Curs Masini Electrice II

Leonard
Livadaru
Digitally signed by Leonard Livadaru

DN: cn=Leonard Livadaru, o=TU Iasi,
ou=University, email=leonard997@yahoo.
com, c=RO
Date: 2015.01.12 11:24:10 +02'00'
CAMPUL CREAT DE O INFASURARE MONOFAZATA DISTRIBUITA

CAMPUL CREAT DE O INFASURARE TRIFAZATA DISTRIBUITA
TEOREMA LUI LEBLANC
CAMPUL CREAT DE O INFASURARE MONOFAZATA DISTRIBUITA
=
=
VFe
VFe
+ =
, =
, = + ,
, =
1
=1,3,5
1
2
cos sin
, =
,
, =

=
=
=
CAMPUL CREAT DE O INFASURARE TRIFAZATA DISTRIBUITA

=
= + +
= +

1
sin cos = sin + + sin
2
= + +
+ +
+
+ +
+
sin + + sin +
4
8
+ sin +
=0
3
3
1 =
= = /
= = /
= = /
= = /
2 1 2 1
=
60
= +

= + +
+ + +
+ + + +
= +
TEOREMA LUI LEBLANC
= + +
(asincrone + sincrone)
I
a)
b)
a) nfurare n inel (toroidal)
b) nfurare n tob
2p = 2
~2
y
y
~
a) ws=3 (buclat)
b) ws=1 (ondulat)
Latur (mnunchi)
de ducere
Latur (mnunchi)
de ntoarcere
y
Detaliu cresttur
nfurare n dublu strat
I.
Dupa tipul bobinelor
Bobine egale
Bobine concentrice
Bobine trapezoidale
Bobine in manta
II. Dupa numarul de straturi al infasurarii

Infasurari intr-un singur strat
Infasurari in doua straturi
II. Dupa dispunerea partilor

frontale
I
II
II
Infasurari in doua etaje
II
a)
b)
c)
Forme ale capetelor de bobine la nfurri n 2 etaje

I
Infasurari in trei etaje
II
II
III
III
a)
Infasurari cu capetele dispuse

in coroana
b)
Dispunerea capetelor de bobine la nfurri n 3 etaje
II
c)
III
Date initiale:
- Z numarul de crestaturi statorice
- 2p numarul de poli
- m numarul de faze
Date calculate:
- Q numarul de crestaturi pe pol
=
2
=
2
- q numarul de crestaturi pe pol si faza
==
- y pasul infasurarii
2
2
360
- unghiul electric al fazorilor =
=
13
21
17
nfurare trifazat ntr-un strat (n dou etaje) cu bobine concentrice, Z=24, 2p=4, a=1
Z B
13
17
21
nfurare trifazat cu bobine identice (n manta): Z=24, 2p=4, a=1
Z B
13
17
21
nfurare trifazat cu bobine identice (n manta):Z=24, 2p=4, a=2
13
17
21
25
nfurare trifazat cu q fracionar (2,5) ntr-un strat: Z=30, 2p=4
30
13
17
21
nfurare trifazat n 2 straturi cu pas diametral: Z=24, 2p=4
13
17
21
nfurare trifazat cu pas scurtat, n 2 straturi: Z=24, 2p=4
13
17
21
nfurare trifazat ondulat n bare, pentru rotor: Z=24, 2p=4, y=6
24
l2
A
10
11 12
l1
A1
Infasurare monofazata in dublu strat
X1
Infasurare rotorica in scurt-circuit
TIPURI CONSTRUCTIVE DE MASINI ASINCRONE
Squirel cage motor
Wound rotor motor
PRINCIPIU DE FUNCTIONARE
1. Producere camp magnetic invartitor
1
1 =
2. Se induce in infasurarea rotorica o tensiune
2 = 1 = 1
3. Aparitia curentului rotoric si al campului de
reactie
4. Aparitia cuplului electromagnetic ce pune in

miscare de rotatie rotorul pana la viteza
< 1
5. Tensiunea indusa in infasurarea rotorica are
pulsatie de
2 = (1 )
6. Campul de reactie se roteste fata de rotor cu
2 =
= 1
iar fata de stator cu
+ 2 = + 1 = 1

=
=

=
[%]
GENERATOR
-
+
MOTOR
00
n1 n1
FRANA
+1 +1
00
+
-
s
n
CURS 4
Ecuatiile de functionare a masinii

asincrone ideale
=
=

= +
+
= +
+
=
=
- fluxuri utile
= +
+
= +
+
= + +
= + +
= + +
=
+ +
= +
=
+

+ =

+
=

= +
=
+

+
= =

=
=
- reactante de dispersie
I1 R1 X1
U1
-E1
I1 R1 X1
U1
-E1
X2 R2/s I2
-E2
X2 R2
-E2
I2
R2(1-s)/s
2
1
= 2 + 2
Ecuatiile masinii asincrone cu

marimile rotorului raportate la stator
Masina cu marimi raportate este o masina
echivalenta cu masina reala dar care are acelasi
numar de conductoare (w) si acelasi factor de
infasurare (kw)pe ambele armaturi.
Conditii de echivalenta
1. Solenatia raportata sa fie egala cu cea reala
=

=
=

K coeficient de raportare
2. Pierderile de putere activa pentru cele doua situatii
sa fie aceleasi

3. Pierderile de putere reactiva datorate fluxului de
dispersie sa fie aceleasi

In plus
=
dar

=
=

de unde rezulta
= +

=
+
= = +
X2 R2
I1 R1 X1
U1
-E1
Xm -E2=-E1
I10
I2
R2(1-s)/s
Ecuatiile masinii asincrone cand sunt

luate in considerare pierderile in fier
( masina reala )
= + = +
R1
I1
U1
X1 N X'2
I10
I I10a
Xm
Rm
R'2
I2'
R'2(1-s)/s
=
+

+

=
=
=
+
+
+
+
+
= +
= = +
= = +
= + = +
= =
unde
+ =
+ =
Z1
I1
U1
Z'2s
I10
- E1
Z0
I2'
Pentru determinarea curentului I2
= +
= +
= +
In ecuatia 2 inlocuiesc cu ecuatia 3
= + +
=
dar
Notez
Bilantul puterilor si randmentul

masinii asincrone
= +

=
+
= = +
Reamintesc
= = +
= =
=
= +

=
+
= = +
= +
Din ecuatia 3 inlocuiesc pe I1

= + +
Inlocuiesc pe I10 cu suma celor doi curenti
Din schema echivalenta inlocuiesc pe E1

= + + + +
Explicitez E1 din ecuatia 2

dar
= +
Inlocuiesc si rearanjez termenii
= + + + + + +
Trec la modul de scriere in marimi de faza
= + + +
= + +
Puterea activa absorbita
=
Pierderi in infasurarea statorica si fierul statorului
=
=
Puterea electromagnetica
= +
Pierderi in infasurarea rotorului
Puterea mecanica
= =
Puterea disponibila la arbore
= +
= + + + + =

=
=
MOTOR
Pmec
Pe
P1
I1
R1
I10
X1
I10
U1
-E1 Rm
pfv+ps
pj2
pFe1
pj1
P2
'
R2
I
Xm
'
X 2
I2'
'
R 2(1-s)/s
SINCRONISM
P=0
Pel
Pmec
pj10
pFe1
pfv+ps
GENERATOR
P2
pj1
pFe1
P1
pj2
pfv+ps
Bilantul puterilor, cuplul

electromagnetic si randmentul
masinii asincrone
Bilantul puterilor si randmentul

masinii asincrone
= +

=
+
= = +
Reamintesc
= = +
= =
=
= +

=
+
= = +
= +
Din ecuatia 3 inlocuiesc pe I1

= + +
Inlocuiesc pe I10 cu suma celor doi curenti
Din schema echivalenta inlocuiesc pe E1

= + + + +
Explicitez E1 din ecuatia 2

dar
= +
Inlocuiesc si rearanjez termenii
= + + + + + +
Trec la modul de scriere in marimi de faza
= + + +
= + +
Puterea activa absorbita
=
Pierderi in infasurarea statorica si fierul statorului
=
=
Puterea electromagnetica
= +
Pierderi in infasurarea rotorului
Puterea mecanica
= =
Puterea disponibila la arbore
= +
= + + + + =

=
=
MOTOR
Pmec
Pe
P1
I1
R1
I10
X1
I10
U1
-E1 Rm
pfv+ps
pj2
pFe1
pj1
P2
'
R2
I
Xm
'
X 2
I2'
'
R 2(1-s)/s
SINCRONISM
P=0
Pel
Pmec
pj10
pFe1
pfv+ps
Cuplul electromagnetic la
masina asincrona
Din diagrama bilantului energetic
= +
= +
Expresia modulului curentului rotoric
=
+
+ +
+ +
Pentru determinarea valorii maxime a cuplului se deriveaza in functie de s
Pentru usurinta rescriu relatia
+ +
+
=
+ +
+ +
+ +
Valoarea maxima a cuplului se obtine pentru:

+ +
+ +
+ +
+ +
+ +
+ +
Formula lui Kloss
Coeficientul de suprasarcina

=
+
=

Q1
Mcr1
generator
motor
MN
s= -1
P
MP
O
scr2
Q2
frn
sN
s=1
scr1
Mcr2
|Mcr2|>
Mcr1
MAS28R_10
(E3) Ampere (rms)

1
Pornire
0,5
Nominal
0,25
0,5
0,75
I. Cuplare directa la retea

L1
L2
L3
I1/I1N
M/MN
I1
M
3
3~
4
3
2
1
0
n/n
0,5
11
I. Cuplare directa la retea
1. Curent de pornire Ip=(4-7.5)In

2. Cuplul de pornire depinde de caracteristicile motului
3.
II. Pornirea stea-triunghi
IlY
IfY
Uf
Ul
IlD
IfD
Ul=Uf
+ +
L3
L2
L1 Il
K
II(D)
u1 v1 w1
Stator
u2 v2 w2
Inv
I(Y)
Rotor
=
=
=
=

4
I1/I1N
M/MN
6
(ID)
5
2
3
S
4
D
(MD)
3
2
N
1
2
Q
R
(IY)
Y
1
1
P
M
s
pY
0
0
1
(MY)

1. Curent de pornire scade de 3ori
2. Cuplul de pornire scade de 3ori
3. Masina trebuie sa aiba toate capetele infasurarii statorice
scoase la cutia de borne (6 borne)
4. Masina trebuie sa fie destinata functionarii in triunghi

/Y - 380/660 V (400/690)
/Y - 220/380 V
III. Pornirea cu autotransformator

L3
L2
L1
UR
Il
K2
S
IlA
K3
IlM
AT
1
1' 2' 3' W1

W2
u1 v1 w1
K1
3~Y
a)
= ,
III. Pornirea cu autotransformator

1. Curent de pornire scade de w1/w2 ori
2. Cuplul de pornire scade cu patratul raportului w1/w2
3. Metoda se aplica masinilor de mare putere (4-5 MW)
4. Deoarece costul ATR este mare se foloseste pentru
alimentarea succesiva a mai multor motoare
IV. Pornirea cu soft-starter

1. Pornire cu tensiune redusa ajustabila
2. Controlul rampei de pornire. Oprirea poate fi de
asemenea controlata
3. Se poate folosi un singur starter pentru pornirea mai
multor motoare.
4. Atentie la reducerea cuplului de pornire
Tipul pornirii
Procent din I1N la

pornirea direct (n
reea)
Direct
100%
Cu AT sau/i
react. nser.
Cu com.
Y-
30-40%
sau 64%
33%
Dependent
reglaje <90%
Cu soft-startere
de
Procent din cuplul la

pornirea direct
100%
30-40%
sau 64%
33%
Depend. de reglaje
<80%
Nr. de pai la pornire

(modif. brute de vit.)
4,3 sau 2
Continuu, fr pai
Nr. de conexiuni la
motor
Supracurentul n reea
(aprox.)
5I1N
1,5-2,1 sau
3,2 I1N
1,65I1N
Depend. de regl. <

5I1N
V. Pornirea cu rezistente inseriate in

circuitul rotoric
+ +
L3
L2
L1
2
K
Rp2
Rp3
C
+ +
P
MPmax
1,5
MAB
3~
M/MN
Rp1
U
N 0 1
S
2
Q
3
0,5
0
1
2
3
0
a)
sN
sU
sS
sQ
C pe plot 0 C pe 1 C pe 2 C pe plot 3
s
b)
V. Pornirea cu rezistente inseriate in

circuitul rotoric
1. Curentul de pornire se poate micsora cu mai mult de 30%
fata de pornirea directa
2. Cuplul de pornire se poate aduce la valoarea cuplului
maxim al motorului. Pentru aceasta Rp=5,1R2
3. Se poate mentine cuplul in anumite limite pe perioada
pornirii (de ex. 1,5-2 In)
4. Metoda se foloseste pentru porniri in sarcina grea
Inversarea sensului de rotatie
Reglarea turatiei
Reglarea turatiei
1. Modificarea frecventei tensiunii de alimentare

2. Modificarea numarului de poli ai masinii
3. Modificarea alunecarii
Caracteristica mecanica
M
Mcr
O n1
nN
N
2
nQ
S
3
MN
4
I
MP
0
sN
O
scr
MP
1 s
P
MN
M
Mcr
Reglarea vitezei prin schimbarea

numarului de poli
1. Se aplica NUMAI la motoarele cu rotor in scurcircuit
2. Consta in schimbarea sensului curentului prin jumatate din
fiecare faza
3. Reglarea turatiei se face IN TREPTE
4. Masinile au DOUA sau PATRU turatii de functionare

5. Raportul turatiilor este de regula 1/2 dar exista solutii si
pentru 2/3 sau 3/4

numarului de poli - principiu

numarului de poli - conexiuni
*
1
4
L3
6 *
3
L1
*
(dubl-stea)
*
5
2
*
L2
a1)
1 L1
*
4
*
L2
*5
3 *
L1
63
YY
2p
Viteza mica
L1 L2 L3
4 5 6
1 2 3
la putere
constant
Viteza mic,
D
p2 mare
(triunghi)
*
L3
2
a2)
Conexiuni
p
Viteza mare
Viteza mare,
p1 D
mic
Conexiuni
4 5 6
1 2 3
L1 L3 L2
2 3
Conexiuni
*
6
L2
3 *
4
*
4 5 6
(triunghi) prin schimbarea

Reglarea vitezei
1 2 3
numarului
de poli - conexiuni
*
L1 L3 L2
*5
L1
63
1
5* 4
6
*
3
6 *
2
3 5
*
*
*
L3
4
5
3
5
16
5
35
1
* 4 L1
6
L2
*
63
3
316 *
5
5
2
633
*
*
*
4
5 53
5
L3
5
L3
a2)
Viteza mare,
p1 D
mic
(triunghi)
2p
L2
31
b1)
63
5
Viteza mica
Conexiuni
L1 L2 L3
1 2 3
4 5 6
Viteza mic,
p2 mare
YY
(dubl-stea)
p
b2)
Viteza mare
Viteza mare,
Conexiuni
1 2 3
4 5 6
L1 L3 L2
la cuplu
constant

L1
Conexiuni
1
Y
63
6*
L1 L2 L3
45
3
(stea)
1 2 3
5* *
2p
6
4 5 6
*
*
3 3*
5
2
Viteza mica
la cuplu
L2
1
5 L3 5
Viteza mic,
4 c1)
L1
31
16
6
Conexiuni
variabil
YY
4
23
63
*
p
mare
35
3
2
16
5
1 2 3
5*
L3
(dubl-stea)
*
35 6
*
4 5 6
16
p
*
2
3 3*
5
L1 L3 L2
Viteza mare
4 35
5 5
c2)
L2
Viteza mare,
Fig. 5. 38 Variante
16 de scheme Dahlander
pentru modificarea numrului de poli: a1a2 (la putere
35 constant); b1-b2 (la cuplu constant); c1-c2 (la cuplu variabil).

1. Conexiune YY/ functionare la putere constanta
2p
P2 3U 2 I 2 cos 2
P1 3UI1 cos 1
2 cos 2
P2
rP
1,15
P1
1 cos1
P2
rM
2
P1 P2 1
2 cos2

2,3
1 P1 2
1 cos1
(2cos2)/(1cos1)=0,6-0,8

2. Conexiune /YY functionare la cuplu constant
2p
P2 3UI 2 cos 2
P1 3 2 I 1 cos 1
P2
3 2 cos2
rP
P1
2 1 cos1
P2
rM
2
2 cos2
P1 P2 1
1 1,4

1,73
1 P1 2
1 cos1
(2cos2)/(1cos1)=0,6-0,8

3. Conexiune Y/YY functionare la cuplu variabil
2p
P2 3UI 2 cos 2
P1 3 2 I 1 cos 1
1 2 cos2
rP
2 1 cos1
2 cos2
rM
0,6 0,8
1 cos1
(2cos2)/(1cos1)=0,6-0,8

Schema
Raportul
fluxurilor:
2/1
Raportul
Raportul
induciilor n jug: induciilor n
Bj2/Bj1
ntrefier B2/B1
YY/
1/1,05
1/1,05
1/0,52
/YY
1/1,41
1/1,41
1/0,71
Y/YY
1/2,42
1/2,42
1/1,21
Reglarea vitezei prin schimbarea numarului

de poli caracteristica mecanica
60f/p1
a2, b2, c2
1
2
60f/(2p1)
3
4
c1
b1
a1
5
M
Fig. 5. 44 Caracteristici mecanice la diverse tipuri de
conexiuni Dahlander
Reglarea vitezei prin modificarea

frecventei tensiunii de alimentare
Modificarea frecventei aduce schimbari MAJORE in valorile
parametrilor masinii asincrone
=
= +
+ +

+ +
Caracteristicile de viteza la modificarea

frecventei

tensiunii de alimentare

+ +
+ +
+
+ +

+ +
Reglarea vitezei prin modificarea tensiunii de alimentare
L1
L2
L3
T1
n1
n
N
nN
T2
T3
4
u1 v1 w1
(0,6)UN
3~Y
a)
n'N
(1UN)
(0,7) (0,8) (0,9UN) caract.
naturala
MN
U1 scadenatural
b)

1. Metoda ineficienta - Reglaj de turatie in limite mici
2. Scade capacitatea de suprasarcina a motorului
3. La sarcini mici reglajul de viteza este aproape insesizabil

frecventei si tensiunii de alimentare
2,52,
5
n/n1
2,5
f1/f1N= 2,
2,25
5
2,0
1,75
J
I
1,5
U1=ct, G
F
P=ctC
1
1
C0
E
1,25
1,0
natural
A
U1/f1=ct,
B
C
0,75
0,5
0,25
Mcr=ct
1
M/MN
2
1. Reglaj de turatie in limite

foarte largi (inclusiv peste
valoarea de sincronism)
2. Raport U/f=const. pana la
frecventa nominala
3. Peste frecventa nominala,
tensiunea U1 ramane constanta
Reglarea vitezei prin modificarea frecventei si

L1
L2
L3
L1
L2
L3
Redr
Redr.1
Lf
id
Lf
Cf
Filtru
Cf
Ud
Redr.2
Inv
Lf
Cf
Filtru
MA
id
a)
Ud
Ondulor de tensiune
(invertor)
Fig. 5. 46 Invertoare de tensiune: a) ireversibil; b) reversibil
b)
Reglarea vitezei prin modificarea frecventei si

id
+
Lf
Ud
1'
2'
3'
M.A.
Ud'
C
L1,L2,L3
Redr.
Inv.
Filtru activ
Fig. 5. 47 Schem de alimentare a motorului asincron cu invertor de curent
Reglarea vitezei prin variatia

rezistentei circuitului rotoric
1. Se aplica NUMAI la motoarele cu rotor bobinat
2. Rezistenta introdusa in circuitul rotoric este voluminoasa

pentru ca trebuie dimensionata pentru functionare de durata
Reglarea vitezei prin variatia

rezistentei circuitului rotoric
L1
L2
L3
G1
n1
n
nN
MAB
0 N
R'2
1 N'
2
" R'2+R'r1
N"
nN'
3
R' +R'
nN" N"' 2 r2
nN"' R'2+R'r3
caract.
naturala
natural
caract.
Rr1
Rr2
Rr3
G2
3~
C0
C1
C2
C3
R'r crete
a)
MN
artificiale
artificiale
M
b)
Fig. 5. 34 Reglarea vitezei prin nserierea de rezistene n circuitul rotoric
Reglarea vitezei prin variatia rezistentei

circuitului rotoricC
1. Reglarea vitezei se poate face NUMAI descrescator pana
la oprirea masinii
2. Metoda este eficienta la functionarea la sarcini mari. La

gol, variatia vitezei este nesemnificativa.
3. Capacitatea de suprasarcina ramane neschimbata
(Mmax=ct) insa alunecarea critica se modifica
4. Este o metoda cu pierderi importante pe rezistenta
rotorica ce duce la scaderea pronuntata a randamentului.
Marimi variabile cu alunecarea

1. Caracteristica M=f(s)
M
Mcr
2. Caracteristica curentului, I=f(s)

MAS28R_10
(E3) Ampere (rms)
MN
Pornire
0,5
MP
Nominal
sN
O
scr
1 s
0,25
0,5
0,75
3. Caracteristica mecanica n=f(M2)

n
O n1
nN
S
Q
MP
0
P
MN
M2
Mcr
Marimi variabile cu puterea utila, P2

4. Caracteristica de
randament, =f(P2)
5. Caracteristica factorului
de putere, cos= f(P2)
n/n
M2/MN
I1/I1N 1
1,0
2,0 1,5
1,2
1,6
0,8 cos1
1
2
1,2 0,9 0,6
curent, I1=f(P2)
0,8 0,6 0,4
7. Caracteristici de cuplu
0,4 0,3 0,2
alunecare
0
a)
M/MN
3 6
I1/I1N
3
M/MN
4
M2/MN
3
1
5
6
0,2 0,4
s
0,6
0,8
P2/P2N
1,2
Fig. 5. 55 Caracteristicile motoarelor
2
1
2
1
12
11
10
a)
S
1 2 3
10 11 12
12
1 2 3
10 11 12
b)
= + +
+ + +
=
=
I. Motor cu faza auxiliara

Split-phase motor
Infasurarea
auxiliara
este
realizata din conductor mai subtire
deci cu rezistenta mai mare. Rezulta
o defazare a curentilor prin cele
doua faze de circa 30.
Cuplu mediu de pornire
Curent mare de
infasurarea auxiliara
pornire
in
Configuratia
este
favorabila
pentru motoare de pana la 250 W
II. Motor cu condensator de pornire

Capacitor-start motor
Cele doua infasurari sunt identice

Valoare mare a condensatorului
folosit numai la pornire
Cuplu mare de pornire

Configuratia
este
favorabila
pentru motoare de pana la cativa kW
Ideal pentru aplicatii de cuplu
mare ca de ex. Compresoare in
instalatii de aer conditionat
III. Motor cu faza auxiliara permanenta

Permanently split capacitor motor
Cele doua infasurari sunt identice
Valoarea condensatorului este
intre cea favorabila pornirii si cea
favorabila functionarii
Curentul de pornire este mai mare
Timpul de pornire este mai mare

Apar pulsatii de cuplu la turatie
nominala
Auxiliary
winding
Main
winding
Configuratia
este
favorabila
pentru motoare de pana la 200 W
Inversarea sensului de rotatie se

poate obtine usor prin trecerea
condensatorului
in
circuitul
celeilalte faze
IV. Motor monofazat cu doua condensatoare

Capacitor-start capacitor run motor
C1>C2
Configuratia
este
favorabila pentru motoare
de ordinul kW
Auxiliary
winding
Main
winding
C2
C1
V. Motor cu spira in scurtcircuit

Shaded-pole motor
Motor
asincron monofazat cu poli

APARENTI pe stator si infasurare de tip
CONCENTRAT
Fiecare pol statoric are o spira in scurtcircuit ce imbratiseaza cca 1/3 din pol
Motorul are de obicei un singur sens de
rotatie
Fiabilitate mare; performantele cele mai
slabe
dintre
motoarele
asincrone
monofazate
Q1
Mcr1
generator
motor
MN
s= -1
P
MP
O
scr2
Q2
frn
sN
s=1
scr1
Mcr2
|Mcr2|>
Mcr1
L1
L2
L3
K
M1, n
MA
GA
R2r
M
1
2
N
GENERATOR
s
s=1
n1
G
Generator
N
K
MN
Motor
MG
Mcr2
G'
Mcr1
scr1 MOTOR
scr2
s=-1
natural
artificial
Q
L1
L2
L3
Rec
K3
K2
Zf
Zc
M1, n
MA
Cf
K1
GA
()
Amorsare
U1
U1N
Lm0 I1
1'
Er0
0
<
1
R2r
cr
N
Lm I1
U1
N
U10
cos=0,5 cap.
3
1 (cos=1)
cos=0,5 ind.
c
I1N I1
>

IsN
Is
Generator asincron conectat la

retea
Generator asincron independent
Tensiune constanta la borne

Frecventa constanta
Tensiune variabila la borne

Frecventa variabila
Cedeaza putere activa si

absoarbe putere reactiva
Amorsare
Baterie de condensatoare
Puterea activa cedata este

proportionala cu viteza

1
2
3
4
5
6
7
a)
b)
Elemente constructive de baz ale mainilor sincrone:

a) cu poli apareni, b) cu poli necai.
1. Jug statoric, 2. nfurare statoric (indus), 3. nfurare
rotoric (inductoare), 4. Jug rotoric, 5. Pol rotoric, 6. Pies
polar, 7. nfurare de amortizare
3
2
1- Miez pol rotoric, 2 Inel de scurtcircuitare, 3 Bar de

colivie, 4 Pies polar
Turbogenerator
Hidrogenerator
Sisteme de excitatie
A
B
C
11
2
- 7
+
3
1. nfurare statoric, 2. Rotor generator sincron, 3. nfurare de excitaie, 4. Inele
rotorice, 5. Perii, 6. Regulator de tensiune, 7. Excitatoare.
A
B
C
8
11
2
- +
6
4
3
1. nfurare statoric, 2. Rotor generator sincron, 3. nfurare de
excitaie, 4. Inele rotorice, 5. Perii, 6. Regulator de tensiune, 8. Redresor.
A
B
C
11
11
10
+
-
12
9
13
8
3
1.nfurare statoric, 2. Rotor generator sincron, 3. nfurare de excitaie,

6. Regulator de tensiune, 8. Redresor, 9. Rotor excitatoare, 10. nfurare
indus a excitatoarei, 11. nfurare de excitaie a excitatoarei,
12.Subexcitatoare, 13. nfurare de excitaie a subexcitatoarei.
cu magneti permanenti
Surface mounted
Spoke PMs
Interior PMs
Principiul si ecuatiile de functionare ale

generatorului sincron cu poli inecati
0
O
n1
Rotor
Stator
1
2
n1
1. Camp magnetic invartitor in intrefier
, =
- fluxul fascicular al acestui camp
=
2. Tensiunea indusa in infasurarea statorica (defazata in urma tensiunii cu /2)
=
= =
- avand valoarea efectiva
= ,
3. Se conecteaza la bornele generatorului o sarcina activ-inductiva (determina

defazajul )
- Analog pentru fazele BY si CZ

=
=
=
=
4. Sistemul trifazat de curenti produce un camp magnetic invartitor (de reactie)
, =
- fluxul fascicular al acestui camp
- si tensiunea indusa in infasurarea statorica
=
=
- avand valoarea efectiva
= ,
5. Fluxul rezultant
= +
Diagrama fazoriala
E0
Ea
Ia
ia
Z
R
et
(R,L,C)
+ =
unde et este tensiunea indusa de 0 a si
+ =

+ =
dar
+ + + =
dar
=
=
= + + +
= + +
Principiul si ecuatiile de functionare ale

generatorului sincron cu poli aparenti
q
Generator sincron cu poli aparenti

functionand in sarcina activ-inductiva
rotor
n1
stator
vad
q
va
vaq
a)
vad(ad, bad)
vaq
baq
aq
b)
q
o
- tensiunea indusa in faza statorica
- curent statoric determinat de sarcina activ-inductiva (defazaj )
- tensiunea magnetica de reactie
, =
,
, =

- descompunerea undei de reactie in doua componente
inductie magnetica
= +
= +
= +
Ecuatia de tensiuni
+ =
+ =

+ =
= +
dar
+ + + + =
+ + + + + =
+ + + =
CURS 10
Puterea si cuplul
electromagnetic la masina
sincrona
Puterea si cuplul
electromagnetic la masina
sincrona
= ,
Phasor diagram
0
E0
Iaq
Iad
jXdIad
Ia
jXqIaq
U
dar
=
= +
Din
fazoriala
diagrama
Rezulta:
= +
insa
adica
Deci:
si

=
+

dar
=
+
"
=
=
+
Diagrama echilibrului de puteri

MEC
P1
pex
EL
P2
Pe
pjex
pm
pj1
=
=
+
pFe1
Generatorul sincron tipuri de

functionare
I. Generator sincron autonom
C
K3
Re
= Ue
A
K1
Ie
GS
3
A
V
n = const
M1
K2
A
L
II. Generator sincron conectat la retea (functionare in

paralel)
R
S
T
K
GS
3
n
Ie
I. Functionare autonoma caracteristici

Marimi electrice: E0, U, Ia, Ie, P1, P2, , cos, f
- Caracteristica de functionare in gol E0 = f(Ie), n=const., Ia = 0
- Caracteristica externa U=f(Ia), n=const., Ie =const., cos=const.
- Caracteristica
cos=const.
Eo
de
Ie =f(Ia),
UN
reglaj
n=const.,
Ie
2
UN
3
Ia =const.,
cos=0 ind.
1
2
3
cos=1
cos=0,8 cap.
cos=0 cap.
A
O
IeN
Ie
IN
O
=
I. Functionare autonoma concluzii

a) Generatorul sincron poate functiona la ORICE turatie
(conceptul de functionare numai la sincronism nu este
valabil)
b) TENSIUNEA la bornele masinii variaza odata cu turatia
c) FRECVENTA la bornele masinii variaza odata cu turatia
II. Functionarea in parale pe o retea

Conditii
paralel
de
cuplare
in
1. Egalitatea valorilor efective ale TENSIUNILOR (retelei

si generatorului)
2. Egalitatea FRECVENTELOR tensiunilor

3. Aceeasi ordine de succesiune a fazelor
4. Acelasi tip de variatie a tensiunilor (de preferinta

sinusoidala)
Momentul cuplarii: cand tensiunile sunt in faza
A. Metoda voltmetrelor
1. V4 si V5 indica aceeasi valoare
R
S
T
V1
V4 U
V2 K
V3
V5 E
GS
3
Ie
2. Acele voltmetrelor V1, V2 si V3

oscileaza incet (o oscilatie la 3-4
secunde)
3.
Acele
voltmetrelor
oscileaza
simultan in acelasi sens
4. Moment conectare:cand
ajung la valoarea zero
acele
1. Tensiunea V5 se modifica din turatie si din curentul de excitatie

2. Frecventele se aduc la aceeasi valoare din turatie
3. Se inverseaza doua faze la generator sau retea
B. Metoda sincronoscopului cu lampi

R
S
T
1. V4 si V5 indica aceeasi valoare

2. Lampile L1, L2 si L3 se aprind si se
sting incet (o data la 3-4 secunde)
V4
L2
K
L1
V5
GS
3
n
Ie
3. Lampile se aprind si sting SUCCESIV
L3
4. Moment conectare: cand lampa L1

se stinge
1. Tensiunea V5 se modifica din turatie si din curentul de excitatie

2. Frecventele se aduc la aceeasi valoare din turatie
3. Se inverseaza doua faze la generator sau retea
C. Metoda autosincronizarii
R
S
T
1. Se conecteaza infasurarea de
excitatie pe o rezistenta de protectie
K2 pozitia 1
2. Se antreneaza generatorul pana la o
turatie apropiata de sincronism
U
K1
3. Se conecteaza K1
4. Se conecteaza excitatia K2 pe
pozitia 2
GS
MS
33
Rd
Ie
1
K2
Ex + 2
5. Apar oscilatii ale rotorului dupa care

masina se sincronizeaza
C. Consecinte ale nerespectarii conditiilor de cuplare in

paralel
1. Tensiunile NU sunt egale: la cuplare apar curenti de egalizare
(componente inductive) ce au un efect magnetizant (demagnetizant)
asupra generatorului. Efectele sunt destul de mici.
2. Frecventele NU sunt egale: pot aparea cupluri puternice de
accelerare sau franare cu solicitari mecanice puternice
3. Tensiunile NU sunt in faza: apar curenti de egalizare ce creaza
solicitari electrodinamice importante respectiv socuri de cuplu
(accelerare sau decelerare brusca a masinii sincrone).
Functionarea la putere constanta si curent de excitatie

variabil
Ia
P2=PN
P2=0,5 PN
P2=0
Q0
O
Q0
Ie
Ieopt
1. Functionare la Ieopt: Factor de puter unitar; masina furnizeaza

putere activa retelei
2. Functionare la Ie Ieopt: Comportare inductiva; masina furnizeaza
putere activa retelei dar absoarbe putere reactiva
3. Functionare la Ie > Ieopt: Comportare capacitiva; masina furnizeaza
putere activa retelei precum si putere reactiva
MOTORUL SINCRON
Infasurare de pornire/amortizare
=
+
" =
=
+
1. Alimentare infasurare statorica

invartitor (creat pe cale electrica)
camp magnetic
2. Rotirea rotorului cu viteza de sincronism (obligatoriu)

3. Cuplarea celor doua campuri magnetice invartitoare
(polii de polaritate opusa sunt plasati fata in fata)
4. Campul magnetic rezultant conduce campul magnetic

rotoric de excitatie (unghiul intern este negativ)
5. Motorul sincron dezvolta cuplu electromagnetic
NUMAI la sincronism
Cmp rezultant
S
GENERATOR
S
N
Cmp rotoric
Cmp rezultant
FUNCTIONARE
LA GOL
S
Cmp rotoric
Cmp rezultant
S
MOTOR
S
N
Cmp rotoric
Diagrama puterilor
EL
P1
pex
MEC
Pe
pjex pFe1
pj1

=
=
P2
pm
Caracteristicile de functionare ale

motorului sincron
n
n1
0,5
M
O
MN
Mm
a.
a.
b.
cos
Caracteristica mecanica
Caracteristici de performanta
I1/IN
0,5
b.
1
P2/P2N
Caracteristicile in V
- functionare la putere constanta si curent de excitatie variabil -
cos
Ia
P2=PN
0;
32
P2=0,5 PN
P2=PN
P2=0,5 PN
P2=0
Q0
(ind.)
(cap.)
Q0
Ie
Ieopt
y
Iar=Ia /Iao
a)
Ieopt
b)
Ie
- functionare la putere variabila si curent de excitatie constant -
a) Stabilitate statica capacitatea masinii de a functiona

normal la trecerea dintr-o stare stationara in alta
b) Stabilitate dinamica - capacitatea masinii de a functiona
normal la variatii bruste a sarcinii (infasurare de amortizare)
Pornirea motorului sincron
A. Pornirea cu motor de antrenare (se antreneaza masina

sincrona pana in apropierea sincronismului; se indeplinesc
conditiile de cuplare in paralel; se sincronizeaza masina si
se trece in regim de motor.
B. Pornirea cu frecventa si tensiune variabile

C. Pornirea in asincron
Pornirea in asincron
R
S
T
1. Prezenta infasurarii de pornire

2. Deconectarea infasurarii de excitatie
de la excitatrice si conectarea pe o
rezistenta (K2 pe pozitia 1)
U
K1
3. Alimentarea infasurarii statorice (K1

inchis)
MS
3
Rd
Ie
1
K2
Ex + 2
4. Functionarea masinii sincrone ca

motor asincron. Accelerarea rotorului
pana la cca. 0.9 din turatia de
sincronism.
5. Conectarea excitatricii pe infasurarea
de excitatie (K2 pe pozitia 2).
Sincronizare si functionare ca motor
sincron.
Caracteristica de pornirea in asincron
2
3
1
Mp2
B
4
Mr
0,5
Mp1
1
Franarea motorului sincron

Rf
K
MS
3
Ie
G
Motoare sincrone cu magneti permanenti
I. Magneti permanenti ingropati
II. Magneti permanenti interiori
III. Magneti permanenti de suprafata
IV. Structuri Halbach
Structuri Halbach cu magnetizari diferite
Curba inductiei in intrefier: a. Structura cu MP normala; b. structura Halbach cu 8MP;

c. structura Halbach cu 16MP.
Masini sincrone cu structuri Halbach si

rotor exterior
Distributia liniilor de camp in structuri Halbach
a. Inner rotor
b. outer rotor
Masini sincrone speciale
Motorul cu reluctanta
variabila
Alternator cu poli gheara
Masina sincrona hibrida
1-rotor cu MP
2-rotor cu excit. EM
Masina de CA a carei viteza de rotatie

este INTOTDEAUNA DIFERITA de viteza
de sincronism
Masina de CA a carei viteza de rotatie

este INTOTDEAUNA EGALA cu viteza de
sincronism
1
1
13
17
21
25
13
17
21
30
Z B
A
B
C
11
2
4
3
- 7
+
R1
I1
U1
X1 N X'2
I10
I I10a
Xm
Rm
R'2
ia
I2'
Z
R'2(1-s)/s
(R,L,C)
R
et
= +
= + +

=
+
= = +
+ + + =
+ +
+ +
+ +
=
+
M
Mcr1
Q1
generator
motor
MN
s= -1
MP
O
scr2
GEN.
frn
sN
s=1
scr1
MOT.
Q2
Mcr2
Cmp rezultant
|Mcr2|>
Mcr1
N
S
N
Cmp rotoric
GENERATOR
-
+
MOTOR
00
n1 n1
Cmp rezultant
FRANA
+1 +1
00
+
-
s
n
N
S
N
Cmp rotoric
MOTOR
MOTOR
Pmec
Pe
P1
I1
R1
X1
-E1 Rm
U1
I10
'
'
X 2
R2
I10 GENERATOR
I
Xm
P2
pj1
pFe1
MEC
P2
Pe
pfv+ps
pj2
pFe1
pj1
P2
EL
P1
I2'
pex
'
R 2(1-s)/s
P1
pj2
pjex pFe1
pm
pj1
GENERATOR
MEC
P1
EL
P2
Pe
pfv+ps
pex
pjex
pm
pj1
pFe1
L1
L2
L3
M/MN
I1
4
3
1. Direct
1. Cu motor de
antrenare
n/n
11
0,5
3~
L3
L2
L1 Il
6
5
2. Y /
I1/I1N
II(D)
u1 v1 w1
Stator
u2 v2 w2
I1/I1N
Rotor
I(Y)
M/MN
(ID)
Inv
N
Q
(MD)
2
(IY)
1
0
0
R
S
T
Y
MpY
(MY)
Ps
1
K1
3. Softstarter
2. In asincron
MS
3
Rd
L3
L2
L1
M/MN
4. Cu Rp
3~
Rp1
Rp2
Rp3
P
MPmax
1,5
MAB
U
N 0 1
S
2
Q
3
0,5
0
1
2
3
a)
sN
sU
sS
sQ
C pe plot 0 C pe 1 C pe 2 C pe plot 3
s
b)
3. Cu U si f
variabile
Ie
1
K2
Ex + 2
O n1
nN
S
Q
n1
MP
0
P
MN
M2
Mcr
MN
a.
Mm
1
n/n
M2/MN
I1/I1N 1
1,0
2,0 1,5
1,6 1,2 0,8 cos

1
0,8 0,6 0,4

0,4 0,3 0,2
0
0
a)
0,5
I1/I1N
1
2
1,2 0,9 0,6
cos
I1
M/MN
3 6
I1/I1N
3
4
s
0,8
1
P2/P2N
b.
M2/MN
0,6
0,5
P2/P2N
1,2
cos
Ia
1
5
6
0,2 0,4
1 Mcr
0
M/MN
I1/IN
MN
1
2
P2=PN
MP
1
n/n
b)
Fig. 5. 55 Caracteristicile motoarelor asincrone trifazate
0;
32
P2=0,5 PN
P2=PN
P2=0,5 PN
1
Q0
P2=0
(ind.)
(cap.)
Q0
Ie
Ieopt
y
a)
Iar=Ia /Iao
B
Ieopt
b)
Ie
=
n
60f/p1
a2, b2, c2
1
2
3
60f/(2p1)
1. Dahlander
b1
c1
a1
5
M
L1
L2
L3
L1
L2
L3
Redr
Lf
2. U si f - variabile
Lf
Cf
Filtru
Ud
id
Inv
Fig. 5. 44 Caracteristici mecanice la diverse tipuri de

n/n1conexiuni Dahlander
f1/f1N= 2,
2,
J
2,25
5
5
2,0
I
1,75
2
H
Redr.1
1,5
Cf
U1=ct, G
1,25
F
C0
P=ctC
1
E
1,0
1 Redr.2 natural
A
Lf
U1/f1=ct,
Cf
Filtru
MA
id
Ud
Ondulor de tensiune 0
(invertor)
a)
b)
L1
L2
L3
G1
3. R in circ. rotoric
n1
Rr2
Rr3
G2
3~
3~
0
0 N
R'2 1
1 nN'
N
2
" R'2+R'r1 2
N" nN'
nN'
3
R' +R' 3
nN" N"' 2 nN"r2
nN"' R'2+R'r3
R'r crete
C0
C1
a) C2
C3
N
R'2
N'caract.
" R'2+R'r1
N"
natural
R'2+R'r2
N"'
MN
caract.
natural
R' +R'r3
2
caract.
R'r artificiale
crete
M
MN
M/MN
2
nN"'
MAB
C0
C1
C2
Rr2 C3
Rr1
Rr3
n1
nN
MAB
Rr1
0,5
0,25
Mcr=ct
Fig. 5. 46 Invertoare de tensiune: a) ireversibil; b) reversibil
L1
L2
L3
G1
0,75
b)
Fig.G2
5. 34 Reglarea vitezei a)
prin nserierea de rezistene n circuitul rotoric
caract.
artificiale
M
b)
Fig. 5. 34 Reglarea vitezei prin nserierea de rezistene n circuitul rotoric
L1
L2
L3
Rec
K3
K2
Zf
Zc
Re
Cf
= Ue
M1, n
MA
K1
Ie
GS
3
K1
U1
N
U10
cos=0,5 cap.
3
Frecventa variabila
Amorsare
Baterie de condensatoare
M1
1 (cos=1)
cos=0,5 ind.
IsN
Is
Tensiune variabila la
borne
Frecventa variabila
(Ind.)
2 (rez.)
UN
Generatorul sincron poate

functiona la ORICE turatie
(conceptul de
functionare numai la
sincronism nu este
valabil)
K2
n = const
()
Tensiune variabila la
borne
A
V
GA
Amorsare
K3
(cap.)
IN
O
R
S
T
L1
L2
L3
K
V4
L2
K
M1, n
MA
L1
V5
GA
L3
GS
3
R2r
Ie
Frecventa constanta
Frecventa constanta
Cedeaza putere activa si absoarbe

putere reactiva
Cedeaza putere activa si absoarbe

sau cedeaza putere reactiva

Functionarea are loc la turatie

constanta (de sincronism)

Curs Masini Electrice II

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Masini Electrice II

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Leonard

Digitally signed by Leonard Livadaru

CAMPUL CREAT DE O INFASURARE MONOFAZATA DISTRIBUITA

TEOREMA LUI LEBLANC

CAMPUL CREAT DE O INFASURARE MONOFAZATA DISTRIBUITA

CAMPUL CREAT DE O INFASURARE TRIFAZATA DISTRIBUITA

TEOREMA LUI LEBLANC

a) nfurare n inel (toroidal)

nfurare n dublu strat

Dupa tipul bobinelor

II. Dupa numarul de straturi al infasurarii

Infasurari in doua straturi

II. Dupa dispunerea partilor

Infasurari in doua etaje

Forme ale capetelor de bobine la nfurri n 2 etaje

Infasurari in trei etaje

Infasurari cu capetele dispuse

- q numarul de crestaturi pe pol si faza

nfurare trifazat cu bobine identice (n manta): Z=24, 2p=4, a=1

nfurare trifazat cu bobine identice (n manta):Z=24, 2p=4, a=2

nfurare trifazat cu q fracionar (2,5) ntr-un strat: Z=30, 2p=4

nfurare trifazat n 2 straturi cu pas diametral: Z=24, 2p=4

nfurare trifazat cu pas scurtat, n 2 straturi: Z=24, 2p=4

nfurare trifazat ondulat n bare, pentru rotor: Z=24, 2p=4, y=6

Infasurare monofazata in dublu strat

Infasurare rotorica in scurt-circuit

TIPURI CONSTRUCTIVE DE MASINI ASINCRONE

Squirel cage motor

Wound rotor motor

1. Producere camp magnetic invartitor

2. Se induce in infasurarea rotorica o tensiune

4. Aparitia cuplului electromagnetic ce pune in

iar fata de stator cu

Ecuatiile de functionare a masinii

Ecuatiile masinii asincrone cu

Ecuatiile masinii asincrone cand sunt

Pentru determinarea curentului I2

Bilantul puterilor si randmentul

Din ecuatia 3 inlocuiesc pe I1

Inlocuiesc pe I10 cu suma celor doi curenti

Din schema echivalenta inlocuiesc pe E1

Explicitez E1 din ecuatia 2

Inlocuiesc si rearanjez termenii

Trec la modul de scriere in marimi de faza

Puterea activa absorbita

Puterea disponibila la arbore

Bilantul puterilor, cuplul

Bilantul puterilor si randmentul

Din ecuatia 3 inlocuiesc pe I1

Inlocuiesc pe I10 cu suma celor doi curenti

Din schema echivalenta inlocuiesc pe E1

Explicitez E1 din ecuatia 2

Inlocuiesc si rearanjez termenii

Trec la modul de scriere in marimi de faza

Puterea activa absorbita

Puterea disponibila la arbore

Expresia modulului curentului rotoric

Pentru determinarea valorii maxime a cuplului se deriveaza in functie de s

Pentru usurinta rescriu relatia

Valoarea maxima a cuplului se obtine pentru:

Formula lui Kloss

(E3) Ampere (rms)

I. Cuplare directa la retea

I. Cuplare directa la retea