Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Flanşele Sunt Plăci, Cu o Formă Geometrică Diversă (Circulară, Pătrată, Triunghiulară
Flanşele Sunt Plăci, Cu o Formă Geometrică Diversă (Circulară, Pătrată, Triunghiulară
Flanşele Sunt Plăci, Cu o Formă Geometrică Diversă (Circulară, Pătrată, Triunghiulară
Aceste tipuri de plci au o gaur central comun cu cea a piesei din care face parte i sunt
prevzute cu guri de prindere prin intermediul crora se realizeaz fixarea pieselor cu ajutorul
uruburilor sau prezoanelor.
n general, flanele se reprezint n dou proiecii:
a) o seciune longitudinal, prin care se definesc grosimea flanei, natura gurilor de prindere
(strpunse sau nfundate, netede sau filetate) i modul de asamblare cu piesa ;
b) o vedere frontal (lateral) prin care se definesc forma flanei, numrul i dispunerea gurilor de
prindere.
O dimensiune constructiv important la flanele circulare, ptrate i triunghiulare o reprezint
diametrul cercului purttor al centrelor gurilor de prindere (centrele gurilor de prindere sunt dispuse
pe acest cerc), cerc cu centrul n centrul geometric al flanei, care se traseaz cu linie punct subire.
La flanele ptrate, triunghiulare, romboidale, dreptunghiulare, raza de rotunjire a colurilor este
egal cu diametrul gurii de prindere, centrul de racordare fiind comun cu centrul gurii de prindere.
Din condiii de rezisten, grosimea materialului cuprins ntre gaura de trecere i marginea flanei
trebuie s fie cel puin egal cu raza gurii de prindere.
Cnd planul de seciune nu trece prin gurile de prindere, acestea se rabat pe planul de seciune i
se reprezint cu linie punct subire peste haur.
Cnd planul de seciune nu trece prin gurile de prindere, numai la flanele triunghiulare i ptrate,
se rabat pe planul de seciune att gurile ct i colurile flanei, i se reprezint cu linie punct subire.
Dac n vederea lateral (frontal) exist o acoperire a flanelor de ctre alte forme geometrice ale
piesei, sau pentru reducerea numrului de proiecii, atunci ele se pot reprezenta simplificat ca n figura
5.2.
Pentru construcia grafic a unei flane ptrate trebuiesc urmate etapele (figura. 5.1) :
a) trasarea cu linie punct subire a cercului purttor al centrelor gurilor de prindere ;
b) reprezentarea celor patru guri de prindere ;
c) trasarea arcelor de cerc corespunztoare rotunjirii colurilor;
d) trasarea tangentelor exterioare comune arcelor de cerc, obinndu-se flana
ptrat.
Pentru construcia grafic a unei flane triunghiulare se respect aceleai etape ca la construcia
flanei ptrate cu precizarea c aceast flan are numai trei guri de prindere, aezate la 120 ntre
ele.
Flanele romboidale i cele ovale au dou guri de prindere. La acestea se coteaz distana
dintre guri (figurile 5.11, 5.12).
Fig. 5.2 Reprezentarea simplificat a unei flane Fig. 5.3 Posibiliti de asamblare a flanei
Fig. 5.4 Flan circular, planul de seciune trece prin guri
Fig. 5.5 Flan circular, planul de seciune nu trece prin guri
Fig. 5.6 Flan ptrat, planul de seciune trece prin guri
Generaliti, clasificri
Filetul este o nervur elicoidal (sau un canal elicoidal), realizat printr-un procedeu
tehnologic, pe o suprafa cilindric sau conic, exterioar sau interioar.
Este cel mai des utilizat pentru asamblarea demontabil a dou sau mai multe piese.
Gama foarte variat a organelor de asamblare (piulie, uruburi, prezoane etc.) se bazeaz pe
folosirea suprafeelor filetate necesare operaiei de asamblare.
n schema de mai jos este prezentat clasificarea filetelor dup diverse criterii:
filet cilindric
A. Dup forma suprafeei filetate filet conic
filet triunghiular
B. Dup forma profilului filet ptrat
filet rotund
filet trapezoidal
filet ferstru
filet cu ieire
C. Dup modul de trecere la partea filet cu degajare
nefiletat
filet dreapta
D. Dup sensul de nurubare filet stnga
filet metric
F. Dup sistemul de msurare filet n oli
filet exterior
H. Dup poziia relativ fa de pies filet interior
Limita util a filetului se reprezint n seciune cu linie ntrerupt subire perpendicular pe axa
filetului.
Teitura de nceput de filet nu se reprezint n vedere frontal.
Haurile se traseaz ntotdeauna pn la linia continu groas, adic pn la vrful filetului.
Se coteaz diametrul cel mai mare al filetului diametrul vrfurilor; cota fiind precedat de simbolul
profilului filetului.
Se coteaz lungimea util a filetului.
B-B B
n seciune longitudinal vrful filetului se
reprezint cu linie continu groas iar
fundul filetului cu linie continu subire.
n vedere frontal se execut un cerc cu
linie continu groas reprezentnd vrful
filetului, i din circumferina cercului
reprezentnd fundul filetului cu linie
4 B continu subire.
31
M26
A B
30
n seciune longitudinal fundul filetului se reprezint cu linie continu subire, iar vrful filetului cu
linie continu groas.
n seciune frontal fundul filetului se reprezint prin din circumferina cercului cu linie continu
subire, iar vrful filetului se reprezint printr-un cerc trasat cu linie continu groas.
Limita util a filetului se reprezint cu linie continu groas, perpendicular pe axa filetului, i
avnd ca limite linia continu subire a fundului filetului.
Haurile se traseaz ntotdeauna pn la linia groas, adic pn la vrful filetului.
Teitura de nceput de filet nu se reprezint n vedere frontal.
Se coteaz diametrul fundului filetului, cota fiind precedat de simbolul profilului filetului.
Se cotez lungimea util a filetului.
4
30 B
Se execut filet interior cu degajare atunci cnd dup diametrul filetului urmeaz un diametru mai
mic (salt de diametru), degajarea permind ieirea sculei achietoare.
n seciune longitudinal fundul filetului se reprezint cu linie continu subire iar vrful filetului cu
linie continu groas.
n vedere frontal fundul filetului se reprezint prin din circumferina cercului cu linie continu
subire, iar vrful filetului se reprezint printr-un cerc trasat cu linie continu groas.
Haurile se traseaz ntotdeauna pn la linia groas, adic pn la vrful filetului.
Teitura de nceput de filet nu se reprezint n vedere frontal.
Se coteaz diametrul fundului filetului, cota fiind precedat de simbolul profilului filetului.
Se cotez lungimea util a filetului i degajarea filetului (fr a se cota diametrul cel mai mare al
degajrii).
M26
30 B
40
Linia de cot
se traseaz
pentru
KM30x2
aproximativ
la jumtatea
lungimii
filetului.
Filete nestandardizate
Se coteaz toate elementele
profilului filetului, reprezentate la
scar mrit.
Notarea filetelor se face utiliznd simboluri literale sau cifrice, n urmtoarea ordine:
1. profilul filetului (prin simbol);
2. diametrul nominal al filetului (n milimetri sau n oli);
3. pasul filetului (n milimetri sau n oli, numai dac este cazul);
4. numrul de nceputuri (numai dac este cazul);
5. precizia filetului: clasa fin (f), clasa grosolan (g);
6. sensul filetului: prin simbol stg. (stnga) sau dr. (dreapta).
O polilinie este o secvena de segmente de linii ori arce tratate ca un singur obiect. Se
folosete pentru editarea tuturor segmentelor deodat sau individual.
Dup crearea unei polilinii ea poate fi editata cu comanda PEDIT sau prin comanda
EXPLODE pentru a o converti la linii individuale i segmente de arc.
SPLINE -creaz o curb quadratic sau o curb cubic spline (NURBS). SPLINE
ajusteaz o curba la o secven de puncte ntr-o toleran specificat.
Procedur: - lansarea comenzii SPLINE
- alegerea comenzii din meniul Draw: > Spline
- alegerea butonului din bara cu instrumente Draw
Opiuni: - Specify first point or [Object] -se specific un punct sau o
- First Point -creaz o spline folosind punctele specificate,
- Specify next point: -se specific un punct
Se introduc puncte pan se definete curba spline. Dup ce se introduc dou
puncte AutoCAD afiseaz promptul:
- Specify next point or [Close/Fit Tolerance]<Enter point>: -se specific un
punct, se introduce o opiune sau ENTER
- Next Point -se continu introducerea punctelor pan se apasa ENTER, apoi
AutoCAD cere specificarea Start Tangent pentru curba spline;
- Close -nchide curba definind ultimaul punct coincident cu primul;
- Fit Tolerance -modific tolerana pentru ajustarea curbei;
- Object - convertete poliliniile spline (editate cu PEDIT) la curbe de tip spline
echivalente i terge poliliniile;
- Select objects to convert to splines...
- Select objects: -se selecteaz polilinii 2D sau 3D;
Dac se apas ENTER, AutoCAD calculeaz tangenele implicite.
- Enter point:
- Specify start tangent: -cere primul punct de tangen 1.
- Specify end tangent: -cere ultimul punct de tangen 2.
- Enter fit tolerance <curent>: - controleaz precizia ajustrii curbei
-dac tolerana este 0, curba spline trece prin punctele de ajustare. O valoare pozitiv
determin trecerea curbei prin punctele de ajustare n tolerana specificat.
Un bloc (sau un simbol) este un ansamblu de obiecte individuale (linti, arce, cercuri etc.)
regrupate ntr-un obiect complex i identificat printr-un nume specific. Toate obiectele
blocului sunt tratate ca un obiect unic. Blocul permite conceperea de simboluri care vor
putea fi inserate n acelai desen sau in alte desene prin numele lor. O colecie de blocuri
(sau simboluri) se numeste biblioteci de simboluri.
n funcie de tipul aplicaiei exist: blocuri in plan -salvate i utilizate doar in desenul
curent; blocuri pe disc -salvate pe disc i disponibile oricarui desen.
Fiecare bloc poate fi constituit din obiecte avnd proprieti diferite: culoare, tip de linie,
layer. n funcie de valoarea acestor proprietai (specific, bylayer, byblock) fiecare bloc
va pstra sau nu aceste proprieti la inserarea n desenul curent. Fiecare definiie bloc
include un nume, unul sau mai multe obiecte asociate pentru a forma o definiie bloc (un
singur obiect), valorile coordonatelor punctului de baz ce va fi folosit pentru inserarea
blocului i oricate atribute.
Un bloc poate fi explodat n obiectele componente, prin comanda EXPLODE, care pot fi
astfel modificate permind redefinirea blocului.
BLOCK
Comanda tastat:
WBLOCK sau tasta W
urmat de tasta ENTER
DDINSERT
Comanda tastat:
DDINSERT urmat de tasta
ENTER
INSERT
Opfiuni:
- Enter block name (or ?) <curent>: - se introduce un nume de bloc existent, sau ?
pentru lista btocurilor din desenul curent, ~, sau se apasa ENTER;
- Specify insertion point or [Scale/X/Y/Z/Rotate/PScale/PX/PY/PZ/ PRotate]: -se specific
un punct ce speclftc locaia blocului n desen sau se introduce o opiune.
Atributul este o etichet ataat unui bloc ce conine text n scopul imbogirii i
caracterizrii blocurilor i permite completarea cu informaii ce se refer la pre, model,
codul produsului, culoare, material etc. Atributul face parte integrant din bloc, deci
poate fi editat n acelai timp cu acesta.
Pentru a folosi un atribut trebuie mai intai creat o "definiie atribut" prin
comanda ATTDEF sau DDATTDEF, care descrie caracteristicile atributului i apare ca un
ir text denumit "Attribute Tag" (un nume ce identific atributul). Se pot extrage
informaii atribut din desen prin comanda ATTEXT ntr-un fiier salvat pe disc ce poate fi
apoi procesat sau transferat ctre o baz de date.
DDATTDEF
Comanda tastat:
ATTDEF urmat de tasta
ENTER
ATTEDIT sau tasta ATE Modify > Object > Attribute >
urmat de tasta ENTER Single
EATTEDIT urmat de tasta Modify > Object > Attribute >
ENTER Single
a) Modificare individual (raspuns Y). Atributele trebuie s fie vizibile pentru a putea fl
editate.
Block name specification <*>: -se apas ENTER sau un nume de bloc sau un
nume parial de bloc pentru reducerea seleciei la blocurile specifice;
Attribute tag specification <*>; -se apas ENTER sau o etichet sau un nume
parial de etichet pentru reducerea seleciei la atribulele specifice;
Attribute value specification <*>: -se apasa ENTER, o valoare sau un nume
parial de valoare pentru reducerea seleciei atributelor specifice;
Select Attributes: -se selecteaz doar atributele paralele cu UCS-ul; AutoCAD
marcheaz primul atribut n setul selectat cu un X.
Enter an option [Value/Poshion/Height/Angle/Style/Layer/ Color/Next ]<N>: - se
introduce proprietatea ce se modific sau ENTER pentru a trece la urmatorul atribut
marcat cu X;
b) Modificare global (raspuns N). Atributele nu trebuie s fie vizibile pentru a putea fi
editate.
Performing global editing of attribute values.
Edit only attributes visible on screen? [Yes/No]<Y>: - se introduce y sou ENTER
pentru editarea doar a atributelor vizibile, sau n pentru editarea tuturor atributelor;
Block name specification <*>:
Attribute tag specification <*>:
Attribute value specification <*>:
Select Attributes:
Enter string to change: - se introduce irul text sau ENTER;
Enter new string: - se introduce irul text nlocuitor sau ENTER;
BATTMAN
BATTMAN urmat de tasta Block Attribut Manager Modifay > Object >
ENTER Attribute >Block Attribute
din toolbar-ul MODIFY Manager
II
Opiuni: deschide caseta de dialog Block Attribute Manager:
Select Block - selectarea blocului ale carui atribute vor fi modificate;
Block - listeaz definiiile bloc din desenul curent ce au atribute;
Sync - actualizeaz instanele blocului selectat cu proprietile atributelor definite
n mod curent;
Move Up/Move Down -mut eticheta atribut selectat mai sus sau mai jos n
secvena cererilor sistemului;
Edit -deschide caseta de dialog Edit Attribute n care se pot modifica proprietaile
atributelor;
Remove - terge atributul selectat din definiia bloc;
Settings -deschide caseta de dialog Settings n care se personalizeaz modul de
listare a informaiilor atributelor n Block Attribute Manager;
Apply -actualizeaz desenul cu modificrile atributelor i las Block Attribute
Manager deschis.