TOLERANTELE SI AJUSTAJELE RULMENTILOR

1. Generalitati

Lagarele sunt definite ca organe de masini utilizate pentru sustinerea arborilor sau a altor
piese cu miscare de rotatie, servind pentru preluarea sarcinilor care actioneaza asupra acestora.
Daca frecarea din interiorul lagarului este frecare cu rostogolire, lagarele se numesc lagare cu
rostogolire. Rulmentul este elementul principal al lagarului cu rostogolire, fiind un organ de
masina care transforma miscarea de alunecare in miscare de rostogolire. Alaturi de rulment, in
componenta lagarului cu rostogolire intra fusul arborelui, carcasa, elementele de fixare axiala,
sistemele de ungere si de etansare.

Lagarele cu rulmenti prezinta urmatoarele avantaje principale fata de lagarele cu

alunecare:

pierderi mai mici de putere prin frecare, datorita randamentului ridicat, =0,980,995;

turatii mai mari (20 000 30 000 rot/min);

consum redus de lubrifiant in perioada de intretinere;

intretinere usoara;

interschimbabilitate, datorita standardizarii internationale.

eficienta economica superioara, datorita avantajelor standardizarii si posibilitatii

centralizarii executiei lor prin intreprinderi specializate cu procese de productie
automatizate.

Dezavantajele lagarelor cu rostogolire sunt:

gabarit radial relativ ridicat (dimensiune radiala mai mare decat a lagarelor cu alunecare);

rigiditate mai mare ;

durabilitate scazuta la functionarea cu turatii foarte mari sau in prezenta socurilor si

vibratiilor.

necesita precizie mare de executie si montaj.

In prezent, lagarele cu rostogolire constituie principalul tip de lagar utilizat in constructia

de masini, domeniile de folosire fiind limitate doar de necesitatea realizarii unor turatii foarte
mari sau de prezenta socurilor si vibratiilor.

Elementele componente ale rulmentilor sunt (figura 1):

inelul interior/saiba de fus (2) si inelul exterior/saiba de carcasa (1) care formeaza calea
de rulare;

corpurile de rostogolire (3) sub forma de bile sau role;

 colivia (4) pentru pastrarea distantei intre corpurile de rostogolire;

diferite elemente pentru asamblare si etansare.

La unele lagare, pentru reducerea gabaritului radial, se utilizeaza rulmenti fara inelul
interior sau fara ambele inele, caz in care se executa cai de rulare pe fusul arborelui si, eventual,
pe carcasa.

In figura 2 este reprezentat un lagar cu rulment radial, respectiv axial cu bile pe care se
pot urmari, de asemenea, principalele elemente componente precum si dimensiunile de montaj
ale rulmentului, care sunt:

d diametrul interior al rulmentului (diametrul alezajului);

D diametrul exterior al rulmentului

B, T latimea rulmentului.

Figura 1: Elementele componente ale

unui rulment

Figura 2: Partile componente ale unui lagar cu rulment

a cu rulment radial; b cu rulment axial

Clasificarea rulmentilor se face dupa o serie de criterii:

Dupa forma corpurilor de rostogolire se deosebesc: rulmenti cu bile si rulmenti cu role,

care la randul lor pot fi: cilindrice, conice, butoi sau ace

Numarul de randuri de dispunere a corpurilor de rostogolire imparte rulmentii in rulmenti

cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rand, pe doua randuri sau pe mai multe randuri.
 Dupa capacitatea de preluare a deformatiilor unghiulare se deosebesc rulmentii obisnuiti
sau fixi (care pot prelua abateri unghiulare foarte mici) si rulmenti oscilanti (cu capacitate
ridicata de preluare a abaterilor unghiulare).

Directia sarcinii principale preluate imparte rulmentii in:

- rulmenti radiali (preiau sarcini radiale si, eventual, sarcini axiale mici),

- rulmenti axiali (preiau sarcini axiale),

- rulmenti radial-axiali (preiau, in principal, sarcini radiale, dar si sarcini axiale),

- rulmenti axial-radiali (preiau, in principal, sarcini axiale, dar si sarcini radiale).

Dupa constructia si materialul coliviei, se deosebesc rulmenti cu colivie stantata (din

tabla de otel) sau cu colivie masiva (din textolit, alama, duraluminiu etc.).

Dupa elementele de etansare cuprinse in constructia rulmentului, rulmentii pot fi:

neetansati (fara sisteme de etansare proprii), etansati (umpluti cu unsoare consistenta si
prevazuti, intre inele, pe ambele fete, cu discuri din materiale nemetalice), protejati
(umpluti cu unsoare consistenta si prevazuti, intre inele, pe ambele fete, cu discuri din
materiale metalice).

Dupa valoarea jocului radial se deosebesc rulmenti cu joc radial normal, marit sau
micsorat, joc determinat de precizia de executie care poate fi normala sau ridicata.

Dupa dimensiunile de gabarit, conform standardelor, se deosebesc serii de diametre (cu

diferente pe directie radiala) si serii de latimi (cu diferente pe directie axiala numai la
rulmentii cu role), acestea influentand capacitatea de incarcare a rulmentilor.

Standardizarea rulmentilor, pe plan mondial, cuprinde o mare diversitate constructiva si

tipodimensionala. Recunoasterea rulmentilor se face pe baza unei simbolizari, de asemenea,
standardizate. Simbolizarea se face printr-un sir de litere sau cifre care semnifica, in ordine .

Tipul rulmentului poate fi o cifra (3 pentru rulment radial-axial cu role conice, 6

pentru rulment radial cu bile, 7 pentru rulment radial-axial cu bile etc.) sau un grup de litere,
pentru rulmentii radiali cu role cilindrice (N pentru rulment radial cu role cilindrice cu doi
umeri la inelul interior, NU pentru rulment radial cu role cilindrice cu doi umeri la inelul
exterior etc.).

Seria de latimi este o cifra, cu atat mai mare cu cat latimea rulmentului este mai mare.
Apare doar la anumite tipuri de rulmenti (in general, la cei cu role).

Seria de diametre este o cifra, cu atat mai mare cu cat diametrul exterior este mai mare.

Diametrul interior rezulta prin inmultirea cu 5 a numarului format din ultimele doua cifre
ale simbolului.

Pentru exemplificare:
 simbolul 6 2 05 reprezinta un rulment radial cu bile (6), din seria de diametre 2, cu
diametrul interior de 5 x 05 = 25 mm;

3 0 2 06 reprezinta un rulment radial-axial cu role conice (3), din seria 0 de latimi, din
seria 2 de diametre si cu diametrul interior de 5 x 06 = 30 mm.

Exemple de rulmenti din aceste categorii sint indicate schematic in figura 3.

Figura 3: Reprezentarea schematica a principalelor tipuri de rulmenti:

a radial cu bile pe un singur rind; b radial oscilant cu bile pe doua rinduri;

c radial-axial cu bile pe un singur rind; d axial cu bile pe un rind;

e axial-radial cu bile pe un singur rind cu cale de rulare adanca;

f radial cu role cilindrice pe un singur rind; g radial cu ace;

h radial cu role butoi pe doua randuri; i radial - axial cu role conice;

j axial cu role conice pe un rind; k axial-radial cu role butoias pe un rind.

Rulmentii radiali pot prelua si sarcini axiale reduse, iar cei axiali pot prelua si sarcini
radiale de valori mici in raport cu sarcinile axiale.

Dintre numeroase variante constructive, cele mai utilizate lagare sint cele cu rulmenti
radiali cu bile si cele cu rulmenti axiali cu bile.
 Lagare radial-axiale sau axial-radiale se pot executa si din rulmenti radiali combinati cu
rulmenti axiali.

Rulmentii cu role cilindrice suporta sarcini de 1,7 ori mai mari decit cei cu bile si pot
functiona la turatii sporite.

Rulmentii cu doua rinduri de corpuri suporta sarcini de 1,5 ori mai mari.

Rulmentii cu role cilindrice lungi sau cei cu ace se folosesc cind sint necesare diametre
exterioare reduse sau foarte reduse.

Rulmentii cu role conice si cei cu role butoias dispuse pe doua rinduri pot fi incarcati de
1,9 ori mai mult fata de cei cu role dispuse pe un singur rind. Viteza lor poate creste pina la 15
m/s.

Rulmentii oscilanti pot suporta inclinarea axei de rotatie a arborilor sau osiilor cu 23.

2. Jocul la rulmenti

In general, rulmentii sunt construiti cu un anumit joc intre corpurile de rostogolire si caile
de rulare. Deplasarea relativa dintre inele, fara aplicarea unei sarcini, pe directie radiala sau
axiala, este cunoscuta sub numele de joc radial, respectiv axial.

Prin urmare, intre corpurile de rostogolire si caile de rulare exista un joc care poate fi
radial, sau axial, . Acesta este definit ca media posibilitatilor de deplasare in directie
radiala, respectiv axiala, a unuia din inelele rulmentului in raport cu celalalt mentinut fix, atunci
cand axele lor geometrice sunt paralele, respectiv coincid.

c) d)
a) b)

Figura 4: Tipuri de rulmenti cu jocurile corespunzatoare

a) rulment radial cu bile; b) rulment radial cu role;

c) rulment radial-oscilant cu bile pe doua randuri;

d) rulment radial-oscilant cu role pe doua randuri; e) rulment axial cu bile.

 Valoarea jocului inainte de montarea rulmentului pe arbore sau in carcasa se numeste joc
initial.

Dupa montare, au loc deformatii care micsoreaza jocul initial, jocul obtinut numindu-se
joc de montare.

In timpul functionarii, inelul interior se incalzeste in general mai mult decat cel exterior
(din cauza unor conditii mai defavorabile de transmitere a caldurii) si, ca urmare, valoarea
jocului se schimba. De asemenea, datorita sarcinilor care actioneaza pe rulment au loc
deformatii de contact intre caile si corpurile de rulare care modifica valoarea jocului. Jocul
existent in stare de functionare se va numi joc de functionare.