Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AS (SA) Un Apel Solemn PDF
AS (SA) Un Apel Solemn PDF
Ellen G. White
Copyright 2012
Ellen G. White Estate, Inc.
Informatii despre aceasta carte
Prezentare generala
Aceasta publicatie ePub este oferita de catre Ellen G. White
Estate. Ea face parte dintr-o colectie mai larga. Va rugam sa vizitati
Ellen G. White Estate website pentru o lista completa a publicatiilor
disponibile.
Despre autor
Ellen G. White (1827-1915) este considerata ca fiind autorul
american cu cele mai raspndite traduceri, lucrarile ei fiind publicate
n mai mult de 160 de limbi. Ea a scris mai mult de 100.000 de pagini,
ntr-o varietate larga de subiecte spirituale si practice. Calauzita de
Duhul Sfnt, ea l-a naltat pe Isus si a aratat catre Biblie ca temelie a
credintei sale.
ii
iii
Precuvntare
iv
cari fie ca n-au auzit niciodata Evanghelia, fie ca au auzit-o dar au
lepadat-o.
Evanghelia, desi nsemneaza Veste buna, ea nu trebuie sa fie nu-
mai att. Ea nu trebuie sa fie vestita numai ca o teorie simpla despre
mostenirea vietii si fericirii viitoare, ci si ca o putere moralizatoare.
ntr-un cer curat si sfnt nu pot intra dect cei curatiti si sfintiti prin
Evanghelie. Despre Hristos se spune ca El va mntui pe poporul
Lui de pacatele lor. Matei 1, 21. Tot astfel Evanghelia Sa are
de scop sa mntuiasca pe poporul Lui de pacatele lor. Daca vestirea
Evangheliei nu are ca urmare despartirea oamenilor de pacat, atunci
aceasta vestire e zadarnica.
Dintre toate pacatele, cel care a avut urmari mai degradatoare
asupra lumii, att nainte de potop, nainte de distrugerea Sodomei,
cit si n toate timpurile*, a fost pacatul desfrnarii. O reforma spre
ndreptare? trebuie sa nceapa de aici si ct mai degraba. Acest pacat
nu-l gasim, numai la oamenii majori, ci chiar si la copii. Cei majori
vorbesc despre placerile si faptele lor desfrnate n fata copiilor si [4]
strnesc la acestia curiozitatea de a gusta si ei din cupa voluptatilor si
a desfrului. De aici s-a nmultit pacatul onaniei la copii si n deosebi
la baieti, un viciu care are urmari dezastruoase asupra sanatatii
trupesti, mintale si morale a copiilor. Nervii sensibili ai creierului si-
au pierdut vigoarea sanatatii lor, din pricina atta rilor bolnavicioase
pentru a satisface o dorinta nefireasca a unei pofte senzuale. Nervii
creierului, care comunica cu ntregul organism, sunt singurul mijloc
prin care Cerul poate comunica cu omul si sa influenteze launtrul
vietii sale. Orice lucru care deranjeaza circulatia curentilor electrici
n sistemul nervos slabeste energia puterilor vitale, iar rezultatul este
tocirea simturilor spirituale. (Testimonies for the Church 2:347).
Daca nervii creierului sunt unicul mijloc prin care Cerul poate
comunica cu omul, atunci ct de important este de a pastra acest
sanctuar, acest post de transmisiune n cea mai desavrsita curatie.
Caci daca acest aparat este deranjat sau profanat, atunci cerul nu ne
mai poate trimite soliile sale de har. Fagaduinta revarsarii Spiritului
Sfnt nu se va realiza cu noi, pna ce nu vom deveni un popor curat
si sfnt.
Dupa aceia voi turna Duhul Meu peste orice faptura, fii si fiicele
voastre vor prooroci, batrnii vostri vor visa visuri si tinerii vostri
vor avea vedenii. (Ioel 1, 28).
Deci fiindca avem astfel de fagaduinte, prea iubitilor, sa ne
curativi de orice nchinaciune a carnii si a duhului si sa ne ducem
sfintirea pna la capat, n frica de Dumnezeu (2 Corinteni 7, 1).
Scopul acestei carti este, de a lumina pe parinti cu privire la
pacatul mnjirii morale a tinerilor si copiilor si a urmarilor grozave
ale acestui pacat si a-i stimula sa ia masurile necesare nsotite de
post si rugaciune, ca sa curateasca. odraslele lor de acest viciu. Ea
[5] contine totusi o nvata tura importanta pentru toti barbatii si femeile
de toate vrstele, si de aceea aceasta carticica nu trebuie sa lipseasca
din nici o casa.
n nadejdea ca, iubitii cititori, vor ntelege influenta moralizatoare
a acestei carti, si o vor cili si raspndi ca pe o solie cereasca, facem,
sacrificiul de a o traduce, tipari si pune n minile lor.
Editorii.
[6]
Cuprins
Informatii despre aceasta carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . i
Precuvntare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . iv
Capitolul 1 Un apel solemn catre mame . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Primejdia legaturii timpurii dintre baieti si fete. . . . . . . . . . . . 11
Paziti-va copiii de molipsire! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Degenerarea generala a lumii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Legatura dintre dieta si morala. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Puterea exemplului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Un refugiu sigur. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
Distrugerea de sine si pedepsirea ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Lucrarea deosebita a lui Satana. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Izvorul de ajutor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Capitolul 2 Sentimentalismul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Misiunea femeii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Una din greutatile comunitatii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Exemplul lui Hristos. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Un obiceiu ce stapneste cu tarie pe oameni. . . . . . . . . . . . . . . 32
Abuzuri conjugale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Femeia si pastrarea demnitatii ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Capitolul 3 Modestia feminina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Evitati aparenta rea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Modestia n purtare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Capitolul 4 Calcarea Legii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Capitolul 5 Legaturile conjugale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Casatorii nenorocite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Cauzele degenerarii rasei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Tinerii sa nu se casatoreasca cu persoane batrne . . . . . . . . . . 55
Tristele rezultate ale nasterii prea dese . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
ngrijirea copiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Necesitatea unei diete sanatoase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Raspunderea parinteasca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Fiti cumpatati n toate lucrarile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Datoriile mamei trebuiesc micsorate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
Mamele supra mpovarate produc o rasa degenerata . . . . . . . . 63
vii
viii Un apel solemn
Multumirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Copiii sufera din cauza supraalimentatiei . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Indigestia si urmarile ei rele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Erori n educatie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Prima lectiune a copilului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Altarul familiar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Distractii pentru copii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Capitolul 1 Un apel solemn catre mame
oamenilor. O mare parte din tineretul care traieste acum este fara
valoare. Deprinderile lor stricate le nimicesc energia si aduc asupra
lor boli scrboase si complicate. Parintii nebanuitori vor recurge
tot mereu la dibacia doctorilor, cari le prescriu medicamente, desi
cunosc n general cauza reala a pierderii sanatatii; totusi de teama ca
sa nu-i jigneasca si sa nu-si piarda clientii, ei tac, cnd datoria lor de
doctori credinciosi ar fi, sa expuna lamurit cauza reala a slabiciunii.
Medicamentele lor nu fac dect sa adauge nca o povara asupra natu-
rii de care s-a abuzat, spre a se lupta mpotriva lor; si n aceasta lupta,
natura cade adesea nfrnta, iar victima moare. Prietenii privesc atun-
cea asupra mortii, ca la o dispensatie misterioasa a Providentei, pe
cnd partea cea cu mult mai misterioasa a chestiunii, este, ca natura
s-a luptat cit -a putut mpotriva violarii legilor ei. Sanatatea, ratiunea
si viata sunt sacrificate pe altarul poftelor corupte.
Copiii cari practica viciul onaniei nainte de pubertate, sau n
perioada de trecere la vrsta de barbat sau de femeie vrstnica, vor
trebui sa-si achite pedeapsa pentru violarea legilor naturii, tocmai n
aceasta perioada critica a vietii lor. Multi se scoboara n mormnt
de timpuriu, n timp ce altii au destula putere de constitutie ca sa
treaca peste aceasta cercare. Daca acest obiceiu rau este continuat
dela vrsta de cincisprezece ani n sus, natura va protesta mpotriva
abuzului suferit, si va continua sa-l suporte, totusi i va face sa su-
fere pedeapsa pentru calcarile legilor ei, ndeosebi dela vrsta de
patruzeci si cinci de ani, prin numeroase dureri n trup, si diferite [17]
mbolnaviri, ca atacarea ficatului si a plamnilor, mbolnavirea rini-
chilor si cancer si tumoare. Unele din masinariile fine ale naturii fac
loc, lasnd asupra organelor ramase sa ndeplineasca o munca si mai
grea, cari aduc perturbare n aranjamentul cel fin al naturii, si adesea
urmeaza o prabusire a ntregului trup, si rezultatul este moartea.
Mamelor, dati copiilor vostri destul de lucru. Si chiar daca obo-
sesc, aceasta nu le va vatama sanatatea. Este o mare diferenta ntre
oboseala si istovire. Trndavia nu este favorabila pentru sanatatea fi-
zica, mintala sau morala. Ea deschide usa si invita pe Satana sa intre,
care stie sa profite de ocazie, spre a prinde pe tineri n cursele lui.
Prin trndavie, nu numai ca se slabeste puterea morala si pornirile
patimase se maresc, ci ngerii lui Satana pun n totul stapnire peste
ntreaga cetatuie a mintii, si silesc constiinta ca sa cedeze patimilor
josnice. Noi trebuie sa nvata m pe copiii nostri! a se deprinde cu
18 Un apel solemn
Puterea exemplului.
Mamelor,ce lucrare aveti de facut voi n familiile voastre? Voi
poate ntrebati: Cum sa vindecam relele existente? Cum sa ncepem
lucrarea? Daca aveti lipsa de ntelepciune, mergeti la Dumnezeu. El
ne-a promis ca ne va da cu mina larga. Rugati-va mult si staruitor
pentru ajutor divin. O singura regula nu poate fi urmarita n orice
caz. Exercitarea unei meditatii sfintitoare este necesara acum. Nu
fiti pripite si agitate si nu va apropiati de copiii vostri cu un spirit
dojenitor. Un astfel de procedeu va provoca n ei o razvratire. Voi
trebuie sa meditati adnc la fiece procedeu nedrept, pe care l-ati
aplicat, care ar putea deschide calea lui Satana, de-a amagi pe copiii
vostri prin ispitirile lui. Daca nu i-ati instruit cu privire la violarea
legilor sanatatii, atunci rusinea va cadea asupra voastra. Atunci voi
ati neglijat o datorie importanta, rezultatul se va vedea n obiceiurile
rele ale copiilor vostri. Dar nainte de a nvata pe copiii vostri stap-
nirea de sine, trebuie sa nvatati mai nti voi sa va stapniti. Daca
va agitati usor, si deveniti nerabdatoare, cum veti putea convinge
pe copiii vostri despre necesitatea de a-si stapni patimile lor? Cu
stapnire de sine si cu cele mai adnci sentimente de simpatie si
de mila, sa va apropiati de copiii vostri ratacitori, si sa le prezentati
cu credinciosie lucrarea sigura de ruinare a constitutiei lor, daca
merg mai departe pe calea pe care au apucat si daca ei si slabesc
puterea lor fizica si mintala, atunci si moralul va decade, si ca prin
aceasta ei pacatuiesc nu numai mpotriva lor nsisi, ci si mpotriva
lui Dumnezeu.
Trebuie sa-i faceti, pe ct posibil, sa simta, ca ei, pacatuind,
insulta pe Dumnezeu, care este un Dumnezeu curat si sfnt: si
ca umblarea lor nu este bine placuta Marelui Cercetator al inimilor
nimic nu este ascuns naintea ochilor Lui. Daca puteti, ndrumati
pe copiii vostri, sa faca o astfel de pocainta , care e bine placuta de [20]
Dumnezeu, si ca nu ne vom cai niciodata de ntristarea care duce
20 Un apel solemn
Daca legile naturii n-au fost violate prea mult timp, atunci ea
si va exercita procesul de restabilire, desi aceasta nu va putea fi
realizata numaidect. Unii au violat nsa att de mult natura, nct
ea nu mai poate aduce o restabilire deplina. Fiecare va secera toata
viata sa, ntr-o masura mai mare sau mai mica, roadele faptelor sale.
Noi nu nvinuim pe toti copiii care sunt slabi, sa s-ar fi facut
vinovati de aceste obiceiuri rele. Unii dintre ei au un suflet si consti-
inta curata, dar care sufera din diferite alte cauze, care nu sunt sub
stapnirea lor.
Un refugiu sigur.
Unica siguranta pentru copiii nostri, fata de orice obiceiu vicios,
este, a cauta sa-i adaogam la turma lui Hristos si a-i pune sub pasto-
rirea adevaratului si credinciosului Pastor. El i va scapa de orice rau;
i va ocroti fata de orice primejdie, daca ei vor asculta de glasul Sau.
El zice: Oile mele cunosc glasul Meu si-Mi urmeaza. n Hristos ei
vor gasi pasune, vor capata tarie si speranta si nu vor mai fi suparati
de dorinti nestatornice dupa ceva care sa le strice mintea si sa le
satisfaca inima. Atunci ei au gasit margaritarul pretios, si sufletul
lor este linistit. Placerile lor sunt acum de un caracter curat nalta tor
si ceresc. Nici-o amintire neplacuta nu-i, mai chinuieste si nici-o [22]
mustrare de constiinta . Asemenea placeri spirituale nu slabesc trupul
si nu paralizeaza sufletul, ci le da sanatate si vigoare.
mpartasirea si iubirea de Dumnezeu, practicarea sfinteniei si
nimicirea pacatului, sunt toate lucruri placute. Citirea cuvntului
lui Dumnezeu nu nvioreaza imaginatia si nu atta patimile, ca un
roman cu povestiri nascocite, ci ncalzeste, linisteste, nalta si sfin-
teste inima. cnd tinerii sunt nelinistiti, cnd sunt asaltati de ispite
grozave, atunci ei au privilegiul sa se roage lui Dumnezeu. O ce
privilegiu maret! Fiintele muritoare, din praf si cenusa , sunt admise,
prin mijlocirea lui Hristos, ca sa intre n sala de audienta a Cerului
Prea nalt. Prin astfel de exercitii, sufletul este adus ntr-o apropi-
ere simta de Dumnezeu, si este rennoit n cunostinta si sfintenia
adevarata, si mputernicit fata de asalturile vrajmasului. Orict de
nalta ar fi marturisirea cuiva,totusi este sigur, ca acei cari sunt vo-
iosi a trai dupa poftele trupului nu pot fi crestini. Ca servi ai lui
22 Un apel solemn
n cer, tot ca si unul care distruge viata deodata. Vointa lui Dumnezeu
stabileste legatura dintre cauza si efectele sale. Consecinte grozave
sunt legate de cea mai mica violare a legii lui Dumnezeu. Toti
cauta sa evite urmarile, dar nu sunt voiosi sa evite si cauza care
aduce rezultatul. Daca cauza este rea, efectul este la fel, si cunostinta
acestuia trebuie sa nfrneze pe cel fara de lege. [24]
Locuitorii cerului sunt desavrsiti, pentru ca vointa Lui Dumne-
zeu este bucuria lor si placerea lor suprema Multi si distrug nsa pe
pamnt propria lor fericire, si strica sanatatea, si violeaza o buna
constiinta , pentru ca nu nceteaza sa faca rau. Obligatia de a omor
lucrarile trupului, cu patimile si poftele sale, n-are nici un efect asu-
pra lor. Desi marturisesc pe Hristos, totusi ei nu sunt urmasi Lui si
nici nu vor putea sa fie vreodata, pna ce nu vor nceta sa faca rau,
si vor face fapte de dreptate.
Partea femeieasca poseda mai putina forta vitala dect partea
barbateasca, si femeile sunt foarte slabite, din cauza aerului nchis
si nenviorator n care traiesc. Rezultatul acestui abuz se vede n
diferite mbolnaviri de catar, hidropizie, dureri de cap, pierderea
memoriei si a vederii, mari slabiciuni n spate si sale, afectiuni la
sira spinarii, si o continua slabire launtrica a creierului. Tumori
canceroase, care au dormitat n trup, n decursul vietii, se inflameaza
apoi, si ncep a roade si a-si savrsi lucrarea lor destructiva. Spiritul
este adesea ruinat n totul si excitat pna la nebunie.
Unica speranta pentru acei care practica obiceiuri josnice este,
de a o rupe cu ele pentru totdeauna, daca pun vreun pret pe sanatatea
lor, aici pe pamnt, si pe mntuirea lor, n viata viitoare. Daca aceste
obiceiuri au fost satisfacute un timp ndelungat, atunci se cere o
sfortare hotarta, pentru a rezista ispitei si a refuza satisfacerea unei
pofte stricate. Acei cari se distrug pe sine, prin faptele lor proprii,
nu vor mosteni niciodata viata vecinica. Acei cari vor sa continue a
abuza de sanatatea si viata data lor de Dumnezeu n aceasta lume,
nu vor folosi cum trebuie sanatatea si viata nemuritoare, nici chiar
daca ar fi primiti n mparatia cea vesnica a lui Dumnezeu.
Practicarea obiceiurilor ascunse distruge, n mod sigur, fortele
vitale ale trupului. [25]
Toate actiunile vitale nefolositoare sunt urmate de o descurajare
corespunzatoare. Printre copii si tineri, capitalul vital si mintal sunt
adesea att de mpovarate, nca de timpuriu, incit rezultatul este pier-
24 Un apel solemn
derea puterilor si o mare istovire, care lasa trupul expus la tot felul
de boli. Si acestea sunt urmate, mai totdeauna, de o uscaciune gene-
rala. Nimenea iau mai poate trai, cnd energia fizica este epuizata.
Asemenea suflete trebuie sa moara. Dumnezeu uraste orice lucru
necurat, si mnia Sa este peste toti acei cari se dedau la o decadere
fizica treptata, dar sigura.
Nu stiti ca voi sunteti Templul lui Dumnezeu si ca Duhul lui
Dumnezeu locuieste n voi? Daca nimiceste cineva Templul lui Dum-
nezeu, pe acela l va nimici Dumnezeu; caci Templul lui Dumnezeu
este sfnt, care sunteti voi. 1 Corinteni 3, 16, 17.
Acei care si strica propriile lor trupuri nu pot a se bucura de
favoarea lui Dumnezeu, pna ce nu se vor pocai n mod sincer, fa-
cnd o adevarata reformatiune, si desavrsind sfintenie n temere
de Dumnezeu. Nimeni nu poate sa fie un crestin, care si satis-
face obiceiuri cari i slabesc organismul, aducndu-l ntr-o stare de
degenerare a fortelor vitale, si sfrsind n a aduce la o ruina com-
plecta fiintele, cari au fost facute dupa chipul lui Dumnezeu. Aceasta
mnjire morala va aduce rasplata sa sigura. Cauza va fi urmata de
rezultate. Acei cari marturisesc a fi ucenici ai lui Hristos trebuie
sa fie nalta tori n toate cugetarile si actiunile lor, si sa fie mereu
constienti, ca trebuie sa se pregateasca pentru nemurire, si ca, daca
vor sa fie mntuiti, ei trebuie sa fie fara pata si fara zbrcitura, si fara
ceva de felul acesta. Caracterul lor crestin trebuie sa fie fara prihana,
altfel ei vor fi declarati ca nevrednici de a fi luati ntr-un cer sfnt,
spre a locui mpreuna cu fiintele curate si neprihanite n mparatia
[26] lui Dumnezeu cea vesnica.
Izvorul de ajutor.
Toti sunt raspunzatori pentru faptele lor, savrsite n timpul de
cercare din aceasta lume. Toti au putere a-si stapni faptele. Daca
sunt slabi n virtute si n curatia cugetelor si-a faptelor lor, atunci
ei pot capata ajutor de la Amicul celor neputinciosi. Isus cunoaste
[28] toate slabiciunile firii omenesti si celui ce cere de la Dnsul, i se va
da putere, ca sa biruiasca cele mai puternice ispite. Toti pot obtine
aceasta putere, daca o cauta n umilinta . Isus face o invitatie fericita
la toti cei osteniti si mpovarati de pacate, ca sa vina la Dnsul, care
e Amicul pacatosului. Veniti la Mine, toti cei truditi si mpovarati,
si Eu va voi da odihna. Luati jugul Meu asupra voastra, si nvatati
de la Mine, caci Eu sunt blnd si smerit cu inima; si veti gasi odihna
pentru sufletele voastre. Caci jugul Meu este bun, si sarcina Mea
este usoara. (Matei 11, 28-30).
Cei mai curiosi tineri pot nvata aici n mod sigur la scoala lui
Hristos aceea ce va fi spre binele lor prezent si cel vesnic. Vointa
nelinistita si nesatisfacuta si va gasi aci odihna. Concentrndu-si
toate cugetele si simpatiile lor n Hristos, ei vor obtine adevarata
ntelepciune, care va fi pentru ei mai de pret dect cele mai bogate
comori pamntesti.
Multi asa numiti crestini nu lucreaza staruitor. Ei fac prea putine
sforta ri si nu sunt voiosi a se tagadui1 pe ei nsisi. Rugaciunea unor
crestini vii va fi, ca sa fie umpluti de cunostinta volei Lui, n orice
fel de ntelepciune si pricepere duhovniceasca; pentru ca astfel sa
va purtati ntr-un chip vrednic de Domnul, ca sa-I fiti placuti n
orice lucru, aducnd roade n tot felul de fapte bune si crescnd n
cunostinta lui Dumnezeu; ntariti cu toata puterea, potrivit cu taria
slavei Lui, pentru orice rabdare si ndelunga rabdare, cu bucurie.
(Coloseni 1, 9-11), n care sunt ascunse toate comorile ntelepciunii
si ale stiintei. (Coloseni 2, 3).
Aici este adevarata cunostinta , care ar trebui sa fie dorita si
posedata de orice crestin. Aceasta cunostinta nu va duce pe cineva
Un apel solemn catre mame 27
gasi dect putine calitati pretioase si de valoare. Aceste femei s-au [33]
educat pe sine spre a gndi, ca, pentru ele, a fost o mare concesie de
a se casatori cu barbatii pe cari i au; si de aceea constitutia lor fina
nu va fi niciodata apreciata pe deplin; si ele se comporta ca atare.
Ele vad toate lucrurile ntr-o lumina gresita. Ele nu merita pentru
barbatii lor. Ele aduc o continua povara de griji si rabdare, pe cnd ar
putea sa ajute si sa ridice mpreuna cu sotii lor poverile vietii, n loc
sa viseze o viata nereala, pe care au gasit-o n nuvelele si romanele
de dragoste pe cari le-au citit. Domnul sa aiba mila de acei barbati,
cari sunt legati de asemenea fiinte netrebnice, cari nu stiu sa faca
altceva, dect sa sada, sa mannce, sa se gateasca si sa respire.
Aceste femei, cari si nchipuie ca ele ar poseda asemenea con-
stitutii sensitive si rafinate sunt niste sotii si mame foarte netrebnice.
Se mai ntmpla adesea cazul, ca simpatiile lor sunt retrase de la
barbatii lor, cari sunt oameni practici si folositori, si si ndreapta [34]
atentiile catre alti barbati, si tot cu acelasi sentimentalism de amor
bolnavicios pretind simpatii de la altii: le istorisesc despre cercarile
lor, despre necazurile si aspiratiile lor, de a face vreo lucrare mai
nalta si mai superioara, si dau pe fata faptul, ca viata lor conjugala
este o deceptie, si o piedica n nazuintele lor, de a face lucrarea pe
cari ele si-o propusese s-o faca.
O, ce mizerie exista n familiile cari ar putea fi fericite! Aceste
femei sunt un blestem pentru ele nsile si pentru sotii lor.
Pretinznd ca ar fi ngeri, ele au nnebunit, si nu sunt dect niste
poveri grele pentru altii. Ele si neglijeaza datoriile obisnuite ale
vietii, pe cari Domnul le-a ncredintat sa le faca, si sunt nelinistite si
murmuratoare, asteptnd mereu sa faca vreo lucrare mai usoara, mai
superioara si mai placuta. Magulindu-se a fi ngeri, ele s-au dovedit
a fi oameni, ca toti ceilalti.;
Ele sunt suparate, posomorite, indispuse si geloase pe sotii lor,
pentru ca cea mai mare parte din timpul lor nu-1 petrec n servirea
lor. Ele se plng ca au fost neglijate, n timp ce sotii lor fac chiar si
lucrarea, pe care ele ar trebui s-o faca. Satana gaseste cu usurinta
intrare la aceasta clasa. Ele nu au o iubire adevarata pentru nimeni,
dect pentru ele nsele. Totusi Satana le sopteste ca, daca cutare sau
cutare ar fi sotul lor, ele ar fi ntr-adevar fericite. Ele devin cu usurinta
victimele amagirilor lui Satana, si se ndupleca usor a dezonora pe
sotii lor proprii, si a calca legea lui Dumnezeu.
30 Un apel solemn
Misiunea femeii
Mare este lucrarea si misiunea femeii, mai cu seama a acelora
cari sunt sotii si mame. Ele pot fi o binecuvntare pentru toti cei
din jurul lor. Ele pot avea o influenta puternica spre bine. Femeia
poate exercita o influenta transformatoare, numai daca voieste sa-si
consacre lui Dumnezeu umblarea si vointa ei, si daca l lasa sa-i
stapneasca mintea pornirile si ntreaga ei fiinta . Ea poate avea o
influenta care tinde a rafina si nnobila pe acei cu cari ea vine n
contact. Dar, n general, femeia nu-si da seama de puterea pe care o
poseda. Ea exercita o influenta , n mod inconstient. Influenta unei
vieti sfintite aduce, n mod firesc, o rennoire a inimii. Aceasta este
rodul, care creste, n mod firesc, n pomul cel bun al sadirii divine.
Eul personal este uitat si contopit n viata lui Hristos. A fi bogat n
fapte bune este, pentru o astfel de persoana, tot asa de firesc, ca si
respiratia. Ea traieste pentru a face altora bine, si totusi e gata a zice:
Eu sunt o sluga nefolositoare.
Dumnezeu a hotart femeii misiunea ei, si daca ea, prin umblarea
ei modesta, face tot ce poate, spre a face din caminul ei un cer, daca
si ndeplineste, cu credinciosie si din iubire, datoriile ei familiare,
[36] fata de sotul si de copiii ei, cautnd nencetat sa faca sa lumineze
o lumina sfnta din viata ei folositoare, curata si virtuoasa, ca sa
Sentimentalismul 31
lumineze la toti cei din jurul ei, atunci ea face lucrarea ncredintata
ei de catre Maestru, si va auzi de pe buzele Sale cuvintele: Bine,
sluga buna si credincioasa, intra n bucuria Domnului tau.
Aceste femei cari fac tot ce le vine la ndemna, cu voiosie
si cu un spirit vesel, ajutnd sotilor lor ca sa-si duca sarcinile, si
educnd pe copiii lor pentru Dumnezeu, sunt misionare, n cel mai
nalt grad al cuvntului. Ele sunt angajate ntr-o ramura importanta
a marei lucrari ce trebuie facuta pe pamnt, de a pregati pe muritori
pentru o viata mai nalta. Ele si vor primi plata lor. Copiii trebuie
educati pentru cer, si pregatiti ca sa serveasca n curtile mparatiei
lui Dumnezeu.
Abuzuri conjugale
Multi parinti nu obtin cunostinta cum sa respecte viata conjugala.
Ei nu sunt veghetori, si lasa pe Satana sa cstige avantaj asupra,lor si
sa le stapneasca mintile si viata. Ei nu pot vedea ca Dumnezeu cere
dela dnsii ca sa se abtina dela orice exces n viata lor conjugala. Dar
numai putini simt ca datorie a lor, de a-si stapni patimile. Ei s-au
unit n calatorie cu aleasa (alesul) inimii lor, si de aceea deduc, ca
36 Un apel solemn
folositoare. Daca vor fi obositi, vor avea mai putina nclinatie, spre
[51] a-si corupe propriile lor trupuri.
Capitolul 3 Modestia feminina
Modestia n purtare.
Ma simt ndemnata de Spiritul Domnului sa sfatuiesc pe surorile
cari marturisesc ca sunt evlavioase, sa cultive modestia n purtare si
o rezerva cuviincioasa, cu sfiala si seriozitate. Libertatile ngaduite
n aceasta generatie corupta nu trebuie sa formeze nici o masura de
conduita pentru urmasii lui Hristos. Aceasta familiaritate, devenita
ia moda, nu trebuie sa existe printre crestinii cari se pregatesc pentru
nemurire. Daca printre acei cari nu cunosc adevarul, desfrul, murda-
ria, adulterul, crima si uciderea, sunt la ordinea zilei, si daca acestia
refuza a se lasa stapniti de principiile cuvntului lui Dumnezeu,
ct de important este deci, ca cei care marturisesc a fi urmasii lui
Hristos si care sunt n strnsa legatura cu Dumnezeu si ngerii Sai, sa
le arate o cale mai buna si mai nobila. Ct de important este deci,ca
[56] virtutea si castitatea lor sa stea n contrast izbitor cu purtarea acelei
clase, care e stapnita de patimi josnice.
Eu ma ntreb: cnd se vor purta surorile noastre tinere cu buna-
cuviinta ? Dar eu stiu, ca nici-o schimbare spre mai bine nu se va
putea face, pna ce parintii nu simt importanta unei mai mari atentii
la educarea cum trebuie a copiilor lor. Ei trebuie sa-i nvete a fi retrasi
si modesti. Ei trebuie sa le dea o educatie practica, sa-i nvete a fi
folositori, a da ajutor si a servi altora, n loc sa astepte ca sa fie serviti.
Satana stapneste mintile tineretului n general. Parinti indulgenti,
voi nu nvatati pe fetele voastre deloc tagaduirea si stapnirea de,
Modestia feminina 47
Casatorii nenorocite
Societatea este compusa din familii, iar capii de familie sunt
raspunzatori pentru formarea societatii. Acei care se hotarasc sa
intre n casatorie, fara sa tina seama ca nu vor avea de suferit numai
ei singuri, gndesc ca relele nu ar fi att de mari si pacatele lor ar fi
relativ mici. Dar mizeria care porneste din casatoriile nenorocite e
simtita n odraslele provenite din aceste uniri. Ei au mostenit o viata
de mizerie; si desi nevinovati, totusi sufera consecintele blestemate
ale lipsei de prevedere a. parintilor. Barbatii si femeile n-au niciun
drept sa urmeze dupa pornirile, sau patimile lor oarbe, n raporturile
lor conjugale, si sa aduca n lume copii nevinovati, doar ca sa-si dea
seama, ca din diferite motive, viata nu are dect putine bucurii, si
Legaturile conjugale 53
ngrijirea copiilor
Copiii din aceasta generatie sufera mpreuna cu parintii lor,
ntr-o masura mai mare sau mai mica, pedeapsa violarii legilor
sanatatii. Drumul pe care ei l apuca, nca din copilarie, este ntr-o
continua opozitie cu legile fiintei lor. Ei sunt constrnsi sa primeasca
o mostenire mizerabila de boala si debilitate, nca de la nasterea
lor, adusa prin obiceiurile rele ale parintilor lor, care le va influenta
ntreaga lor viata , ntr-o masura mai mare sau mai mica. Aceasta
stare de lucruri devine tot mai rea, n orice privinta , prin continuarea
parintilor de a umbla pe o cale sucita, la educatia fizica a copiilor
lor.
Parintii dau pe fata o nestiinta indiferenta si o nepasare uimi-
toare, cu privire la sanatatea fizica a copiilor lor, care adesea are, ca
rezultat, distrugerea putinei vitalitati ramase ale unei copilarii rau
ntrebuintate, si-i expune ia o moarte timpurie. Veti auzi de multe
ori pe parinti plngndu-se de providenta lui Dumnezeu, care le-ar
fi rapit pe copiii lor. Tatal nostru cel ceresc este prea ntelept ca sa
rataceasca, si prea bun ca sa comita vreo nedreptate. Lui nu-I place
sa vada pe fapturile Sale n suferinta . Mii de copii si-au ruinat viata,
pentru ca parintii n-au lucrat n de acord. cu legile sanatatii. Ei s-au
condus dupa impuls, n loc sa urmeze dupa o judecata sanatoasa,
avnd mereu n vedere bunul mers viitor al copiilor lor.
Primul obiect, care trebuie urmarit n educatia copiilor este, o
constitutie sanatoasa, care va pregati calea, ntr-o mare masura, pen-
tru educatia mintala si morala. Sanatatea fizica si morala sunt strns
58 Un apel solemn
Raspunderea parinteasca
Mama e ntmpinata adesea cu o rezerva rece din partea tatalui.
cnd nu merge orice lucru tocmai asa, cum el ar putea dori, el mustra
femeia si mama, si pare a fi nepasator fata de grijile si cercarile ei
zilnice. Barbatii cari fac aceasta, lucreaza direct mpotriva interesului
si fericirii lor proprii. Mama se descurajeaza; speranta si bucuria o
parasesc. Ea merge la lucrul ei n mod mecanic, stiind ca trebuie
facut, si n curnd ea devine debila, att fiziceste ct si mintal. Copiii
nascuti din asa mame sufar de diferite boli, si Dumnezeu face pe
parinti raspunzatori, n mare masura, pentru aceasta; caci obiceiurile
lor rele au grabit venirea bolii asupra copiilor lor, nainte de a fi
nascuti, si din care cauza sunt constrnsi sa sufere ntreaga lor viata .
60 Un apel solemn
Unii nu traiesc dect un scurt timp, din cauza debilitatii lor. Mama
vegheaza ngrijorata asupra vietii copilului ci, si e mpovarata de
griji, cnd e silita sa-i nchida ochii la moarte, si adesea considera
pe Dumnezeu ca autor al tuturor necazurilor ei, pe cnd, n realitate,
parintii sunt ucigasii copiilor lor.
Tatal trebuie sa pastreze n minte, ca tratamentul femeii sale,
nainte de a naste odrasla ei, va influenta fizic dispozitiei mamei, n
vremea sarcinii ei, si aceasta contribuie foarte mult la dezvoltarea
trasaturilor de caracter ale copilului, dupa nastere. Multi tati au
depus atta osteneala, ca sa-si adune avere, nct au sacrificat, pentru
aceasta, interese mult mai nalte, si unii barbati au dat pe fata o
neglijenta criminala fata de mama si odrasla ei, si prea de multe ori
viata la amndoi a fost sacrificata dorintei nfocate dupa strngerea
de avere. Multi nsa nu sufera imediat greaua pedeapsa pentru faptele
lor rele, si sunt adormiti fata de rezultatul umblarii lor. Starea femeii
[74] este uneori mai rea dect a unei sclave, si n unele cazuri,ea este tot
asa de vinovata, ca si sotul ei, pentru risipirea puterilor lor fizice, ca
sa cstige mijloace, spre a duce o viata dupa moda. Pentru asemenea
parinti, este o crima a avea copii, pentru ca urmasii lor au adesea un
fizic si o minte bolnavicioasa si putina valoare morala, si vor purta
n caracterul lor trasaturile nguste si egoiste ale parintilor lor, iar
lumea va suporta blestemul josniciei lor.
Multumirea
Orice femeie, cnd este n perspectiva sa devina o mama, oricare
ar fi anturajul ei, sa ncurajeze mereu o dispozitie fericita, vesela si
multumita, stiind ca ea va fi rasplatita nzecit pentru toate sforta rile
ei n aceasta directie, att n ce priveste fizicul, cit si moralul si ca-
racterul copilului ei. Dar nu numai atta. Ea poate, prin deprinderea
ei,* de a cugeta la lucruri mbucuratoare, sa ncurajeze o stare de
spirit vesela care sa se rasfrnga asupra propriei ei fericiri si sa
aduca bucurie spirituala n familia ei si printre acei cu care ea vine
n legatura, si aceasta va contribui n mare masura la sanatatea ei
fizica. Aceasta va da o forta izvoarelor de viata , iar sngele ei nu va
[79] mai circula att de trndav, ca atunci cnd ea se lasa stapnita de
descurajare si tristete. Sanatatea ei mintala si morala va fi nviorata,
prin usurarea spiritului. Puterea de vointa poate rezista impresiilor
mintii, si va aduce o mare linistire nervilor. Copiii care sunt robiti
de vitalitatea, pe care ei ar fi trebuit s-o mosteneasca de la parintii lor,
trebuie sa aiba cea mai buna ngrijire. Printr-o respectare de aproape
a legilor fiintei lor, s-ar stabili o stare de lucruri cu mult mai buna.
Timpul n care copilul este hranit de la snul mamei, este unul
dintre cele mai critice. Multe mame, n timpul alaptarii copiilor,
si-au permis sa munceasca peste masura si sa-si ncinga sngele,
ocupndu-se cu bucataria, si prin aceasta copilul este atacat serios,
nu numai prin lapte ncins de la pieptul mamei, ci si din cauza ca
sngele ei a fost otravit prin dieta nesanatoasa, care i atta ntreg
sistemul, si prin aceasta, hrana copilului este alterata. Copilul este
de asemenea influentat n rau, prin starea spirituala a mamei. Daca
ea este nefericita, agitata si prea sensibila, si face sa-i izbucneasca
patimile, atunci hrana pe care copilul o primeste de la mama sa este
ncinsa, si adesea produce colici, spasme, si, n unele mprejurari,
provoaca convulsiuni si atacuri.
De asemenea si caracterul copilului este mai mut sau mai putin
vatamat, prin felul hranei primite de la mama. Ct de important
este deci ca mama sa-si pastreze o stare de multumire sufleteasca,
n timpul alaptarii copilului, si sa aiba o deplina stapnire asupra
propriului ei spirit. Facnd astfel, hrana copilului nu va fi vatamata,
iar umblarea linistita si bine stapnita a mamei, la tratamentul copi-
lului ei, va contribui foarte mult la formarea spiritului sau. Si daca
Legaturile conjugale 65
Erori n educatie
n timpul celor dinti sase sau sapte ani din viata copilului,
trebuie data o atentie deosebita educatiei fizice, mai mult dect
educatiei intelectuale. Dupa aceasta perioada, daca constitutia fizica
este buna, trebuie a se da atentie la amndoua. Pruncia se ntinde
pna la vrsta de sase sau sapte ani. pna la aceasta vrsta, copiii
trebuiesc lasati, ca niste mielusei, sa alerge n jurul casei si n curte,
sarind si jucndu-se n zburdalnicia spiritului lor, liberi de grije si
suparare.
Parintii, si mai cu seama mamele, ar trebui sa fie singurii nva-
ta tori ai copiilor lor, pna la aceasta vrsta. Ei nu trebuie a le da
nca educatie din carti. Copiii sunt n general curiosi ca sa cunoasca
lucrurile din natura. Ei cer informatii, cu privire la lucrurile pe care
le vad si le aud, si parintii trebuie sa le ofere ocazie, de a se instrui,
raspunzndu-le cu rabdare la aceste mici ntrebari. n felul acesta,
ei pot cstiga avantajul, de a lua-o naintea vrajmasului si a ntari
spiritul copiilor lor, prin se-manarea semintei bune n inimile lor,
si sa nu le lase loc pentru ca cea rea sa prinda radacina. Ceea ce
trebuie copilului, n vrsta frageda a formarii caracterului lui, este,
instructiunea iubitoare a mamei.
Altarul familiar
nainte de ce tatal crestin sa-si paraseasca familia sa, spre a merge
la lucrul sau, el si va aduna familia n jurul sau, si ngenunchind
naintea lui Dumnezeu, el i va ncredinta purtarii de grije a Arhipas-
torului. El va merge apoi la lucrul sau, cu iubirea si binecuvntarea
femeii sale, cum si cu a copiilor sai, cari sa-i faca inima fericita n
tot timpul orelor sale de munca. Iar acea mama, care s-a sculat la
datoria ei, si va cunoaste obligatiile care zac asupra ei, fata de copiii
ei, n lipsa tatalui [86]
Ea va simti ca traieste pentru sotul si pentru copiii ei; nvatnd
cum trebuie pe copiii ei, deprinzndu-i cu obiceiuri cumpatate si
cu stapnire de sine, si instruindu-i cu privire la datoria lor fata
de Dumnezeu ea i face destoinici sa fie folositori n lume, spre
a ridica stindardul moralei n societate, si a respecta si asculta de
legea lui Dumnezeu. O mama evlavioasa si va instrui cu rabdare
si staruinta pe copiii ei, dndu-le ordin peste, ordin, si prescriptie
peste prescriptie, dar nu ntr-un mod aspru si impunator, ci n iubire
70 Un apel solemn