselor etc.
in formarea ofer-tei pe piaqd, intermediarii sunt agengii
economici care mijlocesc relaqiile economice intre pro-
ducitor gi furnizori, finantatori, comercianti, clientii -on-
sumatori. Prezenta acestora este necesari pentru:
- finantarea activitaqilor economice (iontinuarea,
extinderea, innoirea tehnologici, ridicarea nivelului
de calificare);
c"nntnrtt. Cwm
e: nn n i
se fomzeaz;
m* difirare a afer-
- promovarea produselor prin organrzarea activi-
r e i
tigilor publicitare;
Y'ri t' i i: ftnzdrilar pe piapd i

- asigurarea retelei de transport prin care bunurile
;i serviciile parcurg drumul spre cumpiritori;
:: - asigurarea reqelei de vdnzare prin amenajarea de
- spaqii adecvate si personal calificat penrru ca bu-
fER\IEDIARI nurile gi serviciile oferite sa fie efectiv vAndute.
r de bunuri si servicii pe
Lc pe piaqa intr-o anumird
7.2. LncnA oFERTET
.
r:; siau resursele gi factorii Oferta pe piagi se manifesti printr-o anumiti marime
i sa poata satisface nevoile si structuri.
:s:e nevoie de acdvitate
r:::sformate in bunuri si ffi Ca"di"du-ne la oferta de revisre, de la o perioa,-la
. :r1: orrament diferenqiai, ffi t" alta difera ;i numdrul de exemplar. proirrr.. i..
ffi Ei diferentierea pe vArste, pe domenii ie stuiiu. ::
nivele de interei (specialiiate, populariza.. ,.r Jr-
r factorii de productie - ffi
:': :: -.;n gere pentru produ_ m vertlsment) etc.
oiumului prodlcqiei;
':de r-inzare.

ale bunuri- dificn in functie de modificirile unor facr..:i ::--: - ::;.:-:-

-: :4. d pe producatori,
-7. z
care definesc orice piaqi (conditiile ce r:oiu;:ie si
-:::..
distributie, respectiy cerintele consum a:Lr ir - o :
 :1
"ftfo-*;*:
Cel mai important dintre factorii care influent.
dinamica ofertei este prequl.
,:.-.
:
''
rede raportul de determinare directa i:::,
"'
modificarea mirimii preqului unitar al unui bun si r::.*
dificarea cantitiqii ofJ'ir. d; t;;i;;rp";;;.
"'"'
Astfel:
-^dacd pregul unitar al unui bun creste, cantir..,.
oferitd din bunul respectiv crelre;
--dacd, prequl unitaial unui bun scade, cantir;.::,
oferita din bunul respecriv scade.
9""-..- -,...:*
C on sid erdn d urmdto ar e a
o
serea o uariapie a tiraj ului
acesteia pe care o prezen- 3.5
tdm tn tabelul aldtwrat:

35
l3
9

OJ

2a F,r'" oFERTA

21
19
1.7
15
1 2.000 1 5.000 8 000
1 2 1 .000 24 000 27 000 30 000
Tiraj (Cantitate)

Graficul oferte

,:r. ErestcITATEA oFERTEI: TIpuRI DE oFERTA

':
iN nuNclrE DE ELASTTcTTATE
i.;i.r* i-,fr',-i:i'ri r epr ezinta modificarea ofertei
l,la,; I irr
--- ca
urmare a actiunii factoiilo, care o influ"nrenza.
--
Principalul factor care derermina elasticitatea ofertei
unde; este pre(ul.
AO, AP - variatiile absolute Indicatorul care ne arara marimea elasticititii si
ale ofertei, respectiv ale tipul de elasticitate in funcqie de pret este coeficientul
pregului de elasticitate a ofertei in funcqie d" pi"q Keo/p:
Or, Oo - nivelul ofertei din
perioada curenti, respec-
:AO O'-oo
tiv de bazd on oo
Pr Ponivelul preqului din
- "r
1\"^/"-
perioada curenti, respec- LP Pr-Po
tiv de bazi P, Pa

g2r's influsnlsr z:
determinare, directi intre
uni6s1 al umri'bun,qi mo-
bunul respectiv. ,,,,
r;i bun creste, cantitate;
arste;
r:i bun scade, cantitate;
s;ade.
reo6te, aom ob-
- _ -- :00 30.000
Graficul ofertei
tEJ: TIPURI DE OFERTA
NCITATE
ru modificarea ofertei
are o rnfluenqeazd..
:::i:; elasti citatea ofertei
. r::.rimea elasdcitiqii gi
; i. preq ex.e coeficientwl
--:i: Je preq Keo/p:
Oferta - manifestare pe piatd a intreprlrz?:.' :'
Tipuri de elasticitate a ofertei in funcqie de pret
1" Bunuri cu oferti elastici - atunci cind Keo/p > 1.
Modificarea preqului determina o modificare mai
m re a cantitiqii oferite, in acelagi sens (cresterea
pregului ctt xoh determina cresterea cantitiqii oferite
,
cu mai mult de r%).
J. Bunuri cu oferti inelastici - atunci cind Keo/p <1'
Modificarea preqului determina o modificare mai
micd a cantitilii oferite, in acelagi sens (cre;terea
preqului cl xo/o determini cresterea cantiteqii oferite
cu mai puqin de x%).
3" Bunuri cu oferti de elasticitate unitari - atunci
cAnd Keo/p = 1.
Modificarea pregului determini o modificare egald a
cantidqii ofeiite, in acelagi sens (creqterea preqului cu
x7o determini cresterea cantitaqii cerute t'ot cu xoh).
4" Bunuri cu oferti perfect inelastici (rigidi) - atunci
cind Keo/p = 0.
Modificarea preqului nu determinl nici o modificare
a cantitiqii oferite. Aceasta situaqie apare pe o pe-
rioadl detimp foarte scurti (perioadi de piagi), cAn-d
ofertangii tt,.t timp sa se adapteze la condiliile
"r-t
pietei sau in situaqii cind exista blocaje (de resurse,
iehnologice sau de alti naturi) care nu permit cre$te-
rea ofertei.
$" Bunuri cu oferti perfect elastici - atunci cind
Keo/P = "".
O modificare foarte micl a preqului determini o va-
riagie foarte mare a cantit;qii oferite. T,a limita, cAnd
variagia preqului tinde spre zero, varialia cantitiqii
oferite tinde spre infinit'
ca
I.4. Arrp coNDITII cARE INFLUENTELzA
MODIFICAREA OFERTEI
O primi condiqie este data de prequrile factorilor de
producqie. Daca aceste prequri scad, la aceleasi b":-:-
i. p.odrr.qie, producitorii vor putea sa produ.-''' ::-'
'. scade prepul hhrtiei mult gi astfel oferta de pe piata va creste l: ''---'''!:'''
pro-
;'' t,f ic e, t e ntdlia situaqie, oferta evolueazdtn sens opus e\-olu:.i.: ::-.:--*:
.: . orilor de rertiste va factorilor de producqie'
' :rodwcd. mai multe * Preturile altor bunuri pe pia1l rl'r:'.zr'-:.:' :'-::
::e.
condiqie pentru modificarea ofertei.
30 :J lnomle

Ce vor trebui sI ;ri tinerii-intreprinzitori de laruniversulE:ditariat,,rSA I

aceeagi cantirare de resutCi,economice se,foloseqte,.,Cu aeeta;i ,eficienii pe
r
a produce o revisti qi o earte,,daclpe pia(i,llaiello",a ere;pieifi,t'i";
atunci va fi preferati de c*kro e;dit rt cre;rerea produciiei,de",(iy1s,

Asadar, este de reqinut cd oferta creste pentru ac

bunuri ale caror preturi pe piatd cresc.
Tipografiile care wtili- e Nivelul tehnologiei reprezintd o condigie impo:-
zeazd ma;ini de tipdrit tand in modificarea ofertei. Introducerea inovatiilor
mai p erformante b enefi- tehnice are ca efect cresterea productivitnqii munC
cizzd de scdderea costuri- care conduce, la rindul siu, la sciderea costului dc
lor unitare de productie, producqie, care are efect pozitiv asupra ofertei.
de cre;terea productivi- * Modificarea nivelului costului de productic
tdpii, in conclwzie, vor determini modificarea ofertei, Daci pentru anumi;*
tipdri mai mub, a;adar, bunuri costul de producqie scade, atunti oferh cresri.
aor creste oferta. A;adar, intre nivelul ofertei si cel al costului de pro.
ducqie existi o relayie inversd. in ,.nr,
de mai sus sunt elocvente. """rt "".-pl.l.
. Modificarea numirului firmelor care produc
acela;i produs reprezintd o alti condiqie pentru modi-
ficarea ofertei. Cresrerea numarului de fiime produci-
toare pe piati conduce la cresterea ofertei, considerinc
alti fauori influenta fiind constanti.
' . Niveluldetaxelor;i alcasubsidiilor condigioneazi mo-
dificarea ofertei. Daci taxele cresc, oferra scade (deci
condiqionarea actioneazi in sens invers). Daci insi un IL

producitor beneficiaza de subvenqii, acestea vor deter-

Tehnologia noui determina mina cresterea ofertei. L
modificarea ofertei. o Rolul evenimentelor social-politice asupra modi-
ficirii ofertei se manifesti prin aceea cd, insiabilitatea
sociah determini, de reguli, scdderea ofertei, pe cAnd ii. []
stabilitatea sociali gi politici creeazd,un cadru fivorabil L, 'l.l '.
creqterii ofertei de bunuri gi servicii. !.
* Rolul condiqiilor naturale: fenomenele narurale _r(.
precum inundatiile, furtunile, cutremurele, actioneazd,, I*"tt
de reguh, in direcqia reducerii ofertei.
t.i1-
,,,,,,, proieet de actinitate -,1 -:'
-. r i.
;,
Alegeqi o firma din localitarea voasrri. Srudiaqi datele
1

tn calitate de
intreprinzdtor/pro-
ducitor este necesar
si cunosti factorii
care influenteazS,
nrcldificarea
ofertei pe pia{6.
referitoare la nivelul ofertei acestei firme pe parcursul
ultimului an. A crescut ? A scdzut? Care dintre condi- :-."..."
gnle analizate in aceasti lecqie au influenqat modificarea
identificati de voi ? Pregntiqi un material cu studiul
*.
efectuat, argumentind afirmaqiile voastre cu privire la !
modificarea ofertei firmei alese de voi.

rir-ersul Editorial SA
: ;u. aceeaqi eficienri
'
reducere a preqului rer
luctiei de carre.
--:..,.ierta cre$te pentru
-t::.ta cresc.
c:::zinta
i_
o conditie ime:
-:
t: lnlroducerea rnovat:
::.:. productivitiqii munriq
1u. la sciderea costului
:::ir' 35gp12 ofertei.
ri costului de produc
no:. Daci pentru anun]ir(
:.-:.ie, atunci oferta cres--i,
:: s:.cel al costului de p::*
:-;. Il aCeSt SerrS, e"empi"*
lui firme,lor care prodr.u
:.:.,. .ondrtre pentru moc .
i:-rlui de firme produe ,-
=.
:r:::ia ofertei, considera:. :
::i aonstantt,
rsidiilor condigionea zd. mc -
: Jresc) oferta scade (de;
s-::s invers). Dacd, insi u:
:t-,-ant1l) acestea vor deter-
-'*ia I - politice asupra modi-
r:r:- aceea ci
. .;i-Jerea ofertei, pe cdnc
::;;aza un cadru favorabi,
i ;:-.-ic ii .
rale : fenomenele naturale
:... J:remu rele, acqiOneaza.
ll eriertel.
te
e . -,-oasrri.
Studiagi datele
;;=-.:ei firme pe parcursul
--r *: i Care dintre condi-
:u :ri-luentat modificarea
:: 'r material cu studiul
i:::-e r oastre cu privire la
5a :- \-oI.
Oferta - manifestare
?
pr
tDgina de ewaletare
a .::: cfertei, vinzdtorir vor oferi mai .. ...... la un pret
l*l',:i. a1i afirmaqia voastre. 1P.
*r '" : ,.,i i:r raionul de incilqiminte, numirui de 10 calculatoare pen-
-... lncasat banii, cantitatea de 20 de frigidere care sunt supuse
--rmul in litri de benzind cu care s-a ficut plinul unui autotu-
- -- ,-:-;'- de apaftamente de pe piaqa imobiliara, numirul de autoturisme
il - I'lrtir-ati raspunsul vostru. 1p.
-*r. ::spunsuiccrect.
,::::1 unui bun cregte, cum se modifici cererea/oferta, celelalte
i :.manAnd constante ?
,* - .:-::a oferiti scade;
. .':.:,l:ea cerute cregte;
- i-:.-,itea cerut; scade.
i :,. J: B: b, d; C:a, d. 1P.
" " :::-r legii ofertei:
-
^::arAtorii vor cere mai mult la un preq mai ridicat;
,::atorii vor oferi mai mult la un preg mai ridicat;
:-:irorii vor oferi mai puqin la un preq mai ridicat;
::" zatorii vor oferi mai puqin la un preg mai scdzut;
-- ,... b; B: b, d; C: a, c. 1p.
instabilitatea -.-.;i cAnd oferta este elastica, modificarea preqului cu rc procente de-
:
-
:llni:
r. rldificarea cantitdqii oferite cu mai mult de rc procente;
: :-odificarea cantitilii oferite cu mai puqin decit x;
- ::odificarea cantitaqii oferite cu .r procente;
:. :rodificarea cantitd\ti cerute cu mai mult decAt x. 1p.
, :rir-u un bun economic, o cre$tere a prelului de la 2.000 u.m. la 3'000 u.m.
::ferre^zd. o cre$tere a ofertei de la 2.000 la 4.000 de buciqi. Coeficientul
elasticitate a ofertei in funcgie de prel este:
-) b.2;
). -%. d,. 1p,
?recizaqi dacl urmbto:aretre afirmaqii sunt *devlrate {A'l ssu false tF"
-r situaqia in care pregul creste cantitatea oferiti scade. 1p.
\tunci cind numad de firme care produc acelagi bun creste, oferta cr-s:=. 1p.
Oferta scade atunci cind taxele si impozitele sunt mai reduse. 1p.
Noti: Se acorda 1 Dun;: ;i:: --.::i--.
tum*g&ax
$ I
nirqa - cenrru al spaqiului economic
I
I

p( D-nrm*c'$iiA.naersnrsfiei: rr'.,'.,:
8;2;.,.,,,qq :Cnit6m..:: oFE*fA :..P 1
''- '"''h{'EcdNomA:.nar':p1ff[""'r"''r''"'::::";;:;;;;,;';'',"'1.;1,. ,

Unipersul Editorial SA este o firmd de exercipiw prin care

fondatorii sdi, elerti ;i eleve, urmdresc sd se prigdteasoi
Pentru un viitor tn care doresc sd intre pe piapa de carte,
reviste etc. Pentrw Aceasta, aw nevoie sd ;tie ce este piaqa
Care este tnpelesul economic al termenulwi de piapd?-Ca;re
este rolul sdu? Se identificd acesta cw expresii ?recum:
,,Md dwc la piapd", ,,Am fdcwt piapa" ? niisU mai mwlte
tipwri de piapd ? Care sunt acestea ? Prin ce se deosebesc si
prin ce se-aseamdnd? Dupd ce au studiat modul de for-
mare fi de funcpionare al cererii;i al ofertei, este vrentea
sd inpeleagd modwl curn se coreleazd acestea ?e piald.

Varn inc,erca sd gdsim rispunsuri Ia aceste tntrebdri, par-

cwrghnd tmpreund problemele cuprinse tn lec;ia de faga.

8.1" DnrrNrRE gr cARACTERrsrrcr

.1a"'geneiilr'se' consideri.ci pia{e este spaliul ecoii.oriric

it
?n cadllu/r c-iruia ser desfigoard schimbuiile' {'aeiele,de di;iir',ill

w 6.n:z:are.campiltatu) de bunuri qi ierviciir,,lolul,ruAde :ld

sC intilnesc p:urtdtorii c e rerii :i w'p wrrdryii. oftne i. ;',,,.,,;, ra

. Care este rolul pielei? . Oid .l--/, i

In acest sens, se pot formulaurmdtoarele funcqii:
o
prin intermldiul pieqei, agenqii economici i;i ex-
primi intenpiile devinzare si cumparare;
c.prin piaqi se realizeazS, comwnicareaintre produc-
.
tle sr consum;
I prin intermediul pietei se constituie mecanismul de
alocare a resurselor limitate pentru satisfacerea nevoilor
virtual nelimitate; u!r
o pe piaqi se stabilegte prequl de vinzare-cumpi.rare lprrm
S1 cantitatea care este tr anzactionat d". {!u d
 Piata - centru al spa
irr raoort cu diferite criterii de analtza,putem disti:::-
-ri -uite tipuri (forme) de Piaqa.
paqiului economic
de obiectwl tranzac;iondriiJ se pot distinge: piaqa
i in frrn.qi.
unui bun de consum, piaqa unui factor de produclie' piata
I

TERISTICI
i monetare, piata valutara etc'
lrunrA - n*T
rTA
i

concuren(e imperfecti. * -j
,-
.r:-,,tii de exercipiu prin ca,:
. :t-,itdresc sd se pregdteasci
t: : s.i intre pe piala de cartt
i:.t ,:.--'oie sd ;tie ce este piata Rr,rnPa cERERE oFERTA - - PRET
-:- -:,,nenului de piapd? Car: tN EcoNoMIA DE PIATA
, .;:.sta cw expresii precurn
't: ::.,ita" ? Existd mai multi pentru oblinerea
. .:mnificalia din punct de vedere economic a ,,statului la coad5"
:s::-r.? Prin ce se deosebesc dec6t oferta la prelul practicat, a5adar pe piaJa
s:
_,- Rispunsul: cererea este mai mare
:; -,.:r studiat modwl de for- :::echilibru. *
'. -:: ,'; al ofertei, este ,ureme,;
- -;.e .tzd acestea pe pia{d.

:::tri lu ar:este irztre$itri, par- ';-1. la elertii interesapi de cunoal-

t:t r:tDi';iise in ie*tia de .t'a;a, , :t;)straturilor economice ale acti-
.,iitoriale, ei ;tiw cd, dacd Pentrw
.: zi se anunld aPariPia bro;wrii de
:TIRISTICI -.'e in facultate pentru anul acesta,

pirta este spatiul economic

.'Lui id se dteze dis-de-dimineatd
:.i"i pentru a fi siguri cd'oor intra in
wwe>ffii
1.%,&lSWi
rar; schimburile (actele de :.'. unei broSwrL Pentru procurarea broqurii Adm.iterea .ini
:l::n si servicii, locul unde ,':t elevi ;tiw cd' lwcrurile pot sta ;i tnoan;mantil superior trebuie si stai la coada i

ii r:t purtdtorii ofertei. " De;i existd. mwlPi oameni intere- acesteia ei.,
i

.ie cumpdrarea wnei celebre cdrpi de specialitate, inrrucat Pretul

,77Are, ea. nu se cunxPdrd, ajwnghndu-se uneori la retragerea ei de Pe Piata'
. ;::laroarele funcqii :

:. r:.ntii economici isi ex- ::.= ---:

.,-= este semnrficalia economica intr-un astfel
de caz? La prelul respectiv, oferta
s: : *mparare; *
. :,',. :r n icarea intre produc-
I . :ecat cererea solvabila, deci este vorba de un alt fel de dezechilibru

;. --i r-rstituie mecanismul de S.?.1. Echilibrul Pieqei

: -:,:ru satisfacerea nevoilor ilustram dezechilibrele dir' :-'-- '- : - ' ' -' '
-
::rul se formeazi pe Sa incercam sa
--' ::---
-..ripri"intalrrir*" J"- mai sus, luind ca punct de pornire siru:::''' -r-''
:=:;- Je vAnzare-cumpirare l..il * oferta. pe piaqa de carte.
 Piata - centru al s

itr .aport cu diferite criterii de analiza,putem distinge

'1 mai multe tipuri (forme) de piaqi.
:tulul economla
i in funcqie de obiectwl tranzacpiondrii.se pot distinge : piala I

unui bun de consum, piaga unui factor de producgie, pialai

i monetard, piata valutari etc.
ryct
r.TA - PRET
I in funcqie de spayiul geografic acoperit, se pot face refe-l
ti riri la:
le: piaqa locrli . piaqa
niete locali, nationali- piaqa!
ret'ionalh- niata nalionali,
niate regional1,,ptata niata!
i mondiali. ;

;;;d.;i
I sebirea intre: piala cu concurenti perfecta si piata cu;
..r-1-1.ie exerclltu prtn c;-l
:.
I concurenta rmperfecti. i
-*_.**."-**,-."'.l
":.;rsc sd se pregdteas:;
: :'::,' pe piala de car:.
- ---: -i,?- 5l.ie.ce este pia:- RsrerrA -
'-,..,::tlt4t de pa;d? Ca..
$"?, cERERE oFERTA - PRET
iN ncoNoMrA DE PrATA
::.i ::/ expresii precun:
.::.;" i Existd mai mul:.
Prtn .--,ficalia din punct de vedere economic a ,,statului la coad6" pentru oblinerea
ce se deosebesc :: -
::.tdiat modul de
','ounsul: cererea este mai mare decat oferta la pretul practicat, a;adar pe piata
': .;. t.terte4 este Dreme:
for- .-=:- ibru. *

.-;.2-i .lcestea pe pia{d.

-; .tcst irztrdtriri, par-

i ? ----+*-
" .'.; elevii interesapi de cunoas-
';"':r.;,:t:Yj*lu ",:"'.tturilor economice ale acti-
,.'.::,triale, ei ;tiw cd, dacd pentru
: :e anuntd aparipia bro;wrii d.e
:ISTICI . :,t facultate pentru anul acesta,
. ::: Si se ayze dis-de-d,imineald
-s:e spaliul economic : :.ntru a fi siguri cd oor intra tn
cliinburile (actele de :'.:ei bro;uri. Pentru procurarea broqurii Admiterea ini
si sen-icii, locul unde :.'e-,,i stiu cd lucrurile pot sta ;i invdpdmintuL superior trebuie sa stai la coadi.j
;:tr.irorii ofertei. )esi existd mwlpi oameni intere- i

. ::tmpdrarea unei celebre cdrpi de specialitate, intrucat pretul acesteia este,

'..:.re) ea nu se culnpdrd, ajwnghndu-se uneori la retragerea ei de pe piata.
:,iirtarefunctii: 1e I

-::: economici isi ex-

--_--,(Lr!, : .iie semnificalia economica intr-un astfel de caz? La preful respecti4 oferta este --:
t'.. t -.i',' d intre produc- - -=:!t cererea solvabilS, deci este vorba de un alt fel de dezechilibru..

-.:-:*ie mecanismul de .q.?"X" Echilibrul pieqei

j i..:isiacerea nevoilor
-.:iii se formeazd pe Si incercam si ilustram dezechilibrele din e re :lr.- j- ie
lrzare-cumparare : ,-"-i prin int2lnirea ce- mai sus, luAnd ca punct de pornire situati;. l. .'--.,libtrt
-
-:'-i cu oferta. pe piaqa de carte.

Prequl de echilibru este
prequl la care cererea
satisficutd este egala cu
oferta satisfacuta, ega-
litate ce determina cea
mai mare cantitate a
vAnzarilor /cumpara-
rilor.
Fig. 1. Graficul echilibrului
Pleqel
Tabelul urmitor thstreazd evoluqia prelului si.
funcqie de aceasta, evolu{a cererii gi a ofertei de c''
(numirul de exemplare cerute-oferite). in functie
evoluqiile prezentate, se formeazi, la un anumit ru',
prepl de echilibru si cantitatea de echilibru.
in tabel se poate observa ci, intr-o situaqie de ec]::-
libru, cantitatea cerutd este egali cu cantitatea oferi-
(egaln cu 60 by..).. Corespunzitor acestei cantitai
pe care economistii o numesc cantitate de echilibru
(QB = 60 buc.), existi un anumit pre!, care este nulrl:
pre! de echilibru (Ps = 20 u.m.).
ReprezentAnd grafic in acela;i sistem de axe gi cere-
rea (care este o funclie descrescitoare de preq), gi ofen:
(care este o funcqie crescitoare de preq), se observd ui
punct de intersectie E al curbei cererii cu aceea a ofertel
Corespunz;tor acestui punct, pe axa preqului (ordo-
nata) se afli prepl de echilibru (Ps), iar pe axa can-
titiqii (abscisa) se afld, cantitatea de echilibru (Qu).
Urmarind datele din tabel sau curbele din graficul
urmitor, se poate observa ci, pe misuri ce decalajul
intre cerere si oferti scade, cantitatea care poate fi vin-
duta/cumpirat; cre$te, tinzdnd spre punctul maxim, de
intersectie, unde cererea este egala cu oferta.
Cererea satisfdcwtd este acea cerere care se trans-
formi in cumpirare, iar oferta satisfdcwtd este acea
oferta care se transformi in vinzare.
35
30
o
25
x )n
= ''
=,E
9to
o-
5
-=
0
0 20 40 60 80 100 120
Cantitatea din X
 Pia{a centru al sPa' ' .-

:-r r-r-olutia pretului . l 3"?..:" Stabilitatea echilibrului pieqei

:;:;:ii si a ofertei de::-' Pietele au capacitatea de autoreglare' adica au
';f ".-
:::-.'ierite). in funcr,. tatea de a-gi ieface echilibrul afect'at de anumili fact.'''r.'
--:2i.. la un anumit r. perturbacori (coniuncturi economica, sociala sau poli-
:-: .le echilibru. tic" defa,rorabile;. Se spune ca punctul E (Qu. Pp ). car'
marcheaza intersecqia curbelor cererii 9i ofertei,. repre -
t: Exces de Exces & zinrd w punct de echilibru stabil. CAnd pre.qul pielei
oferti
tinde spre nivelul de echilibru, cantit'atea oferiti devine
cerere
rQ'
-80 .g"l; cantitatea ceruti' vdnzarea-cumpirarea reali-
".t
r5ndrr-r. la nivelul cantitaqii de echilibru'
Pretul de echilibru orienteaza activitatea agenqilor

Condiqia realtzdrtt rolului preplui de echilibru este

ca acesta si se formeze liber pe piafi.
-.. irrr-o situatie de ec: Statul poate interveni in stabilirea/influen\area pre-
e :.-.,: cu cantitatea ofer::, qului in doua modalitiqi fundamentale.
-:zator acestei cantita^: * Este vorba, in primul rAnd, de intervenfia directi
.,- cantitate de echilibr; a statului.
;:--:: Dret, care este nuII,:- ,ri *irt*;,;o*..in,.,l
:-.. iF[;i" ;*uili*, .r"* e*r ofertei, ceea ce duce lai
.1".': sistem de axe si cer.-
ifiin,i, de regula, stimularea
apariqia.trrr'ri de ofertd. _ ___"i
::..-:,-rare de preq), giofer::
:: J- pret), se observa u:
:. - ::ir-ii cu aceea a oferte:
f

r'Jffi''.";;;;;;;t
L,or"t plafon", pentru ca nu
*^i;
"tcet

Pot fi -
depa;ite)i
;ii
:" :- a\a preqului (ordo- care devine mati
lconsecinqn fiind stimularea cererii,
bru Pu), iar pe axa can- i-"r" decAt oferta (exces de cerere). cu efecte negativei
rtea de echilibru (Qu). gde trpul: ,,prata neagrd" r,,statul la coade"'
I

I
- ..,.* curbele din graficu- t--*--
:- :: masuri ce decalaju- . * in al doilea rind' este cunoscuti intervenlia indirecti
.:-: :,:.:ea care poate fi v6n- a statului, cu politici economice precum stimularea/redu-
:: i::e punctul maxim, de cerea cererii sau ofertei'
;'::-: ctt oferh. ffia". T-.*tJ.*t ..''*f' p d-
-

.-:,:. .erere Care Se trans- Ac i

,..:,; :-;tisfdcwtd este acea tru

:: z -:.ae. consurna prln nua-
: -l-venqla r a' i m p o z it
IL::::::r-.
e r - c o nd3-c : [11:l{{ 9 ij-9'.9 1'-]-
e Io
-.*.-*;*T*-*-:i-**.7-"
-rirecti Acordarea d'e
', Acord,area pnmiGibii:n;ii)
de Prxnxe (suon producdtorilor - t t 1'-
.tatului ! duce
r--^^ la
r^ stimularea
^.:*..i^-^^ ofertei
^l^.,^i

cresterea/scdderea importurilor si Ia cre -si'-r''

derea ofertei.
Aparitia stdrilor de tip exces de ofe'r -i. : ' '
de cirere de pe piatd este redata in gr"'::--- -
(Fig.2).
 P.
,*
Y PE
PE j
A
i
Pr

QceQp@Qo a Qo-r*.QE -"* Qc

l;.-.--
.r--i.."-""*a j
tl
I E*ces de oferti l Exces d"."r.r"
i.- (Sunr19jer1;1 J '., ,!1j:y9 _,j
Fig.2. Excesui de oferti si excesul de cerere ll
il1lllllllllllilrllllilrl

fixat (Pt - prep swperior) printr-o misuri administrativd pes:t

li;iliullllllllill,iii
Daca prepwl este
nivelwl preyulwi de ecbilibrw (Ps>Pr), atunci existi exces de oferti: Qo>Q.
Mllllillllllrillliillil

I
(cantitatea oferiti este mai mare decit cantitatea ceruta). Motivagia fixarii unui pre! m;-
mare decit cel de echilibru poate fi incurajarea unei industrii nationale aflate la incepu: illlll]lrn!

de activitate. Totusi, supra-oferta nu reprezinti o situalie convenabili., intruci: L;llMir il Tnlilll

producdtorii nu reusesc si vlndi tot ce au produs si inregistreazi cheltuieli d: ; 'illl$Jllllill

,,i

depozitare. in aceste condilii, vor solicita anularea hotiririi de fixare a pretului. Acurr-
,' 'lhlu;,rt,",,11,

,riltllfilll!1' "
producatorii vor concura scazAnd pregul, pentru a lichida stocurile. Pe masura ce prep.
se
scade, cumpiritorii vor achiziliona mai mult (conform legii cererii). In final, se r';
lliu L
constata revenirea pregului la nivelul de echilibru (Pr -+ Pu) qi a cantitilii oferite, res-
Lilii '

pectiv cemte, spre nivelul de echilibru (Qc + Qe e Qo). Astfel, echilibrul pietei este
."illll
restabilit.
lr

i,
Dacaprepwl este fixat'(P1 - prel inferior), printr-o misuri administrativd,, sub nivelu,
*
prepwlwi de ecbilibrw (P,<Pu), atunci existi exces de cerere pe piagi: Q.>Q.
lll'll
ltllltrllllfrr

(cantitatea ceruti este mai mare dacit canitatea oferiti). Motivagia acestei misuri
administrative poate fi de ordin social, fiind vorba, spre exemplu, de un produs illllf,," i

alimentar de bazi. Totusi, penuria care ap^re (unii producitori nu-gi vor putea acoperi
cheltuielile de producgie) oblign guvernul si subvengioneze productia acelui bun. Dar
inten-en1ia guvernamentali implicn un efort bugetar care poate duce la cresterea
impozitelor.
Consumatorii vor fi nemullumiti deoarece nu vor gisi produsul pe piali in cantititi
suficiente. in aceste condilii,'e*isti p.esiurri p.rrtri

L
hoi;.-arii'de fixare a
"nrrl"r."
preru1ui. Daci masura este abrogati (anulati), consumatorii vor concura pentru a obgine
cantitaqile dorite din acel bun si vor creste pretul. Pe masuri ce prelul va creste,
producitorii r.or produce mai mult (conform legii ofertei) si astfel se va restabili
I echiiibrul pretei (P, -+ Pu, iar Qo + Qu e Qc).
L____
S.?.:1. Modificiri ale echilibrului piefei T

Pregul de echilibru este dinamic, nivelul siu nu este 111

constant. Modificarea sa se realizeazi sub influenqa mai

multor factori, cei mai importanqi fiind: modificirile
cererii, respectiv ofertei.
 -,lt,aj-a- .-9--qllr-v- -el'.p a

Po

"!' t
P1
t"t"
\-.,.& jf 'r C,

-Co

+ -.. -'-Qc a
-_--.---'-> *, \r Qo $:-Q,
'.l .ilficirile cererii b. Modificnrile ofertei
:,:::i de cerere i
lenulf r
;rJicarea cererii (cregterea sau diminuarea) este provocata de varialia unor factori
. - I

-niturile consumatorilor, sezonalitate, mod; etc. De exemplu, atunci cind veni-

,.-rmatorilor cresc, cererea creste (curba cererii se deplaseaii spre dreapta).
iar
,. i de echilibru la rindul 1or. Agadar, modificdrile cererii determind
fr.i"t cresc, :

:s -:;- administrativ; Pej:: ..'d'eacelaqisens4lecantitd|ii;ipreywlwideechilibru(Fig.3.a');.

:es de oferti: Qo > Q.
',irJilicareaoiertei(cregtereasaudiminuarea)esteprovocatidevariatiaunorfactori.
:.','::la fixirii unui pre! ml
;osturite a. p.oa".ii.;;ffi;;'til *h;;il;i;": ,'"**r
produciiorilo."etc. De I

r -,:ionale aflate laincepu:

- . :;;;;;;;; .oJt".ilor d.
producqie determini diminuarea ofertei (.yfu ofertei se
I t.: ozbild, intruca:
r'Jflve
,,za spre stAnga), canfit;tea de'echilibru scade, dar prepl de echilibru.c.:99te'
j'

:-.:.:istreazi cheltuieli de
:= :,.are a pregului. Acun
-'-:..-'. Pe masuri ce prequ-
-' -',:(rii). ln final, se va
:: .'. iantitalii oferite, res-
,;--... echilibrul pielei este
r : :-- :nistrativ a, wb nio lu i
s e
::-
er-re pe piaqi: Qq > Qo
:-:,iif;r;rli, o'?titr; determind moftficiride acelaqi seis ale cantit,igii de ecbilibrw, '
.i:{iciri de sens contrar ale prepwlwi d'e ecbilibru (Fig' 3' b')'
:,..zul in care cererea gi oferta se modifici simultan 9i in acelaqi sens' avem
urma- i
- azuri:
t :oiificarile cererii Ei ofertei sunt de aceeagi marime. =Modificdrl de acelagi.sens ;
.,tteiir-rtniiibrr,'d^, prequl rimAne constant. De exemplu, cre.qterea.simultani '
::eea;i marime a cereriiqi ofertei determina cresterea canii*1ii de echilibru, dar '
de echilibru rimine constant'
i
l.lodificirile cererii sunr diferite (ca mirime de modificirile ofertei). = Modific,irile i

),1:':ir-a1ia acestei misuri ,,i ;i cantitdpii de ecbilibru sunt determinate de mdrimea economicd (cerere saw
I

: ::,i.mp1u, de un produs
:* : -r-:i vor putca acoperi
::--iuctia acelui bun. Dar
: : -i i!e duce la cresterea
-:-sul pe piali in cantitili
:.:.: hotaririi de fixare
'- r Jtrfrcufx pentru a obqine
r.:.":... ce pregul va creste,
.: astfel se va restabili
',
ului pietei
.::;. nivelul siu nu
,'.'.2<AZa sub influenqa mai
: ::*nri fiind: modificirile
:.: care se modificd mai mwlt:
efect de cerere: modificdri
-iecd se modificd rnai mwh cererea deckt ofgl!!, a.Pare un
prepwlui de ecbilibrw;
-.. rcelagi sens"ale cantitd{ii ;i
,)rr;'iirrt, se mod.tficd mol *rtt decht cererea, a.pare un efect de oferti: modificdri de
., -rio;i ,i^ ale cantitdiii ie echilibrw, dar modificdri
de srrs contrar ale prepului de ecbilibru'
a
:;r, p*'*s{eff.t r$* ;:r*&$EI$t*4{41,
Formaqi un grup de dezbateri. Informaqi-va..in::-'-
primi
'etape,"caie
sunt acele domenii. sau produs' -:'
care existe in acest moment prelurl mlnlme' ma\iili ) '' -
subvenqii de la stat. Dupi ce le-aqi identificat' ie z5:'' "
care sunt efectele acest;r interventii ale statur-:l '--) -: r:-
este cerern/ofertei din economia reala' Ceutati c:: :'- 1-- :
exemple concrete. Frnalizagi activitate: :-::: - - ':.:'
-
unui portofoliu.
& =:cncmie

Pagi:na de evaluafe
1. Grupaqi urmdtoarele bunuri pe tipurile corespunzitoare de pieqe: piege de
bunuri'de consum (A);i piige d-e factori de producqie (B): computerul
folosit penrru jocuri de cit?e o fetiqi, clidirea_ unei ?ntreprinderi, vila unei
familii,'le-nui pentru confecqionarea mobilei, lemnul pentru focul de
tabdrd, rechiziteie necesare intr-un birou, rechizitele unui elev.
2. Formulaqi doud argumenre pentnr a susqine afirmaqia: ,,prin piaqa se reali-
zeazd. comttnicarea intre producgie si consum".

Alegeqi rispunsul corect.

3. Atunci cdnd oferta cre$te si cererea ramAne constanti:
a. prelul de echilibru creste;
b. prepl de echilibru scade;
c. cantitatea de echilibru creste;
d. cantitatea de echilibru scade;
e. cantrtatea de echilibru rimAne constanti'
A: b, c; B: a, d; C: e.
4. in situaqia in care prequl unui bun este stabilit sub nivelul preqului de
echilibru, atunci:
a. cererea este egali cu ofertal
b. existi exces de cerere;
c. existi exces de oferti;
d. existi deficit de cerere;
e. existi deficit de oferti.
A: b, d; B: b, e; C: e'
5. Funcqia cererii (modificarea cererii conform_ preplui) 9i funcqia oJertei
(modificarea ofertei conform preqului) se egaliieazi la nivelul pregului de
echilibru. Daci se cunosc: C = fO - 5p qi O = 10p, prequl de echilibru 9i
cantitatea de echilibru' sunt:
a.4 si 40; b. +O 9i +; c.4;i 80; d.2 qi20.
6. Dacafuncqia cererii este C = 30 - 5p, rar aceea ^ ofertei O = 20p, care este
cantitatea cerl1ta si cantitatea oferiti, Pentru un pret fixat la P = 5 ?
a. 100 qi 5; b.10 qi 100; c.5 9i 100; d. 100 qi 10.
Precizagi daci urmitoareleafirmatii sunt adevirate (A) sau false (F).
7. Dacaprequl pieqei depigegte prelul de echilibru, atunci Qo > Q.' 1p.

8. Intervenqia indirecti a guvernului in formarea prequrilor se manifesti prin

stabilirea de prequri minime gi maxime. 1p. lilhm'm- - t

1p. I
Rchiziqiile de stat influenleazi in sens invers evoluqia cererii.
,l$lilflllllll0ilrl. ":

9.
lslilil'rri: -"
Noti: Se acordi 1 punct din oficiu. ,idllllililni:.irl- l;,
 *
I
--: iPiata
--_'"_--

S !
*..anismul concurenqial

: :.:= Ce piete: pieqe de 9,1. DnrwrRE gr TIrURI DE coNcURENTA

;::. B): computerul 9"3. CoNcURENTA PERFECTA
:::.:,rinderi, vila unei 9.3. CoNcuRENTA IMPERFECTA
::i:- pentru focul de 9.4" Rncr-nMENTAREA coNCURENTET
-:*i elev.
.- --::in piaqa se reali-

Inipiatorii firmei de exerci;iw Unioersul Edirorial SA t;i

doresc sd iasd pe piald cw reaista lor. Sunt congien{i
de faptwl cd nu este singura reoistd de acest gen. Pentrw
segmentwl de tineri cdrora se adreseazd, existd deja
multe rersiste, Desigur, intre diferitele reviste pentru
adolescenpi existd o puternicd concurenfd. Fiecare editor
t;i dore;te ca rersista lui sd fie cea mai ai.ndutd.

{:are *sle ti'pi,il ti c*nrtererz{d rkreia trebliie sn ti larn

t',zqil {lun*{{.$t{rt$ tanrwrentiior i; I}a#t* ejnr.a sd"
atingd shiertivwl lss #{re Si !-,,wt pr*pu.s ? Cwrn. anraflle !'
{-le swsti*s stiircta er:an*twird refe;'itrsr fuE dcest *spec*f

?.1. DBUNIRE $I TIPURI DE CONCURENTA

1p.
:i sr funcqia ofertei Concurenta desemneazi tipul specific de relaqii intre
; :jr-elulpreqului de agenlii eConomici (producitori sau consumatori) care
;r;:;1 de echilibru si ac\ioneaze pe piaqi pentru realizarea propriilor
interesg conform libertnlii de acqiune gi liberei iniqia-
1p. tive.
:: O = 20p, care este
.il:- f, n = \ r) Economigtii susqin ci, in cadrul unei economii de piati..
;: I ], 1p. mecanismul concurenqial funcqionea zd, firesc si are conr. -
cinqe benefice.
r -\ i sau false {F}. Premisele manifestirii mecanismului conc,-u.;:r.i.'.-
r,Q t Q.. 1p. sunt: existenga proprietiqii private, libertate;. -.--:r -
-: se manifesti prin mici qi existenqa unui sistem democratic erc.
1p.
Consecintele acestui mecanism conduc l.'. - : . . : .' :'- '
: :,mul concurential are
- - - .,11.
. -i: eficiengei economice, avAnd un rol benctr'. .-.-:.. , -:, .
,:_ 1p. - -:nte benefice atit asupra
intereselor producatorilor (maximizare a ;: - - -:--. -.. - ..
-.-atorilor, cit qi asupra
:. I runct din oficiu. , .rratorilor. ;i ale cumparitorilor (maximizarea :.1 't'-:. -
 Principalul efect benefic al concurentei il reprezinta
progresul economic. Acesta se impune asupra."1o,.rr.
urmiresc succesul prinrolwl stimulatia,iai asupra celor
ca_re nu reusesc in afaceri, prin rolwl coercitiv.
, Care sunt modalitatile de manrfestare a consecinletor be_
nefice? ",

Acestea sunt: accelerarea cercetarii; realizarea de

inovalii; perfecqio_narea activitatii economic" gi a p."_
gitirii profesionale; diversificarea producgiei; i,rib,r_
natdgirea calitnqii; rezolvarea eficientd a problemelor
economlce.
" Dar asupra consumatoriror, care sunt factorii care determina
consecinlele benefice, mai buna satisfacere a nevoilor?
"
Iati cAgiva dintre acesria: reducerea preturilor; di_
versificarea bunurilor; promprirudinea oiert"i; f".fit
ti
acordate de citre producetoii pentru consumatori.
Economigtii identifici existenqa mai multor tipuri
.
de concurenga in functie de diferite criterii.

Loiald sau corectd - dacd" respecti legile gi ,.g1"-..r_ i

tirile in.vigoare; aceasra nu per-itel p"rti"ii".", lri
ingelegeri care si afecteze.;ocul libe. ;.;;"q% i
"i
reclama mincinoasa care in;ala consumaror.rl, f"rroj,
Tipul rizarea cres.terii/scaderii artificiale a pretur;tor, f"trl_ :

de concurentd I rcarea marlurllor.

dupi criteriul .'.'. .-,..,'''',-.- ji
t- -'-'- "----**-
iNeloiala sau incorectci - daca are drepr.onr..lnlrl
'
; LdtuLtLarcd
f ayorizarea artificiala
arLfitctara a agentilor
agentllor economrcr
economici care
car" .,b_,
ob_ i
j gin astfel avantaje n.-.rii"t..
t-.,-.--'-*.*----,-"_-"_"."".-l i

t"--'
: Piat,i cu concurentd perfectd - cu caractef ideal;
'un'model I
Itrasaturile sale sunt de analizi pentru i
concurenta reale. I
I
I
dupi iporczele .,.--..-*, **-.*-!

de defirure
Piatti cu concurentd imperfeo,i - .;;;;;;;i;;;r;l
realrtatea economica; prezinta mai multe for-el
care se contureazd. in raport cu trisiturile pietei cu i
concuren{a perfecti,.fiecare formi de piat) .u .orr.r_
renra imperfecta se caracterizea za 'printr_un Dretl
|

I
spectfic si o anumira modalirate d, moiimirorc o'pro_l

{:".!"0'_ . i
'

il reprez
aI concurentei
e impune asupra celor c
stim u latia,iar asupra ce
ia ro/ul coercitiv.
r's:are a consecinlelor bc-
e tate pe piete, respectiv de a inqelege condiqiile necesare
cerceterii ;
realizarea
ritirii economice gi a pre-
frcarea producqiei; imbu-
a eficienti a problemelcu
lre s-rt factorii care determ
;: s'acere a nevoilor? .
: reducerea preturilor; di-
pdtudinea ofertei ; facilitari
ri pentru consumatori.
dstenta mai multor tipuri
:liferite criterii.
specta si ,.gI.-.n-[
.legile
r permite: participarea la
mul Liber al concurentei.
sJe consumatorul, favo-
iti;i;le a preturilor, falsi-i
--l
a.'i are drept consecinta
rdlLrr economici care ob-
e-
7ec::z - cafacterizeazd
zinri mai multe forme
t cu trasaturile pieqei cu
f.,erma de piaqi cu concu-
:<rtzeaza printr-un prep
ele oe fft4xtTTu.zare d pro-
Mecanismul concurer'-: a -
9.2. CoNCURENTA PERFECTA
Piaga cu concurenla perfecti reprezintd un model ideal
de piagn. Cunoa;terea trasiturilor sale este necesara
pentru analtzarea concurenqei care se manifesti in reali-
definirii stirilor de optim arit de la nivel microecono-
mic, cAt qi de la nivel macroeconomic.
$l C"t" sunt trisiturile concurenqei perfecte, reperele in
funcqie de care pwfu,ix tetita dte tip-nride piege ?
ii
fi
" Atomicitatea consti in faptul c5, participanqii la
piaqi sunt foarte numerosi (astfel, ciqiva in plus sau in
minus nt conteazi), cu putere concurenliali mic; (nu
pot influenta in mod singular parametrii piegei), si par-
ticipangii ae\ioneaze independent.
o Omogenitatea produsului se refera la faptul ci toate
firmele produc gi distribuie bunuri identice, astfel incdt
consumatorilor le este indiferent de la ce firma cumpdrd.
o Libertatea de acqiune pe piafi se manifesta prin
llHlllilt"
,,intrarea" si ,,iesirea" liberi in gi de pe piaqi, care se ba-
zeazd numai pe criteriul eficiengei economice. Nu existi
i
restricqii in a pitrunde intr-un domeniu de activitate.
t Transparenla perfecti consti in perfecta infor-
rriar e a a genlilor ec onomici p rivind cantitatea, calitatea,
prepl, structura cererii gi a ofertei.
n Mobilitatea perfecti a factorilor de producqie se
referi la accesul nelimitat la utrlizarea capitalulwi gi a
muncii, in activitiqi cu maximi eficienqi. Factorii de
producqie pot fi transferaqi ugor dintr-un domeniu de
ictivitate intr-altul in funcqie de nivelul ratei profitului.
Pe piaqa cu concurenqi perfecti existi tendinqa na-
turali de egahzare a cantttd\ri cerute cu cantitatea ofe-
rttd,, la un anumit pre\,la care cantitatea vAnduti qi cea
cumparatd este cea mai mare; astfel se formeazl, pre;ul
de echilibrw gi cantitatea de ecbilibrw.
9.3. CoNcURENTA IMPERFECTA
ff C"re sunt cauzele,lcreindepll*eazapielele reale de
ffi modelul concurenqei perfecte ?
Vom enumera cdteva dintre ele:
e fenomenul concentririi firmelor (care
absenga atomicitiqii) ;
A8 r::-. lri:e

..strategia_firmelor de a se individualiza
renqierea produselor;
o intengia
informarii imperfecte in scopul
unor avantaje strategice ;
s mentinerea avantajelor firmelor deja
care creeazd, bariere in intrarea pe piaqi etc.
in condigii.de c.oncurenqi imperfecd, particip;
au forqe inegale, dispun de.infoimaqii diferite (ioa
extrnse sau toarte restrinse) si pot influenta in r:.l
individual piaqa. Economia reall cuprinde mai m:
forme de concurentj imperfecti : monopolul, monoF
nuf oligopolul, oligopionul, concrr.rrq" monopo
trca.
' Ce semnificatie are monopolul pentru piala unui bun? .

Monopo-lul reprezinta situatia de piage in care

singuri firmi produce (oferij ,n;,ahn*ri?b(n qi
confrunte cu toatl cererea.

Firma. care detine monopolul poate alege acel p:

Exemplele de monopol
care ii asiguri un supraprofit -
supraprofi de mon,
in economia romkneascd
sunt d.in ce in ce mai -
pol motiv penrru care-prequl esre m;i mare dec6t c
corespunziror conditiilor de optimizare, iar satisfact
pufine: SNCFR - .So- rea nevoilor consumatorilor eite necorespunzitoar:
ciettltea Napionald a Legea nw interzice monopolul in sine, Zi practic*
Cdilor Ferate Romkne, monopoliste. F.xisti, cu diferente de la gard,la iare, m"*
regiile de transport pu- " nopoluri legale,
precum: unele unititi publice. dren-
blic urban, preculn *--.-:1 ) ^ autor, mircile
turile^ . de ^
comerciale, brevetele i
RATB etc. rnventre etc.

Consiliul Concurenrei (infiinqat prin Legea concurenrei

nr. 2l/1996, modificati gi completati prin Ordonanga
de urgenta a Guvernului nr. Itl/2003) esre autorirarea
administrativaautonom5,carearedreptscopprotejareasiw
stimularea concure.ntei pentru asiguiarea ,tr.ri t*di., concurenlial normal, in
vederea promovarii intereselor cor,su-atorilor. Rolul siu are doui dimenri;rri,
una corectivi, privind restabilirea ;i menginerea unui mediu competitiv normal,
si una p.reventive' de monitorizare a pieqelor si supraveghere a d"
aceste piete. ""totilo. f.
Consiliul Concurentei rep.rezintdRominia in relatiile us organizaqiile gi institu-
giile internationale de profil ii .oop"r"" zd. cu autoritaiile de concurenri comunirare
si extracomunitare.
 Mecanisi-r- ::--:-

: .::' idualiza prin ;' Practicile monopoliste sunt interzise de lege f ;-:1ir*
.;,-J. r.g.rla, "r, "f".t" negative^'?ypt-i t-t:t]'-'-':j'-
e\l::''
- .- :. jn scopul obti:. -
Aceasta este raliunea pentru care in ttecare lara
i;;t-;i; .on..tr.n1.i s.i instituqii care supravegheaz''
:::.:'.-1or deia existe: modul de manifestare a acestela'
::r-riatietc. ;,;i Complemti lista exemplelor de monopol cu alte
i*i, cunoscut de voi.
:-:',r'tecta. particiP.'.. -
"".-pl"
. :,::atii diferite (fo::.. reprezinti situalia de.piagn- in care o
, -'-rr influenqa in n: 't,l:i*;i;*iir;i
;;; firmi cumpiri de la mai mulqi producitori'
::1 aomun
-... ;uprinde mai mu" :: De regula, monopsonul genereazi. sciderea prelu.lui
.. t--rrnoPoiul, monop, . Je stat. platit vinzatorilor; efectele sunt, pe de o parte.' apantla
- - :'-.urenta monopo,:
i;;;ot;;tofituri pentru cumparitor, pe de altd' patte'
nemuitumiti ale Pioducitorilor'
.- '- crata unui bun? - er ,.1r.

Exemolwl armatei a deoenit clasic' In orice-pa'rd' ar-

i::-.. Je piaqi in care - m-it:a'este unicul cumPdratar de la diferite firm.e pro-
'. 'jr-I anumit bun qi s. ir,riroorc d,e armame'nt, aparaturd specializatd' bwnwri
( u n i o rm e' tn c dlp d-
;'; i;';;; t, *, I r, ;, d. e c a dr e I e m il it a r e' f
s::orl.i),
'-- :-oate alege acel pr.' ryi?t: : 1!!.' .YCe .

' - :::rt'.Lprofit cle moti- ii:,:::::li:r] este acea situaqie de piaqn unde existi citeva
i-.t

- ::ti mai mare decit c. lir*. iut" ";i;"t, oferta unui bln,'in timp ce numirul
: -.',:""rzar e, iar satisfac. - de cumpiritori este mare'
: i ,,- i1e Cofe spunzetoar:
).: sine, ci Practici., Acest tip de piaqi presupune un grad inalt de con-
-i: -rt' la qara la qari, mc ."**r. " ptodn"1i"!, .etpitti" a ofertei de citre un
interde-
;;t;-i"he firme. intr.-"t"'tt firme existi o
,.- -.:ritaqi publice, drep
. i.rle. brevetele c ;;;."r,4 t" luarea deciziilor, firmele influenqindu-se
i".ipro.. Comportamentul acestor firme' una in raPort
-

cu ielelalte. poate fi: cooperanf' ca urmare a unor

rn-
teleeeri cu privire la pre1, cu scopul de a maxtmtza
p-Fii"1 ,ru h. a impa4i ciie'-ttela (irust sau cartel)' sau
mod
necooperant, sltuatle in care firmele concureazS"in
independent.
e
ii-irri'i romkneascd se remarcd, prin .caracteristici! :
enumera'te Pentru oligopol, .piata. de telefonie
nto!'!":'
'.urential normal, in piaya petrolwlwi autohton, piala ctmentulur etc'
.:.1 doua dimensiuni:
.-.
--ornpetitiv normal,
',:r'r' il actorilor de Pe

:' gar-rizaqiile qi institu-

: -ticrlrenti comunltare Aceasti situaqie determina. putere'.'
c ritorilor in influentarea prelr"rlui d''
*ri

firmelor solicitante este mic, dar ele au purei.r

nomici mare.
e
Firmele ramhneyi prod.ucdtoare d,e lacomotirse F,i:,
;i Elearoputere Cyaioaa SA - fiind singurele cle
ttp de pe piapd - achizipioneazd-piese si sibansaml,..
la multe firme ofertante.

, . ,r.i: r. -: :.. ;: r:,: ::,.r ':reprezlntisltuatiain,

in RomAnia piata construc-
tiilor prczirrta concurcnla pe piaqi un numir mare de ofertanri, unii di:.
"exisri
monopoiistici. acestia fiind de mari dimensiuni si detindnd monc:
de marcd, iar bunurile oferite u,rrr, p.rt.rrri. ;1i...
tiare.

Fiecare firma care deqlne unmonopalpentru trtctl.t,,

de produs are anumire avanraje similaie monopol_.
in raport cu clientela sa fideld. Totusi, dace o fi,
detinatoare de monopol de marca exagereazi
exploatarea acestor avantaje, clientela port."*igr" s-
o alti marci de succes. Existenta -trropol.riilor.
marci explici denumirea acesrei ior*. d6
"or.rr..
(monop.olisticd). Diferentierea mare a produselor de -
piati determini si un nivel inalt ie satisfacer.
nevoilor si dorinlelor consumatorilor"
g .r.

Ca exemple de concwrenpd monopolisticd in econom:

rom).neascd pot fi amintite: piala produselor cosm _

tice, piapa produselor de tmbrdcdminte, piata cot;

tructiilor etc.

Formagi echipe de cercerare si lucru. Ciutati exempl.

de firme care por fi incadrate in una dinre for-.l,
de concurenti. Elaboragi impreuni un portofoliu d.
activitate, prezentari-l in clasa si disiutati dificul-
tiqile intAmpinate.
Anahz.agi presa economica pe parcursul a dciui sip-
tamAni, selectaqi articolele care se referi la proble-
mele concurenqei in economia rom6neasca" Grupagi-le
in funcgie de cunostintele acumulate in lectie.
 ele au putere
.i: .ocomotitse Faur - '
-;;,:,;
singurele de o.::
-:i-," -.i swbansamble
rrezrnta SrtuatlA ln Ca:t
le ofertanqi, unii dinrr
isi delinind monop,t,
sunr puternic difere;.-
: -,: )?ol pentrtu ?rtrdrcci ",
s::-iiare monopolu -
. Tctusi, daci o firr..
exagereaza t.-
-.::.'A
.:.::la poate migra sp:,
-:,. monopolurilor ;,
,- :-.:me de concuren:;
-,:.:- : produselor de p.
.: . : de satisfacere
-::-or.
.: .'!.ticd in economi.;
..:-,. :roduselor cosme-
*.::.l,rinte, piapa con-
e :, pe piaga de oligoPol:
i i:;ru, Cdutaqi exemple
. :: una dintre formele
::-:a un portofoliu de
i,:. si discutagi dificul-
. :.::cursul a doua sap-
t.- t. referd la proble-
. : -,::ineasci. Grupaqi-le
-:::*-ate in leclie.
Fa qi;ea #* mwm$axmwe
concuren-
i ,:-iti cite un argument care sa susqini bene{iciile existentei 1p'
;, r ,;;^' ["- ft"altJtori qi B - consumatorr'
r:-rati piala cu concurenli fo"?Polistici piata cu concurenta
1p.
..'t. pt..itrgi asemanarile 9i deosebirile'
t ?i.:.1.r rltf ii {{-:j:,
ii
r:citatea cererll nu caracterl zeaza:
" , ..,-:a cu concurenqi Perfecti;
: - -',nopolul;
. -:opsonul;
-ottoprotrl. 1p.
-.'.,i; B:b,dl C:c,d'
in comun:
-opolul si monoPolul au
lo,'ui .a pe pi"ta'actioneaza cativa producatori;.
- : rptul ce pe piala se manifesti multi cumparitort;
- , r.rmicitatea otertet; 1p.
:
:. jiferengierea Produselor'
: -.nopolul se diferenqi az|'.de piata
monopolistici' prin:
:, rumarul de cumPiriton;
:. rumirul de Producitori;
:, atomicitatea cererii;
:. gradul de diferenliere a produselor.:
.. iradul de satisfacere a cumparatorllor' 1p.
-'\' b, d,.; B:a. c; c: a, c' d'
.-umoaratoruluiiiesteindiferentdelacinecumparasivAnzitoruluiiieste
.diferent cui ii vinde:
.
U. p. pi"i" .r, neloiali;
"oi"utettgi
.. p. pitq" cu concurenla Perfecta; 1p,
d. pe piala monoPolistica'
s*t' it''i ':
eiai:i *rr.ilize*a.i:*tre ,a{irrrlatii -ql;ilI tidf,vir*tc {A}
i-
ijr:t-,i;i;i."r{i
de monopol sereal\zeazdceamaibuna satisfacf
l ieic:'
in cadrul pielei
_\tomicitatea cererii este caracteristici monopsonului.
la nivelul cererii.
. in cadrul pieqei oligopson nu existl atomicitate
I
Noti: Se acorda 1 Puni: ;': : : -
 x*erms$x* Kffi
I
Inigiatorii firmei de simulare
Universul Editorial SA se
gindesc la forga de munca de
care au nevore.
Piafa rnuncii repre-
zintd locul de intilnire
mtre Puftatoru cerenl st
ofenei de munca; este
spaqiul in care acesria
intri in contact, smbi-
lesc conditiile de anga-
,inie; ne goei.azi mirimea
salariilor, stabilesc per-
formanqele corespunzd-
toare salariilor^
It
Piatamuncii
10, 1. PnrzrNra,nul GB}lEn*rX,a,pltrT,,si tuuxcrr
t"''' ',.,';,'
1CIr2" CEnenrA nr, #6;1:
'':':"
"' ,".,,
10.3. Orenre DE, trI.INiA, ,, :,'::'.i::. '-r'-
10.4" Serenrur
Exercipiul pe care tl reprezintd organizarea
firmei un;-
verswl Editorial SA ti pwne pe inipiatorii aitiztitdpii sale
tn situapia de a se ghndi la forya de muncd de care art.
neaoie firma lor. Ca orice afacere, si aceasta creeaz|
locuri de munci, iar ace-st-ea, in mod firesc, trebwie sd
fit
ocupate de persoan-e calificate, care f;i doresc respectir.,u.
loc de muncd in schimbul wnwi salariu corespuizdtor.
Lecqia de fapd t;i propune sd ldmwreascd astfel de
prableme.
10.i" PnsznNrreRE GENERALA A prETEr MUNCTT
Dupi cum am aflat din lecqiile anrerioare, derularea
oricirei activitigi economice p resupune utlhzar ea f acto -
rilor de producqie. Penrru orice firmi, accesul la fiecare
factor de producqie in parte se realizeazi, printranzacqio-
narea acestuia pe o piaqi specificd. In cazul factorului
munci, piaga specifici esre piapa muncii.
, Particularitdpile caracteristice piepei mwncii deriva 1 ' - ; ." '
- - --:
--'--
din obiectul specific al tanzacqiiloi pe aceasri piagd,, care
este munca, tar aceasta nu este o simph ,,marf|,,.
o Rolul central al factorului munce in
orice economie
face ca aceasta sdfie receptiadla semnalele emise de cele-
lalte pieqe (in funcqie di acestea igi modelea za drmen-
siunile ti structura cererii gi a oferiei). Geneza cererii si
ofertei de munci nu esre legatd,numai de piaga murrcii,
* cererea d.e muncd derivi din cererea de bunuri de
pe alte piege;
oferta de mwncd este rezultatulproceselor demogra-
^
fice care determini dinamica populaqiei, tespectii de
sistemul de inviqimint gi formare profesionald.
 Brela.nsr-.gr-f
* Diferenqierea sub numeroase aspecte a forgei de
muncd determina un caracter structurat al acestei pieqe :
- dupi criterii demografice (sex, vArsti);
- dupi criterii educalionale (profesionale);
-u
dupi criterii teritoriale.
.{ PIETEI MUNCII Aceeasi diferenliere a factorului munci, face ca
acesta sa nw fie omogen, motiv pentru care existi o
multitwdine de piele ale muncii, fiecare corespunzind
unei situaqii reale. Nu se negociaza munca in general, ci
munci specifice, de un anumit fel.
" i.rti r."t factorul munci are in vedere oameni care
sunt ataqati mediului economic ;i social, dectzia depia-
dre a firmei IJ ni-
sirii dintr-o localitate pentru un ioc de munca nu se ia
;.;.,. : z
cu uguringa, tar mobilitd.tea posesorilor forqei de munci
: :.,.. ;' rii activitdpii saLe
este relati':J redusd.
'

-i: ,,:ttncd de care are * Piata muncii areun caracter contractual (impus de
-;. .:. aceastd. creeaza
negocierile individuale 9i colective la diferite nivele -
. -i .::,'esc, trebwie sd fie
', l,: :loresc respectivul firma, ramuri sau la nivel naqional). Acesta determini
lipsa de transparenfd, manifestati mai ales pril
, "; -: ! core sp wnzdtor.
:
caracterul confidenqial al salariilor) ceeace scade accesul
.. . ,,..i:.-:t tt\ii{,1 Ll(- la informagie.
* O alti caracteristici a piegei rnuncii este concurenla
imperfectd.
i.
i Monopolul care este reprezentat de federaliile sindi-
".\ .\ PIETEI MUNCII i cale. Acesta conduce la tendinta de stabilire a sala-
riului ia o cota mai mare decit a salariului de echilibru i

i qi determina reacgia firmelor de a reduce numarul i

it*-j-*--*^--"
"r,g";"qilo. .-'.----.--''--'-.-'-..-l
i

i Ar;;;i;;irprr. "r,r,'.i
cind o
'i"g"';
ii;;t;;;;l
i do-i"a piala muncii dintr-o inumiti zonl,.'i
-t Monopsonul se poate manifesta gi prin compor-
.':incipalele tameni in cadrul unttt oligopson coordonat (prin tn'
I
t
i:ructurl I
l---.*- termediul unor asociaqii patronale)' Aceasta con-
I
-:: concurenli I duce la tendinga de a stabili salariul sub nivelul de
rperfecti i
I echilibru. Pentru a corrtracara aceast| tendinqd, sta-
tul intervine prin stabilirea salariwlwi minim pe
i
1

!
econo?nLe.

Monopolwl bilateral apare atunci cAnd federatiile sin-

dicals se confrunti cu asociaqiile patronale ' Ace .si;
structuri se manifesti cel mai evident in rin:nul
negocierilor generale patronat-sindicdte de l: :i::;.
munclr.
{.J
tus
,, CgnnREA DE MUNCA

reprezinta nevoia de munca sa,

riatd, care se formeazain cadrul diferitelor activitatr .

nivel de firme, zone, regiuni sau gari gi ," ."prin.

p.rinrcumdrul de locuri de mwncd exisrenre ,nuLlur.
de lacwri de muncd.

e:i
In momentul tn care firma LJniaersul Editorial SA i.
va incepe activitatea, Da Apea neoaie de lwcrdto.
(speciali;ti calificapi), ;i astfel ea crea locuri de munc,:
adicd va genera o ofertd de locuri de mwncd. Aceasr.,
este modalitatea prin cary dpare cererea d,e muncd,

Cererea de muncd. este influent^ta de mai mul:

factori care actioneaza asupra sa in sensul cresterii s;.-
sciderii. Dintre acegria, r" rro* opri asupra a doi factor
consrderati mai importanti :
. Este vorba., in primul rAnd, de mirimea cererii de pe
piata bunurilor si serviciilor care influenreazA cerere
de munca in acelasi sens.

e
;-
I_n_ tlt prin activitatea
rytdsur4 -care. sa, firma de exercitit,
Unipersul Editorial SA aa ajwnge sd aibd succes pe piald
atunci cererea.pentru re?ista propusd d.e ea ua-crilte'1i,
in aceste condipii, editwra r.ta tinde sd mdreascii tiraji/,
ceea ce ar necesita crearea de noi locuri de muncd, dect
o crestere a cer.erii de mwncd.

in al doilea rind, trebuie amintit nivelul salariului

a cirui influenqi asupra cererii este in sens invers (cu
si oierte de locuri de cit salariul creste, cu atat firma isi va permite un numar
sunr prezente in multe mai.mic de angajaqi, si invers). Dupe cum se ;tie (vezi
5 - ,,Productivitatea si eficlienta econo-ici,.;.
le.cgia
- -.. .rd-';r!.-.
nivelul salariului trebuie sa fie corelat ia rindul seu cu
r,,, j.; .,,.,,,;';it;ti;;1.
.':dr 5.' ] tl.,{l i|.i.)lr},'|
I
nivelul productivititii muncii.

Dacd in urma negocierilor cu salariapii {Jnioersului Edi-

torial SA se stabilesc salarii mai mari, editura i;i aa pro-
pune reducerea,numdrwlui de angaja;i, pentru o mii;ora
impactul costwlui salartal mdrxt ctsupra p-repulwi reqLtstei

.
in continuare, ne vom opri asupra impactului facto-
rului salariul asupra cererii pe piaga munrii (Fig. 1).
c-i
f,inevoia de rzrunc;
hul diferirelor,ietivitad
I
|
ou garl
'
-Si.se.exprir
't': ,.--:.
.,,,,ir ,:-..
hnca existeate's,iti
ul E ditorial SA
,-ni--' ers
cea neztoie de lwcrdt
;a cnea locuri de munaL
'uari de muncd. A
ve cererea de mwncd.
nJluentati de mai muhi
, sa in sensul cregterii sau
r opri asupra a doi factorl
de mirimea cererii
care infl uen geazd, cer erez
tc.z sa, firma de exercitiu
ge xi aibd succes pe pid;:fi,
rop:ts,i de ea va creSte si,
nde sd mdreascd tiraiul,
oi locuri de muncd, deci
rnintit nivelul salariului
i este in sens invers (cu
i:i va permite un numir
}re, cum se qtie (vezi
etrcrenta economici." ),
corelat ia rAndul siu cu
hrt ztii tlniverswlui Edi-
,nan. editwra i;i aa pro-
ga.t.ttt, pentru a mic;ora
*tvp ra pr e pwlui rea iste i.
"supra impactului facto-
ri4qa muncii (Fig. 1).
e .,i'., ,,,,r ; {"ll: i,::' I i:,.:.
I
Dacd Uni,uersul Editorial SA dore;te sd-;i extindri acti-.i-
tatea, intrePrinzdtorii elevi/ele,ue t;i votr pune intreb,inl
preculn: ce numdr de lwcrdtori tn plus au ne-ttoie s,t,,
angajeze? Care sunt costurile salariale maxime ce pot
fi suportate de firmd? Cwm r.,or inf/uenla angajdrile
s up lim e ntar e p r ofit ul firme i ?
.-ererii de munci
- ^ la Sr,
dacd salariwl creye- de la S,
atunci cantitatea de muncd cerwtd
scade de Ia L, la Lr;
i\
i
- dacd salariwl s*air: de la S, la S ,, atwnci
cantitatea de muncd cerw{d ry{s* de la
j
Lr la L,.
:
i
i
i
:
de pe
'.:.!.*,1i2
f ontractul de munci existi in doui forme:
n Contractul individual de munci este rezultatul negocierii libere dintre angajator
", zngajat. Acesta stabile;te'sarcinile care ii revin salariatului gi drepturile salariale
; ,:espunzitoare, respectiv obligaqiile pe care gi le asumi angajatoruf(patronul) fati
:: angajat,in ceea ce priveste asigurarea condiqiilor propice de munc-, plata impo-
:-::lor aferente gi-a contribuqiilor la asiguririle socilleiuportate de intreprindlre
::;. Acest act are forqi juridici.
' Contractul colectiv de munci este rezulhtul negocierii cu sindicatul (sau colec-
:-,ul de lucritori) din intreprindere, prin care se precizeazi o serie de drepturi si
- rligaqii generale referitoare la: condigiile de munca, zllele libere gi concediul de
:*lihni, sporurile pentru munci periculoasi sau pentru lucrul de noapte etc.
I
10.3. Orenra DE MUNcA
. Atunci c6nd Universul Editorial SA solicita lucrato. .- :: -
ficare adecvatb pentru activitatea editoriala, persoar? : :'-: .:
adreseaza firmei pentru a se angaja pe locurile cp rr--:=:,:-
tente reprezintd oferta de munca. ' r
'.'., terii:
i:,,,mgnt6.iep rezintacantitatea tot"le de mrrnci
@;eat*, diviiii dintr-o economie sunr dispusi sa o
presteze in condigii salariale.
76 Economie

Ofe,rtl de munci poate fi analizatd,la nivel individual,

la nivel de ramuri economici sau la nivelul economiei S
nationale. s2
'in cadrul
acesteia se pot distinge urmitoarele cate-
A
gorii principale:
o popwlalia actiad, care
cuprinde persoanele apte de II
munci care au un loc de munci sau- soliciti un loc de sr
munci; este compusd din populaqia ocupatd, gi din
somen;
. lPoPulat,ia ocupatd, care cuprinde persoanele ce
desfigoara o acrivitate economici in scopul obqinerii
unui salariu;
t pmerii, respectiv cei care nu au un loc de munci,
sunt persoane apte de munci si care cauti un loc de
munci.
t
srRUcruRA RESURSEL.R Dn urrNcA arr *o**r#"'"'
(MII PERSOANE)

&ri.' 1999 2000 2001 2002 2003 2004

Popul*ge
activi :
1t.566 I 1.585 tl.447 10.079 9.915 9.957

Popul*cie
10.776 r0.764 10.697 9.234 9.223 9.158
ocupati

790 821 750 845 692 799

22.458 22.435 22.408 21.794 21.733 21.673

Sursa: Anuarul Statistic al Rominiei 2005

Oferta de munci nu se poate modifica esenqial pe ter- I

rnen scurt.
Pe ternten lung, ofera de munci depinde de factori
precum:
o nwmdrwl
;i dinamica popwlapiei (determinate de
f enomene demo grafice precum ; natalit ate, mortalitate,
migragie interni ;i internationah) ;
o sistemwl de tnadpdmknt, care influenqeazi struc-
tura forqei de munci astfel: cresterea numirului de ab-
solven! de jurnalism, de exemplu, genereazd" cretterea
ofertei de jurnalisti;
. nioelwl salariilor: salarii mai mari determini o cres-
tere a numirului celor ce doresc un loc de munci;
o legislapiaprivitoare la mwncd: cu c6t esre mai favo-
rabtld, angajaqilor, cu atet-va creste oferra de munci.
Cu privire la influenqa nivelului salariului asupra ofer-
tei de munci, se constatd.urmdtoarele (Fig. 2):
:'':z.rta 1a nivel - dacd salariul c,':::' de "; -i ' '
.:: la nivelul OL Sr, atunci cantita.tea de t'':"::"
oieriu r'-"', de la L,l't L.:
salariul de la s' -';
urmitoarele - daca
de mr";''i'
5,. atunci cantitatea
oierita de Ia L,la L"
:::Ce persoanele aptc
-.'-'. -rau soliciti un loc
: -:at1a OCUpata $ic

,-l:rrnde persoanele ;, L2
i

::rr:.:- in scopul obqine:

Fig. 2. Graficul ofertei de munce
au un loc de munc; nivelul
;are cauti un loc c= in funcqie de nivelul salariului' dar qi de
ocu;arii (mirimea cererii qi oferteite munca)' se
(Fig' muncii 3)'
Tabelt LrHf .ti. echilibrul Pe Piata
\r-\c.\ .LLE RoMANrF.r
,irbo ,rrrrii ;i cwrba ofertei se
intersecteazd
'coiincide lntr-wn punct car^e
2003 zAC1 - St
cu salariul de ecbilibrw
ii-,
'ie irdorou) si cu ocuParea fortei
9.95/ munca de echilibru - L, (P'
I
abscisd);
-:- q.la q))7 - atunci iind
salariul este fixaL pe-ste
nivelul de echilibru S, (: ' > 5r);
9.1 58
l

ofena de munca este mai mare

--,i,--

irrit crrrrro de munca (i- > , ):

I

s15 i 692

- atunci cind salariul este Jixat sub

niaelwl de ecbilibru S- ( < r'.'.);
I

!:i 794 i 21.733

oferta de muncd este mctt mtctt
ircit crrrrra de munca (l ,' < )'

t :::r,iifica esenlial pe ter-

Fig. 3. Echilibrul piegei rltirlcrl

:r-rJ: depinde de factori accl nir cl l"

Salariul de echilibru se definegte Prin
cafe ceferea de munci este egale
cu oferta de mune 'r'
: :t ",.; -iet (determinate de
:r : :'-:.:alitate, mortalitate,
1*.4. Serantur
:.:- rnl-luenteazd, struc-
--

-s:.:-a numarului de ab- este tranz'-'':i :-

Salarir.rl rcprezirrteprequl la care
'

-,: -
-. lener eazd. cresterea forqa de munca.
rrt ::r..-ri determini o cres-
s- -:- loc de munca; Cosr din punctul de
-:-'.;: ;u cAt este mai favo- deoarece salariile sunt
:: -r:-:ia de munci, Salariul este
:-*: s:-lariului asupra ofer-
.- .'=. iFio )\.
Economie

Prezentam mai jos formele salariului:

. Salariul nominal esre suma de
bani primita :ie
salariat/pldtiti de firmi., in schimbul muncii dep;sc
de angajat. Acesra poate fi:
- salariu nominal brut: suma totalade bani p:*_
vazutd. in statul de salarii;
- salariu nominal net: suma de bani care rimi:i*
din salariul nominal brut dupi scaderea impoz:_
_ :"lri -si a contributiilor
! Sala.rrul
la sistemele de asigurlri-
real reprezinti cantitatea de bunuri ,;
servrcl care poate fi procurati cu salariul nominai:
I lltc
unde:
Sa - salariul real ri or
s^=
* Sr -
P -
salariul nominal
nivelul general al preturi_:,:
5ifi

(prelul mediu) JOm6{

Datoriti diversititii combinatiilor de bunuri con_ metr

sumate de citre indivizi, in realitate, se urmireste
doar
tendinqa.de.evoluqie a salariului ,eai, m;suratd
cu aju_
torul indicelui salariului real:
rro =r&.roo unde:
Sp - salariul nominal
1r1o- indicele salariului nominal
21,=ff roo 1ro - indicele salariului real
Ip - indicele prelurilor
De.reguli, ca indice al preEurilor se utjlizeazaindicele
pregu{lor bunurilor de c6nsum curenr
luezi Arera )j.
Indicele salariului real masoara varjatia p.rr"rlii.
cumpdrare a salariilor, fiind un indicator imiorr"rr,
in
caracterizarea nivelului de trai al populaqiei. '

Studenti care parricipa

la o demonstraqie,
cer6nd locuri de munci
 - 2,-Z

saiariului:
n--a de bani primiti :: \ \\IICA SALARIULUI MEDIU DIN ROMANIA, iN DIFERITE DOMENII DE ACTI\TIT.{TE
c::inbul muncii depu., t^'t

*;--:a rorali de bani pr.- Total 1.522.878 2.139.13 3.419.424 5.986.386

i

ifigpru:u:rr: r.234.9181 1.640.08 2.279.470 2.859.8001 3.784.975 4.826,98E:

n:;. de bani care rimar:
:-:a scdderea impoz:- llMun*,*c 1.554.2171 2.229.
,

3.116.381 3.835.293 *.*rtn 6.000.248 i

:.:-:le]e de asigurari. tffiumr:rqii t.861.422 5.256.6971

-'::iratea de bunuri
-':
,: rlfirmr: 1.066.9581 1.502.294 353at58 4.386.ss81
::. -.: salariul nominal :

lffilnrsuri 5i restaurante 1.381.068 2.109.547 2.434.081 4.110.215

--i
s
''::::,il real 'h:rs:so,ort qi comunicalii 1.990.765 2.841.427 s.353.242 6.732.27 7.924.531
s:.--:.-:'.:1 nominal
lillucre-= edieri financiare 9.950.653
:-,'. ..:l general al pregurilc:
::--:i rlediu) 'l'rllnm::;tii imobiliare t.tt{ l; 2.992.81.9 3.816.358
rh.um::istra[ie
i:i:-or de bunuri con- publici
2.143.292 3.044.988 4.194.7571 5.115.51 8.451.531
r;:.. se urmireste doar ! il",i:3re

::;".. mesurati, cu aju_ s'- iimint 1.41.5.s35 2.882.399t 3.801.292 4.768.977 6.481.023

)nuarul Statistic al Rom1.niei 2005

;:.-:. nominai
: -:--.-. salariului nominal
::::.-: saiariului real ll,,,,,.,.,,,l,,,,,,,,.,,,].,,,'..,.. .,,,,,',,,,,

::r:- - prequrilOr Cum se creeaz5 locuri de rnunc6? cnlll se feir*

meazi oferta de muncX, de ee factcri $$ng in-
r: si utilizeazd, tndicele fluen(ate cererefl Ei oferta de rnunci si care este
::-:t (\'ezi Anexa 2). rolul salaritrlui pe pia[e nruncii * toate ace$ta
,:i i ariaria puterii de $unt informatii necesare oricdrei firme, dar gi
nJ:.-:.tor lmportant in pr:pulefi*iu in gcneral, cu alte cuvinte, aecorilcr
::,::,ilatiei. ele Bre pia{a munfii.

ptr#freet de amftEw*ae
:,,,

Grupagi-vi in cinci echipe, in funcqie de preferinle-'

personale. intr-o primi etapi, discutali cu familia r-oa:::':
derpre veniturile din ultimele 12 luni (salariul no:::i:,..-.
nivelul prequrilor, salariul real). Formulati con;i.::rr -,'"
nivelul familiei, folosind cei trei indicatori. Dis;- :,'.:. ..: :
in grupa de lucru despre studiul realizat ,:,-- :-..
Corelaqi rezultatele individuale ale studir .-: -. -.,:-:'- :,
formulagi concluzii valabile Pentru inir.:..'. :-,-.-t - ''
clasi fiecare echipd v^ prezenta analiz: ::'-, : .:.- - - --'-
formula concluzii generaie la r-rive lu- ;-.-". -',
B0 Economie

Fagina de evalu'ire Le
daci urmiroarele afirmatii sunr adevirate
,r. Lrpsa
i:::tl:de rransparenri (A) sau false (F).
ca particularitate a pieqei muncii
este rezurtat ar
caracrerului conrracrual gi confide
ngial alr"Lriilor.
2' cererea de mun"cd nl sg exprimi prin numarul
renre sau prin oferta de locuri de locuri de munci exis-
de munca.
,. t11,::',:1;:l este cantit atea de bunuri 9i servicii care poatefi
procurati cu

Alegeqi rispunsul corect.

4. Cererea de munci este generati:
a. numai de piaqa forqei?e
munci:
b. de cererea de,bunuri pe
{e alte pieqe;
c,. d.e procesele demograficJ;
d. de oferta de locuri"de muncd.
A: c, d; B: b, d; C: a, c.
5. Salariul real esre:
in
acelagi sens de salariul nominal;
l.*l*::ilt sens invers de salariul nominal j
:.,Tr11:^.1q1rh
c. rniluentat in acelasi sens
de indicele pretului;
d. influenqat in sens irrrr".,
e. influenqat in acelagi ,"rn
d; ilr*I.
preqului;
J" ,rr" ,*_";"frri. tnfoo-"
A: a, d; B: a, c;
t i,::Xfili;lTi'X'#t3ffil'1;:flti:*, iar prequrle
C: b, c.
au crescur cu 3oeo/o,
k*,
ilnnffir SeDr
h'az: un
a. scade de 3
;r
@t
ori: oam(
b. scade de 4 ori; qr4iu aon
c_. creste de 3 ori;
d. scade cu 75"/".
A: a,d; B:b,d; C:d.
7'Daca in perioada ro rr.sarariur ,
dublat,
- nominar s-a triprat, iar salariul
real s_a
rizukacd preturile s_au modificat -

a. au crescut cu 200%o;
asrfel:
b. au crescur de 3 ori;
.. au crescut cu 507";
d. s-au redus cu 3OOy". rrb
!$ or'Gr
Noti: Se acorda 1 punct din oficiu.
-
}L ummqxm 1
lA; t".r false (F).
! este rezultat al
1p. SI DOBANDA

F de munci exis- ARA.

1p.
i

bfi procurat|. cu
$i pentrw eleaii/eleoele firmei [Jniversul Editorizl SA,
I
1p.
ca ;i pentru cele mai muhe persoane, banii reprezintd
wnul dintre cwintele cel mai frecztent folosite. Ce sunt
banii? Ce rol au acegia? Cht de mulpi bani existd tn
mod. normal tntr-o economie ? De ce se rtorbe;te atkt de
mub despre ei? Cum ne afecteazd ei viapa?

Sunt tntrebd.ri care susci'td un i'nteres general, De rds-

pansurile k aceste intrebdri ne 7)otn oct'tpd in conti-
nudre.

ti.t.BaNu - BUN sPEcIAL

Ce sunt banii ? Ce legituri existi intre con{inucul porto-

felului nostru gi termenul economic de bani ?

P
n$9.
sPa1,l9

Banii se concretizeazS' in prezent prin: moneda

metalici, bancnotele, moneda scripturala gi alte
instrumente cu forme gi denumiri specifice, diferite de
la o lard,la alta. Noi forme de bani care funcqioneazi in
selariul real s-a zilele noastre sunt: cdrtile de credit si alte instrumente
electronice.
'1:6,|
epr ezinei, ele in rryrt
#ffi$d:#iivirarea economlf, fu viqa
general ?
din oficiu.
 82
"tfF{q.
I ::i e ' in primul rdnd, banii au funcgia de mijloc de schimb. : auatla ca:'
(definitorie), aceea prin care intermediaza actele d.
Originea aparitiei si exis- a ban:.
vinzare-cumpdrare.
tentei banilor o eorrsri- g ''.' D--r
;.: i1,,, !1
tuie schimbul de produse. ' 'i'ii
Etape in evolutia ba- Vinzarea revistei la centrul de difwzare a presei din \'
,-a:
nilor: colpul strdzii constd, din pwnctul de vedere al econo- itasa n1Lri.la:
tlocul (barter-ul); miei, in cedarea mdrfii-revistd in schimbul banilor. - rir elul pre - .

intern-redierea schim- Cwmpdrarea este proceswl inoers. - r oiun-ruL .-,

servicii su:
bului prin mdrfwri spe- ., Foarte :;rlor
lt(tt(. _ importanti este funcgia de etalon general
riteza de c::
de misurare si comparare a activitiqii ecoiomice:
einiterea sau ,,bate- ::ilor in ecr:
misurarea in expresie valorici se reaTizeazi cu ajutorui
rea" de monede confec-
unitiqii monetare (.r.*.) din fiecare gari.
tionate din aur si argint;
Banii indeplinesc si functia de miiloc de plati. - ::,i
aparigia bancnotelor Pretul::
aceea pnn care conrribuie la achitarea .rtro. obiig"fi;
convertibile in aur si ar- .:re cu lCt
pfecum: taxe, impozite, amenzi.
gint gi a banilor de cont . Prin bani se realizeazdfunctia de economisire; este
.,rl iniyit! ,;
(bani scripturali) (seco- '::tltci prett:
vorba de banii depozitagi in b;nci, cu scopul de a-i folosi
lul al XVI-lea); pentru cheltuieli ulterioare. in felul ,.irr", din veni- - _'ROA, S,,
i convertibilitatea in turile necheltuite se constituie rezerve pentru viitor. .::ial, cu o it.;
aur a banilor se restringe -'RO{ cir;.'
si inceteaza definitiv in !;l$ Care este semnificatia faptului cd llsaqi neridicata ':iziliona )
anul r97l; lltiti mal rnulte luni la rind alocl{a care vi se cuvine lunar ? ,:p ce dup.t
,, banii de hLrtie; ' ,'achizitioi;.
. crearea banilor ,,elec- - j reviste. As.
tronici" .
:I, IVIASAMoNETARA ..-,i ajung ce ;

',,ttru A culi;
,i Cat de mul! bani exista in mod normal intr-o eco- ' :i,e.
iiiil nomie ?

Masa monetari sau masa bineasci reprezinti suma

de bani aflata in circuiarie intr-o economie la un mo-
ment dat si care aparline diferitilor agenqi economici
(aceasta se referi numai la banii nagionali) gi are drept
componente:
'" numerarul - care este emis numai de Banca Cen-
trali gi este alcatuit din: bancnote st moneda metalicd
(confecgionata din aliaje de cupru, nichel, aluminiu);
, banii scripturali (inscrisuri in conturile bancare) -
acegtia sunt creali atit de Banca Centrali, cAt si de
celelalte binci ;i institulii financiare.
e t: " ',.."ii:
r,r:ri ..

Cantitatea ;i ialitatea muncii depuse, computerul; ener- ,

gia electriid, hhrtia etc. utiliz)t, i, ,tAo,itorJ- rir;,

rersiste swnt mdswrate cu ajwtorul banilor. Expresia bd-:
n3ascd a vallrii mdsura.te este prltul:
 Piata monetard 83

informa-
Curn interp retati'din perspectiva aceste'i
":::. cantltatlva vi fila din
; rani.lor *;i;;i" ;;;" h poqt; e-ste oprita
corespun-
carnetul de alocaiie in schimbul sumet
zatoate'de bani
se plrezinta sub
Cea mai mare parte a masel montare . .r
devenit mai rapid
lor-" U"nilo, ,.ript,"ali' Schimbul a

;t;;; .fi.i.,-,, od^t, .u aparilia banilor scripturali' ,

Marimea masei monetare se determrna [lnand.cont.oe
,r...riiarit. funcqionarii normaie a economieianagio- masei
;;i.. ;;;; "*i -"r,. modalitati de determinare
;;;;., cea mai cunoscute fiind ecualia cantitativi
a banilor (Irvin Fisher)'
u.* :ail

i,rit.tz;: d* s:ir:CU-iatie a L',;'.:i"i,rr' reprezinfi numarul

6:, de
' :,etwl unei rertistei mij-
tranz*,cEdevdruare-cumparare ii plaq Pe
care 1e
', .tt 10o/o faYd der de timp'
il;;;; *o,,"t"'i intr-o perioade
:ni;ial de 2 RON,\' "nit"r
.a ecOnomlslfii:i: : Prelul ajunge la'; noi ? Econo-
de a-i fol: Cnrnafecteaziu-anii viata fieciruia dintre
r
';opul
:, acesta, din ve,--' OV. Sa calculam:i .ailt;&;;tii ".*ria totrebare p rin termenul de

.'.. cu o bancnotd' deti a ilor sau ala ar e a ac e sto a'

:;. pentru viitor.
r
p *ti" r t: d e: t rmpdrar e
rt
" f-V, cititoriiPuteawi
. b 4'n

u iisaqi neridicati -:iona 5 reviste, tni' irilt *l:{:1e elc cl !l:ipiia''*t'(: a {r'rl;i}'':r reprezinta cantita-
e r-i se cuvine lunar? : ce duPd. scurnPirei t." d. bunuri 9i servicii care Poate
filumplrati la. un
'-bizitiona l0 : 2,2 =l rno-an,datcuounitatemonetara,launanumltnrvel
- '
''-'iste,
A:adar nu ne: alPreqr4rilor' '
, .i1wng cei 10 RONi Evaluarea modificirii puterii de cumpa
r^re abanilor
".*tt a cwmPdra 5 re-u; "r"^i)"^"i puterii de cum-
," cu aiutort'l indicelui
normal intr.o eco- plaraLre a banilor' In.6:
..:

s;i reprezinti sum. . = t

I nru
1-" - indiceie general al prelurilor
(pentru ftrmula I a;r, vezi Anexa 2)
;:,:omie la un mo- * 1

: .:enqi economic:
:::rali) si are drep:
; 1."t. CnnBnBR $I oFERTA DE BANI
:::-:i de Banca Cen-
;: 'r oneda metalica Reflectati la urmdtoarele rdorqte'situagii:
:. :l:.-hel, aluminiu); sa-gi extinda ac ti -
::::urilebancare) - -' ti"i";"i EJitotial. SA de :r'
. Centrali, cAt gi de
i{iii,: it"nevoie de bani, dir dispune nu
ele-'ilor s.e :tla
' i;;;;;ent'al disPune existenteiei, firma
l::-. de bani pe ca-re nu-sr r:.o-
ins*a&iaia'caie
oune sa-i foloseascd imediat' Ce poate lace cu l-:i ''
tni""iV.f"""fe,
. in calitatea lor de p"tto*t t--bisnuiie '
-"rprrrrri,;;e
uneil, l'vorlavea nev.oie sl ia bani cu imprumut pen"r"u Pro-
'",:.edactarea econornii-le
.'::.tr, Expresia bd-l o*i1" nevoi sau vor dori sa-5i pa.-ttreze
inllitie un cistig'
I

I
i; il;;i;"t, la adipost de si cu
l.r iosirea bancomatului

:ri;
 I i*e
Sistemul monetar romi-
nesc a apal'ur in I :61. i.11.
moneda natic-,nal; e ste
leul. Aceasti eia con\.cr-
tibilri'', ^lri;c,, i. .lUf
,. . * ,rt
\, u '- -l _ t1 l .'Ll_;11t.
e 3i'
:ti
''i:i-=
Dacd wn cetdpean r.,inde,
o suprafatu de leren, el
tt a,tsformd aceastd for-
tnri dt n-tutie in bani pe
tat'( i.t poate depun, in_
tt,-o ba,t.i, iar, la rin_
dnl ei. d(Last.z z,a intro-
duce bt'tti in circuitul
econ o.m i,.
_ In orice economie, rolul pieqei
r--:-' monetare
"'v se r
festa in urmaroarele direcqii.
i,compenseazd,.deficitul
. cu excedentul de mo:-, .
exisrenre la diferiti agenqi
";,
, r e gl e azd,.
r"r". u ; ".o.ro*l;l--
*;";;;?'i,. .. o,ro..,i..
",rii "
, . .
,. . ,, :..
..reprezinta cantitatea de bani :
ta econo m ici p;;;;" ;:ri .;;;; i..
age n tii.
::j:. :_,:"1':i
stocurrle de avutie sub forma monetarA.
Ncvoia de moneda este legata de:
,' facilitarea
schimburilo. i" Lrrrrri gi servicii (r,.
tio alie tranz ac{ionald)
;
, constituirea unor
stocuri monetare pentru a face t..,
t.. rcyaz e ( m o r iO a r i e p re ia u t io n a I a
"" l:::,i,nep banilor
vatorrtrcarea 91 ):
prin plasamenre si specuiari,
piata financiara si niara urlur"la
*"riii;i
.
f ,prrrir,i,r,,
. Nevoia d" u"ri,iri.,;;?il;;i;;:;:;a
baniror e.
legata de nevoia de economiriil
vul producitorului de. maximiz";" "r""rlrini
ir. cu obiec:
; ;;;iir"lui ). Aceas :,
componenra a cererii de monedi
complici
pietei monetare si o conecteazd. ^;;lir,.
cu pieqele financiara
valutari. Din acest moriv, pi:,1,tr"rrii,)rr"i,
;i valutard sunt abordate ii rn'.od in;;;;;; in lucrdrile
fi')r,i,
'- '.' - specialitate. a.,
1"iis.;-g' iir: :;i,_;:,,. :iir reprezinta
stocul total de bani exis_
tent Ia un momenr dat intr_o
Stocul de bani esre crear si gestionat
".";;;i;;qi.;rir.^'"
de Banca Cen_
trala, de bincile comerciale
;ia.
ap argin. p op.,lrqi.i,"f"
l"srituqii finan_
i"*p.i"aerilor s i
artor caregonr !l
:f::b^yle,. de agenqi economici, fiind distrib.rit
ir, ."_
g:rt cu opqiunile acestora de a_gi tranrfor-" stocurile
cre avere ln actlve monetare.
' ...+, SrsTnMuL BANCAR, cREDITuL gr DoBANDA
Gestionarea banilor se face de catre
unitiqi econo_
-iinanciar_
mice specia lizate, numi re ir* tit., gii
b ancare.
Acestea au rolul de a interm.ai" ..f"liii"'a*i."
economici care au disponibilir;qi benesii
,g""qii .J
remporare si
 *?4e-nen*un t
asdei incit sa {aciliteze
ce\ care au nev.oie de bani'
bani si si realizeze
e piali prin intilnirea cererll t" otlttt' de
ea cu oferta -.:i/ elevele de la Uni-
echilibrul Pieqei rnonetare'
";:l Editorial SA oor provln
t.
':ziteze cele mai im- F Disponibilitiqile monetare temporare
de la populagie, intrep'ri"J"ti qi tf* tiltiorii de agenli
':,i.toare si moderne in raport
economici r"r_rg.i. si.consume m.ai pulin
' ;iri din ora;ul lor, ""r.
Jltpt"it'ite' adica economisesc' Daca
tt
:':.
r:ruI de monedi I" "ii*tir.
":;ile. Au fost imPre- ;;;;;;1"tpr"t de venituri' ei ar obdne
o anumlta
':ti de afisele atrdga' utilitate sau profit (; ";;;l
il'"p'it'd"ltor)' Punand
.'.,e Pentru Potenlialii
la dispoziqia altor "gt"ti
tt""cl*iti"tt'tt surplusuri' ei
;rtea de bani Pe :,,tti care ar dori sd'-\t' utilrtatea sau proiitul
..,ind. economiile saw vor solicita o comPensatie pentru
ru a-si con$titui
o licite tmPrwmuturt'
nerealizat.
ra. provin de la agenlii
F- Nevoile temPorare de bani
' _
tfise sunt descrise Pro' care
,rL' borrorc ce oferd ..^'.ici care ccheltui. m"i mult de"it tesur.tele deAceqti
economlcl
(mo' -rlite cu o rata a do-
ii antaj o as d,
::ffIff#:t ;**;ffi;;futuri
fi :
(credite)
.i rt z ao .atht ,g.l"qi economici.Pot
r-ntru afacefaga : ntrw div erse nee ot' P.er- :' ffi il;J;' ;;i:
ii., p.
""" {iT ":p 1"-i
entru.'T^":"t :: def i-
" lil;:ffi
:-t:t:ionald); .,nale, ckt {Pentrw mt- i. il"tului)' acoperirea
L:e si speculaqii pe :rea ;i dezrtoltarea a- citului bugetar; au nevoie de
.t:ie specwlativd')' ;cerilor. Ce tnseamnd' u bancile, alte instituqii financiare care
i a banilor este -edit, creditor ? Cwm se
credite;
urana cu obiecti- :-rlcuieazd d'obAnda ? * populatia.
r' ,--^^: -+^ a- de banci' acestca
u-,:irului). Aceasta Ittm Pot fi aPreciate - CLm stocul de moneda este gestionat
rr rloza'uan- doul categorii de
vor interm.di" ..t"qiii;;;; cele
:onplici analiza :
,.-. -':-1.
lfi;i ele sau
"n d,ezars an-

:reie financiari gi :.iele wnui credit?
;,;-ir:i, financiard
..;: in lucrdrile de
otal de bani exis-
nie national*.
-:.: ie Banca Cen-
e ::-stitugii finan-
::reprinderilor gi
r,i distribuit in ra-
n-.:orma stocurile
rr-
5r DOBANDA
.i:e unitigi econo-
rl::anciar-bancare.
Cle. dintre agenlii
r:.a-i:i temporare sr
,,actori" ai Pielei monetare' intre un o-editor care
Creditul ."t o "itiit ba"tt"a
acorde un impr-um";;i
;t deltitor care.este beneficiarul
sa plateasca la o datA
imprumutui.ti li t""ft*t''tg^1to'"
ulterioari ) sun-La corespunzaio'1re' plus o
iscadenta
dobanda' '
Dobinda sumi de bani care revllre creditorului
este o
de catre debitor intr-o
Dentru folosirea J;;;;lui
'anumita timP'
Perioade de
compensalla
Dobinda piatit:' de debitor acoperi
;;
"#J; t'!'jl i.nlr;
monetare $1 "coml
: 1i:,*:1;: $ :i i;'l$
in:
:
"'
se poate r ealtza
Misurarea "1at*ii Job inzii (suma de bani
forml dobinzii
' "b'"1';;;;;i;;;'"
de debitor creditorului);
t'";f;;;;
ola,iiu pro-
t.i"tiua' prin rata dobinzii (in raport
.."rrlii.rte dobinda si.creditul acordat)'
pentru care se acordi
intrucAt pt'io"Jtit'-de. tigq
(cateva zile, luni sau chiar
creditele ,rrrr, fo"i*-dif"rit"
Reclami la credite bancare
i ,,, ,i:l ani) este necesari o bazd, de referinti penrru calculul
ratelor dobAnzilor in raport cu durara. '.1i|1":;=
Factorii care influenre,rza
+ Pentru perioada de wn an: -, fost de
nivelul si dinanrica rate i ^-,odul pro
dob6nzii: D=Cr.d ::atI sedii
'raportul dintre cere- unde: D - dobinda le ce ? Pen
rea si oierr.l de credite; Cr - creditul (suma de bani imprumutati) ,,,rari activi
starea economiei; d - rata dobAnzii ,- inregistr,
factorii de risc; + Pentrw o perioadd mai micd de wn an:
poLtica monetar; a I
gur-ernului; D=Cr'd!!
12 sau D=Cr'd"
'-
chelnrielile de functio- 360
nare a bancii. unde: nl - numirul de luni

DobAnda reali
nz - numdrul de zile

si nominali Cele doua forme anterioare de calcul a dobdnzii se

mai numesc qi dobinda simpli.
Inflatia are ca efect cres-
terea ratei dobAnzii, eff . .1-! ..".--
deoarece creditorul per- 2 milioane w."m. luate cu tmprumut pe o perioadd de'i
cepe o dobAndn nomi- 6 luni cu rata dobhnzii 10o/o aor conduce la plata wneii
nala calculata astfel: dobhnzi calculate conform formulei: i
d7,s= dr+ r; D = 2.000.000 . 10% . 6/1.2 = 1OO.00O = 0,1 milioane :
;e
unde:
d* - rata nominali a do- =+ Pentrw o perioadd mai mare d.e un an:
binzri D=Sn-Cr,
d,.- rara reala a dobanzii Sn=Cr(I +d)"
r; - rata inflagiei
'n -- numarul de ani
unde: Sz suma ce revine creditorului d:updn ani (la scadenti)

Acest tip de calcul al dobAnzii se mai numesre si

dob indi compu s i (c apitalizata).

' : ',5-"
ii!
Aceea/ sumd de 2 mil. depusd pe o perioadd d,e 3 anil
cu rata d,obhnzii de 10% ne i)a aduce peste 3 ani o'j
Comparati cele doue dobkndd calculatd astfel;
1 1^ lv I t v f t I

sr.rme obtinute ca do-
bAnda. Care dintre cele
doua modaliteti de de-
punere este mai avan-
tajoasi, cea in regim de
dobinda simpla sau cea
:
D = 2.000.000 ' (1 + 0,1)3 - 2.000.000 = 662.000 =
0,662 mil. u.m.
Dacd am depune in banc,i aceea;i sumd in regim dei
dobkndd simpld, am obtine o dobh.ndd calculatd astfel:i
D : ?,,09,0":-9-9-0" 69-0:000-"----?:9--*il-":a
. -,19."/" 1-- i

in regim de dobinde Calculul profitului bancar incepe cu esrimarea

compusX ? Care este venitului brut:
concluzia cu privire la
Venit brut = Di - Dpl = Cr' da - Db . dp'
modul cel mai avanta- unde:
jos de economisire ? Di - dobinda incasata (pentru crediteie acordate)
 :::::rta pentru CalcUlul
t a.
Dpl - dobjnda platit; (pentru sumele de bani depuse)
-:,.:
\ fost deja remarcat Cr - credite acordare
da. - dobAnda acrir.a (la care se acordi creditele)
:odul prosper in care Db - depozite b;.incare (piasamente ale clienqiloi)
:r'atA sediile bincilor. dp - dobinda pasila clienqilor pentru plasamente)
Je ce ? Penrru ci desfi- ''plititi
-::: :"'.::utate) Se face absrracrie de alte incasi"ri ale
:
,.rara activirdqi rentabile bincilor (din
.i inregistre azA profit. comisioane, consultanti etc. )
i:,:.;a :/i't 4n: In raport cu r-e niiur b:ur. se poate calcula:
,.profitul bancar brut:
^ itz Pr bmt = \-enit brut
i6c
- ch.i:u::ii ile iunctionare ale bancii
' profitul bancar ner:
Pr net = Pr brur - imoozii.'ic

;ul a dobdnzii se
Dacd suma de 2 milioane u.?ii. ,?i.z:,::.7. ,l.eDrtzite'
bancare- egale cu creditele acot'date ci'e o.zi,c.j..:e
"ice e,r.si;
perioadd de timp, un An, iar rata dolsi.itz;: ,i:t-;:.;.t csre,
1 5"/", tn timp ce rata dobknzii pldtitti este lJ'
r. r-enitul
brut al bincii este egal cw: l

Di - Dpl = 2.000.000 . t5% - 2.0OO.OC0 ltoo =

300.000 - 200.000 = 100.000 u.m.
iffie
'-:'tr----**-' Profitul net, dacd existd cheltwieli de funcyionare si
impozite de 25.000 u.m., rLa fi egal cu ZS.OOO'u.m. '
t

lotrivit Legii nr. 348 din i

.4.07.2004, publicate in **-i

IIonitorul Oficial din Operaqiile pe piata monetari sunt diverse, in functie
de diferite criterii. Dupa complexitatea relatiilor dinrre
. -:l ,l r
ta scadentt) :3.07.2004, pe data de
(
agenlii economici, pot fi ideniificate:
1 iulie 2AA5 a avur loc + opera{ii de finantare
. r: :I.1i numeste si denominarea leului, a- - arunci cAnd bincil e acorda
_credite clientilor neb-ancari (populatie, intreprinderi) ;
Jici trecerea la leul greu, * operatii de refinantare
,rsdel incAt 10.000 de lei - atunci cAnd bincile isi
-,'echi sunt preschimbaqi reconstiruie capacitatea de acordare de credite (de fi-
nanlare) apelind, la rAndul lor, la imprumururi'(de la
-lentru 1 leu nou. Banca Banca Centraia sau de la alte banci).
\aqionali a Rominiei a
:us in circulatie noile
'Sancnote
si monede care '$
-,-or circula in paralel
.1..i]" EcuiLTBRUL pE prATA MoNETARA.
cu REGLAREA MASEI MONETARE
-i-t ,::,i)i in regim de vechile bancnore si mo-
": ":..1. :.ilculatd astfel: :rede, respectiv cu leii Existen(a echilibrului pe piafa monetari este foarte
--- = 1.6 mil. u.m. rechi, pAni la data de importanta, deoarece ifecieaza derularea eficienta a
i1.12.2006. activitatilor economice. Realizarea acesrui echilibrr-r se
:: : :: : aU estlmafea obqine mai ales prin reglarea masei monetare. Conse-
cinqele unui stoc de moned; nepotrivir cu neloile acii-
)'-,'dp vitatilor economice sunt :
* fri,narea schimburilor de bunuri da.ca stocul
-
: .:
de bani este insuficienr, unele schimburi,se r-or bloca
--
'rrdate)
sau se vor desfesura cu dificultate. De ere mplu, poate

i+.
ffi

ffi
{#
F.ii
]B
i,1:
; rii'
 i,.--"St-e", sa reapard trocul, care este o modalitate de schimb mai
putin eficienti;
+. infla(ia-
- daca stocul de bani depi;este volumul +"#gt E
total al mirfurilor dintr-o economie, ,i po"t" observa.
din ecuaqia cantirarivi, ca, la o viteza de iirculati e a6a-
nilor constantd, echilibrul se restabileste prin cregterea
Ide ntific
preturilor.
,,.gentii ..
M'l V(constant) = P'l T(consrant) .-ase de' .
Banca Nationali a Ro- siruatia c
miniei BNR). infiintatd . Reglarea masei m.ontar_e ,reprezrntd, sarcina prin_
cipali a Bincii Centrale. Modalitilile de reglare ,ir"s.i care soll
in 1SEC, este banca cen- .a o ban.
traliaRominiei,oir- " sis_
monetare sunt: sistemtl ratei rezervelor obligatorii;
stittttie publicd indepen- temulpiepei monetare deschise (open marki).
-.ir':;;ii :
denti, cu sediul central in ln,prezent, in RomAnia se uttlizeazd,in principal sis_
municipiul Bucuresti. Este temul ratei rezervelor obligatorii. Conflorm acestui
un tca m stttuyie a utoriza t a sistem, masa monetar|tol;,le este corelati cu nume_
sd emitd insemne monetare rarul (banii gheali) prin urmatorea relalie:
(bancnote, monede), ca
mijloace legale de platn M=4r
3_"_Y:?:i:J *:r::::ffi M - masa monetari totaia
r - rar:1rezervelor obligatorii_(in Rominia este de 1g%) in t^, r-r',1
H - baz,r monerari, numerarul total emis de Banca Centrali prezint;,
,:.-_-- (bani cu mare purere de cumpirare)
Iji id,rs')rrilti;t ri{ 1;;"iirr. L,anii de
*ri*e p*::su:;r*;i firicil saq-r Se observa ci masa monetari totale este direct pro_ a. 12.CC I
jir;:iriicii poa** *h[irr* irn- porlional5 cu numerarul si invers propor{ion ala cirata b..Lb.L_.
i: i":"1r.l: u trl ri plf *'tl. r"u n,rlr{}i r ezerv elor obligatorii. c.2C.0Cl
Fii-g'i.{}i: ;ti* .5r} 1}, FeIl lii" !.} 3 * Intnrcit doar Banca Centrala (impreuna cu trezoreria) d. 12.CC:
I :"
i.:r.r'i J. lr.ilttr ffii lr r.,'il* emite numerarul si fixeazd, rata rezeisrelor obligatorii, rg_ i
,,, :.,i.,'..: $f, jt.t1.L, ::,{illi*.,. zult|, cd aceasra controleazdefectiv tot ,io..rl de bani din ln perlo
Lj:i r.'i.:t.i:l sug!ilr:*nt*,ir; economie. Morivele interventiei Bdncii Centrale tin de marfuril,
ir.:i:ir i:. ;;:ti l:u, illfr.lrlll*n"t obiectivele politicii monerare a guvernului gi pot'fi le- cu 57o. (
iie;.I: i"r1 ; ,l-ilji'i:ti3 {:{}I}* gate de necesarul de bani pentm ichimburile ec'orromice,
l' ...r LIn ager:
L:lillj! i:j. !,:i l','Anii]. reglarea accesului la credite, fenomene ale pietei firrani
j''.r.., i'- : i. r'i. ;.-: ;r,:f anuale a
ciare, intervenlii pe piata valutard, reglarea bugetului de DobAnd
i'ii: i:.; i1;,:.,:r i'-r', stat etc. contract
I
pf,tllBa_:i.$* -$q: #tritEwi{iaxe a. 10.CCi
c. 12.CCl
X' Grupati-va in.patru echipe. Fiecare echipi trebuie sa culeaga informatii
de la
patru bercidiferite, despie ofertele b;nciior cu privire [..;Ei,;i;;;;;;;; Fr,;;i:a r
personale, creditel" iporecare, rata_ dobdnrii phtit.. D"rb";;i ;;^;l;; Volumr-r
concluziiie . Decideti cu care banca ar fi inai profitabii p.ir,*
'oastre
colaborati. Argumentati hoierirea luati. ""i ,i p1 opor:

'?" Acordarea de ,,credire perfolmante" este obiectivul oricarei binci. Identificati DobAn.l
condiqiile care rrebuie. satrsfacute penrru ca un credit ,a il" p"rror-r"; Dir;;;;;i mica de
in clasa acesre conditri. Argurnentati prolcontra fiecirei;ri";;.- - " --"-*"*i-
mte de schimb mai

depasegte volumul PCEina de evaluare

:. se poate observa,
i de circulaqie a ba-
leste prin cresterea 1. Identificati agenlii economici de la care pror-ine cererea de moneda
(A) qi
agentlt economrcr de la care provine oiena de monede rB): intreprinderi'
rnt) .ir" d" economii, trezorerte'(in siruatia de deficit bugerar). trezorerie (in
,lLqi" de excedent bugetar), societali de asigurari, case.de pensii. Persoane
zinta sarcina prin- care solicita ,n i-prui-rut la o b"n.i, p"rro"t. care isi depun
economiile
e de reglare a masei 1p.
la o banci.
rlor obligatorii; sis-
z market). Alegeli rispunsul corect.
ui in principal sis- 2. Depunind banii la BCR, penrru cheltuieli viitoare, banii indeplinesc
Conform acestui funcqia de:
corelati cu nume- a. mijloc de schimb;
relatie: economice;
b. milloc de misurare a
^ctivtta\ii
c. mijloc de plati;
1p.
d. mijloc de economisire.
to, numerarul este de 4.000 mld. u.m., situaqie-in.care banii
de cont fe-
.oia este de 18%) - - in
3.
monetari si
ri.s ie Banca Centrale ;;;;1;;;ii;/" i;" masa mone r.afi. totald,. Si se calcul eze masa
banii de cont.
alieste direct pro- a. 12.000 mld' u.m. 9i 16.000 mld' u'm';
oportionala cu rata b. 16.000 mld. u.m. qi 12'000 mld. u.m';
c.20.000 mld. u.m. 9i 16.000 mld' u'm';
1p.
reuni cu trezorcria) d. 12.000 mld. u.m. 9i s.000 rnld' u.m'
elor obligatorii, re- 4. in perio ada ts-t1, prequrile bunurilor. de consum cresc cu lOo/o, cantrtatea
,t stocul de bani din
mirfurilor ,r^ntu"9ron'^re cregte cu 5"h, tar viteza de rotaqie a banilor cregte
sii Centrale qin de at 5"h. Cu cAt s-a modificat masa monetari ? 2p.
rnuiui ;i pot fi le-
5. Un agent economic contracteazd,unimprumut de- 200.000 u.m.' cu o
ratd
mburile economice,
ne ale pietei finan- *rr"fi a d,ob6.nzi d,e 2Ooh, pe 4 ani, rambursabil in 4 tran;e anuale,9g"J":
Eiarea bugetului de iiobAnda ,lti-ri an qi suma totali achitati in contul creditului
^chitatiin
contractat sunt:
a. 10.000 u.m.;300.000 u.m. b. tS'OOO u'm';305'000 u'm'
u'm. d. 14'000 u'm';320'000 u'm' 2p.
c. 12.000 u.m.;310'000
gi informaqii de la (F)'
fitele pentru nevoi Precizaqidaci urrnitoarele afirmagii sunt adevirate (A) sau false
)ezbateti in clasi 6. Volumul valoric al tranzaclrilor nu influenqeazi masa monetari in'ers
1p.
rabil pentru voi sd proporlional'
7. Dobanda compusi se calculeazi pentr-u credite acordate pe o perioada mai
i banci. Identificaqi 1p.
mici de un sau egali cu un an'
rtormant. Discutaqi
mte. Noti: Se acorda 1 Punct din oficiu'

.,:jill
li
!ri
rili.ril: ,r.:lrj"
.i:. ..
 tu w* g F a l4 P iagacapitalurilor Economigtii
:sisti o delir
r

I
-:rtre piaqa r
,.,,,12;,i;..$ix .
rN-,vE. TrrroR
;ea financia
l-1nd in ved
;{'3.2 ; li$iuRrio&,'ExANcrARE,, :
"

:itionarea bt
"fAti -,,;.AR
:,,:,,:,,:ll!;J;,S.uRSA ,EC_ONOmle :ital este doe
jnur't rung srl
:iti, iar pdni
rl apariqiei :

r-eniturilor)
Inipiatorii firmei Universul Editorial SA au ajwns la imp importr
conclwzia cd, pentrw a aoea o revistd de swices, aw
neooie de rnwb mai mwlpi bani decilt atunci cilnd aw 'ideri ci piat
xte specificd
incepwt afacerea. Cum pot obpine acesti bani? Pot .-'r de credit
recurge la wn credit, dar firma nu are suficiente valori ren lung.
(active) pentru a garanta o swmd mare. Ar putea apela,
tn completare, la rude, prieteni sau colegi, dar tot iu ar
obpine o swmd suficient de mare. Ce-i de fdcut? Cineoa
le sd caute inaestitori dispu;i sd le finanpeze
-swgereazd
afacerea.

De ce ar fi cineaa interesat sd inuesteascd bani t" nfo-

Consum Utilitate cerea lor, cdre sunt modalita;ile prin care o poate iace
=
gi ce raporturi de piapd genereazd toate dceste{t vanl
Afaceri =r Profit vedeape parcursul acestei lec;ii.

12.1,. FrNaNlenEA rNVESTrrrrLoR

Piagd
financiari Si presupunem ci o persoani. primeqte o sumi impor- Elevii firmr
u lare a activir
tantd, de bani (mostenire, cistig la loterie erc.) gi igi pune
Dividente
problema cum si o utilizeze. Persoana ?n cauzi, are toate mice Unive
Cupori
CiEtig din speculatii alternativel e pr ezentate in desenul aliturat. rial SA au
Despre primele modalitdqi de utrlizare a banilor am pe prala c
aflat in lecqiile anrerioare. Cum pot fi utilizaqi banii nu se, vi.n
finanqind investigiile altora vom vedea in aceasri lecqie. bunuri-capi
Cistig din diferente hirrii de va
de curs vaiutar InV:e*tifial. esi procesul de plasiie,;,6injfO/!dru trebuie si
achiziqionaiei de bunuri capit*l.,, ,,,', ',lrl.
z-}
{t
,,....,
Pentru a
iel de hircii
Yu

\Y/ Investitia poate fi:

. directi - cAnd posesorul banilor cumpiri bunurile frnanqa revi
Cum pot fi utilizaqi banii ? capital si demareazd o afacere; dea in conti

}R
"I,{RE
l\olIIc
:. :,1 tlu ajuns la
:.; cie sncces, At4
'. ,;:rrnci cknd au
.: ., sti bani ? Pot
. ,::.iiciente valori
, -1r Putea apela,
.. .:. dar tot nu d,r
.;. .-icwt? Cineaa
,.: :-i /e finanleze
'irs
i::i ,sf:'r-
r,.{.irt;'{j'jix{'{
.4.:;r:ir';t t{,i.t, j
-r n
-, .. -, sumi impor-
:.::: -rc. ) si isi pune
-..-.-auzaaretoate
. ::'-::-:t.
-,.:-- a banilor am
. ., tttrlizar;i banii
::.,. :- aceasti lecgie.
; .'. :.,ntlor pentru
: -.:--Dira bunurile
- A. a-l'';rjif ;i.; i..:rtX,i.i i:."rir,r:::...r .,r.: s_.--), .ta:,, : -:.-
I ri"r
'';jit- "
:onomisrii admit ca nu
:risti o delimitare
rtre piata monetari
- ea financiara. Totuqi,
.r ind ?n vedere ci achi-
itionarea bunurilor ca-
:ital este doar inceputul
-r-rui lung sir de activi-
..ti, iar p6ni in momen-
::l apariqiei rezultatelor
r-eniturilor) trece un
.-mp lmportant, se con-
,:dera ci piaga financiara
- ste specifica operatiuni-
-,r de creditare pe ter-
:ren lung.
il1
Elevii firmei de simu-
.1re a activitaqii econo-
:rice Universul Edito-
:.ial SA au inqeles cI
:e piata capitalurilor
:ru se v6nd/cump5ra
-'unuri-capital, ci ni;te
rirtii de valoare. Cum
.rebuie sa procedeze
rcntr-u a vinde qi ei ast-
:e1 de h6rtii pentru a-qi
:lnanta revlsta vom ve-
-.ra in continuare.
,' indirecti (inr-estirie de portofoliu) - c6nd alti
persoana uthzeazi acei bani inrr-o afacere.
Plas amenrul b anilo r pc-nir1i achizitionarea bunurilor
nera
capital se numeste -t'tit,t it.,;.ra,i :t,:et ....faceri.
si
Piata pe care se intilnesc a:enlii economici care au
nevoie de bani penrru a-si li:;.:-,. ::;;eri1e si agenqii
economici care doresc sa susrina ,-; 5ani acele afacer-i
Se numeste ; .. .' i:i,: ; , .
'
IntrucAt prin investiqiile pe care ir- ::--.
se achizitioneazi bunuri capir.:1. pi;.:.r
este numita gi piafa capitalului.
Cel care investegte pe o asrfel de piata dore s:e s.i. rr'ir-
tini o compensatie, deoarece a ecbnomisrt b.:nii. pe
de alti parte, intreprinzitorul care isi finantcaza as:t;l
afacerea speri sa obqini un profit suficienr de m...i.-
chiar si dupd includerea in calcul a cheltuielilor de ir-
# nanqare. In plus, el va compara cheltuielile de finantare
de pe piaqa financiari cu ilr" surse alternative de ob-
tinere a a fondurilor necesare (in primul rAnd, creditele
bancare).
in cazulin care cele doua pirqi ajung la un acord, esre
necesari redactarea unui contract de lnvestitii; rezul-
tatul este o ,,hirrie" (tidu) care are?nscrise drepturile
9i
obligaqiile pirqilor. intrucit motivatia acestui^co.rt.act
.onrte it-t obqinerea unor venituri (valori) viitoare, res-
pectivul documenr se mai numesre hkrtie sau titlu de
ialoare. Penrru a diferentia astfel de ticluri
financiare de alte hArtii de valoare, se utrli)eaza"f. fi"i.i
denumirea de titluri financiare.
Deoarece investitorul urm;reste obqinerea unor veni-
turi suplimenrare viitoare, iar intreprinzatorul (emi-
tentul titlului) se obligi sa furnizeze acesre venituri
investitorului, este lesne de observat ca operaqiunilc
pietei financiare sunt asemanatoare cu cele de creditar.e
bancara.
I.i.:" Pmla rrrLURrLoR FTNANCTARE
Principalele forme de titluri financiare sr-r:r- rrblij.i-
qiunile si acqiunile. Acestea corespund aji-,:, , _ -r-
finantare pe care le vom descrie in cont:::-,..,:..
_
torul emite niste titluri ftnanci.rr'. ohli ..::Llr:r : -- .
 92 .j:c ^, iofrr,.-
il#ffi
Rata dobanzii fiind o ma-
rime flucruanta. rezulti ci
prequl (cursul) obliga-
qiunii este variabil. Cum-
piritor-u1 initial al obli-
galiunii o poate vinde
ulterior (cind considerd
alte plasrrmer.lte mai avan-
tajoase s.ru cind are ne-
r-oie de bani). Posibilita-
tea de a revinde oricAnd
obligaqiune a reprezintd,
un avantar, comparatlv
cu depozitele bancare la
termen unde lichidarea
inainte de scadengi pro-
voaci pierderi pentru de-
punitor (poate pierde
partial sau total do-
binda). S
iee
*--*-s--
in Rominia, intiintarea
si organizarea .ocieta-
qilor pe acliuni estc rc-
glementata prirr I r'{r,1
3 I / l99A privind socicta-
tile comerciale.
se obligi sd returneze suma imprumutati la scadenqi si
sa plateasci periodic o anumiti dobAnde (cupon).
IntrucAt cuponul are o valoare fixi, obligaqiunile
sunt titluri financiare cu venituri fixe. Creditul angajat
prin emisiunea de obligatiuni este garantat cu activele
unitiqii economice emitente, aceasta platind periodic cu-
ponul, indiferent daci obgine sau nu profit.
Emitengii de obligaqiuni sunt unitagi ale administra-
qiei publice centrale sau locale. ori intreprinderi.
Cumparatorii de obligaqiuni \ror compara cuponul
cu alte venituri generate de plasamentul aceleiasi sume
de bani, decizia de achizilie tinind cont gi de riscurile
diferitelor variante de plasament. Ca element de referinga
(pentru obigagiunile de durata mare de timp) se utili-
zeaz\, urmdtoarea relaqie de calcul simplificati:
D _c|
1o-
unde: Po - pretul obligaliunii
a C- cuponul
d - rata dobinzir
B. As*cicrt:.t cu cr,,i.iirant:;i.,,:r";i !;i'irr e::*irii:ne rir
*ciit:iri,
care conduce 7a divizarea capitalului total al
unei companii intr-un anumit numir de pnrli (shares)
numite acliuni. Acestea vor fi puse in vi.nzare, iar cei
care le 1or achizitiona vor deveni coproprietari at
companlel.
in calitate de coproprietari, acestia au drept de par-
ticipare la lwarea deciziilor privind activitatea compa-
niei gi de a primi o parte din profitul total al acesteia.
IntrucAt aceaste parte rezulti din impirtirea (divizarea)
profitului total, se numeste d.ipidend..
Deoarece profitul unei companii reprezinta o mi-
rime variabild, acqiunile sunt (de reguh) numite titlwri Pieqe
financiare cw penit variabil.
se(
Deciziile majore privind acdvitatea companiei se iau (a1e c;
intr-un cadru organizat numit Adunarea Generali a
Actionarilor (AGA) prin vot (existind propor-
qionalitate intre numirul de acqiuni detinute gi numarul
de voturi de care dispune fiecare acqionar).
Pentru conducerei operativ; a Societiqii pe Acgiuni :-liia cent
(SA) este ales un consiliu de administratie, care, la rin- ::ralurilc
dul sau, isi alege un presedinte. De reguii, pregedintele
consilir-rlui de administratie este ales de aclionarul
(grupul de actionari) care dettnepachetwl dd acpiuni de
control (acel procent din totalul acqiunilor care confera
detinatorului suficiente voturi pentru a avea o majori-
tarc de conrrol).

--::-.*rati la scadenqa si
: --::l.la (cupon).
.:.' -rxa, obligatiunile
: -:,, ., Creditul angajat
:: :i-iantat Cu aCtiVele
j :, :....trnd perrodrc cu-
: .. ::'-,iit,
..:.::..:i a1e administra-
:.-
::. :i.-1rr t,:tiisiuI1c ri*
.. --::.iralului total al
-^-.' ,:c pirtr (sbares)
-.- '' \inzare, iarcei
.oproprietari ai
--- : :Lr
drept de par-
- _ . ..\ rtatea compa_
--. :otal al acesteia.
-. .::irea (divizarea)
: :e pieqele financiare. '&
:Dtezlnta O ma-
..., numite titlwrt
: .: :: --Lrmpaniei se iau
!- : Generali a
-:--.,.l'ca
- :.rind propor-
:- -:,..r:rute si numarul
.:: .. ::r).
i - .:atii pe Actiuni
- . :':ic. care, Ia ran-
r ::. -:14) presedintele
, . ,. de actionarul
.' : ,' . . :t / de ac;iuni
'.:--::rtlr
- - Care COnferd
'. r\ e.i o majori-
i#e
- --'-*;tc-*'-
'-,'tionarii au nevoie si de
r alt reper pentru apre-
erea pretului acgiunilor
rinute. Cel mai potrivit
.
,-De r este dat de piala
j ranciari,
fiind stabilit
.; echilibrul cererii cu o-
;rta pentrU acele actiuni.
. om numl acest pret curs
je pia;i. Daca se inmul-
:ste numdru.l actiuniior
-nei companii cu cursul
:e piaqa, reziltl. valoarea
:.rpitalizati^ (de piati) a
'mpaniei. Intrucat con-
.Jnctura economica qi
so-
-iala este fluctuanta, va-
-',area de piaga a unei
-ompanii poate si difere
.ie valoarea reala. Fluctua-
,:a cursului de piagi al ac-
::unilor unei companii gi
r iferentele dintre valoarea
-ryitalizata gi cea reala
'ierl, baza realizarii unor
:aEtiguri prin speculatii
-"'i
Pieqefinanciare | *; B.r.t" - cea.mai importanta^gi mai binei
secundare i. i*--*,---19-Al-::ryy.ltll-':g!9ry:gl*j
fF ::o:':!'i9-
-'
i f"-*Jf*-i[*uE#"tnl,..':rq*-
"
E::rs* reprezinti insti-
tuqia centrali a pielei ca-
pialurilor.
d.e
ata
.
. t,'*;-.*.*---"*-w
capitalurilor 93
Valoarea de emisir-rr-rc a ;ctrr-rnii rezulta din impir-
qirea capitalului inirial 1;. r';l:i'-ri dc actiuni gi se mai
\- -
in tin-Lp, caprtaiul compani-: >r. :l.'.:.tr. nodtfica in
functie de rezultatele econontic. --. .-,;.,::t. ,\ctionarii
au nevoie de un element de reteri:::.:. :r ;...2.1i in care
doresc sa revAnda actiuniie. inrr,:c;.: -.;-:-:-- ..r..s Jc o
actiune este dividendul, existe o r-ela,r-;; -..,.-: .Ln-
plificatn pentru pretul de referinta al a;:r--:--,
Dioidend Ca - culsul :.r::-::-,
Co= ) ..^-^.1 -^:--.: u l.tL.t u(r,j - /
-
Titlurile financiare potftnominative (ai ind nunr-le
deqinitorului inscris) sau la purtdtor.
t:.3" Bunsa
- BARoMETRU ECoNoMrc
Piaga financiari se structureazi pe mai multe niveluri,
in functie de tipul operaqiunilor gi de gradul de regle-
mentare.
Atunci cind sunt emise noi titluri pe piati, avem
de-a face cu piag* frnanciari primari.
' Cind titlurile emise sunt revindute, avem de-a face
cu pia{a financiari secundari.
In functie de gradul de reglementare) existi urma-
toarele tipuri de pieqe financiare secundare:
1
*'--'-^''--.**-5---'----4s
'*.''""
l" Pi;f;;i;il.it". i'i"i. I I n"t""titl".iior 'ecotat.
u *trrs:- reglementarea si supravegherea bursei e ste
realizata de autoritaqile publice (in comitetul bursei iu:,i
inclugi reprezentanqi.ai.institugiilor.publice cenir-:le ..
Pentru ca acqiunile lor sa fie admise Spre ctri.:,:.i -.:.
bursi, companiile solicitante trebuie sa faca c'1t r':j... *::i
situaqii financiare solide (bonitate) de -.,.'i*:r.--- ::r:i
multor ani anteriori. Odata admisa la coi...r-:. tr -r:ri-
nie va trebui sa prezinte periodic rapr,:r':L . .-.: r -.. ::i::c
situaqia ei financiari.
 i --,," ffi--e-... .".
Cea mai mare bursi
din lume esre aceea din
New York - NYSE
Group,Inc. (New York
Stock Exchange) infiin-
lata la 17 nai 1792, snde
sunt inscrise circa 2.000
de companii si sunt co-
tate peste 5.000 de titluri
financiare.
Indicele principal al bur-
sei se caiculeazd. ca me-
die ponderati a primelor
n cele mai performante
titluri. De exemplu, in-
dicele Bursei de Valori
Bucureqti (BET) ia in
calcul primele 10 cursuri
ale titlurilor financiare
cotate, iar indicele Bursei
din New York (Dow
Jones) primele 30. Alti
indici bursieri iau in
calcul toate (sau o parte
loarte mare) cursurile ti-
tlurilor financiare cotate
(spre exemplu, indicele
BET-C al Bursei de
Valori Bucuresti).
Bursa din Nev,. York
Rolul de instituqie centrale al piegei capitalurilor e
este relevat de functiile bursei:
/.' atragerea investitorilor lrin
gi, implicit, facilitarea con-
centririi fondurilor necesare achizirionirii bunuri-
lor-capital;
', facihtareamobilitiqii capitalului fl, prin aceasrq con_
tribuie la eficientJi economiie pe ansamblul
.cregrerea
economler;
Atunci cknd un tntreprinzdtor obserad cd rata profitu-
lwi este mai mare tn alt domeniu de actiztitate deiht cel tn
care acfioneazd, nw poate sri-si transforme instantaneu
int-reprinderea dknd.u-i alt profil de actir.titate (rigiditate',
tebnologicd). in scbimb, poo't, s,i -ttindd/cump"ere ac,,
yiuni, preluknd controlul unei companii din dameniwl,
de activitatg mai profttabil
ofera un pref de piaqi foarte bine evaluat in con-
diqii foarte apropiate de concurenta perfecti, implicit,
;i
mai performant;
.bursaadmitAnd la cotare cele mai performante companii,
oferi o imagine ,,in timp real,, a stirii econo-
miei naqionale:
- cAnd cursul acqiunilor unei companii este in cres-
tere, acest fapt se poate datora unui mangement
performant sau unei conjuncruri f"vora6ile in
domeniul ei de activitate;
- cdnd principalul indice bursier creste inseamni ca
o. buni parte dintre cele mai bune companii merg
bine, prin urmare, existi conjuncturi favorabile ii
domenii de activitate diferite, deci existi o con-
junctura generala favorabila (intreaga economie
funcqioneazn bine). Din acest moriv se spune ci
bursa reprezintd barometrul unei ..ono-ii.
',,it'l:;ii:;.i t:;,!.i.i: -:ri;t-it:.ti i . , .. ll - estefor-
matd din titluri financiare emise de societiti ne-
admise la bursa. Un
_exemplu de astfel de piaqi in
Rominia esre sisremul RASDAe , creatdupi mode-
lul si cu asisrenti NASDAQ (National Aiociation
of Securities Dealears Automated euotation -
Asociatia Naqionali a Dealerilor de Titluri de valoare
Cotate in Sistem Automat) din SUA.
l-::,..'.;: ,,:...i.:i:;;:-i:.;: .,t r .j; ... r.:. ... l.:l ,l;: (in afafa
cotei oficiale) - este formata dintranzacgii directe de
titluri financiare neinscrise. intr-unul din sistemele

::-..: ..., pieqei capitalurilor
l:',
r , ,. ,:::licit, facilitarea con-
': - : izitionarii bunuri-
p::-:-:lui 5i, prin aceastq con-
: :'- i.rflllCe pe anSamblul
i , -:::. bine evaluat in con-
- -.-- ., ::rtecti, si implicit,
::,- : i:'.-ri'mante COmpanii,
:i:r-.: :;a1" a stirii econo-
,::tnii
, este in
: ,,.-. :.: unul mangement
- ,:rri favorabile in
, . : . r.e,sre inseamni ci
. :.: . *re comparu merg
.: -ruri favorabile in
,.:r r:'^ ieci existd o
:, l. j. :rtreaga economie
:-a), llotlv Se SpUne Ci
e ::;.
unei economii.
. ,, , este for-
- Este evident cd vinzdtirwl pierde 10 u.m. la fiecare tirlt
.--: :-'-:se de societiti ne-
i-r,- rr- astfel de piaqi in
\tD \Q. creat dupi mode-
I,Q \:tional Association
-.-- ^'::ed Quotation -
-:: : :- Titluri de valoare
,- : SUA.
(in afara
::i:,,
:..: :. :Ianzactii directe de
,, -::'-unul din sistemele
Pi4? 9?p,.l1lV.flg' 95
ffiffi,.e
i - - anterioare, si prin urmare' fari un preq (coti de piaqi)
-'r$9-r...,:-,.,","-.,--1,:
,prin inaltul d".,.,,.1 :f:';tr,i,T"li:':,::iil:n*;ilT J*;:;i:'rl,J rTl;
qal, cu No'. 2'694, r.no.i.r. direcr conditiiie d. rihi-b. Fiind o piaqd
-din
l9 Noiembrie l88l [..:l n.iup,....._5rr.r... _:.,rtlul de risc al tranzacqiilor'este
.e infiinteazi o bursa de ,rr.i i.,li. .,,
;omerciu in capitala Tranzactiile financiare surr de doui tipuri, in
Bucuresti". Acest decret functie de te r.nre nul ,r.r:
a pus bazele activitaflor r rranzactii la r-edere spor - schin-rbul se execurein
bursiere in.Regatul Ro- momenrul prezenr p. -o. l -....:-.2..:c:nl cedeazd titlul
maniei. Prin nationali- financiar. iar cumpar.,t..:-;. . ::.. ---- ::r
zarea drn iunie 1948 s-a . tranzactiil" ierrrrer, , foro ard - :.:-erii r'anzac-
Plis.c.lpt pie-gei de ca- qiei sunt negociali si stabiliti in:r.-:r-,-:-i pr;z-nr. iar
pitaldinRomAnia.Rein- schimbul eFe.tirr'al titlului fin;.n;rai .,...,.r.,-r. ,r.n-
fiinlarea Bursei de Valori zactiei) are loc inrr-un momenr i-iii ,r,
Bucuregti este rezultatul irrtrr.at mediul economic este dinamrc. prerurLle de
Legii nr... 52/.1994, tar pe pieqele de capital fluctueazi. Din acest.,roii.'. tranza.-
prima gedinqi detranzac- tiili lr'r".*.n i.rnt (in cea mai mare parre) speculati,-e.
tionareaavutlocindata in principiu, specwialia reprezintdb for*i de pariir
de 20 noiembrre 1'995. * pr;iind ,iotrtio cwrsulwi wnwi tittw fin)nciar. Unii ,,ju-
Indicele bursier este BET '.eto.i" la bursi mtzeazd, p" cursului, altii pe
"r.qt.i."
icel principal) gi BET-C sciderea acestuia. Prin uimare,
existi doui tipuri de
(compolit)'
- '" fii ""::ti:";r;tere (bwllin limba englezd saud, ta hausse
cres-
in francezi) - cumpnritorul titlului mizeaza pe o
cregtere a cursului {atl' de momentul tranzac\ier' D^cd
" acest eveniment se intimpli, cumpiritorul cigtigi,
deoare ce va achiziqiona titlul la vechea valoare (din
momentul perfectirii tranzac\iel). VAnzitorul titlului
pierde, deoirece vinde sub cursul real al pieqei (cel din
con- g,,-,, ..-.- .-is ---'-::1ul.schimbul":l'
"
tJn contract la termen s-a incbeiat Pentru un curs al unui
titlw de 100 w.m., iar in momentwl (viitor) al efectwArii
schimbwlui, cwrswl pieyeipentru acel titlu 'ta fi de 110 u nt
'ti'e
vhndut prin acel contract, deoarece el este obligat
contract) sd vh'ndd titlul cu 100 w'm')'
- ;: i" t;i;tr'r:,
1b,r')o i" ri-rr"'."gleze sr., ,i !-i :
infranceza)_vanzitoruImizeazApeo<j...i=:.:
":,
cursului in raport cu momentul tranzacliei, Da.;. -'.-:li-
mentul se intimpli, vinzdtorul ciqtiga. de .t;:e ;- '' :lie
titlul la o valoaie superioara cursului pie:e : irr nt'-
mentul efectuarii schimbului, iar cuml::'i':"r--r' pie rde '
fiindcn plitegte mai mult pentru acel :rt--r :rnanciar'
 ColectAnd uriage resurse financiare, piaqa capitalului
r.epreztnta o instituqie esenriali pentrutrice eionomie
de piaqi moderna. Cunoasrerea inecanismelor de func-
gionare.gi a semnalelor emise de aceasta piata reprezinta
condiqii importante penrru asigurarea succesului in
a{aceri.
Comparati
deosebiri i;
Grupaqi ur
primare si l
general dife
pe acliuni; 1

zacuoneaz:
termediul I

Tranzactiil,
la un curs c
a" fluctuani
Bursa Je Valori Bucuresti b. dependc.
c. egal cn .,'
d. influent;
Atunci cin
i-!,' r,',i r::.ir.ii:. :.l.ij ls:.il,i;;ri lit:ii:r
s{*: i:x*:y."Cjliri {-.,i;::,i.;+.:::rl, j pe piata fin
;,:ii.r=iriai li,ri ;ELn i:d:!ilrA;rri.ti i:"ir, ,i.it;, ii*l,rt. i..,,* +.":.1:
a. rimine ;,
i,,;;::i l*::_titi: cle iillllrri,xi't: "?
;.:1ii!i"ri:,.;i I.. ,.: lirill
.:;1ii.5i,.-lq'rf*.;{*: a*ii:-:lr.i,.{:.; i.ir;:. r.f: i",itri.::t;::i ri*-i: Venitul anr-
ir,
il ai I; { i j:jii,! ir i ; :r* "ri Br"i*, i .
de 20"/.. irt
f*ou l.:,.{,,,, i i.:,i., I 1,, r, I .
obligagiunir
Pe piala fir
1.000 de ri:
$sftlih:i*ta a$,g ;sqrq $$ i;s*l*i
3.000 u.m.
i. Dispuneqi de suma de 2.000 u.m. pe care doriqi sa o
a. cigtiga r.
folosigi penrru cumpirarea unor iitluri de oaioar", b. cAstiga ci
acqiuni.gi obligagiuni. Care este optiunea pe care o c. pierde cr-r
faceqi, folosind drept criterii: intervalul de timp in d. cAgtiga ai
care. doriqi si. recuperati banii, riscul plasamenr;lui,
cistigul. Argumentati optiunea voast;.
Drepturile
.r Urmirigi in presa econ_omica, timp de o saptamAna,
acqiuni derr
evoluqia cursului titlurilor de t aloare pentrricinci so-
cietati corare la bursa. Notati observatiile voasrre si Piata finan.
expune[i-le in clasi. Discutaqi evolutiile di" p";;'";: pret egal c',:
tiva cumpiratorilor si din perspecriva v|,nzatorilor Detinitorii
din siptimAna respectiva.
 ala caP-ita' r t!'
P i
"-r'=M

:. riata caPitalului
l: ..rice economle +g+e,S,t glgr .:.ii:.ij 'r1,1 rj:':ilil$$ii,S$:-'.ge
::lsmelor de func-
::.:ia!A rePrezinta
doui aseminiri doul
... t.t..et,rlui in cAte Ei
Comparaqi acqiunile 9i obligaqiunile;precizaqi 1p.
deosebiri intre acestea'

urmitoarele elemente' il A.;. caracteristici ale pielei iinanciare

este in
Grupaqi fi;;;;i;;; secundare: cursr-tlsocietAti
orimare $i -B ."rr.',""r#i.i'"i. pl.i.i
in fo'ma unei
o.r'.r"1 diferit dt "'l;;;;;""'*i"ire''" '.s^;;;;;; "stevaloarea nominalar tran-
d:Hl";i ;;i;;;*f";"1g'1 'u se realizeaz i prt n tn-
ie actiuni; plasarea ;;i;;;; tmi se anterior fplasarea
z acti oneazatttlu. 1p.
"; la si la termen'
termediul bincilor; d'eruleazS'operaqiuni "edete
i,iil:1.r.:i.rl !.'l,L:'iii jl':::i'rr ; ;i
i:i' :
r Se fealiZeaZl
pe piaqa financiari prlmara
Tr^,.nt^r\ril"cu titluri de valoare
la un curs care este:
a. fluctuant; sl lnterna .tionala;
t',. i.o.nd.tt de situalia interna.
a tltlurllorl
'

Bucuregti .. .g^t cu valoarea nominal; extraeconomrce'

1p.
;.;ifu;;q"t de conditii economice si
Atuncicindratadobinziipepiatascade,cursultitlurilortranzaclionate
:rcitiu {-i*i:-ersul p. pitqt financiara secundara'
"
c' tlade : d' este iluctuant'
, 1p.
a. rimine acelast, il^tlt"t '
d< f.rpt. cea ffilal
;erii lor este Prtu venitur aruar adus. $: : *] : :". 1:,]i i JoT',; ll':.:: 1:11'::lS
tt 11 l};ltl:
:i r ii;,izd uJei;E la de ZO'h. in condiliile. crest.erLr ., - ..'. ,
SC'L:''L'rL I
1p.
rursiarti, obligatiunii pe piala ltnanctara
tt.tttt t:tffff
pe piata financiara secuidara se inchcr:. : -*l..-t:, |;:tl:
i;d,id" riii"ti l" t""tl de 1'5o3.u n :ii'* L'r s'''';-nta' '
tranzf,utlcr
3.000 u.m'/titlul' ln urma
I

vinzitorul 1'500'000 u'm' r

.aqtiga
:- .are doriqi si o ". 1'500'00c u'tt-t :
;.6G; cumpiratorul t'soo.'ooo u'n1':'
:':.uri de valoare: ;. ;i;;d'. .u-p"atotul tranz'1clre
1p.
la
::iunea Pe care o i.iatlige tmbii participanqi ; - :

alul de timP in
,,ri j ii:_:t.a !:.1 :::.
=.- . .,.,-,..,.:',:,-].1,r-,i t':':, :' -::1:']1t'" :::'' ::
;-ri plasamentului, invers cu numirul de
acgiuni sunt in raport
:,,->Ira. Drepturile deqinitorilor de 1p.

::::: Je o siPtimina' acliuni deqinute'

- - :'-' pentru
crncl so- Piatafinanciarasecundar]'rea|\zeazat.r.anzacgiicutitluridevaloarelaun 1p.
nominala a titlurilor
:..:-, atiile voastre sl
. - . -:iile din PersPec-
il:ru;i;;;;;" de creditorifal|de emitenqi'
1p.

vinzltorilor Delinltorii de obligaqiuni au calitatea

':.::ir-a Noti: Se acorda 1 Punct din oficiu'

iii
#

NF
#
s
iit
$
 &
9B
*4 ..^r
&*;*
nil''!j*n:ll1l.i6:
13 e ff *tt.l;, ir,lli rttr :rr ;, Piata
,

'J P'+'
Piata valutari'''

,L
-,,,.
MTJToACE DE ILATA iN nlrenrrE EcoNoMrcE
INTERNATIONALET'r;

ii,4. Crnsnne gr oFERTA DE vALUTA

.!3,-$. OrnnelruNr pE prATA vALUTARA i - #e*-
,azele Sistemr
:.:tar Internar
Pentru a putea realiza o rertistd performantd, elevii/elevele .,st puse la C
de la firma de exercipiw [Jnioerswl Editorial SA au nevoie :lonetari si t
de wn utilaj tipografic performant. Stwdiind piata, ei iden- la Bretton \\
.-.:

tificd mai mwlpi furnizori potenpiali, seleohnd, in final, :UA in 1944.

trei oferte posibile: una a wnei firme din Japonia, aba a ,rordului sel
wnei firme din StlA ;i alta a wnei firme din [Jniwnea rest prilej, 1

Ewropeand. Prepwrile ofertelor sunt exprimate in yeni, :ronedd a sister

dolari SUA si ewro. '3tar internati
ig" :olarul SUA,
De exemplu, un dolar ,';,ttr:: ;,f;:-/r;,.tjr:,,1
j,ii.;
u'
t.. !,i" .

SUA avea la inceputul : . i,' ...;,r;,.i..'i t,':i...

anilor '70 o paritate de
0.737 g aur fin. ln com-
pararea a doui monede
nationale, paritatea aur
reprezenta raportul va-
loric dintre acestea, por-
nind de la acoperirea lor
in aur. De exemplu, daci
un dolar SUA ($)
o paritate de 0,737 g aur,
iar o sterlind liri
o (!)
paritate de 2,1.33 g aur,
rezulta ca paritatea aur
l/$ era 2,894. Aceasta
insemna ca ambele state
garant a u mcntinerea fixa
a acoperirii (conr erti-
bilitiqii) in aur a mo-
nedelor
ceea ce presupunea in-
cheierea unor acorduri
intre state. F schimba oficial o unitate monetare a unei teri.
t"i"l. Mr;roncn DE ILATA ix nnrntrrrn
EGONOMICE INTERNATIONALEf.fT
in decursul istoriei, schimburile de bunuri au strabitut
frontierele, indiferent de razboaie, blocade ori cataclisme
naturale. Existenta unei piete mondiale necesiti un sistem
avea
de mijloace de platd si schrmb.
Pentru a evita trocul (barter-u1) in schimburile in-
ternationale de bunuri si sen-icii, este nevoie de bani
care sd circwle ;i in afara grani;elor statale. AtAta timp :ig. 1. Ponderi'
cAt banii erau constituiti din metale pretioase (aur ;i :'.ertu1 internati.
argint), problema compararii monedelor nationale era ,r care au (s;
:lute universal
relativ simpli, comparAndu-se greutitile acestora si --spectiv pondi
puritatea aliajului. Chiar gi atunci cdnd s-a trecut la .rroPene
bancnote convertibile in aur, comparatia era destul de
lor nationaie, usor de realizat, pornindu-se de la paritatea awr a fie-
carei monede nationale.
i'ri,;'i{:ttr:,;'i *.i.l:t areprezentat cantitatea de aur Cu care se

erfor- ra n2i, e Ie, ii/ e lev e Ie
il Ed::oria/SA au neooie
t- *u diind piapa, ei iden-
,t,-!:- :electind, in
final,
it .e din Japonia,Llu a
pti ,irme din (Jniunea
st+: =tprimate tn yeni,
&c monede strdineaom
hr nrrlTlrre
\TIO\-{.LEt "r
de'r'.:nuri au stribdtut
Iblcr-ade ori cataclisme
fie necesiti un sistem
-ul i-n schimburile in-
il- esr: nevoie de bani
lo, s:etale. Atita timp
rtale pretioase (aur gi
oneielor nationale era
greutatile acestora si
nci cind s-a rrecut la
mparatia era destul de
Ie t-iritatea awr a fie-
i*a de aur cu care se
lri a unei tiri.
i i,,,:,
tres:{,,rtt;,,i',
" ce se .sprijineau'?
Bazele Sistemului Mo-
netar Internalional
fost puse la Conferinqa
monetari gi financiari
de la Bretton \floods, din
SUA in 1944. Conform
acordului semnat cu
acest prilej, principala
monedd a sistemului mo-
netar international este
dolarul SUA.
Fig. 1. Ponderile - in
nertul internalional - tiri-
-or care au (sau au avut)
lalute universal convertibile,
respectiv ponderea Uniunii
Europene
Piata valutara 99
Converdbilitatea-Ayr a unei monede reprezintd capa^
citatea acesteia de a fi preschimbad in iur, la cer6re,
conform paritigii oficiale.
Problema compararii monedelor nationale udlizate
in schimburile internationale s-a complicat odati cu
abandonarea convertibilitiqii in aur d e o t rtat"^ gdrilor
(exceprie fecAnd SUA pini in t97I). ^ij
Daci monedele nu mai aveau garantja aurului, pe
Manifestarea unor forqe de sprijin monetar pe piata
au mondiali se reahzeazi astfel:
ponderea mare3 tirilor in comertul internatio-
-.
nal: dacl, avem in vedere ci UE (cu 25 de membri), SUA
gi Jap.onia degin o pondere de 57,38o/" din exporturile
mondiale Ei 62,770/" din importuri (figura 1), iezulti, cd,
principalele valute ale lumii (euro, dolar, yen) sunt
bine sprijinite de mirfuri pe pia{a mondiali;'
o existenla unei serii de de acorduri financiar-ban-
care ;i de instituqii corespunzitoare care poarri nu-
J mele de Sistemul Monetar International;
--
. incr_ederea agen\ilor economici de pe piata mon-
diali in diferite valure este verificata zlliic prin cotarea
acestora pe pieqele valutare internationale.
Valuta este termenul economi c caredesemneaza mo-
neda nagion ald, u:'jTtzata ?n schimburile internationale.
n sue
L--.1 Japonra
I F."rg"
co- @ Germania
E Marea Britanie
F ur 1zs;
Sursa: Prelucrari pe baza dateior din Anwarul Statistic al Romhniei
2005 gi World Trade Organization Report - 20A5.
Pentru a se evita aparigia unor dezechilibre pericu-
loase in sistemul de plagi internaqionale, exista ^o serie
de institugii ale sistemului monetar inrernarional care au
100

I r., l.:;rl,g' : r, rolul de coordonare, supraveghere si interventie. Dint:,

Banca Mondiali (Vorld acesrea! cele mai importante sunt Banca M'ondiali
:
Bank) esre un sistem ii- F o n d u /,1 I on et dr I ntirnational. sirl de sci.
f-
nanciar*bancar format din E e'.,i de la'rma Universul Editorial SA ':ou Jat1 (
au infeles acum cd pr -_
Banca Inteln.rtionll,r pcn- c paie e r,,alute sunt bine supr.avegheate in circulatia
tor pe pia.= . :irca 0,28'.
tru Reconsrrucrie si Dez- nternal onali si ga pot avea iniredere in efectuarea 'opr. '.,:t ce cursit
de
voltare iBIF.D r. Corpc-r- ratiuni de incasari si plati cu aceste tnstrumente de piatti,)
schimb.' " :l.e
rari,r Fin.rn.iar.i lnterna- : De regui
tionala i'JFC), Asociatia
pentru Dezr-oltare Inter- ' CEnenrA gr oFERTA DE vALUTA .:r
.,. casele de
se afise;,
narionala (IDA) si Aso- :cbimb ale
ciati;L de Garantare Mul- Tolupi, cum se poate proceda pentru oblinerea .i;ne ca la
mijloacelor c. ,

rilaterale a Investitiilor plat5 necesare importului de utilaj tipoq;flc pdrtrr-

tir". :.:dutd si crt
(\IIGA). Rominia a Universul Editorial SA?
: Diferente,
aderat la Banca Mondiali Se poate apela la piata valutara.
.':tru vknz,
in 1973. '.,,tre inclttt
este piata specializati in vAnzari si cum_
Fondul Monetar Inter- pardri de valute sau ake devtze,locul unde ,. aiaJ_ .'e bdncilor
national (International neste cererea cu oferta de valuta gi se stabileste
cursul . tr de scbit
Monetary Fund) are ca sch:m?.al monedei nafionale.
scop intarirea cooperarii 9e
monetare internationale s o rici ias d .u,,.. d:il:?:iX : ffi:T:l]x lf
h: ;;*::
prin stabili zarea 'ratelor " timp,
pe.rioadd de i" ;; ,;";l;-;;;j'"r .",r"i";
(cursurilor) de schimb, a"
schimb.
eliminarea restrictiilor din ..t,,:,,,..,,,,,.
schimburile internationale
'i ..: ::,:'::,. reprezinti stocul de valuta aduS oe
piaqi de agenqii econtmici intr-o p"riorda J. riffi,i;
si facilitarea platilor inter-
un anumlt curs.
nationale. FMI este or-
,. ..':.: ,:t l :j.,r:.,:i:, j,i: este pretul unei monede
ganizat ca un fond valu- exprimat "'
r--"--- in
tar efectiv prin cotele de altd moneda
contributie ale statelor Cursul de schimb poate fi exprimat in mod;
membre. J;rile care au dir,ect, ca prer ai monedei nationale inrr_o valuta;
dificultnti cu echilibrarea rndlrect, ca pret in rnone da nationala a monedelor
balantelor de phqi externe .
striine cotate pe piata valutara.
pot obtine sume in valuta Motivele agentilor economici care vor si cumpere
in seirimbul monedei na- o anumiti cantitate dintr-o r.aluta tin de:
tion,rle.. sume pe care tre-
bure s.i le returneze intr-un
"rig.ri"r.,
mijloacelor de plati penrru impo.t.r.i d" brrrr.iri ,.._
interr'.rl de tinrp cuprins
vrcrij cumpdr.area unor bunuri de pe piaqa intern'i, care
se vind in valuta_ (de exemplu, rerenuri ,i .rr. uandut.
intre 3 si 5 ani. Acest sis-
tem de accesare valutard de persoane trzrce)t el cctuarea unor plasamente pe
se numesre drepturi spe- piete financiare cxrerne; plata unor credit" i" ,;L;,
ciale de tragere (sdr)
'din economisire sub forma de depozite bancare,
fond. Romania e.te mem- de speculaqii valutarc etc. "f..t.r".",
bri a FMI din 1972. Aceasta valuta poate..a junge in posesia agentilor eco_
nomici prin: incasari din depo"zit. bancare
in valuta; credite in vaiuta; "rpo.turi;
ir-" ."p"tiiate de d."qii
econornici nationaii care opereazi in striinirur.; iio"r_
titii striine etc. Fis
 v-rular= 101
raric valutara
fiata L '

#MMt
:-:-n-enqie. Dintre a
iJii
Echilibrul pe piaia valutari este rezultatul confrun
Y - * --- -ffi "---
*^.!
--.
gi of..t.l qi este important pentru asigura-
-;,::,; Mondiald qt
, :trsul de schimb al
,*
leu-'
i
*rii ""r.rii monedei
-'-itr
rea stabilitaqii naqionale'
'- no, faYd de etro este;,
,li
flg"." 2 este ilustrar echilibrul pielei valutare ca
-: eS aCUm Ca prin- !: circa 0,2898, din mo-'.
: -:- ai a lor pe piata '.ent ce cursul euro (Pre- ,")ulr^r' al intersectiei curbelor cererii Ei ofertei de
=':ctuarea de ope- valuti (notata cu S).
--4...t"f
-=- ,l de pia;d) este de 3,45
.= de schimb. " la valute prin intermediul monedei nalionale
. j. De reguld, la bdnci
la casele de scbimb oa-
d.p;nd. de tipul de conr ertrbrlitate al acesteia'
.\LUTA ':trr se afi5eazd cursurile -.- -'-!:
-..")-l;.t=t
:1,Jr!r!- r. ---'' '-
l
'.;

:e schim'b ale monedelor tarca ei de a Putea fi schimbata pe o alti monedi'

mijloacelor de
pentru
f
rn fanzan sr cum-
:ul unde se intil-
: stabilegte cursul
.rea dintr-o valuti
linrr-o tari. intr-o
,-e1 al cursului de
de r aluti adus pe
nioada de timp, la
rnede exprimat
.,-: :n mod.'
:,--c intr-o valuti;
-:-:.li a monedelor
re 1'or si cumpere
:::l cle: asigurarea
-- j.
bunuri gi ser-
::.rra internd care
';:: si case vdndute
:: :lasamente pe
::e jite in valuta;
rtiine ca la orice marfa
De exemplu' Pentru a putea cumpara euro cu lei este
irma
'".lndutd ;i cumPd'ratd tnt,
de *to schimbul pe lei
sa accepte
:i, DiferenPele de curswrii
:entru zthnzare ;i cum-\
"";;;;i;ti"a't"tii
(sa cumpere lei cu euro).
: irare inclwd' comisioa-i Exista mai multe grade de con\-ertlbllltate:
. rinrrrtibilitate internd' Iimitata la oper.at.iuni .d.e
:ele bdncilor sau ale ca-'
la
,elor d,e schimb. i
,r"t'rirrit: plataunor importuri' a unor dobanzi
.t"air. in vafuta, efectuarea unor transferuri externe
etc. Adici moneda nalionale poate cumpara
valuti
numai intard,nu 9i pe pieqe-le valutare externe;
-,-i"i"rnrUiliiate
I'hti,"2 n'elimitatd - sunt admise Ei
oo"ta1i"ti de capital: plasamente in bdnci strAine' in-
r[*Ui pe pieteie de capital, speculatii valutare etc' cu
.,rri"rltJp-curate d. p9 pi"fi valutari interni (achi-
,"t!""^t[ in lei). Totqi, leul nu poate fi utilizat in
in oliti externe;
'-rirrrrtibilitote externd' limitatd pe baza unor
acorduri interstatale sau cu o circulaqie restrAnsi
i*-" anumiti zond a lumii' De exemplu' coroana
,to-.gi".ta,
- dolarul canadian, francul elve{an etc';
. c o ni, r tib ilit at e e xt e rn d n e limitat d: do ar cdtev a v a-
t"r. t. U"."ri de acest statut' itt pt"zettt' doarpatru
de acest gtad de convertibilitate:
-o."d. se bucurlyenul euro'
Jol"d american, iaponez,lira sterlini 9i
lCs Piata este in echilibru
, teil$ atunci cind curba ce-
:
rerii de valuta inter-
secteazd curba ofenei
i

de valuti, adice in
r,^.:- J ; re, efectuarea , Csr
punctul E. CoresPun-
zitor aceslut Punci. se
i --r.. ;.gengilor eco- vinde o cantitate de
j
: =:..zite bancare valuti de Qr.. la un
..,.r.t. de a.genqii curs de echilibru C*0,
:::,'.:natate; rnves- Fig. 2. Echilibrul
pietei valutare

ry
l:.
1l
i. 1.
w e*
'_'----'*--
O crestere a euro de lal
3,45 la 3,5 lei inseamnd
o depreciere a cursulwi
leului de /a C,2B9E euro
/a 0,2857 euro.
[Jn prodtrs rominesc cu
un pret de la lei se pin-
dea la ertern (la vechiwl
cursl la prepul de 2,899
et/ro. Dupd depreciere,
ace/asi produs se va
'sinde (la cwrsul now) la
prepwl de 2,857 euro. Ast-
fe l, v olumul exp orturilor
ar puted creste (dacd
cerered. este eksticd tn ra-
port cu prepul), iar ba-
lanta comerciald s-ar
putea ameliora.
Dacd wn exportator ob-
;inea 3,5 lei pentrw fie-
care euro din exportu-
riIe sale, o scddere a
cwrswlwi la 3,4 lei ii zta
aduce pierderi de 0,1 lei
pentru fiecare euro.
t A"- -t -:'' '2 *
Similaritatea tipurilor de
operatiuni provine de la
faptul ca unele burse or-
gantzeaza si tranzactii
valutare. La noi in tara
astfel de rranzactii se fac
la Bursa Moneiard Fi-
nanciara si de Marfuri
Sibiu. in prezent,se pre-
gategte fuziunea bursei
din Sibiu cu BVB.
K
Cursul de schimb se poate modifica
evoluqiile cererii gi ofertef de valuta:
in func::. ,m
..Cursul cregte dacd are loc o crestere a cererii
s:* r,,
diminuare a ofertei. ir, caz moneda nagiona&
se depreciazi: ".ert
6_ cresterea cursului
unei valute scumpeste im::r-
turile.plitite in acea valuti, ceea ce.orrd,ri" i" p..r,_*
inflationiste in economie (vezilectia 15 _
,,Inflatir-.
* deprecierea monedei naqionale duce la ieftin.:,,
exporturilor.
" Cursul scade daci are loc o diminuare a cererii sa:l
o crestere a ofertei de valuta. in aceasti situatie ma_
neda nalionali se apreciazd,,importurile d"rrir,
iefrine, dar exporturile mai ,.r*p.. Sciderea cere::-o
pentru exporturi poate afecta negativ firmele expo:_
tatoare prin diminuarea cifrei -de afaceri si p..-
-
sciderea profitului.
in cazul in care fluctuatiile cursului monedei naric*
nale nu sunt prea mari, efectele nu se resimt i"
''i,,;l;
e.conomiei nationale,_dar, dacd, sunt depdsite anumirr
limtte,,por sd, apara: dezechilibre in balanqa comercial;
sau in b,alanqa de pliqi; presiuni inflaqionisre; cregreri al;
gomajului (prin restritrg.te" activitiqii fi.rr"lor'""por_
tatoare) etc.
. Dil a.cest moriv, unul dintre obiectivele principale
ale politicii monetare consti in asigurarea stabilititii
(fluctuirii limitate) cursului de slhi-b ;;;;;i
nationale. "l
13"3. OrunapuNr pE prATA vALUTARA
Ca gi in cazul operaqiunilor bursiere, tranzacqiile de pe
piaqa valutari pot fi:
* la. vedere^(spot)
- acestea presupun efectuarea
schrmbulur in momentul prezent.
la termen (forward) I in cad.ul acestora este
'_
decalat momentul (viitor) efectuirii schimbului
(onorarea tranzacgiei) de momenrul'(prezent)
incheierii contracrului de schimb. Tranzictiile la
termen por fi spec-ulatioe sa:u cu rol de protecpie
fapd
de variapia cwisului (hedging).
 modifica in functie .t 2jlhr Euro
-: I = 0.?*15v-0.8080
Lluri:
k-ltee"csns Posibilitatea obqinerii unor cAgtiguri prin specularii
o crestere a cererii sa; o, valutare la termen sebazeazd" pe aceleaEi reguli ca si
t-az monda naqioneb speculagiile bursiere la termen, mizAndu-se pe ;

sau sciderea titlului' De exemplu' daca un I

".egtete"
contract de tranzacqionare a unei sume de 100'0C0
lute scumpeste impo:- I

r ce conduce Ia presi,'-, euro este incheiat pentru un curs de 3,45 lei, iar la
lecria 15 - ,,Inflaria' : scadenqi cursul este de 3,5 lei, cumpiritorul cigtigi
rnels duss la ieftinirea 5.000 lei, intrucit va achizittona valuta la un curs mai
mic decAt cel al pieqei din'acel moment. ln cazul in
care cursul piegei ar ajunge la 3,4 ler, vdnzdtorul va
diminuare a cererii sal cfutiga 5.000 lei, deoarece cumpiritorul ii va pliti un
fn aceasri situagie mo* preq mai mare (cel din contract)'
imporrurile devin ma
xrmpe. Scaderea cererij Tranzacgllle la termen sunt incheiate uneori cu
negativ firmele expor- scopul protejdrii faqi de fluctuaqii ale cursului de
rei de afaceri li p.i" schimb. Importatorii vor ciuta si se prote;'eze impo-
triva cregterii cursului, iar exPortatorii impotriva
rsului monedei natio- sciderii cursului de schirnb.
nu se resimr la nivelul
runt depigire anumite
:in balanqa comerciala
Elevii-acqionari la firma Universutr Editorial SA
rfladoniste; cresteri ale
au in{eles acuff! ci achiziqioilarea unYi utilai-din
rititii firmelor expor- import necesitl anumite cuno$tinqe despre.piafa
valutari pentru ca operatiunea si fie eficientl.
obiectivele principale in plus. ei ?ntrezir*ri acor- pcsibilitatea unor
rsigurarea stabilititii ciqiiguri importante din speculaqii valutare.
e schimb al monedei

&proiecte de aetivitate
, 1. Urmiriqi evoluqia cursului euro 9i al dolarului SUA
\-ALUTARA
: timp de o sdptimAni (utilizaqi ca rep^er cursul BNR)'
: Noiaqi zilnii modificirile produse. In final, in urma
ire. tranzacgiile de pe
, analizei, reahzagi graficul evoluqiei celor doua valute.
, Ce concluzii pute{i trage despre aprecierea/depre-
presupun efectuarea , cierea leu/euro, leu/dolar in slptimina respectir-a ?

:nt. 2. Grupagi-vi in doui echipe gi alegeqi: prlma echi-pa. t'

cadrul acestora este . fi.ttta importatoare si cea de-a doua echipa. o firma
fecruarii schimbului r exportatoare. In{orma{i-vi asupra monedei ('r aiutei in
romentul (prezent) , iefirmaigi efectueazdoperaqiunea de impon .lPoI
Limb. Tranzacqiile la , analizaqi evoluqia valutei respective in ultimele trei
t rol de protecpie fapd , luni. A cAgtigat sau nu firma respectii-i'din modiiica-
' rea de curs valutar? Argumentati concluzia voastra'
104 Economie

Pfigina de e tue*e!i

1. Elabo.aqi un exemplu numeric de situa-gie

in care un agenr economic efec_
tueazd o operagie la termen pe piaga ,1::iillii,:itt:,iiii:tiEi :
valutard. :l:i:*:r.,rrirr:'rrli::r.:
1p.
Alegeti rispunsul corect.
2. Cotareadirecti:
cantitatea de monedi nationah care
"':1p-:ii
o unitate monetar; striini;
poate fi cumpdrati pentru
b. are 6aza de raoortarc duti'd,, o unitate
monetari striini;
c. se determi"i pril;";;;;;;
iii;qii_",rr a celor doui monede com_
Parate.
1p.
3. Cotarea indirecti:
a' exprimi cantitatea de valuti care poate
fi cumpirati pentru o unitate
. monetari nationali;
dati de o unitare monerard nationali;
2 ::^*:!:-irport^r"
c' se determind prin np.ortarea rateror dobinzilor
t" J"p"rirae in numerar
constituite cu morre-d"le comparate.
1p.
4. Operaqiunile pe piaqa schimburilor valurare la vedere
a. speculadve la -restere;
sunt:
b. speculative la scidere j
c. de protecgie fagn de viriagiacursului;
c. nespeculatrve.
1p.
5. economic,
l.::TJ,_l-agent a obsine piaqa la.termen nu asiguri:
l.f:llllll:T q" caetig",i.p,i,, ;;d""i ;il;I"d,,";
b. p osibilitatea d.e prote. gi.-f;;"J;
c' evitarea riscurilor legate de schimbarea
;;;;6 ffijff;
cursu.ilo, ,.alut"r" 1p.
6. Atunci cind cursul de schimb al varutei
creste, moneda naqionali:
a. se apreciazd,;
b. se depreciazd;
c. nu isi modificd valoarea.
1p.
Precizaqi daci urmitoarere afirmaqii
sunt adevirate (A) sau false (F).
t' nagionali nu se aprec iazi, atuncicind cursul
de schimb al valutei
Y:ijo"
1p.
8. Cregterea cursului unei valute nu scumpegte importurile
valuti. plitite in acea
1p.
9. Piaga valutard este in echilibru atunci
cAnd curba cererii de
tersecteazd cu curba ofertei de valuta. valuti se in_
1p. Fiecare agent econo
depinde de activitatr
Noti: Se acordi 1 punct din oficiu. celorlalf agenli ecor
 s.*
rxf i:i
11 Macroeconomia M
-tffi Fd,
*.-s,s* g'$** # -@ Circuitul macroeconomlc"

i'i'. r" Conr,renl MACRoECoNoil[cr{

1pI 1 6,
"2 " INolceroru
MACRoECoNoMIcI':'*
1.i.3" EcmusnE $I DEZECHILIBRE
MACROECONOMICE
:

r::::a pentru a

SA rtor
d, fotrnpiotii acpionari d'e la unioerswl Editoriald e s a c e r ii
: --:,e de com-
Y$,',
t2i, il i;;; ^ b I o c ar e a ap r.o a.i z i o n d r ii a w
s f
de afaceri' Dacd apro-
"ioti ;';;";rni cr lartie 1)d' a,)ea de.suferit' 'uor constata
1p. " ""r singuri tn mediul

"itlio'ilrro
ii.''i)-'rari)l ta,,"- f"ni'o*l de hartie depinde de
::* o unitate i,'t',;i'":;;i-;; ;;;;;\'*noa'd' care' ta rhndut sdw' de-
1t" )iio io^i' ";o e xp lo at apiilor for e stie "'
t, L a r hn-
E ;"
tA'i")f
ii re

i i,',";;;i; ;;il
d d'' t' o'' a d e d i st r i b u i e''d e 7

Y i'2
"i.' " ri it:
r,#tii' l'r:e d ep"in d d e n io e I u I a I a riil o r'
s

1p. .e, . "r,t "'','

cdre d'epmd' de act:ittitatea economicd
a tntreprinde-
Y:
'ii ,ilor'..
i_
. -::,i r.; '!. ".'lr; -:.' ' :lJ '" '
-;:'1'
" I rl r''i
i..:!':\:::..1a:"!.r,:rirL',:,::r'.'r':iitil::'':;:;';'
1p.
1

:, .

I -" . CONELATII \LA.CROECONO\1ICE.'.''

1p.
F,xemplul din .Jeschi.Jerea lecqiei Scoate
in evidenqi
unitilile
:fi1:i;:';;' ;;'il"-to""' Puternice intre
naqionale' Core-
;;;;;1.; i,', ."d"'i unei economii
latiile pot fi:
1p. '""':r:;i;;ii rel:'tologice - determinate de intercondi-
,io"rtii. "ormale it'e se desfigoara.intre intreprrn-
deri in realizarea bunuriior economlce;
r::': :1 .-alutei
' corelatii -o""'"1' 5i financi.are.,- sPre "I:,*qI:
1p. sau a tltluntor
blocarea circulatiei normale a banilor
ln acea financiare, r.tpttiit perturbaqiile
din sistemul
intreprinderi-
1p. financiar-ba.t.,' pot'fttt" afacerile
- .'":.-*ta se ln- i"'. i"-pf"'. dezJchilibrele valutar: q" 1{':i-li;al
1p.
Fiecare agent economlc nagionale ;i' implicit' bunul mers
1;u;^ritott.dt;
Jepinde de activitatea
celorlalli agenli economici'
afacerilor;
::-:: iin oficiu.

1,.,r,

f#
tr
Is
ri6
l''q
1.t,
I rii:
t ii.
 " corelalii de venituri - daci agenqii economici
dintr-un anumit sector de activitate nu-si realizeaza
veniturile scontate, isi vor reduce cererea de bunuri,
iar activitagile intreprinderilor furnizoare vor fi afec-
Din masura
rilor econon
tate; r,!.r!i{af$1- l

" corelalii cu circuitele economice internapionale - o i'lilf"fl!*a,

conjuncturi economici. internationali defavorabile
va afecta mai intAi exportatorii, apoi importatorii qi,
implicit, intreprinderile care au legituri economice
cu ace$tla;
i ffie
s
" corelalii de ordin social;i instituyional - activitatea Valoarea
economici se desfasoari in societate si este reglemen- bruti (VAB
tati prin institugii. Tulburirile sociale, disfunctio- llusul de val,
nalitiqile instituqionale pot afecta serios activiriqile i. fiecare
economlce. nomic in ral
Ansamblul conexiunilor economice date de corelaqiile loarea intrari
;i legiturile din domeniul economic se strucrureazd.in mul siu de a
macroeconomie. calculeaza c
intre valoare
fl*clt'l*ffia ;raiicriaii este forma de manifestare ain-
terdependenqelor dintre agenlii economici in cadrul
si serviciil6r
piaqa de un a
instituqional-naqional al unei gi.ri.
mic gi valoa
Din perspectivd economici, elaborarea regulilor spe- lor gi servic
cifice pentn-r diferitele tipuri de acrivitiqi arelabaza gru- rionate de
parea functionali a indivizilor si a grupurilor care se economic pe
manifesta in domeniul economic. Rezultatul acestei grrr- rea livririlor
piri este reprezentat de agenqi economici sau de sec-
toarele'institutionale ale economiei naqionale.
Agenqii economici cu un comportament analog,
funcqii similare si provenienta resurselor lor de acelagi
tip alcituiesc un sector institutional.
Unitiqile economice care actione azd pe teritoriul unei PIB-ul pe
qari formea zi urmdtoarele sectoare institugionale : Rominiei e:
* intreprinderile (societiti nefinanciare) ; 7.000 de eurr
" instituqiile financiare ; media UE -
u societaqile de asigurari; cunoscAnd c
* administragia publici; centuati in l
u administraqiile private;
o gospodariile populaqiei sau menajele;
* exteriorul (restul lumii).
Schimburile de bunuri si servicii dintre agenqii econo-
mici genereaza ilrixr,ri r.con*,":"1;,;e: materizle si mo-
netare. Totalitatea fluxurilor economice alciiuiesre
Societate de asigurari ,.! r*r i t i: i 1r'! i! crr'oe{:elr}orl: id.
 **c:rgslslimsn..e"is-nteffi $ll
,t "+. :. INotc.LtoRl MAcRoEcoNoMIcIr"'
rii economtct
t-otrtanqi'
;-si realizeazd sunt
Indicatorii n.La'roe'onomici economice
1:T:ale fiecdrei lari'
':ea de bunuri, Din masurarea fluxu-
deoarece reler-i p"tlt-'r'-nantele
rezuld :
,ilon
""orrumice
!:rctricat*rii cnn{rc!**ei-
b;;;;i"i ;tin"d-''".:i
t"itii".'di.'tori
.depind
ttttitre dire ite atrase de acea
ir:''
r;"zionale - o a*r:-*isi. " fluxuriie 'le
qara; de stat;
,: defavorabild dimenstuie : si ',ir-j.:*:.;':.;:-tuiui oi'onofi11ce;
"*
o'-*ria de tinte aie poil:i::'o: rr':lr-ctir e 1a insti-
:ll'1''1
L::portatorii.gi,
:::i economrce i -,--,-ffi .e*-':;**'***-* , cotiza!iile li tont'ibt"iiie l'-':ri
de -i-t-n:lu' cota de
adbugatd tutii si organisme ;"t"'""itt*f'
:-;, - activitatea Valoarea UE) etc'
r .sre reglemen-
bruti (VAB) consta in .on,.ibuti. la bugetui i;- ot"*Ti
.-e. disfunclio-
plrrtul i" u"lottt realizat principalul indicator macroecono* Lll rir'"r'r\!1"'
7'4to'tt("(
de fiecare agent eco- lntern Brut (PIB) care reprezrflta ttationala' intr-o
::r.,s activitllile
nomic in raPort cu va- brwta produsl i""-o "tot'omi"- PIB exnrimi valoarea
:. Je corelaqiile loarea intrarilor in siste- perioade de timp.1".n' ii*"t"tl' f in al'
te,t de activitate' Se d csti nate to n"".ti"lt'i
s:ructureazd in -.il l,unu rilor si serv tcr lort

calctleaza ca di{erenqi
inrr. .,"lo"tea bunurilor
raniiestare a in- si serviciil6r livrate Pe
rrnici in cadrul oiatd de un agent econo- =; ;;;i,T ;- u' "' t *'l' o' ( b i',' -' llr
e cti e n p ii s d i

*i. li valoarea bunurt- in aaloare de t'coo'ioo")'*-' ;i',p"f::!,tI f::T:::

::

r.: re gulilor sPe-

io, ti t"tuiciilor achizi-
tionate de acel agent ';,1',1:,'{,' ,::, i,iii,"iil); i' +,bot"neprinzdtor
o?^?^!,:* ' oatoarea
este de
:: :re la baztrgru- addugata t"'a
ad.dugata 9TllLQ tt:ttttz
""ni)ii'ii"o"li
..ttto*i. Pentru realiza- i
--rurilor care se *-*****i
,.a liu.atifor sale' .*.9
,i;:.rl acestei gru- -
,mici sau de sec-
n:tionale.
UE)
r::;-nent analog, nUt*ui,o, in Rominia (% din media
r--.: lor de acela;i

r re teritoriul unei
PIB-ul Pe locuitor. al
Rominiei este de ctrca
,s:,iutionale: din
7.ooo a" euto,37,4oh
,.r-,"dia UE - 25 (2004)'
cunoscind o creqtere ac-
centuati in ultlmtt ant'

sunt :
Alti indicatori macroeconomici
rtre agenlii econo- -'P."Jtt"t lntern 591 1PlN-) 1- .
m,zteriale qi nt'o- ; i'il;;l Naqional Net (PNN);'
.
= Anexa 2)'
r.-rmice alciruieqte ; ;;ir;iN;t-io""l (vN) erc' (vezr

ffi
ffi
tjrl
ii*:
 t#
r,ri ; ECHILIBRE $I DEZECHILIBRE
MACROECONOMICE
f
in functie de modul de abordare, pot fi studiate mai multe
tipuri de e chilib re / de z e chilibr. ^*r.ro on o mi c e.
".
Echilibre/dezechilibre de fluxuri si variabile
macroeconomice
P:la.y a inqelege aceste corelatii, vom face abstractie
,
de schrmburile economice externe ale unei qnri.
in aceste
condilii, PIB este destinat consumului final
"t "ilil.;
economici din tara analizatd,, adici, va fi fori"t' jin
bunuri de consum qi b";;;i ."fi;li;"
sunr rezuka_
tul investitiilor). Putem scrie uimitoarea relatie:
PIB=C+I
unde:
C - bunuri de consum
1 - investiqii (achizitii de bur.ruri capitai)
Dar intr-o economie de piati bunurile si serviciile
ajung la consumatori prin acte d" v|,nzare/currrp;r"...
Aceste schimburi geneieaza (fluxuri -r;.;;;J
'enituri
care sunr distribuite agenlilor economici. pri"
"r;;;;,
PIB ca VAB poate fi exprimat si ca totalitatea venituriloi
agenlilor economici. D-upi cum am vizut i" l".qiil.
r i1 _
,.,Pi?t* monetari." ci - ,,Piata caprtaturilor;,
unn agen[r economici12 "*.,
care nu consumi toate veniturile
(economisesc).
Jinind cont de
"..r1"rf ..r, purem scrie
._,.r i 1-
urmitoarea relaqie:
PIB=C+.! -"f
.,,lOl-1-r-l
I
Adicn PIB este format din r.enituri cheltuite
penrru
si venituri neconsumate (economisiie _
@
,:"::lii9)
plt^Yi::_. l1 englezescul sa;,ittg _
,,economisire,,).
S;
1
Lrar, rntrucat venrtul. rezulrarul economic
"effirm*!frffi (pIB), este
.tQ
unul si acelasi, rezulta:
i
s.t5 C+I=C+.1 =+ 1= S,
*.rt 2149
nri
?-J
n.i A25 ce:a denoti egalitatea dintre fluxurile de economii
i; 5.5c :e si
cete oe rnvestttl.

Echilibrul dintre economii gi investiqii reprezintd.

unul dintre echilibrele macroecono_i..
majore.
Trebuie semnalat faptul ci aceste doua
fluxuri au sen_
suri conrrare: imtestipi/e reprezintd i"rr;ri
tn circuitwl
e conomic (dezv oltaactivit;ile

"corromice),
p;
nomiile reprezintd ieqiri din ,irrritr-i-rronomic
r;;;';;;_
(bani
 Circuitul macroeconomic '109

TBRE
necheltuiti, adica bunuri nevindute). Din acest motiv
@
principala functie a sistemului financiar-bancar este de
a reintroduce economiile in circuitul economic.

i srudiate mai multe ', EchilibruVdezechilibrul pe principalele piele

::ae conomice.
ururi si variabile
on face abstractie
.
e;::ei tiri. in
"..rt.
i:ri iinal al agenqilor
i '" e fi format din
.;.re sunt rezulta-
11 a:ia relatie:
:::*:iie si serviciile
.i.::z::e /cumpdrare.
:l'*:t:ri monetare)
'::-:--:. Prin urmare,
i.r' ;
:.:ia veniturilor
':-: i:r lecgiile 11
:::.'*:i1or", existi
i:-::-ete veniturile
as::-:. pUtem SCrie
!t -:--.:ulte pentru
".--trrmisite-.t;
*..-,:,::omisire" ).
::: - ::rr. (PIB), este
::-- ;; eCOnOmii Si
vesritii reprezintd,
1:i=:Ja ma]Ore.
;:l: tlururi au sen-
ntrari in arcwitwl
r-.- . pe c|nd eco-
'. ::',totnic (bani
- vezi lecgia 1B).
iriffi va-
p':tr-'r-rt:1r,,1 este
loarea PIB care se poate
obqine in condilii de fo-
losire optim; (deplina)
a factorilor de producqie.
Modalitate a de deduce re a echilibrului dintre fluxu-
rile de economii si cele de in'e stitii presupune reali-
zarea echilibruliri pe prin6ip.;.!e pje:e din perspectiva
macroeconomica (macro-piete ,: piata bunurilor, piata
monetarA, piata capitalului, piata r alutara si piata
muncii. Dezechilibrele pe astfel de piete pot senera crize
economice.
in plus, qinind cont de corelaqiile macroeconomice
prezentate la inceputul lectiei, intr-o economie natio-
nala pot s5. apard, si alte dezechilibre: structurale (pe
principalele ramuri ale economiei nagionale), regio-
nale (pe regiuni si zone ale qirii), de dezvoltare eco-
nomici etc.
Dintre toate acestea, cele mai importante sunt de-
zechilibrele legate de: piaqa muncii (;omajwl, vezi
lecgia 16); piata monetari' (inflayia, vezi lecqia 15);
schimburile economice internationale (deze chilibre ale
balanpei comerciale 5i de pl,nyi externe, vezilectia 19);
venituri si cheltuieli bugetare (dezechilibrele bugetare,
'' Din perspectiva PIB ca suma a rezultatelor eco-
nomice, dezechiiibrele imbraca forma decalaielor
PIB-ului. Aceste decalaje sunt evaluate in raport cu
" PIB-ul potential.
Aceasta inseamna ci toqi agenqii economici utihzeazd
factorii de producgie in condiqii de optim (intreprinza-
torii maximtzeaza profitul, iar consumatorii maximi-
zeazauttlltatea). Chiar daca existi agenqi economici care
nu reusesc sa-si optimizeze acti.vitatea, este de presupus
ci vor exista si agenqi economici care vor depi;i nivelul
oprim al activitaqilor (doresc si se extinde). In aceste
condigii, PIB potenqial poate fi considerat si ca o valoare
medie care corespunde unui nivel macroeconomic optim.
Acest nivel al PIB evidentiaza potengialul unei eco-
nomii. Fala de acest nivel al PIB avem urmatoarele
dezechilibre:
- daca PIB-ul realizat efectiv este mai mic decAt ni-
velul potenqial, in acea economie apare un decalaj
recesionist (o stare de recesiune economicd);

i*
l,,u
 1 '10 .il i

:
filtr:iiffi. - d:rca PIB-ul realizat efectiv este mai mare decat ni-
potenrral (se depagegte-nivelul optim), in acea
r-e1,-r1
economie apare un decalaj inflaqionist (o stare de
L :':r'f ii i i : t't e e coit oini ci)'

E.lo,ro nl sti i iolo s es c adesea expresia de,,supraincalzire

a e conomiei" atunci cind r.orbesc de apariqia unei stari Gmp;rqi i:'
cle expansiune economica. Aceasti metaford sugereaza : rti pror',:
ca nivelul potenlial al unei economii este comparabil cu :.rorma1e .:

consumul opdm al motorului unui autoturism - cAnd :r,-t-si re;-:

se tureazi motorul sub nivelul opdm, autoturismul este : ircr-rl.rtir:
uuhzat sub potenqial,iar cind se depige;te nivelul op- Precizatr .

tim, autoturismul este udlizat peste nivelul potenqial, si ir-rstit'-r:

riscand o supraincalzire a motorului. :ri1e reli::
inlanquirea in timp a decalajelor recesionist gi infla- :r-rr-idatiii;
qionist se nume$te ciclicitate economicd. .ociala. .t

Firn-reLe r
a. a1 ;rsic.
b. financ:
c. restr-ri .
d. al intr.,
Osciialiile ciciicc ale \-aloare ..

economiei reflecta adesea a. valo.r:.,

optimismul sau pesimismul b. prod,,r
invcstitorilor. c. plusui
intrarL
i:.ffil3i- l:i,rli. cl.; Investitii
';ill
];lli ri :,! i I l;..: ; -i r,:i :., a. intrarr
..,'i'r"f +3!]lr..:i b. ie;in .
,'i l'ot'ill*r tl c. bunui
i.' ; r": ..,r ."i lii:!':'i!,1 lnflatia :
a. pe pi:.
b. pe pi:
c. pe Pl:
;#Y{!$:ttq?it# ffire ..i,ii: i. :1r i ;'1:,,-.;:'
d. regior
.1
Cu ajutorul Internetului, cautati date despre nivelul r : :, , . ,:
"
PIB-ului in cinci tari ale UE. Comparaqi aceste ni- PIB repL
veluri cu PIB-u1 Rominiei, utilizind graficul evo- intr-ur-r .

luqiei PIB RomAnia prezentat in lec1ie. Decalai,-

.'. Organizaqi-vi in qapte echipe si iniqiaqi o cercetare in decit nr
localitatea voastri. Identificali qi precizaqi institutiile PIB pc.t
din localitate care reprezinttr principalele sectoare de folos
instituqionale.

,:: ::ei mare decAt ni-
=-;- optim), in acea
".
t'l"rtionist (o stare de
Je,,supraincilzire
.'s: :.
:J unei stari
--.pariqia
:. :-.- rafore sugereazd
-,:: ::te comparabil cu
:: ,.*:oturism - cind
::-. auroturismul este
:--
::riseste nivelul o:-
potentia,
i:: "* "t"t
r: :r';esionist gi infli-
' "1-."- .- -i. .
.l Eciitorial $A au
' i s: tr i:(]niJi$i{-}}lat.
: ,. ;t-tirad in circuitul economic;
:ilntelc fiJ{}Et{}l}1tel
::e.r inuicat*nilor gi
I
. . !' iir,,t1'gsf 5311$r:le
::: ::t. despre nivelul
- ::'o.irati aceste ni-
.. . : '' d graficul ev o-
. .:-r:iati o cercetare
:-cizati instituqiile
. r:
::::;ipalele
: sectoare
Circuitul tr'a'':3::- :" , 111
*-}
Fm,6$wxm dw ffiwffiHwffitrffi
(A) qi dificul-
Gnrnrti in dificultati provocate de corelatii monetar-financiare
jii|il"o;i."j.;;irrii J"''.'iiuri (B) urmatoarele : blocarea circulaliei
d.intr-un anumit sector de activitate
:ilfr;Y;;il;;;"g*iii?.".-ic.i gi igi reduc cererea de bunuri; blocarea
nu_si realizeaza veniiuril." ,"ont^t" Ip.
: :rculagiei dtlurilor financiare'
(A)
sunt instirutii ale administra;iei publice
- ::;izatt care dintre urmdt'oarele pri mariil e' orsaniza-
: :r s t ituqi i rt. ra -ii ;;J;;e ( B) : mini sterele' politice' polilia'
";ii;t parriiele
,' religioase' pretectu'iie' a'mata' 'indit"i"l"'
sporrive, invetdmanrulpublic,
instituliile de securitate
_,rdaqiiie, asociaqiile 1p.
, ';iala, de sinatate'
'., ;;:r i r':lgl.:UnSrtt *'1r;': '''
- rrmele de brokeraj
sunt cuprinse in sectorul instituqional:
:. al asiguririlor;
r. financiar-bancat;
;, restul lumii; 1p.
d. al intrePrinderilor'
- \-aloarea addugatd bruti consti in: .
destinate consumului tehnologic ;
a. valoarea lrt,tt"itl'!i;;i"iil;;
t. orod.rrtl intern brut minus arnorttzare:' raporr cu valoarea
orurrrr d" ,r"lo"r""r.liil^, a,"fiecare ug.ni ..o"omic in 1p.
''
o.
i"..itii.t in sistemul sau de activitate'
I I nvestitiile rePrezinta :
b. iesiri din circuitul economtc; 1p.
c. bunuri nevAndute'
r. inflaqia este un d.ezechilibru:
a. pe Piata muncll;
b. pe Piala valutaral
c. pe Piuta monetari; 1p.
d. regional.
::*t"a i*isl: i?t j'
ei*rii Lqc.r:r:it.{j.trcir. *!]r,llnqnl"i .";il;:it *qJ':v*r"'lt.* {'41
i3r:*:ui:**qi
:.PiBreprezintdu"lo".."tota|^abunurilorCreateintr-oeconomienalionala 1p.
intr-un an'
canl j PIB-ul realizatefectiv
este mai ::-'r;
i, Decalaiul recesionist apare atuncl
economle'
1p.
in decat nivelul potenlial in acea
g.PlBDotentialnureprezinta'valoareaPlBcareSePoateobtinein.i:...:.::. 1p,
" l;;.i;;i.. J'pu"t'a facto'ilo' de productie'
Noti: Se acordi 1 Punct 'rr:r "-:;-':

reprezinta un
zechilibru de ansam-
cle
blu al economiei, ma-
nifestar prin cre;terea
generaltz.;t.i d preturi-
lor ;i sc'idetea pttterii de
cumpdrare a banilor.
Macroeconomia
Inflatia'?
Drrrxlne sI FoRME DE MANTFESTARE
Ceuzetu TNFLATtET
Erectelr TNFLATTET
MAsunaneA sr coNTRoLUL INFLATIET
Pentru lansarea primului numdr al revistei lor, ele.",t; .,
,uele de la
firma de exercipiw (Jnioersul Editarial S -
elaborat din timp un proiect de promorsare prin care .
resc sd susyind financiar eaenimentul cu: iioitatii, ;.-
pliante, mape'pentru inoitapi, sucuri, apd miniral; ,
Din momentul calculului bugetului nicesar pi pit;.;
aprobarea suntei solicitate au lrecut sase luni. in)rrl
tirual, prepurile au crescut la toate bunurile necesare pei:
d.esfd;urarea evenimentului. in aceastd situapie, b)nii
mai sunt suficienpi. Vor trebui sd renunte la unele luo.
sau sd gdseascti noi sponsori.
: : DnrtNlns sI FORME DE MANIFESTARE
inflaqia este un fenomen care sintetiz eazd mat multe cle -
zechilibre macroeconomice, in mod special legate d.
piaqa monetara qi financiara, de piaqa bunurilor-si ser.-
viciilor, de bugetul de stat etc.
. Lipsa de corelare ?nrre nivelul veniturilor si volumu,
gi structura marfurilor dintr-o economie reprezinta prin-
cipala premisa a inflaliei; volumul bunurilbr de pe piat;.
se situeazi sub nivelul cererii susrinute de nivelul,rerri-
turilor agentilor economici.
A
fin ang drii firm e i {J n iv e r s l,t I E dit o -
C a u z a in s ufici e n p e i
rial SA o reprezintd cresrerea generalizata a preturilor.
 o sltuatle lrc
Nu orice creqtere a Pr,eiuril-:::t:ft"tll
;;*{.t
*::: #1 ninil;lXlil i"#i.: :
::; in
infla;iei
i
"il; ra i ei au ac er ae n iv s

:rezentatd' la i; t*'i: ;1: lirli $;;iir"'" " neapirat prezenla

-a
l
:;,.. lecPiei erte. cd''\
-scad,
chiar
l;;;;;;t"ne
situaqra
'..;
t,rt.e l.' de-a doua
t t i rtr d, T ev \
ttt?:"J;.*plul alaturat este yo'rba -d:^:""
'.TRE ,:t nTaipot achtzl-i
. .,: ceea c lt-Lt't t

: :\itial. -.--".*-- "- -'-i

*I\TTEI
ifii{lit'*:{ir**x*ff:i;*i:lfil:
i. 5.}' CAUZETN INFLATIEI
.
".
.!.')' -'
n'ec$n
j:--
ffi ;::ilf, il iffi :l'Jix'ffi il'111"'i'
'
-,,i,ii S-t ;,,
.- ^-lt, r t'r
: - -
a |j.:
'
j,:--::.2|ti, .i.-;-t
-
-. -
ffi pune in. evidenli
faptul ci
Analiza carzerorinfraliei
., .,;!77g1'41.;- ::: {LE INFLATIEI
'i-i.rr' -ii pit:"; ,"; "*;:.?".;j;:;Jil1ilry:::ll::kilil.T*;
t*;i. itt dcesi ;-"
,.;esaTe PeTi:I
::::t-i1ie, banii ': '
aIf-trre
* silaliei
ffa;#ilfrfJ:': li;tlm-
"-z :rnele Iua':r-
:erata
sub 1o7o'
inflatie cu o :ff **t*'"1""',:,"iTJ""i.p"'r'einr-L-o;prelurilorbu-
costurilor' cresterei
:nti) singura cifri si servicii, cresterea
u
. 1- doud cltre'
nurilor irnportate .etl^: ". r r,, o,, rt i-,e I il i p r o d u ct i e.i
r u
s a

,i.llrl tie!'l!'C:t:' t-:.t14

il11'^t:.'::".'X;lil:Hii
....,:r'j,1tic - :," ,.panta
,r,;,:l'T""';:'i:::':"1ff
seizur ai tchnorogt'
-: 'ii t itii aesp"":
- :i;t:;, dt nittlttl
aao"ot"ita' Jl zarertru"a't",-'attit'
,r -.---.inr .rearea unui
exces de
r determinii:':lt"r"*rile
e le precrzate lar
rar
rrzele Cauz
Cauzele Pr preturile cresc'
I..,.. scade' Situa-
economlce cerere nesatisfAcut1, n,rr fi achizr.onate
\IFESTARE maiore
cantitatea de bunut't
i: j: ;;:;rlt" tunu.ilor din pro-
ii a este. intlu
ent de import'
j"'!' 1:: .1t a. ;',- J,;;tie bunurilor
:i r-raimulte de- t":::1'.'.'i 5.;;..'u"' iden-
economietii
s::;ia1 legate de Ca urmare a aII'-irt
'11,]j
: :nurilor si ser- ,irila'p.;".t;tl :':?::: i'-11:::',i,q *" c a urrnare a
' infla(iat. pltt _ll',. .."rrrirtorilor (prin cresterea.sa-
':riror volumul si cre-s.terii ituri, 9_.5
tp
t:::"; i,io "li,.f o, p e. v encresterea
e reprezinti Prin- lariilor' reducerea ""P:i:'-.;;',,\,,i- lnves-
.':rior de Pe Piaga *l :ii!,illiJlili ?'n i"
e ie nivelul veni- *ilff lTil':::::u. ^

# i* il:#r*
u i*x;r ;'glii
CA' determlna cre$terea
g iii'?-
nivelulut
I
i-'.:'- ersul Edito- .itot at la Po la P' I
: i-:,1 a Prequrilor'
 .. it'.
n
-C.rrl:::;

oAt
n u-
P1

&
I
I

Po 4
CAt
P1

,4'

P,
I .[-:-
..:

| ,o:b,r1
Yo,p'Y,
L-_ -_. -..-.*
Fig. 1. a. Inflaqie prin cerere
b. Inflagie prin oferti (costuri)

Aceste caoze pot actiona fiecare separat sau imp::.

una.ln cea de-a doua situatie, procesul inflaqionist es:.
accelerat, accentuat.
Propagarea mecanismului inflaqiei depinde de
^ care.acqioneazi
in
mod.-
institu!1le guvernamJntale gi;i; ;..
pieqei financiar-monerare.'Efec"tele inflationiste
;";;;;_
p.agate in lanq: cre$rerea prequrilor -+ revendic;.i e__
JJr-
nale -+ acordarea de salarii mai mari _+ cresterea
doi : cre$rerea ;i mai accenruara pr"g.riito, cos_fl ,1i.
revenclrcan salanale q.a.m.d. Aceasta" situaqie este
cu_
noscuti sub denumirea de spirald inflapioniitd.

15.3. Enpcrere TNFLATTET

Situaqia grupului de elevi care se confrunti in

ca_
clrul trrmer de exerciriu cu dificultdf provoiaretde
cretterea prequrilor nu este singulari,-
Fenomenul inflatiei este atdt de bine cunoscut rocmai
pengy cd. afecteazaintreaga societate.
Cele mai multe dintrJefectele inflatiei sunt nega_
tive. Ele reprezintd, costurile sociale ale inflagiei gi;l?;
teazdin misuri diferiti populaqia gi agenqii economici.
 '""'--""-ffi1
1n11s11s 1 15

care su-
Enumeram principalele categorii de populaqie
.rri) - datorita cregte- i5 Dad exemple ilus-
porta aceste efecte:^
*:iior produselor de cei,cu venituri mici 9-i fixe'
j-:- ei, cregterea cos- ffim;:n:i:;::;:" - cumpiratorrl. ln sp-ecial costul vieqii Ei
Dentru care, crescA'-t'd p'"1"ile' creste
:::.i agregate (oferta
astrer de
'rc"de srandardul de viatal
i je la OAo la OA pentr-u ci scadere.a puterii de
*iei cereri constante. .*rr:eqi - cei care ..oto*i"'c' f"t tt economiile lor sa-qi
.:-:ral al pregurilor de .";;;;t" a banilor
oiarde valoarea;
.:ertA sunt scdderea
:: ie munci.
#ffi,ti.H'tru:- :.t.air.tii p.,,,"' care suma rambursata valoreaza
ffi;i;;?- mai putin decit cea imPrumutata;
guranqe: t t o tto T.t:
oAo ffi Nu*;ti un exemPlu - inirep rinz ito rii, drn calza ne s i creEterll costurllor'
:-'

*ffi de intrePrin- .resteriii riscului investigiiior'

"on.t., valorii teale a profiturilor'
t.Jl..tii
ffi zetor aflat in dificul-
Alte consecinle ale inflaliei:
ffi,"r. din cauza inflaqiei' * lonsecit!" pozitilr", aturtci cAnd in situaqia inflagiei
.onr.-J"* t" f-a""" impulsionarea activitiqii econo-
ffi*:"l:fixl
ffi inflatia controlata
i:1i;
st
mice;
.. existi gi categorii avantajate,precum:
sumele imprumutate la o
,ffi oosibilitatea dezvol- - debitorii ."t" "'tit'''ie
<-\
ietii econo.miei in putere de cumPirar.e mai mici; :-
ffi disponjbili-
- :=:ta (costuri) ffi aceste condtltt' - asentll eco,,imici careineconomisescmai stabile ale
6il;;;il-'.r'i*u"" monede
:: i:rarat sau imPre- ffi C.t* obqin debitorii altor qiri.
: : =. .-, inflalionist este ffi u" avantal !
.::.: ::oinde de modui !i;,'j,. MAsunanEA $I coNTRoLUL INFL-\TIEI
.......,.tttrl. gi cele ale
majore
::--:1,::i o niste sunt pro- a..,: Misurarea inflatiei pornste de la tendinlele
- :e.'endiciri sala- de manifestare ale acesteia'
- Ar fi Putut ele'tii de la ,

masurati
:.,i.-- --r cre$terea cos-
firma' de exercitiu sa, Cre;terea generalizata a prelurilor este
-,i.:, .,. rrelurilor gi alte 'eaite inii;clui ienrr'''l al prcturilor'
::..::- situalie este cu-
siruaYia dificila lai '" .i.rio*l
.u
i;;;.;; ;.";;rl J p"t.''''iior 116p),exprimd dina-
cdre dLt ajuns? Da, sPun',
a :":- ".,.:ionistd.
economistii, dacd ar Jti .i;;';;;;;tiTo, J. ''"'n"'" h roarte economle
mult1
1,1oi::,!:,1
numarul
intr-o
c u n oscu t Prezt iz iun
e a cu i,

-ati-. ponderata' intrucit ioarte mare' este imposibiln

oriaire l) rata infla1iei' ;il;;.i* ...ir,.,t,t esre
Acesta este motivul pentru care se
ii'2,- ri" u',., *i,,,it," misurarea tururor.
C"te ett" selec-
adecotate. i
;;.;;;; i" pro..a.u I e a ttt ion drii' .prtn
s

bunuri"' respectiv
:= r- ;onfrunta in ca- ;;;i',i g;"; de produse' un ,'coE dL in consum (vezi
::;'-:i:;1i provocate de cele care au cea -ti rn"t i'"""ettq;
Anexa 2).
- ^'-n"r"'i"flatiei
masoard intensitatea inflaqiei:
: :,:-- aunOSCUt tOCmai p;=IPs6.,- 100o/o
;:,:-:;. Ri - rata inflaliei rJilizarea acestui indice este justific ata de influenqa
IP u, n, - indicele P.requri-
'-e inilatiei sunt nega-
pr";";ii;;^brrn.t'tot de consum asupra nivelului de trai
:,,. .--e inflagiei gi afec- lor bunurilor de
consum curent al populaqiei'
,l :l .::entll eCOnOmlCl.
 116
#|l#lillww
Sciderea puterii de cumpirare a banilor se manifesti.
concomitent .cu prima tendlnqi.
Puterea de cumpirare a banilor se calculeazd. in
dinamici.prin indicele puterii de cumparare a banilor-
(vezi lectia 11).
. C., rg poate.face penrru diminuarea efectelor nega_
tive ale inflaqiei ? Exista categorii de agenti
Inderarc; s:.1...riilor este ".o.rodi.i
care se pot proteja singuri. Cu privire li categoriile so_
corelati iu rara inilatiei. crate cu posrbrlrtatr reduse de a se proteja, statul elabo_
r eazd p olittci publice.
Acestea sunt misuri de protecfie a agentilor econo_
mici in raporr cu_ cretrerea p."g.rriio, gi s"ciderea p.rr"rii
de cumparare a banilor. Eire vorba despre: ind'exarea
venituri[or.(indeosebi a.salariilor, pensiiior, burselor),
acordarea de compensalii; cregreiei dobanzjlo, la eco_
nomule pdstrate la institutiile financiare; subventio_
nar^ea preqului la unele produse de stricta ,recesitate.
IntrucAt inflalia afeiteazi, intreaga societare, iar ac_
centuarea sa are conseclnte negative asupra economiei
in ansamblul ei, statul intervine"prin paciete de misuri
care au drept scop controlul inffatiei.
Control-ul inflatiei se manifesti prin misuri anti_
inflaqioniste. Acestea urmaresc refacerea echilibrului
economic de ansamblu deteriorat de inflatie; misurile b.
vtzeazd: c.
, diminuarea volumului masei monetare
(care l, 1t:
exista in exces) prin: cresrerea dobAnzilor la .r"dir"l.
acordate; restrangerea rnasei monetare; echilibrarea C.,:..
bugetului de stat si a balantei de plaqi exrerne; lli L-r il
cregterea_volumului de bunuri si servicii, intrucdt a, sa.
.' b. a:
exista deficit de oferta prin: incura)area gi dezvoltare"
activitaqilor prodrctive ; t *r a . tr-.r.ru.ii producgiei in
1d"p ,l" ::-
scopul apropierii ofertei de volumul"
si strucrura cererii.
l:: :

Grupaqi-vi in doua echipe si formulagi avanta;.ele

(echipa A)
gi dezavantajeie (echipa B) masurilor de
r, ,-J
diminuare a inflaliei. A.g.r-.rrtrqi fi"c"l" puncr de
veClere.

Discutaqi in familie cu pirinqii si informati_va

asupra
nivelului venitului in l99O gi asupra modului
"."riom
cum a fost afectat nivelul lor de t.ai din cauza inflatiei.
inregistrati informaqiile oUqi""i". pr.r""r"rililr,,_
parati in clasa informaqiile primite.

r banilor se manifesmi
ilor
se calculeaza fo
cumparare a banilu,
rarea efectelor nega-
de agentr economic
r-ire la categoriile so-
rroreja, statul elabo-
e a agengilor econ(F
rr si scdderea puteril
n despre: indexaree
pensiilor, burselor):
r dobAnzilor la eco,
anciare; subventio-
Stncta necesrtate.
ga societate, iar ac-
'e asupra economiei
n-pachete de misuri
er-
i prin misuri anti-
tacerea echilibrului
le inf-lagie; misurile
ei monetare (care
rinzilor la creditele
letare; echilibrarea
iti erterne;
i si servicii, intrucit
iarea;i dezvoltarea
ucnrrii producqiei in
I5r stmctura cerenl.
rrmulagi avantajele
pa B) misurilor de
rgi tiecare puncr de
nl-ormati-vi asupra
3 si asupra modului
i dtn ca'tsza inflaqiei.
Prezentati si com-
e.
lnfla 117
Pagine'de evaluare
-. Din enumerarea care urmeazd, identtftcaqi agengii economici pentru cale
inflaqia genereaz|. consecinge pozitive, avantaioase (A)-.gi ngS.ative (B):
;umpiriiori; agengii economicicare i;i pdstreazd economiile in lei depr:se 1a
banci; agenqii eionomici care economisesc disponibilitnqile benegti in dolari;
debitori-; creditori; intreprinzitori' 1p'
i, Dintre elementele care rtrmeazi, identificaqi cregteri ale indicelui prequrilor
care reflecti o situaqie de inflalie (A) gi care nu presupun neapdrat existenqa in-
ilaliei (B): cregterea majoritigii prequrilor de consum din economie, cregte-
,." pr"plrri cu 100% la confeiqiile de lux, creqterea. cu 3OO"h a preqului
locu'inqelor din zonele rezidenqiale, in timp ce la celelalte bunuri prequrile
rdmin'la fel. 1P.
Alegeqi rispunsul coreet"
3 . La inceputul anului, prequl unui bun_ economic este de 100.000 u.m. Care
.rte prejul acesrui bun la ifargitul anului, in condiliile unei rate a inflaqiei de
507i presupunAnd o actuahzare (integrali) a acestuia in raport cu inflaqia:
a. 120.000 u.m.;
b. too.ooo u.m.;
c. 150.000 u.m.;
d. teo.000 u.m. 2P.
.{. Care dintre masurile antiinflaqionistevrzeazi diminuarea 9i conrolul masei
monetare ?
a. sciderea dobinzilor la creditele acordate;
b. aplicarea unor misuri de restrAngere a masei monetare;
c. hb er ahzarea prequrilor gi salariilor ;
1p.
d. imbunitiqirea structurii producqiei.
5. Care dintre urmaroarele masuri antiinflaqionistevizeazdprotejareapopulaliei
in raport cu cregterea prequrilor gi sciderea puterii de cumpirare a ba-
nilor ?
a. indexar ea veniturilo r ;
b. sciderea dobAnzilor la economii;
c. dezvoltarea activitiqilor productive;
d. subvenqionarea preguluiia energie Pentru consumatorii industriali' 1p.
Precizaqi dae$ urmb'i:oarele eraun{uri sun{: *dev[r*ta (A} s*u faise (F;.
b. Mecanismele inflaqiei sunt exclusiv interne. 1p.
1 Inflagiaprin cerere esre determinatd de sciderea cererii sub nivelui de echi-
" 1p.
libru.
-., Inflalia prin costuri este determinatd de cre;terea costurilor de productie.
1p.
Noti: Se acordi 1 punct din oficiu'
 *g*e -.W ffi'gomajul'=
i" - -Se-*
Conform Biroului In-
ternational al Muncii (al
O r ganiz agiei Naqiunil or
Unite), somer este orice
persoani peste 15 ani
care intruneste simultan
urmatoarele condiqii:
,' este apti de munca;
-. nu munceste;
,, este disponibili pen-
tru o munci salariati;
: cauta un loc de
r-nur','i. # cu cererea de munca.
Birou de plasare
a fortei de munca
,lllt
1,..
"{{i. ? " Dn,rrNrnr, $r cARACTERrsrrcr lt- - -
l{' .,", FoRME DE SOMAJ
l,:e. ," DmlNuRnEA SoMAJULUI ,t- :
$r PRoTECTn socreLA
Grupwl de iniyiatori ai firmei de simwlare a activit,i..
economice [Jniversul Editorial SA aw inthlnit persoa';: ie
.t-*
aflate in sitwayia de ;omer ;i aw fost impresionayi ,;,
efectele pe care fenomenwl le are aswpra acestora. De -.
caracterizeazd ;omajul realitatea cotidiand? Care su,..
consecinyele lui? Ce putem face pentru a ne proteja i:
acest pericol real? Cum poate interveni statul pentru .'
diminwa fenomenwl ;omajului fi pentru a instit;'.
mdswri eficiente de protecpie Pentru cei aflayi deja i':
situapia de ;omeri?
i;,:.'.il, ,je'srS#r, ,,rijaJ.i:." ijlf;r,j]r,;r=l;:. .{}i:tl;'r":r' {:trJf I,. ,;:j'.trf i,:
;,;i ;Jiiil $,*' ,"ts;tii,;: :usprr,r:1,"*xl';- 't,..:ttt:i,,s *l;;';1:'i,' itd{ttt:d [
'
t t ::t { t' 45 i iei.:i,i*:.
!.
9{:r..{, DTTINIRE $I cARACTERISTICI
g":r:'nr.iul este un dezechilibru macroeconomic major
manifestat prin excedentul ofertei de munci in raport
in Rominia, condigiile pentru ca o persoani si fie
considerata $omer sunt stabilite de Legea nr.76/2002.
Conform acesteia, pentru a fi somer, o persoana trebuie
si fie in virsta de peste 16 ani, sa nu posede loc de
munci, si nu aiba venituri, si fie disponibili de munca
si si fie inregistrati la instituqiile specializate.
$omajul, ca dezechilibru, consti in faptul ci oferta
de munci depigegte cererea de munci. Prin aceasta este
afectata o parte din populagta activa disponibili prin
neasigurarea locurilor de munca.

Intrebarea pe care qi-o
:un in mod firesc iniqia-
:orii firmei simulatoare
de activitate economica
:CI
editoriala este urmitoa-
rea: echilibrul pe piata
muncii ar rezolva pro-
blema qomajului ? Pen-
Iru aceasta, sa ne amin-
rim: cererea qi oferta de
muncl nu sunt omogene.
.: :,...1.1'e
a activitdpii
:,:.i/nit persoane
'',-'. :,itpresionapi de
iffie
Somajul este privit de
.:-.: .i.CeStOrA. De Ce
::.;:-,.,ti? Care swnt :uropeni ca una dintre
t"'): .i tt proteja de :roblemele majore cu
,'.: ::atul pentru a Jare se confrunta. Dintre
:epondengi, problema
t:1.i)'tl a institui
..: tlTapi deja in somajului este centrald
rentru: germani (81%),
rolonezi (7Bo/.), fran-
: -:: ,,:.; -;r, 4^cdtii{pfu} :ezi (67 %), portughezi,
.: ... i . ':, tid:'$t{:Li f.e ;reci gi austrieci (64%).
iursa: Eurobarometrul Co-
:lrsiei Europene din septem-
'-rrie 2005
];ICI
r,-rc --.-rnomlc maJor
ie ::::nca in raport
Viitori editori de reviste,
iniqiatorii firmei de exer-
citiu se gindesc sa-gi in-
::rsoani si fie formeze colegii cu privire
:-: nr. 76/2002.
la fenomenul somajului.
:-:-soani trebuie Nu este insa s.uficient sd
rosede loc de stlm ce este sr care sunt
:rr:,rla de munca caracteristiciie acestui
fenomen, ci trebuie cu-
- ,:rul ci oferta noscute cauzele care
r:'r:l aceasta este
dete rmina acest feno-
:s:onibili prin men gi formele care le
corespund.
s_"nei,vl._futil:
Pentru o mai buna intelegere a faptului ci echilibrul
pe piala muncii nu este posibil in fapt, este necesari o
analiza a caracte risticilor somajului, pe care le vom pre-
zenta in continuare.
Nivelul somajului se exprima: in mirime absoluti
a.
prin sonerilor; in marime relativd prin rata
numar-i-rl
;omajului.
Rata somajului esre calculata ca raport procentual
intre num.irul -.onerilor si populatia activi disponibiln
(P'a'd".^..-..,.
B _)t-)'t..'- 1^^
"-\-D--'
b. Intensitatea somajului. Stnraiul poate fi: total
(in siruatia in care esie urm;:.: :i.-rderii locului de
munca si incetarea totala a ;cr,...i:...rr, .;.u pntia/ (in si-
tuatia in care consta in restranqcie;. actir-itatii si
diminuarea corespunzatoare a salariului ,.
c. Durata Eomajului consta in inten-alul de tinp din-
tre momentul pierderii locului de munce sau al din-ri-
nuirii activitiqii pinila reluarea ace steia.
d. Structura qomaiului redi clasificarea somerilor
pe categorii de: virsti, sex, rasi, calificare, nir.el de
lnstrutre,
Prezentarea caracterizdrii pune in evidengi faptul ca
gi in situaqia in care, ca mirime, cererea si oferta de munca
ar fi egale, ele nu ar putea coincide ca intensitate, durata
qi structuri.
i +:""1. Fonun DE goMAJ
$omajul poate fi determinat de diferite cauze. in ",ro-
lugia unei economii exista perioade de cresteri, dar qi de
stagnari sau chiar de scideri care determina scaderea
cererii de bunuri si servicii, ceea ce implici o reducere
corespunzitoare a cererii de munci. Astfel, oferta de
munci depaqeqte semnificativ cererea de munca, maru-
festindu-se o formi gravi de gomaj numit;omaj ciclic,
Acesta este specific perioadelor de crizd economica sau
de stagnare economici. $omajul ciclic reprezinta ce;. n-r;i
dificih formi de gomaj, deoarece rezolvarea str flu rrriit'
fi realizatd. decAt prin relansare economica ipri: .1er:-
sireafazei de recesiune a ciclului economiq
Cind pe piata muncii se manifestA o pl;-r'";':,.; i.,t:re
structurabfrrtti d, mwncd (sub aspecr':l nr-. ;-;,.r Je ca-
lificare, vArsti, sex, distribuqie geoerafic: sr -:;;i.; -,. ce rerii
 i;-.ijii :') r,-; i l-i i,,:j
g,-_,,-.-_=_
in ultimii ani. a.ci-..ira-i
^4
tea editort,r.l.i irt presai
scrisi :i n,,dto- -,tzuoldi
s-a modi.iic,zt in senswli
cresterii pr,tderii au-!
dio--- iz:':ltrltti, ceea ce:
a dererntinat crearea sitr
d i.' erslocurilori
iiicare
de i,:rincti (editori, re-
ci.tcrori, prezentatori,.
t,toderatori etc.) in au-
dio-rizual. Este o modi-
J'icare structurald. Au
aptirut specializ,iri noi,
a[tele aw dispdrut sau:
sunt pe cale sd dispard.
Un absolvent de iurna-:
t'.
Itsm nu se angajeazd'
intotdea una imediat in-,
tr-un loc de mwncd adec-i
vat cu pregdtirea sa.!
Uneori este necesar
in re rya I, d e
a se mlorma cu priztirei
la locurile de -muncdl
existente tn diferite edi-!
t uri, cerintele
timpul de lucru normat.
cu exactitate sau nenor-
mat, in funcyie de ner.,o-
ile redaaiei, salariu
Tirg de joburi
.* _ d.e muncd, apare gomajul structural. Diferenta.:;,
deoarece cererea de bunuri si servicii se modifica r:.: _ _
Schimbarea tehnologiei contribuie gi ea la mo:,--
_
ciri structurale ale cererii de munci, dererminAni. :, l: --
asemenea, gomaj structural. Noutitile in tehnolc .d __i_
tipograficd au drept consecinre dispariqia ,rno,
.-.,.
-:. :,
sr apantla altora noi. Daca
-..._l- I -..- -:-
oferta de muncd se aj::
teazd, rapid cerinqelor noilor tehnologii (in special
;_ :
a calificare si recalificare), atunci gomajil ,irrr"i,rrd pi n
",
fi diminuat.
De multe ori, pe piaqa muncii, cei care sunt in ca--
tarea unui loc de munci nu sunt suficient inform.:
Informarea imperfectd este o realitare in economiile ;:,
tuale. Aceasta devine o altd, catzd, a somajului.
in
, plus, in orice economie.e"irtef.rro"ne mai gr;_
adaptabile care nu corespund exigengelor unor locu:
de munca sau persoan" .".. caut; ;ltcev a decdtlocul
;.
munci din acel moment, ori situatii in care oamenii su::
nevoiqi si se mure dintr-o localitate in alta. in perioac.
i: ,irnp p6,n6 la angajare, oamenii se afli fi q.;"1
fricqional (tranzitoriu) care este o formi d. gor";j J.
mai scurta duratd. comparativ cu gomajul ,rrrr.rrr"i.
i
. .AtAt gomajul strumural, cat qi cel frictional sunt con_
siderate forme normale de somaj, intrucAt ele caracte_
ti mp n, yrlrTr', rizeazS. in mod firesc orice economie.
specifice,:
i *.r. DrtvuNuRREA $oMAJULUI
$I PROTECTIA SOCIALA
$omajul este considerat un fenomen negariv, din catza
etc. consecinqelor arat asupra- economiJi, cAt gi asupra
-sale
persoanelor aflare in siruaqie de somaj.
Persoanele sunt afectate ca urmare a diminuirii veni_
turilor, ceea ce conduce la scaderea nivelului de trai, la
imposibilitatea de mentinere a unui anumit standard de
viagi. Consecinqele azupra persoanei pot fi gi de ordin
psihic, arunci cAnd durata go-ajului ,. pi.l""g"ri",
timp in care scade increderea in sine, Urmar:
"or.io-itit'"u
sciderea sperantei de a gisi un loc de munci.
la som;
Economia in ansamblul siu este afecrati de somaj, si mAsu
deoarece o mare par-te din resursa economici cea mai im_
pofiant;, forta de munci, rimdne neutilizatd,. Efectele Identifr
producqiei de bunuri si servicii sunr negarive, ma- ir.c e rc r.
"lyprl
nifestdndu-se prin sciderea productiei. vostnl
 :j:
.:

Dilerenla apa:t in orice societate cu economie depiali existi gomaj,

modifici meri-: desigur, in proportii diferite. Chiar si in tariie cu un inalt
! -:rii/elevele firmei Uni- ilregistreazi:ln anumit
si ea la mod:::, ttirrel de deinoliare economica se
leterminAnd, ir =:sul Editorial SA se nivel al gomajului. Asdel. acest fenomen Pare de neevitat,
:.:-rdesc ca, prin activita-
e. in tehnolos,; imposibil de eliminat. Problema Pe care si-o pun guver-
:.r 1or, vor cfea locuri de
tra unor meser:. nefe este aceea de a inten-eni cu misuri de diminuare
--':nci, aqadar, vor avea
:runca se adap* a qomajului. Fiecare masura in pane reprezinta o reaclie
in special pr::
: contribulie la dimi' fald de fiecare cauzi enumerata anterior:
:."rar ea dezechilibrului
s:ructural poa:: * stirile de recesiune economica sunt abordate prin
:e piaga muncii. TotodaH,
.si doresc cu adt mai
misuri de relansare economicd, prin crestere a inr-esti-
are sunt in ciu- giilor, stimularea exporturilor ;i a intreprinzatorilor
:ult sd men[ini firma in
:ient informar: care pot crea locuri de munci;
:.--rivitate pentru a avea
l economiile ac-
.i ingiqi un loc'de mun-
o schimbirile structurale gi tehnologice vor fi
:aiului. acompaniate cu misuri pentru: asigurarea unor cursuri
-ioane mai grei: ;;. fiind astfel ferigi de in domeniile in care se anttcipeaza o.
de reialificare
'a
:ericolul qomajului.
]urr unor locu; crestere cererr: de munci, dar gi prin orientarea mai
; decAt locul dr buni a sistemului de invigamAnt 9i pregitire profesio-
:e oamenii sun: nali pentru a corespunde cerinqelor reale ale piegei
ha. in perioada munclr;
al-la in gomaj u deficienqele de informare vor fi diminuate prin:
na de somaj de C,,.,r..,.,,i,,.,,,,,,,,,r,,,,,::,a,,
crearea;i dezvoltarea unui sistem de informare pentru
;l str-uctural.
?rctec{ia ,,actoriii'de pe piaga muncii' Acesta cuprinde: birouri
ional sunt con- d" pl"rar", tiiguri, burse de locuri de munci, agenlii de
;ii ele caracte- rersoanelfir {xt5 d*
',! informare etc.
jnc!1"!criutr q+tna1 tt !tli
Pe termen scurt, problema esenlial a genetata de gomaj
,1res{.xg}L}fie hu*;l este reprezentatA d; protecfia sociali a celor afecta\i
:ulloaqtre ;:
de qomaj prin garantarea unul Yenlt mrnlm pentru
.1 cesEu ;fi . hi n-rl:nlut someri, numit ajutor sau indemniza\ie de gomai, care
i,4*ieg*re* **re;el*r' este reglementat de legislaqia din fiecare gard.
.:;.: airriuL *{iai..: Coiform legislatiel din Rominia, protecqia sociali
, i: ! {:i'tl}i 1 i}. -j: a somerilor se ieahzeaza prin: ajutor de ;omajp.entru
;a;ir', din calza '.:i{i;;liIll lnjl* r'*fi : o perioade de maiimum 272 de ztle,la sfArgitulcireia pri-
i. cit si asupra . ;r j::j {.} * jlL*i{-?:' m'esc, daca nu s-au angaiat, alocaqie (indemnizaqie) de spri-
- r.','it:l:i:.rltLll i..; Jil jin pentru o perioade-de maximum 1B luni, (75oh di1sa-
iarinuirii veni- =;'ii:i:i l''i.lli .:' 1 .1 ;., L-i.:, !;1, irrirrl -itti- brut pe tara), o sumi fixi, neimpozabila'
lului de trai,Ta
:it standard de
r fi si de ordin :!:.!;i',.,i]1:y,'i11..1,, :t' ,..", t:: ,?rr':i:,liii,':: 1 .-. ''
e prelungegte,
)ncomltent cu Urmirigi timp de doui sipramAni presa locala gi. notagi informaqiile referitoare
ili L d. l" go*"j c^re-ap^r pe planiocal. Identificaqi catzele specifice localitiqii respective
::ata de gomaj, 9i misurile luaie de autoritiqile
locale'
ci cea mai im-
Identificaqi intre persoanele cunoscgte) pe acelea care sunt in situalie de somai'
:zata. Efectele
:negative, ma-
i"".r"rii g g;sigi'cauzele specifice fiecniei forme de gomaj. Argumentati punctul
vostru de vedere.
122 Economie

Pagina de evalUiCte Le

Completati corespunzitor urmitoarele afirmatii.

1. $omajul determinat de crize economice se numeste .. tp
2. Absenqa informirii populaqiei cu privire la locurile de munci
determina forma de gomaj ... ... ... '
exisrenre
1p
3. Venitul garantat acordat ;omerilor de citre srat consti in .. . . .. ... lp
Alegeli rispunsul corect.
4. Dup; intensitare, gomajul poate fi:
a. ciclic;
b. structural;
c. total;
d. fricqionat. ,0.
5. Nivelul reladv al gomajului exprimd:
a. numarul qomerilor;
b. raportul procentuai intre numirur somerilor si popuraq ia
activa;
c. pierderea locului de munci;
d. restrdngerea activitiqii.
1p. 1" C"": i-rurlatLl
6. Pe piala
muncii, somajul este: r: -----\UiL4 LL
. - ^-:----. ,,
a. expresia unui dezechilibru intre oferta de munci. (mai
mare) si cererea l|j ::imen lul
de munci (mai mici);
b. expresia unui dezechilibru intre ofertade munca (mai mici)
si cererea
de munci (mai mare);
c.. expresia u_nui dezechilibru pe piara monerari;
d. rezultat al insuficiengei capacii;qiior de producgie.
1p.
7 . care..este populagia activi ynei gd,ri d,aca rata somajului este d.e rooh, iar
1
numirul somerilor esre de 900.00b de persoane ?
a. 10.000.000 de persoane;
b. 8.000.000 de persoane;
c. 6.000.000 de persoane;
d. 5.000.000 de persoane.
1p.
Preciz,'[i daci urmitoarele enunturi sunt adevirate (A)
sau false (F).
8. Dupn duratd.,gomajul poate fi ,or"l ,ru partial.
1p. Modificar
9. Pentru persoanele.afectate, consecintele gomajului sunt negative
sub as- starii ecor
pect marerial, psihic, social. nale se nr
1p.
mica econ
Noti: Se acordi 1 punct din oficiu. nale.
 *---**.Mh 123

4, *i {t-- KffCresterea gi dezv oltareaeconomici'k

i
I

17,1. Dnqeutce ECoNoMIEI NATIoNALE -

CTCLICITATE ECONOMICA
1p.
tf"?. Cnegtanee ECoNoMICA
;; esistente t 7.3. DBzvortaREA ECoNoMICA
1p.

1p.

Dwpd ce au tnleles cd succeswl afacerii.lor dep.inde ;i de

,oii rnrtrro tnacroeconomicd' elertii/ elea ele de la firma
Ur'iurrrrl Editorial SA se tntreabd cum se poate modi
fiio orrorU conjwnctwrd tn timp; Ei 'tor sd dezaolte
'oforrrro, si-au intocmir proiectu.l planului de afa.ceri 5i
1,p. lo,sh-floi-rl (situalia a'coperirii cu fonduri), dar au
olrni lo concluzia cd aw neaoie de credite pe termen
mediu ;i lung'

Pertfr;; a-si titi:i;iitiu* Stlaw*'iit: f i*ar,,*:iart: { r}e aitii:t:r i'

*tt ;rtuoie,ri iiiu.i {rli't:t :j$,ii *'trolru;"'rt tt:tt;:';;t;iti ri'lli''t-
Elevii iniqiatori ai firmei
1p. r?riit jrij !t:i1!:(.ali ,:rti-ti, si"!itng' j;E5fre t:t'::if;: ':'i;'r::t:ti
se consulta cu privire
la obtinerea unei {inantiri Jti?i t:ilci irr r:'sg,i:i.t1 !ectit',
ir aererea pe termen lung.

;: cererea 17"i. Drx-\\IIC,\ ECo\o\IIEl \ATIo\-\LE -

CICLICIT.\TE ECO\O\1 IC.\

1p. Am vAzut in lectl;- 1'l ;-'- PIB-ul nAsoara reztltatele

Dar, pe acelui
-: t l?-f -r.ro..onon-ricc dinlr--u:l AIl. fluctua'Pqrcursul
In plus,
-"/6, eCtr:ioilli.e poi acest
"n, ".tititatilc-
indicator ne spLln- a:r- 'i iost starea economlel na-
i;.,r"r"l". Orice plauiiii;re a afacerilor trebuie si fo-
l^lrtrt" pe un orizc-,nt de timp viitor' Datele dep.re

1p. ,itiotl."i" recent al economiei naqionale sunt utile,

d"..t.t qi suficiente daca nu stim cum ar plt'ea sa arate
-. .".1.,, /1;\ viitorul.
Dinamica economiei nalionale poate fi urmarita prin
ag t-ir:r r j lo

1p. Modificarea in timP a in tin-rp a principalilor parametri' si poate fi

starii economiei naqio- "rrol.rqi"
*analtzata pc terinen mediu ;i pe termen lung:
:r-.'. sub as- -,
1p. nale se numeste dili:t- pt ,rr*rn mediu este urmiritd'varra\ta rezultarului
.,nie:a t:cort.rrnici tra tia- tealizat), in raport cu.nf-
-r.lo..or.omic (PIB efectiv ciclicitatea economici;
: :.: oficiu. n;lle. ,r.l.tl po,.nqial (PIB potenqial) -
 124
rffi&ffi :

aceasra esre rezultatul inlanruirii in timp a decalaiuiu:

recesionist (starea de recesiune) si
tionist (starea de expansiune);
a dJrirlrlil;;i;
pe termen lung este urmArita evolutia porentialu_
lui economiei natiinale (pIB
eco_nomicd;
;9r;";rt-_1;#;;;
r.rrlt"iJ
".""ri.
a PIB potenqial "rt.
pe locuitor. ""ri"gi"i ascendente
se tntrepdtrwnd.:
pe o tendinyti
,-9^":1"r,!?r:
d.e {enoryrye
crertere economicd se suprapune corrtponenta ciclic;.
(vezi Fig. 1).
Pup" cum se poate observa in grafic, plB_ul efectir.
reattzat poate vana in timp in jurul
tendintei de crestere
a PIB-ului potenqial: '
Perioada de timp for- sA depasesca nivelul.potential _
mata dintr-o faza de
;ry1:
(Doom) - cdnd afacerile iau un avant
expansiune
ieosebit,
expansiune qi una de re- investitiile cresc, existi"d exuberanti oe
cesiune se numegte pieqele financiare, optimismul" "tr.t-iti
fiirrd ;;r;r;rfu#;
.
principala a actirritatiio.
- poare sa scadi sub nivelul".ono-i..:-
potential _ recesiune
(crizh,) - c6nd afacerile ,. d".rrl""rd
cu greurate,
volumul v inzarilor scade dram",i., irr*"pii"J"rii.
i-..--,:_;iig isi_restring activitatea si concedia )i o
p^rr" din lu_
creete,. investiqiile ,.;J, i;;;"rl
in abordirile recenre l,"llll ':::"1"1
mrsmul este caracteristica generala a mediului
(R.E. Lucas, C. Romer, de
alacert.
G. Mankiw q.a.) ale ci- ciclicitatea r.eprezintd" o formi normali
clicitagii economice se de evorutie
a uner economri nationale, ea manifestindu_se
identifici expansiunea i" t""i.
farile, indiferent de'g.adui i" ;;;r;lr-.. rii,ra vorba
cu decalajul inflationist de un fenom.tr p. t.rlrr.n mediu, .l.li-;irr.,
nu trebuie
si recesiunea cu decala- conlundata cu sezonalitatea (r,ariatia sezoniera
jul recesionist (vezi lec- rezultatelor macroeconomice drta d. a
modificarea in
tia I4). functie de anotimpuri a unor ,.il"iraqi,
j agricole, de
constructi, de turism etc.).

Fig. 1. Cicliciratea si cregterea economici

Tendinta de crestere economici

(PIB potengial)

Oscilaqiile ciclice (pIB reaTizar)

Se observa ci peste o tendinqi je
- crestere economici se suprapune
normal oscilaqia ciclici.
Expansiune
Recesiune

L:rp a decalajul'.:: L-Je-: :'::-**'
.iecalaiului inl;- l'farea Criz\ Econo-
;ica - crizd economici
:'utia potenlialu- ' .:.i precedent din Peri-
rj']' - cresterea -la 1929- [933' care a
:iutiei ascenden:- .::;tat maioritatea sta-
',:.or. Crrz^ a debutat in-
r:i: pe o tendin;"; ',:-o z\ de marli (aga-nu-
]'?:?onenta ciclic-; :--ita,,Black TuesdaY"),
Editorial SA au inte e> a:'
' Elevii de la firma Universul
stareaerecesiuneeconomicdlepoateafectaseriosl
.;;ia scaderii venituri lor consum atori lor si'
;f:;;i;
a cererii Pentru revista lor'
u
Fig. 2. Evoluqia ciclici " t"TT:,i:y1::]:(: y=::
Dinamica ritmului PIB al Rom6niei
s
I

o
l'r octombrie 1'929, Pr\n E
:i;. PIB-ul efecti-,' -:ibusirea cursurilor ti-
:iLntei de cregter. l.trilor financiare de la E
E
c
rial -
expansiune ::'ldlT::J':o:c
r ar-int deosebir i
1-_-""**
**,**-*-*l
Rominiei
Lid exuberanp pe Vrio, pr"turriri dupi anuare statistice ale
ind caracteristica
:ntial- recesiune L7,2. Cnngrnnr,A EcoNoMIcA
leaza cu greutate.
ic. intreprinderile nalionale este
,zi o parte din lu- ' 'e* tntrucAt dinamica tuturor economiilor
e$a$Qrfir- nu poile ofer'i'
i.,e scad, iar pesi-
Cfe$tre*
reprezinta .uoluti"
tituta' l:]:":T;;;;' ;; i"Pt' ciclicitatea unei economtt
"',"] informa,lii coniiudente ptivind evolutia
il; a mediului de cendenta PIB-tit 1 in ligrturi cu ericienqa activitiqilor
"
porenliar, n* ,.,,,iJ,i
rrr"r'rale de evoluqie lung' {:i::i;:i:;;;;;i" pt:-"..i;
:s:;:du-se in toate in schimb, oferind informaqii despre evolulia
naqionale'.cretterea economrca
t!
',:::e. -runcl vorDa {alni"i unei economii ansambului activitiqilor econo
-
D o a.t e c ar a ct o'/;a t
Licilatea nu trebuie "'') "14
mice care au ioc in acea tara'
produclie'
,i: nodificarea in Oin p."pJJt*" "'ifi'atii factorilor de
,'i:;:i: agricole, de creEterea economici Poate fi: : ,,
il creqtere economici extensivi - ry::t::1.*t::::-
racrL)-

i ,,: :',:,::::,,r::,:: -
TrT,'::f.ffi.T:t;lt'f,T;'".u'""'vorumurul
:: :::Sterea eCOnOmiCi
o alti crizd'deproportii :';;td" "tt"t-iln intensivi - procesul fe cr'1:
; B;; Ji" N" voik ;;;;;zi mai ales pe imbunatilirea etlclc::c:
::ii:are economlca loc intr-o zi de utiliz;tii factorilor de produclie' se- - --r
:- "it;i",rrr,
(;di;k Motd"y')' P;;;; a putea misura cregterea economtca' 's:I-
o. medie a PlB-ului-t::'l."
19 octombrie 1987' De meazd run-ii pit)"t'it '^
,:-::= PIB realizat) termen iLr' r' '/''- '
;:.s:. aceasta data mdsurile de '^"^t'a
realizat(inregistrat in statistrct),pe
o tendinqi de
mare decit
este mai /lcee'1 -i t:''t't t:'-
::=i;i se suPraPune ti*t""til"trodusedupi m'd'it
;::-::iciica. ii,#;-c;i)e-i" tgzg fie
rioade d.e tiip
dnterioa.re ?nseamnd ': :"
-i::t:-: ;'-:lii
au n'""' sl
ficut ca gocul "_"d timp considerat-a avut loc o {tltl,',',:iijli-i::t'
'Kl;:;:;;i"'"i*-t""i',*eni reati (eliminini
;efectele
':j.
:\::"i;:."

F
 126 i:r:'
il#iiffi*-- inflatiei cu ajutorul_indicelui general al preturilor)
Pentru. a gine conr de, dinamici populagiei unei gdri.
se utilizeazd, forma de mdsurari Ftniorwitor, prir
taportarea (impirqirea) nivelului pIB la num^iru-
mediu de locuitori ai unei tari (dintr-o perioadi de
referinti).
Principalii flactori de crestere economici sunt:
s resursele naturale
- sporirea volumului gi a cali_
tdtii resurselor naturale p" ."r. le poate utilizaeconomia
unei giri poate imbunatati performanqele de crestere :,rli: t: ''r ,.; i i r.

economici ale acesteia ; ,-i; ir I es t

* stocul de capital - canrirarea si, mai ales, calitatea complex c
^t
capitalului fac in mare parre dif erenra dintre girile d,ez_ lmDunatal
voltate gi cele mai puqin dezr oltate; legate de
'* inzestrarea tehnologicl
- iiind expresia directa a ciali, de c
nivelului de dezvoltare a sriintei, rehnologia a de,rerrit o tuliilor si
armd principal; in competilia internagionlla, progresul populatier
tehnologic su.slini.nd direcr imbunataqirea po;nq;lului
unei economii naqionale;
;r resursele umane
- analizate mai ales din persoec_
tivi calitativd (capitalul umart al unei ydri).inticar
oamenrl sunt aceia care identificA noi resurse naturale,
produc bunurile capital si inr-enteaza noi tehnologii pe
baza. pregreselor gtiinqei, noile teorii ale
"r.rt.rii"".'o_
nomice considera educatia, inr-alarea continue, cerce_
tarea.griinqifici 9i dezvoltarea tehnologicd drept factori
esentiali ai cresterii economice.
. Actionarii de ia Universul Fd torlal SA si_au propus sa
popularizeze in revista lor unele aspecte privind sistemul
de
educatie sr invatamant din tarile dezvoltaie ale lumii. ,,

__Jgr"li, fiind caracter-rzate doar prin nivelul

PlB/locuitor, c.regterea economica ,,, po"t. evidenqia
complet cadrul economic si social ir, .""" au loc
activitagile economice.
Urmirind evoluqia in timp a economiilor unor tiri,
economrstll au constatat ca desi PIB_ul pe ansamblu
a crescut) datorita unor fluxuri investigionale im_
portante, iar PlB/locuitor inregisrra amelioriri evi_
dente, in realirate, inegalititile dlrrtre veniturile mem_
brilor societiqii somajul afecta o parre fo"rt"
mare a populaliei "t.qt"*,
acrive, iar gradul de siricie din acele
qiri se agrava.
Astfel de situatii au impus introducerea unui con_
cept no_u p,entru analtzarea performantelor economice
si sociale ale unei tiri: dezvoltarea economici.
 -,**:****.-',=-"*--*@
economicd
Cresterea 9i dezvoltarea
127

tf .3 " DnzvorrAREA EcoNoMIcA

i. al preprilor).
:.;tiei unei qiri, * Elevii/elevele din firmi obi;nuiesc sa se informeze
in general
'B locuitor, Prin ;&;;.;, ce se intampla in lume Au,aflat astfel ca unele !ari
rlts la numarul
I
numite ldriin curs de
irni **it.15ri dezvoitate, altele sunt
pulin dezvoltate
r:-o perioadn de a"ruoit"r", iar altele sunt numite !6ri mai
G;;-; ;il;l de dezvoltare scdzut) Pe ce baza se fac astfel
*
lomici sunt: de aprecieri vom vedea in conttnuare'
,-uinului gi a cali-
:liliza economia Dezvoltarea economica permite realtzarea unei
' tr]er'vclltarea, scsn{}-
:iele de cre$tere nrici este un Proces ...rt.ri economice suslinute, o reducere a inegalitiqii
membrilor societdqii ;i o diminuare
:::i
complex care PresuPune ""tjl*tii"t a ponderii populaliei sarac.e'
jintre
ales, calitatea
imbunatiqiri Profunde ""'a;;;;p;,r1'd.
considerabila
d."'oltttt economici (economic
1arlle dez- legate de strucrura so-
ciila, d" calitatea insti- dr;t;i;;"t) sebazeazd' pe trei valori esenqialer .
directi a r sustenanta - releva performantele procesul,ui,d,e
=rpresia tuqiilor qi de atitudinile
d,ezoohare'economicd tn ceea ce prive;te modul
de
,-.-6gia a devenit o
populagiei unei qari. Daci o
lt,.nala, progresul acoperire a nertoilor popwla;iei ,une.i tdri'
:i:ea potenlialului parte insem nataa"{opiriqi;i;"ti ri'i '."t"'i 1i T1l,
uner
nutriqie sau are probleme privind. aslgurarea
de
: a es din persPec- locuinqe se spundci in acea qari existi o condt'1te
:.: t,iri). Intrucit sub de za ohare ab solutd ;
I :esurse naturale, ;;;;;;;;ctul - car act "i" az d de mnitate a' s imp ul
:rt-,i tehnologii pe oni,orri, irepwireo fayd de sine a cetd;enilor
wnei;dri'
. :-: cregterii eco- n"to..tp""int ." utii"dine a omului obignuit .rep:e-
:" --.rntinui. cerce- ;l;;; ;t"dilie importantl ^ modernizirii efective
:;;,:- drept factori "
ir,rtit,rqiilor unei fa.i ti ar: ul iTp^tt deosebit de
"prrt".rri.'"rrrpra calitatii mediului de afaceri I
:- .-au proPus sd . libertatea - er'identiaza tnodul itt care indi'oizii
Dot Lua decizii fara a t-i ingraditi de
structuri biro-
:- , 'd sistemul de cutume
irr,i.. sau politicc. 'esptciit Je superstitii'
= . = -mii. " ca valoare a
:'.: prin nivelul ,rrl *.n,"litati anacronice ' Libertalea
mult decAt elibe-
de zr-oltirir economice inse amna mai
r* rtrlte evidenqia rarea de constrinqerile saraciei, Presupune capa-
i- lr care au loc .ii",.t;"air.izilor i" " 'ltgt in cunoyinp.d d'e cawzd'
Realizarea acestei valori este foarte lmpo.rta-ndt
:-.::ii1or unor tiri,
3-ui pe ansamblu J.o"r... libenatea economica este o condit'te debazd
economice'
lr:., estiqionale im-
;;il desiasurarea eficienti a activitigiloreste lntercon-
:: amelioriri evi- ba, ,ealt area libertilii economrce
:= .,'eniturile mem-
atiA""tia. libertatea politicl qi sociali a cetdtenilor
unei qari.
:..-:a o parte foarte
ci unul din-
* Elevii/elevele de la Universul Editorial au aflat
ie s:racie din acele libertalii ca valoa1e,9
tre elementele caracteristice ale
de dezvoltare economica este libertatea presel 9l
,i:;.rea unui con- .on..p1rtri
activitate atAt de
economice sunt m6ndri ca 5i-au ult' 'n domeniu de
":.:i.ior imPortant. '
economici. Casa Presei Libere
 128 r:
..''':' l:r.ilrlt'|:
ffi@ i ,iiie Penrru caracterizarea nivelului de dezvoltare
atins _
rn raport cu niveIul
+ o rara se utilizeazi indicele dezvoltirii
IDU, exista urmitorea :ii TDI -,ltuman development ind.ex).";;";'i;;:_
calcu t rrei clcmcnte
A..rt*.io ,l tragin
clasificare a nivelului de :

rp.."Tta de viaqi - numarul mediu de ani rr::_

dezvoltare: ,,
(le un om dtn ea tara;
'- ae
'c"i.g".;.
de tiri."
i^,.r""r .
nivelul de educaqie _ calculat ca ratd a -l:rrpati ir
.. IDU alfaL,:_
tizdrii (ponderea cclor care gti, ,a-r..i" B' urntit,
Tiri cu niuel O,O-0.+s9
: si si. citeas;:,
din populatia peste.r'errra g.ol"ri) g;';; ,:ade, intt..
scazutde I
cuprindere scol,r.r"i lia. in calcul pro.""r"i
ratu brutd a.
dezvoltare '
d; ;";;;;- , --:d.
a populaqiei in toare tormele ai
Tari.cu.nivel o,s_A,zsg i""eq-;;rrt;; l-
mediu de , PlB/locuiror _ in sistemul piriiegii o mparar:
puterii de ..rzand in
oltare cwmpd,rare (ppc) 1pe baza ,r.rui',,.oq
dezr ;
' consum" comparahiI inrcr.national).
e. f;;;;; i_ ..cestei dii..:
Tari cu nivel O.S-O.SSS

'_
nolcJt de
t;;;;t;;"
--::*_::;_::*-_-*-i_
i^. . _- _""' i
i
Atunci cind in an;rlizele ,irr.ii.ri de
unei qiri se iau in considerrq;" gr,"rp;.*
tatea mediului natural si de moduli."trrr"rvare
dezvoltare a-
f"g*" j. .rfi_
= i-tutneratt
:,lre econar:l
a re_
surselor naturale. se,urilizeaza .""..pr"iae r.t,j:;f1; r'.-ilt
dezvoltare
in ultimul Raport inrer- durabili (su s r aina b t e a e -. e r op m en t).
-, C:rpitalul u:
nalional privind indi_ ;ategoria:
cele dezvoltirii umane
i i.::':r.-i:"ri!.t;:r'i; .:it.;1.,r i-,!:
, = dezvoltare economici + pro_
tecfi* mediului natural .1. resurselc,:
(Human Deztelopment b. stoculr-rr ;
R.eport for 2005) Roma- c. resurselc:
rua ocupa po zigia 64, {::
fiind
aproape de accederea in . LreStei'e I c-
.,.i.rf:,t...i:i!tj:i 1:i:j:i'.:r : i.j:
grupa tirilor dezvoltate a. utilizarir _

(IDU = 0,792). Struc_ b. succesiuir

tura IDU al Romdniei c. function:
pe elementele compo- -,, Indicele dez
nente se prezenta astiel:
a. Cresterea i

Indicator b. dezvoltai.,
v"l;;;;"*
c. ciclicitatc.
IDt n 70)
' - ----""*-.-.-L.-*-*.--.... i
Speranta de viaqi i21,3 ani I organizaqi o echipi de . cre ctare (arcatuiri T1
:-!"i.rliziii1 ii--1
- -... :,-....1..-.....*;__-..-......i din cor.oi
:Rata alfabeti zirii ,97,3o/o
i
rnreresati de economie sj de istorie),
soii.i;a;;;;,1?_ -' Conceptul J
,ilata b.uia a; ',11;l; -1 nuJ p5ofgsorilor de economie
g; a.'irrrri" . Analizati
',
jcuprindere
$cora-f1
i
?i'fflil:I.repere,ale
a.rctentrfrca
istoriei ;;
perioadele de recesiune economice ..,._
*"i;; ffi;id; Indicele dez
educaqie, PII
i-,- ,;-""--ppc .' *--*l
-
]PIB/loc 7.277 g crrrce manlor puteri capitaliste. puneti
in evidenqa p?in :, in economi:
.;
'Loetrcrentul ce se caractertzeaza fiecare si ceea
ce au in comun.
A,7l desfisurare;.
isperantei de viaqa Studiaqi Dicpionaru/ de e conomie(Edirura
Economici,
,Coeficientul Bucuresti,
C.89 ?.000)- cu. privire h';;;.;;l de ciclu
leducatiei ec.gnomic. Identificali modalitigil.
pri"iif"l" i" ;;;;
,Cbeficientul pte gt'nqa economica abordeazi acest ionce'p prezeA_
L.."****._-*"..:,j
0.2.2
tati in clasd rezultatele studiulu; uorr*-'
t.
-**
 dezvoltarea econ of'I-l I ca

[:are ari:s
mane ,il
Acesra i. Pagina de evaluare
JC

Grupaliincaracteristicialeexpansiunii(A)cicaracteristicialerecesiunii
inr-.riirilte cresc. volumul vinzirilor
:"2 .i il.f.;:,:- B) urmltoarele: afacerile iau avan,.
;i si citeas;.; somaiul creqte' investiqiile
intreprinderile igi restrAng "ttitiii"t"'
i:-z bruta ;: 'cade,
scad.
e cuprinder: economica si de sezonalitate' pre-
t: -. Comparaqi conceptele de ciclicitate in favoarea
ii puterii de cizind i., .orriiltf*;A dintre acestea. Arsumentati 1p.
""
acestei diferenqe'
e bunuri d.
intemeiazi conceptul de dezvol-
, Enumeraqi principalele valori pe care
se
"' 1p.
lezr-oltare i tare economrca.
de cali-
=ate
sen-are a re- Alegegi risPunsul corect'
e dezvoltare cregtere economicl poate inclus
Capitalul uman este un fact'ot de
categorla:
mici + pro- r."rurr.lor naturale :
".
b. stocului de caPital;
c. resurselor umane'
are in vedere criteriul:
-' Cresterea economica intensivi/extensiva
5.
nobilitate a
r uiitittriifactorilor de producqie:
b. succesiunii expansiune-receslune; 1p.
rale a insti- ;. il;;ii."rliteqii - disfuncqionalitalii'
cet itenilor. este relevant pentru:
:nomici si, o. Indicele dezvoltirii umane (IDU)
iduale .
a. cregterea economica; -
b. dezvoltarea economlca; 1p.
c. ciclicitatea economici'

precizaEi dac[ urmitoarele enunturi sunt adev[rate (A) sau false {F)"
1p.
Liri din colegi
icitind spriji- T.Conceptuldedezvoltaredurabilanuareinvederegiprotecqiamediului.
vedere: Speranta de viali, nivelul
de
'rie. Analizagi 8. Indicele dezvoltirii umane are in 1p.
'ru scopul de educatie, PIB/locuitor'
rnomicd spe- este o condilie debaz6' pentru
9. i,' de piaqi,libertatea.economica 1p.
. er-idenqi prin ".o'omia economtce'
r in comun. desfiqurarea eficienti a activitatrlor
:a Economici.,
prul de ciclu
rcipale in care
cept. Prezen-
I Not6: Se acordi 1 Punct din oficiu'

i,i
..rl
 Ma_c_roe-e.o-ngmia--

*' A*+,;-
r--, :;ry ,ffi r"'4-Rolul statului in economia de piaga'.

3ii"1. Lr*rrrern prETEr gr EFTcTENTR socnrA

id
":. FuTNCTTLE sTATULUT
iNrn-o ECoNoMTE nr pnTA
'Iii .]. INsTRLMENTE ECoNoMrcE ALE
ADMINISTRATIEI PUBLICE
i1".,;. Bucr.rul DE srAT
i

ffi Elevii iniyiatori ai firmei Universul Editorial ;tiw de ..;

c*. cd ;i tn economiile de piapd cele nrai liberale (de exemp.:
H
SUA),starul ocwpd o pozi;ie importan:.:
Ijl \seoorulpublrc)
E Intrebarea fireascti este; dacd piepele regleazd sc/timb:,-
# rile economice astfe/ inc,it sistemul economic se aprop:.
#]
s; de optim, ce rol rnai ,rre statul? Sd fie oare rolwl statwl:,
t! legat d,e dezechilibre/e tnacroeconomice ? Sau statwlui :
tr
tu reaine doar fwnc;ia de drbitru al concurentei?

.'t!.: ': .: ,, 11.;!: ::. ;,. : .,, i:itI i . ::,',:' :ir.Jriil'.j'i1.r i. :: f, i: i :','
ea ._ -J
:l

l'.;1 ; :. i/, -i .l '. ':'.'.t t't,.. t. ....? .::rrtc{ia stab;.:

--.4,.1--
, .- :.t .t,-r\ : , 1 : 1' ;.' 1 t ;"1 .;i 17'1 1. a t::, .,-: : i :,:'; ;-: {: tl t-: rt" i t ";tului se p..
rr. .:'{,:f r i :,, t.';l i.,,', .:ta. prin p
4 :
".ti/71?7I4dTe
;.:.re Presupi!'
! li.3, LnrrtnrB prETEr sr EFTcTENTA socrALA :rnwl oferi
..rmulente fir
in orice ,o.i"t"t" se manifesta doui tendinqe opuse in :.4gajeazd:''
societate: pe de o parte, tendinta cdtre coeziune s; 'rganizeazd ,
cooperare si, pe de alta parte. aceea catre confrwntare a ecalificare pr,
intereselor individuale. Intre tendingele de mai sus
trebuie si se mentina un echilibru (compromis) pentru
a se evita alunecarea spreextreme: control socialputernic
(economie de comandi) sau anarbia unei concurente
duse la extrem, care poate insemna dezintegrare sociala.
Daci se recunoaste necesitatea acestui echilibru lni{atorii iir:
inseamna ca trebuie sa se recunoasa gi faptul ci pieqele mulare se int:
nu pot regla totul, respectiv ci acestea au anumite sunt rnstrum,
limite. Limitele piepelor sunt legate de: nomice ale ;
r. imposibilitatea cuprinderii tuturor bunwrilor tn liei pub.lice,
proprietate prioatd: intotdeauna existi qi bunuri aflate coflstlture sl
in proprietate publica: un drum de acces intr-o zond. tulesc fesurs
Autostrada Soarelui reztdengiala, o amenajare pentru irigaqii, un dig etc.; ale statului ?
 Rolul statului in economta

e * existenla unor costuri mari pentru t'nt'flerea tx

ad.*inirtroira prodwcerii unor bunuri ;i servicii care
) amenaiare hidrogra- ;;; ;; ;.t. ur^i"rr- iniqiativa privati' Totusi' asdel
tfr"rtti
de
nia de piagat' :tca
Produce beneficii importante' incit
:tentru un nwmdr mare
ii servicii sunt atatindecantitiqi insuf i c i e nte )
n", J^liou I o r ( au
s t ealizar ea
le agenli economici
;;;;il;;;
"^ d.)..hilib'.e pe.mai multe pieqe sau chiar
rT.\ SOCIALA -lintr-o anwmitd zond a i" ,ri.t.i de economie nalionala;
-- --"
,lorrrren;a imperfictd creeazd" situaqii in care.
.drii, d'ar costurile swnt un
TA" ioarte mari, iar timPwl
--*-. -"r. i. p"rri.ipanli sunt
la pieqe dezavantaiagil'
,..r-a,
E.{LE de amortizare a inPes- incertitudiiea ;l iu"t t"t"tttristici definito-
tl t: f! ort r.,l_r",?
"'it
TLILCL
^:::!aPt
:.1,\ .ii tl;:;"tl.rlrri ..o,,o,,ric' Firi o viziune de ansamblu fi
stitorii Priv ar
inch,t ino asupra economlel nagionale, riscul 9i incertirudinea
e

nu sunt interesa;i. j atai de mari, incAt ar descuraja unele atacert'

_ ---Oi"
,', Editorial ;tiw deja p.irp..tirr" eficienlei activitililor umane'
.:r,erale (de exemplu, coexisten{a sectorului pie{elor cu sectorul public se

- :czipie importantd. exolica prin r-,"..rit"t.' armontzarti criteriilor de

ea ef e ctelo r
"; 'eg/eazd schimbu- ;'iil;;; ; ; ; n o i i, d ( p resupune maxtmizar(care presupun
' ;:onotnic se aqroqie individuale), cu acelea sociale
:t; c,tre rolwl statului ".tiuniior
binele tuturor membrilor societilii)'
,-'.i:e ? Saw statului ti
'- ,;::trenpei ?

1S.*" FuNcPnE STATULUI -

;. sectaru/ui pubfi.a,
,.t; ;',.tu;. xnetre p**te
" ": i;,i. 'L'{i#i ud{ed in
iNrn-o EcoNoMIE DE PIATA
FuncYia stabilizatoare al
smtului se Poate manr\ intr-o economie de piali' statului' -ca titular cr'r al
fesra prin Politica del
' r..i.t"f"i public, ii revin urmatoarele funcgii
diminiare a ;omajulwi,i imolicatii dire.t. asupra domeniului econotrir :

cdre presuPwne cd gu.-l
-TE\TA SOCIALA
,rrril ofird o serie del
stimulente firmelor care i
,:: ::ndinge opuse in angajeazd lornerl .sau
orianizeazd cursuri de
::.: ;.i:re coeziune /
eZal ificare Profe
:: ::.:re confrwntare a r
'' functia alocativi - statul inislr ine Ftnlru 'r' 'o-
r..r" .iicienta alocarii resurselor realiz;'ri i: pielel
t-f"".ti" regularizatoare - statuL -t:'z]':'' ; t:t'e 7:t!i/e
iocttltti rco,rZ,'rir. lnclusir ic!:--::r-:::"::':
i;pa care
al A'
trebuie sa iunctroneZr' llii;-r- i
si o n
. functia distributir i - s:::-- :n,:'n-lne Pentru a

:.ii:.:eie de mai sus ,o.,1)rrrn di::,irt:,:i.t i?..1i:'';-',' le :'izate

'- de sistemul
:.'npromis) Pentru oietelor. aruncr cini aceasia distributie nu este in
,: -'.:,o/ social puternic ion.otat"ia ;u idealurile de echiiate sociala;
-.::.,; unei concurenle t functia stabilizatoare - statul inten-ine pentru a
i j-zintegrare sociali. preaen| Pentrlt 4 corectrl ttnele
sdv, dezechilibre macro-
:.= acestui echilibru Initiatorii firmei de si- manifesta prin
economice. Aceasri functie a statuiui se
i-s: .r faptul ci *rr1rr* se intreabi: care
Pieqele
sunt instrumentele eco- intermediul politicilor macroeconomice'
. :-astea aU anumlte P"n,* .*.r.'i,rr., acestor funcgii administraqia publici
:. i.: nomice ale administra- resurse binegti 9i
tiei publice ? Cum se are nevoie de un volum important de
" -tt' b unurilor tn
| )tt it
.onriituie gi se chel- J. o ,"ri. de instrume,ttt dt actiune',Resurseie binegti
;:,-:s:-: si bunuri aflate pletite de unitrqile e.conomice qi de
:- ,:-.-aes intr-o zond tuiesc resursele benesti ;;;ili-impozite
ale statului ? populaqie.
::--:,-::r. un dig etc.;

iff,
132 F-crr:urn;r,.

3 S.3. INsrnunanNTE ECoNoMrcE

In desfasurarea acrivi-
tiqii lor, elevii de la
firma Universul Edi-
torial au intrat sau vor
intra deseori in contact
cu instituqii ale admi-
nistrariei publice. Chiar
liceul lor esre o asrfel
ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE
Pentru a putea reglementa desfesurarea activitatir, :
economice. statul are nevoie de o serie de institut:
economice.
Institutiile economice ale statului au rolul de -
colecta centralizat informatii economice, de a elabo:-
studii qi prognoze, de a proiecta politici si strategii ecc _

de instiruqie, dar au mai nomtce.

avut de-a face cu pri-
mirii, consilii judeqene,
garda financiard, admi-
nistragii financiare, tre-
zorerie si altele. Cum
Instrumentele economice utilizate de citre sr;-:
pentru indeplinirea functiilor sale sunr:
" sisteiitttl informapional statistic - format di:-,
Institutul \ational de Statistici, Ministerul de Finante . .ETL L DI
Banca \aric',nala. Iata doar cAteva dintre rapoartei.
.

- RO\I\\1:
pot influenga aceste pe rrodice pL. .are acesrea le pregitesc: buletineL infor_
i iRl\CIP.\i
:,:.' it- -
institugii desfasurarea narir e lun;re ale Institutului National de Statistic:..
activitililor economice Anuarul Blncii Nationale etc.; -\rrlRr -
vom vedea in cele ce . sisteiit;rl d.e coittro/. a/ pie;ei monetare ;i al pieye; ,;nil!-!i"i a1,
urmeaza.
capi.t,t/uri/or, realizat de Banca Nationali _ ,ipir_ '" ettittri {i:,
r-egherea pietei capital,.rlui esre reali,zata de Comisia
-.:pozite,i:.
Nationala a Valorilor llobiliare;
e sistemul institute/or de cercetdri economice Irnpozr: -
si al
untuersitdpilor subordonLlte sctorului public care ela_ Impozri -
bore.az\, analize si studii tinantate de bugetul de srar,
Impozt-
o{erind o.baza stiintific:i de ir-rndamerrt".J politicilor
" exemplu, .,.tpozite :...
gi strategiilor economice a1c guvernului (de
Comisia Nationala de Prognoza subordonate ltinis_ TVA inc.
terului de Finanqe, Institurul de prognoza Economica o!!'qriu_.
subordonat Acaderniei Rornine) ; TVA inc.
impollu:
. a sistemul politicilot', strategiilor ;i programelor
de dezooltare economici. De -exemplu, piogramul Accize
Operapional Regional. Dezt,oltare) regioiald d Taxe r-ar:.
Romhniei,in perioada 2007-20i3 preveJe o serie P^9lf,or":
intreagi de misuri pentru impulsionarea dezvokdrii
Venituri ne.
regionale, respectiv pcnrru accesarea fondurilor
structurale furnizate RomAniei de citre Uniunea .;.
v arsam Lr
Europeana.
r!,:'- . -:-.
._-1:r:1'.s
FrSSS*FS9 ASFS#* <qr4I
" bugetul de stat reprezinta un sistem de planuri fi- Virsaml:.
nanclare pnn care se asigura functionarea unititilor institutii-
administratiei publice si sustinerea cu fonduri a exerci-
"-P-iI.-:'.
tarii functiilor statului. Fiind vorba de un insrrument
Palatul Victoria - de o importanta deosebita, prezentarea acestuia va fi Ve*itr"rri di
sediul Guvernului RomAniei r eahzata in continuare.
Sursa:,4irl
 Rql!{-statuluiin ecgnomia de p1?!a
13;
*
1s"4. Bucntur DE sTAT
..

Pentru a asiqura funclionarea unitiqilor administraqiei

nublice c.r,irale si locale este necesar un
rmportant
.-" ;.ctivitatilc: unc.liilor statu-
: .le institutil i.i"*"a. 1."J u ri' ba'-teqti' Exercitarea. f

hi;;tJfiuttifi."t" din timp,a,volumulyi Ei .struc-

;;.ii;;;;tt.io., ,"rp"ttiv a modalitnqilor de utilizare
i.. rolul de . 'd'e administraliei
unitiqile
ie a elabor:- a acestor resurse'at'"
',
: .:rategii eco- p"[ri*. irJii"i"t t.""'i .planificiri,este prLSetul de
Stat, care repreztntA u" 'i''tt- de planuri financiare
alcituit din:
ie catre sta: "'".';;;;;l centralizat (consolidat) al statului (pe
."r.Tt prezenttrm,'p" t""-plificare' in tabelul ur-
- ,ormat dir: mator) - in care sunt prevezute principal"ll."1tl,lt'
.
:--- .'1e Finanqe. GETUL DE STAT
' nouANrtr iN zoo+ financiare (venituri) si destinatii ale cbeltuleltlor
:::, rapoartele E PRINCIPALELE ELEMENTE
'publice
pe ansamblu;
-::-iarde ROL)
--=:inele infor-
. :e Statistica. NIl L,RI .- 'I'OTAI,
,'EN t21.954 .HEI-TUILL{ - T0T'rrL 340.735

:""gv'e':a*i* geffl:
23.797

.,-: si al piepei
\.ennitr.rri curente lryf#_*- -
Autoritiqi publice t23.797
::..-: - supra-
Yennitwri fiscale 302.t27
Apirare. ordine Publica qr
f--*-***'-
\to.+zs
:,r le Comisia Impoz
pozite directe
17t.8t4 sieuranti nationali
,.*9- -..-.'-...
1
ti@'-,.._--.
i:.- :87.563
Social -culturale
: ..otnice { al Impozitul pe Profit 164.416 **-- i-- -
19.358
':'i,lic care ela- invilimint
Tmnoz-itul Pe salarii
lmpozltur oe sar 116?
r I l1

-::tu1 de stat, Impozitui p. u."il,"-* lset-tittte

*-iCJ;;t,'.iigi.
:)7!:_437-
ti'it.i. "'...
)._+1
.-= .. polttrctlor Impozite indireae '226.673
: Jc' exemplu, TVA incasati Pentru 11i 111
-::,:-iati Minis-
operaqiuni interne
.:.., Economica TVA incasati Pentru . itz..sii
imoorturile.- de bunuri
j':'-l:-,":::
: :,'ogramelor 1\ccrze
Lcctze a' ""'-
'i79'651
-
-. Programwl Taxe vamale de la 'le :S+
-:gionald cI persoane juridice
:,', ede o serie P1;.r ;e c.rbinzi 5i alte 26.172
:-... dezvoltirii Venitwri nefiscale 18,t44 c heiiuie ir

::'. fondurilor
:.--::e ljniunea Virsiminte din Profitul
lr, i
l
I

::t-4::eie-I1*e1er1-*
la |S.+ZO
- r- --
'*----*--*-'*l

Vlrsiminte de
:: je planuri fi-
*-\|i'zzs
.

:---:.a unititilor
institu1ii1epublice-*|-:**-*r
- :-ir-rri a exerci- i-
D;;""il"-"''*
I -***--- -- *-*+----*******"=;;;^;i;y
i
;;*-*
'*:: instrument -18781
,. ,:;estuia va fi
Sursa: Anuarul Statistic al Romkniei200J' Institutul Naqional de Statistici
 .",buge1efe administraqiilor publice
Iocale _ re::.,
zintd defalciri ale bugetului'centralizat ln nir:l _
unitigi ad-ministrative: judeq, oras, comuni;
,',bugetul_de asiguriri sociale
-'planul de veni:*:
;i cheltuieli al sisiemului de asiguiari de sinitaie .
sistemului de pensii publice, a'i sistemului d. .l-
t.
toare de gomaj si al alior ajutoare gi indemnizatLr

3 I ldentific.aqi, pe baza tabelului prezentar anrerio_.

;-: principalele.componente ale bugerului de stat: sur,,
.w:Frde Dentturi bugetare si capitole
de cbehuieli bugeta,,

Primaria Capitalei ,. Potrivit.raportului dintre venituri gi cheltuieli, ,,

disting mai multe tipuri de buget, in urma execuri.
bugetare. Acestea sunt :

... " bugetul echilibrat: in situatia in care cheltuie_

lile = veniturile. Acest tip de buget are un ,fra iir:.r,:,,
asupra economiei; :..-- --.--
* - !--,!
. !yS.t.rl deficitar: in siruaqia in care cheltuielile > ve_ f. il'r'-
niturile. tinerea r a t-rec esiti antr eflarea unor impru _
.Sus b.
muturi interne si externe (constituin du_r" doforri,., ...1i,-

pwbhc,i) sau emisiu,." de ba,ri f;;;;;;;;rire in bunu' a, st;.1

d. r.';.:
9i serwicii (g.enerindu-se inflagie). A..rt tip de bugei
are ^furrctie
.efecte d.iferite asupra economiei, ir, ?. T^ - ----.
1-1!C- -
mirimea ;i durata deficitului: 1 ,1
I
-

. efeae,stimulatioe, pe rermen scurt, dimensiunea b.oi.

deficitului nefiind p.."
-rr"; - - ;._
- ef9c1e neg.atioe..p_. t.r-.r, lung gi cu dimensiunr
mari ale deficitului bugerar: Dato:
:. ,. 'i. j ;' .' buge_tul excedentarl in situatia in a. enli
.i ,.

-. care venitu_
:-:'. : i:i-'i.,:l{rlrlC fl,: rile > cheltuielile. Acest tip de buget, daca se menrine
ra
b. imp
.:. l I rl-l!,::r:::-Ii'I;i-" pe rermen lung,, are.efecte'negatiai asupra economiei.
;].1,111i,-.1: oeoarece excedentul bugetar, peste un anumit nivel,
!:,"..'., : I t,;.i.l.: +ill considerat minim, lasa neutilizate resurse financiare
' i..;-. '- r'lii r.iiii:t-;,,i: rmportante.
Funct
_.. :
g,itr{*3*:$tq* {3ti r:.:.i i'Iir!.,.&:tiii_! Prever
Sisten
i " studiati-funcgia srarului de redistribuire a venirurilor
la inforn
nivelul familiei vo as rre ( include gi si anariza economici.
l,{ atio
a.situatiei_bunicilor). Care suni for-ele concrere de
ajutor de la stat de care benefictazafamilia Buget
r." Consideraqi-vi membri ai firmei de "o;tt
simulare Uni_ cheltu
versul Editorial SA. Dupi analiza surselor d"
turi ale """i_
lugetului de stat, identificaqi care sunr phqrl.
pe care firma va trebui si le directi'oneze catre stat.
 Rolul statuluiin econoqiq 9

: locale - repre-
Jizat la nivel de
:omunl; PCg;*a de'evaluare
anul de venituri
ri de sanitate, al
starului'
temului de aju- 1. Enumeraqi principalele funcgii economice ale
indemnizaqii. (A) qi capitole
2. Grupagturmitoarele elemente in surse de veniruri bugetareordine publici'
?r:ntzt adteiior; de cheltuieli b"g.;;;. (Bi' ilnp"titt pe salarii' ^payre.si
si de sanetat;, TVA, asistengi sociali'
lui de stat: sarie
*uieli bige,t ,.
il;;;" nr"ffr,;.*r.il."fi-,t."f.
taxe vamale, invatam6nt'
1p.
pensii,
^"iit",
si chelruieli, se
3 . P r ecizagi princiPalele pieqelor care fac necesara intervenqia sta-
urma executiei 1p.
tului in economie.
l care cheltuie-
Alegeqi risPunsul corect'
: tnefect neutru
4. Funcfa distributivi a statului se manifesta prin:
cheltuielile > ve- sau progfiozar ea dezechilibrelor macroeconomle ;

rea unor impru- "-pt."."irea

b.Zlo car ea re surselor ;
ndu-se datoria c. stabilirea legislaqiei economice I
perire in bunuri d. redistribuirea veniturilor'
:st tip de buget
, in funcqie de 5. Incertitudinea qi riscul reprezinta"
a.olimitiaPieqei;
rl dimensiunea b. o formi de eficienqi sociali; 1p.
c.ofuncgieastatului'
i cu dimensiuni
rezulatul:
6. Datoria publicd este

in care venitu- a. emisiunii de bani firi acoperire;

daca se menline b. i;p;;*"turilor interne. 9i" 9t1"5"9 acordate ; 1p.
bugetare.
rPra economlel, *riii"rir.r bugetare mai mici decit cheltuielile
".
n anumit nivel, grccizagidaci urmitoarele enunturi sunt adevirate (A) sau false
(F)'
;urse financiare
acestuia pentnr a
7. Funclia stabilizatoare a statului consta in intervenlia 1p.
unele dezechilibre macroeconomice'
preveni ,r., p"nr,,il
"o'*"
8. Sist"-ul informaqional statistic nu se reayzeazd
prin Buletinele
sau Anwarul Bdncii
e a veniturilor la informative d. ;;#;;;;lrri N"qio"ai de Statistici 1p.
nliz2 sg9n9mi6; Na;ionale.
rele concrete de
9. Bugetul de stat este excedentar cand veniturile nu sunt mai mari decdt
amilia voastri ? 1p.
cheltuielile.
r simulare Uni-
rrselor de veni-
care sunt phqile
reze catre stat. Noti: Se acordi 1 Punct din oficiu'
 tsa*_*-

", .' e-
ffie
@Wcomertul international
tr-:* -tr-
q'.
i gr economia mondiali''.

i?"1. Conrnnn TNTERNATToNAL

19",?, EcoNoura MoNDTALA
1,9.3" TuNowln iN scoNovrrA MoNDTALA:
GLOBALTZAREA 9I INTEGRAREA ECONOMIC {

:
I
xl n
$ Pentru y re:)ist1 .lor sd ajwngd la cititori, firr...
ffi Universul Editorial SA iniheii contracte cu intr._
'fi
Prinderi specializate tn d.istribuirea presei. Se ghnd.esc . ,
ff exttndere.a actiuitd{ii prin dezooltarea unei reyele i..
ffi
distribu;ie proprii, dar ;i prin importul de reaiste 0.,
renume.
fi trtbuyie, Specia[izdndw-se ln operapiuni de import ;i dis-
respecttva,firmd ar pwtea derseni m)i eficient.:
$ decit putea
fi dr fi eleaii de Ia Unirserswl Editoriil.S,4. S:
$ poate cd in ;tiiror reuista lor ua
fi cerutd si in afara tdrt;
i.
I .1'r .i.r,/"ri.i !crti: z,ai;i int:,1.{a {.a, s"rf*, r.:*a.rc.r:r6wl i*t*.-
;tsiiut"t! s; LTtn itftzctisi;*{tzt7 e*:*tz*yttid ?ttt}ftdi{if #.
|L**_***__..._,_

i9" i. CovrERTuL TNTERNATToNAL

(ic'n:r"rt.ir i este activi- Diviziunea muncii face ca indivizii care s-au specializat
tatea economicd prin in anumite. activititi sau operariuni sa aib; o produc_
care bunurile ajung de trvrtate mal mare, care conduce la o crestere a elicientei
la producdtori la con- economice.pe tipuri de.activitagi. O acivit"t. i-for_
sumaton. tantd. rezultati din diviziunea muncii .rt"
comert. ".""" d.
Ca orice altintreprinzdtor,comerciantul urmireste
_
si-gi.maximizeze profttul. in comparatie cu produca_
torul, capitalul utilizat de comerciarrt .ri" mai mic, prin
urmare, si costurile vor fi mai mici. Considerind ior_
turile de funcqionare relativ constante, vom observa ci,
pentru a maximiza profitul, comerciantul trebuie sa
maximizeze diferenta dintre prequl de revinzare si prerul
de achiziqie al bunului tt^.irqi'on^t A.""rr" inseamni
ci ,,legea de aur a comertului'i este: a cumpdra ieftin
a vinde scurnp.
;i Portul ini.
HamburE
 Comertu I nternalional si econog a-I9-n
i
i :[eli

Pentru a cumpdra ieftin, co.merc.iantul trebuie si

ia""iifi.. ,..1 prodrl. ato'r care vinde bunuri cu cel mai
mic oret. deci i-a cauta acele zonein care existl supra-
-- - de bunuri, iar prequrile sunt.mici'
iinrru a pute(t';inde siwmp, comerciantul trebuie si
"brrrid.ttqa

L ld"niiti.. lo.,lri in care existi deficit de oferti'

,......: ,.,.
o*totut'",'"''
" ^tai
rEA ECONOM'CA
;e cititori, firma
: \:?'acte cw tntre-
resei. Se ghndesc la
,ei nnei repele de
i,:t/ de reviste de
,:i de irnport dis-
;i
:--'eni mai eficientd
,nl Editorial SA. $i
c:-i si in afara;drii.
te comertul inter-
nia rnondiald.
i-\L
il'.s-au specializat
s.: aibi o produc-
:estere a eficienqei
' aill\'ltate rmpor-
r;ii este aceea de
'ciantul urmireste
;atie cu produci-
este mai mic, prin
Considerlnd cos-
l. \-om observa ci,
.-ranrul trebuie si
rer-inzare gi prequl
-{ceasta inseamni
1 ;i1rypdra ieftin
;i
.a"r" Jif"..nte de pret mai mari in a{ata granigelor lirii'
iotrrqi, .u .it distantele drntre locurile identificate sunt
mai mari, cu atit mai mari r-or fi cosrurile de transport'
Cornerful internagio-
nal se r#el6la totali'
ratea sihimburilor de
bunuri qi servicii dintre
ager4ii:economici din
difeiite qiri.
'
Portul internalional
Hamburg
"..1"
intrucit diferentele de inzestrare naturali nu sunt
d" mari in interiorul unei tari, comercianlii vo.r
t" ff"t, schimburile internationale ridici gi problema
miilojcelor de plata (vezi iectia 1i - ,,Piata valutara")'
i"l' ."n.ut"nqa' de pe pietele de deslacere t'a limita
posibilitatile comerciantilor de a 'inde scumP'
' Pri.t.iprlele cauze ale dezvoltarii comertuiui inter-
nalional sunt:
c existenla unor diferenye notabile in pri'"'inta con-
d,itiilor d' e or o d w cpie : inzestr ar e cu resurs e naturale' c on-
dilii .li-rl"rice, forqi de munci, cunoqti-n1e etc';
e existenla unor diferen;e mari de. eficienpi.ecollo-
rnicd in producerea bunurilor: specializarea datorata
Jirriri.tttiimuncii (pe plan internaqional) face. ca unii pro-
ducitori si obgini anumite bunuri cu costuri unltare ma1
mici;
. * existenla unor diferen;e de gu-sturi ale consumato-
rilon dirersitrt., .r'rltlrale, de civilizaqie de tradiqii se
qi
manifesti gi in privinta consumului de bunuri' Asttel'
;;i;" o.tibil ca anumite produse si fie mai bine-.apre-
Jirr. in'rf"ra zonelor de produclie 9i cererea si fie mai
mare, dupi cum condiqiile naturale locale nu sunt
mereu
i-"".i"Uifi realizari\ unor bunuri al ciror consum este
cerut de tradigie sau de religie'
- --
Co*.rqrrl internalional poate pr.ezerfia atat aoantaie '
,i- du o, a n t a j e pentru economiilor nalionale'
"fu Dintre avantaje, amintim:
. ,.".rrrl l" ,.rt.r" naturale, la bunuri 9i tehnolog.ii
performante Pe care agenqii economici naqionali nu
ie
oot realiza in tara;
'- . .i.rr.rea eficienqei pe ansamblul economiei natio-
,r"l"t oblittand resurse rr"t,lt"le 9i bunuri la preruri mai
*i.i d".'at in taralor de origine' agenqii economici pot
,; prodr.a bunuri qi servicii cu costuri mai mici;
. creqterea economici - tezultat al imbunitilirii
p"r."qi"l"l"i economiei naqionale ca urmare a cresterii
bficientei economice;
 ". stimularea cresterii performantelor economice ai:
firmelor exportatoare care se confrunti direct cu colr:-
petitia muli mai puternici de pe pieqele internagionale ,

' imbunatigirea inqelegerii gi increderii reciproc-

intre naliuni qi popoare diferite, ceea ce contribuie l':
pacea si stabilitatea mondiali.
D ezav antaiele principale sunt :
* falimentarea unor producitori interni care nu fac
fata concurentei produselor importate la preturi mai mici ;
i cre$terea rrscurilor datorate unor speci ahzart
limitate ale producatorilor din anumite qiri;
,u .r".r.. r'rnor dependenqe periculoase (economic si

politic) de anumiti furnizori externi (de exempl.t,qI.-

iiunile exercitate de catre Federaqia Rusi asupra garilor
europene care se apror-izioneaza cu gaze natvrale de la
Gazprom);
,! apariqia unor stari tensionate dtn cauza unor con-
flicte comerciale dintre asenqii economici din diferite
!iri.
tn ,"pott cu avantajele si dezavantajele comerqului
internagional, s-au conturat diferite politici economice.
l. Protecfionismul - ansamblu de mdsuri menite sd
protejeze producdtorii utterni de concurenpa realizatd
^prin
bwnwri importate la preturi mai mici. Guvernele sunt
t"trtat" si introduca masuri Protecqioniste pentru a men-
qine producitorii interni si baza de impozitare. In plus,
c..gtetu" gomajului ca urnare a falimentelor interne mi*
regte volumul cheituielilor bugetului asiguririlor sociale
gi rpor"rte nemulqumiriie populaqiei. Principalele forme
de protec{ionism sunt: .;oe/tl I
^n .o'1u:-1--'
introducerea unor tare isamale reptezentAnd cote
procentuale aplicate preturilor bunurilor impo.rtate; .
* utilizart) ,ro, restric;ii netarifare: standarde de
calitate ridicate, condilii privind protecqia consumato- Alimenl
rilor gi a mediului natural etc.; Apror i;
& practicdrea ttnor cote cantitatiae Pentru importwri: -c;;b'
sunt negociate unele plafoane cantitative pentru mir- -B;;;;
furile importate, inchiindu-se acorduri comerciale cu si acces
diferite giri (astfel, in timpul negocierilor de aderare la 1-_-_-
--
IJE, s-a'cd,zut de acord aiupra unor cote de producqie -t-cnIPsl
pentru anumite bunuri realizate in RomAnia). Bunun
Misurile protecqioniste excesive au repercusiuni
negative dezvoltarii comerqului internaqional, =;;*'
"ttp."
liriitAnd volumul schimburilor de bunuri gi servicii.
Anumite organizagtr internationale incuraje azi dezvol- Sursa:,1
 ul international 9i economia
mondiald 139

pen-
tarea comergului internalionil
:.
r economice ale l:ordrll .General a
tru Tarife qi Co-"( [CAiri ii otganizavaModiali
i direct cu com- Comergului (OMC)' .,
-"t: , ,-. ^l
e internaqionale;
S;ir""la,ea e"Por."t'lot ..:::t sau
ederii reciproce
orii, d.e export, subaenpii' scuttrt ":{:':::#:ft';,
cc contribuie la exportdtoarei este o
l*'i"tlit, oli2tt' Toalird'1i firmelor
'i:{*";^i interni'
d;";;;;;;\i" a producatorilor manl-
';;;iH
lffi;;;;";"lt t""t"renqiale ale acestora se
terni care nu fac festi pe Pieqele externe' ice di
iprequri mai mici; ;.ij#;;it'mul -u:'*1"
schimburile "'o"11'1!r::":::
;' i a''111
nor specializiri arri'riJ iiiT"'""' t
:y: ::*:,
E lari; i:',"i"t'i::';'ilt"i;;'i;i;;;'"'"'41il,Tqe""io'i11';
ridicati suslm
nse (economic gi care au v
c.,moaniile cars
Com
ComPantue fo4i
rvr!q competitiva
o fo4a --^--5 - "::
r
ile exemplu, pre- ib", ilir^t
,taLlT.alea esrsr internap o nat'
comergului ^^----
euruvr . I

rsi asupra girilor "a

ersp ectiva unei .eco1o
mii
D in p l1iilt:f""ll?.n
X-
apare sub forma comer-
un nattrale dela ,.rT':5;:ffiil;;ional
t- unei
tului exterior al lirt'
unor con-
c;i:tlza ansamblul exPofir-
mici din diferite

baiele comerqului
fiticieconomice.
mdsurimenite sd
ctren{a realizatd
ri Guvernele sunt
he pentru^a men-
pnzitare.In plus,
melor interne mi- Peo
siguririlor sociale
hincipalele forme
Tabelul 1
nolrANrEr pE PRINcIPALELE
cerrconn f11;ffi$$ffi
COMERTUL EXTERIOR AL
t{.rezentand cote FtL-*I:rr:::'.
'@,
il,or importate;
Fe: sandarde de 464 r.299
mgia consumato- 6.672 10.120

'?artru. irnporturi: 1..274 3.064

5.660
pive pentru mir- 2.095
bi comerciale cu 2.680
Hlor de aderarela t.512
pote de producqie 6.888 3.447
bmania). 30 t1
I au repercusrunl 18.935 26.281
fni iotetttaqional, Total
bunuri gi servicii. 2005
nrrajeazd dezvol- G*Inrorul Statistic aI Rornhniei
 14A
f,F {*ffi
Balanta comerciala poate fi:
-, excedenturd, dacd, exporturile depasesc importuri
- echi/ibratd, cl,nd existi o egalitate
l.
intre importu,
SI exportun;
" deficirard, daca importurile depiqesc exporturile

T,H.S
:i]- .. ECoNoMIA MONDIAI-A

Pt
La nivel inrernarional exisri mai multe pieqe inter_
corelate: pia.td sc'himburit* irid'yi"-ra,
d.e bunuri
s.i seraicii rcorrer-rul inrernation al), piata
"oiril'r,
interna! ional.i. p tar: capitalurilor, piaTa yorror:ilor-
i,
produclte etc, l oere acesre pieqe internaqionale for_
meaZa 1'lil,i.-t r.-.,' : ,:j,, ,

i,r p.ez"nt, cconomrile nationale sunt atat de strins

re-
gate intre ele, incir pcrrurbatiile care apar intr_o anu_
miti regiune a lumri-ate creaza repede tdate economiile
nagionale (intr-o masurj ,.,..i ,r"rJ sau mai micd).
A;;i;I,
li:j.r':.; .i, .:!,;;; . ,. .i?.1.,: se poate vorbi de o uniratc ;i economiilo.
ratiorrale, ,ru_
rede modul in care oot fi miti adesea economia mondiali.
echilibrate incasarile si Din perspecriva unei rari, par.ticip arealafluxurile eco_
plaqile aferenre operatiu- nomice internalionaie e sre r..fl..t.ia A, balanp
Jr OfUt,
nrlor economice cu strdi- ex.t9_rne. Astfel, daca bal:rnr;r comcrciale
.rt. d.fi.ii"ra.
atatea. echilibrul poate fi realizat
;.rin alre -,.";r".i-1Jir, ;;;;;_
n

feruri ale concetalenilor .0.. l.rc.eoza in striindtate _

cazul RomAniei -, din e srit;i Ji",-jr"muturi etc.).
t dDe tu! 2 'r.
BALANTA oE lrAlt ExTERNE A nonrANrnt iN eNut zoo+

I CREDIT DEBIT ; SOLD

CONTUL CURENT
3A.$2 j
.,.,..,.,.,-..",.,,,-,-"1t.,".",.,...1_.,.

-s.oss
Bunuri si servicii
, Ver-rituri
I Transicruri.ui;;;. .
CO\ITUL DF CAPITAL Si FINANCIAR
ConruL de e apir.rl
' Conrul financi.rr
Invcsririi dirccre
Investirii de portotol iu
irt\
' AIre tnvesrrrri de capiral
r 8.205 , 4.375 I :.SiO-;'"-
...
".-I*.-*..-....,."..,,
'*
I
l

' Erori si omisiuni (ner; .--i...--..*-"..........".........--..--....i..,,...-..,.,...,.",.-,.--.-_....,,"...-...._.---l

'884 ,- lgg+
,",_.-,....,-_.-,,,....,.,,,,,.-.,__,*_.._......,,..._.i.,.,.-_.*_"..,,.,.,,,,,,._.
i
l) en-i o r.i s tr:
-....._...1 ,.r SummLt'-
Sursa: Anuarul Statistic al Rominiei 2005
I i05
 $i economia mondialS 141

1g.3. TeNotNlE iN EcoNoMIA MoNDIALA:

GLOBALIZAREA $I INTEGRAREA
c impornrrile;
ECONOMICA
ltre lmpotTun
sociale'
: exporturile" Cresterea interdepen{.t1ttlot economice'
J"f,;ttf., ..oiogi..' politice ale economiilor nationale
in care
conduce la o .roua stare in economia mondiali'
ale omenirii. se face la
;;;J;; ptoblemelor generale sau
scari planeiara, r'iziunea fragmentate pe contlnente
l"mii fiind depaiita' Aceaita noua tendingi
I Prele rrter- ;;'it;[ numeEte globali-
de'evolugie a economiei mondiale se
fu d.e bunuri i:mmitul G8 - Geneva,
;;t;. tb't.dati mai ales din punct de.vedere econo-
Qz oalatard :: 15 *i., globtlrzate^ aduce cu
'it'e
avantaje (cAqtiguri) 9i
:faaorilor de dezai antaie ierde ri )'
---;;";i;iele (P
anionale for- qinin special de potentare.a schimburilor
^
e"otomic" Pe toate pieqele internalionale' marile
it de strAns le- .oroorttii fiind cigtigatori deta;a1i (de unde si anumite
ar intr-o anu- r.rJqii antiglobalizaie)' Mai pot cA;tiga de p9 .urm3
rte economiile *i"tliretii"toli aceia ca'e viri in contact cu idei noi'
imica). Astfel, 8ilil;for-"'r", cunoqtinle gtiinqifice qi tehno-
nationale, nu- iogi"., noi orizonturi culturale'
'O i"ndin{i
"L oarecum contrari globalizlrii este aceea
pro-
r fluxurile eco- d. irrtlgrure. Procesul de integrare a inceput prin
unor mdsuri de elimiiare a barierelor (tarifare
rlanqa de pligi -""i".ii"t"1
movarea
este deficitari, ii care obstrucqionau comertul inter-
uri (din trans- nalional.
r strainitate - UR p as imp o rtant in dire clia i*^" qii:1' "^::.:^":it"" :
umururi etc.). fost aparipia- wniunilo.r v.amale' A.ceste ttt"::il-::
;;;^;::;;;';;rdurideeliminarea,tarif elor"1'.'a19*:':
;ft; de 1ari, respectiv pe .aplicarea. a:.eluii;i s-1-s-l:.7
afara uniu-
iTsoLD*::
5.r--*-i l .."?""ia.i"tit. """14" f"6 dt "lt" lnri din cd
Apariqia u"it"'ilot t'"-"i" atata procesul
r -5.099 I
"li ""*"f.. de globalizare' deoarece
de integrare este opus aceluia
_....',-_J
I

lrt,odlirc anumiti discontinwitd'pi in fluxurile econo-

-l.ljb !

- /.1.t5
-:;--{ I
mice mondiale.
2.972 ""
!
U;niv"I mai elevat al integririi economice este dat
,'! 1.215 I de aparigia tnot asociapii ecoiomice la nioel'!Y"!il:
'512 I orit'."r. se incerca stimularea cooperint economlce
1.703 ;
ii"rt"-ii.il" -.*br" mai mult decit prin reahzatea
i 5.127 *- frontiere vamale comune'
unei
in l.r*." de azi exista mai multe structuri de inte-
I

-416 I
gratei
t"i"Aro.irqia
: 3.830 i Latino-Americana a Comertului Liber
-l 884 Demonstraqie antiglobalizare
(ALAcL) a fost- r"iii'ilii'1"
iloo p1" irutar'l de
-----{ I
la Summitul G8 - Geneva,
D'
"u
i) r'o r de A r gent i n a' B razi li a' chi le'
2005 "iitl "^n^t
 N{exic, Paraguay, Peru qi Uruguay. Ulterior, au ni.
aderat si alte tari iatino-americane;
Asociatia Naqiunilor din Asia de Sud-Es
(ASEAN) :r lost infiintata in 1.967 prin participare,
urmAtoarelor tari: Indonezia, Malaysia, Filipin.
Singapore si Thrrilanc{a ;
, Asocratia Nord-Americani de Comert Libe:
Sigla UE (NAFTA) a tost ii-rfiintata h 1993 prin participare :.
Mexicului. C.-.nadci si Stateior Unite ale Americir.
Ulterior, Chile a acceptat invitaqia celor trei tari de ;
deveni membru \AFTA;
" IJniunea E,-rrope anii (UE).
Cea mai avansata forma de structura integragionist:.
mondiala este Uniui.rea Er:ropeani, intrucit ea pre-
supune existenta url(rr. picte comune, a unei monede
comune (euro). a Llnoi ir-rstitutii economice gi sociale
comunitare, respecti' coordonarea politicilor eco-
nomice qi sociale .
\
a.
b.

'.;.'i.,. :.,,
I
_;
I x'l'.': :-: i': u, ..
:: i:1 {. ::: ri l):,'
i i": r: .,itil ri ,t! ;1, :--,
b, .:
c. a-i
Pi,..:
;1. a.
b. ;,
c. ::
d.
P. ,:
.r. -
1
rr

C. i';
!,,! .":,.;1iri,!411i:.,i.::";,'

Formagi doui echipc clc 'tr.rdiu asupra fenomenului

giobalizirii" Cautati arsunente care si susqine globa- c,_
lrz.area (prima echipi) 5i argumente anti-globalizare r.i:.
(a doua echipa). Orgarrizaqi o dezbatere pe tema: :i .
Pro { anti globalizare. Sustineti punctele voastre de Pr.:
vedere cu argumentele rezuitate in urma studiului
reaTtzat.
 Comertul int*rnttion@

Iterior, au mai

r de Sud-Est
in participarea
Pagifii'd6'Gvaluare
yria, Filipine, 1p.
avinde '
1. ,,Legeade aur a comerqului" constiin a cumpira """"' 9i
Comerq Liber (A) qi dezavantaie (B) ale co-
2. Grupali urmatoarele elemenre in avantaje accesul Ia bunuri qi
in mertului irrt.rrr"tili"lt-"ltt"'l l" """" n"t"'"lt'
participarea
anumiqi furnizori
r ale Americii.
r trei giri de a [il]Jt'J*ti'i.#i-r"r e, crearea unor depend.enqe de de. ansamblu a eco-
externi care por fi periculoase, cre$rerea'eficientei
nomiei nationale, .;{;;;;;rJiior i"r"r"r.
rnoi specializiri limitate ale
1p.
producitorilor din anumite qiri'
. integraqionista plegi' apoi menlionali doui
rrucdt ea pre- 3. Compar agt balanga comerciali 9i balanla de 1p.
r unei monede deosebiri.
mice qi sociale
Alegeqi risPunsul corect'
roliticilor eco- internalional:
4.
" Nu reprezinrd calrzeale apariqiei 9.i dezvoltirii comerqului
produclie;
iii.i""r,"r. r""Jr-;;;ri; in privinqa condiqiilor de
".
b. protecqia tattfarl";
eficienli economici in producerea
c. existenla .rrro.'iif.r.nqe mari de
bunurilor; 1p.
d. Af;;;;q"le in preferinqele consumatorilor'
de pleqi:
5. Dacd,balanp comerciali este deficitari'balanla
a. nu poate reface echilibrul;
;.;;;; echilibrul prin alte venituri; 1p.
.. irr., de';rliza
asemenea, in m6d necesar' deficitari'
6. Ptaga mondiali cuPrinde.:
a. comerqul internagional ;

b. oiata valutari internagionali;

.. pi"q" internaqionala a capitalurilor; 1p.
d. toate cele de mai sus'
7 . Politrca Proteclionisti se referi
la:
a. lipsa de restricqii vamale;
b. lipsa de restricqii netarifare; 1p.
c. reltricgii cantitative'
adevirate (A) sau false (F)'
Precizatidaci urmitoarele afirmalii sunt
e fenomenului g. Globalizarea conduce la cregrerea responsabilitigii.statelor naqionale r.efe-
isusqini globa- lor economice, politice
md-globalizare ritor la "i. ".1i,,"ilor 1p.
"or,r..#qli"'il;.;;;;i;;;i"
gi sociale'
[ere pe tema:
marile corporaqu' 1p.
tele voastre de 9. Principalii cA;tigitori ai globalizirii sunt
nrma studiului
Notl: Se acordi 1 Punct din oficiu'
 ,;. .*rgt*uffiWy"j"nea European;
- mecanisme
i de lntegrare economic;
{y. 1. Furuo rverurElE tNTEGRARI EURorENE
*
l;" i. I rusrr rr r uxr urvir-ei;;;;;'''
u-
"
JU,i. Rotraxll sr UNTuNEA EuRopEANA

l- .*se-, -
Elevii iniyiatori ai .fi.rnei Liniaersul Editorial -n epOCa m.
SA se ,rentru infiir:
f{:jrr::,t:,consecin1.e le p, ,*, ,rroprord 1944, a ader
-inrr[rolro o
Ie .Jor ai.ea ./ jrtpl.d afacerii lor. Se poi asteOla
^omdntet :ealizarea ir-'
la o cre st er e d co n c t4 r e i / t, i ir, o *
I t" i ) { . rrilr;:;:, Jintre statelc
d1, :;..tr.noi oportuttit,iri cle "r;r:
scddea, oare, s-a constirui
vhnzdrile repistei lctr iit primi;"f";r;;"V;, nri i, irp; oariori, ,)
,:f o: crincipal scc
Ideea de uniune a stare-
a
-alinierii
cetor cltn Untunea
prerurilor multor bri*;
la niaelul l-efacerea ecc
Et,,.ope,.t,ti ? \-or reu;i sri realizeze siliul Europ:
o
lor europene este veche aersiune a reoistei intt_o /iiirbi de
circu'/apie universald intre statele ,
si esre legata de medie- pentru spatiul comttn,ita.r ? pot conta
p, ,pri1;, f;norri*
rea conflictelor intersta- din partea unor
fonclttt.t .:t).t.(ttrrdf e ?
tale pe o bazd cresdni
(1310 - propunerea ju- Jr? ti"r;?sr?.,. L{:tie*ztct Ett,tI;ettnd
reprezittt& tttr ;;tc!
ristului regelui francez l.}$id't'$i(:# 5i mai dL1Jtt.,J!,1.
Filip ccl Frumos). Din .sjdf;Efei tlifi {carc*. Cry;,i ..,--r "it]j.;nti "t^'c ;lll*-.f.r,*l"r flplf*1..
,,i,,rnt- *'i"ri I {j;rr* s}sffd
punct de vedere econo- tfu {r:nctioit,ir ,;!,, ttces!*i sf,-/dfiJr.r}-i
mic, aplicarea ideii de :"t_r,r:*i**:b_ #*
uniune de state este le-
gar;r de problema pari-
tetir monetare: in 1865 J#. !. FuNoauENTELE
TNTEGRARTT EURopENE
se incheie un acord in-
tre Be lgia, Elveqia, inceputurile structurii acruale, de integrare
Franra si lr.rlia privind sunt legate de gestionare europeana
a .-oordonad irr_ro, produse
paritatilc-.rur rlc rnone- de
carbunclc. oreirl si" energia ,,"*;.r-
delor naqionale, acord l1r.:: :rr"tegic:
pornrnd de la r.ealizarea unor carteluri
if,.tp"rr, ca., coordonate)
cunoscut sub numcle de lollgopoiun
pentru aceste bunuri, si se
Uniunea Latind, care a extindi acordurile si in aite
impulsionat schimburilc
."-".i ..""omice. resDec_
la
economice dintre tarile li":1::"j"ngd jT, ( Bcisia.
un acord d"
"";;;;;;i;. ij.'".t;
semnatare. Uiterior. ia I'l ]ljl :l'. 5.r1rr, de,-nnia. italia,
pr (Jtanda) au incheiar un acord _ Trol
acord au adcrat si Gre- ttilur:i":To:u.g
de la ll.oma _ pr.in care se constituia;i
cia, RomAnia si Serbia nitatea Economica -Europcana Comu_ Imagine din s;.
-, !F tratatului au fost rcalizate'rrep,",, ;", aaE;l obiectivele Parlamentului E
,ti";;; ;i;
"".1. Br-uxelles
 145
Uniunea Euroeeana - mecanis
euro la'1111;
sunt inca in curs de.real\zare i:"'ii-*::?
comund' armonrzarea
;;i; ;;bre' politica externa. obiectul'mai multor acor-
ooliticilor fiscale t" i'itt-a"i
fi;i#;ffi.t' ofi'i"l' ale uniunii Europene'econo-
uniunii
Un salt malonn'fti"i"l" realizar\i
t"tti'"1 P.tj" Tratatul de
mice a statelor *"*U"'"'"'il"
jt.? prin care
lgrrE Ia Maastricbr (OI"ni'
Elnomi;1 Eilnnt)' t""'b'i:
Monetare
s-au DuS iazele i"i""ii
f, i, 3tt'Iu :; . ti"- d"y'
11 ^::,T""itiqii
E cono mlce

fi;il;-l" uniunea EuroPeana)'

cu tratatul
' ca uniune vamale a debutat
i., .po"" modern4 -ilt'qlT:i
11il;*::l!'i:Tiu:fiff i5f Ti ;i;;;burg;N.-l-"* Efomrrile P:.ltry
"'?;i";;;
ghez e drn re2r, |,a care'-i1

:oial SA se ,.t,,t,, infiinqarea Uniuru .E'conomrce '":iTh:::1'Jx:*::'ti;*lilT::,il

i,Hff
ffior"t;;;ri ii ott"a"' ""lli3:*:^'.'. ]," ,,,.,."r'l ,..or,r,-.iJiti "l"ititi'"'
evropeand a
:!'ll;:::nrl,?:ili;.irl6l'",*rkiiTf;
::"d-Jr"';ii;i*l**,*:;ff i;i:':'i?-i;
e Pot attePta
;ll,'::ru::;il;:#T"Tffi ;:lil"ti"df::i,1m:n,:'ff ".*:"i'!r';.,,.,*:
le acti"oitate,
icadea, oare,
in:;:*|;"ffi ffi'"fi ';*n*l:ril:i:'x'*;il:
:?iilJ:']:".ltil*'lf ,Yilf *"i',4;Tii"Yff ,1"8::1
ffiHi"J:r";Tf; ;'i'."i::{$:::;t}"'-ru';iH:::i'i::',',::;
v51-turvvv-]!1.-""r"rea increderea reclProca
i aderare, ca
,i la nivelwl *ixl:l:::t#iis::ffi
,"farJrea economiilor statelor
otg""i'"!i" menita si intireasci
si
cooperarea 9r I

d realizeze o
siliul Europ.i, I
intre statele euroPene'
ie uniaersald SA
a
d e rd
ev - acli on a ri oe
t o'
:'lly
I 10" -91t :.U':i:tl':1'::l'fl
'auEElevii-acltonarr ale procesului de
I

iiin financiar ' I r

pioirnO.
int:lul sa rnlerede.o rn;,r.,iii"
r

inceput mecanismu de
oe mecanismul
9l :1:T""lTXf inci
" AU-de intreb6ri lesate de
iffii;i;#rilegate
lntegrdre curvvLu'
integrare europeana' SCop. r
,, ,--*,*,,+iit^ .ra2tp in acest scop
instituliile create in acest
realizare si f uncltonare'
nti cea mai
?grare inter-
EURoPENE
? Care sunt
*ructwri de
zO.z.INsnrupILE UNIuNII
bini sale? a unei structuri a:
t"t:9^1i:t^i'lil
Funclionarea eficienti U"l:l::"U neceslta exrs-
de complext p'"tu*-Uniunea
i"*" *'"i *rritot institutii comunrtare' institutii cu rol
EUROPENE Prezentem i"
Uniunii 'o'.,iil.'l'i;;;i;il;i'le
Europene'
decizional ale ' --:
,re euroPeanS"
'"i.P;;"""'re"'Jf"'i-'"p:::i:i;i;liftttff;
m'
Europe'ne'
or produse. de .."iiJ "..'iqenilor Uniunii
trgla atomlca. ;[;i;;;;oi
-'" di,"" (" 4"1ui" ''":i:il];,
sur urmatoarere:
rn-or carteluri E,l".tiit" p2llx6entului European
Europei) Iegile qi
bunuri, si se - adopti 1i"'p"l'i"il'"""Ct"liii"l
rmice, respec- a"t"le ,to'mative ale UE;
De aceea)
rala. -valideazd'di"P#;d;ltdtttdemocratichotarArile
mania, Italia, institu giil o r "d:ff: ale uE ;
::' ratic celel alte in titu.qii
t"t'-"::::,, s

acord - Tra- a - supervrze"',"

sau ;"";i""e
resprnge membrii acestor
uia si Comu- lmaeine din sala PrinciPala
ij"i?*."i"t"i EuioPean de la
- "r.'ottt"tta de a aprobaint'eaga comisie Europeana ;
. Obiectivele
Bruxelles
l"l[J, ;iil"""'zu'"
nele dintre ele
 146
Fi.'
e - aprobe Bugetui UE 9i poate influenqa modul d-
Principalele grupiri po-
litice din Parlamentul
European sunt : Partidul
Popular European 9i
Democragii Europeni
(267 locuri), Grupul
Socialist (201), Alianga
Liberalilor si Democra-
qilor pentru Europa (89),
Alianga Liberi Euro-
p eanaN erzii (4 2),Sti n ga
U niti Europeani/Stin ga
Verde Nordici (41), In-
dep endenqii/D emocraqii
(36), Uniunea pentru
Europa Naqiunilor (27),
Nealinialii (29).
Scdinta de lucru
a Consiliuir,ri UE
'::,.,.t;:::'tai* I
cheltuire a fondurilor UE - propunerile de buge: ;:;:
sunt aprobate in plenul Farlamentului European. s*(?t ::':
Parlamentul European are trei sedii de lucru, 1;.
Bruxelles, Lr-rre mbourg 9i Strassbourg. Membrir
Parlamentului Er-rropean nu sunt grupaqi dupi statele
de origine (de si sunt aleqi in fiecare stat membru pro-
:ecliul Curtii
porlional cu populatia acestuia), ci in funcqie de prin- -omunitaqilor
cipalele grup.rli politice. -uxembourq
2. Consiliul Uniunii Europene reprezinta princi-
palul organism decizional (la nivel executiv)" La intAl-
nirile sale de lucru p;rrticipa cite un ministru din fiecare
stat membru in functie de problematica analizati. De
_rr,,,,.,;i t *
pdnalapatru ori pe an au loc intilniri ale gefilor de stat
sau de guvern din terile nre mbre sub forma Consiliwlui
a,a& {
a'flW*:-'-
3r:{S$*rF
Ewropei. Presedintia Consilir-rlui UE este asigurati prin I
rotalie (cnte 6 luni) c1e fre care stat membru. _ ._r i _:r:
Funcqiile Consiliulur Unir-rnii Europene sunt urmi- iediul din L-
toarele: Curtii Europe :-
- adopti actele normatrr e a1e UE;
- coordoneaza politicile economice aie statelor
membre;
- incheie acorduri sau inreleseri cu alte qiri;
- aprobi Bugetul UE, irr-rpreuna cu Parlamentul
European;
- dezvoltd, Politica Externa si de Securitate
Comuna;
- coordoneaza cooperare a dintre cu4ile de justiqie gi
poligiile stateior membre pe ntru combaterea infrac-
qionalitigii.
3. Comisia Europeani reprezinta organismul
insarcinat cu implemenrarer deciziilor Parlamentului
European qi ale Consiliului UE. Comisia Europeana
este independenta fatd de gur-ernele nationale si are un
rol reprezentativ.
Comisia Europeana are ca principale responsa-
bilitngi:
- r ealizeaza propunerile 1e gislative ;
- implementeaza politicile UE gi coordoneazi
execuqia bugetara;
- pune in practica Legislatia Europeani;
- reprezinti UE pe scena internaqionali.
4. Curtea de Justiqie a Comunitiqilor Europene
este organismui care se asiguri cd legislaqia UE este
interpretati gi aplicati in acelagi mod in toate larile
 ***-*-Ullslge-E*ylgleela-'-ilggqlrilg*qg$lggter'g-e*99lgq]e?
de a -judeca
:a modul d.= membre. Curtea de Justiqie are puterea UE'
r1e de buge:
il;;,;i.llsale dintri
't"tel"
membre' instituqiile
din 25 de
European.
li"#ft tj"L.artrri. instituqia este
stat
compusi
membru)'
,r''"1din fiecare
il;il;;;ii.a,.n.r,opt"tta
Je lucru, ia a Auditorilor (Curtea de
5. Curtea
g Membri: -

C."t"ttl r"tpr""'ni^- o'g""i'-"I care veri{icd daci

Cupa statele
i."d;;til ur,'r., fo'i tolltt"te in mod corect' dacd' 3u
r:embru pro- ..liul Curtii de Justilie a
i#;h;i,*r. i.ga' "*o-it 9i conform obiectivelor
rmunitililor EuroPene din de membri
.;tie de prin- ,
'-.xembourg ;;;";;;. Institriqia .,i" "l"et"it[ din 25

znti princi- icite unul din fiecare stat)'

jr r. La intil- alte instituqii im-
in cadrul UE mai funcqioneazl 9i
ru drn fiecare Europeani
.r.,.orrra, Banca Centrala duropeani' Banca
rnalizati. De
,efilor de stat
i! ii".';r"; e;;;""1 i'o"*"i" ei Social' comitetul
Regiunilor etc.
,a Consiliului este foarte im-
Cunoasterea rnstituliilor comunitare
siguratd prin viitori cetaleni ai uE'.in plus'
"";;;;;il;il;l';a sau avizate de aceste Instltutll
irogt"-.I. elaborateoportunitili
re-
d sunt urmi- Sediul din Luxembourg al de afaceri' de proiecte
a Auditorilor orezintdimportante
Curtii EuroPene
h. for-"r. ii dez-ooltare'

ale statelor

- -; -i . Jn..5. RovtANn $I UNIUNEA EuRoPEANA

Pariamentul E"t"H:."-li
inci de lainfiinqare, Comunitatea Economict Ultlma
de extindere'
e Securitate. a fost intr-un continuu Proces CipT'
cAnd Cehia'
e;;;;extinderii a fost 1 mai 2004' Slovacia'
e de justiqie gi
Et;;;;, Letonia, ii*"tti'' Irlalta' .Polonia'
ale UE'
arierea infrac- il"";;; ,i u"g'iit au der-enit membre
Ro-
Dupi 1990, un moment important al relaqiilor
Europeani a to.st^semnarea.un-ul
organismul -ani.i' cu Uniunea si Coopeiare' in i1{ 1991' cate atnttat
)arlamentului Acord de Comeft
ainaintat
ia Europeani il;i;;"t. in 1e95' La:: iunie 1995 Romdnia iar dupi mai
rale gi are un
oficial cerereaat ' att'*i membru { UE' Europeani
;;l;;t"p.^rte, in octombrie 1999' Comisia
i1e responsa-
."|.-""aat inceperea negocierilor de aderare c1J\^ra
"noastri.
Rominia tre-
Pentru a Putea fi admisi ca membru'
sta-
coordoneazi
U"i.li1"a.iL""""a un set de criterii aderare de
;ili;.; Summitul de la Copenhaga.(1993): ' -
indepliniti. inci
a. si fie un stat t"'opt"" (condiqie
a. f, i"lii"larea Princip't"lot Uttite ale Rominiei);
Li;.
b. criteriul politic, care Presupune:
or Europene
- stabilitate" i"tii'"qiil" i "^" g t^nreazd
d9mocragta
latia UE este
si statul de drePt;
:1 roate q;rile
L--*Sg --* .,,.-;--*;.". - respectarea drepturilor omului;
Termenul acquis a;;; - protecqia minoritatilor;
c. criteriul economic, care necesiti:
acquis comunitar) pro-
vine din limba francezl, - existenta unei economii de piaqn funcqionale;
si este folosit pentru a - capacitatea de a face fata presiunii concurenrei .
forqelor pieqei din UE; I PHARE
desemna totalitatea nor-
d. criteriul tehnic, pentru respectarea ciruiatrebur.
melor juridice care re-
si manifeste:
glementeaza activitatea
instituqiilor europene, - capacitatea de a-si onora obligaqiile de st;:
membru;
acgiunile si politicile co-
- adoptarea acquis-ului comunitar (capitolele d.
T::::_1 _" _ "# negociere);
- reforma administragiei publice.
Pentru a putea dobindi calitatea de membru al UE.
Rominia trebuie si-si modernizeze instituqiile si si-si
adapteze legisiagia conform normelor comunitare,
Astfel a inceput (1a 14 iunie 2000) un lung proces de
negociere a modului de implementare a acquis-ului
comunitar.
Capitolele de negociere in scopul adoptirii acquis-ului
comunitar cuprind: libera circulaqie a bunurilor, per-
soanelor gi capitaluriior, legislatia companiilor, poli-
ticile concurentiale, agricultura, piscicultura, politica
transporturilor, impozitarea, uniunea economica si
monetari, energia, politica industriala, intreprinderile
mici si " mijlocii, gtiinqa si cercetarea, educatia si
instruirea profesionali, telecomunicatiile, informatiile,
tehnologiile si serviciile postale, politica privind
cultura qi audio-vizualul, mediul, protectia sandtitii si
a consumatorului, justiqie gi afaceri interne, uniunea
vamala, politica de securitate si afaceri externe comune
etc. Ultimul capitol de negociere a fost cel referitor la
justiqie 9i afaceri interne, semnat la 17 decembrie 2a04.
Finalizarea negocierii acestor capitole a permis Ro-
mdniei si semneze pe data de 25 aprilie 20A5 Tratatul
de Aderare la Uniunea Europeani, care prevede ca
RomAnia va deveni stat membru al UE pe data de
1 ianuarie 2007, existl,nd si o clauzi de salvgardare care
se refera Ia amS,narea cu un an a acestui eveniment daci
nu sunt indeplinite anumite condiqii legate de coruptie,
justiqie, concurenti gi afaceri interne.
Integrarea Rominiei in UE presupune eforturi'mari
pentru realizarea reformelor economice, politice si
sociale absolut necesare pentru modernizarea tirii noas-
cre, respectiv pentru diminuarea decalajelor economice
 1 49
U n u nea Eui"ps+e
ul,""ee
i - "=""1.t"'l'=39-iW
Eu rop, eqnL--lnecallls[9

(PIB/loc. al Rominiei reprezenta in 2004 circa 31'4oh

)i;;.lir PIB/loc. a UE - 25) ;i de dezvoltare fali de
tarile vestice'
'* P.";; a reabza reformele necesare, Rominia a be-
n.fi"i", de consultanqi gi asistenli financiari din partea
PHARE Uniunii Europene' Asistenla ftnanciat.d s-a desfdgurat
O* t" pr"t"irprin fondurile de pread erate: PHARE'
-- 9i SAPARD'
ISPA
Aderarea RomAniei la UE nu inseamni 9i finalizarea
si modernizare' Pentru aceast^'
tR;";;;;a de reformi in
procesului
.o"ti"t'are de un important
-L!rilC u: beneficia
soriiin financiar prin fondurile structurale ale UE:
ii"i"r i.li"r Euiope"r, (FSE); Fondul EuroPean de
ru al UE. bri"nrrr" si Garaniare Agricoli (FE-oGA); Fondul
le si sA-s: European de Dezvoltare Regionala ineOn); Instru-
-Orientarea Pescuitului
:'lunitare. -.",if- fir,rn.i",
Fondul
pentru
European de Coeziune'
rroces de (IFOP) qi
lquis-ului

:cuis-ului Integrarea Rominiei ?n UE in anii urrnitori

ilor, per- ;; cu sine transfarmiri secnnificative'
lor. poli- "?;;;
;fr;; susqinute, dar Ei oportunitiqi .$e
. politica J*u""tt*t*. Al" cum nu putem ocoli greutalile'
omica gi nu putem rata nici gansele care ni se deschtd'
-D".
:rinderile tt.b.tie si fim pregitiqi sa reactionam in
u;atia gi .""ti,i"td de cauze. T".l"l .iectiei a fost doar
rrmaqiile, acela'de a vi stirni interesul spre a ri informa
privind continuu.
inategii gi
unlunea
3 COmUne proiecte de activitate
:ieritor la
rrie 2004. 1. Grupali-va pe .:htff- 5i alegeqi cite unul dintre
':mis Ro- ,rrrrr'eroarele canale I \ : t-uronews, TV5, Rai IJno'
P;; ),Realitatea T\-. Antena 3' Identificati informa-
Tratatul ,
. fiit" l"grt. de UE' Discutali in clasa
qtirile comune
ci
rer-ede
t.
: data de dtfut^ie pe aceste canale TV'
'Jare care la
2" Informaqi-va asupra documentelorlJE referitoare
nent daci invatamant si Iibera circulatie a fortei de-munca'
corupqie, Oir*r"ri. apoiformulaqi concluziile p9 care l9 pule,ti
, desprinie * p.itite la oportunitnqile de studiu ;i de
:t-uri mari care se vor ivi odati cu aderarea
olitice ' ,^ti"taprofes'ionali
arii noas-
gi
, io-a"iei la UE. Realizaqi un portofoliu cuprinzind
, informalii Pe aceastd temi'
:onomice
 tcu
ilF"t&E': i;:':01
-:i
ir*r-
5. r.*, i **F? ..:. tl,,
,;t- ' i: *ks&o'\,'.
-
:' '

Problem
ir, -o*".rtul aderirii la UE,, Rominia# " " ' procesul de reforma a. corela
economici, juridici, administrativa,
etc'
b. corel;.
#Se va completa cu: va continua/va inceta
1p.
c. necesi
(A) li
Grupali urmiroarele criterii de aderare la uE in criterii economice d. corela
.ritJrii'tehnice (B): exrstenqa unel economii de piagi.funcgionale; capa- bunr.tr
a face {a1a
citatea de a-9i onora obligaqiile de stat membru; c-apacitatea de Costul '
presiunii concurenqei qi f6.qelor piete i din UE; adoptarea acquis-uiui co- a. cheltr
ilc' 1p.
munitar ; reforma administratiei publ b. valo.:
c. cosnr
Tratatul de la Roma reprezintd# . procesr-riui de integrare europeani.
d. chelr
1p.
# Se va comple ta crt incepwtul/ sfLr;itul.
Obiectr
l: 1 I ! '
atins ai
'
a. uti[:
Curtea de Conturi este institutia UE care: b. uttii:
a. asigura legislaqia euroPeani; c. rapo
b. verifici fondurile UE; cons
1p.
c. reprezintn UE pe scena internagionala' d. toat,
. clauza de salvgardare penrru aderarea Rominiei la UE se referi la anu- Nu re'-

mite probleme legate de: X. PoSt

a. protectia consumatorului; b. cort-
b. mediu; Capit:
1p.
c. justigie gi afaceri interne. a.sea
participi: b. se i:
La de lucru ale consiliului Uniunii Europene
intilnirile c. este
u. doar minigtrii de externe din fiecare stat membn-r: d.sei
L. economiei din fiecare stat menbru:
,l.r*"i mini;trii
c. numat pnm-mtnistrul din fiecare stat membru:
r Dac;i
iar pr
d. cAte un ministru din fiecare stat membru, in ir-rnctie de problematica
1p. a. cre
discutata.
b. cre
1) '.t1.' ;.r, 1 ,,L1;1 :'1i1,;: iiil. t
. Dac,i
a. cre
'i'.Bazele Uniunii Economice si Monetare au fost puse de Tratatul de la
b. sc.'
1p.
Maastricht in Olanda la 12 octombrte 1'991'
1p.
l:i. Fondurile de preaderare la UE sunt: PHARE, ISPA 9i SAPARD' ', C;.
i!. Comisia Europeana 1p.
w realizeaza propuneri legislative' mai r

',' Ofe r
citol
Noti: Se acordi 1 Punct din oficiir'
 {WW& ffiW+T:1+s # '#u# ffi mffi ffi res t
economiei se refetdla:.
e reformi ^' Problema fundamentali a U"""ti
1.
de consum cu aceea de bunuri-capital;
;:;;;;i;;;p."a""^ri"i a"
1p. [. httttll"t de investilii cu fluxurile de economii;
"or"lr.."
;. ;;;;;i;"r.a unui ritm inalt al inovdrii tehnologice; , ale,
rice (A) 9i d. corelarea 9i dorinqelor"cu cele
resurselor si
;lel capa- ""r".t".^itii.ilot-tttt'oilot 1p.
bunurilor.
a iace fagd
2. Costul de oportun\tate reprezintd':
s-ului co-
.tt.tr"i.tiie efective ale producitorului;
1p. ".
;. ;;il;;.t"i ^ui ;;;;'"i;;"ti,,e ,"..ificate inatunci favoareavariantei alese;
cind cregte producqia;
uropeani. c. costul suplimentar r;;;-i;porta.produ"etorul
-,,.'i unei unitiqi de produs' 1p.
1p. ;. ;ilil;iil. .f..t.rur. f" '"^li'^rea utilitiqii totale, este
3. Obiectivul consumarorrrl.ri l-"qion al, adic|"maximizarea
atins atunci cind:
a. utilitatea marginali este maximl;
bunurile care intri in consum;
;.;;iii;;;;; -rrglje .rr. ldsntica pentru toate raportul prequrilor bunurilor
;:6;;;;l Jrr" egal cu
"iiri?erii.. -".gt"^t"
consumate;
1p.
d. toate bunurile economice sunt distribuite
in mod gratuit' 1p'

ri la anu- 4, Nu reprezintdun atribut definitoriu al proprietiqii:

a.posesrunea; c-' disPozitia:
d' uzufructul' 1p'
f. i"-p.ii, ruir^r"^;
1p.
* Capitalul tehnic fix:
5.
,'" consu-[ integral intr-un ciclu-de produclie;
:i: "-.
6. r" inlo"r'tiegte dr-ipa fiecage ciclu de,productie;
c. este afectat deuzura fizica si moralA;
d. se identifi"a p.optit'eql ce nu pot'fi mutate in spaliu' 1p'
"r, medie a muncii sporelte cu 807o'
- Dacl intr-o irrtr"pri,,jtre productivitatea
6.
de salariati:
rblematica ;;t.;J"c1ia se dubleaza, numarul
1p. .'r"g* cu75"h; c' scade cu 25o/";
". d' scade cu l8'33o/o ' 1p'
b. cre;te cu 11,1'%o'
ialse (F)" unei intreprinderi creqte ct 5A"/o' costul fix mediu:
7 " Dacaproducqia "1::t,
;rnl de la ;..;;J" cu2Ooh; c' creste u25oh;
b. scade ctt33,3oh' d' ramine constant' 1p'
1p.
(A) sau false {F)"
Frecizaqi daci urmitoarele afirmalii sunt adevirate
D. 1p.
pe termen scurt' costul fix creqte
"- Cand produclia unei intreprinderi cre$te,
8.
1p. ;;i;";;d; i..a,-..'i"i""'ii"ult' produ-
1p'
de producqie ale
9" Of.rt" unui bun nu depinde de nivelul costurilor ,
1p.
citorilor' din oficiu'
Noti: Se acorda 1 punct
Jin oficiu.
 :.;#
1,8
'ffi
gH
**ffi&#ffism
ffi
ffi-S
* #
S
qaP:
q-'S *. g!@rtLr!" e..

Pretul situat sub nivelul siu de echilibru conduce la aparitia:

:. PIB-ul cc
a. penuriei;
a. totalit:
b. inflaqiei;
b. bunurr
c. excedentului de oferti;
c. sumel-
d. unei cereri insuficiente.
1p. d. bunurr
' Daca cererea cresre mai incet decat oferta, prepl de echilibru: '. Investitir.
a. cfeste; a. se red''
b. scade; b. se red;
c. nu se modifici; c. se acc-
d. creste daca scade costul mediu. d. se anti,
1p.
Piata cu concurenqa de tip monopson apare atunci cind: :. Ciclicit:.:
a. oferta de marfuri este reprezentata de un numar mic de producatori a. un seir.
- -.- r ;
b. oferta este concentratali un singur producator. b. o cor-ts,
c. existi un numir mare de producetoii si consumatori; c. o inla:-.
d. cererea este concentrataliun singur consumator. d. o cons
1p.
;i Existenta mai multor '4". Raportu-
mdrci de produs caracterizeaza piata:
a. cu concurentd perfecta; ci popu-.
-
b. de monpson; funclie c.
c. de oligopol; a. 1.4,2o
d. cu concurenti monopolistici. b.20'r, :
1p.
Cererea de muncd depinde in primul rand de: l, Care drr
a. nivelul salariuiui; a. creste:.
b. echilibrul de forte dintre parronare si sindicate; b. creqte,
reglementirile impur" d. g.ru.r" p.-pi"q"
c..
c. reduc.
d. preturile bunurilor de lux.
-rrriii; d. creste:
1p. e-:,. Un buee
it-rt.-o perioadi de timp, masa monerari in circularie se dubleazd, jar valoarea
a. este L.e
tranzactiilor pe piati sporeste cu 5ooh, viteza de rotatie a monedei :
b. este r-rc
a. creste cu 50"/"; c. creste cu 100%; c. are ef.
b. scade cu $A%"; d. scade cu 25o,h. 1p. d. contri
itr .rpo.t cu unitatea economici emitenti, posesorul unei obligatiuni emise .1. o balan:
de catre aceasta este: a. poate
a. debitor; c. proprletar; b. poate
b. creditorl d. actionar. c" poate
1p.
ilrtr!;:::ti i:ir.:. r.,; r-i:.:i*:r*ir: niiyi:.1.:;tii !L*:L ;:d;i.:.:i.-,ti_, d. nu ne.
{,:\.j i;:u rr;;it;':, i_ti},
li. operatiunile de refinanqare de pe piaqa monerard se referi la finantarea re- Qa
l" l'rii r .. .i I

petatia intreprinderilor de catre binci. *, L,rlterlri

1p.
unei e c..
Convertibilitatea unei monede se referi la capacitatea acesreia de fi schimbati
pe o monedi a unei alte tari.
a "', (,omrst-.
1p. Romini;
Noti: Se acordi 1 punct din oficiu.
 U%K%e%trffiffiffiffirewffimffiw
3
s

1. plg-ul constituie expresia valoricd pentru:

de economie in anul curent;
a. totalitate" urrt,riit' at t"p"A tii p'odt'"
destinate exportului;
b. bunurile ,"^lit^t"iil"a*lf ."ono-i"i gi
de protecgie sociali;
c. sumele phtite ;;';;;;;ilt r"
"itl
pro.glamelor - 1p'
1p. d. bunurile gi serviciil6 destinate "o""-t'l"iiittal'
2. Investiqiile scad atunci cAnd:
a. se reduce rata dobdnzii;
b. se reduc imPozitele;
c. se acceler eaza amortizarea caprtalului tehnic
fix; 1n
d. se anticipeaza reducerea prottturrlor vtrtoare
1p.
3. Ciclicitat", *""ro..ono mica r.ep r e.zintd :
a. un semn al ctizet sistemulut capltallst;
b. o conseci"qe, i"trrfiiitifu g"q'iit, -ili"'" 9iqigtPt':"1:-?ff'!?l:t"didt
de rrp lntlatlonrst;
.. . i"ia"rrire a decaialelor.de tip recesionist
1n
I P'
d. o consecinga a schimberilor democrattce'
1p. de 1 la 7' $tiind
4. Raportul dirrtr..rr.r-etul qo-"'ilor.-si populaqia ocupatieste rata qomaiului (in
ci populatra ,o,#.upiJt i"*ttii qi ptpuhqi' ocupata'
funcqie de populagia activa) este:
a. 14,2o/"; r'^ ^o/
.
v /o )
b.zo%. d. rz,i'h. 1P'

1p. urmitorii factori contribuie la apartqia inflaqiei prin oferti ?

5. Care din
a. creEterea valorii bunurilor exPortate;
b. cre;t"."" costurilor de producqie;
c reducerea pregului resurselor;"
d. creqtetea ceterii agregate'
$.
1p. 6. Un buget de stat excedentar:
a. este benefic' d;;;;;-i"i't'"1i" publica gcgnoTise;te fonduri;
nalionale;
b. este neutru h;;;;;; dt
'uo*^i"^'"'onomiei resurse financiare;
importante
^
c. are efecte ,r.griiit", irtru.at lasi neutilizate 1p'
lp. d. contribuie la finanqarea datoner publice'
' ' O balanqa comerciali
7. deficitari: ..
ISC phqi externe;
; ;;;ii ..r-tilitt"ie t" "t'" surse din balanla.deexterne;
;.;;;;; ii ""r'ili6'"'i numai prin imprumuturi lnterne;
r- -'
.. po"r" fi echilibrati numai prin imprumuturl 1p'
1p.
d. nu necesiti echilibrarea'
r).
Precizagidaciurmltoareleafirmaqiisuntadevirale(A)'""f"!::.!Il..^
. re- 8. Criteriul ".orroirll-J.ld"r"r. la Uniunea
'"rrwq
!ervr---.'.,
Europeani PresuDune e*stenta
lp'
1p. unei econom i.'piie'rl'";;;i;' cu
bati g. comisia errop*"re a recomandat inceperea negocierilor de aderare
1p.
1p. Rominia in anul 1995' 1 punct din oficiu' '
Noti: se acordi
ciu,
 1il

RispurxwaxrX
PAGINI DE EVALUARE

'r4,'-ni .,,t!)+::i::.. ,,n*,: ;::*::

1 vezi pag.6 vez pag.7. vezi pag. 8 d. F F F
2 vezi pag.14 b. b. c. A F F
3 supraunitari subunitari scade a. a. A F A
4 pag.31-32 pag.35 pag.34 a. b. 28,s%o A A F
5 pag. 40 pag.41 C c. a. B A A F

6 zefo da impozitelor C 500/1s00/2000 a. b. A F

i.rt*.
caractefli
7 mult paz.53 B B a. b. F A F tocmai d,
8 pag.59 pag. 58 A B d. c. A A F
acqiuni p
Pentru a
9 pag.66 pag.69-70 C b. A F F A
s-au mo(
10 A F A B A B L.
Fie X
creste schimb e
1t pag.84 d. b. cu 2. A F vom des,
1jYo
12 pag.91.-92 pag.93 c. b, 7428,6 u.rn. b. F F A
a.Ya
unde
13 pal.1.02-103 b. b. d. L. b. F F A
1.4 pag.105-106 pag. 106 b. c. a, c. F A F De er
15 pag' 115 pag' 115 c. b. a. F F A buciqi, i
fei tntrr
ajutor de bucili, <
16 ciclic fricqional b. a. b. A A
qomaf Senst
17 pas,. 124 pag,. 124 pas,. 1.27 c, a, b. F A A -da
pag. -da
pag.131 pag.733 d. A F F
18
130-131
a. c.
-da
ln ca
Pag. pag.
1.9 ieftin/scump b. b. d. A A absolut
137 -138 139-140
ilii$i l
vechiul
:'il 2A Ya contlnua pag' 148 inceputul b. c. d. A A F
18"/", ia
iittii
procent
TESTE RECAPITULATIVE puncte
confun
-;: Totr
,,'Z:.".,::. ,3,, iS:;rrr.:
;;!:.
AVCIIr S
T1 d. b. c. b. c. b. b. F F Depint
T2 a. b. d. d. a. d. b. F A intrepr
T3 d. d. c. d. b. c. a. A F intrepr
 Masurarea Yarlatlel t

marimilor economlce" "

-l- -l-

7 I 9

F
FF
A F A
t'o A A F
A A F
intrucit mediul economic este foarte dinamic, variabilele 9i parametrii 9a19,-l
A F numesc adesea variabile
caracterrzea* ," -odiii.i i" ii-p. Mirimile economice se
b.

F A F ;;;"i Jatorita gpr"i"i .e ," ,nidifi.a (variazd.) in timp. De .exemplu, cursul unei
acqiuni poate se r. *"Jili.. de la o ziI'a alta,iar, uneo.i'
chiar de la o ord Ia alta'
A A F nevoie si gtie cAt de mult
pentru a se putea orr*r" in afaceri, agenlii economici au
F F A
s-au modifiiat anumite variabile economice'
a dobinzii' curs de
c
Fie X o variabila economici (preq, cantitate produs 5,, rata
schimb etc). Masur";;;i;;ri;qli'a tui'x poate fi estimata
in modalitiqile pe care le
F vom descrie in continuare.

F F A a.Yarialiaabsoluti a lui X: LX = Xt - Xo,

F F A
unde X6 - nivelul variabilei X intr-o perioadi de referinqi
X, -nivelul din Perioada curenta'
De e"emplu, proJ,r.ii" (Q) a unei inrreprJnderi a fost tl ly""
F A F martie de 3'000 de
ptgqu:-
U.,.ai. i", in'lun^a rp;ili; ;; iSOO a" bucaqi. in ,."rt" conditii, modificarea
F A
AQ = Q, - Qo = 3'500 - 3'O0O = +500 de
tiei intreprinderii t" -et*t; asdel:
500 de bucati;
t;;il;'J;.i"ri"
- riirJ ca producliaint'ip'inderii a crescut.cu
b. A A
Sensul modificdrii lui { rezulta din semnul algebric a luiAX:
F A A - dacd.Ax>0+Xcreste;
- dacdAX = O + X rimAne constata;
A F F
-dacdAx<0+Xscade'
cazulin care X se expriml procentual (de exemplu, tata dobinzii)
vartalia
in t" aduna sau se scad la
A A absoluti va misura n.rnt;tl,t d" p"ttttt procentuale.t"t"
vechiul nivel al iata dobanzii (d) a fost in anul trecut de
A A F "r.i;;ii;i:-D" ""i-pl,r, aceasti variabili a scaztt cu 3 puncte
1.8oh, iar in acest an a fost de 1.5"h, iezulte ca
modificat a) n
Drocentuale: Ad = d1 - do = l5o/o'- 1,8% = -3o/o. -Exprimarea ,,s-a
financiar-bancar ei nu trebuie
i:,;;;;,;;:;;r-.i,rriJ" .ri. ,p".ifici .mediului
iorrfundi,;
-" cu ritmul de va.iaiie a unei variabile (vezi in continuare)'
500 de bucaqi, nu
f"i"ii, a are aflam.e prod,t.qia unei intreprinderi a crescut cu intreprinderi'
avem suficiente inform"qii p"r,,i., a aprecia woluqia activitiqii acelei
mirunlisuri)' Pentru o
;;iJ; "; reprezintdacele buc;qi (pioduse complicate sau

i"ii.p.i"a.r. -i"a, SOO a" bu*!i'po"'" insemna un real p.tl-9lli:, i1'^llfl'^:' "
re mare acesr spor de producqie poate fi semnalul apariliei unor
bloca;e'
i"r..iri"a.
150

, b. Variatia r.elativd (ritmul de variatie) presupune o compa rare a variaqiei De exen.:

absolute cu nivelul de referinti: C
r-
\-7,11 - -
n, = * . 100 si exprimi variatiaprocentuali a lui X. I
1r0
Acest a-
R" - ritmul de variaqie a lui X arata cu cAt la swtd s-a modificat X. ginem con. .

Sensul variatiei lui X se determini dupi semnul algebric al lui R" (datoriti lui AX): intreprind-:
- dacdR">0 +Xcreste; de 500 de b.
- dacd Rx = O + X ramane constata; 10%.
3.
Ni s.
-dacd,R"<O+Xscade. ln cazu,
In exemplul anterior: a. Cfest.
b. cre st.-
=ffi. 1oo = 1oo =
3.500 - 3.000 .1oo=# 1oo=16,66o/o. c. scad- .
^o "A;". 3.000
d. cresr:
Se spune ca productia intreprinderii a crescut cu 1.6,660/o. e. scade ,

vom id.:
c. Indicele rezulti din compararea directi sub formi de raport a doui niveluri
ale unei variabile: T'
1cr,ll - -
Y
I, = 100 si arara de cite ort s-a modificat X.
?. Ritmui :
Sensul modificerii lui X este dat de compararea indicclui cu Exceptii
-
formi
10OZo (sau cu 1 in
zecimald. - neinmultit cu 100):
- dacd. Ix > 100% (sau Ir> 1) X creste; 1. Calc *
=
dacd,Ix= 10Oo% (sau I, = 1) X rd.mine constara;
-
- dacd. Ix < 100% (sau I, < 1) + X scade.

in exemplul anterior vom avea to = De exe::

*
. 1oo
=##. tOo = 116,66o/o. mitoare. c -
oferti ar-e-:'
Se poate spune ci producgi, int."prinderii a crescu t d,e 1,16 ori (conform expri-
marii zecimale a indicelui). Kro a=
Relatia Ritm-Indice 2. Con--:
De multe ori, in rezolvarea unor exercitii, transforrrarea ritmului in indice
De .t-
gi/sau invers este foarte utild. CTo= 23 ^
Rr = 1_r - 100% (sau Ra - Ir - 1, in formd zecimala); costul tot...-
(- \
1r = Rr + fia'A (sau lg = Rx * 1, in formi zecimala).
-.g- \
Recomandare: de cele mai multe ori se va lucra mai intii cu indicele in formi
zecimali, iar la sfArsit se va transforma in ritm, sub forma procentuali daca este cazul.
Operarea in mod direct cu indicele oferd avantajul-compararii directe a unor R.r-l
mdrimi economice. D-
l\n
Y
De exemplu, daca se dau informaqii despre productia unei intreprinderi in luna
martie Qo = 2.000 u.m. gi ni se spune cn ildic;le productiei Iq= i25yo, vom afla
usor productia din luna urmatoare Q, = Qo . Iq :2.000 .'1,25'= 2.500 u.m. it .t.,--
Indicele oferi si avantajui trecerii de la unele iormule de calcul ale unor variabile
economice la relatii dintre indicii acesrora.
Crlr = l
i:are a varlatrel De exemplu ,in caztlcosrului total mediu (cr*) avem urmetoarele corespondenle:

Cru=
cT otcru=fi
, _Icr
e
evident daci
Acest avantai al trecerii de la o formule de calcul la aha devine cio
informaqii
:\, tinem cont de r"lrtiii. Ji"*. i,tdi"" 9i ritm' De exemplu' ni se dau
rno.n.n, dat costuri totale cT; = 20'000 u'm' 9i oproducqie
jatorita lui AX): ffi.;*i";;;i;;" 2i"h, iar.costul total creste cu
de 500 de bucdli; prJ;.i;i;ireprinderii cre$te cu
medru (crnr).
-10%. Ni se cere sa aflam cum s-a modificat costul total
-
in ."r" ne sunt oferite mai multe variante de raspuns:
"urulir,
a. cre$te cu 20 u.m';
b. cregte ct20"/o;
',') 16,66"h. c. scade cu t2oh,;
=
d. creEte de 130"/";
e. scade cu 10 u.m.,
vom identif ica v artanta corect; asdel :
; ioua niveluri
T _ kr : Rr,
tcrM=1;-
* !997:
=ry
-125 = o,B8 = BBo/o

&+lOO%
Ritmul de varialie al C6a -l2o/o, adicd' vartanta c'
este

Excepgii: Se poate lucra direct cu ritmurile in doua cazrtrri AO

l''o (sau cu 1 in
Ro
K,o / p= = R;
1. calculul coeficienqilor de elasticitate: de exemplu, #
4
De exemplu' se spune ci Os-= 2'OOO de bucaqi' iar Po u'm' in perioada ur-
10
^ sa se a{le ce tip de
L b.bb'/o.
mdtoare, oferta , pr"3ul creEte ct:1'5%-. Se cere
"r.q**".r30"h,'r
coeficientul de elasticitate:
ot.tta avem, in funclie de
cr,rnform expri- R" 30"/o (K"t'p > 1)'
= 2, prin urmare oferta este elastica
K,o r p=
ft ##=
2. Compaiarea indicatorilor medii cu cel ma^rginal
O"- ni se dau urmitorele info"rmalii:. Qo. = 1'000 de20o/o, buciqi'
r:-u.ui in indice "".'*pt.r,
CTo = 2O.0OO ,r.-.,1r.intervalul de timp urmitor
producgia creqte cu rar

.*i"f tot"l ...9t" ct lO'/"; se cere costul marginal'

u'8 - LCT
(- . dar noi nu dispunem direct de informaqii privind
variliile absolute
AQ ;1. ;"i.;eouirrariabile. Putem incerca urmatoarea relaqie:
'
riicele in formi
i daca este cazul.
eT
^CT
c-'=ff
i Jirecte a unor
p::rderi in luna
Rcr
T;-- @ 1ff &=
=
Qo
h' deci ' cruo

Qo
t5"o, r'om afla
1.
in exemplul nostru avem: C-, * 10 u'm'/buc'
-ill u.m. 'o=
l: u::or variabile Crn = 20.OOO/1'00 0 = Z|u'm'/buc'
 Indicatori 1!t
,Pril
si variabile macroeconomi..:k:k ide:
,fi
Efi,fl
"arul
S'E

Dum

o p,i
mm'n'fir":
tt\
Indicatorul este o mirime statisticd prin care se evalueazi un fenomen econo- _.t

mic din perspectiva structurii, interdependenqelor, modificirii in timp si spatiu a cp-

acestuia. Indicatorul reprezintd expresia numerici. a unei categorii economice
Lourdc:
riguros definite. De exemplu, PIB-ul reprezintd estimarea valorii adiugate brute fi-4
reabzatd intr-o economie naqionali intr-o anumita perioada de timp.
PIB-ul se calculeazi. prin trei metode: pe producere (resurse), pe chebaieli r j'l
(utilizare), pe ztenituri, primele doui relaqii fiind cele mai cunoscute. nrrifiir:snr

rp-
1. Metoda producgiei (pe resurse) evidenqiazi PIB-ul realizat in principalele ramuri Pl\i
ale economiei naqionale: agriculturd gi silviculturi, industrie, construclii, servicii etc.:
Iffi
PIB=VAB+IP+TV-SP rxu rm'
unde:
IP - impozite pe produs (inclusiv ta;:a pe valoarea adiugati) i,,,,
TV - taxe vamale
SP - subvenlii pe produs il:r]
&u:*
2. Metoda cheltuielilor (pe destinalii) eviden giaza pnncipalele destinagii de utili-
zare alePlB:.
l-,rr
PIB=C+FBCF+VS+Ex-Im
unde: Lrrt
C - consumul final al populaliei, administraqiei publice gi adminstraqiilor private eflErJ:e
FBCF - formarea bruti de capital fix rwh
yS - variagia stocurilor (corespunde oarecum formirii capitalului circulant) ,ftm :rE
FBCF + V.S = formarea bruti de capital t',rrir"nrn,gl

cilamr
unde:
t"lqit''r'i
Ex - exporturi
1--
Im - importurt
A"3
Ex - Im = exportul net (EN)
Putem rescrie mai concentrat aceastdrelatie de calcul a PIB astfel:
tuDr:
1-_
PIB=C+FBC+EN
 Eqr
-i. \Ietoda veniturilor:

xce" "
' -l- -l- :'iB=R+EBE+IPRI-SE
-::: :

-1 - remuneratii (venituri) ale factorilor de produclie

:3E - excedentul brut de exploatare (solduri ale unor conturi macroeconomice)
. rR1 - impozite legate de produclie gi import
,i: - subvengii de exploatare
Din PIB se calculeazi o serie de alqi indicatori macroeconomici:
.PIN=PIB-A,
*:-ie:
:r1\- - Produsul Intern Net
:r.omen econo-
np 5i spa{iu a . Pl,lB = PIB + SVAB ext.
ru economlce
brute -:-ie:
"Xaugate SYAB ext. - soldul valorii adiugate brute cu exteriorul

. pe chebuieli . SVAB ext. = VAB realizattr de agenqi economici naqionali in striinitate - VAB
::zitzati de agenqi economici striini intarl..
.PllN=PNB-A
ipalele ramuri PNN exprirlr'atlaprequrile factorilor de producgie se numeste Venit Naqional.
i. sen'icii etc.:
Indicatorii macroeconomici pot fi evaluaqi in termeni nominali (prequri curente)
,:: in termeni reali (corectaqi cu indicele general al prequrilot - Ic).
,GP _- IQoPt
,
ZQJO
in mod similar se calculeazi gi indicele preprilor bunurilor de consum curent
1,u...) uilizatin calculul ratei inflaqiei.
niratii de utili-

Variabile macroeconomice
intrucit existi o serie de indicatori macroeconomici, este necesari o variabila
ic': private ::otcuprinzdtoare in raport cu acesti indicatori. Aceasti variabili se nume$te
rezultatul macroeconomic (agregat), aggregate outPur gi se noteazd cu Y (yield
iin limba englezd", ,,rezultat al unei activitagi, randament al unui titlu financiar"),
semnalind ci variabila reprezintd atAt bunuri gi servicii ajunse in consumul final,
;ir si venituri generate de schimbul acelor bunuri ti servicii. FicAnd abstractie de
schimburile economice externe, avem:
Y=C+I
Adicl rczultatul macroeconomic este constituit din bunuri de consum +
bunuri capital.
Din perspectiva veniturilor, relaqia devine:
)'=C+S
160

Adici venituri consumate + venituri neconsumate (economisite).

Yfttnd acelagi + C+ I = C +.t - 1= S (egalihteainvestiqii - economisire)
Din aceasti egahtate rezultd o serie importanti de indici:
(-
. = Y . 100 rata consumului (inclinaqia medie spre consum) - aratl.cAt la suti
v
din rezultatul macroeconomic se consumi (ponderea consumului);
C
s = *v ' 100 rata economisirii (inclinaqia medie spre economisire) - arata cit
la sutd din rezultatul macroeconomic se economisegte (ponderea economiilor).
4 .. ..
In conditii normale, c + s = 100"/".
ConsiderAnd o .r"jt", e a rezultatului macroeconomic (AY), aceasta va deter-
mina o crestere a consumului (AC) ;i a economisirii (AS):
AY= AC + AS
De aici reztltd algi indicatori:

c = *AC^ inclinatia
LYtorr
rnarginal| spre consum - aratd, care este tendinqa de modi-
fi.care a consumului atunci cind se modifici rezrtatul macroeconomic;
AS
s = *Lv inclinatia marginali spre economisire (tendinqa de modificare a eco-

nomiilor).
Din relaqia de definire a sporului LY, rezultd: c * s = L

Penrru a evidenqia efectul unei cre;teri a investiqiilor asupra rezultatului

macroeconomic se definegte relagia:
LYLY111.,
LI AY-AC ,-lcLY [-c
-==-=-=- s

LI = LY - AC are labaza egalitarea dintre investiqii gi economii (41= AS).

Relaqia
Parametrul, se numegte multiplicator aI investiqiilor, deoarece:
s<1+k>t.
Aceasta inseamni cd. investipiile au un efect de antrenare tn tntreaga economie
nationald.