I - ABECEDAR (In Limba Romana)

Ministerul Educa\iei al Republicii Moldova
MARIA BURUIAN+ SILVIA COTELEA AURELIA ERMICIOI

CONSTANTIN DRAGOMIR ION HAD~RC+
Edi\ie rev=zut=
{tiin\a
Prut Interna\ional
2015
Legenda manualului
TIC-TAC mascota Abecedarului
. propozi\ia enun\iativ[
? propozi\ia interogativ[
! propozi\ia exclamativ[
cuv]ntul
. propozi\ia din dou[ cuvinte
. propozi\ia din trei cuvinte
silaba
cuv]ntul din dou[ silabe
cuv]ntul din trei silabe
sunetul vocala consoana

caseta pentru marcarea solu\iilor
semnul pentru marcarea solu\iilor
Clasa nt]i
de Ion Had`rc[
Precum albinele-n pomet
Din floare-n floare sorb nectarul,
Noi ]nv[\[m din Alfabet
S[ ne iubim Abecedarul.
Cu ghiozdan =i Abecedar
Ia privi\i, eu s]nt =colar!
Prima zi de +coal{
+coala
Primar[
nr. 124
Bine a\i venit,

dragi elevi!
Clopo\elul vesel sun[, S[rut m] na,
La careu pe to\i ne-adun[! doamn[
] nv[\[toare!
Iar eu s]nt
Nicu.
M[ numesc
Drago=.
4
S}nt +colar .
Mi-e tare drag[ Frumoas[-i

banca mea! clasa noastr[!
Ce bine e
la =coal[!
Ia un m[r,
Mul\umesc, Sorin!
D[nu\!
5
.
Familia mea
Eu s]nt
papagalul
Ara!
+ah! Bravo, Doru!
6
E ziua mea .
Succese mari Mult[

la ]nv[\[tur[! s[n[tate!
}\i ofer ]n
dar o carte
cu pove=ti.
Mul\umesc!
La mul\i
ani, Ene!
7
. Iedul cu trei capre
? de Octav Pancu-Ia=i
!
Poftim,
dr[gu\ule!
M[tu=[-capr[,
osp[teaz[-m[!
O... ce r[u ]mi pare

de necugetata lui
purtare!
8
Am o mare
rug[minte,
suratelor...
Te ascult[m,
vecin[ drag[.
9
Micii gr{dinari
Mul\umesc,
Tic-Tac!
Spor la munc[!
10
}n livad{
Ce mere
frumoase!
Noi ]\i mul\umim, livad[,

Pentru minunata road[!
11
La +coala animalelor
Prezent!
Ciripic[!
12
La stadion
Ura-a-a!!!
Go-o-o-l !!!
13
S{n{tatea mea
14
S{n{tatea P{m}ntului
15
Povestea p]inii
16
Ce lung
e drumul
p]inii !
17
Minunile tehnicii
Alo!
18
.
19
O zi de odihn{
PREMIER+
CAPRA
CU
TREI IEZI
de Ion
Creang=
12.0
0
Unde
mergem
ast[zi?
20
Evaluare
1.
. ! ?
2.
3.
4.
}\i place Desigur!
la =coal[, +coala e locul
M[d[lina? unde ]mi aflu
norocul.
21
a
a-a-a
a a a
a a
a a
22
A
nelul
u
Al
A A A
A A
a
23
m +i eu v[
iubesc!
Te iubim,
mam[!
Felicit[ri!
ma
am
ma-ma
mama
ma ma ma
ma ma
ma ma
24
a
M a M
Ma Ma Ma
Ma a
.
Ma a
.
25
n
na
an
na-na
nana
an a na na
an an
na na
26
N
an
am
N A-na
Ana
Na A na Na na
Na a
.
An a
.
27
i
ai
mai
i-ni-ma
inima
i in mi
1. Am . Nina ia .
2.
28
I
Bravo,
Tic-Tac!
Am prins
un pe=te! I-na
Ni-na
Ia-na
Ma-ia
Ian I na Mi
Ina ia , , .
Maia ia , , .
29
do, re, mi...
rar
ram
ra-ma
ar-ma
ar ma ra nar
1. Maria, mai ai ?
Mai am, Marian.
2. a na iar mar
ra ra Ma na
na rin a rin
30
R
Ri-ma
Am un plai ca
un col\ de rai! Ma-rin
ma-ri-nar
ma-ri-nari
Ra Ra Ri
1. Marin, ai ?
Am , Rima.
2. i n a
R
R a n i
31
e
e-ra
a-re
E greu
ra-re s[ faci
o cas[!
mi-ra-re
ma-re
e re ni e
1.
2. Nae e mere.
Mama are mare.
Inima mamei e miner.
32
E
Eminescu
este cel mai
drag poet!
E-ne
E-ma
ne-nea
neam
E na E na E mi a
ra ar
1. e rai ra me
ram ma
2. Nana Ana e mama Emei. Ea e .
33
u
R[m]i
cu bine,
Tic-Tac!
u-na
u-nu
a-ur
A-u-ra
C[l[torie frumoas[,
dragi copii!
Nene, marea e mare?

E mare-mare, Aura!
un mu
1.
an um
2. ramura mura uimire . . .
amare . . . numai . . .
Aura ... numere . . .
34
U
mi-nu-ne
mi-nuni
ru-me-ne
ru-meni
A-u-ra
Ma-rin
Ura! Merii au mere rumene, Aura.

Mare minune! Ia un , Marin!
1. mare. Aurei Inima e

1
2. re , nu , na , ra , me , u , mu , ur
u ra re , , , ...
35
c
ac
rac
ca-nar
crin
An-ca
Ni-cu
Anca, am un canar auriu.
Iar eu, Nicu, am un crin ca neaua.
ca cra
1.
car car
2. iar rai acru . . .

car . . . iac . . .
3. Marcu un Nenea are amic.

1
36
C
MD C PI 369
mic
a-mic
S[ te ajut, me-ca-nic
nene? ma-ri-nar
Car-men
An-ca
Ian-cu
Carmen, nenea Iancu e marinar?
Nu, Anca, nenea e mecanic.
n
r
c
1.
3 2 1 2 4 1 3
c c c
m
2. C e i
C a u
3. Marama e a crainic.
Nenea Marcu e amic.
Carmen are un Crinei.
37
Evaluare
1. a m
c r
2.
An Ra
an ra
3.
ca men car cui
cu reu cu re
ru rea me ne
4. ca are neaua. un Miruna crin

1
nu Aurei mare. Camera e

1
38
5.
Nicu,
ai un amic?
Am.
E marinar.
6. Alc[tuie=te oral un text.
1 3
4 6
39
l
Ia nuca
mea!
ram
ra-mul
nuc
nu-cul
lemn
lem-nul
Nucul
Alina are un nuc mare.
Nucule, ai alune?
Nu, Alina, ia nuca mea!
1. Raluca Arinul
Elena are un nuc. Alunul are alune.
Alina Nucul
2.
40
L
Lanul e neam
cu luna?
lan
la-nul
a-ur
a-u-rul
La-u-ra
Lanul auriu m
Luna lumina lanul.
Mami, lanul e ca aurul! E neam cu luna?
Nu, Laura. Lanul e aurul anului.
l l
1. 2.
e a Laurei.
lumina lanul.
e al Laurei. Laura
Luna e aurul anului.
Lanul
41
o
E nou?
ou
nou
ca-mi-on
ca-mi-o-nul
Ni-co-la-e
Ni-co-li-na
Camionul
Corneliu e cu Nicolina la nenea Nicolae.
Nene, camionul e nou?
Nu, Corneliu, are un an.
E ca nou, nene Nicolae!
Nicolae are un camion nou .
are .
nou .
42
O
A cui e
moara?
oa-re
moa-ra
O-nu
Oa-na
re la
Moara na moa
Oana e cu Ion la lac. mi oa
Oare a cui e moara, Ion? ma
E a lui nenea Onu. El e morar. loa
ra cu
coa i
lac. Ion.
1. Oana e cu Ion la Moara e a lui
mare. Onu.
2. mare. lui e Moara Onu

1
omului. Munca comoara e

1
43
[{
lu-n[
luni
Cum e
cu-nu-n[ cununa?
cu-nuni
la-cri-m[
l[-cri-ma
Cununa
Era a noua lun[ a anului. Un nor mic l[crima.
mare urca la el.
c[ No-ru-le-e-e-e! Nu am . Nu mai l[crima!
Ia o cunun[!
lu[ cununa.
o inim[ mare.
1. Luna e ca
un corn auriu.
2. i u u
m e [ mierl[ c [ ........ n [ ........
r l n m r m
44
ce
Ce
ce-rul
re-ce
cer-cei
cer-ce-ii
Mir-cea
Mar-ce-la
Cerceii cerului
Mircea e cu Marcela la mare. Marea e rece.
Mircea, cerul are cercei!
Ce cercei, Marcela?
Cercei mari, nu ca ai mei! Cercelul ca cerc
un corn e Luna. Cercelul ca un cerc e .
......
1.
elice ace rinocer ceainic

2. erau aceia Cerceii mari.
1
rece. Marea aceea e
45
t
ta-t[
an-tre-nor La munte e
minunat!
mun-te
mon-tan
O-ti-li-a
C[-t[-lin
La munte
o c a r c Nenea C[t[lin e antrenor. Cea mai mare comoar[
m u n t e a lui e Otilia.
[ r i e r Acum ea e cu tat[l ei la munte. Acolo aerul e rece.
t a e i c Otilia, urc[m muntele!
r t r e n Ce curat e aerul montan, tat[!
actor.
1. Nenea C[t[lin este antrenor.
croitor.
2. Aneta, Otilia e la antrenament

.! ?
Nu, Mitic[, ea e la munte
46
T
Tomic[,
urc[m!
Ti-tu
To-mi-c[
Tri-c[
Tra-ian
c[-l[-to-ri-e
c[-l[-to-rii
Trenul
Acele arat[ ora nou[. Mecanicul trenului
e atent. Urc[ ultimii c[l[tori. Unul e Tric[, altul
e Mitic[. Al treilea e cotoiul Tomic[.
U-u-u! Tu-tu-u-u!
C[l[toria cu trenul e minunat[!
1.
tre n uc[l[to r o a ta t ai na tu r[ to ru t [ u n
tunel
2.
un c[l[tori. Iat[ tren cu
1
47
Evaluare
1.
3 1 5 2 4 3 1 2 4
a e
2.
3. rinocer motan maiou
cercel munte tricou
4. Norii aurii alunecau lin .
alunecau .
norii .
cere .
5.
coace !
are ?
48
6.
Ce carte ai,
Nicolae?
Am cartea
Animale
marine.
7. Alc[tuie=te oral un text.
49
ci
Ci
Cine e
aceea?
ci-ne
cio-cul
mici
cinci
A-ri-ci-c[
cio-c[-ni-toa-re
Aricii
Aricic[ are cinci arici. Ei au ace mici.
cio Cioc! Cioc! Cioc!
Cine e aceea, mam[?
O cioc[nitoare.
Ce mare e ciocul ei!
cio Aricii cercetau atent cioc[nitoarea.
mic.
1. Cioc[nitoarea are ciocul tare.
mare.
2.
mac ............ melc ........

50
\|
lec-\i-e
a-ten-\i-e
Ce not[
merit[ Le-nu-\a
Lenu\a?
Mi-tru\
|a-ul
Cer-n[-u\i
O not[ mare ar \a c[ ra \ar

\el
Lenu\a recita Miori\a. Mitru\ urm[rea cul
cu aten\ie. Uneori o corecta. ni
ni
Am emo\ii, Mitru\. mai
Mar\i, la lec\ie, Lenu\a a luat nota cea mai mu
mare. Ea \ine mult la literatura neamului. o
emo\ii.
1. Lenu\a are
team[.
2. Ionu\, ai neamuri la |aul

.! ?
Nu. Am neamuri la Cern[u\i
51
]}
]n-t]i
]n-t]-ia
]n-cear-c[
]n-cer-ca-re
r[-m]-nea
]n-tre-ce-re }ntrecerea
Literele erau la o ]ntrecere. Mai ]nt]i, litera A
4 3
]ncerc[ a citi o carte:
1
A-a-a.
2 Nimic nu l[murea!
}-]-], continu[ litera }.
4 2
3 Iar ]ncurc[tur[.
1 O-o-o, iute ]ncerc[ O.
}nc[ mai r[u. Cartea r[m]nea necitit[. Numai
3 cu toate literele unite e lumin[ ]n minte.
2
4 1
1. c]n- n[r m]i- m[

t]- ne ]n- cet
c]i- tec r]- ne
2. locul ]nt]i. Lucian are

1
52
`~
ro-m`n
ro-m`-nesc
Ro-m`-ni-a
L[utarii
Tat[l lui Mircea e un l[utar cu renume. A
cla
concertat cu L[utarii ]n multe \[ri. Anul
trecut a c]ntat ]n Ucraina, Letonia, Italia.
Acum e ]n Rom`nia. Are mul\i amici
rom`ni. Traian c]nt[ la nai, Luca la ocarin[,
iar Nicu la clarinet. o ri
Ce c]ntece minunate au l[utarii!
Ucraina.
1. Tat[l lui Mircea a concertat ]n Rom`nia.
Turcia.
2.
e a lui Luca. e al lui Luca.
e a Luciei. e al Luciei.
53
s
ca-s[
ca-se
sat
sa-te
cru-ce
r[s-cru-ce
La r[scruce
soa e La r[scrucea satului se ]nal\[ o troi\[. Tanti
ste nii Maria ]i l[murea Cristinei:
Iisus, Cristinico, e mereu ]n inimile noastre.
scri re
Cu El satul nu este s[rac. Mintea omului e mai
s[ le s[n[toas[. Casele s]nt mai luminoase. } n toate se
simte lucrarea lui Iisus.
s[race.
1. Cu Iisus casele s]nt mai ]ntunecoase.
luminoase.
2. r[scruce cruce stea comun[
troi\[ ]ntret[iere sat astru
54
S
St]rc, So-rin
st]rc, Ste-lu-\a
cocost]rc!
So-ro-ca
Nis-tru
soa-re
scut
a
Cetatea Sorocii ste
Soarele se uita somnoros ]n Nistru. Cetatea
[
Sorocii era la locul ei. Sorin urm[rea ]nserarea
e l u\
cu sora sa, Stelu\a. st
Uite, Sorine! Un cocost]rc!
E ca un scut al cet[\ii, surioar[!
Soarele m[re\ s-a culcat. Nistrul susura lin.
]nstelat
R[ut.
1. Soarele se uita somnoros ]n
Nistru.
2. tare ca ]nalt ca
iute ca muncitor ca
55
=+ S[ cre=ti
mare,
+oricic[!
=a-se
=o-ri-cei
ca=
ca-=ul
=ti-e +oricic[ cel iste\
=u-ie-r[
+oricioaica a =uierat scurt. Cei =ase =oricei
s-au uitat =oca\i la ea.
= o a r e c e
o s c o c o = Care e inamicul num[rul unu al neamului
i m a = i n a =oricesc?
m o = i r a s Motanul, =u=otir[ =oriceii.
u = a e e c e Lenea, rosti +oricic[.
m o r i = c [ C]te =tie micu\ul meu! Ca=ul acesta e al
n r t m e s n t[u, +oricic[!
1. +oricic[ era iste\. a =uierat scurt.

lene=.
2.
56
Cr[ciunul
}n cer r[sare steaua,
A=terne Cel de Sus
L[icere moi ca neaua
La ieslea lui Iisus.
+i Mo= Cr[ciun r[sare

}n seara cu mister.
Se mir[ mic =i mare
+i c]nt[: Lerui-Ler...
Steaua sus r[sare
Ca o tain[ mare...
1. Ieri era un cer cu nori .
}i cer lui Mo= Cr[ciun o =i un .
2.
....... sanie .......

57
d
Aoleu!
din-te
den-tist
co-dru
co-dri
dul-ciuri
cru-di-t[\i
La dentist
tac[ Martinel are din\ii caria\i. Luni mama l-a
tat[ dac[ iat[ adus la clinica din codru. Ursule\ul tremura
dat[ iad[ la u=a dentistului.
taci d/t lat[ Mo= Martin ]i trat[ din\ii =i ]l ]ndrum[:
daci lad[ S[ nu m[n]nci multe dulciuri, Martinel!
toamn[
Am ]n\eles, domnule doctor.
doamn[
+i nu uita s[ consumi c]t mai multe
crudi t[\i!
1 3 2 4
1. Unde are loc ac\iunea? 2. Ur le su \ul
]n codru ]n lunc[
te es
C]nd are loc ac\iunea? la
duminic[ luni tist den .
58
D
doi-n[
dul-ce
du-mi-nici
du-ioa-se
Doi-ni-\a
Do-ru-\u
1. Da- Do- Di- Doi- D[-
-nu\ -ru -nu -na -rin -ru\

Doru\u
2. Cine admira natura? Daniela
Doini\a
59
h
har-nic
ho-t[-r]t
Mi-hu
Mi-hai
1 3 4
Mih[i\[
C]nd era mic, lumea ]l numea: Mihu, Mih[ie=,
2 Mih[la= sau Mih[i\[.
Mihu e leit tata! sur]dea sora.
2
1 4 Mih[i\[ e mic, dar harnic! ]l l[uda mama.
Mih[la= al meu o s[ ias[ om mare! rostea
3
hot[r]t tata.
}ncetul cu ]ncetul, Mihu a crescut mare,
1 4 2
harnic =i cuminte. Acum to\i ]l numesc Mihai.
Doar mama ]l mai alint[ Mih[i\[.
3
Mihu locuie=te ]n ora=ul Orhei .
Orhei .
]n .
60
H
Ie=i, soare, Ho-ri-a

ie=i! Ha-ri-ton
ho-t[-r]
]n-h[-\a
ha-mac
ho-\o-man
Norul ho\oman
Era o duminic[ ]nsorit[. Horia se d[dea hu\a ]n
hamac. Hariton citea o carte.
Deodat[, cerul s-a ]ntunecat. Un nor ho\oman
a ]nh[\at soarele =i l-a ascuns. S[ c]nt[m
]mpreun[,
Horia =i Hariton au hot[r]t s[ c]nte: copii!
Ie=i, soare, ie=i, Luci, soare, luci,
C[ ]\i dau cire=i, C[ ]\i dau =i nuci.
Norul d[du drumul soarelui =i o lu[ la s[n[toasa.
1. harnici. din Oamenii Hore=ti s]nt
2. hamac mac halat ...

hotel ... hotare ...
haiduc ... hain ...
61
p
p]r-ti-e
pri-e-ten
poar-t[
lo-pa-t[
Lu-pu
Ci-pri-an Un prieten credincios
Cerul cernea din ]n[l\imi mii de stelu\e.
Tata croia o p]rtie spre poart[.
prietenos
e
ten
teni
Ciprian lu[ iute o lop[\ic[. }ncepu =i el s[

e
arunce neaua ]n p[r\i.

prie
p r i
Intr[ ]n cas[, puiule! Ai s[ r[ce=ti!

Nu pot, t[ticule. Aceast[ p]rtie e pentru
Lupu. El e un prieten credincios.
C]inele d[dea din coad[ mul\umit.
1. Unde are loc ac\iunea?

]n cas[ ]n curte ]n strad[
C]nd are loc ac\iunea?
toamna iarna
2. prieteni are Cine s[rac. e nu
62
P
P[-ca-l[
P[-c[-li-na
P[-c[-li-\a
P[-c[-lici
p[-c[-leni
P[-c[-le=ti
Neamul lui P[cal[

+ti\i cine era P[cal[? Era micul P[c[lici.
Un amic de-al lui T]ndal[. Iste\ii lor cons[teni P T
+ti\i c[ =i so\ia sa Erau numi\i p[c[leni. ] [
P[c[lina se numea? C[ci ace=ti oameni one=ti
Iar scumpa lor copili\[ S-au n[scut ]n P[c[le=ti. c n
Era mica P[c[li\a, P[cal[, c]t a tr[it, d a
+i n[stru=nicul lor pici Mult[ lume-a p[c[lit! l a
l [
1. amic pu=ti 3. amic prost [
pici rud[ mic[ moarte
onest prieten na=tere du=man
neam cinstit iste\ mare
2. este P[c[le=ti Satul pitoresc.
1
63
b
o-bi-cei
str[-bun
um-bl[
]m-part Primi\i
colind[torii?
Sa-bi-na
Colind[torii
Neaua s-a l[sat peste sat.
parc[
barc[ Au sosit colind[torii! se bucur[ Sabina.
par pun S[-i ascult[m, spune tata.
bar p/b bun Noi umbl[m din cas[-n cas[ Noi umbl[m =i colind[m,
par[ La acei care ne las[, Pe Iisus ]l l[ud[m.
bar[ S]nte\i de laud[, b[ie\i! S[ p[stra\i obiceiul
str[bun! Trece\i =i la anul pe la noi!
1.
s]mbure umbrel[ combin[ timbru

ur[torii.
2. Sabina ascult[ cu bucurie colind[torii.
64
c]nt[re\ii.
S[ cre=ti
mare,
Bucurel!
B
bu-ni-ca
bu-ni-cul
bom-boa-n[
bu-cu-ri-e
Bu-cur
Bu-cu-rel
Bucurel
C]nd ]l ceart[ bunicul, Bucur se duce la bunica. ta re
O ia cu bini=orul: lul
Bunicu\o, m[ doare un dinte. De bomboane na
be
trece mai repede...
Bunica ]l s[rut[ =i ]i propune: ca sa da
Hai mai bine s[ ]mpodobim Pomul de cul
Cr[ciun, Bucurel! ma
Peste pu\in timp, un mo= cu plete albe b[tu le
la u=[. la
Continu[ oral ba bar
povestirea.
1.
....... ....... bombonic[
2 1
2. bu Bar bra ]m c[ \a ni bl[ .
3. Bucur[-te cum s-a bucurat Bucuroaia de
bucuria lui Bucurel de la Bucure=ti.
65
v S[ndel, vrei
alune?
v]-nat
v]-n[-tor
ve-ve-ri-\[
ve-se-l[
po-va-r[
dum-bra-v[ Micul v]n[tor
A O veveri\[ vesel[ s[rea iute din ram ]n
ram. Avea bl[ni\a de culoarea morcovului.
Deodat[, un vreasc trosni sub o povar[.
v Era S[ndel, un v]n[tor de o palm[.
e l a n Hei, veveri\o! se r[sti el. S]nt un v]n[-
tor iscusit. Am o pu=c[ de luat vederi.
i Las[ v]natul, S[ndel. Dumbrava e
ocrotit[ de stat. Te invit s[ ron\[im alune
]mpreun[!
B
.
1. Bl[ni\a veveri\ei era ca
.
2. Mica veveri\[ este vesel[ =i sprinten[.

Mama lui Sandu a cump[rat vesel[ nou[.
66
V
Vi-e-na
Eminescu la Viena E-mi-nes-cu
Mihai Eminescu este poetul nostru na\ional.
El s-a n[scut la Boto=ani, dar a copil[rit la
Ipote=ti.
}n tinere\e a ]nv[\at la Viena. Acolo s-a
] mprietenit cu scriitorul Ioan Slavici =i cu
Ioan Slavici
poeta Veronica Micle. }n timpul liber, ei plecau
la teatru, la bibliotec[, la plimbare.
Deseori, prietenii ]l ]ndemnau s[ recite
ver suri. Eminescu rostea cu duio=ie: Unde
e=ti, copil[rie?...
Veronica Micle
Veronica Micle.
1. La Viena, poetul cunoscu pe Ioan Slavici.
Ion Creang[.
2. Unde a studiat Mihai Eminescu ]n tinere\e?

la Ipote=ti; la Boto=ani; la Viena.
67
Evaluare
1. Cite=te textul.
La s[niu=
La s[niu= e veselie mare. S[niu\ele pornesc la vale.
Cine e primul? ]ntreab[ Paula.
Dorin, ]i r[spunde prietena.
Este de ne]ntrecut! spune Vl[du\.
Copiii s]nt bucuro=i.
patinoar. lui Dorin.

2. Copiii s]nt la Prima este sania
s[niu=. Paulei.
3. ultimul mare veselie vale
triste\e deal primul mic
4. 2 3 1 2 2 3 2 3
1 2 2 3
1 3 1 1
3 2 1 3 1 3 2 4
5. de p[m]ntul. plapum[ acoper[ nea O
6. ! ? . C]\i ani ai, br[du\ule

68
8.
La patinoar.
Unde pleci,
D[nu\?
7. Alc[tuie=te oral un text. 3
1
2
4
6
Ham! 5
Ham!
69
g
Povestea g]=telor
Un g]nsac avea ni=te papuci ro=ii. Odat[, trec]nd peste
g]n-sac un pod, ]i sc[p[ ]n g]rl[.
g]=-te Vai! Am r[mas descul\! se t]nguia s[rmanul g]nsac.
Tot neamul g]=telor s-a gr[bit s[ caute papucii, dar nu
g]-g]-ia i-a g[sit.
g]-g]-ie +i acum, dac[ treci pe l]ng[ un c]rd de g]=te, ele g]g] ie
sup[rate.
gra-b[
gr[-bit
1. stol oi 2. coco=i
ciread[ cocori gogo=i
cros
turm[ lupi c]t
gros
c]rd albine g]t c/g
coal[
hait[ vaci car[
goal[
gar[
roi g]=te
3. L]ng[ un gard, g]nsacul =i g]sca g]g]ie
]ng]ndura\i: Gagaga! Gagaga!.
70
G
Bravo,
Gruia!
Gru-ia
Gre-ta
Gri-go-ra=
glas
gla-suri
hot[r]
t
Gruia cel voinic ic
rn
Glasurile copiilor au amu\it. Spectacolul a ]nceput.
p ute
Greta =i Grigora= au uitat de toate. Ei urm[resc
buc
lupta dintre Gruia =i dragon. uro
s
Deodat[, voinicul a lovit cu putere =i a r[pus monstrul.
c
Gata, e ]nvins! se bucur[ Grigora=.
o ini
Gruia e mai puternic! spune Greta mul\umit[. v
Spectatorii aplaud[ st]nd ]n picioare. Cine e?
1. Momentele textului: 2. mul gra

ga
ba
Lupta cu dragonul
m[
Bucuria spectatorilor
\a i ra
1 }nceputul spectacolului
u ne
gu ur
71
ge
E=ti ca
un rege,
re-ge br[du\ule!
le-gen-d[
nin-ge
str]n-ge
mer-gea
pl]n-gea
Legenda bradului
Pl]ngea un br[du\ ]n inima codrului. Tocmai
mergea pe acolo Creatorul Lumii.
Ce suspini, br[du\ule?
brad gutui Doamne, p]n[ mai ieri cre=team =i eu printre
codru ... pomi. Dar ei r]deau de conurile mele. Mi se str]ngea
inima de durere. M-am retras ]n acest desi=.
alun ... Nu mai pl]nge, br[du\ule! A=teapt[ s[ dea
alun[ con gerurile.
A sosit iarna. To\i copacii erau goi. Numai bradul
r[mase ]n haina sa verde ca o mantie de rege.
1.
Pl]ngea un br[du\ ]n inima codrului .
pl]ngea .
pl]ngea .
1 1 2 4 1 1 2 3 1 1 3
2.
3 4 2
72 2 4 3 2 3 5 2 4 3
Ge
Cine e
Mo= Ger? Ge-ta
Geor-gel
ge-me
ge-ne
geam
gea-muri
Mo= Ger
E o iarn[ cumplit[. Copacii gem speria\i de
m]nia criv[\ ului.
Georgel ]ntreab[: gerule\
Mergem la s[niu=, Geta?
S[ se mai potoleasc[ Mo= Ger.
Cine este acest mo=?
E un b[tr]n cu barb[ deas[, gene albe =i geros
plete ninse. Iarna, el coboar[ ca o s[geat[ din
mun\ii c[run\ i. Aga\[ de stre=ini \ur\uri de
sticl[. Pune poduri de cle=tar peste r]uri. Nu ger
e me=ter mai iscusit ca Mo= Ger!
1. iarn[ cumplit[ mun\i .............

barb[ ............. gene .............
plete ............. me=ter .............
2.
gem. copt a Geta cu cornuri
1
73
f
foc
fla-c[-r[
ful-gu-ie=-te
sf[-tu-ie=-te
Uf =i Ciuf
Uf
Afar[ viscole=te. Uf =i Ciuf, doi pitici dr[g[la=i,
Ciuf ocrotesc focul din vatr[.
Ce mai fulguie=te! face Uf.
foc Mai r[scole=te focul, s[ nu adoarm[! ]l sf[tuie=te
Ciuf.
oc Uite ce sc]ntei mari! se mir[ Uf.
S[ le rug[m s[ sperie viscolul!
oc Un roi de sc]ntei iese prin co=.
oc Viscolul s-a potolit. }n vatr[ focul mai arde.
1. }n vatr[, focul adoarme. 3. var

+tef[nel adoarme fericit. far
voi vile
foi v/f file
2. vine
fine
co=
74
F
Porunce=te,
F[t-Frumos!
fri-c[
fia-re
su-fe-r[
]n-frun-t[
F[t-Frumos
Vifor-R[u
F[t-Frumos 2 3
F[t-Frumos are puteri miraculoase. El st[-

p]ne=te focul. Potole=te fiarele =i ]i ferice=te pe cei 1
care sufer[. F[r[ fric[ iese ]n fa\a du=manului.

Ca un fulger, ]nfrunt[ Viforul-R[u. 4 3 5
C]nd obose=te, ]i s]nt de folos prietenii: soarele

=i luna, apa vie, f]nt]na pove=tilor, calul ]naripat, 2
firul de iarb[, fluierul fermecat.

2 3
Faptele lui s]nt frumoase. Frumos ]i este =i
sufletul.
1
1. F[t-Frumos. al e Fluierul lui

1
2. du=man moart[ iese ur]te

vie prieten bun intr[
iubire ur[ frumoase r[u
75
j
C]\i ani are
stejarul?
de-jun
ste-jar
Bu-jor
Bu-jo-rel
Stejarul lui +tefan-Vod[

j ar Bujorel e la bunici, ]n satul Cob]lnea. Dup[ micul
ste
dejun, a plecat cu bunicul la vie.
stej[ }n apropierea satului, b[iatul vede un stejar secular.
ri= Bunicule, acesta e stejarul lui +tefan-Vod[?
stej
Da, Bujorel. Cu vreo cinci sute de ani ]n urm[,

[rel
oastea Moldovei s-a luptat aprig cu t[tarii. La umbra

acestui stejar se odihneau o=tenii domnitorului.
1. stejar stejari 2.
pr[=it
bujor ... pr[jit
=oc
b[iat ...
joc =/j =ale
jale
umbr[ ... =ur[
o=tean ... jur[
76
Hai s[ ne
juc[m, copii!
Je-ni-c[
Ja-ne-ta
joa-c[
ju-c[-ri-e
bu-jori
o-braji
La joac[
joc
Jenic[ a ]mbr[cat cojocelul =i a ie=it la joac[.
Jujuc[ s-a luat din urma lui.
Copiii se jucau cu bulg[ri de nea. Obrajii lor
erau rumeni ca bujorii.
juc[rie
Hai s[ facem un omule\! a propus Jenic[.
}n scurt[ vreme, omule\ul era gata.
Vai! El tremur[ de frig! a strigat Janeta.
}i aduc imediat m[nu=i, c[ciul[ =i fular. juc[tor
1. u=or ca juc[u= ca
rumen ca deas[ ca
2. c[\el un e Jujuc[ juc[u=.

1
77
gi
Virginia,
ia acest
colier!
re-gi-n[
pa-gi-n[
gin-ga-=[
ar-gin-tii
Vir-gi-ni-a
Regina Fulgilor
Visul Virginiei
Dup[ ce a ascultat povestea de sear[, Virginia
a adormit. }n vis, dintre paginile c[r\ii cu basme,
a ap[rut Regina Fulgilor. Ea era ginga=[. Avea
gene lungi. Purta straie argintii.
Ai ni=te bijuterii at]t de frumoase! se
minun[ feti\a.
Regina i-a d[ruit Virginiei un colier sclipitor.
Apoi a disp[rut ]n negura nop\ii.
regin[
3 3 3
1. 2 2 2
2 2
1 1 1
1 3 1 3
2. gene lungi colier .........

straie ......... bijuterii .........
78
Te ajut eu,
Gina!
Gi
Gi-cu
Gi-na
min-ge
mingi
pl]n-ge
pl]ngi
A
Fapta lui Gicu
uru
l se
O feti\[ cu p[rul =aten pl]ngea pe malul unui
]nce
lac. S-a apropiat Gicu.
arc[]
Ce s-a ]nt]mplat, Gina? a ]ntrebat el. De ce
pl]ngi?
nfocia
Am sc[pat mingea ]n ap[, i-a r[spuns ea
printre lacrimi.
r
priete
Nu pl]nge! Te ajut eu! a ]ncercat Gicu s[ o

lini=teasc[. ul
n
la n
}n c]teva clipe, b[iatul a scos mingea.
ev
}\i mul\umesc, Gicu. E=ti un prieten adev[rat.

oie.
1. a Ginei. 3. ar giun
este
a lui Gicu.
ma gii
co gint
2. P[rul Ginei este =aten.
P[rul din livad[ a ]nflorit. gin legi
79
z
bar-z[
ber-ze
zi-se
spu-se Berzele
zgo-mo-tos Cezara ie=i ]n curte.
g[-l[-gi-os Bunicule, au sosit berzele! zise ea bucuroas[.
Aceste p[s[ri, Cezara, s]nt fidele locului unde
]=i fac cuibul.
Berzele p[=eau agale pe picioarele lungi. Ele
cl[mp[neau zgomotos din cioc. A=a ]i salutau pe
Berzelor, de st[p]nii casei.
unde vine
prim[vara? Dup[ ce au ref[cut cuibul, berzele s-au ridicat
] n zbor. Ele pluteau lin pe cerul limpede.
1. Berzele plutesc lin pe cerul limpede.

Apa de izvor este limpede =i rece.
sare
bucurie ... zare
2. 3. sac
bucuros zgomotos sar
s/z zac
zar
4. Barza v[zu varza, vars[ vase
Varza nu v[zu barza. varz[ vaze
80
Zmeul
Z
nostru e
grozav!
Za-ha-ri-a
Zam-fir
Z]-nel
zmeu
v[z-duh
n[z-dr[-van
zbur-dal-nic
Zmeul n[zdr[van
Zaharia a f[cut un zmeu din h]rtie colorat[.
I-a pus =i coad[ din panglici verzi. Ar[ta grozav.
Apoi i-a invitat pe Z]nel =i Zamfir ca s[ ] nal\e
zmeul ]mpreun[.
Locul cel mai potrivit e ima=ul de l]ng[
sat, zise Z]nel.
Ai dreptate, c[zu de acord Zamfir.
V]ntul zburdalnic smulse juc[ria din m]inile lui
Zaharia. Zmeul n[zdr[van plana u=or ]n v[zduh.
1. R[zvan a cump[rat un zmeu colorat.

F[t-Frumos a r[pus un zmeu fioros.
2.
zmeu zmeie zmeu zmei

81
che
pe-re-che
or-ches-tr[
bu-chet
bu-che-\el
Orchestra din p[dure
E diminea\[. Lini=tea codrului a fost ]ntrerupt[
de un pi\igoi:
Am o veste bun[! Azi, orchestra din p[dure
ne prezint[ un concert. V[ chem pe mic =i mare la
p[durice
serbare!
ure
ura
Orchestra a fost ]nt]mpinat[ cu aplauze. Graurul

d
p[d
[
]i zicea din cimpoi. Mierla c]nta la vioar[ ]n pereche

p
cu greiera=ul. Cioc]rlia interpreta o dulce melodie.

+tiu cui s[ d[ruiesc buchetul de flori! a spus
ariciul.
Dar voi =ti\i, copii?
.
1. Mierla c]nta ]n pereche cu
.
2. Cioc]rlia interpreta o dulce melodie.

Costache ]i d[ Anei un m[r dulce.
82
Che
che-ie
che-i-\[
che-mat
pe-re-che
Chei\a fermecat[
Era odat[ o fat[ de ]mp[rat frumoas[ f[r[ de
pereche. Ea a g[sit un sipe\el de aur. Ursitoarele au
spus c[ acel care ]l va descuia, o va lua de mireas[.
}ntr-o sear[, la poarta palatului a b[tut un str[in.
Chei\a ce o am e fermecat[! a spus el. Cine
a g[sit cheia
Chema\i str[inul imediat! a poruncit ]mp[ratul. de la inima
Voinicul a descuiat sipe\elul. }n el se afla un inel prin\esei?
cu pietre scumpe.
T]n[rul a pus inelul pe degetul prin\esei. Fata a
z]mbit fericit[.
1. Momentele textului: 2. cheie

Sosirea str[inului la palat
1 G[sirea sipe\elului
Bucuria prin\esei
Descoperirea inelului
83
chi
chip
Voi-chi-\a
vechi
chi-pe=i
Orheiul Vechi
C]ndva, Orheiul Vechi a fost o cetate de
ne] nvins. Domnitorul avea acolo o=teni chipe=i
=i voinici.
Odat[ au n[v[lit du=manii. Conduc[torul ce-
t[\ ii le vorbi o=tenilor:
Voinicii mei, aici vom sta ca =oimii! Nici
moartea nu ne va clinti din loc!
Voichi\a, fata conduc[torului, era frumoas[
la chip =i la suflet. Ziua ea lupta ]n r]nd cu to\i
voinicii. Noaptea se strecura ]n bisericu\[. Se
ruga pentru via\a o=tenilor =i victoria neamului.
1. Momentele textului:
N[v[lirea du=manilor
Ruga pentru victoria neamului
1 Cetatea de ne]nvins
84
Chi
Mor de
foame!
Chi-ri-ac
chi-ta-r[
chi-\[-ie
Chi\-Chi\
P[\ania lui Chi\-Chi\

E noapte. Chiriac doarme lini=tit.
Chi\-Chi\ intr[ ]n camer[. Chi\[ie de foame. Ce s[ m[n] nce?
C]t ai clipi din ochi, se ca\[r[ pe mas[. L]ng[ chitara lui Chiriac
vede un creion. Chi\-Chi\ se repede la el. Creionul ]i zice cu glas
prietenos:
+oricelule, =tiu c[ vrei s[ m[ m[n]nci. Te rog doar s[ mai
a=tep\i o clip[. Vreau s[ vezi =i tu ultimul meu desen.
Bine! Dar deseneaz[ mai repede! S]nt tare fl[m]nd!
Continu[ povestirea oral.
1. c]t ai clipi din ochi foarte repede
2. lini=tit agitat ultimul ...

prietenos ... repede ...
3. chitarechinelantichitatenorecrea\iechipa
85
ghe
ba-ghe-t[
ba-ghe-te
ve-ghe
ve-ghea-z[
An-ghel
An-ghe-li-na
O zi de odihn[
Soarele str[lucitor vegheaz[ ca ziua s[ fie fru-
moas[.
Sub bagheta nev[zut[ a unui dirijor iscusit, c]nt[
p[s[rile.
Gelu, Anghel =i Eugen se joac[ ]n curte.
gher-ghef Obosit de at]ta zbenguial[, Mot[nache s-a culcat.
+i bunica, =i ghemul ei, =i ghergheful Anghelinei
toate se odihnesc duminica.
ghe-me
1. pisic[ privighetoare soare ghem
mamifer ... raze ...
2. soare frumoas[
baghet[ str[lucitor
dirijor nev[zut[
zi iscusit
86
Ghe
Un
iepura=!
Ghe-ra-sim
Gheor-ghe
ghem
ghe-mo-toc
ve-ghea
su-pra-ve-ghea
Ghemotocul
Gheorghe =i Gherasim se ]ntorceau din cr]ng.
Deodat[, ei au z[rit un ghemotoc de bl[ni\[ alb[.
Un iepura=! zise Gheorghe. Are o l[bu\[ r[nit[!
S[ lu[m iepura=ul cu noi! }l vom supraveghea p]n[ se
va face bine.
Acas[, b[ie\ii au f[cut pentru el un culcu= c[ldu\. }l
hr[neau cu morcovi, varz[ =i frunze de salat[.
Iepura=ul a fost numit .
1. cr]ng cocolo= deodat[ observat

r[nit[ p[durice culcu= ad[post
ghemotoc v[t[mat[ z[rit brusc
2.
locuie=te satul Gelu ]n Ghetlova.
1
87
ghi
Ghi
Bine ai venit,
ghi-o-cel Ghiocel-Voinicel!
poj-ghi-\[
ghi-du=i
ghim-po=i
Ghiocelul
Un ghiocel firav str[punse pojghi\a de z[pad[. Suna din
clopo\elul s[u ginga= de r[sunau v[ile:
Fra\ilor, a sosit prim[vara!
Ghimpi=or =i Ghimpici s]nt doi arici ghidu=i. Ei au ie=it
somnoro=i din culcu=ul lor.
Nu te gr[bi, ghiocelule! au strigat aricii. Ar putea
s[ te ]nghit[ Mo= Criv[\!
Nu v[ teme\i, ghimpo=ilor! Soarele darnic a rugat
s[ vestesc sosirea prim[verii.
}ntreaga natur[ s-a trezit la via\[.
1. Momentele textului: 2. ghiocel firav

Sfatul aricilor clopo\el ......
arici ......
1 Apari\ia ghiocelului
soare ......
}nvierea naturii
88
V[ plac
ghicitorile,
copii?
ghi-ci-toa-re
ghi-ci-tori
ghioz-dan
ghioz-da-ne
Ghicitoare
Ghicitoarea-i din bunici
Cine-o =tie-i bun de ghici.
Diminea\a din cocioab[
Iese mo=ul =i ]ntreab[:
Ciugur, mugur, mugurei
Merg pe drum ]n=ir[\ei
Cu ghiozdane ]n spinare.
Cine =tie: cine-s oare?
Glum[
1. Care cuvinte s]nt rostite cel mai des de elevi
. ! ? Nu =tiu, doamn[ ]nv[\[toare
Ai dreptate, +treng[rel
2. Ghici! Covor negru pe perete Linioare, p[tr[\ele

Are cret[ =i burete. }n coperte sub\irele.
(............) (............)
89
x
ta-xi-me-tru Paza bun[ trece

primejdia rea!
ta-xi-me-trist
Ma-xim
A-le-xan-dru
Graba stric[ treaba
Alexandru se gr[bea la un meci de box.
cla-xon Mam[, plec! M[ a=teapt[ Maxim, spuse
cla-xo-n[ Alexandru.
Cei doi prieteni au ]ncercat s[ traverseze strada
]ntr-un loc interzis. Un taximetru se apropia ]n
plin[ vitez[. Taximetristul claxon[ =i fr]n[ brusc:
Copii, strada se traverseaz[ la semafor sau
pe zebr[! ]i mustr[ el.
Alexandru =i Maxim au ro=it. De ce oare?
1. La Gr[dina Zoologic[ am v[zut o zebr[.

Copiii au traversat strada pe zebr[.
2. Ochiul galben c]nd se-arat[,
St[ atent[ lumea .
Verdele c]nd str[luce=te,
Toat[ lumea se .
Deschide ochi ro=u de foc,
Toat[ lumea st[ pe .
90
Respecta\i
regulile de
circula\ie!
X
Xe-ni-a
Xe-no-fon
xi-lo-fon
sa-xo-fon
e-xi-gent
ex-ce-lent
Extraordinar!
Xenia =i Xenofon Rex, c[\elul cel dresat,
C]nt[ azi la unison: C]nd se pune pe l[trat,
Xenia la xilofon, Sare speriat Anton, xo
Xenofon la saxofon. Brusc apas[ pe claxon!
Poli\istul exigent
Are fluier excelent.
Muzican\i ca ei mai rar;
C]nt[ extraordinar!
xer
1. +oferul sare speriat =i claxoneaz[.
Alexandra pune sare ]n zeam[.
2. un ni=te toate
xilofon ................. xilofoanele
saxofon saxofoane .................
claxon ................. claxoanele
91
Evaluare
1. Cite=te textul.
O ]nt]mplare ]n codru
E diminea\[. }n codru e lini=te. P[rin\ii au plecat
dup[ m]ncare. Puii s]nt singuri ]n cuib. Ghidu=ul Cip
]ntreab[ speriat de Cirip:
Cine se aude dintre fragi?
Aoleu! E Ciripica, surioara noastr[!
Alarma\i, puii ]=i cheam[ p[rin\ii.
Codrul se umple de ciripitul p[s[rilor.
2. Alege varianta potrivit[.

C]nd are loc ac\iunea? Unde are loc ac\iunea?
seara iarna la munte ]n codru
diminea\a prim[vara la mare ]n c]mpie
3. Desparte ]n silabe cuvintele:

lini=te, ciripit, codru, cuib, surioar[, umple
4. G[se=te ]nsu=iri potrivite.

dulce r[coroas[
prim[var[ diminea\[
5. G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:

lini=te ]ntreab[
diminea\[ alarma\i
(r[spunde, g[l[gie, calmi, sear[)
92
6.
Un m[r,
Bianca.
Ce s[de=ti,
Gicule?
7. Alc[tuie=te oral un text. 2

1
4
3
93
k Ce ]nalt[ e
=coala micu\ului
koala!
ki-lo-me-tru
ki-lo-me-tri
Ni-ki-ta
ko-a-la
Micu\ul koala
Elevii privesc plan=a de la tabl[.
Vai, ce ursule\ dr[gu\! se mir[ Nikita.
Acesta nu e urs! ]l contrazice Doina.
Copii, acesta e un mamifer cu pung[, le explic[
doamna ]nv[\[toare. El se nume=te koala. Patria sa,
Australia, se afl[ la mii de kilometri. Arborele pe care
se ca\[r[ el se nume=te eucalipt. Frunzele lui s] nt
hrana preferat[ a micu\ului koala.
1. dr[gu\ copac 2. frunz

[
a explica a se uita
nz i= ]nf
arbore se uime=te fru ru
nz
a privi simpatic it
fru
se mir[ a l[muri nzu
li\[
94
Am o veste
bun[!
K
Invita\
ie
Ki-ev
Ka-ri-na
To-ki-o
A-ki-ro
Prietenie
}n vacan\[, Liceul Mihail Kog[lniceanu a g[zduit elevi din
mai multe \[ri. Copiii s-au ]mprietenit. Drago= i-a fotografiat cu
aparatul s[u Kodak.
}ntr-o zi a adus la =coal[ fotografiile f[cute. Copiii ]=i aminteau
cu drag de noii prieteni.
Aceasta e Katia din ora=ul Kiev, zise Mirela. B[iatul ] n
c[ma=[ kaki e Akiro din Tokio.
Cei doi s]nt nem\ii Karl =i Karina.
Dragi elevi, spuse doamna ]nv[\[toare. Vara aceasta =i noi
vom pleca ]n Lituania, la un liceu din ora=ul Kaunas.
Ura-a-a! S[ vin[ c]t mai repede vacan\a mare!
1. Momentele textului: 2. Proverb:
Vestea ]mbucur[toare Omul se

cunoa=te
Recunoa=terea prietenilor dup[
1 }mprietenirea copiilor prieteni.
95
yY
qQ
wW
Disneyland
Disneyland e un or[=el minunat. Aici te po\i distra al[-
turi de Mickey Mouse, Tom =i Jerry, Yoggi Bear, Woody,
Donald Duck =i alte personaje din pove=ti.
Alb[-ca-Z[pada =i cei =apte pitici te a=teapt[ ]n c[su\a lor.
Sold[\eii de plumb te studiaz[ curio=i la lumina licuricilor.
Chip, Dale =i Riquet te invit[ la o plimbare cu trenule\ ul.
Dac[ dore=ti, po\i naviga printre pira\i pe un r]u p]n[ la
Insula Aventurilor.
Vino ]n lumea copil[riei de vis!
96
Pomul ]n\elepciunii
C[l[toria ]n lumea literelor fermecate
a luat sf]r=it. Copiii s-au a=ezat sub un
pom. Privind ]n sus, au ]nm[rmurit. Pe
ramuri at]rnau literele din Abecedar.
Deodat[ frunzele pomului se leg[nar[.
P[s[rile ]ncepur[ s[ c]nte. Literele se
luar[ de m]ini =i intrar[ ]n hor[. Pomul
]n\elepciunii vorbi cu glas omenesc:
Dragi copii, ]nv[\[tura e o lumin[
ce face via\a mai senin[!
97
Alfabetul
Aa {[ ~`
arici
Ee Ff Gg
elefant fluture g]sc[
Jj Kk Ll
juc[rie kiwi lalea
Pp Qq Rr
p[un r]s
|\ Uu Vv
\ambal umbrel[ veveri\[
limbii rom`ne
Bb Cc Dd
barz[ cal delfin
Hh Ii }]
haltere inim[ ]nghe\at[
Mm Nn Oo
m[r nuf[r ochelari
Ss += Tt
soare =oarece tigru
Ww Xx Yy Zz
xilofon zebr[
Grupurile de litere
ce ci
ge
gi
ghi
ghe
che chi
100
Destinatar:
Bravo,
S[ndel! Expeditor:
101
Limba noastr[
de Alexe Mateevici
fragment
Limba noastr[-i o comoar[
}n ad]ncuri ]nfundat[,
Un =irag de piatr[ rar[
Pe mo=ie rev[rsat[.
Limba noastr[-i foc ce arde

}ntr-un neam ce f[r[ veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
102
1 Vocabular:
mo=ie aici: p[m]nt str[mo=esc, patrie;

piatr[ rar[ piatr[ pre\ioas[, scump[;
rev[rsat ]mpr[=tiat, risipit, r[sp]ndit.
2 Une=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:

limb[ avu\ie neam voinic
comoar[ grai viteaz popor
3 Une=te cuvintele cu ]n\eles opus:
moarte la= rar[ se stinge
viteaz via\[ arde deas[
4 Re\ine sensurile diferite ale cuv]ntului limb[.

Limba noastr[ e dulce ca mierea.
Limba este organul de sim\ al gustului.
Limba mare a ceasului se nume=te minutar.
...
... ...
5 G[se=te =i alte ]nsu=iri
limb[
pentru cuv]ntul limb[:
muzical[
sf]nt[
armonioas[
6 Descoper[ proverbul:
mult Vorba aduce. dulce
7 Roste=te repede =i corect:

Tot am zis =i-am zis =i-oi zice,
Dar de zis eu n-am mai zis.
Zic[ cel ce vrea s[ zic[,
Iar eu zic c[ n-am s[ zic.
103
Prim[vara
dup[ Spiridon Vangheli
Viscolea ca ]n plin[ iarn[. Casele =i-au tras c[ciuli albe pe ochi.

Vr[biile f[ceau larm[ sub strea=in[:
Are baba Dochia obraz sau nu? C]t o s[-=i mai scuture
cojoacele peste sat?
M[ duc eu s[ caut Prim[vara! zise un porumbel. Poate
s-a r[t[cit pe undeva.
Porumbelul a ]nghi\it un gr[unte =i a pornit la drum. }nnopta
pe unde putea. Cum se lumina, zbura mai departe.
A patra zi a cobor]t l]ng[ un r]u.
Tu e=ti, Prim[var[? a ]ntrebat porumbelul.
Eu.
Ce faci aici?
Scot r]ul de sub ghea\[. Iarna l-a
\inut sub lac[t.
Dar unde s]nt p[s[rile tale?
Vin din urm[
104
1 R[spunde la ]ntreb[ri:
De ce erau sup[rate vr[biile?
Cine a pornit ]n c[utarea Prim[verii?
Unde a ]nt]lnit porumbelul Prim[vara?
2 G[se=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:
zise sosesc
larm[ spulber[
viscole=te g]lceav[
vin spuse
3 G[se=te explica\ia potrivit[:
]n plin[ iarn[ casele s-au acoperit

cu z[pad[
scot r]ul de sub ghea\[
]n toiul iernii
casele =i-au tras
c[ciuli albe pe ochi prim[vara dezghea\[ r]ul
4 Desparte ]n silabe cuvintele:

larm[ porumbel prim[var[
Dochia gr[unte vr[biile
5 Aten\ie! Un cuv]nt poate avea mai multe ]n\elesuri.
La micul dejun, George Mama are ochi alba=tri

a m]ncat un ochi cu =unc[. ca floarea de nu-m[-uita.
Mingea a Un ochi al
nimerit ]ntr-un ma=inii de g[tit
ochi de geam. s-a defectat.
105
O carte
de Constantin Dragomir
O carte aleas[
E ca o cas[
Cu multe neamuri,
P[s[ri pe ramuri.
O carte rar[
E o comoar[.
Cine-o g[se=te,
Se-mbog[\e=te.
O carte este
Ca o poveste,
Cine-o cite=te,
Acela cre=te.
Cine-o cinste=te,
Se-nnemure=te
Cu omenia,
Cu ve=nicia.
106
1 Vocabular:
comoar[ avere, avu\ie;

ve=nicie vecie, eternitate.
2 Completeaz[ propozi\iile:
O carte aleas[ e ca o .
O carte rar[ e o .
O carte este ca o .
3 Completeaz[ urm]nd modelul de mai jos:
comoar[ comori; neamuri neam;
carte ; ramuri ;
cas[ ; p[s[ri .
4
Ce ne ]nva\[ o carte?
Ghici!
Cartea ne ]nva\[: Are foi =i nu e pom,
s[ facem fapte bune; }\i vorbe=te ca un om.
s[ iubim adev[rul =i frumosul; +i cu c]t o ]ndr[ge=ti
s[ ne purt[m cuviincios; Tot mai mult o folose=ti.
s[ ne cinstim neamul; (...)
......................... .
Folose=te c[r\ile,
dar p[streaz[-le =i
5 Ce reprezint[ cartea pentru tine? pentru al\ii!
Pentru mine, cartea reprezint[:
o comoar[ de ]n\elepciune;
un prieten devotat;
un bun sf[tuitor;
......................... .
107
Unirea face puterea
folclor
Un tat[ avea mai mul\i feciori. }ntre ei intrase o
mare ne]n\elegere. Ca s[-i ]mpace, tat[l a luat c]teva
nuiele. Le-a legat ]ntr-un m[nunchi, pe care l-a dat
fiec[rui fiu pe r]nd:
S[ vedem cine ]l fr]nge!
Feciorii nu au putut rupe m[nunchiul.
Atunci, tat[l l-a dezlegat. El a dat fiec[ruia c]te o
nuia. F[r[ nici o greutate, feciorii au rupt nuielele.
S[ v[ fie de ]nv[\[tur[, dragii mei! a zis tata. C]t
timp s]nte\i ]mpreun[, nimeni nu v[ poate face nici un
r[u. Dac[ nu ve\i fi uni\i, ve\i c[dea prad[ du=manilor.
108
10
1 08
1 Vocabular:
ne]n\elegere dezacord, conflict;

nuia vergea, varg[;
m[nunchi aici: leg[tur[ de nuiele.
Ce voia s[-i ]nve\e tat[l pe feciorii s[i?
La ce ]ncerc[ri au fost supu=i ei?
Ce pova\[ ai aflat?
3 G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:

ne]n\elegere bine
unire prieten
du=man dezbinare
r[u ]n\elegere
4 Ce sfat le-a dat tat[l feciorilor s[i?

s[ fie uni\i; s[ se ajute reciproc;
s[ se du=m[neasc[; s[ fie o familie.
5
G[se=te ]nsu=irile ce se potrivesc b[tr]nului:
ne]n\elept conving[tor
pov[\uitor egoist
fac multe sarcina M]ini u=oar[.
109
Greierul =i furnica
de Alexandru Donici
Greierul ]n desf[tare,
Trec]nd vara cu c]ntare,
Deodat[ se treze=te
C[ afar[ viscole=te,
Iar el de m]ncat nu are.
La vecina sa furnic[
Alerg]nd, cu lacrimi pic[
+i se roag[ s[-i ajute,
Cu hran[ s[-l ]mprumute,
Ca de foame s[ nu moar[,
Numai p]n la prim[var[.
Furnica l-a ascultat,
Dar a=a l-a ]ntrebat:
Vara, c]nd eu adunam,
Tu ce f[ceai?
Eu c]ntam
}n petrecere cu to\i.
Ai c]ntat? }mi pare bine.
Acum joac[, dac[ po\i,
Iar la var[ f[ ca mine.
110
1 Vocabular:
desf[tare aici: petrecere, veselie.
Ce a f[cut greierul toat[ vara? Dar furnica?
Ce s-a ]nt]mplat cu veselul greiera= ]n timpul iernii?
Ce a ]nv[\at el din aceast[ ]nt]mplare?
3 Cine poate fi?
trist neobosit[
str]ng[toare lene=
fl[m]nd nec[jit
mic[ harnic[
nep[s[tor grijulie
4 Re\ine sensurile diferite ale cuv]ntului var[.

Vara se coc cire=ele.
Vara mea locuie=te la Bucure=ti.
vara iarna }n\eleptul face c[ru\[. ]=i sanie =i
6 Joc: Tu e=ti furnica,

iar colegul t[u este
greiera=ul.
Ce sf[turi ]i po\i da?
111
Ciubo\elele ogarului
dup[ C[lin Gruia
Odat[, iepurele pornise la iarmaroc s[-=i
cumpere ceva de ]nc[l\at. Pe o potec[ se ]nt]lni
cu ogarul. El purta ciubo\ele noi-nou\ e.
C]t ai dat pe ]nc[l\[ri?
Doi galbeni.
M[ duc s[-mi iau =i eu ciubo\ele de la
iarmaroc.
Merg =i eu ]ncolo. Ciubo\ele s]nt, numai
bani s[ ai!
Am exact doi galbeni.
Au mers ei, au mers, p]n[ a ]nnoptat.
Hai s[ tragem la Hanul Ursului, cum[t-
re! propuse ogarul.
Mo= Martin ]i osp[t[ cu tot ce avu mai bun.
Iepurele gust[ o buc[\ic[ de pl[cint[. Ogarul
]ns[ m]nca de-i trosneau f[lcile.
112
1
Vocabular:
potec[ c[rare;
ogar c]ine de v]n[toare;
galben aici: moned[ de aur;
han local unde se pot ad[posti peste noapte drume\ii.
Unde mergea iepura=ul?
Ce dorea el s[-=i cumpere?
Cu cine s-a ]nt]lnit iepurele?
Unde au tras drume\ii peste noapte?
3 Alege explica\ia potrivit[:
m]nca f[r[ poft[
m]nca de-i trosneau f[lcile
m]nca lacom
4
G[se=te ]nsu=iri potrivite:
credul fl[m]nd
5 Dezmiard[ cuvintele urm]nd modelul propus:

ciubote ciubo\ele; ban ;
iepure ; bucat[ ;
urs ; pl[cint[ .
6 Formeaz[ cuvinte urm]nd modelul:

]n noapte ]nnoptat; ]n nod ..............;
]n negru ..............; ]n nor .............. .
113
Ciubo\elele ogarului
continuare
Hangiul se apropie de cei doi drume\i =i le zise:
A\i m]ncat de doi galbeni.
Ogarul c[ut[ prin buzunare, dar nu g[si nici un ban.
Am uitat punga acas[. Pl[te=te dumneata, cum[tre!
Cum? Eu n-am m]ncat mai nimic! Dac[ pl[tesc, r[m]n descul\.
Ursul ]=i ie=i din fire:
Pl[ti\i, c[ altfel am eu ac de cojocul vostru!...
De fric[, iepurele pl[ti.
Ogarul se culc[ =i adormi f[r[ grij[. Iepurele ]ncepu s[ pl]ng[.
Cum de se l[sase p[c[lit? Deodat[, mintea i se lumin[. }nc[l\[
ciubo\elele ogarului =i ie=i tiptil afar[.
Spre ziu[, ogarul se trezi. Pricepu imediat ce s-a ]nt]mplat. Porni
iute pe urmele iepura=ului s[-=i
caute ciubo\elele.
Pe urecheatul din poveste nu
l-a putut prinde. Dar de atunci,
cum vede un iepure, ogarul se
ia dup[ el.
114
Cine trebuia s[ pl[teasc[ pentru m]ncare?
De ce a pl[tit iepura=ul?
Cum =i-a f[cut iepura=ul dreptate?
2 Alege explica\ia potrivit[:
]=i ie=i din fire ]n\elese ce trebuie s[ fac[
am eu ac se m]nie
de cojocul vostru
g[sesc mijloace
mintea i se lumin[ de a v[ pedepsi
3 G[se=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:

c[rare t]rg p[c[lit a servi
iarmaroc c[l[tor a osp[ta pe furi=
drume\ potec[ tiptil ]n=elat
4 Continu[ =irurile:
fiin\e: hangiu, drume\, ................;
lucruri: cojoc, pung[, ................. .
5 Continu[ enun\urile:
Ogarul fuge mereu dup[ ... .
Judecata iepurelui a fost ... .
=i fapt[ r[splat[. Dup[

+i hangiul, =i hangi\a
Au un han c]t un an.
115
C]ntec de
prim[var[
de +t. O. Iosif
}nfloresc gr[dinile,
Ceru-i ca oglinda.
Prin livezi albinele
+i-au pornit colinda.
C]nt[ cioc]rliile
Imn de veselie,
Fluturii cu miile
Joac[ pe c]mpie.
Joac[ fete =i b[ie\i

Hora-n b[t[tur[.
Ah, de ce n-am zece vie\i
S[ te c]nt, natur[!
116
1 Vocabular:
a colinda aici: a umbla din loc ]n loc;

imn c]ntec de slav[;
b[t[tur[ aici: teren b[t[torit.
2 Ce schimb[ri au loc ]n natur[ prim[vara?
Ceru-i ca oglinda zboar[ din floare

]n floare
albinele =i-au
pornit colinda este senin
poetul regret[ c[ via\a
C]nt[ cioc]rliile
e at]t de scurt[ =i nu
Imn de veselie
va reu=i s[ c]nte natura
Ah, de ce n-am zece vie\i prosl[vesc frumuse\ea
S[ te c]nt, natur[! naturii
4 Cine vorbe=te?
Ce gustos
e nectarul
Ghici!
florilor! Din flori picuri de dulcea\[
Str]nge dis-de-diminea\[.
Vreau
s[ zbor p]n[ (...)
la soare!
5 Completeaz[ urm]nd modelul de mai jos:

albin[ albine albinele;
fat[ ;
hor[ .
6 Ce s-ar ]nt]mpla dac[ nu ar ]nflori gr[dinile, livezile?
117
Cioc]rlia
dup[ Ion Ag`rbiceanu
Soarele s-a ]n[l\at biruitor pe cerul senin. Un b[ie\a= se

gr[bea s[ ias[ cu oile la p[scut. Deodat[, deslu=i un ciripit. Apoi
v[zu =i o rotire ]n v[zduh. Un z]mbet larg ap[ru pe fa\a sa.
Cioc]rlia! strig[ el bucuros. C]nt[ cioc]rlia!
L[s[ oile ]n lunc[ =i alerg[ la cel mai apropiat plug:
B[di\[, ai auzit cioc]rlia?
Unde, m[i Iona=? ]ntreb[ un plugar.
Acolo, unde pasc oile mele.
Tu cuno=ti c]ntecul cioc]rliei?
Cum s[ nu-l cunosc?
Dac[ e a=a, a sosit prim[vara!
Era chiar vremea.
Auzi? Uite una! Uite ]nc[ una!
Ba s]nt trei!
Iona= nu mai =tia dup[ care s[
priveasc[. De bucurie, c]\iva b[ie-
\ a=i ]=i zv]rlir[ c[ciulile ]n sus.
118
1 Vocabular:
lunc[ =es de-a lungul unei ape;

v[zduh aer;
a deslu=i aici: a auzi.
Ce a observat b[ie\a=ul?
Cui i-a spus el bucuria?
Ce anotimp a sosit ]n \ar[?
3 Completeaz[ urm]nd modelul:

]n[l\ime ]n[l\imi ]n[l\imile;
cioc]rlie ;
c[ciul[ .
4 Aten\ie! Un cuv]nt poate avea mai multe ]n\elesuri.
fa\[:
5 Formeaz[ propozi\ii:
Cioc]rlia au ]mp]nzit duios.
Florile c]nt[ c]mpul.
Caisul ar[ gr[dinile.
Oile se impodobise pe ima=.
Tractoarele pasc cu flori.
6 Improvizeaz[ un mic dialog ]ntre cioc]rlie

=i b[ie\a=.
119
Tu, iarb[, tot ai mam[?
de Grigore Vieru
Tu, iarb[, tot ai mam[?

De ai, de bun[ seam[,
Atunci c]nd ]nverze=ti,
De ea ]\i aminte=ti.
Tu, floare, tot ai mam[?

Atunci c]nd ]nflore=ti,
Tu, steau[, tot ai mam[?

Atunci c]nd te ive=ti,
120
1 Cui ]i este dedicat[ aceast[ poezie?
ierbii florii stelei mamei
Ce sentimente exprim[ poetul fa\[ de mam[?

dragoste dispre\ admira\ie
simpatie stim[ ur[
2 G[se=te =i alte ]nsu=iri pentru cuvintele propuse:

mam[ ]n\eleapt[, grijulie, , ;
iarb[ fraged[, mustoas[, , ;
floare parfumat[, ginga=[, , ;
stea str[lucitoare, mare, , .
3 Ordoneaz[ cuvintele ]n propozi\ie:

mamei zidesc fericirea M]inile noastr[.
4 Alc[tuie=te oral propozi\ii cu fiecare cuv]nt.

]nflorit
ori
ie [r
nfl
lor
a]
flor ic[
f
[re ic
as[ floare flor
mamei nu
Ascult[
tale. tat[lui
uita pove\ele
]nv[\[tura
t[u
=i
121
M[rinimie
dup[ Emil G]rleanu
Cocost]rcul s-a sculat cu noaptea ]n cap. A

intrat ]n balt[. Pe picioarele lungi, trupul lui se
leag[n[ agale. R[coarea ]l ]nc]nt[.
Deodat[ se opre=te. Pe frunza unui nuf[r, o
broscu\[ se bucur[ =i ea de frumuse\ea dimine\ii.
C]nd l-a v[zut, biata broscu\[ a ]ncremenit. Cu
ochi mari se uit[ la cumplitul du=man.
Cocost]rcul o vede. Dar diminea\a e m[rini-
mos. Ridic[ piciorul, o p[=e=te =i trece m[re\
mai departe.
Broscu\ei nu-i vine s[ cread[. De bucurie,
sare pe o alt[ frunz[. Apoi, ea, cea dint]i, taie
t[cerea dimine\ii:
Oaac!
122
1 Vocabular:
m[rinimie bun[tate, bun[voin\[;

a ]ncremeni a nu putea face nici o mi=care, a ]mpietri.
}n ce moment al zilei are loc ]nt]mplarea?
Ce a z[rit cocost]rcul pe frunza unui nuf[r?
De ce cocost]rcul n-a m]ncat broscu\a?
3 Ordoneaz[ momentele textului:
Bucuria broscu\ei
}nt]lnirea cu broscu\a
Cocost]rcul la balt[
M[rinimia cocost]rcului
a intrat ziua du=man triste\e
lungi egoist departe prieten
noaptea a ie=it coboar[ aproape
m[rinimos scurte bucurie ridic[
5 Alege din text ac\iuni ce se potrivesc:
s-a sculat se bucur[
6 Aten\ie! Un cuv]nt poate avea mai multe

]n\elesuri.
Broasca a Lia a uitat cheia

s[rit ]n ap[. ] n broasca u=ii.
123
Cu penetul
ca sideful
de Mihai Eminescu
Cu penetul ca sideful
Str[luce=te-o porumbi\[,
Cu c[p=orul sub arip[
Adormit[ sub o vi\[.
+i t[cere e afar[,
Lumineaz[ aer, stele.
Mut[-i noaptea, numai r]ul
Se fr[m]nt[-n pietricele.
124
1 Vocabular:
penet totalitatea penelor unei p[s[ri; penaj;

sidef materie alb[, lucioas[, care formeaz[ stratul
interior al unor scoici.

t[cere se ]ntunec[
noapte zgomot
se lumineaz[ ]n[untru
afar[ zi
Mut[-i noaptea cu penele albe,

str[lucitoare
r]ul se fr[m] nt[ r]ul curge ]ntruna =i

tulbur[ t[cerea nop\ii
Cu penetul ca sideful noaptea este t[cut[
4 Dezmiard[ cuvintele:
arip[ aripioar[; r]u ;
stea ; cap .
piatr[ pietrar pietricic[
]mpietrit pietr[rie pietroi
125
Vr[biu\a uituc[
dup[ Leo Butnaru
La ziua de na=tere a ariciului, au venit
mai mul\i oaspe\i dec]t la cea a vulpii,
deoarece el e cuminte =i prietenos. Fiecare
invitat i-a adus c]te un dar.
C]nd veni r]ndul vr[biu\ei s[ ]nm]neze
cadoul, ea zise:
Drag[ Aricic[, ghici ce am aici? Nu
=tii! O pereche de cipici!
Desf[c]nd o frunz[ de brusture, vr[biu\a
scoase cipicii ]mpleti\i din paie. E-he-he!
Oaspe\ii au prins a r]de, iar ari ciul a ro=it
p]n[ ]n v]rfule\ele ghimpilor s[i. Vr[biu\a
]ns[ nu pricepea nimic. Se mai suce=te, se
mai ]nv]rte=te =i, deodat[, se love=te cu
aripioara peste frunte.
Cum de-am uitat? se ]ntreb[
ea. Ariciul are patru picioru=e, nu
dou[, ca noi, vr[biu\ele. Trebuia s[
]mpletesc ]nc[ o pereche de cipici!
126
1 Vocabular:
cipici papuci confec\iona\i din stof[ sau ]mpleti\i din l]n[;

brusture plant[ cu frunze mari =i late.
De ce la ziua de na=tere a ariciului au venit foarte mul\i
oaspe\i?
Ce i-a d[ruit vr[biu\a s[rb[toritului?
Ce uitase p[s[rica?
cuminte totul a r]de a r[spunde
mul\i obraznic a uita a-=i aminti
nimic pu\ini a ]ntreba a pl]nge
v]rf v]rfule\; picior ;
vulpe ; arip[ ;
frunz[ ; zi .
5 Ce cadouri i-au adus ceilal\i invita\i lui Aricic[?

Un r]s s-a luat la ]ntrecere cu alt r]s, care a r]s
mai mult dec]t primul r]s.
127
Ho\ul
dup[ Tudor Arghezi
}n cutia cu p[l[rii vechi sta un urs de cati-
fea. Ursul fura bomboane, ciocolat[, dulcea\ [,
fructe. C]nd t[tu\u aducea o cutie cu lucruri
dulci, ursul golea numaidec]t cutia.
Cine a m]ncat ciocolata, copii?
Ursul! r[spundea b[iatul.
Dar bomboanele?
Ursul! r[spundeau fata =i b[iatul.
}l v[zuser[ am]ndoi. L-au prins de c]teva ori cu dul-
ciurile ]n bra\e, fugind sub canapea.
A=a s-a f[cut c[ am trimis ursul ]n pod. }ns[ el fura
=i de acolo. Venea din pod. De copii, ursul nu voia s[ se
fereasc[. }n pod, ]nv[\ase de la urs s[ m[n]nce zah[r
=i mielul cu p[rul cre\.
}ntr-o zi, t[tu\u se va pune la p]nd[, chiar ]n dulap.
C]nd ursul =i mielul vor veni s[ se ]nfrupte, ]l vor g[si
pe t[tu\u ]ntre borcane. +i atunci nu =tiu cine va fugi
mai repede speriat: mielul, ursul sau t[tu\u.
128
1 Vocabular:
catifea \es[tur[ fin[; aici: bl[ni\[ moale;

a se ]nfrupta aici: a gusta ceva delicios.
Unde locuia ursul de catifea?
Cine m]nca dulciurile?
Cum a fost pedepsit ursul?
De ce t[tu\u se pref[cea c[ nu =tia cine e ho\ul?
3 Formeaz[ compara\ii:
bl]nd ca un
greoi ca un
fl[m]nd ca un
fricos ca un

vechi aici niciodat[ a umple
acolo pleac[ a goli a pierde
vine noi a g[si mereu
5 Desparte ]n silabe cuvintele:

bomboane miel r[spundea
dulcea\[ b[iat mirosea
ciocolat[ tat[ ]nv[\ase
129
G[urile
folclor
Tr[ia pe lume un omulean. El
avea un fecior neascult[tor. }n loc
s[-l pedepseasc[ la fiece fapt[ necu-
viincioas[, tat[l b[tea un cui ]n u=[.
Cur] nd, ea se umplu de cuie.
}ntr-o zi, feciorul ]=i ispiti p[rin-
tele:
Tat[, ce-i cu u=a noastr[? De
ce-i numai cuie?
Acestea s]nt faptele tale, b[iete.
La fiecare fapt[ necuviincioas[, b[-
team un cui ]n u=[.
Am s[ le scot cu un cle=te, zise
hot[r] t b[iatul.
Fie voia ta. }ns[, la fiecare cui
scos, va trebui s[ faci o fapt[ bun[.
Bine, tat[, a=a voi face!
}n c]\iva ani u=a se cur[\[.
B[iatul alerg[ ]ntr-un suflet la
tat[l s[u.
Tat[, n-a mai r[mas nici un cui
]n u=[!
P[rintele ]i zise oft]nd:
De scos le-ai scos, dragul tatei.
Dar g[urile?
130
1 Vocabular:
a ispiti aici: a ]ntreba;

necuviincioas[ lipsit[ de respect, obraznic[;
aici: fapt[ rea.
Cum era fiul?
Cum a reu=it tat[l s[ schimbe comportarea fiului?
Ce a ]n\eles b[iatul?
3 G[se=te cuvinte cu ]n\eles opus:
necuviincios cuviincios
lene= ...
neascult[tor ...
r[ut[cios ...
4 Poveste=te despre o fapt[ bun[ f[cut[ de tine.
5 Descoper[ proverbul: te
roade, 3 =
n oa
Pomul cu
1
iar
2 fapte.
se
du
p[ omul
dup[
Copii,
numai fiind harnici =i
ascult[tori ve\i deveni
m]ndria p[rin\ilor!
131
P[\ania ursului cafeniu
dup[ Vladimir Colin
Un urs cafeniu s-a r[t[cit odat[ printre ur=ii albi de la
Polul Nord.
Un urs murdar! chicoteau focile.
M-am sp[lat chiar azi-diminea\[! le spuse Martin.
Dar focile nu-l crezur[. Sup[rat, Martin plec[. El se
] nt]lni cu ni=te ur=i albi.
Cine-i ur]tul [sta? ]ntreb[ cu dispre\ unul dintre ei.
Martin ]ncepu s[ pl]ng[.
De ce pl]ngi? se interes[ o mors[.
Cum s[ nu pl]ng? To\i r]d de mine!
Morsa ]i spuse:
Nu mai pl]nge! S[pune=te-te bine din cap p]n[ ]n
picioare!
Cur]nd, blana lui Martin era plin[ de cl[buci str[lucitori.
132
1 Vocabular:
p[\anie aici: ]nt]mplare, peripe\ie;

a chicoti a r]de pe ascuns;
cl[buci spum[ f[cut[ de s[punul amestecat cu ap[;
dispre\ lips[ de stim[.
Cine s-a r[t[cit printre ur=ii de la Polul Nord?
De ce r]deau animalele de Martin?
Ce l-a ]ndemnat morsa s[ fac[?

nord curat pl]nge jos
murdar frumos to\i r]de
ur]t sud sus nimeni
ap[ ap=oar[; blan[ ;
glas ; urs ;
s[pun ; pui .
5
Cum se nume=te
ad[postul
ursului?
133
P[\ania ursului cafeniu
continuare
Vai! Ce urs frumos! strig[ un urs alb.
Ce blan[ alb[ are! se minunar[ =i ceilal\i.
Fericit, Martin ]ncepu s[ se joace cu ur=ii cei albi.
Deodat[, un munte de ghea\[ se apropie de sloiul pe care
se jucau ei. Ur=ii cei albi s[rir[ ]n ap[. Neobi=nuit cu via\a
de la Polul Nord, Martin r[mase pe sloi. C]nd ]n\elese ce
primejdie ]l p]nde=te, auzi glasul speriat al unei ursoaice:
Puiul meu a r[mas pe sloi!
De=i era r[nit de suli\ele de ghea\[, Martin lu[ puiul ]n
bra\e =i s[ri cu el ]n ap[. Cl[bucii de s[pun se topir[. Ursul
deveni din nou cafeniu.
E=ti un urs bun =i viteaz! spuse ur-
soaica. }\i mul\umesc, Martin. Nu blana
]l face pe urs, ci fapta lui.
134
1 Vocabular:
sloi bucat[ de ghea\[ care plute=te pe ap[;

primejdie pericol;
]l p]nde=te aici: ]l a=teapt[.
Unde se jucau ur=ii?
Ce primejdie ]i p]ndea?
De ce r[mase Martin pe sloi?
Ce fapt[ a s[v]r=it Martin?
Ce i-a spus ursoaica?
3 Completeaz[ conform modelului:
u unire, umbr[, , ;
r rodie, roi, , ;
s sloi, soare, , .
4 Une=te cuvintele cu ]n\eles opus:

fericit negru ]nsp[im]ntat ur]t
alb r[u viteaz calm
bun nefericit frumos la=
5 Proverb:
Nu judeca omul dup[ cuvinte, ci dup[ fapte.
135
Moldova
|ara mea, Moldova, este locul cel mai frumos,
cel mai drag =i cel mai scump. Aici m-am n[scut
=i tot aici s]nt r[d[cinile mele: str[mo=ii, bunicii
=i p[rin\ii mei.
De la Naslavcea la Giurgiule=ti r[m]i fermecat
de frumuse\ea dealurilor acoperite de vii =i
livezi, a codrilor seculari =i a c]mpiilor ]ntinse.
Vestit[ este Moldova prin p[m]ntul ei rodnic.
Cea mai mare bog[\ie a \[rii s]nt oamenii.
Satele noastre s]nt un tezaur de credin\[, de
frumoase tradi\ii =i obiceiuri.
Chi=in[ul, capitala \[rii, este un ora= cu
case moderne, cu str[zi largi =i numeroase
monumente.
Iube=te-\i patria, copile! Este tot ce avem
mai scump.
136
1 Vocabular:
Naslavcea localitatea cea mai nordic[ din Moldova;

Giurgiule=ti localitatea cea mai sudic[ din Moldova;
tezaur totalitatea bunurilor spirituale ale unui popor;
modern care este nou, actual.

Moldova, moldovean, moldoveanc[, moldovenesc.
3 Re\ine!
Stema =i drapelul s]nt simbolurile statului.
4 Care e p[rerea ta: poate omul s[ tr[iasc[ f[r[ patrie?
5 Ce sentiment ]l leag[ pe om de patrie?

m]ndrie ur[
iubire dor
6 Memoreaz[ versurile:
Cine a v[zut vreodat[,
Cine a v[zut
Pui s[ nu-=i iubeasc[ mama
Care l-a crescut?
Mai frumos dec]t p[m]ntul
Din str[mo=i ce-l ai
Este vreun alt plai pe lume,
Este vreun alt plai?
(Vasile Romanciuc, Patria)
137
Europa Unit[
D[nu\ r[sfoie=te curios atlasul.
Vai, ce drapel frumos, tat[! exclam[ el.
O hor[ de stele pe cerul albastru!
Acesta e drapelul Europei Unite, alc[tuit[
din mai multe \[ri. Republica Moldova se afl[
aproape ]n inima continentului Europa. At]t
noi, c]t =i str[bunii no=tri ne-am n[scut aici.
Deci, s]ntem europeni?
Da, fiule. |ara noastr[, deocamdat[, nu
face parte din Uniunea European[. Legile ei
] ns[ ne ajut[ =i pe noi. Europa Unit[ ap[r[
omul, natura, pacea =i copil[ria.
138
1 Vocabular:
remarcabile deosebite, ]nsemnate;

atlas colec\ie de h[r\i geografice;
continent ]ntindere mare de uscat, m[rginit[
de m[ri =i oceane.
2 +tii oare c[?

Ziua Europei se s[rb[tore=te pe data de 9 mai.
Drapelul Consiliului Europei este albastru ca cerul. Pe
el este un cerc format din 12 stele. Ele reprezint[ unitatea
popoarelor Europei. Num[rul 12 este simbolul perfec\iunii.
Moneda unic[ european[ este Euro.
3 G[se=te propozi\ia ]n care cuv]ntul inim[ are sens

neobi=nuit.
Republica Moldova se afl[ aproape ]n inima Europei.
Inima lui D[nu\ a tres[ltat de bucurie.
4 Nu confunda cuvintele atlas =i atlaz!

atlaz \es[tur[ lucioas[ pe o singur[ fa\[.
Completeaz[ cu unul din cuvintele de mai sus:
Elena =i-a cump[rat din libr[rie un .
Croitorul a cusut o fa\[ de plapum[ din
de culoare verde.
5 Descoper[ proverbul.
st[ unire }n puterea.
139
Evaluare FINAL{
1. Cite=te textul.
Greierul =i furnica
Un greier fl[m]nd a cerut c]teva boabe de la furnic[.
De ce nu ai adunat din var[, frate? a ]ntrebat ea.
Nu am avut timp, a r[spuns greiera=ul. Am c]ntat
la chitar[.
Furnica a vorbit a=a:
Toat[ vara ai c]ntat? Acum joac[ dac[ po\i!
2. R[spunde la ]ntreb[ri:
Cine a cerut c]teva boabe de la furnic[?
Ce a f[cut greiera=ul toat[ vara?
3. Alc[tuie=te dou[ propozi\ii cu diferite sensuri ale cuv]ntului

var[.
4. G[se=te c]te dou[ ]nsu=iri pentru fiecare personaj din text.
5. Scrie cuvintele cu ]n\eles opus:

fl[m]nd ; a r]de ;
var[ .; a vorbi .. .
6. Descoper[ proverbul.
de Munca aur. br[\ar[ e

1
140
Adio, drag Abecedar!
de Ion Had`rc[
Tremur[-n vreme parc[ s-ar teme
Ultima fil[ din calendar,
C[ m-a= gr[bi s-o rup mai devreme:
Dincolo-n noul an m[ a=teapt[
C[r\i minunate, harnice, dar
Pa=ii spre ele cine-mi ]ndreapt[?
Tot mai retras departe-n unghere,
Bunul meu scump prieten =colar
Parc[ mi-ar cere o revedere
R[m]i cu bine,
clasa ]nt]i!
141
Mic dic\ionar
A G
alarmat nelini=tit, ]ngrijorat, alertat a g[zdui a primi pe cineva ]n cas[ pentru
aventur[ ac\iune ]ndr[znea\[ =i riscant[ o anumit[ vreme
B ghemotoc cocolo=, bo\, mototol, ghem
gherghef cadru de lemn sau de metal pe
baghet[ be\i=or, nuielu=[, v[rgu\[
care se ]ntinde o \es[tur[ pentru a fi
basm poveste
brodat[; \es[tura de pe acest cadru
brusc pe nea=teptate, dintr-odat[
ghidu= pozna=, =trengar, glume\, comic
buzdugan m[ciuc[ sau ghioag[ de fier,
ginga= firav, pl[p]nd
folosit[ ]n vechime ca unealt[ de lupt[
g]rl[ ap[ curg[toare mic[
C
H
cariat g[urit de o carie; stricat
hain r[u la inim[, f[r[ mil[, crud, haps]n
c[runt care are fire de p[r alb
hamac p]nz[ sau plas[ care se ]ntinde
chipe= ar[tos, frumos, m]ndru
orizontal ]ntre doi st]lpi =i serve=te ca
clarinet instrument muzical de suflat,
pat mobil sau ca leag[n
f[cut din lemn ]n form[ de tub cu g[uri
cle=tar cristal hangiu st[p]nul unui han
coal[ foaie de h]rtie (alb[ sau colorat[) hoinar persoan[ care umbl[ mult =i f[r[
cocioab[ bojdeuc[, colib[ adres[
colier =irag, salb[ din pietre scumpe ho\oman =trengar, pozna=
criv[\ v]nt puternic =i rece I
cros curs[ sportiv[ de alergare iesle jgheab ]n care se d[ m]ncare vitelor
crudit[\i fructe, legume, verde\uri proaspete ima= p[=une
a cl[mp[ni a produce un zgomot cu aripile a interveni a intra ]n vorb[
a claxona a semnaliza sonor (cu claxonul) iscusit ]ndem]natic, abil, priceput,
D ingenios
doin[ poezie popular[, care exprim[ un inamic du=man, vr[jma=
sentiment de dor, de revolt[, de dragos- }
te, fiind ]nso\it[, de obicei, de o melodie ]naripat plin de elan, av]ntat, ]nsufle\it
adecvat[ a ]ndemna a stimula, a ]ncuraja, a sus\ine
dragon monstru fabulos a ]ndruma a c[l[uzi, a ghida, a dirija
duios m]ng]ietor, bl]nd, ginga= a ]nfrunta a \ine piept, a rezista
duio=ie sim\ire ginga=[, delicat[ a ]nm[rmuri a ]ncremeni, a ]nlemni,
dumbrav[ p[dure t]n[r[ =i nu prea deas[
a ]mpietri de fric[, de groaz[, de uimire
E
K
eucalipt arbore gigant, din frunzele =i
kaki culoare galben[-cafenie cu nuan\e
scoar\ a c[ruia se extrage ulei, folosit ]n
verzui
farmacie =i ]n parfumerie
Kiev capitala Ucrainei
excelent admirabil, minunat, ]nc]nt[tor,
superb L
exigent sever, preten\ios, riguros lan suprafa\[ de teren agricol sem[nat[
f cu acela=i fel de plante
fidel statornic, devotat, credincios l[icer covor \[r[nesc de l]n[
a fr]na a ]ncetini sau a opri mersul unui l[utar muzicant popular care c]nt[ la un
vehicul cu ajutorul fr]nei instrument cu coarde; scripcar
142
legend[ povestire ]n proz[ sau ]n versuri R
care con\ine elemente fantastice sau mira- renume nume bun, faim[, prestigiu
culoase, prin care se explic[ un fapt real
lin 1. domol, lini=tit, potolit; 2. pe=te cu S
solzi m[run\i care tr[ie=te ]n b[l\i cu apa saxofon instrument muzical de suflat
limpede scut obiect de ap[rare, ocrotire
lunc[ z[voi, vale secular care dureaz[ mai multe secole
M
sipe\el l[di\[ din lemn cu capac ]n care se
p[streaz[ obiecte de valoare
mamifer animal care are corpul aco- str[bun str[mo=esc, str[vechi
perit cu p[r, na=te pui =i ]i hr[ne=te cu a supraveghea a observa, a p[zi, a urm[ri
laptele s[u
a susura a produce un zgomot lin, u=or,
mantie hain[ ca o pelerin[ lung[ =i larg[
monoton =i continuu
care se ]mbrac[ peste celelalte haine
meci ]ntrecere sportiv[ ]ntre dou[ echipe {
mierl[ pas[re c]nt[toare de p[dure =aten castaniu
miraculos supranatural, uimitor, =oim pas[re r[pitoare; figurat: om viteaz,
extraordinar curajos, seme\
mister tain[, secret, enigm[ =ur[ construc\ie pe l]ng[ o gospod[rie, ]n
mo=ie p[m]nt str[mo=esc, patrie care se ad[postesc vitele
N T
a naviga 1. (despre nave) a pluti, (despre a t]ngui a scoate sunete jalnice, a depl]nge
aeronave) a zbura; 2. (despre oameni) a Tokio capitala Japoniei
c[l[tori cu o nav[ sau cu o aeronav[
n[stru=nic care iese din comun, neobi=nuit |
a n[v[li a se n[pusti, a ataca, a cotropi \an\o= seme\, m]ndru, fudul
negur[ cea\[ dens[ U
nostim plin de haz, amuzant, simpatic
unison executare a unei melodii la aceea=i
O ]n[l\ ime de c[tre un grup vocal sau in-
oaste armat[ strumental
ocarin[ instrument muzical popular de ursitoare fiin\[ imaginar[ despre care se
suflat, din argil[ ars[, ]n form[ oval[ =i crede c[ are darul de a hot[r] soarta omu-
cu mai multe g[uri lui la na=tere
o=tean soldat, militar V
P vag neclar, nel[murit, confuz
patinoar teren amenajat pentru patinaj v[zduh aer
p[\anie ]nt]mplare, aventur[ victorie reu=it[, biruin\[, izb]nd[
pirat ho\ de mare; persoan[ care se ]mbo- viscol v]nt puternic ]nso\it de ninsoare
g[\ e=te prin jaf, t]lh[rie etc. vreasc creang[, ramur[ uscat[ =i desprins[
p]rtie c[rare sau drum f[cut prin z[pad[ de pe copac
plan=[ foaie de h]rtie (mai groas[) pe care X
s]nt reproduse desene, fotografii sau picturi xilofon instrument muzical de percu\ie
plumb metal de culoare cenu=ie-alb[struie
pojghi\[ coaj[, pieli\[, scoar\[ Z
pomet livad[ zar cub mic care are pe fiecare dintre fe\e
povar[ greutate, sarcin[, ]nc[rc[tur[ imprimate puncte de la unu la =ase
143
CZU 373.3.016: 811.135.1(075.2)
A 12
Elaborat ]n baza curriculumului disciplinar ]n vigoare =i aprobat prin Ordinul ministrului educa\iei
(nr. 479 din 8 iunie 2012).
Editat din mijloacele financiare bugetare.
Comisia de evaluare: Maria Harea, conferen\iar universitar, Universitatea Pedagogic[ de Stat Ion Creang[, membru
al Consiliului Na\ ional de Curriculum, Ministerul Educa\iei; Ludmila Procop, ]nv[\[toare, grad
didactic unu, magistru ]n pedagogie, Liceul Teoretic cu profil de arte Mihail Berezovschi,
Chi=in[u; Maria Popa, ]nv[\ [toare, grad didactic unu, grad managerial unu, Liceul Teoretic
Mihai Eminescu, Chi=in[u
Toate drepturile asupra acestei edi\ii apar\in }ntreprinderii Editorial-Poligrafice +tiin\a =i

Editurii Prut Interna\ional. Reproducerea integral[ sau par\ial[ a textului sau a ilustra\iilor
din aceast[ carte este permis[ numai cu acordul ]n scris al acestora.
Corectori: Fulga Marciuc-Poiat[, Elena Bivol

Prezentare grafic[: Serghei Samsonov, Victoria Ra\[, Tatiana Lebedev
Paginare computerizat[: Marina Uraeva, Zoe Ciumac
Copert[: Serghei Samsonov, Iulia Gr[dinar-+cobari
}ntreprinderea Editorial-Poligrafic[ +tiin\a,
str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chi=in[u, Republica Moldova;
tel.: (373 22)73-96-16; fax: (373 22)73-96-27;
e-mail: prini@stiinta.asm.md; prini_stiinta@yahoo.com
Editura Prut Interna\ional, str. Alba Iulia nr. 23, bl. 1A, Chi=in[u MD 2051
Tel./fax: (373 22)74-93-18; tel.: (373 22)75-18-74; e-mail: editura@prut.ro
Difuzare:
}M Societatea de Distribu\ie a C[r\ii PRO-NOI
str. Alba-Iulia, nr. 75; MD-2051, Chi=in[u;
Tel.: (373 22)51-68-17, 71-96-74; fax: (373 22)58-02-68;
e-mail: info@pronoi.md; www.pronoi.md
Imprimat la Combinatul Poligrafic.
Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\ii

Abecedar: Man. pentru cl. 1-a / Maria Buruian[, Silvia Cotelea, Aurelia Ermicioi [et al.];
Min. Educa\iei al Rep. Moldova. Ed. rev. Chi=in[u: }.E.P. +tiin\a; Prut Interna\ional, 2015
(Combinatul Poligr.) 144 p.
ISBN 978-9975-67-972-5 (}.E.P. +tiin\a) ISBN 978-9975-54-191-6 (Prut Interna\ ional)
CZU 373.3.016:811.135.1(075.2)
A 12
ISBN 978-9975-67-972-5 (}.E.P. +tiin\a)

ISBN 978-9975-54-191-6 (Prut Interna\ional)
Maria Buruian[, Silvia Cotelea, Aurelia Ermicioi, Constantin Dragomir, Ion Had`rc[. 2015
+tiin\a, Prut Interna\ional. 2015

I - ABECEDAR (In Limba Romana)

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I - ABECEDAR (In Limba Romana)

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educa\iei al Republicii Moldova

MARIA BURUIAN+ SILVIA COTELEA AURELIA ERMICIOI

TIC-TAC mascota Abecedarului

cuv]ntul din dou[ silabe

cuv]ntul din trei silabe

sunetul vocala consoana

Bine a\i venit,

Mi-e tare drag[ Frumoas[-i

+ah! Bravo, Doru!

Succese mari Mult[

O... ce r[u ]mi pare

Noi ]\i mul\umim, livad[,

2. Nana Ana e mama Emei. Ea e .

Nene, marea e mare?

Ura! Merii au mere rumene, Aura.

1. mare. Aurei Inima e

2. iar rai acru . . .

3. Marcu un Nenea are amic.

4. ca are neaua. un Miruna crin

nu Aurei mare. Camera e

6. Alc[tuie=te oral un text.

Nicolae are un camion nou .

2. mare. lui e Moara Onu

omului. Munca comoara e

elice ace rinocer ceainic

rece. Marea aceea e

2. Aneta, Otilia e la antrenament

3. rinocer motan maiou

cercel munte tricou

4. Norii aurii alunecau lin .

7. Alc[tuie=te oral un text.

mac ............ melc ........

O not[ mare ar \a c[ ra \ar

2. Ionu\, ai neamuri la |aul

1. c]n- n[r m]i- m[

2. locul ]nt]i. Lucian are

1. +oricic[ era iste\. a =uierat scurt.

+i Mo= Cr[ciun r[sare

}i cer lui Mo= Cr[ciun o =i un .

....... sanie .......

1. Da- Do- Di- Doi- D[-

-nu\ -ru -nu -na -rin -ru\

Mihu locuie=te ]n ora=ul Orhei .

Ie=i, soare, Ho-ri-a

1. harnici. din Oamenii Hore=ti s]nt

2. hamac mac halat ...

Ciprian lu[ iute o lop[\ic[. }ncepu =i el s[

arunce neaua ]n p[r\i.

Intr[ ]n cas[, puiule! Ai s[ r[ce=ti!

1. Unde are loc ac\iunea?

Neamul lui P[cal[

s]mbure umbrel[ combin[ timbru

2. Mica veveri\[ este vesel[ =i sprinten[.

2. Unde a studiat Mihai Eminescu ]n tinere\e?

patinoar. lui Dorin.

3. ultimul mare veselie vale

triste\e deal primul mic

5. de p[m]ntul. plapum[ acoper[ nea O

6. ! ? . C]\i ani ai, br[du\ule

7. Alc[tuie=te oral un text. 3

1. Momentele textului: 2. mul gra

1. iarn[ cumplit[ mun\i .............

1. }n vatr[, focul adoarme. 3. var