2026

Căminul adventist
Ellen G. White
Copyright © 2021
Ellen G. White Estate, Inc.
Informat, ii despre această carte
Prezentare generală
Această publicat, ie ePub este oferită de către Ellen G. White
Estate. Ea face parte dintr-o colect, ie mai largă. Va rugăm să vizitat, i
Ellen G. White Estate website pentru o listă completă a publicat, iilor
disponibile.
Despre autor
Ellen G. White (1827-1915) este considerată ca fiind autorul
american cu cele mai raspândite traduceri, lucrările ei fiind publicate
în mai mult de 160 de limbi. Ea a scris mai mult de 100.000 de pagini,
într-o varietate largă de subiecte spirituale s, i practice. Calăuzită de
Duhul Sfânt, ea l-a înălt, at pe Isus s, i a arătat către Biblie ca temelie a
credint, ei sale.
Mai multe link-uri

O scurtă bibliografie a lui Ellen G. White
Despre Ellen G. White Estate
Sfârs, itul acordului licent, ei de utilizator

Vizualizarea, imprimarea sau descărcarea acestei cărt, i, va acorda
doar o licent, ă limitată, neexclusivă s, i netransferabilă pentru utiliza-
rea personală. Această licent, ă nu permite republicarea, distribut, ia,
transferul, sublicent, a, vânzarea, pregătirea unor lucrări derivate, sau
folosirea în alte scopuri. Orice utilizare neautorizată a acestei cărt, i
se va sfârs, i prin anularea licent, ei acordate prin prezenta.
Mai multe informat, ii

Pentru informat, ii suplimentare despre autor, editori, sau modul
în care putet, i sprijini acest serviciu, vă rugam să contactat, i Ellen G.
i
White Estate: mail@whiteestate.org. Suntem recunoscători pentru
interesul s, i impresiile dumneavoastră s, i vă dorim binecuvântarea lui
Dumnezeu în timp ce vet, i citi.
ii
iii
Prefat, ă
Căminul adventist este un loc în care sunt trăite s, i transmise mai

departe standardele s, i practicile adventiste, un loc în care tat, ii s, i
mamele A. Z. S, . sunt însărcinat, i de Domnul Hristos să facă cres, tini
dintre membrii propriilor lor familii. S, i, pentru a aduce mai bine
la îndeplinire această sarcină, părint, ii caută tot ajutorul de care au
nevoie.
Ellen G. White a scris foarte multe sfaturi valoroase pentru
părint, i. Ea a atins aproape orice aspect care vizează căminul s, i a
oferit îndemnuri specifice asupra multora dintre problemele care-i
preocupă pe părint, ii grijulii s, i adesea îngrijorat, i din zilele noastre.
Cu cât, iva ani înainte de a muri, Ellen White s, i-a exprimat dorint, a
cu privire la alcătuirea unei „cărt, i pentru părint, ii cres, tini”, care
să definească „datoria mamei s, i influent, a ei asupra copiilor săi.”
Această lucrare reprezintă strădania de aducere la îndeplinire a
acestei dorint, e.
Această carte, Căminul adventist, este un fel de ghid sau manual
pentru părint, ii atât de ocupat, i, ori un model sau ideal pentru ceea ce
ar putea s, i ar trebui să devină un cămin. Vet, i găsi în ea răspunsuri la
multe dintre întrebările dumneavoastră, cuvinte pline de înt, elepciune
de la Tatăl ceresc.
Pentru compilarea acestei cărt, i, au fost extrase fragmente din
lucrările Elenei G. White, scrise în decursul a s, aptezeci de ani, dar
în special din miile de articole pe care ea le-a pregătit pentru revis-
tele denominat, iunii. Lucrările publicate în mod curent, în special
Mărturiile, apărute sub formă de bros, uri, cât s, i foile de manuscris au
întregit acest volum. Pentru fiecare capitol, sunt date sursele biblio-
[6] grafice. Deoarece fragmentele extrase din diferite surse s, i diferite
perioade au fost puse laolaltă, în succesiune logică, s-ar putea întâlni
uneori, inevitabil, o us, oară întrerupere în desfăs, urarea expunerii sau
în modul de adresare, deoarece compilatorii sunt limitat, i în lucrarea
lor de a selecta s, i aranja subiectul, dar s, i a pune titlurile.
iv
Această lucrare a fost pregătită în biroul pentru publicat, ii „E.
G. White”. Lucrarea a fost efectuată în armonie cu instruct, iunile
Ellenei G. White, adresate administratorilor, privind „tipărirea s, i
compilarea” din manuscrisele sale, căci acestea cont, in, spunea ea,
„sfatul pe care mi l-a dat Domnul pentru poporul Său”.
Niciodată în istoria lumii nu a fost mai mare nevoie de această
carte ca acum. Niciodată n-au tânjit atât de mult părint, ii s, i copiii
după răspunsuri potrivite pentru lucrurile care îi frământă. Niciodată
n-au fost căminele în primejdie mai mare ca acum.
Cu tot, ii suntem cons, tient, i de faptul că stările de lucruri existente
în societate nu sunt decât o reflectare a stărilor existente în familiile
nat, iunii. De asemenea, noi s, tim că o schimbare în cămin se va oglindi
într-o schimbare în societate. Pentru acest scop a fost pregătită
această carte — Căminul adventist — în cadrul colect, iei Christian
Home Library, iar acum a fost trimisă în importanta sa misiune de
către cei ce o publică s, i de Consiliul de administrat, ie din cadrul
Publicat, iilor E. G. White.
Washington D.C.,
8 mai 1952
Cuprins
Informat, ii despre această carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . i
Prefat, ă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . iv
Sect, iunea 1 — Casa noastră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Capitolul 1 — Atmosfera căminului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Capitolul 2 — Temelii pentru un cămin adevărat . . . . . . . . . . 17
Capitolul 3 — Căminul din Eden — un model . . . . . . . . . . . 20
Sect, iunea 2 — O lumină în lume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Capitolul 4 — Influent, a îndepărtată a căminului . . . . . . . . . . 24
Capitolul 5 — O puternică mărturie cres, tină . . . . . . . . . . . . . . 27
Sect, iunea 3 — Alegerea partenerului de viat, ă . . . . . . . . . . . . . . . 31
Capitolul 6 — Marea decizie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Capitolul 7 — Dragoste adevărată sau înflăcărare oarbă . . . 38
Capitolul 8 — Obiceiuri legate de curtenie . . . . . . . . . . . . . . 42
Capitolul 9 — Căsătorii interzise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Capitolul 10 — Când este nevoie de sfat . . . . . . . . . . . . . . . . 54
Sect, iunea 4 — Factori care conduc spre succes sau es, ec . . . . . 59
Capitolul 11 — Căsătorii pripite, imature . . . . . . . . . . . . . . . 60
Capitolul 12 — Compatibilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Capitolul 13 — Educat, ia din familie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Capitolul 14 — Adevărata convertire — un lucru necesar . . . 71
Sect, iunea 5 — De la altarul căsătoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
Capitolul 15 — Făgăduint, e solemne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Capitolul 16 — O întovărăs, ire fericită, reus, ită . . . . . . . . . . . . 81
Capitolul 17 — Obligat, ii reciproce . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Capitolul 18 — Îndatoriri s, i privilegii în căsnicie . . . . . . . . . 94
Sect, iunea 6 — Noua locuint, ă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
Capitolul 19 — Unde să fie as, ezată noua locuint, ă? . . . . . . . 102
Capitolul 20 — Familia s, i oras, ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
Capitolul 21 — Avantaje ale viet, ii la t, ară . . . . . . . . . . . . . . . 111
Capitolul 22 — Construirea s, i mobilarea casei . . . . . . . . . . 117
Sect, iunea 7 — Mos, tenirea Domnului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
Capitolul 23 — Copiii, o binecuvântare . . . . . . . . . . . . . . . . 126
Capitolul 24 — Mărimea familiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
Capitolul 25 — Îngrijirea copiilor în nevoie . . . . . . . . . . . . 133
vi
Cuprins vii
Capitolul 26 — Mos, tenirea oferită de părint, i copiilor . . . . 137

Sect, iunea 8 — Familia prosperă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
Capitolul 27 — Un cerc sacru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
Capitolul 28 — Prima s, coală a copilului . . . . . . . . . . . . . . . 145
Capitolul 29 — O lucrare care nu poate fi transferată . . . . . 150
Capitolul 30 — Părtăs, ia în familie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153
Capitolul 31 — Sigurant, ă prin dragoste . . . . . . . . . . . . . . . . 157
Capitolul 32 — Grădina inimii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
Capitolul 33 — Făgăduint, ele călăuzirii divine . . . . . . . . . . . 164
Sect, iunea 9 — Tatăl — cel ce îi leagă pe tot, i din cămin . . . . . 169
Capitolul 34 — Pozit, ia s, i responsabilităt, ile tatălui . . . . . . . 170
Capitolul 35 — Ducând împreună poverile . . . . . . . . . . . . . 174
Capitolul 36 — Companie pentru copii . . . . . . . . . . . . . . . . 177
Capitolul 37 — Cum nu trebuie să fie tatăl . . . . . . . . . . . . . 180
Sect, iunea 10 — Mama — regina casei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185
Capitolul 38 — Pozit, ia s, i responsabilităt, ile mamei . . . . . . . 186
Capitolul 39 — Influent, a mamei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
Capitolul 40 — Concept, ii gres, ite cu privire la lucrarea
mamei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196
Capitolul 41 — Cum să nu fie mama . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200
Capitolul 42 — Sănătatea mamei s, i înfăt, is, area ei . . . . . . . . 203
Capitolul 43 — Influent, ele prenatale . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
Capitolul 44 — Îngrijirea copiilor mici . . . . . . . . . . . . . . . . 210
Capitolul 45 — Prima datorie a mamei este aceea de a
face educat, ia copiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213
Capitolul 46 — Mama vitregă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218
Capitolul 47 — Încurajarea rostită de Domnul Hristos
către mame . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221
Sect, iunea 11 — Copiii — parteneri tineri . . . . . . . . . . . . . . . . 225
Capitolul 48 — Cum pret, uies, te cerul copiii . . . . . . . . . . . . . 226
Capitolul 49 — Ajutoarele mamei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229
Capitolul 50 — Cinstea datorată părint, ilor . . . . . . . . . . . . . . 237
Capitolul 51 — Sfaturi către copii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241
Sect, iunea 12 — Standarde pentru viat, a de familie . . . . . . . . . 247
Capitolul 52 — Administrarea căminului . . . . . . . . . . . . . . . 248
Capitolul 53 — Un front unit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 254
Capitolul 54 — Religia în familie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 258
Capitolul 55 — Standarde morale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266
viii Căminul adventist
Capitolul 56 — Divort, ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278

Capitolul 57 — Atitudinea fat, ă de un sot, necredincios . . . . 285
Capitolul 58 — Familia pastorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289
Capitolul 59 — Părint, ii în vârstă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295
Sect, iunea 13 — Întrebuint, area banilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 299
Capitolul 60 — Ispravnici ai lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . 300
Capitolul 61 — Principii referitoare la folosirea banilor . . . 304
Capitolul 62 — Să se practice economia . . . . . . . . . . . . . . . 311
Capitolul 63 — Instruirea copiilor privind câs, tigarea s, i
folosirea banilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315
Capitolul 64 — Integritate în afaceri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319
Capitolul 65 — Provizii pentru viitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323
Sect, iunea 14 — Păzit, i căile de acces spre suflet . . . . . . . . . . . 327
Capitolul 66 — Căile de acces asupra cărora trebuie să
veghem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 328
Capitolul 67 — Privelis, ti s, i sunete care momesc . . . . . . . . . 332
Capitolul 68 — Lectura s, i influent, a ei . . . . . . . . . . . . . . . . . 335
Sect, iunea 15 — Haruri care aduc strălucire viet, ii de familie . 343
Capitolul 69 — Curtoazie s, i bunătate . . . . . . . . . . . . . . . . . . 344
Capitolul 70 — Voios, ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 352
Capitolul 71 — Vorbirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 355
Capitolul 72 — Ospitalitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 364
Sect, iunea 16 — Căminul s, i relat, iile sociale . . . . . . . . . . . . . . . 371
Capitolul 73 — Nevoile noastre sociale . . . . . . . . . . . . . . . . 372
Capitolul 74 — Prietenii sănătoase s, i nesănătoase . . . . . . . 375
Capitolul 75 — Călăuzirea părintească în legăturile sociale 381
Capitolul 76 — Sărbători s, i aniversări . . . . . . . . . . . . . . . . . 386
Capitolul 77 — Crăciunul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 390
Capitolul 78 — Familia — un centru misionar . . . . . . . . . . 396
Sect, iunea 17 — Relaxare s, i recreat, ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 403
Capitolul 79 — Recreat, ia este esent, ială . . . . . . . . . . . . . . . . 404
Capitolul 80 — Ce să jucăm? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 408
Capitolul 81 — Recreat, ia care aduce satisfact, ii de durată . 414
Capitolul 82 — Cum îs, i alege cres, tinul recreat, ia . . . . . . . . 419
Capitolul 83 — Momeala plăcerii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 426
Capitolul 84 — Călăuzirea gândirii tinerilor în privint, a
recreat, iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 430
Sect, iunea 18 — Vet, i fi răsplătit, i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 435
Cuprins ix
Capitolul 85 — Răsplata de acum s, i de mai târziu . . . . . . . 436

Capitolul 86 — Viat, a în căminul din Eden . . . . . . . . . . . . . . 441
Capitolul 87 — Pana descrie noul pământ . . . . . . . . . . . . . . 447
x Căminul adventist
Sect, iunea 1 — Casa noastră
Capitolul 1 — Atmosfera căminului
Căminul este centrul tuturor activităt, ilor — Societatea este

alcătuită din familii s, i este ceea ce capii de familie o fac să fie.
Din inimă „ies izvoarele viet, ii”, iar inima comunităt, ii, a bisericii
s, i a nat, iunii o constituie căminul. Bunăstarea societăt, ii, succesul
bisericii, prosperitatea nat, iunii, toate depind de influent, a căminului.
1
Avântul sau declinul viitorului societăt, ii va fi determinat de

obiceiurile tinerilor care cresc în preajma noastră. Dacă tinerii sunt
educat, i, iar caracterele lor sunt modelate în copilărie având în vedere
deprinderile sănătoase, stăpânirea de sine s, i cumpătarea, influent, a lor
în societate va fi ca atare. Dacă sunt lăsat, i neînvăt, at, i s, i necontrolat, i,
iar urmarea va fi încăpăt, ânarea, îndărătnicia, necumpătarea în pofte s, i
pasiuni, la fel va fi s, i influent, a lor în societatea în formare. Prieteniile
pe care le cultivă acum tinerii, obiceiurile pe care le formează s, i
principiile pe care le adoptă ei acum constituie indicatorul stării
societăt, ii pentru anii care vin. 2
Un colt, de cer — Căminul ar trebui să fie ceea ce implică acest
cuvânt. Ar trebui să fie un mic colt, de cer pe pământ, un loc în
care sentimentele să fie cultivate cu grijă, s, i nu înăbus, ite. Fericirea
noastră depinde de felul în care cultivăm dragostea, împreuna simt, ire
s, i adevărata curtoazie unii fat, ă de alt, ii. 3
Un colt, de cer este acel cămin în care domnes, te Duhul lui Dum-
nezeu. Dacă este împlinită voint, a lui Dumnezeu, sot, ul s, i sot, ia se vor
respecta reciproc s, i vor cultiva iubirea s, i încrederea. 4
[16] Important, a atmosferei din cămin — Atmosfera pe care o de-
gajă tat, ii s, i mamele umple întreaga casă s, i este simt, ită în fiecare
domeniu al căminului. 5
Părint, ii creează într-o mare măsură atmosfera din cadrul cercului
familiei, iar atunci când există neînt, elegeri între tată s, i mamă, copiii
devin părtas, i aceluias, i spirit. Facet, i ca atmosfera căminului vostru să
fie înmiresmată de grijă s, i atent, ie duioasă. Dacă v-at, i înstrăinat unii
de alt, ii s, i at, i dat gres, în a fi cres, tini după cum cere Biblia, convertit, i-
12
Atmosfera căminului 13
vă din nou; deoarece caracterul pe care îl avet, i în timpul de probă

va fi caracterul pe care îl vet, i avea la venirea Domnului Hristos.
Dacă vrei să fii un sfânt în ceruri, trebuie să fii sfânt s, i pe pământ.
Trăsăturile de caracter pe care le cultivi în viat, ă nu vor fi schimbate
prin moarte sau înviere. Vei ies, i din mormânt cu aceeas, i dispozit, ie
pe care ai avut-o în căminul tău s, i în societate. Domnul Isus nu ne
schimbă caracterul la venirea Sa. Lucrarea de transformare trebuie
făcută acum. Viat, a noastră de zi cu zi determină destinul nostru. 6
Să fie o atmosferă curată — Fiecare cămin cres, tin ar trebui să
aibă reguli; iar părint, ii ar trebui să le ofere copiilor lor, prin cuvinte
s, i purtarea lor unul fat, ă de celălalt, un exemplu viu, desăvârs, it,
pentru ceea ce doresc ca ei să fie. Curăt, ie în vorbire s, i adevărată
curtoazie cres, tină trebuie puse în practică în mod continuu. Învăt, at, i-i
pe copii s, i pe tineri să se pret, uiască pe ei îns, is, i, să fie credincios, i lui
Dumnezeu, loiali principiilor; învăt, at, i-i să respecte s, i să se supună
Legii lui Dumnezeu. Aceste principii le vor coordona viet, ile s, i vor
fi puse în practică în prieteniile pe care le formează. Ele vor crea o
atmosferă curată — care-i va influent, a s, i încuraja pe cei slabi, pe
calea spre ceruri. Facet, i ca fiecare lect, ie să fie înălt, ătoare, nobilă s, i [17]
atunci nu vă va fi rus, ine să vă întâlnit, i, la judecată, cu ceea ce este
înregistrat în cărt, ile din ceruri.
Copiii care primesc acest fel de educat, ie vor fi pregătit, i pentru
a ocupa locuri de răspundere s, i, prin sfat s, i exemplu, îi vor ajuta
continuu pe alt, ii să facă ceea ce este bine. Cei ale căror simt, uri
morale nu s-au tocit vor aprecia principiile drepte; ei îs, i vor evalua
just darurile naturale s, i îs, i vor folosi cel mai bine puterile fizice,
mintale s, i morale. Aceste suflete sunt puternic fortificate împotriva
ispitei; ele sunt împrejmuite de un zid ce nu poate fi dărâmat us, or. 7
Dumnezeu dores, te ca familiile noastre să fie simboluri ale fami-
liei ceres, ti. Fie ca părint, ii s, i copiii să aibă în minte acest lucru în
fiecare zi, raportându-se unii la alt, ii ca membri ai familiei lui Dum-
nezeu. Atunci viet, ile lor vor constitui pentru lume o pildă de ceea ce
pot fi familiile care Îl iubesc pe Dumnezeu s, i păzesc poruncile Sale.
Domnul Hristos va fi înălt, at; pacea Sa, harul Său s, i dragostea Sa vor
pătrunde în cercul familiei ca un parfum pret, ios. 8
Multe lucruri depind de tată s, i de mamă. Ei trebuie să fie hotărât, i,
s, i totodată buni, în disciplina folosită s, i să lucreze cu toată seriozita-
14 Căminul adventist
tea pentru a avea o gospodărie ordonată s, i curată, pentru ca îngerii

ceres, ti să fie atras, i cu pacea s, i influent, a lor înmiresmată. 9
Căminul să fie luminos s, i fericit — Să nu uitat, i niciodată că vă
vet, i face căminul luminos s, i fericit pentru dumneavoastră s, i copiii
dumneavoastră, cultivând însus, irile Mântuitorului. Dacă Îl vet, i aduce
pe Domnul Hristos în cămin, vet, i deosebi binele de rău. Vet, i fi în
stare să vă ajutat, i copiii să fie arbori ai neprihănirii ce poartă roadele
Duhului. 10
[18] Pot veni necazuri, însă acestea sunt partea omenirii. Lăsat, i ca
pacea, mult, umirea s, i dragostea să păstreze strălucirea soarelui în
inimă chiar dacă ziua este înnegurată. 11
Căminul poate fi modest, însă poate fi întotdeauna un loc al
cuvintelor prietenoase s, i al faptelor bune, un loc în care curtoazia s, i
iubirea sunt oaspet, i permanent, i. 12
Punet, i în aplicare regulile casei cu înt, elepciune s, i dragoste, nu
cu un toiag de fier. Copiii vor răspunde cu o ascultare binevoitoare
regulilor de acest fel. Apreciat, i-i pe copii ori de câte ori avet, i ocazia.
Facet, i-le viat, a cât se poate de fericită.... Păstrat, i pământul inimii
afânat cu manifestări de iubire s, i afect, iune, pregătindu-l astfel pentru
sământ, a adevărului. Amintit, i-vă că Domnul dă pământului nu numai
nori s, i ploaie, dar s, i frumosul s, i binefăcătorul soare care face ca
sământ, a să răsară s, i florile să iasă din muguri. Aducet, i-vă aminte
că nu doar de repros, uri s, i corectare au nevoie copiii vos, tri, ci s, i de
încurajare s, i laudă, plăcută rază de soare a cuvintelor amabile. 13
Nu trebuie să fie ceartă în cămin. „Înt, elepciunea care vine de
sus este întâi curată, apoi pas, nică, blândă, us, or de înduplecat, plină
de îndurare s, i de roade bune, fără părtinire, nefăt, arnică. S, i roada
dreptăt, ii se seamănă întru pace de cei ce lucrează pacea.” Noblet, ea
s, i pacea, iată ce ne dorim în casele noastre. (Iacov 3, 17.) 14
Legături duioase, care consolidează — Legătura familială este
cea mai strânsă, cea mai duioasă s, i cea mai sfântă dintre toate le-
găturile de pe pământ. A fost desemnată spre a fi o binecuvântare
pentru omenire. S, i este cu adevărat o binecuvântare ori de câte ori se
păs, es, te în legământul căsătoriei în mod inteligent, cu teamă de Dum-
nezeu s, i t, inând seama în mod corespunzător de responsabilităt, ile
implicate. 15
Fiecare cămin ar trebui să fie un loc al iubirii, un loc în care
[19] sălăs, luiesc îngerii lui Dumnezeu, înmuind s, i supunând inimile
Atmosfera căminului 15
părint, ilor s, i ale copiilor. 16

Căminele noastre trebuie să devină un Betel, inimile noastre un
altar. Oriunde se cultivă în suflet dragostea lui Dumnezeu, va fi pace,
lumină s, i bucurie. Răspândit, i cu dragoste Cuvântul lui Dumnezeu
în familiile voastre s, i întrebat, i: „Ce a spus Domnul?” 17
Căminul este cres, tin prin prezent, a Domnului Hristos — Că-
minul care este împodobit cu dragoste, înt, elegere s, i gingăs, ie este
un loc pe care îngerilor le place să-l viziteze s, i în care Dumnezeu
este slăvit. Influent, a unui cămin cres, tin, supravegheat cu grijă în
anii copilăriei s, i ai tineret, ii, este cea mai sigură protect, ie împotriva
corupt, iei din lume. În atmosfera unui astfel de cămin, copiii vor
învăt, a să-i iubească atât pe părint, ii lor pământes, ti, cât s, i pe Tatăl lor
ceresc. 18
Încă din pruncie este nevoie să se înalt, e o barieră fermă între
copii s, i lume, astfel ca influent, a imorală a acesteia să nu-i afecteze.
19
Fiecare familie cres, tină ar trebui să fie pentru lume o pildă în
ce prives, te puterea s, i superioritatea influent, ei cres, tine.... Părint, ii
ar trebui să-s, i dea seama de răspunderea pe care o au de a-s, i păzi
căminul de orice atingere a răului moral. 20
Sfint, enia lui Dumnezeu trebuie să pătrundă în cămin.... Părint, ii s, i
copiii trebuie să se educe pe ei îns, is, i pentru a colabora cu Dumnezeu.
Obiceiurile s, i deprinderile lor trebuie aduse în armonie cu planurile
lui Dumnezeu. 21
Relat, iile din cadrul familiei trebuie să fie sfint, itoare prin influent, a
lor. Căminele cres, tine, întemeiate s, i conduse conform planului lui
Dumnezeu, constituie un ajutor extraordinar în formarea caracterului
cres, tin.... Părint, ii s, i copiii ar trebui să fie unit, i în serviciu iubitor fat, ă
de Acela care poate păstra dragostea omenească nobilă s, i curată. 22
Prima lucrare care ar trebui să se vadă într-un cămin cres, tin este [20]
sălăs, luirea acolo a Spiritului lui Hristos, astfel ca fiecare membru al
casei să-s, i poată lua crucea s, i să-L urmeze pe Domnul Hristos acolo
unde El îi va călăuzi pe cale. 23
1 Divina vindecare 349.
2 PacificHealth Journal, iunie 1890.
3 Testimonies for the Church 3:539.
4 The Signs of the Times, 20 iunie 1911.
5 Manuscript 49, 1896.
6 Letter 18b, 1891.

7 Special Testimonies, Seria B, No. 16, 4, 5.
8 The Review and Herald, 17 noiembrie, 1896.
10 Letter 29, 1902.
11 Divina vindecare 286, 288
12 The Review and Herald, 9 iulie, 1901.
13 Counsel to Teachers, Parents, and Students, 114.
16 Letter 25, 1904.
17 Letter 24a, 1896.
20 The Review and Herald, 9 octombrie, 1900.
21 Letter 9, 1904.
Capitolul 2 — Temelii pentru un cămin adevărat [21]
Cel mai atrăgător loc din lume — Des, i au asupra lor răs-
punderi grele în ce prives, te fericirea viitoare s, i binele copiilor lor,
părint, ii au datoria de a face căminul cât se poate de atractiv. Aceasta
va avea pe departe consecint, e cu mult mai mari decât câs, tigarea de
bunuri s, i bani. Din cămin nu trebuie să lipsească strălucirea soarelui.
Simt, ământul căminului trebuie păstrat viu în inimile copiilor, astfel
ca ei să-s, i poată aminti de căminul copilăriei lor ca de un loc al păcii
s, i fericirii, asemănător cu cerul. Apoi, când ei vor ajunge la maturi-
tate, vor încerca să fie, la rândul lor, o mângâiere s, i binecuvântare
pentru părint, ii lor. 1
Căminul trebuie să fie pentru copii locul cel mai atractiv din
lume, iar prezent, a mamei trebuie să constituie cea mai mare atract, ie a
acestuia. Copiii sunt firi sensibile, iubitoare. Ei sunt us, or de mult, umit
s, i us, or de nefericit. Printr-o disciplină blândă, prin cuvinte s, i fapte
iubitoare, mamele îs, i pot lega copiii de inimile lor. 2
Curat, îngrijit, ordonat — Curăt, enia s, i ordinea sunt indispen-
sabile administrării corespunzătoare a gospodăriei. Însă atunci când
mama face din acestea datoriile cele mai importante ale viet, ii ei s, i
se dedică lor în detrimentul dezvoltării fizice s, i educat, iei mintale s, i
morale a copiilor ei, ea comite o gres, eală tristă. 3
Credincios, ii trebuie învăt, at, i că, des, i poate sunt săraci, nu trebuie
să fie neîngrijit, i s, i dezordonat, i, atât ei ca persoane, cât s, i casele lor. [22]
Cei care nu simt important, a curăt, eniei ar trebui ajutat, i în această
privint, ă. Ei trebuie învăt, at, i că aceia care Îl reprezintă pe Dumnezeul
Cel Prea Înalt s, i sfânt trebuie să-s, i păstreze sufletele curate s, i că
această curăt, enie trebuie să se extindă s, i în ce prives, te îmbrăcămintea
lor s, i tot ce este în casă, astfel ca îngerii slujitori să poată consemna
că adevărul a lucrat o schimbare în viat, ă, curăt, ind sufletul s, i rafinând
gusturile. Aceia care, după ce au primit adevărul, nu fac nici o
schimbare în vorbire sau purtare, în îmbrăcăminte s, i locul în care
stau, trăiesc pentru ei îns, is, i, nu pentru Hristos. Ei nu au fost născut, i
din nou în vederea curăt, irii s, i sfint, irii....
17
Des, i trebuie să ne ferim de împodobire inutilă s, i etalare, nu tre-

buie să fim neglijent, i s, i nepăsători în ce prives, te înfăt, is, area noastră
exterioară. Tot ce t, ine de persoana noastră s, i de locul în care ne
aflăm trebuie să fie curat, îngrijit s, i atractiv. Tinerii trebuie educat, i în
ce prives, te însemnătatea unei înfăt, is, ări care să nu stârnească critică,
o înfăt, is, are care să-L onoreze pe Dumnezeu s, i adevărul. 4
Neglijarea curăt, eniei va avea ca urmare boala. Suferint, a nu vine
fără o anumită cauză. Sate s, i oras, e considerate desăvârs, ite în ce
prives, te sănătatea au fost afectate de puternice epidemii de friguri,
ceea ce a produs moarte s, i slăbirea organismului. În multe cazuri,
mediul în care trăiau cei care au căzut victime ale acestor epidemii
cont, inea agent, i distructivi, care produceau otrăvuri în atmosferă, ce
erau inhalate de familii s, i de cei din împrejurimi. Este surprinzătoare
ignorant, a ce domină, legată de efectele pe care le produc lenevia s, i
neglijent, a asupra sănătăt, ii. 5
Ordinea este necesară pentru un cămin fericit — Lui Dum-
[23] nezeu nu-I plac dezordinea, neglijent, a s, i lipsa dorint, ei de a fi
desăvârs, it. Aceste deficient, e constituie rele serioase s, i tind să slă-
bească afect, iunea sot, ului fat, ă de sot, ie atunci când sot, ului îi place
ordinea, să aibă copii frumos disciplinat, i s, i o gospodărie îngrijită.
O sot, ie s, i mamă îs, i poate face căminul fericit numai dacă îi place
ordinea, t, ine la demnitatea sa s, i s, tie să conducă bine treburile casei;
iată de ce tot, i aceia care dau gres, în aceste puncte trebuie să înceapă
de îndată să se educe pe sine în această direct, ie s, i să cultive acele
lucruri de care au cea mai mare nevoie. 6
Grija s, i sârguint, a trebuie combinate — Când ne predăm fără
rezerve Domnului, datoriile simple, obis, nuite, ale viet, ii de familie
vor fi văzute în adevărata lor însemnătate s, i le vom aduce la îndepli-
nire potrivit cu voia lui Dumnezeu. Trebuie să veghem, având în ve-
dere venirea Fiului omului; de asemenea, trebuie să fim sârguincios, i;
se cere s, i să lucrăm, s, i să as, teptăm; cele două trebuie unite. Aceasta
va da echilibru caracterului cres, tin care va fi bine dezvoltat, sime-
tric. Nu trebuie să avem simt, ământul că trebuie să neglijăm orice
altceva s, i să ne dedicăm doar meditat, iei, studiului s, i rugăciunii; s, i
nici să fim fără astâmpăr s, i mereu în grabă s, i cu treburi, neglijând
evlavia personală. As, teptarea, vegherea s, i lucrul trebuie îmbinate.
„Nu lenes, i în lucru; ci zelos, i în spirit; slujind Domnului.” 7
Temelii pentru un cămin adevărat 19
Oferit, i condit, ii pentru us, urarea lucrului — În multe cămine,

sot, ia, mama, nu are timp să citească, să fie bine informată, nu are
timp să comunice cu sot, ul ei s, i nici să se ocupe de dezvoltarea
mintală a copiilor lor. Nu există timp sau loc pentru un prieten drag,
apropiat. Încetul cu încetul, ea se afundă în treburile gospodăres, ti
care îi sunt mai degrabă o corvoadă, iar puterea, timpul s, i interesul
ei sunt absorbite de lucrurile trecătoare. Prea târziu se trezes, te,
descoperindu-se străină în propria ei casă. Ocaziile pret, ioase pe care [24]
le-a avut pentru a-i influent, a pe cei dragi spre o viat, ă mai nobilă,
nefolosite, neîmbunătăt, ite, au trecut pentru totdeauna.
Facet, i ca gospodinele să se hotărască să trăiască după un plan
făcut cu înt, elepciune. Facet, i tot ce putet, i pentru a oferi condit, ii care
să us, ureze munca s, i să fie binefăcătoare pentru sănătate. 8
Chiar cele mai umile sarcini constituie lucrarea lui Dumne-
zeu — Orice lucrare pe care o facem, fie că este vorba de spălarea
vaselor, as, ezarea mesei, as, teptarea la căpătâiul bolnavului, gătitul,
spălatul rufelor, este de important, ă morală.... Cele mai umile sarcini
trebuie acceptate; iar aceia care le preiau ar trebui să simtă că ei aduc
la îndeplinire o lucrare necesară s, i onorabilă s, i că, în această misiune,
fie ea cât de umilă, ei fac lucrarea lui Dumnezeu, tot as, a cum a făcut
Gabriel când a fost trimis la profet, i. Tot, i trebuie să lucreze în sfera
lor de activitate. Femeia, în căminul ei, îndeplinind datoriile simple
ale viet, ii, poate s, i trebuie să dovedească credincios, ie, ascultare s, i
iubire tot as, a de sinceră ca s, i îngerii în sfera lor. Orice lucrare este
onorabilă când este în conformitate cu voia lui Dumnezeu. 9
1 The Review and Herald, 2 februarie, 1886.
3 The Signs of the Times, 5 august 1875.
4 The Review and Herald, 10 iunie, 1902.
5 Christian Temperance and Bible Hygiene 105, 106.
6 Testimonies for the Church 2:298, 299.
7 The Review and Herald, 15 septembrie, 1891.
8 The Ministry of Healing, 368, 369.
[25] Capitolul 3 — Căminul din Eden — un model
Dumnezeu a pregătit primul cămin al omului — Căminul din

Eden al primilor nos, tri părint, i le-a fost pregătit de Însus, i Dumnezeu.
După ce l-a înzestrat cu tot ce-s, i putea dori omul, El a spus: „Să
facem om după chipul s, i asemănarea Noastră....”
Domnul a fost mult, umit de această ultimă s, i cea mai nobilă dintre
toate creaturile Sale s, i a avut în vedere ca omul să fie locuitorul
desăvârs, it al unei lumi desăvârs, ite. Însă scopul Său nu era ca omul
să trăiască singur. El a spus: „Nu este bine ca omul să fie singur; am
să fac un ajutor potrivit pentru el.” 1
Dumnezeu Însus, i i-a dat lui Adam o tovarăs, ă. El i-a dat un
„ajutor potrivit pentru el” — un ajutor corespunzător pentru el — o
persoană potrivită, spre a-i fi tovarăs, ă — una care putea să fie una
cu el în dragoste s, i împreună simt, ire. Eva a fost creată dintr-o coastă
a lui Adam, ceea ce înseamnă că ea nu trebuie să stăpânească asupra
lui (ca fiind capul) s, i nici să fie călcată în picioare ca inferioară, ci să
stea alături de el ca egală, să fie iubită s, i protejată de el. O parte din
om, os din oasele sale s, i carne din carnea sa, ea era a doua identitate
a lui; mărturie a apropierii s, i atas, amentului plin de afect, iune, care
trebuie să existe în această legătură. „Căci nici un om nu s, i-a urât
vreodată propriul trup; ci l-a hrănit s, i i-a purtat de grijă.” „De aceea
va lăsa omul pe tatăl s, i pe mama sa s, i se va alipi de nevasta sa; s, i
vor fi un singur trup.” 2
Prima căsătorie oficiată de Dumnezeu — Dumnezeu a sărbă-
torit prima căsătorie. Astfel, această institut, ie Îl are la originea sa
[26] pe Creatorul Universului. „Căsătoria este demnă de onoare”; ea a
constituit unul dintre primele daruri ale lui Dumnezeu pentru om s, i
este una dintre cele două institut, ii pe care, după cădere, Adam le-a
dus cu sine dincolo de port, ile Paradisului. Când sunt recunoscute
principiile divine în cadrul acestei relat, ii s, i cei doi se supun acestora,
căsătoria este o binecuvântare; ea apără curăt, ia s, i fericirea neamului
omenesc, asigură nevoile sociale ale omului, îl înalt, ă din punct de
vedere fizic, intelectual s, i moral. 3
20
Căminul din Eden — un model 21
Cel care a dăruit-o pe Eva lui Adam, ca un ajutor potrivit, a făcut

prima minune la un ospăt, de nuntă. În sala împodobită de sărbă-
toare, acolo unde prieteni s, i rude se bucurau împreună, s, i-a început
Domnul Hristos lucrarea publică. Astfel El a consfint, it căsătoria,
recunoscând-o ca pe o institut, ie pe care El Însus, i a întemeiat-o....
Domnul Hristos a onorat căsătoria, făcând de asemenea din
aceasta un simbol al legăturii dintre El s, i cei răscumpărat, i ai Săi.
El Însus, i este mirele; mireasa este biserica, despre care — ea fiind
aleasa Sa — El spune: „Es, ti frumoasă de tot, iubito; nu ai nici un
cusur.” 4
Fiecare dorint, ă îndeplinită — Adam era înconjurat de tot ce-s, i
putea dori inima sa. Avea din bels, ug pentru îndeplinirea fiecărei
dorint, e. Nu există păcat s, i nici vreun semn de decădere în Edenul
cel plin de slavă. Îngerii lui Dumnezeu conversau liber s, i cu drag cu
perechea sfântă. Fericit, ii cântăret, i aduceau întruna slavă Creatorului
prin cântecele lor vesele s, i pline de naturalet, e. Animalele pas, nice
se jucau, în nevinovăt, ia lor fericită, în jurul lui Adam s, i al Evei,
supuse cuvântului lor. Adam era în plinătatea bărbăt, iei, cea mai
nobilă lucrare a Creatorului. 5
Nici o umbră nu se interpunea între ei s, i Creatorul lor. Ei Îl
cunos, teau pe Dumnezeu ca fiind Părintele lor binefăcător s, i în toate
lucrurile voint, a lor se conforma voint, ei lui Dumnezeu. Iar caracterul [27]
lui Dumnezeu era reflectat în caracterul lui Adam. Slava Sa era
revelată de toate lucrurile din natură. 6
Munca a fost rânduită pentru fericirea omului — Dumnezeu
iubes, te frumosul. O dovadă de netăgăduit a acestui fapt o consti-
tuie lucrarea mâinilor Sale. El a sădit pentru primii nos, tri părint, i
o frumoasă grădină în Eden. Din pământ a făcut să crească pomi
falnici, care aduceau roade s, i împodobeau decorul. Flori frumoase,
de o rară drăgălăs, enie, de toate culorile s, i toate nuant, ele, parfumau
aerul.... Era planul lui Dumnezeu ca omul să-s, i găsească fericirea cu
ocupat, ia de a avea grijă de lucrurile pe care El le crease s, i ca nevoile
sale să fie satisfăcute de fructele pomilor din grădină. 7
Lui Adam i-a fost dată ocupat, ia de a avea grijă de grădină.
Creatorul s, tia că Adam nu putea fi fericit fără o ocupat, ie. Frumuset, ea
grădinii îl încânta, însă acest lucru nu era îndeajuns. Avea nevoie
de muncă pentru a-s, i pune la lucru părt, ile minunat întocmite ale
corpului său. Dacă fericirea ar fi constat în a nu face nimic, omul, în
starea sa de sfântă inocent, ă, ar fi rămas fără ocupat, ie. Dar Acela care
l-a creat pe om s, tia ce era necesar pentru fericirea lui; s, i, de îndată
ce l-a creat, i-a dat lucrul pe care l-a desemnat pentru el. Făgăduint, a
slavei viitoare s, i sentint, a că omul trebuie să trudească pentru pâinea
cea de toate zilele au venit de la aceeas, i autoritate supremă. 8
Dumnezeu este onorat prin căminul cres, tin — Tat, ii s, i ma-
mele care Îl pun pe Dumnezeu pe primul plan în familia lor, care
îs, i învat, ă copiii că frica de Domnul este începutul înt, elepciunii, Îi
dau slavă lui Dumnezeu înaintea îngerilor s, i a oamenilor prin faptul
că prezintă lumii o familie ordonată, disciplinată, o familie care Îl
iubes, te s, i Îl ascultă pe Dumnezeu s, i nu se răzvrătes, te împotriva Lui.
[28] Domnul Hristos nu este un străin în căminele lor. Numele Lui este
un nume drag în cămin, onorat s, i slăvit. Îngerii îs, i găsesc plăcere
în căminul în care domnes, te Dumnezeu, iar copiii sunt învăt, at, i să
pret, uiască Biblia s, i să se închine Creatorului lor. Astfel de familii
se pot bucura de făgăduint, a: „Pe aceia ce Mă cinstesc îi voi cin-
sti.” Dintr-o astfel de casă tatăl pleacă la datoriile zilnice cu spiritul
înduios, at s, i supus lui Dumnezeu. 9
Numai prezent, a lui Dumnezeu îi poate face fericit, i pe bărbat, i s, i
femei. Apa obis, nuită poate fi transformată de Hristos în vin ceresc.
Căminul devine atunci un Eden de fericire; iar familia, un simbol
frumos al familiei din ceruri. 10
1 The Youth’s Instructor, 10 august 1899.
2 Patriarhi s, i profet, i, 30, 31.
3 Ibid., 46.
5 The Signs of the Times, June 11, 1874.
6 The Youth’s Instructor, 2 iunie 1898.
7 The Health Reformer, iulie 1871.
8 The Youth’s Instructor, 27 februarie 1902.
Sect, iunea 2 — O lumină în lume [29]
[30]
[31]
Capitolul 4 — Influent, a îndepărtată a căminului
Căminul cres, tin este o pildă — Misiunea căminului se extinde

dincolo de membrii acestuia. Căminul cres, tin trebuie să fie o pildă
vie, care să ilustreze perfect, iunea adevăratelor principii ale viet, ii. O
astfel de ilustrare va fi o putere spre bine în lume.... Iar când tinerii
pleacă dintr-un astfel de cămin, ei împărtăs, esc altora lect, iile învăt, ate.
Principiile nobile ale viet, ii pătrund s, i în alte familii, s, i o influent, ă
înălt, ătoare îs, i face lucrarea în acea comunitate socială. 1
Căminul în care membrii sunt amabili, binevoitori, este un cămin
de cres, tini care exercită o influent, ă spre bine. Alte familii vor observa
rezultatele unui astfel de cămin, s, i-i vor urma exemplul, păzind, la
rândul lor, căminul de influent, ele satanice. Îngerii lui Dumnezeu
vizitează adesea căminul în care voia lui Dumnezeu este în centrul
atent, iei. Sub influent, a harului divin, un astfel de cămin devine un
loc odihnitor pentru călătorii obosit, i, trudit, i. Prin veghere atentă,
eul nu este alimentat. Se formează deprinderi corecte. Există o
grijă deosebită pentru drepturile celorlalt, i. La cârmă este credint, a
care lucrează prin dragoste s, i curăt, es, te sufletul — fiind suverană
peste toată casa. Sub influent, a sfint, itoare a unui asemenea cămin,
principiul frăt, iei, prezentat în Cuvântul lui Dumnezeu, este mai mult
recunoscut s, i I se dă ascultare. 2
Influent, a unei familii ordonate — Nu este un lucru de mică
însemnătate faptul că familia este un reprezentant pentru Isus, care
[32] t, ine Legea lui Dumnezeu în mijlocul unei lumi necredincioase. Noi
trebuie să fim epistole vii, cunoscute s, i citite de tot, i oamenii. Aceasta
implică responsabilităt, i înfricos, ătoare. 3
O familie ordonată, disciplinată, spune mai mult în favoarea
cres, tinismului decât toate predicile ce pot fi predicate. O asemenea
familie este o dovadă a faptului că părint, ii au avut succes în a urma
rânduielile lui Dumnezeu s, i că, la rândul lor, copiii Îl vor sluji în
cadrul bisericii. Influent, a lor cres, te; căci, pe măsură ce împărtăs, esc
altora, ei primesc pentru a împărtăs, i din nou. Tat, ii s, i mamele au
ajutoare în copiii lor s, i aces, tia transmit altora ceea ce au învăt, at în
24
Influent, a îndepărtată a căminului 25
cămin. Cei din jurul lor beneficiază de ajutorul lor s, i acesta este
un ajutor de durată, pentru ves, nicie. Întreaga familie este angajată
în slujirea Stăpânului; s, i, prin exemplul lor evlavios, s, i alt, ii sunt
inspirat, i să-I fie credincios, i lui Dumnezeu, cinstit, i în relat, iile cu
turma Sa, minunata Sa turmă. 4
Cea mai mare dovadă a puterii cres, tinismului, care poate fi pre-
zentată lumii, este o familie ordonată s, i disciplinată. Aceasta va
recomanda adevărul mai mult decât orice, pentru că este o dovadă
vie a puterii acestuia asupra inimii. 5
Cel mai bun test pentru cres, tinismul unui cămin este caracterul
format prin influent, a Sa. Faptele vorbesc mai bine decât cea mai
bună mărturisire de credint, ă. 6
Lucrarea pe care o avem noi de făcut în această lume ... este
aceea de a vedea ce virtut, i putem cultiva în copiii s, i familiile noastre,
pentru ca ei să poată influent, a alte familii s, i astfel să devină o
putere în vederea educat, iei, chiar dacă nu păs, im niciodată în fat, a
catedrei. O familie ordonată, disciplinată, este mai pret, ioasă în ochii
lui Dumnezeu decât aurul cel scump, chiar decât aurul din Ofir. 7
Posibilităt, i minunate la îndemâna noastră — Timpul nostru
aici este scurt. Putem trece prin această lume numai o dată; dar, [33]
trecând, să facem cât putem mai mult în această viat, ă. Lucrarea pe
care suntem chemat, i să o facem nu necesită avut, ie, pozit, ie socială
sau capacităt, i deosebite, ci doar un spirit binevoitor, sacrificiu de
sine s, i statornicie în scopul pe care îl avem. O candelă, oricât de mică
ar fi, dacă arde în mod constant, poate constitui mijlocul prin care
pot fi aprinse multe alte lămpi. Sfera noastră de influent, ă poate părea
îngustă, capacităt, ile mărunte, ocaziile put, ine, cunos, tint, ele limitate;
totus, i, posibilităt, i minunate ne sunt la îndemână prin folosirea cu
credincios, ie a ocaziilor pe care le avem în căminele noastre. Dacă
ne vom deschide inimile s, i căminele pentru principiile de viat, ă
divine, vom deveni canale pentru râurile puterii dătătoare de viat, ă.
Din căminele noastre vor curge s, uvoaie vindecătoare, aducătoare de
viat, ă, frumuset, e s, i rodnicie acolo unde acum este sărăcie s, i lipsă. 8
Părint, ii temători de Dumnezeu vor avea o deosebită influent, ă
asupra altor cămine, influent, ă ce va lucra precum plămădeala care a
fost pusă în cele trei măsuri de aluat. 9
Lucrul făcut cu credincios, ie în cămin îi educă pe cei din casă
să facă la fel. Spiritul de credincios, ie fat, ă de Dumnezeu este ca s, i
plămădeala, s, i atunci când se manifestă în biserică, va avea efect

asupra altora s, i va constitui o recomandare în favoarea cres, tinismului
pretutindeni. Lucrarea făcută cu tot sufletul de către soldat, ii lui
Hristos este tot atât de bogată în consecint, e ca s, i ves, nicia. Atunci
oare de ce există o asemenea lipsă de spirit misionar în comunităt, ile
noastre? Acest spirit lipses, te, pentru că se neglijează evlavia din
cămin. 10
Influent, a unei familii dezordonate — Puternic resimt, ită s, i dez-
astruoasă pentru întreaga societate este influent, a familiei dezordo-
nate. Aceasta se acumulează într-un torent de rele care afectează
familii, comunităt, i, localităt, i s, i regimul de conducere. 11
Nici unul dintre noi nu putem trăi fără a avea o influent, ă în lume.
Nici un membru al familiei nu se poate izola fără ca cei din jur să nu
[34] simtă influent, a s, i spiritul lui. Chiar s, i expresia fet, ei are o influent, ă
spre bine sau spre rău. Spiritul, cuvintele, act, iunile, atitudinea fat, ă
de cei din jur, toate acestea vorbesc. Dacă este egoist, el îs, i încon-
joară sufletul cu o atmosferă răufăcătoare; dar, dacă este plin de
dragostea lui Hristos, va da pe fat, ă curtoazie, bunătate, considerat, ie
fat, ă de sentimentele celorlalt, i s, i le va comunica semenilor săi, prin
faptele sale de iubire, un simt, ământ de calm, mult, umire s, i fericire.
Se va vedea că el trăies, te pentru Hristos s, i că ia zilnic lect, ii, stând
la picioarele Sale, primind lumina s, i pacea Sa. El va putea spune
Domnului: „Bunătatea Ta m-a înălt, at.” 12
1 Divina vindecare, 352.
2 Letter 272, 1903.
6 Patriarhi si profeti, 579.
, ,
9 The Signs of the Times, 17 septembrie 1894.
, ,
Capitolul 5 — O puternică mărturie cres, tină [35]
Cei mai buni cres, tini provin din cămine cres, tine — Misiona-
rii pentru Domnul sunt cel mai bine pregătit, i pentru lucrarea peste
hotare în căminele cres, tine, în care există temere de Dumnezeu,
iubire pentru Dumnezeu, în care familia I se închină lui Dumnezeu,
credincios, ia a devenit a doua natură, nepăsarea s, i indiferent, a fat, ă
de datoriile din cămin nu sunt îngăduite, iar comuniunea tainică
cu Dumnezeu este socotită ca fiind esent, ială pentru îndeplinirea cu
credincios, ie a datoriilor zilnice. 1
Datoriile familiale ar trebui îndeplinite având în vedere că, dacă
sunt făcute bine, vom dobândi acea experient, ă care ne va face în stare
să lucrăm pentru Hristos în mod permanent s, i foarte cons, tiincios.
O, câte ar putea realiza pe plan misionar un cres, tin viu, care îs, i
îndeplines, te cu credincios, ie datoriile zilnice, care înalt, ă cu bucurie
crucea, nu neglijează nici o lucrare pe care o are de făcut, oricât de
neplăcută ar fi pentru simt, ămintele fires, ti. 2
Lucrarea noastră pentru Hristos trebuie să înceapă cu familia,
în cămin.... Nu există un alt câmp misionar mai important decât
acesta....
Acest câmp a fost, în mod rus, inos, neglijat de către mult, i s, i este
timpul ca acele resurse s, i remedii divine să fie prezentate, pentru ca
această stare de rău să fie îndreptată. 3
Cea mai înaltă datorie ce le revine tinerilor este aceea din pro-
priile lor cămine, ei fiind o binecuvântare pentru tată, mamă, frat, i
s, i surori, dovedind dragoste s, i împreună simt, ire cu aces, tia. Aici
este locul în care pot arăta tăgăduirea de sine s, i stăpânirea de sine,
lucrând pentru alt, ii s, i purtându-le de grijă.... Ce influent, ă poate avea
o soră asupra frat, ilor ei!... Dacă este corectă, ea poate determina
caracterul frat, ilor ei. Rugăciunile ei, bunătatea s, i afect, iunea ei pot
face mult în cămin. 4
Cei care L-au primit pe Hristos trebuie să arate în cămin ce a [36]
făcut harul Lui pentru ei. „Dar tuturor celor ce L-au primit pe Hris-
tos le-a dat puterea să devină fii ai lui Dumnezeu, celor ce cred în
27
Numele Său.” Adevăratul credincios al lui Hristos este pe deplin

cons, tient de puterea influent, ei sale în cămin. Aceasta poate fi favo-
rabilă pentru desăvârs, irea caracterelor tuturor membrilor familiei.
5
Un argument pe care cei necredincios, i nu îl pot nega — Un

cămin cres, tin ordonat este un argument puternic în favoarea religiei
cres, tine — un argument pe care cei necredincios, i nu îl pot nega. Tot, i
pot vedea că există o influent, ă ce lucrează în cămin, s, i-i afectează pe
copii, s, i că Dumnezeul lui Avraam este cu ei. Dacă familiile celor
care pretind a fi cres, tini ar avea în vedere adevăratul model cu privire
le religie, ei vor exercita o puternică influent, ă spre bine. Ar deveni
atunci cu adevărat „lumina lumii”. 6
Copiii pot răspândi cunos, tint, a principiilor biblice — Copiii
care au fost educat, i cum se cuvine, cărora le place să fie folositori, să-
s, i ajute tatăl s, i mama, vor răspândi cunos, tint, a adevărată a principiilor
s, i concept, iilor biblice tuturor celor cu care vin în contact. 7
Atunci când căminele noastre sunt ceea ce ar trebui să fie, co-
piilor nu li se va permite să crească în lenevie s, i indiferent, ă fat, ă
de cerint, ele lui Dumnezeu cu privire la cei nevoias, i din jurul lor.
Fiind mos, tenirea Domnului, ei vor fi în stare să-s, i îndeplinească
lucrul în locul în care se află. Din asemenea case va străluci o lumină
pentru cei ignorant, i, care vor fi călăuzit, i spre izvorul cunos, tint, ei
depline. Influent, a exercitată va fi o putere de partea lui Dumnezeu s, i
a adevărului Său. 8
La părint, ii care nu pot fi abordat, i pe nici o altă cale, se ajunge
adesea prin copiii lor. 9
[37] Căminele prietenoase vor fi o lumină pentru vecini — Avem
nevoie de părint, i mai senini, de cres, tini mai senini. Suntem prea
închis, i în noi îns, ine. Prea adesea copiii nos, tri s, i cei apăsat, i s, i
descurajat, i sunt lipsit, i de cuvântul bun s, i încurajator, de zâmbe-
tul nostru voios.
Părint, i, asupra voastră stă răspunderea de a fi purtători s, i
transmit, ători de lumină. Fit, i lumini strălucitoare în cămin, luminând
cărarea pe care trebuie să meargă copiii vos, tri. Fiind astfel, lumina
voastră va străluci asupra celor din afară. 10
Din fiecare cămin cres, tin va străluci o lumină împrejur. Iubirea
va fi vădită în act, iune. Aceasta se va revărsa asupra tuturor legă-
turilor familiale, dovedindu-se prin bunătate, grijă fat, ă de ceilalt, i
O puternică mărturie cres, tină 29
s, i curtoazie duioasă, neegoistă. Există cămine în care este îndepli-

nit acest principiu — familii care I se închină lui Dumnezeu s, i în
care domnes, te adevărata iubire. Din aceste cămine, rugăciunea de
dimineat, ă s, i de seară se înalt, ă spre Dumnezeu precum tămâia cea
plăcut mirositoare, iar îndurările s, i binecuvântările Sale coboară
asupra celor care le cer, ca roua diminet, ii. 11
Rezultatele unităt, ii în familie — Cea dintâi lucrare a cres, tinilor
este să fie unit, i în familie. Apoi, aceasta se va extinde asupra veci-
nilor de aproape s, i de departe. Cei care au primit lumină trebuie să
lase lumina aceasta să strălucească mai departe în raze luminoase.
Cuvintele lor, înmiresmate cu dragostea lui Hristos, trebuie să fie o
mireasmă de viat, ă spre viat, ă. 12
Cu cât membrii unei familii sunt mai unit, i în lucrarea lor în
cămin, cu atât mai înălt, ătoare s, i favorabilă va fi influent, a pe care
tatăl s, i mama, fiii s, i fiicele o vor exercita în afara căminului. 13
Este mai mare nevoie de oameni buni decât de mint, i strălu-
cite — Fericirea familiilor s, i a comunităt, ilor depinde de influent, a
pe care o are căminul. Valorile ves, nice depind de îndeplinirea co- [38]
respunzătoare a datoriilor acestei viet, i. Omenirea nu are atât de
mult nevoie de mint, i strălucite, cât de oameni buni, care să fie o
binecuvântare în căminele lor. 14
Să evităm gres, eli care pot închide us, i — Când religia este
trăită în cămin, influent, a acesteia va fi simt, ită în biserică s, i în jurul
acesteia. Însă unii dintre cei care pretind a fi cres, tini discută cu
vecinii lor despre dificultăt, ile pe care le au în cămin. Ei îs, i prezintă
plângerile în as, a fel, încât să-s, i atragă simpatie asupra lor îns, is, i; însă
este o mare gres, eală să turnăm în urechile altora necazurile noastre,
mai ales atunci când majoritatea plângerilor noastre sunt născocite
(fabricate) s, i există datorită viet, ii noastre străine de religie s, i a unui
caracter deficitar. Aceia care obis, nuiesc să-s, i spună necazurile altora
ar face mai bine să rămână acasă s, i să se roage, să-s, i predea lui
Dumnezeu voint, a îndărătnică, să cadă pe Stâncă s, i să fie zdrobit, i, să
moară fat, ă de sine, astfel ca Domnul Isus să poată face din ei vase
de cinste. 15
Lipsa politet, ii, o clipă de nerăbdare, irascibilitate, un singur cu-
vânt aspru, necugetat, vă va strica reputat, ia s, i poate închide us, a spre
inimi, încât la acele persoane nu mai putet, i ajunge niciodată. 16
Cres, tinismul din cămin străluces, te departe — Efortul de a

face din cămin ceea ce ar trebui să fie — simbol al căminului din
ceruri — ne pregătes, te pentru lucrul într-o sferă mult mai largă.
Educat, ia primită în cămin, arătând stimă unii fat, ă de alt, ii, ne ajută să
învăt, ăm să s, tim cum să ajungem la acele inimi care trebuie învăt, ate
principiile adevăratei religii. Biserica are nevoie de întreaga fort, ă
spirituală, cultivată, ce poate fi obt, inută în as, a fel, încât tot, i, s, i în
special membrii mai tineri ai familiei Domnului, să poată fi păzit, i cu
[39] grijă. Adevărul trăit în cămin se face resimt, it în lucrul dezinteresat
din afara acestuia. Acela care trăies, te cres, tinismul în cămin va fi o
lumină strălucitoare pretutindeni. 17
3 Mărturii pentru comunitate 6:429, 430.
, ,
7 Letter 28, 1890.
8 Mărturii pentru comunitate 6:430.
10 The Review and Herald, 29 ianuarie, 1901.
, ,
13 Letter 189, 1903.
15 The Signs of the Times, 14 noiembrie 1892.
Sect, iunea 3 — Alegerea partenerului de [40]
viat, ă [41]
[42]
[43]
Capitolul 6 — Marea decizie
Un cămin fericit sau nefericit? — Dacă cei care au în vedere

căsătoria nu vor să aibă remus, cări după căsătorie, atunci ar trebui să
facă acum din aceasta un subiect serios de cugetare. Acest pas, făcut
în mod neînt, elept, constituie unul dintre mijloacele cele mai sigure,
care pot ruina rodnicia unui tânăr s, i a unei tinere. Viat, a devine o
povară, un blestem. Nimeni nu poate ruina mai mult fericirea s, i
rodnicia unei femei s, i să-i facă viat, a o povară chinuitoare ca propriul
ei sot, ; s, i nimeni nu poate distruge nici măcar în proport, ie de a
suta parte sperant, ele s, i aspirat, iile unui bărbat, nu-i poate paraliza
energiile s, i ruina influent, a s, i planurile de viitor, ca propria sa sot, ie.
Ceasul căsătoriei este cel care determină în dreptul multor bărbat, i
s, i femei succesul sau es, ecul în această viat, ă s, i sperant, ele lor în ce
prives, te viat, a viitoare. 1
As, vrea să-i pot face pe tineri să vadă s, i să simtă pericolul, în
special acela de a avea căsătorii nefericite. 2
Căsătoria este un lucru care va influent, a s, i va afecta viat, a ta atât
în această viat, ă, cât s, i în cea care va veni. Un cres, tin sincer nu va
înainta în planurile sale în această direct, ie fără a avea certitudinea
aprobării lui Dumnezeu. Alegerea nu trebuie să o facă el, ci să simtă
că Dumnezeu trebuie să aleagă pentru el. Noi nu trebuie să ne fim
pe plac nouă îns, ine, căci nici Domnul Hristos nu a căutat să-s, i placă
Lui Însus, i. Nu vreau să se înt, eleagă prin aceasta că cineva trebuie să
se căsătorească cu o persoană pe care nu o iubes, te. Acest lucru ar fi
păcat. Însă nu trebuie să îngăduim pasiunii s, i firii pământes, ti să ne
conducă spre ruină. Dumnezeu ne cere toată inima, cele mai alese
sentimente. 3
[44] Grăbit, i-vă încet — Doar put, ini sunt aceia care au vederi corecte
cu privire la căsătorie. Mult, i cred că aceasta înseamnă dobândirea
fericirii absolute; însă, dacă ar cunoas, te cel put, in un sfert din durerile
celor legat, i prin votul căsătoriei — cu lant, uri pe care ei nu pot s, i
nu îndrăznesc să le rupă, nu ar fi surprins, i că scriu aceste lucruri.
Căsătoria este, în majoritatea cazurilor, un jug exasperant. Sunt unii
32
Marea decizie 33
care sunt legat, i, dar nu se potrivesc. Cărt, ile cerurilor sunt împovărate
de suferint, ele, ticălos, iile s, i abuzurile care se ascund sub mantia
căsătoriei. Iată de ce as, dori să-i avertizez pe tinerii care se află la
vârsta căsătoriei să se grăbească încet în alegerea tovarăs, ului de
viat, ă. Cărarea viet, ii de căsătorie poate părea frumoasă s, i plină de
fericire; însă de ce să fit, i s, i voi dezamăgit, i as, a cum au fost alte mii
de persoane până acum? 4
Aceia care se gândesc la căsătorie ar trebui să aibă în vedere ca-
racterul s, i influent, a căminului pe care îl întemeiază. O dată ce devin
părint, i, li se încredint, ează o răspundere sacră. De ei depinde într-o
mare măsură bunăstarea copiilor lor în această lume s, i fericirea lor
în cea viitoare. Într-o mare măsură, ei determină atât caracterul fizic,
cât s, i cel moral, pe care îl primesc cei mici. Iar de caracterul cămi-
nului depinde starea societăt, ii; ponderea influent, ei fiecărei familii
poate fi reprezentată pe o scală, fie în partea superioară, fie în cea
inferioară. 5
Factorii vitali în alegere — Tinerii cres, tini trebuie să aibă grijă
în formarea prieteniilor s, i alegerea tovărăs, iilor. Băgat, i de seamă
ca nu cumva ceea ce acum credet, i că este aur curat să nu fie metal
obis, nuit. Tovărăs, iile cu lumea tind să as, eze obstacole în calea slujirii
voastre pentru Dumnezeu s, i multe suflete sunt ruinate prin legături [45]
nefericite, de afaceri sau matrimoniale, cu cei care nu pot fi înălt, at, i s, i
înnobilat, i niciodată. Cântărit, i fiecare sentiment s, i urmărit, i evolut, ia
fiecărei trăsături de caracter a celui de care dorit, i să vă legat, i destinul
viet, ii. Pasul pe care es, ti pe cale să-l faci este unul dintre cei mai
important, i din viat, a ta s, i nu trebuie făcut cu grabă. Poate că iubes, ti,
dar nu iubi orbes, te. 6
Cercetează cu grijă să vezi dacă viat, a ta de căsătorie va fi fericită
sau lipsită de armonie s, i jalnică. Pune-t, i aceste întrebări: Această
unire mă va conduce spre ceruri? Mă va face să-L iubesc mai
mult pe Dumnezeu? Voi fi util în această viat, ă? Dacă ai răspun-
suri promit, ătoare la aceste reflect, ii, atunci, în temere de Dumnezeu,
păs, es, te înainte. 7
Majoritatea bărbat, ilor s, i femeilor care au intrat în legătura căsă-
toriei au act, ionat în as, a fel ca s, i când singura problemă de rezolvat
era dacă se iubesc. Însă ei ar trebui să-s, i dea seama că responsabi-
litatea pe care o au în căsătorie este mai mult decât acest lucru. Ei
trebuie să se gândească dacă vlăstarele lor se vor bucura de sănătate
fizică s, i mintală, dar s, i de putere morală. Însă put, ini sunt cei care au
făcut acest pas, având motive înălt, ătoare s, i gânduri nobile de care
nu s-ar putea despărt, i us, or — că societatea are pretent, ii de la ei, că
influent, a familiilor nu poate fi decât bună sau rea. 8
Alegerea tovarăs, ului de viat, ă trebuie făcută atât de bine, încât să
asigure bunăstare fizică, mintală s, i spirituală pentru părint, i s, i copiii
lor, încât s, i unii, s, i alt, ii să fie o binecuvântare pentru semenii lor s, i
să-s, i onoreze Creatorul. 9
Calităt, i ce trebuie avute în vedere pentru o viitoare sot, ie —
Fie că tânărul să caute în persoana care va sta alături de el pe cea
care i se potrives, te în a purta împreună poverile viet, ii, pe cea a cărei
[46] influent, ă îl va înnobila s, i cea care îl va face fericit prin dragostea ei.
„O sot, ie bună este un dar de la Domnul. Inima sot, ului ei se
încrede pe deplin în ea.... Ea îi face bine, s, i nu rău în toate zilele
viet, ii sale.” „Ea deschide gura cu înt, elepciune: s, i învăt, ături plăcute
îi sunt pe limbă; ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei; s, i
nu mănâncă pâinea leneviei. Copiii ei se scoală s, i o numesc fericită;
s, i sot, ul ei, de asemenea o laudă, zicând: «Multe fete au o purtare
cinstită, dar tu le întreci pe toate».” Cel care găses, te o astfel de sot, ie
„găses, te un lucru bun s, i dobândes, te favoarea Domnului”. 10
Iată câteva lucruri care trebuie avute în vedere: Cea cu care te
vei căsători va aduce fericire în casa ta? Este ea o persoană chibzuită
sau, dacă se va căsători, va folosi nu numai câs, tigul ei, ci s, i pe al
tău pentru a-s, i satisface dorint, ele, vanitatea de a arăta bine? Sunt
principiile ei sănătoase în această privint, ă? Are ea vreun sprijin
acum?... Eu s, tiu că bărbatul care este îndrăgostit nebunes, te s, i are
gânduri de căsătorie respinge acest fel de întrebări, considerându-le
că nu au nici o consecint, ă. Însă aceste lucruri trebuie luate serios în
seamă, întrucât ele afectează viat, a viitoare....
În alegerea sot, iei, studiază-i caracterul. Va fi ea răbdătoare s, i
sârguincioasă? Sau va înceta să-i pese de tatăl tău s, i de mama ta chiar
în momentul când aces, tia au nevoie de sprijinul unui fiu puternic?
Sau va încerca să te despartă de ei pentru a-s, i aduce la îndeplinire
propriile planuri, pentru plăcere proprie, părăsindu-i pe tata s, i pe
mama care, în loc să câs, tige o fiică iubitoare, vor pierde un fiu? 11
[47] Calităt, i necesare unui viitor sot, — Înainte să accepte să se
căsătorească, fiecare tânără ar trebui să se întrebe dacă cel cu care
dores, te să-s, i lege viat, a este demn. Care a fost trecutul lui? Este
Marea decizie 35
viat, a lui curată? Este dragostea lui nobilă, înălt, ătoare, sau este doar
o înflăcărare a pasiunii? Are el acele trăsături de caracter care o
vor face fericită? Va găsi ea adevărata pace s, i bucurie în dragostea
lui? Îi va fi îngăduit să-s, i păstreze propria-i personalitate sau va fi
obligată să-s, i supună judecata s, i cons, tiint, a stăpânirii sot, ului ei? Va
putea ea să pună mai departe pe primul loc cerint, ele Mântuitorului?
Trupul s, i sufletul, gândurile s, i t, intele vor putea fi păstrate în curăt, ie
s, i sfint, enie? Aceste întrebări au o important, ă vitală pentru fiecare
tânără care păs, es, te în legământul căsătoriei. 12
Fie ca femeia care dores, te o unire fericită prin căsătorie, aducă-
toare de pace, care nu-s, i dores, te suferint, ă s, i necazuri în viitor, să-s, i
pună următoarea întrebare, înainte de a-s, i oferi dragostea ei. Are
iubitul meu o mamă? Dacă da, atunci care este amprenta caracterului
acesteia asupra lui? Îs, i cunoas, te el obligat, iile fat, ă de ea? Este el
atent fat, ă de dorint, ele s, i fericirea ei? Dacă el nu-s, i respectă s, i nu-s, i
cinstes, te mama, va dovedi oare respect s, i iubire, bunătate s, i atent, ie
fat, ă de mine, sot, ia sa? Când focul dintâi va trece, mă va mai iubi el?
Va fi el răbdător când voi gres, i sau va critica, porunci s, i se va purta
ca un dictator? Adevărata iubire trece cu vederea gres, eli; dragostea
însă nu le discerne. 13
Acceptat, i numai trăsături de caracter nobile, bărbătes, ti —
Orice tânără trebuie să-l accepte ca tovarăs, de viat, ă numai pe acela
care posedă trăsături curate de caracter, bărbătes, ti, care este harnic,
plin de aspirat, ii s, i cinstit, care Îl iubes, te s, i se teme de Dumnezeu. 14
Feres, te-te de aceia care sunt lipsit, i de respect. Feres, te-te de acela
care iubes, te lenevia; feres, te-te de acela care batjocores, te lucrurile
sfinte. Evită societatea aceluia care foloses, te un limbaj profan sau [48]
este dedat consumului de alcool, fie s, i numai al unui pahar. Nu da
ascultare propunerilor care vin din partea unui bărbat care nu îs, i dă
seama de răspunderea lui înaintea lui Dumnezeu. Adevărul curat,
care sfint, es, te sufletul, ît, i va da tăria de a renunt, a la o companie
plăcută, la o persoană despre care s, tii că nu Îl iubes, te pe Dumnezeu,
nu se teme de El s, i nu cunoas, te nimic în legătură cu principiile
adevăratei neprihăniri. Putem suporta întotdeauna neputint, ele unui
prieten s, i ignorant, a lui, însă niciodată nu-i putem suporta viciile. 15
Este mai us, or să facem o gres, eală decât să o corectăm —
Căsătoriile care sunt plănuite fără chibzuint, ă s, i în mod egoist nu
au un deznodământ bun, ci adesea se transformă în es, ecuri teribile.
Ambii constată că au fost amăgit, i s, i ar desface în grabă ceea ce au

făcut orbes, te. Este mai us, or, mult mai us, or, să faci o gres, eală în
această privint, ă decât să îndrept, i o gres, eală după ce aceasta a fost
făcută. 16
Mai bine se întrerupe un angajament neînt, elept — Chiar
dacă at, i făcut un angajament, fără a avea însă o cunoas, tere deplină a
caracterului celui cu care există intent, ia de a vă uni, nu gândit, i că
angajamentul acesta înseamnă neapărat să vă legat, i pe viat, ă cu unul
pe care nu-l putet, i iubi s, i respecta. Avet, i mare grijă ce angajamente
facet, i; însă este mai bine, mult mai bine, să desfacet, i un angajament
înainte de căsătorie decât să vă despărt, it, i după căsătorie, as, a cum
fac mult, i. 17
S-ar putea să spunet, i: „Am făcut o promisiune, acum să o retrag?”
Eu vă răspund: Dacă at, i făcut o promisiune potrivnică Scripturii,
retraget, i-o neapărat, fără întârziere, s, i, în umilint, ă, căit, i-vă înaintea
lui Dumnezeu pentru dragostea fără minte care v-a condus să facet, i
un asemenea angajament pripit. E mult mai bine să retraget, i o astfel
[49] de promisiune, în teamă de Dumnezeu, decât să o t, inet, i, s, i prin
aceasta să-L dezonorat, i pe Dumnezeu. 18
Fie ca fiecare pas în vederea legământului căsătoriei să fie carac-
terizat de modestie, simplitate, sinceritate s, i t, inte serioase, care să-I
fie pe plac s, i să-L onoreze pe Dumnezeu. Căsătoria afectează atât
viat, a aceasta, cât s, i cea viitoare. Un cres, tin sincer nu face planuri pe
care Dumnezeu nu le poate aproba. 19
6 Fundamentals of Christian Education, 500.
7 Idem, 104, 105.
8 Solii pentru tineret, 461.
9 Divina vindecare 357, 358.
10 Idem, 359.
11 Letter 23, 1886.
15 Letter 51, 1894.
Marea decizie 37
16 Letter23, 1886.
[50] Capitolul 7 — Dragoste adevărată sau înflăcărare
oarbă
Iubirea este un dar pret, ios de la Isus — Dragostea este un dar

pret, ios pe care îl primim de la Isus. Dragostea curată s, i sfântă nu
este un sentiment, ci un principiu. Cei care act, ionează în virtutea
acesteia nu sunt nici nechibzuit, i, nici orbi. 1
Există totus, i atât de put, ină dragoste adevărată, autentică, devo-
tată, curată. Acest pret, ios articol este foarte rar. 2
Pasiunea este socotită drept iubire. Adevărata iubire este un
principiu înalt s, i sfânt, cu totul diferită în caracter de acea dragoste
care este trezită prin impuls s, i care se stinge deodată când este aspru
pusă la încercare. 3
Iubirea este o plantă de origine divină, care trebuie îngrijită s, i
cultivată. Familiile în care se manifestă afect, iune, ce rostesc cuvinte
demne de încredere, iubitoare, vor fi fericite s, i vor exercita o influent, ă
înălt, ătoare asupra tuturor acelora cu care vin în contact. 4
Adevărata iubire în contrast cu pasiunea — Iubirea ... nu
este lipsită de rat, iune; ea nu este oarbă. Este curată s, i sfântă. Însă
pasiunea firii pământes, ti este cu totul diferită. În timp ce dragostea
adevărată Îl are în vedere pe Dumnezeu, în toate planurile Sale,
s, i este în armonie desăvârs, ită cu Duhul lui Dumnezeu, pasiunea
este încăpăt, ânată la culme, nesăbuită, lipsită de rat, iune, fără frâu
s, i face din obiectul alegerii sale un idol. Harul lui Dumnezeu este
vizibil în întreaga comportare a aceluia care posedă adevărata iubire.
Modestia, simplitatea, sinceritatea, moralitatea s, i spiritualitatea vor
caracteriza fiecare pas făcut spre legământul căsătoriei. Cei care sunt
astfel nu vor fi coples, it, i de societatea celuilalt, pierzând interesul
[51] pentru locas, ul de rugăciune s, i pentru serviciile religioase. Zelul lor
pentru adevăr nu va înceta prin neglijarea ocaziilor s, i privilegiilor
pe care Dumnezeu le dă în mod binevoitor. 5
Acea dragoste care nu are altă temelie decât satisfacerea
simt, urilor va fi încăpăt, ânată, oarbă s, i de nestăpânit. Cinstea, adevă-
rul s, i orice trăsătură nobilă a mint, ii, toate vor fi aduse sub stăpânirea
38
Dragoste adevărată sau înflăcărare oarbă 39
pasiunilor. Persoana care este legată în lant, urile acestei pasiuni oarbe
este prea adesea surdă la vocea rat, iunii s, i a cons, tiint, ei; nici un argu-
ment sau rugăminte stăruitoare nu o poate determina să vadă nebunia
acestei curse. 6
Adevărata iubire nu este patimă nestăpânită, înfocată s, i năval-
nică. Dimpotrivă, ea este calmă s, i profundă prin natura ei. Ea are în
vedere mai mult decât aparent, ele (cele exterioare) s, i este atrasă doar
de calităt, i. Este înt, eleaptă s, i cu discernământ, iar devotamentul ei
este real s, i de durată. 7
Dragostea, desprinsă de tărâmul pasiunii s, i impulsului, devine
spiritualizată s, i se dă pe fat, ă prin cuvinte s, i fapte. Un cres, tin trebuie
să aibă o sensibilitate s, i o iubire sfint, ite, în care nu este loc pen-
tru nerăbdare s, i irascibilitate; trăsăturile aspre, necizelate, trebuie
îndreptate prin harul lui Hristos. 8
Feres, te-te de sentimentalism ca de lepră — De închipuiri s, i
de sentimentalismul bolnăvicios trebuie să te feres, ti ca s, i când ar fi
lepră. Mult, i tineri s, i tinere din aceste vremuri nu cunosc virtutea;
de aceea e mare nevoie de precaut, ie.... Aceia care au un caracter
virtuos, des, i s-ar putea să nu aibă anumite calităt, i care sunt de dorit,
pot fi de o reală valoare morală. 9
Există persoane care au făcut pentru o vreme o profesie din
religie, dar care sunt fără Dumnezeu s, i fără o cons, tiint, ă sensibilă în
toate intent, iile s, i scopurile lor. Ei nu au nici un rost, sunt neserios, i;
conversat, ia lor este us, uratică. Mintea le este ocupată doar de gândul [52]
curteniei s, i al căsătoriei, neexistând loc pentru gânduri înalte s, i
nobile. 10
Tinerii sunt fermecat, i, fascinat, i de mania curteniei s, i căsăto-
riei. Sentimentalismul bolnăvicios predomină. Este nevoie de multă
vigilent, ă s, i tact pentru a feri tineretul de aceste influent, e rele. 11
Tinerele nu sunt învăt, ate tăgăduirea de sine s, i stăpânirea de
sine. Ele sunt răsfăt, ate, iar mândria le este încurajată. Li se îngăduie
să aibă propria lor cale, până devin foarte încăpăt, ânate s, i cu voint, ă
puternică în as, a fel, încât ajungi să nu s, tii ce să faci ca să le salvezi de
la ruină. Satana le dirijează astfel, încât ajung un motiv de batjocură
pentru cei necredincios, i datorită îndărătniciei s, i lipsei lor de rezervă
s, i modestie feminină. Tinerilor, de asemenea li se permite să-s, i
urmeze propria cale. De-abia ajung la vârsta adolescent, ei s, i îi vezi
deja alături de fetit, e de vârsta lor, pe care le conduc acasă, unde
continuă cu intimităt, i. Iar părint, ii sunt atât de orbit, i în ceea ce

prives, te indulgent, a s, i afect, iunea gres, ită fat, ă de copiii lor, încât nu
îndrăznesc să urmeze un curs hotărât pentru a face o schimbare s, i
a-s, i t, ine în frâu prea grăbit, ii lor copii în acest veac grăbit. 12
Sfaturi pentru o tânără romantică, bolnavă de dragoste —
Ai căzut în trista gres, eală care este atât de răspândită în acest secol
degenerat, mai ales în rândul femeilor. Es, ti prea preocupată de celă-
lalt sex. Ît, i place societatea lor. Atent, ia pe care le-o acorzi îi flatează,
iar tu încurajezi sau îngădui o familiaritate care nu este întotdeauna
în acord cu îndemnul apostolului: „Ferit, i-vă de orice se pare rău....”
Îndepărtează din minte planurile romantice. Tu amesteci reli-
gia cu un sentimentalism romantic, bolnăvicios, care nu înalt, ă, ci,
[53] dimpotrivă, înjoses, te. Nu doar tu însăt, i es, ti afectată; s, i alt, ii sunt
prejudiciat, i de exemplul s, i influent, a ta.... T, i-ai pierdut utilitatea,
fiind într-o reverie continuă s, i clădind castele de nisip. Ai trăit într-o
lume imaginară; ai fost o martiră imaginară s, i o cres, tină imaginară.
Experient, a religioasă a tinerilor din acest veac al lumii este mult
amestecată cu acest sentimentalism josnic. Sora mea, Dumnezeu
cere să fii transformată. Înnobilează-t, i sentimentul, te implor. Con-
sacră-t, i puterile mintale s, i fizice în slujba Răscumpărătorului tău,
care a plătit pentru tine. Sfint, es, te-t, i gândurile s, i sentimentele, astfel
ca toate faptele tale să fie făcute în Domnul. 13
Avertisment pentru un tânăr student — Te afli acum în anii
student, iei; lasă-t, i mintea să stăruie asupra unor subiecte spirituale.
Înlătură orice sentimentalism din viat, a ta. Instruies, te-te cu vigilent, ă
s, i fii stăpân pe tine însut, i. Acum es, ti în perioada de formare a carac-
terului; nu lăsa ca să-t, i scadă interesul — cel mai nobil cu putint, ă
— de a te pregăti pentru lucrarea pe care Dumnezeu a desemnat-o
pentru tine. 14
Urmările unei curtenii s, i căsătorii neînt, elepte — Putem ve-
dea câte dificultăt, i întâmpinăm la fiecare pas. Nedreptatea — atât la
tineri, cât s, i la bătrâni; curteniile s, i căsătoriile neînt, elepte, nesfint, ite,
nu pot să nu aibă ca urmare certuri, neînt, elegeri, înstrăinare unul
fat, ă de celălalt, indulgent, ă fat, ă de pasiuni fără frâu, necredincios, ie
a sot, ilor s, i sot, iilor, egoism, dorint, e nesăbuite s, i indiferent, ă fat, ă de
lucrurile de interes ves, nic....
[54] Sfint, enia prezicerilor (profet, iilor) lui Dumnezeu nu este apre-
ciată de majoritatea acelora care pretind că sunt cres, tini. Ei dovedesc,
Dragoste adevărată sau înflăcărare oarbă 41
prin comportamentul lor libertin, fără frâu, că preferă o sferă mai
largă. Acestora nu le place să le fie limitate indulgent, ele egoiste. 15
Păzit, i sentimentele — Încinget, i-vă coapsele mint, ii, spune apos-
tolul, apoi stăpânit, i-vă gândurile, nepermit, ându-le să fie fără frâu.
Gândurile pot fi păzite s, i stăpânite prin eforturile tale hotărâte.
Gândit, i drept s, i vet, i aduce la îndeplinire act, iuni drepte. Apoi va
trebui să vă păzit, i sentimentele, nelăsându-le să zăbovească asupra
unor lucruri nepotrivite. Isus te-a răscumpărat cu propria Sa viat, ă; tu
Îi apart, ii; de aceea, El trebuie consultat în toate lucrurile, în legătură
cu felul în care vor fi folosite puterile mint, ii s, i ale sentimentelor tale.
16

, ,
6 The Signs of the Times, 1 iulie, 1903.
8 Idem, 335.
9 Idem, 123.
10 Idem, 589.
11 Idem, 60.
12 Idem, 460.
13 Idem, 248-251.
14 Letter 23, 1893.
16 The Youth’s Instructor, 21 aprilie 1886.
[55] Capitolul 8 — Obiceiuri legate de curtenie
Idei gres, ite despre curtenie s, i căsătorie — Ideile legate de cur-

tenie îs, i au originea în ideile gres, ite cu privire la căsătorie. Impulsul
s, i pasiunea oarbă sunt la baza acestora. Curtenia se desfăs, oară în
spiritul flirtului. Părt, ile implicate violează frecvent regulile modes-
tiei s, i ret, inerii s, i se fac vinovate de indiscret, ie, dacă nu calcă Legea
lui Dumnezeu. Nu se poate discerne planul cel înalt, nobil s, i măret,
al lui Dumnezeu cu privire la căsătorie, de aceea cele mai curate
simt, ăminte ale inimii, cele mai nobile trăsături de caracter nu pot fi
dezvoltate.
Nu trebuie rostite cuvinte, nu trebuie făcute fapte pe care nu at, i
vrea ca îngerii cei sfint, i să le înregistreze în cărt, ile de sus. Singura
t, intă să vă fie slava lui Dumnezeu. Inima trebuie să dea pe fat, ă numai
simt, ăminte curate, sfinte, demne de urmas, ii lui Hristos, înălt, ătoare,
mai mult ceres, ti decât pământes, ti. În curtenie, orice altceva în afară
de acestea degradează, corupe; iar căsătoria nu poate fi sfântă s, i
demnă de onoare în ochii unui Dumnezeu curat s, i sfânt, decât dacă
este conformă cu principiul cel înalt al Scripturii. 1
Tinerii act, ionează prea mult din impuls. Ei nu trebuie să se
destăinuie prea us, or s, i nici să fie captivat, i prea repede de înfăt, is, area
exterioară, atrăgătoare, a iubitului. Curtenia, as, a cum se desfăs, oară
în acest veac, este un plan de îns, elăciuni s, i ipocrizie, în care este
implicat mai mult vrăjmas, ul decât Domnul. Bunul simt, natural este
necesar aici mai mult decât în orice alt lucru; însă adevărul este că
nu prea există. 2
[56] Obiceiul de a sta târziu — Obiceiul de a sta târziu noaptea
este frecvent întâlnit, însă nu este pe placul lui Dumnezeu, chiar
dacă suntet, i amândoi cres, tini. Aceste ore târzii produc vătămarea
sănătăt, ii, mics, orează capacitatea mint, ii pentru datoriile zilei urmă-
toare s, i dau o impresie rea. Fratele meu, sper că ai suficient respect
de sine pentru a te feri de acest fel de curtenie. Dacă singura ta
t, intă este slava lui Dumnezeu, vei fi în mod voit prevăzător. Nu vei
îngădui ca sentimentalismul bolnav să-t, i orbească în as, a măsură
42
Obiceiuri legate de curtenie 43
viziunea, încât să nu pot, i discerne înaltele cuvinte pe care le are

Dumnezeu fat, ă de tine ca s, i cres, tin. 3
Satana nu-i scapă din ochi pe aceia care dedică o mare parte
a nopt, ii curteniei. Dacă ar putea avea ochii deschis, i, ei ar putea
vedea un înger care notează cuvintele s, i faptele lor. Legile sănătăt, ii
s, i modestiei sunt violate. Ar fi mai potrivit ca anumite perioade
ale curteniei dinainte de căsătorie să fie lăsate să se desfăs, oare în
timpul viet, ii de căsătorie. Însă ceea ce se întâmplă în realitate este
că momentul căsătoriei parcă pune capăt întregii dăruiri manifestate
în timpul curteniei.
Aceste ore de dezmăt, din timpul nopt, ii, în acest veac de desfrâu,
conduc adesea la ruina ambelor părt, i implicate. Satana triumfă, iar
Dumnezeu este dezonorat atunci când bărbat, i s, i femei se dezono-
rează pe ei îns, is, i. Adevărata onoare este sacrificată sub vraja acestei
pasiuni oarbe, iar căsătoria unor asemenea persoane nu poate primi
aprobarea lui Dumnezeu. Ei s-au căsătorit, pentru că pasiunea i-a
împins spre acest lucru; iar când noutatea a trecut, de-abia atunci îs, i
dau seama ce au făcut. 4
Satana cunoas, te foarte bine cu ce elemente are de-a face s, i
pune la lucru inteligent, a sa diabolică, inventând diferite planuri
pentru a atrage sufletele în cursă, spre nimicirea lor. El urmăres, te
îndeaproape fiecare pas făcut s, i dă multe sugestii s, i, adesea, acestea
sunt ascultate mai degrabă decât Cuvântul lui Dumnezeu. Această [57]
plasă periculoasă, fin t, esută, este pregătită cu dibăcie pentru a prinde
în mrejele sale pe cei tineri s, i lesne crezători. Adesea, ea poate fi
camuflată într-un ves, mânt de lumină, atrăgător, însă aceia care ajung
victimele sale atrag asupra lor multe suferint, e. Rezultatul: epave
umane pretutindeni. 5
Flirtul — Flirtul, comportamentul us, uratic cu inimile omenes, ti,
constituie o crimă nu de mică important, ă în ochii unui Dumnezeu
sfânt. Totus, i, atât de mult, i se îndreaptă de preferint, ă către tinerele
femei, le câs, tigă afect, iunea, apoi îs, i văd de treburile lor, uitând
cuvintele rostite s, i efectul avut asupra acestora. O altă persoană îi
atrage, iar ei repetă aceleas, i cuvinte s, i manifestă s, i fat, ă de aceasta
aceeas, i atitudine, aceleas, i atent, ii.
Această dispozit, ie se va da pe fat, ă s, i în viat, a de căsătorie. Relat, ia
care se stabiles, te prin căsătorie nu produce întotdeauna această
schimbare — dintr-un caracter nestatornic într-unul hotărât, din cel
s, ovăitor, într-unul neclintit s, i statornic fat, ă de principii. Acestora nu

le place monotonia, gândurile nesfinte dându-se pe fat, ă în act, iuni
nesfinte. Cât de important este deci ca tineretul să-s, i încingă coapsele
mint, ii s, i să vegheze asupra comportamentului lor, astfel ca Satana
să nu-i poată îns, ela s, i abate de pe cărarea neprihănirii. 6
Practici îns, elătoare în curtenie — Un tânăr care se bucură de
societate s, i câs, tigă prietenia unei tinere, fără ca acest lucru să fie
cunoscut de părint, ii ei, nu se poartă ca un cres, tin nobil atât fat, ă de ea,
cât s, i fat, ă de părint, ii ei. Prin convorbiri s, i întâlniri secrete, el poate
câs, tiga influent, ă asupra mint, ii ei, însă, procedând în acest fel, el nu
dă dovadă de acea noblet, e s, i integritate sufletească pe care o posedă
copiii lui Dumnezeu. Pentru a-s, i atinge scopurile, ei nu se poartă
deschis, conform standardelor biblice, s, i se dovedesc necredincios, i
[58] fat, ă de aceia care îi iubesc s, i încearcă să vegheze cu grijă asupra
lor. Căsătoriile întemeiate în acest fel nu sunt în conformitate cu
Cuvântul lui Dumnezeu. Acela care îndepărtează o tânără de la
respectarea datoriilor ei, care o derutează în ceea ce prives, te porunca
clară s, i precisă a lui Dumnezeu, de a-s, i asculta s, i cinsti părint, ii, nu
va fi credincios obligat, iilor pe care le va avea în viat, a de căsătorie....
„Să nu furi” a fost scris de Însus, i degetul lui Dumnezeu pe
tablele de piatră s, i totus, i cât de mult se practică s, i se scuză furtul în
ascuns de sentimente! Se întret, ine o curtenie îns, elătoare, se continuă
discut, iile în ascuns, până ce sentimentele aceleia care este lipsită
de experient, ă, s, i nu s, tie până unde pot ajunge lucrurile, sunt într-
o anumită măsură îndepărtate de la părint, ii ei s, i îndreptate spre
acela care se dovedes, te, prin felul cum act, ionează, că nu este demn
de dragostea ei. Biblia condamnă necinstea în orice formă s-ar
manifesta ea....
Acest mod de a fura în ascuns, în care se desfăs, oară curtenia s, i
căsătoria, constituie cauza multor suferint, e pe care numai Dumne-
zeu le cunoas, te pe deplin. Datorită acestei stânci, multe suflete au
naufragiat. Cres, tinii adevărat, i, oameni integri s, i care par sensibili
la orice alt subiect, fac gres, eli înspăimântătoare în acest punct. Ei
dau dovadă aici de o voint, ă atât de hotărâtă, de neclintit, pe care
rat, iunea nu o poate schimba. Devin atât de fascinat, i de sentimentele
s, i impulsurile omenes, ti, încât nu mai au dorint, a de a cerceta Biblia
s, i de a veni într-o strânsă legătură cu Dumnezeu. 7
Obiceiuri legate de curtenie 45
A evita primul pas în jos — Când este încălcată una dintre

poruncile Decalogului, pas, ii în jos sunt aproape siguri. Odată înde-
părtate barierele decent, ei feminine, cea mai mare destrăbălare nu
pare păcătoasă. Oh, cât de teribile sunt consecint, ele influent, ei în rău
a femeii în lumea de azi! Fiind prins, i în momeala „femeii străine”, [59]
unii sunt încarcerat, i în nis, te celule ca de închisoare, mult, i îs, i iau
propriile viet, i s, i mult, i alt, ii scurtează viet, ile altora. Cât de adevărate
sunt cuvintele inspirate: „Picioarele ei te duc la moarte; pas, ii ei te
duc în iad.”
Lumini de avertizare sunt as, ezate pretutindeni pe cărarea viet, ii
pentru a-i preveni pe bărbat, i să nu se apropie de terenul periculos,
interzis; însă mult, i, în ciuda acestora, aleg calea fatală, împotriva
rat, iunii, împotriva Legii lui Dumnezeu s, i în ciuda pedepsei Sale.
Aceia care vor să-s, i păstreze sănătatea fizică, un intelect viguros
s, i un moral sănătos trebuie să „fugă ... de poftele tineret, ii”. Aceia
care depun eforturi stăruitoare s, i hotărâte pentru a t, ine sub control
răutatea ce îs, i ridică îndrăznet, s, i cu nerus, inare capul în preajma lor
sunt urât, i s, i vorbit, i de rău de făcătorii de rele, însă ei vor fi onorat, i
s, i răsplătit, i de Dumnezeu. 8
Cine îs, i face de cap în tineret, e culege o recoltă amară — Nu
se poate să nu-t, i pui în pericol sufletul, făcându-t, i de cap. Nu pot, i fi
nepăsător în ceea ce prives, te tovarăs, ii pe care t, i-i alegi. 9
O perioadă scurtă de timp, în care ît, i faci de cap, iubit, i prieteni
tineri, va avea ca urmare o recoltă care ît, i va amărî întreaga viat, ă; o
oră de neatent, ie, o singură cedare în fat, a ispitei pot îndrepta întregul
sens al viet, ii în direct, ia gres, ită. Nu pot, i avea decât o singură tineret, e;
fă-o utilă. O dată ce ai făcut un pas, nu te mai pot, i întoarce niciodată
ca să îndrept, i gres, elile. Acela care refuză să intre în legătură cu
Dumnezeu s, i se pune singur în calea ispitei va cădea cu sigurant, ă.
Dumnezeu îl pune la încercare pe fiecare tânăr. Mult, i s, i-au scuzat
nepăsarea s, i lipsa de respect datorită exemplului rău dat lor de pro- [60]
fesori mai cu experient, ă. Însă aceasta nu trebuie să împiedice pe
nimeni de a face ceea ce este bine. În ziua socotelilor finale, nu vei
mai putea prezenta scuzele pe care le aduci acum. 10
1 Manuscript 4a, 1885.

2 Fundamentals of Chrstian Education, 105.
5 Fundamentals of Christian Education, 103, 104.
7 Fundamentals of Christian Education, 101-103.
8 The Signs of the Times, 1 iulie 1903.
Capitolul 9 — Căsătorii interzise [61]
Căsătorii între cres, tini s, i necredincios, i — Există în lumea

cres, tină o indiferent, ă surprinzătoare, alarmantă, fat, ă de învăt, ătura
din Cuvântul lui Dumnezeu cu privire la căsătoria între cres, tini s, i
necredincios, i. Mult, i care pretind că-L iubesc pe Dumnezeu s, i se
tem de El aleg să urmeze propriile lor înclinat, ii, în loc să ia aminte
la sfatul Înt, elepciunii Nemărginite. Într-o problemă ce afectează în
mod vital fericirea s, i bunăstarea ambelor părt, i atât pentru lumea
aceasta, cât s, i pentru cea viitoare, rat, iunea, judecata s, i teama de
Dumnezeu sunt lăsate la o parte; iar stăpânirea o are impulsul orb s, i
hotărârea încăpăt, ânată.
Bărbat, i s, i femei, care de altfel sunt sensibili s, i cons, tiincios, i, nu
iau în seamă sfatul; ei sunt surzi la apelurile s, i rugămint, ile prieteni-
lor, rudelor s, i slujitorilor lui Dumnezeu. Un cuvânt de avertizare este
socotit ca amestec impertinent, iar prietenul care este suficient de
credincios, rostind această obiect, ie, este tratat ca dus, man. Aceasta
este ceea ce urmăres, te Satana. El ademenes, te sufletul care este vrăjit,
îndrăgostit nebunes, te. Rat, iunea lasă să cadă hăt, urile stăpânirii de
sine pe grumazul poftei pătimas, e; patima nesfint, ită pune stăpânire
până ce, prea târziu, victima se trezes, te într-o viat, ă de mizerie s, i
sclavie. Acesta nu este un tablou plăsmuit de imaginat, ie, ci o reali-
tate. Dumnezeu nu sfint, es, te acele uniri prin căsătorie pe care le-a
interzis în mod expres. 1
Poruncile lui Dumnezeu sunt clare — Domnul a poruncit Isra-
elului din vechime să nu se unească prin căsătorii cu nat, iunile idola-
tre din jurul lor. „Să nu te unes, ti prin căsătorie cu ele; să nu-t, i dai
fiicele după fiii lor.” Este dat s, i motivul. Înt, elepciunea infinită, vă- [62]
zând dinainte urmarea acestor uniri, declară: „Căci ele vor îndepărta
pe fiul tău de a Mă urma s, i va sluji altor dumnezei; astfel mânia
Domnului se va revărsa asupra ta s, i te va nimici dintr-o dată.” „Căci
tu es, ti un popor sfânt pentru Domnul Dumnezeul tău; căci Domnul
Dumnezeul tău te-a ales să fii un popor deosebit, al Lui, mai presus
de oricare popor de pe fat, a pământului.”
47
S, i în Noul Testament există interziceri asemănătoare în ce

prives, te căsătoria cres, tinilor cu păgânii. Apostolul Pavel, în prima
sa epistolă către Corinteni, spune: „Sot, ia este legată prin lege câtă
vreme trăies, te bărbatul ei; însă dacă bărbatul ei moare, este liberă
să se căsătorească cu cine vrea; numai în Domnul.” Din nou, în
cea de-a doua epistolă, el scrie: „Nu vă înjugat, i la un jug nepotri-
vit cu cei necredincios, i; căci ce legătură este între neprihănire s, i
fărădelege; sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul? Ce
înt, elegere poate fi între Hristos s, i Belial? Sau ce legătură are cel
credincios cu cel necredincios? Cum se împacă templul lui Dum-
nezeu cu idolii? Căci noi suntem templul Dumnezeului celui viu,
cum a zis Dumnezeu: «Eu voi locui s, i voi umbla în mijlocul lor; Eu
voi fi Dumnezeul lor s, i ei vor fi poporul Meu. De aceea: Ies, it, i din
mijlocul lor s, i despărt, it, i-vă de ei, zice Domnul, nu vă atinget, i de ce
este necurat s, i vă voi primi. Eu vă voi fi Tată s, i voi îmi vet, i fi fii s, i
fiice, zice Domnul Cel Atotputernic.»” 2
Blestemul lui Dumnezeu apasă asupra multora, care s-au legat
prin căsătorii nepotrivite în acest veac. Dacă Biblia ar lăsa aceste
[63] probleme într-o lumină vagă, neclară, atunci calea pe care o aleg
mult, i tineri ar fi scuzabilă. Însă cerint, ele Bibliei nu sunt porunci
incomplete; ele necesită o desăvârs, ită curăt, ie a cugetului, cuvântului
s, i faptei. Îi suntem recunoscători lui Dumnezeu, pentru că avem
Cuvântul Său — o lumină pe cărare; nimeni nu ar trebui să gres, ească
drumul. Tinerii ar trebui să-s, i facă obiceiul de a-L cerceta s, i de a da
atent, ie sfaturilor cuprinse în el, căci gres, elile cu urmări triste sunt
totdeauna consecint, e ale depărtării de preceptele acestuia. 3
Dumnezeu interzice căsătoria credincios, ilor cu necredincios, ii
— Niciodată n-ar trebui ca poporul lui Dumnezeu să se aventureze
pe terenul interzis. Căsătoria între credincios, i s, i necredincios, i este
interzisă de Dumnezeu. Însă prea adesea inima neconvertită urmează
dorint, ele ei fires, ti s, i sunt întemeiate astfel căsătorii nesfint, ite. Da-
torită acestui lucru, mult, i bărbat, i s, i femei sunt fără nădejde s, i fără
Dumnezeu în lume. Aspirat, iile lor nobile s-au năruit; printr-un lant,
de circumstant, e, ei sunt prins, i în cursa lui Satana. Aceia care sunt
condus, i de pasiune s, i impuls vor avea de cules o recoltă amară în
această viat, ă, iar calea lor poate sfârs, i prin pierderea sufletului lor. 4
Aceia care sust, in că sunt de partea adevărului calcă în picioare
voint, a lui Dumnezeu atunci când se căsătoresc cu necredincios, i; ei
Căsătorii interzise 49
pierd darul harului Său s, i depun eforturi amare în vederea pocăint, ei.
Cel necredincios s-ar putea să aibă un caracter moral excelent, însă
faptul că el sau ea nu a răspuns cerint, elor lui Dumnezeu s, i a neglijat
o mântuire atât de mare constituie un motiv suficient de întemeiat,
pentru ca să nu se realizeze această unire. Caracterul celui necredin-
cios ar putea fi asemenea celui al tânărului căruia Domnul Isus i-a
adresat cuvintele: „Ît, i mai lipses, te un singur lucru.” 5
Exemplul lui Solomon — Există oameni cuprins, i de sărăcie s, i
întuneric, pe care Dumnezeu i-ar primi la Sine s, i i-ar face utili pe [64]
pământ s, i pentru slava cerului, însă Satana este în mod continuu la
lucru pentru a nimici planurile Sale s, i a-i trage spre pierzare prin
căsătoria cu cei al căror caracter este de as, a natură, încât pur s, i
simplu îi smulg de pe calea viet, ii. Foarte put, ini pot ies, i din această
încurcătură, biruitori. 6
Satana a s, tiut foarte bine care aveau să fie urmările ascultării; în
timpul primei părt, i a domniei lui Solomon — ani de glorie datorită
înt, elepciunii, mărinimiei s, i judecăt, ii drepte a împăratului — el a cău-
tat să aducă influent, e care aveau să submineze în ascuns credincios, ia
lui Solomon fat, ă de principii s, i să-l determine să se despartă de
Dumnezeu. Că dus, manul a avut succes în eforturile lui s, tim din
acest raport: „Solomon s-a înrudit cu împăratul Faraon al Egiptului,
a luat pe fiica lui Faraon s, i a adus-o în cetatea lui David.”
Formând această aliant, ă cu o nat, iune păgână s, i pecetluind
această înt, elegere prin căsătoria cu o print, esă idolatră, el a nesocotit
poruncile lui Dumnezeu pentru ment, inerea curăt, iei poporului Său.
Sperant, a că această sot, ie egipteană ar fi convertită nu a fost decât o
slabă scuză pentru păcat. Încălcând o poruncă directă de a rămâne
aparte fat, ă de celelalte nat, iuni, regele a unit tăria sa cu un brat, slab.
Un timp, Dumnezeu, în mila Sa îndurătoare, nu a luat în seamă
teribila sa gres, eală. Sot, ia lui Solomon a fost convertită; iar regele,
făcând uz de înt, elepciunea sa, s-a luptat mult să stăvilească fort, ele
răului, pe care nechibzuint, a sa le pusese în mis, care. Însă Solomon
începuse să piardă din vedere pe Cel care era Izvorul puterii s, i slavei
sale. Înclinat, iile fires, ti au triumfat asupra rat, iunii. Pe măsură ce
încrederea în sine cres, tea, el căuta să aducă la îndeplinire planul lui
Dumnezeu pe propria lui cale....
Mult, i dintre cei care mărturisesc a fi cres, tini consideră, ca s, i
Solomon, că se pot uni cu cei fără Dumnezeu, crezând că influent, a
[65] lor asupra celor ce se află pe o cale rea va fi benefică; însă cât de
adeseori chiar ei îns, is, i, prins, i în cursă s, i învins, i, cedează în privint, a
credint, ei lor sfinte, sacrifică principiile s, i se despart de Dumnezeu.
Un pas gres, it conduce la altul, până când ajung în punctul în care îs, i
dau seama că nu pot rupe lant, urile care îi leagă. 7
Scuza — „El simpatizează cu religia” — Se aduce uneori
scuza că cel necredincios simpatizează cu religia s, i că este tot ce
poate fi de dorit într-o companie, cu except, ia unui singur lucru
— nu este cres, tin. Des, i cea mai bună judecată a credinciosului
poate sugera că nu este potrivită unirea pe viat, ă a credinciosului
cu necredinciosul, totus, i, în nouă cazuri din zece, înclinat, iile fires, ti
triumfă. Decăderea spirituală începe în momentul în care se face
legământul la altar; zelul pentru religie este descurajat s, i o fortăreat, ă
după alta este dărâmată, până ce amândoi stau unul lângă celălalt
sub drapelul negru al lui Satana. Chiar în cadrul sărbătorii de nuntă,
spiritul lumesc triumfă asupra cons, tiint, ei, credint, ei s, i adevărului. În
noul cămin, momentul dedicat rugăciunii nu este respectat. Mirele
s, i mireasa s-au ales unul pe celălalt îndepărtându-L pe Isus. 8
Schimbarea s-a produs în cel credincios — La început, cel
credincios s-ar putea să nu arate opozit, ie în noua relat, ie; însă când
se aduce în centrul atent, iei subiectul adevărului Bibliei, deodată
se dezvăluie această atitudine: „Te-ai căsătorit cu mine, s, tiind că
sunt ceea ce sunt; nu vreau să fiu tulburat. De acum înainte, să
fie înt, eles că este interzisă orice discut, ie privitoare la vederile tale
proprii.” Dacă cel credincios va manifesta în vreun fel seriozitate în
ce prives, te credint, a sa, aceasta este luată drept lipsă de bunăvoint, ă
fat, ă de cel care nu prezintă interes pentru experient, a cres, tină.
[66] Cel credincios consideră că, în noua relat, ie, el trebuie să cedeze
întrucâtva fat, ă de cel pe care l-a ales ca tovarăs, de viat, ă. Se sust, in
distract, iile sociale, lumes, ti. La început se manifestă o mare opozit, ie
fat, ă de acestea, însă pe măsură ce interesul pentru adevăr scade,
îndoiala s, i necredint, a iau locul credint, ei. Nimeni nu s-ar as, tepta ca
cel care altădată era un credincios hotărât, cons, tiincios s, i un devotat
urmas, al lui Hristos să devină vreodată îndoielnic, s, ovăitor. O, ce
schimbare a produs această căsătorie neînt, eleaptă! 9
Este un lucru primejdios să te unes, ti cu cineva lumesc. Satana
s, tie foarte bine că ceasul legământului căsătoriei poate însemna
pentru mult, i tineri s, i tinere încheierea experient, ei lor religioase
s, i a utilităt, ii lor. Ei sunt pierdut, i pentru Hristos. O perioadă de

timp, printr-un efort sust, inut, ar putea să trăiască o viat, ă de cres, tin,
însă toate strădaniile lor întâmpină influent, a puternică din direct, ia
opusă. Odinioară era un privilegiu s, i o bucurie pentru ei să vorbească
despre credint, a s, i sperant, a lor; însă acum, ei nu doresc să ment, ioneze
acest subiect, pentru că s, tiu că pe acela de care s, i-au legat destinul
nu-l interesează. Drept urmare, credint, a în adevărul cel pret, ios se
stinge în inima lor, iar Satana t, ese în mod ascuns în jurul lor plasa
scepticismului. 10
Riscând bucuriile cerului — „Pot merge oare doi oameni îm-
preună fără a se învoi?” „Dacă doi dintre voi se învoiesc să ceară
ceva Tatălui Meu din ceruri, le va da.” Ce ciudat! În timp ce unul
dintre cei atât de strâns unit, i este implicat, devotat, celălalt este indi-
ferent s, i nepăsător; unul caută calea spre viat, a ves, nică, iar celălalt
se află pe calea cea largă ce duce spre moarte.
Sute de tineri L-au sacrificat pe Domnul Hristos s, i cerul, ca
urmare a căsătoriei cu persoane neconvertite. Oare dragostea s, i [67]
părtăs, ia cu Isus are pentru ei valoare, atât de neînsemnată încât pre-
feră compania biet, ilor muritori? Este oare cerul atât de neînsemnat,
încât riscă bucuriile acestuia de dragul unuia care nu are dragoste
pentru pret, iosul Mântuitor? 11
A te uni cu un necredincios înseamnă a te as, eza pe tine însut, i
pe terenul lui Satana. Îl întristezi pe Duhul lui Dumnezeu s, i pierzi
protect, ia Sa. Ît, i pot, i permite tu să stai într-un asemenea raport de
fort, e în bătălia pentru viat, a ves, nică? 12
Întreabă-te: „Oare nu cumva un sot, necredincios îmi va îndepărta
gândurile de la Isus? El este un iubitor mai mult de plăceri decât
de Dumnezeu; oare nu cumva mă va determina el s, i pe mine să-mi
găsesc plăcerea în lucrurile în care el îs, i găses, te plăcerea?” Calea
către viat, a ves, nică este abruptă s, i aspră. Nu-t, i mai lua bagaje în plus
care să-t, i îngreuneze mersul. 13
O casă deasupra căreia umbrele dăinuiesc mereu — Inima
tânjes, te după dragoste omenească s, i această iubire nu este suficient
de puternică, suficient de curată sau suficient de pret, ioasă pentru
a lua locul iubirii lui Isus. Doar în Mântuitorul ei sot, ia poate găsi
înt, elepciunea, tăria s, i harul de a trece prin grijile, răspunderile s, i
necazurile viet, ii. Ea trebuie să facă din Isus tăria s, i călăuza ei.
Femeia trebuie să se predea lui Hristos înainte de a se dărui vreunui
prieten pământesc s, i a începe vreo relat, ie care să fie în conflict cu

acesta. Aceia care doresc să afle adevărata fericire trebuie să aibă
binecuvântarea cerului asupra a tot ceea ce le apart, ine s, i asupra a
tot ceea ce fac. Datorită neascultării de Dumnezeu există atât de
multe inimi s, i cămine în suferint, ă. Sora mea, dacă dores, ti să ai o
casă deasupra căreia să nu se ridice niciodată umbre, nu-t, i lega viat, a
cu unul care este un vrăjmas, al lui Dumnezeu. 14
Argumentele unui cres, tin — Ce ar trebui să facă orice cres, tin
[68] atunci când ajunge în situat, ia dificilă în care se pune la încercare
soliditatea principiului religios? Cu o hotărâre demnă de imitat,
el ar trebui să spună deschis: „Eu sunt un cres, tin cons, tiincios. Eu
cred că ziua a s, aptea a săptămânii este Sabatul biblic. Credint, a s, i
principiile noastre merg în direct, ii opuse. Nu putem fi fericit, i împre-
ună, deoarece, dacă eu continuu să doresc mai departe cunoas, terea
voint, ei lui Dumnezeu, mă voi deosebi tot mai mult de lume s, i mă
voi asemăna din ce în ce mai mult cu Hristos. Dacă tu continui să
nu vezi frumuset, ea lui Hristos s, i nu te simt, i atras de adevăr, vei
iubi mai departe lumea, pe care eu nu o pot iubi, în timp ce eu voi
iubi lucrurile lui Dumnezeu pe care tu nu le pot, i iubi. Lucrurile
spirituale trebuie judecate spiritual. Fără discernământ spiritual, tu
nu vei putea înt, elege ceea ce cere Dumnezeu de la mine sau să-t, i
dai seama de obligat, iile pe care le am fat, ă de Stăpânul pe care-L
slujesc; din această cauză, tu vei avea impresia că te voi neglija
datorită îndatoririlor religioase. Nu vei fi fericit, ci gelos pe seama
sentimentelor pe care le am fat, ă de Dumnezeu, iar eu voi fi sigură în
ceea ce prives, te convingerile mele religioase. Când ît, i vei schimba
felul în care vezi lucrurile, când inima ta va răspunde cerint, elor lui
Dumnezeu, când vei învăt, a să-L iubes, ti pe Mântuitorul meu, atunci
relat, ia noastră ar putea fi reluată.”
Credinciosul face astfel un sacrificiu pentru Hristos, pe care
cons, tiint, a sa îl aprobă s, i care arată că pentru el viat, a ves, nică
pret, uies, te atât de mult, încât nu-s, i poate permite riscul de a o pierde.
El consideră că este mai bine să rămână necăsătorit decât să se lege
pe viat, ă cu unul care alege mai degrabă lumea decât pe Domnul Isus
s, i care l-ar îndepărta de crucea lui Hristos. 15
O căsătorie sigură — O căsătorie poate fi întemeiată în
sigurant, ă numai în Hristos. Dragostea omenească poate fi manifes-
tată prin legături foarte strânse doar în măsura în care este alimentată
de dragostea divină. Doar acolo unde domnes, te Hristos poate exista

dragoste profundă, adevărată, neegoistă. 16
Când unul dintre parteneri se convertes, te după căsătorie — [69]
Acela care s-a căsătorit când era neconvertit are, datorită convertirii
sale, într-o măsură mai mare, obligat, ia de a fi credincios tovarăs, ului
său de viat, ă, oricât de mari ar fi diferent, ele de ordin religios; totus, i,
cerint, ele lui Dumnezeu trebuie avute în vedere înaintea oricărei
relat, ii omenes, ti, chiar dacă urmarea va fi necazul s, i persecut, ia. Printr-
un spirit iubitor s, i blând, această credincios, ie poate duce la câs, tigarea
celui necredincios. 17
2 Idem, 363, 364.
4 Idem, 500, 501.
6 Idem, 124.
7 Fundamentals of Christian Education, 498-500.
9 Idem, 505, 506.
10 Idem, 504, 505.
11 Idem, 507.
12 Idem, 364.
13 Idem, 363.
14 Idem, 362, 363.
15 Idem, 506, 507.
, ,
[70] Capitolul 10 — Când este nevoie de sfat
Căutat, i sfat în Biblie — Fiind instituită de Dumnezeu, căsătoria

este o rânduială sfântă s, i nu trebuie privită într-un spirit egoist. Aceia
care au în vedere acest pas ar trebui să mediteze în mod solemn s, i cu
rugăciune la important, a acesteia s, i să caute sfatul divin pentru a s, ti
dacă merg pe o cale în armonie cu voia lui Dumnezeu. Sfaturile din
Cuvântul lui Dumnezeu în această privint, ă trebuie avute în vedere
cu multă atent, ie. Cerul prives, te cu plăcere asupra acelei căsătorii
încheiate pe baza dorint, ei sincere de a se conforma sfaturilor date în
Scriptură. 1
Dacă există vreun subiect ce trebuie chibzuit cu calm s, i judecând

fără pasiune, atunci acela este subiectul căsătoriei. Dacă este nevoie
vreodată de Biblie ca sfătuitor, atunci acel moment este înainte
de a face pasul prin care două persoane se leagă pentru o viat, ă.
Totus, i, sentimentul predominant este acela că, în această problemă,
sentimentele trebuie luate în seamă s, i, în mult prea multe cazuri,
sentimentalismul bolnăvicios preia cârma s, i conduce spre ruină. Este
punctul în care tinerii dovedesc inteligent, ă în cea mai mică măsură;
este subiectul asupra căruia ei refuză să gândească. Căsătoria pare
să aibă o putere de vrajă asupra lor. Ei nu se supun lui Dumnezeu.
Simt, urile lor sunt ferecate, iar ei act, ionează în secret ca s, i când
cineva s-ar amesteca în planurile lor. 2
Mult, i navighează în ape tulburi. Ei au nevoie de un pilot, dar ei
privesc cu dispret, ajutorul de care au atât de mare nevoie, crezând că
ei sunt în stare să-s, i cârmuiască propria barcă fără să-s, i dea seama
[71] însă că aceasta este pe punctul de a se lovi de o stâncă ascunsă, ceea
ce ar produce naufragiul, ruinarea credint, ei s, i a fericirii.... Dacă nu
vor fi cercetători sârguincios, i ai Cuvântului lui Dumnezeu (Biblia),
ei vor face gres, eli grave, care vor dăuna fericirii lor s, i a altora atât
pentru viat, a de acum, cât s, i pentru cea viitoare. 3
Necesitatea rugăciunii în vederea unei hotărâri potrivite —
Dacă bărbat, ii s, i femeile obis, nuiesc să se roage de două ori pe zi
54
Când este nevoie de sfat 55
înainte de a întrezări căsătoria, ei ar trebui să se roage de patru ori

pe zi atunci când se anticipă acest pas. Căsătoria este ceva care vă
va influent, a s, i afecta atât viat, a de acum, cât s, i cea viitoare....
Majoritatea căsătoriilor din timpul nostru s, i felul în care decurg
ele fac din acestea un semn al sfârs, itului. Bărbat, i s, i femei sunt atât
de neînduplecat, i, atât de încăpăt, ânat, i, încât Dumnezeu este lăsat în
afara acestei probleme. Religia este dată deoparte, ca s, i când nu ar
avea nici o însemnătate în această problemă atât de solemnă s, i de
importantă. 4
Când dragostea nebună este surdă la sfat — Două persoane
fac cunos, tint, ă; se îndrăgostesc nebunes, te una de alta s, i întreaga
atent, ie le este absorbită într-acolo. Rat, iunea este orbită, iar judecata
este dată peste cap. Nu vor să se supună nici unui sfat, nu acceptă
să fie călăuzit, i, ci insistă că ei au propria lor cale, indiferent care
ar fi consecint, ele. Ca o boală molipsitoare, de care nu pot, i scăpa,
dragostea nebună, care îi stăpânes, te, trebuie să-s, i urmeze cursul; s, i
se pare că nimic nu o poate opri.
Este posibil ca cei din jurul lor să-s, i dea seama că, dacă cei doi
s-ar uni prin căsătorie, urmarea ar fi nefericirea pe toată durata viet, ii.
Însă rugămint, ile s, i sfaturile sunt date în zadar. Este posibil ca, prin
această unire, utilitatea aceluia pe care Dumnezeu l-ar binecuvânta
în lucrarea Sa, să fie mutilată s, i distrusă; însă argumentele sunt [72]
nebăgate în seamă. Tot ce spun bărbat, ii s, i femeile cu experient, ă se
dovedes, te ineficient; este imposibil să le schimbi decizia la care i-au
condus dorint, ele lor. Ei pierd interesul pentru adunările din casa
de rugăciune s, i pentru tot ce este legat de religie. Sunt îndrăgostit, i
nebunes, te unul de altul, iar datoriile viet, ii sunt neglijate, ca s, i cum
ar fi de mică important, ă. 5
Tinerii au nevoie de înt, elepciunea s, i experient, a celor în vâr-
stă — Când există atâta suferint, ă în urma căsătoriilor încheiate,
de ce oare nu doresc tinerii să fie înt, elept, i? De ce continuă ei să
aibă simt, ământul că nu au nevoie de sfatul celor mai în vârstă s, i cu
experient, ă? În afaceri, atât bărbat, ii, cât s, i femeile sunt foarte precaut, i.
Înainte de a se angaja într-o anumită activitate, ei se pregătesc pentru
acea lucrare. Ei dedică timp, bani s, i mult studiu atent subiectului
respectiv în as, a fel, încât să nu dea gres, în acea întreprindere.
Cu atât mai multă precaut, ie ar trebui dovedită atunci când se
păs, es, te în relat, ie de căsătorie — o relat, ie care afectează generat, iile
viitoare s, i viat, a viitoare. În loc de aceasta, subiectul este tratat în

glumă, cu us, urint, ă, din impuls s, i pasiune, orbire s, i lipsa acordării
unei considerat, ii atente s, i calme. Singura explicat, ie pentru acest
lucru este că lui Satana îi place să vadă suferint, ă s, i ruină în lume s, i
el t, ese această plasă pentru a încurca sufletele în ea. El se bucură să
vadă aceste persoane nechibzuite, pierzând bucuria în această lume
s, i căminul din cea viitoare. 6
Judecata matură a părint, ilor trebuie apreciată — Trebuie
oare copiii să t, ină seama doar de propriile lor dorint, e s, i înclinat, ii,
s, i să nu t, ină seama de sfatul s, i judecata părint, ilor lor? Unii par a
nu t, ine cont niciodată de dorint, ele s, i preferint, ele părint, ilor lor s, i
[73] nici de judecata lor matură. Egoismul a ferecat us, ile inimilor lor în
ce prives, te afect, iunea filială. Mint, ile celor tineri trebuie trezite în
această privint, ă. Porunca a cincia este singura poruncă însot, ită de o
făgăduint, ă, însă este tratată cu us, urint, ă s, i chiar ignorată în mod voit
de cel îndrăgostit. Desconsiderarea dragostei mamei, dezonorarea
purtării de grijă a tatălui sunt păcate care rămân înregistrate în
dreptul multor tineri.
Una dintre cele mai mari gres, eli, legate de acest subiect, este
aceea de a nu tulbura sentimentele celor tineri s, i fără experient, ă, de
a nu se amesteca nimeni în dragostea lor. Acesta este un subiect care
trebuie examinat din toate punctele de vedere. Ajutorul oferit de
experient, a celorlalt, i s, i o cumpănire cu calm s, i atent, ie a problemei
de către ambele părt, i constituie lucruri esent, iale. Subiectul acesta
este tratat în general cu prea multă us, urint, ă de marea majoritate a
oamenilor. Tinerii mei prieteni, luat, i pe Dumnezeu s, i părint, ii vos, tri
temători de El ca sfătuitori! Rugat, i-vă pentru aceasta! 7
Încredet, i-vă în părint, ii credincios, i — Dacă suntet, i binecuvântat, i
cu părint, i temători de Dumnezeu, căutat, i-le sfatul. Deschidet, i-vă
lor cu sperant, ele s, i planurile voastre; învăt, at, i lect, iile pe care le-au
învăt, at ei în experient, a lor de viat, ă. 8
Dacă ar fi mai apropiat, i de părint, ii lor, dacă s-ar încrede în ei
s, i s, i-ar destăinui lor bucuriile s, i necazurile lor, copiii s-ar păzi de
multe dureri de cap în viitor. Când sunt confuzi s, i nu s, tiu ce cale
să aleagă, ei trebuie să le prezinte părint, ilor situat, ia lor exact as, a
cum o văd ei s, i să le ceară sfatul. Cine ar putea întrevedea mai
bine pericolele decât părint, ii credincios, i? Cine le-ar putea înt, elege
mai bine temperamentul decât aces, tia? Copiii care sunt cres, tini vor
Când este nevoie de sfat 57
aprecia, mai presus de orice binecuvântare pământească, iubirea s, i

aprobarea părint, ilor lor temători de Dumnezeu. Părint, ii pot simt, i
împreună cu copiii lor s, i se pot ruga pentru ei s, i cu ei ca Dumnezeu [74]
să-i apere s, i să-i călăuzească. Mai presus de orice, ei îi vor încredint, a
pe aces, tia Prietenului s, i Sfătuitorului lor, care nu dă gres, niciodată. 9
Părint, ii să îndrume sentimentele copiilor lor — Tat, ii s, i ma-
mele trebuie să simtă că le revine datoria de a călăuzi sentimentele
copiilor lor, astfel ca acestea să fie îndreptate asupra acelora care
le-ar putea fi tovarăs, i potrivit, i. Aceasta trebuie simt, ită ca o datorie,
îndeplinită prin învăt, ăturile pe care le dau, prin propriul lor exemplu,
prin harul lui Dumnezeu, pentru a modela caracterul copiilor încă
din cei mai fragezi ani ai lor, astfel ca ei să fie curat, i s, i nobili s, i să
fie atras, i spre bine s, i adevăr. Cei ce se aseamănă se atrag; cei ce se
aseamănă se apreciază. Facet, i ca dragostea pentru adevăr, curăt, ie s, i
bunătate să fie încă de timpuriu sădită în suflet, iar tinerii vor căuta
societatea acelora care posedă aceste caracteristici. 10
Exemplul lui Isaac — Părint, ii nu ar trebui să piardă niciodată
din vedere responsabilitatea pentru fericirea viitoare a copiilor lor.
Supunerea cu respect a lui Isaac fat, ă de hotărârea tatălui său a fost
rezultatul educat, iei prin care a învăt, at să-i placă o viat, ă de ascultare.
11
Isaac a fost mult onorat de Dumnezeu, devenind mos, tenitorul

făgăduint, elor prin care lumea avea să fie binecuvântată; chiar când
a avut vârsta de patruzeci de ani, el s-a supus deciziei tatălui său,
care l-a desemnat pe slujitorul său, un om cu experient, ă s, i temător
de Dumnezeu, să-i aleagă o sot, ie. Iar rezultatul acestei căsătorii, as, a
cum este prezentată în Scripturi, este o imagine tandră s, i frumoasă a
fericirii familiale: „Isaac a adus-o în cortul mamei sale Sara, a luat-o
pe Rebeca s, i aceasta i-a devenit sot, ie iar el a iubit-o; s, i astfel Isaac a
fost mângâiat după moartea mamei sale.” 12
Părint, ii înt, elept, i vor fi grijulii — Vet, i întreba: „Ar trebui oare [75]
părint, ii să aleagă un tovarăs, de viat, ă pentru fiul sau fiica lor fără a
t, ine seama de părerea s, i sentimentele acestuia sau acesteia?” Voi
pune această întrebare as, a cum ar trebui să sune de fapt: „Ar trebui
oare ca fiul sau fiica să-s, i aleagă tovarăs, ul de viat, ă fără a-s, i consulta
mai întâi părint, ii, având în vedere că un asemenea pas va afecta
fericirea părint, ilor care îs, i iubesc copiii?” s, i trebuie oare ca fiul sau
fiica să persiste pe propria cale, în ciuda sfaturilor s, i rugămint, ilor
părint, ilor săi? Răspund cu hotărâre: NU, chiar dacă nu s-ar căsători
niciodată. Porunca a cincia opres, te un astfel de curs. „Cinstes, te pe
tatăl tău s, i pe mama ta, pentru ca să t, i se lungească zilele în t, ara pe
care t, i-o dă Domnul, Dumnezeul tău.” Aceasta este o poruncă însot, ită
de o făgăduint, ă pe care Dumnezeu o va împlini cu sigurant, ă fat, ă de
aceia care sunt ascultători. Părint, ii înt, elept, i nu vor alege niciodată
tovarăs, i de viat, ă pentru copiii lor fără a le respecta dorint, ele. 13
1 Letter 17, 1896.
3 Idem, 100.
, ,
11 Idem, 175.
12 Idem, 175.
Sect, iunea 4 — Factori care conduc spre [76]
succes sau es, ec [77]
[78]
[79]
Capitolul 11 — Căsătorii pripite, imature
Pericolul atas, ărilor din timpul copilăriei — Căsătoriile tim-

purii nu trebuie încurajate. Într-o relat, ie atât de importantă s, i cu
efecte atât de îndelungate, cum este căsătoria, nu trebuie păs, it cu
grabă, fără pregătire suficientă s, i înainte ca puterile mintale s, i fizice
să fie bine dezvoltate. a class="chapterendnote">1
Băiet, ii s, i fetele intră în relat, ia de căsătorie având o dragoste
necoaptă, o judecată imatură, neavând sentimente nobile, înalte, s, i
se avântă în jurământul căsătoriei, condus, i cu totul de pasiunile lor
copilăres, ti....
Atas, amentele care s-au format în copilărie au avut adesea ca ur-
mare cămine nenorocite sau despărt, iri mizerabile. Legăturile timpu-
rii, dacă sunt formate fără consimt, ământul părint, ilor, rareori s-au do-
vedit fericite. Sentimentele fragede trebuie ret, inute până când soses, te
timpul, la o vârstă potrivită s, i o experient, ă suficientă ca acestea să fie
demne de onoare s, i să existe sigurant, a de a le descătus, a. Acelea care
nu vor fi ret, inute pot conduce spre pericolul unei existent, e nefericite.
Un tânăr care nu a trecut de vârsta adolescent, ei are o judecată
slabă în ce prives, te potrivirea cu o persoană tot atât de tânără ca s, i
el, care să-i devină tovarăs, ă de viat, ă. După ce judecata lor a devenit
mai matură, ei se văd legat, i pe viat, ă unul de celălalt s, i poate cu totul
nepregătit, i pentru a se face fericit, i unul pe celălalt. Apoi, în loc să
aibă o existent, ă bună, încep învinuirile, spărturile se lărgesc până ce
se instalează indiferent, a s, i neglijent, a unuia fat, ă de celălalt. Pentru
ei nu există nimic sacru în cuvântul „cămin”. Însăs, i atmosfera este
otrăvită de cuvinte lipsite de iubire s, i repros, uri amare. 2
[80] Căsătoriile imature sunt răspunzătoare pentru multe dintre relele
care există astăzi. Printr-o căsătorie întemeiată prea devreme în viat, ă
nu se sust, ine nici sănătatea fizică, nici tăria mintală. În general, în
acest subiect, rat, iunea este prea put, in folosită. Mult, i tineri act, ionează
din impuls. Acest pas, care îi afectează în mod serios spre bine sau
spre rău, fiind o binecuvântare sau un blestem pe toată durata viet, ii,
este prea adesea făcut în grabă, sub impulsul sentimentelor. Mult, i
60
Căsătorii pripite, imature 61
nu vor să asculte sfaturile sau îndemnurile care le sunt date dintr-un
punct de vedere cres, tin. 3
Satana este continuu ocupat să îi determine pe tinerii
neexperimentat, i să se grăbească în privint, a căsătoriei. Însă, cu cât
ridicăm în slăvi mai put, in căsătoriile care se întemeiază acum, cu
atât mai bine. 4
Urmările căsătoriilor pripite, chiar printre cei care mărturisesc
a fi copii ai lui Dumnezeu, sunt despărt, irile, divort, urile s, i o mare
confuzie în biserică. 5
Ce contrast între cursul viet, ii lui Isaac s, i cel urmat de tinerii din
timpul nostru, chiar dintre cres, tini! Adeseori, tinerii consideră că
sentimentele lor constituie o problemă în care doar propria persoană
trebuie consultată — o problemă în care în nici un fel nici Dumnezeu,
nici părint, ii nu trebuie să se amestece. Cu mult înainte de a deveni
bărbat, i sau femei, ei se consideră în stare să facă propria lor alegere,
fără ajutorul părint, ilor lor. Doar cât, iva ani din viat, a de căsătorie le
sunt de obicei suficient, i pentru a le arăta gres, eala făcută, însă adesea
este prea târziu pentru a preveni urmările rele. Căci aceeas, i lipsă de
înt, elepciune s, i stăpânire de sine, care a determinat alegerea pripită,
este cea care îngăduie agravarea răului, până ce căsătoria devine un
jug care roade. În acest fel, mult, i s, i-au năruit fericirea pentru această
viat, ă s, i sperant, a în viat, a ves, nică. 6
Potent, iali lucrători pentru Dumnezeu pus, i în încurcătură —
Bărbat, i tineri au primit adevărul s, i au mers bine un timp, însă Satana [81]
s, i-a t, esut plasa în jurul lor, în prietenii neînt, elepte s, i căsătorii slabe.
El a întrezărit că aceasta este calea prin care-i putea abate cel mai
bine de pe cărarea sfint, irii. 7
Mi s-a arătat că tineretul de astăzi nu are simt, ământul marelui
pericol în care se află. Sunt mult, i tineri pe care Dumnezeu i-ar
accepta ca lucrători în diferitele ramuri ale lucrării Sale, însă Satana
se interpune s, i îi încurcă în as, a fel în plasa sa, încât aces, tia se
înstrăinează de Dumnezeu s, i devin fără putere în lucrarea Sa. Satana
este un lucrător istet, s, i perseverent. El s, tie foarte bine cum să-i
prindă în cursă pe cei nechibzuit, i s, i este un fapt alarmant acela că
doar put, ini reus, esc să scape din vicleniile sale. Ei nu văd nici un
pericol s, i nu se păzesc împotriva planurilor sale. El îi determină
să se lege afectiv unul de celălalt, fără să caute înt, elepciunea lui
Dumnezeu sau a celor pe care El i-a trimis pentru a-i sfătui, îndemna
s, i avertiza. Se încred în ei îns, is, i s, i nu suportă restrict, ii. 8
Sfaturi pentru un tânăr adolescent — Ideile tale copilăres, ti,
de dragoste fat, ă de fete, nu dau nimănui o părere bună despre tine.
Lăsându-t, i mintea să rătăcească în această direct, ie, ît, i îndepărtezi
gândurile de la studiu. Astfel, întovărăs, irile tale vor fi lipsite de
curăt, ie; căile tale s, i ale altora vor fi corupte. Exact în acest fel mi-
a fost prezentat cazul tău, s, i, atâta timp cât persis, ti pe propria ta
cale, oricine va căuta să te îndrume, să te influent, eze sau să-t, i pună
restrict, ii va întâmpina cea mai hotărâtă rezistent, ă, deoarece inima ta
nu este în armonie cu adevărul s, i dreptatea. 9
Nepotrivirea de vârstă — Cei doi s-ar putea să nu aibă bogăt, ie
lumească, însă ar trebui să aibă marea binecuvântare a sănătăt, ii.
[82] Însă, în marea majoritate a cazurilor nu trebuie să existe nepotrivirea
de vârstă. O neglijare a acestei reguli poate afecta în mod serios
sănătatea celui mai tânăr s, i, adesea, sănătatea copiilor este jefuită
de tărie fizică s, i mintală. Ei nu pot primi de la un părinte în vârstă
grija s, i atent, ia de care vârsta lor fragedă are nevoie s, i s-ar putea
să fie lipsit, i de unul dintre părint, i, datorită mort, ii acestuia, tocmai
în momentul în care ar avea cea mai mare nevoie de dragoste s, i
călăuzire. 10
a class="chapterendnote">1 The Ministry of Healing, 358.
2 Messages to Young People, 452.
3 Ibid., 453.
6 Patriarchs and Prophets, 175.
8 Idem, 105, 106.
10 The Ministry of Healing, 358.
Capitolul 12 — Compatibilitate [83]
Potrivit unul cu celălalt — În multe familii, nu există acea

politet, e cres, tină, acea curtenie autentică, ascultare s, i respect unul
fat, ă de celălalt, care i-ar pregăti pe membrii familiei pentru căsătorie
s, i ei, la rândul lor, ar avea familii fericite. În loc de răbdare, bunătate,
curtenie duioasă, simpatie s, i iubire cres, tină, există cuvinte tăioase,
idei care se bat cap în cap s, i un spirit de critică, dictatorial. 1
Adesea, înainte de căsătorie, persoanele în cauză au put, ine ocazii
de a se familiariza cu obiceiurile s, i caracterul celuilalt; s, i, în ceea ce
prives, te viat, a de zi cu zi, ei sunt de fapt nis, te străini când îs, i unesc
interesele la altar. Mult, i descoperă, prea târziu, că nu se potrivesc
unul cu celălalt, iar urmarea este nenorocire pe toată durata viet, ii.
Adesea, sot, ia s, i copiii suferă datorită indolent, ei s, i nepriceperii sau
obiceiurilor vicioase ale sot, ului s, i tatălui. 2
Astăzi, lumea este plină de suferint, ă s, i păcat datorită nepotri-
virilor din căsătorii. Uneori, este nevoie doar de câteva luni pentru
ca sot, ul s, i sot, ia să-s, i dea seama că nu li se vor armoniza niciodată
caracterele; iar urmarea este discordia care va triumfa în cămin,
acolo unde ar trebui să existe numai iubire s, i armonie cerească.
Prin certuri pe seama unor lucruri neînsemnate se cultivă un spirit
de amărăciune s, i resentiment. În cămin, neînt, elegerile s, i certurile
produc suferint, ă ce nu se poate reda în cuvinte s, i conduc la separarea
acelora care ar trebui să fie unit, i prin legăturile iubirii. În acest fel,
mii de oameni s-au sacrificat, trup s, i suflet, datorită unor căsătorii
neînt, elepte s, i au pornit în jos pe calea spre pierzare. 3
Deosebiri continue într-o casă împărt, ită — Fericirea s, i pros- [84]
peritatea în căsnicie depind de unitatea dintre cei doi. Cum ar putea
oare inima firească să fie în armonie cu inima care este una cu Hris-
tos? Unul seamănă în firea pământească, gândind s, i act, ionând după
îndemnurile inimii sale; celălalt seamănă în duhul, căutând să-s, i
stăpânească egoismul, înclinat, iile fires, ti, s, i să trăiască în supunere
fat, ă de Stăpânul, al cărui slujitor mărturises, te că este. Astfel, există
o continuă deosebire de gusturi, înclinat, ii s, i scopuri. Afară de cazul
63
când credinciosul, datorită adeziunii sale neclintite fat, ă de princi-

pii, îl câs, tigă pe cel neconvertit, acesta, cel mai adesea, va ajunge
descurajat s, i îs, i va vinde principiile sale religioase pentru o biată
companie a unuia care nu are legătură cu cerul. 4
Căsătorii ruinate prin nepotrivire — Multe căsătorii aduc
numai suferint, ă; s, i totus, i, mint, ile tinerilor alunecă pe această cale,
deoarece Satana îi conduce într-acolo, făcându-i să creadă că trebuie
să se căsătorească pentru a fi fericit, i, ei neavând capacitatea de a
fi stăpâni pe sine sau de a întret, ine o familie. Aceia care nu doresc
să se adapteze caracterului celuilalt, evitând astfel neînt, elegeri s, i
certuri neplăcute, ar trebui să nu facă acest pas. Însă aceasta este
una dintre cursele ispititoare ale timpului sfârs, itului, prin care mii
de persoane sunt ruinate pentru viat, a aceasta s, i cea viitoare. 5
Consecint, ele iubirii oarbe — Fiecare trăsătură a acelora care
devin afectat, i de această boală molipsitoare — dragoste oarbă —
este subjugată acesteia. Ei par a fi lipsit, i de bun simt, , mersul general
al faptelor lor este dezgustător pentru cei ce-i privesc.... Mult, i ajung
[85] în criza acestei boli prin căsătorie imatură, iar, când noutatea a trecut
s, i când vraja dorint, ei după intimitate s-a terminat, una sau ambele
părt, i se trezesc la adevărata lor stare. Atunci îs, i dau seama că nu se
potrivesc, însă sunt unit, i pe viat, ă. Legat, i unul de celălalt prin cel
mai solemn jurământ, ei privesc cu inimile zdrobite înainte, la viat, a
nenorocită care îi as, teaptă. În situat, ia dată, ei ar trebui să facă tot
ceea ce pot mai bine, însă mult, i nu fac acest lucru. Ei ori încalcă
jurământul căsătoriei, ori fac ca jugul de pe umerii lor să fie foarte
greu, încât îs, i pun capăt viet, ii, în mod las, . 6
De fapt, de acum înainte, atât sot, ul, cât s, i sot, ia ar trebui să stu-
dieze toată viat, a cum pot evita tot ce ar crea controverse, s, i astfel
legământul căsătoriei ar rămâne neatins. 7
Experient, a altora — o avertizare — Domnul A. are o fire cu
care Satana se joacă cu succes. Acest caz ar trebui să-i învet, e pe
cei tineri o lect, ie în privint, a căsătoriei. Sot, ia lui a act, ionat din im-
puls s, i pe baza sentimentelor, nu cu rat, iune s, i judecată, în alegerea
unui tovarăs, de viat, ă. A fost oare căsătoria lor rezultatul unei iu-
biri adevărate? Nu, nu; a fost urmarea impulsului, a pasiunii oarbe,
nesfint, ite. Nici unul dintre ei nu a fost pregătit pentru răspunderile
viet, ii de căsătorie. Când noutatea a trecut s, i s-au familiarizat unul
cu celălalt, dragostea lor a devenit mai puternică, mai profundă, iar
Compatibilitate 65
viet, ile lor s-au unit în armonie plăcută? Nu, ci cu totul invers. Cele
mai rele trăsături ale caracterului lor au început să se adâncească
prin exercitare, iar viat, a lor, în loc să fie o viat, ă fericită, a devenit un
necaz continuu, în cres, tere. 8
De ani de zile primesc scrisori de la diferite persoane care au
căsnicii nefericite s, i istorisirile relatate sunt suficiente pentru a-t, i
produce durere în inimă. Nu este lucru us, or să decizi ce sfat poate [86]
fi dat acestor nefericit, i sau cum s-ar putea face lumină în viat, a lor,
însă experient, a lor tristă ar trebui să fie o avertizare pentru alt, ii. 9
2 Patriarchsand Prophets, 189.
5 Idem, 122, 123.
[87] Capitolul 13 — Educat, ia din familie
Pregătirea pentru căsătorie — o parte esent, ială a educat, iei

— În nici un fel nu se va păs, i în relat, ia de căsătorie până ce părt, ile
implicate nu vor cunoas, te datoriile practice ale viet, ii de cămin. Sot, ia
trebuie să det, ină acel rafinament al mint, ii s, i manierelor pentru a
putea fi calificată spre a cres, te în mod corespunzător copiii pe care
îi va avea. 1
Multe femei, socotite bine instruite, care au absolvit cu onoruri
anumite institut, ii de învăt, ământ, sunt în mod rus, inos ignorante în
ceea ce prives, te datoriile practice ale viet, ii. Ele sunt lipsite de ca-
lificarea necesară pentru o gospodărire corespunzătoare a familiei,
s, i deci esent, ială pentru fericirea acesteia. Ele pot vorbi despre sfera
elevată a femeii s, i drepturile ei, însă nu fac nici pe departe cinste
familiei.
Este dreptul fiecărei urmas, e a Evei să înt, eleagă pe deplin datori-
ile gospodăres, ti, să fie instruită în orice lucru gospodăresc. Fiecare
tânără trebuie să fie în as, a fel pregătită, încât, dacă ar fi să ocupe
pozit, ia de sot, ie sau mamă, ea să poată domni ca o regină în propriul
ei domeniu. Ea trebuie să fie cu totul competentă, să-s, i călăuzească
s, i instruiască copiii, să-s, i dirijeze slujitorii sau, dacă va fi nevoie, să
facă fat, ă cu propriile ei mâini treburilor din gospodăria sa. Este drep-
tul ei să înt, eleagă mecanismul de funct, ionare a corpului omenesc s, i
principiile de igienă, chestiuni ce t, in de alimentat, ie s, i îmbrăcăminte,
muncă s, i multe altele de care este direct legată bunăstarea familiei
[88] sale. Este dreptul ei să dobândească o astfel de cunoas, tere a celor
mai bune metode de tratare a bolilor în as, a fel încât, în caz de îmbol-
năvire, să-s, i îngrijească ea însăs, i copiii, în loc să-s, i lase pret, ioasele
comori pe mâna unor asistente s, i medici străini.
Ideea că ignorarea ocupat, iilor utile, legate de gospodărie, con-
stituie trăsătura esent, ială a unui adevărat gentleman sau a unei ade-
vărate doamne este contrară planului lui Dumnezeu, prin crearea
omului. Lenea este un păcat, iar necunoas, terea datoriilor obis, nuite
66
Educat, ia din familie 67
este urmarea nesăbuint, ei care va avea drept consecint, e remus, cări

amare. 2
Tinerele consideră că este umilitor să gătească sau să facă alte
treburi gospodăres, ti; s, i, din acest motiv, multe fete, care se căsătoresc
s, i au în grijă familii, nu prea au idee de datoriile pe care le au ca
sot, ii s, i mame. 3
Ar trebui să fie o lege ca tinerii să nu se căsătorească până ce nu
s, tiu să îngrijească de copiii pe care-i vor avea în familia lor. Ei ar
trebui să s, tie să aibă grijă de această casă pe care Dumnezeu le-a
încredint, at-o. Dacă nu înt, eleg legile prin care funct, ionează organis-
mul lor, ei nu pot înt, elege datoria pe care o au fat, ă de Dumnezeu
sau fat, ă de ei îns, is, i. 4
Programa de învăt, ământ de la colegiu ar trebui să cuprindă
s, i instruirea în treburile gospodăres, ti — Educat, ia pe care o
primesc tinerii s, i tinerele care frecventează colegiile noastre în
privint, a viet, ii de familie necesită o atent, ie deosebită. Este de mare
important, ă, în lucrarea de formare a caracterului, ca student, ii de la
colegiile noastre să fie învăt, at, i să se ocupe cu lucrul care le este
desemnat, dând la o parte orice înclinat, ie spre lene. Ei trebuie să se
obis, nuiască cu datoriile viet, ii de fiecare zi. Ei trebuie să fie învăt, at, i
să-s, i îndeplinească datoriile zilnice, pe deplin s, i bine, cu cât mai
put, in zgomot s, i dezordine cu putint, ă. Fiecare lucru trebuie făcut
cum se cuvine s, i în ordine. Bucătăria s, i toate celelalte părt, i ale casei [89]
trebuie păstrate curate s, i în ordine. Cărt, ile trebuie lăsate deoparte,
până la timpul potrivit, iar studiul nu trebuie să aibă loc în detrimen-
tul neglijării datoriilor gospodăres, ti. Studiul cărt, ilor nu trebuie să
ocupe mintea în as, a fel, încât să se neglijeze datoriile gospodăres, ti
de care depinde confortul familiei.
În îndeplinirea acestor datorii trebuie biruite obiceiurile lipsei
de atent, ie, ale neglijent, ei s, i dezordinii; căci, dacă nu sunt corectate,
aceste obiceiuri vor fi continuate, iar viat, a va fi lipsită de utilitate. 5
Cunoas, terea gospodăriei este indispensabilă — Multe din-
tre domeniile de studiu care consumă timpul student, ilor nu sunt
esent, iale pentru viat, a practică sau pentru fericirea lor, însă este
esent, ial ca fiecare tânăr să fie familiarizat cu datoriile zilnice. La
nevoie, o tânără se poate dispensa de cunoas, terea limbii franceze,
de exemplu, a algebrei sau chiar a pianului; însă este indispensabil
ca ea să învet, e să facă pâine bună, să coasă haine potrivite s, i de bun
gust s, i să îndeplinească cu eficient, ă multele treburi care sunt legate

de gospodărie.
Pentru sănătatea s, i fericirea întregii familii, nimic nu este mai
vital decât istet, imea s, i inteligent, a bucătăresei. Printr-o hrană gres, it
pregătită, nesănătoasă, ea poate afecta s, i chiar ruina atât eficient, a
adultului, cât s, i dezvoltarea copilului. Iar printr-o hrană îmbietoare
s, i gustoasă, ea poate realiza tot atât de mult în direct, ia cea bună. Iată
deci cum, pe multe căi, fericirea viet, ii este legată de îndeplinirea cu
credincios, ie a datoriilor obis, nuite ale viet, ii. 6
Acordat, i atent, ie igienei — Ar trebui să se acorde mai multă
[90] atent, ie principiilor de igienă în alimentat, ie, mis, care fizică, îngrijire
a copiilor, tratamentul bolnavilor s, i multe alte domenii. 7
În predarea igienei, un profesor serios va căuta să valorifice orice
ocazie pentru a arăta necesitatea curăt, eniei, atât în ce prives, te de-
prinderile personale, cât s, i mediul în care trăies, te fiecare.... Învăt, at, i-i
pe student, i că un dormitor curat, o bucătărie meticulos curăt, ită s, i o
masă sănătoasă s, i gustoasă vor contribui mai mult la fericirea fami-
liei s, i vor atrage mai mult atent, ia vizitatorului sensibil decât orice
mobilă oricât de scumpă din sufragerie. Faptul că „viat, a este mai
mult decât mâncare s, i trupul mai mult decât îmbrăcăminte” Luca
12:23, este o lect, ie nu mai put, in necesară astăzi decât acum 1800 de
ani, când a fost dată de către Divinul Învăt, ător. 8
Tânăra să fie harnică — Tu ai trăsături de caracter ce trebuie
sever disciplinate s, i stăpânite cu hotărâre, înainte ca să pot, i păs, i cu
sigurant, ă în relat, ia de căsătorie. De aceea, gândul căsătoriei trebuie
înlăturat din mintea ta până vei birui defectele caracterului tău, ca să
pot, i deveni o sot, ie fericită. Ai neglijat să te pregătes, ti pentru lucrul
organizat în gospodărie, nu ai considerat necesară deprinderea de a fi
harnică. Odată format, obiceiul de a găsi plăcere în lucrul util nu va
fi pierdut niciodată. Atunci vei fi pregătită pentru orice împrejurare
a viet, ii s, i te vei descurca în situat, ia respectivă. Vei învăt, a să-t, i placă
activitatea. Dacă ît, i găses, ti plăcere în munca folositoare, mintea ît, i
va fi ocupată cu lucrul respectiv s, i nu vei avea timp să te las, i în voia
viselor închipuite.
[91] Priceperea în activităt, i utile va conferi mint, ii tale, neastâmpărate
s, i nemult, umite, energie, eficient, ă s, i pe viitor o demnitate decentă,
care va impune respect. 9
Educat, ia din familie 69
Valoarea educat, iei practice pentru fete — Mult, i dintre cei

care consideră că este necesar ca fiii să fie instruit, i în vederea
câs, tigării existent, ei în viitor socotesc cu totul opt, ională pregăti-
rea fiicelor, pentru a putea fi independente s, i a se întret, ine singure.
De obicei, în s, coală, tânăra învat, ă put, ine lucruri care pot fi puse în
practică pentru câs, tigarea pâinii zilnice; s, i, neprimind în cămin nici
un fel de educat, ie în treburile bucătăriei s, i ale gospodăriei, ea cres, te
fiind cu totul nefolositoare, o povară pentru părint, ii ei....
O femeie care a fost învăt, ată să-s, i poarte singură de grijă va
putea purta de grijă s, i altora. Ea nu va fi niciodată o povară pentru
familie sau societate. Când soarta viet, ii se încruntă, va fi întotdeauna
un loc pentru ea undeva, un loc unde să-s, i câs, tige în mod cinstit
existent, a s, i să-i ajute pe cei care depind de ea. Femeia trebuie să fie
instruită pentru a cunoas, te câteva meserii prin care să-s, i poată câs, tiga
existent, a, dacă este necesar. Trecând peste alte ocupat, ii de onoare,
fiecare fată trebuie să învet, e să se ocupe de treburile gospodăres, ti
ale casei, să s, tie să gătească, să facă curăt, enie s, i să spele rufe. Ea
trebuie să înt, eleagă toate acele lucruri pe care trebuie să le cunoască
stăpâna casei, fie că familia este bogată sau săracă. Astfel, dacă se
întâmplă ceva, ea este pregătită pentru orice în caz de nevoie; într-un
anumit fel vorbind, ea este independentă de împrejurări. 10
Pentru fiecare femeie, cunoas, terea datoriilor gospodăres, ti este
dincolo de orice pret, . Sunt nenumărate familii a căror fericire a fost
năruită datorită ineficient, ei sot, iei s, i mamei. Nu este as, a de important
ca fetele noastre să învet, e pictura, broderia, muzica sau probleme
dificile de matematică ori tehnici de retorică, pe cât este de important [92]
să învet, e să croiască, să confect, ioneze s, i să-s, i repare propriile haine
sau să pregătească o hrană sănătoasă s, i gustoasă. Unei fetit, e de
9-10 ani, trebuie să i se ceară să contribuie la treburile gospodăres, ti
obis, nuite, atât cât poate, s, i trebuie să aibă responsabilitate pentru
felul în care îs, i îndeplines, te lucrul. A fost un tată înt, elept acela care,
întrebat fiind ce intent, ionează cu fiicele sale, a răspuns: „Intent, ionez
ca acestea să-s, i facă ucenicia în s, coala excelentă a mamei lor, ca
să poată învăt, a arta de a valorifica timpul, să fie pregătite să devină
sot, ii s, i mame, capi de familie s, i membri folositori ai societăt, ii.” 11
Viitorul sot, trebuie să fie econom s, i harnic — În vechime,
obiceiul vremii cerea ca mirele, înainte de ratificarea legământului
căsătoriei, să plătească o sumă de bani sau echivalentul acesteia într-
un anumit produs, după posibilităt, ile lui, tatălui viitoarei sale sot, ii.
Acest lucru era privit ca o garant, ie pentru viitoarea căsătorie. Tat, ii
considerau că nu prezintă sigurant, ă să încredint, eze fericirea fiicelor
lor unor bărbat, i neprevăzători în ce prives, te sust, inerea unei familii.
Dacă aces, tia nu erau suficient de chibzuit, i s, i energici în a se ocupa
de afaceri s, i a dobândi vite sau pământ, exista teama că viat, a lor se
va dovedi fără valoare. Însă exista prevederea de a fi pus, i la probă
aceia care nu aveau nimic pentru a plăti pentru viitoarea lor sot, ie.
Li se îngăduia să lucreze pentru tatăl fiicei pe care o iubeau, durata
de timp fiind stabilită în funct, ie de valoarea zestrei cerute. Când
pretendentul era credincios în lucrul prestat s, i se dovedea valoros
s, i din alte puncte de vedere, el primea fiica de sot, ie; s, i, în general,
zestrea pe care o primise tatăl îi era dată acesteia la nuntă....
Acest obicei străvechi, de care uneori s-a făcut abuz, cum a fost
[93] cazul lui Laban, a avut rezultate bune. Prin faptul că se cerea preten-
dentului să efectueze anumite servicii pentru a-s, i asigura mireasa,
se prevenea astfel o căsătorie pripită s, i exista posibilitatea de a se
pune la probă profunzimea sentimentelor acestuia cât s, i capacitatea
lui de a purta de grijă unei familii. În vremurile noastre, se întâmplă
multe rele pentru care se urmează un curs opus. 12
Nici un bărbat nu are scuze pentru că nu are capacitate financiară.
Despre mult, i bărbat, i se poate spune: Este bun, prietenos, generos,
un om bun, un cres, tin; însă nu e în stare să se t, ină de o treabă. În
ce prives, te abilitatea folosirii banilor, a mijloacelor, el este doar un
copil. Părint, ii lui nu l-au învăt, at să se întret, ină singur. 13
1 Pacific Health Journal, mai 1890. (The Health Reformer, May, 1877).
6 Education, 216.
7 Education, 197.
8 Education, 200.
10 The Health Reformer, December, 1877.
12 Patriarchs and Prophets, 188, 189.
13 Letter 123, 1900.
Capitolul 14 — Adevărata convertire — un lucru [94]
necesar
Religia asigură fericirea familiei — Religia este pentru o fa-

milie o putere minunată. Purtarea atât a sot, ului fat, ă de sot, ie, cât s, i a
sot, iei fat, ă de sot, poate să facă din viat, a de cămin o pregătire pentru
intrarea în familia de sus. 1
Inimile care sunt umplute cu dragostea lui Hristos nu se pot
înstrăina niciodată prea mult. Religia înseamnă dragoste, iar un
cămin cres, tin este un loc în care domnes, te dragostea s, i exprimă prin
curtenie s, i fapte alese o curtoazie amabilă. 2
Este nevoie de religie în cămin. Numai aceasta poate preveni
relele grozave, care amărăsc atât de adesea viat, a de familie. Doar
acolo unde domnes, te Hristos poate exista dragoste profundă, ade-
vărată, neegoistă. Atunci sufletul este aproape de suflet s, i cele două
viet, i se împletesc armonios. Îngerii lui Dumnezeu vor fi musafiri ai
căminului, iar prezent, a lor va sfint, i camera conjugală. Senzualitatea
josnică nu-s, i are locul acolo. Gândurile vor avea în vedere voia lui
Dumnezeu s, i tot spre El va fi îndreptat devotamentul inimii. 3
În căminul în care locuies, te Domnul Hristos se va da pe fat, ă
un interes sincer s, i dragoste unul fat, ă de celălalt; nu o dragoste
spasmodică, exprimată doar prin mângâieri, ci o iubire profundă s, i
de durată. 4
Cres, tinismul — o influent, ă preponderentă — Cres, tinismul
ar trebui să aibă o influent, ă preponderentă asupra relat, iei din cămin,
însă prea adesea se întâmplă că motivele care conduc la această
unire nu sunt în concordant, ă cu principiile cres, tine. Satana caută
continuu să-s, i consolideze puterea asupra poporului lui Dumnezeu,
determinându-i pe aces, tia să intre în legături de căsătorie cu supus, ii
săi, iar pentru a realiza acest lucru, el se străduies, te să trezească [95]
pasiuni nesfint, ite în inimă. Însă Domnul a dat, în Cuvântul Său, o
mult, ime de instruct, iuni poporului Său — de a nu se uni cu aceia
care nu sunt stăpânit, i de dragostea Lui. 5
71
Sfat pentru un cuplu de curând căsătorit — Căsătoria, o unire

pe viat, ă, este un simbol al unirii dintre Hristos s, i biserica Sa. Spiritul
pe care îl manifestă Domnul Hristos fat, ă de biserica Sa este spiritul
pe care trebuie să-l manifeste sot, ul s, i sot, ia unul fat, ă de celălalt. Dacă
ei Îl iubesc pe Dumnezeu în cel mai înalt sens, se vor iubi unul pe
altul în Domnul, tratându-se întotdeauna cu amabilitate, fiind atras, i
unul de celălalt prin legături neschimbătoare. Prin tăgăduirea de sine
s, i sacrificiul de sine, manifestate reciproc, ei vor fi o binecuvântare
unul pentru celălalt....
Amândoi trebuie să fit, i convertit, i. Nici unul dintre voi nu
înt, eleget, i însemnătatea ascultării de Dumnezeu. Studiat, i cuvintele:
„Cine nu este cu Mine este împotriva Mea s, i cine nu adună cu Mine
risipes, te”. Sper sincer să devenit, i amândoi adevărat, i copii ai lui
Dumnezeu, slujitori cărora El să le poată încredint, a responsabilităt, i.
Atunci vet, i avea pace, încredere s, i credint, ă. Da, amândoi putet, i fi
fericit, i, cres, tini consecvent, i. Agerimea mint, ii trebuie cultivată astfel
ca să putet, i alege între bine s, i rău. Facet, i din Cuvântul lui Dumnezeu
studiul vostru. Domnul Isus dores, te ca voi să fit, i mântuit, i. Fratele
meu, El t, i-a purtat de grijă în mod minunat, astfel ca viat, a ta să fie
una folositoare. Fă tot posibilul să faci cât de multe fapte bune.
Dacă nu avet, i dorint, e sincere de a deveni copii ai lui Dumne-
zeu, nu vet, i înt, elege în mod clar cum să vă ajutat, i unul pe celălalt.
Dovedit, i atent, ie s, i delicatet, e unul fat, ă de altul, renunt, ând la propriile
dorint, e s, i scopuri pentru a vă face unul pe altul fericit, i. Înaintat, i
zilnic în cunoas, terea de sine. Zi de zi, putet, i învăt, a mai bine să vă
[96] consolidat, i punctele slabe din caracter. Domnul Isus va fi lumina,
tăria, coroana motivelor voastre de bucurie pentru că I-at, i supus Lui
voint, a voastră....
Avet, i nevoie de harul lui Dumnezeu în inima voastră. Nu dorit, i o
viat, ă de tihnă s, i inactivitate. Tot, i aceia care sunt implicat, i în lucrarea
lui Dumnezeu trebuie să fie în mod continuu în gardă împotriva
iubirii de sine. Candela să vă fie pregătită s, i să ardă. Atunci nu
vet, i fi nepăsători în privint, a cuvintelor s, i faptelor voastre. Vet, i fi
amândoi fericit, i, dacă vet, i încerca să vă facet, i pe plac unul altuia.
T, inet, i ferestrele sufletului închise fat, ă de cele pământes, ti s, i deschise
spre ceruri.
Bărbat, ii s, i femeile pot atinge un standard înalt doar dacă Îl
recunosc pe Domnul Hristos ca Mântuitorul lor personal. Vegheat, i
Adevărata convertire — un lucru necesar 73
s, i rugat, i-vă, supunând totul lui Dumnezeu. Cunoas, terea pentru care
vă luptat, i pentru dobândirea viet, ii ves, nice vă va întări s, i mângâia pe
amândoi. În gând, cuvânt s, i faptă, voi trebuie să fit, i lumini în lume.
Disciplinat, i-vă pe voi îns, ivă în Domnul; pentru că El v-a încredint, at
adevăruri sacre, pe care nu le putet, i aduce la îndeplinire în mod
corespunzător fără această disciplină. Crezând în Domnul Isus, nu
vă vet, i mântui doar sufletele voastre, ci, prin cuvânt s, i propriul
exemplu, vet, i căuta să mântuit, i s, i alte suflete. Domnul Hristos să
fie modelul vostru. El să fie Acela care vă poate da putere să biruit, i.
Distruget, i cu totul rădăcinile egoismului. Dat, i-I slavă lui Dumnezeu,
căci suntet, i copiii Lui. Mărit, i-L pe Răscumpărătorul vostru, iar El
vă va oferi un loc în Împărăt, ia Sa. 6
1 Letter 57, 1902.
3 Idem, 362.
, ,
6 Letter 57, 1902.
Sect, iunea 5 — De la altarul căsătoriei [97]
[98]
[99]
Capitolul 15 — Făgăduint, e solemne
Scopul lui Dumnezeu pentru bărbat s, i femeie — Dumnezeu

a făcut din bărbat o femeie, care să-i fie tovarăs, s, i ajutor, care să fie
una cu el, să-l înveselească, să-l încurajeze, să-i fie o binecuvântare,
iar el, la rândul lui, să-i fie un ajutor puternic. Tot, i aceia care păs, esc
în relat, ie de căsătorie, având un scop sfânt — sot, ul de a dobândi
sentimentele curate ale unei inimi de femeie, femeia de a înmuia
s, i îmbunătăt, i caracterul sot, ului ei s, i de a-l desăvârs, i — îndeplinesc
scopul lui Dumnezeu pentru ei.
Domnul Hristos nu a venit să distrugă această institut, ie, ci s-o
readucă la sfint, enia s, i noblet, ea sa originală. El a venit să restaureze
chipul moral al lui Dumnezeu în om, s, i această lucrare a început-o
punându-s, i aprobarea asupra căsătoriei. 1
El, care a dat-o pe Eva lui Adam ca ajutor, a înfăptuit prima Sa
minune la un ospăt, de nuntă. În sala de ospăt, , acolo unde prietenii s, i
rudele se bucurau împreună, a fost locul unde s, i-a început Domnul
Hristos lucrarea publică. În acest fel, El a aprobat căsătoria, recunos-
când-o ca pe o institut, ie pe care El Însus, i o întemeiase. El poruncise
ca bărbat, ii s, i femeile să se unească prin sfânta legătură a căsătoriei,
să întemeieze familii ai căror membri, încoronat, i cu onoare, aveau
să fie recunoscut, i ca membri ai familiei de sus. 2
Domnul Isus dores, te căsătorii fericite — Iubirea divină, ce
emană de la Hristos, nu distruge niciodată iubirea omenească, ci o
include. Prin aceasta, dragostea omenească este rafinată s, i curăt, ită,
înălt, ată s, i înnobilată. Iubirea omenească nu poate aduce niciodată
fructe pret, ioase, dacă nu este unită cu natura divină s, i dacă nu este
cultivată pentru ceruri. Domnul Isus dores, te să vadă căsătorii fericite,
viet, i tihnite. 3
[100] Ca oricare dintre darurile lui Dumnezeu pentru omenire, căsă-
toria a fost pervertită de păcat; dar scopul Evangheliei este de a-i
restaura curăt, enia s, i frumuset, ea.
Harul Domnului Hristos, s, i numai acesta, poate face din această
institut, ie ceea ce Dumnezeu a desemnat ca ea să fie — un agent
76
Făgăduint, e solemne 77
spre binecuvântarea s, i înălt, area omenirii. S, i astfel, familiile de pe

pământ, în unitate, pace s, i iubire, pot reprezenta familia din ceruri.
Starea societăt, ii prezintă o realitate tristă, dacă ne gândim la
idealul cerului cu privire la această relat, ie sacră. Totus, i, chiar s, i
pentru aceia care n-au găsit decât amărăciune s, i dezamăgire acolo
unde speraseră să găsească părtăs, ie s, i bucurie, Evanghelia Domnului
Hristos oferă o mângâiere. 4
O ocazie de bucurie — Scripturile arată că, atât Domnul Isus,
cât s, i ucenicii Lui au fost chemat, i la acest ospăt, de nuntă (în Cana).
Domnul Isus nu le-a interzis cres, tinilor să participe la nunt, i, care
sunt ocazii de bucurie. Participând la această sărbătoare, Domnul
Hristos ne-a învăt, at că El dores, te ca noi să ne bucurăm cu cei ce
se bucură, păzind rânduielile pe care El le-a lăsat. El nu a oprit
niciodată sărbătorile nevinovate ale oamenilor, atunci când acestea
s-au desfăs, urat în armonie cu legile cerului. La o adunare onorată
de prezent, a Domnului Hristos, este drept ca urmas, ii Săi să parti-
cipe. După ce a participat la această sărbătoare, Domnul Hristos a
mai participat la multe altele, aprobându-le astfel pe acestea, prin
prezent, a s, i învăt, ătura Sa. 5
Etalarea, extravagant, a s, i ilaritatea sunt nepotrivite la nunt, i
— Nunt, ile au ajuns ocazii de etalare, extravagant, ă s, i răsfăt, . Însă,
dacă cele două părt, i sunt de acord în ce prives, te credint, a s, i prac-
tica religioasă s, i dacă se manifestă consecvent, ă, iar ceremonia se [101]
desfăs, oară fără etalare s, i extravagant, ă, căsătoria nu are motive să
nu-I fie pe plac lui Dumnezeu. 6
Nu există nici un motiv să facem paradă sau etalare, chiar dacă
cei doi se potrivesc perfect. 7
Mi s-a părut întotdeauna atât de nepotrivită asocierea nunt, ii cu
ilaritatea, veselia peste măsură s, i pretent, ia că suntem cineva. Nu, ci
aceasta este o rânduială lăsată de Dumnezeu, care trebuie privită cu
cea mai mare solemnitate. Relat, ia de familie care se formează aici,
pe pământ, trebuie să fie o demonstrare a ceea ce va trebui să fie ca
familie a cerului. Slava lui Dumnezeu trebuie pusă întotdeauna pe
primul plan. 8
O nuntă în casa Elenei White — Mart, i, sufrageria noastră, o
cameră mare, a fost pregătită pentru ceremonia nunt, ii. Fratele B. a
t, inut serviciul divin, care s-a desfăs, urat frumos. S-a adresat rugă-
mintea ca ... sora White să rostească rugăciunea de după serviciul
divin. Domnul m-a făcut să mă simt cu totul liberă. Inima mi-a fost
înduios, ată s, i supusă de Duhul lui Dumnezeu. Cu această ocazie,
nu s-au rostit glume sau cuvinte us, uratice; totul a fost solemn s, i
sfânt la această nuntă. Totul a fost de un caracter înălt, ător s, i foarte
impresionant. Domnul a sfint, it această căsătorie, iar cei doi s, i-au
unit acum interesele în lucrare, în câmpul misionar, pentru a căuta
s, i salva pe cei pierdut, i. Dumnezeu îi va binecuvânta în lucrarea lor,
dacă vor umbla în umilint, ă cu El, sprijinindu-se pe făgăduint, ele Sale.
9
Unirea a două viet, i [Observat, ii ale sorei E. G. White cu oca-

zia unei sărbători de nuntă la Sanitarium, California, în 1905.] —
Aceasta este o perioadă importantă din viat, a acelora care au stat
[102] în fat, a ta, pentru a-s, i pune laolaltă interesele, simpatiile, dragostea,
munca unul cu celălalt în lucrarea de salvare a sufletelor. În legătura
de căsătorie, se face un pas foarte important — unirea, îmbinarea a
două viet, i într-una singură.... Este în acord cu voia lui Dumnezeu ca
bărbatul s, i femeia să fie unit, i în această lucrare, pe care să o aducă
la îndeplinire cu integritate s, i sfint, enie. Ei pot face acest lucru.
Binecuvântarea lui Dumnezeu va fi în casa unde va exista această
unire asemenea razei soarelui ceresc, pentru că este voint, a hotărâtă a
lui Dumnezeu ca sot, ul s, i sot, ia să fie unit, i prin legături sfinte, în Isus
Hristos, care are stăpânirea, iar Duhul Său cel Sfânt — călăuzirea.
Dumnezeu dores, te ca familia să fie locul cel mai fericit
de pe pământ, însus, i simbolul căminului din ceruri. Purtând
responsabilităt, ile căsătoriei în cămin, legându-s, i interesele cu Dom-
nul Isus Hristos, bizuindu-se pe brat, ul s, i asigurarea Sa, sot, ul s, i sot, ia
împărtăs, esc în această unire o fericire pe care îngerii lui Dumnezeu
o omagiază.
Căsătoria nu diminuează utilitatea lor, ci o spores, te. Ei pot face
din această viat, ă de căsătorie o lucrare de câs, tigare a sufletelor la
Hristos; s, i eu s, tiu despre ce vorbesc, pentru că, timp de treizeci
s, i s, ase de ani, sot, ul meu s, i cu mine am fost unit, i s, i ne-am dus
pretutindeni unde Domnul ne-a spus să mergem. În această privint, ă,
s, tim că posedăm trimiterea divină în relat, ia căsătoriei. De aceea,
aceasta este o poruncă solemnă....
S, i acum, pot să iau de mână pe acest frate al nostru; s, i te luăm de
mână s, i pe tine, sot, ia sa, s, i vă îndemnăm să ducet, i mai departe, unit, i,
Făgăduint, e solemne 79
această lucrare a lui Dumnezeu. Vreau să vă spun aceasta: Facet, i
din Dumnezeu sfătuitorul vostru. Fit, i unit, i, fit, i unit, i! 10
Sfaturi pentru o pereche proaspăt căsătorită — Dragul meu
frate, draga mea soră: V-at, i unit printr-un legământ pe viat, ă. [103]
Educat, ia voastră în ce prives, te viat, a de căsătorie a început. Pri-
mul an din viat, a de căsătorie este un an de experient, ă, un an în care
sot, ul s, i sot, ia vor cunoas, te, fiecare în parte, trăsăturile de caracter ale
celuilalt, după cum s, i copilul îs, i învat, ă lect, iile la s, coală pentru a le
s, ti. De aceea, facet, i ca în primul an din viat, a voastră împreună să nu
existe capitole care să dăuneze fericirii voastre viitoare.
Fratele meu, timpul, tăria s, i fericirea sot, iei tale sunt acum legate
cu ale tale. Influent, a ta asupra ei poate fi o mireasmă de viat, ă spre
viat, ă sau de moarte spre moarte. Fii foarte atent să nu-i distrugi
viat, a.
Sora mea, tu trebuie să învet, i acum primele lect, ii practice cu
privire la responsabilităt, ile viet, ii de căsătorie. Asigură-te că învet, i
aceste lect, ii cu credincios, ie, zi de zi.... Păzes, te-te necontenit să nu-i
faci loc egoismului.
În unirea voastră, care este pe viat, ă, sentimentele voastre trebuie
să contribuie la fericirea celuilalt. Fiecare trebuie să slujească în
vederea fericirii celuilalt. Aceasta este voia lui Dumnezeu pentru
tine. Totus, i, des, i suntet, i unit, i, ca s, i când at, i fi o singură persoană,
nici unul dintre voi nu trebuie să-s, i piardă individualitatea în celălalt.
Dumnezeu este stăpânul individualităt, ii voastre. Pe El trebuie să-L
întrebat, i: Ce este bine? Ce este rău? Cum mi-as, aduce cel mai bine
contribut, ia (cum mi-as, îndeplini cel mai bine rolul)? 11
Angajament în fat, a martorilor ceres, ti — Dumnezeu a dorit
să existe iubire s, i armonie desăvârs, ită între cei care se căsătoresc.
Fie ca mirele s, i mireasa să se angajeze în fat, a universului ceresc,
să se iubească as, a cum a rânduit Dumnezeu.... Sot, ia să-s, i respecte
sot, ul, iar sot, ul să-s, i iubească sot, ia. 12
La începutul viet, ii în doi, bărbat, ii s, i femeile ar trebui să se
consacre din nou lui Dumnezeu. 13
Fit, i fermi, ca ot, elul, fat, ă de legământul căsătoriei, refuzând ca, [104]
prin gând, cuvânt sau faptă, să vă alterat, i raportul care vi se face, de
om care se teme de Dumnezeu s, i ascultă de poruncile Sale. 14

3 The Bible Echo, September 4, 1899.
4 The Review and Herald, 10 decembrie, 1908.
6 The Review and Herald, 25 Septembrie, 1888.
12 The Bible Echo, September 4, 1899.
14 Letter 231, 1903.
Capitolul 16 — O întovărăs, ire fericită, reus, ită [105]
Unirea adevărată — o experient, ă de o viat, ă — Înt, elegerea

corespunzătoare a relat, iei de căsătorie constituie lucrarea întregii
viet, ii. Cei care se căsătoresc încep o s, coală pe care nu o vor absolvi
niciodată în această viat, ă. 1
Oricât de atentă s, i înt, eleaptă ar fi fost pregătirea în vederea căsă-
toriei, put, ine cupluri sunt pe deplin unite în momentul ceremoniei
nunt, ii. Adevărata unire a celor doi în căsătorie este lucrarea anilor
care urmează. 2
De îndată ce viat, a cu povara ei de griji s, i încurcături începe să
fie cunoscută de perechea de curând căsătorită, idila care atât de
multe ori asediază imaginat, ia, în privint, a căsătoriei, dispare. Sot, ul
s, i sot, ia descoperă, fiecare în parte, caracterul celuilalt, as, a cum nu
au putut să o facă în perioada anterioară. Aceasta este una dintre
cele mai critice perioade din experient, a lor. Fericirea s, i utilitatea
lor, în întreaga lor viat, ă ulterioară, depind de o direct, ie bună, pe
care ar trebui să se îndrepte acum. Adesea, fiecare sot, descoperă în
celălalt defecte de caracter, puncte slabe, nebănuite; însă inimile pe
care dragostea le-a unit vor observa în celălalt s, i calităt, i, capacităt, i
deosebite, de asemenea necunoscute înainte. Fie ca tot, i să caute să
descopere mai degrabă calităt, ile decât defectele. Uneori, propria
noastră atitudine, atmosfera care ne înconjoară, determină ceea ce
ne va fi descoperit în celălalt. 3
Iubirea trebuie pusă la probă s, i încercată — Iubirea poate fi
limpede precum cristalul s, i minunată prin puritatea ei s, i, cu toate
acestea, superficială, pentru că nu a fost pusă la probă, nu a trecut
încercarea. Facet, i din Domnul Hristos cel dintâi, cel din urmă s, i
cel mi bun dintre toate lucrurile. Privit, i continuu la El, s, i dragostea
voastră pentru El va deveni zi de zi mai profundă s, i mai puternică, pe [106]
măsură ce trece testul încercării. Iar pe măsură ce dragostea voastră
pentru El va cres, te, dragostea voastră unul pentru celălalt va deveni
tot mai profundă s, i mai puternică. 4
81
Des, i pot apărea greutăt, i, situat, ii încurcate s, i descurajări, nici

sot, ul s, i nici sot, ia să nu nutrească gândul că unirea lor a fost o
gres, eală sau o dezamăgire. Fit, i hotărât, i să facet, i tot ce vă stă în
putint, ă pentru celălalt. Continuat, i cu cele dintâi atent, ii. Pe orice
cale, încurajat, i-vă unul pe celălalt în luptele viet, ii. Căutat, i să sporit, i
fericirea celuilalt. Atunci căsătoria, în loc să fie sfârs, itul iubirii, este
doar începutul ei. Căldura adevăratei prietenii, dragostea care leagă
inimă cu inimă este o pregustare a bucuriilor cerului. 5
Tot, i ar trebui să cultive răbdarea, dând dovadă în mod practic de
răbdare. Prin bunătate s, i răbdare, adevărata iubire este păstrată caldă
în inimă s, i vor fi dezvoltate acele calităt, i pe care cerul le aprobă. 6
Vrăjmas, ul încearcă să înstrăineze — Satana este întotdeauna
gata să tragă foloase atunci când se ivesc situat, ii dificile s, i, spe-
culând trăsăturile de caracter ereditare, discutabile, el încearcă să-i
înstrăineze pe cei care s-au unit prin legământ solemn înaintea lui
Dumnezeu. Prin acest legământ, ei au promis să fie una, sot, ia fiind
de acord să-s, i iubească s, i să se supună sot, ului, iar sot, ul făgăduind
că îs, i va iubi s, i ocroti sot, ia. Dacă se dă pe fat, ă ascultare de legea lui
Dumnezeu, demonul certurilor nu va avea acces în familie, nu vor
exista interese diferite s, i nu va produce înstrăinarea celor doi. 7
Sfat pentru un cuplu cu o voint, ă puternică — Nici sot, ul s, i
nici sot, ia nu trebuie să genereze discut, ii în legătură cu cine conduce.
[107] Domnul a hotărât principiul care trebuie să fie călăuză în această
privint, ă. Sot, ul trebuie să-s, i iubească sot, ia, as, a cum Îs, i iubes, te Hris-
tos biserica. Iar sot, ia să-s, i respecte s, i să-s, i iubească sot, ul. Amândoi
să cultive un spirit de bunătate, fiind hotărât, i ca nici odată să nu se
jignească sau rănească unul pe celălalt.
Nu încerca să-l siles, ti pe celălalt să facă as, a cum vrei tu. Nu
pot, i face acest lucru s, i încă să te mai bucuri de dragostea celuilalt.
Manifestările încăpăt, ânate, îndărătnice, distrug pacea s, i fericirea
căminului. Nu îngăduit, i cearta între voi. Dacă facet, i acest lucru,
atunci amândoi vet, i fi nefericit, i. Dovedit, i bunătate în vorbire s, i
blândet, e în fapte, renunt, ând la propriile dorint, e. Vegheat, i asupra
cuvintelor pe care le rostit, i, căci au o puternică influent, ă spre bine
sau spre rău. Nu îngăduit, i asprime în tonul cu care vorbit, i. Aducet, i
în viat, a voastră unită mireasma asemănării cu Hristos. 8
Exprimat, i-vă iubirea în cuvinte s, i fapte — Sunt mult, i care
socotesc că exprimarea iubirii constituie o dovadă de slăbiciune s, i
O întovărăs, ire fericită, reus, ită 83
ei ment, in o rezervă care îi respinge pe ceilalt, i. Acest spirit stăviles, te

desfăs, urarea normală a atas, amentului. Dacă impulsurile prietenoase,
generoase, sunt respinse, acestea se ves, tejesc, iar inima se înstrăi-
nează, devine rece. Trebuie să ne ferim să facem această gres, eală.
Iubirea nu poate exista mult timp fără a fi exprimată. Nu lăsa ca
inima aceluia de care es, ti legat să flămânzească după bunătate s, i
simpatie.
Fiecare să ofere dragoste, nu să o pretindă. Cultivat, i tot ceea
ce avet, i mai nobil s, i fit, i gata să recunoas, tet, i calităt, ile celuilalt.
Cons, tiint, a că es, ti apreciat constituie un stimul s, i o satisfact, ie deose-
bită. Împreuna simt, ire s, i respectul încurajează lupta spre desăvârs, ire
s, i însăs, i iubirea cres, te când este stimulată spre t, eluri nobile. 9
Motivul pentru care există atât de mult, i bărbat, i s, i femei fără
inimă în lumea noastră este faptul că adevărata iubire a fost des- [108]
considerată, socotită slăbiciune, s, i a fost descurajată s, i reprimată.
Tot ce era mai bun în firea persoanelor din această categorie a fost
pervertit s, i chircit în copilărie; s, i, fără intervent, ia razelor divine care
să topească răceala s, i egoismul lor, fericirea acestor persoane este
înmormântată pentru totdeauna. Dacă dorim să avem inimi iubitoare,
as, a cum a avut Domnul Isus când a fost pe pământ, s, i acea împreună
simt, ire sfint, ită, as, a cum au îngerii pentru muritorii păcătos, i, atunci
trebuie să cultivăm în copilărie sentimentele de milă, înt, elegere,
simpatie, iar aceasta nu înseamnă altceva decât a fi sinceri, deschis, i.
Numai atunci vom fi oameni distins, i, nobili, călăuzit, i de principii
divine. 10
În căminul nostru sunt aduse prea multe griji s, i poveri s, i se
nutres, te prea put, in din ceea ce constituie simplitate naturală, pace
s, i fericire. Trebuie să existe mai put, ină grijă pentru ceea ce va
zice lumea s, i să se acorde mai multă atent, ie membrilor cercului
familiei. Ar trebui să fie mai put, ină dorint, ă de etalare s, i preocupare
pentru eticheta lumii s, i mai multă sensibilitate, delicatet, e s, i curtenie
cres, tină, iubitoare, între membrii familiei. Mult, i trebuie să învet, e
cum să facă din cămin un loc atractiv al bucuriei. O inimă mult, umită
s, i o privire caldă este mai de pret, decât bogăt, ia s, i luxul, iar a fi
mult, umit cu lucruri simple va face căminul fericit, dacă dragostea
este acolo. 11
Atent, iile mici contează — Dumnezeu ne încearcă, ne pune la
probă prin întâmplările obis, nuite ale viet, ii. Prin lucrurile mici ies la
iveală cămărut, ele inimii. Micile atent, ii, nenumăratele incidente mici
s, i dovezile de curtoazie în lucrurile obis, nuite ale viet, ii sunt cele care
însumează fericirea în viat, ă; iar neglijarea cuvintelor pline de bună-
tate, încurajatoare, iubitoare, s, i a dovezilor de curtoazie contribuie
laolaltă la nenorocirea viet, ii. Se va descoperi în cele din urmă că
[109] tăgăduirea de sine spre binele s, i fericirea celor din jurul nostru sunt
în mod special avute în vedere în cadrul raportului care se face în
ceruri viet, ii noastre. De asemenea, se va descoperi că grija pentru
propria persoană, fără a t, ine seama de binele s, i fericirea celorlalt, i,
nu trece neobservată de Tatăl ceresc. 12
Un sot, care a dat gres, în a-s, i exprima dragostea — Un cămin
în care domnes, te dragostea, exprimată prin cuvinte, priviri s, i fapte,
este un loc în care îngerilor la face plăcere să-s, i manifeste prezent, a
s, i să sfint, ească locul cu razele de lumină ale slavei. Într-o astfel de
casă, datoriile umile ale viet, ii au farmec. Nici una dintre datoriile
viet, ii nu va fi neplăcută pentru sot, ia ta în astfel de împrejurări. Ea
le aduce la îndeplinire cu tragere de inimă, va fi ca o rază de soare
pentru tot, i din preajma ei s, i inima ei, plină de bucurie, Îi va cânta
Domnului. În prezent, ea simte că nu o iubes, ti. Tu ai dat ocazia să
aibă acest sentiment. Tu ît, i faci datoriile ce ît, i revin în calitate de cap
al familiei, însă există o lipsă. Există grava lipsă a influent, ei pret, ioase
a dragostei, care determină atent, ii pline de bunătate. Iubirea trebuie
văzută în priviri s, i purtare s, i auzită în tonul vocii. 13
O sot, ie nemult, umitoare, preocupată de sine — Caracterul
moral al celor unit, i prin căsătorie este fie înnobilat, fie degradat
prin unirea lor; iar lucrarea aceasta de deteriorare săvârs, ită de o fire
josnică, îns, elătoare, egoistă, necontrolabilă, este începută la scurt
timp după ceremonia nunt, ii. Dacă tânărul face o alegere înt, eleaptă, el
va avea pe cineva care va fi alături de el, îs, i va aduce contribut, ia cât
îi va sta în putint, ă, în purtarea poverilor viet, ii, îl va înnobila s, i rafina
s, i îl va face fericit prin dragostea ei. Însă, dacă sot, ia are un caracter
capricios, tendint, a de a se admira pe sine, dacă este pretent, ioasă,
[110] acuzatoare, s, i va pune pe seama sot, ului motive s, i sentimente care
nu îs, i au originea decât în temperamentul ei pervertit; dacă nu are
discernământul de a-i recunoas, te s, i aprecia dragostea, ci vorbes, te de
neglijarea s, i lipsa iubirii, deoarece el nu îi satisface toate capriciile,
atunci aproape inevitabil ea va face ca tocmai acea stare de lucruri pe
care o deplânge să devină realitate s, i toate acele acuzat, ii vor deveni
lucruri reale. 14
Caracteristici ale unei sot, ii s, i mame prietenoase — În loc să
se scufunde în mult, imea treburilor gospodăres, ti care o înrobesc, ar
trebui ca sot, ia s, i mama să-s, i ia timp să citească, să se informeze,
să-i t, ină companie sot, ului ei s, i să urmărească dezvoltarea fizică
s, i mintală a copiilor ei. Ea ar trebui să folosească cu înt, elepciune
anumite ocazii pentru a-i influent, a pe cei dragi în direct, ia unei viet, i
cu idealuri înalte. Sot, ia trebuie să-s, i ia timp să facă din scumpul
Mântuitor un Tovarăs, de zi cu zi s, i un Prieten apropiat. Să-s, i ia timp
să studieze Cuvântul Său, să meargă cu copiii pe câmp s, i să-i învet, e
despre Dumnezeu, prin frumuset, ea lucrărilor Sale.
Ea trebuie să fie optimistă s, i bine dispusă. În loc să-s, i petreacă
clipa disponibilă cosând, cârpind la nesfârs, it, trebuie să facă din
fiecare seară un moment plăcut, o reuniune familială, după îndepli-
nirea datoriilor zilei. Mult, i dintre bărbat, i vor alege atunci compania
căminului lor, în loc să meargă la club sau la cârciumă. Mult, i băiet, i
nu vor mai pierde vremea pe stradă sau la prăvălia din colt, . Multe
fete ar fi salvate din primejdia unor întovărăs, iri frivole, îns, elătoare.
Influent, a căminului ar fi, atât pentru părint, i, cât s, i pentru copii, ceea
ce Dumnezeu a rânduit să fie — o binecuvântare de-a lungul întregii
viet, ii. 15
Viat, a de căsătorie nu este doar o idilă; ea are dificultăt, i reale,
specificul ei. Sot, ia nu trebuie să se considere o păpus, ă ce trebuie
păzită, ci o femeie; o femeie care pune umărul la ducerea poverilor
reale, nu imaginare, s, i trăies, te o viat, ă înt, elegătoare, atentă, socotind
că mai sunt, pe lângă sine, s, i alte lucruri la care trebuie să se gân- [111]
dească.... Viat, a reală îs, i are părt, ile ei întunecoase s, i necazurile ei.
La fiecare suflet trebuie să vină încercări. Satana lucrează continuu
pentru a tulbura credint, a s, i a distruge curajul s, i sperant, a fiecăruia. 16
Sfat pentru un cuplu nefericit — Căsnicia voastră a semănat
foarte mult cu un des, ert — au fost doar câteva pete cu verdeat, ă, la
care să prives, ti înapoi s, i să-t, i facă plăcere amintirea lor. Nu ar fi
trebuit să fie astfel.
Dragostea nu mai poate exista, dacă nu este dovedită prin fapte
exterioare, tot as, a după cum focul nu poate fi întret, inut fără com-
bustibil. Tu, frate C, ai simt, it că este înjositor pentru demnitatea
ta să dovedes, ti duios, ie prin fapte de bunătate sau să caut, i ocazia
de a-t, i arăta afect, iunea fat, ă de sot, ia ta prin cuvinte atente s, i stimă.
Sentimentele tale sunt schimbătoare s, i foarte mult influent, ate de
împrejurări.... Lasă-t, i grijile, îngrijorările s, i supărările la locul de
muncă. Vino acasă voios, mult, umit, prietenos, duios s, i iubitor. Va fi
astfel mai bine decât să cheltui bani pe medicamente sau la medici
pentru sot, ia ta. Aceasta va fi sănătate pentru trup s, i tărie pentru
suflet. Viet, ile voastre au fost foarte nenorocite. Fiecare dintre voi
at, i contribuit la aceasta. Lui Dumnezeu nu-I face plăcere să vă vadă
nefericit, i; este o stare pe care at, i generat-o voi prin dorint, a de a
stăpâni.
Vă lăsat, i dominat, i de sentimente. Socotes, ti înjositor pentru dem-
nitatea ta, frate C, să dovedes, ti iubire, să vorbes, ti frumos s, i delicat.
Cuvintele atente, socotes, ti tu, miros a moliciune s, i nu sunt necesare.
Însă, în locul acestora, curg cuvinte nervoase, de ceartă, discordie s, i
critică....
[112] Nu det, ii elementele unui spirit mult, umitor. Insis, ti asupra neca-
zurilor tale; vezi în fat, a ochilor numai dorint, e imaginare s, i sărăcie;
te socotes, ti chinuit, necăjit, torturat; creierul parcă t, i-a luat foc, iar
spiritul t, i-e deprimat. Nu nutres, ti dragoste pentru Dumnezeu s, i
mult, umire în inimă pentru toate binecuvântările pe care t, i le-a dat
bunul Tată ceresc. Tu vezi situat, iile grele ale viet, ii. O dement, ă lu-
mească te-a ferecat ca nis, te nori grei s, i întunecos, i. Satana tresaltă în
dreptul tău, pentru că es, ti nenorocit când pacea s, i fericirea ît, i sunt la
îndemână. 17
Dragostea s, i stăpânirea de sine răsplătite — Fără dragoste s, i
stăpânire de sine, reciprocă, nici o putere pământească nu vă ment, ine
unit, i în legăturile unităt, ii cres, tine. Relat, ia voastră în căsnicie ar
trebui să fie apropiată s, i atentă, sfântă s, i nobilă, răspândind o putere
spirituală în viet, ile voastre, pentru a putea fi unul pentru altul tot ceea
ce cere Cuvântul lui Dumnezeu să fit, i. Când vet, i îndeplini condit, iile
cerute de Domnul, atunci cerul va fi jos pe pământ, iar Dumnezeu în
viat, a voastră. 18
Nu uitat, i, stimate frate s, i stimată soră, că Dumnezeu este dra-
goste s, i că prin harul Său putet, i avea succes în a vă face unul pe
altul fericit, i, as, a cum v-at, i angajat prin legământul căsătoriei. 19
Bărbat, ii s, i femeile pot atinge idealul pe care îl are Dumnezeu cu
ei, dacă Îl vor lua pe Domnul Hristos ca ajutor. Ceea ce înt, elepciunea
omenească nu poate face va aduce la îndeplinire harul Său — în
dreptul acelora care I se consacră Lui cu încredere. Provident, a Lui

poate uni inimile prin legături care sunt de origine divină. Dragostea
nu va fi doar un schimb de cuvinte dulci s, i măgulitoare. Războiul
de t, esut al cerului t, ese o urzeală mai fină, s, i totus, i mai rezistentă,
decât poate fi t, esută de orice război pământesc. Rezultatul nu este
o pânză, ci o t, esătură rezistentă ce va suporta uzura probei s, i încer- [113]
cării. Inimile vor fi legate prin legăturile de aur ale iubirii care este
răbdătoare. 20
3 Ibid., 360.
7 Letter 18a, 1891.
11 Idem, 621, 622.
12 Idem, 133, 134.
13 Idem, 417, 418.
14 Letter 10, 1889.
16 Letter 34, 1890.
17 Testimonies for the Church 1:695-697.
18 Letter 18a, 1891.
[114] Capitolul 17 — Obligat, ii reciproce
Fiecare are responsabilităt, ile lui — Cei doi, care îs, i unesc
interesele pentru o viat, ă întreagă, au trăsături caracteristice distincte
s, i responsabilităt, i individuale. Fiecare are lucrul său, însă femeile nu
trebuie evaluate după cantitatea lucrului pe care îl pot face, precum
animalele de povară. Sot, ia trebuie să împodobească cercul familiei,
în calitate de sot, ie s, i companie pentru un sot, înt, elept. La fiecare
pas, ea trebuie să-s, i pună întrebarea: „Este acesta standardul pe care
trebuie să-l ating ca femeie?” „Cum Îl pot reprezenta pe Hristos în
căminul meu?” Sot, ul trebuie să-i facă cunoscut sot, iei că el apreciază
lucrul ei. 1
Sot, ia trebuie să-s, i respecte sot, ul. Sot, ul trebuie să-s, i iubească
sot, ia, să aibă grijă de ea; după cum prin legământul căsătoriei au
devenit una, la fel prin credint, a în Hristos vor fi una în El. Ce ar
putea fi mai plăcut pentru Dumnezeu decât să vadă că cei ce păs, esc
în relat, ia de căsătorie caută să-L cunoască pe Domnul Hristos s, i să
fie umplut, i tot mai mult cu Duhul Său? 2
Acum avet, i de îndeplinit datorii pe care nu le aveat, i înainte
de căsătorie. „Îmbrăcat, i-vă, de aceea ... cu bunătate, umilint, ă a
mint, ii, blândet, e, îndelungă răbdare”. „Umblat, i în dragoste, as, a după
cum ne-a iubit s, i Hristos pe noi”. Studiat, i cu atent, ie următorul
îndemn: „Nevestelor, fit, i supuse bărbat, ilor vos, tri cum se cuvine în
Domnul. Căci bărbatul este capul nevestei, după cum Hristos este
capul bisericii.... S, i după cum biserica este supusă lui Hristos, tot as, a
s, i nevestele să fie supuse bărbat, ilor lor în toate lucrurile. Bărbat, ilor,
iubit, i-vă nevestele cum a iubit s, i Hristos biserica s, i S-a dat pe Sine
pentru ea.” 3
[115] Sfatul lui Dumnezeu către Eva — Evei i s-a spus despre ne-
cazul s, i suferint, a care aveau să fie partea ei. S, i Domnul a spus:
„Dorint, ele tale se vor t, ine după bărbatul tău s, i el va stăpâni peste
tine.” La creat, iune, Dumnezeu a făcut-o egală cu Adam. Dacă ar
fi continuat să rămână ascultători de Dumnezeu — în armonie cu
marea Sa lege a iubirii — ei aveau să fie pentru totdeauna în armonie
88
Obligat, ii reciproce 89
unul cu celălalt; însă păcatul a adus discordie, iar acum unirea lor
putea fi ment, inută s, i păstrată în armonie numai prin supunerea uneia
sau alteia dintre cele două părt, i. Eva a fost cea care a păcătuit prima;
s, i a căzut în ispită pentru că s-a despărt, it de tovarăs, ul ei, contrar
îndemnului divin. La solicitarea ei, a păcătuit s, i Adam, acum ea
devenind supusă fat, ă de bărbatul ei. Dacă principiile cuprinse în
Legea lui Dumnezeu ar fi păstrate cu grijă de către neamul căzut în
păcat, atunci această sentint, ă, urmare a păcătuirii, s-ar fi dovedit o
binecuvântare pentru ei; însă abuzarea de supremat, ia care i s-a dat
bărbatului a făcut adeseori atât de amară viat, a femeii, o adevărată
povară.
Eva fusese cu totul fericită alături de sot, ul ei în grădina Edenului;
dar, ca s, i neastâmpăratele Eve moderne, ea a fost flatată cu tentat, ia
de a intra într-o sferă mai înaltă decât aceea pe care i-o desemnase
Dumnezeu. În încercarea de a se ridica mai presus de pozit, ia sa ori-
ginală, ea a căzut cu mult mai jos decât aceasta. În mod asemănător
se va întâmpla cu tot, i aceia care nu doresc să-s, i îndeplinească cu
plăcere datoriile viet, ii, potrivit cu planul lui Dumnezeu. 4
Sot, iile să fie supuse; bărbat, ii să iubească — Se pune adesea
întrebarea: „Oare trebuie ca sot, ia să nu aibă voint, a ei proprie?”
Biblia afirmă cu claritate că bărbatul este capul familiei. „Sot, iilor,
fit, i supuse bărbat, ilor vos, tri”. Dacă această poruncă s-ar opri aici, noi
am putea spune că pozit, ia femeii nu este de invidiat; este o pozit, ie [116]
foarte dificilă, una care pune la încercare, în foarte multe cazuri,
s, i ar fi mai bine dacă ar fi mai put, ine căsătorii. Mult, i sot, i citesc
doar cuvintele: „Sot, iilor, fit, i supuse”, s, i se opresc aici; însă vom citi
mai departe concluzia, finalul, aceleias, i porunci: „Cum se cuvine în
Domnul.”
Dumnezeu cere ca sot, ia să aibă mereu în fat, a ei teama de Dum-
nezeu s, i slava Lui. O supunere deplină trebuie să fie oferită numai
Domnului Isus Hristos, care a răscumpărat-o pe ea ca pe propriul Lui
copil, cu pret, ul infinit al viet, ii Sale. Dumnezeu i-a dat o cons, tiint, ă
pe care ea nu o poate încălca la bunul plac. Individualitatea ei nu
poate fi absorbită de cea a sot, ului ei, pentru că ea este achizit, ia lui
Hristos. Este o gres, eală dacă ne închipuim că, printr-o devot, iune
oarbă, ea trebuie să facă exact tot ce spune sot, ul ei, în toate lucrurile,
când ea s, tie că făcând astfel îs, i va vătăma trupul s, i spiritul, care au
fost răscumpărate din robia lui Satana. Există Cineva care este mai
presus decât sot, ul pentru sot, ie; este Răscumpărătorul ei, iar supune-
rea fat, ă de bărbatul ei trebuie să fie as, a cum a îndrumat Dumnezeu:
„cum se cuvine în Domnul.”
Atunci când sot, ii pretind supunerea totală din partea sot, iilor lor,
sust, inând că femeile nu au voie să vorbească sau să aibă voint, a lor
în familie, ci trebuie să fie cu totul supuse, ei îs, i as, ează sot, iile într-o
pozit, ie care nu este în armonie cu Scriptura. Interpretând Scriptura
în acest mod, ei atentează cu violent, ă asupra institut, iei căsătoriei.
Această interpretare este simplificată, ei considerând că pot exercita
o stăpânire arbitrară, s, i aceasta nu este atribut, ia lor. Însă mai departe
citim: „Bărbat, ilor, iubit, i-vă nevestele s, i nu purtat, i necaz pe ele”.
De ce ar avea necaz sot, ul pe sot, ia lui? Dacă sot, ul ar descoperi că
ea gres, es, te, face o mult, ime de gres, eli, acest spirit de pică nu ar
îndepărta răul. 5
[117] Sot, iile să fie supuse numai în măsura în care sot, ii sunt
supus, i lui Hristos — Domnul Isus nu a fost corect reprezentat
în relat, ia Sa fat, ă de biserică de către relat, ia multor bărbat, i fat, ă de
sot, iile lor, pentru că ei nu t, in calea Domnului. Ei sust, in că sot, iile lor
trebuie să le fie supuse în toate lucrurile. Însă scopul lui Dumnezeu
nu a fost ca bărbatul să stăpânească, în calitate de cap al familiei,
atunci când el însus, i nu este supus lui Hristos. El trebuie să fie sub
conducerea Domnului Hristos, ca să poată reprezenta relat, ia dintre
Hristos s, i biserica Sa. Dacă bărbatul este grosolan, dur, furtunos,
egoist, aspru s, i tiran, atunci el nu ar trebui să rostească niciodată
cuvintele: „Sot, ul este capul nevestei” s, i că ea trebuie să i se supună
în toate lucrurile; căci nu el este Domnul, el nu este bărbatul în
adevăratul sens al cuvântului....
Sot, ii trebuie să studieze modelul s, i să caute să înt, eleagă
semnificat, ia simbolului prezentat în Efeseni, relat, ia pe care o are
Domnul Hristos cu biserica. Sot, ul trebuie să fie ca un Mântuitor
în familia sa. Va sta el în pozit, ia nobilă, de bărbăt, ie, dată lui de
Dumnezeu, căutând continuu să-s, i ridice, să-s, i înnobileze sot, ia s, i
copiii? Va răspândi el în jurul lui o atmosferă curată, dulce? Nu va
căuta el oare să cultive cu tot atâta asiduitate iubirea lui Isus, făcând
din aceasta un principiu ce domnes, te în căminul său, în măsura în
care îs, i sust, ine pretent, iile de autoritate?
Fiecare sot, s, i tată trebuie să studieze pentru a putea înt, elege
cuvintele lui Hristos, nu într-o manieră părtinitoare, insistând doar
asupra supunerii sot, iei fat, ă de sot, , ci în lumina crucii de pe Calvar; să
studieze care ar trebui să fie pozit, ia sa în cercul familiei. „Bărbat, ilor,
iubit, i-vă nevestele exact as, a cum a iubit Hristos biserica s, i S-a dat
pe Sine pentru ea; ca s-o poată sfint, i s, i curăt, i cu o apă curată prin
cuvânt”. Domnul Isus S-a dat pe Sine la moarte pe cruce, ca să ne
poată curăt, i de orice păcat s, i necurăt, ie prin influent, a Duhului Sfânt. [118]
6
Este nevoie de îngăduint, ă reciprocă — Trebuie să avem Spi-

ritul lui Dumnezeu, altfel nu vom avea niciodată armonie în cămin.
Sot, ia, dacă are Spiritul lui Hristos, va fi atentă la cuvintele ei; ea
îs, i va stăpâni spiritul, va fi supusă; cu toate acestea, nu se va simt, i
sclavă, ci un tovarăs, al sot, ului ei. Dacă sot, ul este un slujitor al lui
Dumnezeu, atunci el nu va domni asupra sot, iei sale; el nu va fi
arbitrar s, i sever, cu pretent, ii. Nu putem nutri dragoste în cămin,
fiind prea pretent, ios, i; deoarece căminul, dacă Duhul lui Dumnezeu
domnes, te în el, este un tip al cerului.... Dacă unul gres, es, te, celălalt
va da pe fat, ă răbdare, îngăduint, ă, asemenea lui Hristos, s, i nu-l va
îndepărta cu răceală. 7
Nici sot, ul s, i nici sot, ia nu trebuie să încerce să exercite asupra
celuilalt o stăpânire arbitrară. Nu încercat, i să-l silit, i pe celălalt să
cedeze dorint, elor voastre. Nu putet, i face astfel s, i să vă bucurat, i
încă de dragostea celuilalt. Fit, i buni, răbdători, îngăduitori, atent, i s, i
curtenitori. Prin harul lui Dumnezeu, putet, i izbuti în a vă face unul
pe altul fericit, as, a cum at, i promis prin legământul căsătoriei. 8
Fiecare să cedeze cu mult, umire — În căsnicie, bărbat, ii s, i fe-
meile se poartă uneori precum copiii răi s, i neascultători. Sot, ul
dores, te calea lui, sot, ia calea ei s, i nici unul nu vrea să cedeze. O
asemenea stare nu poate aduce decât cea mai mare nefericire. Atât
sot, ul, cât s, i sot, ia trebuie să fie binevoitori a ceda în ce prives, te ca-
lea sau părerea proprie. Nu există posibilitatea de a fi fericit, i, dacă
amândoi persistă în a face ceea ce le place. 9
Dacă bărbat, ii s, i femeile nu învat, ă blândet, ea s, i umilint, a de la
Hristos, atunci ei vor da pe fat, ă un spirit irat, ional, atât de ades prezent
la copii. Voint, a puternică, nedisciplinată, va căuta să conducă. Unii
ca aces, tia trebuie să studieze cuvintele lui Pavel: „Când eram copil [119]
gândeam ca un copil, vorbeam ca un copil, înt, elegeam ca un copil;
când am devenit mare am lepădat ce era copilăresc.” 10
Cum se rezolvă greutăt, ile familiale — Este dificil să faci fat, ă
greutăt, ilor familiale, chiar atunci când sot, ul s, i sot, ia caută să se
înt, eleagă în privint, a nenumăratelor lor datorii, în cazul în care au
es, uat în ce prives, te supunerea inimii fat, ă de Dumnezeu. Cum este
posibil ca sot, ul s, i sot, ia să-s, i împartă treburile căminului s, i totus, i
să fie iubitori, hotărât, i unul fat, ă de celălalt? Interesele lor în tot
ce prives, te gospodăria lor trebuie să fie unite, iar sot, ia, dacă este o
cres, tină, va act, iona alături de sot, ul ei ca o tovarăs, ă a lui; căci sot, ul
trebuie să fie capul casei. 11
Sfat pentru familiile în dezacord — Spiritul tău este gres, it.
Când iei o anumită pozit, ie, nu cântăres, ti bine chestiunea respectivă
s, i nu t, ii cont de efectul pe care îl are ment, inerea vederilor tale s, i, într-
o manieră independentă, le împletes, ti în rugăciunile s, i conversat, iile
tale, când s, tii bine că sot, ia ta nu are aceleas, i vederi cu tine. În loc să
respect, i sentimentele sot, iei tale s, i să evit, i în mod binevoitor, as, a cum
ar face-o un gentleman, acele subiecte despre care s, tii că avet, i păreri
diferite, tot insis, ti asupra punctelor s, i manifes, ti o îndărătnicie în a-t, i
exprima propriile vederi, în ciuda tuturor din preajma ta. Gres, es, ti
socotind că cei din jurul tău nu au dreptul să vadă lucrurile diferit de
cum le vezi tu. Aceste roade nu cresc în pomul numit cres, tinism. 12
Fratele meu, sora mea, deschidet, i us, a inimii voastre spre a-L
primi pe Isus. Invitat, i-L în templul sufletului vostru. Ajutat, i-vă unul
pe celălalt să învinget, i obstacolele care există în căsniciile tuturor.
[120] Vet, i avea o luptă teribilă împotriva adversarului — diavolul — s, i,
dacă as, teptat, i ca Dumnezeu să vă ajute în această bătălie, amândoi
trebuie să fit, i unit, i în hotărârea de a birui, de a vă pecetlui buzele
pentru a nu rosti nici un cuvânt rău, chiar dacă va trebui să cădet, i
pe genunchi s, i să strigat, i tare: „Doamne, mustră-l tu pe adversarul
sufletului meu.” 13
Hristos prezent în fiecare inimă va aduce unitate — Dacă
este adusă la îndeplinire voia lui Dumnezeu, atunci sot, ul s, i sot, ia se
vor respecta unul pe celălalt s, i vor cultiva iubirea s, i încrederea. Orice
ar dăuna păcii s, i unităt, ii familiei va fi respins cu hotărâre s, i se va da
pe fat, ă bunătate s, i iubire. Cel care dovedes, te un spirit blând, răbdător
s, i iubitor va descoperi că acelas, i spirit se va reflecta s, i asupra lui.
Acolo unde domnes, te Spiritul lui Dumnezeu, nu vor exista cuvinte
nepotrivite legăturii de căsătorie. Dacă chipul lui Hristos, nădejdea
slavei, se conturează în cămin, atunci va fi unitate s, i dragoste, Hristos
care locuies, te în inima sot, iei va fi în acord cu Hristos care locuies, te

în inima sot, ului. Ei ar lupta împreună pentru acele locas, uri pe care
Domnul Hristos S-a dus să le pregătească pentru cei ce-L iubesc. 14
4 Patriarhi si profeti, 58, 59.
, ,
5 Letter 18, 1891.
7 Letter 18, 1891.
10 Letter 55, 1902.
13 Letter 105, 1893.
14 The Signs of the Times, 14 noiembrie, 1892.
[121] Capitolul 18 — Îndatoriri s, i privilegii în căsnicie
Domnul Isus nu a impus celibatul — Cei care consideră relat, ia

din cadrul căsătoriei o rânduială sacră a lui Dumnezeu, apărată de
Legea Sa cea sfântă, vor fi stăpânit, i de îndemnurile rat, iunii. 1
Domnul Hristos nu a impus celibatul nici unei categorii de oa-
meni. El nu a venit pentru a nimici relat, ia sacră a căsătoriei, ci pentru
a o înălt, a s, i a o readuce la sfint, enia ei de la origine. El prives, te cu plă-
cere spre acele familii în care domnes, te dragostea sfântă s, i neegoistă.
2
Căsătoria este legitimă s, i sfântă — Nu este nimic păcătos în a

mânca s, i a bea sau în a te căsători. Căsătoria era legitimă pe vremea
lui Noe, as, a cum ea este legitimă s, i astăzi, atâta timp cât ceea ce
este legitim este tratat în mod corespunzător s, i nu este dus la excese
păcătoase. Însă, în vremea lui Noe, oamenii se căsătoreau fără a-L
consulta pe Dumnezeu s, i fără a căuta sfatul s, i călăuzirea Sa....
Faptul că toate relat, iile pe care le avem în timpul viet, ii sunt de
natură trecătoare ar trebui să aibă o influent, ă transformatoare în tot
ce facem s, i spunem. În zilele lui Noe, dragostea excesivă a fost
cea care a făcut ca relat, ia căsătoriei să fie păcătoasă înaintea lui
Dumnezeu. Sunt mult, i care îs, i pierd sufletele în acest veac al lumii,
fiind absorbit, i de gândurile cu privire la căsătorie s, i de căsătoria în
sine. 3
Căsătoria este sfântă în acest veac degradat. Însă, sub mantia ei,
se ascunde atâta răutate s, i atâta ticălos, ie, încât nu pot fi descrise.
În cadrul căsătoriei, se fac multe abuzuri; s-a ajuns până la crimă,
[122] aceasta făcând din ea un semn al timpului sfârs, itului, as, a cum a fost
înainte de potop.... Când natura s, i cerint, ele sfinte ale căsătoriei sunt
înt, elese, ea este aprobată de cer; iar urmarea va fi fericirea pentru
ambele părt, i, lui Dumnezeu aducându-I-se slavă. 4
Privilegii în cadrul relat, iei de căsătorie — Aceia care pretind
a fi cres, tini ... ar trebui să ia aminte cu seriozitate la toate privilegiile
ce rezultă în căsnicie, iar temelia oricărei activităt, i trebuie să fie
principiul sfânt. 5
94
Îndatoriri s, i privilegii în căsnicie 95
În multe cazuri, părint, ii ... au făcut abuz de privilegiile lor în

căsătorie s, i, prin îngăduint, ă, au favorizat dezvoltarea pasiunilor ani-
malice. 6
Datoria de a evita excesele — Ceea ce este legitim, în exces,
devine un mare păcat. 7
Mult, i părint, i nu au cunos, tint, ele pe care ar trebui să le aibă în
căsnicie. Ei nu sunt protejat, i astfel ca Satana să nu profite de ei
s, i să nu le stăpânească mintea s, i viat, a. Ei nu văd că Dumnezeu
le cere să se păzească de orice fel de exces în viat, a de căsătorie.
Însă sunt foarte put, ini aceia care simt că au o datorie religioasă, s, i
anume aceea de a-s, i t, ine în stăpânire pasiunile. Ei s-au căsătorit prin
propria lor alegere s, i de aceea gândesc că aceasta, căsătoria, sfint, es, te
îngăduirea pasiunilor josnice. Chiar bărbat, i s, i femei care pretind a fi
evlavios, i pierd frâul pasiunilor păcătoase s, i nu t, in seama de faptul
că Dumnezeu îi socotes, te răspunzători pentru cheltuirea energiei
vitale, care le slăbes, te puterea de viat, ă s, i întregul organism. 8
Deviza să fie stăpânirea de sine s, i cumpătarea — O, dacă as, [123]
putea face ca tot, i să înt, eleagă obligat, ia lor fat, ă de Dumnezeu de
a-s, i păstra puterile mintale s, i fizice în cea mai bună stare, pentru a
putea aduce un serviciu desăvârs, it Creatorului lor! Sot, ia cres, tină
să se înfrâneze, în cuvânt s, i faptă, de a excita pasiunile animalice
ale sot, ului ei. Multe persoane nu au tărie în această privint, ă. Din
tineret, e, s, i-au slăbit puterile mintale s, i vlaga trupului prin satisface-
rea poftelor senzuale. În căsnicie, stăpânirea de sine s, i cumpătarea
trebuie să fie cuvântul de ordine, lozinca. 9
Avem obligat, ie fat, ă de Dumnezeu de a ne ment, ine spiritul în
curăt, ie s, i trupul sănătos, pentru a putea fi de folos omenirii s, i pentru
a-L sluji în mod desăvârs, it pe Dumnezeu. Apostolul rostes, te aceste
cuvinte de avertizare: „Nu lăsat, i ca păcatul să domnească în corpul
vostru muritor, ca să slujit, i poftelor acestuia”. El îndeamnă în conti-
nuare ca „orice bărbat care luptă să aibă autoritate să fie cumpătat în
toate lucrurile”. El îi îndeamnă pe tot, i care se pretind cres, tini să-s, i
aducă trupurile „ca o jertfă vie, sfântă, acceptabilă lui Dumnezeu”.
El spune: „Mă lupt aspru cu trupul meu s, i-l t, in în stăpânire ca nu
cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.” 10
Nu este dragoste adevărată aceea care îl determină pe un bărbat
să facă din sot, ia sa un instrument pentru satisfacerea poftelor sale
senzuale. Pasiunile animalice sunt cele care pretind îngăduint, ă s, i
satisfacere în acest caz. Cât de put, ini la număr sunt acei bărbat, i care
îs, i dovedesc dragostea în felul ment, ionat de către apostol: „Cum a
iubit Hristos biserica s, i S-a dat pe Sine pentru ea; ca s-o sfint, ească,
după ce a curăt, it-o prin botezul cu apă prin cuvânt; ca să o înfăt, is, eze
înaintea Lui ... slăvită, sfântă, fără pată....”. Aceasta este dragostea
pe care o recunoas, te Dumnezeu ca fiind sfântă în cadrul relat, iei de
căsătorie. Iubirea este un principiu curat s, i sfânt, dar pofta senzuală,
[124] patima, nu admite să i se pună restrict, ii sau să fie controlată, stăpânită
de rat, iune. Este oarbă fat, ă de consecint, e; nu rat, ionează de la cauză
la efect. 11
De ce caută Satana să slăbească stăpânirea de sine — Satana
caută să coboare standardul curăt, iei s, i să slăbească puterea de stăpâ-
nire de sine a celor ce se unesc prin căsătorie, pentru că el s, tie că,
atâta vreme cât pasiunile josnice sunt în ascendent, ă, puterile morale
slăbesc tot mai mult, iar el nu are de ce să se îngrijoreze în privint, a
cres, terii lor spirituale. El s, tie, de asemenea, că pe nici o altă cale nu
poate pune mai bine amprenta chipului său urâcios asupra copiilor
acestora s, i că astfel le poate modela mai us, or caracterele acestora
decât ale părint, ilor. 12
Urmările exceselor — Bărbat, i s, i femei, va veni ziua când vet, i
învăt, a ce înseamnă patima s, i care este rezultatul satisfacerii ei. Pofta
senzuală, patima josnică, poate fi prezentă atât în cadrul relat, iei de
căsătorie, cât s, i în afara ei. 13
Ce se întâmplă când se dă frâu liber patimilor josnice? Camera
intimă, în care ar trebui să fie prezent, i îngerii lui Dumnezeu, este
făcută nesfântă prin practici nesfinte. S, i, pentru că domnes, te anima-
lismul rus, inos, corpurile sunt viciate; practici dezgustătoare conduc
la boli dezgustătoare. Ceea ce Dumnezeu a lăsat ca binecuvântare
devine blestem. 14
Excesele sexuale vor distruge în mod sigur dragostea pentru
practicile devot, ionale, vor lipsi creierul de puterea necesară hrănirii
organismului s, i vor epuiza în modul cel mai eficient vitalitatea gene-
rală. Nici o sot, ie nu ar trebui să îs, i ajute sot, ul în această lucrare de
auto-distrugere. Ea nu va face astfel dacă este luminată s, i îl iubes, te
cu adevărat.
Cu cât sunt mai mult îngăduite patimile animalice, cu atât ele
[125] devin mai puternice S, i vor pretinde continuu satisfacerea lor. Fie ca
bărbat, ii temători de Dumnezeu să se trezească în ce prives, te datoria
lor. Mult, i din cei care pretind a fi cres, tini suferă de paralizii ale
nervilor s, i creierului datorită necumpătării în această privint, ă. 15
Sot, ii să fie cumpătat, i — Sot, ii ar trebui să fie cu luare aminte,
atent, i, consecvent, i, credincios, i s, i înt, elegători. Ei trebuie să dove-
dească iubire s, i milă. Dacă ei sunt împlinitori ai cuvintelor Domnului
Hristos, dragostea lor nu va avea un caracter josnic, pământesc, sen-
zual, care să-i ducă la distrugerea propriilor lor corpuri s, i să producă
sot, iilor lor slăbiciune s, i boală. Ei nu vor fi îngăduitori în satisfacerea
patimilor josnice, t, iuind mereu la urechile sot, iilor lor că ele trebuie
să fie supuse sot, ilor în toate lucrurile. Când sot, ul dovedes, te noblet, e
de caracter, curăt, ie a inimii, dorint, a de a-s, i lumina mintea, calităt, i
pe care orice cres, tin trebuie să le posede, acest lucru se va da pe fat, ă
în viat, a de căsătorie. Dacă el este călăuzit de gândul lui Hristos, el
nu va fi un nimicitor al trupului, ci va fi plin de dragoste duioasă,
căutând să stingă cele mai înalte standarde în Hristos. 16
Când se strecoară îndoiala — Nici un bărbat nu-s, i poate iubi
cu adevărat sot, ia când aceasta i se supune pasiv, devenind sclava lui,
s, i contribuie la dezlănt, uirea pasiunilor lui depravate. Supunându-i-se
în mod pasiv, ea pierde valoarea pe care o avea odată în ochii lui. El
o vede cum se lasă trasă în jos de la tot ce este înălt, ător s, i curând
o va suspecta că se va supune la fel de us, or altcuiva, as, a cum i se
supusese lui înainte. El se va îndoi de curăt, ia s, i statornicia ei, se
va sătura de ea s, i va căuta noi obiecte care să-i trezească s, i să-i
intensifice pasiunile diabolice. Legea lui Dumnezeu nu este luată în
seamă. Aces, ti bărbat, i sunt mai răi decât brutele; ei sunt demoni cu
chip omenesc. Ei nu au nimic în comun cu principiile înălt, ătoare,
înnobilatoare ale iubirii adevărate, sfinte.
Sot, ia, de asemenea, devine geloasă pe sot, s, i îl suspectează că, [126]
dacă s-ar ivi ocazia, el s-ar îndrepta cu us, urint, ă spre alta. Ea îs, i dă
seama că el nu e stăpânit de rat, iune s, i că nu se teme de Dumnezeu;
toate aceste îngrădiri sfinte sunt date la o parte de patimile înjo-
sitoare; ceea ce fusese odată asemenea lui Dumnezeu în bărbat a
devenit acum sclavul poftelor animalice, josnice. 17
Problema pretent, iilor irat, ionale — Chestiunea care trebuie
clarificată acum este aceasta: Sot, ia trebuie să cedeze orbes, te
cerint, elor sot, ului ei, când ea vede bine că el nu e stăpânit decât
de patimi josnice s, i când rat, iunea s, i cons, tiint, a îi spun că face acest
lucru spre vătămarea corpului ei, când Dumnezeu i-a poruncit să-
s, i păstreze trupul în sfint, enie s, i curăt, ie, ca pe o jertfă vie pentru

Dumnezeu?
Nu este dragoste curată s, i sfântă aceea care o conduce pe sot, ie
să satisfacă tendint, ele animalice ale sot, ului ei, în dauna sănătăt, ii
s, i viet, ii. Dacă ea posedă adevărata iubire s, i înt, elepciune, va că-
uta să-i distragă mintea de la satisfacerea pasiunilor josnice spre
subiecte înălt, ătoare, spirituale, insistând asupra unor subiecte spiri-
tuale interesante. Poate este necesar să se umilească s, i să-i explice
cu afect, iune, chiar cu riscul de a nu-i fi pe plac, că ea nu-s, i poate
înjosi trupul cedând unor excese sexuale. Ea trebuie să-i amintească,
în mod calm, cu bunătate, că Dumnezeu are cel dintâi s, i cel mai
mare drept asupra întregii ei fiint, e s, i că nu poate nesocoti această
cerint, ă, pentru că i se va cere socoteală în marea zi a lui Dumnezeu.
Dacă ea însăs, i va căuta să-s, i înnobileze sentimentele s, i îs, i va
păstra în sfint, enie s, i cinste demnitatea ei feminină, femeia va putea
face mult prin influent, a ei înt, eleaptă pentru sfint, irea sot, ului ei s, i
astfel să-s, i împlinească înalta ei menire. Astfel, ea îl poate mântui
[127] s, i pe sot, ul ei s, i pe ea însăs, i, îndeplinind o dublă lucrare. În această
problemă, atât de delicată s, i dificil de rezolvat, este nevoie de multă
înt, elepciune s, i răbdare, ca s, i de mult curaj s, i tărie morală. Tăria
s, i harul pot fi găsite în rugăciune. Iubirea sinceră trebuie să fie
principiul călăuzitor al inimii. Doar iubirea fat, ă de Dumnezeu s, i
iubirea fat, ă de sot, i pot constitui terenul potrivit de act, iune.....
Când sot, ia îs, i lasă trupul s, i mintea în stăpânirea sot, ului ei, lă-
sându-se în voia dorint, elor lui, în toate lucrurile, sacrificându-s, i
cons, tiint, a, demnitatea s, i chiar propria ei identitate, ea pierde ocazia
de a exercita acea puternică influent, ă spre bine, pe care ar trebui
s-o aibă pentru a-s, i înnobila sot, ul. Ea îi poate înmuia firea dură,
iar influent, a ei sfint, itoare poate fi folosită pentru a-l rafina s, i curăt, i,
conducându-l astfel ca el însus, i să se lupte cu seriozitate pentru a-s, i
stăpâni patimile s, i a fi mai spiritual, pentru ca amândoi împreună să
poată fi părtas, i de natură divină, scăpând de stricăciunea care este în
lume prin pofte. Puterea influent, ei poate fi mare spre a conduce min-
tea asupra unor subiecte nobile, înălt, ătoare, în ciuda îngăduint, elor
josnice, senzuale, pe care inima nerenăscută prin har le caută în mod
firesc. Dacă sot, ia simte că, pentru a-i fi pe plac sot, ului ei, trebuie să
coboare la acest nivel — patima animalică fiind temelia dragostei s, i
act, iunilor lui — atunci ea nu Îi este pe plac lui Dumnezeu; pentru că
ea gres, es, te prin a nu exercita o influent, ă sfint, itoare asupra sot, ului ei.
Dacă ea simte că trebuie să se supună patimilor lui animalice, fără
vreun cuvânt de obiect, ie, înseamnă că nu îs, i înt, elege datoria fat, ă de
el s, i fat, ă de Dumnezeu. 18
Trupurile noastre — o proprietate cumpărată — Patimile
fires, ti îs, i au locul s, i rostul lor în trup. Cuvintele „fire” sau „firesc”,
sau „poftele firii pământes, ti”, se referă la firea pământească, stricată,
coruptă; firea prin sine însăs, i nu poate lupta împotriva voint, ei lui
Dumnezeu. Ni se porunces, te să răstignim firea cu poftele s, i patimile [128]
ei. Cum să facem acest lucru? Producând durere trupului? Nu, ci
dând mort, ii ispita spre păcat. Gândul stricat trebuie înlăturat. Orice
gând trebuie adus în supunere fat, ă de Domnul Hristos. Orice tendint, e
animalice trebuie să fie supuse puterilor mai înalte ale sufletului.
Iubirea lui Dumnezeu trebuie să domnească mai presus de orice;
Domnul Hristos trebuie să ocupe un tron neîmpărt, it. Trupurile noas-
tre trebuie să fie considerate ca fiind proprietatea cumpărată de El.
Mădularele trupului trebuie să devină unelte ale neprihănirii. 19
1A Solemn Appeal, 139.
5 Idem, 380.
6 Idem, 391.
12 Christian Temperance and Bible Hygiene 130.
18 Idem, 475-477.
Sect, iunea 6 — Noua locuint, ă [129]
[130]
[131]
Capitolul 19 — Unde să fie as, ezată noua locuint, ă?
Principii călăuzitoare în alegerea as, ezării — În alegerea

as, ezării locuint, ei, Dumnezeu dores, te ca noi să avem în vedere,
înainte de toate, influent, ele morale s, i religioase, care vor fi în jurul
nostru s, i al familiei noastre. 1
Vom alege societatea s, i locul care sunt cele mai favorabile înain-
tării noastre spirituale, căutând să ne folosim de tot ce se poate din
raza noastră de act, iune; fiindcă Satana ne va pune în fat, ă tot felul de
obstacole pentru a face cât mai dificil progresul pe calea către ceruri.
S-ar putea să locuim în locuri care vor constitui o încercare pentru
noi, mult, i neavând posibilitatea de a sta în locul pe care l-ar dori;
însă noi nu trebuie să ne expunem în mod voit acelor influent, e care
sunt nefavorabile formării caracterului cres, tin. Când vine vremea să
ne ocupăm de acest lucru, trebuie să fim de două ori atent, i, precaut, i
s, i să ne rugăm pentru ca, prin harul lui Dumnezeu, să putem rămâne
neafectat, i de un mediu stricăcios. 2
Evanghelia ne învat, ă să apreciem lucrurile la adevărata lor va-
loare s, i să acordăm cea mai mare atent, ie lucrurilor care au cea mai
mare valoare — lucrurile care vor dura. Această lect, ie trebuie avută
în vedere de cei care au răspunderea de a alege as, ezarea casei lor.
Nu ar trebui să-s, i permită să se abată de la acest t, el înalt....
Când se caută un loc pentru as, ezarea casei, fie ca acest scop să că-
lăuzească alegerea. Nu vă lăsat, i stăpânit, i de dorint, a după bogăt, ii, de
modă sau de obiceiurile din societate. Avet, i în vedere ceea ce tinde
cel mai mult spre simplitate, curăt, ie, sănătate s, i este de adevărată
valoare....
În loc de a locui într-un loc unde poate fi văzută doar lucra-
rea omului, unde ceea ce se vede s, i se aude ispites, te la rău, unde
agitat, ia s, i larma aduc oboseală s, i frământare, ducet, i-vă acolo unde
[132] putet, i privi lucrările lui Dumnezeu. Găsit, i-vă odihna spiritului în
frumuset, ea, linis, tea s, i pacea naturii. Lăsat, i ochii să poată poposi
asupra câmpurilor verzi, a crângurilor s, i a dealurilor. Privit, i cerul
102
Unde să fie as, ezată noua locuint, ă? 103
albastru, neînnegurat de praful s, i fumul oras, elor s, i respirat, i aerul

înviorător al cerului. 3
Primul cămin — un model — Căminul primilor nos, tri părint, i
avea să fie un model pentru alte cămine, pe măsură ce copiii lor
aveau să ocupe pământul. Căminul acela, înfrumuset, at de mâna lui
Dumnezeu Însus, i, nu a fost un palat somptuos. Oamenii, în mândria
lor, îs, i găsesc plăcerea în edificii măret, e s, i costisitoare s, i aduc slavă
lucrărilor mâinilor lor; însă Dumnezeu l-a as, ezat pe Adam într-o gră-
dină. Aceasta a fost locuint, a lui. Cerul albastru era domul; pământul
cu florile lui delicate s, i covorul de un verde viu, era pardoseala; iar
ramurile verzi ale arborilor maiestuos, i erau baldachinul. Peret, ii erau
împodobit, i cu cele mai măret, e ornamente — lucrarea mâinilor ma-
relui Artist Maestru. Din locul în care a fost as, ezată sfânta pereche,
învăt, ăm o lect, ie pentru toate timpurile — că fericirea adevărată nu
se găses, te în îngăduirea mândriei s, i luxului, ci în comuniunea cu
Dumnezeu, prin lucrurile create de El. Dacă oamenii ar acorda mai
put, ină atent, ie celor artificiale s, i ar cultiva mai multă simplitate, s-ar
apropia cu mult de scopul intent, ionat de Dumnezeu, prin crearea lor.
Mândria s, i ambit, ia nu sunt niciodată satisfăcute, însă aceia care sunt
cu adevărat înt, elept, i vor găsi adevărata plăcere, care este înălt, ătoare,
în sursele de bucurie pe care Dumnezeu le-a as, ezat la îndemâna
tuturor. 4
Locuint, a de pe pământ pe care a ales-o Dumnezeu pentru
Fiul Său — Domnul Isus a venit pe acest pământ pentru a aduce
la îndeplinire cea mai mare lucrare, care a fost îndeplinită vreodată
între oameni. El a venit ca ambasadorul lui Dumnezeu pentru a
ne arăta cum să trăim cel mai bine. Ce condit, ii a ales Tatăl cel
nemărginit pentru Fiul Său? O casă singuratică pe unul din dealurile [133]
Galileii; o gospodărie întret, inută prin muncă cinstită, demnă; o viat, ă
plină de simplitate; luptă zilnică cu greutăt, ile; sacrificiul de sine,
economia s, i răbdarea, lucrul făcut cu bucurie; ora de studiu alături
de mama sa, având deschise sulurile Scripturii; linis, tea zorilor sau
a amurgului din văile înverzite, lucrările sfinte din natură; studiul
creat, iunii s, i al provident, ei s, i comuniunea sufletească cu Dumnezeu
— acestea au fost condit, iile s, i ocaziile pe care le-a avut Domnul Isus
în prima parte a viet, ii Sale. 5
Casele de la t, ară în t, ara Făgăduită — În t, ara Făgăduită, dis-
ciplina începută în pustie a fost continuată în condit, ii favorabile
pentru formarea de obiceiuri corespunzătoare. Oamenii nu erau

îngrămădit, i în oras, e, ci fiecare familie avea pământul său, asigurând
tuturor binecuvântările aducătoare de sănătate ale unei viet, i naturale,
nepervertite. 6
Efectul mediului înconjurător asupra caracterului lui Ioan
— Ioan Botezătorul, înainte mergătorul lui Hristos, a fost educat în
primii ani de către părint, ii săi. Cea mai mare parte a viet, ii sale a
petrecut-o în pustiu.... Ioan a preferat să aleagă, în locul distract, iilor
s, i luxului viet, ii de oras, , disciplina aspră a pustiei. Împrejurările erau
favorabile formării unor obiceiuri ce aveau în vedere simplitatea s, i
tăgăduirea de sine. Neîntrerupt de larma lumii, el a putut studia aici
lect, iile din natură, ale revelat, iei s, i provident, ei.... Încă din copilărie, a
ret, inut care este misiunea sa s, i a acceptat sfânta sarcină încredint, ată.
Pentru el, linis, tea des, ertului era o scăpare binevenită din societatea
în care bănuiala, necredint, a s, i necurăt, ia ajunseseră prezente aproape
pretutindeni. El nu s-a încrezut în propria-i putere pentru a se îm-
[134] potrivi ispitei s, i s-a ferit să fie mereu în contact cu păcatul, ca să nu
piardă simt, ul grozavei sale păcătos, enii. 7
Alt, i oameni de valoare, provenit, i din cămine situate la t, ară
— As, a stau lucrurile cu marea majoritate a celor mai buni s, i nobili
oameni din toate veacurile. Citit, i istoria lui Avraam, Iacov s, i Iosif; a
lui Moise, David s, i Elisei. Studiat, i viet, ile bărbat, ilor de mai târziu,
care au ocupat cu demnitate pozit, ii de încredere s, i răspundere.
Mult, i dintre aces, tia au crescut la t, ară. Ei nu au s, tiut ce este luxul.
Nu s, i-au petrecut tineret, ea în distract, ii. Mult, i au fost nevoit, i să lupte
cu sărăcia s, i greutăt, ile. Ei au învăt, at de timpuriu să muncească, iar
viat, a lor activă în aer liber a conferit vigoare s, i elasticitate tuturor
capacităt, ilor lor. Obligat, i să depindă de propriile lor resurse, ei au
învăt, at să lupte cu greutăt, ile s, i să învingă obstacolele, dobândind
astfel curaj s, i perseverent, ă. Ei au învăt, at lect, ia încrederii în propriile
mijloace s, i a stăpânirii de sine. Fiind la adăpost în mare măsură de
asocierile rele, ei erau mult, umit, i cu plăcerile naturale s, i prieteniile
sănătoase. Gusturile lor erau simple, iar obiceiurile lor temperate.
Erau călăuzit, i de principii s, i au crescut în curăt, ie, puternici s, i demni.
Când a sosit momentul începerii activităt, ii ce urma să dureze toată
viat, a, ei aveau putere fizică s, i mintală, bună dispozit, ie a spiritului,
capacitatea de a plănui s, i executa s, i tăria de a rezista în fat, a relelor,
lucru care i-a făcut să fie o putere pozitivă, spre bine, în lume. 8
Unde să fie as, ezată noua locuint, ă? 105
1 Patriarhi s, i profet, i, 161.

3 The Ministry of Healing, 363, 366, 367.
4 Patriarchs and Prophets, 49, 50.
6 Ibid., 280.
[135] Capitolul 20 — Familia s, i oras, ul
Riscurile viet, ii în oras, e — Viat, a în oras, e este îns, elătoare s, i arti-

ficială. Pasiunea aprinsă pentru câs, tigarea de bani, vârtejul încântării
s, i căutării de plăceri, setea de etalare, lux s, i extravagant, ă — toate
acestea sunt fort, e care distrag mintea marii majorităt, i a oamenilor
de la adevăratul scop al viet, ii. Ei deschid us, a la mii de rele. Asupra
tinerilor au o putere aproape irezistibilă. Una dintre cele mai subtile
s, i periculoase ispite care iau cu asalt copiii s, i tinerii din oras, e este
iubirea de plăceri. Sărbătorile sunt numeroase; jocurile s, i cursele de
cai atrag mii de oameni, iar vârtejul încântării s, i plăcerii îi distrage
de la datoriile serioase ale viet, ii. Banii, care ar fi trebuit folosit, i în
alte scopuri, sunt risipit, i pentru distract, ii. 1
Din punctul de vedere al sănătăt, ii — Mediul înconjurător în
oras, e este adesea un pericol pentru sănătate. Continua posibilitate
de a contacta boli, aerul poluat, apa care nu este curată, hrana ne-
sănătoasă, locuint, ele îngrămădite, întunecoase s, i nesănătoase sunt
câteva dintre relele care se întâlnesc.
Nu a fost planul lui Dumnezeu ca oamenii să fie aglomerat, i
în oras, e, înghesuit, i în clădiri, locuint, e cu chirie. La început, El i-a
as, ezat pe primii nos, tri părint, i în mijlocul minunatelor privelis, ti de
care dores, te ca s, i noi să ne bucurăm astăzi. Cu cât ne apropiem mai
mult s, i suntem în armonie cu planul original al lui Dumnezeu, cu
atât ne vom situa într-o pozit, ie mai favorabilă de a asigura sănătate
pentru trup, minte s, i suflet. 2
[136] Focare de nedreptate — Oras, ele sunt pline de ispite. Ar trebui
să ne plănuim activitatea în as, a fel, încât să-i t, inem cât mai mult cu
putint, ă pe tinerii nos, tri departe de această contaminare. 3
Copiii s, i tinerii trebuie păzit, i cu grijă. Ei trebuie t, inut, i la distant, ă
de focarele de nedreptate, care se găsesc în oras, ele noastre. 4
Agitat, ie s, i confuzie — Nu este voia lui Dumnezeu ca poporul
Său să locuiască în oras, e, unde există o permanentă agitat, ie s, i confu-
zie. Copiii trebuie crut, at, i, pentru că întregul organism suferă datorită
grabei, goanei s, i zgomotului. 5
106
Familia s, i oras, ul 107
Necazuri în privint, a locului de muncă — Condit, iile de viat, ă

sunt din ce în ce mai grele în oras, datorită lucrului în cadrul marilor
trusturi, sindicatelor s, i grevelor. Sunt primejdii serioase, iar pentru
multe familii mutarea din oras, e va deveni o necesitate. 6
Amenint, area cu nimicirea — Este aproape timpul când marile
oras, e vor fi nimicite cu totul s, i tot, i trebuie să fie avertizat, i în legătură
cu iminent, a acestor judecăt, i. 7
O, de ar avea poporul lui Dumnezeu simt, ul apropierii distrugerii
miilor de oras, e dedate aproape cu totul la idolatrie! 8
Pentru interese lumes, ti s, i iubirea de câs, tig — Se întâmplă
adesea ca părint, ii să nu fie atent, i ca în jurul copiilor lor să fie
influent, e potrivite. În alegerea casei lor, ei gândesc mai mult la
interesele lor lumes, ti decât la atmosfera morală s, i socială, iar co-
piii formează tovărăs, ii care sunt nefavorabile dezvoltării evlaviei s, i
formării unui caracter drept....
Voi, părint, i, care îi acuzat, i pe canaanit, i pentru că îs, i jertfeau [137]
copiii lui Moloh, ce facet, i? Voi îi jertfit, i lui Mamona s, i apoi, când
copiii vos, tri cresc fără a fi iubit, i s, i fără a putea iubi, când ei arată
vădit lipsă de evlavie s, i respect s, i tendint, e spre necredincios, ie, voi
dat, i vina pe credint, a voastră, că n-a fost în stare să-i salveze. Culeget, i
ceea ce at, i semănat — urmările iubirii de lume, egoiste, s, i neglijarea
resurselor harului. V-at, i as, ezat familiile în locuri ispititoare, iar arca
lui Dumnezeu, slava s, i apărarea voastră, nu at, i considerat-o esent, ială;
iar Domnul nu a făcut nici o minune pentru a scoate copiii de sub
puterea ispitei. 9
Oras, ele nu oferă nici un folos real — Nu există nici măcar o
familie dintr-o sută care să beneficieze din punct de vedere fizic,
mintal sau spiritual, locuind în oras, . Credint, a, sperant, a, dragostea,
fericirea pot fi găsite cu mult mai us, or în locuri retrase, acolo unde
sunt câmpuri, dealuri s, i copaci. Ducet, i-vă copiii departe de larma
oras, elor, de zarva s, i hârâitul tramvaielor s, i motoarelor s, i mint, ile
lor vor fi mai sănătoase. Va fi mai us, or să aducet, i din nou acasă în
inimile lor adevărul Cuvântului lui Dumnezeu. 10
Sfaturi la mutarea de la t, ară în oras, e — Mult, i părint, i se mută
din casele lor de la t, ară în oras, , socotind că acesta este un loc mai
de dorit, mai convenabil. Făcând însă această schimbare, ei îs, i ex-
pun copiii la multe s, i mari ispite. Băiet, ii nu găsesc de lucru, încep
să hoinărească pe străzi — educat, ia lor va fi dobândită pe stradă
s, i decad tot mai mult, ajungând până la depravare, pierzând orice

interes cu privire la ceea ce este bun, curat s, i sfânt. Cu mult mai bine
[138] ar fi fost ca părint, ii să fi rămas împreună cu copiii lor la t, ară, unde
mediul este cel mai prielnic dezvoltării fizice s, i mintale. Învăt, at, i-i
pe tineri să lucreze pământul s, i lăsat, i-i să poată dormi somnul dulce
s, i nevinovat de pe urma oboselii sănătoase.
Datorită neglijent, ei părint, ilor, tinerii din oras, ele noastre o iau pe
căi gres, ite s, i îs, i pângăresc sufletele înaintea lui Dumnezeu. Această
stare va fi întotdeauna roada leneviei. Situat, ia existentă în azilurile
de săraci, în închisori s, i spânzurătorile redau o imagine tristă a
datoriilor neglijate de către părint, i. 11
Mai degrabă sacrificat, i orice avantaj lumesc decât să punet, i în
pericol pret, ioasele suflete încredint, ate grijii voastre. Ei vor fi atacat, i
de ispite s, i trebuie învăt, at, i să le facă fat, ă; însă este datoria voastră să
îndepărtat, i orice influent, ă, să înlăturat, i orice obicei, să dat, i deoparte
orice legătură care vă îndepărtează pe voi îns, ivă s, i familia voastră
de la o predare cu totul liberă, deschisă s, i din inimă lui Dumnezeu.
În loc de oras, ul aglomerat, căutat, i un loc retras unde copiii vos, tri
să fie, pe cât posibil, apărat, i de ispită s, i acolo instruit, i-i s, i educat, i-i
spre a fi folositori. Profetul Ezechiel enumără păcatele care au dus
la păcatul s, i nimicirea Sodomei. „Era îngâmfată, trăia în bels, ug
s, i într-o linis, te nepăsătoare ea s, i fiicele ei, s, i nu sprijinea mâna
celui nenorocit s, i celui lipsit”. Tot, i cei care vor să scape de soarta
Sodomei trebuie să evite felul ei de viet, uire, care a atras judecăt, ile
lui Dumnezeu asupra acelei cetăt, i nelegiuite. 12
Când a venit în Sodoma, Lot a intent, ionat să se păzească de orice
nelegiuire s, i să poruncească astfel s, i casei lui, însă a es, uat teribil.
Influent, ele degradante din jurul lui i-au afectat propria credint, ă, iar
legătura pe care o aveau copiii lui cu locuitorii Sodomei i-au legat
într-o oarecare măsură interesele de ale lor. Rezultatul îl cunoas, tem.
Mult, i fac încă o gres, eală asemănătoare. 13
[139] Propunet, i-vă să aleget, i s, i să vă as, ezat, i casele cât mai departe
posibil de Sodoma s, i Gomora. Ferit, i-vă de marile oras, e. Dacă este
cu putint, ă, as, ezat, i-vă casele în locuri linis, tite la t, ară, chiar dacă nici-
odată nu vă vet, i putea îmbogăt, i. As, ezat, i-vă acolo unde influent, ele
din jur sunt cele mai bune. 14
Domnul m-a instruit să avertizez poporul nostru să nu se aglo-
mereze în oras, e pentru a-s, i întemeia căminul. Tat, ilor s, i mamelor,
Familia s, i oras, ul 109
sunt instruită să le spun: Nu dat, i gres, în a vă cres, te copiii în locuri
după propriul vostru plac. 15
Acum este timpul de a ne muta din oras, e — Plecat, i cu fami-
liile din oras, e — aceasta este solia mea. 16
A sosit timpul când, pe măsură ce Dumnezeu deschide calea,
familiile trebuie să se mute din oras, e. Copiii trebuie dus, i la t, ară.
Părint, ii să aleagă un loc potrivit, pe măsura posibilităt, ilor lor. Chiar
dacă locuint, a e mică, în jur trebuie să fie pământ, care să poată fi
cultivat. 17
Înainte ca plăgile coples, itoare să cadă asupra locuitorilor pămân-
tului, Dumnezeu ne cheamă pe tot, i cei ce suntem israelit, i să ne pregă-
tim pentru acest eveniment. Părint, ilor le dă avertizarea: Adunat, i-vă
copiii în căminele voastre; luat, i-i din preajma acelora care nesoco-
tesc păzirea poruncilor lui Dumnezeu, a acelora care propovăduiesc
s, i fac răul. Ies, it, i cât mai repede posibil din marile oras, e. 18
Dumnezeu va ajuta poporul Său — Părint, ii pot asigura
locuint, e mici la t, ară, cu pământ pentru cultivat, unde pot avea livezi
s, i unde pot cres, te legume s, i fructe, care să ia locul cărnii care este
atât de vătămătoare înaintării sângelui prin vene. În asemenea locuri,
copiii nu vor fi înconjurat, i de influent, ele corupătoare ale viet, ii de [140]
oras, . Dumnezeu îl va ajuta pe poporul Său să găsească astfel de
locuint, e în afara oras, elor. 19
2 Ibid., 365.
3 Country Living 30.
4 Idem, 12.
5 Idem, 29.
7 Evangelism 29.
, ,
15 Country Living 12, 13.
16 Idem, 29.
17 Idem, 24.
19 Medical Ministry 310.

Capitolul 21 — Avantaje ale viet, ii la t, ară [141]
Cu o bucată de pământ s, i o locuint, ă linis, tită — Ori de câte

ori este posibil, este datoria părint, ilor de a face case la t, ară pentru
copiii lor. 1
Tat, ii s, i mamele care posedă o bucată de pământ s, i o casă linis, tită
sunt regi s, i regine. 2
Nu socotit, i că trebuie să fit, i lipsit, i de ceva anume atunci când
trebuie să părăsit, i oras, ele s, i să vă mutat, i în locuri la t, ară. Acolo
îi as, teaptă binecuvântări îmbels, ugate pe aceia care sunt gata să le
apuce. 3
Contribuie la sigurant, a economică — Iar s, i iar, Domnul a dat
instruct, iuni ca poporul nostru să-s, i ia familiile s, i să se mute din oras, e
la t, ară, unde îs, i pot asigura singuri cele necesare viet, ii; căci, în viitor,
chestiunea de a cumpăra s, i a vinde va fi foarte serioasă. Acum ar
trebui să începem să dăm atent, ie sfatului care ni se dă mereu, mereu:
ies, it, i din oras, e s, i merget, i în locuri situate la t, ară, unde casele nu
sunt aglomerate, una lângă alta, s, i unde vet, i fi liberi de interferent, e
cu vrăjmas, ul. [Pentru alte detalii privind acest subiect, vezi „Viat, a
la t, ară”.] 4
Sfat pentru un locuitor din oras, — Va fi bine pentru tine să
las, i la o parte grijile coples, itoare s, i să găses, ti un loc retras la t, ară,
unde nu este atât de puternică influent, a care vatămă moralul tinerilor.
Este adevărat, la t, ară nu vei scăpa cu totul de grijile coples, itoare
s, i de necazuri; însă acolo pot, i evita multe rele s, i pot, i închide us, a
împotriva s, uvoiului de ispite care amenint, ă să supraîncarce mintea
copiilor tăi. Ei au nevoie de ocupat, ie, de diversitate. Monotonia viet, ii [142]
în casă la oras, îi face nelinis, tit, i, agitat, i s, i poate că deja s-au asociat
cu băiet, ii de la oras, , dobândind ca s, i aces, tia o educat, ie a străzii....
Va fi foarte bine pentru ei să trăiască la t, ară; o viat, ă activă, trăită
în natură, va dezvolta sănătatea atât a mint, ii, cât s, i a corpului. Ei ar
trebui să aibă o grădină pe care să o cultive, loc în care să găsească
atât recreare, cât s, i o ocupat, ie utilă. Cultivarea plantelor s, i a flori-
lor contribuie la îmbunătăt, irea gustului s, i a judecăt, ii, iar contactul
111
cu minunatele s, i folositoarele lucruri create de Dumnezeu are o

influent, ă ce înnobilează mintea, punând-o în legătură cu Creatorul
s, i Stăpânitorul tuturor lucrurilor. 5
Binecuvântări bogate pentru cei ce locuiesc la t, ară —
Pământul are bogăt, ii ascunse în adâncul său pentru aceia care au
curajul, voint, a s, i străduint, a de a-i căuta s, i aduna comorile.... Mult, i
fermieri nu au avut rezultate bune în urma lucrului pământului lor,
deoarece ei au socotit această muncă a fi una degradantă; ei nu au
văzut în aceasta o binecuvântare pentru ei îns, is, i s, i pentru familiile
lor. 6
Ocupat, ie care va ascut, i mintea s, i va înnobila caracterul —
În cultivarea pământului, lucrătorul serios va descoperi că înaintea
lui se deschid comori la care nici nu a visat. Nimeni nu va avea
succes în agricultură sau grădinărit fără a da atent, ie legilor care
sunt implicate. Trebuie studiate nevoile speciale ale fiecărui soi de
plante. Fiecare soi are nevoie de un anumit sol, de un anumit fel
de îngrijire, iar respectarea acestor legi constituie cheia succesului.
Atent, ia necesară la tansplantarea răsadurilor, astfel ca nici un fir
de rădăcină să nu fie înghesuit sau as, ezat rău, grija pentru plantele
[143] tinere, curăt, irea s, i udarea, protejarea de frig în timpul nopt, ii s, i de
soare în timpul zilei, îndepărtarea buruienilor, ferirea de boli s, i de
atacul insectelor, pregătirea s, i aranjarea, toate acestea nu numai că ne
învat, ă lect, ii importante privind dezvoltarea caracterului, însă chiar
lucrarea aceasta în sine este un mijloc de dezvoltare. Cultivând grija,
răbdarea, atent, ia fat, ă de detalii, ascultarea fat, ă de lege, se dobândes, te
cea mai importantă educat, ie. Contactul continuu cu misterul viet, ii
s, i dragostea fat, ă de natură, ca s, i grija necesară fat, ă de aceste obiecte
frumoase ale creat, iunii lui Dumnezeu vor ascut, i mintea s, i vor rafina
s, i înnobila caracterul. 7
Dumnezeu va instrui s, i învăt, a — El, care a învăt, at pe Adam
s, i Eva în Eden să păzească grădina, îi va învăt, a s, i pe oamenii de
astăzi. Cel care t, ine plugul s, i plantele s, i seamănă sământ, a va găsi
înt, elepciune. Pământul are comorile sale ascunse s, i Domnul as, teaptă
ca mii s, i zeci de mii din cei care sunt aglomerat, i în oras, e, pândind o
ocazie de a câs, tiga cât de cât câte ceva, să vină să lucreze pămân-
tul.... Cei care îs, i aduc familiile la t, ară le as, ează într-un loc cu mai
put, ine ispite. Copiii care sunt cu părint, ii lor, care Îl iubesc s, i se tem
de Dumnezeu, au mult mai multe s, anse de a învăt, a de la Marele
Avantaje ale viet, ii la t, ară 113
Învăt, ător, Cel care este izvorul s, i fântâna înt, elepciunii. Ei au condit, ii
mai prielnice spre a fi corespunzători pentru Împărăt, ia cerurilor. 8
Planul lui Dumnezeu pentru t, ara lui Israel — Prin neascul-
tare de Dumnezeu, Adam s, i Eva au pierdut Edenul, s, i datorită păca-
tului întregul pământ a fost blestemat. Însă, dacă poporul lui Dumne-
zeu ar fi urmat sfatul Său, t, ara lor ar fi fost din nou fertilă s, i frumoasă.
Însus, i Dumnezeu le-a dat sfaturi cum să cultive pământul, iar ei tre-
buia să colaboreze cu El în refacerea acestuia. Astfel, întreaga t, ară,
sub stăpânirea lui Dumnezeu, ar fi devenit o pildă pentru adevărul [144]
spiritual. După cum pământul, în ascultare de legile naturale ale
lui Dumnezeu, avea să-s, i producă comorile sale, la fel inima omu-
lui, în ascultare fat, ă de Legea Sa morală, avea să reflecte însus, irile
caracterului Său. 9
Descoperit, i lect, ii spirituale în viat, a de zi cu zi — Dumne-
zeu a as, ezat în jurul nostru minunatele scene ale naturii pentru a
atrage s, i interesa mintea noastră. Este scopul Său acela de a face
asemănări între minunăt, iile naturii s, i caracterul Său. Dacă studiem
cu credincios, ie cartea naturii, o vom descoperi ca fiind o sursă
îmbels, ugată pentru contemplarea iubirii infinite s, i puterii lui Dum-
nezeu. 10
Domnul Hristos a legat învăt, ătura Sa nu numai de ziua de odihnă,
dar s, i de zilele de trudă ale săptămânii.... Prin arat s, i semănat, prin
cultivat s, i secerat, El dores, te să ne prezinte o ilustrare a lucrării ha-
rului Său în inimă. Prin orice activitate utilă s, i prin orice asemănare
cu lucrul de fiecare zi, El dores, te ca noi să descoperim o lect, ie a
adevărului divin. Atunci, truda noastră zilnică nu ne va mai atrage
atent, ia s, i nu ne va mai determina să-L uităm pe Dumnezeu, ci ne va
aminti continuu de Creatorul s, i Răscumpărătorul nostru. Gândul de
a face voia lui Dumnezeu străbate ca un fir de aur prin toate grijile
s, i ocupat, iile noastre gospodăres, ti. Pentru noi, slava fet, ei Sale va fi
vizibilă prin natură. Mereu, mereu, vom învăt, a noi lect, ii cu privire
la adevărul divin s, i vom cres, te potrivit cu chipul curăt, iei Sale. 11
Legi identice guvernează natura s, i omenirea — Marele
Învăt, ător i-a adus pe ascultătorii Săi în contact cu natura, pentru
ca ei să poată asculta vocea care vorbes, te în toate lucrurile create;
s, i, pe măsură ce inimile lor erau înduios, ate, iar mint, ile deveneau
receptive, El îi ajuta să interpreteze învăt, ătura spirituală a scenelor
asupra cărora ochii lor fuseseră at, intit, i.... În lect, iile Sale, era ceva ce [145]
interesa orice minte, ce făcea apel la fiecare inimă. Astfel, datoria

zilnică, în loc de a fi doar o trudă continuă, fără posibilitatea de a
cugeta la lucruri înalte, era străluminată s, i înălt, ată prin amintirea
continuă a lucrurilor spirituale s, i a celor nevăzute.
La fel ar trebui să învăt, ăm s, i noi. Lăsat, i-i pe copii să învet, e să
vadă în natură o expresie a iubirii s, i înt, elepciunii lui Dumnezeu;
lăsat, i ca gândul la El să fie legat de păsări, flori s, i copaci; facet, i ca
toate lucrurile văzute să devină pentru ei interpret, i ai celor nevăzute
s, i toate evenimentele viet, ii să fie mijloace ale învăt, ăturii divine.
Învăt, ând astfel să studieze lect, iile din toate lucrurile create s, i din
toate experient, ele viet, ii, arătat, i-le că aceleas, i legi, care guvernează
lucrurile din natură s, i evenimentele viet, ii, trebuie să ne conducă s, i pe
noi, că acestea sunt date pentru binele nostru s, i că numai în ascultare
fat, ă de ele vom putea descoperi adevărata fericire s, i succesul. 12
Dat, i lect, ii practice în agricultură — Dintre nenumăratele
lect, ii privind procesul cres, terii, câteva dintre cele mai pret, ioase ne
sunt transmise prin pilda cu sământ, a, spusă de Mântuitorul nostru.
Aceasta cuprinde lect, ii atât pentru bătrâni, cât s, i pentru tineri....
Încolt, irea semint, ei reprezintă începutul viet, ii spirituale, iar
dezvoltarea plantei este o preînchipuire a dezvoltării caracterului....
Când sunt învăt, ate aceste lect, ii, lucrul trebuie arătat practic. Lăsat, i-i
pe copii să pregătească ei pământul s, i să semene sământ, a. În timp
ce lucrează, părintele sau învăt, ătorul poate să-i explice despre gră-
dina inimii, cu sământ, a bună sau rea semănată acolo, s, i că tot as, a,
după cum grădina trebuie pregătită pentru sământ, ă, la fel s, i inima
trebuie să fie pregătită pentru sământ, a adevărului.... Nimeni nu se
as, ează pe o bucată brută de pământ, as, teptând ca aceasta să producă
[146] de îndată o recoltă. Este nevoie de muncă asiduă, consecventă, în
pregătirea terenului, semănarea semint, ei s, i strângerea recoltei. La
fel stau lucrurile s, i în cele spirituale. 13
Obiceiurile rele se văd precum buruienele — Dacă este po-
sibil, căminul trebuie să fie as, ezat afară din oras, , unde copiii pot
avea pământ pe care să-l cultive. Facet, i în as, a fel ca fiecare copil să
aibă bucata lui de pământ; s, i, când îi învăt, at, i cum să-s, i facă grădina,
cum să pregătească solul pentru sământ, ă s, i cât este de important
ca buruienele să fie scoase afară, învăt, at, i-i s, i cât este de impor-
tant să îndepărtăm obiceiurile urâte, vătămătoare, din viat, a noastră.
Învăt, at, i-i să înlăture obiceiurile rele tot as, a cum înlătură buruienele
Avantaje ale viet, ii la t, ară 115
din grădina lor. Vă va lua timp să-i învăt, at, i aceste lect, ii, însă vet, i fi
răsplătit, i, mult răsplătit, i. 14
Împrejurimile casei pentru a exemplifica convingerile noas-
tre — Părint, ii au obligat, ia fat, ă de Dumnezeu de a alege asemenea
împrejurimi pentru casa lor, care să fie conform cu adevărul pe care
îl mărturisesc. Astfel, ei vor putea da lect, ii corecte copiilor lor, iar
copiii vor învăt, a să asocieze căminul de jos cu căminul de sus. Fa-
milia de aici trebuie să fie, pe cât este posibil, un model al celei din
ceruri. Atunci, tentat, iile spre ceea ce este josnic s, i degradant nu vor
mai avea putere. Copiii trebuie învăt, at, i că aici sunt doar practicant, i,
educat, i spre a deveni locuitori ai locuint, elor pe care Domnul Hris-
tos le pregătes, te pentru cei care Îl iubesc s, i păzesc poruncile Lui.
Aceasta este cea mai înaltă datorie pe care trebuie să o îndeplinească
părint, ii. 15
Părint, i, procurat, i-vă locuint, e la t, ară! — Atâta timp cât Dom-
nul îmi va da putere să vorbesc poporului nostru, voi continua să
fac apel la părint, i să părăsească oras, ele s, i să-s, i facă rost de case la
t, ară, unde pot cultiva pământul s, i învăt, a din cartea naturii lect, ii de
curăt, ie s, i simplitate. Lucrurile din natură sunt predicatorii tăcut, i ai [147]
Domnului, date nouă spre a ne învăt, a adevărurile spirituale. Ele ne
vorbesc despre dragostea lui Dumnezeu s, i proclamă înt, elepciunea
Marelui Maestru Artist.
Îmi plac florile frumoase. Ele sunt amintiri ale Edenului, arătând
spre t, ara binecuvântată în care, dacă vom fi credincios, i, vom intra în
curând. Domnul îmi conduce mintea către proprietăt, ile dătătoare de
sănătate ale florilor s, i pomilor. 16
4 Idem, 9, 10.
7 Educatie, 111.
,
9 Parabolele domnului Hristos 289.
11 Parabolele domnului Hristos 26.
12 Education, 102, 103.
13 Idem, 104, 105, 111.

16 Letter 47, 1903.
Capitolul 22 — Construirea s, i mobilarea casei [148]
Să existe aerisire, lumina soarelui s, i canalizare — Când se

construiesc diferite clădiri, fie cu scop public sau ca locuint, e, trebuie
avută grijă să existe o bună aerisire s, i lumina soarelui din plin. Bise-
ricile s, i sălile de clasă din s, coli sunt adesea defectuoase în această
privint, ă. Neglijarea aerisirii corespunzătoare este responsabilă în
mare parte pentru toropeala s, i somnolent, a care distrug efectul multor
predici s, i fac ca lucrarea învăt, ătorului să fie obositoare s, i ineficientă.
Pe cât este cu putint, ă, toate clădirile prevăzute a fi locuite de
oameni trebuie as, ezate pe terenuri înalte, de pe care apa să se scurgă
bine. Astfel se va asigura un loc uscat.... Acest aspect este tratat
adesea cu prea multă us, urint, ă. Suferint, e continue, boli grave s, i
multe cazuri mortale sunt adesea urmarea as, ezării locuint, elor în
locuri joase, murdare, producătoare de malarie s, i de pe care apa nu
se scurge.
În construirea caselor este important în mod special să se asigure
o aerisire deplină s, i lumina soarelui din bels, ug. Aerul să circule s, i
să fie bels, ug de lumină în fiecare cameră a casei. Camerele pentru
dormit trebuie să fie astfel as, ezate, încât să existe o circulat, ie liberă
a aerului zi s, i noapte. Nici o cameră nu este corespunzătoare a fi
folosită ca dormitor, dacă nu poate fi deschisă zilnic spre a intra
aerul s, i lumina soarelui. În majoritatea t, ărilor, în dormitoare trebuie
să existe dispozitive pentru încălzire, astfel ca acestea să fie bine
încălzite s, i uscate, în vreme rece sau umedă.
Camerei pentru oaspet, i, trebuie să i se acorde aceeas, i atent, ie ca s, i
celorlalte încăperi pentru uz continuu. Ca s, i dormitoarele, trebuie să
aibă aer, să intre soarele s, i să fie prevăzută cu un mijloc de încălzire
pentru a se usca depunerile care se acumulează întotdeauna într-o [149]
cameră care nu este folosită în mod constant. Cine doarme într-o
cameră fără soare sau într-un pat care nu a fost complet uscat s, i
aerisit o face pe riscul sănătăt, ii s, i adesea al viet, ii....
Cei care trebuie să îngrijească de bătrâni trebuie să t, ină cont că
aces, tia, în mod deosebit, au nevoie de camere calde, confortabile.
117
Puterea scade pe măsură ce se înaintează în vârstă, lăsând în urmă

mai put, ină vitalitate cu care să facem fat, ă influent, elor nesănătoase;
de aceea există necesitatea mai mare ca cei în vârstă să aibă lumina
soarelui din bels, ug s, i aer proaspăt s, i curat. 1
Evitat, i terenurile joase — Dacă dorim ca locuint, ele noastre
să fie locas, uri ale sănătăt, ii s, i fericirii, atunci va trebui să le as, ezăm
departe de miasma s, i ceat, a de deasupra zonelor joase s, i să lăsăm cale
liberă agent, ilor dătători de viat, ă ai cerului. Renunt, at, i la perdele grele,
deschidet, i ferestrele s, i traget, i jaluzelele, nu îngăduit, i ca vit, a, oricât
de frumoasă ar fi, să facă umbră în dreptul ferestrelor s, i nu cultivat, i
pomi prea aproape de casă, astfel ca să ia lumina soarelui. Lumina
soarelui va decolora poate perdelele, covoarele s, i va întuneca ramele
tablourilor, însă va îmbujora de sănătate obrajii copiilor. 2
Curtea din jurul casei — O curte înfrumuset, ată cu cât, iva pomi
s, i boschet, i, împrăs, tiat, i ici-colo, la o distant, ă potrivită de casă, are un
efect bun asupra familiei s, i, dacă este îngrijită în mod corespunzător,
nu va fi vătămătoare pentru sănătate. Însă pomii care fac umbră s, i
boschet, ii as, ezat, i prea aproape de casă fac ca aceasta să fie nesănă-
toasă, pentru că împiedică circulat, ia liberă a aerului s, i îndepărtează
razele soarelui. Urmarea va fi că în casă se va acumula umezeală,
mai ales în anotimpurile ploioase. 3
Efectul frumuset, ii naturale asupra căminului — Dumnezeu
[150] iubes, te frumosul. El a îmbrăcat pământul s, i cerurile în frumuset, e s, i,
cu bucuria unui tată, El îi urmăres, te pe copiii Săi, delectându-se cu
lucrurile pe care El le-a creat. El dores, te ca în jurul caselor noastre
să se afle frumuset, ea lucrurilor naturale.
Aproape tot, i cei care locuiesc la t, ară, oricât de săraci ar fi, pot
avea în jurul caselor lor o cât de mică pajis, te cu iarbă, cât, iva pomi
pentru umbră, arbus, ti cu flori sau flori frumos mirositoare. S, i mai
mult decât orice altă dovadă artificială, acestea vor contribui la feri-
cirea căminului. Acestea vor avea asupra viet, ii căminului un efect
alinător, înălt, ător, întărind dragostea pentru natură s, i aducându-i
pe membrii familiei mai aproape unul de altul s, i mai aproape de
Dumnezeu. 4
Mobilierul casei să fie simplu — Obiceiurile noastre artificiale
ne lipsesc de multe binecuvântări s, i de multă bucurie, de o viat, ă
folositoare. Mobila complicată s, i scumpă constituie nu doar o risipă
Construirea s, i mobilarea casei 119
de bani, dar s, i de ceea ce este de o mie de ori mai de pret, . Aceasta

aduce în casă o povară grea de griji, muncă s, i situat, ii complicate.
Mobilat, i-vă casele cu lucruri simple, lucruri care pot fi mânuite,
care pot fi us, or ment, inute curate s, i care pot fi înlocuite fără o cheltu-
ială prea mare. Cu gust, o casă foarte simplă poate fi atractivă, dacă
dragostea s, i mult, umirea îs, i au sălas, ul acolo. 5
Fericirea nu se găses, te într-o etalare searbădă. Cu cât este mai
simplu de întret, inut ordinea într-o casă ordonată, cu atât va fi mai
fericită acea casă. 6
Evitat, i spiritul de rivalitate — Viat, a constituie o dezamăgire,
o continuă oboseală pentru mult, i datorită lucrului inutil cu care ei
îns, is, i se împovărează pentru a fi în acord cu cerint, ele obiceiului
local. Mint, ile lor sunt într-o continuă nelinis, te pentru a satisface [151]
dorint, ele care izvorăsc din mândrie s, i modă....
Cheltuiala, grija, munca irosită pe ceea ce, dacă nu este neapărat
dăunător, este nenecesar, ar putea fi folosite pentru înaintarea cauzei
lui Dumnezeu. Oamenii tânjesc după ceea ce numesc plăcerile viet, ii
s, i sacrifică sănătate, putere s, i mijloace pentru a le dobândi. Un
deplorabil spirit de rivalitate se manifestă între persoane din aceeas, i
clasă — cine poate etala mai mult în chestiuni de îmbrăcăminte
s, i împodobirea casei. Dulcele cuvânt „casă” a fost pervertit s, i el
înseamnă „ceva cu patru peret, i, plin cu mobilă s, i podoabe elegante”,
în timp ce cei ce o locuiesc sunt într-o continuă încordare — cum
să facă să poată face fat, ă cerint, elor obiceiului vremii în diferite
domenii ale viet, ii. 7
Mult, i sunt nefericit, i în căminele lor, deoarece t, in prea mult la
ceea ce se vede. Ei cheltuiesc sume mari de bani s, i lucrează neîncetat
pentru a putea etala s, i a câs, tiga laudă din partea tovarăs, ilor — de
fapt a acelora cărora nu le pasă deloc de ei sau de prosperitatea
lor. Unul după altul, câte un articol este socotit indispensabil pentru
gospodărie până se fac adăugiri costisitoare, care, în timp ce plac
ochiului s, i satisfac mândria s, i ambit, ia, în nici un caz nu sporesc
confortul familiei. S, i totus, i, aceste lucruri au împovărat puterea s, i
răbdarea s, i au irosit un timp valoros, care ar fi trebuit pus în serviciul
Domnului.
Harul pret, ios al lui Dumnezeu este pus pe un loc secundar pen-
tru lucruri care nu sunt importante; s, i mult, i, în timp ce tot adună
lucruri pentru plăcere, îs, i pierd capacitatea, dorint, a de a fi fericit, i.
Ei descoperă că avut, iile lor nu le dau satisfact, ia pe care o as, teptau
de la ele. Acest cerc nesfârs, it de trudă, această nelinis, te continuă
[152] pentru a înfrumuset, a casa pentru vizitatori s, i străini, ca aces, tia să
o admire, nu plătes, te niciodată timpul s, i mijloacele cheltuite astfel.
Înseamnă a as, eza în jurul gâtului un jug greu de purtat. 8
Două vizite puse în contrast — În multe familii, se lucrează
prea mult. Curăt, enia s, i ordinea sunt esent, iale pentru confort, însă
aceste virtut, i nu trebuie duse până la extrema de a face din viat, ă o
trudă continuă s, i de a-i face pe cei ce locuiesc în casă nis, te oameni
nenorocit, i. În casele unora pe care îi stimăm mult, se exagerează prea
mult în ce prives, te precizia aranjării mobilei s, i a celorlalte lucruri,
ceea ce este la fel de neplăcut ca s, i lipsa ordinii. Truda obositoare,
care îi implică pe tot, i ai casei, face imposibil ca în acel loc să fie
găsită acea odihnă pe care o dores, ti într-un adevărat cămin.
Nu este plăcut, atunci când faci o scurtă vizită unor prieteni dragi,
să vezi mătura s, i cârpa de praf în continuă agitare, iar timpul pe care
tu îl as, tept, i să-l petreci cu bucurie cu prietenii tăi într-o conversat, ie
plăcută să fie petrecut de aces, tia prin colt, uri în căutarea vreunui fir
de praf ascuns sau a vreunei pânze de păianjen. Des, i acest lucru
poate fi făcut din respect pentru prezent, a ta în casă, totus, i tu simt, i
convingerea dureroasă că pentru prietenii tăi compania ta este mai
put, in însemnată fat, ă de ideile lor de curăt, enie excesivă.
În contrast direct cu astfel de case, a fost o casă pe care am
vizitat-o vara trecută (1876). Cele câteva ore cât am stat acolo au
fost petrecute într-un mod plăcut s, i folositor, odihnitor, atât pentru
minte, cât s, i pentru corp. Casa era un model de confort, des, i nu era
mobilată extravagant. Camerele erau toate bine aerisite s, i luminate....
Ceea ce este de mai mare valoare decât cele mai costisitoare podoabe.
[153] Holurile nu erau încărcate cu mobilă din aceea care oboses, te ochiul
privind, ci cont, ineau o varietate plăcută de articole de mobilier.
Scaunele erau în mare parte balansoare sau scaune lejere, nu
toate de acelas, i fel, ci adaptate confortului diferit, ilor membri ai
familiei. Unele erau joase, tapisate, gen balansoar, iar altele înalte
cu spatele drept; erau de asemenea canapele confortabile s, i toate
păreau a spune: încearcă-mă, odihnes, te-te aici. Erau mese cu cărt, i s, i
hârtii. Totul era în ordine, atractiv, însă fără a fi aranjate în acel mod
minut, ios care pare a-i avertiza pe cei din jur să nu atingă nimic de
teamă să nu-l deranjeze de la locul lui.
Proprietarii acestei plăcute case aveau posibilităt, i de a-s, i mobila

scump s, i înfrumuset, a locuint, a; însă ei au ales mai degrabă confort
decât etalare. Nimic din cele existente în casă nu era socotit prea
bun, încât să nu poată fi folosit de tot, i ai casei; perdelele s, i jaluze-
lele nu erau trase pentru a nu duce la decolorarea covoarelor s, i a
mobilierului. Lumina soarelui, dată de Dumnezeu, s, i aerul aveau in-
trare liberă s, i o dată cu ele mireasma florilor din grădină. Iar familia
— era în ton cu casa; erau veseli s, i bine dispus, i, făcând tot ceea ce
era nevoie pentru confortul nostru, fără a se coples, i însă cu atât de
multă atent, ie, încât să ne facă să ne simt, im că le-am produs deranj
în plus. Am simt, it că acolo era un loc de odihnă. Acesta a fost un
cămin în adevăratul sens al cuvântului. 9
Un principiu folosit în decorare — Precizia rigidă pe care am
ment, ionat-o ca fiind o trăsătură dezagreabilă a multor case nu este
în conformitate cu marele plan al naturii. Dumnezeu nu a făcut ca
florile de pe câmp să crească în straturi regulate, cu margini fixate, ci [154]
le-a împrăs, tiat ca pe nis, te nestemate pe pajis, te s, i ele înfrumuset, ează
pământul cu diversitatea lor de formă s, i culoare. Copacii din pădure
nu sunt într-o ordine regulată. Este atât de odihnitor pentru ochi s, i
minte să zăbovească asupra scenelor din natură — pădurea, dealul,
valea, câmpia s, i râul, bucurându-se de nesfârs, ita diversitate de formă
s, i culoare — s, i asupra artei cu care pomii, arbus, tii, tufis, urile s, i florile
sunt grupate în grădina naturii, alcătuind un tablou plin de farmec.
Copii, tineri s, i bătrâni, în egală măsură, găsesc odihnă s, i mult, umire
în acesta.
Această lege a diversităt, ii poate fi aplicată, într-o anumită mă-
sură, în cămin. Ar trebui să existe o armonie potrivită de culori s, i
o potrivire a lucrurilor care mobilează o casă; însă nu este necesar
bunului gust ca fiecare articol de mobilier dintr-o cameră să fie de
acelas, i model în ce prives, te design-ul, materialul sau tapiseria; dim-
potrivă, este mai plăcut pentru ochi să existe o diversitate plină de
armonie.
Însă fie că locuint, a este umilă sau elegantă, amenajările din
interior, costisitoare sau nu, nu va exista fericire între peret, ii acesteia,
dacă spiritul celor ce o locuiesc nu este în armonie cu voint, a divină.
Mult, umirea este aceea care trebuie să domnească în cămin. 10
Cea mai bună parte a casei, camerele cele mai însorite s, i cele
mai primitoare s, i cea mai confortabilă mobilă ar trebui să fie pentru
folosul zilnic al celor care trăiesc în acea casă. Acest lucru va face
căminul atractiv pentru cei ce îl locuiesc s, i, de asemenea, pentru
acea clasă de prieteni care t, in la noi, cărora le putem fi de folos s, i
care ne pot fi de folos. 11
Avet, i în vedere confortul s, i bunăstarea copiilor — Nu este ne-
cesară o mobilă scumpă pentru a-i face pe copii fericit, i s, i mult, umit, i
[155] în cămin, ci este necesar ca părint, ii să-i iubească s, i să le acorde
atent, ie. 12
Patru peret, i s, i un mobilier costisitor, tablouri scumpe nu pot con-
stitui un „cămin”, dacă iubirea s, i împreună simt, ire nu sunt prezente.
Acest cuvânt sacru nu se potrives, te locuint, elor strălucitoare, dar din
care lipsesc lucrurile viet, ii de cămin....
De fapt, confortul s, i bunăstarea copiilor sunt ultimele lucruri care
se au în vedere în aceste case. Ei sunt neglijat, i de către mamă, al
cărei timp este consacrat în întregime pentru a întret, ine casa conform
cu cerint, ele modei din societate. De mintea lor nu se ocupă nimeni
— ei sunt needucat, i; ei dobândesc obiceiuri rele, devin neastâmpărat, i
s, i nemult, umit, i. Negăsind plăcere în propriile lor cămine, ci doar
restrict, ii neplăcute, ei ies din cercul familiei cât de repede pot. Ei
se aruncă fără s, ovăială în brat, ele lumii, fără a mai fi ret, inut, i de
restrict, iile din cămin s, i de sfaturile care li s-ar da acolo. 13
Nu spunet, i copiilor, as, a cum am auzit multe mame: „Nu e loc
pentru tine aici pe hol. Nu te as, eza pe canapea, nu vezi că e acoperită
cu satin? Nu ai voie să stai acolo”. S, i când se duc în altă cameră:
„Nu vrem să-t, i vâri tu nasul aici.” s, i se duc în bucătărie, iar aici
li se spune: „Mă deranjezi aici. N-ai ce căuta aici; mă încurci, mă
plictises, ti”. Unde se vor duce să-s, i primească educat, ia? Pe stradă. 14
Bunătatea s, i iubirea mai pret, ioase decât luxul — Prea multe
griji s, i poveri sunt aduse în familiile noastre s, i se nutres, te prea put, in
din simplitatea, pacea s, i fericirea naturală. Ar trebui să se dea mai
put, ină atent, ie la ceea ce „va zice lumea” s, i mai multă grijă membrilor
[156] din cercul familiei. Ar trebui să fie mai put, ină etalare s, i mai put, ină
considerat, ie pentru eticheta vremii s, i mai multă duios, ie, dragoste,
veselie s, i curtenie cres, tină între membrii familiei. Mult, i trebuie să
învet, e cum să facă din cămin un loc atractiv, un loc plăcut. Inimile
mult, umite s, i privirile duioase sunt mai de valoare decât bogăt, ia s, i
luxul, iar mult, umirea cu lucrurile simple va aduce fericirea în cămin,
dacă dragostea este acolo.
Domnul Isus, Răscumpărătorul nostru, a umblat pe pământ având

demnitatea unui rege; totus, i, El a fost blând s, i smerit cu inima. El a
fost o lumină s, i o binecuvântare pentru fiecare casă, pentru că a adus
cu Sine voios, ie, sperant, ă s, i curaj. O, de am putea fi mult, umit, i cu
mai put, in din lucrurile după care tânjes, te inima, să luptăm mai put, in
pentru lucruri greu de obt, inut, prin care să ne înfrumuset, ăm casele
s, i să dorim ceea ce în ochii lui Dumnezeu este mai de pret, decât
nestematele — un spirit blând s, i linis, tit. Harul simplităt, ii, blândet, ea,
adevărata iubire vor face din cel mai umil cămin un paradis. Este mai
bine să îndurăm cu bucurie anumite inconvenient, e decât să renunt, ăm
la pace s, i mult, umire. 15
2 Ibid., 275.
5 Ibid., 367, 370.
6 The Signs of the Times, 23 august, 1877.
8 The Signs of the Times, 2 octombrie, 1884.
Sect, iunea 7 — Mos, tenirea Domnului [157]
[158]
[159]
Capitolul 23 — Copiii, o binecuvântare
Dumnezeu a rânduit familia — El, care a dăruit-o pe Eva lui

Adam, ca un ajutor potrivit ... a rânduit ca bărbat, ii s, i femeile să se
unească prin legământul sfânt al căsătoriei, să formeze familii ai
căror membri, încoronat, i cu onoare, să fie recunoscut, i ca membri ai
familiei de sus. 1
Copiii sunt mos, tenirea Domnului, iar noi suntem răspunzători în
fat, a Lui de felul cum administrăm ceea ce este proprietatea Sa.... Cu
iubire, credint, ă s, i rugăciune, părint, ii trebuie să lucreze pentru fami-
liile lor, până în clipa când, cu bucurie, pot veni înaintea Domnului
spunând: „Iată, eu s, i copiii pe care mi i-a dat Domnul.” 2
Un cămin fără copii este un loc pustiu. Inimile celor ce îl locuiesc
sunt în primejdia de a deveni egoiste, de a căuta doar propriul lor
bine s, i de a avea în vedere doar propriile lor dorint, e s, i avantaje. Ei
dovedesc înt, elegere doar pentru propria lor persoană, pentru cei din
jur doar în mică măsură. 3
Sfat pentru un cuplu fără copii — Egoismul, care se manifestă
în multe feluri, în funct, ie de împrejurări s, i de indivizi, trebuie să
moară. Dacă at, i fi avut copii s, i astfel mintea voastră ar fi fost obligată
să se îndepărteze de la grija pentru sine la grija pentru ei, să-i educat, i
s, i să le fit, i un exemplu, acest lucru ar fi fost un avantaj pentru voi....
Când două persoane alcătuiesc o familie, ca în cazul vostru, s, i nu
există copii, situat, ie în care s-ar pune în practică răbdarea, stăpânirea
de sine s, i adevărata iubire, este nevoie de continuă veghere, astfel ca
egoismul să nu troneze, ca voi îns, ivă să nu devenit, i centrul atent, iei,
iar grija s, i interesul, pe care ar trebui să le acordat, i altora, să fie
îndreptate numai asupra voastră. 4
[160] Mult, i sunt bolnavi fizic, mintal sau moral, pentru că atent, ia lor
este îndreptată aproape în exclusivitate numai spre ei îns, is, i. Din
această stare de stagnare ar putea fi scăpat, i doar prin vitalitatea
sănătoasă a celor mici s, i în prezent, a mint, ilor iscoditoare ale copiilor
a căror energie nu are astâmpăr. 5
126
Copiii, o binecuvântare 127
Trăsăturile nobile de caracter se dezvoltă îngrijind de copii

— Simt un interes deosebit pentru tot, i copiii, deoarece eu am fost
suferindă la o vârstă foarte fragedă. Am preluat în grijă mult, i copii
s, i întotdeauna am simt, it că prezent, a lor a fost o mare binecuvântare
pentru mine....
Înt, elegerea, stăpânirea de sine s, i dragostea, necesare în relat, iile
cu copiii, ar fi o binecuvântare pentru fiecare cămin. Anumite tră-
sături de caracter ale acelora care ar trebui să fie mai voios, i, mai
linis, tit, i, ar fi îmblânzite s, i domolite. Prezent, a unui copil în cămin
îndulces, te s, i rafinează. Un copil crescut în temere de Domnul este o
binecuvântare. 6
Grija s, i afect, iunea pentru copii, care sunt fiint, e dependente,
îndepărtează asprimea din firea noastră, ne înduios, ează, ne fac mai
înt, elegători s, i ne dezvoltă cele mai nobile trăsături de caracter. 7
Influent, a unui copil asupra lui Enoh — După nas, terea pri-
mului său fiu, Enoh a dobândit o experient, ă mai înaltă; el a fost
adus într-o relat, ie mai apropiată cu Dumnezeu. S, i-a dat seama mai
mult de propriile sale îndatoriri s, i de responsabilitatea sa ca fiu al
lui Dumnezeu, pe măsură ce a văzut iubirea copilului fat, ă de tatăl
său, totala sa încredere în protect, ia sa; pe măsură ce a simt, it dorul
adânc s, i afect, iunea propriei sale inimi pentru acel fiu întâi-născut, el
a învăt, at o lect, ie pret, ioasă despre minunata iubire a lui Dumnezeu
pentru oameni în darul Fiului Său s, i despre încrederea cu care copiii
lui Dumnezeu pot găsi odihnă la Tatăl lor ceresc. 8
O misiune sacră — Copiii sunt încredint, at, i părint, ilor lor ca o [161]
avut, ie de mare pret, , pe care, într-o zi, Dumnezeu o va cere din mâna
lor. Ar trebui să punem deoparte mai mult timp, mai multă atent, ie,
mai multă rugăciune pentru educat, ia lor. Ei au nevoie de mai mult
din ceea ce este adevărata educat, ie....
Nu uitat, i că fiii s, i fiicele voastre sunt membri mai tineri ai fa-
miliei lui Dumnezeu. El vi i-a încredint, at spre a-i îngriji, cres, te s, i
educa pentru ceruri. Vet, i da socoteală în fat, a Lui de felul cum v-at, i
îndeplinit această misiune sacră. 9
2 Christ’sObject Lessons, 195, 196.
4 Idem, 230, 231.
5 Idem, 647.
6 Letter 329, 1904.

, ,
Capitolul 24 — Mărimea familiei [162]
O gres, eală dureroasă de pe urma căreia suferă mamele, co-

piii s, i societatea — Există părint, i care, fără să t, ină seama dacă
vor putea sau nu să facă fat, ă unei familii mari, îs, i umplu casele cu
aceste fiint, e micut, e s, i neajutorate, care sunt întrutotul dependente de
părint, ii lor în ce prives, te îngrijirea s, i educat, ia.... Aceasta este o tristă
gres, eală, nu numai fat, ă de mamă, dar s, i fat, ă de copii s, i societate....
Părint, ii trebuie să aibă întotdeauna în minte binele viitor al copi-
ilor lor. Ei nu ar trebui să fie silit, i să-s, i consacre fiecare oră în muncă
împovărătoare pentru a putea asigura cele necesare viet, ii. 1
Înainte de a-s, i mări familia, ei ar trebui să aibă în vedere în ce
măsură Dumnezeu va fi onorat sau dezonorat, dacă vor mai aduce
copii pe lume. Ei trebuie să caute să aducă slavă lui Dumnezeu prin
unirea lor din primul până la ultimul an al viet, ii lor de căsătorie. 2
Sănătatea mamei este importantă — Având în vedere respon-
sabilitatea pe care o au părint, ii, trebuie să cugetăm serios dacă este
bine să aducem copiii în familie. Are mama suficientă putere pentru
a avea grijă de copiii ei? Iar tatăl, poate el pune la dispozit, ie mijloa-
cele necesare, astfel încât copiii să fie bine modelat, i s, i educat, i? Cât
de put, in este luat în atent, ie destinul copilului! Se are în vedere doar
satisfacerea poftei, iar asupra sot, iei s, i mamei sunt aduse poveri care
îi slăbesc vitalitatea s, i îi paralizează puterea spirituală. Cu sănătatea
distrusă s, i spiritul descurajat, ea se trezes, te înconjurată de o turmă
mică de care nu poate avea grijă as, a cum ar dori. Nebeneficiind de
educat, ia necesară, ei cresc dezonorând pe Dumnezeu s, i transmit, ând [163]
s, i altora răul din propria lor fire s, i astfel se ridică o armată de care
Satana dispune după bunul său plac. 3
Alt, i factori ce trebuie avut, i în vedere — Dumnezeu dores, te
ca părint, ii să act, ioneze ca fiint, e înzestrate cu rat, iune s, i să îs, i trăiască
viat, a astfel, încât fiecare copil să fie educat în mod corespunzător, iar
mama să poată avea putere s, i timp pentru a-s, i folosi puterile mintale
în a-i educa pe cei mici, spre a fi primit, i în societatea îngerilor. Ea
trebuie să aibă tăria de a-s, i face în mod nobil partea sa s, i a-s, i face
129
lucrarea în temere s, i cu dragoste pentru Dumnezeu, astfel încât copiii

ei să se poată dovedi o binecuvântare pentru familie s, i societate.
Sot, ul s, i tatăl trebuie să aibă în vedere toate aceste lucruri, pentru
ca sot, ia s, i mama copiilor săi să nu fie împovărată s, i astfel coples, ită
de descurajare. El trebuie să aibă grijă ca mama copiilor lui să nu fie
pusă în situat, ia de a nu face fat, ă atâtor micut, i, care să fie nevoit, i să
crească fără a beneficia de o educat, ie corespunzătoare. 4
Părint, ii nu trebuie să-s, i mărească familia decât în măsura în
care le pot asigura o bună îngrijire s, i educat, ie copiilor lor. Un copil
în brat, ele mamei în fiecare an este o mare nedreptate fat, ă de ea.
Această stare de lucruri îi mics, orează s, i uneori îi distruge plăcerea
de a fi în societate s, i o face să se simtă nenorocită în casa ei. De
asemenea, îi jefuies, te pe copii de acea grijă, educat, ie s, i fericire pe
care ar trebui să le dea părint, ii. 5
Sfaturi pentru părint, ii unei familii mari — Întrebarea pe care
trebuie să v-o punet, i este aceasta: „Cresc eu copiii pentru a spori
influent, a s, i a mări rândurile puterilor întunericului sau pentru Dom-
nul Hristos?”
[164] Dacă nu vă educat, i copiii s, i nu le modelat, i caracterele după
cerint, ele lui Dumnezeu, atunci, cu cât vor fi mai put, ini copii care să
sufere de pe urma educat, iei voastre deficiente, cu atât va fi mai bine
pentru voi, părint, ii lor, s, i cu atât mai bine pentru societate. Dacă
nu le putet, i oferi copiilor încă din pruncie o educat, ie s, i o cres, tere
potrivită, printr-o mamă înt, eleaptă s, i chibzuită, cons, tiincioasă s, i
inteligentă s, i care îs, i conduce casa în temere de Domnul, modelând s, i
formând caracterele acestora pentru a ajunge standardul neprihănirii,
atunci este un păcat acela de a cres, te numărul membrilor familiei.
Dumnezeu v-a dat judecată s, i vă cere să o folosit, i. 6
Tat, i s, i mame, când s, tit, i că suntet, i deficitari în privint, a
cunos, tint, elor educării copiilor pentru Domnul, de ce nu vă învăt, at, i
lect, iile? De ce continuat, i să aducet, i copii pe lume doar pentru a
spori rândurile lui Satana? Este oare mult, umit Dumnezeu de această
situat, ie? Când vedet, i bine că o familie numeroasă vă epuizează toate
resursele, când vedet, i că umplând brat, ele mamei cu copii ea nu are
răstimpul necesar pentru a face acea lucrare pe care trebuie să o facă
oricare mamă între nas, teri, de ce nu luat, i în seamă urmările? Fiecare
copil ia din vitalitatea mamei; s, i când tat, ii s, i mamele nu îs, i folosesc
rat, iunea în această chestiune, ce s, ansă au părint, ii sau copiii să fie
Mărimea familiei 131
crescut, i în mod corespunzător? Domnul face apel la părint, i să ia

seama la această problemă în lumina realităt, ilor viitoare, ves, nice. 7
Aspecte de ordin economic — Părint, ii trebuie să aibă în vedere,
cu calm, ce pot asigura copiilor lor. Ei nu au dreptul să aducă pe
lume copii care să fie o povară pentru alt, ii. Au ei o slujbă pe care se [165]
pot baza spre a-s, i întret, ine familia, astfel ca să nu fie o povară pentru
alt, ii? Dacă nu au, ei comit o crimă, aducând pe lume copii care să
sufere din lipsă de îngrijire corespunzătoare, hrană s, i îmbrăcăminte.
8
În general, aceia care nu-s, i găsesc de lucru, care nu se descurcă

în lume, îs, i umplu casele cu copii, în timp ce bărbat, ii care au o
meserie cu care să se descurce în viat, ă nu au mai mult, i copii decât îi
pot întret, ine. Aceia care nu sunt în stare să-s, i poarte singuri de grijă
nu ar trebui să aibă copii. 9
Uneori, aceste situat, ii încurcate sunt aduse în biserică —
Mult, i dintre cei care de-abia îs, i duc zilele, singuri fiind, aleg să
se căsătorească s, i să întemeieze o familie când s, tiu bine că nu au
nimic din care să se întret, ină. S, i, mai rău decât atât, nu au abilitatea
de a conduce o familie. Întregul mers al familiei lor este marcat de
obiceiurile lor trândave. Nu se pot stăpâni pe ei îns, is, i, sunt stăpânit, i
de poftă, sunt nerăbdători s, i agitat, i. Când unii ca aces, tia se atas, ează
soliei noastre, ei consideră că li se cuvine ajutor din partea frat, ilor
lor mai bogat, i; s, i, dacă nu le sunt împlinite as, teptările, ei se plâng
de biserică s, i îi acuză pe membrii acesteia că nu-s, i trăiesc credint, a.
Cine trebuie să sufere în acest caz? Trebuie subminată oare cauza
lui Dumnezeu s, i golită vistieria în diferite locuri pentru a purta de
grijă acestor familii numeroase de săraci? Nu. Părint, ii trebuie să fie
cei care suferă. De regulă, ei nu suferă mai mult după ce au primit
Sabatul decât înainte. 10
Cum poate fi afectată lucrarea misionară — Când se trimit
misionari în t, ări depărtate, trebuie ales, i acei bărbat, i care s, tiu să fie
chibzuit, i cu banii, care nu au familii mari s, i care, dându-s, i seama
de scurtimea timpului s, i de marea lucrare care trebuie adusă la [166]
îndeplinire, nu-s, i vor umple brat, ele s, i casele de copii s, i vor avea
grijă ca nimic să nu le distragă mintea de la marea lor lucrare pe
care o au de îndeplinit. Sot, ia, dacă este consacrată s, i dacă i se dă
această libertate alături de sot, ul ei, trebuie să realizeze la fel de mult
ca s, i el. Dumnezeu a binecuvântat femeia cu multe daruri care să fie
folosite spre slava Sa, aducând mult, i fii s, i fiice la Dumnezeu; însă
multe dintre cele care ar putea fi lucrătoare eficiente sunt ret, inute
acasă pentru a îngriji de cei mici.
Noi avem nevoie de misionari în adevăratul sens al cuvântului;
care vor lăsa la o parte orice considerat, ie egoistă s, i vor pune cauza lui
Dumnezeu pe primul plan; s, i care, neavând altceva în vedere decât
slava Sa, vor fi oameni de act, iune, pe care pot, i conta oricând spre a
merge acolo unde porunces, te El s, i de a lucra din toate puterile pentru
a răspândi cunoas, terea adevărului. În câmpul misionar, este nevoie
de bărbat, i care au sot, ii care-L iubesc pe Dumnezeu s, i se tem de El
s, i care îi pot ajuta. Mult, i dintre cei care au familii merg să lucreze,
însă nu se consacră cu totul lucrării. Mintea lor este împărt, ită. Sot, ia
s, i copiii îi distrag de la lucru s, i adesea ies din câmpul în care ar fi
trebuit să lucreze, gândind că trebuie să fie mai aproape de casă. 11
1 TheReview and Herald, 24 iunie, 1890.
2 Testimoniesfor the Church 2:380.
5 A Solemn Appeal, 110, 111.
7 Letter 107, 1898.
9 A Solemn Appeal, 103.
Capitolul 25 — Îngrijirea copiilor în nevoie [167]
Copii orfani — Mult, i dintre tat, ii care au murit în credint, ă,

trecând la odihnă, având în inimă făgăduint, ele lui Dumnezeu, au
lăsat în urmă pe cei iubit, i cu deplină încredere că Domnul le va purta
de grijă. S, i cum poartă Domnul de grijă acestora? El nu face minuni
trimit, ând mană din cer; El nu trimite corbi spre a le duce hrană;
însă El lucrează minuni în inimile oamenilor, înlăturând egoismul
din suflet s, i descătus, ând izvoarele bunăvoint, ei. El pune la încercare
iubirea celor care mărturisesc a fi urmas, ii Săi, încredint, ând milei lor
pe cei îndurerat, i s, i lipsit, i.
Fie ca cei care Îl iubesc pe Dumnezeu să-s, i deschidă inimile s, i
casele spre a-i primi pe aces, ti copii....
Există un vast câmp de lucru pentru cei care vor să lucreze pentru
Domnul, purtând de grijă acestor copii s, i tineri care au fost lipsit, i
de călăuzirea atentă a părint, ilor s, i de anturajul unui cămin cres, tin.
Mult, i dintre ei au mos, tenit trăsături rele de caracter; iar dacă sunt
lăsat, i să crească în ignorant, ă, ei vor fi atras, i spre tovărăs, ii care îi
vor conduce spre viciu s, i crimă. Aces, ti copii nepromit, ători trebuie
as, ezat, i într-un mediu prielnic formării unui caracter drept, pentru a
putea deveni copii ai lui Dumnezeu. 1
Răspunderea Bisericii — Copiii fără tată s, i fără mamă sunt
aruncat, i în brat, ele bisericii, iar Domnul Hristos le spune urmas, ilor
Săi: „Luat, i aces, ti copii nevoias, i, cres, tet, i-i pentru Mine s, i vă vet, i
primi plata”. Am văzut mult egoism manifestat în aceste lucruri.
Dacă nu există vreun motiv special, ca ei îns, is, i să fie cei care să [168]
beneficieze de pe urma adoptării acelora care au nevoie de un cămin,
mult, i se întorc s, i răspund: nu. Se pare că nu s, tiu sau nu le pasă dacă
unii ca aces, tia vor fi salvat, i sau pierdut, i. Aceasta, gândesc ei, nu
este treaba lor. Ei spun împreună cu Cain: „Sunt eu păzitorul fratelui
meu?” Ei nu vor să intre în necaz sau să facă vreun sacrificiu pentru
orfani s, i, cu indiferent, ă, îi aruncă pe unii ca aces, tia în brat, ele lumii
care, uneori, este mai doritoare a-i primi decât cei ce mărturisesc a
fi cres, tini. În ziua lui Dumnezeu, ei vor fi judecat, i pentru aceia care
133
ar fi putut fi salvat, i. Însă ei se scuză s, i nu se angajează în această

lucrare bună decât dacă pot avea vreun profit. Mi-a fost arătat că
aceia care refuză aceste ocazii de a face bine vor auzi din partea lui
Isus: „Ori de câte ori n-at, i făcut aceste lucruri unuia dintre aces, ti
foarte neînsemnat, i ai Mei, Mie nu Mi le-at, i făcut”. Citit, i, vă rog,
Isaia 58, 5-11. 2
Un apel către cuplurile fără copii — Cei care nu au copii ar
trebui să se pregătească pentru a iubi s, i îngriji de copiii altora. S-ar
putea să nu fie chemat, i să lucreze în vreun câmp străin, însă să fie
chemat, i să lucreze chiar în localitatea în care trăiesc. În loc să dea
atâta atent, ie animalelor de casă, să se atas, eze de animale fără glas,
aces, tia ar trebui să-s, i pună în lucru darurile cu fiint, ele umane, care
au un cer de câs, tigat s, i un iad de evitat. Să dea atent, ie copilas, ilor
ale căror caractere le pot modela după asemănarea divină. Oferit, i-vă
dragostea celor micut, i, lipsit, i de un cămin, care sunt în jurul vostru.
În loc să vă închidet, i inima fat, ă de membrii familiei umane, căutat, i
să vedet, i pe cât, i dintre aces, ti orfani îi putet, i cres, te în învăt, ătura
[169] Domnului. Există lucru din bels, ug pentru tot, i cei ce vor să lucreze.
Angajându-se în acest domeniu de efort cres, tinesc, biserica poate
cres, te ca număr de membri s, i se poate îmbogăt, i în spirit. Lucrarea
de a-i mântui pe cei fără părint, i este o lucrare care îi prives, te pe tot, i.
3
Dacă aceia care nu au copii s, i pe care Dumnezeu i-a pus is-

pravnici peste anumite bunuri s, i-ar devota inimile pentru îngrijirea
copiilor care au nevoie de iubire, atent, ie, afect, iune s, i ajutor material,
ei ar fi cu mult mai fericit, i decât sunt astăzi. Atâta timp cât există
copii care nu beneficiază de grija plină de milă a unui tată s, i de
iubirea duioasă a unei mame, fiind expus, i influent, elor vătămătoare
ale acestor zile de pe urmă, este datoria cuiva de a suplini locul
tatălui s, i al mamei. Învăt, at, i să le dăruit, i dragoste, afect, iune, milă.
Tot, i cei care mărturisesc că au un Tată în ceruri s, i speră că le poartă
de grijă, iar în final îi va lua în căminul pe care El l-a pregătit pentru
ei, ar trebui să simtă solemna obligat, ie de a fi prieteni cu cei lipsit, i
de prieteni s, i tat, i pentru cei orfani, de a le ajuta pe văduve s, i de a fi
de ajutor practic în această lume în folosul omenirii. 4
Sot, iile predicatorilor ar trebui să înfieze copii? — S-a pus
întrebarea dacă este bine ca sot, ia unui predicator să înfieze copii. Eu
răspund: Dacă nu are înclinat, ie sau nu este potrivită a se angaja în
Îngrijirea copiilor în nevoie 135
lucrarea misionară în afara căminului ei s, i simte că ar fi de datoria ei

să ia copii orfani, pe care să-i îngrijească, poate face o lucrare bună.
Copiii să fie ales, i în primul rând dintre cei rămas, i orfani ai căror
părint, i au fost păzitori ai Sabatului. Dumnezeu îi va binecuvânta pe
bărbat, ii s, i pe femeile care, cu inimi binevoitoare, vor împărt, i căminul
lor cu cei fără cămin. Însă, dacă sot, ia pastorului poate lucra în
activitatea de educare a altora, ea ar trebui să-s, i consacre puterile lui
Dumnezeu, ca lucrătoare cres, tină. Ea trebuie să fie un adevărat ajutor [170]
pentru sot, ul ei, sprijinindu-l în lucrarea lui, cultivându-s, i intelectul
s, i contribuind la ducerea soliei. Calea este deschisă pentru femei
umile, consacrate, înnobilate de harul Domnului Hristos, pentru a-i
vizita pe cei ce au nevoie de ajutor s, i a aduce lumină sufletelor
descurajate. Ele îi pot ridica pe cei doborât, i, rugându-se cu ei s, i
îndreptându-i spre Hristos. Astfel de femei nu trebuie să-s, i consacre
timpul s, i puterea acelor micut, i ne-ajutorat, i, care necesită îngrijire
s, i atent, ie continuă. Ele nu trebuie să-s, i întrerupă în mod voit buna
lucrare pe care o pot face. 5
Deschidet, i casele celor orfani s, i lipsit, i de prieteni — Atât cât
vă stă în putint, ă, oferit, i un cămin celor fără cămin. Fiecare să-s, i
aducă contribut, ia la această lucrare. Domnul i-a spus lui Petru:
„Pas, te mielus, eii Mei”. Această poruncă ne este adresată s, i nouă s, i,
deschizându-ne casele celor orfani, o putem împlini. Nu lăsat, i ca
Domnul Isus să fie dezamăgit de voi.
Luat, i-i pe aces, ti copii s, i oferit, i-i Domnului Isus ca pe o jertfă de
bun miros. Ceret, i binecuvântarea Lui asupra lor s, i apoi modelat, i-
i s, i cres, tet, i-i potrivit cu rânduiala Domnului Hristos. Va accepta
oare poporul nostru această sfântă misiune încredint, ată? [Pentru mai
multe sfaturi la acest capitol, vezi lucrarea Welfare Ministry,] 6
Un test pentru poporul lui Dumnezeu — Ani de-a rândul, mi-
a fost arătat că poporul lui Dumnezeu va fi pus la probă asupra
acestui punct, de a oferi un cămin celor fără cămin; căci aveau să
fie mult, i fără cămin, ca urmare a atas, ării lor de adevăr. Opozit, ia
s, i persecut, ia îi vor lipsi pe cei credincios, i de căminele lor s, i este
datoria celor ce au cămin să deschidă larg us, a acelora care nu au.
Mai recent, mi-a fost arătat că Dumnezeu îi va pune în mod special
la încercare pe cei care mărturisesc a alcătui poporul Său în legătură
cu această problemă. Domnul Hristos a devenit sărac de dragul [171]
nostru, pentru ca noi, prin sărăcia Lui, să ne putem îmbogăt, i. El S-a
sacrificat pentru a putea oferi un cămin pentru cei străini s, i călători

pe acest pământ, în căutarea unei patrii mai bune, a uneia ceres, ti. 7
6 Idem, 287.
Capitolul 26 — Mos, tenirea oferită de părint, i [172]
copiilor
Legea eredităt, ii — Starea de sănătate fizică s, i mintală a

părint, ilor este transmisă lăstarilor lor. Aceasta este o chestiune care
nu este luată în seamă în mod corespunzător. Oriunde obiceiurile de
viet, uire ale părint, ilor sunt contrare legilor fizice, vătămarea adusă
lor îns, is, i se va repeta s, i în generat, iile viitoare....
Printr-o educat, ie fizică, mintală s, i morală, tot, i pot deveni conlu-
crători cu Domnul Hristos. Foarte mult depinde de părint, i. Ei trebuie
să hotărască dacă vor aduce pe lume copii care se vor dovedi o
binecuvântare sau un blestem. 1
Cu cât sunt mai nobile scopurile, cu atât mai înalte sunt înzestră-
rile mintale s, i spirituale, s, i cu cât sunt mai bine dezvoltate puterile
fizice ale părint, ilor, cu atât va fi mai bună mos, tenirea dată copiilor
lor. Cultivând ceea ce este mai bun în ei îns, is, i, părint, ii exercită o
influent, ă în modelarea societăt, ii s, i înnobilarea generat, iilor viitoare.
2
Mult, i părint, i sunt deplorabil de ignorant, i — Aceia care au

în grijă proprietatea lui Dumnezeu — sufletele s, i trupurile copii-
lor creat, i după chipul Său — ar trebui să ridice bariere împotriva
îngăduint, ei senzuale din acest veac, care ruinează sănătatea fizică s, i
morală a mii de oameni. Dacă s-ar cerceta adevărata cauză ce duce
la atâtea crime în aceste vremuri, s-ar vedea că acestea se datorează
ignorant, ei tat, ilor s, i mamelor care sunt indiferent, i cu privire la acest
subiect. Viat, ă s, i sănătate au fost sacrificate datorită acestei ignorant, e.
Părint, i, dacă dat, i gres, în a oferi copiilor vos, tri acea educat, ie pe care
Dumnezeu a rânduit-o a fi datoria voastră — atât prin cuvânt, cât s, i
prin exemplu propriu — vet, i avea de răspuns înaintea lui Dumnezeu
pentru urmări. Aceste urmări nu vor fi limitate numai la copiii vos, tri. [173]
Consecint, ele vor trece asupra multor generat, ii. Ca s, i ciulinul căruia
i s-a îngăduit să crească în câmp s, i s-a înmult, it mult, rezultatele
păcătoase ale neglijent, ei voastre vor duce la ruinarea tuturor acelora
care vor veni în sfera voastră de influent, ă. 3
137
Perpetuarea necumpătării — Viat, a extravagantă s, i folosirea

vinului strică sângele, aprind poftele s, i produc boli de tot felul.
Însă răul nu se sfârs, es, te aici. Părint, ii transmit boli drept mos, tenire
copiilor lor. Ca regulă, fiecare bărbat necumpătat, care are copii, le
transmite acestora înclinat, iile s, i tendint, ele sale spre rău; el le dă
bolile sângelui său stricat. Imoralitatea, destrăbălarea s, i imbecilitatea
sunt transmise ca o mos, tenire dureroasă din tată în fiu, din generat, ie
în generat, ie, s, i aceasta produce necaz s, i suferint, ă în lume s, i nu este
mai put, in decât o repetare a căderii omului....
S, i cu toate acestea, fără să le pese, bărbat, i s, i femei din această
generat, ie îngăduie necumpătarea, mâncând s, i bând peste măsură, s, i
lasă astfel drept mos, tenire generat, iilor viitoare boală, intelect slăbit
s, i un moral pângărit. 4
Motive să fie de două ori înt, elegători s, i răbdători — Tat, ii s, i
mamele îs, i pot studia propriul lor caracter în copiii lor. Uneori pot
citi lect, ii umilitoare, văzând propriile lor nedesăvârs, iri, reproduse în
fiii s, i fiicele lor. În timp ce caută să reprime s, i să corecteze în copiii
lor tendint, ele mos, tenite spre rău, părint, ii trebuie să dea dovadă de o
măsură dublă de răbdare, consecvent, ă s, i iubire. 5
[174] Când un copil dă pe fat, ă trăsăturile rele de caracter, pe care le-a
mos, tenit de la părint, ii săi, trebuie oare ca ei să se năpustească asupra
lui, pentru că el reproduce propriile lor defecte? Nu, nu! Ci părint, ii
trebuie să vegheze cu multă grijă asupra lor îns, is, i, păzindu-se de a fi
grosolani sau aspri, altfel, aceste defecte vor apărea încă o dată în
plus mai vizibile în copiii lor. 6
Dat, i pe fat, ă blândet, ea s, i amabilitatea Domnului Hristos fat, ă de
cei mici. Avet, i totdeauna în minte că ei au mos, tenit îndărătnicia de
la tatăl sau mama lor. Apoi, simt, it, i împreună cu copiii vos, tri, care
v-au mos, tenit propriile trăsături de caracter. 7
Iată de ce părint, ii au nevoie de puterea lui Hristos, care să trans-
forme tendint, ele spre rău, pe care ei le-au transmis copiilor lor. 8
Tat, i s, i mame, avet, i răbdare. Adesea neglijent, a voastră din trecut
vă va îngreuna munca. Însă Dumnezeu vă va da putere, dacă vă
încredet, i în El. Lucrat, i cu înt, elepciune s, i cu duios, ie cu copiii vos, tri.
9
Mos, tenirea oferită de părint, i copiilor 139
5 The Review and Herald, 30 august, 1881.
6 The Signs of the Times, 25 septembrie, 1901.
Sect, iunea 8 — Familia prosperă [175]
[176]
[177]
Capitolul 27 — Un cerc sacru
Sfint, enia cercului familiei — În jurul fiecărei familii există un

cerc sacru ce trebuie păzit cu grijă. Nimeni nu are voie să pătrundă
în acest cerc sfânt. Sot, ul s, i sot, ia trebuie să fie totul pentru celălalt.
Sot, ia nu trebuie să aibă secrete fat, ă de sot, ul ei s, i pe care să le
împărtăs, ească cu alt, ii, iar sot, ul nu trebuie să aibă secrete fat, ă de
sot, ia sa, pe care să le împartă cu alt, ii. Inima sot, iei trebuie să fie
mormânt pentru gres, elile sot, ului, iar inima sot, ului mormânt pentru
gres, elile sot, iei. Nici unul dintre ei nu ar trebui să-s, i permită glume
pe seama sentimentelor celuilalt. Niciodată, nici sot, ul s, i nici sot, ia
nu trebuie, nici măcar în glumă sau pe vreo altă cale, să se plângă de
celălalt altora, căci, de regulă, îngăduirea acestei nebunii ori a ceea
ce pare glumă cu totul nevătămătoare va sfârs, i cu necaz s, i poate
înstrăinare unul de celălalt. Mi-a fost arătat că trebuie să existe un
scut sacru în jurul fiecărei familii. 1
Cercul familiei trebuie considerat ca un loc sacru, un simbol al
cerului, o oglindă în care să ne reflectăm pe noi îns, ine. Putem avea
prieteni s, i cunos, tint, e, însă în viat, a de familie ei nu trebuie să se
amestece. În această privint, ă trebuie să nutrim un puternic simt, de
proprietate, ceea ce ne dă tihnă, odihnă s, i încredere. 2
Limba, urechile s, i ochii trebuie să fie sfint, ite — Cei care com-
pun cercul familiei trebuie să se roage ca Dumnezeu să le sfint, ească
limba, urechile, ochii s, i fiecare mădular din trupul lor. Când ajung
[178] în contact cu răul, nu trebuie să fie biruit, i de rău. Domnul Hristos a
făcut posibil să ne parfumăm caracterul cu mireasma binelui....
Cât de mult, i Îl dezonorează pe Domnul Hristos s, i reprezintă
gres, it caracterul Său în cercul familiei! Cât de mult, i nu dovedesc
răbdare, stăpânire de sine, iertare s, i iubire adevărată! Mult, i au plă-
cerile s, i neplăcerile lor proprii s, i se simt în libertate să-s, i manifeste
pervertit dispozit, ia lor decât să dea pe fat, ă voia, lucrările s, i caracte-
rul Domnului Hristos. Viat, a lui Isus este plină de bunătate s, i iubire.
Cres, tem noi oare în această statură divină? 3
142
Un cerc sacru 143
Unitate, iubire s, i pace — Tat, ii s, i mamele trebuie să promită

solemn înaintea lui Dumnezeu — pe care ei mărturisesc că-L iubesc
s, i ascultă — că prin harul Său nu se vor certa între ei, ci în propria
lor viat, ă s, i prin temperamentul lor vor da pe fat, ă spiritul pe care îl
doresc nutrit de copiii lor. 4
Părint, ii trebuie să fie atent, i să nu-i îngăduie spiritului de ceartă
să se strecoare în cămin; căci acesta este unul dintre mijloacele
lui Satana de a-s, i pune amprenta pe caracter. Dacă părint, ii vor
lupta pentru unitate în cămin, imprimând aici principiile care au
călăuzit viat, a Domnului Hristos, cearta va fi înlăturată, iar unitatea s, i
dragostea vor sălăs, lui acolo. Părint, ii s, i copiii vor fi părtas, i ai darului
Duhului Sfânt. 5
Sot, ul s, i sot, ia trebuie să-s, i aducă aminte că au suficiente po-
veri de dus, nefiind nevoie să adauge nenorociri prin îngăduirea
divergent, elor. Aceia care oferă loc unor mici divergent, e îl invită
pe Satana în căminul lor. Copiii prind us, or spiritul de discordie în
privint, a unor lucruri mărunte. Agent, ii răului îs, i fac lucrarea pentru
a-i determina pe părint, i s, i copii să fie necredincios, i lui Dumnezeu. 6
Des, i se pot ivi greutăt, i în viat, a de căsătorie, sot, ul s, i sot, ia trebuie
să-s, i păstreze sufletele în dragostea lui Dumnezeu. Tatăl trebuie să o [179]
considere pe mama copiilor săi vrednică de toată bunătatea, duios, ia
s, i dragostea. 7
Secretul unităt, ii în familie — Cauza neînt, elegerilor s, i a di-
scordiei din familii s, i din biserică este despărt, irea de Hristos. A fi
aproape de Hristos înseamnă a fi aproape unul de altul. Secretul ade-
văratei unităt, i în biserică s, i familie nu este diplomat, ia, administrarea
sau efortul supraomenesc de a învinge greutăt, ile — des, i acestea
trebuie făcute — ci unirea cu Hristos.
Desenat, i un cerc mare, cu multe linii de la margini spre centru.
Cu cât sunt mai aproape aceste linii de centru, cu atât sunt mai
aproape unele de altele.
As, a este s, i în viat, a cres, tină. Cu cât suntem mai aproape de
Hristos, cu atât vom fi mai aproape unul de altul. Dumnezeu este
slăvit când poporul Său este unit în act, iune armonioasă. 8
Fiecare să-l ajute pe celălalt — Familia este un grup social
sacru, în care fiecare membru trebuie să act, ioneze ca o parte, fiecare
ajutându-l pe celălalt. Lucrul din gospodărie trebuie să se desfăs, oare
lin, ca diferitele părt, i ale unei mas, ini ce funct, ionează bine reglată. 9
Fiecare membru al familiei trebuie să fie cons, tient de propria

sa răspundere, că trebuie să-s, i facă partea sa în a adăuga confort,
ordine s, i bunăstare familiei. Nici unul nu trebuie să lucreze împotriva
celuilalt. Tot, i trebuie să se angajeze, în unitate, în buna lucrare de
încurajare a celorlalt, i; ei trebuie să dovedească blândet, e, stăpânire
de sine s, i răbdare; vorbit, i pe un ton jos, calm, evitând confuzia în
expresie; fiecare să facă tot ce îi stă în putere pentru a us, ura poverile
mamei....
[180] Fiecare membru al familiei ar trebui să înt, eleagă partea care se
as, teaptă de la el, în unire cu ceilalt, i. Tot, i, începând de la copilul
de s, ase ani în sus, trebuie să înt, eleagă că se cere de la ei să-s, i facă
partea în ducerea poverilor viet, ii. 10
O hotărâre potrivită — Trebuie să cresc în har, în cămin s, i
oriunde as, fi, pentru a conferi puteri morale act, iunilor mele. În cămin,
este locul unde trebuie să-mi păzesc spiritul, act, iunile, cuvintele.
Trebuie să dedic timp pentru a mă cultiva, a mă instrui s, i educa după
principii drepte. Trebuie să fiu un exemplu pentru alt, ii. Trebuie să
meditez asupra Cuvântului lui Dumnezeu, zi s, i noapte, s, i să-l trăiesc
în viat, a de zi cu zi. Sabia Duhului, care este Cuvântul lui Dumnezeu,
este singura sabie pe care o pot folosi în sigurant, ă. 11
1 Manuscript1, 1855.
2 Letter
17, 1895.
6 Letter 133, 1904.
7 Letter 198, 1901.
8 Letter 49, 1904.
Capitolul 28 — Prima s, coală a copilului [181]
Planul originar al lui Dumnezeu privind educat, ia — Siste-

mul de educat, ie, stabilit în Eden, avea ca centru familia. Adam era
„fiul lui Dumnezeu” (Luca 3, 38), copiii Celui Preaînalt, primindu-s, i
educat, ia de la Însus, i Tatăl lor. S, coala lor, în cel mai adevărat sens,
era o s, coală de familie.
În planul divin privind educat, ia, adoptat stării omului după căde-
rea sa, Domnul Hristos este reprezentantul Tatălui, puntea de legătură
dintre Dumnezeu s, i om; El este marele Învăt, ător al omenirii. El a
rânduit ca bărbat, i s, i femei să fie reprezentant, ii Săi. Familia era
s, coala, iar părint, ii erau educatorii.
Educat, ia având ca centru familia era predominantă în zilele patri-
arhilor. Pentru s, colile astfel întemeiate, Dumnezeu a oferit condit, iile
cele mai prielnice pentru dezvoltarea caracterului. Oamenii care
erau sub călăuzirea Sa încă urmau planul de viet, uire pe care El îl
desemnase la început. Cei care s-au depărtat de Dumnezeu s, i-au
construit pentru ei îns, is, i cetăt, i s, i, aglomerându-se în ele, glorifi-
cau splendoarea, luxul s, i viciul care fac din oras, ele de azi mândria
lumii s, i totodată blestemul ei. Însă oamenii care au preluat princi-
piile lui Dumnezeu locuiau în mijlocul câmpiilor s, i dealurilor. Ei
lucrau pământul s, i cres, teau cirezi s, i turme s, i, ducând această viat, ă
independentă, cu posibilităt, i de lucru s, i meditat, ie, ei învăt, au despre
Dumnezeu s, i-i învăt, au pe copiii lor lucrările s, i căile Lui. Aceasta a
fost metoda de educat, ie pe care a dorit Dumnezeu să o întemeieze
în Israel. 1
În viat, a de zi cu zi, familia era atât s, coală, cât s, i biserică, părint, ii [182]
fiind profesori atât în cele vremelnice, cât s, i în cele religioase. 2
Cercul familiei, o s, coală — În înt, elepciunea Sa, Dumnezeu a
plănuit ca familia să fie cel mai mare mijloc de educat, ie dintre toate.
În cămin trebuie începută educat, ia copilului. Aici este prima lui
s, coală. Aici, avându-i pe părint, ii săi ca profesori, el trebuie să învet, e
lect, iile care urmează să-l îndrume pe tot parcursul viet, ii — lect, ii
cu privire la respect, ascultare, bun simt, , stăpânire de sine. Educat, ia
145
primită în cămin reprezintă o putere decisivă spre bine sau spre rău.
În multe privint, e, aceasta se dă fără vorbe s, i în mod treptat, însă,
dacă sunt puse în aplicare în direct, ia cea bună, ele devin o putere
însemnată de partea adevărului s, i a neprihănirii. Dacă copilul nu este
educat în mod corespunzător aici, Satana îl va educa prin mijloacele
alese de el. Cât de importantă este atunci s, coala din cămin? 3
Considerat, i cercul familiei ca o s, coală de instruire, în care să vă
pregătit, i copiii pentru îndeplinirea datoriilor lor în cămin, în societate
s, i în biserică. 4
Educat, ia din cămin este prima ca important, ă — Este o re-
alitate tristă, aproape universal admisă s, i deplânsă, că educat, ia s, i
instruirea copiilor în cămin a fost neglijată. 5
Nu există câmp de activitate mai important pentru întemeietorii
s, i păzitorii căminului. Nici o lucrare încredint, ată fiint, elor omenes, ti
nu implică rezultate mai mari s, i cu efecte îndelungate ca lucrarea
desemnată tat, ilor s, i mamelor.
Viitorul societăt, ii este determinat de ceea ce sunt copiii s, i ti-
nerii de azi, iar ceea ce vor fi aces, ti copii s, i tineri depinde de că-
[183] min. În mare parte, bolile, mizeria s, i crimele, care sunt un blestem
asupra omenirii, se datorează lipsei educat, iei corespunzătoare din
cămin. Dacă viat, a de cămin ar fi fost curată s, i trăită în credincios, ie,
dacă tinerii care au plecat de acolo ar fi fost pregătit, i să întâmpine
responsabilităt, ile s, i primejdiile viet, ii, ce schimbare s-ar fi văzut în
lume! 6
Orice altceva să fie pe plan secundar — Orice copil care este
adus pe lume este proprietatea Domnului Hristos s, i trebuie educat
prin cuvânt s, i exemplu, ca să-L iubească s, i să-L asculte pe Dum-
nezeu; însă marea majoritate a părint, ilor au neglijat această lucrare
încredint, ată lor de Dumnezeu, gres, ind în educat, ia dată copiilor lor
încă din pruncie. Prin eforturi serioase, părint, ii trebuie să vegheze
asupra dezvoltării judecăt, ii copilului, asupra mint, ii sale, care este
deschisă s, i receptivă, s, i orice altceva din viat, a de cămin să fie secun-
dar acestei datorii importante, încredint, ate lor de Dumnezeu — de
a-s, i cres, te copiii în învăt, ătura Domnului. 7
Părint, ii nu trebuie să îngăduie ca îndatoririle de serviciu, obi-
ceiurile s, i preceptele lumes, ti sau moda să aibă o putere dominantă
asupra lor s, i astfel să-s, i neglijeze copiii în pruncie s, i să dea gres, în a
Prima s, coală a copilului 147
oferi copiilor lor o educat, ie corespunzătoare, pe măsură ce anii trec.

8
Un motiv important pentru care există atât de mult rău în lumea

de azi este acela că părint, ii nu îs, i ocupă mintea cu ceea ce este cel
mai important — cum să se pregătească, cu răbdare s, i bunătate,
pentru lucrarea de educare a copiilor lor pe calea Domnului. Dacă ar
putea fi dată cortina la o parte, am vedea cât de mult, i copii, care au
pornit în lumea largă, au fost pierdut, i datorită neglijării educat, iei de
către părint, i. Părint, i, vă putet, i permite ca aceasta să fie s, i experient, a
voastră? Nu trebuie să existe vreo activitate mai importantă, care
să vă ret, ină să dedicat, i copiilor vos, tri tot timpul care este necesar [184]
pentru a-i face să înt, eleagă ce înseamnă să ascult, i s, i să te încrezi în
Domnul pe deplin....
S, i ce vet, i culege ca răsplată pentru efortul vostru? Copiii vos, tri
vor fi mereu alături de voi, dorind să pună umărul s, i să coopereze
cu voi în lucrurile pe care voi le sugerat, i. Vet, i vedea că munca va fi
us, urată. 9
Mijloacele de învăt, are ale lui Dumnezeu în s, coala din cămin
— Părint, ii ar trebui să se considere, într-un sens cu totul deosebit,
uneltele folosite de Dumnezeu pentru educarea copiilor lor, as, a cum
a făcut Avraam pentru a t, ine calea Domnului. Ei trebuie să cerceteze
Scripturile cu sârguint, ă, pentru a cunoas, te calea Domnului s, i a-i
învăt, a pe cei din casa lor această cale. Mica spune: „Ce alta cere
Domnul de la tine decât să faci dreptate, să iubes, ti mila s, i să umbli
smerit cu Domnul Dumnezeul tău?” (Mica 6, 8.) Pentru a-i putea
învăt, a pe alt, ii, părint, ii trebuie să învet, e ei îns, is, i, adunând continuu
lumină din Cuvântul lui Dumnezeu s, i, prin Cuvânt s, i exemplu pro-
priu, să folosească această lumină pret, ioasă în educarea copiilor lor.
10
Conform cu lumina pe care mi-a dat-o Dumnezeu, eu s, tiu că

sot, ul s, i sot, ia trebuie să fie în cămin predicator, medic, soră medicală
s, i profesor, strângându-s, i copiii lângă ei s, i lângă Dumnezeu, edu-
cându-i să evite orice obicei care ar dăuna în vreun fel lucrării lui
Dumnezeu în trupul lor s, i să-i învet, e să-s, i îngrijească fiecare parte a
organismului. 11
Lucrarea mamei este proeminentă în această lucrare de educare
a copiilor; în timp ce tatăl are îndatoriri solemne s, i importante în
cămin, mama, prin prezent, a ei aproape continuă între copii, în special
în primii ani, trebuie să fie educatorul lor special s, i tovarăs, a lor. Ea
trebuie să aibă mare grijă să-s, i învet, e copiii ordinea s, i curăt, enia,
să-i îndrume în vederea formării unor obiceiuri s, i gusturi corecte;
[185] ea trebuie să-i învet, e să fie harnici, să se descurce s, i să-s, i ajute
semenii; să trăiască, să act, ioneze s, i să lucreze ca s, i când ar fi mereu
în prezent, a Domnului. 12
Surorile mai mari pot exercita o influent, ă puternică asupra mem-
brilor mai tineri ai familiei. Cel mai mic, luând exemplu de la cel
mai mare, va învăt, a mai repede prin imitat, ie decât prin continua
repetare a unor precepte. Sora mai mare trebuie să simtă că-i revine
datoria cres, tină de a-s, i ajuta mama în ducerea multelor ei poveri
istovitoare. 13
Părint, ii trebuie să fie mult timp acasă. Prin cuvânt s, i faptă, ei
trebuie să-i învet, e pe copii iubirea s, i frica de Domnul; învăt, at, i-i să
fie inteligent, i, sociabili, iubitori; să-s, i formeze obiceiuri bune în a fi
harnici, strângători s, i stăpâni pe sine. Dăruindu-le copiilor lor iubire,
afect, iune s, i încurajându-i în cămin, părint, ii pot oferi copiilor lor un
adăpost sigur s, i bine venit din fat, a multelor ispite ale lumii. 14
Pregătirea pentru s, coala Bisericii — În s, coala din cămin, co-
piii nos, tri se pregătesc în vederea frecventării s, colii bisericii. Părint, ii
trebuie să păstreze continuu în minte acest lucru s, i, ca educatori în
cămin, ei trebuie să-s, i consacre toată puterea fiint, ei lor lui Dumne-
zeu pentru a-s, i putea aduce la îndeplinire înalta s, i sfânta lor misiune.
Educat, ia consecventă, credincioasă, din cămin constituie cea mai
bună pregătire pe care o pot primi copiii pentru s, coala viet, ii. 15
Porunca lui Dumnezeu să fie supremă — Avem reguli biblice
pentru învăt, ătura tuturor, atât a părint, ilor, cât s, i a copiilor, un stan-
dard înalt s, i sfânt de la care nu poate exista abatere. Poruncile lui
Dumnezeu trebuie să fie supreme. Tatăl s, i mama să cerceteze Cu-
vântul lui Dumnezeu s, i să se întrebe cu sinceritate: „Ce a spus
Dumnezeu aici?” 16
[186] Învăt, at, i-i pe copiii vos, tri să iubească adevărul, pentru că este
adevăr, pentru că ei trebuie să fie sfint, it, i prin adevăr s, i pentru că
trebuie să stea în fat, a deciziei — dacă sunt calificat, i pentru o lucrare
mai înaltă s, i pot deveni membri ai familiei împărătes, ti, copii ai
Tatălui ceresc. 17
Pregătirea pentru lupta care va veni — Satana îs, i conduce
os, tirile; suntem noi în mod individual pregătit, i pentru lupta de temut
Prima s, coală a copilului 149
care se află în fat, a noastră? Îi pregătim noi pe copiii nos, tri pentru
criza cea mare? Suntem noi s, i casele noastre pregătit, i pentru a
înt, elege atitudinea adversarului s, i tacticile lui de luptă? S-au obis, nuit
copiii nos, tri să fie hotărât, i, ca să poată sta drept, i s, i neclintit, i în orice
chestiune de principiu s, i datorie? Mă rog ca noi tot, i să putem înt, elege
semnele timpului, să ne putem pregăti noi s, i copiii nos, tri, pentru ca,
în timp de restris, te, Dumnezeu să fie adăpostul s, i scutul nostru. 18
1 Educatie, 33, 34.
,
2 Idem, 41.
7 Manuscript 12b, 1896.
12 Pacific Health Journal, ianuarie 1890. (The Health Reformer, November, 1878.)
18 The Review and Herald, 23 aprilie, 1889.
[187] Capitolul 29 — O lucrare care nu poate fi
transferată
Responsabilităt, i părintes, ti pe care nimeni altcineva nu le

poate lua asupra lui — Părint, i, voi avet, i responsabilităt, i pe care
nimeni altcineva nu le poate lua în locul vostru. Cât timp trăit, i, vet, i
da socoteală lui Dumnezeu pentru felul cum merget, i pe calea Lui....
Părint, ii care se angajează în lucrarea lui Dumnezeu, care îs, i dau
seama cât de mult depind copiii de ei, în formarea caracterului lor,
vor da un exemplu sigur de urmat copiilor lor. 1
Tat, ii s, i mamele sunt răspunzători pentru sănătatea, vigoarea s, i
dezvoltarea caracterului copiilor lor. Nimănui altcuiva nu trebuie lă-
sată această lucrare. Devenind părint, i, vă revine sarcina de a coopera
cu Domnul pentru a-i educa după principii sănătoase. 2
Cât de trist este că mult, i părint, i au părăsit răspunderile date lor
de Dumnezeu fat, ă de copiii lor s, i vor ca nis, te străini să le poarte în
locul lor! Ei vor ca alt, ii să lucreze în locul lor pentru copiii lor s, i
să-i scutească de sarcina pe care o au. 3
Mult, i dintre cei care acum se vaită de îndărătnicia copiilor lor
ar trebui să se învinovăt, ească doar pe ei îns, is, i. Aces, tia să deschidă
Biblia s, i să vadă ce cere Dumnezeu de la ei, ca părint, i s, i veghetori.
Să-s, i preia îndatoririle neglijate de mult timp. Ei trebuie să se umi-
lească s, i să se pocăiască înaintea lui Dumnezeu pentru neglijent, a lor
de a fi urmat sfaturile Sale în cres, terea copiilor lor. Ei trebuie să-s, i
schimbe propria lor cale s, i să urmeze Biblia cu strictet, e s, i cu grijă,
ca fiind călăuza s, i sfătuitorul lor. 4
[188] Numai biserica nu-s, i poate asuma aceste răspunderi — O,
de s, i-ar preda tinerii s, i copiii inimile lui Hristos! Ce os, tire s-ar ridica
spre a-i câs, tiga pe alt, ii de partea adevărului! Însă părint, ii nu ar trebui
să lase această lucrare doar pe seama bisericii. 5
Nici predicatorul nu poate — Voi punet, i mari responsabilităt, i
asupra predicatorului s, i îl socotit, i răspunzător pentru sufletele copii-
lor vos, tri; însă nu vă simt, it, i propria răspundere ca părint, i s, i educa-
tori.... Fiii s, i fiicele voastre se strică datorită exemplului s, i neglijent, ei
150
O lucrare care nu poate fi transferată 151
voastre; s, i, complăcându-vă în această stare de lipsă de educat, ie în

familie, as, teptat, i ca predicatorul să contracareze ceea ce facet, i voi zi
de zi s, i să le desăvârs, ească inimile s, i viet, ile spre virtute s, i evlavie.
După ce pastorul a făcut tot ce a putut pentru biserică, cu sfătuire
duioasă, cu credincios, ie, prin disciplină plină de răbdare s, i rugă-
ciune fierbinte pentru a recupera s, i salva sufletul, s, i totus, i nu obt, ine
succes, tat, ii s, i mamele adesea îl învinovăt, esc pe el pentru lipsa de
convertire a copiilor lor, când această situat, ie poate fi datorită pro-
priei lor neglijent, e. Sarcina este a părint, ilor. Vor lua ei asupra lor
lucrarea pe care Dumnezeu le-a încredint, at-o pentru a o îndeplini
cu credincios, ie? Vor merge ei înainte s, i în sus, lucrând într-un mod
umil, răbdător, perseverent, pentru a atinge înaltul standard, întâi ei
îns, is, i s, i pentru a-s, i atrage după ei s, i copiii? 6
Credet, i că sunt put, ini părint, i care aruncă responsabilităt, ile lor
asupra altora? Oare nu gândesc mult, i dintre ei că pastorul trebuie să-
s, i asume această sarcină s, i să ia seama dacă copiii lor sunt convertit, i
s, i au asupra lor sigiliul lui Dumnezeu? 7
Nici s, coala de Sabat — Este privilegiul lor (părint, ilor) de a-s, i
ajuta copiii să dobândească acea cunos, tint, ă pe care o vor duce cu [189]
ei în viat, a viitoare. Însă, din diferite motive, unora dintre părint, i nu
le place să le ofere copiilor lor o educat, ie religioasă. Ei îi lasă să
ciugulească în s, coala de Sabat cunos, tint, a pe care ei ar fi trebuit să
le-o dea în ce prives, te răspunderea lor fat, ă de Dumnezeu. Astfel de
părint, i trebuie să înt, eleagă că Dumnezeu dores, te ca ei să-s, i educe,
să-s, i disciplineze s, i să-s, i instruiască copiii, având mereu în minte
faptul că aces, tia îs, i formează caractere pentru viat, a aceasta s, i pentru
viat, a viitoare. 8
Nu fit, i dependent, i de instructorii s, colii de Sabat, care să facă în
locul vostru lucrarea de instruire a copiilor vos, tri spre a merge pe
calea cea bună. S, coala de Sabat este o mare binecuvântare; ea vă
poate ajuta în lucrare, însă niciodată nu vă poate lua locul. Dumnezeu
a încredint, at tuturor tat, ilor s, i mamelor răspunderea de a-s, i aduce
copiii la Isus, de a-i învăt, a cum să se roage s, i să crească în Cuvântul
lui Dumnezeu.
În educarea copiilor vos, tri, nu lăsat, i marile adevăruri ale Bibliei
pe seama s, colii de Sabat s, i a predicatorului, presupunând că ei vor
face lucrarea pe care voi neglijat, i să o facet, i. Biblia nu este atât de
sacră s, i sublimă pentru a nu fi deschisă zilnic s, i studiată cu sârguint, ă.
Adevărurile Cuvântului lui Dumnezeu trebuie puse în legătură cu

acele lucruri care sunt considerate a fi mici în viat, ă. Dacă sunt privite
în mod corespunzător, ele vor da strălucire viet, ii obis, nuite, oferind
motive pentru ascultare s, i principii pentru formarea unui caracter
drept. 9
1 Letter356, 1907.
7 The Review and Herald, 21 mai, 1895.
Capitolul 30 — Părtăs, ia în familie [190]
Părint, ii să se apropie de copiii lor — Unii părint, i nu îs, i înt, eleg
copiii s, i nici nu se străduiesc să-i cunoască sau să se apropie de ei.
Adesea există o mare distant, ă între părint, i s, i copii. Dacă părint, ii ar
căuta să afle care sunt simt, ămintele copiilor s, i ceea ce este în inima
lor, acest lucru ar fi un mare beneficiu pentru ei. 1
Tatăl s, i mama trebuie să lucreze împreună în deplină armonie.
Ei trebuie să devină prieteni ai copiilor lor. 2
Părint, ii trebuie să cerceteze care este cea mai bună s, i cea mai
sigură cale de a câs, tiga iubirea s, i încrederea copiilor lor, pentru a-i
putea călăuzi pe calea cea dreaptă. Ei trebuie să reflecte strălucirea
soarelui iubirii asupra celor din cămin. 3
Încurajare s, i apreciere — Copiilor mici le place compania s, i
rareori se bucură să fie singuri. Ei tânjesc după iubire s, i duios, ie. Ei
gândesc că ceea ce le place lor place s, i mamei s, i este numai normal
ca ei să meargă la ea cu micile lor bucurii s, i necazuri. Mama nu
trebuie să rănească inimile lor sensibile, tratând cu indiferent, ă lucruri
care, des, i pentru ea sunt fără însemnătate, pentru ei sunt de mare
important, ă. Pentru ei, simpatia s, i aprobarea ei sunt foarte pret, ioase.
O privire aprobatoare, un cuvânt de încurajare sau de laudă vor fi ca
raza de soare în inimile lor, adesea aducându-le fericire pentru o zi
întreagă. 4
Părint, ii să fie confident, ii copilului — Părint, ii să-s, i încurajeze
copiii să aibă încredere în ei s, i să-s, i descarce necazurile inimilor lor, [191]
micile lor supărări zilnice s, i încercări. 5
Învăt, at, i-i cu blândet, e s, i legat, i-i de inimile voastre. Este o pe-
rioadă critică pentru copii. În jurul lor, vor fi tot felul de influent, e
care tind să-i îndepărteze de voi, lucru pe care trebuie să îl prevenit, i.
Învăt, at, i-i să facă din voi confidentul lor. Lăsat, i-i să vă s, optească la
ureche necazurile s, i bucuriile lor. 6
Copiii ar fi scăpat, i de multe rele, dacă ar fi mai apropiat, i de
părint, ii lor. Părint, ii trebuie să încurajeze la copiii lor atitudinea de
a fi mai deschis, i fat, ă de ei, să vină la ei cu greutăt, ile lor s, i, când
153
sunt în dilemă într-o anumită problemă, să vină cu aceasta la părint, ii

lor exact as, a cum simt ei s, i să le ceară sfatul. Cine oare decât nis, te
părint, i evlavios, i ar putea să vadă cu înt, elepciune în ce primejdie se
află ei s, i să le arate acest lucru? Cine i-ar putea înt, elege mai bine pe
copiii lor prin prisma temperamentului fiecăruia dintre ei? Mama,
cea care a vegheat asupra evolut, iei mint, ii lor încă din pruncie, este
cea mai în măsură să-s, i sfătuiască copiii. Cine oare, mai bine decât
mama, ajutată de tatăl, ar putea spune mai mult care trăsături de
caracter trebuie t, inute sub control s, i stăpânite? 7
„Nu am timp” — „Nu am timp”, spune tatăl, „nu am timp să
mă dedic educat, iei copiilor mei, nu am timp pentru plăceri sociale
s, i de familie.” Atunci nu ar fi trebuit să iei asupra ta răspunderile
unei familii. Răpindu-le timpul care de drept le apart, ine, tu îi lipses, ti
de educat, ia pe care ar trebui să o primească din partea ta. Dacă ai
copii, ai de făcut o lucrare, împreună cu mama, în ceea ce prives, te
formarea caracterului lor. 8
Multe mame se vaită: „Nu am timp să fiu cu copiii mei.” Atunci,
[192] de dragul lui Hristos, petrecet, i mai put, in timp în pregătirea îmbrăcă-
mintei. Mai degrabă neglijat, i împodobirea voastră în vestimentat, ie.
Facet, i s, i primit, i mai put, ine vizite. Nu mai gătit, i la nesfârs, it atâtea
feluri de mâncare. Însă niciodată, niciodată nu vă neglijat, i copiii.
Ce avet, i voi mai de pret, decât copiii vos, tri? Nu lăsat, i ca ceva să se
interpună vreodată între voi s, i cel mai mare bine al copiilor vos, tri. 9
Împovărate de multe griji, mamele simt uneori că nu-s, i mai pot
lua timp s, i, cu răbdare, să-i învet, e pe cei mici s, i să le dăruiască iubire
s, i afect, iune. Însă ele trebuie să nu uite că, dacă copiii nu găsesc în
părint, ii lor s, i în căminul lor ceea ce ar trebui să le satisfacă dorint, a
după afect, iune s, i prietenie, ei vor căuta aceasta în alte locuri, unde
atât dezvoltarea lor mintală, cât s, i caracterul pot fi puse în pericol. 10
Cu copiii vos, tri la lucru s, i la joacă — Dedicat, i-le copiilor
câteva din orele voastre libere; prindet, i-vă cu ei la lucru s, i în jocurile
lor s, i câs, tigat, i-le încrederea. Împrietenit, i-vă cu ei. 11
Părint, ii trebuie să-s, i petreacă serile în familie. Lăsat, i deoparte
grijile s, i ocupat, iile lucrului zilei. 12
Sfat pentru părint, ii ret, inut, i, dictatori — Există primejdia ca
atât părint, ii, cât s, i profesorii să poruncească s, i să dicteze prea mult,
în timp ce nu dau suficientă important, ă relat, iei de părtăs, ie cu copiii
sau elevii lor. Adesea, sunt prea ret, inut, i s, i îs, i exercită autoritatea
Părtăs, ia în familie 155
într-un mod rece, lipsit de simpatie, care nu poate câs, tiga inimile
copiilor s, i ale elevilor lor. Dacă s, i-ar apropia copiii s, i le-ar arăta
că îi iubesc, dacă ar manifesta interes pentru ceea ce le place lor
chiar s, i pentru jocurile lor, uneori fiind necesar să se poarte precum
nis, te copii între copii, i-ar face pe copii foarte fericit, i s, i le-ar câs, tiga
dragostea s, i încrederea. Iar copiii vor fi mult mai binevoitori să-i [193]
respecte s, i să-i iubească pe părint, i s, i profesori. 13
Tovărăs, iile rele fac concurent, ă căminului — Satana s, i os, tirea
sa fac cele mai puternice eforturi pentru a influent, a mintea copiilor
s, i de aceea aces, tia trebuie tratat, i cu candoare, cu duios, ie cres, tină s, i
cu iubire. Astfel vet, i putea avea o puternică influent, ă asupra lor, iar
ei vor simt, i că pot avea încredere fără margini în voi. Presărat, i în
jurul vostru farmecul căminului s, i al companiei voastre. Dacă vet, i
face astfel, ei nu vor dori atât de mult societatea celor de vârsta lor....
Datorită relelor care sunt acum în lume s, i a restrict, iilor ce trebuie
impuse copiilor, părint, ii trebuie să aibă de două ori grijă să-i lege pe
aces, tia de inimile lor s, i să-i convingă că ei doresc să-i facă fericit, i.
14
Părint, ii să fie apropiat, i de copiii lor — Nici o barieră de ră-

ceală sau rezervă nu trebuie îngăduită între părint, i s, i copii. Părint, ii
să se apropie de copiii lor, căutând să înt, eleagă gusturile s, i mentali-
tatea lor, să pătrundă în simt, ămintele lor s, i să-i determine să spună
ce au pe suflet.
Părint, i, facet, i-i pe copii să vadă că îi iubit, i s, i vet, i face tot ce vă
stă în putere pentru a-i face fericit, i. Dacă vet, i face astfel, restrict, iile
necesare, pe care le impunet, i, vor avea mai multă greutate asupra lor.
Călăuzit, i-i pe copiii vos, tri cu duios, ie s, i milă, fără a uita că „îngerii
lor văd necontenit fat, a Tatălui Meu care este în ceruri.” Dacă dorit, i
ca îngerii să facă pentru copiii vos, tri lucrarea dată lor de Dumnezeu,
colaborat, i cu ei, făcându-vă partea voastră.
Crescut, i sub aripile unui cămin înt, elept s, i iubitor, copiii nu vor
mai avea dorint, a dea hoinări în alte părt, i, în căutare de plăceri s, i [194]
tovărăs, ii. Răul nu-i va atrage. Spiritul care predomină în căminul lor
le va modela caracterul; ei îs, i vor forma obiceiuri s, i principii care
vor constitui o puternică apărare împotriva ispitelor în clipa în care
vor părăsi adăpostul părintesc s, i îs, i vor ocupa locul în lume. 15
1 Testimonies
for the Church 1:395.
2 Manuscript
45, 1912.
6 Idem, 387.
7 Idem, 392.
9 The Signs of the Times, 3 aprilie, 1901. (The Review and Herald, March 7, 1907.)
14 Idem, 387, 388.
Capitolul 31 — Sigurant, ă prin dragoste [195]
Puterea iubirii — Iubirea are o putere minunată, căci ea este

divină. Răspunsul blând, care „potoles, te mânia”, dragostea care este
„îndelung răbdătoare s, i plină de bunătate”, mila care acoperă „o
sumedenie de păcate” — o, dacă am învăt, a aceste lect, ii, cu ce putere
de vindecare ar fi înzestrate viet, ile noastre! Cât de diferită ar fi viat, a,
iar pământul ar deveni o pregustare a cerului!
Aceste lect, ii pot fi învăt, ate într-un mod atât de simplu, încât
să fie înt, elese chiar de copiii mici. Inima copilului este duioasă s, i
us, or de impresionat; s, i când noi, cei maturi, vom deveni asemenea
copiilor, când vom învăt, a simplitatea, blândet, ea s, i duios, ia iubirii
Mântuitorului, nu ni se va părea greu să atingem inimile celor mici
s, i să-i învăt, ăm puterea vindecătoare a iubirii. 1
Din punct de vedere omenesc, banii reprezintă putere; însă din
punctul de vedere al lui Hristos, dragostea este putere. În acest princi-
piu sunt implicate tăria intelectuală s, i spirituală. Adevărata dragoste
are o deosebită eficient, ă în a face binele s, i nu poate face altceva
decât bine. Ea previne discordia s, i supărarea s, i aduce adevărata
fericire. Bogăt, ia are adesea influent, a de a corupe s, i distruge; fort, a
are putere în a răni; însă caracteristicile iubirii curate sunt adevărul
s, i bunătatea. 2
Iubirea este o plantă ce trebuie îngrijită — Căminul trebuie să
fie centrul iubirii celei mai curate s, i nobile. Pacea, armonia, iubirea
s, i fericirea trebuie cultivate cu străduint, ă în fiecare zi, până ce aceste
lucruri pret, ioase sălăs, luiesc în inimile celor ce compun familia.
Planta iubirii trebuie îngrijită atent, altfel ea moare. Orice principiu [196]
bun care dorim să prospere în suflet trebuie cultivat cu grijă. Iar ceea
ce Satana sădes, te în inimă — invidia, gelozia, cearta, vorbirea de rău,
nerăbdarea, prejudecata, egoismul, lăcomia s, i mândria — trebuie
dezrădăcinat. Dacă li se permite acestor lucruri rele să rămână în
suflet, ele vor aduce roade care îi vor pângări pe mult, i. O, cât de
mult, i cultivă plante otrăvitoare care ucid fructele pret, ioase ale iubirii
s, i mânjesc sufletul! 3
157
Amintit, i-vă de propria voastră copilărie — Nu-i tratat, i pe

copiii vos, tri numai cu severitate, uitând că s, i voi at, i fost copii s, i că ei
sunt doar copii. Nu vă as, teptat, i ca ei să fie desăvârs, it, i s, i nu încercat, i
să-i facet, i să se poarte dintr-o dată ca oamenii mari. Făcând astfel,
vă vet, i închide us, a de acces prin care altfel at, i pătrunde la ei s, i îi
vet, i determina să deschidă o us, ă unor influent, e dăunătoare, prin care
alt, ii le vor otrăvi mintea înainte ca voi să vă dat, i seama de pericol....
Părint, ii nu ar trebui să uite anii copilăriei lor, cât de mult tânjeau
după simpatie s, i iubire s, i cât de nefericit, i se simt, eau când erau
criticat, i s, i ocărât, i în descărcări nervoase. Ei trebuie să fie din nou
copii în simt, ămintele lor s, i să se pună la mintea copiilor lor pentru a
le înt, elege dorint, ele. 4
Ei au nevoie de cuvinte blânde, încurajatoare. Cât de us, or ar fi
pentru mame să rostească cuvinte pline de bunătate s, i dragoste, care
sunt ca o rază de soare pentru inimile celor mici, făcându-i să uite
de micile lor necazuri. 5
Părint, i, dăruit, i iubire copiilor vos, tri, iubire în pruncie, iubire în
copilărie, iubire în tineret, e. Nu le dăruit, i încruntare, ci întret, inet, i
continuu o mult, umire plină de strălucire. 6
[197] Păstrat, i o atmosferă senină pentru copii — Cei mici trebuie
alinat, i cu grijă, când sunt în necaz. Copiii, din pruncie până la vârsta
maturităt, ii, nu primesc atent, ia care ar trebui să li se acorde. Este
nevoie de mame care să dorească să-s, i crească astfel copiii, încât
aces, tia să se considere o parte a familiei. Mamele să vorbească cu
copiii lor despre sperant, ele s, i neîmplinirile lor. Părint, ii să nu uite să
aibă grijă în primul rând de copiii lor, apoi de străini. Trebuie să li
se ofere o atmosferă senină, sub călăuzirea mamei. 7
Ajutat, i-vă copiii să obt, ină biruint, e.... Înconjurat, i-i cu atmosfera
iubirii. Astfel putet, i supune tendint, ele lor îndărătnice. 8
Uneori, copiii au nevoie mai mult de dragoste decât de mân-
care — Uneori, mamele neglijează cu nerus, inare copiii pentru a
putea câs, tiga timp spre a-s, i broda îmbrăcămintea sau pentru a pune
ornamente inutile pe ves, mintele copiilor lor. Când copiii sunt obosit, i
s, i au cu adevărat nevoie de grija lor, ei sunt neglijat, i sau li se dă
ceva de mâncare. Nu numai că nu aveau nevoie de mâncare în acele
momente, ci aceasta se dovedea chiar vătămătoare pentru ei. Ceea
ce le lipsea era îmbrăt, is, area alinătoare a mamei. Fiecare mamă tre-
buie să-s, i facă timp să ofere copiilor ei aceste mângâieri pline de
Sigurant, ă prin dragoste 159
afect, iune, care sunt atât de esent, iale în pruncie s, i copilărie. În acest
fel, mama va lega inimile s, i fericirea copiilor ei de ale ei. Ea va fi
pentru ei ceea ce este Dumnezeu pentru noi. 9
Dorint, ele rezonabile trebuie satisfăcute — Trebuie să-i facet, i
în continuu pe copiii vos, tri să simtă că îi iubit, i, că lucrat, i pentru
binele lor, că le dorit, i din inimă fericirea s, i că vă propunet, i să facet, i [198]
numai ceea ce este spre binele lor. Trebuie să le împlinit, i micile lor
dorint, e ori de câte ori este rezonabil să o facet, i. 10
Niciodată nu trebuie să act, ionat, i din impuls cu copiii. Autoritatea
să fie unită cu iubire. Nutrit, i s, i cultivat, i tot ceea ce este bun s, i plin
de iubire s, i călăuzit, i-i să dorească binele suprem, prezentându-L pe
Domnul Hristos inimilor lor. Când le prezentat, i negativ acele lucruri
care ar fi dăunătoare pentru ei, arătat, i-le că îi iubit, i s, i că dorit, i să-i
facet, i fericit, i. Cu cât sunt mai neiubit, i, cu atât vă va fi mai greu să
le arătat, i că îi iubit, i. Când copilul are încrederea că vrei să-l faci
fericit, dragostea va înlătura orice barieră. Acesta a fost principiul
folosit cu omul de către Mântuitorul; acest principiu trebuie introdus
în biserică. 11
Iubirea trebuie exprimată — În multe familii există o mare
lipsă de exprimare a iubirii unul fat, ă de celălalt. Sentimentalismul
nu este necesar, însă este nevoie de exprimarea iubirii s, i a duios, iei
într-un mod simplu, curat s, i demn. Mult, i cultivă în mod absolut
asprimea inimii s, i prin vorbe s, i fapte descoperă partea satanică a
caracterului. Iubirea tandră trebuie să fie nutrită întotdeauna între
sot, i s, i sot, ie, între părint, i s, i copii, frat, i s, i surori. Orice cuvânt pripit
trebuie evitat s, i nu trebuie să existe nici măcar aparent, a lipsei de
iubire unul fat, ă de celălalt. Este datoria fiecăruia în familie să fie
plăcut, să vorbească frumos. 12
Cultivat, i tandret, ea, afect, iunea s, i iubirea, care îs, i găsesc expri-
marea în mici acte de curtoazie, în cuvinte, în atent, ii pline de ama-
bilitate. 13
Cea mai bună cale de a-i educa pe copii să-s, i respecte tatăl s, i
mama este de a le da ocazia de a-l vedea pe tata oferind atent, ii
amabile mamei, iar pe mama respectându-l pe tata. Doar pri- [199]
vindu-i pe părint, i în atmosfera iubirii, copiii sunt condus, i să asculte
de porunca a cincia s, i să ia seama la îndemnul: „Copii, ascultat, i în
Domnul de părint, ii vos, tri, căci este drept.” 14
Dragostea lui Isus să fie oglindită în părint, i — Când mama

a câs, tigat încrederea copiilor ei s, i i-a învăt, at să o iubească s, i să o
asculte, ea le-a dat de fapt prima lect, ie din viat, a de cres, tin. Ei trebuie
să iubească, să se încreadă s, i să asculte de Mântuitorul as, a cum
ascultă de părint, ii lor. Dragostea pe care părint, ii o manifestă fat, ă
de copii, printr-o grijă credincioasă s, i o educat, ie corespunzătoare,
oglindes, te iubirea Domnului Isus pentru poporul Său credincios. 15
1 Educatie,
114.
,
2 Testimonies
3 The Signs of the Times, 20 iunie, 1911. (The Signs of the Times, November 14,
1892.)
15 The Signs of the Times, 4 aprilie, 1911. (The Signs of the Times, September 9,
1886.)
Capitolul 32 — Grădina inimii [200]
Părint, ii ca grădinari — Domnul le-a încredint, at părint, ilor o

lucrare solemnă, sacră. Ei trebuie să cultive cu grijă pământul inimii.
Astfel ei pot fi conlucrători cu Hristos. El as, teaptă ca ei să păzească
cu grijă grădina inimii copiilor lor. Ei trebuie să semene sământ, a
cea bună, smulgând orice buruiană urâcioasă. Orice defect de carac-
ter, orice gres, eală în atitudine, trebuie îndepărtate; căci, dacă li se
îngăduie să rămână, ele vor dăuna frumuset, ii caracterului. 1
Părint, i, propriul vostru cămin este cel dintâi câmp în care suntet, i
chemat, i să lucrat, i. Pret, ioasele plante din grădina căminului vostru
necesită prima voastră grijă. Trebuie să vegheat, i asupra sufletelor ca
unii care vet, i da socoteală. Dat, i atent, ie lucrării voastre, caracterului
său, desfăs, urării s, i urmărilor sale. 2
Chiar în fat, a us, ii avet, i o bucată mică de pământ, de care trebuie
să avet, i grijă, s, i Domnul vă socotes, te răspunzători pentru această
lucrare pe care a lăsat-o în mâinile voastre. 3
Păzind grădina — Tendint, a predominantă în lume este de a
tolera ca tinerii să urmeze izvodirilor naturale ale mint, ii lor. S, i dacă
acestea sunt foarte sălbatice în copiii lor, părint, ii spun că ei se vor
îndrepta s, i, când vor ajunge de 16 sau 18 ani, vor judeca ei îns, is, i s, i
vor înlătura obiceiurile gres, ite, devenind în cele din urmă bărbat, i s, i
femei utili. Ce gres, eală! Ani de-a rândul, ei permit unui vrăjmas, să
semene grădina inimii; ei tolerează ca principiile gres, ite să crească [201]
s, i, în multe cazuri, toată munca de după aceea nu este de nici un
folos....
Mult, i părint, i au îngăduit copiilor lor să-s, i formeze obiceiuri
gres, ite, lucru care se poate vedea de-a lungul viet, ii. Acest păcat zace
asupra părint, ilor. Aces, ti copii pot pretinde că sunt cres, tini; totus, i,
fără o lucrare specială a harului asupra inimii lor s, i o deplină reformă
a viet, ii, obiceiurile lor din trecut vor fi văzute de-a lungul întregii lor
experient, e, iar ei vor da pe fat, ă exact acel caracter pe care părint, ii
lor l-au tolerat să s, i-l formeze. 4
161
Copilului nu trebuie să i se îngăduie să învet, e binele s, i răul la

întâmplare, cu ideea că într-un timp, în viitor, binele va predomina,
iar răul nu-s, i va mai exercita influent, a. Răul va cres, te mai repede
decât binele. Este posibil ca după mult, i ani răul pe care l-au acumulat
să fie eradicat; însă cine îndrăznes, te să-s, i asume acest risc? Timpul
este scurt. Este mai us, or s, i mult mai sigur să semănat, i sământ, a cea
bună, curată, în inimile copiilor vos, tri decât să smulget, i după aceea
buruienele. Impresiile care se fac asupra mint, ii copilului sunt greu
de s, ters. Cât de important este atunci ca aceste impresii să fie bune,
pentru ca însus, irile maleabile ale copilului să fie conduse în direct, ia
cea bună. 5
Semănarea semint, ei, buruienele — În primii ani ai viet, ii copi-
lului, pământul inimii trebuie pregătit cu grijă pentru ploile calde ale
harului lui Dumnezeu. Atunci, semint, ele adevărului trebuie semă-
nate cu grijă s, i păzite cu sârguint, ă. Iar Dumnezeu, care răsplătes, te
orice efort făcut în Numele Său, va pune viat, ă în sământ, a semănată,
s, i va apărea întâi firul verde, apoi spicul, apoi grăuntele deplin în
spic.
Prea adesea, datorită neglijent, ei dăunătoare a părint, ilor, Satana
seamănă semint, ele sale în inima copiilor s, i urmarea este o recoltă de
rus, ine s, i necaz. Lumea de astăzi este lipsită de adevărata bunătate
[202] deoarece părint, ii nu s, i-au adunat copiii în jurul lor în cămin. Nu
i-au păzit de întovărăs, irea cu cei nepăsători s, i nechibzuit, i. De aceea
copiii s-au dus în lume, care s, i-a semănat sământ, a mort, ii. 6
Marea lucrare de educare, de smulgere a buruienilor nefolosi-
toare s, i otrăvitoare, este una dintre cele mai importante. Pentru că,
dacă sunt lăsate în voie, acestea vor cres, te până vor înăbus, i plantele
pret, ioase ale principiului moral s, i ale adevărului. 7
Dacă un câmp este lăsat necultivat, cu sigurant, ă va apărea o
recoltă de buruieni vătămătoare, care vor fi foarte greu de exterminat.
Atunci pământul trebuie lucrat, iar buruienele înlăturate înainte,
pentru ca plantele cele pret, ioase să poată cres, te. Înainte ca aceste
plante valoroase să poată cres, te, sământ, a trebuie mai întâi semănată
cu grijă. Dacă mamele neglijează semănarea pret, ioasei semint, e s, i
apoi as, teaptă o recoltă de grâu pret, ios, ele vor fi dezamăgite; căci
vor culege ciulini s, i spini. Satana veghează în continuu, pregătit
să semene semint, e care vor lăstări s, i vor aduce un seceris, bogat,
potrivit caracterului său diabolic. 8
Grădina inimii 163
Este nevoie de vigilent, ă continuă în privint, a copiilor nos, tri. Cu

multiplele sale planuri, Satana începe să lucreze cu temperamentul s, i
voint, a lor de îndată ce se nasc. Sigurant, a lor depinde de înt, elepciunea
s, i grija vigilentă a părint, ilor. Ei trebuie să lupte cu temere de Dumne-
zeu, să se preocupe de grădina inimii, semănând semint, ele bune ale
unui spirit blând, obiceiuri corecte, dragoste s, i frică de Dumnezeu. 9
Desfăs, urând frumuset, ea naturală — Părint, ii s, i profesorii tre-
buie să caute cu cea mai mare seriozitate înt, elepciunea pe care
Domnul Isus este gata oricând s-o dea; căci ei au de-a face cu mint, i
omenes, ti în perioada cea mai impresionabilă s, i cuprinsă de interes
din dezvoltarea lor. Ei ar trebui să-s, i pună ca t, intă să cultive ast-
fel înclinat, iile tinerilor, încât, în fiecare etapă a viet, ii lor, să poată [203]
reprezenta frumuset, ea naturală corespunzătoare acelei perioade,
desfăs, urată treptat, ca plantele s, i florile din grădină. 10
[204] Capitolul 33 — Făgăduint, ele călăuzirii divine
Cât de dulce este cons, tient, a prezent, ei unui prieten divin —

Răscumpărătorul tău îndurător te urmăres, te cu dragostea s, i mila Sa,
gata să-t, i asculte rugăciunile s, i să-t, i dea ajutorul de care ai nevoie.
El cunoas, te poverile din inima fiecărei mame s, i este prietenul ei cel
mai bun în orice situat, ie ce necesită intervent, ie urgentă. Brat, ele sale
ves, nice o sust, in pe mama credincioasă, temătoare de Dumnezeu.
Când a fost pe pământ, El a avut o mamă care s-a luptat cu sărăcia,
cu multe griji s, i necazuri s, i El simte împreună cu fiecare mamă
cres, tină în grijile s, i necazurile ei. Acel Mântuitor care a făcut o
călătorie lungă pentru a alina inima îndurerată a femeii a cărei fiică
era posedată de duhul cel rău va auzi rugăciunile mamei s, i îi va
binecuvânta copiii.
El, Cel care i-a redat văduvei pe singurul său fiu, în timp ce
acesta era condus spre locul de înmormântare, simte astăzi cu du-
rerea mamelor în suferint, ă. El care, plin de milă, a vărsat lacrimi
la mormântul lui Lazăr s, i l-a redat Martei s, i Mariei pe fratele lor
cel mort s, i îngropat; care a iertat-o pe Maria Magdalena; care s, i-a
adus aminte de mama Sa, când era atârnat pe cruce, în agonie; care
S-a înfăt, is, at femeilor care plângeau s, i le-a făcut mesagerii Săi în
răspândirea primelor ves, ti bune despre un Mântuitor înviat — El
este cel mai bun prieten al femeii de astăzi s, i este gata să o ajute în
toate situat, iile viet, ii. 1
Nici o lucrare nu o poate egala pe aceea a mamei cres, tine. Ea îs, i
îndeplines, te această lucrare cu simt, ul răspunderii cres, terii copiilor
ei în învăt, ătura Domnului. Cât de adeseori ea simte greutatea poverii
[205] mai mare decât o poate duce; s, i atunci, cât de pret, ios este pentru
ea privilegiul de a prezenta totul în rugăciune Mântuitorului ei! Ea
îs, i poate lăsa poverile la picioarele Lui s, i poate găsi în prezent, a Sa
o putere care o va sust, ine s, i îi va da optimism, sperant, ă, curaj s, i
înt, elepciune în ceasurile cele mai greu încercate. Cât de dulce este
pentru mama împovărată de griji cons, tient, a existent, ei unui asemenea
prieten în toate greutăt, ile ei! Dacă mamele ar veni la Domnul Hristos
164
Făgăduint, ele călăuzirii divine 165
mai des s, i s-ar încrede în El pe deplin, poverile lor ar fi mai us, oare
s, i vor găsi odihna necesară sufletelor lor. 2
Dumnezeul cerului aude rugăciunile voastre — Nu putet, i să
vă cres, tet, i copiii cum at, i dori fără ajutor divin; căci natura decăzută a
lui Adam luptă întotdeauna pentru a prelua stăpânirea. Inima trebuie
pregătită pentru principiile adevărului, pentru ca acestea să poată
prinde rădăcină în suflet s, i să poată fi hrănite pe parcursul viet, ii. 3
Părint, ii trebuie să înt, eleagă că vor primi ajutor de sus în educarea
copiilor lor. Folosul lor este mare, căci, pe măsură ce îi învat, ă pe
alt, ii, ei îns, is, i învat, ă. Copiii lor vor obt, ine biruint, a prin cunoas, terea
a ceea ce au dobândit în păstrarea căii Domnului. Ei sunt capabili să
învingă tendint, ele naturale s, i mos, tenite spre rău. 4
Părint, i, lucrat, i voi cu necontenită ardoare pentru binele copiilor
vos, tri? Dumnezeul cerurilor notează grija voastră, seriozitatea lu-
crării voastre, veghea voastră continuă. El vă aude rugăciunile. Cu
răbdare s, i duios, ie, educat, i-vă copiii pentru Domnul. Întregul cer este
interesat de lucrarea pe care o facet, i voi.... Dumnezeu este alături de
voi, încununându-vă eforturile cu succes. 5
Când explicat, i adevărurile mântuirii s, i Îl prezentat, i pe Domnul
Hristos copiilor vos, tri, ca pe un Mântuitor personal, îngerii vor fi
de partea voastră. Domnul va da tat, ilor s, i mamelor harul necesar [206]
spre a stârni interesul celor mici pentru pret, ioasa istorisire a viet, ii
Pruncului din Betleem, care este cu adevărat sperant, a lumii. 6
Ceret, i s, i vi se va da — În importanta lucrare, părint, ii trebuie să
ceară s, i să primească ajutor divin. Chiar dacă obiceiurile, deprin-
derile s, i caracterul părint, ilor sunt necorespunzătoare, dacă lect, iile
date lor în copilărie s, i tineret, e i-au condus spre o nefericită dezvol-
tare a caracterului, ei nu trebuie să dispere. Puterea transformatoare
a lui Dumnezeu poate schimba înclinat, iile mos, tenite s, i cultivate;
căci religia lui Isus este înălt, ătoare. „Nas, terea din nou” înseamnă
transformare, o nouă nas, tere în Isus Hristos. 7
Să prezentăm copiilor nos, tri învăt, ăturile Cuvântului. Dacă Îl
chemat, i, Domnul vă va răspunde. El va spune: „Iată, sunt aici; ce
dores, ti să fac pentru tine?” Cerul este legat de pământ, astfel ca
fiecare suflet să poată fi în stare să-s, i ducă la îndeplinire misiu-
nea. Domnul îi iubes, te pe copii. El dores, te ca ei să fie crescut, i cu
înt, elegerea înaltei lor chemări. 8
Duhul Sfânt va călăuzi — Mama trebuie să simtă nevoia călă-

uzirii Duhului Sfânt, pentru ca ea însăs, i să poată avea o experient, ă
în ce prives, te calea s, i voia Domnului. Apoi, prin harul Domnului
Hristos, ea poate fi un învăt, ător înt, elept, blând, iubitor. 9
Domnul Hristos a oferit tot ce era necesar pentru ca fiecărui
părinte care este călăuzit de Duhul Sfânt să i se dea puterea s, i harul
de a fi un învăt, ător în cămin. Această educat, ie s, i disciplină în cămin
va avea o influent, ă modelatoare. 10
Puterea divină se va uni cu efortul omenesc — Fără efortul
[207] omenesc, efortul divin este în zadar. Dumnezeu va lucra cu putere
când, în plină dependent, ă de încrederea în El, părint, ii se vor trezi la
realitatea sacrei responsabilităt, i s, i vor căuta să-s, i educe corespunză-
tor copiii. El va coopera cu acei părint, i care îs, i vor educa cu grijă s, i
rugăciune copiii, lucrând astfel pentru propria lor mântuire s, i pentru
mântuirea copiilor lor. El va lucra în ei s, i voint, a s, i înfăptuirea după
propria Lui plăcere. 11
Doar efortul omenesc nu va fi de folos în desăvârs, irea caracteru-
lui copiilor vos, tri pentru ceruri; însă cu ajutor divin o mare s, i sfântă
lucrare poate fi adusă la îndeplinire. 12
Când vă preluat, i îndatoririle de părinte, în puterea lui Dumnezeu,
cu hotărârea fermă de a nu ceda niciodată în eforturile voastre s, i de
a nu vă părăsi postul datoriei voastre, luptând să facet, i din copii ceea
ce dores, te Dumnezeu, atunci Dumnezeu prives, te asupra voastră cu
aprobare. El s, tie că facet, i tot ce putet, i mai bine s, i vă va spori puterea.
El Însus, i va face acea parte a lucrării pe care tatăl s, i mama nu o pot
face; El va lucra împreună cu eforturile înt, elepte, răbdătoare, bine
direct, ionate ale mamei temătoare de Dumnezeu. Părint, i, Dumnezeu
nu Îs, i propune să facă lucrarea care este a voastră în căminul vostru.
Nu trebuie să vă lăsat, i pradă nepăsării s, i să fit, i nis, te robi lenes, i, dacă
dorit, i salvarea copiilor vos, tri din primejdiile care îi împresoară în
lume. 13
Agăt, at, i-vă de Domnul Isus când vin încercări — Părint, i,
adunat, i razele de lumină divină care strălucesc pe calea voastră.
Umblat, i în lumină, căci Hristos este lumină. Când vă hotărât, i pentru
lucrarea de mântuire a copiilor vos, tri s, i vă ment, inet, i pe pozit, ie în
a-i conduce pe calea spre sfint, enie, vor veni cele mai provocatoare
încercări. Însă nu vă pierdet, i cu firea. Agăt, at, i-vă de Domnul Isus. El
spune: „Să se prindă de tăria Mea, ca să poată avea pace cu Mine;
Făgăduint, ele călăuzirii divine 167
s, i va avea pace cu Mine.” Se vor ivi greutăt, i. Vet, i întâlni obstacole. [208]
Privit, i în continuu la Domnul Isus. Când se ives, te o situat, ie dificilă,
întrebat, i: „Doamne, ce să fac acum?” 14
Cu cât este mai grea bătălia, cu atât este mai mare nevoia
părint, ilor după ajutor de la Tatăl lor ceresc s, i cu atât mai însem-
nată va fi biruint, a obt, inută. 15
Apoi lucrat, i cu credint, ă — Cu răbdare, cu iubire, ca nis, te
ispravnici credincios, i ai harului nemăsurat al Domnului Hristos,
părint, ii trebuie să-s, i facă lucrarea încredint, ată lor. Se as, teaptă să fie
găsit, i credincios, i în lucrarea lor. Totul trebuie făcut cu credint, ă. Ei
trebuie să se roage necurmat, pentru ca Dumnezeu să reverse harul
Său asupra copiilor lor. Să nu dea niciodată semne de oboseală,
nerăbdare sau nervozitate în lucrarea lor. Ei trebuie să se agat, e strâns
de copiii lor s, i de Dumnezeu. Dacă părint, ii lucrează cu răbdare s, i
iubire, străduindu-se cu seriozitate să-s, i ajute copiii ca să atingă cel
mai înalt standard al curăt, iei s, i modestiei, ei vor reus, i. 16
6 Hristos, Lumina lumii, 517.
Sect, iunea 9 — Tatăl — cel ce îi leagă pe tot, i [209]
din cămin [210]
[211]
Capitolul 34 — Pozit, ia s, i responsabilităt, ile tatălui
Adevărata definit, ie pentru sot, — Căminul este o institut, ie a

lui Dumnezeu. Dumnezeu a fost Cel care a desemnat cercul familiei
— tatăl, mama s, i copiii — să existe în această lume, ca o mică
societate. 1
Lucrarea de a face căminul fericit nu revine numai mamei. S, i
tat, ii au o parte foarte importantă. Sot, ul este cel care unes, te laolaltă
comorile căminului, legând prin afect, iunea sa puternică, serioasă s, i
devotată pe membrii familiei — mamă s, i copii împreună — în cea
mai puternică legătură a unirii. 2
Sot, ul este cel care îi leagă pe tot, i în familie.... Am văzut că doar
put, ini dintre tat, i îs, i dau seama de răspunderea lor. 3
Capul societăt, ii familiei — Sot, ul s, i tatăl este capul familiei.
Sot, ia caută la el iubire, înt, elegere s, i ajutor în educarea copiilor; s, i
acest lucru este drept. Copiii sunt s, i ai lui, as, a cum sunt ai ei, s, i el
trebuie să fie în egală măsură interesat de bunăstarea lor. Copiii caută
la tatăl sprijin s, i îndrumare; el trebuie să aibă o concept, ie dreaptă
despre viat, ă s, i să fie cons, tient de influent, ele care sunt asupra familiei
sale; mai presus de orice, el trebuie să fie stăpânit de dragoste s, i
frică de Dumnezeu s, i, învăt, ându-i din Cuvântul Său, să poată călăuzi
picioarele copiilor săi pe calea cea dreaptă....
Tatăl trebuie să-s, i facă partea pentru fericirea căminului său. Ori-
câte griji s, i necazuri ar avea cu lucrul său, el nu trebuie să îngăduie
[212] ca acestea să umbrească familia sa; acasă trebuie să vină cu zâmbetul
pe buze s, i cuvinte plăcute. 4
Legiuitor s, i preot — Tot, i membrii familiei se adună în jurul
tatălui. El este legiuitor, exemplificând prin propriul său comporta-
ment bărbătesc virtut, i puternice: energie, integritate, cinste, răbdare,
curaj, seriozitate s, i utilitate practică. Tatăl este într-un sens preotul
casei, cel care aduce pe altarul lui Dumnezeu jertfa de dimineat, ă s, i
de seară. Sot, ia s, i copiii trebuie încurajat, i să se unească împreună
cu el la această jertfă s, i, de asemenea, să se angajeze în cântarea de
laudă. Dimineat, a s, i seara, tatăl, ca preot al casei, să mărturisească
170
Pozit, ia s, i responsabilităt, ile tatălui 171
înaintea lui Dumnezeu păcatele comise de el însus, i s, i de copiii

săi în timpul zilei. Trebuie mărturisite acele păcate de care el are
cunos, tint, ă s, i acelea de care el nu are cunos, tint, ă, ci doar ochiul lui
Dumnezeu. Această regulă de act, iune, adusă la îndeplinire cu zel de
tatăl, când acesta este prezent, s, i de mama, în lipsa lui, va avea ca
urmare binecuvântări în familie. 5
Tatăl reprezintă legiuitorul divin în familia sa. El este conlucrător
cu Dumnezeu, aducând la îndeplinire planurile măret, e ale lui Dum-
nezeu s, i întemeind pas, ii copiilor săi pe principii drepte, făcându-i
în stare să îs, i formeze caractere curate s, i virtuoase, deoarece el a
preocupat sufletul lor cu ceea ce îi va face în stare pe copiii săi să
fie ascultători nu numai de tatăl lor de pe pământ, ci s, i de Tatăl lor
ceresc. 6
Tatăl nu trebuie să trădeze acest mandat sacru. El nu trebuie
nicidecum să cedeze autoritatea sa de părinte. 7
Să umble cu Dumnezeu — Tatăl ... îi va lega pe copiii săi de
tronul lui Dumnezeu printr-o credint, ă vie. Nebizuindu-se pe tăria
sa, el trebuie să-s, i lege sufletul lipsit de ajutor de Domnul Isus s, i să [213]
ia putere de la Cel Prea Înalt. Frat, ilor, rugat, i-vă în cămin, în familia
voastră, zi s, i noapte; rugat, i-vă cu stăruint, ă în cămărut, a voastră; chiar
s, i în timpul zilei, când suntet, i la lucru, înălt, at, i sufletul în rugăciune
către Dumnezeu. În acest fel a umblat Enoh cu Dumnezeu. Rugă-
ciunea tăcută, arzătoare, a sufletului se va înălt, a precum tămâia cea
sfântă la tronul harului s, i va fi primită de Dumnezeu, ca s, i când ar
fi înălt, ată în sanctuar. Pentru tot, i cei care Îl caută astfel, Domnul
Hristos devine un ajutor prezent la vreme de nevoie. Ei vor fi plini
de tărie în ceasul încercării. 8
Este nevoie de o experient, ă matură — Tatăl nu trebuie să se
poarte ca un copil, act, ionând doar din impuls. El este legat de familia
sa prin legături sacre, sfinte. 9
Influent, a sa în cămin va fi determinată de cunoas, terea pe care
el o are cu privire la singurul Dumnezeu adevărat s, i la Domnul
Isus Hristos pe care L-a trimis El. „Când am fost copil”, spune
Pavel, „gândeam ca un copil, simt, eam ca un copil; când m-am făcut
om mare, am lepădat ce era copilăresc.” Tatăl trebuie să stea în
calitate de cap al familiei nu ca un băiat care a crescut prea mare,
nedisciplinat, ci ca un bărbat cu caracter bărbătesc, care îs, i t, ine
în stăpânire poftele, el însus, i trebuie să dobândească o educat, ie în
privint, a principiilor morale drepte. Comportamentul său în viat, a

de familie trebuie să fie călăuzit s, i stăpânit de principiile curate ale
Cuvântului lui Dumnezeu. Atunci el va cres, te până la statura de
bărbat în Isus Hristos. 10
Supunet, i-vă voint, a lui Dumnezeu — Unui bărbat care este sot,
s, i tată îi spun: Asigură-te că o atmosferă curată s, i sfântă înconjoară
sufletul tău.... Tu trebuie să învet, i zilnic de la Domnul Hristos. Nici-
odată, niciodată nu trebuie să manifes, ti un spirit tiranic în cămin.
Bărbatul care face astfel lucrează împreună cu agent, ii lui Satana.
Adu voint, a ta în supunere fat, ă de voint, a lui Dumnezeu. Fă tot ce ît, i
[214] stă în putere pentru a face viat, a sot, iei tale plăcută s, i fericită. Cuvân-
tul lui Dumnezeu să fie sfătuitorul tău. În cămin trăies, te învăt, ăturile
din Cuvânt. Apoi trăies, te-le în biserică s, i, după aceea, ia-le cu tine
la locul de muncă. Principiile cerului vor înnobila toate tranzact, iile
tale. Îngerii lui Dumnezeu vor colabora cu tine, ajutându-te să-L
descoperi pe Domnul Hristos lumii. 11
O rugăciune potrivită pentru un sot, cu un temperament iute
— Nu îngădui ca agitat, ia de la lucrul tău de peste zi să aducă întuneric
în viat, a căminului tău. Dacă se întâmplă lucruri mici, care nu sunt
exact as, a cum ai vrea să fie, s, i dacă gres, es, ti s, i nu dovedes, ti răbdare,
îndelungă răbdare, bunătate s, i iubire, tu arăt, i că nu L-ai ales ca
prieten pe Acela care te-a iubit atât de mult, încât s, i-a dat viat, a
pentru tine, ca tu să pot, i fi una cu El.
În viat, a de zi cu zi, te vei întâlni cu surprize neas, teptate, deza-
măgiri s, i ispite. Ce spune Cuvântul? „Împotrivit, i-vă diavolului”, ba-
zându-vă cu putere pe Dumnezeu, „S, i el va fugi de la voi. Apropiat, i-
vă de Dumnezeu s, i El Se va apropia de voi.” „Luat, i putere de la
Mine, ca să avet, i pace cu Mine; s, i va avea pace cu Mine.” Prives, te la
Domnul Hristos în orice timp s, i în orice loc, înălt, ându-t, i rugăciunea
dintr-o inimă sinceră, ca să s, tii să faci voia Sa. Apoi, când vrăjmas, ul
dă năvală ca un potop, Duhul lui Dumnezeu va ridica împrejurul tău
un scut împotriva vrăjmas, ului. Când es, ti pe punctul de a ceda, de
a-t, i pierde răbdarea s, i stăpânirea de sine, să fii aspru s, i mustrător, să
găses, ti gres, eli s, i să acuzi — acesta este momentul când trebuie să
înalt, i către cer următoarea rugăciune: „Ajută-mă, o, Doamne, să re-
zist ispitei, să dau afară din inima mea orice amărăciune, orice mânie
s, i orice vorbire de rău. Dă-mi blândet, ea Ta, iubirea Ta, neprihănirea
[215] Ta, răbdarea Ta. Nu mă lăsa să-L dezonorez pe Răscumpărătorul
Pozit, ia s, i responsabilităt, ile tatălui 173
meu, să interpretez gres, it cuvintele sot, iei mele, ale copiilor mei, ale
frat, ilor s, i surorilor mele de credint, ă. Ajută-mă să fiu milos, sensibil,
iertător. Ajută-mă ca într-adevăr să îi unesc pe cei din casa mea s, i să
reprezint în fat, a semenilor caracterul Domnului Hristos.” 12
Autoritatea să fie exercitată în umilint, ă — Nu este o dovadă
de bărbăt, ie ca sot, ul să insiste mereu asupra pozit, iei sale de cap al
familiei. Această citare continuă a Scripturii în cedarea sust, inerii
pretent, iilor pentru autoritate nu-i spores, te respectul. El nu va fi mai
bărbat dacă va pretinde sot, iei sale, mama copiilor săi, să act, ioneze
conform planurilor lui, ca s, i când ar fi infailibile. Domnul a rânduit
ca sot, ul să fie capul sot, iei pentru a-i fi un protector; el este cel care
trebuie să unească familia, adunând laolaltă pe membrii acesteia, la
fel cum Domnul Hristos este capul bisericii s, i Mântuitorul trupului
mistic. Fie ca orice sot, , care pretinde că Îl iubes, te pe Dumnezeu,
să studieze cu atent, ie cerint, ele lui Dumnezeu privind pozit, ia sa.
Domnul Hristos Îs, i exercită autoritatea cu înt, elepciune, cu toată
bunătatea s, i blândet, ea; deci sot, ul să-s, i exercite astfel autoritatea s, i
să Îl imite pe marele Cap al bisericii. 13
4 Divina vindecare, 390, 392.
7 Letter 9, 1904.
11 Letter 272, 1903.
12 Letter 105, 1893.
13 Letter 18b, 1891.
[216] Capitolul 35 — Ducând împreună poverile
Datoria tatălui nu poate fi transferată — Datoria tatălui fat, ă

de copiii săi nu poate fi transferată asupra mamei. Dacă îs, i aduce
la îndeplinire propria ei datorie, ea are suficientă povară de purtat.
Doar lucrând la unison tat, ii s, i mamele vor putea aduce la îndeplinire
lucrarea încredint, ată lor de Dumnezeu. 1
Tatăl nu trebuie să se sustragă de la împlinirea părt, ii sale în
educat, ia copiilor săi pentru viat, ă s, i nemurire. El trebuie să-s, i aducă
contribut, ia în împărt, irea responsabilităt, ii. Atât tatăl, cât s, i mama au
obligat, ii. Părint, ii să dovedească iubire s, i respect unul fat, ă de celălalt,
dacă vor să vadă aceste calităt, i dezvoltându-se în copiii lor. 2
Tatăl trebuie s-o încurajeze s, i să o sprijine pe mamă în noianul
ei de griji, cu priviri plăcute s, i cuvinte amabile. 3
Încercat, i să vă ajutat, i sot, ia în lupta care îi stă în fat, ă. Vegheat, i
asupra cuvintelor rostite, cultivat, i rafinamentul în maniere, blândet, ea,
curtoazia s, i vet, i fi răsplătit, i, dacă vet, i face astfel. 4
Un ajutor atent va us, ura povara mamei — Oricare ar fi so-
licitările s, i tulburările sale, tatăl trebuie să intre în casă cu acelas, i
zâmbet de mult, umire cu care i-a întâmpinat pe vizitatori s, i străini
toată ziua. Sot, ia să simtă că se poate sprijini pe sentimentele mari
ale sot, ului ei, că brat, ele lui o vor întări s, i sust, ine în truda s, i grijile
ei, că tăria lui o va sust, ine pe a ei, iar povara ei o va simt, i doar pe
jumătate. Nu sunt copiii s, i ai lui, as, a cum sunt ai ei? 5
[217] Sot, ia poate acumula asupra ei poveri pe care ea le consideră de
mare important, ă decât de a-s, i ajuta sot, ul în împlinirea părt, ii sale
de responsabilitate; s, i acelas, i lucru este valabil s, i în dreptul sot, ului.
Ajutorul acordat cu tandret, e s, i sensibilitate este de mare valoare.
Există tendint, a ca sot, ul să plece s, i să vină acasă când îi place, fiind
mai degrabă un chirias, decât un sot, în cercul familiei sale. 6
Datoriile gospodăres, ti sunt sacre s, i importante; totus, i, adesea,
ele sunt împlinite într-o monotonie plictisitoare. Nenumăratele griji
s, i preocupări devin stânjenitoare fără contribut, ia tatălui care, dacă
dores, te, aduce o schimbare plăcută, o relaxare optimistă, s, i acest
174
Ducând împreună poverile 175
lucru stă în puterea lui — depinde doar dacă el dores, te sau socotes, te
că este necesar să facă acest lucru. Viat, a unei mame umile este una de
sacrificiu necontenit; s, i dacă sot, ul nu are o apreciere corespunzătoare
a greutăt, ilor pozit, iei ei s, i nu îs, i oferă ajutorul său, atunci viat, a ei
este îngreunată s, i mai mult. 7
Dovedit, i înt, elegere fat, ă de sot, ia mai firavă — Sot, ul trebuie
să dovedească mult interes fat, ă de familia sa, în special trebuie să fie
foarte grijuliu fat, ă de sentimentele unei sot, ii slabe, firave. El poate
stăvili us, a împotriva pătrunderii multor boli. Cuvintele amabile,
optimiste, încurajatoare, se vor dovedi mai eficiente decât cele mai
bune medicamente pentru vindecare. Acestea vor aduce curaj inimii
deznădăjduite s, i descurajate, iar fericirea s, i raza de soare aduse în
familie de faptele amabile s, i de cuvintele încurajatoare vor răsplăti
înzecit efortul. Sot, ul nu trebuie să uite că o mare parte din povara
cres, terii copiilor stă asupra mamei, că ea are mult de-a face cu
modelarea mint, ii lor. Acest lucru trebuie să-i trezească cele mai
duioase sentimente s, i să-i us, ureze cu grijă poverile. El trebuie să
o încurajeze să se sprijine pe sentimentele sale puternice s, i să-i
îndrepte mintea către cer, unde există tărie s, i pace s, i, în final, odihnă [218]
pentru cel istovit. El nu trebuie să vină acasă cu fruntea încruntată,
ci prezent, a lui trebuie să aducă seninătate în familie; el trebuie să-s, i
încurajeze sot, ia să privească în sus s, i să se încreadă în Dumnezeu.
Unit, i laolaltă, ei pot apela la făgăduint, ele lui Dumnezeu s, i pot aduce
bogata Sa binecuvântare în familie. 8
„Încet, la pas” — Mult, i sot, i s, i tat, i pot învăt, a o lect, ie folositoare
de la grija plină de atent, ie a credinciosului păstor. Iacov, când a fost
nevoit să facă o călătorie rapidă s, i dificilă, a dat acest răspuns:
„Copiii sunt mics, ori, s, i în turme s, i cirezi avem miei s, i vit, ei; dacă
le-am sili la drum într-o singură zi, toată turma va pieri....” „Eu voi
veni încet pe urmă, la pas cu turma, care va merge înaintea mea, s, i
la pas cu copiii, atât cât pot ei suporta.”
Pe calea plină de trudă a viet, ii, sot, ul s, i tatăl trebuie să meargă
„încet, la pas” cu ceilalt, i din casă, atât cât sunt aces, tia în stare să
suporte. În mijlocul grabei nestăvilite a lumii pentru bogăt, ie s, i
putere, el să meargă la pas, alinând s, i sust, inând pe cea care este
chemată să meargă alături de el....
Sot, ul să-s, i ajute sot, ia cu înt, elegere s, i afect, iune. Dacă vrea ca
ea să fie mereu proaspătă s, i mult, umită, ca să poată fi ca strălucirea
soarelui în cămin, atunci s-o ajute în ducerea poverilor. Bunătatea

s, i curtoazia lui, pline de iubire, vor constitui pentru ea o pret, ioasă
încurajare, iar fericirea pe care o împărtăs, es, te el va aduce bucurie s, i
pace în propria sa inimă....
Dacă mama este lipsită de grija s, i mângâierile care i se cuvin,
dacă i se îngăduie să-s, i epuizeze puterea prin muncă peste măsură
sau prin tulburare s, i tristet, e, copiii ei vor fi jefuit, i de fort, a de viat, ă,
de tărie mintală s, i de rezistent, a optimistă pe care ar trebui să le
mos, tenească. Cu mult mai bine ar fi să se aducă seninătate s, i opti-
[219] mism în viat, a mamei, să fie protejată de lipsuri, muncă istovitoare s, i
grijă depresivă, iar copiii vor mos, teni corpuri sănătoase, astfel ca ei
să poată trece prin viat, ă cu suficientă tărie. 9
2 The Signs of the Times, July 22, 1889.
7 The Signs of the Times, 6 decembrie, 1877.
Capitolul 36 — Companie pentru copii [220]
Petrecet, i timp cu copiii — De obicei, tatăl pierde ocazii de aur

de a atrage s, i lega pe copii de sine. Când vine de la lucru, el trebuie
să socotească a fi o schimbare plăcută aceea de a petrece câtva timp
cu copiii săi. 1
Tat, ii ar trebui să lase deoparte falsa lor demnitate, să se lipsească
de anumite plăceri proprii, fără important, ă, pentru a se amesteca
printre copii, a simt, i împreună cu ei în micile lor necazuri, a se lega
de inimile lor, prin puternicele legături ale iubirii, s, i a exercita o
astfel de influent, ă asupra mint, ilor lor în formare, încât sfatul lui să
fie considerat sacru. 2
Interes special pentru băiet, i — Tatăl care are băiet, i trebuie să
vină în legătură strânsă cu fiii săi, oferindu-le avantajul experient, ei
sale mai mari s, i vorbind cu ei cu o asemenea simplitate s, i duios, ie,
încât ei să vadă că el are în vedere fericirea lor. 3
Cel care are băiet, i trebuie să înt, eleagă că, oricare i-ar fi datoria,
nu trebuie să neglijeze niciodată sufletele încredint, ate grijii sale.
El a adus aces, ti copii pe lume s, i s-a făcut răspunzător înaintea
lui Dumnezeu de a face tot ce-i stă în putere pentru a-i feri de
tovărăs, ii rele, de companii nesfinte. El nu trebuie să-s, i lase băiet, ii
fără astâmpăr tot timpul în grija mamei. Aceasta ar fi o povară prea
grea pentru ea. El îs, i poate aranja lucrurile, având în vedere binele
mamei s, i al copiilor. Pentru mamă, poate fi foarte greu să fie stăpână
pe sine s, i să dovedească înt, elepciune în educarea copiilor ei. Într- [221]
un asemenea caz, cu atât mai mult tatăl trebuie să ia povara de pe
sufletul ei. El trebuie să fie hotărât să facă cele mai serioase eforturi
pentru mântuirea copiilor săi. 4
Educat, i-i pe copii spre a fi folositori — Tatăl, în calitate de
cap al familiei, trebuie să s, tie cum să-s, i educe copiii, pentru ca
aces, tia să fie folositori s, i să-s, i împlinească datoriile. Aceasta este
lucrarea lui specială, mai presus de oricare alta. În primii ani ai
viet, ii copilului, modelarea caracterului acestuia este încredint, ată în
principal mamei; însă ea trebuie să simtă întotdeauna că în lucrarea
177
ei are colaborarea tatălui. Dacă este angajat într-o as, a măsură în

lucrul său, încât aproape că nu e util familiei sale, el ar trebui să-s, i
caute o altă slujbă, care să nu-l împiedice să petreacă un anumit
timp cu copiii săi. Dacă îi neglijează, el este necredincios sarcinii
încredint, ate lui de Dumnezeu.
Tatăl poate exercita o asemenea influent, ă asupra copiilor săi care
va fi mai puternică decât ispitele lumii. El trebuie să studieze felul
de a fi s, i caracterul celor mici, pentru a le putea înt, elege nevoile s, i
primejdiile, s, i astfel să-i pregătească pentru a s, ti să respingă răul s, i
să-i încurajeze în ceea ce este bine. 5
Oricare ar fi lucrul lui zilnic, nu este de o as, a de mare important, ă,
încât să-s, i neglijeze lucrarea de educare s, i instruire a copiilor pentru
a merge pe calea Domnului. 6
Să se familiarizeze cu diferite temperamente — Tatăl nu tre-
buie să fie atât de absorbit în afacerile lui sau în studiul cărt, ilor, încât
să nu-s, i ia timp să studieze temperamentele s, i nevoile copiilor săi.
El trebuie să se străduiască să născocească diferite căi prin care să
le dea o ocupat, ie utilă, plăcută, pentru firea lor schimbătoare. 7
[222] Tat, ilor, petrecet, i cât mai mult timp posibil cu copiii vos, tri.
Căutat, i să le cunoas, tet, i temperamentele lor diferite, în as, a fel încât
să-i putet, i educa în armonie cu Cuvântul lui Dumnezeu. Niciodată să
nu iasă de pe buzele voastre vreun cuvânt de descurajare. Nu aducet, i
negură în cămin. Fit, i plăcut, i, buni s, i plini de afect, iune fat, ă de copiii
vos, tri, însă nu îngăduitori fără rost. Lăsat, i-i să îndure micile lor
dezamăgiri, ca fiecare. Nu-i încurajat, i să vină la voi cu plângeri
mărunte unul despre celălalt. Învăt, at, i-i să simtă unul cu celălalt s, i să
caute să se bucure de încrederea s, i respectul celuilalt. 8
Împreună cu ei la lucru s, i la joacă — Tat, ilor, îmbinat, i
afect, iunea cu autoritatea, bunătatea s, i înt, elegerea cu restrict, iile hotă-
râte. Oferit, i o parte din timpul vostru liber copiilor vos, tri; căutat, i să-i
cunoas, tet, i; merget, i împreună cu ei la lucru s, i la joacă s, i câs, tigat, i-le
încrederea. Împrietenit, i-vă cu ei, în special cu fiii vos, tri. În felul
acesta, influent, a voastră va fi puternică spre bine. 9
Învăt, at, i-i lect, ii din natură — Tatăl să caute să us, ureze povara
mamei.... Să le arate florile frumoase, copacii înalt, i, în ale căror
frunze pot vedea amprenta lucrării s, i dragostei lui Dumnezeu. El
trebuie să-i învet, e că Dumnezeu, care a creat toate acestea, iubes, te
binele s, i frumosul. Domnul Hristos a îndreptat atent, ia ucenicilor Săi
Companie pentru copii 179
către crinii de pe câmp s, i păsările cerului, arătându-le cum le poartă

Dumnezeu de grijă s, i prezentând dovada că, la fel, El îi poartă de
grijă s, i omului, care este mult mai de pret, decât păsările s, i florile.
Spunet, i-le copiilor că oricât de mult timp ne-am petrece pentru
etalare, înfăt, is, area noastră nu se poate compara niciodată, în grat, ie
s, i frumuset, e, cu aceea a celor mai simple flori de pe câmp. Astfel, [223]
mint, ile lor vor fi atrase de la cele artificiale la cele naturale. Ei pot
învăt, a că Dumnezeu le-a dăruit toate aceste lucruri frumoase pentru
a se bucura s, i că El dores, te ca ei să-I dea Lui cele mai bune s, i sfinte
simt, ăminte ale inimii. 10
Tatăl îi poate duce în grădină, să le arate mugurii ce se deschid
s, i nuant, ele variate ale florilor pomilor. Prin astfel de mijloace, el le
poate da cele mai importante lect, ii despre Creator, deschizând în
fat, a lor marea carte a naturii, în care dragostea lui Dumnezeu este
exprimată în orice copac, floare s, i fir de iarbă. El poate imprima
în mintea lor faptul că, dacă Dumnezeu Se îngrijes, te atât de mult
de pomi s, i flori, cu mult mai mult El va purta de grijă fiint, elor
create după chipul s, i asemănarea Sa. Încă de timpuriu îi poate face
să înt, eleagă că Dumnezeu dores, te ca ei, copiii, să fie plăcut, i; nu
împodobit, i cu podoabe artificiale, ci cu frumuset, ea caracterului,
farmecului bunătăt, ii s, i iubirii, care vor face ca inimile lor să fie pline
de bucurie s, i fericire. 11
7 Counsel to Teachers, Parents, and Students, 127, 128.
[224] Capitolul 37 — Cum nu trebuie să fie tatăl
Sot, ul care as, teaptă ca sot, ia să ducă poveri duble — În majo-
ritatea familiilor, există copii de vârste diferite, dintre care unii au
nevoie nu doar de atent, ia s, i disciplina înt, eleaptă a mamei, ci s, i de
grija mai hotărâtă s, i totus, i plină de sensibilitate a tatălui. Put, ini tat, i
iau în seamă acest lucru as, a cum ar trebui. Ei îs, i neglijează propria
lor datorie s, i astfel adaugă poveri dureroase asupra mamei, în acelas, i
timp simt, indu-se liberi să-i critice sau să-i condamne act, iunile po-
trivit cu judecata lor. Sub această grea responsabilitate, s, i criticată
fiind, biata sot, ie s, i mamă se simte uneori vinovată s, i are remus, cări
pentru ceea ce a făcut în mod nevinovat s, i din nes, tiint, ă, s, i acest
lucru se întâmplă frecvent atunci când a făcut tot ce a putut, în acele
împrejurări. Totus, i, când eforturile ei istovitoare ar fi trebuit apre-
ciate s, i aprobate, iar inima ar fi trebuit să simtă mult, umire, ea este
nevoită să meargă sub un nor întunecat de tristet, e s, i condamnare,
deoarece sot, ul ei, în timp ce îs, i ignoră propria lui datorie, as, teaptă
ca ea să facă s, i partea ei, s, i partea lui, spre satisfacerea lui, indiferent
de împrejurări. 1
Mult, i sot, i nu înt, eleg s, i nu apreciază în suficientă măsură grijile
s, i situat, iile dificile prin care trec sot, iile lor, condamnate a se învârti
neîncetat toată ziua printre datoriile gospodăres, ti. Dacă mesele nu
sunt gata la timp, sot, ia obosită — care este de regulă cea care face
curăt, enie în casă, soră medicală, bucătăreasă s, i servitoare — s, i toate
acestea într-o singură persoană — este întâmpinată cu repros, uri.
[225] Sot, ul cel exigent să catadicsească să ia copilul nelinis, tit din brat, ele
istovite ale mamei s, i ea va putea în grabă să termine pregătirile
pentru masă; dacă copilul este nelinis, tit s, i se agită în brat, ele tatălui
său, acesta rareori va simt, i că este datoria lui să facă pe sora medicală
s, i să-l împace. În loc să ia seama câte ore din zi a îndurat mama
agitat, ia micut, ului, el strigă cu nerăbdare: „Vino aici, mamă, s, i ia-t, i
copilului.” Nu este s, i copilul lui, după cum este al ei? Nu este aceasta
obligat, ia lui naturală de a-s, i face cu răbdare partea în povara cres, terii
copiilor? 2
180
Cum nu trebuie să fie tatăl 181
Sfaturi pentru un sot, dictator s, i dominator — Viat, a ta ar fi

mult mai fericită dacă nu ai crede că ai autoritate absolută, deoarece
es, ti sot, s, i tată. Viat, a ta practică dovedes, te că interpretezi gres, it
pozit, ia ta — aceea de a fi o legătură care să-i unească pe cei din
cămin. Es, ti nervos s, i dictator s, i adeseori dai dovadă de mari lipsuri
în judecata ta, s, i oricât ai dori să-t, i îndreptăt, es, ti purtarea, uneori
aceasta nu poate apărea consecventă în ochii sot, iei s, i ai copiilor
tăi. Când ai luat o pozit, ie, oricare ar fi ea, rareori es, ti doritor să o
retragi. Es, ti hotărât să-t, i aduci la îndeplinire în mod hotărât planurile
tale, când de multe ori nu urmezi cursul care ar trebui, s, i ar trebui
să vezi acest lucru. Ceea ce ît, i lipses, te este mai multă, cu mult mai
multă dragoste s, i stăpânire de sine s, i mai put, in din acea hotărâre
de a avea propria ta cale, atât în cuvânt, cât s, i în faptă. În felul în
care procedezi acum, în loc să-i unes, ti pe cei din familia ta, es, ti mai
degrabă ca o menghină care îi strânge s, i îi chinue pe cei din casă.
În încercarea ta de a-i fort, a pe ceilalt, i să-t, i aducă la îndeplinire
ideile, pe fiecare în parte, adeseori aduci mai multă vătămare în
jur decât dacă ai renunt, a la acele lucruri. Acest lucru este adevărat
chiar când ideile tale sunt bune, însă în multe privint, e ele nu sunt
corecte; ele sunt exagerate, ca urmare a felului defectuos în care le [226]
organizezi, de aceea faci un lucru rău, într-un mod constrângător,
nerezonabil. 3
Ai propriile tale vederi cu privire la administrarea familiei.
Exercit, i o putere independentă, arbitrară, care nu îngăduie liber-
tate de voint, ă celor din jurul tău. Te consideri suficient de capabil
pentru a fi capul familiei s, i simt, i că această funct, ie este îndestulă-
toare pentru a-l pune în mis, care pe fiecare membru, as, a după cum o
mas, ină este pusă în mis, care de mâinile mecanicului. Tu dictezi s, i ît, i
asumi autoritate. Acest lucru nu place însă Cerului s, i-i întristează pe
îngerii plini de milă. t, i-ai condus familia ca s, i când tu însut, i es, ti în
stare să te autoconduci. Te-ai simt, it ofensat când sot, ia ta a îndrăznit
să aibă o părere diferită de a ta sau să pună sub semnul întrebării
deciziile tale. 4
Sot, i cicălitori s, i plângăret, i, nelinis, tit, i — Sot, ilor, oferit, i sot, iilor
voastre o s, ansă pentru viat, a lor spirituală.... În cazul multora, ati-
tudinea de a cicăli este încurajată, până când aces, tia devin ca nis, te
copii mari. Ei nu lasă în urma lor această parte a copilăriei. Aceste
sentimente le fac plăcere până le paralizează s, i mics, orează toate
capacităt, ile necesare în viat, ă, datorită acestor plângeri s, i văicăreli.

Însă nu e paralizată doar viat, a lor, ci s, i a altora. Ei aduc cu ei spi-
ritul lui Ismael, a cărui mână era împotriva tuturor s, i mâna tuturor
împotriva lui. 5
Sot, ul egoist s, i morocănos — Fratele B. nu are un temperament
care să aducă seninătate în casa lui. Din acest loc, trebuie să înceapă
el să lucreze. El este mai degrabă ca un nor, s, i nu ca o rază de
lumină. E prea egoist ca să rostească cuvinte de apreciere la adresa
membrilor familiei sale, în special la adresa sot, iei pentru care ar
trebui să aibă dragoste s, i respect, s, i să fie plin de tandret, e; este
morocănos, tiran s, i dictator; cuvintele lui sunt de regulă tăioase s, i
[227] lasă o rană pe care nu încearcă să o vindece, îmblânzindu-s, i spiritul,
recunoscând-s, i gres, elile s, i mărturisindu-le....
Fratele B. ar trebui să devină blând, să cultive rafinamentul s, i
curtoazia. El ar trebui să fie foarte tandru s, i blând fat, ă de sot, ia sa,
care este egala sa în orice privint, ă; el nu trebuie să rostească nici
un cuvânt care ar arunca vreo umbră asupra inimii sale. El trebuie
să înceapă lucrarea de reformă în cămin; ar trebui să cultive iubirea
s, i să biruiască trăsăturile aspre, grosolane, lipsite de bun simt, s, i
generozitate ale caracterului său. 6
Sot, ul s, i tatăl care este morocănos, egoist s, i tiran nu numai că este
nefericit el însus, i, însă aruncă tristet, e s, i întunecime asupra tuturor
celorlalt, i din casă. El îs, i va culege roadele când îs, i va vedea sot, ia
lipsită de vlagă s, i bolnăvicioasă, iar pe copiii săi afectat, i de propriul
său temperament rău. 7
Un sot, egoist s, i intolerant — As, tept, i prea mult de la sot, ia s, i
copiii tăi. Critici prea mult. Dacă felul tău de a fi ar fi mai vesel, mai
fericit, s, i le-ai vorbi mai frumos, mai duios, ai aduce seninătate în
casa ta, în loc de nori, necaz s, i nefericire. T, ii prea mult la părerea ta;
atitudinile tale sunt extreme s, i nu au avut bunăvoint, ă, pentru ca s, i
părerea sot, iei tale să aibă greutatea care ar fi trebuit, în familie. Tu
însut, i nu te-ai străduit să-i respect, i părerile, judecata, s, i ai încurajat
acest lucru s, i în copii. Nu ai considerat-o egală cu tine, ci ai preluat
frâiele stăpânirii în mâinile tale s, i i-ai prins pe tot, i într-o puternică
strânsoare. Caracterul tău nu este afectuos, iubitor. Tu trebuie să
cultivi aceste trăsături de caracter, dacă dores, ti să fii un biruitor s, i să
ai binecuvântarea lui Dumnezeu în familia ta. 8
[228] Celui care desconsideră curtoazia cres, tină — Ai socotit ca
Cum nu trebuie să fie tatăl 183
fiind o dovadă de slăbiciune să fii bun, duios s, i înt, elegător s, i ai

gândit că este mai prejos de demnitatea ta să vorbes, ti duios, blând
s, i iubitor cu sot, ia ta. Ai o concept, ie gres, ită cu privire la adevărata
bărbăt, ie s, i demnitate. Faptele lipsite de bunătate sunt o dovadă vădită
de slăbiciune a caracterului tău. Ceea ce tu socotes, ti slăbiciune
Dumnezeu socotes, te a fi adevărata curtoazie cres, tină, care trebuie
pusă în practică de orice cres, tin; acesta este spiritul pe care l-a dat
pe fat, ă Domnul Hristos. 9
Sot, ii trebuie să merite iubire s, i afect, iune — Dacă sot, ul este
tiran, exigent s, i critică act, iunile sot, iei sale, el nu-i poate câs, tiga
respectul s, i afect, iunea, iar relat, ia de căsătorie va fi odioasă pentru
ea. Ea nu îs, i va iubi sot, ul, deoarece el nu încearcă să se facă vrednic
de iubit. Sot, ii trebuie să fie atent, i, grijulii, consecvent, i, credincios, i
s, i milos, i. Ei trebuie să dea dovadă de iubire s, i înt, elegere.... Când
sot, ul det, ine noblet, e de caracter, curăt, ie a inimii, o minte înt, eleaptă,
însus, iri pe care cres, tinul adevărat trebuie să le posede, acestea vor fi
vizibile în relat, ia de căsătorie.... El va căuta ca sot, ia să fie sănătoasă
s, i să o încurajeze. El va lupta să rostească cuvinte de apreciere, să
creeze o atmosferă de pace în cercul familiei. 10
3 Letter 19a, 1891.
5 Letter 107, 1898.
9 Idem, 256.
Sect, iunea 10 — Mama — regina casei [229]
[230]
[231]
Capitolul 38 — Pozit, ia s, i responsabilităt, ile mamei
Egală cu sot, ul — Femeia trebuie să simtă pozit, ia pe care Dum-

nezeu a desemnat-o la început pentru ea, s, i anume egala sot, ului ei.
Lumea are nevoie de mame, care să fie mame nu doar cu numele,
ci mame în adevăratul sens al cuvântului. Putem spune cu toată
certitudinea că îndatoririle specifice ale femeii sunt mai sacre, mai
sfinte decât acelea ale bărbatului. Fie ca femeia să fie cons, tientă cât
este de sacră lucrarea sa s, i în puterea s, i cu teamă de Dumnezeu, să
preia misiunea încredint, ată ei, să-s, i educe copiii spre a fi folositori
în această lume s, i pentru căminul din lumea mai bună, care va veni.
1
Sot, ia nu trebuie să-s, i sacrifice tăria s, i să îngăduie puterilor ei

să dormiteze, în timp ce ea se sprijină cu totul doar pe sot, ul ei.
Individualitatea ei nu poate fi contopită cu a lui. Ea trebuie să simtă
că este egala sot, ului ei — să stea alături de el, cu credincios, ie, la
postul datoriei ei s, i el la postul datoriei lui. Lucrarea ei, de educare
a copiilor, este în orice privint, ă la fel de înaltă s, i nobilă ca orice
lucrare la care ar putea fi chemat el, fie s, i aceea de conducător al
unui stat. 2
Regina casei — Regele nu are de îndeplinit o lucrare mai înaltă
ca aceea a mamei. Mama este regina casei ei. S, i în puterea ei stă
modelarea caracterului copiilor ei, pentru ca aces, tia să fie corespun-
zători pentru viat, a mai înaltă, ves, nică. Un înger nu ar putea pretinde
o misiune mai înaltă; căci, îndeplinind această lucrare, ea Îl slujes, te
pe Dumnezeu. Dacă ea va cons, tientiza caracterul înalt al misiunii ei,
[232] acest lucru îi va inspira curaj. Să fie cons, tientă de valoarea lucrării ei
s, i să-s, i pună toată armătura lui Dumnezeu, ca să se poată împotrivi
ispitei de a se conforma standardului lumii. Lucrarea ei este pentru
această viat, ă s, i pentru ves, nicie. 3
Mama este regina casei, iar copiii, supus, ii ei. Ea trebuie să-s, i
conducă familia cu înt, elepciune, cu toată demnitatea ei de mamă.
Influent, a ei în cămin este supremă; cuvântul ei, lege. Dacă ea este o
cres, tină, stăpânită de Dumnezeu, ea va inspira respect copiilor săi. 4
186
Pozit, ia s, i responsabilităt, ile mamei 187
Copiii trebuie să fie învăt, at, i să-s, i considere mama nu ca pe o

sclavă, care munces, te tot timpul pentru ei, ci ca pe o regină care
îi călăuzes, te s, i îi conduce, învăt, ându-i pas cu pas, precept după
precept. 5
O comparat, ie grafică de valori — Mama îs, i apreciază rareori
propria-i lucrare s, i de obicei o socotes, te doar ca o roboteală prin
casă, plină de trudă. Zi de zi, săptămână după săptămână, se învârte
în acelas, i cerc, fără rezultate speciale, vădite. La sfârs, itul zilei nu
poate spune toate lucrurile mici pe care le-a făcut în cursul zilei.
Pe lângă realizările sot, ului ei, ea parcă nu a făcut nimic demn de
ment, ionat.
Tatăl vine adesea acasă cu un aer satisfăcut s, i povestes, te cu
mândrie ce a realizat în decursul zilei. Remarcile pe care le face el
arată că trebuie să fie servit de către mamă, căci ea nu a făcut prea
mult, doar a avut grijă de copii, a pregătit mesele s, i a făcut curăt, enie
în casă. Ea n-a fost negustor, nici nu a cumpărat, nici nu a vândut;
n-a fost fermier, lucrând pământul; n-a fost mecanic — deci ea nu a
făcut nimic care să o facă să fie obosită. El critică, acuză s, i dictează,
ca s, i când el ar fi domnul creat, iunii. S, i acesta este lucrul cel mai [233]
greu pentru sot, ie s, i mamă, căci ea s-a obosit foarte mult la postul
datoriei ei, în timpul zilei, s, i totus, i nu poate vedea ce a făcut s, i este
cu adevărat descurajată.
Dacă s-ar da cortina la o parte, iar tatăl s, i mama ar vedea, as, a
cum vede Dumnezeu, lucrul făcut peste zi, s, i cum compară ochiul
Său a toate veghetor lucrarea unuia cu a celuilalt, ar rămâne uimit, i de
revelat, ia divină. Tatăl s, i-ar vedea lucrul făcut de el într-o lumină mai
modestă, în timp ce mama ar avea acum un nou curaj s, i energie de
a-s, i face lucrul cu înt, elepciune, perseverent, ă s, i răbdare. Acum ea îs, i
cunoas, te valoarea — în timp ce tatăl s-a ocupat de lucruri trecătoare
s, i pieritoare, mama s-a ocupat de dezvoltarea mint, ii s, i a caracterului,
lucrând nu doar pentru această viat, ă, ci s, i pentru ves, nicie. 6
Dumnezeu i-a desemnat această lucrare — Ce bine ar fi dacă
fiecare mamă s, i-ar da seama de cât sunt de mari îndatoririle s, i
responsabilităt, ile ei s, i cât de mare va fi răsplata pentru credincios, ia
ei. 7
Mama care îs, i împlines, te cu voios, ie datoriile va simt, i că viat, a ei
este pret, ioasă, pentru că Dumnezeu i-a încredint, at această lucrare. În
această lucrare, nu este neapărat necesar ca mintea ei să se îngusteze

s, i nici să îngăduie ca intelectul ei să fie slăbit. 8
Lucrarea mamei, încredint, ată ei de către Dumnezeu, este aceea
de a-s, i cres, te copiii în mustrarea s, i învăt, ătura Domnului. Iubirea
s, i teama de Dumnezeu trebuie păstrate mereu în fat, a mint, ilor lor
fragede. Când sunt corectat, i, ei trebuie să fie învăt, at, i să simtă că sunt
sfătuit, i de Dumnezeu, că Lui nu Îi place îns, elăciunea, necredincios, ia
s, i facerea răului. Astfel, mint, ile celor micut, i pot fi puse în legătură
cu Dumnezeu, încât tot ce vor face s, i vor spune va fi pentru slava Sa;
[234] iar în anii care vor urma, ei nu vor fi ca trestia în vânt, legănându-se
continuu între tentat, ie s, i datorie. 9
A-i conduce la Isus nu este tot ce se cere.... Aces, ti copii trebuie
educat, i s, i instruit, i pentru a deveni ucenici ai lui Hristos, „pentru
ca fiii nos, tri să fie ca nis, te odrasle care cresc în tineret, ea lor; fe-
tele noastre ca nis, te stâlpi săpat, i frumos, care fac podoaba caselor
împărătes, ti”. Această lucrare de modelare, rafinare s, i lustruire îi
apart, ine mamei. Caracterul copilului trebuie format. Mama tre-
buie să sape pe tablele inimii lect, ii care să dureze cât ves, nicia;
cu sigurant, ă că va avea neplăcerea Domnului, dacă îs, i neglijează
această lucrare sacră ori dacă îngăduie oricărui alt lucru să se inter-
pună.... Mama cres, tină are lucrarea desemnată pentru ea de către
Dumnezeu, pe care nu o va neglija dacă este în legătură cu El s, i
umplută cu Spiritul Său. 10
Încredint, area ei înaltă s, i nobilă — Fiecărei mame îi sunt
încredint, ate ocazii de o inestimabilă valoare, nespus de pret, ioase.
Cercul umil de datorii pe care femeile au ajuns să-l privească o
sarcină plictisitoare, obositoare, ar trebui să fie privit ca o lucrare
măreat, ă, nobilă. Este privilegiul mamei acela de a binecuvânta lu-
mea cu influent, a ei, s, i făcând astfel, va aduce bucurie propriei sale
inimi. Ea poate croi cărări drepte pentru picioarele copiilor ei, prin
soare s, i nori, către înălt, imile de sus. Însă doar atunci când caută în
propria ei viat, ă să urmeze învăt, ăturile lui Hristos, mama va reus, i să
formeze caracterul copiilor săi după modelul divin. 11
Cea mai sacră datorie a mamei, dintre toate activităt, ile viet, ii ei,
este aceea pe care o are fat, ă de copiii ei. Însă cât de adesea este
lăsată deoparte această îndatorire pentru realizarea vreunei satisfact, ii
[235] egoiste! Părint, ilor le este încredint, ată soarta prezentă s, i ves, nică a
copiilor lor. Ei trebuie să t, ină frâiele s, i să-s, i conducă familia spre
onoarea lui Dumnezeu. Legea lui Dumnezeu trebuie să fie standardul
lor, iar dragostea trebuie să domnească în toate lucrurile. 12
Nici o lucrare nu este mai măreat, ă s, i mai sfântă — Dacă
bărbat, ii căsătorit, i merg la slujba lor, lăsându-s, i sot, iile acasă să aibă
grijă de copii, sot, ia s, i mama îndeplines, te o lucrare tot atât de mare
s, i importantă ca cea a sot, ului s, i tatălui. Dacă unul este în câm-
pul misionar, celălalt este în câmpul misionar de acasă, s, i grijile
s, i greutăt, ile mamei depăs, esc de multe ori pe acelea ale sot, ului s, i
tatălui. Lucrarea ei este solemnă s, i importantă.... Sot, ul, în câmpul
misionar din afară, poate că primes, te onoruri din partea oamenilor,
în timp ce truditoarea de acasă poate că nu primes, te nici o apreciere
pentru munca ei fizică. Însă, dacă ea lucrează spre binele suprem al
familiei ei, îngerul raportor notează numele ei ca fiind al unuia dintre
cei mai mari misionari din lume. Dumnezeu nu prives, te lucrurile
as, a cum le prives, te omul, cu o viziune limitată. 13
Mama este agentul lui Dumnezeu pentru cres, tinizarea familiei
ei. Ea trebuie să exemplifice religia biblică, arătându-ne cum, zi de
zi, în datoriile noastre, influent, a acesteia trebuie să ne stăpânească,
învăt, ându-i pe copii că doar prin har pot fi mântuit, i, prin credint, ă,
care este darul lui Dumnezeu. Această învăt, ătură continuă, cu privire
la aceea ce este Domnul Hristos pentru noi s, i pentru ei, iubirea Lui,
bunătatea Lui, îndurarea Lui, descoperite în marele plan al mântuirii,
va avea o impresie sfint, itoare, sacră, asupra inimii. 14
Educarea copiilor constituie o parte importantă din planul lui
Dumnezeu pentru demonstrarea puterii cres, tinismului. Părint, ii au
solemna responsabilitate de a-s, i educa copiii, pentru ca, atunci când
aces, tia vor merge în lume, să facă bine, s, i nu rău, acelora cu care se [236]
vor asocia. 15
Conlucrătoare cu pastorul — Pastorul are partea sa în lucrare,
iar mama are partea ei. Ea trebuie să-i aducă pe copiii ei la Domnul
Isus pentru binecuvântarea Sa. Ea trebuie să se hrănească cu cuvin-
tele Domnului Hristos s, i să le împărtăs, ească copiilor ei. Încă din
pruncie, ea trebuie să-i disciplineze, învăt, ându-i cumpătarea, tăgă-
duirea de sine s, i deprinderi pentru păstrarea ordinii s, i a curăt, eniei.
Mama îs, i poate cres, te astfel copiii, încât aces, tia să vină cu inimi
deschise, primitoare, pentru a auzi cuvintele din gura slujitorilor
lui Dumnezeu. Domnul are nevoie de mame care, în orice domeniu
al viet, ii de familie, îs, i vor pune în lucru talant, ii încredint, at, i lor de
Dumnezeu, pentru a-s, i pregăti copiii pentru familia din ceruri.
Prin lucrarea făcută cu credincios, ie în cămin, Domnului I se
slujes, te în aceeas, i măsură, ba chiar mai mult decât prin lucrarea
aceluia care propovăduies, te Cuvântul. Asemenea profesorilor în
s, coli, tat, ii s, i mamele trebuie să simtă că sunt educatori ai copiilor
lor. 16
Sfera de utilitate a mamei nu trebuie mărginită la viat, a ei din
gospodărie. Influent, a salutară pe care o exercită ea în cercul familiei
poate s, i trebuie să o facă s, i mai simt, ită, dovedindu-s, i utilitatea între
cei mai cunoscut, i vecini s, i în biserica lui Dumnezeu. Căminul nu
este închisoare pentru sot, ia s, i mama devotată. 17
Ea are o misiune în viat, ă — Fie ca femeia să-s, i dea seama de
caracterul sacru al lucrării ei s, i, în puterea s, i cu teamă de Domnul,
să-s, i preia misiunea pe care o are pentru întreaga viat, ă. Fie ca ea să-
s, i educe copiii spre a fi folositori în această lume s, i corespunzători
pentru o lume mai bună. Ne adresăm mamelor cres, tine. Vă implorăm
să simt, it, i responsabilitatea pe care o avet, i ca mame s, i să trăit, i nu
pentru a vă plăcea vouă îns, ivă, ci spre slava lui Dumnezeu. Domnul
Hristos nu a făcut ce a voit El, ci a luat chip de rob. 18
[237] Lumea este plină de influent, e rele. Moda s, i unele obiceiuri
exercită o putere mare asupra tinerilor. Dacă mama dă gres, în a-s, i
educa, instrui, călăuzi s, i t, ine în stăpânire copiii, ei vor accepta în
mod natural răul s, i se vor întoarce de la bine. Fie ca fiecare mamă
să meargă adesea la Mântuitorul cu această rugăciune: „Doamne,
învat, ă-ne cum să procedăm cu copilul, cum să-l disciplinăm!” Mama
să ia seama la sfaturile din Cuvântul lui Dumnezeu, s, i înt, elepciunea
îi va fi dată pe măsură ce are nevoie de ea. 19
Sculptând asemănarea cu divinul — În cer, există un Dumne-
zeu, iar lumina s, i slava de la tronul Său se revarsă asupra fiecărei
mame credincioase, care se străduies, te să îs, i educe copiii pentru a
rezista influent, elor răului. Nici o altă lucrare nu o poate egala în
important, ă pe a sa. Ea nu are de pictat un model frumos pe pânză,
ca s, i artistul; nici de dăltuit marmură ca sculptorul. Ea nu are de
întruchipat un gând nobil în cuvinte pline de convingere; nici de a
exprima un sentiment frumos prin melodie, asemenea muzicianului.
Lucrarea ei, cu ajutorul lui Dumnezeu, este aceea de a dezvolta în
sufletul omenesc asemănarea cu divinul.
Mama care apreciază acest lucru va pret, ui mult ocaziile pe care le

are. Va căuta cu seriozitate să prezinte în fat, a copiilor ei cel mai înalt
ideal prin propriul său caracter s, i prin metodele folosite în educare.
Cu stăruint, ă, răbdare s, i curaj, ea se va strădui să îs, i dezvolte propriile
ei capacităt, i pentru a-s, i putea folosi în mod corespunzător cele mai
înalte puteri ale mint, ii în instruirea copiilor ei. Cu seriozitate, ea
va întreba la fiecare pas: „Ce spune Domnul?” Va studia asiduu
Cuvântul Său. Îs, i va at, inti privirea la Domnul Hristos, pentru ca
propria ei experient, ă de fiecare zi, în cercul ei modest de griji s, i
datorii, să poată fi o adevărată reflectare a Aceluia care a întruchipat
Viat, a. 20
Mama credincioasă, cuprinsă în cartea cu renume ves, nic — [238]
Tăgăduirea de sine s, i crucea sunt partea noastră. O vom accepta?
Nici unul dintre noi să nu as, tepte ca, atunci când ultimele mari
încercări vor veni asupra noastră, să fim cuprins, i dintr-o dată de
un spirit de sacrificiu de sine, patriotic, pentru că suntem în nevoie.
Acest spirit trebuie nutrit în experient, a noastră de zi cu zi s, i imprimat
în mint, ile s, i inimile copiilor nos, tri, atât prin cuvânt, cât s, i prin
propriul nostru exemplu. Mamele din Israel nu pot fi ele însele nis, te
războinici, însă pot cres, te războinici, care se vor încinge cu toată
armătura s, i vor purta bărbătes, te bătăliile Domnului. 21
Mamelor, într-o mare măsură, destinul copiilor vos, tri stă în mâi-
nile voastre. Dacă nu vă facet, i datoria, s-ar putea să-i as, ezat, i în
rândurile vrăjmas, ului s, i să-i facet, i agent, ii lui pentru ruinarea su-
fletelor; însă, printr-un exemplu evlavios s, i printr-o disciplinare
credincioasă, îi putet, i conduce la Domnul Hristos s, i putet, i face din
ei instrumente în mâinile Sale pentru mântuirea multor suflete. 22
Lucrarea mamei cres, tine, făcută cu credincios, ie, va fi imorta-
lizată. Adept, ii modei nu vor vedea s, i nu vor înt, elege niciodată
frumuset, ea nepieritoare a lucrării mamei; ei vor zâmbi dispret, uitor
la adresa ideilor învechite s, i a hainelor simple, ne împodobite, ale
mamei, însă Maiestatea cerului va scrie numele acelei mame credin-
cioase în cartea de renume ves, nic. 23
Clipele sunt nepret, uite — Întreaga viat, ă a lui Moise, marea
misiune pe care a îndeplinit-o el în calitate de conducător al lui Israel,
stă ca mărturie în legătură cu important, a lucrării mamei cres, tine.
Nici o altă lucrare nu o poate egala pe aceasta.... Părint, ii ar trebui
să-s, i educe s, i să-s, i îndrume copiii încă de când sunt foarte mici,
astfel ca la sfârs, it ei să poată fi cres, tini. Ei ne-au fost încredint, at, i în
grijă pentru a fi educat, i nu ca mos, tenitori ai unui tron pământesc,
ci ca regi pentru Dumnezeu, pentru a domni timp de veacuri fără
sfârs, it.
[239] Fiecare mamă trebuie să simtă cât de pret, ioase sunt clipele pe
care le are; lucrarea ei va fi evaluată în ziua cea solemnă a socotelilor.
Atunci se va descoperi că mult, i dintre cei care au fost epave în
această viat, ă sau criminali — bărbat, i s, i femei — au existat datorită
ignorant, ei s, i neglijent, ei acelora care aveau datoria de a le călăuzi
pas, ii copiilor pe cărarea cea dreaptă. Atunci se va descoperi că
mult, i dintre cei care au fost o binecuvântare pentru lume, cu lumina
geniului lor, adevăr s, i sfint, enie, îs, i datorează succesul unei mame
cres, tine care se ruga neîncetat. 24
2 PacificHealth Journal, iunie 1890. (The Health Reformer, June, 1877.)
3 The Signs of the Times, 16 martie, 1891.
5 Letter 272, 1903.
8 Pacific Health Journal, iunie 1890.
9 Good Health, ianuarie 1880.
, ,
17 Pacific Health Journal, iunie 1890. (The Health Reformer, June, 1877.)
, ,
, ,
Capitolul 39 — Influent, a mamei [240]
Influent, a mamei ajunge până în ves, nicie — Sfera de lucru

a mamei poate fi umilă, însă influent, a ei, unită cu cea a tatălui,
dăinuies, te cât ves, nicia. Alături de cea a lui Dumnezeu, puterea spre
bine a mamei este cea mai puternică din câte se cunosc pe pământ. 1
Influent, a mamei este neîncetată; s, i dacă este întotdeauna de
partea cea bună, caracterul copiilor ei va sta ca mărturie pentru
seriozitatea s, i valoarea ei. Zâmbetul ei, încurajarea ei pot constitui o
fort, ă inspiratoare. Ea poate aduce soarele în inima copilului printr-un
cuvânt plin de iubire, printr-un zâmbet de apreciere....
Când influent, a ei este de partea adevărului, a virtut, ii, când este
călăuzită de înt, elepciunea divină, ce putere va avea viat, a ei! Influent, a
ei va trece dincolo de hotarele timpului în ves, nicie. Privirile, cuvin-
tele s, i act, iunile mamei aduc roade pentru ves, nicie, iar salvarea sau
ruina multora vor fi urmarea influent, ei sale. 2
Mama aproape că nu-s, i dă seama că urmarea educării judi-
cioase a copiilor ei străpunge cu o asemenea tărie vicisitudinile
acestei viet, ii, trecând dincolo, în viat, a viitoare, ves, nică. A modela
un caracter după Modelul ceresc necesită multă muncă serioasă,
perseverentă, cu credincios, ie; însă aceasta va fi răsplătită, căci Dum-
nezeu răsplătes, te orice lucrare ce a avut ca t, intă asigurarea salvării
sufletelor. 3
Cum este mama as, a sunt s, i copiii — Cea mai duioasă legătură
de pe pământ este aceea dintre mamă s, i copil. Copilul este mult mai
us, or impresionat de viat, a s, i exemplul mamei decât de cel al tatălui,
deoarece o legătură mult mai puternică s, i mult mai duioasă îi unes, te
pe aces, tia. 4
Gândurile s, i sentimentele mamei vor avea o influent, ă puternică [241]
asupra mos, tenirii pe care o dă copiilor ei. Dacă ea îngăduie mint, ii ei
să zăbovească asupra propriilor ei sentimente, dacă este egoistă, dacă
este t, âfnoasă s, i exigentă, aceste lucruri se vor vedea în caracterul
copiilor ei. În acest fel, mult, i oameni au primit ca drept mos, tenire
tendint, e spre rău, aproape de neînvins. Dus, manul sufletelor înt, elege
193
acest lucru mai bine decât o fac mult, i părint, i. El vine cu ispitele
asupra mamei, întrucât s, tie că, dacă ea nu-i va rezista, el va putea
prin ea, în mod sigur, să afecteze copilul. Singura sperant, ă a mamei
este Dumnezeu. Ea poate alerga la El după putere s, i har; s, i nu va
căuta în zadar. 5
O mamă cres, tină va fi întotdeauna trează pentru a discerne pri-
mejdiile care-i înconjoară pe copiii ei. Ea îs, i va păstra propriul suflet
într-o atmosferă curată, sfântă; îs, i va regla temperamentul s, i prin-
cipiile după Cuvântul lui Dumnezeu s, i-s, i va face cu credincios, ie
datoria, înlăturând tentat, iile meschine, care o vor asalta întotdeauna.
6
Influent, a sănătoasă a unei mame răbdătoare — De multe ori

pe zi se aude strigătul „mamă!”„mamă!”, întâi de un glăscior, apoi
de altul. Iar mama trebuie să se întoarcă încoace s, i încolo pentru a
le satisface cerint, ele. Unul este într-un necaz s, i are nevoie de sfatul
înt, elept al mamei pentru a scăpa de perplexitatea lui. Altul este as, a
de încântat de una din jucăriile lui, încât vrea ca mama să vină să o
vadă, gândind că ea se va bucura la fel de mult ca s, i el. Un cuvânt de
apreciere va aduce soarele în inimă pentru multe ore. Multe pret, ioase
raze de lumină s, i bucurie poate revărsa mama încoace s, i încolo peste
micut, ii ei pret, ios, i. Cât de mult îi poate lega ea pe cei dragi de inima
sa, încât prezent, a ei va fi pentru aces, tia cel mai însorit loc din lume.
[242] Însă, în mod frecvent, răbdarea mamei este împovărată de aceste
numeroase mici încercări care de-abia merită luate în seamă. Mâini
poznas, e s, i piciorus, e neastâmpărate dau mult de lucru s, i multă bătaie
de cap mamei. Ea trebuie să-s, i t, ină foarte bine frâiele stăpânirii de
sine, altfel cuvinte pripite i-ar ies, i de pe buze. Aproape întotdeauna
ea se uită pe sine s, i o rugă tăcută către Mântuitorul ei îndurător îi
linis, tes, te nervii, fiind în stare să t, ină frâiele stăpânirii de sine într-o
demnitate tăcută. Ea vorbes, te cu o voce calmă, însă a costat-o mult
efort să se abt, ină de la cuvinte aspre, să-s, i t, ină în frâu sentimentele
de furie, care, dacă ar fi fost exprimate, i-ar fi distrus influent, a s, i ar
fi fost nevoie de un timp pentru a s, i-o recăpăta.
Percept, ia copiilor este rapidă s, i ei discern tonurile răbdătoare,
iubitoare, de porunca nerăbdătoare, stăpânită de patimă, care usucă
inima plină de iubire s, i afect, iune a copiilor. Adevărata mamă cres, tină
nu-s, i va îndepărta copiii cu nemult, umirea s, i lipsa ei de iubire. 7
Influent, a mamei 195
A modela mint, i s, i caractere — Responsabilitatea este în mod

special a mamei. O dată cu sângele dătător de viat, ă, prin care copilul
este hrănit s, i i se construies, te chipul fizic, mama transmite copilului
însus, iri mintale s, i spirituale care au influent, ă asupra mint, ii s, i a ca-
racterului. Iochebed, căreia nu i-a fost frică de porunca faraonului,
mama evreică, puternică în credint, ă, a fost aceea din care s-a năs-
cută Moise, eliberatorul lui Israel. Ana, femeia rugăciunii, plină de
sacrificiu de sine, inspirată, a dat nas, tere lui Samuel, copilul educat
cres, te, judecătorul incoruptibil, întemeietorul s, colilor sfinte ale lui
Israel. Elisabeta, ruda de sânge s, i de spirit a Mariei din Nazaret, a
fost mama vestitorului Mântuitorului. 8
Datoria lumii fat, ă de mame — Ziua lui Dumnezeu scoate la [243]
iveală cât de mult datorează lumea mamelor evlavioase pentru acei
oameni care au fost apărătorii neclintit, i ai adevărului s, i ai reformei
— oameni hotărât, i să întreprindă s, i să îndrăznească, care au rămas
nemis, cat, i în mijlocul încercărilor s, i ispitelor; oameni ce au ales mai
degrabă adevărul înalt s, i sfânt s, i slava lui Dumnezeu decât onoarea
lumească sau chiar însăs, i viat, a. 9
Mamelor, trezit, i-vă la realitate; influent, a s, i exemplul vostru vor
afecta caracterul s, i destinul copiilor vos, tri; s, i, în vederea acestei
responsabilităt, i, dezvoltat, i-vă o minte bine echilibrată s, i un caracter
curat, care să reflecteze doar ceea ce este adevărat, bun s, i frumos. 10
1 Good Health, martie 1880.
3 Good Health, iulie 1880.
5 The Signs of the Times, 13 septembrie, 1910. (The Signs of the Times, September
22, 1881.)
6 Letter 69, 1896.
[244] Capitolul 40 — Concept, ii gres, ite cu privire la
lucrarea mamei
Mamele sunt tentate să creadă că lucrarea lor nu este im-
portantă — Mamei i se pare adesea că lucrarea ei este lipsită de
important, ă s, i rareori apreciată. Ceilalt, i din casă nu cunosc grijile
s, i poverile ei, multe la număr. Zilele ei sunt ocupate cu un cerc
continuu de datorii mărunte, toate necesitând efort, răbdare, stăpâ-
nire de sine, tact, înt, elepciune s, i aceea dragoste care se sacrifică pe
sine; s, i totus, i, ea nu se poate mândri cu ceea ce a făcut, ca fiind
o mare realizare. Ea a avut grijă ca treburile casei să meargă bine.
Adeseori obosită, încearcă să le vorbească blând copiilor, pentru a-i
t, ine ocupat, i s, i fericit, i s, i a le călăuzi picioarele pe calea cea dreaptă.
Dar simte că nu a realizat nimic. Însă nu este as, a. Îngerii cerului
veghează asupra mamei coples, ite de griji, consemnând poverile pe
care le poartă zi de zi. Numele ei poate n-a fost auzit în lume, însă
este scris în cartea viet, ii Mielului. 1
Adevărata sot, ie s, i mamă ... îs, i va îndeplini datoriile cu demnitate
s, i voios, ie, fără a considera o înjosire să facă ea însăs, i cu mâinile ei
ceea ce este necesar într-o casă bine organizată. 2
Considerată ca fiind inferioară în lucrarea misionară — Ce
lucrare importantă! S, i totus, i, auzim mame suspinând după lucrare
misionară! Dacă ar putea merge în vreo t, ară străină — gândesc ele
— ar putea face ceva ce ar merita. Însă a prelua zi de zi datoriile gos-
podăriei s, i a le îndeplini li se pare o sarcină epuizantă s, i nerăsplătită.
3
[245] Mamele care suspină după un câmp misionar au unul la în-

demână în propriul lor cămin.... Oare sufletele copiilor lor nu au
aceeas, i valoare ca s, i sufletele păgânilor? Cu câtă grijă s, i duios, ie ar
trebui să vegheze asupra dezvoltării mint, ii lor s, i să-i lege de Dumne-
zeu! Cine ar putea face acest lucru mai bine decât o mamă iubitoare,
temătoare de Dumnezeu! 4
Sunt unii care gândesc că, dacă nu sunt implicat, i direct într-o
lucrare religioasă activă, nu fac voia lui Dumnezeu; însă aceasta
196
Concept, ii gres, ite cu privire la lucrarea mamei 197
este o gres, eală. Fiecare are o lucrare de făcut pentru Domnul; este
un lucru minunat să faci din cămin un loc plăcut s, i toate să fie
as, a cum ar trebui. Cele mai umile talente, dacă Îi sunt dăruite din
inimă lui Dumnezeu, vor face ca viat, a de familie să fie tot ceea
ce ar dori Dumnezeu. O lumină strălucitoare va fi urmarea slujirii
lui Dumnezeu din toată inima. Bărbat, ii s, i femeile Îl pot sluji pe
Dumnezeu la fel de bine ca s, i pastorul care îs, i face lucrarea la
amvon, dând o serioasă atent, ie lucrurilor pe care le aud s, i educându-
s, i copiii spre a trăi pentru Dumnezeu s, i cu teamă de Dumnezeu.
5
Aceste femei care fac cu tragere de inimă tot ce găses, te mâna lor
să facă, ajutându-s, i cu voios, ie sot, ii să-s, i poarte poverile s, i educându-
s, i copiii pentru Dumnezeu, sunt misionari în cel mai înalt sens al
cuvântului. 6
Activităt, ile religioase nu trebuie să înlocuiască grija pentru
familie — Dacă tu nu t, ii cont de datoria ta ca sot, ie s, i mamă s, i întinzi
s, i oferi mâinile tale Domnului, dar faci o altă lucrare cu ele, fii sigură
că El nu Se va contrazice pe Sine Însus, i; El ît, i arată datoria pe care
o ai în cămin. Dacă gândes, ti că t, i-a fost încredint, ată o altă lucrare
mai mare s, i mai sfântă decât aceasta, te îns, eli. Fiind credincioasă în
propriul tău cămin, lucrând pentru sufletele care sunt cel mai aproape
de tine, poate Domnul Hristos te va găsi potrivită spre a lucra pentru [246]
El într-un câmp mai mare. Însă fii sigură că aceia care îs, i neglijează
datoria în propriul lor cămin nu sunt pregătit, i spre a lucra cu alte
suflete. 7
Domnul nu te-a chemat ca să-t, i neglijezi căminul, sot, ul s, i co-
piii. El nu lucrează niciodată în acest mod; s, i nu va lucra niciodată
astfel.... Niciodată, nici măcar pentru o clipă, să nu crezi că Dum-
nezeu t, i-a încredint, at o lucrare care ar necesita ca tu să te despart, i
de mica ta turmă. Nu-i lăsa să ajungă imorali datorită unor prietenii
nepotrivite s, i să-s, i împietrească inimile fat, ă de mama lor. Aceasta ar
însemna, la urma urmei, să las, i ca lumina ta să strălucească pe o altă
cale — pe o cale gres, ită; tu îi împiedici pe copiii tăi să devină ceea
ce Dumnezeu ar dori s, i să câs, tige cerul în cele din urmă. Dumnezeu
Se îngrijes, te de ei s, i as, a trebuie să faci s, i tu, dacă pretinzi că es, ti
copilul Lui. 8
Primii ani din viet, ile lor este timpul când este nevoie de lucru,
veghe s, i rugăciune pentru a se încuraja orice tendint, ă spre bine.
Această lucrare trebuie să continue fără întrerupere. S-ar putea să fit, i
solicitate să participat, i în diferite asociat, ii ale mamelor sau cercuri de
croitorie, cu scopul de a face lucrare misionară; însă, dacă nu găsit, i
o persoană credincioasă, înt, elegătoare, pe care să o lăsat, i cu copiii
dvs., este datoria dvs. de a răspunde, căci Domnul v-a încredint, at o
altă lucrare pe care cu nici un chip nu o putet, i neglija. Nu se poate
să muncit, i peste măsură într-un alt domeniu fără a vă descalifica din
lucrarea de educare a micut, ilor vos, tri s, i de a-i face să devină ceea ce
Dumnezeu ar dori. În calitate de conlucrător al lui Hristos, trebuie
să-i aducet, i pe copii la El, disciplinat, i s, i educat, i. 9
Multe dintre malformat, iile caracterului unui copil educat gres, it
se datorează mamei. Mama nu trebuie să accepte slujbe în biserică ce
ar sili-o să-s, i neglijeze copiii. Cea mai bună lucrare în care se poate
angaja o mamă este aceea în care vede că nimic nu s-ar interpune în
educat, ia copiilor ei....
[247] Pe nici o altă cale nu poate fi mai de folos o mamă bisericii decât
aceea de a-s, i dedica timpul acelora care depind de ea în privint, a
cres, terii s, i educat, iei. 10
Aspirat, iile pentru un câmp misionar mai mare sunt zadar-
nice — Unele mame tânjesc să se angajeze în lucrarea misionară, în
timp ce îs, i neglijează cele mai simple datorii pe care le au. Copiii
sunt neglijat, i, căminul nu este înveselit s, i făcut fericit pentru familie,
cicălelile s, i plângerile sunt frecvente, iar copiii cresc în simt, ământul
că familia, căminul, este locul cel mai neprimitor dintre toate. Drept
urmare, ei as, teaptă cu nerăbdare timpul când îl vor părăsi s, i fără prea
multă ezitare ei se aruncă în brat, ele lumii, neret, inut, i de influent, a
căminului s, i de sfatul duios al vetrei părintes, ti.
Părint, ii, al căror t, el ar fi trebuit să fie acela de a lega inimile
acestora de ale lor s, i de a le călăuzi drept, irosesc ocaziile date lor de
Dumnezeu, sunt orbi fat, ă de cele mai importante datorii din viet, ile
lor s, i aspiră în zadar să lucreze într-un câmp misionar mai mare. 11
Concept, ii gres, ite cu privire la lucrarea mamei 199
8 Letter28, 1890.
11 The Health Reformer, octombrie 1876.
[248] Capitolul 41 — Cum să nu fie mama
Martir închipuit — Multe cămine sunt foarte nefericite datorită

plângerilor inutile ale stăpânelor acestora, care cred că datoriile sim-
ple ale gospodăriei sunt dezgustătoare. Astfel de femei îs, i socotesc
soarta cu grijile s, i îndatoririle ei ca o mare greutate, s, i ceea ce cu
optimism ar putea fi nu numai plăcut s, i interesant, dar s, i profitabil,
devine robie. Ea prives, te această stare de robie în mod refractar s, i
îs, i închipuie că este un martir.
Este adevărat că rot, ile mas, inii numite gospodărie nu merg în-
totdeauna us, or; răbdarea este pusă la încercare, puterile solicitate.
Însă, dacă mamele nu sunt răspunzătoare pentru circumstant, ele pe
care ele nu le pot stăpâni, este inutil să negăm faptul că mamele, prin
ocaziile pe care le au, îs, i pot schimba viat, a. Însă ele sunt de con-
damnat atunci când îngăduie să fie robite împrejurărilor s, i acestea să
le submineze principiile, când devin prea obosite s, i necredincioase
fat, ă de înalta lor chemare s, i îs, i neglijează propria lor datorie.
Sot, ia s, i mama care biruie cu demnitate greutăt, ile, care pe al-
tele le doboară din lipsă de răbdare s, i tărie, nu doar că devine ea
însăs, i puternică în îndeplinirea datoriei ei, ci, în plus, experient, a ei
în a învinge încercările s, i obstacolele o califică spre a fi un ajutor
eficient pentru alt, ii, atât prin cuvânt, cât s, i prin exemplu personal.
Multe dintre cele care se descurcă bine în împrejurări favorabile trec
printr-o schimbare a caracterului în momente adverse s, i de încer-
cări; proport, ional cu necazurile lor, caracterul lor se deteriorează.
Dumnezeu nu ne-a rânduit să fim jucăria împrejurărilor. 1
[249] Nutrind o stare de nemult, umire păcătoasă — Foarte mult, i
sot, i s, i copii care nu găsesc nimic atractiv în cămin, care sunt
întâmpinat, i numai cu cicăleală s, i ocări, caută alinare s, i distract, ie
departe de casă, la cârciumă sau în alte locuri de plăceri interzise.
Sot, ia s, i mama, ocupată cu treburile gospodăres, ti, ajunge adesea
nepăsătoare fat, ă de micile atent, ii care fac din cămin un loc plăcut
pentru sot, s, i copii, chiar dacă evită să stăruie asupra necazurilor s, i
greutăt, ilor ei în prezent, a lor. În timp ce ea este ocupată cu pregătirea
200
Cum să nu fie mama 201
a ceva de mâncare sau a îmbrăcămintei, sot, ul s, i copiii vin s, i pleacă

asemenea unor străini.
În timp ce stăpâna casei îs, i poate îndeplini datoriile din afară
cu exactitate, ea se plânge întruna de robia la care e sortită s, i îs, i
exagerează răspunderile s, i restrict, iile, comparându-s, i destinul cu
ceea ce consideră ea traiul nobil al femeii.... S, i, tânjind astfel după o
viat, ă diferită, ea nutres, te continuu o stare de nemult, umire păcătoasă
s, i face ca pentru sot, ul s, i copiii ei căminul să fie un loc neplăcut. 2
Ocupată cu nebuniile lumii — Satana are pregătite atract, ii
plăcute atât pentru părint, i, cât s, i pentru copii. El s, tie că, dacă îs, i poate
exercita această putere îns, elătoare asupra mamelor, a câs, tigat mult.
Căile lumii sunt pline de amăgire, fraudă s, i nenorocire, însă sunt
făcute să pară atractive; s, i dacă copiii nu sunt educat, i s, i disciplinat, i
cu grijă, ei vor apuca cu sigurant, ă pe un drum gres, it. Neavând
întemeiate anumite principii, le va fi greu să reziste ispitei. 3
Asumând poveri inutile — Multe mame îs, i irosesc timpul cu
nimicuri. Ele acordă atent, ie lucrurilor care au de-a face cu momentul [250]
prezent s, i celor ce satisfac simt, urile s, i nu îs, i iau timp să cugete
asupra celor de interes ves, nic. Cât de multe mame îs, i neglijează
copiii, iar cei mici cresc indecent, needucat, i, necultivat, i! 4
Când părint, ii, s, i în special mamele, simt cu adevărat cât este de
importantă s, i plină de răspundere lucrarea pe care le-a încredint, at-o
Dumnezeu, nu vor fi atât de mult angajat, i în afaceri care-i privesc pe
vecinii lor, cu care nu au nimic de-a face. Ei nu se vor duce din casă
în casă, angajându-se în bârfă, insistând asupra defectelor, gres, elilor
s, i inconsecvent, ei vecinilor lor. 5
Dacă femeia prives, te spre Dumnezeu pentru putere s, i mângâi-
ere, iar cu teamă de El caută să-s, i împlinească datoriile zilnice, ea
va câs, tiga respectul s, i încrederea sot, ului ei s, i îs, i va vedea copiii
crescând s, i devenind oameni onorabili, cu acea putere morală de a
face binele. Însă mamele care îs, i neglijează ocaziile prezente, s, i lasă
datoriile s, i sarcinile lor altora, vor descoperi că responsabilitatea lor
rămâne aceeas, i s, i vor secera cu amărăciune ceea ce au semănat prin
lipsă de atent, ie s, i neglijent, ă. Nu există lucru la întâmplare în această
viat, ă; seceris, ul va fi determinat de felul semint, ei semănate. 6
1 TheSigns of the Times, 29 noiembrie, 1877.

2 TheSigns of the Times, 29 noiembrie, 1877.
1886.)
Capitolul 42 — Sănătatea mamei s, i înfăt, is, area ei [251]
Sănătatea mamei în atent, ie — Vigoarea mamei trebuie avută

în vedere cu toată grija. În loc să-s, i irosească puterea atât de pret, ioasă
în muncă istovitoare, grijile s, i poverile ei ar trebui să fie us, urate.
Adesea, sot, ul s, i tatăl nu cunoas, te legile fizice pe care ar trebui să le
cunoască s, i să le înt, eleagă pentru bunăstarea familiei lui. Absorbit
în lupta pentru câs, tigarea existent, ei sau concentrat spre acumularea
de averi, împovărat de griji s, i încurcături, el îngăduie asupra sot, iei
sale s, i mamei poveri care îi suprasolicită puterea în cea mai critică
perioadă, producându-i slăbiciune s, i boală. 1
Este spre binele ei s, i al familiei de a evita istovirea inutilă s, i de
a folosi orice mijloc pus la îndemâna ei pentru păstrarea viet, ii, a
sănătăt, ii s, i a energiei date de Dumnezeu, pentru că ea are nevoie de
multă vigoare pentru marea lucrare pe care o are de făcut. O parte
din timp, ea trebuie să-l petreacă afară din casă, făcând exercit, ii
fizice pentru a căpăta putere spre a face lucrarea în casă cu voios, ie
s, i cât mai desăvârs, it, fiind lumina s, i binecuvântarea căminului. 2
Mamele să fie adepte ale reformei sanitare — Voia lui Dum-
nezeu este făcută cunoscută pe deplin tuturor mamelor; El dores, te ca
acestea să fie adepte ale reformei sanitare. Ele trebuie să fie ancorate
cu putere pe principiu, neîncălcând în nici un caz legile fizice pe
care Dumnezeu le-a as, ezat în fiint, a lor. „Stând de partea adevărului”,
cu integritate s, i hotărâre, mamele vor avea tărie morală s, i har de [252]
la Dumnezeu pentru a face ca lumina lor să strălucească departe
în lume, atât spre beneficiul lor, cât s, i spre înnobilarea caracterului
copiilor lor. 3
Stăpânire de sine în alimentat, ie — Mama are nevoie de o stă-
pânire de sine desăvârs, ită; în vederea asigurării acesteia, ea trebuie
să ia toate măsurile necesare pentru evitarea unor neajunsuri fizice
sau mintale. Viat, a sa trebuie ordonată după legile lui Dumnezeu s, i
ale sănătăt, ii. Deoarece alimentat, ia afectează direct mintea s, i carac-
terul, ea trebuie să fie foarte atentă în această privint, ă, mâncând ceea
ce este hrănitor, dar nu excitant, pentru ca nervii ei să fie linis, tit, i
203
s, i temperamentul echilibrat. Atunci îi va fi mai us, or să dovedească

răbdare fat, ă de copiii ei s, i să t, ină frâiele conducerii cu hotărâre, dar
s, i cu iubire. 4
Să radieze în orice împrejurare — Mama trebuie s, i poate să
facă mult pentru a-s, i stăpâni nervii s, i mintea când este deprimată;
chiar dacă este bolnavă, ea poate, doar dacă se străduies, te în acest
sens, să fie plăcută s, i optimistă s, i să suporte mai mult zgomot de-
cât s-ar fi gândit vreodată că ar fi posibil. Ea trebuie să evite ca
neputint, ele ei să fie simt, ite de copiii cărora le-ar înnegura mint, ile
fragile, sensibile, cu starea ei de descurajare, făcându-i pe aces, tia
să simtă că locuint, a lor este un mormânt, iar camera mamei, locul
cel mai mohorât din lume. Mintea s, i nervii capătă vigoare s, i tărie
prin exercitarea voint, ei. Puterea voint, ei se va dovedi în multe cazuri
un linis, titor potent, ial al nervilor. Evitat, i să fit, i văzut, i de copii cu
fruntea încruntată. 5
Avet, i în vedere aprecierea din partea sot, ului s, i a copiilor —
Surorile, când muncesc, nu ar trebui să fie îmbrăcate cu asemenea
[253] haine care să le facă să arate ca sperietorile de ciori, puse în câmpul
cu porumb. Este mult mai agreabil pentru sot, ii s, i copiii lor să le
vadă cu o înfăt, is, are potrivită, cum se cuvine, s, i în preajma lor, nu
numai a musafirilor s, i a străinilor. Unele sot, ii s, i mame socotesc că
nu contează cum arată când lucrează s, i când sunt văzute doar de
sot, ii s, i copiii lor, însă sunt foarte atente când se îmbracă spre a fi
văzute de aceia care nu au nimic de-a face cu ele. Nu trebuie avută în
vedere mai mult aprecierea s, i iubirea din partea sot, ului s, i a copiilor
decât din partea străinilor s, i a prietenilor obis, nuit, i? Fericirea sot, ului
s, i a copiilor trebuie să fie pentru orice sot, ie s, i mamă mai sfântă decât
a tuturor celorlalt, i din jur. 6
Poartă haine care ît, i vin bine. Aceasta va mări respectul copiilor
tăi fat, ă de tine. Vezi, de asemenea, ca s, i ei să fie îmbrăcat, i la fel, cu
haine potrivite s, i de bun gust. Nu le permite să devină dezordonat, i. 7
Să nu fie robită de opinia publică — Prea adesea, mamele
dovedesc o sensibilitate bolnăvicioasă cu privire la ceea ce vor gândi
alt, ii despre obiceiurile lor, îmbrăcămintea lor, părerile lor; s, i, într-o
mare măsură, ele ajung sclave fat, ă de gândul cum le privesc ceilalt, i.
Nu este oare întristător că fiint, e înzestrate cu judecată sunt stăpânite
mai mult de gândul ce vor gândi cei din jur despre ele, s, i nu de
gândul cum ar trebui să fie înaintea lui Dumnezeu? Noi sacrificăm
Sănătatea mamei s, i înfăt, is, area ei 205
prea adesea adevărul de dragul de a fi în acord cu moda vremii, ca

să putem evita ridicolul....
O mamă nu îs, i poate permite să fie robită de păreri; pentru că
ea are de educat copii atât pentru viat, a aceasta, cât s, i pentru cea
viitoare. În îmbrăcăminte, mamele nu trebuie să etaleze podoabe
inutile. 8
Să dea lect, ii de ordine s, i curăt, enie — Dacă mamele îs, i îngă-
duie să se îmbrace neglijent acasă, copiii lor vor fi la fel de neglijent, i. [254]
Multe mame socotesc că orice este suficient de bun pentru a fi îm-
brăcat prin casă, oricât ar fi de uzat s, i murdar. Însă, curând, influent, a
pe care o au în familie va fi afectată. Copiii încep să facă comparat, ii
între felul cum se îmbracă mamele lor s, i altele, care sunt curate, s, i
astfel respectul pentru ele scade.
Mamelor, fit, i cât se poate de atrăgătoare; nu cu podoabe, ci îm-
brăcându-vă curat, cu haine potrivite. Astfel vet, i da copiilor vos, tri
lect, ii constante de ordine s, i curăt, enie. Aprecierea s, i respectul din
partea copiilor trebuie să fie de cea mai mare valoare pentru fiecare
mamă. Totul în ce prives, te persoana ei trebuie să vorbească des-
pre ordine s, i curăt, enie s, i trebuie asociat în mint, ile lor cu termenul
curăt, ie. Chiar cei mai mici dintre copii au simt, ul decent, ei, al potri-
virii lucrurilor; s, i atunci cum ar putea fi ei stăpânit, i de dorint, a de
a fi curat, i s, i sfint, i, când ochii lor nu văd altceva în fiecare zi decât
haine murdare s, i camere în dezordine? Cum ar putea fi oare invitat, i
într-astfel de locuint, e oaspet, ii ceres, ti, al căror sălas, este acolo unde
totul este curat s, i sfânt? 9
Ordinea s, i curăt, enia este legea cerului; pentru a fi în armonie cu
rânduiala divină, este datoria noastră de a fi curat, i s, i cu o înfăt, is, are
plăcută. 10
2 Pacific Health Journal, iunie 1890. (The Health Reformer, June, 1877.)
3 Good Health, februarie 1880.
4 Pacific Health Journal, May, 1890. (The Health Reformer, May, 1877.)
6 Idem, 464, 465.
7 Letter 47a, 1902.
8 The Review and Herald, 31 martie, 1891.
[255] Capitolul 43 — Influent, ele prenatale
Femeile trebuie să se pregătească pentru a deveni mame —

Femeile au nevoie de multă răbdare înainte de a fi pregătite să devină
mame. Este în planul lui Dumnezeu ca ele să corespundă pentru
această misiune. Lucrarea mamei devine nemărginită prin legătura ei
cu Domnul Hristos. Este dincolo de orice înt, elegere. Menirea femeii
este sacră. Este nevoie de prezent, a Domnului Isus în cămin, pentru
că faptele pline de iubire ale mamei pot transforma căminul într-un
Betel. Sot, ul s, i sot, ia trebuie să coopereze. Cum ar arăta lumea dacă
toate mamele s-ar consacra pe altarul lui Dumnezeu, atât înainte, cât
s, i după nas, terea acestora! 1
Important, a influent, elor prenatale — Efectul influent, elor pre-
natale este considerat neînsemnat de către mult, i părint, i; însă cerul nu
le prives, te astfel. Solia trimisă printr-un înger al lui Dumnezeu, de
două ori, în modul cel mai solemn, dovedes, te că acest lucru necesită
cea mai mare atent, ie din partea noastră.
Prin cuvintele adresate femeii evreice (sot, ia lui Manoah), Dum-
nezeu vorbes, te tuturor mamelor din toate timpurile. „Femeia să
ia bine seama”, a spus îngerul, „să păzească tot ce i-am poruncit.”
Bunăstarea copilului va fi afectată de obiceiurile mamei. Poftele s, i
pasiunile ei trebuie stăpânite, t, inute în frâu, prin principii. Unele
lucruri trebuie să le evite, împotriva altora trebuie să lupte, dacă vrea
să împlinească planul lui Dumnezeu de a-i da un copil. 2
Lumea este plină de curse în care pot cădea picioarele copiilor.
Mult, imile sunt atrase de o viat, ă egoistă s, i de plăceri senzuale. Ei nu
[256] pot discerne primejdiile ascunse sau sfârs, itul înfricos, ător al cărării
care pentru ei pare calea fericirii. Prin îngăduirea apetitului s, i al
pasiunii, puterile lor sunt irosite s, i milioane de viet, i sunt ruinate atât
pentru lumea aceasta, cât s, i pentru cea viitoare. Părint, ii ar trebui
să nu uite că împotriva acestor ispite trebuie să lupte copiii lor.
Pregătirea trebuie începută chiar înainte de nas, terea copilului, pentru
ca acesta să fie în stare să lupte cu succes în bătălia împotriva
vrăjmas, ului. 3
206
Influent, ele prenatale 207
Dacă, înainte de nas, terea copilului, mama este îngăduitoare fat, ă

de sine, dacă este egoistă, nerăbdătoare, pretent, ioasă, toate aceste
lucruri se vor manifesta în caracterul copilului ei. În felul acesta,
mult, i copii au primit ca mos, tenire, la nas, tere, aproape numai tendint, e
nestăvilite spre rău.
Însă, dacă mama aderă în mod neclintit la principii drepte, dacă
este cumpătată s, i tăgăduitoare de sine, dacă este bună, blândă s, i
neegoistă, ea poate oferi copilului ei toate aceste câteva pret, ioase
trăsături de caracter. 4
Griji esent, iale în perioada prenatală — Este o gres, eală care
se comite pe scară largă aceea de a nu avea în mod special în atent, ie
viat, a femeii înainte de nas, terea copiilor. În această perioadă atât
de importantă, munca mamei trebuie us, urată. În organismul ei se
produc multe schimbări. Este nevoie de o cantitate mai mare de
sânge s, i de aceea o cres, tere a aportului de alimente hrănitoare, de
cea mai bună calitate, care să poată fi convertite în sânge. Dacă nu
primes, te acest necesar abundent de alimente hrănitoare, ea nu-s, i
poate păstra puterea fizică, iar lăstarul care se va nas, te din ea va fi
lipsit de vitalitate. Îmbrăcămintea ei necesită de asemenea atent, ie.
Corpul trebuie protejat împotriva frigului. Ea nu trebuie să facă apel
la rezervele de vitalitate, ne îmbrăcându-se corespunzător. Dacă
mama este lipsită de un aport suficient de hrană sănătoasă, nutritivă, [257]
lipsa va fi resimt, ită în cantitatea s, i calitatea sângelui. Circulat, ia
sângelui va fi deficitară, iar copilul va suferi s, i el datorită acestor
lipsuri. Acesta va fi incapabil să-s, i însus, ească hrana care poate fi
convertită în sânge, folositor pentru întregul organism. Sănătatea,
bunăstarea mamei s, i a copilului depind mult de o îmbrăcăminte
bună, caldă, s, i de aportul de alimente hrănitoare. 5
Trebuie avut grijă ca mediul în care trăies, te mama să fie plăcut s, i
fericit. Asupra sot, ului s, i tatălui stă în mod special responsabilitatea
de a face tot ce îi stă în putere pentru a us, ura povara sot, iei s, i mamei.
El ar trebui să-i us, ureze pe cât e posibil povara, în starea în care
este ea. El trebuie să fie binevoitor, curtenitor, amabil, blând s, i mai
ales atent fat, ă de toate dorint, ele ei. Nici jumătate din grija acordată
animalelor din grajd nu se dă femeilor care poartă copii în trupul lor.
6
Numai apetitul nu este un ghid sigur — Ideea că femeile, da-

torită stării din această perioadă, pot permite apetitului lor să-s, i facă
de cap este o gres, eală bazată pe anumite obiceiuri deficitare, s, i nu

pe bunul simt, . Apetitul femeilor în această stare poate fi schimbător,
capricios s, i greu de mult, umit; iar obiceiul înrădăcinat îi îngăduie să
aibă orice poftes, te, fără a consulta rat, iunea pentru a vedea dacă acea
hrană furnizează elementele nutritive necesare corpului său s, i pentru
dezvoltarea copilului. Mâncarea trebuie să fie hrănitoare, însă nu
trebuie să fie excitantă.... Dacă este nevoie vreodată de simplitate s, i
atent, ie deosebită fat, ă de calitatea hranei ingerate, atunci acest timp
este acum — în această importantă perioadă.
Femeile care au principii s, i care sunt bine educate nu se vor
îndepărta de simplitatea în dietă, în mod special în această perioadă.
Ele vor t, ine cont că o altă viat, ă depinde de a lor s, i vor fi atente în
[258] obiceiurile pe care s, i le formează, s, i în mod special în alimentat, ie.
Ele nu vor mânca ceea ce nu este hrănitor s, i este excitant, doar pentru
simplul motiv că este gustos. Există prea mult, i sfătuitori în jurul lor,
gata să le convingă să facă lucruri pe care rat, iunea le spune să nu le
facă. Copiii se nasc bolnavi datorită satisfacerii apetitului de către
părint, i....
Dacă se introduce în stomac prea multă mâncare, iar organele
digestive sunt suprasolicitate pentru a o digera s, i elibera organismul
de substant, ele iritante, mama comite o nedreptate fat, ă de sine însăs, i
s, i pune temelia bolii pentru odrasla ei. Dacă ea mănâncă ce îi place
s, i ce poftes, te, iresponsabilă fat, ă de consecint, e, pedeapsa va cădea
asupra ei, dar nu numai asupra ei. Copilul ei, nevinovat, va trebuie
să sufere datorită nechibzuint, ei sale. 7
Stăpânirea de sine s, i cumpătarea sunt necesare — În nici un
caz, nevoile fizice ale mamei nu trebuie neglijate. Două viet, i depind
de ea, deci dorint, ele ei trebuie luate în considerare cu amabilitate, iar
nevoile ei împlinite cu generozitate. Însă, în mod special în această
perioadă, ea ar trebui să evite, atât în dietă, cât s, i în orice altă privint, ă,
orice i-ar mics, ora tăria fizică sau mintală. Din însăs, i porunca lui
Dumnezeu, ea se situează sub cea mai solemnă obligat, ie de a exercita
stăpânire de sine. 8
Bazele unui caracter drept al viitorului om sunt puse s, i conso-
lidate prin obiceiuri de strictă cumpătare ale mamei în perioada
dinaintea nas, terii copilului.... Această lect, ie nu trebuie privită cu
indiferent, ă. 9
Influent, ele prenatale 209
Încurajat, i buna dispozit, ie, voios, ia — Orice femeie pe cale să

devină mamă ar trebui să încurajeze, oricare ar fi împrejurările, în
mod continuu, buna dispozit, ie, mult, umirea, optimismul, s, tiind că
pentru toate eforturile pe care le face în această direct, ie ea va fi
răsplătită înzecit, atât în ce prives, te sănătatea fizică a copilului, cât [259]
s, i moralul s, i caracterul acestuia. Aceasta nu este însă totul. Ea poate,
printr-o bună deprindere, să se obis, nuiască cu un mod de a gândi
optimist s, i astfel să încurajeze o stare de spirit pozitivă a mint, ii s, i
să molipsească de acest spirit de voios, ie pe cei din familie s, i pe
tot, i din preajma ei. Astfel, sănătatea ei fizică va avea de câs, tigat în
foarte mare măsură. Organele vitale vor căpăta vigoare, circulat, ia
sângelui nu va mai fi greoaie, as, a cum s-ar întâmpla dacă s-ar lăsa
pradă descurajării s, i mâhnirii. Sănătatea ei mintală s, i morală este
înviorată prin buna dispozit, ie a stării ei de spirit. Puterea voint, ei
va putea face fat, ă solicitărilor mint, ii s, i se va dovedi o mare alinare
pentru nervi. Copiii care sunt jefuit, i de acea vitalitate pe care ar fi
trebuit să o mos, tenească de la părint, ii lor trebuie să beneficieze de
cea mai mare grijă. Acordându-se îndeaproape atent, ie legilor care
guvernează fiint, a lor, se poate stabili o mai bună stare a lucrurilor. 10
Ment, inet, i o atitudine calmă, plină de încredere — Aceea care
as, teaptă să devină mamă trebuie să-s, i păstreze sufletul în iubirea lui
Dumnezeu. Trebuie să aibă pacea mint, ii, trebuie să găsească odihnă
în dragostea lui Isus, punând în practică cele din Cuvântul Său. Ea
trebuie să-s, i aducă aminte că este împreună lucrătoare cu Dumnezeu.
11

3 Idem, 371.
4 Idem, 372, 373.
6 Idem, 383.
7 Idem, 382, 383.
9 Good Health, februarie 1880.
10 A Solemn Appeal, 123, 124.
11 The Signs of the Times, 9 aprilie, 1896.
[260] Capitolul 44 — Îngrijirea copiilor mici
Atitudini corecte fat, ă de mamele care alăptează — Cea mai

bună hrană pentru nou-născut este hrana pe care o oferă natura. Dacă
nu este necesar acest lucru, el nu trebuie lipsit de această hrană. Nu
are inimă de mamă femeia care, de dragul convenient, elor, caută să
se debaraseze de misiunea delicată de a-s, i alăpta micut, ul. 1
Perioada în care pruncul îs, i primes, te hrana de la mamă este
critică. Multe mame au fost nevoite să muncească peste măsură
în perioada în care s, i-au alăptat copiii, înfierbântându-s, i sângele;
iar pruncul a fost serios afectat, nu numai printr-o hrană agitată,
provenită din sânul mamei, însă s, i sângele său a fost otrăvit prin
dieta nesănătoasă a mamei, lucru care a pus în fierbere întregul
ei organism, afectând în acest fel s, i hrana copilului. Micut, ul va fi
afectat, de asemenea, s, i de starea mint, ii mamei. Dacă este nefericită,
us, or agitată, us, or iritabilă, dând frâu liber izbucnirilor pasionale,
hrana pe care pruncul o primes, te de la mamă va fi înfierbântată,
producând adeseori colici, spasme, iar în unele cazuri convulsii,
chiar crize mai grave.
Caracterul copilului este, de asemenea, mai mult sau mai put, in
afectat de natura alimentat, iei primite de la mamă. Cât de important
este atunci ca mamele, în perioada alăptării copilului, să aibă o stare
de spirit optimistă, stăpânindu-s, i în mod desăvârs, it spiritul. Făcând
astfel, hrana copilului nu suferă nici o vătămare, iar cursul calm, pe
care mama îl urmează cu stăpânire de sine în felul în care îs, i tratează
copilul, influent, ează foarte mult modelarea mint, ii copilului. Dacă
acesta este nervos s, i se tulbură us, or, felul de a fi al mamei, grijuliu,
[261] atent, fără grabă, va avea un efect alinător s, i corector, iar sănătatea
copilului poate fi astfel foarte mult îmbunătăt, ită. 2
Cu cât este mai linis, tită s, i mai simplă viat, a copilului, cu atât va
fi mai favorabil acest lucru pentru dezvoltarea sa, atât fizică, cât s, i
mintală. În orice împrejurări, mama trebuie să se stăpânească, să fie
linis, tită, calmă s, i stăpână pe sine. 3
210
Îngrijirea copiilor mici 211
Hrana nu poate înlocui grija, atent, ia — S-au comis mari abu-

zuri asupra copiilor mici printr-un tratament necorespunzător. Dacă
erau agitat, i, de regulă li s-a dat de mâncare pentru a-i linis, ti, când, în
majoritatea cazurilor, motivul principal al nelinis, tii lor era tocmai că
primiseră prea multă mâncare, lucru dăunător datorită obiceiurilor
gres, ite ale mamei. Mai multă mâncare n-a făcut altceva decât să
înrăutăt, ească lucrurile, deoarece stomacurile lor erau deja supraîn-
cărcate.
În general, încă din leagăn, copiii sunt crescut, i, fiind învăt, at, i să-
s, i îngăduie apetitul s, i că ei trăiesc pentru a mânca. Mama are o mare
contribut, ie în formarea caracterului copiilor ei încă din copilărie.
Ea îi poate învăt, a să-s, i stăpânească pofta sau îi poate învăt, a să-s, i
îngăduie apetitul s, i să devină lacomi. Mama îs, i face de obicei planul
de a realiza anumite lucruri în decursul unei zile; iar când copiii o
întrerup, în loc să-s, i ia timp s, i să-i aline în micile lor necazuri, s, i să
le distragă atent, ia, ea le dă ceva de mâncare pentru a-i potoli, lucru
care are efect pentru put, in timp, însă în cele din urmă situat, ia se
înrăutăt, es, te mai mult. Stomacul copiilor a fost îndopat cu mâncare,
atunci când ei nu au avut deloc nevoie de aceasta. Tot ce aveau
ei nevoie nu era nimic altceva decât put, in din timpul s, i atent, ia
mamei. Însă ea s, i-a socotit timpul mult prea pret, ios pentru a-l dedica
înveselirii copiilor ei. S-ar putea ca aranjarea casei într-o manieră
rafinată, pentru a se lăuda cu ea oaspet, ilor, s, i pregătirea mesei în stil
modern să conteze pentru ea mai mult decât fericirea s, i sănătatea [262]
copiilor ei. 4
Hrana să fie sănătoasă s, i gustoasă, dar simplă — Hrana tre-
buie să fie atât de simplă, încât pregătirea ei să nu absoarbă tot timpul
mamei. Este adevărat, este nevoie de mult timp pentru a umple masa
cu mâncare nutritivă, as, ezată într-o manieră sănătoasă, prezentabilă.
Să nu credet, i că orice aruncat, i la întâmplare pe masă, drept mân-
care, este bun pentru copii. Însă trebuie pus deoparte mai put, in timp
pentru pregătirea unor feluri de mâncare nesănătoasă, pentru masă,
pentru a face pe placul unui gust pervertit, s, i mai mult timp pentru
educarea s, i învăt, area copiilor. 5
Pregătirea trusoului nou-născutului — În pregătirea hăinut, elor
nou-născutului trebuie avute în vedere în primul rând binele, confor-
tul s, i sănătatea copilului, s, i nu moda sau dorint, a de a trezi admirat, ia.
Mama nu ar trebui să-s, i irosească timpul cu broderii sau alte lucruri
închipuite pentru a înfrumuset, a îmbrăcămintea micut, ului, împo-

vărându-se singură cu muncă inutilă, în detrimentul propriei sale
sănătăt, i s, i al sănătăt, ii copilului ei. Ea nu ar trebui să stea mult aple-
cată cu acul în mână, căci astfel îs, i solicită mult ochii s, i nervii, într-o
perioadă când are nevoie de multă odihnă s, i activitate plăcută. Ea
trebuie să-s, i dea seama de obligat, ia pe care o are de a-s, i fortifica
puterea pentru a putea fi în stare să îndeplinească cerint, ele ce îi
revin. 6
Asigurat, i curăt, enie, căldură, aer proaspăt — Sugarii au ne-
voie de căldură, însă prea adesea se face gres, eala de a-i t, ine în camere
supraîncălzite, fiind lipsit, i într-o mare măsură de aer proaspăt....
Nou-născutul trebuie păzit de orice i-ar putea slăbi sau intoxica
organismul. Este nevoie de cea mai meticuloasă atent, ie, pentru ca
[263] totul din jurul lui să fie curat s, i îmbietor. Des, i poate fi necesar ca
cei micut, i să fie protejat, i de schimbări prea mari sau brus, te de
temperatură, trebuie avut grijă ca, fie că dorm sau sunt treji, fie că e
zi sau noapte, ei să poată respira un aer curat, înviorător. 7
Îngrijirea copiilor când sunt bolnavi — De cele mai multe ori,
boala copiilor se datorează unor gres, eli de îngrijire. Mese neregulate,
îmbrăcăminte necorespunzătoare în timpul serii sau al nopt, ii, când
este mai răcoare, lipsa exercit, iului fizic, care să ment, ină o bună
circulat, ie a sângelui, sau lipsa aerului din abundent, ă — toate acestea
pot cauza boli. Părint, ii trebuie să descopere cauza bolii s, i apoi să
îndrepte cât de repede posibil condit, iile necorespunzătoare.
Tot, i părint, ii ar trebui să învet, e multe în ce prives, te prevenirea,
îngrijirea s, i chiar tratamentul în timpul bolii. Mama în special tre-
buie să s, tie ce are de făcut în familia ei în cazul unor boli obis, nuite.
Ea trebuie să s, tie să îngrijească copilul bolnav. Cu dragoste s, i perspi-
cacitate, ea trebuie să îndeplinească fat, ă de acesta anumite servicii
care nu ar putea fi încredint, ate la fel de bine unei persoane străine. 8
2 Counsels on Diet and Foods, 228.
3 Counsels on Diet and Foods, 228.
4 Solemn Appeal, 125, 126.
7 Ibid., 381.
8 Ibid., 385.
Capitolul 45 — Prima datorie a mamei este aceea de [264]
a face educat, ia copiilor
Perspectivele copiilor educat, i în mod corespunzător —

Dumnezeu cunoas, te toate posibilităt, ile pe care le au aces, ti prichindei
ai omenirii. El s, tie că, printr-o educat, ie corespunzătoare, copilul va
putea deveni o putere spre bine în lume. El urmăres, te cu interes
aprins să vadă dacă părint, ii vor aduce la îndeplinire planul Lui sau
dacă, printr-o bunătate gres, it înt, eleasă, ei nimicesc scopul Său, fi-
ind îngăduitori fat, ă de copil, spre ruina lui prezentă s, i ves, nică. A
face din această fiint, ă neajutorată, în aparent, ă fără însemnătate, o
binecuvântare în lume s, i o onoare la adresa lui Dumnezeu constituie
o lucrare măreat, ă. Părint, ii nu ar trebui să îngăduie să se interpună
ceva între ei s, i obligat, ia pe care o au fat, ă de copiii lor. 1
O lucrare pentru Dumnezeu s, i t, ară — Cei care păzesc Legea
lui Dumnezeu privesc asupra copiilor lor cu simt, ăminte de sperant, ă
s, i, totodată, cu teamă de nedescris, întrebându-se ce rol vor juca
aces, tia în marele conflict ce se află în fat, a lor. Mama grijulie se
întreabă: „Ce pozit, ie vor lua? Ce pot face eu pentru a-i pregăti să
act, ioneze bine, pentru a putea fi vase ale slavei ves, nice?” Mari răs-
punderi avet, i, mamelor. Des, i nu avet, i un loc în consiliile nat, ionale,
... voi putet, i face o lucrare mare pentru Dumnezeu s, i pentru t, ara
voastră. Voi putet, i să-i educat, i pe copiii vos, tri. Îi putet, i ajuta să-s, i
formeze caractere care nu pot fi atrase sau influent, ate spre rău, ci
spre a face binele. Prin rugăciunile fierbint, i ale credint, ei, voi putet, i
pune în mis, care brat, ul care conduce lumea. 2
Educat, ia se face în copilărie s, i în tineret, e. Copiii trebuie crescut, i [265]
spre a fi utili. Ei trebuie învăt, at, i să facă acele lucruri care sunt
trebuincioase în viat, a din cămin, iar părint, ii trebuie să facă tot ce le
stă în putere ca aceste datorii să li se pară plăcute, rostind cuvinte
amabile s, i apreciate. 3
Mult, i părint, i neglijează educat, ia în cămin — În ciuda meto-
delor avansate, educat, ia copiilor este în prezent întristător de defici-
tară. Educat, ia din cămin este aceea care se neglijează. Părint, ii, s, i în
213
special mamele, nu-s, i dau seama de responsabilitatea pe care o au.

Ei nu au nici răbdarea de a face educat, ia copiilor, nici înt, elepciunea
de a-i t, ine în frâu pe cei mici, încredint, at, i grijii lor. 4
Este atât de adevărat că mamele nu stau la postul datoriei, cre-
dincioase chemării lor de a fi mame. Dumnezeu nu ne cere nici un
lucru pe care să nu-l putem aduce la îndeplinire prin puterea Sa, nici
un lucru care să nu fie spre binele nostru s, i al copiilor nos, tri. 5
Mamele să caute ajutorul divin — Dacă s, i-ar da seama de
important, a misiunii lor, mamele ar petrece mai mult timp în rugă-
ciune, prezentându-s, i copiii Domnului Isus, implorând binecuvânta-
rea Sa asupra lor s, i înt, elepciunea de a s, ti să îndeplinească as, a cum
trebuie datoriile sacre pe care le au.
Mama să caute să facă orice îmbunătăt, ire cu putint, ă, în vederea
modelării caracterului s, i formării unor deprinderi bune în copiii
ei. Să vegheze cu grijă dezvoltarea caracterului lor, stăpânind acele
trăsături care sunt prea pronunt, ate s, i încurajându-le pe cele deficitare.
Propria ei viat, ă să fie un exemplu curat s, i nobil pentru pret, ioasa
fiint, ă pe care o are în grijă. 6
Mama trebuie să-s, i ia lucrarea în primire cu curaj s, i energie,
[266] bazându-se continuu pe ajutorul divin în toate strădaniile ei. Să
nu găsească niciodată odihnă până nu vede o cres, tere continuă în
caracterul copiilor ei, până când aces, tia nu ajung să dobândească un
t, el mai înalt în viat, ă decât doar acela de a căuta propria lor plăcere.
Este cu neputint, ă de estimat influent, a unei mame care se roagă.
Ea Îl recunoas, te pe Dumnezeu în toate căile ei. Ea îs, i duce copiii
în fat, a harului s, i îi prezintă înaintea Domnului Isus, implorând
binecuvântarea Sa asupra lor. Influent, a acelor rugăciuni este pentru
copii ca „un izvor de viat, ă”. Aceste rugăciuni, înălt, ate cu credint, ă,
constituie sprijinul s, i tăria mamei cres, tine. A neglija datoria de a
ne ruga împreună cu copiii nos, tri înseamnă a pierde una dintre cele
mai mari binecuvântări care se află la îndemâna noastră, unul dintre
cele mai mari ajutoare în mijlocul frământărilor, grijilor s, i poverilor
viet, ii. 7
Puterea rugăciunilor mamei nu poate fi estimată. Ea, care în-
genunchează lângă fiul s, i fiica ei în perioada plină de greutăt, i a
copilăriei, în tineret, e, când sunt atâtea primejdii, nu va cunoas, te nici-
odată până în ziua judecăt, ii influent, a pe care au avut-o rugăciunile
sale în viat, a copiilor ei. Dacă este legată prin credint, ă de Fiul lui
Prima datorie a mamei este aceea de a face educat, ia copiilor 215
Dumnezeu, mâna duioasă a mamei îl poate trage înapoi pe fiu din

calea ispitei, iar pe fiică de a nu îngădui păcatul. Când pasiunea s, i
pofta se războiesc, cerând supremat, ie, puterea iubirii, a influent, ei
restrângătoare, serioase s, i hotărâte a mamei poate echilibra sufletul
s, ovăielnic, punându-l de partea cea dreaptă. 8
Când ne întrerup vizitatorii — Trebuie să vă luat, i timp să
vorbit, i s, i să vă rugat, i împreună cu micut, ii vos, tri s, i nu trebuie să
îngăduit, i ca cineva să întrerupă momentele de comuniune cu Dumne-
zeu s, i cu copiii vos, tri. Putet, i spune vizitatorilor vos, tri: „Dumnezeu
mi-a dat o lucrare de făcut, nu am timp pentru flecării.” Trebuie
într-adevăr să simt, it, i că avet, i o lucrare de făcut pentru această viat, ă [267]
s, i pentru ves, nicie. Cea dintâi datorie a voastră este fat, ă de copiii
vos, tri. 9
Înainte de vizitatori, înainte de orice altceva, pe primul plan sunt
copiii vos, tri.... Lucrarea pe care o avet, i de făcut fat, ă de copilul
vostru în primii ani nu admite nici un fel de neglijare. Nu există nici
o perioadă în viat, a acestuia, când această regulă să fie uitată. 10
Nu îi trimitet, i afară ca să putet, i sta cu vizitatorii vos, tri, ci învăt, at, i-
i să fie linis, tit, i s, i respectuos, i în prezent, a musafirilor. 11
Mamele să fie modele de bunătate s, i noblet, e — Mamelor,
fit, i înt, elepte în privint, a pret, ioaselor momente pe care le avet, i. Nu
uitat, i, copiii vos, tri au posibilităt, i deosebite, ei pot trece dincolo de
ceea ce le oferit, i prin educat, ie s, i instruire. Voi putet, i fi pentru ei
întruchiparea modelului a tot ceea ce poate fi bun, curat s, i nobil.
Identificat, i-vă interesele cu ale lor. 12
Putet, i es, ua în orice altceva, însă în acest punct fit, i meticuloase,
eficiente. Dacă copiii vos, tri sunt curat, i, virtuos, i, în urma educat, iei
pe care o primesc în cămin, dacă ei ocupă cel put, in cel mai umil
loc în marele plan al lui Dumnezeu pentru binele omenirii, viat, a
voastră nu va putea fi numită niciodată un es, ec s, i nu va trebui să
avet, i vreodată remus, cări. 13
Pruncii sunt o oglindă pentru mamă, în care ea îs, i poate vedea
propriile-i obiceiuri s, i comportamentul său. Cât de atentă ar trebui să
fie ea atunci în privint, a limbajului s, i a comportamentului, în prezent, a
acestor mici învăt, ăcei! Toate trăsăturile de caracter pe care dores, te
să le vadă formându-se în ei, trebuie să le cultive ea însăs, i mai întâi.
14
T, intit, i mai sus decât standardul lumii — Mama nu trebuie să

se ghideze după opinia lumii s, i nici să dorească să atingă standardul
acesteia. Ea trebuie să decidă pentru ea însăs, i care este marele
scop s, i t, el al viet, ii s, i apoi să depună tot efortul posibil pentru a
[268] atinge acest t, el. Ea poate, din lipsă de timp, să neglijeze multele
lucruri în privint, a gospodăriei, fără rezultate prea grave; însă nu-s, i
poate neglija, fără urmări, educarea corespunzătoare a copiilor ei.
Caracterele lor deficitare vor da pe fat, ă necredincios, ia ei. Lucrurile
rele, pe care ea le îngăduie să treacă fără a le corecta, manierele
aspre, grosolane, lipsa de respect s, i neascultarea, obiceiul de a lenevi
s, i de a nu fi atent, toate acestea o vor dezonora s, i îi vor amărî viat, a.
Mamelor, destinul copiilor vos, tri este în mare măsură în mâinile
voastre. Dacă dat, i gres, în a vă face datoria, s-ar putea ca voi îns, ivă
să-i as, ezat, i în rândurile os, tirii lui Satana s, i să facet, i din ei agent, ii
lui pentru ruinarea s, i a altor suflete. Însă disciplina aplicată cu
credincios, ie s, i exemplul vostru de evlavie îi poate conduce la Hristos,
iar ei, la rândul lor, îi vor influent, a s, i pe alt, ii, s, i în acest fel multe
suflete pot fi salvate prin intermediul vostru. 15
Cultivat, i binele, respinget, i răul — Părint, ii trebuie să coope-
reze cu Dumnezeu în a-s, i cres, te copiii în iubire s, i frică de Domnul.
În nici un fel nu Îl pot întrista mai mult decât neglijând educat, ia
corespunzătoare a copiilor.... Ei trebuie să vegheze cu grijă asupra
cuvintelor s, i act, iunilor celor mici, dacă nu, cel rău îi prinde în mreaja
lui. El dores, te cu ardoare să facă acest lucru, ca să poată contracara
planul lui Dumnezeu. Cu bunătate, devotament s, i duios, ie, părint, ii
trebuie să lucreze pentru copiii lor, cultivând orice lucru bun s, i res-
pingând orice lucru rău care se dezvoltă în caracterele celor mici.
16
Bucuria lucrului îndeplinit — Copiii sunt mos, tenirea Domnu-

lui, iar noi suntem răspunzători în fat, a Lui de felul cum administrăm
proprietatea Sa. Cres, terea s, i educarea copiilor spre a fi cres, tini
constituie cel mai mare serviciu pe care părint, ii îl pot face pentru
Dumnezeu. Este o lucrare care necesită muncă, răbdare — un efort
[269] stăruitor, consecvent, pe toată durata viet, ii. Neglijarea acestei sarcini
ne dovedes, te a fi ispravnici necredincios, i....
Părint, ii să lucreze cu iubire, credint, ă s, i rugăciune pentru cămi-
nele lor, până când, cu bucurie, se pot înfăt, is, a înaintea lui Dumnezeu,
spunând: „Iată, eu s, i copiii pe care mi i-a dat Domnul.” 17
Prima datorie a mamei este aceea de a face educat, ia copiilor 217
1 The Signs of the Times, September 25, 1901.

5 The Signs of the Times, 9 februarie, 1882.
6 The Signs of the Times, 25 mai, 1882.
7 Good Health, iulie 1880.
11 The Signs of the Times, 23 august, 1899
17 Christ’s Object Lessons, 195, 196.
[270] Capitolul 46 — Mama vitregă
Sfat către o mamă vitregă — Căsătoria ta cu unul care este tată

de copii se va dovedi o binecuvântare pentru tine.... Erai în primejdia
de a fi prea preocupată de persoana ta. Ai pret, ioase trăsături de
caracter care trebuia trezite s, i puse la lucru.... Prin noile relat, ii, vei
dobândi o experient, ă prin care vei învăt, a cum să abordezi mintea
omului. Prin îngrijirea copiilor, se dezvoltă afect, iunea, dragostea s, i
blândet, ea. Responsabilitatea pe care o ai în familia ta poate fi un
mijloc pentru primirea unor mari binecuvântări. Aces, ti copii vor fi
pentru tine un pret, ios manual de studiu. Dacă s, tii să cites, ti corect în
el, aceasta ît, i va aduce multe binecuvântări. Grija fat, ă de ei trezes, te
mintea, o educă s, i pune în act, iune duios, ia, dragostea, împreuna
simt, ire. Des, i aces, ti copii nu sunt carne din carnea ta s, i sânge din
sângele tău, totus, i, prin căsătoria ta cu tatăl lor, ei au devenit ai tăi
spre a fi iubit, i, mângâiat, i, educat, i s, i format, i de tine. Legătura ta
cu ei va pune la lucru gânduri s, i planuri care ît, i vor fi de un real
folos.... Prin experient, a pe care o vei câs, tiga în cămin, ideile egoiste,
care amenint, au lucrarea ta, vor dispărea s, i ît, i vei schimba planurile
făcute, căci ele necesită îmbunătăt, iri....
Aveai nevoie de mai multă duios, ie s, i afect, iune, ca să te pot, i
apropia de cei care tânjesc după cuvinte amabile, pline de iubire.
Copiii tăi ît, i vor des, tepta aceste trăsături de caracter s, i te vor ajuta
să-t, i dezvolt, i judecata. Prin legătura aceasta de afect, iune cu ei, vei
învăt, a mai bine împreuna simt, ire cu omenirea în suferint, ă. 1
[271] Repros, fat, ă de mama vitregă, lipsită de iubire — t, i-ai iubit
sot, ul s, i te-ai căsătorit cu el. At, i convenit ca, prin căsătoria cu el, să
devii mama copiilor lui. Însă es, ti deficitară în această privint, ă. Ai
atât de multe lipsuri, este trist. Nu iubes, ti copiii sot, ului tău s, i, dacă
nu se va produce o transformare totală în tine, o adevărată reformă
în felul tău de a fi, de a conduce lucrurile, aceste giuvaere pret, ioase
vor fi distruse. Iubirea, manifestarea afect, iunii, nu constituie o parte
a disciplinei tale....
218
Mama vitregă 219
Ai amărât foarte mult viat, a acestor scumpi copii, mai ales a fiicei
lui. Unde este dragostea, mângâierea duioasă, îndelunga răbdare?
În inima ta nesfint, ită este mai degrabă ură decât iubire. Buzele tale
rostesc doar critici, s, i nu cuvinte de laudă s, i încurajare. Manierele
tale, felul tău de a fi aspră, firea ta lipsită de afect, iune sunt pentru
această fiică sensibilă ca o grindină nedorită asupra unei plante
firave; ea se apleacă la fiecare răbufnire, până ce viat, a i se spulberă
s, i zace lovită s, i distrusă.
Felul tău de a fi seacă acel canal al iubirii, sperant, ei s, i bucuriei
în copiii tăi. Des, i pe fat, a fetei s-a instalat tristet, ea, acest lucru, în
loc să-t, i stârnească simpatie, afect, iune, ît, i stârnes, te nerăbdare s, i
neplăcere voită. Dacă vrei, îi pot, i schimba această expresie a fet, ei în
voios, ie, vitalitate....
Copiii citesc expresia fet, ei mamei; ei înt, eleg dacă acolo este iu-
bire sau nu. Tu s, tii ce lucrare faci. Fat, a aceea mică s, i tristă, suspinul
oftat, ce răzbate dintr-o inimă ce tânjes, te după iubire, nu ît, i trezes, te
milă? 2
Urmările severităt, ii exagerate — Cu câtva timp în urmă, mi-a
fost arătat cazul lui J. Gres, elile s, i relele pe care le-a făcut au fost
prezentate în amănunt; însă, în ultima viziune pe care am avut-o, [272]
am văzut că acele rele încă persistă, ea fiind încă rece s, i lipsită
de iubire fat, ă de copiii sot, ului ei. Îi corectează s, i pedepses, te nu
numai pentru gres, eli grave, dar s, i pentru nimicuri ce ar trebui să
treacă neobservate. Căutarea continuă de gres, eli este un lucru rău, iar
Duhul lui Dumnezeu nu poate sălăs, lui în inima în care există aceasta.
Tendint, a ei este ca, atunci când copiii fac bine, să nu rostească nici un
cuvânt de apreciere, dar totdeauna să doboare cu mustrări s, i critică
atunci când aces, tia gres, esc. Acest lucru îi descurajează întotdeauna
pe copii s, i îi determină să fie nepăsători. Stârnes, te răul în inimă s, i
face ca acesta să împrăs, tie praf s, i pulbere în jur. În copiii care sunt
în mod continuu criticat, i, se dezvoltă un spirit de „Nu-mi pasă”,
pasiunile rele se vor manifesta frecvent, în ciuda consecint, elor....
Doamna J. trebuie să cultive iubire s, i împreună simt, ire. Ea tre-
buie să manifeste o afect, iune plină de duios, ie fat, ă de copiii fără
mamă, care se află în grija ei. Aceasta va fi o binecuvântare a dra-
gostei lui Dumnezeu pentru aces, ti copii s, i se va întoarce s, i asupra ei
cu afect, iune s, i iubire. 3
Când este nevoie de grijă îndoită — Copiii care au pierdut-

o pe cea de la al cărei sân a curs dragoste au suferit o pierdere
care nu poate fi niciodată compensată. Iar atunci când cineva se
aventurează să stea în locul mamei pentru turma cea mică s, i speriată,
îs, i ia asupra ei o grijă s, i o povară dublă pentru a fi, dacă se poate,
chiar mai iubitoare, mai iertătoare decât ar fi putut fi propria lor
mamă, s, i numai în acest fel suplines, te pierderea pe care mica turmă
a suferit-o. 4
1 Letter329, 1904.
2 Testimonies for the Church 2:56-58.
3 Idem, 531, 532.
4 Idem, 58.
Capitolul 47 — Încurajarea rostită de Domnul [273]
Hristos către mame
Domnul Isus a binecuvântat copiii — Pe vremea Domnului

Hristos, mamele s, i-au adus copiii la El, pentru ca El să-s, i pună
mâinile asupra lor s, i să-i binecuvânteze. Prin acest act, ele îs, i arătau
credint, a în Isus s, i profunda îngrijorare a inimii lor cu privire la binele
prezent s, i viitor al celor mici, încredint, at, i grijii lor. Însă ucenicii nu
au socotit că este nevoie să-L întrerupă pe Învăt, ătorul doar de dragul
copiilor s, i, pe când încercau să le îndepărteze pe mame, Domnul
Isus i-a mustrat pe ucenici s, i a poruncit mult, imii să facă loc acestor
mame credincioase s, i copiilor lor. S, i a spus: „Lăsat, i copilas, ii să vină
la Mine s, i nu-i oprit, i, căci Împărăt, ia cerurilor este a unora ca ei.”
Pe când mamele treceau pe drumul prăfuit, apropiindu-se de
Mântuitorul, El a văzut lacrimile lor nes, terse s, i buzele tremurânde,
când acestea rosteau rugăciunea tăcută pentru copiii lor. El a auzit
cuvintele de mustrare ale ucenicilor s, i a contramandat imediat po-
runca. Inima Sa mare, plină de iubire, era deschisă pentru a-i primi
pe copii. Unul câte unul, i-a luat în brat, e s, i i-a binecuvântat, în timp
ce unul mai micut, , lăsându-se pe pieptul lui Isus, a adormit imediat.
Domnul Isus a rostit cuvinte de încurajare către mame, în legătură
cu lucrarea lor, s, i, of, ce us, urare a constituit aceasta pentru sufletele
lor! Cu câtă bucurie aveau să se bizuie pe bunătatea s, i îndurarea
Domnului Isus, amintindu-s, i de acea ocazie memorabilă! Cuvintele
Lui pline de har au us, urat povara inimilor lor s, i le-a inspirat o nouă [274]
nădejde s, i curaj. Oboseala a dispărut.
Aceasta este o lect, ie încurajatoare pentru mamele din toate tim-
purile. După ce fac tot ce pot mai bine pentru binele copiilor lor,
ele îi pot aduce la Isus. Chiar s, i pruncii din brat, ele mamelor sunt
pret, ios, i în ochii Săi. Iar mama, care tânjes, te în inima ei după ajutorul
pe care ea s, tie că nu-l poate da, după harul pe care nu-l poate avea, s, i
se aruncă în brat, ele îndurătoare ale Domnului Hristos, ea s, i copiii ei,
este primită împreună cu aces, tia de Domnul care îi va binecuvânta;
El va da pace, nădejde s, i fericire atât mamei, cât s, i copiilor. Acesta
221
este un privilegiu nespus de pret, ios, pe care Domnul Isus îl acordă

tuturor mamelor. 1
Domnul Isus le invită încă pe mame — Domnul Hristos, Ma-
iestatea cerurilor, a spus: „Lăsat, i copilas, ii să vină la Mine s, i nu-i
oprit, i, căci Împărăt, ia cerurilor este a unora ca ei”. Domnul Isus nu-i
trimite pe copii la rabini; nu-i trimite la farisei, pentru că El s, tie că
aces, ti oameni i-ar învăt, a să-L respingă pe cel mai bun Prieten al lor.
Mamele care s, i-au adus copiii la Domnul Isus au procedat bine....
Lăsat, i-le pe mame să-s, i conducă s, i acum copiii la Domnul Hristos.
Predicatorii Evangheliei să-i ia pe copii în brat, e s, i să-i binecuvânteze
în Numele lui Isus. Cuvinte pline de cea mai duioasă iubire să fie
rostite către cei micut, i; căci Domnul Isus i-a luat pe mielus, eii turmei
în brat, ele Sale s, i i-a binecuvântat. 2
Mamele să vină la Domnul Isus cu îngrijorările lor. Ele vor găsi
har îndeajuns spre a le fi de ajutor în cres, terea copiilor lor. Port, ile
sunt deschise pentru fiecare mamă care vine s, i îs, i descarcă povara la
picioarele Mântuitorului.... El ... încă le invită pe mame să-s, i aducă
micut, ii la El pentru a-i binecuvânta. Chiar pruncul din brat, ele mamei
se poate odihni la umbra Celui Atotputernic datorită credint, ei mamei
[275] care se roagă. Ioan Botezătorul a fost umplut cu Duhul Sfânt încă de
la nas, terea sa. Dacă trăim în comuniune cu Dumnezeu, s, i noi putem
as, tepta ca Spiritul divin să-i modeleze pe cei micut, i, încă din cea
mai fragedă pruncie. 3
Inimile copiilor sunt sensibile, impresionabile — El (Hristos)
S-a identificat cu cei de jos, cei nevoias, i, cu cei necăjit, i. El i-a
luat pe copii în brat, ele Sale s, i S-a coborât la nivelul lor. Inima Sa
mare, plină de iubire, a putut înt, elege necazurile s, i nevoile lor s, i S-a
bucurat să-i facă fericit, i. Spiritul Său, obosit de zarva s, i zgomotul din
cetatea aglomerată, de oamenii vicleni s, i făt, arnici, a găsit odihnă în
compania copiilor nevinovat, i. El nu i-a respins niciodată. Maiestatea
cerurilor a coborât pentru a răspunde întrebărilor lor s, i a simplificat
lect, iile importante pe care avea să le dea, spre a fi pe înt, elesul lor. El
a sădit în mint, ile lor tinere, în dezvoltare, semint, ele adevărului care
aveau să răsară s, i să producă un seceris, bogat în anii de mai târziu
ai maturităt, ii lor. 4
El s, tia că aces, ti copii aveau să asculte de sfatul Lui s, i să-L
accepte ca Mântuitor, în timp ce aceia care erau înt, elept, i în felul
lumii s, i fără inimă aveau să fie mai put, in doritori a-L urma s, i a avea
Încurajarea rostită de Domnul Hristos către mame 223
un loc în Împărăt, ia lui Dumnezeu. Aces, ti micut, i, care au venit la

Hristos s, i au primit sfatul s, i binecuvântarea Sa, aveau să rămână
pentru totdeauna cu chipul s, i cuvintele Sale pline de har, întipărite
în mint, ile lor. Noi ar trebui să învăt, ăm o lect, ie din acest act al
Domnului Hristos, s, i anume că inimile copiilor sunt mai sensibile,
mai impresionabile la învăt, ăturile cres, tinismului, us, or de influent, at
spre pietate s, i virtute s, i foarte capabili a ret, ine impresiile dobândite.
5
„Lăsat, i copilas, ii să vină la Mine, s, i nu-i oprit, i; căci Împărăt, ia

cerurilor este a unora ca ei.” Aceste cuvinte trebuie păstrate cu grijă
în minte nu numai de către orice mamă, dar s, i de către fiecare tată.
Aceste cuvinte sunt o încurajare pentru părint, i, ca să-s, i aducă în [276]
grabă copiii în atent, ia Lui s, i să-i ceară lui Hristos ca Tatăl să reverse
binecuvântarea Sa asupra întregii familii. Nu doar cei care sunt cei
mai mult iubit, i se vor bucura de o atent, ie deosebită, ci s, i copiii
neastâmpărat, i, încăpăt, ânat, i, care au nevoie de îngrijire, atent, ie s, i
călăuzire plină de duios, ie. 6
3 The Desire of Ages, 512.
5 Idem, 142.
Sect, iunea 11 — Copiii — parteneri tineri [277]
[278]
[279]
Capitolul 48 — Cum pret, uies, te cerul copiii
Copiii sunt răscumpărat, i prin sângele Domnului Hristos —

Domnul Hristos îi pret, uies, te atât de mult pe copiii vos, tri, încât s, i-a
dat viat, a pentru ei. Tratat, i-i ca pe o valoare cumpărată cu sângele
Său. Educat, i-i cu răbdare s, i hotărâre pentru El. Disciplinat, i-i cu
iubire s, i stăpânire de sine. Dacă vet, i face astfel, ei vor deveni o
cunună de slavă pentru voi s, i vor străluci ca nis, te lumini în lume. 1
Cel mai mic copil, care Îl iubes, te pe Dumnezeu s, i se teme de El,
este mai mare în ochii Lui decât cel mai talentat s, i învăt, at om, care
neglijează o mântuire as, a de mare. Copiii care îs, i consacră inimile s, i
viet, ile lui Dumnezeu s-au as, ezat, prin aceasta, în legătură cu Izvorul
înt, elepciunii supreme s, i al desăvârs, irii. 2
„Căci împărăt, ia cerurilor este a unora ca ei” — Sufletul co-
pilului mic, care se încrede în Domnul Hristos, este tot atât de pret, ios
pentru El ca s, i îngerii din jurul tronului Său. Ei trebuie adus, i la Hris-
tos s, i format, i pentru El. Ei trebuie călăuzit, i pe cărarea ascultării, nu
a îngăduirii poftei s, i vanităt, ii. 3
Dacă noi am dori să învăt, ăm minunatele lect, ii pe care Domnul
Isus a vrut să le ofere ucenicilor printr-un copilas, , cât de multe
lucruri, care acum ni se par greutăt, i de netrecut, ar dispărea cu totul!
Când ucenicii au venit la Isus, întrebând: „Cine este mai mare în
Împărăt, ia cerurilor?”, Domnul Isus a chemat la El un copilas, , l-a
as, ezat în mijlocul lor s, i le-a spus: „Adevărat vă spun că, dacă nu vă
vet, i întoarce la Dumnezeu s, i nu vă vet, i face ca nis, te copilas, i, cu nici
[280] un chip nu vet, i intra în Împărăt, ia cerurilor. De aceea oricine se va
smeri ca acest copilas, va fi cel mai mare în Împărăt, ia cerurilor.” 4
Proprietatea lui Dumnezeu, încredint, ată părint, ilor — Co-
piii dobândesc viat, a, fiint, a, de la părint, ii lor s, i, totus, i, copiii vos, tri
se bucură de viat, ă prin puterea creatoare a lui Dumnezeu, căci Dum-
nezeu este Dătătorul viet, ii. Fie ca acest lucru să nu se uite niciodată,
s, i anume: copiii nu trebuie tratat, i ca s, i când ar fi proprietatea noastră
personală. Copiii sunt mos, tenirea Domnului, iar planul de mân-
tuire include s, i salvarea lor pe lângă salvarea noastră. Ei au fost
226
Cum pret, uies, te cerul copiii 227
încredint, at, i părint, ilor pentru a fi crescut, i în învăt, ătura s, i după în-
demnurile Domnului, pentru a fi calificat, i pentru lucrarea pe care o
au de făcut în această viat, ă s, i în ves, nicie. 5
Mamelor, tratat, i-i cu blândet, e pe cei micut, i. S, i Domnul Hristos
a fost odată copil! De dragul Lui, onorat, i-i pe copii. Privit, i asupra
lor ca la o misiune sacră, încredint, ată nu pentru a-i răsfăt, a s, i idola-
triza, ci pentru a-i învăt, a să trăiască o viat, ă curată, nobilă. Ei sunt
proprietatea lui Dumnezeu; El îi iubes, te s, i vă adresează chemarea
de a colabora cu El spre a-i ajuta să-s, i formeze caractere desăvârs, ite.
6
Dacă vret, i să vă întâlnit, i cu Dumnezeu în condit, ii de pace, hrănit, i

turma Sa cu hrană spirituală; căci fiecare copil are posibilitatea să
ajungă la mântuire. Copiii sunt comoara deosebită a lui Dumnezeu.
7
Copiilor trebuie să li se aducă la cunos, tint, ă adevărul că talen-

tele lor nu le apart, in. Puterea, timpul, intelectul sunt comori doar
împrumutate. Ele apart, in lui Dumnezeu s, i este datoria oricărui tânăr
de a le folosi cât mai mult cu putint, ă. El este un lăstar de la care
Dumnezeu as, teaptă roade; un ispravnic al cărui capital trebuie să
fie în cres, tere; o lumină care să lumineze în întunericul lumii. Fi-
ecare tânăr, fiecare copil are o lucrare de făcut pentru onoarea lui
Dumnezeu în înnobilarea omenirii. 8
Cărarea către ceruri este potrivită capacităt, ii copiilor — [281]
Am văzut că Domnul Isus ne cunoas, te neputint, ele s, i a împărtăs, it
experient, a noastră în toate lucrurile, cu except, ia păcatului; de aceea,
El ne-a pregătit o cărare potrivită puterii s, i capacităt, ii noastre s, i, ca
s, i Iacov, a mers încet s, i la pas cu copiii, atât cât au putut ei suporta,
ca să putem beneficia de mângâierea companiei Sale s, i să ne fie o
călăuză continuă. El nici nu dispret, uies, te, nici nu neglijează s, i nici
nu părăses, te copiii turmei. El nu ne-a poruncit să mergem înainte s, i
să-i lăsăm. El nu o ia înainte, lăsându-ne pe noi în urmă cu copiii
nos, tri. Oh, nu; ci El a netezit cărarea viet, ii, chiar s, i pentru copii. Iar
părint, ilor li se cere, în Numele Său, să-i conducă pe copii pe calea
cea strâmtă. Dumnezeu a lăsat o cărare potrivită s, i pentru puterea s, i
capacitatea copiilor. 9
1 The Signs of the Times, 3 aprilie, 1901. (The Review and Herald, March 7, 1907.)
7 Letter 105, 1893.
8 Education, 57, 58.
Capitolul 49 — Ajutoarele mamei [282]
Copiii să fie asociat, i ai companiei numite cămin — Copiii, ca

s, i părint, ii, au datorii importante în cămin. Ei ar trebui învăt, at, i că sunt
o parte a companiei numite cămin. Ei sunt hrănit, i, îmbrăcat, i, iubit, i
s, i îngrijit, i, as, adar ei ar trebui să răspundă la aceste multe binefaceri,
făcându-s, i partea în ducerea poverilor căminului s, i aducând cât se
poate de multă fericire în familia în care sunt membri. 1
Fie ca fiecare mamă să-s, i învet, e copiii că ei sunt membri ai com-
paniei-familie s, i că ei trebuie să lucreze în cadrul acesteia. Fiecare
membru al familiei trebuie să poarte aceste responsabilităt, i cu tot
atâta credincios, ie ca s, i un membru al bisericii în relat, iile cu ceilalt, i
membri ai bisericii.
Prin micile servicii pe care le fac, copiii să s, tie că ei îi ajută pe
tata s, i pe mama. Dat, i-le ceva de făcut spre a vă ajuta s, i spunet, i-le că
după aceea pot merge la joacă. 2
Copiii au mint, i dinamice s, i ei trebuie să se antreneze în du-
cerea poverilor în viat, a practică.... Ei nu trebuie lăsat, i niciodată
să-s, i aleagă propria ocupat, ie. Părint, ii trebuie să vegheze ei îns, is, i în
această chestiune. 3
Părint, ii s, i copiii au obligat, ii — Părint, ii au obligat, ia de a-i
hrăni, îmbrăca s, i educa pe copii, iar copiii au obligat, ia de a le sluji
părint, ilor cu credincios, ie voioasă, serioasă. Când copiii consideră
că nu mai au obligat, ia de a împărtăs, i cu părint, ii lor truda s, i poverile
viet, ii, cum s-ar simt, i ei atunci dacă s, i părint, ii lor ar înceta să simtă
că e obligat, ia lor să le dea cele necesare? Încetând să-s, i facă datoriile [283]
care le revin spre a fi de folos părint, ilor lor, de a le us, ura poverile,
făcând ceea ce poate este neplăcut s, i plin de trudă, copiii pierd ocazia
de a dobândi o educat, ie foarte valoroasă, care le va fi de mare folos
în viitor. 4
Dumnezeu dores, te ca tot, i copiii credincios, ilor să fie educat, i
din cei mai fragezi ani, ca să contribuie la ducerea poverilor pe
care părint, ii lor trebuie să le poarte pentru ei. Ei au camerele lor în
case s, i dreptul s, i privilegiul de a avea un loc în consiliul familiei.
229
Dumnezeu cere ca părint, ii să-s, i hrănească s, i să-s, i îmbrace copiii.

Însă obligat, iile părint, ilor s, i ale copiilor sunt mutuale. Din partea
copiilor se cere ca ei să-s, i respecte s, i să-s, i cinstească părint, ii. 5
Părint, ii nu trebuie să fie sclavii copiilor lor, făcând numai sacri-
ficii, în timp ce copiilor li se permite să crească în nepăsare s, i fără
griji, lăsând toate poverile pe seama părint, ilor. 6
Printr-o bunătate gres, it înt, eleasă, copiii sunt deprins, i să fie
indolent, i — Copiii trebuie să fie învăt, at, i de foarte mici să fie utili,
să se ajute pe ei îns, is, i s, i să-i ajute pe alt, ii. Multe fiice ale acestui
veac pot fi văzute, în timp ce mamele lor trudesc, gătind, spălând
sau călcând rufe, stând în salon, fără vreo mustrare de cons, tiint, ă,
citind poves, ti, împletind, cros, etând sau brodând. Inimile lor sunt tot
as, a de nesimt, itoare ca s, i o piatră.
Însă de unde îs, i are originea acest rău? Cine sunt, de obicei,
cei care ar trebui cel mai mult învinuit, i în această chestiune? Biet, ii
părint, i, ei, cei îns, elat, i. Ei pierd din vedere viitorul bun al copiilor
lor s, i, dintr-o afect, iune gres, it înt, eleasă, îi lasă să trândăvească sau
să facă doar lucruri de mică însemnătate, care nu cer un exercit, iu
al mint, ii s, i al mus, chilor, s, i apoi îs, i scuză fiicele indolente pentru că
sunt slabe, bolnăvicioase. Ce le-a făcut să fie as, a? În multe cazuri,
[284] este vorba de gres, eala părint, ilor. O anumită măsură de activitate
în gospodărie va face bine atât mint, ii, cât s, i trupului. Însă copiii
sunt lipsit, i de aceasta prin insuflarea unor idei gres, ite până ce ajung
refractari fat, ă de muncă. 7
Dacă nu v-at, i obis, nuit copiii să lucreze, în curând ei vor deveni
plictisit, i. Se vor plânge de dureri de mijloc, de umeri s, i de membre
obosite; s, i, datorită afect, iunii pe care le-o purtat, i, vet, i fi în primejdia
de a face voi îns, ivă munca respectivă în loc să-i lăsat, i pe ei să sufere
put, in. Sarcina pe care le-o dat, i la început trebuie să fie us, oară, apoi
mărit, i-o în fiecare zi, până ce ei vor putea lucra suficient, fără a mai
fi plictisit, i. 8
Pericolele leneviei — Mi s-a arătat că multe păcate sunt urmarea
lenevirii. Mâinile s, i mint, ile active nu găsesc timp de a lua seama la
fiecare ispită pe care vrăjmas, ul o scoate în cale, însă mâinile lenes, e
s, i creierul lenes, sunt întotdeauna gata spre a fi luate în stăpânire de
Satana. Când nu este ocupată cu lucruri potrivite, mintea se opres, te
asupra unor lucruri necorespunzătoare. Părint, ii trebuie să-s, i învet, e
copiii că lenea este păcat. 9
Ajutoarele mamei 231
Nu există nimic altceva care să conducă în mod atât de sigur

la păcat ca îndepărtarea tuturor poverilor de la copii, lăsându-i să
ducă o viat, ă trândavă, fără nici un rost, să nu facă nimic sau să-s, i
caute ocupat, ii după bunul lor plac. Mint, ile copiilor sunt dinamice s, i,
dacă nu sunt ocupate cu ceea ce este bun s, i util, ei se vor întoarce în
mod inevitabil spre ceea ce este rău. Desigur, este dreptul lor s, i este
necesar ca ei să se recreeze, dar trebuie învăt, at, i să muncească s, i să
aibă ore regulate de muncă fizică s, i, de asemenea, ore pentru citit s, i
studiu. Vegheat, i ca ocupat, ia lor să se potrivească cu vârsta s, i să le
procurat, i cărt, i utile s, i interesante. 10
Garant, ia cea mai sigură este o ocupat, ie utilă — Pentru tineri,
cel mai sigur este să-s, i găsească o ocupat, ie utilă. Dacă ar fi fost [285]
învăt, at, i să fie harnici, astfel ca tot timpul să aibă o ocupat, ie utilă,
n-ar mai avea timp să se plângă de soarta lor sau să zacă în trândă-
vie, visând toată ziua. Astfel, primejdia de a-s, i forma obiceiuri sau
tovărăs, ii rele ar fi mai mică. 11
Dacă părint, ii sunt atât de ocupat, i cu alte lucruri, încât nu se pot
îngriji de copiii lor pentru a le da o ocupat, ie utilă, Satana le va da de
lucru. 12 .
Copiii trebuie să învet, e să poarte poveri — Părint, ii trebuie să
se trezească, să fie cons, tient, i de faptul că cea mai importantă lect, ie
pe care trebuie să o învet, e copiii lor este că trebuie să-s, i facă partea
în ducerea poverilor căminului.... Părint, ii trebuie să-s, i învet, e copiii
să se deprindă cu acel simt, practic asupra viet, ii, să-s, i dea seama că
trebuie să fie utili în lume. În cămin, sub supravegherea unei mame
înt, elepte, băiet, ii s, i fetele trebuie să primească prima instruire legată
de ducerea poverilor viet, ii. 13
Educat, ia copilului spre bine sau spre rău începe în cei mai fragezi
ani ai săi.... Pe măsură ce copiii mai mari cresc, ei trebuie să ajute
la îngrijirea celor mai mici membri ai familiei. Mama nu trebuie să
se obosească făcând lucruri pe care copiii ar putea s, i ar trebui să le
facă. 14
Împărtăs, irea poverilor aduce satisfact, ie — Părint, i, ajutat, i-vă
copiii să facă voia lui Dumnezeu, fiind credincios, i în îndeplinirea
datoriilor care le revin în calitate de membri ai familiei. Aceasta le
va conferi cea mai valoroasă experient, ă. Îi va învăt, a că nu trebuie
să-s, i concentreze gândurile asupra lor îns, is, i, să-s, i facă doar plăcerile
lor s, i să se distreze. Educat, i-i cu răbdare, învăt, ându-i să-s, i facă
partea în cercul familiei, să considere o realizare, un succes când

depun eforturi pentru a împărtăs, i poverile casei alături de tată, mamă,
[286] frat, i s, i surori. În acest fel, ei vor avea satisfact, ia de a s, ti că sunt cu
adevărat utili. 15
Copiii trebuie să fie educat, i pentru a fi de ajutor — În mod
natural, ei sunt activi s, i înclinat, i spre a avea o ocupat, ie; iar această
activitate poate fi canalizată în direct, ia cea bună, prin educat, ie. Copiii
pot fi învăt, at, i, când sunt mici, să-s, i facă zi de zi datoriile us, oare,
fiecare copil trebuind să aibă o anumită sarcină de adus la îndeplinire,
pentru care este răspunzător fat, ă de părint, ii săi sau fat, ă de cei care
îl au în grijă. Astfel, ei vor fi învăt, at, i să ducă jugul datoriei încă
de când sunt mici; iar îndeplinirea micilor lor datorii va deveni o
plăcere, care le va aduce acea fericire care este dobândită doar prim
facerea de bine. Ei vor fi obis, nuit, i în munca cu răspunderile s, i îs, i
vor găsi plăcere în ocupat, ia lor, înt, elegând că viat, a le poate oferi o
ocupat, ie mai importantă decât aceea de a se distra....
Munca este bună pentru copii, ei se simt mai fericit, i să fie
ocupat, i în mod util o mare parte de timp; ei se bucură mai mult
în distract, iile lor nevinovate după ce îs, i împlinesc datoriile cu succes
deplin. Munca întăres, te atât mus, chii, cât s, i mintea. Mamele pot
face din copiii lor nis, te mici ajutoare foarte pret, ioase s, i, în timp
ce îi învat, ă să fie folositori, ele însele pot înt, elege mai bine firea
omenească s, i cum să se poarte cu aceste fiint, e fragede, tinere s, i să-s, i
ment, ină inimile calde s, i tinere prin această legătură cu cei mici. S, i,
după cum copiii lor le privesc cu încredere s, i iubire, tot as, a s, i ele pot
privi la iubitul lor Mântuitor, care le va ajuta s, i călăuzi. Copiii care
sunt educat, i corespunzător învat, ă, pe măsură ce avansează în vârstă,
să iubească acea activitate care us, urează poverile prietenilor lor. 16
Asigură echilibru mintal — Prin îndeplinirea datoriilor ce le
revin, se poate dobândi o memorie puternică s, i un bun echilibru al
[287] mint, ii, ca s, i stabilitate de caracter s, i o bună executare. Ziua întreagă,
cu cercul ei de datorii mărunte, cere atent, ie, chibzuint, ă s, i un plan de
act, iune. Pe măsură ce cresc, se poate cere tot mai mult de la copii.
Nu trebuie să li se ceară să efectueze munci istovitoare sau să lucreze
continuu prea mult timp, ca să nu obosească s, i să se descurajeze;
lucrul care li se dă de făcut trebuie ales în mod judicios, astfel încât
să asigure cea mai bună dezvoltare fizică s, i cultivarea mint, ii s, i a
caracterului. 17
În legătură cu lucrătorii din ceruri — Dacă copiii ar fi învăt, at, i

să privească cercul umil al datoriilor de fiecare zi ca fiind planul
stabilit de Însus, i Domnul pentru ei, ca o s, coală în care să fie instruit, i
să-I aducă un serviciu credincios s, i eficient, cât de plăcută s, i ono-
rabilă li s-ar părea atunci munca lor! A-t, i face datoria în fiecare zi
ca pentru Domnul face din cea mai umilă activitate o încântare s, i îi
leagă pe lucrătorii de pe pământ cu fiint, ele sfinte care fac voia lui
Dumnezeu în ceruri. 18
În ceruri, se lucrează în mod continuu. Acolo nu există lenes, i.
„Tatăl Meu lucrează”, a spus Domnul Hristos, „S, i Eu de asemenea
lucrez”. Nu ne putem închipui că, atunci când vom dobândi biruint, a
finală s, i când locuint, ele noastre vor fi gata pregătite pentru noi,
lenevirea va fi partea noastră s, i că ne vom putea odihni într-o stare
de beatitudine, în care să nu facem nimic. 19
Întăres, te legăturile din cămin — În educat, ia tinerilor în cămin,
principiul colaborării este inestimabil.... Cei mai mari trebuie să fie
ajutoarele părint, ilor, participând la planurile lor s, i împărtăs, ind cu ei
răspunderile s, i poverile. Tat, ii s, i mamele să-s, i ia timp spre a-i învăt, a
pe copii; să le arate că ei le pret, uiesc ajutorul, le doresc încrederea s, i
se bucură de compania lor, iar copiii nu vor întârzia să răspundă. Nu
doar că se va us, ura povara părint, ilor s, i copiii vor primi o educat, ia
practică, de o inestimabilă valoare, dar se vor întări s, i legăturile în [288]
cadrul căminului s, i se vor adânci bazele caracterului. 20
Contribuie la desăvârs, irea mintală, morală s, i spirituală —
Copiii s, i tinerii ar trebui să aibă plăcere să us, ureze grijile tatălui s, i
ale mamei, dovedind interes neegoist pentru cămin. Ducând poverile
care le revin, ei dobândesc acea educat, ie care îi pregătes, te, îi face în
stare să ocupe pozit, ii de încredere s, i utilitate. În fiecare an, ei trebuie
să avanseze în mod serios, treptat, lăsând în urmă vârsta lipsită
de experient, ă a copilăriei s, i îndreptându-se spre maturitate. Prin
îndeplinirea cu credincios, ie a datoriilor simple din cămin, băiet, ii s, i
fetele pun bazele desăvârs, irii mintale, morale s, i spirituale. 21
Dă sănătate trupului, pace mint, ii — Ca o asigurare iubitoare,
asupra copiilor care îs, i fac cu voios, ie partea ce le revine în treburile
gospodăres, ti, ducând sarcinile împreună cu tatăl s, i mama, stă apro-
barea lui Dumnezeu. Ei vor fi răsplătit, i cu sănătatea trupului s, i pacea
mint, ii; s, i vor avea parte de plăcerea de a-s, i vedea părint, ii bucurându-
se în legăturile sociale s, i într-o recreat, ie sănătoasă, prelungindu-s, i
astfel viet, ile. Copiii deprins, i cu datoriile practice ale viet, ii vor pleca
din căminele lor, fiind nis, te membri folositori în societate, având
o educat, ie superioară celei obt, inute prin închiderea într-o sală de
clasă, la o vârstă fragedă, când nici mintea s, i nici trupul nu sunt
suficient de puternice pentru a rezista încordării. 22
În multe cazuri, ar fi mai bine ca cei mici să aibă mai put, in
de lucru la s, coală s, i să fie instruit, i mai mult în ceea ce prives, te
îndeplinirea datoriilor din cămin. Mai presus de orice, ei trebuie
învăt, at, i să fie serios, i s, i de folos. Multe lucruri care se învat, ă din cărt, i
[289] sunt mult mai put, in esent, iale decât lect, iile hărniciei practice s, i ale
disciplinei. 23
Asigură somn odihnitor — Mamele trebuie să-s, i ia fetele cu
ele în bucătărie s, i să le învet, e cu răbdare. Prin constitut, ie, li se
potrives, te mai bine această muncă; mus, chii lor vor dobândi tonus s, i
tărie, iar gândurile lor vor fi mult mai sănătoase, mai înălt, ătoare, la
sfârs, itul zilei. S-ar putea să fie obosite, însă cât de dulce este odihna
după o măsură suficientă de activitate! Somnul, refăcătorul cel dulce
al naturii, dă tărie corpului obosit s, i îl pregătes, te pentru datoriile
zilei următoare. Nu sugerat, i copiilor că este totuna dacă lucrează
sau nu. Învăt, at, i-i că este nevoie de ajutorul lor, că timpul lor este
valoros s, i că voi depindet, i de munca lor. 24
Este păcat să lăsat, i copiii să crească lenes, i. Punet, i-i să-s, i exer-
seze membrele s, i mus, chii, chiar dacă aceasta îi oboses, te. Dacă nu
muncesc peste măsură, cum ar fi oare posibil ca oboseala să le dău-
neze mai mult lor decât vouă? Există o mare deosebire între oboseală
s, i istovire. Copiii au nevoie, mai frecvent decât adult, ii, de schim-
barea îndeletnicirii s, i de perioade de odihnă; însă, chiar când sunt
foarte tineri, ei pot să înceapă să învet, e să muncească s, i vor fi fericit, i
la gândul că sunt de folos. Somnul lor va fi dulce după o muncă
sănătoasă s, i vor fi refăcut, i pentru o nouă zi de muncă. 25
Nu spunet, i: „Copiii mei mă necăjesc” — „Oh”, spun unele
mame, „copiii mei mă necăjesc, mă încurcă atunci când încearcă
să mă ajute.” As, a făceau s, i ai mei, dar credet, i că i-am lăsat să
fie cons, tient, i de acest lucru? Lăudat, i-vă copiii. Învăt, at, i-i cuvânt
cu cuvânt, lucru după lucru. Este mult mai bine decât să citească
romane, să facă vizite sau să urmeze moda lumii. 26
[290] Privind modelul — Pentru o perioadă de timp, Maiestatea ce-
rului, Împăratul slavei, nu a fost decât un prunc din Betleem; nimic
altceva decât un prunc în brat, ele mamei Sale. În copilărie, nu a pu-

tut face altceva decât lucrul unui copil ascultător, care îndeplines, te
dorint, ele părint, ilor, făcând acele lucruri care corespund capacităt, ii
Sale de copil. Aceasta este tot ceea ce pot face copiii s, i ei pot fi astfel
educat, i s, i instruit, i, încât să poată urma exemplul Domnului Hristos.
Domnul Hristos a lucrat astfel încât a binecuvântat casa în care Se
afla, pentru că era supus părint, ilor s, i astfel a făcut lucrare misionară
în viat, a de cămin. Este scris: „S, i pruncul cres, tea s, i se întărea; era
plin de înt, elepciune s, i harul lui Dumnezeu era peste El.” „S, i Isus
cres, tea în înt, elepciune s, i în statură s, i era tot mai plăcut înaintea lui
Dumnezeu s, i înaintea oamenilor.” 27
Este privilegiul pret, ios al profesorilor s, i părint, ilor să colaboreze
în a-i învăt, a pe copii să se adape din bucuria viet, ii lui Hristos,
învăt, ând să-I urmeze exemplul. Anii copilăriei Mântuitorului au fost
ani folositori. El era ajutorul mamei Sale în cămin; în aceeas, i măsură
s, i-a îndeplinit misiunea când Îs, i îndeplinea datoriile în cămin s, i lucra
în atelierul de tâmplărie, ca s, i atunci când S-a angajat în lucrarea Sa
publică de slujire. 28
Prin viat, a Sa de pe pământ, Domnul Hristos este un exemplu
pentru întreaga familie omenească, El fiind ascultător s, i de folos
în căminul Său. El a învăt, at mes, tes, ugul tâmplăriei s, i a lucrat cu
propriile Sale mâini în micul atelier din Nazaret.... În timp ce muncea
în copilărie s, i tineret, e, mintea s, i corpul Său se dezvoltau. El nu-s, i
folosea puterile fizice în mod nechibzuit, ci în as, a fel, încât să le
păstreze în sănătate deplină, pentru ca să poată lucra cel mai bine în
orice privint, ă. 29
4 The Youth’s Instructor, 20 iulie 1893.
8 Idem, 1:686.
9 Idem, 1:395.
12 The Signs of the Times, April 3, 1901 (The Review and Herald, March 7, 1907.)
13 Letter 106, 1901.

16 The Health Reformer, decembrie 1877.
20 Education, 285.
21 Messages to Young People, 211, 212.
Capitolul 50 — Cinstea datorată părint, ilor [291]
[292]
Obligat, ia copilului fat, ă de părint, i — Copiii trebuie să simtă că
sunt datori fat, ă de părint, ii lor, care au vegheat asupra lor în pruncie
s, i i-au îngrijit când au fost bolnavi. Ei ar trebui să nu uite că părint, ii
lor s-au îngrijorat mult pe seama lor. În special părint, ii cons, tiincios, i,
credincios, i, s, i-au dat tot interesul ca odraslele lor să apuce pe o cale
bună. Când copiii lor gres, eau, cât de împovărate le erau inimile!
Dacă fiii s, i fiicele care au provocat acele dureri de inimă ar putea
vedea efectul purtării lor, ei ar fi cu sigurant, ă mai us, or de înduplecat.
Dacă ar putea vedea lacrimile mamei s, i auzi rugăciunile înălt, ate
către Dumnezeu în favoarea lor, suspinele ei înăbus, ite, inimile lor
ar fi mai sensibile s, i s, i-ar mărturisi mai în grabă gres, elile, cerând
iertare. 1
Copiii, când ajung maturi, îs, i vor lăuda părintele care a lucrat cu
credincios, ie s, i nu le-a îngăduit să nutrească simt, ăminte negative sau
să-s, i formeze obiceiuri dăunătoare. 2
O poruncă pentru tot, i — „Cinstes, te pe tatăl tău s, i pe mama ta
ca să t, i se lungească zilele în t, ara pe care t, i-o dă Domnul Dumnezeul
tău.” Aceasta este cea dintâi poruncă însot, ită de o făgăduint, ă. Este
valabilă pentru copii, tineri, maturi s, i oameni în vârstă. Nu există
în viat, ă nici o perioadă în care copiii să se poată scuza că nu s, i-au
cinstit părint, ii. Această obligat, ie solemnă revine fiecărui fiu, fiecărei
fiice s, i constituie una dintre condit, iile pentru prelungirea viet, ii lor
în t, ara pe care Domnul o dă celor credincios, i. Acesta nu este un
subiect nedemn de luat în seamă, ci unul de o important, ă vitală.
Făgăduint, a este împlinită, cu condit, ia ascultării. Dacă vei asculta, [293]
vei trăi mult în t, ara pe care t, i-o va da Domnul Dumnezeul tău. Dacă
nu vei asculta, nu te vei bucura de zile multe în această t, ară. 3
Părint, ilor li se cuvine o măsură de dragoste s, i respect care nu
se cuvine nici unei alte persoane. Însus, i Dumnezeu, care a as, ezat
asupra lor responsabilitatea pentru sufletele încredint, ate grijii lor,
a rânduit ca, în anii de început ai viet, ii, părint, ii să-L reprezinte
pe Dumnezeu fat, ă de copiii lor, iar acela care respinge autoritatea
237
îndreptăt, ită a părint, ilor respinge autoritatea lui Dumnezeu. Porunca

a cincea cere de la copii nu numai respect, supunere s, i ascultare fat, ă
de părint, ii lor, dar s, i iubire, duios, ie, dorint, a de a le us, ura sarcinile,
de a le păstra bunul nume s, i de a-i ajuta la bătrânet, e. 4
Dumnezeu nu-i poate face să prospere pe aceia care merg în
direct, ie opusă datoriei clar specificate în cuvântul Său, datoria co-
piilor fat, ă de părint, ii lor.... Dacă ei îs, i necinstesc s, i dezonorează
părint, ii pământes, ti, ei nu-L vor respecta s, i iubi nici pe Creatorul lor.
5
În cazul în care copiii au părint, i necredincios, i s, i poruncile aces-

tea vin în contradict, ie cu cerint, ele Domnului Hristos, atunci, oricât
de dureros ar fi, ei trebuie să asculte de Dumnezeu s, i să lase urmările
pe seama Lui. 6
Mult, i calcă porunca a cincea — În aceste vremuri de pe urmă,
copiii sunt atât de neascultători s, i lipsit, i de respect, iar Dumnezeu
a consemnat acest lucru în mod special, el constituind un semn
că sfârs, itul este aproape. Aceasta denotă că Satana are stăpânire
aproape deplină asupra mint, ilor celor tineri. Mult, i nu-i mai respectă
pe cei în vârstă. 7
Există mult, i copii care sust, in faptul că ei cunosc adevărul, dar
[294] nu le acordă părint, ilor lor onoarea s, i dragostea pe care li le dato-
rează, care nu dovedesc decât put, ină iubire fat, ă de tatăl s, i mama
lor, necinstindu-i, net, inând seama de dorint, ele lor s, i necăutând să le
us, ureze poverile. Mult, i dintre cei ce mărturisesc a fi cres, tini nu s, tiu
ce înseamnă să-t, i „cinstes, ti tatăl s, i mama”, în consecint, ă s, tiu la fel
de put, in ce înseamnă „să t, i se lungească zilele în t, ara pe care t, i-o va
da Domnul, Dumnezeul tău.” 8
În acest veac al răzvrătirii, acei copii care nu au beneficiat de
o educat, ie s, i o disciplină corespunzătoare au doar în mică măsură
simt, ul că au obligat, ii fat, ă de părint, ii lor. Adesea se întâmplă urmă-
toarea situat, ie: cu cât părint, ii fac mai mult pentru copiii lor, cu atât
aces, tia sunt mai neascultători s, i îi respectă mai put, in. Copiii care
au fost favorizat, i, giugiulit, i s, i cocolos, it, i as, teaptă întotdeauna acest
lucru; s, i dacă as, teptările lor nu sunt îndeplinite, ei sunt dezamăgit, i
s, i se descurajează. Aceeas, i tendint, ă se va putea vedea apoi de-a
lungul întregii lor viet, i; ei se vor simt, i neajutorat, i, se vor bizui pe
alt, ii pentru ajutor, as, teptând ca ceilalt, i să le acorde favoruri s, i să
cedeze în fat, a lor. S, i dacă cineva li se opune, chiar după ce au ajuns
Cinstea datorată părint, ilor 239
la vârsta maturităt, ii, ei se simt nedreptăt, it, i; s, i astfel calea viet, ii li

se pare grea, se îngrijorează, de-abia îs, i pot duce poverile, adesea
murmură s, i sunt nervos, i, pentru că nimic nu le este pe voie. 9
În ceruri nu este loc pentru copii nerecunoscători — Am vă-
zut că Satana a orbit mint, ile celor tineri, pentru ca ei să nu înt, eleagă
adevărurile din Cuvântul lui Dumnezeu. Simt, urile lor sunt atât de
tocite, încât ei nu iau în seamă îndemnurile sfântului apostol:
„Copii, ascultat, i în Domnul de părint, ii vos, tri, căci este drept. Să
cinstes, ti pe tatăl tău s, i pe mama ta este cea dintâi poruncă însot, ită
de o făgăduint, ă, ca să fii fericit s, i să trăies, ti multă vreme pe pământ
(cel nou).” „Copii, ascultat, i de părint, ii vos, tri în toate lucrurile, căci [295]
lucrul acesta place Domnului.” Copiii care îs, i necinstesc părint, ii, nu
îi ascultă s, i nu t, in seama de sfaturile s, i îndemnurile lor nu pot avea
parte de pământul cel nou. Pământul cel nou, curăt, it, nu va fi un
loc pentru fiul sau fiica răzvrătită s, i nerecunoscătoare. Dacă aces, tia
nu învat, ă ascultarea s, i supunerea aici, nu o vor învăt, a niciodată;
pacea celor răscumpărat, i nu va fi tulburată de copiii neascultători,
nestăpânit, i s, i nesupus, i. Nici un călcător al poruncii nu poate mos, teni
Împărăt, ia cerurilor. 10
Să se manifeste iubire — Am văzut copii care par a nu avea
dragoste pentru părint, ii lor, care nu-s, i exprimă afect, iune fat, ă de
aces, tia, lucru pe care ei li-l datorează s, i ar fi apreciat; în schimb,
dovedesc afect, iune din bels, ug pentru anumite persoane pe care ei
le preferă. As, a vrea Dumnezeu? Nu, nu. Aducet, i toate razele de
soare, de iubire s, i afect, iune în cercul familiei. Tatăl s, i mama voastră
vor aprecia aceste mici atent, ii pe care li le putet, i oferi. Eforturile
tale de a us, ura poverile, de a respinge orice cuvânt nechibzuit s, i de
nemult, umire, arată că tu nu es, ti un copil neatent s, i că apreciezi grija
s, i dragostea care t, i-au fost acordate pe când erai doar un prunc s, i un
copil neajutorat. 11
Copii, este necesar ca mamele voastre să vă iubească, altfel at, i
fi foarte nefericit, i. Dar nu este oare, de asemenea, drept ca s, i copiii
să-s, i iubească părint, ii s, i să-s, i dovedească această iubire prin priviri,
cuvinte plăcute s, i printr-o cooperare voioasă, din inimă, ajutându-l
pe tata la treburile din afara casei, iar pe mama la cele din interiorul
ei? 12
Fapte considerate a fi fost făcute pentru Isus — Dacă suntet, i
convertit, i cu adevărat, dacă suntet, i copii ai lui Isus, vă vet, i cinsti
[296] părint, ii, nu doar făcând ceea ce vă spun ei, ci căutând ocazii de
a-i ajuta. Făcând astfel, lucrat, i pentru Domnul Isus. El consideră că
aceste fapte bune, această purtare de grijă sau atent, ie, sunt făcute Lui
Însus, i. Aceasta este cea mai importantă lucrare misionară; iar aceia
care sunt credincios, i în aceste mici datorii de zi cu zi dobândesc o
experient, ă valoroasă. 13
2 TheSigns of the Times, 13 iulie, 1888.
, ,
10 Idem, 1:497, 498.
13 The Youth’s Instructor, 30 ianuarie 1884.
Capitolul 51 — Sfaturi către copii [297]
Căutat, i-L pe Dumnezeu din vreme — Copiii s, i tinerii trebuie

să înceapă să-L caute pe Dumnezeu de timpuriu, deoarece obice-
iurile s, i impresiile pe care le dobândesc la o vârstă fragedă vor
exercita o influent, ă puternică asupra viet, ii s, i caracterului lor. De
aceea tinerii, dacă vor să fie ca Samuel, Ioan s, i în special ca Domnul
Hristos, trebuie să fie credincios, i în lucrurile pe care cei care fac răul
le resping s, i care consideră că viat, a lor trebuie să fie trăită în plăceri
s, i îngăduint, ă egoistă. Multe dintre datoriile mici din cămin sunt
considerate neînsemnate; însă, dacă lucrurile mici sunt neglijate,
la fel vor fi s, i cele mari. Voi vret, i să fit, i bărbat, i s, i femei integri,
cu caractere curate, sănătoase, nobile. Începet, i cu lucrul în cămin;
preluat, i micile voastre datorii s, i împlinit, i-le cu exactitate s, i meticu-
los. Când Domnul vede că voi suntet, i credincios, i în cele mici, El vă
va încredint, a răspunderi mai mari. Fit, i atent, i cum clădit, i s, i ce fel de
material punet, i în clădire. Caracterele pe care vi le format, i acum vor
dura pentru ves, nicie.
Lăsat, i-L pe Domnul Isus să vă ia în stăpânire mintea, inima
s, i sentimentele; lucrat, i cum a lucrat Domnul Hristos, făcându-vă
cu cons, tiinciozitate datoriile în cămin, mici fapte de tăgăduire de
sine s, i fapte de bunătate, folosind clipele pe care le avet, i în mod
sârguincios, veghind cu grijă asupra păcatelor mici, care s-ar putea
strecura, s, i având o inimă recunoscătoare pentru micile binecuvântări
pe care le primit, i, iar la sfârs, it, vă vet, i bucura de mărturia care a fost
dată în dreptul lui Ioan s, i Samuel s, i în special în dreptul Domnului
Hristos: „S, i Isus cres, tea în înt, elepciune, în statură s, i era tot mai
plăcut înaintea lui Dumnezeu s, i înaintea oamenilor.” 1
„Dă-mi inima ta” — Domnul spune către cei tineri: „Fiule,
dă-Mi inima ta.” Mântuitorului lumii Îi face plăcere să aibă copii s, i [298]
tineri care îs, i predau inima Lui. Poate exista o mare os, tire de copii
s, i tineri care vor fi găsit, i credincios, i fat, ă de Dumnezeu, deoarece ei
umblă în lumină, după cum Domnul Hristos este în lumină. Ei Îl vor
iubi pe Domnul Isus s, i va fi plăcerea lor să-I fie pe plac. Ei nu vor fi
241
nerăbdători, dacă vor fi ocărât, i, ci vor aduce mult, umire inimii tatălui
s, i mamei, prin bunătate, răbdare s, i voint, a lor de a face tot ce pot în
a-i ajuta să ducă poverile viet, ii de zi cu zi. În copilărie s, i tineret, e, ei
vor fi găsit, i ucenici credincios, i ai Domnului nostru. 2
Trebuie făcută o alegere personală — Vegheat, i, rugat, i-vă s, i
căutat, i să dobândit, i o experient, ă personală în lucrurile lui Dumnezeu.
Părint, ii vos, tri vă învat, ă, încearcă să vă călăuzească pas, ii pe cărări
sigure; însă ei nu vă pot schimba inima. Trebuie să vă predat, i inima
lui Isus s, i să umblat, i în pret, ioasa lumină a adevărului, pe care v-a
dat-o. Împlinit, i-vă cu credincios, ie datoriile în viat, a de cămin s, i,
prin harul lui Dumnezeu, vet, i putea cres, te spre statura deplină a
ceea ce dores, te Dumnezeu de la copii, cu ajutorul Său. Faptul că
părint, ii vos, tri t, in Sabatul s, i ascultă adevărul nu va asigura mântuirea
voastră. Noe, Iov s, i Daniel, „pe viat, a Mea, zice Domnul Dumnezeu,
că n-ar scăpa nici fii nici fiice, ci numai ei s, i-ar mântui sufletul prin
neprihănirea lor”.
În copilărie s, i tineret, e, putet, i avea experient, a slujirii lui Dum-
nezeu. Facet, i lucruri despre care s, tit, i că sunt drepte. Fit, i ascultători
fat, ă de părint, ii vos, tri. Ascultat, i-le sfaturile căci, dacă Îl iubesc pe
Dumnezeu s, i se tem de El, ei au răspunderea educării, disciplinării
s, i formării sufletelor voastre în vederea viet, ii ves, nice. Primit, i cu
mult, umire ajutorul pe care vor să vi-l dea s, i aducet, i mult, umire ini-
[299] milor lor, supunându-vă cu voios, ie sfaturilor lor, care provin dintr-o
judecată mai înt, eleaptă. Pe această cale, vă vet, i cinsti părint, ii, vet, i
da slavă lui Dumnezeu s, i vet, i deveni o binecuvântare pentru cei cu
care vă asociat, i. 3
Înrolat, i-vă în luptă, copii; s, i nu uitat, i că fiecare victorie obt, inută
vă as, ează deasupra vrăjmas, ului. 4
Copiii să se roage pentru ajutor — Copiii trebuie să se roage
pentru harul de a rezista ispitelor care vor veni asupra lor — ispita
de a-s, i alege propria lor cale s, i de a-s, i face plăcerile lor egoiste. Iar
când ei se roagă pentru ca Domnul Hristos să-i ajute în viat, ă, să fie
sinceri, buni, ascultători s, i să-s, i poată îndeplini datoriile pe care le
au în cămin. El le va asculta rugăciunile lor, oricât de umile ar fi. 5
Domnul Isus dores, te ca tot, i copiii s, i tinerii să vină la El cu
aceeas, i încredere cu care merg la părint, ii lor. As, a cum un copil îi
cere mamei sau tatălui pâine când îi este foame, la fel Domnul vrea
ca voi să-I ceret, i lucrurile de care avet, i nevoie....
Sfaturi către copii 243
Domnul Isus cunoas, te nevoile copiilor s, i Îi face plăcere să le

asculte rugăciunile. Lăsat, i-i pe copii să dea la o parte lumea s, i tot ce
le-ar distrage gândurile de la Dumnezeu; s, i lăsat, i-i să simtă că sunt
singuri cu Dumnezeu, că ochii Lui privesc în străfundurile inimii s, i
citesc dorint, a sufletului s, i că pot vorbi cu Dumnezeu....
Apoi, copii, ceret, i-I lui Dumnezeu să facă pentru voi acele lucruri
pe care voi nu le putet, i face pentru voi îns, ivă. Spunet, i-I lui Isus orice.
Vărsat, i-vă înaintea Lui toate tainele inimilor voastre; căci ochiul Lui
cercetează toate ascunzis, urile sufletului s, i El vă cites, te gândurile ca
pe o carte deschisă. Când ceret, i lucruri care sunt necesare pentru
binele sufletului vostru, să credet, i că le-at, i primit s, i le vet, i avea. 6
Îndeplinit, i-vă cu voios, ie datoriile din cămin — Copiii s, i tine- [300]
rii trebuie să fie misionari în cămin, făcând acele lucruri care sunt
necesare s, i pe care cineva trebuie să le facă.... Putet, i dovedi, printr-o
îndeplinire credincioasă a lucrurilor mici, care vi se par lipsite de
important, ă, că avet, i un adevărat spirit misionar. Bunăvoint, a de a
face datoriile care vă revin, de a o us, ura pe mama voastră, care
este coples, ită de poveri, vă va dovedi vrednici de a vi se încredint, a
responsabilităt, i mai mari. Voi considerat, i că spălatul vaselor nu este
ceva plăcut s, i totus, i nu vret, i să fit, i lipsit, i de privilegiul de a mânca
din hrana care este pusă în aceste vase. Credet, i voi că mamei îi este
mai plăcut decât vă este vouă să facă aceste lucruri? Sau vrei să o
las, i pe mama — cea care poartă toate grijile — să facă ceea ce tu
consideri o treabă neplăcută, în timp ce tu te joci de-a doamna? Este
de măturat, sunt covoare de scos s, i de scuturat, iar camerele trebuie
puse în ordine s, i, în timp ce tu neglijezi aceste lucruri, crezi că este
potrivit să t, i se încredint, eze răspunderi mai mari? Te-ai gândit tu de
câte ori a trebuit ca mama să facă aceste lucruri, în timp ce tu aveai
scuze că te duceai la joacă sau te distrai? 7
Mult, i copii socotesc treburile casei ca pe ceva neplăcut, iar fet, ele
lor arată din plin această neplăcere. Ei găsesc gres, eli, murmură s, i
nu fac nimic cu bunăvoint, ă. Acest lucru nu este cres, tinesc; acesta
este spiritul lui Satana s, i, dacă îl împărtăs, it, i, vet, i fi ca el. Vet, i ajunge
nenorocit, i s, i îi vet, i face la fel s, i pe cei din jurul vostru. Nu vă
plânget, i de cât de multe avet, i de făcut s, i cât de put, in timp avet, i
pentru distract, ii, ci fit, i sârguincios, i s, i harnici. Folosindu-vă timpul în
lucru util, vet, i închide o us, ă împotriva ispitirilor lui Satana. Aducet, i-
vă aminte că Domnul Isus nu a trăit ca să se mult, umească pe Sine
[301] Însus, i, iar voi trebuie să fit, i ca El. Facet, i din aceasta un principiu
religios s, i ceret, i-I lui Isus să vă ajute. Exersându-vă mintea în această
direct, ie, vă vet, i pregăti să devenit, i purtători de poveri în cauza lui
Dumnezeu, as, a cum at, i fost purtători de poveri în cercul familiei.
Vet, i avea o bună influent, ă asupra altora s, i îi putet, i câs, tiga pentru
Hristos. 8
Tihnă pentru mame — Este dificil pentru o mamă iubitoare
să-s, i silească copiii să o ajute atunci când vede că nu le stă mintea
la lucru s, i caută orice scuză posibilă ca să scape de acea treabă
neplăcută. Copii s, i tineri, Domnul Hristos prives, te la voi. Vret, i voi
să vă vadă că vă neglijat, i datoria pe care El a încredint, at-o mâinilor
voastre? Dacă dorit, i să fit, i folositori, ocazia vă apart, ine. Prima
voastră datorie este să vă ajutat, i mama, care a făcut atât de mult
pentru voi. Us, urat, i-i poverile, oferit, i-i zile plăcute, de tihnă; căci ea
are atât de put, ine zile libere în viat, a ei s, i totul este atât de monoton
pentru ea, doar cu put, ine variat, ii. At, i pretins plăceri s, i distract, ie, ca
fiind dreptul vostru, însă a sosit timpul ca s, i voi să aducet, i raze de
soare în cămin. Luat, i-vă în primire datoriile; apucat, i-vă direct de
muncă. Prin devot, iunea voastră, tăgăduitoare de sine, îi vet, i aduce
mamei odihnă s, i plăcere. 9
Răsplata lui Dumnezeu pentru Danielii zilelor noastre —
Astăzi este nevoie de bărbat, i ca Daniel, oameni de act, iune, curajos, i.
Este nevoie de inimi curate s, i mâini puternice, netemătoare în lu-
mea prezentă. Dumnezeu a rânduit ca omul să progreseze mereu,
să atingă zi de zi un punct mai înalt pe scara desăvârs, irii. El ne va
ajuta, dacă noi dorim să ne ajutăm. Sperant, a noastră de fericire în
două lumi depinde de îmbunătăt, irile pe care le facem într-una din
ele....
Dragi tineri, Dumnezeu vă cere să facet, i o lucrare pe care o
putet, i face, prin harul Său. „Aducet, i trupurile voastre ca o jertfă
vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră
[302] o slujbă duhovnicească.” Pregătit, i-vă să fit, i bărbat, ii s, i femeile lui
Dumnezeu. Dovedit, i curăt, ie în gânduri, pofte s, i obiceiuri care să se
poată compara cu ale lui Daniel. Dumnezeu vă va răsplăti cu nervi
linis, tit, i, cu un creier limpede, cu o judecată fără pereche s, i percept, ie
ascut, ită. Tinerii de astăzi, ale căror principii sunt tari s, i neclintite,
vor fi binecuvântat, i cu sănătatea trupului, a mint, ii s, i a sufletului. 10
Sfaturi către copii 245
Începet, i acum să răscumpărat, i trecutul — Tinerii îs, i hotărăsc

acum destinul ves, nic s, i as, dori să fac un apel către voi, s, i anume
luat, i în seamă porunca ce are s, i o făgăduint, ă: „Ca să t, i se lungească
zilele în t, ara pe care t, i-o va da Domnul Dumnezeul tău.” Copii,
dorit, i voi viat, a ves, nică? Atunci respectat, i-vă s, i cinstit, i-vă părint, ii.
Nu le mâhnit, i s, i rănit, i inimile, nu le provocat, i nopt, i nedormite,
nelinis, tite, s, i supărări pe seama voastră. Dacă at, i păcătuit, neiubindu-
i s, i neascultându-i, începet, i acum să răscumpărat, i trecutul. Nu vă
putet, i permite să apucat, i pe o altă cale; căci aceasta ar însemna
pentru voi pierderea viet, ii ves, nice. 11
1 The Youth’s Instructor, 3 noiembrie 1886.
7 The Youth’s Instructor, 2 martie 1893.
9 The Youth’s Instructor, March 2, 1893.
Sect, iunea 12 — Standarde pentru viat, a de [303]
familie [304]
[305]
Capitolul 52 — Administrarea căminului
Principiul călăuzitor pentru părint, i — Mult, i din lume îs, i

leagă sufletul de lucruri care pot fi bune în ele însele, dar mintea lor
se mult, umes, te cu aceste lucruri s, i ei nu mai caută acel bine mai mare,
mai înalt, pe care Domnul Hristos dores, te să-l ofere. Acum, noi nu
trebuie ca, în mod grosolan, să-i lipsim de ceea ce le este drag. Aces-
tora descoperit, i-le frumuset, ea s, i valoarea adevărului. Conducet, i-i la
Hristos s, i iubirea Lui; atunci ei îns, is, i vor lăsa la o parte orice lucru
care le abate simt, ămintele de la El. Acesta este principiul pe care
trebuie să-l folosească părint, ii în educarea copiilor lor. Prin felul
vostru de a proceda cu cei mici putet, i, prin harul lui Hristos, să le
modelat, i caracterele pentru viat, a ves, nică. 1
Tat, ii s, i mamele trebuie să facă din aceasta studiul viet, ii lor,
pentru ca vlăstarele lor să poată deveni, atât cât se poate prin efort
omenesc, combinat cu ajutor divin, desăvârs, it, i în caracter. Această
lucrare, cu toată important, a s, i responsabilitatea ce derivă din ea, ei
au acceptat-o deja prin faptul că au adus copii pe lume. 2
Reguli necesare în cămin — Orice cămin cres, tin trebuie să
aibă reguli; iar părint, ii trebuie să dea copiilor lor, prin cuvintele s, i
purtarea lor, un pret, ios exemplu viu de ceea ce doresc ca ei să fie....
Învăt, at, i-i pe copii s, i pe tineri să se respecte, să fie credincios, i lui
Dumnezeu, credincios, i fat, ă de principii; învăt, at, i-i să respecte s, i să
se supună Legii lui Dumnezeu. Atunci, aceste principii le vor stăpâni
viat, a s, i ei le vor trăi când se vor asocia cu alt, ii. 3
[306] Principii biblice care trebuie urmate — Este nevoie de ve-
ghere continuă, pentru ca principiile care stau la temelia conducerii
familiei să nu fie neglijate. Domnul a rânduit ca familiile de pe
pământ să fie simboluri ale familiei din ceruri. Iar atunci când fami-
liile de pe pământ sunt conduse bine, aceeas, i sfint, ire a Duhului va fi
adusă s, i în biserică. 4
Trebuie ca părint, ii să fie ei îns, is, i convertit, i s, i să s, tie ce înseamnă
să te supui voint, ei lui Dumnezeu; să-s, i aducă toate gândurile în su-
248
Administrarea căminului 249
punere fat, ă de Domnul Isus Hristos, înainte ca ei să poată reprezenta

corect conducerea pe care Dumnezeu a rânduit-o în familie. 5
Însus, i Dumnezeu a întemeiat relat, iile familiale. Cuvântul Său
este singura călăuză sigură în cres, terea copiilor. Filozofia omenească
nu a descoperit mai mult decât s, tie Dumnezeu s, i nici nu a născocit
un plan mai înt, elept de educare a copiilor decât cel dat de Domnul
nostru. Cine poate înt, elege mai bine toate nevoile copiilor decât
Creatorul lor? Cine ar putea avea un interes mai profund pentru
bunăstarea lor decât El, care i-a răscumpărat cu propriul Său sânge?
Dacă s-ar studia cu mai multă atent, ie Cuvântul lui Dumnezeu s, i ar
exista mai multă supunere cu credincios, ie fat, ă de cele scrise în el,
ar exista mai put, ină durere sufletească datorită comportamentului
potrivnic al copiilor răi. 6
Respectat, i drepturile copilului — Nu uitat, i, copiii au drepturi
care trebuie respectate. 7
Copiii au drepturi pe care părint, ii trebuie să le recunoască s, i
să le respecte. Ei au dreptul la acea educat, ie s, i instruire care să-i
facă membri utili, respectat, i s, i iubit, i în societatea de aici, s, i prin
care să fie corespunzători pentru societatea curată s, i sfântă ce va
urma. Tinerii trebuie învăt, at, i că bunăstarea lor, atât prezentă, cât
s, i viitoare, depinde într-o mare măsură de obiceiurile pe care s, i le
formează în copilărie s, i tineret, e. Ei trebuie să se obis, nuiască încă [307]
de la o vârstă fragedă cu supunerea, tăgăduirea de sine s, i căutarea
fericirii celorlalt, i. Ei trebuie învăt, at, i să-s, i supună temperamentul
repezit, să-s, i ret, ină cuvântul pătimas, , să dovedească în mod constant
bunătate, curtoazie s, i stăpânire de sine. 8
Către un părinte îns, elat de o afect, iune oarbă — Afect, iunea
oarbă, o manifestare ieftină a iubirii, vă amenint, ă multă vreme. Este
us, or a încrucis, a brat, ele în jurul gâtului; însă aceste manifestări nu
trebuie încurajate de voi, ca părint, i, decât dacă se dovedesc a fi de
o reală valoare, provenind dintr-o ascultare desăvârs, ită. Indulgent, a
ta, nesocotirea cerint, elor lui Dumnezeu constituie cea mai mare
cruzime. Tu încurajezi s, i scuzi neascultarea, spunând: „Băiatul meu
mă iubes, te.” Această iubire este ieftină s, i amăgitoare. De fapt, nici
nu este dragostea. Iubirea, iubirea autentică, ce trebuie cultivată în
familie, este de valoare, deoarece este pusă la probă prin ascultare....
Dacă iubes, ti sufletele copiilor tăi, pune-i în rânduială. Însă săru-
turile nenumărate s, i alte semne de dragoste ît, i orbesc ochii, s, i copiii
tăi s, tiu acest lucru. Facet, i să existe mai put, in din aceste demonstrat, ii
exterioare — îmbrăt, is, ări s, i sărutări — s, i merget, i în profunzimea
lucrurilor s, i arătat, i-le ce este adevărata dragoste filială. Refuzat, i
aceste manifestări, ca fiind o fraudă, o îns, elare, dacă nu sunt însot, ite
de ascultare s, i respect fat, ă de voi. 9
Nu manifestat, i nici afect, iune oarbă, nici severitate excesivă
— În timp ce nu trebuie să fim îngăduitori, dovedind o afect, iune
oarbă, nu trebuie nici să manifestăm o severitate exagerată. Copiii
nu pot fi adus, i la Domnul cu fort, a. Ei pot fi condus, i, dar nu mânat, i
precum vitele. „Oile Mele ascultă glasul Meu, Eu le cunosc s, i ele
mă urmează”, declară Domnul Hristos. El nu a spus: „Oile Mele
aud vocea Mea s, i ele sunt fort, ate pe calea ascultării.” În educarea
[308] copiilor, trebuie să se arate iubire. Niciodată părint, ii nu trebuie
să producă durere copiilor prin asprime sau exigent, e nerezonabile.
Asprimea mână sufletele în plasa lui Satana. 10
Frâul conducerii în familie este t, inut cu hotărâre s, i bunătate, prin
influent, a unită a autorităt, ii s, i iubirii. Dacă avet, i ca t, intă numai slava
lui Dumnezeu s, i ceea ce copiii nos, tri Îi sunt datori, acest lucru ne va
feri de pierzare s, i de încurajarea răului. 11
Asprimea, severitatea nu sunt necesare în vederea ascultării
— Fie ca nici unul să nu-s, i imagineze că asprimea s, i severitatea sunt
necesare pentru a asigura ascultarea. Am văzut familii conduse în
cel mai eficient mod, fără a exista vreun cuvânt sau vreo privire
aspră. Am fost în alte familii, în care se poruncea întruna, pe un
ton autoritar, s, i adesea erau administrate mustrări s, i pedepse severe.
În primul caz, copiii au urmat cursul indicat de părint, i s, i rareori
îs, i vorbeau unul altuia pe un ton aspru. În cel de-al doilea caz,
de asemenea, a fost imitat exemplul părint, ilor de către copii; s, i de
dimineat, a până seara nu se auzeau decât cuvinte răstite, căutări de
gres, eli s, i certuri. 12
Nu trebuie folosite cuvinte care intimidează, care generează
teamă s, i exclud dragostea din suflet. Un tată înt, elept, iubitor s, i
temător de Dumnezeu va aduce în cămin iubire, s, i nu frică servilă.
Dacă noi bem din apa viet, ii, izvorul va da apă dulce, nu apă amară.
13
Cuvintele aspre acresc temperamentul s, i rănesc inimile copiilor,

iar în unele cazuri, aceste răni sunt greu de vindecat. Copiii sunt
sensibili la cea mai mică nedreptate s, i mult, i se descurajează din
această cauză s, i nici nu vor lua în seamă vocea tare, furioasă, a

poruncii, s, i nu le va păsa nici de amenint, ările pedepsei. 14
Există pericolul de a critica prea sever lucrurile mici. Mustrările
prea severe s, i regulile prea rigide conduc la nesocotirea tuturor [309]
regulilor; s, i, încetul cu încetul, aces, ti copii educat, i astfel vor arăta
aceeas, i lipsă de respect s, i fat, ă de Legea lui Hristos. 15
Este nevoie de o hotărâre constantă, o stăpânire ne pătimas, ă
— Copiii au firi sensibile, iubitoare. Ei pot fi us, or înveselit, i s, i tot as, a
de us, or făcut, i nefericit, i. Printr-o disciplină blândă, prin cuvinte s, i
fapte iubitoare, mamele îs, i pot lega copiii de inimile lor. A manifesta
severitate s, i a fi exigent cu copiii constituie gres, eli mari. Pentru
disciplina fiecărei familii, este nevoie de hotărâre constantă s, i stăpâ-
nire ne pătimas, ă. Spunet, i ce avet, i de spus în mod calm, act, ionat, i cu
judecată s, i aducet, i la îndeplinire ceea ce spunet, i fără abatere.
Se merită să dovedit, i afect, iune fat, ă de copiii vos, tri. Nu îi
respinget, i prin lipsă de înt, elegere în jocurile lor copilăres, ti, în bu-
curiile s, i necazurile lor. Să nu vă încruntat, i niciodată s, i să nu lăsat, i
să vă scape de pe buze vreun cuvânt aspru. Dumnezeu înregistrează
toate aceste cuvinte în cartea Sa din ceruri. 16
Restrict, ia s, i precaut, ia nu sunt suficiente — Stimat, i frat, i, ca
biserică, v-at, i neglijat în mod trist datoria fat, ă de copii s, i tineri.
Asupra lor se pun mereu restrict, ii s, i se întocmesc reguli, în timp ce
ar trebui să se acorde mai multă atent, ie faptului ca ei să vadă partea
asemenea lui Hristos din caracterul vostru, s, i nu pe cea satanică.
Copiii au nevoie de veghe continuă s, i iubire duioasă. Legat, i-i de
inimile voastre s, i păstrat, i înaintea lor atât iubirea, cât s, i teama de
Dumnezeu. Tat, ii s, i mamele nu îs, i stăpânesc propriul spirit s, i de
aceea nu corespund pentru a-i conduce pe alt, ii. A face restrict, ii
copiilor s, i a fi prevăzători nu este tot ceea ce vi se cere. Mai avet, i
încă de învăt, at să facet, i dreptate, să iubit, i mila s, i să umblat, i smerit, i
cu Dumnezeu. 17
Sfat pentru o mamă a unui copil cu voint, ă puternică — Co-
pilul tău nu ît, i apart, ine; nu pot, i face cu el ce vrei, pentru că este [310]
proprietatea lui Dumnezeu. Exercită un control consecvent, perseve-
rent fat, ă de el; învat, ă-l că Îi apart, ine lui Dumnezeu. Cu o astfel de
educat, ie va cres, te, fiind o binecuvântare pentru cei din jur. Însă este
nevoie de un discernământ clar, ascut, it, ca să-i putet, i t, ine în frâu
tendint, a de a vă conduce pe amândoi, de a avea propria lui voint, ă s, i

cale s, i de a face ceea ce îi place. 18
Conducere neschimbătoare, fermă — Am văzut multe familii
ruinate datorită unei conduceri exagerate din partea capului de fa-
milie, în timp ce s-ar fi putut, prin consultare s, i înt, elegere, ca tot, i să
meargă înainte, bine s, i în armonie. 19
Lipsa de consecvent, ă în conducerea familiei este foarte vătămă-
toare, de fapt este la fel de rea ca s, i inexistent, a conducerii. Se pune
adesea întrebarea: De ce copiii din părint, i religios, i sunt adeseori
încăpăt, ânat, i, sfidători s, i răzvrătit, i? Motivul trebuie căutat în educat, ia
din familie. Prea adesea părint, ii nu sunt unit, i în conducerea familiei.
20
O conducere schimbătoare, intermitentă — uneori t, inând frâiele

foarte ferm, alteori îngăduind ceea ce a fost condamnat — înseamnă
nimicirea copilului. 21
Lege reciprocă pentru părint, i s, i copii — Dumnezeu este Dă-
tătorul Legii s, i Regele nostru, iar părint, ii trebuie să accepte regula
Lui. Această regulă interzice orice formă de opresiune din partea
părint, ilor s, i orice formă de neascultare din partea copiilor. Dom-
nul este plin de iubire, îndurare, bunătate s, i adevăr. Legea Lui este
sfântă, dreaptă s, i bună s, i trebuie să fie respectată atât de părint, i, cât
s, i de copii. Regulile care ar trebui să guverneze viet, ile părint, ilor s, i
ale copiilor curg dintr-o inimă cu o iubire infinită, iar binecuvântarea
cea bogată a lui Dumnezeu va rămâne asupra acelor părint, i care
au ca regulă Legea Lui în casele lor s, i asupra copiilor care ascultă
[311] de această lege. Trebuie să se simtă efectul combinat al iubirii s, i
dreptăt, ii. „Mila s, i adevărul se întâlnesc, dreptatea s, i pacea se să-
rută.” Căminele care acceptă această disciplină vor merge pe calea
Domnului, făcând dreptate s, i judecată. 22
3 Letter 74, 1896.
7 Letter 47a, 1902.
9 Letter 52, 1886.

13 Letter 8a, 1896.
17 Idem, 4:621.
18 Letter 69, 1896.
21 Letter 69, 1896.
[312] Capitolul 53 — Un front unit
În conducerea familiei, responsabilităt, ile trebuie împărt, ite

— În unire s, i cu rugăciune, tatăl s, i mama trebuie să poarte o serioasă
responsabilitate a călăuzirii drepte a copiilor lor. 1
Părint, ii trebuie să lucreze împreună ca o unitate. Nu trebuie să
existe dezacord. Însă mult, i părint, i lucrează având scopuri diferite
s, i astfel copiii sunt răsfăt, at, i printr-o educat, ie necorespunzătoare....
Se întâmplă uneori că, dintre tată s, i mamă, unul este prea indulgent,
iar celălalt prea sever. Această neconcordant, ă nu poate da rezultate
bune în formarea caracterelor copiilor lor. Nu trebuie folosită fort, a,
asprimea, pentru a face reforme, însă în acelas, i timp nu trebuie
arătată nici îngăduint, a bolnăvicioasă. Mama nu trebuie să caute să
orbească ochii tatălui fat, ă de defectele copiilor s, i nici să-i influent, eze
pe aces, tia să facă acele lucruri pe care tatăl le interzice. Mama nu
trebuie să sădească nici o sământ, ă de îndoială în mint, ile copiilor
cu privire la capacitatea tatălui de a conduce familia. Ea nu trebuie,
prin act, iunile ei, să contracareze lucrarea tatălui. 2
Dacă tatăl s, i mama sunt la poli opus, i, lucrând unul împotriva
celuilalt pentru a-s, i contracara influent, a, familia va ajunge într-o
stare demoralizată s, i nici tatăl, nici mama nu vor primi respectul s, i
nu se vor bucura de încrederea care sunt esent, iale pentru o familie
bine cârmuită.... Copiii discern foarte repede orice se răsfrânge, orice
aruncă umbre asupra regulilor s, i rânduielilor din cămin, în special
asupra acelora care le restrâng act, iunile. 3
[313] Tatăl s, i mama trebuie să fie unit, i în disciplinarea copiilor; fiecare
trebuie să poarte o parte din responsabilitate, recunoscând că ei îns, is, i
se află sub solemna obligat, ie fat, ă de Dumnezeu de a-s, i cres, te copiii,
astfel încât să le asigure, în măsura în care este posibil, o bună stare
de sănătate fizică s, i caractere frumos dezvoltate. 4
Cum se dau lect, ii de îns, elare — Unele mame iubitoare îngă-
duie copiilor lor anumite rele care nu ar trebui îngăduite în acel
moment. Relele făcute de copii sunt uneori tăinuite fat, ă de tată.
Articole de îmbrăcăminte sau alte îngăduint, e sunt acordate de către
254
Un front unit 255
mamă în ideea că tatăl nu trebuie să s, tie nimic despre aceasta, pentru
că el ar respinge aceste lucruri.
În acest caz, copiii sunt învăt, at, i efectiv o lect, ie de îns, elăciune. Iar,
dacă tatăl descoperă acele rele, sunt aduse scuze, însă doar jumătate
din adevăr este spus. Mama nu este sinceră. Ea nu îs, i dă seama as, a
cum ar trebui că pe tatăl îl interesează copiii în aceeas, i măsură ca s, i
pe ea s, i el nu ar trebui să fie în necunos, tint, ă de relele sau de acele
trăsături ale copiilor, care ar trebui corectate cât aces, tia sunt încă
mici. Lucrurile au fost mus, amalizate. Copiii s, tiu că părint, ii nu sunt
unit, i, s, i lucrul acesta îs, i are efectul său. Copiii încep încă de mici să
îns, ele, să ascundă, să spună lucruri într-altă lumină decât cea reală
atât mamei, cât s, i tatălui. Exagerarea devine obicei s, i ajung să fie
spuse minciuni sfruntate aproape fără nici o remus, care de cons, tiint, ă.
Aceste rele au început când mama a început să tăinuiască lucruri
fat, ă de tata, care este la fel de mult interesat de caracterele pe care
le vor avea copiii. Tatăl trebuie consultat în mod deschis. Totul
trebuie să i se înfăt, is, eze clar. Însă cursul opus al lucrurilor, apucat [314]
pentru a tăinui gres, elile copiilor, încurajează în caracterele acestora
predispozit, ia de a îns, ela, lipsa cinstei s, i a sincerităt, ii. 5
În cres, terea copiilor, părint, ii credincios, i trebuie să aibă princi-
piul de neclintit de a fi unit, i. În această privint, ă, există lipsuri la
unii părint, ii — lipsa unirii. Gres, eala e uneori la tată, însă mai des
la mamă. Mama, iubitoare, îi răsfat, ă s, i este îngăduitoare fat, ă de
copii. Munca îl t, ine pe tată adesea departe de cămin s, i de societatea
copiilor săi. Influent, a mamei vorbes, te. Exemplul ei contează mult
în formarea caracterului copiilor. 6
Copiii sunt pus, i în încurcătură când părint, ii nu sunt
consecvent, i — Familia este un nucleu ce trebuie bine organizat.
Împreună, tatăl s, i mama trebuie să-s, i asume responsabilităt, ile s, i
să-s, i preia sarcinile, fiindu-le clar ceea ce au de făcut. Nu trebuie
să existe lipsă de consecvent, ă. Tatăl s, i mama nu trebuie să critice
niciodată planurile sau judecata celuilalt în prezent, a copiilor.
Dacă mama nu are experient, ă în ceea ce prives, te cunoas, terea de
Dumnezeu, ea ar trebui să judece de la cauză la efect, căutând să des-
copere dacă disciplina pe care o foloses, te ea spores, te dificultăt, ile pe
care le are tatăl, în timp ce lucrează pentru mântuirea copiilor. Sunt
eu pe calea Domnului? Aceasta ar trebui să fie cea mai importantă
întrebare. 7
Dacă părint, ii nu sunt de acord într-o anumită privint, ă, un timp

să nu stea în prezent, a copiilor, până ce ajung la o înt, elegere. 8
Prea adesea se întâmplă că părint, ii nu sunt unit, i în conducerea
familiilor lor. Tatăl, care este foarte put, in timp acasă cu copiii s, i
nu le cunoas, te particularităt, ile caracterului s, i temperamentului, este
aspru s, i sever. El nu îs, i stăpânes, te firea, însă îi corectează pe alt, ii cu
patimă. Copilul s, tie acest lucru s, i, în loc să fie supus, pedeapsa îl
[315] umple de mânie. Mama îngăduie, cu anumite ocazii, anumite abateri
pe care alteori le pedepses, te aspru. Copiii nu s, tiu niciodată exact
la ce să se as, tepte s, i sunt ispitit, i să vadă cât de departe pot merge
cu încălcarea libertăt, ii. Astfel, sunt semănate semint, ele răului, care
răsar s, i apoi aduc roade. 9
Dacă părint, ii ar fi unit, i în această lucrare de disciplinare, copilul
ar înt, elege ce i se cere. Însă dacă tatăl, prin cuvânt sau priviri, arată
că nu aprobă disciplina pe care o foloses, te mama, dacă el simte că ea
este prea strictă s, i socotes, te că el trebuie să compenseze prin răsfăt,
s, i indulgent, ă, copilul va fi distrus. El va învăt, a curând că poate face
ce îi place. Părint, ii care comit acest păcat fat, ă de copiii lor vor da
socoteală pentru ruina sufletelor lor. 10
Îngerii privesc cu interes la fiecare familie pentru a vedea cum
sunt tratat, i copiii de către părint, i, cei care îi au în grijă s, i prieteni. S, i
ce conducere nesăbuită văd ei în familiile în care tatăl s, i mama nu
sunt deopotrivă! Tonul vocii tatălui s, i mamei, privirile lor, cuvintele
lor — toate dovedesc că ei nu sunt unit, i în cres, terea s, i educat, ia
copiilor lor. Tatăl aruncă umbră asupra mamei s, i îi conduce pe copii
să trateze fără respect duios, ia s, i afect, iunea mamei fat, ă de cei mici.
Iar mama socotes, te că este nevoită să dovedească multă afect, iune
fat, ă de copii, să-i mult, umească s, i să fie îngăduitoare fat, ă de ei,
pentru că, tatăl fiind aspru s, i nerăbdător — gândes, te ea — trebuie să
se poarte în as, a fel pentru a contracara influent, a severităt, ii sale. 11
Este nevoie de multă rugăciune s, i cugetare înt, eleaptă — Dra-
gostea nu poate să dăinuiască, chiar în cercul familiei, dacă nu există
o conformare a voint, ei s, i caracterului cu voia lui Dumnezeu. Toate
[316] facultăt, ile s, i simt, ămintele trebuie aduse în armonie cu însus, irile
Domnului Isus Hristos. Dacă tatăl s, i mama s, i-ar uni interesele, în
dragoste s, i teamă de Dumnezeu, pentru a avea autoritate în că-
min, ei ar simt, i nevoia de mai multă rugăciune s, i cugetare serioasă,
înt, eleaptă. S, i, în timp ce Îl caută pe Dumnezeu, ochii lor vor fi
Un front unit 257
deschis, i spre a vedea solii ceres, ti, prezent, i pentru a-i apăra, ca răs-
puns la rugăciunea credint, ei. Ei vor birui slăbiciunile din caracterul
lor s, i vor merge înainte spre desăvârs, ire. 12
Inimile să fie legate prin funia de mătase a iubirii — Tată s, i
mamă, legat, i-vă inimile în cea mai strânsă s, i cea mai fericită unire.
Nu cres, tet, i separat fiecare, ci legat, i-vă mai strâns unul de celălalt;
atunci suntet, i pregătit, i să legat, i inimile copiilor de ale voastre cu
funia de mătase a iubirii. 13
Continuat, i să semănat, i sământ, a atât pentru viat, a aceasta, cât s, i
pentru ves, nicie. Tot cerul prives, te eforturile pe care le face părintele
cres, tin. 14
4 Pacific Health Journal, April, 1890 (The Health Reformer, April, 1877.)
6 Idem, 1:156.
[317] Capitolul 54 — Religia în familie
Definit, ia religiei în familie — Religia în familie constă în

cres, terea copiilor în sfatul s, i învăt, ătura Domnului. Fiecare membru
al familiei trebuie hrănit cu lect, iile Domnului Hristos s, i fiecare suflet
trebuie protejat, apărat cu grijă, pentru ca Satana să nu-l îns, ele s, i să-l
ispitească, îndepărtându-l de Hristos. Acesta este standardul pe care
fiecare familie ar trebui să-l aibă ca t, intă de atins s, i membrii familiei
ar trebui să fie hotărât, i să nu dea gres, sau să se descurajeze. Când
părint, ii sunt serios, i s, i consecvent, i în educat, ia pe care o dau, când
îs, i cresc copiii doar pentru slava lui Dumnezeu, ei cooperează cu
Dumnezeu s, i Dumnezeu cooperează cu ei pentru salvarea sufletelor
copiilor pentru care a murit Hristos. 1
Educat, ia religioasă înseamnă mult mai mult decât educat, ia care
se face în mod obis, nuit. Înseamnă să vă rugat, i împreună cu copiii
vos, tri, învăt, ându-i cum să se apropie de Domnul Isus s, i să-I spună
toate dorint, ele lor. Înseamnă să arătat, i în viat, a voastră că Domnul
Isus este totul pentru voi s, i că iubirea Lui este cea care vă face să
fit, i răbdători, buni, iertători s, i totus, i hotărât, i în a porunci copiilor,
as, a cum a făcut Avraam. 2
În cărt, ile din ceruri, suntet, i înregistrat, i exact cum vă stăpânit, i în
viat, a de cămin. Cine dores, te să ajungă un sfânt în ceruri trebuie să
fie mai întâi un sfânt în propria sa familie. Dacă tat, ii s, i mamele sunt
adevărat, i cres, tini în familie, ei vor fi membri utili în biserică s, i vor fi
capabili să ocupe posturi de conducere în biserică s, i în societate, tot
as, a după cum îs, i conduc propria familie. Părint, ilor, nu vă mult, umit, i
ca religia voastră să fie o simplă profesie, ci facet, i ca aceasta să
devină o realitate. 3
[318] Religia să facă parte din educat, ia din cămin — Religia în
cămin este înfricos, ător de mult neglijată. Sunt bărbat, i s, i femei care
manifestă mult interes pentru lucrarea misionară în t, ări străine. Ei
oferă în mod generos pentru aceasta, căutând să-s, i satisfacă astfel
cons, tiint, a s, i gândind că, dacă dau pentru cauza lui Dumnezeu, îs, i
ispăs, esc astfel neglijent, a de a fi un bun exemplu în cămin. Însă
258
Religia în familie 259
căminul este câmpul lor special de lucru, s, i Dumnezeu nu acceptă

nici o scuză pentru neglijarea acestui câmp. 4
Acolo unde religia este un lucru practic în cămin, este o mare
realizare. Religia îi va conduce pe părint, i să facă chiar acea lucrare
pe care Dumnezeu a rânduit-o pentru cămin. Copiii vor fi crescut, i în
temere de Domnul s, i potrivit cu învăt, ătura Lui. 5
Motivul pentru care tinerii din veacul prezent nu sunt mai mult
înclinat, i spre religie este acela că educat, ia lor este deficitară. Nu se
dovedes, te iubire adevărată fat, ă de copii, în timp ce li se permite să
îngăduie patima sau când neascultarea fat, ă de cerint, ele voastre este
lăsată nepedepsită. As, a cum este aplecată rămurica, as, a va fi aplecat
s, i pomul. 6
Pentru a avea influent, ă în societate, religia trebuie să aibă mai
întâi influent, ă în cercul familiei. Dacă copiii ar fi educat, i în temere
de Dumnezeu s, i iubindu-L pe El, când merg în lume, ei ar fi pregătit, i
să-s, i instruiască familiile lor pentru Dumnezeu s, i astfel principiile
adevărului ar fi implantate în societate s, i ar exercita o influent, ă
eficientă în lume. Religia nu trebuie despărt, ită de educat, ia din cămin.
7
Religia din cămin o precede pe cea din biserică — În cămin se

pune temelia pentru prosperitatea bisericii. Factorii care influent, ează
viat, a de familie intervin s, i în biserică; de aceea, cele dintâi îndatoriri
ale bisericii trebuie să înceapă în cămin. 8
Când avem o religie bună în cămin, vom avea o religie excelentă [319]
în cadrul adunărilor noastre. Avet, i grijă de tot ceea ce înseamnă că-
min. Consacrat, i-vă familia lui Dumnezeu, iar apoi vorbit, i s, i act, ionat, i
în cămin ca un cres, tin. Fit, i buni, iertători s, i răbdători în cămin, s, tiind
că voi suntet, i învăt, ătorii. Fiecare mamă este un învăt, ător s, i fiecare
mamă ar trebui să fie un învăt, ăcel în s, coala lui Hristos, ca să poată
s, ti cum să învet, e, ca să poată fi un exemplu bun, acel caracter-model
pentru copiii ei. 9
Acolo unde lipses, te religia în cămin, declararea credint, ei este
fără valoare.... Mult, i se amăgesc pe ei îns, is, i gândind că, la venirea
lui Hristos, caracterul le va fi transformat, însă, când va veni El,
inima nu va fi convertită. Noi trebuie să ne pocăim de defectele
din caracterul nostru, aici, s, i, prin harul lui Dumnezeu, trebuie să
le biruim până la încheierea timpului de probă. Acesta este locul în
care trebuie să corespundem pentru familia de sus. 10
Este mare nevoie de religie în cămin, iar cuvintele pe care le

rostim în cămin trebuie să fie corespunzătoare, altfel mărturia noastră
în biserică nu valorează nimic. Dacă nu dovedit, i blândet, e, bunătate
s, i curtoazie în cămin, religia voastră va fi în zadar. Dacă ar fi existat
mai multă religie autentică în cămin, biserica ar fi avut mai multă
putere. 11
Amânarea instruirii religioase — o gres, eală teribilă — Unul
dintre cele mai triste lucruri este acela de a lăsa copiii să crească
fără cunoas, terea lui Dumnezeu. 12
Părint, ii fac cea mai teribilă gres, eală când neglijează lucrarea de
a da o educat, ie religioasă copiilor lor, gândind că vor ajunge bine
în viitor s, i că, pe măsură ce înaintează în vârstă, aces, tia vor avea
ei îns, is, i dorint, a de a avea o experient, ă religioasă. Nu vedet, i voi,
părint, ilor, că, dacă voi nu sădit, i pret, ioasele semint, e ale adevărului,
iubirii s, i însus, irilor ceres, ti în inimă, Satana va semăna pe pământul
inimii gunoaiele sale? 13
[320] Prea adesea li se îngăduie copiilor să crească fără religie, părint, ii
lor considerând că sunt prea mici pentru datorii cres, tine....
Problema datoriei copiilor în chestiuni religioase trebuie hotărâtă
în mod absolut s, i fără ezitare, atâta vreme cât ei sunt membri ai
familiei. 14
Părint, ii stau în locul lui Dumnezeu pentru copiii lor, în a le spune
ceea ce trebuie să facă s, i ceea ce nu trebuie să facă, cu hotărâre s, i în
desăvârs, ită stăpânire de sine. Orice efort făcut pentru ei, cu bunătate
s, i stăpânire de sine, va cultiva în caracterele lor elementele hotărârii
s, i ale deciziei.... Tat, ii s, i mamele sunt legat, i prin datorie să rezolve
această chestiune de timpuriu, în as, a fel încât copilul să nu se mai
gândească să calce Sabatul, să neglijeze momentele de închinare s, i
rugăciune în cămin, s, i nici să fure. Părint, ii trebuie să construiască
bariera cu propriile lor mâini. 15
Încă de la cea mai fragedă vârstă trebuie începută s, i îndeplinită
o înt, eleaptă educat, ie cres, tină. Atunci când inimile copiilor sunt
impresionabile, ei trebuie învăt, at, i despre realităt, ile ves, nice. Părint, ii
trebuie să nu uite că ei trăiesc, vorbesc s, i act, ionează în prezent, a lui
Dumnezeu. 16
Părint, ilor, ce cale urmat, i voi? Act, ionat, i călăuzit, i de gândul că,
în chestiuni religioase, copiii vos, tri trebuie lăsat, i complet liberi de
orice îngrădire? Îi lăsat, i voi fără sfat s, i învăt, ătură pe toată durata
copilăriei s, i tineret, ii? Îi lăsat, i voi să facă ce le place? Dacă facet, i
astfel, neglijat, i responsabilităt, ile încredint, ate vouă de Dumnezeu. 17
Educat, ia adaptată vârstei copilului — Celor mici, de îndată
ce sunt în stare să înt, eleagă, părint, ii ar trebui să le spună istoria lui
Isus, pentru ca ei să se poată adăpa din pret, iosul adevăr cu privire
la Pruncul din Betleem. Sădit, i în mint, ile copiilor sentimente simple
de evlavie, adaptate vârstei s, i capacităt, ii lor. Prezentat, i-i pe copiii [321]
vos, tri în rugăciune lui Isus, căci El a făcut posibil ca ei să învet, e
religia tot as, a cum pot învăt, a să vorbească. 18
Când sunt foarte mici, copiii sunt sensibili la influent, a divină.
Domnul îi ia pe aces, ti copii în mod deosebit în grija Sa; iar când
sunt crescut, i în sfatul s, i învăt, ătura Domnului, ei constituie un ajutor,
s, i nu o oprelis, te pentru părint, ii lor. 19
Părint, ii sust, in împreună religia în cămin — Tatăl s, i mama
sunt răspunzători pentru sust, inerea religiei în cămin. 20
Mama să nu-s, i adune atâtea treburi s, i griji, încât să nu poată
acorda timp nevoilor spirituale ale familiei. Părint, ii să caute că-
lăuzirea lui Dumnezeu în lucrarea lor. Doar pe genunchi, plecat, i
înaintea Lui, ei vor dobândi o adevărată înt, elegere a marilor lor
responsabilităt, i, s, i acolo ei îs, i pot încredint, a copiii Aceluia care
niciodată nu dă gres, în sfat s, i îndemnare....
Tatăl nu trebuie să lase asupra mamei toată grija privind educat, ia
spirituală. Tat, ii s, i mamele au o mare lucrare de făcut s, i fiecare dintre
ei trebuie să-s, i facă partea ce îi revine în pregătirea copiilor lor
pentru marele moment al judecăt, ii. 21
Părint, ilor, luat, i-vă alături de voi copiii pentru clipele spirituale.
Aruncat, i împrejurul lor armele credint, ei voastre s, i consacrat, i-i Dom-
nului Hristos. Nu îngăduit, i să existe ceva care să vă facă să înlăturat, i
răspunderea pe care o avet, i, de a-i educa pe calea cea dreaptă; nu
lăsat, i ca vreun interes lumesc să vă determine să-i lăsat, i pe ei la o
parte. Nu îngăduit, i ca vreodată viat, a voastră cres, tină să-i izoleze de
voi. O dată cu voi, aducet, i-i Domnului; familiarizat, i-le mintea cu
adevărul divin. Avet, i grijă să se asocieze cu aceia care Îl iubesc pe
Dumnezeu. Aducet, i-i în poporul lui Dumnezeu — copii pe care voi [322]
căutat, i să-i ajutat, i să-s, i formeze caractere corespunzătoare pentru
ves, nicie. 22
Religia în cămin — oare ce va putea îndeplini aceasta? Va în-
deplini chiar acea lucrare pe care Dumnezeu a desemnat-o pentru
fiecare familie. Copiii vor fi crescut, i în sfatul s, i învăt, ătura Domnului.

Ei vor fi educat, i s, i instruit, i nu doar pentru a fi persoane devotate ale
societăt, ii, ci membri ai familiei lui Dumnezeu. 23
Copiii privesc la părint, i pentru un exemplu de viat, ă consec-
ventă — Orice lucru îs, i pune amprenta asupra mint, ilor tinere. Este
studiată înfăt, is, area, vocea îs, i are influent, a ei, iar comportamentul
este imitat îndeaproape de către copii. Părint, ii nervos, i, t, âfnos, i, dau
uneori astfel de lect, ii copiilor pentru care ar da toată lumea, dacă ar fi
a lor, ca să-i poată dezvăt, a. Copiii trebuie să vadă în viet, ile părint, ilor
lor acea consecvent, ă care este în conformitate cu credint, a lor. Du-
când o viat, ă consecventă s, i dovedind stăpânire de sine, părint, ii pot
modela caracterele copiilor lor. 24
Dumnezeu onorează familiile ordonate — Tat, ii s, i mamele
care Îl pun pe Dumnezeu pe primul loc în căminul lor, care îs, i învat, ă
copiii că frica de Domnul este începutul înt, elepciunii, aduc slavă
lui Dumnezeu înaintea îngerilor s, i a oamenilor, prezentând lumii o
familie ordonată, disciplinată, o familie care Îl iubes, te s, i este supusă
lui Dumnezeu, s, i nu răzvrătită împotriva Lui. Domnul Hristos nu
este un străin în casa lor; Numele Lui este un nume ce face parte
din familie, un nume amintit cu reverent, ă, un nume căruia I se
aduce slavă. Îngerii îs, i găsesc plăcerea în căminul în care domnes, te
Dumnezeu ca persoană supremă, iar copiii sunt învăt, at, i să respecte
religia, Biblia s, i pe Creatorul lor. Aceste familii pot face apel la
făgăduint, a: „Voi cinsti pe cei ce Mă cinstesc.” 25
[323] Cum este adus Domnul Hristos în cămin — Când Domnul
Hristos îs, i are locul în inimă, El este adus în familie. Tatăl s, i mama
simt importante trăiri în ascultare de Duhul Sfânt, astfel ca îngerii
ceres, ti, care slujesc acelora care vor mos, teni mântuirea, să-i slujească
s, i pe ei ca învăt, ători în cămin, educându-i s, i instruindu-i pentru
lucrarea de învăt, are a copiilor lor. În cămin este posibil a avea o
mică biserică ce va cinsti s, i onora pe Răscumpărătorul. 26
Facet, i ca religia să fie atractivă — Facet, i în as, a fel ca viat, a
cres, tină să fie atrăgătoare. Vorbit, i despre t, ara în care urmas, ii lui
Hristos trebuie să-s, i asigure cămine. Dacă facet, i astfel, Dumnezeu vă
va călăuzi copiii în tot adevărul, va sădi în ei dorint, a de a corespunde
pentru locuint, ele pe care Domnul Hristos S-a dus să le pregătească
pentru cei care Îl iubesc. 27
Părint, ii nu trebuie să-s, i oblige copiii să aibă o formă de religie,

ci ei trebuie să as, eze în fat, a lor principiile ves, nice într-o lumină
atrăgătoare. 28
Părint, ii trebuie să facă din religia Domnului Hristos un lucru
atractiv prin voios, ia lor, curtoazia lor cres, tină s, i împreuna lor simt, ire
duioasă, plină de milă; totus, i, ei trebuie să fie hotărât, i în a cere
respect s, i ascultare. Principiile cele drepte trebuie as, ezate în mintea
copilului. 29
Noi trebuie să prezentăm copiilor stimulente pentru a face binele.
Argintul s, i aurul nu sunt suficiente pentru aceasta. Să le descoperim
iubirea, îndurarea s, i harul lui Hristos, valoarea Cuvântului Său s, i
bucuriile celui care biruies, te. Prin eforturile de acest fel vet, i îndeplini
o lucrare cu rezultate ves, nice. 30
De ce dau gres, unii părint, i — Unii părint, i, des, i se consideră
oameni religios, i, nu-i fac pe copiii lor cons, tient, i de faptul că Dum-
nezeu as, teaptă slujirea s, i ascultarea noastră, că plăcerea, confortul [324]
s, i înclinat, iile noastre nu trebuie să se interpună între cerint, ele Lui
s, i ei. „Frica de Domnul este începutul înt, elepciunii.” Lucrul acesta
trebuie urzit în fiecare viat, ă, în fiecare caracter. Concept, ia corectă
referitoare la Dumnezeu, prin cunoas, terea Domnului Hristos, care a
murit pentru ca noi să putem fi salvat, i, trebuie imprimată în mint, ile
lor. 31
Poate gândit, i că nu avet, i timp să facet, i toate acestea, însă trebuie
să vă facet, i timp pentru a vă face lucrarea în familie, altfel Satana va
suplini el lipsa. Îndepărtat, i din viat, a voastră orice vă împiedică să
facet, i această lucrare s, i educat, i-i pe copiii vos, tri după porunca lui
Dumnezeu. Neglijat, i cele vremelnice, mult, umit, i-vă în cele materiale
cu put, in, însă, de dragul lui Hristos, nu neglijat, i educat, ia religioasă
a voastră s, i a copiilor vos, tri. 32
Fiecare membru al familiei să fie consacrat lui Dumnezeu
— Rânduielile date de Moise, privind sărbătoarea Pas, telui, sunt pline
de semnificat, ie s, i se aplică atât părint, ilor, cât s, i copiilor din acest
veac al lumii....
Tatăl era rânduit să fie preot al casei, iar dacă tatăl deceda, fiul
cel mai mare în viat, ă trebuia să aducă la îndeplinire acel act solemn
de stropire a us, iorilor casei cu sânge. Acesta constituie un simbol al
lucrării care trebuie făcute în fiecare familie. Părint, ii trebuie să-s, i
adune copiii în casă s, i să-L prezinte înaintea lor pe Domnul Hristos
ca fiind Pas, tele lor. Tatăl trebuie să consacre pe fiecare individ
din casa sa lui Dumnezeu s, i să facă acea lucrare reprezentată prin
sărbătoarea Pas, telui. Este primejdios a lăsa această solemnă datorie
pe seama altora. 33
Fie ca părint, ii cres, tini să se hotărască să fie credincios, i lui Dum-
[325] nezeu, să-s, i adune copiii în jurul lor, în casă, s, i să stropească us, iorii
cu sânge, recunoscându-L astfel pe Domnul Hristos, ca singurul care
poate apăra s, i salva, astfel ca îngerul nimicitor să treacă mai departe
peste acel cămin păstrat cu grijă s, i apărat. Facet, i ca lumea să vadă
că o influent, ă mai presus de ce t, ine de cele omenes, ti este la lucru
în cămin. Fie ca părint, ii să întret, ină o legătură vie cu Dumnezeu, să
se as, eze ei îns, is, i de partea lui Dumnezeu s, i să arate prin harul Său
ce mare bine poate fi adus la îndeplinire de către Dumnezeu prin
părint, i. 34
1 Manuscript24b, 1894.
2 Letter
8a, 1896.
13 The Signs of the Times, August 6, 1912 (The Signs of the Times, April 30, 1894).
14 The Review and Herald, April 13, 1897.
16 The Review and Herald, March 13, 1894.
18 The Signs of the Times, August 27, 1912. (The Signs of the Times, May 14, 1894.)
19 The Signs of the Times, April 23, 1912.
21 Letter 90, 1911.
22 The Signs of the Times, April 23, 1912.
25 Idem, 5:424.
28 The Signs of the Times, August 27, 1912. (The Signs of the Times, May 14, 1894.)

[326] Capitolul 55 — Standarde morale
Satana caută să pervertească institut, ia căsătoriei — A fost

planul bine studiat al lui Satana (în veacul antediluvian) de a perverti
institut, ia căsătoriei, de a slăbi obligat, ia acesteia s, i de a-i diminua
caracterul sacru; pentru că pe nici o altă cale mai sigură nu ar fi
putut el deforma mai bine chipul lui Dumnezeu în om s, i deschide
us, a către nenorocire s, i viciu. 1
Satana cunoas, te foarte bine materialul cu care are de-a face
în inima omului. El cunoas, te — căci le-a studiat cu o intensitate
diabolică timp de mii de ani — punctele cel mai us, or de cucerit
din fiecare caracter; s, i, de-a lungul multor generat, ii la rând, el a
lucrat să-i distrugă pe cei mai puternici bărbat, i, print, i în Israel, prin
aceleas, i ispite care au avut as, a mare succes la Baal-Peor. De-a lungul
veacurilor, au existat atâtea caractere ruinate care au es, uat pe stâncile
indulgent, ei senzuale. 2
Tragedie în Israel — Nelegiuirea care a atras judecăt, ile lui
Dumnezeu asupra lui Israel a fost imoralitatea. Impertinent, a femei-
lor de a atrage suflete în cursă nu s-a sfârs, it la Baal-Peor. În ciuda
pedepselor primite de păcătos, ii din Israel, aceeas, i crimă a fost re-
petată de multe ori. Satana era din ce în ce mai activ, căutând să-l
nimicească pe Israel cu desăvârs, ire. 3
Practicarea imoralităt, ii de către evrei a dus la ceea ce nici toată
strategia popoarelor s, i nici descântecele lui Balaam nu au putut
face. Ei s-au despărt, it de Dumnezeul lor. Scutul s, i protect, ia au fost
îndepărtate de la ei. Dumnezeu a devenit vrăjmas, ul lor. Astfel, mult, i
dintre cei de vit, ă nobilă s, i mult, i din popor s-au făcut vinovat, i de
[327] imoralitate în as, a măsură, încât aceasta a devenit păcat nat, ional,
deoarece mânia lui Dumnezeu s-a extins asupra întregii adunări. 4
Istoria se repetă — Spre încheierea istoriei acestui pământ,
Satana va lucra cu toate puterile lui, în acelas, i fel s, i cu aceleas, i
ispite cu care a amăgit pe vechiul Israel chiar înainte de intrarea în
t, ara Făgăduită. El va întinde capcane acelora care pretind că păzesc
poruncile lui Dumnezeu s, i care sunt aproape de hotarul Canaanului
266
Standarde morale 267
ceresc. El va lucra din răsputeri pentru a prinde sufletele în cursă s, i

a-i ataca pe cei ce pretind a fi din poporul lui Dumnezeu în punctele
lor cele mai slabe. Pe aceia care nu s, i-au supus patimile josnice
puterilor nobile din fiint, a lor, pe aceia care au permis mint, ii lor să
plutească pe canalul îngăduint, ei patimilor josnice, fires, ti, Satana este
hotărât să-i nimicească cu ispitele sale — să le pângărească sufletele
prin imoralitate. El nu se mult, umes, te cu t, inte us, oare, neînsemnate,
ci îs, i foloses, te capcanele prin aceia pe care îi poate enumera între
agent, ii săi, pentru a-i ademeni pe oameni să-s, i îngăduie lucruri care
sunt condamnate de Legea lui Dumnezeu. S, i bărbat, i din pozit, ii de
răspundere, care propovăduiesc cerint, ele Legii lui Dumnezeu, ale
căror guri sunt pline cu argumente în apărarea Legii Sale, asupra
cărora Satana s, i-a pornit raidul — asupra unora ca aces, tia el tabără
cu puterile sale diabolice s, i cu agent, ii săi care nu au tihnă, atacându-i
în punctele slabe din caracterul lor, s, tiind că cine este vinovat într-un
singur punct este vinovat în toate, obt, inând astfel stăpânire asupra
întregii fiint, e a omului. Mintea, sufletul, trupul s, i cons, tiint, a sunt
implicate în această lucrare de ruinare. Dacă bărbatul respectiv a
fost un sol al neprihănirii s, i a avut multă lumină sau dacă Domnul
l-a folosit ca pe o unealtă deosebită a Lui, pentru cauza adevărului,
cât de mare este atunci triumful lui Satana! Cât de mult tresaltă el!
S, i cât de mult este dezonorat Dumnezeu!5
Răspândirea imoralităt, ii astăzi — Mi-a fost prezentat un ta- [328]
blou teribil al stării existente în lume. Imoralitatea abundă pretu-
tindeni. Imoralitatea este păcatul special al acestui veac. Niciodată
nu s, i-a înălt, at viciul capul lui respingător cu atâta obrăznicie ca
acum. Oamenii parcă sunt amort, it, i, iar cei care iubesc virtutea s, i
adevărata bunătate sunt aproape descurajat, i datorită obrăzniciei s, i
răspândirii acesteia. Nelegiuirea care abundă nu se limitează numai
la cei necredincios, i s, i batjocoritori. Ar fi fost bine să fie as, a, însă
nu este as, a. Mult, i bărbat, i s, i femei, care sust, in religia lui Hristos,
sunt vinovat, i. Chiar unii dintre cei care mărturisesc că as, teaptă ve-
nirea Lui nu sunt mai pregătit, i pentru acel eveniment decât Satana
însus, i. Ei nu s-au curăt, it de orice întinare. Ei au făcut atât de mult
pe plac firii lor, încât este natural ca gândurile lor să fie necurate
s, i imaginat, ia lor coruptă. Este la fel de imposibil ca mintea lor să
cugete la lucruri curate s, i sfinte, cum este pentru cascada Niagara
să-s, i schimbe cursul s, i apele să curgă în susul curentului.... Fiecare
cres, tin va trebui să învet, e să-s, i înfrâneze patimile s, i să fie condus de
principii. Dacă nu face acest lucru, el nu este demn de numele de
cres, tin. 6
Sentimentalismul bolnav abundă. Bărbat, i căsătorit, i primesc com-
plimente din partea unor femei căsătorite sau necăsătorite; femeile,
de asemenea, par a fi fermecate s, i a-s, i pierde judecata, discernămân-
tul spiritual s, i bunul simt, ; ele fac întocmai acele lucruri pe care
Cuvântul lui Dumnezeu le condamnă, pe care mărturiile Spiritului
lui Dumnezeu le condamnă. Avertizările s, i mustrările se află în fat, a
lor în mod limpede s, i totus, i ele merg pe aceeas, i cale pe care au
mers alt, ii înaintea lor. Este un fel de joc fără minte în care s-au
prins. Satana le conduce spre ruină, punând în primejdie cauza lui
Dumnezeu, răstignindu-L din nou pe Fiul lui Dumnezeu s, i punând
asupra Lui vădită ocară. 7
[329] Ignorant, a, iubirea de plăceri s, i obiceiurile păcătoase, care înti-
nează sufletul, trupul s, i spiritul, fac ca lumea să fie plină de lepră
morală; o malarie morală, mortală, distruge mii s, i zeci de mii. Ce
trebuie făcut pentru a ne salva tinerii? Noi putem face put, in, însă
Dumnezeu este viu. El domnes, te s, i El este Cel care poate face mult.
8
Poporul lui Dumnezeu în contrast cu lumea — Libertinismul

acestui veac corupt nu trebuie să constituie un criteriu pentru urmas, ii
Domnului Hristos. Aceste etalări moderne de familiaritate nu trebuie
să existe printre cres, tinii care tânjesc după nemurire. Dacă desfrâul,
destrăbălarea, adulterul, nelegiuirea s, i crima sunt la ordinea zilei
printre cei care nu cunosc adevărul s, i care refuză să fie călăuzit, i de
principiile Cuvântului lui Dumnezeu, cât de important este atunci
ca acea clasă de oameni, care mărturisesc a fi urmas, i ai lui Hristos,
atât de strâns legat, i de Dumnezeu s, i de îngeri, să le arate acestora o
cale mai bună, mai nobilă! Cât de important este ca, prin castitatea s, i
virtutea lor, ei să fie în contrast marcant fat, ă de acea clasă stăpânită
de patimi josnice! 9
Pericolele s, i primejdiile se înmult, esc — În acest veac degene-
rat, mult, i sunt atât de orbit, i de păcătos, enia păcatului, încât ei aleg o
viat, ă destrăbălată, pentru că aceasta este înclinat, ia firească pervertită
a inimii lor. În loc de a se privi în oglinda Legii lui Dumnezeu s, i a-s, i
aduce inimile s, i caracterele în conformitate cu standardul lui Dum-
nezeu, ei îngăduie agent, ilor lui Satana să înalt, e standardul acestuia
în inimile lor. Oameni corupt, i socotesc că este mai bine a interpreta
Scripturile după bunul lor plac pentru a-s, i sust, ine nelegiuirea decât
să renunt, e la păcat s, i să aibă o inimă s, i o viat, ă curată.
Sunt mai mult, i oameni de acest fel decât ne putem imagina, s, i ei
se vor înmult, i pe măsură ce ne apropiem de încheierea timpului. 10
Când puterea plină de vrajă a lui Satana ia în stăpânire o per- [330]
soană, Dumnezeu este uitat, iar omul întinat este ridicat în slăvi.
Desfrâul tăinuit este practicat de aceste suflete amăgite ca o virtute.
Acesta este de fapt un fel de vrăjitorie.... Există întotdeauna o pu-
tere plină de vrajă în nelegiuire s, i destrăbălare. Mintea este atât de
îns, elată, încât nu poate judeca în mod inteligent, iar o iluzie continuă
o îndepărtează de curăt, ie. Vederea spirituală devine încet, os, ată s, i per-
soane cu un moral nealterat până atunci ajung în stare confuză sub
amăgirea sofistăriei acelor agent, i ai lui Satana care pretind a fi soli ai
luminii. Tocmai această iluzie este ceea ce dă putere acestor agent, i.
Dacă s-ar arăta cu obrăznicie s, i s, i-ar face avansurile în mod deschis,
ei ar fi respins, i fără vreun moment de ezitare; însă ei lucrează pentru
ca să câs, tige mai întâi simpatie s, i să-s, i asigure încrederea că sunt
oameni ai lui Dumnezeu, sfint, i care se sacrifică. Apoi, în calitate de
soli speciali, ei îs, i încep opera lor de artă — aceea de a îndepărta
sufletele de pe calea dreptăt, ii, încercând să facă fără valoare Legea
lui Dumnezeu. 11
Atât bărbat, ii, cât s, i femeile să-s, i păstreze locul s, i să trăiască
fără repros, — Mintea unui bărbat sau a unei femei nu coboară într-o
singură clipă de la curăt, ie s, i sfint, enie la depravare, întinare s, i nele-
giuire. Se cere timp pentru ca omul să ajungă asemenea Divinităt, ii,
s, i tot în timp se petrece degradarea celor creat, i după chipul lui
Dumnezeu într-o stare brută sau satanică. Prin privire, noi suntem
schimbat, i. Des, i întocmit după chipul Făcătorului Său, omul îs, i poate
educa astfel mintea, încât păcatul, pe care odinioară îl detesta, va
deveni o plăcere pentru el. Când încetează să vegheze s, i să se ro-
age, el încetează să-s, i păzească cetatea, inima, s, i se angajează în
păcat s, i nelegiuire. Mintea se degradează s, i este imposibil să o ri-
dice din această stare de corupt, ie, în timp ce ea este educată să
înrobească puterile morale s, i intelectuale s, i să le aducă în supunere
fat, ă de pasiunile josnice. Trebuie declarat război continuu mint, ii, cu [331]
înclinat, ii fires, ti, carnale; iar noi trebuie să fim ajutat, i de influent, a
curăt, itoare a harului lui Dumnezeu, care va atrage mintea spre cele
de sus s, i o va deprinde să cugete asupra lucrurilor curate s, i sfinte. 12
Nu există sigurant, ă pentru om, tânăr sau bătrân, decât dacă simte
nevoia de a-L căuta pe Dumnezeu pentru sfat, la fiecare pas. Numai
aceia care ment, in o strânsă comuniune cu Dumnezeu vor învăt, a
să-i apropie pe oameni, as, a cum îi pret, uies, te El, s, i să pret, uiască
lucrurile curate, bune, umile s, i modeste. Mintea trebuie apărată as, a
cum a fost cea a lui Iosif. Atunci ispitele de îndepărtare de integritate
vor fi întâmpinate cu hotărâre: „Cum as, putea să fac un rău atât de
mare s, i să păcătuiesc împotriva lui Dumnezeu?” Cea mai puternică
ispită nu este scuză pentru păcat. Oricât de mare ar fi presiunea care
este exercitată asupra ta, păcatul este un act pe care îl comit, i pentru
că tu ai ales astfel. Locul de unde pornes, te dificultatea este inima
nerenăscută. 13
Având în vedere toate primejdiile care sunt în aceste vremuri, nu
ar trebui oare ca noi, poporul păzitor al poruncilor lui Dumnezeu, să
îndepărtăm din mijlocul nostru orice păcat, orice nedreptate, orice
perversitate? Nu ar trebui oare ca femeile care mărturisesc că sunt
de partea adevărului să se păzească cu toată puterea, în as, a fel ca să
nu încurajeze în nici un fel familiaritatea nepermisă? Ele pot închide
multe us, i ale ispitei, dacă îs, i vor păzi în orice vreme cu strictet, e felul
de comportare. 14
Femeile trebuie să t, ină sus standardul conduitei — Scriu cu
inima tristă că femeile din acest veac, atât cele căsătorite, cât s, i cele
necăsătorite, prea adesea nu dovedesc acea rezervă care este nece-
sară. Ele se poartă ca nis, te femei us, oare. Ele încurajează atent, iile
din partea bărbat, ilor singuri sau căsătorit, i, iar cei care sunt slabi în
ce prives, te tăria morală vor fi ademenit, i. Aceste lucruri, dacă sunt
îngăduite, amort, esc simt, urile morale s, i orbesc mintea în as, a fel,
încât nelegiuirea nu mai apare păcătoasă.
[332] Sunt trezite anumite gânduri, lucru care nu s-ar fi petrecut dacă
femeia s, i-ar fi păstrat locul cu toată modestia s, i sobrietatea. S-ar
putea ca scopul sau motivul ei să nu fi fost păcătos, însă ea a încurajat
bărbat, i care sunt us, or ispitit, i s, i care au nevoie de tot ajutorul din
partea celor din preajma lor. Mult rău poate fi evitat dacă suntem
circumspect, i, rezervat, i, nu ne îngăduim libertăt, i, nu primim atent, ii
nepermise, ci ment, inem un nivel al moralităt, ii s, i demnităt, ii. 15
De mult timp trebuia să mă adresez surorilor s, i să le spun că, în
conformitate cu ceea ce Domnul a socotit potrivit să-mi arate din
când în când, sunt mari gres, eli printre ele în acest sens. Ele nu sunt
precaute să se abt, ină de la orice se pare că este rău. Ele nu sunt
cu totul circumspecte în comportamentul lor, as, a cum sunt femeile
evlavioase. Cuvintele lor nu sunt selectate s, i alese, as, a cum ar trebui
să fie cele ale femeilor care au primit harul lui Dumnezeu. Ele sunt
prea familiare cu frat, ii lor. Ele zăbovesc în preajma lor, se apleacă
spre ei s, i le place în societatea lor. Ele se simt mult onorate când li
se acordă atent, ie.
Potrivit cu lumina pe care mi-a dat-o Domnul, surorile noastre
ar trebui să procedeze altfel. Ar trebui să fie mai rezervate, să mani-
feste mai put, ină îndrăzneală s, i să încurajeze „sfiala s, i sobrietatea”.
Atât bărbat, ii, cât s, i femeile îs, i îngăduie prea multe discut, ii joviale.
Femeile care pretind că sunt evlavioase îs, i îngăduie prea mult vor-
bele de duh, glumele s, i râsul. Acest lucru este deplasat s, i întristează
Duhul lui Dumnezeu. Aceste manifestări dau pe fat, ă lipsa curăt, iei
cres, tine. Ei nu îs, i întăresc sufletul de partea lui Dumnezeu, ci aduc
mult întuneric; ei alungă îngerii ceres, ti, curat, i s, i sfint, i, s, i îi cheamă
pe aceia care îi conduc spre aceste rele până la cel mai de jos nivel.
16
Prea adesea, femeile sunt ispititorii. Sub un pretext sau altul, ele [333]
câs, tigă atent, ia bărbat, ilor, căsătorit, i sau necăsătorit, i, s, i îi ispitesc până
când calcă Legea lui Dumnezeu s, i sufletele lor sunt în primejdie....
Dacă femeile ar dori să-s, i înnobileze viet, ile s, i să devină conlucră-
toare cu Hristos, ar exista mai put, ine pericole datorită influent, ei
lor; însă în starea lor prezentă, de nepăsare fat, ă de responsabilităt, ile
căminului s, i cerint, ele lui Dumnezeu fat, ă de ele, influent, a lor este
adesea puternică în direct, ia opusă, puterile lor sunt pipernicite, iar
lucrarea lor nu poartă amprenta divină. 17
Sunt atât de multe domnis, oare s, i femei îndrăznet, e, obraznice,
care au acea însus, ire de a atrage atent, ia asupra lor însele, de a se
as, eza în compania bărbat, ilor tineri, de a-i curta s, i a le atrage atent, ia,
de a flirta atât cu bărbat, ii căsătorit, i, cât s, i cu cei necăsătorit, i, încât
dacă n-at, i avea privirea îndreptată către Domnul Hristos, tare ca
ot, elul, at, i fi atras, i în plasa lui Satana. 18
Ca ambasador al lui Hristos, vă implor pe voi, care pretindet, i
că sust, inet, i adevărul prezent, să respinget, i cu hotărâre orice avans
făcut către necurăt, ie s, i să părăsit, i societatea acelora care pun la cale
ademeniri necurate. Să vă fie silă de aceste păcate care pângăresc s, i
să arătat, i fat, ă de ele cea mai mare ură. Fugit, i din preajma acelora
care, chiar prin conversat, ie numai, ar îndrepta mintea pe un asemenea
făgas, , „căci din prisosul inimii vorbes, te gura....”
Nici măcar pentru o clipă să nu îngăduit, i ispita necurată, as-
cunsă, căci chiar s, i aceasta ar mânji sufletul, as, a cum apa murdară
murdăres, te canalul prin care curge. 19
O femeie care îngăduie un cuvânt nevirtuos sau face insinuări în
as, a fel, ca asemenea cuvinte să fie rostite în prezent, a ei, nu este pe
placul lui Dumnezeu; aceea care îngăduie un comportament us, uratic
sau ademeniri necurate nu îs, i păstrează asemănarea cu divinul. 20
[334] Protejat, i printr-un cerc sacru al curăt, iei — Surorile noastre
ar trebui să încurajeze adevărata modestie; ele nu trebuie să fie
îndrăznet, e, vorbăret, e s, i să facă avansuri, ci modeste s, i rezervate,
zăbavnice la vorbire. Ele pot fi amabile, binevoitoare. A fi blând,
milos, iertător s, i umil înseamnă a deveni pe placul lui Dumnezeu.
Dacă vor fi astfel, ele nu vor fi împovărate cu atent, ii necuviincioase
din partea bărbat, ilor din biserică sau din afara ei. Tot, i vor simt, i că
există un cerc sacru de curăt, ie în jurul acestor femei temătoare de
Dumnezeu, care le protejează de orice lucruri nepermise.
Există unele femei care pretind a fi evlavioase, care îs, i îngăduie
o libertate vulgară, necontrolată în maniere, care conduc spre rău
s, i spre păcat. Însă acele femei, ale căror mint, i s, i inimi zăbovesc
prin meditat, ie asupra acelor subiecte care fortifică curăt, ia viet, ii s, i
care înalt, ă sufletul spre comuniunea cu Dumnezeu, nu vor fi us, or
abătute de pe cărarea dreptăt, ii s, i virtut, ii. Unele ca acestea vor fi
întărite împotriva sofistăriilor lui Satana; ele vor fi pregătite să facă
fat, ă tacticilor lui seducătoare. 21
Fac apel la voi, ca urmas, i ai lui Hristos, să facet, i din aceasta o
profesiune înaltă, s, i anume să pret, uit, i nestemata perlă a modestiei.
Aceasta ne apără virtutea. 22
Controlat, i gândurile — Ar trebui să vă t, inet, i sub control gân-
durile. Aceasta nu este o sarcină us, oară; nu putet, i realiza acest lucru
fără efort serios. S, i totus, i, Dumnezeu cere acest lucru din partea
voastră; aceasta este o datorie a fiecărei fiint, e responsabile. Vet, i da
socoteală lui Dumnezeu pentru gândurile voastre. Dacă vă îngăduit, i
închipuiri des, arte, permit, ând mint, ii să zăbovească asupra subiecte-
lor necurate, voi suntet, i, într-o anumită măsură, la fel de vinovat, i

înaintea lui Dumnezeu ca s, i în cazul în care gândurile voastre ar fi
fost transpuse în faptă. Ceea ce a împiedicat act, iunea nu a fost, de
fapt, decât lipsa ocaziei favorabile. Starea de reverie atât în timpul
zilei, cât s, i al nopt, ii, de himeră, este dăunătoare s, i constituie un obi- [335]
cei extrem de periculos. Odată instalată, este aproape imposibil să
întrerupi un asemenea obicei s, i să canalizezi gândurile spre subiecte
curate, sfinte, înălt, ătoare. 23
Ferit, i-vă de lingus, ire — Sunt îndurerată când văd bărbat, i
lăudat, i, lingus, it, i s, i răsfăt, at, i! Dumnezeu mi-a descoperit că cei care
primesc aceste atent, ii nu sunt demni de a lua Numele Lui pe buze;
însă ei sunt lăudat, i s, i mult stimat, i de fiint, e mărginite, care judecă
doar după înfăt, is, area exterioară. Surorile mele, nu răsfăt, at, i s, i nu
lingus, it, i niciodată pe biet, ii bărbat, i, slabi s, i us, or de abătut, fie ti-
neri, fie bătrâni, căsătorit, i sau necăsătorit, i. Voi nu le cunoas, tet, i
slăbiciunile s, i voi nu s, tit, i că tocmai aceste atent, ii s, i această laudă
excesivă poate duce la ruina lor. Sunt alarmată de nesăbuint, a, lipsa
de înt, elepciune, pe care mult, i o manifestă în această privint, ă.
Bărbat, ii care fac lucrarea lui Dumnezeu, în a căror inimă
locuies, te Domnul Hristos, nu vor coborî standardul moralităt, ii, ci vor
căuta întotdeauna să-l înalt, e. Ei nu-s, i vor găsi plăcerea în lingus, irile
femeilor sau în a fi răsfăt, at, i de către acestea. Fie ca bărbat, ii, atât
cei singuri, cât s, i cei căsătorit, i, să spună: „La o parte! Nu voi da
niciodată nici cea mai mică ocazie ca bunul meu nume să fie vorbit
de rău. Numele meu bun este un capital de valoare mai mare decât
aurul sau argintul. Lasă-mă să-l păstrez neatins. Dacă oamenii atacă
acest nume, nu este pentru că eu le-am oferit ocazia să facă astfel, ci
au acelas, i motiv pentru care L-au vorbit de rău pe Hristos — pentru
că ei au urât curăt, ia s, i sfint, enia caracterului Său, deoarece aceasta
constituie o continuă mustrare la adresa lor.” 24
Dacă slujitorul lui Dumnezeu ispites, te — Cele mai mici insi-
nuări, din orice sursă ar veni cu invitat, ia de a fi îngăduitoare fat, ă
de păcat sau de a permite lucruri inadmisibile, oricât de neînsem- [336]
nate ar părea, trebuie detestate s, i considerate ca fiind cele mai grave
insulte care pot fi aduse demnităt, ii voastre ca femei. Sărutul pe
obraz, într-un moment s, i loc nepotrivit, trebuie să vă determine să
respinget, i cu dezgust pe emisarul lui Satana. Dacă este din partea
unuia dintr-o pozit, ie înaltă, care are de-a face cu lucrurile sfinte,
păcatul este de zece ori mai mare s, i ar trebui să o conducă pe femeia
sau tânăra temătoare de Dumnezeu să-l respingă cu oroare, nu numai
datorită păcatului în care ar fi vrut să o atragă, ci datorită ipocriziei
s, i ticălos, iei unuia pe care oamenii îl respectă s, i cinstesc, ca fiind
slujitorul lui Dumnezeu. 25
Dacă un slujitor al Evangheliei nu-s, i stăpânes, te patimile josnice,
dacă el dă gres, în a urma exemplul apostolului, dezonorându-s, i astfel
profesia s, i credint, a, mergând până la a fi îngăduitor fat, ă de păcat,
surorile noastre, care doresc să fie evlavioase, nu trebuie să se amă-
gească nici o clipă cu gândul că acel păcat sau nelegiuire îs, i pierde
din păcătos, enie, pentru că este comis de un slujitor al Evangheliei.
Faptul că bărbat, ii din pozit, ii de răspundere se complac în păcat nu
trebuie să mics, oreze în mintea nimănui vinovăt, ia s, i grozăvia păcatu-
lui. Păcatul trebuie privit exact as, a cum este — păcătos, dezgustător
— s, i trebuie privit as, a cum fusese privit ca până atunci; iar mint, ile
curate s, i nobile trebuie să urască s, i să evite pe cel care se complace
în păcat, tot as, a ca s, i cum ar fugi de un s, arpe a cărui mus, cătură este
mortală. Dacă surorile ar fi nobile s, i ar poseda curăt, ie a inimii, orice
fel de avansuri spre destrăbălare, fie chiar s, i din partea slujitorului
Evangheliei, ar fi respinse cu atâta hotărâre, încât n-ar mai exista
niciodată vreo tentativă de repetare. 26
Fit, i credincios, i în legământul căsătoriei — Cât de atent ar tre-
bui să fie sot, ul s, i tatăl în a-s, i ment, ine credincios, ia în legământul
căsătoriei! Cât de circumspect ar trebuie să fie el în felul lui de a
fi, pentru a nu stârni în mintea tinerelor sau a femeilor căsătorite
gânduri care nu sunt în concordant, ă cu standardul cel înalt s, i sfânt
[337] — poruncile lui Dumnezeu! Poruncile lui Hristos sunt extrem de
cuprinzătoare, vizând chiar s, i gândurile, intent, iile s, i scopurile as-
cunse ale inimii. În acest punct, mult, i sunt vinovat, i. Închipuirile
inimii lor nu sunt curate s, i sfinte, as, a cum cere Dumnezeu; s, i oricât
de înaltă ar fi chemarea lor, oricât de talentat, i ar fi, Domnul va con-
semna nelegiuirea în dreptul lor s, i îi va socoti cu mult mai vinovat, i
s, i vrednici de mânia Lui decât aceia care au mai put, ine talente, mai
put, ină lumină, mai put, ină influent, ă. 27
Bărbat, ilor căsătorit, i le spun: Respect s, i dragoste datorat, i sot, iilor
voastre, mamelor copiilor vos, tri. Atent, ia voastră trebuie îndreptată
către ele, iar gândurile voastre trebuie să zăbovească asupra unor
planuri făcute pentru fericirea lor. 28
Mi-au fost arătate familii în care sot, ul s, i tatăl nu s, i-a păstrat

acea bărbăt, ie demnă, rezervată, de bărbat asemenea lui Dumnezeu,
care îi stă bine unui urmas, al lui Hristos. El nu a fost bun, amabil s, i
curtenitor fat, ă de sot, ia sa as, a cum ar fi trebuit să fie, căci a promis
înaintea lui Dumnezeu s, i a îngerilor să o iubească, să o cinstească
atâta timp cât vor trăi. Fata angajată pentru treburile gospodăriei
se simt, ea în largul ei, liberă, îndrăzneat, ă în înfăt, is, are s, i avansuri
afective, iar el era încântat, până la a-s, i pierde capul. Fat, ă de sot, ia
sa nu mai manifesta iubire s, i nu mai era atent cu ea ca înainte.
Cu sigurant, ă, Satana era la lucru acolo. Respectat, i-vă persoanele
angajate la lucru, tratat, i-le cu bunătate, considerat, ie, însă nu merget, i
mai departe. Comportamentul să vă fie de o as, a manieră, încât să nu
stârnească avansuri spre familiaritate din partea lor. 29
Ment, inet, i intimitatea familiei — Oh, cât de multe viet, i sunt
amărâte prin dărâmarea zidurilor care împrejmuiesc intimitatea fi-
ecărei familii, care au menirea să-i apere curăt, ia s, i sfint, enia! Sot, ia
acordă încredere unei a treia persoane, căreia îi destăinue lucruri [338]
care t, in de intimitatea familiei ei. Aceasta este o invent, ie a lui Satana
de a înstrăina inimile sot, ului s, i sot, iei. Oh, de ar înceta aceasta! De
câte necazuri ar fi scutită lumea! Fiecare să zăvorască în inima sa
gres, elile celuilalt. Spunet, i-vă necazurile numai lui Dumnezeu. El vă
poate da sfaturi drepte s, i o consolare sigură, care este curată, fără
amărăciune. 30
Când o femeie vorbes, te despre necazurile familiei ei sau se
plânge de sot, ul ei unui alt bărbat, ea încalcă legământul căsătoriei;
ea îs, i dezonorează sot, ul s, i îndepărtează zidul ridicat pentru a apăra
sfint, enia căsătoriei; ea deschide larg us, a s, i îl invită pe Satana să
intre cu ispitirile lui ascunse. Aceasta este tocmai ceea ce vrea
Satana. Atunci când o femeie merge la un frate cres, tin cu toată
povestea necazurilor, dezamăgirilor s, i suferint, elor ei, acesta trebuie
să o sfătuiască întotdeauna ca, dacă simte că trebuie să vorbească
despre necazurile ei cuiva, atunci să aleagă drept persoane confidente
femei, s, i atunci nu va fi nici o aparent, ă de rău care să pună cauza lui
Dumnezeu într-o lumină nepotrivită. 31
Cum să ne ferim de abateri — Mă adresez poporului nostru.
Dacă vă apropiat, i tot mai mult de Isus s, i căutat, i să vă facet, i bine pro-
fesia, printr-o viat, ă ordonată s, i o conversat, ie cuviincioasă, picioarele
voastre vor fi ferite de a se abate pe cărări gres, ite. Dacă at, i veghea,
dacă at, i veghea mereu cu rugăciune, dacă at, i face totul ca s, i când at, i
fi în prezent, a lui Dumnezeu, nu vet, i ajunge să cedat, i în fat, a ispitei s, i
putet, i nădăjdui că vet, i fi păstrat, i curat, i, fără pată, fără mânjitură, până
la sfârs, it. Dacă vă păstrat, i încrederea neclintită de la început până la
sfârs, it, căile voastre vor fi întotdeauna întemeiate pe Dumnezeu; s, i
ceea ce harul a început, slava va încununa în Împărăt, ia Dumnezeului
nostru. Roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelunga
[339] răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincios, ia, blândet, ea, înfrâna-
rea poftelor; împotriva acestor lucruri nu este lege. Dacă Domnul
Hristos locuies, te în noi, vom răstigni firea cu poftele s, i patimile ei.
32
1 Patriarhis, i profet, i, 338.

2 Idem, 457.
10 Idem, 5:141.
11 Idem, 5:142, 143.
28 Letter 231, 1903.
30 Idem, 462.
31 Idem, 306.

[340] Capitolul 56 — Divort, ul
Căsătoria este un contract pentru o viat, ă — În mintea ce-

lor tineri, căsătoria este îmbrăcată în romantism s, i este dificil a o
despărt, i de această trăsătură cu care o acoperă închipuirea s, i a im-
presiona mintea cu acel simt, al responsabilităt, ii care este implicat
în legământul căsătoriei. Acest legământ leagă destinele a doi indi-
vizi cu legături pe care nimic, în afară de moarte, nu ar trebui să-i
despartă. 1
Legământului căsătoriei trebuie să i se acorde toată atent, ia, deoa-
rece căsătoria este un pas făcut pentru o viat, ă întreagă. Atât bărbatul,
cât s, i femeia trebuie să chibzuiască cu seriozitate dacă se pot alipi
unul de celălalt s, i pot trece toate vicisitudinile viet, ii atât timp cât
vor trăi. 2
Domnul Isus a corectat concept, ii gres, ite cu privire la căsă-
torie — La iudei, bărbatului îi era permis să îs, i alunge sot, ia pentru
cea mai neînsemnată ofensă, după care femeia era liberă să se mărite
din nou. Această practică a dus la multă nenorocire s, i păcat. În Pre-
dica pe de Munte, Domnul Hristos a declarat cu claritate că legătura
căsătoriei nu poate fi desfăcută decât în caz de necredincios, ie fat, ă de
jurământul căsătoriei. „Oricine”, a spus El, „îs, i lasă nevasta, afară
numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; s, i cine va
lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat, preacurves, te.”
Când, după aceea, fariseii i-au pus întrebări în legătură cu legiti-
mitatea divort, ului, Domnul Isus a îndreptat atent, ia ascultătorilor Săi
înapoi spre institut, ia căsătoriei, as, a cum a fost aceasta rânduită la
creat, iune. „Datorită împietririi inimii voastre”, a spus El, „a îngăduit
Moise să vă lăsat, i nevestele; dar de la început nu a fost as, a.” El
[341] le-a îndreptat gândurile spre acele zile binecuvântate din Eden, când
Dumnezeu a spus că toate lucrurile erau „foarte bune”. Din acel timp
îs, i aveau originea căsătoria s, i Sabatul, două institut, ii gemene, pentru
slava lui Dumnezeu s, i folosul omenirii. Atunci când Creatorul a unit
mâinile perechii sfinte, în legământul căsătoriei, spunând: „De aceea
va lăsa omul pe tatăl său s, i pe mama sa s, i se va lipi de nevasta sa
278
Divort, ul 279
s, i amândoi vor fi una”, El a enunt, at de fapt legea căsătoriei pentru

tot, i fiii lui Adam, de la el până la sfârs, itul timpului. Ceea ce Însus, i
Tatăl cel ves, nic a declarat a fi bun a constituit legea celei mai mari
binecuvântări s, i dezvoltări pentru om. 3
Domnul Isus a venit în această lume pentru a corecta gres, eli
s, i pentru a reface în om chipul moral al lui Dumnezeu. În mintea
învăt, ătorilor lui Israel se cuibăriseră simt, ăminte gres, ite cu privire la
căsătorie. Ei făceau fără efect institut, ia sfântă a căsătoriei. Bărbat, ii
deveniseră atât de neînduplecat, i, fără inimă, încât pentru cele mai
neînsemnate motive îs, i lăsau nevestele sau le luau copiii s, i le alun-
gau. Aceasta era socotită o mare rus, ine, dezonoare, s, i era adesea
însot, ită de cea mai acută suferint, ă de partea celei părăsite.
Domnul Hristos a venit pentru a corecta aceste rele, prima Sa
misiune fiind făcută cu ocazia unei nunt, i. Astfel, El a arătat lumii
că institut, ia căsătoriei, atunci când este păstrată în curăt, ie, nu este
pângărită, ci este o institut, ie sacră. 4
Sfat pentru cel ce se gândes, te la divort, — Ideile tale cu privire
la relat, iile din cadrul căsătoriei au fost gres, ite. Nimic altceva decât
pângărirea patului conjugal nu poate desface sau anula jurământul
căsătoriei. Noi trăim vremuri pline de primejdii, când nu ne putem
bizui pe nimic altceva decât pe credint, a tare, nes, ovăitoare, în Isus
Hristos. Nu există inimă care să nu poată fi înstrăinată de Dumnezeu
prin planurile puse la cale de Satana, dacă nu veghează s, i nu se
roagă.
Ai fi fost mai sănătos dacă mintea ta ar fi avut pace s, i odihnă; [342]
însă aceasta a ajuns confuză s, i dezechilibrată s, i ai început să gândes, ti
incorect cu privire la divort, . Vederile tale nu pot fi sust, inute de pe
terenul de pe care judeci tu. Bărbat, ii nu au libertatea de a-s, i face
un standard propriu de lege pentru ei îns, is, i, dând astfel la o parte s, i
evitând Legea lui Dumnezeu, făcând pe plac propriilor lor înclinat, ii.
Ei trebuie să ajungă la standardul moral cel mai înalt de neprihănire
al lui Dumnezeu....
Dumnezeu a îngăduit un singur motiv pentru care o sot, ie îs, i poate
lăsa sot, ul sau un sot, îs, i poate lăsa sot, ia, s, i acesta este adulterul. Fie
ca acest temei să fie luat în atent, ie cu rugăciune. 5
Sfat pentru un cuplu despărt, it — Fratele meu, sora mea, de
câtva timp voi nu mai locuit, i împreună. N-ar fi trebuit să apucat, i
această cale, dacă amândoi at, i fi cultivat răbdarea, bunătatea s, i stă-
pânirea de sine, care trebuie să existe întotdeauna în relat, ia din-

tre sot, s, i sot, ie. Nici unul dintre voi n-ar fi trebuit să vă impunet, i
voint, a s, i să încercat, i să realizat, i propriile idei s, i planuri, oricare ar fi
consecint, ele. Nici unul n-ar fi trebuit să facă doar ceea ce-i place lui.
Fie ca influent, a transformatoare, puterea Duhului Sfânt de a supune,
să lucreze asupra inimilor voastre s, i să vă facă în stare să vă cres, tet, i
[343] copiii. ...Ceret, i ajutor Tatălui vostru ceresc ca să vă ferească de a
ceda în fat, a ispitei de a vorbi cu nerăbdare, asprime sau încăpăt, ânare
celuilalt, sot, ul fat, ă de sot, ie s, i sot, ia fat, ă de sot, . Amândoi avet, i carac-
tere nedesăvârs, ite. Din cauză că nu at, i fost supus, i lui Dumnezeu,
comportamentul vostru unul fat, ă de celălalt a fost neînt, elept.
Vă implor să vă supunet, i lui Dumnezeu. Când suntet, i ispitit, i
să vorbit, i în mod provocator, stăpânit, i-vă s, i nu spunet, i nimic. Vet, i
fi ispitit, i în acest punct, deoarece niciodată nu at, i biruit această
trăsătură de caracter, care este de condamnat. Orice obicei gres, it
trebuie biruit. Consacrat, i-vă pe deplin lui Dumnezeu. Cădet, i pe
Stâncă — Isus Hristos — s, i fit, i zdrobit, i. Ca sot, s, i sot, ie, disciplinat, i-
vă pe voi îns, ivă. Merget, i la Hristos pentru ajutor. El vă va oferi cu
bunăvoint, ă iubirea sa divină, harul Său, care nu vă costă nimic....
Pocăit, i-vă înaintea lui Dumnezeu pentru calea pe care at, i por-
nit. Ajunget, i la o înt, elegere s, i reunit, i-vă ca sot, s, i sot, ie. Dat, i la
o parte experient, a neplăcută, nefericită, din viat, a voastră trecută.
Prindet, i curaj, cu ajutorul Domnului. Închidet, i ferestrele sufletului
spre pământ s, i deschidet, i-le spre ceruri. Dacă vă ridicat, i glasurile în
rugăciune către cer pentru lumină, Domnul Isus, care este lumină s, i
viat, ă, pace s, i bucurie, vă va auzi strigătul. El, Soarele Neprihănirii,
va străluci în încăperile mint, ii voastre, luminând templul sufletului.
Dacă spunet, i bun venit strălucirii prezent, ei Sale în căminul vostru,
nu vet, i rosti cuvinte care să producă simt, ăminte de nefericire. 6
Către o sot, ie maltratată, într-o situat, ie fără sperant, ă, ire-
mediabilă — Am primit scrisoarea ta, iar ca răspuns la aceasta, ît, i
spun că nu te pot sfătui să te întorci la D, dacă nu vezi schimbări
decisive în el. Domnul nu prives, te cu plăcere ideile pe care le-a avut
el în trecut în legătură cu datoria fat, ă de sot, ie.... Dacă (el) are încă
aceleas, i puncte de vedere, atunci viitorul nu va fi mai bun decât a
fost trecutul pentru tine. El nu s, tie cum să se poarte cu o sot, ie.
Sunt foarte tristă din această cauză. Îmi pare rău cu adevărat
pentru D, însă nu te pot sfătui să treci peste judecata ta, întorcându-
Divort, ul 281
te la el. Ît, i vorbesc la fel de sincer ca s, i lui: Va fi periculos pentru tine

să te as, ezi din nou sub dictatura lui. Sperasem că se va schimba....
Domnul înt, elege tot ce este legat de experient, a ta.... Fii curajoasă
cu ajutorul Domnului; El nu te va părăsi s, i nu te va lăsa. Inima mea [344]
simte întru totul cu a ta. 7
Către un sot, părăsit — „ia-t, i crucea” — Nu s, tiu ce s-ar mai
putea face în acest caz s, i cred că singurul lucru pe care-l pot, i face tu
este să ît, i las, i sot, ia. Dacă este as, a de hotărâtă să nu mai trăiască cu
tine, amândoi — atât tu, cât s, i ea — at, i fi cei mai nenorocit, i, dacă
at, i încerca acest lucru. Din moment ce ea s, i-a arătat pozit, ia în mod
hotărât, nu ai decât să-t, i iei crucea s, i să dovedes, ti că es, ti bărbat. 8
Căsătorit, i încă înaintea lui Dumnezeu, des, i divort, at, i — O
femeie poate fi divort, ată legal de sot, ul ei s, i totus, i să nu fie divort, ată
înaintea lui Dumnezeu s, i în conformitate cu Legea Sa, care este
mai presus de cea omenească. Există un singur păcat, s, i acesta este
adulterul, care îl poate situa pe sot, , sau pe sot, ie, în pozit, ia de a fi
dezlegat în fat, a lui Dumnezeu. Des, i legile t, ării pot acorda divort, ul,
totus, i ei sunt încă sot, s, i sot, ie, în lumina Bibliei, conform Legii lui
Dumnezeu.
Am văzut că sora _____ nu are dreptul să se căsătorească cu un
alt bărbat; însă dacă ea, sau oricare altă femeie, obt, ine divort, ul în
mod legal pe temeiul că sot, ul ei a fost vinovat de adulter, atunci este
liberă să se căsătorească cu cine dores, te. 9
Despărt, irea de un sot, necredincios — Dacă sot, ia nu este în
credint, ă s, i este împotrivă, sot, ul nu poate, conform Legii lui Dumne-
zeu, să o alunge doar pe acest temei. Pentru a fi în armonie cu legea
lui Iehova, el trebuie să stea împreună cu ea, cu except, ia cazului
când ea însăs, i alege să plece. El poate suferi împotrivire, poate fi
nedreptăt, it s, i hărt, uit în multe feluri, însă va găsi mângâiere, tărie s, i
sprijin în Dumnezeu, care poate acorda harul Său în orice caz fără [345]
nădejde. El trebuie să fie un bărbat cu gânduri curate, statornic la
principii, s, i Domnul îi va da înt, elepciune în legătură cu ceea ce are
de făcut. Judecata sa nu va fi stăpânită de impuls, ci rat, iunea va t, ine
frâiele sub control cu mână hotărâtă, astfel ca pofta să fie t, inută în
frâu. 10
O sot, ie îndemnată să-s, i schimbe purtarea, nu statutul con-
jugal — Am primit o scrisoare de la sot, ul tău. Eu spun că există un
singur lucru pentru ca un sot, să se poată despărt, i în mod legitim de

sot, ia sa, sau o sot, ie de sot, ul ei, s, i acesta este adulterul.
Dacă felul vostru de a fi nu este asemănător cu al celuilalt, oare
nu ar fi bine, pentru slava lui Dumnezeu, să vă schimbat, i fiecare
purtarea?
Sot, ul s, i sot, ia trebuie să cultive fiecare respectul s, i iubirea fat, ă
de celălalt. Ei trebuie să vegheze asupra spiritului, cuvintelor s, i
faptelor lor, astfel ca nimic din ceea ce spun sau din ceea ce fac să
nu enerveze sau să-l supere pe celălalt. Fiecare trebuie să aibă grijă
de celălalt, făcând tot ce îi stă în putere pentru a spori afect, iunea lor
reciprocă.
Mă adresez către amândoi s, i vă spun să-L căutat, i pe Domnul.
Facet, i-vă datoria unul fat, ă de celălalt cu iubire s, i bunătate. Sot, ul să
fie harnic, muncitor, făcând tot ce poate mai bine pentru a-s, i întret, ine
familia. Acest lucru va atrage respect fat, ă de el din partea sot, iei....
Sora mea, tu nu pot, i fi pe plac lui Dumnezeu dacă ment, ii ati-
tudinea prezentă. Iartă-t, i sot, ul. El este sot, ul tău s, i vei fi binecu-
vântată, dacă te vei strădui să fii o sot, ie respectuoasă, iubitoare.
Legea bunătăt, ii să fie pe buzele tale. Tu pot, i s, i trebuie să-t, i schimbi
atitudinea. 11
Amândoi avet, i nevoie de studiu, ca să s, tit, i cum să vă putet, i
înt, elege, în loc de a avea vederi diferite.... Folosirea unor metode
blânde, docile, vor avea un efect surprinzător în viat, a voastră. 12
[346] Adulterul, divort, ul s, i calitatea de membru în biserică — Cu
privire la cazul sorei în necaz, A. G., spunem ca răspuns la întrebările
lui _____ că este o trăsătură comună a celor prins, i în păcat, cum este
cazul sot, ului ei, că aces, tia nu au acel simt, ământ vădit al ticălos, iei lor.
Unii, totus, i, au uneori acest simt, ământ s, i sunt reintegrat, i în biserică,
însă nu înainte de a redobândi încrederea poporului lui Dumnezeu,
după ce au făcut mărturisirea corespunzătoare s, i după o perioadă de
pocăint, ă sinceră. Acest caz prezintă anumite dificultăt, i, neîntâlnite
în alte cazuri, s, i ment, ionăm doar următoarele:
1. În cazurile de încãlcare a poruncii a s, aptea, când partea vino-
vatã nu dovedes, te cã s-a pocãit cu adevãrat, dacã partea lezatã poate
obt, ine divort, ul, fãrã a înrãutãt, i s, i mai mult prin aceasta situat, ia ei s, i
a copiilor, dacã aces, tia existã, atunci ea este liberã.
Divort, ul 283
2. Dacã prin divort, partea lezatã se expune unei situat, ii s, i mai

grele, nu cunoas, tem nici un loc din Scripturã care sã o condamne
pentru cã rãmâne în continuare alãturi de cel vinovat.
3. O reformã poate fi realizatã în timp, prin muncã, rugãciune,
rãbdare, credint, ã s, i o viat, ã evlavioasã. A trãi cu cineva care a încãlcat
legãmântul cãsãtoriei, îndurând dezonoarea si rus, inea celui vinovat,
care nu îs, i dã seama de acest lucru, înseamnã o ranã care roade
sufletul; s, i totus, i, divort, ul este o durere de o viat, ã întreagã, simt, itã
de inimã. Dumnezeu sã Se îndure de partea nevinovatã! Cãsãtoria
trebuie bine cumpãnitã înainte de a o contracta.
4. De ce, oh, de ce! bãrbat, i si femei, care ar putea fi oameni demni
de respect, buni, s, i ar putea ajunge în cer în cele din urmã, sã se vândã
diavolului atât de ieftin, sã-s, i rãneascã prietenii apropiat, i, sã producã
rus, ine familiilor lor, sã arunce blam asupra cauzei lui Dumnezeu si
sã ajungã în iad în cele din urmã? Dumnezeu sã aibã milã! De ce oare [347]
cei covârsit, i de nelegiuire sã nu dovedeascã pocãint, ã, proport, ional
cu enormitatea nelegiuirilor, s, i sã nu alerge la Hristos pentru îndurare
si vindecare, atât cât este posibil, a rãnilor pe care le-au produs?
5. Însã, dacã ei nu fac ceea ce ar trebui sã facã, în cazul în
care partea nevinovatã s, i-a pierdut dreptul legal de a divort, a, trãind
cu cel vinovat, dupã ce vinovãt, ia acestuia este cunoscutã, noi nu
considerãm cã pãcatul rãmâne asupra celui nevinovat prin faptul cã
a rãmas alãturi de cel vinovat sau cã dreptul sãu moral prin abatere
este îndoielnic, afarã doar de cazul în care sãnãtatea si viat, a îi sunt
în mare mãsurã primejduite, prin faptul cã rãmâne. [ Notã: Aceasta
este una dintre foarte put, inele afirmat, ii fãcute în comun de James si
Ellen White. Des, i a fost semnatã de amândoi, este evident cã vederile
exprimate au aprobarea deplinã a Ellenei White. Trebuie observat cã
redobândirea calitãt, ii de membru, amintitã în paragraful introductiv
al acestei sect, iuni, nu are în vedere divort, ul, ci adulterul. Paragraful
respectiv nu se referã deloc la divort, . Ment, ionarea divort, ului s, i a
calitãt, ii de membru în bisericã din paragrafele urmãtoare se referã nu
la sot, ul vinovat, ci la sot, ia ofensatã, dacã aceasta ar trebui sã decidã
sã divort, eze sau sã rãmânã cu sot, ul ei. Autorii care au compilat
aceastã carte.] 13
1 Testimonies
2 Letter
17, 1896.
3 Thoughts From the Mount of Blessing, 99, 100.
5 Letter 8, 1888.
6 Letter 47, 1902.
7 Letter 148, 1907.
8 Letter 40, 1888.
10 Letter 8, 1888.
11 Letter 168, 1901.
12 Letter 157, 1903.
Capitolul 57 — Atitudinea fat, ă de un sot, [348]
necredincios
[Notă: Acest capitol cont, ine multe informat, ii pentru credincios, ii

care au necazuri s, i caută sfat. Autorii compilatori]
O sot, ie cres, tină să-s, i părăsească sot, ul necredincios? — Pri-
mesc scrisori de la mame, în care acestea îs, i relatează necazurile s, i
îmi cer sfatul. Unul dintre aceste cazuri va fi folosit ca reprezentativ.
Sot, ul s, i tatăl nu este credincios, iar pentru mamă totul este îngreunat
în ce prives, te educat, ia copiilor ei. Sot, ul este profan, vulgar s, i abuziv
în limbajul folosit fat, ă de ea s, i îi învat, ă pe copii să nesocotească
autoritatea ei. Când mama încearcă să se roage împreună cu copiii,
el intră s, i face gălăgie mare, terminând prin a-L blestema pe Dum-
nezeu s, i învălmăs, ind tot felul de epitete stricate despre Biblie. Ea
este atât de descurajată, încât viat, a i-a devenit o povară. Ce bine ar
putea face? Care ar fi folosul pentru copiii ei, ca ea să rămână în
cămin? Simt, ind dorint, a sinceră de a lucra ceva în via Domnului, ea
gândes, te că ar fi mai bine să-s, i lase familia decât să rămână alături
de un sot, s, i un tată care încontinuu îi învat, ă pe copii să nu o respecte
s, i să nu o asculte.
În asemenea cazuri, sfatul meu ar fi pentru voi, mamelor, oricât
de mari ar fi necazurile pe care trebuie să le îndurat, i prin sărăcie,
răni s, i lovituri sufletes, ti, din partea sot, ului s, i tatălui aspru s, i tiran, să
nu vă părăsit, i copiii, nu-i lăsat, i pe seama unui tată fără Dumnezeu.
Lucrarea voastră trebuie să fie aceea de a contracara lucrarea tatălui,
care este în mod evident sub stăpânirea lui Satana. 1
Dat, i un exemplu viu de stăpânire se sine — Avet, i necazuri, [349]
însă e mai bine să conducet, i într-un spirit bun pe calea cea dreaptă
decât să traget, i pe cineva pe această cale. Sot, ul tău are nevoie să
vadă în fiecare zi un exemplu viu de răbdare s, i stăpânire de sine. Nu
precupet, it, i nici un efort pentru a-i fi pe plac, fără însă a ceda fat, ă de
vreun singur principiu al adevărului....
Domnul Hristos cere întreaga fiint, ă în serviciul său — inima,
sufletul, mintea s, i puterea. Pe măsură ce îi oferi ceea ce ît, i cere, Îl
285
vei reprezenta pe El în caracter. Sot, ul tău să vadă că Duhul Sfânt
lucrează în tine. Fii atentă, grijulie, răbdătoare s, i stăpână pe tine. Nu-
i impune adevărul. Fă-t, i datoria as, a cum trebuie să s, i-o facă o sot, ie
s, i vezi apoi dacă inima sa nu este atinsă. Dragostea nu trebuie să
înceteze fat, ă de sot, ul tău. Fii pe plac pe orice cale posibilă. Nu lăsa
să fit, i despărt, it, i datorită convingerilor voastre religioase. Ascultă de
Dumnezeu cu toată cons, tiinciozitatea s, i fii pe plac sot, ului tău ori de
câte ori se poate....
Fă ca tot, i să vadă că tu Îl iubes, ti pe Domnul Isus s, i te în-
crezi în El. Dovedes, te sot, ului tău s, i prietenilor vos, tri, credincios, i
s, i necredincios, i, că tu dores, ti ca ei să vadă frumuset, ea adevărului.
Însă nu lăsa să se vadă acea nelinis, te s, i îngrijorare care adesea strică
lucrarea cea bună....
Să nu rostes, ti niciodată vreun cuvânt de repros, sau cicălitor
către sot, ul tău. Uneori, treci prin strâmtorări, însă nu vorbi despre
aceste necazuri. Vorbirea mustrătoare doar ît, i va spori nefericirea.
Fii veselă s, i optimistă. Adu toată strălucirea posibilă în căminul
tău s, i azvârle afară umbrele. Lasă ca razele luminoase ale Soarelui
Neprihănirii să strălucească în încăperile templului sufletului tău.
Atunci mireasma viet, ii cres, tine va fi adusă în familia ta. Nu se va
mai zăbovi asupra lucrurilor neplăcute, care de multe ori nu cont, in
adevăr. 2
[350] O sot, ie împovărată sfătuită să fie optimistă — Acum ai o
dublă responsabilitate, pentru că sot, ul tău s, i-a întors fat, a de la Isus....
S, tiu că t, i-e foarte greu să stai pe pozit, ie singură în ce prives, te
propovăduirea Cuvântului. Însă de unde s, tii tu, o sot, ie, că poate
chiar viat, a ta consecventă, de credint, ă s, i ascultare, nu-l poate câs, tiga
înapoi la adevăr pe sot, ul tău? Copiii cei scumpi să fie adus, i la
Isus. Într-un limbaj simplu, rostit, i-le cuvintele adevărului. Cântat, i-le
frumos cântece atractive, care să descopere dragostea lui Hristos.
Adu-t, i copiii la Isus, căci El iubes, te copilas, ii.
Fii optimistă. Nu uita că ai un Mângâietor, Duhul Sfânt, trimis
de Domnul Hristos. Nu es, ti niciodată singură. Dacă dai ascultare
vocii care ît, i vorbes, te acum, dacă vei răspunde fără întârziere Celui
care bate la us, a inimii tale: „Intră, Doamne Isus, ca să cinez cu Tine,
s, i Tu cu mine”, Oaspetele ceresc va intra. Când se va realiza acest
lucru, există pace s, i odihnă. 3
Atitudinea fat, ă de un sot, necredincios 287
Ment, inet, i principiile cres, tine — O familie care nu se închină

lui Dumnezeu este precum o corabie fără cârmaci sau fără cârmă
în mijlocul mării. Furtuna loves, te în aceasta, sparge ce întâlnes, te în
cale s, i există pericolul ca tot ce este la bord să piară. Pret, uies, te viat, a
ta s, i a copiilor tăi, de dragul lui Hristos, căci va trebui să te întâlnes, ti
cu ei s, i cu sot, ul tău în fat, a tronului lui Dumnezeu. Principiile tale
cres, tine, neclintite, nu trebuie să slăbească, ci să devină tot mai
puternice. Oricât de mult te-ar hărt, ui s, i t, i s-ar împotrivi sot, ul, trebuie
să dovedes, ti o tărie consecventă, cres, tină, plină de credincios, ie. S, i
atunci, orice ar spune el, în inimă s, i cu rat, iunea sa, te va respecta,
dacă are o inimă de carne. 4
Cerint, ele lui Dumnezeu puse pe primul loc — [Luat din ca- [351]
pitolul „Avertizări s, i mustrări” în care se găsesc mărturii adresate
unor membrii dintr-o anumită comunitate. Acest paragraf urmează
unui mesaj adresat fratelui T. — Compilatorii.] Mi-a fost arătată
sora.... Ea este iubită de Dumnezeu, însă t, inută în robie servilă,
teamă, groază, descurajare, îndoială s, i multă încordare nervoasă.
Această soră n-ar trebui să simtă că trebuie să cedeze în ce prives, te
voint, a ei fat, ă de un tânăr fără Dumnezeu, care are s, i mai put, ini ani
decât ea. Ea trebuie să nu uite că legătura prin căsătorie nu distruge
individualitatea ei. Dumnezeu are cerint, e fat, ă de ea, mai mari decât
orice cerint, e omenes, ti. Hristos a cumpărat-o cu propriul Său sânge.
Ea nu-s, i apart, ine sies, i. Ea gres, es, te, nepunându-s, i toată încrederea în
Dumnezeu s, i cedând fat, ă de convingerile ei, cons, tiint, a ei, înaintea
unui om arogant s, i tiran, înfierbântat de Satana ori de câte ori majes-
tatea sa diabolică poate lucra cu eficacitate prin el pentru a intimida
acest suflet terorizat. De atâtea ori a fost timorată, încât sistemul
ei nervos a fost zdruncinat, fiind acum mai degrabă o epavă. Este
oare voia Domnului ca această soră să rămână în această stare s, i
Domnul să fie jefuit de serviciul ei? Nu. Căsătoria ei a fost o amăgire
a diavolului. Totus, i, acum ea trebuie să facă tot ce poate mai bine,
să-s, i trateze sot, ul cu bunătate s, i să-l facă fericit, fără a-s, i călca pe
cons, tiint, ă, căci, dacă el rămâne în această stare de răzvrătire, lumea
aceasta este „cerul” pe care-l va avea el. Însă dacă ea se lipses, te de
privilegiul de a merge la adunare, pentru a fi pe plac unui sot, tiran,
posedat de diavolul, acest lucru nu este după voia lui Dumnezeu. 5
„S, i un altul a zis: «Tocmai m-am însurat s, i nu pot veni.»” Păcatul
acestui om nu constă în faptul că s-a căsătorit, ci în faptul că s-a
căsătorit cu o femeie care i-a îndepărtat mintea de scopurile înalte s, i

mai importante ale viet, ii. Niciodată bărbatul nu trebuie să îngăduie
[352] sot, iei sau familiei să-i îndepărteze gândurile de la Hristos sau să-l
determine să refuze să accepte invitat, ia plină de har a Evangheliei. 6
Mai bine să salvezi o parte decât să pierzi totul — Frate K.,
ai avut multe descurajări; însă trebuie să fii serios, hotărât să-t, i faci
datoria în căminul tău s, i să-i iei cu tine pe membrii familiei tale,
dacă va fi posibil. Să nu precupet, es, ti nici un efort în a-i convinge
să te însot, ească în călătoria către cer. Însă, dacă mama s, i copiii
nu vor să te însot, ească, ci mai degrabă caută să te îndepărteze de
datoriile s, i privilegiile religioase, tu trebuie să mergi înainte, chiar
dacă mergi singur. Tu trebuie să trăies, ti în temere de Dumnezeu.
Trebuie să faci tot ce-t, i stă în putere pentru a participa la adunare,
spre a dobândi cât de multă tărie spirituală, căci vei avea nevoie de
aceasta în vremurile care vor veni. Averea lui Lot a fost distrusă în
întregime. Dacă vei suferi o astfel de pierdere, să nu te descurajezi,
iar dacă pot, i să salvezi doar o parte a familiei tale, este mult mai
bine decât să pierzi totul. 7
1 Letter 28, 1890.
2 Letter 145, 1900.
3 Letter 124, 1897.
4 Letter 76, 1896.
Capitolul 58 — Familia pastorului [353]
Viat, a de familie a pastorului să fie o exemplificare a soliei

— Planul lui Dumnezeu este ca cel care îi învat, ă pe alt, ii adevărurile
Bibliei să aibă o astfel de viat, ă în căminul său, care să fie o exem-
plificare a adevărurilor pe care le predă. Ceea ce este un om are o
mai mare influent, ă decât ceea ce spune. Evlavia în viat, a de zi cu zi
va da putere mărturiei publice. Răbdarea, consecvent, a s, i iubirea vor
impresiona inimile care nu sunt atinse prin predicare. 1
Dacă este adusă la îndeplinire în mod corespunzător, educat, ia
copiilor pastorului va ilustra lect, iile pe care el le prezintă la amvon.
Însă dacă, prin educat, ia gres, ită pe care o dă copiilor săi, pastorul
dovedes, te incapacitatea de a-s, i cres, te s, i stăpâni copiii, el trebuie să
învet, e că Dumnezeu îi cere să-s, i disciplineze copiii înainte de a-s, i
face datoria de a păstori turma lui Dumnezeu. 2
Cea dintâi datorie a lui este fat, ă de copiii lui — Datoriile
pastorului sunt pretutindeni în jurul lui, atât în preajma lui, cât s, i
mai departe; însă cea dintâi datorie a lui este fat, ă de copiii lui. El
nu trebuie să se lase atât de absorbit de datoriile din afară, încât să
neglijeze instruirea de care au nevoie copiii lui. Poate că el consideră
că datoriile sale familiale sunt de mai mică important, ă, însă în reali-
tate acestea stau chiar la temelia bunăstării indivizilor s, i societăt, ii.
Fericirea bărbat, ilor s, i femeilor s, i succesul bisericii depind într-o
mare măsură de influent, a căminului....
Nu există nici o scuză pentru pastor dacă neglijează cercul mai
mic din cămin pentru cel mai mare din afară. Bunăstarea spirituală
a familiei sale trebuie să fie pe primul loc. În ziua socotelii finale,
Dumnezeu îl va întreba ce a făcut pentru a-i câs, tiga la Hristos pe
aceia fat, ă de care s, i-a luat responsabilitatea de a-i aduce pe lume. [354]
Un bine oricât de mare făcut pentru alt, ii nu poate anula datoria pe
care o are fat, ă de Dumnezeu de a îngriji de propriii lui copii. 3
Influent, a mare a pastorului — În unele cazuri, copiii pastoru-
lui sunt cei mai neglijat, i copii din lume din motivul că tatăl este cu
289
ei doar put, in timp s, i ei sunt lăsat, i să-s, i aleagă singuri ocupat, ia s, i

distract, iile. 4
Răul care izvorăs, te din necredincios, ia părint, ilor este mare în
orice împrejurare, însă este de zece ori mai mare atunci când există
în familiile acelora care sunt chemat, i a fi învăt, ători ai poporului.
Când aces, tia es, uează în a-s, i stăpâni propriile lor familii, prin propriul
lor exemplu, ei îi conduc pe mult, i pe o cale gres, ită. Vinovăt, ia lor
este cu atât mai mare decât a altora cu cât pozit, ia lor implică mai
multă responsabilitate. 5
Sot, ia s, i copiii în măsură să-i evalueze pietatea — Adevăratul
nostru caracter este descoperit nu atât de mult de religia prezentată
la amvon, cât de religia pe care o trăim în familie. Sot, ia pastorului,
copiii lui s, i cei angajat, i ca ajutoare în familia lui sunt cei mai în
măsură să-i evalueze evlavia. Un om bun va fi o binecuvântare în
familia lui. Sot, ia, copiii săi s, i cei din preajmă sunt cei mai potrivit, i
să spună acest lucru.
Frat, ilor, aducet, i-L pe Domnul Hristos în familie, aducet, i-L la
amvon s, i oriunde merget, i. Atunci nu va trebui să insistat, i în pro-
povăduire, căci vet, i purta cu voi acreditarea cerească, ce va dovedi
tuturor că suntet, i slujitori ai lui Hristos. 6
Sot, ia pastorului — un ajutor sau o piedică? — Când un băr-
bat acceptă responsabilitatea de a fi pastor, el acceptă să fie purtătorul
de cuvânt al lui Dumnezeu, să ia cuvintele din gura lui Dumnezeu s, i
să le dea poporului. Cât de aproape ar trebui să fie el atunci de Ma-
[355] rele Păstor; cât de umil ar trebui să umble el înaintea lui Dumnezeu,
să-L înalt, e pe Domnul Hristos, iar persoana sa să nu apară! S, i cât de
important este ca sot, ia sa să aibă un caracter după modelul Bibliei s, i
copiii săi să fie supus, i cu toată seriozitatea!
Sot, ia pastorului evanghelic poate fi ori un mare ajutor s, i o bine-
cuvântare pentru sot, ul ei, ori o piedică în lucrarea lui. Depinde foarte
mult de sot, ie dacă pastorul va prospera zi de zi în sfera utilităt, ii sau
dacă va rămâne jos, la nivelul obis, nuit. 7
Am văzut că sot, iile predicatorilor trebuie să-s, i ajute sot, ii în lucrul
lor, să fie atente, riguroase în influent, a pe care o exercită, pentru că
de la ele se cere mai mult decât de la alte sot, ii. Îmbrăcămintea lor
trebuie să constituie un model. Modul lor de viat, ă, conversat, iile lor
trebuie să fie un exemplu, care să poarte o mireasmă spre viat, ă, nu
spre moarte. Am văzut că ele trebuie să ia o pozit, ie umilă, blândă
Familia pastorului 291
s, i totus, i hotărâtă s, i să nu lase ca discut, iile pe care le poartă să fie
îndreptate spre lucruri care nu îndeamnă mintea către cele ceres, ti.
Marea lor întrebare trebuie să fie: „Cum îmi pot salva sufletul s, i
cum pot fi eu mijlocul de a-l salva s, i pe al altora?” Am văzut că
nici o lucrare făcută doar cu jumătate de participare a inimii nu
este acceptată de Dumnezeu în această privint, ă. El dores, te toată
inima s, i tot interesul din partea noastră, dacă nu, ceea ce îi dăm
nu valorează nimic. Influent, a lor vorbes, te hotărât s, i fără gres, în
favoarea adevărului ori împotriva acestuia. Ele ori adună împreună
cu Isus, ori risipesc. O sot, ie nesfint, ită este cel mai mare blestem pe
care-l poate avea un pastor. 8
Satana este încontinuu la lucru spre a-i descuraja s, i conduce
pe un drum gres, it pe pastorii pe care Dumnezeu i-a ales pentru a
predica adevărul. Calea cea mai eficientă prin care lucrează el este
prin influent, a căminului, prin tovarăs, e de viat, ă neconsacrate. Dacă
le poate stăpâni mintea, prin aceasta poate avea us, or acces la sot, i,
care lucrează să salveze suflete.... Satana a lucrat mult, punând frâne [356]
lucrării pastorilor prin intermediul tovarăs, elor lor de viat, ă, iubitoare
de un trai us, or, tihnit. 9
Îndemn către pastori privind administrarea familiei — Tu
ai o lucrare de făcut fat, ă de familia ta, pe care nu o pot, i evita, s, i în
acelas, i timp trebuie să-I fii credincios lui Dumnezeu s, i încrederii
acordate t, ie de către El.... Câmpul Evangheliei este lumea. Tu dores, ti
să semeni câmpul cu adevărul Evangheliei s, i as, tept, i ca Dumnezeu
să ude sământ, a semănată, ca să aducă roadă. T, i s-a încredint, at o
mică bucată de pământ; însă chiar grădinit, a din fat, a casei tale este în
paragină; în ea semeni spini s, i ciulini, în timp ce tu semeni grădinile
altora. Aceasta nu este o lucrare mică, ci una măreat, ă. Tu predici
Evanghelia altora; fă acest lucru s, i în casa ta. 10
Până când nu vet, i putea fi unit, i în lucrarea de cres, tere corespun-
zătoare a copilului vostru, e mai bine ca sot, ia să rămână cu copilul
în afara scenei de lucru a sot, ului ei; căci în biserica lui Dumnezeu
nu trebuie să se dea un exemplu de educare neglijentă, destrămată, a
copiilor.
Am văzut mult, i pastori atât de neînt, elept, i, încât s, i-au luat cu ei
în călătorie copilul nesupus, neascultător. Lucrarea lor de la amvon
era contracarată de temperamentul nestăpânit al copiilor lor. 11
Manifestat, i interes fat, ă de copiii altora — Interesul pentru

familia voastră nu trebuie să înăbus, e pe cel fat, ă de alt, ii. Dacă
beneficiat, i de ospitalitatea frat, ilor vos, tri, e normal ca ei să as, tepte
ceva în schimb. Identificat, i-vă interesele cu cele ale părint, ilor s, i
copiilor s, i căutat, i să îndrumat, i s, i să binecuvântat, i. Sfint, it, i-vă în
vederea lucrării lui Dumnezeu s, i fit, i o binecuvântare pentru cei care
[357] vă întret, in, conversând cu părint, ii, dar în nici un caz trecându-i cu
vederea pe copii. Să nu avet, i simt, ământul că micut, ii vos, tri sunt mai
pret, ios, i în ochii lui Dumnezeu decât copiii altora. 12
Apel către un fiu de pastor, îndărătnic — Tatăl tău este pastor
al Evangheliei, iar Satana lucrează cu cel mai mare zel pentru a-i
conduce pe copiii pastorilor să-s, i dezonoreze părint, ii. Dacă este cu
putint, ă, el îi prinde în lat, ul său, sădind în ei înclinat, iile lui rele. Vrei
tu să-i îngădui lui Satana să lucreze prin tine spre a distruge sperant, a
s, i binele părint, ilor tăi? Vrei tu ca ei să privească cu o continuă
tristet, e la tine cum te predai singur stăpânirii lui Satana? Îi vei lăsa
tu pradă descurajării, gândind că au adus pe lume copii care refuză
să fie educat, i de ei, care urmează propriile lor înclinat, ii orice s-ar
întâmpla?
Ai avut porniri bune s, i ai trezit sperant, ă în as, teptările părint, ilor
tăi; însă până acum ai fost fără putere în a rezista ispitei, iar Sa-
tana triumfă că tu es, ti gata să faci exact ce dores, te el. Uneori, faci
declarat, ii care inspiră nădejde părint, ilor tăi, însă tot atât de adesea
tu dai gres, , pentru că nu rezis, ti vrăjmas, ului. Nu-t, i pot, i da seama
cât este de dureros pentru tatăl s, i mama ta când es, ti de partea lui
Satana. De multe ori, tu spui: „Eu nu fac asta”, „eu nu pot face as, a
ceva”, când s, tii bine că faci chiar lucrurile despre care spui că nu
le faci. Tu pot, i lupta împotriva vrăjmas, ului, dar nu în propria ta
putere, ci în puterea pe care Dumnezeu este oricând gata să t, i-o dea.
Încrezându-te în Cuvântul Său, nu vei mai spune niciodată „nu pot”.
Mă adresez t, ie, în Numele Domnului, să te întorci până nu este
prea târziu. Datorită faptului că es, ti fiul unor părint, i care sunt îm-
preună lucrători cu Dumnezeu, tu trebuie să fii un fiu cu un com-
portament frumos, însă adesea, prin încăpăt, ânarea ta, ît, i dezonorezi
[358] tatăl s, i mama s, i contracarezi lucrarea pe care ei caută să o facă. Nu
e mama ta destul de supărată s, i zdrobită datorită îndărătniciei tale?
Vei continua tu în acest fel ca inima tatălui tău să fie dărâmată de
mâhnire? Ît, i face oare plăcere să s, tii că tot cerul prives, te asupra ta
Familia pastorului 293
cu neplăcere? Ai tu satisfact, ia să s, tii că te afli în rândurile os, tirii

vrăjmas, ului, că îi împlines, ti ordinele s, i es, ti stăpânit de el?
Oh, cât este astăzi, întoarce-te la Domnul! Fiecare faptă a ta
te face fie mai bun, fie mai rău. Dacă act, iunile tale sunt de partea
lui Satana, ele lasă înapoia lor o influent, ă care continuă să lucreze
rezultate vătămătoare. Numai cei curat, i s, i sfint, i vor putea intra în
cetatea lui Dumnezeu. „Astăzi dacă auzi glasul Lui, nu-t, i împietri
inima”, ci întoarce-te la Domnul, astfel ca drumul pe care mergi să
nu lase pustiire în urmă. 13
Pastorul să-s, i trateze copiii cu bunătate s, i curtoazie — Să se
vadă bunătate s, i curtoazie în felul în care pastorul îs, i tratează copiii.
El trebuie să aibă mereu în minte faptul că ei sunt bărbat, i s, i femei
în miniatură, membri mai tineri ai familiei lui Dumnezeu. Ei sunt
foarte apropiat, i s, i foarte dragi Mântuitorului, iar dacă sunt instruit, i
s, i disciplinat, i în mod corespunzător, ei vor fi în serviciul Lui chiar
din copilărie. Domnul Hristos este întristat de orice cuvânt aspru,
sever s, i nechibzuit spus copiilor. Drepturile lor nu sunt respectate
întotdeauna s, i ei sunt în mod frecvent tratat, i ca s, i când nu ar avea un
caracter propriu, care are nevoie să fie dezvoltat în mod corespunză-
tor, ca să nu fie format strâmb s, i scopul lui Dumnezeu pentru viat, a
lor să nu poată fi împlinit. 14
Fie ca biserica să poarte o grijă deosebită pentru mielus, eii turmei,
căutând să exercite orice influent, ă cu putint, ă spre a câs, tiga iubirea
copiilor s, i a-i lega de adevăr. Pastorii s, i membrii bisericii trebuie să [359]
se alăture eforturilor părint, ilor pentru a-i conduce pe copii pe cărări
sigure. Domnul îi cheamă pe cei tineri căci El dores, te să facă din ei
ajutoarele Sale, înrolându-i sub steagul Său. 15
O predică eficientă despre evlavie — Pastorul trebuie să instru-
iască poporul pe care îl are în grijă în legătură cu cres, terea copiilor
s, i propriii lui copii trebuie să fie exemple de ascultare. 16
În familia pastorului, trebuie să existe acea unitate care să fie o
predică eficientă despre evlavia practică. Pe măsură ce pastorul s, i
sot, ia sa îs, i fac cu credincios, ie datoria în cămin, înfrânând, corectând,
sfătuind, îndemnând, călăuzind, ei devin tot mai potrivit, i pentru
lucrarea din cadrul bisericii s, i înmult, esc mijloacele pentru aducerea
la îndeplinire a lucrării lui Dumnezeu în afara căminului. Membrii
familiei de aici devin membri ai familiei de sus s, i sunt o putere spre
bine, exercitând o influent, ă vastă, cuprinzătoare. 17
1 Gospel
Workers 204
2 Letter
1, 1877.
3 Slujitorii evangheliei, 204
4 Idem, 206
7 Letter 1, 1877.
9 Idem, 1:449, 451.
11 Letter 1, 1877.
13 Letter 15a, 1896.
16 Letter 1, 1877.
17 Gospel Workers 204, 205.
Capitolul 59 — Părint, ii în vârstă [360]
„Cinstes, te pe tatăl tău s, i pe mama ta” — Obligat, ia copiilor de

a-s, i cinsti părint, ii se întinde pe toată durata viet, ii. Dacă părint, ii sunt
slăbit, i s, i bătrâni, atent, ia pe care trebuie să le-o acorde copiii trebuie
să fie proport, ională cu nevoile tatălui s, i ale mamei. Cu demnitate s, i
hotărâre, copiii trebuie să act, ioneze în această privint, ă, chiar dacă
este nevoie de tăgăduire de sine, astfel ca orice gând de nelinis, te sau
tulburare să fie îndepărtat din mintea părint, ilor....
Copiii trebuie educat, i să-s, i iubească s, i să poarte de grijă cu
duios, ie tatălui s, i mamei lor. Avet, i grijă de ei voi îns, ivă, copii, căci
nici o altă mână nu poate îndeplini micile fapte de bunătate pe care
voi le putet, i face fat, ă de ei. Căutat, i ocazii prielnice de a împrăs, tia
semint, ele bunătăt, ii. 1
Obligat, ia pe care o avem fat, ă de părint, ii nos, tri nu încetează
niciodată. Iubirea noastră fat, ă de ei s, i a lor fat, ă de noi nu se măsoară
prin ani sau prin mărime, iar răspunderea noastră nu poate fi lăsată
niciodată deoparte. 2
Copiii să nu uite că părint, ii în vârstă, chiar atunci când o duc cel
mai bine, au doar put, ine bucurii s, i mângâieri. Ce ar putea produce
mai multă durere părint, ilor decât neglijarea lor de către copii? Ce
păcat ar putea fi mai grav din partea copiilor decât acela de a aduce
durere unui tată s, i unei mame în vârstă, lipsit, i de ajutor? 3
Netezit, i cărarea — După ce copiii ajung la vârsta maturităt, ii,
unii dintre ei gândesc că s, i-au îndeplinit datoria, dacă le-au asigurat o
locuint, ă părint, ilor lor. Ei le oferă mâncare s, i adăpost, însă fără iubire
s, i afect, iune. Când părint, ii sunt la o vârstă înaintată, când tânjesc
după exprimarea iubirii s, i împreunei simt, iri, copiii fără inimă nu le
acordă atent, ia cuvenită. Nu există perioade de timp când copiii să [361]
nu dovedească respect s, i iubire fat, ă de tatăl s, i mama lor. Atâta timp
cât sunt în viat, ă, bucuria copiilor ar trebui să fie aceea de a-s, i onora
s, i respecta părint, ii. Ei trebuie să le aducă optimism s, i strălucire atât
cât pot. Ei trebuie să le us, ureze calea în ultima parte a viet, ii, când
se apropie de mormânt. Nu există vreo recomandare mai bună în
295
această viat, ă decât aceea că un copil s, i-a cinstit părint, ii s, i nici în
registrele cărt, ilor din ceruri decât aceea că el s, i-a iubit s, i cinstit tatăl
s, i mama. 4
Lipsă de recunos, tint, ă fat, ă de părint, i — Este oare posibil ca
copiii să devină atât de nesimt, itori fat, ă de nevoile tatălui s, i ale
mamei, încât să nu vrea să îndepărteze, atât cât le stă în putint, ă,
toate motivele de întristare, veghind asupra lor cu grijă neobosită
s, i devot, iune? E oare posibil ca ei să nu socotească o plăcere a face
din ultimele zile ale părint, ilor lor cele mai bune zile? Cum poate
oare un fiu sau o fiică să-s, i lase tatăl sau mama pe mâinile străinilor
pentru a fi îngrijit, i? Chiar dacă mama ar fi o necredincioasă sau o
persoană urâcioasă, acest lucru nu-l scutes, te pe copil de obligat, ia pe
care Dumnezeu a as, ezat-o asupra lui de a-s, i îngriji părint, ii. 5
Unii părint, i sunt responsabili pentru lipsa de respect —
Când unii părint, i îi permit unui copil să nu îi respecte în copilărie,
îngăduind acestuia să le vorbească art, ăgos sau chiar aspru, vor avea
de cules o recoltă groaznică peste ani. Atunci când părint, ii dau gres,
în a cere ascultare promptă, desăvârs, ită, din partea copiilor lor, ei
dau gres, în a pune temelia cea dreaptă a caracterului copiilor lor. Ei
îs, i pregătesc copiii spre a-i dezonora pe ei îns, is, i când vor fi bătrâni
s, i aduc întristare inimilor lor când se apropie de mormânt, afară
de cazul când harul lui Dumnezeu intervine s, i schimbă inimile s, i
caracterele copiilor lor. 6
[362] Nu folosit, i răzbunarea împotriva părint, ilor nedrept, i — Ci-
neva spunea astfel despre mama sa: „Întotdeauna am urât-o pe mama
s, i ea m-a urât totdeauna pe mine.” Aceste cuvinte stau înregistrate
în cărt, ile din ceruri, care vor fi deschise s, i scoase la iveală în ziua
judecăt, ii, când fiecare va fi răsplătit după faptele lui.
Dacă copiii socotesc că au fost tratat, i cu asprime în copilărie,
le va fi oare de folos în a cres, te în harul s, i cunoas, terea lui Hristos,
în a reflecta chipul Său, să nutrească un spirit de răzbunare fat, ă de
părint, ii lor, mai ales când aces, tia sunt bătrânis, i slabi? Oare părint, ii
neajutorat, i nu vor tânji ei după iubirea copiilor lor? Oare nevoile
tatălui s, i mamei în vârstă nu vor trezi cele mai nobile simt, ăminte
ale inimii s, i prin harul lui Hristos părint, ii să nu fie oare tratat, i cu
bunătate, atent, ie s, i respect de către vlăstarele lor? Oh, să nu fie inima
as, a de neînduplecată precum ot, elul împotriva tatălui s, i mamei! Cum
poate oare o fiică, pretinzând că este o cres, tină, să nutrească ură
Părint, ii în vârstă 297
împotriva mamei sale, în special dacă mama este bolnavă s, i bătrână?

Fie ca bunătatea s, i iubirea, roadele cele mai scumpe ale viet, ii de
cres, tin, să găsească loc în inima copiilor spre a fi dovedite fat, ă de
părint, i. 7
Fit, i răbdători în caz de neputint, ă — Cât de îngrozitor este
gândul ca un copil să-s, i urască mama, când aceasta este bătrână,
slăbită s, i coples, ită de neputint, ă, ca un copil. Cu câtă răbdare, cu câtă
duios, ie ar trebui să se poarte copiii cu o asemenea mamă! Trebuie
rostite cuvinte duioase, care să nu irite spiritul. Un adevărat cres, tin
nu va fi niciodată lipsit de bunătate s, i în nici o împrejurare neglijent
fat, ă de tatăl sau mama sa, ci va căuta să acorde atent, ie poruncii:
„Cinstes, te pe tatăl tău s, i pe mama ta.” Dumnezeu a spus: „Să te [363]
ridici în fat, a perilor albi s, i să cinstes, ti pe cei bătrâni....”
Copii, facet, i ca părint, ii vos, tri, neputincios, i s, i neînstare să-s, i
poarte de grijă, să aibă parte de mult, umire, pace s, i iubire în ultimele
lor zile. De dragul lui Hristos, atunci când se îndreaptă către mor-
mânt, facet, i-i să audă numai cuvinte de bunătate, dragoste, îndurare
s, i iertare. Dores, ti tu oare ca Domnul să te iubească, să se îndure de
tine s, i să te ierte, să-t, i poarte de grijă când es, ti bolnav, iar tu să nu-i
tratezi pe alt, ii as, a cum ai dori ca tu însut, i să fii tratat? 8
Planul lui Dumnezeu în legătură cu grija fat, ă de cei în vâr-
stă — S-a insistat mereu asupra chestiunii purtării de grijă fat, ă de
frat, ii s, i surorile noastre în vârstă, care nu au cămine. Ce poate fi
făcut pentru ei? Lumina pe care mi-a dat-o Domnul a fost repetată:
Nu este cel mai bine a înfiint, a institut, ii pentru îngrijirea celor bătrâni,
pentru ca să poată fi împreună cu alt, ii. Nu este bine nici să fie trimis, i
în afara căminului pentru îngrijire. Ci este bine ca membrii fiecărei
familii să poarte de grijă rudelor lor. Când acest lucru nu este posibil,
lucrarea apart, ine bisericii s, i ea trebuie acceptată atât ca o datorie, cât
s, i ca un privilegiu. Tot, i cei care sunt stăpânit, i de spiritul lui Hristos îi
vor privi pe cei neputincios, i s, i bătrâni cu deosebit respect s, i duios, ie.
9
Un privilegiu care aduce satisfact, ie s, i bucurie — Gândul că

copiii au lucrat pentru alinarea părint, ilor lor este un gând care aduce
mult, umire pe toată durata viet, ii s, i le vor aduce bucurie, în special
atunci când ei îns, is, i au nevoie de împreună simt, ire s, i iubire. Aceia
ale căror inimi sunt pline de iubire vor socoti ca nepret, uit privilegiul
de a us, ura calea părint, ilor în momentele când aces, tia se apropie
de mormânt. Ei se vor bucura că s, i-au adus contribut, ia în a pro-

[364] duce mângâiere s, i pace în ultimele zile ale părint, ilor lor iubit, i. A
face altfel, a-i lipsi pe cei în vârstă s, i neajutorat, i de serviciul plin
de bunătate al fiilor s, i fiicelor, va duce la umplerea sufletului cu
remus, cări, a zilelor cu regrete, afară de cazul când inimile noastre
nu s-au împietrit în as, a măsură s, i n-au devenit reci ca o piatră. 10
1 Manuscript
18, 1891.
2 TheReview and Herald, 15 noiembrie, 1892.
Sect, iunea 13 — Întrebuint, area banilor [365]
[366]
[367]
Capitolul 60 — Ispravnici ai lui Dumnezeu
Noi trebuie să recunoas, tem că apart, inem lui Dumnezeu —
Recunoas, terea faptului că apart, inem lui Dumnezeu stă la temelia
integrităt, ii în afaceri s, i a adevăratului succes. Creatorul tuturor lu-
crurilor, El este proprietarul original. Noi suntem ispravnicii Lui.
Tot ceea ce avem noi este încrederea pe care ne-o acordă El, care să
fie folosită după voia Sa.
Aceasta este o obligat, ie a fiecărei fiint, e omenes, ti. Aceasta are
de-a face cu întreaga sferă a activităt, ii omului. Fie că recunoas, tem
sau nu acest lucru, noi suntem ispravnici, cărora Dumnezeu le-a
încredint, at talente s, i capacităt, i s, i pe care El i-a as, ezat în lume spre a
face lucrarea la care El ne-a chemat. 1
Banii nu ne apart, in nouă; nici casele, nici pământul, nici ta-
blourile, nici mobila, nici îmbrăcămintea sau obiectele de lux. Noi
suntem străini s, i călători. Avem doar acele lucruri care ne sunt nece-
sare pentru sănătate s, i viat, ă.... Binecuvântările acestea vremelnice
ne sunt încredint, ate pentru a dovedi că ni se vor putea încredint, a
bogăt, ii ves, nice. Dacă trecem proba lui Dumnezeu, atunci noi vom
primi acea avut, ie dobândită, care va fi a noastră — slavă, onoare s, i
nemurire. 2
Va trebui să dăm socoteală — Dacă poporul nostru ar oferi pen-
tru cauza lui Dumnezeu banii care i-au fost împrumutat, i, acordat, i ca
încredere — acea parte pe care o cheltuiesc pentru mult, umirea de
sine, idolatrie — ei s, i-ar face comori în ceruri s, i ar face chiar acea
lucrare pe care Dumnezeu o cere de la ei. Însă, ca s, i bogatul din para-
bolă, ei trăiesc în lux. Banii pe care Dumnezeu li i-a încredint, at, spre
[368] a fi folosit, i pentru slava Numelui Său, ei îi irosesc în extravagant, ă.
Ei nu-s, i iau timp să ia în seamă socoteala pe care o au de dat lui
Dumnezeu, că în fat, ă le stă o zi a socotelilor, nu prea departe de
acum înainte, când va trebui să răspundă pentru isprăvnicia lor. 3
Trebuie să ne amintim întotdeauna că la judecată vom da soco-
teală de felul cum am folosit banii lui Dumnezeu. Foarte mult se
cheltuie pentru plăceri s, i satisfact, ii egoiste, lucruri care nu ne fac
300
Ispravnici ai lui Dumnezeu 301
nici un bine, ci, dimpotrivă, ne produc vătămări. Dacă noi ne vom da

seama că Dumnezeu este Dătătorul tuturor lucrurilor bune, că banii
sunt ai Lui, atunci vom fi înt, elept, i în folosirea lor, în conformitate
cu voia Sa cea sfântă. Lumea, obiceiurile ei, moda ei, nu trebuie să
constituie standardul nostru. Nu trebuie să dorim să ne conformăm
practicilor ei; nu trebuie să îngăduim înclinat, iilor noastre fires, ti să
ne stăpânească. 4
Noi putem face din folosirea banilor un mijloc de îmbunătăt, ire a
celor spirituale, socotindu-i pe aces, tia ca o încredint, are sacră, care
să nu fie întrebuint, ată pentru a satisface mândria, vanitatea, pofta
sau pasiunea. 5
Mi-a fost arătat că îngerul raportor înregistrează cu credincios, ie
fiecare dar oferit lui Dumnezeu s, i pus în vistieria Sa s, i, de ase-
menea, rezultatele finale ale folosirii acestor mijloace. Ochiul lui
Dumnezeu ia cunos, tint, ă de fiecare bănut, consacrat cauzei Sale, cât
s, i de bunăvoint, a sau neplăcerea dătătorului. Motivul dăruirii este de
asemenea înregistrat. 6
Dăruirea sistematică în cadrul familiei — „Fiecare dintre voi
să pună deoparte acasă ce va putea, după câs, tigul lui”. Fiecare mem-
bru al familiei, de la cel mai bătrân până la cel mai tânăr, să ia parte
la această lucrare de dăruire.... Planul dăruirii sistematice [Aici se
face referire la obiceiul existent în biserica primară de a pune deo-
parte în fiecare săptămână zecimi s, i daruri] va dovedi o sigurant, ă
pentru fiecare familie împotriva ispitei de a cheltui pe lucruri inutile [369]
s, i în special va fi o binecuvântare pentru cei bogat, i, păzindu-i de
extravagant, ă.
În fiecare săptămână, cerint, ele lui Dumnezeu fat, ă de fiecare
familie sunt aduse în minte de membrii acesteia, care aduc la în-
deplinire acest plan; s, i, în timp ce ei au hotărât să se lipsească de
orice lucru de prisos pentru a putea avea resurse pe care să le pună
în vistierie, în inimă sunt întipărite lect, ii de valoare în ce prives, te
tăgăduirea de sine pentru slava lui Dumnezeu. O dată pe săptămână,
fiecare este adus fat, ă în fat, ă cu faptele sale din săptămâna trecută
— venitul pe care l-ar fi avut dacă ar fi fost mai econom s, i banii pe
care nu-i are din cauza îngăduint, ei de sine. Cons, tiint, a sa este trezită,
s, i aceasta ori îl recomandă înaintea lui Dumnezeu, ori îl acuză. El
învat, ă că, dacă vrea pace în suflet s, i favoarea lui Dumnezeu, trebuie
să mănânce, să bea s, i să se îmbrace spre slava Lui. 7
Punet, i pe primul loc cerint, ele lui Dumnezeu — Cerint, ele lui
Dumnezeu trebuie puse pe primul loc. Noi nu facem voia Lui, dacă
Îi consacrăm ceea ce a rămas din venitul nostru, după ce am cheltuit
pentru tot ce s, i-a dorit închipuirea noastră. Înainte de orice chel-
tuială, noi trebuie să punem deoparte s, i să-I prezentăm acea parte
pe care El o cere. În vechea dispensat, iune, pe altar ardea în mod
continuu o jertfă de mult, umire, arătând astfel că obligat, ia omului
fat, ă de Dumnezeu nu are sfârs, it. Dacă ne bucurăm de succes în
afacerile noastre vremelnice, acest lucru este pentru că Dumnezeu
ne binecuvântează. O parte din acest venit trebuie pus deoparte pen-
tru săraci s, i o parte mai mare pentru cauza lui Dumnezeu. Când se
înapoiază lui Dumnezeu ceea ce Îi apart, ine, ceea ce rămâne va fi
sfint, it s, i binecuvântat pentru propriul nostru folos. Însă atunci când
un om Îl jefuies, te pe Dumnezeu, ret, inând ceea ce El cere, blestemul
Său va fi asupra întregului pe care îl are. 8
[370] Nu uitat, i de cei săraci în nevoie — Dacă reprezentăm carac-
terul lui Hristos, fiecare părticică de egoism trebuie să fie îndepăr-
tată din suflet. Pentru a aduce la îndeplinire lucrarea pe care El a
încredint, at-o mâinilor noastre, va fi necesar să economisim orice iotă,
orice lucru cât de mic. Vom auzi de familii sărace s, i în suferint, ă care
trebuie alinate. Noi cunoas, tem prea put, in în legătură cu suferint, a
umană, care există pretutindeni în jurul nostru; însă atât cât avem
ocazia, noi trebuie să fim gata să acordăm ajutor grabnic acelora
care sunt în mare nevoie. 9
Irosirea banilor pe lucruri de lux îi lipses, te pe cei săraci de
mijloacele necesare pentru asigurarea hranei s, i îmbrăcămintei. Ceea
ce se cheltuie pentru satisfacerea mândriei în îmbrăcăminte, casă,
mobilă s, i în împodobire ar putea us, ura situat, ia din multe familii
ruinate, în suferint, ă. Ispravnicii lui Dumnezeu trebuie să lucreze
pentru cei în nevoie. 10
Remediul lui Dumnezeu pentru egoism s, i lăcomie — Dărui-
rea, care este roada tăgăduirii de sine, este un ajutor minunat pentru
dătător. Ne conferă acea educat, ie care ne face în stare să înt, elegem
pe deplin lucrarea Lui, care a făcut numai bine, a alinat pe cei în
suferint, ă s, i a acoperit nevoile celor lipsit, i. 11
Dăruirea constantă, tăgăduitoare de sine, constituie remediul
rânduit de Dumnezeu împotriva păcatelor nefaste ale egoismului s, i
lăcomiei. Dumnezeu a rânduit dăruirea sistematică pentru sust, inerea
Ispravnici ai lui Dumnezeu 303
cauzei Sale s, i pentru us, urarea nevoilor celor în suferint, ă s, i în nevoie.

El a rânduit ca dăruirea să devină un obicei care să contracareze pă-
catul periculos s, i amăgitor al lăcomiei. Dăruirea continuă nimices, te
lăcomia. Dăruirea sistematică are rolul desemnat de Dumnezeu de a
lua de la cei lacomi comorile cât mai repede după ce sunt câs, tigate [371]
s, i a le consacra Domnului, căruia ele apart, in de fapt....
Obiceiul neîntrerupt al planului lui Dumnezeu prin dăruire sis-
tematică slăbes, te lăcomia s, i întăres, te bunăvoint, a de a dărui. Dacă
bogăt, iile sporesc, oamenii, chiar cei care se socotesc evlavios, i, îs, i
leagă inimile de ele, s, i cu cât au mai mult, cu atât dau mai put, in
pentru vistieria Domnului. Astfel bogăt, iile îi fac pe oameni egois, ti,
strângându-s, i bunuri cu lăcomie, s, i aceste rele se întăresc prin exer-
sare activă. Dumnezeu cunoas, te primejdia în care ne aflăm s, i a pus
bariere împrejurul nostru, prin care vrea să ne salveze din ruină. El
ne cere exersare continuă a dăruirii, astfel ca puterea obis, nuint, ei
în ce prives, te faptele bune să zădărnicească puterea obis, nuint, ei în
direct, ia opusă. 12
1 Educatie, 137.
,
2 Letter 8, 1889.
3 Letter 21, 1898.
4 Letter 8, 1889.
5 Letter 8, 1889.
7 Idem, 3:412.
8 Idem, 477.
11 The Youth’s Instructor, September 10, 1907..
[372] Capitolul 61 — Principii referitoare la folosirea
banilor
Banii pot fi o binecuvântare sau un blestem — Banii nu sunt

neapărat un blestem; ei sunt o deosebită valoare dacă sunt bine
folosit, i. Ei pot fi bine întrebuint, at, i pentru mântuirea sufletelor s, i
pentru binecuvântarea celor mai săraci decât noi. Printr-o folosire
nechibzuită sau neînt, eleaptă.... banii devin o capcană pentru cel ce îi
foloses, te. Cel care întrebuint, ează banii pentru satisfacerea mândriei
s, i ambit, iei face din ei mai degrabă un blestem decât o binecuvântare.
Banii reprezintă un test continuu al simt, ămintelor noastre. Cine
câs, tigă mai mult decât ceea ce este necesar pentru nevoile lui reale
trebuie să caute înt, elepciunea s, i harul de a-s, i cunoas, te propria inimă
s, i de a-s, i păzi inima cu toată grija, ca să nu înceapă să aibă dorint, e
imaginare s, i să devină un ispravnic necredincios, irosind capitalul
pe care i l-a încredint, at Domnul.
Când Îl vom iubi pe Dumnezeu mai presus de orice, lucrurile
vremelnice îs, i vor dobândi locul potrivit între cele de care ne legăm.
Dacă noi căutăm în umilint, ă s, i cu seriozitate să s, tim s, i să avem
priceperea de a folosi în mod corespunzător bunurile Domnului
nostru, vom primi înt, elepciune de sus. Când inima se apleacă asupra
propriilor ei preferint, e s, i înclinat, ii, când se nutres, te gândul că banii
ne pot aduce fericire, fără a avea favoarea lui Dumnezeu, atunci banii
devin un tiran care îl stăpânes, te pe om; banii dobândesc încrederea
s, i stima lui, omul închinându-se banilor ca unui dumnezeu. Onoarea,
adevărul, neprihănirea s, i dreptatea sunt sacrificate pe altarul său.
Poruncile lui Dumnezeu sunt lăsate deoparte, iar obiceiurile lumii,
rânduite de regele Mamona, devin o putere stăpânitoare. 1
Căutat, i sigurant, ă, având drept de proprietate asupra casei
— Dacă legile date de Dumnezeu ar fi păzite, cât de diferită ar fi starea
[373] prezentă a lumii, din punct de vedere moral, spiritual s, i material.
Egoismul s, i îngâmfarea nu s-ar manifesta ca acum, ci fiecare ar nutri
un gând bun pentru binele s, i fericirea celorlalt, i.... Clasele de oameni
mai sărace, în loc de a fi t, inute sub călcâiul de fier al celor bogat, i s, i
304
Principii referitoare la folosirea banilor 305
în loc de a exista alte mint, i care să gândească s, i să plănuiască pentru
ele atât în lucrurile materiale, cât s, i în cele spirituale, ar avea s, ansa
de independent, ă în gândire s, i act, iune.
Simt, ământul că sunt proprietari ai caselor lor le-ar inspira dorint, a
puternică după îmbunătăt, ire a situat, iei lor. Curând, ei ar dobândi
abilitatea de a plănui s, i inventa ei îns, is, i; copiii lor ar fi educat, i să fie
harnici s, i economi, iar puterea intelectuală ar fi întărită. Ei ar simt, i
că sunt oameni, nu sclavi, s, i ar fi în stare să redobândească, într-o
mare măsură, simt, ământul valorii personale, pe care l-au pierdut, s, i
independent, a morală. 2
Instruit, i poporul nostru să iasă din oras, e s, i să meargă la t, ară,
unde pot obt, ine o mică bucată de pământ s, i îs, i pot face o casă pentru
ei s, i copiii lor. 3
Precaut, ie în ceea ce prives, te vânzarea caselor — Sunt oameni
săraci care îmi scriu, cerându-mi sfat dacă este bine să-s, i vândă
casele s, i a dărui veniturile respective pentru cauza lui Dumnezeu. Ei
spun că apelurile făcute le mis, că sufletul s, i că vor să facă ceva pentru
Domnul, care a făcut totul pentru ei. Unora ca acestora le spun:
„Poate că nu este de datoria voastră să vă vindet, i acum căsut, ele, ci
merget, i voi îns, ivă înaintea lui Dumnezeu; Domnul va asculta cu
sigurant, ă rugăciunile voastre arzătoare pentru înt, elepciunea de a
înt, elege ceea ce ar trebui să facet, i.” 4
Dumnezeu nu cere casele în care poporul Său trebuie să locu-
iască; însă, dacă aceia care trăiesc în bels, ug nu aud vocea Sa, nu se
detas, ează de lume s, i nu sacrifică pentru Dumnezeu, El va trece pe [374]
lângă ei s, i va cere acelora care sunt gata să facă orice pentru Isus,
chiar până acolo de a-s, i vinde casele pentru a veni în întâmpinarea
nevoilor cauzei lui Dumnezeu. 5
O independent, ă vrednică de laudă — Independent, a de un
anumit fel este demnă de laudă. A dori să vă ducet, i propria povară
s, i a nu mânca pâinea dependent, ei de alt, ii este un lucru drept. Este o
ambit, ie nobilă, generoasă care arată voint, a de a se întret, ine singur.
În vederea acestui lucru, sunt necesare hărnicia s, i chibzuint, a. 6
Echilibrarea bugetului — Mult, i, foarte mult, i, nu s-au educat
în as, a fel, încât să-s, i poată ment, ine cheltuielile în limita veniturilor
lor. Ei nu învat, ă să se adapteze împrejurărilor s, i împrumută s, i iar
împrumută, până când ajung coples, it, i de datorii, în cele din urmă
ajungând descurajat, i s, i deprimat, i. 7
T, inet, i un raport al cheltuielilor — Obiceiul îngăduint, ei fat, ă

de sine, al lipsei de tact s, i chibzuint, ă din partea sot, iei s, i mamei,
poate constitui o scurgere continuă din vistierie; s, i, cu toate acestea,
acea mamă poate gândi că ea face tot ce poate mai bine, pentru că ea
nu s-a gândit niciodată să-s, i restrângă dorint, ele ei sau ale copiilor ei
s, i nu a dobândit niciodată acea pricepere s, i tact, necesare în treburile
gospodăres, ti. Iată motivul pentru care familia are nevoie de un venit
dublu fat, ă de o altă familie care, cu acelas, i venit, are suficient, chiar
dacă e la fel de mare.
Tot, i trebuie să învet, e să facă s, i să t, ină socotelile casei. Unii cred
că nu este esent, ial acest lucru, însă ei gres, esc. Toate cheltuielile
trebuie notate cu strictet, e. 8
Relele ce provin din irosirea banilor — Domnul a binevoit
[375] să-mi arate relele care rezultă în urma obiceiului de a irosi, pentru ca
eu să-i pot îndemna pe părint, i să învet, e pe copii o economie strictă.
Învăt, at, i-i că banii cheltuit, i pentru ceea ce nu este necesar constituie
o pervertire de la folosirea lor corespunzătoare. 9
Dacă avet, i obiceiuri extravagante, îndepărtat, i-le de îndată din
viat, ă. Dacă nu facet, i acest lucru, vet, i fi falit, i pentru ves, nicie. Obi-
ceiul de a fi econom, harnic s, i moderat constituie un avantaj mai
pret, ios pentru copiii vos, tri decât orice zestre oricât de bogată.
Pe pământ, noi suntem străini s, i călători. Să nu cheltuim mij-
loacele pentru satisfacerea unor dorint, e pe care Dumnezeu dores, te
să le înăbus, im. Să ne reprezentăm în mod corespunzător credint, a,
restrângându-ne dorint, ele. 10
Un părinte mustrat pentru extravagant, ă — Tu nu s, tii să-t, i
foloses, ti banii în mod chibzuit s, i nu vrei să învet, i să-t, i împlines, ti
dorint, ele în funct, ie de venitul tău.... Ai o dorint, ă înfocată de a câs, tiga
bani, ca să ai ce cheltui după cum poftes, ti, iar învăt, ătura s, i exemplul
tău s-au dovedit un blestem pentru copiii tăi. Cât de put, in le pasă
lor de principii! Ei Îl uită tot mai mult pe Dumnezeu, se tem tot mai
put, in de neplăcerea Lui, sunt tot mai nerăbdători s, i neînfrânat, i. Cu
cât se câs, tigă mai us, or banii, cu atât mai put, in se simte mult, umirea.
11
Către o familie care depăs, es, te în cheltuieli veniturile sale —

Trebuie să fit, i mai atent, i, pentru ca ceea ce cheltuit, i să nu depăs, ească
venitul vostru. T, inet, i-vă în frâu dorint, ele.
E rău că sot, ia ta ît, i seamănă s, i nu ît, i poate fi de ajutor în această

privint, ă, pentru a supraveghea micile cheltuieli spre a putea evita ma-
rile pierderi. Sunt mereu cheltuieli inutile în familia voastră. Sot, iei
tale îi place să-s, i îmbrace copiii dincolo de posibilităt, ile voastre, s, i [376]
din această cauză, voi cultivat, i în copiii vos, tri gusturi s, i obiceiuri
care îi vor face frivoli s, i mândri. Dacă tu ai vrea să învet, i lect, ia
economiei s, i chibzuint, ei s, i ai vedea pericolul cheltuirii nesăbuite a
banilor, pentru tine, pentru copiii tăi, s, i pentru cauza lui Dumnezeu,
atunci ai dobândi o experient, ă esent, ială pentru desăvârs, irea caracte-
rului tău cres, tin. Dacă nu vei obt, ine o astfel de experient, ă, copiii tăi
vor primi o educat, ie deficitară toată viat, a lor....
Eu nu te îndemn să faci provizii de bani — t, i-ar fi greu să faci
acest lucru — însă v-as, sfătui pe amândoi să vă cheltuit, i banii cu
grijă s, i să dat, i zi de zi copiilor vos, tri un exemplu de cumpătare,
tăgăduire de sine s, i economie. Ei au nevoie să fie educat, i prin cuvânt
s, i fapte. 12
O familie chemată la tăgăduire de sine — Mi-a fost arătat că
tu, fratele meu, s, i tu, sora mea, avet, i multe de învăt, at. Voi nu at, i trăit
în limita resurselor voastre. Voi nu at, i învăt, at să facet, i economie.
Dacă câs, tigat, i salarii mari, nu s, tit, i cum să le irosit, i mai repede. În
loc să fit, i precaut, i, suntet, i stăpânit, i de gust s, i pofte. Uneori cheltuit, i
banii pe alimente pe care frat, ii vos, tri nu s, i le pot permite. Banii vă
alunecă din buzunar cu us, urint, ă.... Tăgăduirea de sine este o lect, ie
pe care amândoi trebuie încă să o învăt, at, i. 13
Părint, ii trebuie să învet, e să trăiască în limita resurselor lor. Ei
trebuie să cultive tăgăduirea de sine în copiii lor, învăt, ându-i prin
cuvânt s, i exemplu. Dorint, ele lor trebuie să fie put, ine la număr s, i
simple, astfel ca să existe timp pentru cultivarea mint, ii s, i a spiritului.
14
Îngăduint, a nu este o expresie a iubirii — Nu vă educat, i co-

piii în as, a fel, încât ei să creadă că iubirea pentru ei trebuie să fie [377]
exprimată prin indulgent, ă fat, ă de mândria, extravagant, a s, i iubirea
lor de etalare. Nu este timp acum de a inventa căi pentru cheltuirea
banilor. Folosit, i-vă facultăt, ile inventive în a căuta să fit, i economi. 15
Economia este în acord cu generozitatea — Tendint, a naturală
a tinerilor din acest veac este de a neglija s, i desconsidera economia
s, i de a o confunda cu zgârcenia s, i avarit, ia. Însă economia este în
acord cu cele mai largi s, i liberale vederi s, i simt, ăminte; nu poate
exista o adevărată generozitate, unde aceasta să nu fie practicată.

Nimeni să nu gândească că nu are nevoie să studieze economia s, i
cele mai bune mijloace de a avea grijă de fărâmituri. 16
Cealaltă extremă — economia neînt, elepată — Dumnezeu nu
este onorat atunci când ne neglijăm trupul sau îl maltratăm s, i astfel
acesta nu corespunde pentru serviciul Lui. A purta de grijă trupului,
oferindu-i o hrană apetisantă s, i întăritoare este una dintre cele dintâi
datorii ale gospodarului. Este mai bine să ai haine s, i mobilă mai
put, in costisitoare, decât să restrângi necesarul de hrană.
Unii gospodari reduc masa familiei cu scopul de a putea oferi
mese scumpe s, i distract, ii oaspet, ilor. Acest lucru este neînt, elept. În
ospătarea musafirilor trebuie să fie multă simplitate. Nevoile familiei
trebuie să constituie prima atent, ie.
Economia neînt, eleaptă s, i obiceiurile artificiale împiedică adesea
exercitarea ospitalităt, ii atunci când este nevoie de aceasta s, i când ea
s-ar dovedi o binecuvântare. Hrana pe care o avem pe mesele noastre
ar trebui să existe astfel ca musafirul neas, teptat să fie binevenit, fără
ca gospodina să fie împovărată cu o altă pregătire. 17
Economia noastră nu trebuie să fie niciodată de as, a natură, încât
[378] mesele noastre să fie sărăcăcioase. Elevii s, i student, ii să aibă bels, ug
de hrană sănătoasă. Însă aceia care gătesc trebuie să aibă grijă în-
totdeauna să strângă firimiturile, astfel ca nimic să nu se piardă.
18
Economie nu înseamnă zgârcenie, ci cheltuirea cu chibzuint, ă,

pentru că există o mare lucrare ce trebuie făcută. 19
Oferit, i mijloace care să us, ureze munca sot, iei — Familia fra-
telui E. trăies, te conform principiilor de cea mai strictă economie....
Fratele E. s-a hotărât cu cons, tiinciozitate să nu construiască o maga-
zie din lemn s, i o bucătărie pentru familia sa cea numeroasă, pentru
că nu a simt, it că e necesar să investească bani în mijloace care le-ar
fi lor de folos, când cauza lui Dumnezeu avea nevoie de bani. Am
încercat să-i arăt că este necesar pentru sănătatea, cât s, i pentru mo-
ralul copiilor săi, să-s, i facă gospodăria cât mai plăcută s, i să ofere
acele mijloace care să us, ureze munca sot, iei sale. 20
Îngăduie-i sot, iei să cheltuie personal — Trebuie să vă ajutat, i
unul pe celălalt. Nu socotit, i o virtute aceea de a lega baierele pungii,
refuzând să-i dat, i bani sot, iei. 21
Trebuie să acorzi o anumită sumă de bani, în fiecare săptămână,

sot, iei pe care să o las, i să o folosească după cum dores, te. Tu nu i-ai
oferit ocazia să-s, i exercite tactul sau preferint, ele, pentru că tu nu ai
o înt, elegere corespunzătoare a pozit, iei pe care trebuie să o ocupe o
sot, ie. Sot, ia ta are o minte excelentă s, i bine echilibrată. 22
Dă-i sot, iei tale o parte din banii pe care îi primes, ti. Aces, tia să
fie ai ei, pe care să îi folosească după cum dores, te. Ar fi trebuit să i
se îngăduie să folosească ceea ce a dobândit după cum a considerat
că e cel mai bine cu judecata ei. Dacă ea ar fi avut o anumită sumă
de bani, pe care să o folosească ea însăs, i, fără să fie criticată, o mare
greutate ar fi fost îndepărtată din mintea ei. 23
Urmărit, i confortul s, i sănătatea — Fratele P. nu a folosit banii [379]
în mod judicios. Judecata lui n-a avut o influent, ă mai mare asupra
lui decât vocile s, i dorint, ele copiilor lui. El nu pret, uies, te as, a cum ar
trebui mijloacele pe care le det, ine, ci le cheltuie cu grijă pe cele mai
indispensabile articole, când ar putea fi folosite pentru acele lucruri
care sunt pentru confort s, i sănătate. În această privint, ă, întreaga
familie are de făcut îmbunătăt, iri. Lipsa de apreciere a ordinii s, i a
unui sistem de administrare în familie conduce spre ruină s, i este un
mare dezavantaj. 24
Nu ne putem face inima mai curată s, i mai sfântă dacă ne vom
îmbrăca în haine de saci s, i dacă ne vom lipsi căminul de tot ceea ce
înseamnă confort, gust sau obiecte de utilitate practică. 25
Dumnezeu nu cere ca poporul Său să se lipsească de ceea ce
este cu adevărat necesar pentru sănătatea s, i confortul lor, însă El nu
aprobă destrăbălarea, extravagant, a s, i etalarea. 26
Învăt, at, i când să economisit, i s, i când să cheltuit, i — Ar trebui
să învăt, at, i când să economisit, i s, i când să cheltuit, i. Noi nu putem
să fim urmas, ii lui Hristos, dacă nu ne lepădăm de noi îns, ine s, i nu
ne luăm crucea. Trebuie să ne achităm datoriile pe care le avem; să
completăm golurile, să legăm capetele răsfirate s, i să s, tim exact ceea
ce este al nostru. Trebuie adunate toate cheltuielile mărunte, folosite
pentru mult, umirea de sine. Trebuie notat ceea ce se cheltuies, te
doar pentru satisfacerea gustului s, i pentru mult, umirea unui apetit
pervertit, senzual. Banii folosit, i pentru delicatese inutile ar trebui
folosit, i pentru a spori confortul casei s, i a procura obiecte utile, care
înlesnesc munca în gospodărie. Nu trebuie să fit, i zgârcit, i, trebuie să
fit, i cinstit, i cu voi îns, ivă s, i cu frat, ii vos, tri. Zgârcenia constituie un
abuz fat, ă de generozitatea lui Dumnezeu. Risipa, destrăbălarea este

[380] de asemenea un abuz. Cheltuielile mici, pe care le socotit, i nevrednice
de a fi luate în seamă, se vor dovedi considerabile în cele din urmă.
27
Inima consacrată va fi călăuzită — Nu este necesar a specifica

aici cum trebuie practicată economia în fiecare caz particular. Aceia,
ale căror inimi sunt cu totul consacrate lui Dumnezeu s, i care iau
Cuvântul său drept călăuză, vor s, tii cum să-s, i îndeplinească toate
datoriile viet, ii. Ei vor învăt, a de la Domnul Isus care este blând s, i
smerit cu inima; s, i în timp ce vor cultiva blândet, ea lui Hristos, ei
vor închide us, a împotriva nenumăratelor ispite. 28
1 Letter 8, 1889.
2 Historical Sketches of The S.D.A. Foreign Mission, 165, 166.
3 General Conference Bulletin, Church and Sabbath School, 6 aprilie, 1903.
8 Gospel Workers 460.
11 Letter 8, 1889.
12 Letter 23, 1888.
19 Letter 151, 1899.
20 Letter 9, 1888.
21 Letter 65, 1904.
22 Letter 47, 1904.
23 Letter 157, 1903.
27 Letter 11, 1888.
Capitolul 62 — Să se practice economia [381]
„Strânget, i firimiturile” — Domnul Hristos a dat o dată ucenici-

lor o lect, ie referitoare la economie, demnă de toată atent, ia. El făcuse
o minune pentru a hrăni mii de oameni care ascultaseră învăt, ăturile
Lui; totus, i, după ce au mâncat cu tot, ii, s, i s-au săturat, El nu a lăsat
să se piardă firimiturile. El, care a putut, la nevoie, să hrănească
acea mare mult, ime prin puterea Sa divină, le-a cerut ucenicilor să
adune firimiturile, astfel ca nimic să nu se piardă. Această lect, ie a
fost dată atât pentru folosul acelora din vremea Domnului Hristos,
cât s, i pentru al nostru. Fiul lui Dumnezeu poartă de grijă nevoilor
noastre vremelnice. El nu a neglijat firimiturile rămase după masă,
des, i El ar fi putut oricând oferi o asemenea masă. 1
Lect, iile Domnului Hristos trebuie puse în practică în toate dome-
niile viet, ii. Economia trebuie practicată în toate lucrurile. Strânget, i
firimiturile, astfel ca nimic să nu se piardă. Există o religie care
nu atinge inima, s, i din această cauză devine doar o formă, nis, te
cuvinte rostite. Nu este trăită practic. Religia s, i cel mai înalt grad de
prevedere în treburi s, i afaceri trebuie să meargă mână în mână. 2
Urmat, i exemplul de tăgăduire de sine al lui Hristos — Pentru
a cunoas, te dezamăgirile, necazurile s, i suferint, ele oamenilor, Domnul
Hristos a coborât până la cele mai de jos adâncimi ale durerii s, i
umilint, ei. El a mers primul pe cărarea pe care le-a cerut urmas, ilor Săi
să meargă. Acestora El le spune: „Dacă voies, te cineva să vină după
Mine, să se lepede de sine, să-s, i ia crucea zilnic s, i să Mă urmeze”.
Însă aceia care pretind a fi cres, tini nu sunt dispus, i întotdeauna să
pună în practică tăgăduirea de sine, pe care o cere Mântuitorul.
Ei nu vor să-s, i t, ină în frâu dorint, ele spre a avea mai mult, ca să [382]
poată da Domnului. De obicei, se spune astfel: „Familia mea are
gusturi scumpe s, i mă costă mult să o întret, in.” Aceasta arată că s, i
cei care aduc acest argument, s, i familiile lor trebuie să învet, e lect, iile
privitoare la economie, lăsate de viat, a Domnului Hristos....
Cu tot, ii suntem ispitit, i să ne satisfacem eul s, i dorint, ele extrava-
gante, însă ar trebui să nu uităm că Domnul viet, ii s, i al slavei a venit
311
în această lume pentru a-i învăt, a pe oameni lect, ia tăgăduirii de sine.

3
Aceia care nu trăiesc pentru ei îns, is, i nu vor cheltui orice ban
care le cade în mână pentru a-s, i satisface trebuint, ele s, i as, a-zisele
dorint, e, ci vor păstra în minte gândul că sunt urmas, ii lui Hristos s, i
că există oameni care duc lipsă de hrană s, i îmbrăcăminte. 4
Facet, i economii pentru a putea ajuta lucrarea lui Dumnezeu
— Multe pot fi spuse tinerilor cu privire la privilegiile lor de a
contribui pentru lucrarea lui Dumnezeu prin însus, irea lect, iilor de
economie s, i tăgăduire de sine. Mult, i gândesc că trebuie să-s, i permită
s, i plăcerea aceasta s, i pe cealaltă s, i că, pentru a face acest lucru, ei
trebuie să cheltuiască tot venitul pe care-l au. Dumnezeu are un plan
mai bun în această privint, ă. Noi păcătuim fat, ă de noi îns, ine când ne
mult, umim doar să mâncăm, să bem s, i să ne îmbrăcăm. Dumnezeu
are în vedere ceva mai mult pentru noi. Când noi dorim să renunt, ăm
la dorint, ele noastre egoiste s, i să ne oferim puterile inimii s, i ale
mint, ii pentru lucrarea s, i cauza lui Dumnezeu, agent, ii ceres, ti vor
colabora cu noi, făcând din noi o binecuvântare pentru omenire.
Chiar dacă este sărac, tânărul care este harnic s, i econom poate
strânge cât de put, in pentru cauza lui Dumnezeu. 5
Când suntem ispitit, i spre cheltuieli inutile — Când suntet, i
[383] ispitit, i să cheltuit, i bani pe podoabe, ar trebui să vă aducet, i aminte
de tăgăduirea de Sine s, i sacrificiul de Sine pe care le-a îndurat
Mântuitorul pentru salvarea neamului omenesc căzut. Copiii nos, tri
trebuie învăt, at, i să pună în practică tăgăduirea de sine s, i stăpânirea
de sine. Motivul pentru care atât de mult, i pastori consideră că au
greutăt, i financiare este că nu îs, i t, in în frâu gusturile, poftele s, i
înclinat, iile. Motivul pentru care atât de mult, i bărbat, i devin falit, i s, i
ajung să-s, i însus, ească în mod necinstit diferite lucruri este datorită
faptului că ei caută să mult, umească gusturile extravagante ale sot, iilor
s, i copiilor lor. Cât de atent, i ar trebui să fie tat, ii s, i mamele, ca să-s, i
învet, e copiii, prin cuvânt s, i exemplu personal, să fie economi. 6
As, vrea să pot întipări în fiecare minte grozavul păcat al cheltu-
ielii banilor Domnului pe dorint, e capricioase. Cheltuirea unor sume
care par mici poate declans, a un s, ir de împrejurări care să t, ină până
în ves, nicie. Când va fi judecata s, i când se vor deschide cărt, ile, în
fat, a ochilor nos, tri va fi prezentat tot ceea ce s-a pierdut — binele pe
Să se practice economia 313
care l-at, i fi putut face cu bănut, ii strâns, i s, i sumele mari de bani pe

care le-at, i folosit în scopuri cu totul egoiste. 7
Atent, ie la mărunt, is, — Nu irosit, i monedele de mică valoare,
cumpărând lucruri care nu sunt necesare. Poate gândit, i că nu e mult,
însă, adunate, acestea fac o sumă mare. Dacă putem, noi ne apărăm,
sust, inând ceea ce cheltuim pe lucruri care nu sunt necesare pentru
îmbrăcăminte s, i îngăduint, ă egoistă. Sărăcia în toate formele este la
tot pasul. Iar Dumnezeu ne-a lăsat datori să alinăm suferint, a omenirii
pe orice cale posibilă.
Domnul dores, te ca poporul Său să fie cu luare aminte în această
privint, ă s, i să poarte de grijă. El dores, te ca să fim economi s, i să nu
irosim nimic. 8
Sumele cheltuite zi de zi pe lucruri inutile, cu gândul: „Nu e mare [384]
lucru, doar cât, iva cent, i”, par mici; însă înmult, it, i aceste mărunt, is, uri
cu zilele anului s, i, pe măsură ce anii trec, cifrele care se obt, in par
incredibile. 9
Nu vă luat, i la întrecere cu vecinii în privint, a modei — Nu
este cel mai bine să pretindem că suntem bogat, i, ori mai presus de
ceea ce suntem — urmas, ii umili ai blândului s, i smeritului Mân-
tuitor. Nu trebuie să fim tulburat, i, dacă vecinii nos, tri îs, i clădesc
s, i mobilează casele într-un mod în care noi nu ne putem permite.
Cum prives, te oare Domnul Isus la atent, ia pe care o acordăm în mod
egoist îngăduirii poftei, spre a place musafirilor nos, tri sau mult, umirii
propriilor noastre înclinat, ii? Aceasta este o capcană atât pentru noi,
cât s, i pentru copiii nos, tri, care sunt în răspunderea noastră, să ne
facem o t, intă din etalare. 10
Experient, a personală a Ellenei White în perioada copilăriei
— Când aveam doar doisprezece ani, s, tiam deja ce înseamnă să faci
economie. Împreună cu sora mea, am învăt, at o meserie s, i, des, i nu
câs, tigam decât douăzeci s, i cinci de cent, i pe zi, din această sumă
puteam economisi ceva spre a oferi pentru lucrarea misionară. Am
economisit încetul cu încetul, până am avut treizeci de dolari. Apoi,
când am primit solia că Domnul va veni curând s, i că este nevoie
de bărbat, i s, i mijloace pentru lucrare, am simt, it că este un privilegiu
pentru noi să dăm cei treizeci de dolari tatălui nostru, cerându-i să îi
investească în reviste s, i bros, uri pentru răspândirea soliei către cei
care se aflau în întuneric....
Cu banii obt, inut, i din practicarea meseriei noastre, sora mea s, i

cu mine ne puteam procura haine. Noi îi dădeam banii mamei s, i
îi spuneam: „Cumpără în as, a fel încât, după ce ne cumperi haine,
să mai rămână ceva s, i pentru lucrarea misionară”. S, i ea făcea as, a,
încurajând astfel în noi spiritul misionar. 11
[385] Practicat, i economia din principiu — Cei ale căror mâini sunt
deschise pentru a răspunde apelurilor pentru mijloace, în vederea
sust, inerii cauzei lui Dumnezeu, s, i de a-i alina pe cei în suferint, ă s, i
în nevoie nu se numără printre cei neglijent, i s, i nepriceput, i, stângaci
în lucrul lor vremelnic. Ei sunt totdeauna atent, i să-s, i ment, ină chel-
tuielile în cadrul venitului lor. Ei sunt economi din principiu; ei simt
că este de datoria lor să facă economie pentru a putea avea ce dărui.
12

3 Letter 4a, 1902.
5 The Youth’s Instructor, 10 septembrie 1907.
6 Letter 11, 1888.
8 Letter 21, 1898.
10 Letter 8, 1889..
Capitolul 63 — Instruirea copiilor privind [386]
câs, tigarea s, i folosirea banilor
Obiceiuri simple învăt, ate zi de zi — Părint, ii trebuie să-s, i cre-

ască, să-s, i instruiască s, i să-s, i educe copiii, deprinzându-i cu obiceiuri
în care să exercite stăpânirea s, i tăgăduirea de sine. Ei trebuie să le
ment, ină mereu în atent, ie datoria lor de a asculta de Cuvântul lui
Dumnezeu s, i de a trăi cu scopul de a-L sluji pe Domnul Isus. Ei
trebuie să-s, i educe copiii, făcându-i cons, tient, i că este nevoie să trăi-
ască conform unor obiceiuri simple în viat, a lor de zi cu zi, de a evita
îmbrăcămintea costisitoare, dieta costisitoare, casele s, i mobilele
scumpe. 1
Când sunt foarte mici, copiii trebuie învăt, at, i să scrie, să citească,
să înt, eleagă cifrele s, i să-s, i t, ină propriile lor socoteli. Ei pot înainta
pas cu pas în această înt, elegere. Însă înainte de orice, ei trebuie să
fie învăt, at, i că temerea de Domnul este începutul înt, elepciunii. 2
Tinerii să fie moderat, i în cheltuieli — Datorită unor idei
gres, ite privind întrebuint, area banilor, tinerii sunt expus, i multor pri-
mejdii. Ei nu trebuie aprovizionat, i cu bani, ca s, i când ar exista o
rezervă inepuizabilă din care pot scoate pentru orice presupusă ne-
voie. Banii trebuie privit, i ca un dar încredint, at nouă de Dumnezeu
pentru a face lucrarea Sa, pentru a clădi Împărăt, ia Sa, iar tinerii ar
trebui să învet, e să-s, i t, ină în frâu dorint, ele. 3
Nu vă permitet, i multe dorint, e, în special dacă venitul pentru
cheltuielile casei este limitat. Facet, i ca cerint, ele voastre să se înca-
dreze în resursele părint, ilor vos, tri. Domnul va aprecia s, i va lăuda [387]
eforturile voastre lipsite de egoism.... Fit, i credincios, i în lucrurile
mici. Atunci nu vet, i fi în primejdia de a neglija responsabilităt, ile
mai mari. Cuvântul lui Dumnezeu declară: „Cine este credincios în
lucrurile mici este credincios s, i în lucrurile mari.” 4
Oferit, i lect, ii privind valoarea banilor — Banii pe care îi pri-
mesc tinerii cu put, in efort din partea lor nu vor fi pret, uit, i. Unii
trebuie să-s, i câs, tige banii prin muncă grea s, i lipsuri, însă cât de
bine este de acei tineri care s, tiu exact de unde provin banii lor de
315
cheltuială, care s, tiu cât costă hrana s, i îmbrăcămintea s, i ce înseamnă

să cumperi o casă!
Sunt multe căi prin care îns, is, i copiii pot câs, tiga bani s, i pot face
ceva din partea lor pentru a aduce daruri de mult, umire lui Isus, care
s, i-a dat viat, a pentru ei.... Ei trebuie să fie învăt, at, i că banii pe care îi
câs, tigă nu sunt ai lor pentru a-i cheltui as, a după cum alege mintea lor
fără experient, ă, ci aces, tia trebuie folosit, i în mod judicios s, i pentru a
oferi pentru lucrare misionară. Ei nu trebuie să se mult, umească să ia
bani de la tatăl sau mama, pe care să-i pună în cutia pentru daruri,
aces, tia nefiind ai lor. Ei trebuie să se întrebe: „Să dau eu oare ceva
ce nu mă costă nimic?” 5
Îi putem ajuta pe copiii nos, tri într-un mod neînt, elept. Aceia care
lucrează ei îns, is, i în perioada cât fac colegiul apreciază avantajele
pe care le au în acest fel mai mult decât cei care sunt aprovizionat, i
de alt, ii, pentru că ei cunosc astfel ce înseamnă cheltuielile. Noi nu
trebuie să-i purtăm pe copiii nos, tri până acolo, încât să devină nis, te
poveri neajutorate. 6
Părint, ii gres, esc în datoria pe care o au atunci când dau cu mână
largă acelor tineri care sunt destul de viguros, i când aces, tia doresc să
înceapă cursuri pentru a deveni pastori sau medici, fără ca aces, tia
să fi avut experient, a de a fi muncit, să simtă că sunt utili să simtă ce
înseamnă truda. 7
[388] Încurajat, i-i pe copii să câs, tige ei îns, is, i bani — Mult, i dintre
copiii care locuiesc în afara oras, ului pot avea o mică bucată de
pământ, pe care pot învăt, a să-l cultive. Ei pot fi învăt, at, i că în acest
mod pot avea un mijloc de a-s, i asigura bani cu care să sust, ină cauza
lui Dumnezeu. În această lucrare se pot angaja atât băiet, i, cât s, i fete;
s, i cu sigurant, ă o vor face, dacă sunt instruit, i în mod corespunzător,
învăt, at, i care este valoarea banilor s, i cum să facă economie. Copiii
pot, de asemenea, pe lângă banii pe care îi câs, tigă pentru sust, inerea
lucrării misionare, să fie în stare să-s, i procure astfel singuri banii
pentru îmbrăcăminte s, i trebuie încurajat, i să facă acest lucru. 8
Descurajat, i folosirea nechibzuită a banilor — Oh, cât de
mult, i bani irosim noi pe articole inutile pentru casă, pe îmbrăcă-
minte luxoasă s, i înzorzonată, pe dulciuri s, i pe alte lucruri de care
nu avem nevoie! Părint, i, învăt, at, i-i pe copiii vos, tri că este gres, it să
folosească banii Domnului pentru mult, umirea de sine.... Încurajat, i-i
să economisească bănut, i, pentru lucrare misionară ori de câte ori
Instruirea copiilor privind câs, tigarea s, i folosirea banilor 317
este posibil. Ei vor dobândi o experient, ă bogată prin practicarea

tăgăduirii de sine, s, i aceste lect, ii îi vor păzi de multe ori să nu devină
necumpătat, i. 9
Copiii pot învăt, a să-s, i arate dragostea pentru Domnul Hristos,
abt, inându-se de la a-s, i cumpăra fleacuri, pentru procurarea cărora
mult, i bani li se strecoară printre degete. Această lucrare trebuie
făcută în fiecare familie. Ea necesită tact s, i o metodă adecvată, însă
ea va constitui cea mai bună educat, ie pe care o pot dobândi copiii.
S, i dacă tot, i copilas, ii vor veni cu darurile lor înaintea Domnului,
acestea vor fi ca nis, te mici râulet, e, care, unite laolaltă s, i curgând
mereu, vor forma un fluviu mare. 10
T, inet, i o cutiut, ă mică pe raft sau într-un alt loc care poate fi
văzut, unde copiii îs, i pot pune banii pentru Domnul.... Astfel ei pot
fi crescut, i pentru Domnul. 11
Învăt, at, i-i pe copii să dea zecime s, i daruri — Domnul nu doar [389]
pretinde că zecimea Îi apart, ine, ci El ne spune s, i în ce fel să o punem
deoparte pentru El. El spune: „Cinstes, te pe Domnul cu averile tale
s, i cu cele dintâi roade ale venitului tău”. De aici, învăt, ăm că nu
trebuie să cheltuim ceea ce avem pentru noi îns, ine s, i apoi să aducem
Domnului ceea ce ne mai rămâne, chiar dacă ar fi o zecime corectă.
Partea care I se cuvine Domnului trebuie cea dintâi pusă deoparte.
Îndemnurile Duhului Sfânt, prin apostolul Pavel, cu privire la daruri
prezintă un principiu care se aplică s, i la zecimi. „În prima zi a
săptămânii, fiecare dintre voi să pună deoparte acasă ce va putea,
după câs, tigul lui.” Aici sunt vizat, i s, i părint, ii, s, i copiii. 12
O gres, eală făcută uneori de tat, ii bogat, i — Adesea, împrejură-
rile au asupra copilului o influent, ă chiar mai eficientă decât exemplul
părint, ilor. Există oameni bogat, i, care se as, teaptă ca s, i copiii lor să
fie ceea ce ei au fost în tineret, e, s, i dacă lucrurile nu stau astfel, ei
aruncă ocară asupra veacului în care trăiesc. Însă ei nu au dreptul să
as, tepte acest lucru de la copiii lor decât dacă îi as, ează pe aces, tia în
împrejurări similare acelora în care ei îns, is, i au trăit. Împrejurările în
care a trăit tatăl au făcut ca el să fie ceea ce este. În tineret, e, apăsat
de sărăcie, el a trebuit să lucreze cu stăruint, ă s, i asiduitate. Caracterul
lui a fost modelat în s, coala severă a sărăciei. El a fost fort, at să aibă
dorint, e modeste, să fie activ în lucru s, i simplu în gusturi. El a trebuit
să-s, i pună capacităt, ile la lucru pentru a putea obt, ine mâncarea s, i
îmbrăcămintea. El a trebuit să practice economia.
Tat, ii lucrează pentru a oferi copiilor lor o situat, ie bogată, s, i nu

ca aceea în care au început ei. Aceasta este o gres, eală comună.
Dacă copiii de astăzi ar trece prin aceeas, i s, coală din care au învăt, at
[390] tat, ii lor, ei ar deveni oameni la fel de folositori ca s, i ei. Tat, ii au
fost cei care au schimbat împrejurările pentru copiii lor. Stăpânul
tatălui fusese sărăcia; însă pe fiu îl împresoară bels, ug de mijloace.
Toate dorint, ele îi sunt împlinite. Caracterul tatălui a fost modelat
sub disciplina severă a chibzuint, ei, economiei; orice lucru, oricât de
mic, era apreciat. Obiceiurile s, i caracterul fiului nu vor fi formate
datorită împrejurărilor care au existat odată, ci în funct, ie de situat, ia
prezentă — tihnă s, i îngăduint, ă.... Când luxul este peste tot în jurul
lui, oare cum ar putea fi el lipsit de acesta? 13
Cea mai bună mos, tenire lăsată de părint, i copiilor lor — Cea
mai bună mos, tenire pe care părint, ii o pot lăsa copiilor lor este de-
prinderea acestora în munca folositoare s, i exemplul unei viet, i carac-
terizate prin bunăvoint, ă dezinteresată. Printr-o astfel de viat, ă, ei le
arată adevărata valoare a banilor, care trebuie apreciată numai după
binele pe care îl va realiza în împlinirea nevoilor lor, a necesităt, ilor
semenilor lor s, i în înaintarea cauzei lui Dumnezeu. 14
1 TheReview and Herald, 13 noiembrie, 1894.
2 Counselto Teachers, Parents, and Students, 168, 169.
5 Letter 11, 1888.
6 Letter 50, 1895.
7 Letter 103, 1900.
8 Letter 356, 1907.
Capitolul 64 — Integritate în afaceri [391]
Biblia — o carte, sursă de principii în afaceri — Nu există

domeniu de afaceri cinstite, în care Biblia să nu poată oferi o pregă-
tire temeinică. Principiile pe care ea le cuprinde, privind hărnicia,
cinstea, economia, cumpătarea s, i curăt, ia, constituie secretul pentru
adevăratul succes. Aceste principii, as, a cum sunt prezentate în cartea
Proverbelor, constituie o comoară de înt, elepciune practică. Unde
oare ai putea găsi pentru mes, terul, artizanul sau directorul oricărui
departament de afaceri, maxime mai bune atât pentru el însus, i, cât
s, i pentru angajat, ii săi, decât cele care se găsesc în aceste cuvinte ale
înt, elepciunii:
„Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lângă
împărat, i, nu lângă oamenii de rând.”
„În orice muncă există câs, tig; dar acolo unde numai se vorbes, te
există lipsă.”
„Sufletul lenes, ului dores, te, dar nu are nimic.”
„Bet, ivul s, i mâncăul vor ajunge la sărăcie; lâncezeala în somn va
îmbrăca pe om în zdrent, e....”
Cât de mult, i oameni ar fi putut scăpa de es, ec financiar s, i ruină,
dacă ar fi luat seama la avertizările atât de des repetate s, i accentuate
în Scriptură:
„Cel care se grăbes, te să se îmbogăt, ească nu va fi găsit nevinovat.”
„Bogăt, ia câs, tigată în grabă se va împut, ina; însă cel care o
dobândes, te prin muncă va avea spor.”
„Comorile câs, tigate cu o limbă mincinoasă sunt o des, ertăciune
care fuge, s, i ele duc la moarte.”
„Cel care ia cu împrumut este robul celui care dă cu împrumut.”
„Cine se pune chezas, pentru altul îi merge rău, dar cine se teme
să se pună chezas, este linis, tit.” 1
Porunca a opta condamnă furtul s, i jaful. Ea pretinde cea mai [392]
strictă integritate în cele mai mici detalii ale afacerilor viet, ii. Ea
interzice supra îmbogăt, irea prin negot, s, i pretinde plata dreaptă a
datoriilor s, i salariilor. 2
319
Mintea s, i caracterul se degradează prin necinste — Cel care

foloses, te îns, elăciunea îs, i pierde respectul pentru sine. Poate că el nu
este cons, tient că Dumnezeu vede s, i are cunos, tint, ă de orice tragedie
pe care o face în afacerile sale, că îngerii cei sfint, i îi cântăresc
motivele, ascultă cuvintele pe care le rostes, te s, i că răsplata lui va fi
după faptele sale; însă chiar dacă ar fi posibil să-s, i ascundă faptele
rele de oameni s, i de Dumnezeu, faptul că el însus, i le s, tie are un efect
degradant asupra mint, ii s, i caracterului său. O singură faptă nu ne
formează caracterul, însă ea îndepărtează o barieră, iar următoarea
ispită este mai us, or preluată până când se formează obiceiul de
tergiversare, minciună s, i necinste în afaceri, iar în omul respectiv nu
mai pot, i avea încredere. 3
As, a cum tratăm cu oamenii prin necinste meschină, mergând
până la fraudă, as, a vom proceda s, i cu Dumnezeu. Oamenii care
persistă pe calea necinstei îs, i pun propriile lor principii în aplicare,
până când ajung să-s, i îns, ele propriile suflete s, i să piardă cerul s, i
viat, a ves, nică. Ei vor sacrifica onoarea s, i religia pentru un mic avantaj
lumesc. 4
Evitat, i datoriile — Multe familii sărace sunt sărace pentru că
cheltuiesc banii de îndată ce îi primesc. 5
Trebuie să fit, i cons, tient, i că afacerile nu se administrează prin a
se expune la datorii.... Când cineva îs, i face datorii, el intră într-una
din plasele lui Satana, prin care le prinde sufletele....
Sustragerea s, i folosirea banilor pentru orice scop, înainte de a-i
câs, tiga, constituie o capcană. 6
[393] Sfaturi pentru cel care trăies, te dincolo de limita venitului
său — Nu trebuie să-t, i permit, i să ajungi să stai prost financiar,
deoarece faptul că es, ti îndatorat ît, i slăbes, te credint, a s, i tinde să te
descurajeze; doar gândul că ai datorii te face să-t, i pierzi mint, ile.
Trebuie să te lipses, ti de anumite cheltuieli s, i să te lupt, i să înlături
această însus, ire deficitară din caracterul tău. Tu pot, i s, i trebuie să
faci eforturi hotărâte pentru a-t, i stăpâni tentat, ia de a cheltui mijloace
peste limita venitului tău. 7
Cauza lui Dumnezeu poate fi făcută de rus, ine — Lumea are
dreptul să se as, tepte la o integritate din partea acelora care pretind
a fi cres, tini conform Bibliei. Prin nepăsarea unui singur om în a-
s, i plăti datoriile pe care le are, tot poporul nostru poate ajunge în
primejdia de a nu inspira încredere. 8
Integritate în afaceri 321
Aceia care au pretent, ia că sunt evlavios, i ar trebui să-s, i împodo-

bească viat, a cu doctrina pe care sust, in că au adoptat-o s, i să nu dea
ocazia ca adevărul să fie ocărât datorită faptelor lor necugetate. „Nu
datorat, i nimănui nimic”, spune apostolul. 9
Sfat către cineva care are datorii — Fii hotărât să nu mai faci
nici o datorie. Mai bine lipses, te-te de o mie de lucruri decât să te
înjugi la datorie. Acesta a fost un blestem pentru viat, a ta, să-t, i tot
faci datorii. Evită-le ca pe nis, te bube rele.
Fă un legământ cu Dumnezeu ca, prin binecuvântarea Sa, să ît, i
plătes, ti datoriile s, i atunci să nu datorezi nimănui nimic, chiar dacă
ar trebui să trăies, ti doar cu terci s, i pâine. E atât de us, or când ît, i
pregătes, ti de mâncare să mai arunci din buzunar încă douăzeci s, i
cinci de cent, i pentru ceva pe deasupra. Ai grijă de mărunt, is, căci
banii vor avea ei îns, is, i grijă de ei. Câte un pic cheltuit pe una,
pe alta s, i sumele cheltuite se transformă în bani. T, inet, i dorint, ele
egoiste în frâu cel put, in atât cât es, ti împrejmuit de datorii.... Nu
te poticni, nu te descuraja s, i nu da înapoi. Abt, ine-te de a-t, i face
gusturile, nu-t, i îngădui pofta, strânge bănut, ii s, i plătes, te-t, i datoriile. [394]
Rezolvă cu acestea cât de repede posibil. Când vei putea sta din nou
pe picioarele tale ca un om liber, fără a mai datora cuiva ceva, vei
dobândi o mare biruint, ă. 10
Dovedit, i înt, elegere fat, ă de datornicii nenorocit, i — Dacă ci-
neva are datorii s, i este cu adevărat neînstare să-s, i acopere obligat, iile,
nu trebuie făcute presiuni asupra lui pentru a face ceva ce este peste
puterile lui. Trebuie să i se ofere s, ansa de a se descărca de datorii
s, i să nu fie pus în situat, ia în care efectiv nu-s, i poate plăti datori-
ile. Chiar dacă se consideră că se procedează după dreptate, nu se
dovedes, te îndurare s, i iubirea lui Dumnezeu. 11
Pericolul pozit, iilor extreme — Unii oameni nu sunt precaut, i
s, i îs, i fac datorii care ar putea fi evitate. Unii dovedesc prea multă
precaut, ie, care seamănă a necredint, ă. Folosindu-ne de unele avantaje
în anumite împrejurări, noi putem investi uneori mijloace în as, a fel
încât să avem foloase pentru lucrarea lui Dumnezeu, pentru întărirea
s, i înaintarea acesteia, s, i totus, i în acelas, i timp să rămânem neclintit, i
de la principiile cele drepte. 12
1 Educatie,
135, 136.
,
2 Patriarhi
s, i profet, i, 309.
5 Counsels on Stewardship 269.
6 Letter 63, 1897.
7 Letter 48, 1888.
9 Idem, 181, 182.
10 Counsels on Stewardship 257.
Capitolul 65 — Provizii pentru viitor [395]
Det, inerea de case în proprietate s, i economiile în comparat, ie

cu obiceiurile de a risipi banii — Fratele s, i sora B. nu au învăt, at
lect, ia economisirii.... Ei cheltuiesc tot ce întâlnesc în cale, oricât
de mult ar fi. Se bucură când fac acest lucru, iar apoi, când dau
de necaz, ei sunt cu totul nepregătit, i. Dacă fratele s, i sora B. ar fi
fost administratori economi, tăgăduitori de sine, ar fi putut avea o
casă a lor îns, is, i s, i, pe lângă aceasta, ar fi putut avea mijloace pentru
vremuri grele. Dar ei nu au vrut să fie economi ca alt, ii, de care uneori
fuseseră dependent, i. Dacă ei vor neglija în continuare aceste lect, ii,
caracterele lor nu vor fi găsite desăvârs, ite în ziua lui Dumnezeu. 1
Acest sfat te poate ajuta — Ai fost implicat într-o afacere care
uneori ît, i putea aduce mari profituri. După ce ai câs, tigat, nu ai învăt, at
să faci economii în vederea acelor perioade când banii se câs, tigau
atât de us, or, ci ai cheltuit mult pe dorint, e imaginare. Dacă tu s, i sot, ia
ta at, i fi înt, eles că este o datorie pe care Dumnezeu v-o cere, de a
vă t, ine în frâu gustul s, i dorint, ele s, i de a vă face provizii pentru
viitor, în loc de a trăi doar pentru prezent, acum at, i fi putut avea o
situat, ie materială bună, iar familia ta s-ar fi putut bucura de o viat, ă
confortabilă. Ai de învăt, at o lect, ie.... Put, in, să-t, i ajungă multă vreme.
2
Către o familie care trebuie să facă economii în mod siste-

matic — Ai fi putut să ai astăzi un capital pe care să-l pot, i folosi
în caz de urgent, ă s, i să sust, ii cauza lui Dumnezeu, dacă ai fi făcut
economii as, a cum ar fi trebuit. În fiecare săptămână, o parte din [396]
salariul tău trebuie pus deoparte s, i să nu fie atins decât în cazul unor
nevoi efective sau să fie înapoiat Dătătorului sub formă de daruri....
Mijloacele pe care le-ai câs, tigat nu au fost cheltuite în mod
înt, elept s, i economic, astfel ca să ai o acoperire în caz că tu ai fi
bolnav s, i familia ta ar fi lipsită de mijloacele pe care tu le aduci
pentru a-i sust, ine. Familia ta ar trebui să aibă ceva pe care să se
bizuie în caz că ajunge în strâmtorare. 3
323
O altă familie sfătuită să aibă un cont de economii — În

fiecare săptămână, ar trebui să depunet, i într-un loc sigur o sumă de
bani care să nu fie decât în caz de boală. Cu economie, putet, i plasa
banii cu dobândă. Printr-o administrare înt, eleaptă, putet, i economisi
ceva după ce vă plătit, i datoriile. 4
Am cunoscut o familie care primea douăzeci de dolari pe săp-
tămână pe care îi cheltuia în întregime, în timp ce o altă familie,
la fel de mare, care primea doar doisprezece dolari pe săptămână,
punea deoparte unul sau doi dolari pe săptămână, reus, ind să facă
acest lucru prin abt, inerea de a cumpăra lucruri inutile, de care se
puteau dispensa. 5
Asigurat, i-vă proprietatea printr-un testament corespunză-
tor — Cei care sunt ispravnici credincios, i ai mijloacelor lui Dum-
nezeu vor fi foarte stăpâni pe treburile lor s, i, ca s, i cel înt, elept, vor
fi pregătit, i pentru orice caz de urgent, ă. Dacă timpul lor de har s-ar
încheia pe neas, teptate, ei ar lăsa în încurcătură pe cei care trebuie să
decidă asupra averii lor.
Mult, i oamenii nu se gândesc să-s, i facă testamentul în timp ce
sunt încă într-o bună stare de sănătate. În această privint, ă, frat, ii
nos, tri trebuie să fie prevăzători. Ei trebuie să s, tie cum stau din punct
[397] de vedere financiar s, i nu trebuie să îngăduie ca treburile să le fie
încurcate în afaceri. Ei trebuie să-s, i t, ină într-o astfel de rânduială
bunurile, încât în orice clipă să le poată lăsa.
Testamentele trebuie făcute în as, a fel, încât să treacă testul legii.
După ce sunt întocmite, ele pot sta ani de zile fără să facă rău cuiva,
s, i între timp se pot face încă donat, ii după cum cere cauza lui Dum-
nezeu. Moartea nu va veni cu o zi mai devreme, frat, ilor, pentru că
v-at, i făcut testamentul. Lăsându-vă averea prin testament rudelor,
asigurat, i-vă că nu uitat, i cauza lui Dumnezeu. Voi suntet, i agent, ii Lui,
cei care det, in proprietatea Lui; s, i cuvintele Lui trebuie luate cele
dintâi în seamă. Sot, iile s, i copiii vos, tri, desigur, nu trebuie lăsat, i în
lipsă; trebuie să vă îngrijit, i de ei, dacă sunt în nevoie. Însă nu trecet, i
în testament, doar pentru că as, a e obiceiul, un s, ir lung de rude care
nu sunt nevoias, e. 6
Aducet, i-vă aminte de lucrarea lui Dumnezeu cât suntet, i
încă în viat, ă — Nimeni să nu gândească că va putea sta fat, ă în
fat, ă cu Hristos strângând averi în timpul viet, ii, din care o parte, la
moarte, va lăsa mos, tenire pentru vreo binefacere. 7
Provizii pentru viitor 325
Unii îs, i ret, in în mod egoist mijloacele în timpul viet, ii, gândind
că pot suplini această neglijent, ă, amintind de lucrare în testamentul
lor. Însă, în realitate, nici jumătate din mijloacele acordate astfel în
mod legal nu ajung să fie folosite după cum s-a specificat. Frat, i s, i
surori, investit, i în banca cerului voi îns, ivă s, i nu lăsat, i ca ceea ce este
al vostru, ca ispravnici, să fie administrat de altcineva. 8
Administrarea bunurilor lăsată pe seama copiilor este ade-
sea neînt, eleaptă — Părint, ii să se teamă să încredint, eze ca mos, tenire
copiilor mijloace pe care Dumnezeu le-a dăruit mâinilor lor, afară
doar de cazul că au cea mai sigură dovadă că copiii lor privesc cu
interes, dragoste s, i devotament cauza lui Dumnezeu — mai mult
decât ei îns, is, i — s, i că aces, ti copii vor fi mai serios, i s, i zelos, i pentru [398]
înaintarea lucrării lui Dumnezeu s, i mai binevoitori în a duce mai
departe diferite init, iative legate de aceasta, care necesită mijloace
de sust, inere. Însă mult, i as, ează mijloacele în mâinile copiilor lor,
aruncând astfel asupra lor responsabilitatea isprăvniciei lor, pentru
că Satana îi împinge să facă astfel. Procedând astfel, ei îs, i plasează
mijloacele în os, tirea vrăjmas, ului. Satana lucrează în această privint, ă,
urmărindu-s, i scopul s, i ret, inând de la cauza lui Dumnezeu mijloacele
de care aceasta are nevoie, ca să nu poată fi sust, inută suficient. 9
Blestemul strângerii de bogăt, ii — Cei care dobândesc bogăt, ii,
având doar scopul de a le strânge, lasă blestemul bogăt, iilor asupra
copiilor lor. Este un păcat, un păcat îngrozitor, care pune în primejdie
sufletul tat, ilor s, i mamelor care fac acest lucru, s, i acest păcat se
extinde s, i asupra posterităt, ii. Adesea, copiii cheltuie banii pe lucruri
fără noimă, extravagante, într-un trai dezmăt, at, devenind astfel nis, te
cers, etori. Ei nu cunosc valoarea mos, tenirii pe care au risipit-o. Dacă
tat, ii s, i mamele lor le-ar fi dat un exemplu potrivit, nu strângând
bogăt, ii, ci împărt, indu-le corespunzător, ei s, i-ar fi strâns comori în
ceruri s, i ar fi primit în schimb, chiar în această lume, pace s, i fericire,
iar în viat, a viitoare bogăt, ii ves, nice. 10
2 Testimonies for the Church, 2:432, 433.
3 Letter 5, 1877.
4 Uncopied Letter 49, 1884.
5 Letter 156, 1901.
8 The
Review and Herald, 12 octombrie, 1886.
9 Testimonies
10 Letter 20, 1897.
Sect, iunea 14 — Păzit, i căile de acces spre [399]
suflet [400]
[401]
Capitolul 66 — Căile de acces asupra cărora trebuie
să veghem
Pentru ce ne-a dat Dumnezeu ochi, urechi s, i grai — Dum-

nezeu a dat oamenilor ochi, pentru ca ei să poată vedea lucrurile
minunate ale Legii Sale. El le-a dat urechi, ca să poată asculta solia
din partea Lui, rostită de predicator. El le-a dat oamenilor darul
vorbirii, pentru ca ei să-L poată prezenta pe Domnul Hristos ca
Mântuitorul care iartă păcatele. Prin credint, a din inimă, se capătă
neprihănirea s, i prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire. 1
Cum pătrunde Satana spre suflet — Tot, i oamenii trebuie să-s, i
păzească simt, urile, pentru ca Satana să nu obt, ină biruint, ă asupra lor;
căci acestea sunt căile de acces către suflet. 2
Va trebui să devii o santinelă credincioasă, care să vegheze asupra
ochilor, urechilor s, i tuturor simt, urilor tale, dacă vrei să-t, i t, ii sub con-
trol mintea s, i să evit, i ca gânduri des, arte, stricate, să-t, i pângărească
sufletul. Această lucrare, atât de necesară, nu poate fi îndeplinită
decât prin puterea harului divin. 3
Satana s, i îngerii lui sunt foarte preocupat, i să paralizeze simt, urile,
astfel ca sfaturile, avertizările s, i mustrările să nu poată fi auzite sau,
chiar dacă ar fi auzite, să nu aibă efect asupra inimii în vederea
reformării viet, ii. 4
Frat, ii mei, Dumnezeu vă cere vouă, urmas, ilor Săi, să umblat, i
în lumină. Trebuie să fit, i în stare de alertă. Păcatul există între noi
s, i nu este considerat as, a cum este el, extrem de păcătos. Simt, urile
multora sunt amort, ite prin îngăduirea poftei s, i jocul cu păcatul. Noi
trebuie să facem pas, i înainte, spre ceruri. 5
Strategia lui Satana este de a deruta simt, urile — Lucrarea
lui Satana este de a-i conduce pe oameni să-L ignore pe Dumnezeu
[402] s, i pentru aceasta le absoarbe mintea, astfel ca Dumnezeu să nu fie
prezent în gândurile lor. Educat, ia pe care ei au primit-o a fost de as, a
natură, încât să pună mintea în încurcătură s, i să eclipseze adevărata
lumină. Satana nu dores, te ca oamenii să-L cunoască pe Dumnezeu;
s, i dacă el pune în aplicare jocuri s, i reprezentări teatrale, acest lucru
328
Căile de acces asupra cărora trebuie să veghem 329
va deruta în as, a măsură simt, urile tânărului, încât fiint, ele umane vor
pieri în întuneric, în timp ce lumina străluces, te pretutindeni în jurul
lor, iar el, Satana, este mult, umit. 6
Satana nu poate pătrunde în minte fără consimt, ământul
nostru — Trebuie să prezentăm înaintea poporului nostru faptul
că Dumnezeu S-a îngrijit ca noi să nu fim ispitit, i peste puterile
noastre s, i că pentru fiecare ispită El va pregăti un mijloc de scăpare.
Dacă trăim cu totul pentru Dumnezeu, nu vom îngădui mint, ii să
zăbovească asupra unor închipuiri egoiste.
Dacă există vreo cale prin care Satana poate avea acces la minte,
el îs, i va semăna acolo buruienele sale s, i le va face să crească până
când acestea vor produce o recoltă bogată. În nici un caz Satana
nu poate obt, ine stăpânire asupra gândurilor, cuvintelor s, i act, iunilor
noastre, afară de cazul în care noi, în mod voit, deschidem us, a s, i îl
invităm să intre. Atunci el va intra s, i, îndepărtând sământ, a cea bună,
semănată în inimă, va face ca adevărul să nu aibă nici un efect. 7
Închidet, i orice cale de acces în fat, a ispititorului — Aceia
care poartă Numele lui Hristos trebuie să vegheze, să se roage s, i să
păzească căile de acces către suflet, deoarece Satana este la lucru
pentru a pângări s, i distruge, dacă i se oferă cea mai mică s, ansă. 8
Nu suntem în sigurant, ă dacă amânăm să gândim serios ce în-
seamnă să culegi recolta care urmează cedării în fat, a sugestiilor
lui Satana. Păcatul înseamnă dezonoare s, i dezastru pentru fiecare
suflet care se complace în el, însă, prin natura sa, el este orbitor
s, i amăgitor, momindu-ne prin ademenirile lui lingus, itoare. Dacă [403]
ne aventurăm pe terenul lui Satana, nu avem asigurare de protect, ie
împotriva puterii lui. Atât cât depinde de noi, trebuie să închidem
orice cale de acces, prin care ispititorul ar putea pătrunde la noi. 9
Cine poate s, ti, în momentul ispitirii, teribilele consecint, e ce
urmează unui pas gres, it, pripit! Singura noastră sigurant, ă este să
fim apărat, i de harul lui Dumnezeu în fiecare clipă s, i să nu ne bazăm
pe ceva ce ne spune propria noastră vedere spirituală, ca să nu
ajungem să numim răul bine, iar binele rău. Fără ezitare s, i fără nici
un argument, noi trebuie să închidem s, i să păzim căile de acces prin
care răul poate pătrunde în suflet. 10
Fiecare cres, tin trebuie să vegheze continuu, păzind orice cale
spre suflet, prin care Satana ar putea pătrunde. Trebuie să se roage
pentru ajutor divin s, i în acelas, i timp să se opună cu hotărâre oricărei
înclinat, ii către păcat. Prin curaj, credint, ă s, i muncă neobosită, el

poate obt, ine biruint, ă. Însă el trebuie să nu uite că, pentru a obt, ine
victorie, Domnul Hristos trebuie să locuiască în el s, i el în Hristos. 11
Evitat, i să citit, i, să vedet, i sau să auzit, i lucruri rele — Apos-
tolul (Petru) a căutat să-i învet, e pe credincios, i cât de important este
să nu-s, i lase mintea să zăbovească asupra unor subiecte interzise sau
să-s, i consume energia cu subiecte neînsemnate. Aceia care nu vor
să cadă pradă uneltirilor lui Satana trebuie să-s, i păzească bine căile
de acces spre suflet; ei trebuie să evite să citească, să vadă sau să
audă ceea ce ar sugera gânduri necurate. Mintea nu trebuie lăsată să
zăbovească la întâmplare asupra oricărui subiect pe care îl sugerează
vrăjmas, ul sufletelor. Inima trebuie păzită cu credincios, ie, căci, dacă
nu, peste voia noastră, rele vor trezi relele din inimă, iar sufletul va
rătăci în întuneric. 12
Trebuie să facem tot ce se poate, atât pentru noi, cât s, i pen-
tru copiii nos, tri, ca să nu vedem nedreptatea care există în lume.
[404] Noi trebuie să ne păzim ochii s, i urechile, astfel ca aceste lucruri
îngrozitoare să nu pătrundă în mint, ile noastre. Când mi se aduce
ziarul, simt că parcă ar trebui să-l ascund, astfel ca lucrurile ridi-
cole, senzat, ionale, pe care le cuprinde, să nu fie văzute. Se pare că
vrăjmas, ul ticluies, te multe dintre lucrurile care se publică s, i apar
în ziare. Lucruri păcătoase, luate de oriunde, sunt descoperite s, i
prezentate în toată goliciunea lor în fat, a lumii. 13
Cei care doresc să aibă acea înt, elepciune care vine de la Dumne-
zeu trebuie să ajungă nebuni în ce prives, te cunoas, terea păcătoasă a
lucrurilor acestui veac, pentru a deveni înt, elept, i. Ei trebuie să-s, i în-
chidă ochii, pentru ca să nu vadă s, i să nu învet, e răul. Ei trebuie să-s, i
astupe urechile, ca să nu audă ceea ce este rău s, i să nu dobândească
acea înt, elegere care le-ar pângări curăt, ia gândurilor s, i faptelor. S, i ar
trebui să-s, i păzească limba, pentru ca să nu rostească cuvinte stricate
s, i pentru ca să nu se găsească vicles, ug în gura lor. 14
Prin deschiderea us, ii, rezistent, a slăbes, te — Nu încercat, i să
vedet, i cât de aproape putet, i merge pe marginea prăpastiei fără a
cădea. Evitat, i prima apropiere de pericol. Cu sufletul nu putem să
ne jucăm. Capitalul vostru este caracterul vostru. Păstrat, i-l cu grijă
ca pe o comoară de mare pret, . Curăt, ia morală, simt, ământul propriei
valori, o rezistent, ă puternică, toate acestea trebuie păzite cu hotărâre
s, i în mod continuu. Să nu existe nici o îndepărtare de la sursă; o
Căile de acces asupra cărora trebuie să veghem 331
simplă joacă, o nechibzuint, ă poate primejdui sufletul prin aceea că

deschide us, a în calea ispitei, iar puterea de rezistent, ă slăbes, te. 15
Satana ar dori să umbrească slava viitoare — Satana a lucrat
în mod continuu pentru a umbri slava lumii viitoare s, i pentru a
atrage toată atent, ia la lucrurile acestei viet, ii. El s-a luptat să aranjeze
în as, a fel lucrurile, încât gândurile, preocupările s, i lucrul nostru să [405]
fie atât de mult angajate în lucrurile vremelnice, încât noi să nu
vedem sau să realizăm valoarea realităt, ilor ves, nice. În gândurile s, i
simt, ămintele noastre, lumea s, i grijile ei ocupă prea mult spat, iu, în
timp ce Domnul Isus s, i lucrurile ceres, ti prea put, in. Noi trebuie să
ne îndeplinim cu credincios, ie toate datoriile viet, ii noastre de zi cu
zi, însă este de asemenea esent, ial să cultivăm, mai presus de orice
altceva, un devotament sfânt pentru Domnul nostru Isus Hristos. 16
Îngerii cerului ne vor ajuta — Noi trebuie să păstrăm mereu
în minte faptul că agent, ii nevăzut, i sunt continuu la lucru, atât cei
răi, cât s, i cei buni, pentru a ne lua în stăpânire mintea. Ei act, ionează
cu putere nevăzută, dar care totus, i se face simt, ită. Îngerii buni sunt
duhuri slujitoare, care exercită o influent, ă cerească asupra inimii s, i
a mint, ii, iar marele vrăjmas, al sufletelor, diavolul, s, i îngerii săi sunt
continuu la lucru pentru a realiza distrugerea noastră....
În timp ce trebuie să fim vigilent, i s, i să nu ne expunem atacurilor
dus, manilor nevăzut, i, noi trebuie să fim siguri că ei nu ne pot aduce
nici o vătămare, dacă nu câs, tigă consimt, ământul nostru. 17
1 Letter21, 1899.
3 Testimonies for the Church, 2:561.
9 Thoughts From the Mount of Blessing, 118.
12 The Acts of the Apostols, 518, 519.
13 Notebook Leaflets from the Elmshaven Library, Education, Volume 1 (1845).
14 A Solemn Appeal, 76.
[406] Capitolul 67 — Privelis, ti s, i sunete care momesc
Privelis, ti s, i sunete păcătoase pretutindeni în jurul nostru —

Sunt motive să purtat, i de grijă copiilor vos, tri care se ciocnesc de is-
pite la fiecare pas pe care îl fac. Este imposibil pentru ei să evite con-
tactul cu anturajul rău.... Ei vor vedea, vor auzi s, i vor fi supus, i unor
influent, e demoralizatoare s, i care, dacă nu sunt oprite, pe nesimt, ite,
dar în mod sigur vor întina inima s, i deforma caracterul. 1
Tot, i avem nevoie de un bastion împotriva ispitei — În cămi-
nele cres, tine trebuie construit un bastion împotriva ispitei. Satana
foloses, te orice mijloc cu putint, ă pentru a face din nelegiuire s, i viciul
degradant ceva popular. Nu putem trece pe străzile oras, elor noas-
tre fără să întâlnim afis, e care flutură crime s, i nelegiuiri, prezentate
în cine s, tie ce roman sau jucate la teatru. Mintea este educată ast-
fel, încât să fie familiarizată cu păcatul. Viat, a oamenilor josnici s, i
depravat, i este prezentată oamenilor în ziare s, i reviste, s, i tot ce poate
trezi pasiunea este adus înaintea lor prin povestiri incitante. 2
Unii tat, i s, i unele mame sunt atât de indiferent, i, atât de nepăsători,
încât pentru ei nu e nici o deosebire dacă îs, i dau copiii la o s, coală a
bisericii sau la o s, coală publică. „Noi suntem în lume”, spun ei, „S, i
nu putem ies, i din ea.” Părint, ilor, dacă dorim, noi putem găsi o cale
de a ies, i din lume. Noi putem evita să vedem multe dintre relele care
se înmult, esc atât de repede în ultima vreme. De asemenea, putem
evita să auzim multe dintre nelegiuirile s, i ticălos, iile care există. 3
[407] Cine seamănă nelegiuirea seceră o recoltă de nelegiuire —
Multe dintre publicat, iile populare ale zilei sunt pline de relatări
senzat, ionale, care îi educă pe tineri pentru ticălos, ii s, i îi conduc pe ca-
lea spre pierzare! Biet, ii copii sunt bătrâni în ce prives, te cunoas, terea
nelegiuirilor existente. Ei sunt incitat, i la rău prin povestirile pe
care le citesc. Ei îs, i imaginează faptele descrise până ce ambit, ia se
trezes, te pentru a vedea de ce sunt în stare în privint, a nelegiuirii s, i
sustragerii de la pedeapsă.
Pentru mint, ile active ale copiilor s, i tinerilor, scenele descrise
în povestirile imaginare cu privire la viitor sunt realităt, i. Se prevăd
332
Privelis, ti s, i sunete care momesc 333
revolut, ii s, i sunt descrise tot felul de proceduri care dărâmă barierele

legii s, i bunului simt, , s, i mult, i sunt cuprins, i de acest spirit. Ei sunt
condus, i la comiterea de nelegiuiri, uneori poate chiar mai grave decât
cele descrise în aceste povestiri senzat, ionale. Prin astfel de influent, e,
societatea decade din punct de vedere moral. Semint, ele nelegiuirii
sunt semănate prin radio. Nimeni nu trebuie să se minuneze, dacă
urmarea este o recoltă de nelegiuire. 4
Atract, ia muzicii populare — Sunt alarmată de neseriozitatea,
pretutindeni întâlnită, a tinerilor s, i tinerelor care sust, in că sunt de
partea adevărului. Se pare că Dumnezeu nu este în gândurile lor.
Mint, ile lor sunt pline cu fleacuri. Conversat, iile lor sunt seci, vorbe
goale. Urechea lor este ascut, ită pentru muzică s, i Satana s, tie ce
organe să excite pentru a anima, absorbi s, i fermeca mintea, astfel ca
Domnul Hristos să nu fie dorit. Lipses, te acea năzuint, ă spirituală a
sufletului după cunoas, terea divină, după cres, terea în har.
Mi-a fost arătat că tineretul trebuie să ia o pozit, ie mai nobilă s, i să
facă din Cuvântul lui Dumnezeu principalul lor sfătuitor s, i călăuză.
Tinerii au răspunderi solemne, pe care ei le privesc cu us, urint, ă. [408]
Introducerea muzicii în căminele lor, în loc să-i călăuzească spre
sfint, enie s, i spiritualitate, a constituit mijlocul de a le abate mint, ile de
la adevăr. Cântece neserioase, banale, s, i muzica populară la modă par
potrivite pentru gustul lor. Muzica le-a răpit acel timp care trebuia
devotat rugăciunii. Muzica, atunci când este serioasă, este o mare
binecuvântare; însă, atunci când este folosită în mod gres, it, constituie
un blestem teribil. Ea trezes, te sentimente, însă nu dă acea tărie s, i
curaj pe care cres, tinul le poate găsi doar la tronul harului unde, cu
umilint, ă, îs, i face cunoscute dorint, ele s, i, cu cereri s, i lacrimi, imploră
puterea cerească pentru a fi întărit împotriva ispitirilor puternice ale
celui rău. Satana vrea să-l facă pe tânăr captivul său. Oh, ce as, putea
oare să le spun pentru a-i determina să o rupă cu această dragoste
nebună? Satana este un fermecător iscusit, care îi ademenes, te pe
tineri spre pierzare. 5
Gândurile nelegiuite conduc la fapte nelegiuite — Trăim într-
un veac în care degradarea mis, ună pretutindeni. Pofta ochilor s, i
pasiunile josnice sunt trezite prin privit s, i citit. Inima este întinată
prin imaginat, ie. Mint, ii îi face plăcere să contemple scene care stâr-
nesc pasiunile josnice. Aceste imagini rus, inoase, văzute datorită
unei imaginat, ii stricate, degradează moralitatea s, i pregătesc fiint, ele
îns, elate, înnebunite, să dea frâu liber pasiunilor stricate. Apoi, ur-
mează păcate s, i nelegiuiri care târăsc fiint, ele create după chipul lui
Dumnezeu la acelas, i nivel cu animalele, trăgându-i la fund, spre
pierzare. 6
Nu voi vedea nici un lucru rău — Părint, ii trebuie să vegheze
neîncetat, pentru ca lăstarele lor să nu fie pierdute fat, ă de Dumnezeu.
[409] Jurământul lui David, raportat în Psalmii 101, ar trebui să fie ju-
rământul tuturor acelora care au responsabilitatea de a apăra căminul
de diferite influent, e. Psalmistul declară: „Nu voi pune nimic rău
înaintea ochilor mei; urăsc purtarea păcătos, ilor; ea nu se va lipi de
mine. Inima stricată se va depărta de mine; nu vreau să cunosc pe
cel rău. Pe cel ce clevetes, te în ascuns pe aproapele său, îl voi nimici;
pe cel cu priviri trufas, e s, i cu inima îngâmfată, nu-l voi suferi. Voi
avea ochii îndreptat, i asupra credincios, ilor din t, ară, ca să locuiască
lângă mine; cel ce umblă pe o cale fără prihană acela îmi va sluji.
Cel ce se dedă la îns, elăciune nu va locui în casa mea; cel ce spune
minciuni nu va sta înaintea mea.” 7
Hotărăs, te-te să spui neclintit: „Nu voi irosi clipe pret, ioase, citind
ceea ce nu-mi este de folos, ci doar mă împiedică să pot sluji altora.
Voi consacra timpul s, i gândurile mele pentru a-L putea sluji pe
Dumnezeu. Voi închide ochii fat, ă de lucrurile stricate s, i păcătoase.
Urechile mele apart, in Domnului s, i nu vor da ascultare argumentelor
subtile ale vrăjmas, ului. Vocea mea nu va fi nicidecum supusă unei
voint, e care nu este sub influent, a Duhului lui Dumnezeu. Trupul meu
este templul Duhului Sfânt s, i fiecare fărâmă de putere ce apart, ine
fiint, ei mele va fi consacrată unor scopuri demne.” 8
1 PacificHealth Journal, iunie 1890. (The Health Reformer, June, 1877).
2 Bible Echo, October 15, 1894, par.4.
3 Notebook Leaflets from the Elmshaven Library, Education, Volume 1 (1845).
Capitolul 68 — Lectura s, i influent, a ei [410]
Alimentat, i mintea copilului cu o hrană corespunzătoare —

Mintea copilului, care este us, or influent, abilă s, i în continuă dezvol-
tare, tânjes, te după cunoas, tere. Părint, ii trebuie să fie în mod constant
bine informat, i ei îns, is, i pentru a putea oferi mint, ilor copiilor o hrană
corespunzătoare. Ca s, i trupul, mintea îs, i obt, ine puterea din hrana pe
care o primes, te. Ea este îmbogăt, ită s, i înnobilată prin gânduri curate,
care fortifică; însă ea devine îngustă s, i se degradează prin gânduri
care sunt vremelnice, pământes, ti.
Părint, ilor, voi suntet, i cei care decidet, i dacă mint, ile copiilor vos, tri
vor fi umplute cu gânduri înălt, ătoare sau cu sentimente vicioase.
Mint, ile lor active nu pot rămâne neocupate; să nu credem că, dacă
ne vom încrunta, răul va dispărea. Gândurile rele pot fi îndepărtate
doar prin înrădăcinarea principiilor drepte. Dacă părint, ii nu sădesc
semint, ele adevărului în inimile copiilor lor, vrăjmas, ul va semăna
buruieni. Educat, ia bună, sănătoasă, este singurul lucru care se poate
face în vederea prevenirii cuvintelor stricate, care degradează bunele
maniere. Adevărul va proteja sufletul de ispitele nenumărate, cărora
trebuie să le facem fat, ă. 1
Părint, ii să controleze ceea ce citesc copiii — Mult, i tineri sunt
doritori de cărt, i. Ei citesc orice le cade în mână. Fac apel la părint, ii
unor astfel de copii să controleze dorint, a lor după citit. Nu îngăduit, i
ca pe mesele voastre să existe ziare s, i reviste cu poves, ti de dragoste.
Înlocuit, i aceste materiale de citit cu cărt, i care îi vor ajuta în formarea
caracterului lor cu cel mai bun material — dragostea s, i temerea de
Dumnezeu, cunoas, terea lui Hristos. Încurajat, i-i pe copiii vos, tri să
depoziteze în minte cunos, tint, e de valoare, să lase ca ceea ce este bun
să ocupe sufletul s, i să t, ină în stăpânire puterea, nelăsând loc pentru [411]
gânduri josnice, decăzute. Facet, i restrict, ii în privint, a lecturilor care
nu constituie o hrană bună pentru minte. 2
Părint, ii trebuie să lupte pentru a îndepărta din cămin orice lucru
care nu este o sursă de bine. În această privint, ă, unii părint, i au
mult de învăt, at. Acelora care simt că pot citi orice reviste s, i romane
335
eu le spun: voi semănat, i nis, te semint, e de la care nu vet, i recolta

roade pentru hambar. Din asemenea lecturi, nu se dobândes, te tărie
spirituală. Dimpotrivă, acestea distrug dragostea pentru adevărul
curat din Cuvânt. Prin intermediul romanelor s, i povestirilor din
reviste, Satana este la lucru spre a umple mintea cu gânduri nereale
s, i neserioase, minte care ar trebui să studieze cu sârguint, ă Cuvântul
lui Dumnezeu. Astfel, el jefuies, te mii s, i mii de oameni de timpul,
energia s, i disciplinarea de sine, atât de necesare în problemele aspre
ale viet, ii. 3
Copiii au nevoie de o lectură potrivită, care să îi destindă, să îi
recreeze, s, i nu să demoralizeze mintea sau să slăbească trupul. Dacă
ei sunt învăt, at, i să le placă romanele sentimentale s, i poves, tile închi-
puite din ziare, ei nu vor mai avea gust pentru cărt, ile s, i materialele
instructive. Mult, i copii s, i tineri se vor deprinde să citească; însă,
dacă nu se face o select, ie pentru ei, vor alege ei îns, is, i. Cărt, i banale
se găsesc pretutindeni s, i curând se învat, ă cu ele s, i le îndrăgesc;
însă, dacă sunt aprovizionat, i cu materiale bune pentru citit, ei îs, i vor
cultiva gustul pentru acest fel de lectură. 4
Gusturile mint, ii disciplinate s, i educate — Gusturile mintale
trebuie disciplinate s, i educate cu cea mai mare grijă. Încă de la o
vârstă fragedă, părint, ii trebuie să înceapă să le prezinte Scripturile,
astfel ca mint, ile în dezvoltare ale copiilor să se deprindă cu obiceiuri
bune în privint, a gândurilor lor.
Nu trebuie crut, at nici un efort în vederea formării unor obiceiuri
bune în ce prives, te studiul. Dacă mintea hoinăres, te, aducet, i-o la
[412] realitate. Dacă gusturile intelectuale s, i morale au fost pervertite prin
povestiri închipuite, incitante, s, i mintea s-a deprins deja cu o repulsie
fat, ă de altceva, când este solicitată, atunci e nevoie de luptă pentru
biruirea acestui obicei. Trebuie învinsă de îndată această dragoste
pentru lecturi fictive. Trebuie puse în aplicare reguli solide pentru a
fort, a mintea să rămână pe canalul corespunzător. 5
Evitat, i cultivarea gustului pentru fict, iune — Ce ar trebui să
citească copiii nos, tri? Aceasta este o întrebare serioasă care necesită
un răspuns serios. Sunt tulburată când văd în familii de păzitori ai
Sabatului ziare s, i reviste care nu au o influent, ă bună asupra mint, ii
copiilor s, i tinerilor. Am urmărit pe cei al căror gust pentru fict, iune a
fost astfel cultivat. Ei au avut privilegiul de a asculta adevărul, de a
Lectura s, i influent, a ei 337
se familiariza cu principiile credint, ei noastre; însă au crescut spre

maturitate lipsit, i de adevărata pietate s, i evlavie practică. 6
Cei care citesc închipuiri îngăduie un rău care distruge spiritua-
litatea s, i eclipsează frumuset, ea paginii sacre. 7
Răspândirea cărt, ilor vătămătoare — Lumea este invadată de
cărt, i care mai bine ar fi distruse decât să circule. Cărt, ile cu subiecte
senzat, ionale, publicate s, i puse în circulat, ie din motive de a face bani,
ar fi mai bine să nu fie niciodată citite de tineri. Există o fascinat, ie
satanică în aceste cărt, i....
Obiceiul de a citi poves, ti este unul dintre mijloacele folosite de
Satana pentru a distruge sufletele. Acestea produc o emot, ie falsă,
nesănătoasă, agită imaginat, ia, mintea îs, i pierde eficient, a s, i este des-
calificată pentru orice exercit, iu spiritual. De asemenea, acest lucru
dezobis, nuies, te sufletul de rugăciune s, i dragoste pentru lucrurile
spirituale. 8
Lucrări ca romane, povestiri frivole, excitante, sunt de regulă un [413]
blestem pentru cititor. S-ar putea ca autorul să sust, ină că vrea să
învet, e o lect, ie morală; pe parcursul lucrării sale, el poate întret, ine pe
ici pe colo sentimente religioase, însă adesea acestea servesc doar
pentru a masca nesăbuint, a s, i goliciunea care se află dedesubt. 9
Autori infideli — O altă sursă de pericol împotriva căruia ar
trebui să fim mereu în gardă este citirea unor autori infideli. Aceste
lucrări sunt inspirate de vrăjmas, ul adevărului s, i nimeni nu le poate
citi fără să-s, i pună sufletul în primejdie. Este adevărat că cineva care
a fost afectat de ele poate în cele din urmă să se refacă; însă tot, i cei
care se lasă pe seama influent, ei rele a acestora se as, ează pe terenul
lui Satana, care s, tie să tragă foloase. Din moment ce ei invită ispitele
lui, ei nu au înt, elepciunea de a discerne sau tăria de a le rezista. Cu o
putere fascinantă, de vrajă, necredint, a s, i necredincios, ia se cuibăresc
în mintea lor. 10
Mituri s, i basme — În educarea copiilor, astăzi se acordă un
spat, iu larg basmelor, miturilor s, i povestirilor fictive. Cărt, i de acest
fel se folosesc în s, coli s, i ele se găsesc în multe case. Cum pot
oare părint, ii cres, tini să le îngăduie copiilor lor să folosească astfel
de cărt, i, atât de pline cu neadevăruri? Când copiii întreabă des-
pre semnificat, ia povestirilor atât de opusă învăt, ăturii primite de la
părint, ii lor, răspunsul este că povestirile nu sunt adevărate; însă în
acest fel nu se rezolvă răul ce rezultă din folosirea lor. Ideile prezen-
tate în aceste cărt, i îi conduc gres, it pe copii. Ei împărtăs, esc idei false
despre viat, ă s, i dau nas, tere dorint, ei după lucruri nereale....
Niciodată nu ar trebui as, ezate în mâinile copiilor sau tinerilor
cărt, i care cont, in o pervertire a adevărului. Să ne ferim copiii ca, prin
procesul prin care ei ar trebui să primească o educat, ie, să primească
idei care se vor dovedi a fi semint, e ale păcatului. 11
[414] Cum este distrusă tăria mintală — Există put, ine mint, i bine
echilibrate, deoarece părint, ii îs, i neglijează datoria de a stimula
însus, irile mai slabe s, i de a le t, ine în stăpânire pe cele gres, ite. Ei
nu-s, i aduc aminte că au cea mai solemnă obligat, ie, de a veghea
asupra tendint, elor fiecărui copil, că este datoria lor de a-s, i educa
copiii să-s, i formeze obiceiuri bune s, i un mod de gândire corect. 12
Cultivat, i puterile morale s, i intelectuale. Nu lăsat, i ca aceste puteri
nobile să fie slăbite sau pervertite nici măcar prin citirea multor cărt, i
de povestiri. Am cunos, tint, ă că mint, i puternice au fost dezechilibrate
s, i part, ial amort, ite sau paralizate prin necumpătare în citire. 13
Povestirile fascinante îl fac pe copil să fie agitat, visător —
Cei care citesc poves, ti banale, excitante, ajung să nu-s, i poată în-
deplini datoriile viet, ii practice. Ei trăiesc într-o lume ireală. Am
urmărit copiii cărora li s-a îngăduit să-s, i facă un obicei din citirea
unor astfel de cărt, i. Atât acasă, cât s, i în altă parte, ei erau agitat, i,
visători, incapabili să poarte o discut, ie cu except, ia subiectelor celor
mai comune. Gândurile s, i conversat, ia spirituală erau cu totul stră-
ine pentru mint, ile lor. Prin cultivarea apetitului pentru povestirile
senzat, ionale, gustul mintal este pervertit s, i mintea nu este satisfă-
cută până când nu este hrănită cu acest fel de mâncare nesănătoasă.
Nu găsesc că s-ar găsi vreun nume mai potrivit pentru cei care se
complac într-o asemenea lectură decât acela de bet, ivi mintali. Obi-
ceiurile de necumpătare în privint, a cititului au asupra creierului
un efect asemănător cu acela pe care necumpătarea în mâncare s, i
băutură îl are asupra trupului. 14
Înainte de a accepta adevărul prezent, unii avuseseră obiceiul de
a citi romane. Când s-au atas, at bisericii, ei au făcut un efort de a birui
acest obicei. A as, eza în mâinile acestei categorii cărt, i asemănătoare
acelora pe care tocmai le-au lăsat deoparte este ca s, i cum a-i oferi
[415] de băut bet, ivului. Cedând ispitei pe care o au mereu în fat, a lor, ei
îs, i pierd curând gustul, plăcerea, pentru cărt, i sănătoase. Ei nu au
interes pentru studiul Bibliei. Puterea lor morală slăbes, te. Păcatul le
pare din ce în ce mai put, in respingător. Se manifestă tot mai multă

necredincios, ie s, i un continuu dezgust pentru datoriile practice ale
viet, ii. Deoarece mintea devine pervertită, ei sunt gata să apuce orice
cărt, i senzat, ionale. Astfel este deschisă calea pentru ca Satana să
aducă sufletul cu totul sub stăpânirea sa. 15
Citirea în grabă, superficială, slăbes, te puterea de concen-
trare — Datorită acestui flux imens de material tipărit, ce apare
prin presă, bătrânii s, i tinerii îs, i formează obiceiul de a citi în grabă
s, i superficial, iar mintea îs, i pierde puterea de gândire riguroasă s, i
puterea de a face legături. Mai mult decât atât, o mare parte din
ziare s, i cărt, i, ca s, i broas, tele din Egipt, care s-au răspândit în toată
t, ara, sunt nu numai banale, nefolositoare s, i enervante, dar s, i pline de
necurăt, ii s, i degradante. Efectul lor nu este numai acela de a intoxica
s, i ruina mintea, dar s, i de a întina s, i distruge sufletul. 16
„Nu-mi pot permite să-mi procur publicat, iile bisericii” —
Sunt persoane, dintre cei care sust, in că ne sunt frat, i de credint, ă, care
nu cumpără Review, Sings of the Times, Instructor s, i Good Health
[Publicat, ii adventiste existente în vremea autoarei (n. tr.)], dar care
cumpără una sau chiar mai multe publicat, ii lumes, ti. Copiii lor sunt
foarte interesat, i de poves, ti închipuite sau poves, ti de dragoste, care
se găsesc în aceste scrieri pe care tatăl lor îs, i permite să le cumpere,
des, i pretinde că nu îs, i poate permite să dea bani pentru publicat, iile
ce apar referitoare la adevărul prezent....
Părint, ii trebuie să vegheze asupra copiilor lor s, i să-i învet, e să
cultive o imaginat, ie curată s, i să evite ca pe o lepră pozele senzuale,
prezentate în ziare. Fie ca pe mesele s, i în bibliotecile noastre să [416]
se găsească publicat, ii cu subiecte morale s, i religioase, astfel încât
copiii nos, tri să-s, i poată cultiva gustul pentru o lectură înălt, ătoare. 17
Mesaje pentru tineri cu privire la obiectivele lecturii — Pen-
tru că văd pericolul care îi amenint, ă pe tineri printr-o lectură neco-
respunzătoare, nu mă pot abt, ine să nu prezint în continuare avertis-
mentele care mi-au fost date cu privire la acest mare rău.
Se ia prea put, in în seamă cât de dăunătoare sunt pentru lucrători
mânuirea unor materiale de un caracter discutabil. Atent, ia le este
captivată s, i interesul le este trezit de subiectul pe care-l au în mână.
Frazele se întipăresc în memorie. Se sugerează gânduri. În mod
aproape incons, tient, cititorul este influent, at de spiritul scriitorului,
iar mintea s, i caracterul primesc impresii îndreptate spre rău. Sunt
unii care au put, ină credint, ă s, i put, ină putere de stăpânire de sine s, i
este greu pentru ei să izgonească gândurile sugerate de o astfel de
literatură. 18
Oh, de ar cugeta tinerii la influent, a pe care povestirile exci-
tante le au asupra mint, ii! Putet, i voi, după ce citit, i astfel de cărt, i, să
deschidet, i Cuvântul lui Dumnezeu s, i să citit, i cuvintele viet, ii cu inte-
res? Socotit, i voi că această carte a lui Dumnezeu nu este interesantă?
Farmecul poves, tii de dragoste stăruie asupra mint, ii, distrugându-i
sănătatea s, i făcând imposibil ca tu să ît, i fixezi mintea asupra ade-
vărurilor importante, solemne, care au în vedere viat, a ta ves, nică.
Tu păcătuies, ti împotriva părint, ilor tăi, devotând pentru un scop atât
de mărunt timpul care le apart, ine lor, s, i împotriva lui Dumnezeu,
folosind în acest fel timpul care ar trebui petrecut în consacrare fat, ă
de El. 19
Copii, am o solie pentru voi. Vă decidet, i acum destinul vos-
tru ves, nic, iar felul în care vă clădit, i caracterul vă va exclude din
paradisul lui Dumnezeu.... Cât de trist este pentru Domnul Isus,
[417] Răscumpărătorul lumii, să privească asupra unei familii în care co-
piii nu au dragoste pentru Dumnezeu, nu au respect pentru Cuvântul
Lui, ci sunt cu tot, ii absorbit, i în citirea de cărt, i de poves, ti. Timpul
ocupat în acest fel vă jefuies, te de dorint, a de a fi eficient, i în datoriile
gospodăres, ti, vă descalifică de a deveni capi de familie, iar dacă se
continuă, vă va încurca tot mai mult în cursa lui Satana.... Unele
dintre cărt, ile pe care le citit, i cont, in principii excelente, însă voi le
citit, i doar de dragul istorisirii relatate. Dacă at, i culege din cărt, ile pe
care le citit, i ceea ce v-ar fi de folos în formarea caracterului, s-ar
putea spune că dobândit, i ceva bun din cărt, ile pe care le citit, i. Însă,
atunci când luat, i cărt, ile s, i le citit, i pagină cu pagină, cu atent, ie, vă
întrebat, i: Care este obiectivul meu când citesc această carte? Caut
eu să dobândesc o cunoas, tere reală? Nu vă putet, i forma un caracter
drept, punând la temelie lemne, fân s, i paie. 20
Sădit, i în minte semint, ele adevărului Bibliei — Există o ase-
mănare izbitoare între un câmp necultivat s, i o minte needucată.
Vrăjmas, ul seamănă buruieni în mint, ile copiilor s, i tinerilor s, i, dacă
părint, ii nu iau aminte, acestea vor răsări s, i vor aduce roade rele. Este
nevoie de grijă neîncetată pentru cultivarea solului mint, ii s, i semă-
narea acestuia cu pret, ioasa sământ, ă a adevărului Bibliei. Copiii ar
trebui învăt, at, i să respingă poves, tile banale, ce cont, in de fapt gunoaie,
s, i să se îndrepte spre cărt, ile sensibile, care vor conduce mintea să-s, i
dezvolte interesul pentru relatările biblice, istoria biblică s, i princi-
piile acesteia. Scrierile care aruncă lumină asupra Cărt, ii Sacre s, i
trezesc dorint, a de a studia nu sunt periculoase, ci benefice. 21
Este imposibil ca tinerii să posede o minte sănătoasă s, i princi-
pii religioase corecte, dacă ei nu au plăcere să citească cu atent, ie
Cuvântul lui Dumnezeu. Această carte cont, ine cea mai interesantă
istorie, scoate în evident, ă calea mântuirii prin Domnul Hristos s, i [418]
constituie călăuza lor pentru o viat, ă mai înaltă s, i mai bună. 22
2 Idem, 133.
3 Idem, 120, 121.
6 Idem, 132.
7 The Youth’s Instructor, 9 octombrie 1902.
11 Idem, 384, 385.
16 Education, 189, 190.
20 Letter 32, 1896.
Sect, iunea 15 — Haruri care aduc strălucire [419]
viet, ii de familie [420]
[421]
Capitolul 69 — Curtoazie s, i bunătate
Curtoazia va alunga jumătate din relele viet, ii — Principiul

cuprins în porunca: „Iubit, i-vă unii pe alt, ii” stă la însăs, i temelia
fericirii din cămin. Curtoazia cres, tină trebuie să domnească în fiecare
casă. Des, i nu este atât de la îndemână, ea are puterea să îmblânzească
acele firi care, altfel, ar fi reci, aspre. Cultivarea continuă a curtoaziei,
voint, a de a face altora ceea ce voim ca ei să ne facă nouă, va alunga
jumătate din relele viet, ii. 1
Curtoazia să se manifeste în cămin — Dacă dorim să avem
copii buni, curtenitori s, i iubitori, noi îns, ine trebuie să le fim exemplu.
2
Părint, ii să fie atent, i unul cu altul chiar în lucrurile mici. Bunăta-
tea în toate trebuie să fie legea casei. Nu trebuie îngăduit nicidecum
limbajul aspru; nu trebuie rostite cuvinte usturătoare. 3
Tot, i pot avea o înfăt, is, are voioasă, o voce blândă, maniere politi-
coase; acestea sunt elemente puternice. Copiii sunt atras, i de com-
portamentul optimist, luminos. Arătat, i-le bunătate s, i curtoazie, iar
ei vor dovedi acelas, i spirit, fat, ă de voi s, i unul fat, ă de altul. 4
Curtoazia voastră s, i stăpânirea de sine vor avea o influent, ă mai
mare asupra caracterelor copiilor vos, tri decât ar putea-o avea doar
cuvintele. 5
Bunătatea unora fat, ă de alt, ii face din cămin un Paradis —
Vorbind frumos cu copiii s, i lăudându-i atunci când încearcă să facă
ce este bine, părint, ii le pot încuraja străduint, ele, făcându-i foarte
[422] fericit, i în jurul cercului familiei, luând astfel nas, tere un farmec care
va alunga orice umbră s, i va aduce înăuntru lumina soarelui, cu
seninătatea ei. Bunătatea reciprocă s, i stăpânirea de sine vor face din
cămin un paradis s, i va atrage îngerii cei sfint, i în cercul familiei; însă
aces, tia vor pleca din casa unde se aud cuvinte neplăcute, neînt, elegeri
s, i certuri. Lipsa bunătăt, ii, nemult, umirea s, i mânia Îl izgonesc pe
Domnul Isus din cămin. 6
344
Curtoazie s, i bunătate 345
Micile atent, ii din viat, a de zi cu zi s, i atas, amentul care ar trebui

să existe între membrii aceleias, i familii nu depind de împrejurări
din afară. 7
Cuvintele plăcute, gesturile amabile s, i afect, iunea sinceră, care
se manifestă în toate act, iunile, alături de hărnicie, curăt, enie s, i
chibzuint, ă, fac chiar dintr-o colibă cel mai fericit cămin. Creatorul
prives, te cu mult, umire spre un asemenea cămin. 8
Există mult, i care ar trebui să trăiască mai put, in pentru lumea
din afară s, i mai mult pentru membrii familiei lor. Ar trebui să existe
mai put, ină etalare de politet, e superficială s, i afect, iune fat, ă de străini
s, i vizitatori s, i mai multă curtoazie, care izvorăs, te din adevărata
dragoste s, i atas, ament, fat, ă de cei dragi din cămin. 9
Definit, ia adevăratei politet, i — Este mare nevoie de cultivarea
rafinamentului autentic în cămin. Aceasta constituie o mărturie pu-
ternică în favoarea adevărului. La oricine s-ar manifesta, vulgaritatea
în vorbire s, i purtare dovedes, te o inimă stricată. Adevărul de origine
divină nu degradează niciodată pe cel care îl primes, te s, i nici nu face
din el o persoană grosolană, dură. Adevărul îmblânzes, te s, i rafinează.
Când este primit în inimă, el face din tânăr un om respectuos s, i
politicos. Politet, ea cres, tină se dobândes, te numai prin lucrarea Du-
hului Sfânt. Aceasta nu constă într-o stare afectată, în manifestări
emot, ionale sau gesturi artificiale — plecăciuni sau zâmbete fort, ate.
Acest fel de politet, e se întâlnes, te la cei lumes, ti, însă ei sunt lipsit, i [423]
de adevărata politet, e cres, tină. Politet, ea adevărată se dobândes, te nu-
mai printr-o cunoas, tere practică a Evangheliei lui Hristos. Politet, ea
autentică s, i curtoazia autentică sunt bunătate dovedită fat, ă de tot, i,
mari sau mici, bogat, i sau săraci. 10
Esent, a politet, ii autentice constă în respectul fat, ă de ceilalt, i.
Educat, ia adevărată, care durează, este cea care câs, tigă mereu prin
simpatie s, i încurajează bunătatea fat, ă de toată lumea. Pretinsa cul-
tură, care nu-l face pe tânăr respectuos fat, ă de părint, ii lui, nu le
apreciază calităt, ile s, i nu are răbdare fat, ă de defectele lor, nu-l ajută
în nevoie, nu-l face atent s, i grijuliu, generos s, i gata a da ajutor celor
tineri, bătrâni s, i celor nenorocit, i, constituie un es, ec. 11
Curtoazia cres, tină este banda de aur care-i unes, te pe membrii fa-
miliei cu legături de iubire, devenind tot mai strânsă s, i mai puternică
în fiecare zi. 12
Facet, i din regula de aur legea familiei — În Biblie se pot găsi

cele mai valoroase reguli pentru relat, iile sociale s, i de familie. Aces-
tea reprezintă nu numai cel mai bun s, i cel mai nobil standard de
moralitate, dar s, i cel mai valoros cod de politet, e. Predica Mântui-
torului nostru de pe munte cont, ine îndemnuri de nepret, uită valoare
atât pentru bătrâni, cât s, i pentru tineri. Biblia ar trebui citită adesea
în familie, iar învăt, ăturile ei pret, ioase trebuie exemplificate în viat, a
de fiecare zi. Regula de aur: „Tot ce voit, i să vă facă vouă oame-
nii, facet, i-le s, i voi la fel” s, i sfatul apostolului: „În cinste, fiecare
să dea întâietate altuia” ar trebui să devină legea familiei. Cei care
nutresc spiritul lui Hristos vor dovedi politet, e în cămin s, i un spirit
de bunăvoint, ă chiar în lucrurile mici. Ei vor căuta să îi facă mereu
[424] fericit, i pe cei din jurul lor s, i, fiind atent, i cu cei din jur, vor uita de
eul lor. Acesta este fructul care cres, te în pomul numit cres, tinism. 13
Regula de aur este principiul adevăratei curtoazii, iar cea mai
autentică ilustrare a acesteia se vede în viat, a s, i caracterul Domnului
Isus. Oh, ce raze de blândet, e s, i frumuset, e străluceau în jur în viat, a
de zi cu zi a Mântuitorului nostru! Ce dulceat, ă răspândea numai
prezent, a Sa! Acelas, i spirit va fi descoperit s, i în copiii Săi. Cei în
a căror inimă locuies, te Hristos vor fi înconjurat, i de o atmosferă
divină. Hainele lor albe vor fi înmiresmate cu parfumul grădinii lui
Dumnezeu. Fet, ele lor vor reflecta lumină din lumina Lui, netezind
cărarea pentru cei obosit, i s, i care se împiedică pe cale. 14
Cel mai bun tratat s, tiint, ific asupra etichetei — Cel mai valo-
ros tratat asupra etichetei, care a fost scris vreodată, este pret, ioasa
învăt, ătură dată de Mântuitorul s, i prin apostolul Pavel, sub inspirat, ia
Duhului Sfânt — cuvinte care ar trebui înscrise, fără a fi s, terse
vreodată, în memoria oricărui om, tânăr sau bătrân.
„Cum v-am iubit Eu, as, a să vă iubit, i s, i voi unii pe alt, ii.”
„Dragostea este îndelung răbdătoare,

este plină de bunătate:
dragostea nu pizmuies, te;
dragostea nu se umflă de mândrie,
nu se laudă
nu se poartă necuviincios,
nu caută folosul său,
nu se mânie,
nu se gândes, te la rău,
nu se bucură de nelegiuire,
ci se bucură de adevăr,
acoperă totul, crede totul,
nădăjduies, te totul, suferă totul.
Dragostea nu va pieri niciodată.” 15
Biblia ne cere în mod imperios să fim curtenitori; s, i ea ne pre- [425]

zintă multe ilustrat, ii ale unui spirit lipsit de egoism, ale harului
blândet, ii, ale unui comportament atrăgător care caracterizează ade-
vărata politet, e. Acestea sunt doar reflect, ii ale caracterului lui Hristos.
Amabilitatea s, i curtoazia autentică ce există în lume, chiar s, i printre
cei ce nu recunosc Numele Său, provin de la El, iar El dores, te ca
aceste trăsături de caracter să fie reflectate în mod desăvârs, it în copiii
Săi. Scopul Său este ca oamenii să poată vedea în noi frumuset, ea
Lui. 16
Cres, tinismul va face din om un gentleman. Domnul Hristos S-a
purtat frumos chiar cu persecutorii Săi; iar urmas, ii Lui adevărat, i vor
avea acelas, i spirit. Privit, i-l pe Pavel când a fost adus în fat, a condu-
cătorilor. Cuvântarea sa înaintea lui Agripa constituie o ilustrare a
adevăratei curtoazii, ca s, i a unei elocint, e convingătoare. Evanghelia
nu încurajează politet, ea de formă, întâlnită în mod obis, nuit în lume,
ci acea curtoazie care izvorăs, te dintr-o bunătate autentică a inimii.
17
Noi nu suntem pentru manifestarea a ceea ce lumea numes, te

curtoazie, ci pentru acea curtoazie pe care oricine o va lua cu sine în
locas, urile ceres, ti ale celor mântuit, i. 18
Adevărata curtoazie izvorăs, te din dragoste — Cea mai atentă
cultivare a convenient, elor exterioare ale viet, ii nu este suficientă pen-
tru a îndepărta nemult, umirea, judecata aspră s, i vorbirea indecentă.
Rafinamentul autentic nu va fi niciodată dat pe fat, ă atâta vreme cât
eul reprezintă obiectivul suprem. Iubirea trebuie să sălăs, luiască
în inimă. Un cres, tin adevărat are ca motivat, ie a act, iunilor sale
atas, amentul profund al inimii fat, ă de Mântuitorul. Iar din această
rădăcină a iubirii sale pentru Hristos izvorăs, te atent, ia sa fat, ă de frat, ii
lui. 19
Din toate lucrurile care sunt căutate, nutrite s, i cultivate, nimic

nu este atât de valoros în ochii lui Dumnezeu ca o inimă curată s, i o
atitudine de mult, umire s, i pace.
[426] Dacă armonia divină a adevărului s, i iubirii există în inimă,
aceasta va radia în exterior, în cuvinte s, i fapte.... În inimă trebuie să
domnească spiritul bunăvoint, ei autentice. Iubirea conferă posesoru-
lui ei har, atent, ie s, i farmec în comportament. Dragostea luminează
înfăt, is, area s, i supune vorbirea; ea rafinează s, i înnobilează întreaga
fiint, ă umană. Ea îl aduce în armonie cu Dumnezeu, căci ea este o
caracteristică a cerului. 20
Adevărata curtoazie nu se învat, ă doar prin practicarea regulilor
etichetei. Modul de comportare trebuie avut întotdeauna în vedere;
ori de cât ori nu este compromis principiul, respectul fat, ă de alt, ii
va conduce la conformarea cu obiceiurile acceptate; însă adevărata
curtoazie nu cere sacrificarea principiului pentru convent, ional. Ea
ignoră casta. Ea încurajează pret, uirea de sine, respectul pentru dem-
nitatea omului ca om, considerat, ie pentru fiecare membru al marii
familii omenes, ti. 21
Iubirea este exprimată prin priviri, cuvinte s, i act, iuni — Mai
presus de toate lucrurile, părint, ii ar trebui să-s, i înconjoare copiii cu o
atmosferă de voios, ie, curtoazie s, i iubire. Căminul în care domnes, te
dragostea, s, i în care aceasta este exprimată în priviri, cuvinte s, i fapte,
este un loc în care îngerilor le face plăcere să locuiască. Părint, ilor,
lăsat, i ca strălucirea iubirii, voios, iei, fericirii s, i mult, umirii să pătrundă
în inimile voastre s, i facet, i ca influent, a lor dulce să învăluie căminul.
Dat, i pe fat, ă un spirit bun, răbdător, s, i încurajat, i acelas, i lucru în
copiii vos, tri, cultivând acele haruri care vor aduce strălucire viet, ii
din cămin. Atmosfera astfel creată va fi pentru copii ceea ce este
aerul s, i raza de soare pentru lumea vegetală, aducând sănătate s, i
vigoare mint, ii s, i trupului. 22
Gusturile frumoase, conversat, ia voioasă s, i faptele iubitoare vor
lega inimile copiilor de cele ale părint, ilor lor prin funiile de mătase
[427] ale iubirii s, i vor contribui mai mult în a face căminul un loc atrăgător
decât cele mai pret, ioase ornamente ce pot fi cumpărate cu aur. 23
Trebuie asociate temperamente diferite — As, a a rânduit
Dumnezeu ca persoane cu temperamente diferite să se asocieze.
Când se întâmplă astfel, fiecare membru al familiei trebuie să pri-
vească cu sfint, enie sentimentele s, i să respecte drepturile celorlalt, i.
În acest fel, vor fi cultivate respectul reciproc s, i stăpânirea de sine,

vor fi îndepărtate prejudecăt, ile, iar părt, ile aspre ale caracterului vor
fi netezite. Astfel, poate fi asigurată armonia, iar asocierea diferitelor
temperamente poate fi un beneficiu pentru fiecare. 24
Nimic nu poate înlocui lipsa curtoaziei — Aceia care pretind
că sunt urmas, i ai lui Hristos, dar sunt în acelas, i timp aspri, lipsit, i de
bunătate s, i necurtenitori în cuvinte s, i comportament, nu au învăt, at
nimic de la Isus. Un om care tună s, i fulgeră dores, te să stăpânească,
înăbus, indu-i pe tot, i în jur, unul care caută necontenit gres, eli nu este
un cres, tin; căci a fi cres, tin înseamnă a fi ca Hristos. Comportamentul
unor as, a-zis, i cres, tini este atât de lipsit de bunătate s, i curtoazie, încât
în loc să fie vorbit, i de bine, ei sunt vorbit, i de rău. Sinceritatea lor
nu poate fi pusă la îndoială; corectitudinea lor nu poate fi discutată,
însă sinceritatea s, i corectitudinea nu pot t, ine locul bunătăt, ii s, i cur-
toaziei. Cres, tinul trebuie să fie tot atât de iubitor, credincios, milos
s, i curtenitor pe cât este de corect s, i cinstit. 25
Orice neglijare a bunătăt, ii s, i amabilităt, ii din partea fratelui fat, ă
de frate, orice neglijare a cuvintelor bune, încurajatoare, în cercul
familiei, părint, ii fat, ă de copii s, i copiii fat, ă de părint, i sunt o con-
firmarea unor obiceiuri care denotă lipsa unui caracter asemenea
lui Hristos. Însă, dacă aceste lucruri mici sunt împlinite, ele devin
lucruri mari. Ele se măresc în proport, ie mare. Ele se transformă în
viat, ă într-o mireasmă dulce care se înalt, ă către Dumnezeu ca tămâia
sfântă. 26
Mult, i tânjesc după amabilitate — Mult, i tânjesc cu dor după [428]
afect, iune, prietenie.... Trebuie să nu fim egois, ti, ci să căutăm me-
reu ocazii, chiar în lucrurile mici, de a ne arăta mult, umirea pentru
bunăvoint, a pe care ne-au arătat-o alt, ii s, i să căutăm ocazii de a în-
veseli pe alt, ii, de a-i însenina s, i de a le us, ura durerile s, i poverile
prin fapte de bunătate s, i amabilitate s, i mici fapte de iubire. Aceste
atent, ii care, începând din familia noastră, se extind în afara cercului
familiei vor contribui la fericirea viet, ii noastre, iar neglijarea acestor
lucruri mici vor aduce amărăciune s, i durere în viat, a noastră. 27
Prin relat, iile sociale intrăm în contact cu lumea —
Cres, tinismul intră în contact cu lumea prin relat, iile sociale. Fiecărui
bărbat sau femeie, care a gustat dragostea lui Hristos s, i a primit
în inimă iluminarea divină, Dumnezeu îi cere să reverse lumină pe
cărarea întunecoasă a acelora care nu au cunoscut o cale mai bună.

28
Noi putem manifesta o mie de mici atent, ii în cuvinte prietenoase

s, i priviri plăcute, care se vor reflecta din nou asupra noastră. Cres, tinii
lipsit, i de considerat, ie pentru cei din jurul lor dovedesc prin această
neglijent, ă că nu sunt în legătură cu Hristos. Este imposibil să fii
într-o relat, ie cu Hristos s, i totus, i să fii lipsit de bunătate fat, ă de alt, ii
s, i să uit, i drepturile lor. 29
Noi tot, i trebuie să devenim martori pentru Domnul Hristos.
Puterea relat, iilor sociale, sfint, ită prin harul lui Hristos, trebuie
îmbunătăt, ită prin câs, tigarea sufletelor la Mântuitorul. Facet, i ca lu-
mea să vadă că noi nu suntem în mod egoist absorbit, i în propriile
noastre interese, ci că noi dorim ca s, i alt, ii să se împărtăs, ească de
binecuvântările s, i privilegiile noastre. Facet, i-i să vadă că religia
noastră nu face din noi nis, te oameni lipsit, i de iubire s, i exigent, i. Fie
ca tot, i care mărturisesc că L-au găsit pe Hristos să lucreze slujind
[429] as, a cum a făcut El, în folosul oamenilor. Noi nu trebuie să dăm
niciodată lumii falsa impresie că oamenii cres, tini sunt un popor
mohorât, nefericit. 30
Dacă suntem curtenitori s, i amabili în cămin, vom duce cu noi
mireasma unui comportament plăcut s, i atunci când suntem plecat, i
de acasă. Dacă dovedim stăpânire de sine, răbdare, blândet, e s, i tărie
de caracter în cămin, vom putea fi o lumină în lume. 31
2 The Signs of the Times, 25 mai, 1882.
3 The Good Health, January 1, 1880, par. 6.
4 Education, 240.
6 The Signs of the Times, 17 aprilie 1884.
11 Education, 241.
13 The Signs of the Times, 1 iulie, 1886
14 Thoughts From the Mount of Blessing, 135.
15 Education, 242.
16 Ibid., 241, 242.
18 The Signs of the Times, 13 august, 1912. (The Signs of the Times, May 7, 1894).
21 Education, 240.
1886.)
25 The Youth’s Instructor, 31 martie, 1908. (The Signs of the Times, July 16, 1902.)
28 Idem, 4:555.
29 Idem, 539.
30 The Desire of Ages, 152.
[430] Capitolul 70 — Voios, ia
Cres, tinul adevărat va fi voios — Nu îngăduit, i ca îngrijoră-

rile s, i încurcăturile viet, ii de zi cu zi să vă tulbure mintea s, i să vă
înnegureze chipul. Căci altfel va exista întotdeauna câte ceva care
să vă nelinis, tească, să vă tulbure. Viat, a este as, a cum ne-o facem
s, i vom găsi ceea ce căutăm. Dacă vom căuta tristet, e s, i tulburare,
dacă mintea ticluies, te numai exagerarea micilor dificultăt, i inerente,
vom găsi din acestea din bels, ug, ca să umplem cu ele gândurile
s, i conversat, iile noastre. Însă, dacă vom căuta partea luminoasă a
lucrurilor, vom găsi suficiente lucruri care să ne facă voios, i s, i fericit, i.
Dacă oferim zâmbete, acestea ne vor fi înapoiate; dacă rostim cu-
vinte plăcute, optimiste s, i nouă, la rândul nostru, ne vor fi adresate
astfel de cuvinte.
Când cres, tinii sunt mohorât, i s, i deprimat, i, ca s, i când ar fi lipsit, i
de prieteni, părăsit, i, ei dau o impresie gres, ită despre religie. În unele
cazuri, s-a sust, inut ideea că voios, ia nu se potrives, te cu demnitatea
caracterului cres, tin, însă acest lucru este o gres, eală; cerul este numai
bucurie; iar dacă noi adunăm în sufletele noastre bucuriile cerului s, i,
pe cât posibil, le manifestăm prin cuvinte s, i comportament, vom fi
mai plăcut, i Tatălui nostru ceresc decât dacă am fi mohorât, i s, i tris, ti.
Datoria fiecăruia este să cultive voios, ia în loc să zăbovească
mereu asupra necazurilor s, i supărărilor. Mult, i nu doar că ajung de
compătimit în acest fel, însă ajung chiar să-s, i sacrifice sănătatea s, i
fericirea unei imaginat, ii bolnave. Împrejurul lor sunt lucruri care nu
sunt plăcute, iar înfăt, is, area lor este mereu posomorâtă s, i, mai mult
decât cuvintele, aceasta exprimă o stare de nemult, umire.
[431] Aceste simt, ăminte deprimante le sunt foarte dăunătoare pen-
tru sănătate, deoarece, îngreunând digestia, ei îs, i dau peste cap
alimentat, ia. Întristarea s, i nelinis, tea nu pot remedia nici un singur
rău, însă pot provoca multe rele; dar voios, ia s, i optimismul, în timp ce
luminează calea altora, „sunt viat, ă pentru cei ce le găsesc s, i sănătate
pentru întregul trup.” 1
352
Voios, ia 353
În vremuri grele, Ellen White a fost optimistă — [În 1867,

fratele James White, care a fost într-o stare critică în urma unui atac
de paralizie, a fost internat la „Our Home” în Dansville, New York.
Medicul respectivei institut, ii privea religia ca pe ceva ce aduce descu-
rajare s, i îs, i îndemna pacient, ii să participe la diferite distract, ii pentru
a-i înveseli. Ellen White a fost invitată de unul dintre participant, i să
se înscrie la un dans s, i a fost invitată să-s, i înece necazul prin această
participare. Cuvintele de mai sus au constituit răspunsul dânsei la
sugestia repectivă.] Mă vedet, i voi vreodată mohorâtă, abătută, des-
curajată sau plângându-mă de ceva? Eu am o credint, ă s, i nu pot face
acest lucru. O înt, elegere gres, ită a idealului adevărat, cu privire la ca-
racterul cres, tin s, i serviciul cres, tin, este cea care ne conduce la aceste
concluzii. Lipsa religiei autentice produce întristare, descurajare s, i
mâhnire. Cres, tinii serios, i caută să-L imite pe Domnul Isus, căci a fi
cres, tin înseamnă a fi asemenea lui Hristos. Este într-adevăr esent, ial
să avem concept, ii corecte în legătură cu viat, a lui Hristos, obiceiurile
Lui, pentru ca principiile Sale să poată fi respectate în noi, care vom
fi asemenea Lui.
O slujire pe jumătate, iubind lumea, eul, distract, iile frivole, îl
fac pe slujitor să fie timid, las, ; el Îl urmează pe Hristos o mare parte
din cale de la distant, ă mare. O slujire din inimă, binevoitoare fat, ă
de Isus, produce o religie luminoasă. Cei care Îl urmează pe Hristos
îndeaproape nu sunt mohorât, i. În Hristos este lumină, pace s, i bucurie
pentru totdeauna. Avem mai multă nevoie de Hristos, nu de atâta
vorbărie, mai multă nevoie de Hristos s, i mai put, in egoism. 2
Umblat, i ca nis, te copiii ai luminii — Nu este voia lui Dum- [432]
nezeu ca noi să fim posomorât, i sau nerăbdători s, i nici us, uratici s, i
superficiali. Este planul bine ticluit al lui Satana de a-i împinge pe
oameni când într-o extremă, când într-alta. Ca nis, te copiii ai luminii,
Dumnezeu dores, te ca noi să cultivăm un spirit voios, fericit, pentru
a-I putea aduce laude Lui, care ne-a chemat din întuneric la lumina
Sa minunată. 3
Să câs, tigăm afect, iunea copiilor — Zâmbit, i, părint, i! Zâmbit, i,
profesori! Dacă inima vă este tristă, nu lăsat, i ca fat, a să exprime
acest lucru. Facet, i ca strălucirea ce vine dintr-o inimă iubitoare,
mult, umitoare, să vă lumineze expresia fet, ei. Debarasat, i-vă de dem-
nitatea de fier, adaptat, i-vă nevoilor copiilor s, i facet, i-i să vă iubească.
Trebuie să le câs, tigat, i atas, amentul, dacă dorit, i să le imprimat, i în
inimă adevărul cu privire la religie. 4
Ment, inet, i o înfăt, is, are plăcută s, i o voce melodioasă —
Părint, ilor, fit, i voios, i, nu us, uratici, ci mult, umitori, ascultători s, i
supus, i Tatălui ceresc. Nu avet, i libertatea de a vă manifesta
simt, ămintele, dacă se ivesc lucruri care vă enervează. A câs, tiga
iubirea în educat, ia copiilor nos, tri înseamnă a fi asemenea apelor
adânci care curg mereu. Ei sunt mielus, eii turmei lui Dumnezeu.
Aducet, i-i pe cei micut, i la Hristos. Dacă părint, ii vor să-s, i educe
copiii pentru a fi plăcut, i, ei n-ar trebui să le vorbească niciodată pe
un ton de ceartă. Educat, i-vă pe voi îns, ivă să avet, i o înfăt, is, are plă-
cută s, i punet, i toată dulceat, a s, i melodia posibilă în voce. Îngerii lui
Dumnezeu sunt întotdeauna lângă cei micut, i ai vos, tri, dar tonurile
vocilor voastre aspre, tari s, i irascibile nu sunt plăcute pentru urechile
lor. 5
Mama trebuie să cultive o atitudine voioasă, mult, umitoare, feri-
cită. Orice efort în această direct, ie va fi răsplătit cu îmbels, ugare atât
[433] în ce prives, te bunăstarea fizică, cât s, i caracterul moral al copiilor ei.
Un spirit vesel va aduce fericire în familia ei s, i va îmbunătăt, i într-o
mare măsură propria ei sănătate. 6
Îndepărtat, i umbrele s, i us, urat, i povara — Privit, i lucrurile într-
o manieră luminoasă, căutând să îndepărtat, i umbrele care, dacă ne
concentrăm asupra lor, vor învălui sufletul. Cultivat, i simpatia fat, ă
de semeni. Facet, i ca în cămin să domnească voios, ia, bunătatea s, i
iubirea. Aceasta va spori dragostea pentru exercit, iul religios, iar
datoriile, mari s, i mici, vor fi îndeplinite cu o inimă senină. 7
Voios, ia care nu are de-a face cu us, urătatea este un har
cres, tin — Noi putem avea adevărata demnitate cres, tină s, i în acelas, i
timp putem fi voios, i s, i plăcut, i în purtarea noastră. Voios, ia, care nu
are de-a face cu us, urătatea, este unul dintre harurile cres, tine. 8
3 Australasian Union Conference Record, November 1, 1904.
Capitolul 71 — Vorbirea [434]
Vorbirea este un talant — Vorbirea este un talant încredint, at s, i

ar trebui folosit pentru ajutorarea, încurajarea s, i întărirea semenilor
nos, tri. Dacă părint, ii Îl vor iubi pe Dumnezeu s, i vor merge pe calea
Domnului, făcând dreptate s, i judecând după dreptate, limbajul lor
nu va fi afectat de un sentimentalism bolnav, ci va avea un caracter
sănătos, curat, edificator. Fie că sunt acasă sau în afara căminului,
cuvintele lor vor fi bine alese. Ei nu se vor înjosi până la us, urătate. 1
Orice cuvânt are o influent, ă — Fiecare cuvânt rostit de tata
sau de mama are o influent, ă asupra copiilor, spre bine sau spre rău.
Dacă părint, ii vorbesc în mod pătimas, , dacă ei manifestă acel spirit
care se întâlnes, te la copiii acestei lumi, Dumnezeu îi socotes, te copii
ai acestei lumi, s, i nu fiii s, i fiicele Sale. 2
Un cuvânt rostit la vremea potrivită poate fi precum sământ, a
cea bună în mint, ile fragede s, i poate avea ca rezultat călăuzirea
piciorus, elor lor pe cărarea cea dreaptă. Însă un cuvânt nepotrivit le
poate conduce pas, ii pe calea spre ruină. 3
Îngerii aud cuvintele care se rostesc în cămin. De aceea, niciodată
nu cicălit, i, ci facet, i ca influent, a cuvintelor voastre să fie asemenea
mirosului de tămâie, care urcă spre cer. 4
Părint, ii trebuie să întret, ină atmosfera din cămin curată s, i înmi-
resmată, cu cuvinte amabile, cu atent, ie s, i iubire; însă în acelas, i timp,
ei trebuie să fie hotărât, i fat, ă de principii. Dacă suntet, i hotărât, i cu
copiii vos, tri, ei ar putea crede că nu îi iubit, i. Este un lucru la care vă
putet, i as, tepta, însă nu arătat, i niciodată asprime. Dreptatea s, i mila
trebuie să-s, i dea mâna; nu trebuie să existe gesturi s, ovăitoare sau
impulsive. 5
Limbajul să fie o exprimare în exterior a harului lăuntric — [435]
Cerint, a principală pentru limbaj este să fie curat, amabil s, i adevărat
— „o exprimare în afară a harului lăuntric....” Cea mai bună s, coală
pentru studiul acestui limbaj este căminul. 6
Cuvintele bune sunt precum roua sau ploaia blândă pentru suflet.
Scriptura spune despre Domnul Hristos că harul era turnat pe buzele
355
Sale „ca să s, tie cum să vorbească la vreme potrivită pentru a înviora
cu vorba pe cel doborât de întristare.” Nouă, Domnul ne porunces, te:
„Vorbirea voastră să fie întotdeauna cu har, ca să aducă har celor ce
ascultă.” 7
Cultivarea vocii trebuie făcută în cămin — Instruirea pentru
cultivarea vocii trebuie făcută în cămin. Părint, ii trebuie să-s, i învet, e
copiii să vorbească atât de clar, încât cei care ascultă să înt, eleagă
fiecare cuvânt pe care îl rostesc. Ei trebuie să-i învet, e să citească
Biblia clar, pronunt, ând distinct fiecare cuvânt, într-un mod care să-
I aducă onoare lui Dumnezeu. Cei care se pleacă pe genunchi la
altarul familial nu trebuie să-s, i pună fet, ele în mâini s, i să se cufunde
în scaunul pe care se sprijină, când se adresează lui Dumnezeu. Ci
ei să-s, i ridice capetele s, i, cu respect sfânt s, i îndrăzneală, să vină la
tronul de har. 8
Vorbirea voastră să fie curată. Cultivat, i un ton blând s, i con-
vingător, nu unul aspru s, i dictatorial. Oferit, i copiilor lect, ii privind
cultivarea vocii. Educat, i-le deprinderile de vorbire până ce nici un
cuvânt aspru sau dur nu le va mai ies, i în mod spontan de pe buze
atunci când vin încercările asupra lor. 9
Întret, inerea glasului este un subiect care are mult de a face cu
sănătatea s, colarilor s, i student, ilor. Copiii trebuie învăt, at, i cum să
respire corect s, i cum că citească, astfel ca gâtul s, i plămânii să nu fie
fort, at, i, iar respirat, ia să se realizeze prin mus, chii abdominali. Dacă se
vorbes, te din gât s, i se lasă sunetul să vină din partea de sus a corzilor
[436] vocale, sănătatea în ansamblu este slăbită, iar aceste organe îs, i reduc
eficient, a. Mus, chii abdominali sunt cei care trebuie să facă partea
cea mai grea, gâtul fiind doar un canal. Au murit mult, i oameni care
ar mai fi putut trăi, dacă ar fi fost învăt, at, i cum să-s, i folosească vocea
în mod corect. Folosirea corectă a mus, chilor abdominali la citit s, i
vorbit se va dovedi un remediu pentru multe deficient, e ale vocii sau
toracelui s, i un mijloc de prelungire a viet, ii. 10
Efectul cuvintelor aspre, cicălitoare — Într-un cămin în care
se rostesc cuvinte aspre, nervoase, cicălitoare, copilul plânge mult;
iar copilul care este atât de sensibil este deja marcat de nefericire s, i
simte discordia. Mamelor, facet, i ca înfăt, is, area voastră să fie plină
de strălucire. Zâmbit, i, dacă putet, i, iar mintea s, i inima copilului vor
reflecta lumina înfăt, is, ării voastre, as, a după cum plans, a plină de
luciu a unui artist reflectă trăsăturile umane. Asigurat, i-vă, mamelor,
Vorbirea 357
că Hristos locuies, te în voi, pentru ca mintea maleabilă a copilului

vostru să fie impresionată de asemănarea cu divinul. 11
Să nu fie nici o umbră de ceartă — Nu îngăduit, i ca cearta sau
neînt, elegerile să pătrundă în casa voastră. Vorbit, i blând. Niciodată
nu lăsat, i ca vorba să vă fie aspră. Păstrat, i-vă calmul. Îndepărtat, i
căutarea de gres, eli s, i orice fel de falsitate. Spunet, i-le copiilor vos, tri
că dorit, i să-i ajutat, i să se pregătească pentru un cer sfânt, unde există
numai pace, unde nu se aud certuri. Avet, i răbdare cu ei când trec
prin încercări, care vouă poate că vi se par mici, însă pentru ei sunt
mari. 12
Când tata s, i mama sunt convertit, i, va exista o convertire adevă-
rată a principiilor lor de conducere. Gândurile lor vor fi convertite;
limbile lor vor fi convertite....
Nu va exista vorbire cu voce tare, mânioasă, în cămin. Cuvintele
vor fi de un asemenea caracter, încât vor înmuia s, i binecuvânta pe
ascultător.... Îndepărtat, i toate trăsăturile urâte din vorbirea voastră.
13
Noi trebuie să ne supunem temperamentul pripit s, i să ne stăpâ- [437]

nim cuvintele s, i în acest fel vom obt, ine mari victorii. Dacă nu ne
stăpânim cuvintele s, i temperamentul, noi suntem robii lui Satana.
Suntem supus, i lui. El ne t, ine captivi. Toate cuvintele zornăitoare s, i
urâte, nerăbdătoare, nervoase, sunt o ofrandă adusă maiestăt, ii sale
satanice. S, i aceasta este o jertfă costisitoare, mai costisitoare decât
orice sacrificiu pe care l-am putea aduce lui Dumnezeu; căci ea
distruge pacea s, i fericirea întregii familii, distruge sănătatea s, i în
cele din urmă va duce la pierderea viet, ii s, i fericirii ves, nice. 14
Cuvintele să aducă lumină sau negură? — Este important
să ne educăm copiii s, i tinerii, ca ei să vegheze asupra cuvintelor
s, i faptelor; căci cursul act, iunii lor produce lumină sau negură, nu
numai în propriul lor cămin, ci s, i în viat, a tuturor acelora cu care vin
în contact. 15
Nefericirea este cauzată adesea de folosirea neînt, eleaptă a talan-
tului vorbirii. Cuvântul lui Dumnezeu nu autorizează pe nimeni să
vorbească aspru, creând în acest fel simt, ăminte neplăcute s, i neferi-
cire în familie. Ceilalt, i membri ai familiei îs, i pierd respectul pentru
cel care vorbes, te astfel s, i acesta, dacă s-ar stăpâni, ar câs, tiga de fapt
încrederea s, i afect, iunea tuturor. 16
Cuvinte plăcute rostite către copii; cuvinte respectuoase,

adresate părint, ilor — Părint, ii să rostească numai cuvinte plăcute
către copiii lor, iar copiii numai cuvinte respectuoase către părint, ii
lor. Trebuie acordată atent, ie acestor lucruri în viat, a de cămin; căci,
dacă copiii îs, i formează deprinderi corecte în lucrarea de formare a
caracterului lor, va fi us, or ca ei să fie învăt, at, i de Dumnezeu s, i să fie
ascultători fat, ă de cerint, ele Sale. 17
Evitat, i vulgaritatea sub orice formă — Tat, ilor s, i mamelor,
[438] sot, ilor s, i sot, iilor, frat, ilor s, i surorilor, nu vă lăsat, i dus, i de valul
vulgarităt, ii în act, iune, cuvinte sau gânduri. Vorbele grosolane, glu-
mele vulgare, lipsa amabilităt, ii s, i a adevăratei curtoazii în viat, a de
familie vor deveni o a doua natură s, i vet, i fi necorespunzători pentru
societatea acelora care sunt sfint, it, i prin adevăr. Căminul este un loc
prea sacru pentru a fi pângărit prin vulgaritate, senzualitate, învinuiri
reciproce s, i scandaluri. Să dispară cuvintele rele; îndepărtat, i gândul
nesfint, it pentru că Martorul Credincios cântăres, te fiecare cuvânt, dă
o anumită valoare fiecărei act, iuni s, i declară: „S, tiu faptele tale.” 18
Vorbirea josnică, ieftină, comună, nu trebuie să-s, i găsească locul
în cămin. Când inima este curată, din ea vor t, âs, ni în afară adevărate
comori de înt, elepciune. 19
Nu îngăduit, i vorbirea prostească în căminul vostru. Chiar copiii
cei mai mici vor beneficia de „rostirea de cuvinte sănătoase”. Însă
cuvintele nefolositoare s, i aruncate aiurea, prostes, te, schimbate între
tată s, i mamă, vor conduce la rostirea de acelas, i fel de cuvinte între
copii; în timp ce cuvintele frumoase, nevinovate, sincere, adevărate,
serioase, vor duce la folosirea aceluias, i fel de cuvinte de către tot, i
din familie s, i vor conduce de asemenea spre fapte bune. 20
Relele produse de cuvintele mânioase, pripite — Când
adresat, i vorbe mânioase copiilor vos, tri, voi suntet, i de partea ca-
uzei vrăjmas, ului neprihănirii. Oferit, i o s, ansă cinstită fiecărui copil
încă din pruncie. Lucrarea de învăt, are trebuie să înceapă în copilărie;
să nu fie însot, ită de asprime s, i agitat, ie, tulburare, ci să fie făcută
cu bunătate s, i răbdare; s, i această instruire trebuie continuată de-a
lungul anilor până ce ei ajung la maturitate. 21
Fie ca fiecare familie să-L caute pe Domnul în rugăciune seri-
oasă pentru ajutor spre a face lucrarea lui Dumnezeu. Fie ca tot, i să
biruiască obiceiul de a vorbi pripit s, i de a-i învinovăt, i pe alt, ii. Fie ca
Vorbirea 359
tot, i să caute să învet, e cum să fie buni s, i amabili în cămin, cum să-s, i
formeze obiceiuri de a purta de grijă s, i a fi atent, i cu ceilalt, i. 22
Cât de dăunătoare este rostirea în familie a cuvintelor lipsite de [439]
răbdare, căci rostirea nerăbdătoare a unuia îl face s, i pe celălalt să
riposteze în acelas, i spirit s, i în acelas, i mod. Apoi, urmează cuvintele
răzbunătoare, cuvintele de îndreptăt, ire de sine s, i prin acest fel de
cuvinte se lucrează un jug greu, care va da roade; căci toate aceste
cuvinte amare se vor întoarce la voi ca un seceris, veninos. 23
Cuvintele grele hărt, uiesc inima prin intermediul urechii, trezind
la viat, ă cele mai josnice patimi ale sufletului s, i ispitindu-i pe bărbat, i
s, i femei să calce poruncile lui Dumnezeu.... Cuvintele sunt ca s, i
semint, ele care sunt semănate. 24
Cuvintele pătimas, e — un fel de jurământ — Printre membrii
multor familii se practică obiceiul de a spune cuvinte necontrolate,
supărătoare; iar obiceiul de a rosti cuvinte care necăjesc, de a spune
cuvinte aspre, devine tot mai puternic, pe măsură ce este îngăduit, s, i
astfel se spun cuvinte condamnabile, care vin din porunca lui Satana,
nu a lui Dumnezeu.... Cuvinte pătimas, e, înfierbântate, nu ar trebui
rostite niciodată, căci în ochii lui Dumnezeu s, i ai sfint, ilor îngeri ele
sunt ca un fel de jurământ. 25
Cum a pierdut un tată încrederea copiilor săi — Fratele meu,
cuvintele tale tirane i-au rănit pe copiii tăi. Pe măsură ce cresc,
tendint, a lor de a critica se va mări. Căutarea de gres, eli ît, i pângăres, te
viat, a s, i se extinde s, i la sot, ie, s, i la copiii tăi. Copiii tăi nu sunt
încurajat, i să aibă încredere în tine sau să-s, i recunoască gres, elile,
deoarece ei s, tiu că va urma o mustrare severă din partea ta. Cuvintele
tale sunt adesea ca o grindină care cade ca un prăpăd peste nis, te
plante firave. Este imposibil a se estima vătămarea produsă în acest
fel. Pentru a evita ca tu să le spui cuvinte aspre, copiii tăi îs, i ascund
faptele. Ei ascund adevărul pentru a scăpa de critică s, i pedeapsă. [440]
Porunca grea, rece, nu le face nici un bine. 26
Un angajament sugerat — Ar fi bine ca fiecare bărbat să sem-
neze un angajament prin care să se hotărască să vorbească frumos
în familia sa, să lase ca legea iubirii să stăpânească în vorbirea sa.
Părint, ilor, nu vorbit, i niciodată pripit. Dacă copiii vos, tri gres, esc,
corectat, i-i, însă prin cuvinte pline de duios, ie s, i dragoste. Ori de câte
ori cicălit, i, pierdet, i o ocazie pret, ioasă de a da lect, ii de stăpânire de
sine s, i răbdare. Fie ca dragostea să fie trăsătura dominantă atunci

când vret, i să îndreptat, i răul. 27
Conversat, ia de la masă — Cât de multe familii îs, i condimen-
tează mesele zilnice cu îndoieli s, i critici! Ei discută caracterele
prietenilor lor s, i le pun pe masă ca pe un desert delicat. Felii de
calomnii sunt trecute de la unul la altul pentru a fi comentate, nu
numai de către adult, i, dar s, i de copii. În acest fel, Dumnezeu este
dezonorat. 28
Spiritul de critică s, i de căutare de gres, eli nu trebuie să-s, i gă-
sească loc în cămin. Pacea căminului este prea sacră pentru a fi
stricată cu acest spirit. Însă cât de adesea, când se as, ează la masă,
membrii familiei servesc s, i „felul de mâncare” alcătuit din critică,
găsirea de gres, eli s, i scandal. Dacă Domnul Hristos ar veni astăzi,
câte familii as, a-zise cres, tine ar găsi El, nutrind acest spirit de critică
s, i lipsă de bunătate? Membrii acestor familii nu sunt gata spre a se
uni cu familia de sus. 29
Fie ca discut, iile din consiliul familiei să fie astfel calculate, încât
să lase o influent, ă înmiresmată asupra mint, ilor copiilor. 30
Bârfa s, i flecăreala — Ne gândim cu oroare la canibalul care se
ospătează cu carnea încă tremurândă s, i caldă a victimei sale; însă
[441] chiar s, i acest obicei este oare mai teribil decât agonia s, i nervozita-
tea, produse de prezentarea falsă a motivelor cuiva, de defăimarea
reputat, iei cuiva, de criticarea caracterului cuiva? Fie ca atât copiii,
cât s, i tinerii să învet, e ce spune Dumnezeu despre aceste lucruri:
„Moartea s, i viat, a sunt în puterea limbii.” 31
Spiritul de bârfă s, i flecăreală reprezintă unul dintre mijloacele
speciale ale lui Satana de a semăna discordia s, i cearta, de a despărt, i
prieteni s, i de a submina credint, a multora dintre noi. 32
Semănarea semint, elor neîncrederii constituie un ajutor dat
vrăjmas, ului — Pentru fiint, ele omenes, ti este un lucru firesc să ros-
tească vorbe tăioase. Aceia care cedează acestei tentat, ii deschid
us, a lui Satana, ca să intre în inimile lor s, i să-i facă să se grăbească
să-s, i aducă aminte de gres, elile altora. Ei zăbovesc asupra es, ecurilor
acestora, le notează deficient, ele s, i rostesc cuvinte care duc la o lipsă
de încredere într-unul care face tot ce poate pentru a-s, i îndeplini
datoria sa ca împreună lucrător cu Dumnezeu. Adesea, semint, ele
neîncrederii sunt semănate, deoarece persoana respectivă crede că
ar fi trebuit să i se acorde favoruri s, i nu s-a făcut acest lucru. 33
Vorbirea 361
Dumnezeu îi cheamă pe credincios, ii Săi să înceteze să caute

gres, eli, să înceteze să vorbească pripit, fără bunătate. Părint, ilor,
vorbit, i-le copiilor vos, tri cuvinte bune s, i plăcute, astfel ca îngerii să
aibă ajutorul vostru în a-i atrage la Hristos. Este nevoie de o reformă
deplină în casa bisericii. Fie ca aceasta să înceapă de îndată. Fie
ca orice murmurare, orice nemult, umire s, i orice cicălire să înceteze.
Aceia care sunt nemult, umit, i s, i cicălesc alungă îngerii cerului s, i-i
invită înăuntru pe demoni. 34
Pledoarie pentru răbdare s, i stăpânire de sine din partea
părint, ilor — Părint, ilor, când simt, it, i că suntet, i nervos, i, nu comitet, i
păcatul atât de mare de a otrăvi întreaga familie cu această iritabi-
litate periculoasă. În asemenea momente, fit, i de două ori precaut, i [442]
asupra voastră îns, ivă s, i rezolvat, i în inimă ce avet, i de rezolvat, astfel
ca să nu facet, i nici un rău cu buzele, ci să rostit, i numai cuvinte
plăcute, amabile. Spunet, i-vă vouă îns, ivă: „Nu voi strica fericirea co-
piilor mei prin cuvinte tensionate”. Stăpânindu-vă astfel, vet, i deveni
puternici. Sistemul nervos nu va mai fi as, a de sensibil. Principiile
dreptăt, ii vă vor face puternici. Cons, tientizarea faptului că vă facet, i
cu credincios, ie datoria vă va întări. Îngerii vă vor aprecia eforturile
s, i vă vor ajuta. 35
Tat, ilor s, i mamelor, vorbit, i-le frumos copiilor vos, tri; aducet, i-vă
aminte cât de sensibili suntet, i voi, cât de us, or vă simt, it, i vinovat, i;
cugetat, i asupra acestui lucru s, i fit, i cons, tient, i că s, i copiii vos, tri sunt
ca s, i voi. Nu punet, i asupra lor ceea ce voi nu putet, i suporta. Dacă
voi nu putet, i suporta critica s, i învinuirea, nici copiii vos, tri nu pot,
căci ei sunt mai slabi decât voi s, i nu pot îndura atât de mult. Facet, i
ca vorbele voastre plăcute, amabile, să fie precum razele de soare
în familia voastră. Roadele stăpânirii de sine, ale amabilităt, ii s, i
hărniciei de partea voastră vor fi însutite. 36
Timp pentru linis, te sau cântec — Este adevărat, vor veni în-
cercări chiar pentru aceia care sunt pe deplin consacrat, i. Răbdarea
celor mai răbdători va fi aspru pusă la probă. Sot, ul sau sot, ia poate
rostesc cuvinte care s-ar putea să provoace un răspuns pripit, însă
ar fi bine ca acela căruia îi sunt adresate să tacă. Tăcerea înseamnă
sigurant, ă. Adesea, tăcerea este cea mai severă mustrare care poate fi
adresată unuia care a păcătuit cu buzele. 37
Când ei (copiii s, i tinerii) îs, i pierd controlul s, i spun cuvinte
pătimas, e, păstrarea tăcerii este adesea calea cea mai bună de urmat,
nefiind nevoie de repros, uri, certuri sau condamnare. Tăcerea, care

este de aur, va valora adesea mai mult decât toate cuvintele care pot
fi rostite. 38
[443] Când alt, ii în jurul nostru sunt nerăbdători, nervos, i s, i nemult, umit, i,
s, i acest lucru se întâmplă pentru că eul nu este supus, începet, i să
cântat, i din cântările Sionului. În timp ce Isus lucra în atelierul de
tâmplărie, erau uneori unii în jurul Lui care încercau să-L provoace
să fie nerăbdător; însă El începea să cânte din frumos, ii psalmi s, i,
înainte de a-s, i da seama ce fac, ei I se alăturau în cântare, influent, at, i
desigur de puterea Duhului Sfânt care era acolo. 39
Lupta pentru stăpânire de sine în vorbire — Dumnezeu
dores, te ca părint, ii, prin stăpânire de sine, printr-un puternic exemplu
de caracter solid clădit, să împrăs, tie lumină în cercul imediat din
preajma lor, în mica lor turmă. Nu trebuie îngăduită nici un fel de
conversat, ie flecară, obis, nuită. Dumnezeu prives, te asupra fiecărui
lucru ascuns al viet, ii. Unii duc o luptă continuă în vederea stăpânirii
de sine. Zilnic ei luptă în linis, te s, i cu rugăciune împotriva asprimii
în vorbire s, i purtare. Aceste lupte s-ar putea să nu fie niciodată apre-
ciate de fiint, ele omenes, ti. S-ar putea să nu vină laude de pe buzele
oamenilor pentru abt, inerea de a rosti cuvinte pripite. Lumea nu
poate vedea niciodată aceste lupte, iar, dacă ar putea să le vadă, n-ar
face decât să-i dispret, uiască pe cei învingători. Însă în cărt, ile din
ceruri ei sunt trecut, i ca biruitori. Există însă Unul care este martor
la fiecare luptă obt, inută în linis, te s, i El spune: „Cel care este încet
la mânie este mai bun decât cel puternic; iar cel care este stăpân pe
sine, decât cel care cuceres, te o cetate.” 40
Dacă nu vrei să faci furtună în jurul tău, sau agitat, ie, sau să nu
cicăles, ti, Domnul te va învăt, a cum să procedezi. El te va ajuta să-t, i
foloses, ti talantul vorbirii, într-o manieră asemenea lui Hristos, astfel
încât trăsături pret, ioase precum răbdarea, linis, tea s, i iubirea să existe
în cămin. 41
4 Letter 10, 1912.
6 Education, 235.
7 The Youth’s Instructor, 31 martie 1908. (The Signs of the Times, July 16, 1902.)
Vorbirea 363
13 Letter 75, 1898.
24 Letter 105, 1893.
26 Letter 8a, 1896.
27 Letter 29, 1902.
31 Education, 235.
33 Letter 169, 1904.
34 Letter 133, 1904.
36 Idem, 401.
[444] Capitolul 72 — Ospitalitatea
[445]
Astăzi pot fi primit, i îngerii — Biblia se referă mult la ospitali-
tate. Nu numai că o prezintă ca pe o datorie, dar ne prezintă s, i multe
tablouri frumoase ale exercitării acestui har s, i a binecuvântărilor pe
care le aduce. Printre acestea, se află în primul rând experient, a lui
Avraam....
Acestor fapte de amabilitate, Dumnezeu le-a atribuit suficientă
important, ă, raportându-le în Cuvântul Său; s, i cu mai mult de o mie
de ani mai târziu, un apostol inspirat s-a referit la ele: „Să nu dat, i
uitării primirea de oaspet, i; căci prin aceasta mult, i au găzduit, fără să
s, tie, pe îngeri.”
Privilegiul acordat lui Avraam s, i Lot este s, i la îndemâna noastră.
Dovedind ospitalitate fat, ă de copiii lui Dumnezeu, s, i noi putem
primi îngeri în locuint, ele noastre. Chiar s, i în zilele noastre, îngeri
cu chip omenesc intră în casele oamenilor s, i sunt găzduit, i de ei.
Iar cres, tinii care trăiesc în lumina prezent, ei lui Dumnezeu sunt
totdeauna însot, it, i de îngeri nevăzut, i, s, i aceste fiint, e sfinte lasă în
urma lor o binecuvântare în căminele noastre. 1
Ocazii s, i privilegii neglijate — „Primitor de oaspet, i” este o
calitate aflată printre trăsăturile celui stăpânit de Duhul Sfânt care are
o răspundere în biserică. Chiar întregii biserici i se dă porunca: „Fit, i
primitori de oaspet, i între voi, fără cârtire, ca nis, te buni ispravnici ai
harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi să slujească altora
după darul pe care l-a primit.”
Aceste sfaturi au fost în mod ciudat neglijate. Chiar printre aceia
[446] care pretind a fi cres, tini, adevărata ospitalitate este doar put, in pusă
în practică. Chiar în poporul nostru, ocazia de a dovedi ospitalitate
nu este privită as, a cum ar trebui să fie, ca un privilegiu s, i o bine-
cuvântare. În general, există prea put, ină sociabilitate, prea put, ină
dispozit, ie de a mai face loc pentru încă două sau trei persoane fără a
ne simt, i stânjenit, i sau fără a face paradă. 2
Scuze nepotrivite — I-am auzit pe mult, i scuzându-se că nu au
primit în căminele s, i în inimile lor pe sfint, ii lui Dumnezeu. „De ce?
364
Ospitalitatea 365
Nu au nimic pregătit; nu au nimic gătit; trebuie să se ducă în altă

parte.” s, i în acel loc pot găsi alte scuze inventate pentru a nu primi
pe cei care au nevoie de ospitalitate, iar simt, ămintele oaspet, ilor sunt
profund afectate s, i ei pleacă cu impresii neplăcute despre aces, ti
as, a-zis, i frat, i s, i surori. Dacă nu ai pâine, sora mea, imită cazul relatat
în Biblie. Du-te la vecina ta s, i spune-i: „Prietena mea, împrumută-
mi trei felii de pâine. Un prieten de-al nostru a trecut pe la noi în
călătoria sa s, i nu am nimic să-i pun înainte.”
Nu avem nici un exemplu că lipsa pâinii ar fi fost vreodată scuză
pentru primirea unuia care bate la us, ă. Când Ilie a venit la văduva
din Sarepta, ea a împărt, it bucăt, ica ei cu profetul lui Dumnezeu, iar
acesta a făcut o minune, s, i datorită acestui lucru, pentru că a oferit
un loc de odihnă slujitorului Său s, i s, i-a împărt, it bucăt, ica de pâine
cu el, ea însăs, i a fost ajutată s, i viat, a ei s, i a fiului ei salvată. La fel se
poate întâmpla s, i cu alt, ii, dacă vor face acest lucru cu bucurie pentru
slava lui Dumnezeu.
Unii se plâng că nu au sănătate — le-ar plăcea să facă acest
lucru dacă ar avea putere. Unii ca aces, tia s-au ferecat atât de mult
în ei îns, is, i s, i gândesc atât de mult la ce simt biet, ii de ei s, i vorbesc
atât de mult despre suferint, ele, încercările s, i necazurile lor, încât
aceasta a devenit „adevărul lor prezent”. Ei nu se pot gândi decât la [447]
ei îns, is, i, oricât de mare ar fi nevoia de împreună simt, ire s, i ajutor din
partea altora. Tu, care suferi datorită unei sănătăt, i precare, există s, i
pentru tine un remediu. Dacă îmbraci pe cel gol s, i aduci în casa ta
pe săracul care este aruncat afară s, i ît, i împart, i pâinea cu cel flămând,
„atunci lumina ta va străluci ca zorile, s, i vindecarea ta va încolt, i
repede”. Facerea de bine este un remediu excelent pentru boală.
Cei care se angajează în această lucrare sunt invitat, i să ceară ajutor
de la Dumnezeu căci El S-a pus pe Sine Însus, i ca garant spre a le
răspunde. Sufletul lor va fi săturat atunci când va fi secetă s, i ei vor fi
ca o grădină bine udată, ale cărei ape nu seacă. 3
Binecuvântări pierdute datorită egoismului exclusivist —
Dumnezeu nu are plăcere de interesul egoist atât de adesea ma-
nifestat fat, ă de „mine s, i familia mea”. Fiecare familie care nutres, te
acest spirit trebuie să fie convertită prin intermediul principiilor cu-
rate, exemplificate în viat, a Domnului Hristos. Cei care se închid în ei
îns, is, i s, i care nu vor să primească oaspet, i pierd multe binecuvântări.
4
Îngerii as, teaptă să vadă dacă folosim ocaziile pe care le avem
la îndemână spre a face bine — as, teptând să vadă dacă noi îi vom
binecuvânta pe alt, ii, pentru ca ei, la rândul lor, să ne poată binecu-
vânta pe noi. Domnul Însus, i ne-a făcut diferit, i — pe unii săraci, pe
unii bogat, i, pe alt, ii necăjit, i — pentru ca tot, i să aibă ocazia de a-s, i
clădi caracterul. Dumnezeu a rânduit să existe săraci, pentru ca noi
să putem fi încercat, i, pus, i la probă, s, i să scoatem la iveală ceea ce
este în inimile noastre. 5
Când spiritul de ospitalitate moare, inima ajunge paralizată de
egoism. 6
Fat, ă de cine să fim ospitalieri? — Relat, iile noastre sociale nu
trebuie călăuzite de obiceiurile lumii, ci de Duhul lui Dumnezeu
[448] s, i învăt, ătura din Cuvântul Său. Israelit, ii, în toate sărbătorile lor, îi
includeau s, i pe săraci, străini s, i pe levit, care era atât ajutorul pre-
otului la Sanctuar, cât s, i un învăt, ător religios s, i misionar. Aces, tia
erau privit, i ca oaspet, ii poporului, fat, ă de care să-s, i dovedească ospi-
talitatea în toate ocaziile de bucurie socială s, i religioasă s, i cărora să
le poarte de grijă în suferint, ă s, i nevoie. Unii ca aces, tia trebuie să fie
binevenit, i în casele noastre. Cât de mult ar face o asemenea primire
pentru a înveseli s, i încuraja pe sora misionară sau pe învăt, ător, pe
purtătorul de poveri, pe mama care lucrează din greu, pe cei slabi
sau în vârstă, atât de adesea fără un cămin s, i luptând cu sărăcia s, i
multe descurajări.
„Când dai un prânz sau o cină”, spune Domnul Hristos, „nu
chema pe prietenii tăi, nici pe frat, ii tăi, nici pe neamurile tale, nici
pe vecinii tăi bogat, i; ca nu cumva să te cheme s, i ei la rândul lor pe
tine s, i să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut. Ci, când dai o masă,
cheamă-i pe săraci, pe schilozi, pe s, chiopi, pe orbi. S, i va fi ferice de
tine, pentru că ei n-au cu ce să-t, i răsplătească; dar t, i se va răsplăti la
învierea celor neprihănit, i.”
Aces, tia sunt oaspet, i care nu sunt o povară spre a-i primi. Ei nu
au nevoie de o primire specială sau care să (te) coste. Nu e nevoie să
faci nici un efort. Căldura unei primiri plăcute, un loc lângă soba ta,
un loc la masa ta, privilegiul de a împărtăs, i cu tine binecuvântarea
ceasului rugăciunii, vor fi pentru mult, i dintre aces, tia ca o licărire a
cerului.
Simpatiile noastre trebuie să depăs, ească limitele eului s, i zidurile
familiei. Sunt atâtea ocazii pret, ioase pentru aceia care vor face din
Ospitalitatea 367
căminele lor o binecuvântare pentru alt, ii. Influent, a socială constituie

o putere minunată. Noi o putem folosi, dacă vrem, ca pe un mijloc
de a-i ajuta pe cei din jurul nostru. 7
Un refugiu pentru tinerii ispitit, i — Căminele noastre ar trebui [449]
să fie un loc de refugiu pentru tinerii ispitit, i. Sunt mult, i dintre ei care
se află la răscruce de drumuri. Fiecare influent, ă, fiecare impresie
le determină alegerea care le va hotărî destinul atât pentru aici, cât
s, i pentru ves, nicie. Păcatul îi invită. Mijloacele prin care acesta se
prezintă sunt strălucitoare s, i atractive. Ele cont, in ceva tentant pentru
fiecare nou venit. Pretutindeni, în jurul nostru, sunt tineri care nu
au cămin s, i mult, i ale căror familii nu au acea putere care să le fie
ajutor, înnobilatoare, iar tinerii sunt târât, i spre păcat. Ei alunecă spre
ruină chiar înăuntrul umbrei propriilor noastre us, i.
Aces, ti tineri au nevoie de o mână întinsă spre ei cu iubire. Cu-
vinte amabile, rostite în mod simplu, mici atent, ii, acordate în mod
simplu, vor înlătura norii ispitelor care se adună asupra sufletului.
Adevărata expresie a inimii, care provine de sus, are puterea de a des-
chide us, a inimilor care au nevoie de mireasma cuvintelor cres, tines, ti
s, i de atingerea simplă, delicată, a spiritului iubirii lui Hristos. Dacă
dorim să arătăm interes fat, ă de tineri, să-i invităm în căminele noas-
tre s, i să-i înconjurăm cu o atmosferă amabilă, să le fim de folos s, i
mult, i dintre ei îs, i vor îndrepta pas, ii cu bucurie pe cărarea care duce
spre ceruri. 8
Păstrat, i simplitatea în familie — Când vin musafiri, s, i acest
lucru se întâmplă frecvent, nu trebuie să se îngăduie ca aces, tia să
absoarbă tot timpul s, i atent, ia mamei; bunăstarea fizică s, i spirituală
a copiilor ei trebuie să fie pe primul loc. Timpul nu trebuie folosit
pentru pregătirea unor prăjituri, plăcinte complicate s, i a unor mân-
căruri grele, nesănătoase, pentru a fi puse pe masă. Toate acestea
constituie o cheltuială în plus s, i mult, i nu îs, i pot permite acest lucru.
Însă răul cel mai mare provine din exemplul care s-ar da în acest fel.
Păstrat, i simplitatea în familie. Nu încercat, i să dat, i impresia că voi vă
permitet, i un stil de viat, ă care de fapt este dincolo de puterile voastre.
Nu încercat, i să păret, i ceea ce nu suntet, i, nici prin preparatele pe care [450]
le punet, i la masă, nici prin maniere.
În timp ce vă tratat, i musafirii cu amabilitate s, i îi facet, i să se simtă
ca acasă, trebuie să avet, i totdeauna în minte că voi suntet, i învăt, ători
pentru copiii pe care vi i-a dat Dumnezeu. Ei vă urmăresc s, i nici un
gest de-al vostru nu ar trebui să le îndrepte pas, ii pe o cale gres, ită.
Fit, i fat, ă de musafiri exact as, a cum suntet, i în familie în fiecare zi
— plăcut, i, respectuos, i s, i amabili. Astfel, tot, i pot fi educatori, un
exemplu de fapte bune. Ei vor da mărturie în acest fel că există ceva
mai important decât de a avea în minte doar ce mâncăm, ce bem s, i
cu ce ne îmbrăcăm. 9
Ment, inet, i o atmosferă de pace s, i odihnă — Noi am fi mult
mai fericit, i s, i mult mai utili, dacă viat, a noastră de familie s, i relat, iile
noastre sociale ar fi călăuzite de blândet, ea s, i simplitatea Domnului
Hristos. În loc de a trudi pentru a etala s, i pentru a trezi admirat, ia sau
invidia musafirilor, noi ar trebui să ne străduim să facem totul în jurul
nostru plin de fericire, prin optimismul, simpatia s, i iubirea noastră.
Musafirii să vadă că noi luptăm să fim as, a cum dores, te Domnul
Hristos. Să-i facem să vadă în viat, a noastră, chiar dacă aceasta este
umilă, modestă, un spirit de mult, umire s, i recunos, tint, ă. Atmosfera
potrivită pentru un cămin cu adevărat cres, tin este aceea de pace s, i
odihnă. Un asemenea exemplu nu va fi fără efect. 10
În ceruri se t, ine un cont al cheltuielilor — Domnul Hristos
t, ine un cont al tuturor cheltuielilor care se fac pentru primirea de
oaspet, i de dragul Său. El oferă tot ce este necesar pentru această
lucrare. Aceia care, de dragul lui Hristos, îi primesc pe frat, i, făcând
tot ce pot mai bine pentru a face vizita de folos atât pentru oaspet, i,
cât s, i pentru ei îns, is, i, sunt înregistrat, i în ceruri, ca fiind vrednici de
binecuvântări deosebite....
[451] Domnul Hristos a dat prin propria Sa viat, ă o lect, ie de ospitalitate.
Când a fost înconjurat de mult, imea înfometată, pe malul mării, El nu
i-a trimis acasă în acea stare. El a spus ucenicilor Săi: „Dat, i-le voi să
mănânce” (Matei 14, 16.) S, i printr-un act al puterii Sale creatoare,
El a pus la dispozit, ie hrană suficientă pentru a le satisface nevoia.
Cu toate acestea, ce hrană simplă a fost aceea pe care le-a oferit-o!
Nici un fel de delicatese! El care avea, la porunca Sa, toate resursele
cerului ar fi putut întinde în fat, a acelor oameni un ospăt, bogat. Dar
El le-a oferit numai ceea ce le era suficient pentru a le satisface
nevoia, ceea ce constituie hrana de zi cu zi a pescarilor de pe malul
mării.
Dacă oamenii ar fi astăzi simpli în obiceiurile lor, trăind în armo-
nie cu legile naturii, ar exista resurse din bels, ug pentru toate nevoile
Ospitalitatea 369
familiei omenes, ti. Ar exista mai put, ine dorint, e închipuite s, i mai
multe ocazii de a lucra pentru Domnul....
Sărăcia s, i lipsurile nu trebuie să fie o barieră în a ne arăta ospita-
lieri. Noi trebuie să împărt, im cu alt, ii ceea ce avem. Sunt oameni care
se luptă pentru existent, ă s, i care au mari greutăt, i în a-s, i acoperi toate
nevoile cu venitul pe care îl au; însă ei Îl iubesc pe Domnul Isus în
persoana sfint, ilor Săi s, i sunt gata să dovedească ospitalitate atât fat, ă
de cei credincios, i, cât s, i fat, ă de cei necredincios, i, încercând să facă
din vizitele acestora ceva folositor. În consiliul familiei s, i la altarul
familial, musafirii sunt bine primit, i. Momentul rugăciunii în familie
face impresie asupra celor ce sunt primit, i în casă s, i uneori o simplă
vizită poate însemna salvarea unui suflet de la moarte. Domnul t, ine
seama de această lucrare s, i spune: „Voi răsplăti”. 11
Sunt ocazii, trezit, i-vă! — Trezit, i-vă, frat, i s, i surori! Nu vă
temet, i de fapte bune. „Să nu obosim dar în facerea de bine; căci la
vremea potrivită vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.” Nu
as, teptat, i să vi se spună ce să facet, i. Deschidet, i ochii, ca să vedet, i ce [452]
este în jurul vostru; căutat, i să-i cunoas, tet, i pe cei care sunt neajutorat, i,
necăjit, i s, i lipsit, i. Nu vă ascundet, i de ei s, i nu căutat, i să trecet, i cu
vederea nevoile lor. Cine dores, te să posede adevărata religie, as, a
cum spune Iacov, curată, neîntinată de egoism? Cine este nerăbdător
să facă tot ce-i stă în putere pentru a-s, i aduce contribut, ia în marele
plan al mântuirii? 12
2 Idem, 342, 343.
7 The Ministry of Healing, 352-354.
11 Testimonies for the Church 6:344, 345, 347.
Sect, iunea 16 — Căminul s, i relat, iile sociale [453]
[454]
[455]
Capitolul 73 — Nevoile noastre sociale
Dumnezeu a avut în vedere nevoile noastre sociale — Din

rânduielile privind educat, ia poporului ales reiese clar că o viat, ă care
Îl are în centru pe Dumnezeu este o viat, ă deplină, desăvârs, ită; El
caută să dezvolte orice capacitate cu care ne-a înzestrat.
Autor a tot ce este frumos, El Însus, i fiind un iubitor al frumosului,
Dumnezeu a avut în vedere să împlinească în copiii Săi dragostea
de frumos. El n-a trecut cu vederea nici nevoile lor sociale, nici
asocierile prietenes, ti s, i folositoare, care fac atât de mult pentru
cultivarea simpatiei, pentru a da strălucire viet, ii s, i a o îndulci. 1
Influent, a asocierii — Oricine îs, i găses, te tovarăs, i sau s, i-i face.
S, i prietenia aceasta va exercita o influent, ă spre bine sau spre rău.
Tot, i oamenii îs, i fac prieteni s, i vor avea influent, ă asupra acestora s, i
vor fi influent, at, i la rândul lor. 2
Cuvântul lui Dumnezeu pune mult accent pe prieteniile pe care
ni le facem, atât bărbat, ii, cât s, i femeile. Influent, a asocierii este
cu mult mai mare asupra mint, ii s, i caracterului în dezvoltare al
copiilor s, i tinerilor! Prietenii pe care s, i-i fac, principiile pe care
le adoptă, obiceiurile pe care s, i le formează vor fi decisive în ce
prives, te utilitatea lor aici, cât s, i în privint, a destinului lor în viitor.
Este inevitabil ca tinerii să aibă prieteni s, i să fie influent, at, i
de aces, tia. Acestea sunt legături tainice, care leagă sufletele la-
olaltă, astfel ca inima unuia să răspundă inimii celuilalt. Unul
prinde ideile, sentimentele s, i spiritul celuilalt. Această asociere
[456] poate fi o binecuvântare sau un blestem. Tinerii se pot ajuta span
class="chapterendnote">Counsels to Teachers, Parents, and Stu-
dents, 220.
S-a spus bine: „Spune-mi cu cine te însot, es, ti, ca să-t, i spun cine
es, ti”. Tinerii nu îs, i dau seama cât de mult le este afectat atât ca-
racterul, cât s, i reputat, ia, prin alegerea tovarăs, ilor lor. Fiecare caută
compania unuia care are gusturi s, i obiceiuri asemănătoare cu ale
lui. Cel care preferă societatea celor ignorant, i s, i plini de vicii, s, i nu
a celor înt, elept, i s, i buni, arată prin aceasta că propriul său caracter
372
Nevoile noastre sociale 373
este deficitar. Gusturile s, i obiceiurile sale pot fi la început cu totul

diferite de gusturile s, i obiceiurile acelora a căror companie o ca-
ută; însă, pe măsură ce se amestecă cu această clasă, gândurile s, i
sentimentele lui se schimbă; el sacrifică principiile cele drepte s, i pe
nesimt, ite s, i inevitabil scade la nivelul tovarăs, ilor săi. Ca s, i pârâul
care se face părtas, de proprietăt, ile solului prin care curge, principiile
s, i obiceiurile tinerilor ajung în mod inevitabil îmbibate de caracterul
tovarăs, ilor lor. 4
Tendint, ele naturale sunt în jos — Dacă tinerii ar putea fi
convins, i să se asocieze cu tineri curat, i, integri, prietenos, i, efectul ar
fi binefăcător. Dacă îs, i aleg prieteni care se tem de Domnul, influent, a
acestora îi va conduce la adevăr, datorie s, i sfint, enie. O viat, ă cres, tină
adevărată este o putere spre bine. Însă, pe de altă parte, cei care se
împrietenesc cu bărbat, i s, i femei cu un moral discutabil, cu principii
s, i obiceiuri rele, curând vor merge pe aceeas, i cale. Tendint, ele inimii
fires, ti sunt în jos. Cel care se asociază cu un sceptic va deveni curând
sceptic, cel care alege compania celor stricat, i cu sigurant, ă va ajunge
s, i el la fel. A te duce la sfatul celor răi este primul pas spre a merge [457]
pe calea celor păcătos, i s, i a te as, eza pe scaunul celor batjocoritori. 5
Pentru tinerii lumes, ti, iubirea de tovărăs, ii s, i plăceri devine o pa-
siune care îi absoarbe. Etalarea de îmbrăcăminte, vizitele, îngăduirea
poftei s, i a patimilor s, i învârtirea într-un cerc social destrăbălat le
pare că este cel mai mare t, el al viet, ii. Dacă sunt lăsat, i în singură-
tate, ei sunt nefericit, i. Dorint, a lor de căpătâi este să fie admirat, i s, i
flatat, i s, i să facă senzat, ie în societate; s, i, când această dorint, ă nu este
satisfăcută, viat, a li se pare de nesuportat. 6
Cei cărora le place societatea îs, i îngăduie în mod frecvent această
trăsătură, până ce aceasta devine o pasiune dominatoare.... Ei nu
pot suporta să citească Biblia s, i să contemple lucrurile ceres, ti. Dacă
nu există ceva care să-i t, ină treji, ei se simt nenorocit, i. Ei nu au
în ei îns, is, i puterea de a fi fericit, i, ci depind în privint, a fericirii de
compania altor tineri ca s, i ei. Puterile care ar putea fi folosite în
scopuri nobile, ei le folosesc în destrăbălare nesăbuită. 7
Binecuvântările sociabilităt, ii cres, tine — Sociabilitatea
cres, tină este în general prea put, in cultivată în poporul lui Dum-
nezeu.... Cei care se închid în ei îns, is, i, care nu vor să iasă din această
stare s, i să fie o binecuvântare pentru alt, ii, prin asocieri prietenoase,
pierd multe binecuvântări; căci prin legături reciproce mint, ile se
ascund, se rafinează; prin relat, ii sociale se formează cunos, tint, e s, i

prietenii care au ca urmare o unitate în inimă s, i o atmosferă de iubire,
care este plăcută în ochii cerului.
În special cei care au gustat iubirea lui Hristos ar trebui să-s, i pună
la lucru puterile pentru a fi sociabili, căci în acest fel ei pot câs, tiga
[458] suflete pentru Mântuitorul. Domnul Hristos nu trebuie să stea ascuns
în inima lor, închis ca o comoară la care se râvnes, te, sacră s, i dulce,
de care să se bucure doar ei; iar dragostea lui Hristos nu trebuie
manifestată numai fat, ă de cine avem noi plăcere. Tinerii trebuie
învăt, at, i să fie asemenea lui Hristos, dovedind interes, amabilitate,
sociabilitate fat, ă de aceia care sunt în cea mai mare nevoie, chiar
dacă aces, tia nu sunt prietenii lor. În orice vreme s, i în orice loc,
Domnul Hristos a dovedit un interes plin de iubire pentru familia
omenească s, i a revărsat în jurul lui lumina unei viet, i evlavioase,
pline de optimism. 8
1 Educatie,41.
,
4 Idem, 221.
Capitolul 74 — Prietenii sănătoase s, i nesănătoase [459]
Lucruri care ne influent, ează pe noi s, i pe copiii nos, tri —

Orice prietenie pe care ne-o facem, oricât de restrânsă ar fi, exercită
o anumită influent, ă asupra noastră, iar măsura în care cedăm acelei
influent, e va fi determinată de gradul de apropiere, de consecvent, a
relat, iei s, i de dragostea s, i felul în care îl venerăm pe cel cu care ne
asociem. 1
Dacă ne facem prieteni a căror influent, ă are tendint, a de a ne face
să uităm marile cerint, e pe care le are Domnul fat, ă de noi, invităm
ispita s, i devenim prea slabi în ce prives, te puterea morală de a-i
rezista. Noi ajungem să împărtăs, im spiritul s, i să nutrim ideile celor
cu care ne asociem s, i să as, ezăm lucrurile sacre s, i ves, nice pe o treaptă
mai jos decât ideile prietenilor nos, tri. Pe scurt, suntem influent, at, i în
modul în care plănuies, te vrăjmas, ul neprihănirii.
Tinerii, dacă sunt astfel influent, at, i, sunt mult mai us, or afectat, i
decât cei mai în vârstă. Totul face impresie asupra mint, ilor lor —
chipurile la care privesc, vocile pe care le aud, locurile pe care le
vizitează, prietenii pe care s, i-i formează, cărt, ile pe care le citesc.
Este imposibil de evaluat important, a pentru lumea aceasta, cât s, i
pentru cea viitoare, a prieteniilor pe care le alegem atât pentru noi
îns, ine, cât mai ales pentru copiii nos, tri. 2
Pericolele asocierii cu cei necres, tini — Lumea nu trebuie să
constituie pentru noi un criteriu. Nu trebuie să ne asociem cu cei
necres, tini s, i să ne facem părtas, i de spiritul lor, căci ei ne vor înde-
părta inima de Dumnezeu către închinarea la dumnezei fals, i. Sufletul
neclintit, tare în credint, ă, poate face mult bine; el poate oferi multe
binecuvântări, la cel mai înalt grad, celor cu care se asociază, fiindcă
Legea lui Dumnezeu este în inima sa. Însă nu ne putem asocia în [460]
mod voit cu cei care calcă în picioare Legea lui Dumnezeu, păs-
trându-se totus, i credint, a curată s, i nealterată. Ne vom molipsi de
spiritul lor s, i, dacă nu ne despărt, im de ei, vom fi legat, i de ei în cele
din urmă s, i vom împărtăs, i aceeas, i soartă. 3
375
Prin asocierea cu idolatrii s, i participarea la serbările lor, israelit, ii

au ajuns să calce Legea lui Dumnezeu s, i să atragă judecăt, ile Lui
asupra nat, iunii. În acelas, i fel s, i acum, făcându-i pe urmas, ii lui
Hristos să se asocieze cu necres, tinii s, i să participe la distract, iile lor,
Satana are cel mai mare succes în a-i ispiti spre păcat. „Ies, it, i din
mijlocul lor s, i despărt, it, i-vă de ei”, spune Domnul, „s, i nu vă atinget, i
de ceea ce este necurat”. Dumnezeu cere poporului Său de acum să
se despartă cu totul de lume, în fapte, obiceiuri, principii, as, a cum
i-a cerut s, i lui Israel în vechime. 4
Alegerea lui Samson — Grija provident, ială a lui Dumnezeu
fusese asupra lui Samson, pentru ca el să poată fi pregătit să îndepli-
nească lucrarea la care a fost chemat. Chiar la începutul viet, ii sale,
el a fost înconjurat de condit, ii favorabile pentru a avea tărie fizică,
vigoare intelectuală s, i curăt, ie morală. Însă, sub influent, a tovărăs, iilor
rele, el s-a lăsat deposedat de ceea ce primise de la Dumnezeu, s, i
care constituie singura tărie a omului, s, i a fost capturat s, i distrus de
curentul răului. Aceia care, pe calea datoriei, întâmpină încercări, să
fie siguri că Dumnezeu îi va apăra; însă, dacă în mod voit oamenii se
as, ează sub puterea ispitei, mai curând sau mai târziu, ei vor cădea. 5
Influent, a ascunsă a nelegiuirii — Dragi tineri, zi s, i noapte
rugăciunile părint, ilor vos, tri vă vor urmări. Ascultat, i-le rugămint, ile
s, i avertizările s, i nu vă aleget, i prieteni nepotrivit, i. Voi nu avet, i puterea
[461] de a discerne în cel fel influent, a nelegiuirii vă va întina mintea, vă
va afecta obiceiurile s, i, călăuzindu-vă să respectat, i obiceiurile rele,
vă vor face să vă format, i un caracter nesănătos. S-ar putea să nu
vedet, i în aceasta un real pericol s, i să credet, i că vet, i fi în stare să
facet, i binele la fel de us, or ca înainte de a fi cedat ispitei, însă aceasta
este o gres, eală. Părint, ii s, i profesorii care se tem de Dumnezeu s, i Îl
iubesc vă pot avertiza, sfătui s, i îndemna, însă totul poate fi în zadar
dacă voi îns, ivă nu vă supunet, i lui Dumnezeu s, i nu cultivat, i talant, ii
pe care vi i-a dat spre slava Sa. 6
Ferit, i-vă de cei indiferent, i fat, ă de religie — Dacă copiii stau
împreună cu cei ale căror conversat, ii sunt asupra lucrurilor lipsite de
important, ă, a celor pământes, ti, mint, ile lor vor fi la acelas, i nivel. Dacă
ei aud ocări la adresa principiilor religioase s, i a credint, ei noastre,
dacă pe nesimt, ite obiect, ii cu privire la adevăr ajung la urechile lor,
aceste lucruri se vor fixa în mintea lor s, i le vor modela caracterele. 7
Prietenii sănătoase s, i nesănătoase 377
Nimic nu poate fi mai eficient în a împiedica sau îndepărta im-

presiile bune s, i dorint, ele bune decât asocierea cu persoane us, uratice,
supărătoare, corupte. Oricâtă inteligent, ă, sarcasm s, i umor ar po-
seda astfel de persoane, faptul că ele tratează religia cu us, urătate s, i
indiferent, ă constituie un motiv suficient ca să nu se întovărăs, ească
cu ei. Cu cât se implică mai mult în diverse alte lucruri, cu atât mai
periculoasă va fi compania lor, deoarece viat, a lor lipsită de religie
are atâtea atract, ii primejdioase. 8
Întovărăs, irile lumes, ti atrag s, i orbesc simt, urile, astfel ca evlavia,
teama de Dumnezeu, credincios, ia s, i loialitatea nu au puterea de a-i
face pe oameni să fie hotărât, i. În general, viat, a umilă s, i modestă a
Domnului Hristos nu pare atractivă. Pentru mult, i care pretind a fi
fii s, i fiice ale lui Dumnezeu, Domnul Hristos, Maiestatea cerului,
este ca „un lăstar ies, it dintr-un pământ uscat; fără frumuset, e s, i fără
înfăt, is, are care să atragă.” 9
Nu vă legat, i afectiv de rudele lumes, ti — Noi nu-L putem sluji [462]
pe Dumnezeu s, i lumea în acelas, i timp. Noi nu trebuie să ne legăm
afectiv de rudele lumes, ti, care nu iubesc adevărul. Noi trebuie să
căutăm, pe orice cale posibilă, când suntem alături de ei, să lăsăm să
strălucească lumina noastră; însă cuvintele noastre, comportamentul
nostru, obiceiurile s, i practicile noastre nu trebuie să fie în nici un
fel influent, ate de ideile s, i obiceiurile lor. Noi trebuie să prezentăm
adevărul în toate relat, iile cu ei. Dacă nu putem face acest lucru, cu cât
avem mai put, ine legături cu ei, cu atât mai bine pentru spiritualitatea
noastră. 10
Evitat, i-i pe cei cu standarde joase, cu moravuri us, oare —
Este un lucru gres, it ca cei cres, tini să se întovărăs, ească cu cei cu
moravuri us, oare. Este primejdios a avea legături apropiate, zilnice,
care ocupă timpul fără a contribui cu nimic la consolidarea morală
s, i intelectuală. Dacă atmosfera morală, care îi înconjoară pe oameni,
nu este curată s, i sfântă, ci întinată, aceia care trăiesc în această
atmosferă vor descoperi că aceasta afectează aproape insensibil
intelectul s, i inima, otrăvind s, i distrugând. Este periculos a discuta
cu cei care sunt josnici. În mod treptat s, i pe nesimt, ite, cei care în
mod natural sunt cons, tiincios, i s, i iubesc curăt, ia vor ajunge la acelas, i
nivel s, i vor fi părtas, i, simpatizând cu imbecilitatea s, i imoralitatea
acelora cu care vin în mod permanent în contact. 11
Un nume bun este mai pret, ios decât aurul. Există o tendint, ă a
tinerilor, s, i anume aceea de a se asocia cu cei care sunt inferiori
la minte s, i ca moralitate. Ce fel de fericire autentică poate as, tepta
un tânăr dintr-o legătură voluntară cu persoane care au un standard
scăzut în ce prives, te gândurile, sentimentele s, i comportamentul?
Unii sunt josnici în privint, a gusturilor s, i destrăbălat, i în obiceiuri;
[463] tot, i cei care îs, i aleg astfel de tovarăs, i le vor urma exemplul. Trăim
în vremuri primejdioase s, i tot, i ar trebui să fie precaut, i. 12
Mult, i cedează ispitei, temându-se de ridicol — Copiii.... ar
trebui să aibă prieteni care să nu batjocorească ceea ce este curat
s, i demn, ci care să fie de partea a ceea ce este drept, cinstit. Teama
de ridicol îi conduce pe mult, i tineri să cedeze ispitei s, i să meargă
pe calea celor fără Dumnezeu. Mamele pot face mult, prin exemplu
s, i cuvinte, pentru a le arăta copiilor cum să fie demni s, i cinstit, i în
mijlocul dispret, ului s, i batjocurii. 13
Oare de ce nu vor tinerii nos, tri să t, ină seama de faptul că cei
care sunt gata să-i conducă pe alt, ii pe căi gres, ite sunt us, or biruit, i de
ispită s, i ei reprezintă agent, ii prin care Satana încurajează obiceiuri
dezordonate s, i batjocura la adresa acelora care sunt cons, tiincios, i s, i
care vor să-s, i păstreze caracterul integru? 14
Trăit, i în prezent, a altora ca în prezent, a lui Dumnezeu — Pri-
eteni tineri, nu petrecet, i nici un ceas în compania acelora care v-ar
abate de la lucrarea curată s, i sfântă a lui Dumnezeu. În fat, a unor
străini, nu facet, i nici un lucru pe care nu l-at, i face înaintea tatălui
s, i a mamei sau de care v-at, i rus, ina înaintea Domnului Hristos s, i a
sfint, ilor îngeri.
Se poate ca unii să gândească despre aceste precaut, iuni că nu
sunt necesare păzitorilor Sabatului, însă cei cărora li se potrivesc
s, tiu ce spun eu. Vă spun, tinerilor, să vă ferit, i; căci nu putet, i face
nimic care să nu fie descoperit înaintea ochilor îngerilor s, i ai lui
Dumnezeu. Nu putet, i face un lucru rău s, i alt, ii să nu fie afectat, i de
acesta. În timp ce cursul act, iunii voastre descoperă ce fel de material
este folosit în clădirea caracterului vostru, acesta are s, i o influent, ă
puternică asupra altora. Niciodată nu pierdet, i din vedere că apart, inet, i
lui Dumnezeu, că El v-a cumpărat cu un pret, s, i că va trebui să dat, i
socoteală înaintea Lui pentru talant, ii pe care vi i-a încredint, at. 15
[464] La vreme de nevoie este făgăduit un ajutor deosebit — Noi
nu trebuie să creăm condit, ii, astfel încât copiii nos, tri să fie în situat, ia
Prietenii sănătoase s, i nesănătoase 379
de a se întovărăs, i cu cei destrăbălat, i s, i josnici. Uneori, Dumnezeu,

în provident, a Lui, poate face ca tinerii să intre în legătură cu cei care
sunt lipsit, i de curăt, ie s, i nestăpânit, i. El le va da tărie s, i putere de a
rezista ispitei, as, a cum a dat lui Daniel s, i tovarăs, ilor lui în Babilon,
dacă sunt dispus, i să colaboreze cu El. Ei trebuie să fie într-o continuă
comuniune cu Dumnezeu. Ei trebuie să se păstreze curat, i, refuzând
să facă ceva care L-ar dezonora pe Dumnezeu s, i trăind doar pentru
slava Sa. Ei trebuie să vegheze în privint, a sufletelor oamenilor,
lucrând cu seriozitate pentru aceia în care chipul lui Dumnezeu a
fost denaturat, căutând să-i schimbe, să-i înalt, e, să-i înnobileze. 16
Căutat, i-vă tovarăs, i serios, i, integri — Tinerii care sunt în ar-
monie cu Hristos îs, i vor alege prieteni care să-i ajute să facă ceea ce
este bine s, i vor evita societatea acelora care nu le sunt de ajutor în
formarea unor principii drepte s, i t, eluri nobile. În orice loc sunt tineri
de un caracter îndoielnic. Când vin în contact cu această categorie,
cei care s-au as, ezat fără rezervă de partea lui Hristos vor sta neclintit, i
de partea a ceea ce rat, iunea s, i cons, tiint, a le spun că este drept. 17
Fie ca tot, i cei care vor să-s, i formeze un caracter drept să-s, i aleagă
tovarăs, i cu o minte serioasă, oameni integri, înclinat, i spre religie.
Cei care au evaluat pret, ul s, i vor să clădească pentru ves, nicie trebuie
să folosească material bun în clădire. Dacă ei acceptă lemne putrede,
dacă se mult, umesc cu lipsuri în caracter, clădirea este sortită pieirii.
Fie ca tot, i să ia seama cum clădesc. Furtuna ispitei va lovi asupra
clădirii s, i, dacă aceasta nu este construită cu hotărâre s, i credincios, ie, [465]
nu va rezista în fat, a probei. 18
Prin asocierea cu cei care trăiesc conform unor principii, chiar
cei nepăsători vor învăt, a să iubească neprihănirea. S, i, prin punerea în
practică a facerii de bine, se va crea în inimă un dezgust pentru ceea
ce este ieftin s, i comun, în contradict, ie cu principiile din Cuvântul
lui Dumnezeu. 19
2 Idem, 543.
4 Patriarchsand Prophets, 458.
5 Idem, 568.
8 Idem, 126.
11 Idem, 125.
Capitolul 75 — Călăuzirea părintească în legăturile [466]
sociale
Influent, ele rele sunt aproape covârs, itoare — Influent, a răului

în jurul copiilor nos, tri este aproape covârs, itoare; aceasta le degra-
dează mintea s, i îi conduce spre pierzare. Mintea tinerilor este în
mod firesc înclinată spre nesăbuint, ă; s, i, la o vârstă fragedă, înainte
de a-s, i forma caracterul s, i de a avea o judecată matură, ei manifestă
frecvent preferint, ă pentru tovarăs, i care au asupra lor o influent, ă
vătămătoare. 1
Dacă glasul meu ar putea fi auzit de tot, i părint, ii din t, ară, i-as,
avertiza să nu cedeze dorint, elor copiilor lor de a-s, i alege ei tovarăs, i
sau asociat, i. Părint, ii sunt foarte put, in cons, tient, i de faptul că impre-
siile vătămătoare sunt mult mai repede primite de către cei tineri
decât impresiile divine; de aceea prieteniile lor trebuie să le fie favo-
rabile cres, terii în har s, i pentru adevărul descoperit în Cuvântul lui
Dumnezeu, care trebuie să ajungă în inimă. 2
Fie ca tinerii să fie as, ezat, i în cele mai prielnice circumstant, e
posibile; căci asocierile pe care s, i le fac, principiile pe care le adoptă,
obiceiurile pe care s, i le formează vor hotărî utilitatea lor atât acum,
cât s, i în viitor, cu o certitudine care nu dă gres, . 3
Pericolul libertăt, ii nelimitate — Părint, ilor, fiii s, i fiicele voastre
nu sunt apărat, i în mod corespunzător. Nu ar trebui să li se îngăduie
să plece s, i să vină când vor ei, fără cunos, tint, a s, i consimt, ământul
vostru. S-a dovedit că libertatea nelimitată acordată copilului la
această vârstă a dus la ruină mii de oameni. Cât de mult, i sunt lăsat, i
să stea noaptea pe stradă, iar părint, ii sunt mult, umit, i să nu s, tie cu [467]
cine sunt copiii lor. Prea adesea sunt ales, i tovarăs, i a căror influent, ă
tinde numai să corupă.
Când se lasă întunericul, băiet, ii se adună în grupe s, i iau primele
lect, ii în privint, a jocurilor de cărt, i, a jocurilor de noroc, a fumatului
s, i băuturii. Fii ai unor oameni credincios, i se duc la bufet unde îs, i
permit o cină cu stridii sau altceva de felul acesta s, i astfel se as, ează ei
îns, is, i în calea ispitei. Însăs, i atmosfera din aceste locuri este îmbibată
381
cu blasfemie s, i pângărire. Nimeni nu poate rămâne mult în asemenea

locuri fără a se întina. Prin astfel de întovărăs, iri, tineri promit, ători
ajung bet, ivi s, i nelegiuit, i. Trebuie mare grijă să fie păzit, i de începutul
frecventării unor astfel de locuri. Părint, ilor, cu except, ia când s, tit, i că
locurile unde se află ei sunt cu totul sigure, nu le permitet, i copiilor
vos, tri să meargă pe străzi după căderea nopt, ii, pentru a se angaja în
diferite jocuri sau pentru a se întâlni cu alt, i băiet, i spre a se distra.
Dacă această regulă va fi pusă cu strictet, e în aplicare, supunerea fat, ă
de ea ar deveni un obicei, iar dorint, a de a o încălca ar înceta curând.
4
Părint, ii trebuie să aleagă tovarăs, ii copiilor — Părint, ii trebuie

să nu uite că asocierea cu cei cu moravuri us, oare s, i cu un caracter
grosolan va avea o influent, ă dăunătoare asupra tinerilor. Dacă ei
dau gres, în a alege o companie potrivită pentru copiii lor, dacă
le îngăduie să se întovărăs, ească cu copii cu moravuri discutabile,
ei îi as, ează pe copiii lor sau le îngăduie acestora să se angreneze
într-o s, coală în care se predau s, i se practică lect, ii de destrăbălare.
Poate gândesc că copiii lor sunt suficient de tari spre a rezista ispitei,
însă cum ar putea fi ei siguri de acest lucru? Este mult mai us, or
să cedezi influent, elor rele decât să te împotrives, ti lor. Înainte ca să
[468] devină cons, tient, i de acest lucru, copiii lor pot ajunge deja îmbibat, i
de spiritul tovarăs, ilor lor s, i ajung stricat, i s, i ruinat, i. 5
Primejdiile pentru cei tineri sporesc mult atunci când ei sunt
aruncat, i într-o companie ce cuprinde un mare număr de tineri de
vârsta lor, cu caractere s, i obiceiuri de viat, ă diferite. În aceste împre-
jurări, mult, i părint, i sunt înclinat, i să stea pe loc, în loc să-s, i întet, ească
eforturile de a-s, i păzi copiii s, i a veghea asupra lor. 6
Cu rugăciune s, i în unitate deplină, tatăl s, i mama trebuie să poarte
împreună responsabilitatea gravă a îndrumării corespunzătoare a
copiilor lor. Să neglijeze orice altceva, însă niciodată să nu-s, i lase
copiii să meargă s, i să facă ce vor, distrându-se s, i alegându-s, i tovarăs, i
răi. La judecată, aces, ti părint, i vor afla că copiii lor au pierdut cerul
pentru că în cămin nu li s-au făcut restrict, ii. 7
Unde sunt petrecute serile? — Orice fiu sau fiică trebuie să dea
explicat, ii când lipses, te de acasă noaptea. Părint, ii trebuie să cunoască
prietenii copiilor lor s, i în ale căror case s, i-au petrecut aces, tia serile.
Unii copii îs, i îns, eală părint, ii, spunându-le minciuni pentru a evita
demascarea faptelor lor rele. 8
Călăuzirea părintească în legăturile sociale 383
Buruienele năpădesc câmpul necultivat — Tat, ii s, i mamele îs, i

lasă prea adesea copiii să-s, i aleagă ei îns, is, i distract, iile, tovarăs, ii s, i
ocupat, ia. Rezultatul nu este altul decât cel ce poate fi de as, teptat
pe drept. Lăsat, i un câmp necultivat s, i curând acesta va fi năpădit
de spini s, i pălămidă. Nu vet, i vedea niciodată o floare frumoasă sau
un soi de arbust, străbătând printre buruieni. Ierburile fără valoare
vor cres, te din abundent, ă, fără să le purtăm de grijă, în timp ce
plantele care sunt utile sau frumoase cer o îngrijire meticuloasă. [469]
As, a stau lucrurile s, i cu copiii nos, tri. Dacă avem în vedere formarea
unor obiceiuri bune s, i întemeierea unor principii drepte, atunci este
necesară o muncă serioasă. Dacă sunt de îndreptat obiceiuri gres, ite,
este nevoie de silint, ă s, i străduint, ă. 9
Obis, nuit, i-i pe copii să se încreadă în judecata părint, ilor —
Părint, ilor, vegheat, i asupra principiilor s, i obiceiurilor copiilor vos, tri
s, i păzit, i-i ca pe ochii din cap. Nu le îngăduit, i să se întovărăs, ească
cu copii pe care voi nu îi cunoas, tet, i bine. Nu le îngăduit, i să aibă
legături apropiate până nu suntet, i cu totul siguri că acestea nu le
vor fi vătămătoare. Obis, nuit, i-i pe copii să se încreadă în judecata s, i
experient, a voastră. Facet, i-i să înt, eleagă că voi avet, i un discernământ
mai clar decât ei, care sunt lipsit, i de experient, ă, s, i că deciziile voastre
nu trebuie trecute cu vederea. 10
Hotărâre, dar cu bunătate — Părint, ii nu trebuie să cedeze
înclinat, iilor copiilor lor, ci trebuie să meargă pe calea cea simplă
a datoriei pe care a trasat-o Dumnezeu, punându-le restrict, ii cu
bunătate, făcându-le interdict, ii cu hotărâre s, i neclintire, s, i totus, i cu
iubire, în privint, a dorint, elor lor, s, i cu efort serios, stăruitor s, i cu
rugăciune să le conducă pas, ii din lumea aceasta către ceruri. Copiii
nu trebuie lăsat, i să plutească încoace s, i încolo, pe orice cale sunt
înclinat, i, s, i să rătăcească pe orice potecă s-ar ivi, care i-ar duce
departe de cărarea cea dreaptă. Nimeni nu este într-un pericol mai
mare ca cei care nu se tem de primejdii s, i neglijează sfatul s, i povat, a.
11
Păzit, i-vă copiii de orice influent, ă rea, pe cât vă este cu putint, ă;
căci în copilărie ei sunt mai receptivi atât în privint, a demnităt, ii
morale, a curăt, iei s, i frumuset, ii caracterului, cât s, i a egoismului,
necurăt, iei s, i neascultării. O dată lăsat, i să fie influent, at, i de spiritul [470]
de murmurare, de mândrie, vanitate s, i necurăt, ie, poate ajunge de
nes, ters ca s, i viat, a irosită. 12
Motivul pentru care tinerii nu doresc să fie supus, i autorităt, ii

corespunzătoare este faptul că educat, ia în cămin este deficitară. Eu
sunt mamă; eu s, tiu despre ce vorbesc când spun că copiii sunt mai în
sigurant, ă s, i mai ferit, i atunci când sunt t, inut, i în frâu în mod sănătos
decât atunci când sunt lăsat, i să urmeze propriile lor înclinat, ii. 13
Vizitele făcute fără însot, itori nu sunt recomandate — Unii
părint, i gres, esc, acordându-le copiilor lor prea multă libertate. Uneori,
au prea multă încredere în ei s, i nu îs, i văd gres, elile. Este gres, it
a îngădui copiilor, cu o anumită cheltuială, să plece în vizită, la
distant, ă, neînsot, it, i de părint, ii lor sau de alte persoane de încredere.
Acest lucru are o influent, ă rea asupra copiilor. Ei ajung să-s, i dea
important, ă s, i să considere că anumite privilegii le apart, in, iar, dacă
acestea nu le sunt acordate, se simt maltratat, i. Ei amintesc de copiii
care merg încoace s, i încolo s, i au multe privilegii, în timp ce ei au
atât de put, ine.
Iar mama, temându-se că copiii ei o vor considera nedreaptă, le
satisface dorint, ele, care la sfârs, it se dovedesc foarte vătămătoare
pentru ei. Copiii care pleacă de acasă neînsot, it, i, fără ochiul veghetor
al părintelui asupra lor, pentru a le vedea s, i corecta gres, elile, sunt
adesea astfel influent, at, i, încât vor fi necesare luni de zile pentru a
îndepărta acele influent, e. 14
Cum întâmpinăm sfatul neînt, elept — Păstrat, i-vă copiii în că-
min; dacă oamenii vă spun: „Copiii vos, tri nu vor s, ti cum să se
poarte în lume”, spunet, i-le prietenilor vos, tri că nu suntet, i îngrijorat, i
de acest lucru, ci că voi dorit, i să-i ducet, i la Mântuitorul pentru a-i
binecuvânta, as, a cum mamele din vechime s, i-au dus copiii la Isus.
[471] Spunet, i sfătuitorilor vos, tri: „Copiii sunt mos, tenirea Domnului s, i
vreau să fiu găsit credincios în ceea ce mi s-a încredint, at.... Copiii
trebuie crescut, i astfel încât să nu fie influent, at, i de lume, ci, când
sunt ispitit, i spre păcat, ei să fie în stare să spună un NU răspicat, din
inimă....” Spunet, i prietenilor s, i vecinilor vos, tri că dorit, i să vă vedet, i
familia înăuntrul port, ilor cetăt, ii celei minunate. 15
Încercări puternice în fat, a tinerilor nos, tri — Copiii trebuie
educat, i s, i instruit, i pentru a s, ti cum să întâmpine greutăt, ile, ispitele
s, i primejdiile. Ei trebuie să fie învăt, at, i să fie stăpâni pe sine s, i să
învingă greutăt, ile cu demnitate; s, i dacă ei nu se aruncă în mod
voit în brat, ele primejdiei s, i nu se as, ează fără a fi necesar în calea
ispitei, dacă ei evită influent, ele rele s, i societatea vicioasă în care
Călăuzirea părintească în legăturile sociale 385
inevitabil ar fi silit, i să fie într-o companie periculoasă, vor avea tărie
de caracter pentru a sta de partea dreptăt, ii s, i a apăra principiul s, i vor
păs, i înainte în puterea lui Dumnezeu cu moralul neatins. Puterile
morale ale tinerilor care au fost educat, i în mod corespunzător s, i care
s, i-au pus încrederea în Dumnezeu vor fi suficiente pentru a face fat, ă
celui mai puternic test. 16
2 Idem, 5:544, 545.
3 Idem, 5:545.
6 Idem, 332.
9 The Review and Herald, September 13, 1881.
12 The Signs of the Times, 16 aprilie 1896.
[472] Capitolul 76 — Sărbători s, i aniversări
Nevoia de călăuzire în privint, a sărbătorilor — Am văzut că

sărbătorile noastre nu trebuie petrecute după modelul lumii s, i totus, i
acestea nu trebuie să fie trecute cu vederea, căci acest lucru va aduce
neplăcere copiilor nos, tri. În aceste vremuri, când există primejdia
ca micut, ii nos, tri să fie expus, i acelor influent, e rele s, i să fie întinat, i
de plăcerile s, i senzat, iile lumii, părint, ii trebuie să caute serios să
studieze cu ce pot înlocui acele distract, ii periculoase. Facet, i-i pe
copiii vos, tri să înt, eleagă că avet, i în vedere binele s, i fericirea lor. 1
Prin t, inerea sărbătorilor, oamenii, atât din lume, cât s, i din biserici,
au fost educat, i să creadă că aceste zile, în care se leneves, te, sunt
esent, iale pentru sănătatea s, i fericirea lor, însă rezultatele au arătat
că ele sunt pline de rele. 2
Noi am încercat cu seriozitate să facem sărbătorile cât mai intere-
sante, atât pentru tineri, cât s, i pentru copii, neprocedând în acest fel.
Obiectivul nostru a fost să-i t, inem departe de scenele de distract, ii
ale necredincios, ilor. 3
Va scrie oare îngerul: „O zi pierdută”? — După ce se termină
o zi de căutare de plăceri, unde este satisfact, ia căutătorului de plă-
ceri? Ca lucrători cres, tini, pe cine au ajutat ei în vederea unei viet, i
mai bune, mai înalte, mai curate? Ce ar vedea ei, dacă ar putea privi
cele scrie în raportul îngerului? O zi pierdută! Pentru sufletul lor a
fost o zi pierdută, o zi pierdută pentru cauza lui Hristos, pentru că
nu s-a realizat nici un bine. Poate au avut s, i alte zile pierdute, însă
această zi rămâne irosită în van, în discut, ii des, arte, fete cu băiet, i s, i
băiet, i cu fete.
[473] Niciodată nu vor mai avea aceleas, i ocazii. Mai bine ar fi ales
o muncă foarte grea în acea zi de sărbătoare. Ei n-au folosit bine
acea zi de sărbătoare s, i aceasta a trecut în ves, nicie, iar la judecată,
în dreptul ei, va fi scris irosită. 4
Zilele de nas, tere — ocazii de a-I aduce laudă lui Dumne-
zeu — În rânduiala iudaică, după porunca lui Dumnezeu Însus, i, la
nas, terea copiilor era adusă o jertfă. În zilele noastre, îi vedem pe
386
Sărbători s, i aniversări 387
părint, i trudind din greu pentru a face cadouri copiilor lor, cu ocazia
zilei de nas, tere; ei fac din aceasta o ocazie de a-l onora pe copil, ca s, i
când datorăm onoarea fiint, ei omenes, ti. Satana s, i-a avut aportul său
în această stare de lucruri; el a abătut mint, ile s, i darurile, îndreptându-
le către fiint, ele omenes, ti; astfel, gândurile copiilor sunt dirijate către
ei îns, is, i, ca s, i când ei sunt obiectul unor favoruri deosebite....
Cu ocazia zilei de nas, tere, copiii trebuie învăt, at, i că au motive de
mult, umire la adresa lui Dumnezeu pentru purtarea Sa de grijă, plină
de bunătate, în viat, a lor pentru încă un an. Astfel, pot fi date lect, ii
foarte pret, ioase. Pentru viat, ă, sănătate, hrană s, i îmbrăcăminte, cât s, i
pentru nădejdea viet, ii ves, nice, noi suntem datori Dătătorului tuturor
îndurărilor; s, i tot datorită lui Dumnezeu, noi recunoas, tem darurile
care vin din mâna Lui s, i ne prezentăm darurile de mult, umire Celui
mai mare binefăcător al nostru. Aceste daruri, cu ocazia zilei de
nas, tere, sunt apreciate de cer. 5
Un răgaz de a se trece în revistă anul care a trecut — Învăt, at, i-
i să treacă în revistă anul care a trecut din viat, a lor s, i să cugete dacă
le-ar produce bucurie să vadă ce este scris în dreptul acestui an, în
cărt, ile din ceruri. Încurajat, i-i să se gândească dacă comportamentul,
cuvintele s, i faptele lor. Îi sunt pe plac lui Dumnezeu. S-au străduit
ca viat, a lor să se asemene tot mai mult cu cea a Domnului Isus,
să fie frumoasă s, i plăcută lui Dumnezeu? Învăt, at, i-i cunoas, terea de [474]
Dumnezeu, a căilor Sale, a preceptelor Sale. 6
Cauza lui Dumnezeu pe primul plan — Eu am spus familiei
mele s, i prietenilor mei că nu doresc să mi se facă vreun dar de
ziua mea de nas, tere sau de Crăciun, decât dacă mi se îngăduie ca
respectivul dar să îl dau mai departe pentru vistieria Domnului, ca
să fie întrebuint, at pentru întemeierea de misiuni. 7
Cum trebuie să sărbătorim „Ziua Recunos, tint, ei”? — [Than-
ksgiving Day este o zi de sărbatoare nat, ională în S.U.A. (n. tr.)] Se
apropie Ziua Recunos, tint, ei. Va fi oare s, i de această dată, as, a cum a
mai fost de multe ori, o zi de recunos, tint, ă fat, ă de noi îns, ine? Sau va
fi o zi de recunos, tint, ă fat, ă de Dumnezeu? Ocaziile legate de Ziua
Recunos, tint, ei pot fi transformate în momente deosebit de favorabile,
atât pentru sufletele noastre, cât s, i pentru alt, ii, dacă vom face mai
mult, ca să ne amintim de săracii din mijlocul nostru....
Sunt o sută de căi pe care le putem născoci pentru a-i ajuta pe
cei săraci într-o manieră atât de delicată, încât să-i facem să simtă
că ne fac un favor primind darurile din partea noastră s, i împreuna

noastră simt, ire cu ei. Să ne amintim că este mai bine să dai decât
să primes, ti. Atent, iile frat, ilor nos, tri sunt mult mai generoase fat, ă de
aceia pe care dorim să-i onorăm s, i la al căror respect râvnesc, dar
care nu au deloc nevoie de ajutorul lor. Obiceiul s, i moda ne spun:
Dă celor care ît, i vor da s, i ei t, ie; însă aceasta nu constituie regula
biblică în privint, a dăruirii. Cuvântul lui Dumnezeu este împotriva
acestui mod de a satisface eul, făcând daruri în acest fel, s, i spune:
„Cel care dă celor bogat, i va ajunge să râvnească.”
Va veni timpul când principiile noastre vor fi puse la încercare.
Să începem să ne gândim ce putem face pentru a-i ajuta pe cei
în nevoie. Prin noi, ei pot ajunge beneficiarii binecuvântărilor lui
Dumnezeu. Gândit, i-vă, ce văduvă, ce orfan, ce familie săracă putet, i
alina, nu într-un mod prin care să facet, i paradă asupra cazului, ci
[475] pentru a fi un canal prin care ceea ce vine de la Domnul să curgă ca
o binecuvântare către săracii Săi....
Însă datoria noastră nu constă numai în aceasta. Adu un dar,
o ofrandă Celui mai bun Prieten al tău; recunoas, te-I mărinimia;
arată-t, i mult, umirea fat, ă de harul Său; adu-I un dar de mult, umire lui
Dumnezeu.... Frat, i s, i surori, de Ziua Recunos, tint, ei pregătit, i o masă
simplă, iar din banii care rămân, pe care i-at, i fi cheltuit pe delicatese
pentru a satisface pofta, aducet, i un dar de mult, umire lui Dumnezeu.
8
Fie ca nici o altă Zi a Recunos, tint, ei să nu fie sărbătorită făcând

pe plac s, i satisfăcând pofta sau ridicând în slăvi eul. Avem motive să
intrăm în curt, ile Domnului cu daruri de mult, umire, pentru că ne-a
păstrat viet, ile încă un an.... Dacă trebuie să fie sărbătoare, atunci să
fie pentru cei care sunt în nevoie. 9
O zi în care să aducem mult, umire — [Parte din predica t, inută
cu o ocazie a Zilei Recunos, tint, ei, la tabernacolul din Battle-Creek,
în 27 noiembrie 1884.] Cred că fiecare avem ceva pentru care putem
aduce mult, umire. Ar trebui să fim veseli s, i să ne bucurăm în Domnul,
pentru că El S-a îndurat mult de noi.... Dorim ca Ziua Recunos, tint, ei
să fie tot ceea ce implică aceasta. Să nu lăsăm ca această ocazie
să fie pervertită, amestecată cu zgură; ci să facem ca ea să fie ceea
ce implică numele — o ocazie de a aduce mult, umire. Să facem ca
vocile noastre să se înalt, e în laudă. 10
Sărbători s, i aniversări 389
De ce nu sărbători pentru Dumnezeu? — Nu ar fi bine pentru

noi să păzim sărbătorile pentru Dumnezeu, când am putea să readu-
cem în minte amintirile felului cum S-a purtat El fat, ă de noi? Nu
ar fi bine să luăm aminte la binecuvântările Sale din trecut s, i să ne
aducem aminte de avertizările făcute sufletelor noastre ca să nu-L
uităm pe Dumnezeu?
Lumea are multe sărbători s, i oamenii se afundă în jocuri, curse [476]
de cai, jocuri de noroc, fumat s, i bet, ii....
N-ar trebui oare ca poporul lui Dumnezeu să aibă mai des adunări
sfinte, în care să-I mult, umească lui Dumnezeu pentru binecuvântă-
rile Sale bogate? 11
Sărbătorile aduc ocazii de lucrare misionară — Dorim să
avem în biserică oameni care să aibă abilitatea de a organiza s, i instrui
pe tineri s, i tinere pentru lucrarea de alinare a nevoilor omenirii s, i de
a lucra pentru mântuirea sufletelor bărbat, ilor, femeilor, tinerilor s, i
copiilor. Nu va fi posibil ca aces, tia să-s, i dedice tot timpul datorită
faptului că ei trebuie să lucreze pentru a-s, i câs, tiga existent, a. Totus, i,
ei au zilele de sărbători s, i alte ocazii pe care le pot devota pentru
serviciul cres, tin s, i pentru a face bine pe această cale, dacă nu pot
contribui cu alte mijloace. 12
Când avet, i o sărbătoare, facet, i din aceasta o zi plăcută s, i fericită
pentru copiii vos, tri; de asemenea, facet, i din ea o zi plăcută pentru
cei săraci s, i necăjit, i. Nu lăsat, i ca acea zi să treacă fără a-I aduce
mult, umire s, i daruri de mult, umire Domnului Isus. 13
4 Letter 12, 1892.
12 Letter 12, 1892.
[477] Capitolul 77 — Crăciunul
Crăciunul ca sărbătoare — „Vine Crăciunul” este vestea care

răsună pretutindeni în lumea noastră, de la răsărit la apus s, i de la
nord la sud. Pentru copii, tineri, adult, i s, i chiar pentru cei în vârstă,
este un timp de bucurie s, i veselie mare. Însă ce este Crăciunul în
fond, ca să i se acorde atât de multă atent, ie?
Ziua de 25 decembrie se presupune a fi ziua nas, terii lui Isus Hris-
tos s, i sărbătorirea acesteia a devenit un obicei popular. Totus, i, nu
există certitudinea că noi t, inem adevărata zi de nas, tere a Mântuitoru-
lui nostru. Istoria nu ne dă nici o asigurare în acest sens. Biblia nu ne
dă timpul precis. Dacă ar fi considerat această cunoas, tere esent, ială
pentru mântuirea noastră, Domnul ne-ar fi vorbit prin profet, ii s, i
apostolii Săi, astfel ca să putem s, ti totul despre acest subiect. Tă-
cerea Scripturilor în această privint, ă constituie pentru noi dovada
că acest lucru nu ne-a fost făcut cunoscut din motivele cele mai
înt, elepte.
În înt, elepciunea Sa, Domnul a t, inut ascuns locul unde l-a în-
gropat pe Moise. Dumnezeu l-a îngropat pe Moise, l-a înviat s, i l-a
luat la cer. A t, inut ascuns acest lucru pentru a preveni idolatria.
El, împotriva căruia s-au răzvrătit în timp ce era în serviciu activ,
pe care l-au at, ât, at mereu aproape dincolo de limita de a suporta
omenes, te, a fost venerat aproape ca Dumnezeu, după ce s-a despărt, it
de ei prin moarte. Tot din acelas, i motiv, El a ascuns ziua exactă a
nas, terii Domnului Hristos, astfel ca acea zi să nu primească onoarea
care ar trebui dată Domnului Hristos ca Răscumpărătorul lumii, un
Mântuitor care trebuie primit, în care trebuie să ne încredem s, i pe
care să ne bazăm că poate mântui pe deplin pe tot, i cei care vin la El.
[478] Adorarea sufletului nostru trebuie să se îndrepte către Domnul Isus,
Fiul Dumnezeului Celui nemărginit. 1
Ziua nu trebuie ignorată — Deoarece ziua de 25 decembrie
este sărbătorită pentru a comemora nas, terea Domnului Hristos, deo-
arece copiii au fost învăt, at, i prin cuvânt s, i exemplu că aceasta a fost
cu adevărat o zi de veselie s, i bucurie, vă va fi foarte dificil să trecet, i
390
Crăciunul 391
peste ea fără a-i acorda o anumită atent, ie. Ea poate fi folosită pentru
a servi unui scop foarte bun.
Copiii s, i tinerii trebuie tratat, i cu foarte multă grijă. De Crăciun ei
nu trebuie lăsat, i să-s, i găsească propriile plăceri în capricii, în căutări
de plăceri, în distract, ii care vor fi în detrimentul spiritualităt, ii lor.
Părint, ii pot veghea asupra acestui lucru, îndreptând mint, ile s, i daru-
rile copiilor lor către Dumnezeu, cauza Sa s, i mântuirea sufletelor.
Dorint, a după distract, ie, amuzament, în loc de a fi năruită sau
interzisă în mod arbitrar, trebuie avută în atent, ie de către părint, ii
care, cu efort serios, să-i călăuzească pe copii. Dorint, a lor de a face
daruri poate fi transformată în mijloace sfinte, care să aibă ca rezultat
binele semenilor nos, tri, prin umplerea vistieriei marii s, i măret, ei
lucrări pentru care a venit Domnul Hristos în lume. Tăgăduirea de
sine s, i sacrificiul de sine au marcat cursul act, iunilor Sale. Fie ca
acestea să fie prezente s, i în viet, ile noastre, ale celor care pretindem
că Îl iubim pe Domnul Isus, deoarece pe El se bazează nădejdea
noastră de viat, ă ves, nică. 2
Oferirea reciprocă de daruri, un simbol al afect, iunii — Săr-
bătorile se apropie cu grabă mare, aducând în atent, ie cadourile care
trebuie făcute, iar tinerii s, i bătrânii deopotrivă, studiază ce anume
ar putea oferi prietenilor lor ca simbol, amintire a afect, iunii pe care
le-o poartă. Este plăcut să primim un dar, oricât ar fi de mic, de la
aceia pe care îi iubim. Este o asigurare că nu suntem uitat, i s, i se pare [479]
că ne leagă un pic mai mult de aces, tia....
Este bine să ne oferim unul altuia simboluri ale iubirii, ca amin-
tire, dacă prin aceasta nu Îl uităm pe Dumnezeu, cel mai bun prieten
al nostru. Trebuie să oferim daruri care să se dovedească de un real
folos primitorului. Eu as, recomanda cărt, i care să fie de ajutor în
înt, elegerea Cuvântului lui Dumnezeu sau care să ne mărească dra-
gostea fat, ă de acesta. Oferit, i ceva ce poate fi citit în aceste lungi seri
de iarnă. 3
Pentru copii sunt recomandate cărt, ile — Sunt mult, i care nu
au cărt, i s, i publicat, ii referitoare la adevărul prezent. Acesta constituie
un câmp vast, în care banii pot fi investit, i în sigurant, ă. Sunt mult, i
dintre cei micut, i care ar dori să li se ofere cărt, i. The Sunshine Series,
Golden Grains Series, Poezii, Sabath Readings, [În acest paragraf,
se face referire la publicat, ii care nu sunt curente astăzi. Deoarece
principiile prezentate sunt aplicabile s, i astăzi, aceste referint, e speci-
fice sunt lăsate în articol.] etc, toate acestea sunt cărt, i pret, ioase, care
pot fi introduse cu sigurant, ă în fiecare familie. Mărunt, is, ul cheltuit
în mod obis, nuit pe dulciuri s, i jucării inutile poate fi pus bine s, i apoi
se pot cumpăra aceste volume....
Fie ca aceia care doresc să facă daruri valoroase copiilor lor,
nepot, ilor s, i nepoatelor să procure pentru ei cărt, ile ment, ionate mai
sus. Pentru cei tineri, cartea Viat, a lui Josef Bates este o comoară; de
asemenea cele trei volume ale Spiritului Profetic. [Cărt, i de început
ale E. G. White, ce au precedat seria prezentă — „Marea Luptă”.]
Aceste volume trebuie să existe în fiecare familie din t, ară. Dumnezeu
ne dă lumină din cer s, i nici o familie nu trebuie să fie lipsită de
[480] aceasta. Fie ca darurile pe care le vet, i face să constituie raze de
lumină pe calea către ceruri. 4
Domnul Isus nu trebuie uitat — Frat, i s, i surori, în timp ce
voi vă gândit, i ce daruri să vă facet, i unii altora, eu v-as, aminti de
Prietenul nostru ceresc, ca să nu uitat, i de cerint, ele Lui. Nu Se va
bucura El oare, dacă noi arătăm că nu L-am uitat? Domnul Isus,
Print, ul viet, ii, a dat totul pentru a ne face posibilă mântuirea.... El a
suferit chiar până la moarte, ca să ne poată da viat, a ves, nică.
Prin Domnul Hristos noi primim fiecare binecuvântare.... Nu
trebuie oare ca s, i Binefăcătorul nostru ceresc să Se împărtăs, ească de
simboluri ale mult, umirii s, i iubirii noastre? Venit, i, frat, ilor s, i surorilor,
venit, i cu copiii vos, tri, chiar cu pruncii în brat, e s, i aducet, i-vă darurile
lui Dumnezeu după puterile voastre. Cântat, i-I din inimă s, i lauda Lui
să fie pe buzele voastre. 5
Crăciunul — un timp pentru a-L onora pe Dumnezeu — În
lume, sărbătorile sunt petrecute în destrăbălări s, i extravagant, ă, în
ospet, e s, i etalare.... Mii de dolari sunt mai rău decât aruncat, i de Cră-
ciun s, i Anul Nou pe îngăduint, e inutile. Este însă privilegiul nostru
să ne depărtăm de obiceiurile s, i practicile acestui veac decăzut; s, i,
în loc de a cheltui bani numai pentru satisfacerea poftei sau pentru
ornamente inutile sau articole de îmbrăcăminte, noi putem face din
sărbătorile care vin o ocazie prin care să-L onorăm s, i să-L glorificăm
pe Dumnezeu. 6
Domnul Hristos trebuie să fie obiectivul suprem; însă în felul
în care s-a sărbătorit Crăciunul, slava, care I se cuvenea Lui, a fost
îndreptată către omul muritor, pentru care, datorită caracterului pă-
Crăciunul 393
cătos s, i deficitar al acestuia, a fost necesar ca El să vină în lumea

noastră.
Domnul Isus, Maiestatea cerurilor, Regele cerurilor, a lăsat la [481]
o parte regalitatea Sa, tronul Său de slavă s, i sceptrul Său înalt de
conducător s, i a venit în lumea noastră pentru a aduce ajutor divin
omului decăzut, slăbit în ce prives, te puterea morală s, i corupt de
păcat....
Părint, ii trebuie să prezinte aceste lucruri copiilor lor s, i să-i învet, e,
cuvânt cu cuvânt, precept după precept, care este datoria lor fat, ă de
Dumnezeu — nu datoria lor unii fat, ă de alt, ii pentru a se onora s, i
glorifica unul pe altul prin daruri s, i cadouri. 7
Îndreptat, i gândurile copiilor într-o nouă direct, ie — Sunt
multe lucruri care pot fi născocite cu gust s, i la un pret, mult mai
mic decât cadourile inutile, care se fac atât de frecvent copiilor s, i
rudelor noastre, s, i prin aceasta ne putem arăta curtoazia, s, i astfel
fericirea poate fi adusă în cămin.
Îi putet, i învăt, a pe copiii vos, tri o lect, ie în timp ce le explicat, i
motivul pentru care at, i făcut o schimbare în valoarea cadourilor lor,
spunându-le că suntet, i convins, i că până acum at, i avut mai mult în
vedere plăcerea lor decât slava lui Dumnezeu. Spunet, i-le că v-at, i
gândit mai mult la propria voastră plăcere s, i la satisfacerea ei s, i
at, i t, inut să fit, i în armonie cu obiceiurile s, i tradit, iile lumii, făcând
daruri acelora care nu aveau nevoie de ele, s, i v-at, i gândit mai put, in
la înaintarea lucrării lui Dumnezeu. Ca s, i înt, elept, ii din vechime,
putet, i oferi lui Dumnezeu cele mai bune daruri ale voastre s, i să-I
arătat, i prin darurile fat, ă de El că voi apreciat, i Darul Său către o
lume păcătoasă. Îndreptat, i gândurile copiilor vos, tri pe un nou făgas, ,
neegoist, încurajându-i să aducă daruri lui Dumnezeu pentru darul
Unicului său Fiu. 8
„Să avem pom de Crăciun”? — Dumnezeu ar avea plăcere [482]
dacă de Crăciun fiecare comunitate ar avea un pom de Crăciun, în
care să fie agăt, ate daruri, [Nota traducătorului: Cuvântul din limba
engleză, redat în românes, te prin „daruri”, este cuvântul folosit în
limba engleză pentru darurile care se aduc la biserică (darurile care
se aduc alături de zecimi, darurile pentru lucrarea lui Dumnezeu
în general).] mari sau mici, pentru aceste case de închinare. [În
acest articol, se face referint, ă la proiectele în curs de desfăs, urare
pentru clădiri. Deoarece principiile legate de acestea sunt aplicabile
s, i astăzi, aceste referint, e specifice sunt lăsate în articol.] Ne-au sosit

scrisori în care suntem întrebat, i: E bine să avem pom de Crăciun?
Nu va fi aceasta în felul lumii? Noi răspundem: putet, i să facet, i cum
face lumea, dacă avet, i tragere de inimă să facet, i as, a sau s-o facet, i
într-un mod deosebit de lume, dacă este posibil. Nu este păcat a se
alege un brad plăcut mirositor, pe care să îl as, ezăm în comunităt, ile
noastre, însă păcatul este legat de motivul care ne determină să facem
acel lucru s, i felul în care sunt folosite darurile care sunt as, ezate în
pom.
Pomul poate fi atât de înalt s, i crengile sale atât de ample, cât
se potrives, te cel mai bine momentului; fie însă ca ramurile lui să
fie încărcate cu roada de aur s, i argint a bunăvoint, ei voastre de a fi
darnici, pe care s-o prezentat, i înaintea Lui ca darul vostru de Crăciun.
Fie ca donat, iile voastre să fie sfint, ite de rugăciune. 9
Sărbătorile de Crăciun s, i de Anul Nou pot fi s, i trebuie să fie
t, inute în folosul celor lipsit, i. Dumnezeu este glorificat atunci când
noi dăm pentru a-i ajuta pe aceia care au familii numeroase de
întret, inut. 10
Un pom încărcat cu daruri nu este păcat — Părint, ii nu tre-
buie să ia pozit, ie că un brad as, ezat în biserică pentru bucuria copiilor
la s, coala de Sabat este un păcat, deoarece aceasta poate fi o mare
binecuvântare. Înaintea mint, ilor lor trebuie păstrată ideea de dăruire
de obiecte pentru binefacere. Obiectivul acestor întruniri nu trebuie
să fie numai amuzamentul. Des, i s-ar putea să fie unii care să trans-
forme aceste ocazii în momente de neseriozitate s, i nepăsare, mint, ile
[483] acestora neprimind impresiile divine, pentru alt, ii aceste ocazii se
vor dovedi deosebit de benefice. Eu sunt pe deplin mult, umită că se
pot inventa multe substituente nevinovate pentru multe întruniri care
au efect demoralizator. 11
Îngrijit, i-vă ca în ziua aceasta să existe bucurii nevinovate
— Nu vret, i să vă trezit, i, cres, tini, frat, ii mei s, i surorile mele, s, i să
vă încinget, i în vederea îndeplinirii în teamă de Domnul, rânduind
astfel lucrurile în această privint, ă, încât ocazia să nu fie seacă s, i
neinteresantă, ci plină de bucurie nevinovată, care să poarte pecetea
cerului? S, tiu că aceia care sunt mai săraci vor răspunde acestor
sugestii. Cei mai bogat, i vor arăta de asemenea interes s, i îs, i vor oferi
darurile s, i donat, iile proport, ional cu mijloacele pe care Dumnezeu le-
a încredint, at lor. Fie ca în cărt, ile din ceruri să se noteze că niciodată
Crăciunul 395
nu s-a mai văzut un asemenea Crăciun datorită donat, iilor care vor fi
făcute pentru sust, inerea lucrării lui Dumnezeu s, i clădirea Împărăt, iei
Sale. 12
[484] Capitolul 78 — Familia — un centru misionar
Părint, ii trebuie să dea copiilor o orientare bună — Noi, ca

părint, i s, i cres, tini, trebuie să dăm copiilor o orientare dreaptă. Ei
trebuie îndrumat, i cu grijă, cu înt, elepciune, cu duios, ie, pe calea sluji-
rii, asemenea Domnului Hristos. Suntem legat, i prin legământ sacru
de Dumnezeu spre a ne cres, te copiii în vederea slujirii Sale. Cea
dintâi datorie a noastră este aceea de a-i înconjura cu o asemenea
influent, ă, care să-i conducă să aleagă o viat, ă de slujire, s, i să le oferim
instruirea necesară. 1
Copiii pot fi Danieli s, i Estere ai vremurilor noastre — Scopul
lui Dumnezeu pentru copiii care cresc alături de inimile noastre
este mai larg, mai adânc s, i mai înalt decât poate cuprinde viziunea
noastră limitată. În trecut, aceia pe care El i-a văzut credincios, i,
dintre cei mai umili, i-a chemat să dea mărturie pentru El în locurile
cele mai înalte din lume. S, i mult, i tineri de astăzi, crescând precum
Daniel în căminul său iudeu, studiind Cuvântul lui Dumnezeu s, i
lucrările Sale s, i învăt, ând lect, iile serviciului credincios, vor sta s, i ei
în adunări legislative, în camere de justit, ie sau în curt, i regale, ca o
mărturie pentru Regele regilor. Mult, i vor fi chemat, i pentru o lucrare
s, i mai mare. Lumea întreagă se deschide pentru Evanghelie.... Din
fiecare colt, al lumii noastre, vine strigătul inimilor afectate de păcat,
care doresc să-L cunoască pe Dumnezeul iubitor.... Noi, care avem
această cunos, tint, ă, s, i copiii nos, tri, cărora le-o putem împărtăs, i, avem
datoria de a răspunde strigătului lor. La fiecare familie s, i la fiecare
s, coală, la fiecare părinte, profesor s, i copil asupra căruia a strălucit
lumina Evangheliei, ajunge în această criză întrebarea pusă Esterei
[485] în acea criză de moment din istoria lui Israel: „Cine s, tie dacă nu
pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la împărăt, ie?” 2
Căi eficiente de a da mărturie pentru Hristos — Nu tot, i pot
merge ca misionari în t, ări străine, însă tot, i pot fi misionari în familiile
lor s, i între vecinii lor. Sunt multe căi prin care membrii bisericii
pot oferi solia celor din jurul lor. Una dintre cele mai eficiente căi
este aceea de a trăi o viat, ă de cres, tin utilă, neegoistă. Aceia care
396
Familia — un centru misionar 397
sunt prins, i în bătălia viet, ii, într-o luptă pe viat, ă s, i pe moarte, pot fi
revigorat, i s, i întărit, i prin mici atent, ii, care nu costă nimic. Cuvintele
amabile, adresate în mod simplu, micile atent, ii acordate în mod
simplu, vor alunga norii ispitirii s, i îndoielii care se îngrămădesc
asupra sufletului. Adevărata exprimare din inimă a împreunei simt, iri,
asemenea Domnului Hristos, manifestată în simplitate, are putere de
a deschide us, a inimilor care au nevoie de atingerea simplă, delicată,
a Spiritului lui Hristos. 3
Există un vast câmp de lucru atât pentru femei, cât s, i pentru
bărbat, i. Este nevoie de ajutorul tuturor: al bucătăresei pricepute, al
spălătoresei s, i al sorei de caritate. Membrii familiilor sărace trebuie
învăt, at, i să gătească, să-s, i confect, ioneze s, i să-s, i repare îmbrăcă-
mintea, să îngrijească de cei bolnavi s, i să poarte de grijă în mod
corespunzător căminului. Chiar s, i copiii pot fi învăt, at, i să facă mici
servicii, din iubire s, i milă pentru cei mai necăjit, i decât ei. 4
Copiii s, i tinerii să se atas, eze în lucrarea de slujire a oameni-
lor — Din dorint, a de a se scuza, unii spun: „Timpul s, i mijloacele îmi
sunt absorbite de datoriile fat, ă de familie s, i fat, ă de copii.” Părint, ilor,
copiii vos, tri trebuie să fie mâna care să vă vină în ajutor, mărindu-vă
puterea s, i capacitatea de a lucra pentru Domnul. Copiii sunt mem-
brii mai tineri ai familiei lui Dumnezeu. Ei trebuie îndrumat, i să se
consacre lui Dumnezeu, căruia Îi apart, in prin creat, iune s, i răscum- [486]
părare. Ei trebuie învăt, at, i că toate puterile lor, ale trupului, mint, ii s, i
sufletului, sunt ale Lui. Ei trebuie instruit, i să fie de ajutor în diverse
domenii de serviciu neegoist. Nu le îngăduit, i copiilor vos, tri să fie
nis, te oprelis, ti. Copiii vos, tri trebuie să poarte împreună cu voi atât
poverile spirituale, cât s, i cele fizice. Ajutându-i pe alt, ii, ei îs, i sporesc
propria lor fericire s, i utilitate. 5
Dacă în fiecare comunitate tinerii s, i tinerele s-ar consacra lui
Dumnezeu, dacă ar pune în practică tăgăduirea de sine în viat, a de
cămin, ajutându-s, i mamele obosite s, i coples, ite de griji, ce schimbare
va avea loc în comunităt, ile noastre! Mama ar găsi timp să facă vizite
vecinilor. Când se ives, te ocazia, copiii pot fi de ajutor, făcând, chiar
când sunt mici, mici servicii din iubire s, i milă spre binecuvânta-
rea altora. În acest fel se poate pătrunde în mii de case ale celor
săraci s, i nevoias, i. În multe case pot fi duse cărt, i cu privire la sănă-
tate s, i cumpătare. Circulat, ia acestor cărt, i este o lucrare importantă;
căci ele cont, in cunos, tint, e pret, ioase, legate de tratamentul bolilor
— cunos, tint, e care pot constitui o mare binecuvântare pentru cei care
nu îs, i pot permite să plătească o consultat, ie la medic. 6
Copiii să fie mici misionari — Dumnezeu dores, te acest lucru.
Dumnezeu dores, te ca fiecare copil, încă de la o vârstă fragedă, să
fie copilul Lui, să fie adoptat în familia Sa. Des, i sunt tineri, ei pot
fi membri ai familiei de credint, ă s, i să aibă o experient, ă deosebit de
pret, ioasă. 7
Când sunt foarte mici, copiii pot fi utili în lucrarea lui Dumne-
zeu.... El le va da harul Său s, i Duhul Său cel Sfânt, astfel ca ei să
poată birui nerăbdarea, agitat, ia s, i orice păcat. Domnul Isus iubes, te
copiii. El are binecuvântări pentru ei s, i Îi place să-i vadă că sunt
[487] ascultători de părint, ii lor. El dores, te ca ei să fie micut, ii Lui misionari,
tăgăduindu-s, i propriile înclinat, ii s, i dorint, e după plăcerea egoistă
în favoarea slujirii Lui; s, i această slujire este la fel de acceptată de
Dumnezeu ca s, i serviciul copiilor crescut, i mari. 8
Părint, ii trebuie să-s, i învet, e copiii, prin cuvânt s, i exemplu, cum
să lucreze pentru cei neconvertit, i. Copiii trebuie astfel educat, i, încât
să fie împreună simt, itori cu cei în vârstă s, i cu cei necăjit, i s, i să caute
să aline suferint, ele celor săraci s, i nenorocit, i. Ei trebuie învăt, at, i să fie
sârguincios, i în lucrarea misionară; s, i astfel, din cei mai fragezi ani,
li se va întipări în minte tăgăduirea de sine s, i sacrificiul pentru binele
altora s, i înaintarea cauzei lui Dumnezeu, ca să poată fi împreună
lucrători cu Dumnezeu. 9
Fie ca părint, ii să-i învet, e pe copiii lor adevărul as, a cum este el în
Isus. Iar copiii, în simplitatea lor, vor repeta ceea ce au învăt, at celor
cu care au legături. 10
Biserica are de lucru pentru tineret — Fie ca cei care poartă
răspunderi în biserică să elaboreze planuri, prin care tinerii s, i tinerele
să poată fi instruit, i spre a-s, i pune la lucru talant, ii încredint, at, i lor.
Membrii mai în vârstă ai bisericii să caute să lucreze în mod serios,
cu suflet, pentru copii s, i tineri. Pastorii să-s, i pună la lucru toată
iscusint, a în a inventa planuri prin care membrii mai tineri ai bisericii
să poată fi condus, i să coopereze cu ei în lucrarea misionară. Să
nu vă închipuit, i însă că le vet, i putea stârni interesul doar t, inând o
predică lungă la întrunirea în vederea lucrării misionare. Întocmit, i
planuri, prin care poate fi aprins un interes viu. Fiecare să aibă ceva
de făcut. Instruit, i-i pe tineri să facă ceea ce li se dă de făcut s, i
învăt, at, i-i ca, săptămână după săptămână, să-s, i aducă rapoartele la
întrunirile misionare, când să spună ce experient, e au avut s, i, prin

harul lui Hristos, succesele pe care le-au dobândit. Dacă s-ar aduce
astfel de rapoarte, de către lucrători consacrat, i, întrunirile misionare
nu s-ar desfăs, ura atât de greoi s, i plictisitor. Ar fi pline de interes s, i [488]
nu ar fi absent, e în auditoriu. 11
Căutat, i ocazii favorabile în împrejurimi — Ocaziile favora-
bile sunt la îndemâna fiecăruia. Apucat, i-vă de lucru în împrejurimi,
căci pentru această lucrare suntet, i răspunzători. Nu as, teptat, i ca alt, ii
să vă îmboldească să facet, i pas, i înainte. Act, ionat, i fără întârziere,
fiind cons, tient, i de răspunderea personală, pe care o avet, i fat, ă de
Acela care s, i-a dat viat, a pentru voi. Act, ionat, i ca s, i când L-at, i auzi
pe Domnul Hristos chemându-vă personal, pe nume, pentru a vă
trezi din somn s, i a pune la lucru toate capacităt, ile pentru a-L sluji
pe El. Nu căutat, i să vedet, i pe altcineva care ar fi gata să răspundă
inspirat, iei Cuvântului Dumnezeului Celui viu. Dacă suntet, i pe de-
plin consacrat, i, prin intermediul vostru, El va aduce la adevăr s, i pe
alt, ii pe care îi poate folosi drept canale pentru a transmite lumina
multor suflete care se află în întuneric. 12
Familiile cres, tine să pătrundă în zone care sunt în întune-
ric — Dumnezeu cheamă familiile cres, tine să pătrundă în regiuni
care se află în întuneric s, i rătăcire s, i să lucreze cu înt, elepciune s, i
consecvent, ă pentru Domnul. Este nevoie de sacrificiu de sine pentru
a răspunde acestei chemări. În timp ce mult, i as, teaptă să fie îndepăr-
tate toate obstacolele din cale, există suflete care mor fără sperant, ă
s, i fără Dumnezeu în lume. Mult, i, foarte mult, i, de dragul avantajului
lumesc, din dorint, a de a dobândi cunos, tint, e s, tiint, ifice, se aventu-
rează în regiuni periculoase s, i îndură greutăt, i s, i lipsuri. Unde sunt
aceia care vor să facă acest lucru din dorint, a de a spune altora despre
Mântuitorul? Unde sunt bărbat, ii s, i femeile care să vrea să meargă în [489]
zone în care este nevoie de Evanghelie, ca să-i poată îndruma pe cei
aflat, i în întuneric către Mântuitorul? 13
Dacă unele familii s-ar stabili în regiuni întunecoase ale pămân-
tului, în locuri în care oamenii sunt învăluit, i în negură spirituală, s, i
acestea ar face ca lumina lui Hristos să strălucească în jurul lor, o
mare lucrare ar putea fi îndeplinită. Fie ca aces, tia să-s, i înceapă lu-
crarea în linis, te, cu umilint, ă, fără a se bizui pe fondurile conferint, ei,
până ce interesul pentru solia lor s-ar dezvolta atât de mult, încât ei
nu-s, i mai pot continua lucrarea fără ajutorul unui pastor. 14
Copiii vor lucra atunci când alt, ii nu vor putea — Când

fiint, ele ceres, ti văd că oamenilor nu le mai este permis să prezinte
adevărul, Spiritul lui Dumnezeu îi va lua în stăpânire pe copii s, i ei
vor face lucrarea de proclamare a adevărului, lucrare pe care oamenii
adult, i nu o pot face, deoarece calea le este îngrădită. 15
În scenele finale ale istoriei acestui pământ, mult, i dintre aces, ti
copii s, i tineri îi vor uimi pe oameni cu mărturia lor de partea adevă-
rului, care va fi prezentată simplu s, i totus, i cu spirit s, i putere. Ei au
fost învăt, at, i să se teamă de Domnul, iar inimile lor au fost atinse prin
studiul atent s, i cu rugăciune al Bibliei. În viitorul apropiat, mult, i
copii vor fi luat, i în stăpânire de Duhul lui Dumnezeu s, i vor face
lucrarea de proclamare a adevărului, care în acel timp nu va putea fi
făcută de membrii mai vârstnici ai bisericii. 16
S, colile bisericii noastre sunt rânduite de Dumnezeu pentru a-i
pregăti pe copii pentru această mare lucrare. În ele, copiii trebuie
instruit, i cu privire la adevărul special pentru aceste vremuri s, i cum
să facă în mod practic lucrare misionară. Ei trebuie să se înroleze
în armata lucrătorilor care dau o mână de ajutor celor bolnavi s, i
suferinzi. Copiii pot lua parte la lucrarea misionară medicală s, i, prin
[490] faptele lor mărunte, pot ajuta la înaintarea acesteia.... Prin ei, solia
lui Dumnezeu va fi făcută cunoscută s, i sănătatea Lui mântuitoare
va fi dusă la toate popoarele. De aceea, biserica trebuie să simtă o
povară pentru mieii turmei. Copiii să fie educat, i s, i instruit, i să lucreze
pentru Domnul. 17
Învăt, at, i să lucrat, i, lucrând — Iubirea s, i credincios, ia fat, ă de
Domnul Hristos sunt cele din care izvorăs, te adevărata slujire. În
inima atinsă de iubirea Lui se nas, te o dorint, ă de a lucra pentru El.
Această dorint, ă trebuie să fie încurajată s, i îndrumată corect. Fie
că este în cămin, între vecini sau la s, coală, prezent, a celor săraci,
necăjit, i, ignorant, i sau nenorocit, i, trebuie socotită nu ca o greutate,
ci ca oferind o ocazie pret, ioasă pentru slujire.
În această lucrare, ca în oricare alta, iscusint, a se dobândes, te
lucrând efectiv. Eficient, a este asigurată prin instruirea în vederea
îndeplinirii datoriilor obis, nuite ale viet, ii s, i în lucrarea de slujire a
celor lipsit, i s, i în suferint, ă. Fără acestea, cele mai bine intent, ionate
eforturi sunt adesea în zadar s, i chiar dăunătoare. Oamenii învat, ă să
înoate în apă, nu pe uscat. 18

2 Education, 262, 263.
4 Idem, 9:36, 37.
5 Idem, 7:63.
7 Letter 104, 1897.
14 Idem, 442.
15 Idem, 206.
18 Educatie, 250, 251.
,
Sect, iunea 17 — Relaxare s, i recreat, ie [491]
[492]
[493]
Capitolul 79 — Recreat, ia este esent, ială
Puncte de vedere extremiste cu privire la recreat, ie — Există

persoane cu o imaginat, ie bolnavă, pentru care religia este un tiran
care stăpânes, te asupra lor cu un toiag de fier. Acestea au mereu
ceva de murmurat cu privire la destrăbălare s, i presupuse rele. În
inimile lor nu există iubire; s, i sunt mereu încruntat, i. Rămân reci
la râsul nevinovat al tinerilor s, i al oricui. Ei consideră că orice fel
de recreat, ie s, i amuzament este păcat s, i gândesc că mintea trebuie
să fie mereu preocupată, încordată. Aceasta este o extremă. Alt, ii
consideră că mintea trebuie să fie încontinuu frământată, să inventeze
noi distract, ii, s, i aceasta pentru a dobândi sănătate. Ei se obis, nuiesc
să depindă de emot, ii tari s, i nu se simt în largul lor fără acestea.
Adevăratele principii ale cres, tinismului deschid în fat, a tuturor o
sursă de fericire a căror dimensiuni — înălt, ime s, i adâncime, lungime
s, i lăt, ime — sunt nemăsurate. 1
Pentru a înviora spiritul s, i întări trupul — Este privilegiul s, i
datoria cres, tinilor să caute să-s, i învioreze spiritul s, i să-s, i întărească
trupul prin recreat, ie nevinovată, cu scopul de a-s, i folosi puterile
fizice s, i mintale pentru slava lui Dumnezeu. Felul în care ne recreăm
nu trebuie să constituie scene de distract, ie, lipsite de sens. Trebuie
să ne organizăm felul în care ne recreăm, astfel încât să beneficiem
de recreat, ie s, i ea să fie o sursă de înălt, are pentru aceia cu care ne
asociem, s, i în acest fel să putem fi mai bine calificat, i, atât noi, cât s, i
ei, pentru a îndeplini cu succes datoriile care ne revin ca cres, tini. 2
[494] Mi-a fost arătat că păzitorii Sabatului sunt un popor care
munces, te prea greu, fără să-s, i îngăduie o schimbare în activitate
sau perioade de odihnă. Recreat, ia este necesară pentru aceia care
sunt angajat, i într-o muncă fizică, însă s, i mai esent, ială pentru aceia
care lucrează în principal cu mintea. Nu este bine pentru mântuirea
noastră, s, i nici pentru slava lui Dumnezeu, ca mintea să fie neîncetat
la lucru, excesiv, chiar dacă este vorba de activităt, i religioase. 3
De subiectul recreat, iei, sunt mult legate împrejurimile casei s, i ale
s, colii. Atunci când se alege locul pentru o casă sau pentru o s, coală,
404
Recreat, ia este esent, ială 405
aceste lucruri trebuie avute în vedere. Cei pentru care bunăstarea

mintală s, i fizică sunt mai importante decât banii s, i cerint, ele sau
obiceiurile din societate vor căuta pentru copiii lor folosul învăt, ăturii
din natură s, i recreat, ia în mijlocul ei. 4
Recreat, ia este esent, ială pentru o lucrare bună — Timpul pe-
trecut în mis, care fizică nu este pierdut.... Exercit, iul fizic echilibrat,
care are influent, ă asupra tuturor organelor s, i capacităt, ilor corpului
nostru, este esent, ial în vederea realizării unei lucrări bune. Când cre-
ierul este mereu încordat, în timp ce celelalte organe ale mas, inăriei
vii sunt inactive, se produce o pierdere de putere fizică s, i mintală.
Fizicul este jefuit de tonusul sănătos, mintea îs, i pierde prospet, imea
s, i vigoarea, iar urmarea este o iritabilitate bolnavă. 5
Trebuie să fim atent, i în privint, a orelor de somn s, i de lucru, ce tre-
buie să fie regulate. Trebuie să ne luăm perioade de odihnă, perioade
de recreare s, i perioade pentru meditat, ie.... Principiile cumpătării
sunt mult mai vaste decât îs, i închipuie unii. 6
Elevii s, i student, ii au nevoie de relaxare — Cei care sunt
angajat, i în studii au nevoie de relaxare. Mintea nu trebuie t, inută [495]
mereu în încordare, deoarece mas, inăria delicată a creierului slăbes, te.
Trupul s, i mintea trebuie puse la lucru. 7
Recreat, ia s, i cultura fizică vor întrerupe fără îndoială rutina
obis, nuită a lucrului de la s, coală, însă această întrerupere nu se va
dovedi o oprelis, te. Acest timp s, i efort vor fi răsplătite de o sută de
ori prin înviorarea mint, ii s, i a trupului, nutrirea unui spirit neegoist
s, i legarea laolaltă a elevului de profesor prin legăturile unor interese
comune s, i ale unei asocieri prietenoase. Energia aceea fără astâm-
păr, care este atât de adesea o sursă de primejdie pentru tânăr, va
beneficia de o scăpare binecuvântată. Ca o apărare împotriva rău-
lui, preocuparea mint, ii cu ceea ce este bine este mai de dorit decât
nenumăratele bariere ale legii s, i disciplinei. 8
Lucrători de la birouri care aveau nevoie de zile de recreat, ie
— Am văzut că doar put, ini îs, i dau seama de munca obositoare, con-
tinuă, a acelora care poartă răspunderea lucrului în birouri. Ei sunt
închis, i între patru peret, i, zi după zi s, i săptămână după săptămână,
timp în care încordarea constantă a puterilor mint, ii le slăbes, te corpul
s, i vitalitatea. Nu sunt fiint, e nemuritoare s, i, dacă nu se produce o
schimbare, ei se vor istovi s, i nu vor mai putea munci.
Pentru noi, frat, ii A, B s, i C sunt daruri pret, ioase. Nu ne putem în-

gădui să-i lăsăm să-s, i ruineze sănătatea, stând continuu s, i trudind....
Rar s-a produs o variat, ie în viat, a lor, cu except, ia cazului când
au avut febră sau vreo altă boală. În viat, a lor trebuie să existe o
schimbare în mod frecvent. Ei ar trebui să-s, i consacre adesea o
zi întreagă pentru a se recrea împreună cu familiile lor, care sunt
[496] aproape în întregime lipsite de compania lor. Nu tot, i pot lăsa lucrul
în acelas, i timp; însă ei trebuie să-s, i organizeze lucrul în as, a fel, încât
unul sau doi să poată pleca, lăsând pe alt, ii să le t, ină locul s, i apoi să-i
lase s, i pe aces, tia să aibă aceeas, i înlesnire.
Am văzut că aces, ti frat, i, A, B s, i C, ar trebui să socotească o
datorie religioasă aceea de a-s, i îngriji sănătatea s, i puterea pe care
le-a dat-o Dumnezeu. Domnul nu le cere să devină tocmai acum
martiri pentru cauza Lui. Ei nu vor dobândi nici o răsplată pentru
acest sacrificiu, căci Dumnezeu dores, te ca ei să trăiască. 9
Căutat, i modalităt, i de recreat, ie nevinovată, instructivă —
Există modalităt, i foarte benefice de a ne recrea, atât pentru minte,
cât s, i pentru trup. Mintea luminată, plină de discernământ, va găsi
multe modalităt, i de recreare s, i distract, ie din surse nu doar nevino-
vate, dar s, i instructive. Recreat, ia în aer liber, contemplarea lucrărilor
lui Dumnezeu în natură vor fi de cel mai real folos. 10
Eu cred că, atunci când căutăm să ne înviorăm spiritul s, i să ne
întărim trupul, Dumnezeu ne cere să ne folosim toate puterile s, i în
toate ocaziile pentru cel mai bun scop. Ne putem aduna laolaltă, as, a
cum o facem astăzi, aici [Parte dintr-o cuvântare rostită unui grup
de aproximativ două sute de persoane, adunate pentru a se bucura,
recreându-se la Lacul Goguac, lângă Battle Creek, Michigan, în mai
1870.], s, i să facem totul spre slava lui Dumnezeu. Ne putem rândui
ocaziile de recreare în as, a fel, încât să fim în stare să ne îndeplinim
mai cu succes datoriile care ne revin s, i astfel influent, a noastră va fi
mai binefăcătoare pentru aceia cu care ne asociem. În special este
vorba de ocazii ca acestea, care trebuie să fie un moment de voios, ie
pentru tot, i. Ne putem întoarce acasă cu mintea refăcută s, i trupul
împrospătat s, i pregătit, i pentru a ne apuca din nou de lucru, cu mai
multă nădejde s, i mai mult curaj. 11
[497] Invitat, ia lui Dumnezeu pentru tineri — Invitat, ia lui Dumne-
zeu se adresează fiecărui tânăr: „Fiule, dă-mi inima ta; Eu o voi
păstra curată; Eu îi voi satisface dorul după adevărata fericire”. Lui
Recreat, ia este esent, ială 407
Dumnezeu Îi place să-i facă pe tineri fericit, i s, i de aceea El ar vrea

ca ei să-I dea inimile, pentru ca toate facultăt, ile fiint, ei, date de Dum-
nezeu, să poată fi păstrate într-o bună stare de sănătate s, i vigoare.
Ei det, in darul viet, ii dat de Dumnezeu. El face inima să bată; El dă
putere fiecărei facultăt, i. Bucuria curată nu va înjosi nici unul dintre
darurile lui Dumnezeu. 12
4 Educatie, 197.
,
8 Educatie, 198, 199.
,
10 Idem, 653.
11 Idem, 586.
[498] Capitolul 80 — Ce să jucăm?
Înlocuit, i ceea ce este păcătos cu ceea ce este nevinovat —

Tinerii s, i copiii nu pot fi as, a linis, tit, i s, i as, ezat, i ca cei în vârstă.
În timp ce distract, iile păcătoase sunt condamnate, s, i as, a ar trebui
să fie, părint, ii, profesorii s, i supraveghetorii copiilor ar trebui să le
ofere în locul acestora plăceri nevinovate care să nu-i întineze din
punct de vedere moral. Nu-i constrânget, i pe tineri cu reguli rigide
s, i restrict, ii, care să-i facă să se simtă oprimat, i s, i să-i determine să
dărâme barierele s, i să pornească pe cărări nesăbuite, spre pierzare.
Cu brat, hotărât, cu bunătate s, i înt, elegere, t, inet, i frâul îndrumării,
călăuzirii s, i controlării planurilor s, i scopurilor, totus, i, în acelas, i
timp, cu blândet, e, cu înt, elepciune, cu iubire, în as, a fel încât ei să
s, tie că avet, i în vedere cel mai mare bine al lor. 1
Sunt distract, ii, ca dansul, jocul de cărt, i, s, ahul, damele, cu care noi
nu putem fi de acord, pentru că cerul le condamnă. Aceste distract, ii
deschid us, a pentru mari păcate. Ele nu sunt folositoare, ci au o
influent, ă excitantă, producând în unele mint, i pasiunea pentru acele
jocuri care conduc spre jocuri de noroc, risipă s, i destrăbălare. Toate
aceste jocuri trebuie condamnate de cres, tini s, i ele trebuie înlocuite
cu altceva cu totul nevinovat. 2
Dacă facem restrict, ii copiilor nos, tri în privint, a plăcerilor lumes, ti,
care tind să corupă s, i să conducă pe o cale gres, ită, noi trebuie să le
oferim în loc modalităt, i de recreat, ie nevinovate; care să îi conducă
pe căi bune, pe care nu există nici un pericol. Nici un copil al lui
Dumnezeu nu trebuie să aibă experient, e triste sau sumbre. Poruncile
s, i făgăduint, ele divine ne arată acest lucru. Căile înt, elepciunii sunt
„căi plăcute s, i toate cărările ei sunt pas, nice”. 3
[499] În timp ce evităm ceea ce este fals s, i artificial — cursele de
cai, jocurile de cărt, i, loteriile, meciurile de box, luptele, băuturile
alcoolice, fumatul — trebuie să oferim surse de plăceri, care sunt
curate, nobile s, i înălt, ătoare. 4
Locul util al gimnaziului — Exercit, iile de gimnastică ocupă
un loc folositor în multe s, coli, însă, dacă nu sunt supravegheate cu
408
Ce să jucăm? 409
grijă, acestea sunt adesea folosite până la exces. În gimnaziu, mult, i

copii, din dorint, a de a-s, i încerca puterea, s, i-au produs vătămări pe
viat, ă.
Exercit, iul fizic în gimnaziu, oricât de bine ar fi condus, nu poate
t, ine locul recreat, iei în aer liber, s, i pentru aceasta s, colile noastre ar
trebui să ofere condit, ii favorabile. 5
Jocurile cu mingea — principii călăuzitoare de bază — Eu
nu condamn jocul simplu cu mingea; însă, chiar s, i acesta, cât este
de simplu, poate fi exagerat.
Mă dau înapoi aproape întotdeauna de la rezultatele aproape
sigure ce urmează acestor distract, ii. Acestea conduc la cheltuieli care
ar putea fi folosite pentru a duce lumina adevărului unor suflete care
pier fără Hristos. Distract, iile s, i cheltuielile pentru satisfact, ii proprii,
care conduc pas cu pas la înălt, area eului, s, i instruirea în aceste jocuri
pentru plăcere dau nas, tere la o dragoste s, i pasiune pentru aceste
lucruri care nu sunt favorabile desăvârs, irii unui caracter cres, tin.
Felul în care au fost folosite la colegiu nu poartă pecetea cerului.
Ele nu fortifică intelectul. Nu rafinează s, i nu conduc la curăt, ie de
caracter. Ele ne conduc spre obiceiuri s, i practici lumes, ti, iar cei care
le practică devin atât de absorbit, i s, i înnebunit, i după ele, încât ei
sunt înregistrat, i în ceruri ca iubitori mai mult de plăceri decât de
Dumnezeu. În loc ca intelectul să fie fortificat pentru a-s, i putea face
mai bine lucrul, ca student, ii să-s, i poată aduce mai bine la îndeplinire [500]
datoriile de cres, tini, practicarea acestor jocuri le umple creierul cu
gânduri care le distrag mintea de la studii....
Au ca t, intă aceste jocuri numai slava lui Dumnezeu? Eu s, tiu că
nu. Dumnezeu este pierdut din vedere. În timpul de probă, fiint, ele
inteligente înlocuiesc ceea ce ar trebui să le constituie ocupat, ia —
căci au voia lui Dumnezeu descoperită în acest sens — cu speculat, ii
s, i invent, ii ale omului care îl are pe Satana de partea sa, insuflându-i
spiritul său.... Domnul Dumnezeul cerurilor protestează împotriva
pasiunii aprinse pentru aceste jocuri care sunt atât de ademenitoare.
6
Problema multor sporturi atletice — Elevii trebuie să facă

mis, care fizică în mod viguros. Put, ine rele sunt mai înspăimântătoare
decât indolent, a s, i nepăsarea. Cu toate acestea, orientarea majorităt, ii
sporturilor atletice constituie un subiect ce îi preocupă pe aceia
care au pe inimă bunăstarea copiilor s, i tinerilor. Profesorii sunt
îngrijorat, i datorită influent, ei pe care o au aceste sporturi atât asupra

programului elevului în s, coală, cât s, i asupra consecint, elor acestora
pentru viat, a lui de mai târziu. Jocurile care ocupă atât de mult timp
distrag mintea de la studiu. Ele nu sunt de folos pentru pregătirea
tinerilor pentru lucrul practic serios în viat, ă. Influent, a acestora nu
conduce către rafinament, generozitate sau adevărata bărbăt, ie.
Unele dintre cele mai mari distract, ii, cum ar fi fotbalul s, i boxul,
au devenit s, coli ale brutalităt, ii. Ele dezvoltă aceleas, i trăsături precum
jocurile din Roma antică. Dorint, a de a domina, mândria de a avea
fort, ă, de a fi brut, desconsiderarea nesăbuită a viet, ii, exercită asupra
tinerilor o înspăimântătoare putere demoralizatoare.
Alte sporturi, des, i nu sunt la fel de brutale s, i sunt mai put, in
[501] condamnabile, nu sunt recomandate datorită excesului în care sunt
practicate. Ele stimulează iubirea de plăcere s, i senzat, ii tari, ajun-
gându-se să se nutrească dezgust pentru munca utilă s, i predispozit, ia
de a evita datoriile s, i responsabilităt, ile practice ale viet, ii. Ele tind
să distrugă plăcerea pentru realităt, ile viet, ii s, i bucuriile linis, tite ale
acesteia. În acest fel, se deschide us, a către destrăbălare s, i nelegiuire,
cu toate urmările lor teribile. 7
Când viat, a era mai put, in complicată — În vremurile de de-
mult, când oamenii erau călăuzit, i de Dumnezeu, viat, a era simplă.
Ei locuiau aproape de inima naturii. Copiii munceau împreună cu
părint, ii lor s, i studiau frumuset, ile s, i tainele comorii naturii. S, i acolo,
în linis, tea câmpului s, i a pădurii, ei cugetau la acele adevăruri măret, e,
transmise ca o mos, tenire sacră din generat, ie în generat, ie. O astfel
de instruire a produs oameni puternici.
În veacul acesta, viat, a a devenit artificială, iar oamenii au de-
generat. Dacă nu ne putem întoarce cu totul la obiceiurile simple
ale acelor vremuri, noi am putea învăt, a din ele lect, ii care să facă
din momentele noastre de recreare ceea ce însus, i numele implică
— momente în care cu adevărat clădim atât pentru trup, cât s, i pentru
minte s, i suflet. 8
Plimbări cu familia — Mai multe familii care locuiesc în
acelas, i oras, sau sat trebuie să se adune împreună, să lase deoparte
ocupat, iile care i-au istovit fizic s, i mintal s, i să facă o excursie la t, ară,
pe malul unui lac frumos sau într-un crâng, unde peisajul natural
este minunat. Să-s, i ia cu ei hrană simplă, sănătoasă, cele mai bune
fructe s, i cereale s, i să se as, eze la masă la umbra unui copac sau
sub baldachinul cerului. Plimbarea, mis, carea fizică s, i peisajul vor

stimula pofta de mâncare, ei se pot bucura astfel de o masă pe care
chiar regii o pot invidia.
În asemenea ocazii, părint, ii s, i copiii trebuie să se simtă liberi [502]
de griji, muncă s, i îngrijorare. Părint, ii să se poarte ca nis, te copii cu
copiii lor, făcând ca totul să fie cât se poate de plăcut pentru ei. Toată
ziua să fie pusă deoparte pentru recreat, ie. Pentru cei a căror ocupat, ie
este în interior s, i sedentară, mis, carea în aer este binefăcătoare pentru
sănătate. Tot, i aceia care socotesc acest lucru ca o datorie să facă
acest lucru. Nu se va pierde nimic, ci se va câs, tiga mult. Ei se vor
întoarce la ocupat, iile lor cu o nouă putere de viat, ă s, i cu curajul
reînnoit, apucându-se de lucrul lor cu zel s, i fiind mai bine pregătit, i
să facă fat, ă bolilor. 9
Găsit, i fericire în mijlocul naturii — Să nu gândit, i că Dum-
nezeu dores, te ca noi să renunt, ăm la tot ce poate fi pentru fericirea
noastră. Lucrurile la care El ne cere să renunt, ăm nu sunt pentru
binele s, i fericirea noastră.
Dumnezeul care a făcut să crească pomii cei falnici s, i i-a îmbră-
cat cu un frunzis, atât de bogat, care a creat atâtea flori frumoase s, i
încântătoare, care a făcut cu mâna Lui lucrări atât de minunate în
natură, nu dores, te ca noi să fim nefericit, i; El nu dores, te ca noi să
nu avem gust s, i plăcere pentru aceste lucruri. El le-a făcut ca să ne
bucurăm de ele. Scopul Său este ca noi să ne bucurăm de tot ceea ce
constituie farmecul naturii, care este creat, iunea Sa. 10
Întâlniri sociale utile — Întâlnirile cu caracter social devin
folositoare în cel mai înalt sens, s, i instructive, atunci când cei care
se adună laolaltă, cu inimile clocotind de dragostea lui Dumnezeu,
discută lucruri din Cuvântul lui Dumnezeu, metode pentru înaintarea
lucrării Sale s, i faceri de bine pentru semenii lor. Când Duhul lui
Dumnezeu este primit ca un oaspete de seamă la aceste adunări, când [503]
nu se spune s, i nu se face nimic care să-L îndepărteze, Dumnezeu
este onorat, iar cei care se adună laolaltă sunt înviorat, i s, i întărit, i. 11
Adunările noastre ar trebui să se desfăs, oare, s, i noi ar trebui să
ne purtăm în as, a fel încât, atunci când ne întoarcem acasă, să fim
linis, tit, i că nu L-am supărat pe Dumnezeu s, i că nu i-am rănit sau
jignit în vreun fel pe cei prezent, i. 12
Domnul Isus Îs, i găsea plăcere în momente de bucurie nevi-
novată — Domnul Isus a respins îngăduint, a de sine în toate formele,
totus, i, prin natura Sa, El era sociabil. El a acceptat ospitalitatea tutu-

ror claselor sociale, făcând vizite atât în casele celor bogat, i, cât s, i
ale celor săraci, ale celor învăt, at, i s, i ale celor nes, tiutori s, i căutând să
le înalt, e gândurile de la problemele viet, ii obis, nuite la acele lucruri
care sunt spirituale s, i ves, nice. El nu a fost de acord cu destrăbălarea
s, i nici o umbră de us, urătate lumească nu i-a afectat comportamen-
tul; cu toate acestea, El îs, i găsea plăcere în momente de bucurie
nevinovată s, i, prin prezent, a Sa, aproba întrunirile sociale. Un ospăt,
de nuntă iudaic a constituit o ocazie deosebită s, i bucuria acestuia
nu a displăcut Fiului omului.... Pentru gândul Domnului Isus, bu-
curia sărbătorilor de nuntă arătau înainte către bucuria acelei zile,
când El avea să-s, i aducă mireasa acasă, în casa Tatălui Său, când cei
răscumpărat, i, împreună cu Răscumpărătorul, aveau să stea laolaltă
la ospăt, ul nunt, ii Mielului. 13
Exemplul Său în conversat, ie s, i comportament — Când s, i-a
început lucrarea, atunci când era invitat la masă sau la un ospăt, de
către un fariseu sau un vames, , El accepta invitat, ia.... În astfel de
ocazii, Domnul Hristos conducea discut, ia de la masă s, i dădea multe
lect, ii pret, ioase. Cei prezent, i Îl ascultau; oare nu El fusese Acela
[504] care le vindecase bolnavii, le alinase durerile s, i le luase copiii în
brat, e s, i îi binecuvântase? Vames, ii s, i păcătos, ii erau atras, i către El, iar
atunci când El începea să le vorbească, atent, ia le era at, intită asupra
Lui. Domnul Hristos i-a învăt, at pe ucenicii Săi cum să se poarte cu
cei nereligios, i s, i cu cei religios, i. El i-a învăt, at, prin exemplul Său,
ca, atunci când participau la adunări publice, să nu ceară neapărat
să spună ceva. Însă conversat, ia Lui era cu totul diferită de ceea ce
ascultaseră ei la sărbători, în trecut. Fiecare cuvânt pe care îl rostea
El era o mireasmă de viat, ă spre viat, ă pentru ascultătorii Săi, care
ascultau cu toată atent, ia. 14
Ellen G. White s, i o plăcută întrunire socială — La încheierea
lungii mele călătorii în est, am ajuns acasă la timp ca să pot petrece
ajunul Noului An în Healdsburg. Sala mare a colegiului a fost potri-
vită pentru o reuniune a s, colii de Sabat. Ghirlandele de chiparoase,
frunze de toamnă, rămurele de brad s, i flori erau aranjate cu grijă; s, i
un clopot mare de brad atârna în bolta de la intrarea în sală. Pomul
era foarte încărcat cu daruri care aveau să fie folosite pentru săraci....
Cu această ocazie, nu s-a spus s, i nici nu s-a făcut ceva ce ar fi putut
împovăra cons, tiint, a cuiva.
Unii m-au întrebat: „Sora White, ce părere avet, i despre aceasta?

Este în acord cu credint, a noastră?” Eu le-am răspuns: „Este, cu
credint, a mea.” 15
Atraget, i-i pe tineri cu putere pentru a-i câs, tiga — Dumne-
zeu dores, te ca fiecare familie s, i fiecare comunitate să exercite acea
putere de atragere s, i câs, tigare a tinerilor cuprins, i de plăcerile sedu-
cătoare ale lumii s, i din întovărăs, irea cu aceia a căror influent, ă este [505]
vătămătoare. Căutat, i să vedet, i ce putet, i face pentru a-i câs, tiga pe
tineri la Isus. 16
4 Special Testimony, „Living by Principle”, 1898, 19, 20.
5 Educatie, 195, 196.
,
6 Notebook Leaflet, Vol. 1, No. 30.
7 Educatie, 196.
,
8 Idem, 197.
11 The Youth’s Instructor, 4 februarie 1897.
13 Hristos, Lumina lumii, 150, 151.
14 Welfare Ministry, 287.
[506] Capitolul 81 — Recreat, ia care aduce satisfact, ii de
durată
Mis, carea care dezvoltă brat, ele, mintea s, i caracterul — Cel

mai mare folos nu se obt, ine doar de pe urma jocului sau simplului
exercit, iu fizic. Din exersarea mus, chilor în aer proaspăt s, i curat, e
adevărat, se obt, ine ceva folos; însă, dacă folosit, i aceeas, i energie
în îndeplinirea unor datorii utile, beneficiul va fi mai mare s, i va fi
urmat de un simt, ământ de satisfact, ie; căci o astfel de mis, care fizică
poartă cu sine simt, ul utilităt, ii s, i aprobarea cons, tiint, ei pentru datoria
împlinită. 1
În copii s, i tineri trebuie trezită ambit, ia de a face mis, care fi-
zică, făcând ceva ce va fi util pentru ei îns, is, i s, i de folos celor din
jur. Mis, carea fizică ce dezvoltă mintea s, i caracterul, care deprinde
brat, ele să fie utile s, i îi învat, ă pe tineri să-s, i aducă s, i ei contribut, ia
în purtarea poverilor viet, ii, este aceea care dă tărie fizică s, i stimu-
lează orice facultate. S, i va fi o răsplată pentru hărnicie s, i cultivarea
obiceiului de a trăi pentru a face bine. 2
Nici o recreat, ie care le este de folos doar lor nu se va dovedi
o as, a de mare binecuvântare pentru copii s, i tineri ca aceea care
îi face să fie de folos s, i altora. Fiind prin natura lor entuzias, ti s, i
impresionabili, tinerii răspund repede sugestiilor care li se fac. 3
Exemplul lui Isus ca tânăr — Viat, a lui Isus a fost plină de
hărnicie; El făcea mis, care fizică, îndeplinind diferite sarcini potrivite
[507] cu tăria Lui fizică în dezvoltare. În îndeplinirea lucrului care îi era
încredint, at, El nu avea timp pentru distract, ii inutile. El nu lua parte
la ceea ce ar fi putut otrăvi moralul s, i înjosi puterea fizică, ci era
instruit pentru munca utilă s, i chiar pentru a rezista în fat, a greutăt, ilor.
4
În viat, a Sa pământească, Domnul Hristos a fost un exemplu

pentru întreaga familie omenească; El era ascultător s, i de folos în
căminul Său. El a învăt, at meseria de tâmplar s, i a lucrat cu propriile
Sale mâini în micul atelier din Nazaret....
414
Recreat, ia care aduce satisfact, ii de durată 415
Biblia spune despre Isus: „S, i pruncul cres, tea s, i se întărea; era
plin de înt, elepciune s, i harul lui Dumnezeu era peste El.” Mintea s, i
trupul se dezvoltau în timp ce El lucra în copilărie s, i tineret, e. El
nu-s, i folosea puterile fizice în mod nechibzuit, ci le exersa în as, a fel,
încât să le păstreze într-o bună stare de sănătate, ca să poată face cea
mai bună lucrare în orice domeniu. El nu voia să fie nedesăvârs, it,
nici măcar în mânuirea uneltelor. El a fost tot atât de desăvârs, it ca
lucrător pe cât era de desăvârs, it în caracter. Prin cuvânt s, i propriul
Său exemplu, Domnul Hristos a acordat atent, ia cuvenită s, i a onorat
lucrul folositor. 5
Reînviorare prin lucru variat — Tinerii băiet, i ar trebui să nu
uite că ei sunt răspunzători pentru toate privilegiile pe care le-au
avut, pentru felul în care s, i-au folosit timpul s, i pentru folosirea
corespunzătoare a talentelor lor. S-ar putea ca ei să întrebe: „Noi nu
ne putem distra deloc sau recrea? Doar să muncim, să muncim s, i iar
să muncim, fără să existe nici o variat, ie?” 6
Schimbarea lucrului fizic, care a tensionat prea mult puterile,
poate fi foarte necesară pentru un timp, pentru ca ei să se poată apuca
din nou de lucru, depunând efort în continuare cu mai mare succes.
Însă în ceea ce prives, te puterea fizică, cu cele mai bune rezultate,
s-ar putea ca să nu le fie necesară odihna deplină. Ei nu ar trebui,
nici chiar atunci când sunt obosit, i după un anumit fel de lucru, să
risipească momente pret, ioase. Atunci ei pot căuta să facă ceva ce
nu este prea istovitor, dar care să fie o binecuvântare pentru mama [508]
s, i surorile lor. Us, urându-le grijile, luând asupra lor cele mai dure
poveri pe care acestea le au de dus, ei pot descoperi acea distract, ie
care izvorăs, te din principiu s, i care le va aduce adevărata fericire
s, i astfel timpul lor nu va fi irosit pe nimicuri sau îngăduint, ă de
sine. Timpul lor poate fi folosit întotdeauna în mod util s, i ei pot fi
reînviorat, i mereu printr-o varietate a acestuia, iar prin răscumpărarea
timpului, fiecare moment va fi bine întrebuint, at pentru cineva. 7
Mult, i sust, in că este necesar pentru sănătatea fizică să-s, i îngăduie
să se distreze în mod egoist. Este adevărat că este nevoie de schim-
bare pentru o bună dezvoltare a corpului, deoarece mintea s, i trupul
sunt înviorate s, i întărite prin schimbare; însă acest obiectiv nu este
atins prin îngăduirea distract, iei lor nesăbuite s, i neglijarea datoriilor
zilnice pe care tinerii le au de făcut. 8
Un program pentru student, i, pe care Dumnezeu l-a binecu-

vântat — Noi trebuie să-i educăm pe tineri, astfel ca ei să-s, i pună
la lucru atât puterile mintale, cât s, i cele fizice. Exercit, iul sănătos al
întregii fiint, e va conferi o educat, ie completă, deplină.
Am avut serios de lucru în Australia pentru a-i instrui în această
privint, ă atât pe părint, i, cât s, i pe tineri; însă am perseverat în efor-
turile noastre până ce lect, ia a fost învăt, ată astfel ca, pentru a avea
o educat, ie completă, timpul de studiu să fie împărt, it între dobândi-
rea cunos, tint, elor din cărt, i s, i asigurarea unor cunos, tint, e prin lucru
practic.
O parte din fiecare zi era petrecută în lucru util, student, ii fiind
învăt, at, i cum să curet, e pământul, cum să-l cultive s, i cum să constru-
iască, să ridice case, timp care altfel ar fi fost petrecut jucând diferite
jocuri sau căutând alte distract, ii.
[509] Iar Domnul i-a binecuvântat pe student, ii care s, i-au consacrat timpul
unor lect, ii de utilitate practică. 9
Dumnezeu ne-a pus la dispozit, ie ocupat, ii utile pentru dezvoltarea
sănătăt, ii, s, i aceste ocupat, ii folositoare îi vor face în stare pe student, i
să se ajute pe ei îns, is, i s, i pe alt, ii. 10
În loc de a căuta diversificarea doar de dragul de a se amuza,
trebuie luate măsuri în vederea acelor exercit, ii care se vor dovedi
utile. 11
Lucrarea misionară este un exercit, iu ideal — Există o
mult, ime de lucruri necesare, utile, de făcut în lumea noastră, care
fac ca distract, iile de dragul plăcerii să fie cu totul inutile. Creierul,
oasele s, i mus, chii vor dovedi rezistent, ă s, i tărie prin folosirea lor
într-un anumit scop, gândind bine s, i profund s, i făcând planuri care-i
vor instrui să-s, i dezvolte puterile intelectuale s, i organele interne s, i
folosind în mod practic talentele date lor de Dumnezeu, cu care să Îi
poată aduce slavă. 12
Este datoria noastră de a căuta întotdeauna să-i călăuzim pe
tineri să-s, i folosească bine mus, chii s, i creierul, ca să poată fi de folos
celor din jurul lor, ajutându-i în lucrul lor, alinându-i pe cei în necaz,
încurajându-i pe cei descurajat, i, rostind cuvinte de mângâiere celor
fără sperant, ă s, i abătând mint, ile student, ilor de la ceea ce constituie
doar distract, ie s, i zbenguială, lucruri care adesea îi coboară de la
demnitatea de bărbat, i s, i femei la rus, ine s, i dizgrat, ie. Domnul dores, te
Recreat, ia care aduce satisfact, ii de durată 417
ca mintea să fie înălt, ată, căutând mereu canale mai înalte, mai nobile
de utilitate. 13
Aceeas, i putere de exersare a mint, ii s, i a mus, chilor poate inventa
căi s, i mijloace pentru o categorie cu totul mai înaltă de exercit, iu, s, i
anume făcând lucrare misionară, care îi va face împreună lucrători cu
Dumnezeu s, i îi va educa pentru o utilitate mai mare în această viat, ă,
în lucrul util, practic, care constituie ramura cea mai importantă în [510]
educat, ie....
Nu este acesta oare lucrul pe care fiecare tânăr ar trebui să caute
să-l facă, lucrând de partea lui Hristos? Avet, i de partea voastră ajuto-
rul lui Hristos. Ideile student, ilor se vor înmult, i. Ele vor fi foarte vaste
s, i puterile, în ce prives, te utilitatea chiar în viat, a voastră ca student, i,
vor fi în continuă cres, tere. Brat, ele, mâinile, pe care Dumnezeu le-a
dat, trebuie folosite pentru facerea de bine, ca la sfârs, it să putet, i auzi:
„Bine, rob bun s, i credincios.” 14
Recomandare pentru invalizi — Am fost instruită că, în timp
ce bolnavii sunt încurajat, i să-s, i părăsească încăperile în care au
stat s, i să petreacă timp în aer liber, îngrijind florile sau făcând o
altă muncă us, oară, plăcută, mint, ile lor nu vor mai fi concentrate
doar asupra lor îns, is, i, ci vor fi îndreptate către ceva mai dătător
de sănătate. Mis, carea în aer liber este recomandată ca o necesitate
benefică, dătătoare de viat, ă. 15
Nu putem decât să fim voios, i, ascultând muzica păsărelelor ve-
sele s, i desfătându-ne ochii privind câmpiile s, i grădinile în floare. Să
ne obis, nuim mintea să fie interesată de toate acele lucruri măret, e,
pe care Dumnezeu ni le-a dat cu mână largă. S, i, în timp ce cu-
getăm asupra acestor dovezi ale iubirii s, i grijii Sale, s-ar putea să
uităm de neputint, ele noastre, să fim veseli s, i inimile noastre să cânte
Domnului. 16
Timp de ani de zile, din când în când, mi s-a arătat că cei bolnavi
trebuie învăt, at, i că este gres, it a înlătura orice muncă fizică în vederea
redobândirii sănătăt, ii. Procedând astfel, voint, a ajunge să dormiteze,
sângele se mis, că greoi prin corp s, i devine tot mai put, in curat. Iar
atunci când pacientul este în pericolul de a-s, i imagina că situat, ia sa
este mai gravă decât în realitate, nepăsarea va produce cu sigurant, ă [511]
cele mai nefericite rezultate. Munca bine plănuită dă invalidului
ideea că nu este cu totul inutil în lume, că poate face s, i el câte
ceva. Voint, a aceasta îi aduce satisfact, ie, îi dă curaj, tărie, pe care
distract, iile des, arte nu i le pot da niciodată. 17
Dumnezeu ne oferă adevărate plăceri — Dumnezeu a pus la
dispozit, ia tuturor plăceri — de care să se bucure atât cel bogat, cât s, i
cel sărac — plăcerea dobândită prin cultivarea curăt, iei gândului s, i a
utilităt, ii în act, iune, plăcerea care vine din rostirea de cuvinte amabile
s, i facerea de fapte bune. De la cei care îndeplinesc un asemenea
serviciu străluces, te lumina lui Hristos, aducând lumina în viet, ile
înnegurate de multe necazuri. 18
2 Idem,418, 419.
3 Educatie, 198.
,
9 Letter 84, 1909.
11 Pamphlet, Recreation, 47.
12 Notebook Leaflet, Education, No. 6, 1.
13 Idem, 2.
14 Idem, 1, 2.
Capitolul 82 — Cum îs, i alege cres, tinul recreat, ia [512]
Recreat, ia s, i distract, iile lumes, ti — Există o deosebire între

recreat, ie s, i distract, ie. Recreat, ia, dacă este ceea ce spune numele,
re-creat, ie, va întări s, i clădi. Chemându-ne să ne lăsăm deoparte
grijile s, i ocupat, iile obis, nuite, ea aduce prospet, ime mint, ii s, i trupului,
făcându-ne astfel în stare să ne întoarcem cu o nouă putere la lucrul
aprig al viet, ii.
Distract, ia, pe de altă parte, este căutată de dragul plăcerii s, i
adesea este folosită în exces; aceasta ne lipses, te de energiile care ne
sunt necesare lucrului folositor s, i astfel se dovedes, te un obstacol în
calea adevăratului succes în viat, ă. 1
Între întâlnirile urmas, ilor lui Hristos, în vederea unei recreeri
cres, tine, s, i întrunirile lumes, ti pentru plăcere s, i distract, ie va exista
un contrast vădit. În loc de rugăciune s, i ment, ionarea numelui lui
Hristos s, i a lucrurilor sacre, de pe buzele celor lumes, ti seva auzi
un râs prostesc s, i conversat, ii goale. Ideea lor este să petreacă bine.
Distract, iile lor încep cu nesăbuint, ă s, i sfârs, esc în des, ertăciune. 2
Este mare nevoie de cumpătare în distract, ii, ca în orice alt lucru.
Caracterul acestor distract, ii trebuie avut în vedere cu multă atent, ie
s, i cu toată grija. Fiecare tânăr ar trebui să se întrebe: Ce influent, ă
vor avea aceste distract, ii asupra sănătăt, ii fizice, mintale s, i morale?
Va fi mintea mea atât de răvăs, ită, încât să-L uit pe Dumnezeu? Voi
înceta Eu să am ca t, intă slava Lui? 3
O regulă prin care pot fi recunoscute plăcerile îngăduite — [513]
Să nu pierdem niciodată din vedere că Domnul Isus este un izvor de
bucurie. El nu îs, i găses, te plăcere în nenorocirea fiint, elor omenes, ti,
ci Îi place să le vadă fericite.
Cres, tinii au multe surse de bucurie la îndemâna lor s, i ei pot
spune fără gres, care plăceri le sunt îngăduite s, i folositoare. Ei se pot
bucura de acele recreat, ii care nu-i vor conduce spre destrăbălarea
mint, ii sau înjosirea sufletului, care nu-i vor dezamăgi s, i care nu vor
lăsa în urmă acea influent, ă tristă, care nimices, te respectul pentru
sine s, i pune obstacole în calea utilităt, ii practice. Dacă Îl pot lua pe
419
Isus cu ei s, i pot ment, ine un spirit de rugăciune, ei sunt în deplină

sigurant, ă. 4
Orice distract, ie asupra căreia pot, i cere binecuvântarea lui Dum-
nezeu cu credint, ă nu va fi periculoasă. Însă orice distract, ie care te
lipses, te de rugăciunea tainică, de momentele devot, ionale de la altar
sau de participarea la serviciul divin la adunare nu este sănătoasă, ci
periculoasă. 5
Distract, ii care dăunează datoriilor obis, nuite — Noi facem
parte din acea categorie care crede că este privilegiul nostru ca
în fiecare zi din viat, a noastră să Îi dăm slavă lui Dumnezeu pe
pământ, că noi nu trăim în această lume doar pentru propria noastră
distract, ie, doar pentru a ne place nouă îns, ine. Noi suntem aici pentru
a fi de folos omenirii s, i pentru a fi o binecuvântare pentru societate;
dar dacă lăsăm ca mint, ile noastre să plutească doar pe acel liman
josnic pe care mult, i caută doar des, ertăciune s, i nesăbuint, ă, cum am
putea fi de folos neamului s, i generat, iei noastre? Cum putem fi
o binecuvântare pentru societatea din jurul nostru? Nu ne putem
îngădui cu nepăsare orice distract, ie care ne dăunează îndeplinirii cu
credincios, ie a datoriilor obis, nuite. 6
Bunăstarea sufletului nu trebuie pusă în pericol prin satisfacerea
oricărei plăceri egoiste s, i noi ar trebui să evităm orice distract, ie care
fascinează într-atât mintea, încât datoriile obis, nuite ale viet, ii par
[514] banale s, i neinteresante. Prin îngăduirea unor astfel de plăceri, mintea
pornes, te într-o direct, ie gres, ită, iar Satana pervertes, te astfel gândurile,
încât răul îl face să pară bine. Atunci, ascultarea s, i supunerea fat, ă
de părint, i, de care Hristos a dat dovadă fat, ă de părint, ii Săi, par de
nesuportat. 7
Întruniri sociale condamnabile — Sunt multe lucruri care sunt
bune, dar care, pervertite fiind de Satana, se dovedesc a fi o cursă
pentru cei nechibzuit, i. 8
As, a cum sunt organizate în mod obis, nuit, petrecerile pentru plă-
cere.... constituie un obstacol în calea adevăratei dezvoltări, atât
a mint, ii, cât s, i a caracterului. Învăt, ăturile frivole, obiceiurile ex-
travagante, căutarea de plăceri, s, i prea adesea de destrăbălare, vor
canaliza întreaga viat, ă spre rău. În locul acestor distract, ii, părint, ii
s, i profesorii pot face mult pentru a le oferi distract, ii sănătoase s, i
dătătoare de viat, ă. 9
Cum îs, i alege cres, tinul recreat, ia 421
În localitatea _____ se obis, nuiau întâlniri sociale, petreceri de

dragul plăcerii, care s-au dovedit a fi o dezonoare pentru institut, iile
noastre s, i pentru biserică. Acestea încurajează mândria prin îmbră-
căminte, prin înfăt, is, are, prin mult, umire de sine, ilaritate s, i neserio-
zitate. Satana este oaspete de onoare s, i el îi ia în stăpânire pe aceia
care încurajează acest fel de întruniri.
Mi-a fost prezentat cum se desfăs, oară o astfel de întâlnire, unde
erau adunat, i aceia care mărturiseau că sunt de partea adevărului.
O persoană stătea la instrument s, i dădea frâu liber unor astfel de
cântece, care îi făceau pe îngerii păzitori să plângă. Se distrau, râdeau
grosolan, erau din cale-afară de entuzias, ti s, i inspirat, i într-un anumit
fel; însă bucuria aceea era de acea natură pe care doar Satana s, tie s-o
creeze. Acesta este un entuziasm, o pornire nesăbuită, de care tot, i
aceia care Îl iubesc pe Dumnezeu se vor rus, ina. Acestea îi pregătesc
pe cei părtas, i la ele în vederea unor gânduri s, i act, iuni nesfinte. Am
motive să cred că unii care s-au angajat cu poftă în acea scenă s-au [515]
pocăit apoi de rus, inoasa performant, ă.
Mi-au fost relatate multe întruniri de acest fel. Am văzut veselia,
etalarea în îmbrăcăminte, împodobirea personală. Tot, i vor să pară
strălucitori s, i să se dedea la râsete, glume prostes, ti, lingus, ire s, i râs
gălăgios. Ochii scânteiază, obrajii se îmbujorează, cons, tiint, a doarme.
Mâncând, bând s, i veselindu-se, ei fac tot ce pot pentru a-L uita pe
Dumnezeu. Scena plăcerii constituie paradisul lor. Iar cerul prives, te
asupra lor, văzând s, i auzind totul. 10
Întâlnirile pentru distract, ie fac credint, a confuză, învăluie mo-
tivele în învălmăs, eală s, i nesigurant, ă. Domnul nu acceptă o inimă
împărt, ită. El dores, te întreaga fiint, ă. 11
Put, ine distract, ii populare sunt sigure — Multe dintre
distract, iile populare în lumea de astăzi, chiar în rândul acelora care
pretind a fi cres, tini, tind să aibă acelas, i sfârs, it ca s, i cele ale păgânilor.
Există într-adevăr put, ini printre ei pe care Satana să nu-i dea peste
cap s, i să-i folosească pentru nimicirea sufletelor. Prin dramă, el a
lucrat timp de secole pentru a trezi pasiunea s, i a ridica în slăvi viciul.
Opera — cu etalarea fascinantă s, i muzica tulburătoare, mascaradă,
dans, joc de cărt, i — este folosită de Satana pentru a dărâma barierele
principiului s, i a deschide us, a îngăduint, ei senzuale. În orice întâl-
nire de dragul plăcerii, în care este încurajată mândria sau îngăduită
pofta, în care omul este făcut să-L uite pe Dumnezeu s, i să piardă
din vedere interesele ves, nice, acolo Satana împresoară sufletele cu

lant, urile sale. 12
Cres, tinul adevărat nu va dori să meargă în nici un loc de distract, ie
sau să se angajeze în vreo distract, ie asupra căreia nu poate cere
binecuvântarea lui Dumnezeu. El nu va fi găsit la teatru, în sala de
biliard sau de popice. El nu va participa la valsuri s, i nu-s, i va îngădui
[516] vreo altă plăcere ademenitoare, care Îl va izgoni pe Domnul Hristos
din minte.
Acelora care pledează pentru acest fel de distract, ii le răspundem:
nu ni le putem îngădui în Numele lui Isus din Nazaret. Binecuvân-
tarea lui Dumnezeu nu poate fi cerută asupra timpului petrecut la
teatru sau la dans. Nici un cres, tin nu va dori să cunoască moartea în
astfel de locuri. Nici unul nu va dori să fie găsit acolo când va veni
Domnul Hristos. 13
Teatrul — focarul imoralităt, ii — Printre cele mai periculoase
surse de plăcere se numără teatrul. În loc să fie o s, coală pentru
moralitate s, i virtute, as, a cum se pretinde adesea, el constituie însus, i
focarul pentru imoralitate. Prin aceste spectacole, se încurajează s, i
se preiau obiceiuri vicioase s, i înclinat, ii păcătoase. Cântece, ges-
turi, expresii, atitudini josnice s, i obscene, toate acestea pervertesc
imaginat, ia s, i înjosesc moralul. Orice tânăr care frecventează astfel
de spectacole va ajunge să aibă principiile alterate. Nu există în
t, ara noastră influent, ă mai puternică pentru a otrăvi imaginat, ia, a
distruge impresiile religioase s, i a toci gustul pentru plăcerile linis, tite
s, i realităt, ile echilibrate ale viet, ii, ca reprezentat, iile teatrale. Plăcerea
pentru astfel de scene cres, te o dată cu fiecare îngăduint, ă, la fel cum
dorint, a după băuturi alcoolice cres, te o dată cu folosirea lor. Singura
cale sigură este aceea de a evita teatrul, circul s, i orice alt loc de
distract, ie discutabil. 14
Dansul — o s, coală de destrăbălare — În multe familii de
credincios, i, dansul s, i jocul de cărt, i au ajuns distract, ii de salon. Se
sust, ine că acestea sunt distract, ii de casă, linis, tite, de care cei tineri se
pot bucura sub ochiul părintesc. Însă prin acestea se cultivă plăcerea
[517] nestăpânită, s, i ceea ce se consideră nevătămător acasă va ajunge
să nu mai fie socotit ca primejdios nici în afara casei. Totus, i, din
aceste distract, ii nu se obt, ine nimic bun. Ele nu dau vigoare trupului
s, i nici odihnă mint, ii. Ele nu inspiră sentimente virtuoase sau sfinte.
Dimpotrivă, ele distrug gusturile pentru gânduri serioase sau servicii
religioase. Este adevărat că este o mare deosebire între petrecerile

selecte ale claselor înalte s, i întrunirile degradate, dezordonate, cu
dans josnic, din diferite case. Totus, i, s, i unele, s, i altele constituie pas, i
pe calea destrăbălării. 15
Jocul lui David nu poate fi socotit un precedent — Jocul lui
David, în bucurie reverent, ioasă în fat, a lui Dumnezeu, a fost citat de
iubitorii de plăceri pentru a justifica dansul modern, însă un astfel
de argument nu are temelie. În zilele noastre, dansul este asociat cu
chefurile s, i destrăbălările din timpul nopt, ii. Moralitatea s, i sănătatea
sunt sacrificate pentru plăceri. Pentru cei care frecventează balurile,
Dumnezeu nu poate constitui un subiect de gândire sau închinare;
rugăciunea s, i cântările de laudă nu-s, i găsesc locul în adunările lor.
Acest test trebuie să fie decisiv. Distract, iile care au tendint, a de a
slăbi plăcerea pentru lucrurile sfinte s, i de a ne mics, ora bucuria de
a-L sluji pe Dumnezeu nu trebuie căutate de cres, tini. Muzica s, i
jocul de bucurie, pline de laudă la adresa lui Dumnezeu, o dată cu
aducerea chivotului nu au nici o urmă de asemănare cu destrăbălarea
dansului modern. Unul avea ca t, intă amintirea lui Dumnezeu s, i
înălt, area Numelui Său cel sfânt, iar celălalt vrea să-i facă pe oameni
să-L uite pe Dumnezeu s, i să-L dezonoreze. 16
Jocul de cărt, i — preludiu pentru crimă — Jocul de cărt, i ar
trebui să fie interzis. Asocierile s, i scopurile acestuia sunt periculoase.
Print, ul puterilor întunericului prezidează camera de joc sau orice alt
loc în care se joacă cărt, i. Îngerii cei răi sunt oaspet, i obis, nuit, i ai aces- [518]
tor locuri. În astfel de distract, ii nu există nimic binefăcător pentru
suflet sau trup. Nu există nimic care să fortifice intelectul, nimic care
să-i furnizeze idei valoroase pentru a fi de folos în viitor. Conversat, ia
este asupra unor subiecte triviale s, i josnice.... Abilitatea în jocul de
cărt, i va conduce curând la dorint, a de a folosi această cunoas, tere s, i
tact în beneficiu personal. Întâi, se pune ca miză o sumă mică, apoi
una mai mare, până se ajunge la sete după jocul de cărt, i, care va
conduce la ruină sigură. Pe cât de mult, i i-a condus această distract, ie
periculoasă la obiceiuri păcătoase, sărăcie, închisoare, crimă s, i la
spânzurătoare! S, i totus, i, mult, i părint, i nu văd vârtejul teribil al ruinei
care se năpustes, te asupra tinerilor. 17
Teama de a fi deosebit — Cei care pretind a fi cres, tini, dar au un
caracter s, i o experient, ă religioasă superficială, sunt folosit, i de către
ispititor ca momeli ale sale. Această categorie este întotdeauna gata
pentru întâlniri de dragul plăcerii sau unele sporturi, iar influent, a

acestora îi atrage s, i pe alt, ii. Tineri s, i tinere care au încercat să fie
cres, tini conform Bibliei sunt convins, i să se alăture în acele petreceri
s, i ei sunt atras, i în ring. Ei nu cercetează cu rugăciune standardul
divin pentru a afla ce a spus Domnul Hristos în privint, a rodirii pomu-
lui cres, tin. Ei nu îs, i dau seama că aceste distract, ii sunt cu adevărat
banchetul lui Satana, pregătit de el pentru a împiedica sufletele să
accepte invitat, ia la ospăt, ul nunt, ii Mielului s, i să primească haina albă
a caracterului, care este neprihănirea Domnului Hristos. Ei ajung
confuzi s, i nu mai s, tiu ce este bine să facă, în calitate de cres, tini. Ei
nu vor să fie socotit, i deosebit, i, ciudat, i, s, i în mod firesc înclină să
urmeze exemplul altora. Astfel, ei ajung sub influent, a acelora care
nu au simt, it niciodată atingerea divină asupra inimii sau a mint, ii. 18
[519] Evitat, i primul pas către îngăduint, ă — S-ar putea să nu vedet, i
un pericol real în a face primul pas în privint, a căutării de plăceri s, i a
neseriozităt, ii s, i să gândit, i că, atunci când dorit, i să schimbat, i cursul
pe care at, i apucat, vă va fi as, a de us, or să facet, i ceea ce este bine,
cum v-a fost atunci când at, i cedat spre a face ceea ce este rău. Însă
acest lucru este o gres, eală. Prin alegerea unor tovărăs, ii rele, mult, i
au fost condus, i pas cu pas de pe cărarea neascultării s, i destrăbălării,
lucru care odinioară li se părea că este imposibil să se întâmple. 19
O afirmare clară a principiilor cres, tine — Dacă apart, inet, i cu
adevărat lui Hristos, vet, i avea ocazii să dat, i mărturie în favoarea Lui.
Vet, i fi invitat, i să frecventat, i locuri de distract, ie s, i apoi va fi ceea ce
va constitui ocazia de a da mărturie pentru Domnul. Dacă Îi suntet, i
credincios, i lui Hristos, atunci nu vet, i încerca să formulat, i scuze
pentru că nu vet, i participa, ci vet, i afirma cu claritate s, i modestie că
suntet, i copii ai lui Dumnezeu s, i că principiile voastre nu vă permit
să vă aflat, i într-un loc, în care nici măcar pentru o ocazie să nu putet, i
cere prezent, a Domnului. 20
Scopul lui Dumnezeu este acela de a face cunoscute, prin in-
termediul poporului Său, principiile Împărăt, iei Sale. S, i pentru ca
ei să poată descoperi prin viat, a s, i caracterul lor aceste principii, El
dores, te să-i separe de obiceiurile s, i practicile lumes, ti....
Scene minunate stau să se desfăs, oare în fat, a noastră; s, i în aceste
vremuri, în viet, ile acelora care pretind că fac parte din poporul lui
Dumnezeu trebuie să existe o mărturie vie, astfel ca lumea să poată
vedea în acest veac, în care răul domnes, te pretutindeni, că există
totus, i un popor care lasă deoparte voia sa s, i caută să facă voia lui
Dumnezeu — un popor în ale căror inimi s, i viet, i este scrisă Legea
lui Dumnezeu.
Dumnezeu as, teaptă ca aceia care poartă Numele lui Hristos să Îl
reprezinte. Gândurile lor trebuie să fie curate, cuvintele lor nobile s, i [520]
înălt, ătoare. Religia lui Hristos trebuie să fie vădită în tot ceea ce fac
s, i spun.... Dumnezeu dores, te ca poporul Său să arate prin viat, a lui
că cres, tinismul este superior lumii s, i că ei lucrează pe un plan mai
înalt, mai sfânt. 21
1 Educatie, 193.
,
5 Counsels to teachers, Parents, and Students, 337.
6 Idem, 336.
8 Letter 144, 1906.
9 Educatie, 196, 197.
,
11 Idem, 345.
, ,
14 Counseld to Teachers, Parents, and Students, 334, 335.
, ,
19 Idem, 224.
20 The Youth’s Instructor, 4 mai 1893.
21 Counsel to Teachers, Parents, and Students, 321-324.
[521] Capitolul 83 — Momeala plăcerii
Inima firească este în căutare de plăcere — Mintea firească

este înclinată spre plăcere s, i mult, umire de sine. Iar tactica lui Satana
este de a fabrica o mult, ime din acestea. El caută să umple mint, ile
oamenilor cu dorint, a după distract, ii lumes, ti, astfel ca ei să nu aibă
timp să-s, i pună întrebarea: Ce va fi cu sufletul meu? Iubirea de
plăceri este molipsitoare. Cedând fat, ă de aceasta, mintea se grăbes, te
de la una la alta, mereu în căutare de amuzament. 1
Plăcerile lumes, ti zăpăcesc; s, i, pentru bucuria de moment, mult, i
sacrifică prietenia Cerului cu pacea, iubirea s, i bucuria pe care aceasta
le oferă. Însă aceste obiecte de delectare ajung curând dezgustătoare
s, i nu aduc nici o satisfact, ie. 2
Milioane dau năvală în locurile de distract, ie — În acest veac
al lumii, există o pasiune fără precedent pentru plăcere. Destrăbăla-
rea s, i extravagant, a nesăbuită domină pretutindeni. Mult, imile sunt
dornice de distract, ii. Mintea se ocupă cu fleacuri s, i devine frivolă,
pentru că nu este obis, nuită să cugete s, i nici disciplinată în vederea
studiului. Sentimentalismul ignorant este frecvent întâlnit. Dumne-
zeu dores, te ca fiecare suflet să fie cultivat, rafinat, înălt, at s, i înnobilat.
Însă prea adesea se neglijează t, intele valoroase în favoarea etalării
modei s, i pentru plăceri superficiale. 3
Distract, iile incitante ale timpului nostru ment, in mint, ile
bărbat, ilor s, i femeilor, dar în special ale tinerilor, într-o febră de
frământare, agitat, ie, care are repercusiuni asupra vitalităt, ii lor într-o
măsură mai mare decât studiile sau munca fizică s, i are tendint, a de a
pipernici intelectul s, i de a corupe moralul. 4
[522] Tinerii sunt măturat, i de curentul popular. Aceia care învat, ă să
iubească plăcerea de dragul plăcerii deschid us, a unui potop de is-
pitiri. Ei se dedau la veselii sociale s, i distract, ii nesăbuite. Ei merg
dintr-o formă de destrăbălare într-alta, până ce pierd atât dorint, a,
cât s, i capacitatea de a avea o viat, ă utilă. Aspirat, iile lor religioase
sunt amort, ite; viat, a lor spirituală este învăluită în întuneric. Toate
426
Momeala plăcerii 427
facultăt, ile nobile ale sufletului, tot ceea ce leagă fiint, a omenească
de lumea spirituală, sunt înjosite. 5
Printre iubitorii de plăceri sunt mult, i membri ai bisericii —
Mult, i sunt dornici să participe la distract, ii lumes, ti, demoralizatoare,
pe care Cuvântul lui Dumnezeu le interzice. Astfel, ei îs, i întrerup
comunicarea cu Dumnezeu s, i intră în rândurile iubitorilor de plăceri
ale lumii. Păcatele care au dus la nimicirea antediluvienilor s, i a
cetăt, ilor din câmpie există s, i astăzi — nu numai în regiunile păgâne,
nu numai printre cres, tinii cu o credint, ă populară, ci s, i printre aceia
care as, teaptă venirea Fiului omului. Dacă Dumnezeu v-ar prezenta
aceste păcate as, a cum apar în ochii Lui, v-at, i umple de rus, ine s, i
groază. 6
Dorint, a pentru distract, ii aducătoare de emot, ii s, i plăceri consti-
tuie o ispită s, i o capcană pentru poporul lui Dumnezeu s, i în special
pentru tineri. Satana pregătes, te continuu tentat, ii pentru a distrage
mint, ile de la solemna lucrare de pregătire în vederea evenimentelor
ce vor avea loc în viitor. Prin intermediul lucrurilor lumes, ti, el îi
momes, te încontinuu pe cei nechibzuit, i pentru a se alătura plăcerilor
lumes, ti. Sunt spectacole, lecturi s, i o varietate nesfârs, ită de distract, ii,
care sunt plănuite să conducă la iubirea de lume; s, i prin această
unire cu lumea, credint, a slăbes, te. 7
Satana — un fermecător dibaci — În general, tinerii se poartă [523]
ca s, i când ceasurile pret, ioase ale timpului de har, când îndurarea este
prelungită, ar fi o vacant, ă mare s, i ca s, i când ei ar fi as, ezat, i în această
lume doar pentru propria lor distract, ie, pentru a fi mereu satisfăcut, i
cu diferite plăceri. Satana a făcut eforturi speciale, conducându-i
să-s, i găsească fericirea în plăceri lumes, ti s, i să se îndreptăt, ească pe ei
îns, is, i prin a se strădui să arate că aceste distract, ii sunt nevătămătoare,
nevinovate s, i chiar folositoare pentru sănătate. 8
El (Satana) prezintă calea sfint, eniei ca fiind dificilă, în timp ce
căile plăcerilor lumes, ti sunt presărate cu flori. El împodobes, te lumea
cu plăcerile ei în culori false s, i ademenitoare s, i o prezintă tinerilor.
Însă plăcerile pământes, ti ajung în curând la un sfârs, it s, i ceea ce s-a
semănat va trebui s, i secerat. 9
El este, în fiecare sens al cuvântului, un îns, elător, un fermecător
dibaci. El are multe plase t, esute fin, care par nevinovate, dar care
sunt pregătite cu abilitate pentru a se încurca în ele cei tineri s, i cei
nechibzuit, i. 10
Educat, ia este pipernicită prin iubirea de plăceri — Părint, ii

fac o gres, eală atunci când îs, i zoresc copiii să intre în societate la
o vârstă fragedă, temându-se că nu vor s, ti nimic dacă nu participă
la petreceri s, i nu se amestecă printre aceia care sunt iubitori de
plăceri. Chiar pe când sunt încă în s, coală, ei le îngăduie copiilor
lor să participe la petreceri s, i să se amestece în societate. Aceasta
constituie o mare gres, eală. În acest fel, tinerii învat, ă răul mult mai
repede decât materiile de la s, coală, iar mint, ile lor sunt umplute cu
lucruri inutile, în timp ce pasiunea lor pentru distract, ii se dezvoltă
într-as, a măsură, încât le este imposibil să dobândească cunos, tint, e
chiar în ramurile cele mai obis, nuite ale educat, iei. Atent, ia lor este
[524] împărt, ită între educat, ie s, i iubirea de plăceri s, i, cum iubirea de plăceri
predomină, înaintarea lor intelectuală este înceată. 11
Ca s, i Israelul din vechime, iubitorii de plăceri mănâncă s, i beau
s, i se scoală ca să se distreze. Ei găsesc plăceri, chefuri, râsete s, i
veselie. În toate acestea, tinerii urmează exemplul autorilor cărt, ilor
care le sunt as, ezate în mâini pentru studiu. Cel mai mare rău al
tuturor acestor lucruri este efectul permanent pe care acestea îl au
asupra caracterului. 12
Ultima solie a lui Dumnezeu privită cu indiferent, ă — În timp
ce timpul lor de har se apropia de încheiere, antediluvienii s-au dedat
la plăceri s, i serbări senzuale. Cei care aveau influent, ă s, i putere s-au
deprins să acapareze mint, ile oamenilor cu plăceri s, i distract, ii, pentru
ca nici unul să nu fie impresionat de ultima avertizare solemnă.
Nu vedem acelas, i lucru repetându-se în zilele noastre? În timp ce
slujitorii lui Dumnezeu duc solia că sfârs, itul tuturor lucrurilor este la
us, ă, lumea este absorbită de căutarea de plăceri s, i distract, ii. Există
un cerc continuu de frământare care produce indiferent, ă fat, ă de
Dumnezeu s, i îi împiedică pe oameni să fie impresionat, i de singurul
adevăr care îi poate salva de la distrugerea care va urma. 13
Păzitorii Sabatului vor fi pus, i la probă s, i încercat, i — Tinerii
păzitori ai Sabatului, care au cedat influent, elor lumii, vor fi pus, i la
probă s, i încercat, i. Primejdiile ultimelor zile sunt asupra noastră, iar
în fat, a tinerilor se află o încercare pe care mult, i nu au anticipat-o.
Ei vor fi pus, i într-o dilemă teribilă s, i autenticitatea credint, ei lor va
fi pusă la probă. Ei sust, in că Îl as, teaptă pe Fiul omului, însă unii
dintre ei au fost exemple jalnice pentru necredincios, i. Ei nu au vrut
să renunt, e la lume, ci s-au unit cu lumea, participând la picnicuri
Momeala plăcerii 429
[Aici nu se face referire la acele ies, iri simple în natură, în familie

sau ale membrilor bisericii, ci la acelea în care membrii bisericii
„s-au unit cu lumea”, în adunări de tip carnaval, obis, nuite în acea
vreme.] S, i alte întruniri pentru plăceri, măgulindu-se pe ei îns, is, i că [525]
sunt distract, ii nevinovate. Însă tocmai aceste îngăduint, e îi despart
de Dumnezeu s, i fac din ei copii ai lumii....
Dumnezeu nu socotes, te ca urmas, al Său pe căutătorul de plăceri.
Doar aceia care sunt tăgăduitori de sine s, i care trăiesc o viat, ă seri-
oasă, umilă s, i sfântă sunt adevărat, ii urmas, i ai lui Isus. Iar aces, tia
nu găsesc plăcere în conversat, iile us, uratice, seci, ale aceluia care
iubes, te lumea. 14
Un lucru care merită toată atent, ia — Nimeni să nu creadă că
distract, iile sunt esent, iale s, i că nesocotirea cu nepăsare a Duhului
Sfânt, în orele afectate plăcerii egoiste, trebuie privită ca un lucru
de mică important, ă. Dumnezeu nu Se lasă batjocorit. Fiecare tânăr,
fiecare tânără să chibzuiască: „Sunt eu astăzi pregătit să-mi închei
viat, a? Este inima mea pregătită pentru a fi corespunzătoare lucrării
pe care Domnul mi-a dat-o mie să o fac?” 15
6 Idem, 218.
, ,
[526] Capitolul 84 — Călăuzirea gândirii tinerilor în
privint, a recreat, iei
Standardele sunt coborâte — Părint, ii fac loc înclinat, iilor iu-

bitoare de lume ale copiilor lor. Ei deschid us, a pentru distract, ii pe
care odată la interziceau din principiu. 1
Chiar printre părint, ii cres, tini s-a îngăduit prea mult plăcerea
pentru distract, ii. Părint, ii au preluat regula de conduită a lumii s, i s-au
conformat părerii generale, după care primii ani ai copiilor s, i tinerilor
trebuie irosit, i în lenevie, distract, ii egoiste s, i îngăduint, e nesăbuite. În
acest fel, s-a format gustul pentru plăceri tari, iar copiii s, i tinerii s, i-au
format mint, ile astfel ca acestea să se delecteze în etalări de senzat, ie;
iar datoriile serioase, de folos, ale viet, ii, sunt privite cu neplăcere. Ei
trăiesc o viat, ă care este mai mult după rânduiala care există în lumea
animalelor. Gândurile lor nu sunt îndreptate către Dumnezeu sau
realităt, ile ves, nice, ci zboară precum fluturii în anotimpul lor. Ei nu
se poartă ca nis, te fiint, e sensibile, ale căror viet, i să se poată compara
cu cea a lui Dumnezeu s, i care să-I poată da socoteală pentru fiecare
ceas al viet, ii lor. 2
Mamele să inventeze s, i să călăuzească distract, iile — În loc
să-s, i trimită copiii de lângă ea, ca să nu fie tulburată de zgomotul lor
sau să fie plictisită de multele lor dorint, e, mama trebuie să simtă că
timpul ei nu poate fi folosit în nici un mod mai bine decât căutând să
le aline s, i să le ocupe mint, ile lor neastâmpărate, active, cu ceva care
să-i amuze sau cu vreo ocupat, ie us, oară, care să le producă bucurie.
[527] Mama va fi din plin răsplătită pentru eforturile pe care le face s, i
pentru timpul petrecut pentru a inventa distract, ia pentru copiii ei.
Copiilor mici le place societatea. În general, ei nu se pot bucura
fiind singuri; iar mama trebuie să simtă că, în majoritatea cazurilor,
locul în care trebuie să stea copiii când sunt în casă este camera în
care se află ea. Astfel, ea îi poate supraveghea s, i se poate pregăti
să rezolve drept micile divergent, e, atunci când ei vor acest lucru,
s, i să corecteze obiceiuri gres, ite sau manifestarea egoismului sau
a pasiunii s, i poate îndrepta mintea lor în direct, ia cea bună. Ei vor
430
Călăuzirea gândirii tinerilor în privint, a recreat, iei 431
învăt, a să se bucure de ceea ce îi este pe plac mamei s, i este foarte

normal ca ei s-o consulte pe mama în lucruri mici, în care au ajuns
în încurcătură. Iar mama nu trebuie să rănească inima copilului ei
sensibil, tratând acel lucru cu indiferent, ă sau refuzând să se lase
deranjată de lucruri atât de neînsemnate. Ceea ce poate părea un
lucru mic pentru mamă este un lucru mare pentru ei. S, i un cuvânt de
îndrumare sau precaut, ie, spus la timpul potrivit, se va dovedi adesea
de mare valoare. 3
Nu-i lipsit, i de plăceri nevinovate — Din lipsă de timp sau
dispozit, ia de a se gândi la aceasta, multe mame refuză copiilor
lor unele plăceri nevinovate, în timp ce degetele ocupate s, i ochii
neobosit, i sunt preocupat, i doar cu lucrul care are în vedere împodo-
birea, lucru care, în cel mai bun caz, va servi doar pentru a încuraja
vanitatea s, i extravagant, a în mint, ile lor tinere. Pe măsură ce copiii se
apropie de vârsta maturităt, ii, aceste lect, ii vor aduce roade mândriei
s, i lipsei de valoare morală. Mama suferă datorită gres, elilor copiilor,
însă nu îs, i dă seama că recolta pe care o culege este din sământ, a pe
care ea însăs, i a semănat-o.
Unele mame nu sunt consecvente în felul în care îs, i tratează
copiii. Uneori, ele sunt prea indulgente, în dauna lor, pentru ca după [528]
aceea să le refuze o plăcere nevinovată, care le-ar face inima lor
de copil foarte fericită. În acest fel, ele nu Îl imită pe Hristos; El a
iubit copiii; El le-a înt, eles sentimentele s, i a simt, it împreună cu ei în
bucuriile s, i încercările lor. 4
Cum s, i-a t, inut în frâu copiii sora White — Când copiii vă
roagă să-i lăsat, i să meargă împreună cu cineva sau să participe la
o petrecere unde să se distreze, să le spunet, i: „Nu vă pot lăsa să
merget, i, copii; stat, i jos aici lângă mine s, i vă voi spune de ce. Eu am
de făcut o lucrare pentru ves, nicie s, i pentru Dumnezeu. Voi mi-at, i
fost încredint, at, i în grijă. Eu stau în locul lui Dumnezeu pentru voi,
copiii mei, de aceea eu trebuie să veghez asupra voastră ca una care
într-o zi trebuie să dea socoteală lui Dumnezeu. Vret, i voi ca numele
mamei voastre să fie scris în cărt, ile din ceruri ca una care nu s, i-a
făcut datoria fat, ă de copiii ei, ca una care i-a dat voie vrăjmas, ului
să intre s, i să ocupe locul pe care Dumnezeu trebuia să-l ocupe?
Copii, vă voi spune ce este bine să facet, i s, i apoi, dacă voi aleget, i să
întoarcet, i spatele mamei s, i să pornit, i pe căi nelegiuite, mama voastră
va fi fără vină, dar voi va trebui să suferit, i pentru propriile voastre
păcate.”
Acesta este modul în care eu am procedat cu copiii mei, s, i înainte
ca voi să ajunget, i să terminat, i ce avet, i de spus, ei vor începe să plângă
s, i să spună: „Nu vrei să te rogi pentru noi?” Desigur, niciodată n-
am refuzat să mă rog pentru ei. Am îngenuncheat alături de ei s, i
m-am rugat pentru ei. Apoi, plecam s, i Îl imploram pe Dumnezeu
în rugăciune până ce se ivea soarele pe cer, toată noaptea, pentru ca
fascinat, ia vrăjmas, ului să poată fi sfărâmată s, i aveam biruint, ă. Des, i
mă costa o noapte de trudă, mă simt, eam totus, i răsplătită atunci când
copiii se agăt, au de gâtul meu s, i îmi spuneau: „O, mamă, suntem as, a
de bucuros, i că nu ne-ai lăsat să mergem atunci când am vrut. Acum
ne dăm seama că ar fi fost rău.”
[529] Părint, i, acesta este modul în care trebuie să lucrat, i, ceea ce
spunet, i as, a să s, i simt, it, i. Acest lucru trebuie să ajungă o preocupare
pentru voi, dacă vă as, teptat, i să avet, i copiii mântuit, i în Împărăt, ia lui
Dumnezeu. 5
Probleme la vârsta adolescent, ei — vârstă greu de înt, eles —
În starea prezentă a societăt, ii nu este o sarcină us, oară pentru părint, i
să-s, i t, ină copiii în frâu s, i să-i învet, e potrivit cu regula Bibliei ceea
ce este bine. Copiii devin adesea nerăbdători când sunt t, inut, i în frâu
s, i vor să plece s, i să vină după bunul lor plac. În special de la zece
la optsprezece ani, ei sunt înclinat, i să creadă că nu e nici un rău
dacă merg la întruniri ale tinerilor din lume. Însă părint, ii cres, tini, cu
experient, ă, pot vedea pericolul. Ei sunt obis, nuit, i cu temperamentele
specifice ale copiilor lor s, i s, tiu ce influent, ă pot avea acele lucruri
asupra mint, ilor lor; s, i, dacă le doresc mântuirea, îi vor t, ine departe
de astfel de distract, ii lumes, ti. 6
Este nevoie de vigilent, ă în special după convertire — Când
copiii decid pentru ei îns, is, i să părăsească plăcerile lumii s, i să devină
ucenici ai lui Hristos, ce povară se ridică de pe inima părint, ilor griju-
lii, credincios, i! Totus, i, chiar în acele momente, eforturile părint, ilor
nu trebuie să înceteze. Aces, ti tineri tocmai au început o luptă se-
rioasă împotriva păcatului s, i împotriva relelor care sunt în inima
firească s, i ei au nevoie într-un sens special de sfatul s, i supravegherea
atentă a părint, ilor lor. 7
Secretul prin care copiii sunt păzit, i de atract, iile lumes, ti —
Cât de mult, i părint, i se plâng că nu-s, i pot t, ine copiii acasă, că aces, tia
Călăuzirea gândirii tinerilor în privint, a recreat, iei 433
nu-s, i iubesc căminul! La o vârstă fragedă, au dorint, a de a fi în com-

pania străinilor; s, i, de îndată ce cresc destul, ei dau la o parte ceea [530]
ce li se pare o restrict, ie fără rost s, i nu t, in seama nici de rugăciunile
mamei, nici de sfaturile tatălui. Cercetările arată că, în general, păca-
tul este al părint, ilor. Ei nu au făcut din cămin ceea ce ar fi trebuit să
fie — un loc atractiv, plăcut, strălucitor prin cuvinte amabile, priviri
plăcute s, i dragoste adevărată.
Secretul pentru salvarea copiilor vos, tri constă în a face din că-
minul vostru un loc plăcut s, i atrăgător. Indulgent, a părint, ilor nu îi
va lega pe copiii mici de Dumnezeu, nici de cămin; însă o influent, ă
hotărâtă, evlavioasă în privint, a instruirii s, i educării corespunzătoare
a mint, ii, îi va salva pe mult, i copii de la ruină. 8
Este datoria părint, ilor de a veghea asupra plecării s, i venirii
copiilor lor. Ei îi vor încuraja s, i le vor da motive prin care să fie
atras, i de cămin s, i îi vor face să vadă că părint, ii lor se interesează de
ei. Ei vor face din cămin un loc plăcut s, i vesel. 9
3 Solemn Appeal, 136, 137.
7 Idem, 327.
Sect, iunea 18 — Vet, i fi răsplătit, i [531]
[532]
[533]
Capitolul 85 — Răsplata de acum s, i de mai târziu
O răsplată bogată îi as, teaptă pe părint, ii credincios, i — Ofe-

rind copiilor o educat, ie corespunzătoare, părint, ii vor fi ei îns, is, i
fericit, i, văzând roada cres, terii în asemănarea cu Domnul Hristos în
caracterul copiilor lor. Ei Îi aduc lui Dumnezeu cel mai înalt servi-
ciu, prezentând lumii familii ordonate, disciplinate, care se tem de
Domnul, Îl onorează s, i Îi aduc slavă prin influent, a lor asupra altor
familii; ei îs, i vor primi răsplata. 1
Părint, i credincios, i, avet, i asupra voastră răspunderea de a călăuzi
pas, ii copiilor vos, tri, chiar în experient, a lor religioasă. Dacă Îl iubesc
cu adevărat pe Dumnezeu, ei vă vor binecuvânta s, i respecta pentru
grija manifestată fat, ă de ei s, i pentru credincios, ia cu care le-at, i t, inut
în frâu dorint, ele s, i voint, a. 2
Va fi o răsplată pentru că sământ, a adevărului a fost semănată
încă de timpuriu în inimă s, i păzită cu grijă. 3
Părint, ii ar trebui să lucreze pentru seceris, ul din viitor. Când
seamănă cu lacrimi, trecând prin atâtea momente de descurajare, ei
trebuie să facă acest lucru cu rugăciune serioasă. S-ar putea să nu
vadă decât semne ale unui seceris, târziu s, i sărac, totus, i ei nu trebuie
să înceteze să semene. Ei trebuie să semene în ciuda împrejurărilor,
căutând orice ocazie în folosul lor s, i al copiilor lor. Nu va fi zadarnică
semănarea în acest fel a semint, ei. În timpul seceris, ului, mult, i părint, i
se vor întoarce cu veselie când îs, i vor strânge snopii. 4
[534] Oferit, i copiilor vos, tri o cultură intelectuală s, i instruire morală.
Fortificat, i-le mint, ile lor fragede cu principii hotărâte, curate. Ori de
câte ori avet, i ocazia, ajutat, i-i să pună bazele unei maturităt, i nobile.
Munca voastră va fi răsplătită înmiit. 5
Părint, ii vor fi respectat, i de copiii care corespund pentru ce-
ruri — În Cuvântul lui Dumnezeu găsim o frumoasă descriere a
unui cămin fericit s, i a femeii care veghează asupra acestuia: „Fiii ei
se scoală s, i o numesc fericită; bărbatul ei, de asemenea, o laudă.” Ce
recunos, tint, ă mai mare decât asemenea elogii îs, i poate dori stăpâna
casei decât cele care au fost exprimate în aceste cuvinte? 6
436
Răsplata de acum s, i de mai târziu 437
Dacă adevărata sot, ie s, i mamă se îndreaptă către Dumnezeu

pentru tărie s, i mângâiere, cu înt, elepciune de la El, s, i în teamă de
Domnul caută să-s, i facă datoria zi de zi, ea îs, i va lega sot, ul de inima
ei s, i îs, i va vedea copiii ajungând la maturitate ca nis, te bărbat, i s, i
femei onorabile, având tăria morală de a urma exemplul mamei lor.
7
Stimulentul principal pentru mama care trudes, te, care este atât
de împovărată, ar trebui să fie acela ca fiecare copil, educat în mod
corespunzător, care are acea podoabă lăuntrică a unui duh blând
s, i smerit, să fie potrivit pentru ceruri s, i să strălucească în curt, ile
Domnului. 8
Bucuriile cerului să înceapă în cămin — Cerul s, i pământul
nu sunt mai departe astăzi unul de altul decât atunci când păstorii
ascultau cântecul îngerilor. Omenirea este tot as, a de mult obiectul
grijii cerului ca s, i atunci când oamenii simpli, cu ocupat, ii obis, nuite,
au întâlnit îngeri în miezul zilei s, i au vorbit cu solii ceres, ti prin vii s, i
câmpii. Cerul poate fi foarte aproape de noi, pe drumurile obis, nuite
ale viet, ii. Îngerii din locurile ceres, ti vor sprijini pas, ii acelora care
vin s, i merg la porunca lui Dumnezeu. 9
Viat, a de pe pământ este începutul viet, ii din ceruri, educat, ia [535]
primită pe pământ constituie o init, iere în principiile cerului; opera
viet, ii întregi pe acest pământ este o instruire pentru opera viet, ii de
acolo. Ceea ce suntem aici, în ceea ce prives, te caracterul s, i slujirea
noastră, reprezintă o umbră a ceea ce vom fi. 10
Serviciul făcut cu sinceritate, din inimă, are o mare răsplată
— „Tatăl tău care vede în ascuns ît, i va răsplăti.” Caracterul se for-
mează prin viat, a pe care o trăim prin harul lui Hristos. Frumuset, ea
originală începe să fie restaurată în suflet. Sunt împărtăs, ite atributele
caracterului lui Hristos, iar imaginea divinului începe să strălucească.
Fet, ele oamenilor care umblă s, i lucrează cu Dumnezeu exprimă pa-
cea cerului. Pentru aceste suflete, Împărăt, ia lui Dumnezeu a început
deja. Ei au bucuria lui Hristos, bucuria de a fi o binecuvântare pentru
omenire. Ei au onoarea de a fi fost acceptat, i în slujba Maestrului; au
fost găsit, i vrednici de a face lucrarea Sa în Numele Lui. 11
Tot, i trebuie să corespundă pentru societatea din cer — Dum-
nezeu dores, te ca planul cerului să fie adus la îndeplinire, iar ordinea
s, i armonia divină care domnesc în ceruri să existe în fiecare fami-
lie, în fiecare biserică, în fiecare institut, ie. Dacă această iubire ar
influent, a societatea, am vedea manifestarea principiilor nobile în

caractere cres, tine rafinate, amabile, pline de milă, căci au fost cum-
părate prin sângele lui Hristos. Transformarea spirituală ar fi văzută
în toate familiile noastre, în institut, iile noastre, în bisericile noastre.
Când are loc această transformare, acestea devin mijloacele prin care
Dumnezeu va trimite lumina cerului către lume s, i astfel, printr-o
disciplinare s, i instruire divină, oamenii vor ajunge să corespundă
pentru societatea cerului. 12
[536] Răsplata finală din ziua cea mare — În lucrarea pe care o
facet, i pentru copiii vos, tri, prindet, i-vă de puterea fără margini a lui
Dumnezeu. Încredint, at, i-vă copiii Domnului, prin rugăciune. Lucrat, i
pentru ei cu seriozitate, neobosit. Dumnezeu vă va auzi rugăciunile
s, i îi va atrage la El. Iar la sfârs, it, în acea mare zi, îi vet, i putea aduce
înaintea lui Dumnezeu s, i vet, i putea spune: „Iată-mă, eu s, i copiii pe
care mi i-ai dat.” 13
Când Samuel va primi cununa de slavă, el o va prezenta în fat, a
tronului ca o onoare s, i recunos, tint, ă fericită pentru lect, iile pline de
credincios, ie ale mamei sale, prin meritele lui Hristos, recunoscând
că prin aceasta a fost încununat cu slavă nemuritoare. 14
Lucrarea părint, ilor înt, elept, i nu va fi niciodată apreciată de lume,
însă când va începe judecata s, i se vor deschide cărt, ile, lucrarea lor
va fi apreciată as, a cum o vede Dumnezeu s, i va fi răsplătită înaintea
oamenilor s, i a îngerilor. Se va vedea că un copil care a fost crescut
pe calea credint, ei a fost o lumină pentru lume. A costat lacrimi s, i
îngrijorare s, i nopt, i nedormite pentru supravegherea formării carac-
terului acestui copil, însă lucrarea a fost făcută cu înt, elepciune, iar
părint, ii vor auzi glasul Stăpânului: „Bine, rob bun.” 15
Titlul, calificarea pentru intrarea în palatul Regelui — Tine-
rii s, i copiii să fie învăt, at, i să aleagă pentru ei îns, is, i haina regească,
t, esută în războiul de t, esut al cerului, „inul subt, ire, curat s, i alb”, pe
care tot, i cei sfint, i de pe pământ o vor purta. Această haină, însus, i
caracterul fără pată al Domnului Hristos, este oferită în mod liber
fiecărei fiint, e omenes, ti. Însă tot, i cei care o primesc o vor primi s, i o
vor purta aici.
Copiii să fie învăt, at, i că ei îmbracă acest frumos ves, mânt al
caracterului atunci când au mintea deschisă pentru gânduri curate,
iubitoare, s, i fac fapte bune s, i de folos. Aceste ves, minte îi vor face
[537] frumos, i s, i iubit, i aici, iar mai târziu vor constitui titlul, calificarea lor
Răsplata de acum s, i de mai târziu 439
pentru primirea în palatul Regelui. Făgăduint, a Lui este:

„Vor umbla alături de Mine, îmbrăcat, i în alb; căci sunt vrednici.”
16
Un bun-venit divin pentru cei răscumpărat, i — Am văzut un

mare număr de îngeri, aducând din cetate coroane de slavă — câte o
coroană pentru fiecare sfânt, având numele scris pe ea. Isus cerea
coroanele, îngerii I le aduceau s, i, cu mâna Lui cea dreaptă, bunul
Domn Isus as, eza coroanele pe capul sfint, ilor. Apoi, în acelas, i fel,
îngerii au adus harfele s, i Isus le-a dăruit sfint, ilor. Îngerii au intonat
cele dintâi acorduri, iar apoi toate vocile s-au înălt, at în laudă, plină
de mult, umire s, i fericire; s, i fiecare mână a atins cu dibăcie corzile
harfei, intonând o muzică melodioasă, în tonuri ample s, i desăvârs, ite.
Apoi, L-am văzut pe Isus conducând ceata celor răscumpărat, i
prin port, ile cetăt, ii. El a apucat poarta cu balamalele ei strălucitoare,
a deschis-o s, i a invitat să intre popoarele care au păzit adevărul.
În interiorul cetăt, ii era tot ce putea delecta ochiulie Pretutindeni
puteai privi slava plină de măret, ie. Apoi, Isus i-a privit pe sfint, ii
Săi răscumpărat, i; înfăt, is, area lor radia de slavă; s, i, pe când Îs, i avea
ochii plini de iubire fixat, i asupra lor, a spus cu voce puternică, plină
de melodie: „Privesc rodul muncii sufletului Meu s, i sunt mult, umit.
Această slavă bogată este a voastră, pentru a vă bucura ves, nic de ea.
Necazurile voastre au luat sfârs, it. Nu va mai fi moarte, nici durere,
nici plânset s, i nici suferint, ă nu va mai fi.” Am văzut ceata celor
răscumpărat, i aplecându-se s, i aruncându-s, i coroanele strălucitoare la
picioarele lui Isus; iar apoi, după ce mâna Sa iubitoare i-a ridicat,
ei s, i-au atins harfele de aur s, i au umplut întregul cer cu muzica lor
maiestuoasă s, i cu cântări la adresa Mielului....
Limbajul este prea slab ca să poată reda o descriere a cerului. S, i, [538]
în timp ce această scenă se înalt, ă în fat, a mea, mă simt pierdută de
uimire. Atrasă de splendoarea de neîntrecut s, i de slava minunată,
las pana jos s, i exclam: „O, ce iubire, ce iubire uimitoare!” Cel mai
înălt, ător limbaj nu poate descrie slava cerului sau adâncimile de
nepătruns ale iubirii Mântuitorului. 17
6 The
Health Reformer, decembrie 1877.
7 The
Signs of the Times, 29 noiembrie, 1877.
9 Hristos, Lumina lumii, Education, 32 (1990).
10 Educatie, 285.
,
11 Hristos, Lumina lumii, Education, 278(1990).
14 Good Health, Martie 1880.
16 Educatie, 233.
,
17 Early Writings, 288, 289.
Capitolul 86 — Viat, a în căminul din Eden [539]
Edenul restaurat — Grădina Edenului a rămas pe pământ mult

timp după ce omul a fost alungat din locurile plăcute ale acesteia.
Neamului căzut în păcat i s-a permis mult timp să privească la
căminul cel inocent, însă intrarea acestuia era blocată de îngerii
păzitori. Gloria divină era descoperită la poarta păzită de heruvimi.
De partea aceasta veneau Adam s, i fiii săi să se închine lui Dumnezeu.
Aici ei s, i-au reînnoit legământul privind ascultarea fat, ă de Legea pe
care o călcaseră, motiv pentru care fuseseră izgonit, i din Eden. Când
fluxul nedreptăt, ii s-a răspândit pretutindeni în lume s, i nelegiuirea
oamenilor a dus la distrugerea lor prin apele potopului, mâna care
as, ezase acolo Edenul l-a luat înapoi de pe pământ. Însă, la refacerea
finală, când „va fi un cer nou s, i un pământ nou”, acesta va fi restaurat
s, i va fi mai glorios împodobit decât la început.
Atunci cei ce au păzit poruncile lui Dumnezeu vor respira vi-
goarea nemuritoare a pomului viet, ii; s, i prin veacuri fără sfârs, it,
locuitorii lumilor necăzute în păcat vor putea privi, în acea grădină
încântătoare, o mostră a lucrării desăvârs, ite a creat, iunii lui Dumne-
zeu, neatinsă de păcat — o mostră a ceea ce întregul pământ ar fi
devenit dacă ar fi împlinit gloriosul plan al Creatorului. 1
Marele plan la mântuirii îs, i va găsi împlinirea în aducerea în
întregime a lumii sub protect, ia lui Dumnezeu. Tot ce s-a pierdut prin
păcat este restaurat. Nu numai omul, dar s, i pământul este răscumpă-
rat pentru a fi sălas, ul ves, nic al celor ascultători. Timp de s, ase mii
de ani, Satana s-a străduit să-s, i ment, ină stăpânirea asupra pămân-
tului. Acum, scopul init, ial al lui Dumnezeu prin creat, iunea Sa este
îndeplinit. „Sfint, ii Celui Prea Înalt vor lua împărăt, ia s, i împărăt, ia va [540]
fi a lor pentru ves, nicie, din ves, nicie în ves, nicie.” 2
„Răscumpărarea posesiunii cumpărate” — Scopul init, ial
al lui Dumnezeu prin crearea pământului va fi împlinit atunci
când acesta va fi făcut locas, ul ves, nic al celor răscumpărat, i. „Cei
neprihănit, i vor mos, teni t, ara s, i vor stăpâni în ea pentru vecie.” A
sosit timpul spre care au privit cu atâta dor sfint, ii încă de când sabia
441
cea înfocată a împiedicat pătrunderea primei perechi în Eden — tim-

pul pentru „răscumpărarea posesiunii cumpărate.” Pământul dat la
început omului ca împărăt, ie a sa, predat de el însus, i, prin trădare,
în mâinile lui Satana s, i det, inut atât de mult timp de vrăjmas, ul cel
puternic, a fost câs, tigat înapoi prin marele plan al mântuirii. 3
Tot ceea ce a fost pierdut de către primul Adam va fi restau-
rat prin al doilea. Profetul spune: „La tine, turn al turmei, deal al
fiicei Sionului, la tine va veni s, i la tine va ajunge vechea stăpâ-
nire, împărăt, ia fiicei Ierusalimului!” Iar Pavel îndreaptă atent, ia mai
departe, către „răscumpărarea posesiunii cumpărate”.
Dumnezeu a creat pământul pentru a fi locuint, a fiint, elor sfinte,
fericite. Acest scop va fi adus la îndeplinire atunci când, reînnoit prin
puterea lui Dumnezeu s, i eliberat din păcat s, i durere, el va deveni
căminul ves, nic al celor răscumpărat, i. 4
Adam readus în căminul său din Eden — După izgonirea sa
din Eden, viat, a lui Adam pe pământ a fost plină de durere. Fiecare
frunză care se ves, tejea, fiecare animal care era adus ca jertfă, orice
vătămare a înfăt, is, ării plăcute a naturii, fiecare pată asupra curăt, iei
omului, toate făceau ca amintirea păcatului său să-i fie proaspătă
în minte. Grozavă era agonia remus, cării când privea nelegiuirea
abundând s, i, ca un răspuns la avertizările lui, întâmpina acuzat, ii
aduse lui, ca fiind cauza păcatului. Cu umilint, ă răbdătoare, a purtat
[541] aproape o mie de ani pedeapsa călcării de lege. S-a pocăit pe deplin
de păcatul său, s-a încrezut în meritele Mântuitorului făgăduit s, i a
murit în nădejdea învierii. Fiul lui Dumnezeu a răscumpărat gres, eala
s, i căderea omului; iar acum, prin lucrarea de ispăs, ire, Adam este
repus în prima lui stăpânire.
Încântat, plin de bucurie, el vede pomii care odinioară erau desfă-
tarea lui — chiar pomii aceia ale căror roade le adunase el însus, i în
zilele nevinovăt, iei s, i bucuriei lui. Vede via pe care propriile lui mâini
au cultivat-o, chiar acele flori pe care odinioară le iubea s, i le îngrijea.
Mintea lui prinde realitatea scenei; înt, elege că acesta este în adevăr
Edenul refăcut, mai plăcut acum decât atunci când a fost alungat din
el. Mântuitorul îl conduce la pomul viet, ii, rupe fructul slăvit s, i-i dă
să mănânce. Prives, te în jurul lui s, i vede o mult, ime din familia lui
răscumpărată, stând în Paradisul lui Dumnezeu. Atunci îs, i as, ează
coroana strălucitoare la picioarele lui Isus s, i, căzând pe pieptul Lui,
Îl îmbrăt, is, ează pe Răscumpărătorul. Atinge harfa de aur s, i bolt, ile
Viat, a în căminul din Eden 443
cerului răsună de cântarea biruitoare: „Vrednic, vrednic este Mielul

care a fost junghiat s, i trăies, te iarăs, i!” Familia lui Adam îi urmează
exemplul s, i îs, i as, ează coroanele la picioarele Mântuitorului, când se
pleacă în adorare înaintea Sa.
La această întâlnire sunt martori îngerii care au plâns la căderea
lui Adam s, i s-au bucurat atunci când Isus, după înviere, S-a înălt, at
la cer, deschizând mormântul pentru tot, i aceia care vor crede în
Numele Său. Acum văd lucrarea de mântuire împlinită s, i îs, i unesc
glasurile în cântări de laudă. 5
Locuint, e pregătite pentru peregrinii de pe pământ — Teama
de a face ca mos, tenirea viitoare să pară prea materială i-a condus pe
mult, i să spiritualizeze chiar acele adevăruri legate de ceea ce va fi
căminul nostru. Domnul Hristos i-a asigurat pe ucenicii Săi că Se [542]
duce să pregătească locuint, a pentru ei în casa Tatălui. Aceia care
acceptă învăt, ăturile lui Dumnezeu nu vor fi cu totul nes, tiutori în
privint, a locuint, elor din ceruri.... Limbajul omenesc este nepotrivit
pentru a descrie răsplata celor drept, i. Aceasta va fi cunoscută numai
de aceia care o privesc. Nici o minte mărginită nu poate înt, elege
slava Paradisului lui Dumnezeu.
În Biblie, mos, tenirea celor mântuit, i este numită o t, ară. Acolo,
Păstorul ceresc Îs, i conduce turma la fântâni de apă vie. Pomul viet, ii
aduce roadă în fiecare lună, iar frunzele pomului sunt în folosul
neamurilor. Sunt pâraie care curg necontenit, limpezi precum crista-
lul, iar de-a lungul lor copaci care se unduiesc îs, i aruncă umbrele
pe cărările pregătite pentru cei răscumpărat, i ai Domnului. Acolo,
câmpiile întinse se măresc până ce devin dealuri de frumuset, e, iar
munt, ii lui Dumnezeu îs, i înalt, ă piscurile impunătoare. Pe acele câm-
pii linis, tite, lângă acele râuri de viat, ă, poporul lui Dumnezeu, atât
de mult străin s, i călător, va găsi un cămin. 6
Există cămine pentru peregrinii de pe pământ. Există haine pen-
tru cei neprihănit, i, cu coroane de slavă s, i ramuri de palmier ale
victoriei. Tot ceea ce ne-a uimit din provident, a lui Dumnezeu ne va
fi făcut cunoscut clar în lumea viitoare. Lucrurile greu de înt, eles îs, i
vor găsi atunci explicat, ie. Tainele harului vor fi desfăs, urate înaintea
noastră. Acolo unde mint, ile noastre mărginite au descoperit numai
confuzie s, i făgăduint, e neîmplinite, vom vedea cea mai desăvârs, ită
s, i cea mai frumoasă armonie. Vom s, ti atunci că iubirea infinită a
rânduit experient, ele care păreau cel mai greu de îndurat. Când ne
vom da seama de grija duioasă a Aceluia care face ca toate lucrurile

să lucreze împreună spre binele nostru, ne vom bucura cu o bucurie
nespusă s, i plină de slavă....
Suntem în drum spre casă. Acela care ne-a iubit atât de mult,
încât a murit pentru noi, ne-a zidit o cetate. Noul Ierusalim este locul
[543] nostru de odihnă. În cetatea lui Dumnezeu nu va fi tristet, e. Nu se va
mai auzi niciodată vaiet de durere, nici bocet de nădejdi neîmplinite
s, i de sentimente îngropate. În curând, ves, mintele întristării vor fi
schimbate cu haina de nuntă. În curând, vom fi martori la încoronarea
Împăratului nostru. Aceia a căror viat, ă a fost ascunsă cu Hristos,
aceia care pe acest pământ au luptat lupta cea bună a credint, ei vor
străluci de slava Răscumpărătorului în Împărăt, ia lui Dumnezeu. 7
Privilegiile celor mântuit, i — Cerul este un loc bun. Tânjesc să
fiu acolo, să-L privesc pe iubitul meu Domn Isus, care s, i-a dat viat, a
pentru mine, s, i să fiu schimbată după chipul Său slăvit. Oh, ce limbaj
ar putea să exprime slava strălucirii lumii viitoare! Sunt însetată după
acea apă a viet, ii, care aduce bucurie în cetatea Dumnezeului nostru.
Domnul mi-a dat să văd o privelis, te a altor lumi. Mi-au fost date
aripi s, i un înger m-a însot, it într-un loc strălucitor s, i plin de slavă.
Iarba din acel loc era de un verde viu, iar păsările ciripeau un cântec
dulce. Locuitorii acelui loc erau de toate dimensiunile; erau nobili,
maiestuos, i s, i iubitori. Ei erau asemenea lui Isus, iar fet, ele lor radiau
de sfântă bucurie, expresie a libertăt, ii s, i fericirii acelui loc. L-am
întrebat pe unul dintre ei de ce erau mult mai atrăgători decât fiint, ele
de pe pământ. Răspunsul a fost: „Noi am trăit în strictă ascultare de
poruncile lui Dumnezeu s, i nu am căzut prin neascultare, ca cei de
pe pământ....” L-am implorat pe îngerul meu însot, itor să mă lase să
rămân în acel loc. Nu puteam suporta gândul de a mă întoarce din
nou în această lume întunecată. Atunci îngerul a spus: „Trebuie să te
întorci; iar dacă es, ti credincioasă, împreună cu cei o sută patruzeci s, i
patru de mii, vei avea privilegiul să vizitezi toate lumile s, i să prives, ti
lucrarea mâinilor lui Dumnezeu.” 8
[544] Unirea familiei din ceruri s, i de pe pământ — Acolo, cei
mântuit, i vor „cunoas, te as, a cum sunt cunoscut, i”. Dragostea s, i simpa-
tia pe care Însus, i Dumnezeu le-a sădit în suflet vor fi trăite acolo în
modul cel mai autentic s, i mai plăcut. Comuniunea curată cu fiint, ele
sfinte, viat, a socială armonioasă cu îngerii binecuvântat, i s, i cu cei
credincios, i din toate veacurile, care s, i-au spălat hainele s, i le-au albit
Viat, a în căminul din Eden 445
în sângele Mielului, legăturile sfinte care unesc laolaltă întreaga fa-

milie din cer s, i de pe pământ — toate acestea contribuie la fericirea
celor răscumpărat, i. 9
Popoarele celor răscumpărat, i nu vor cunoas, te o altă lege decât le-
gea cerului. Tot, i vor fi o familie fericită, unită, îmbrăcată cu ves, minte
de laudă s, i recunos, tint, ă. În această privelis, te, stelele diminet, ii vor
cânta împreună, iar fiii lui Dumnezeu vor sălta de bucurie, în timp
ce Dumnezeu s, i Domnul Hristos vor declara împreună: „Nu va mai
fi păcat, nu va mai fi moarte.” 10
De la acea scenă a bucuriei ceres, ti (înălt, area lui Hristos), vine
înapoi la noi, pe pământ, ecoul cuvintelor minunate ale Domnului
Hristos: „Mă duc la Tatăl Meu s, i la Tatăl vostru, la Dumnezeul Meu
s, i la Dumnezeul vostru”. Familia din ceruri s, i de pe pământ sunt
una. Pentru noi S-a înălt, at la cer Domnul nostru s, i pentru noi trăies, te
El. „De aceea s, i poate să mântuiască în chip desăvârs, it pe cei ce
se apropie de Dumnezeu prin El, pentru că trăies, te pururea ca să
mijlocească pentru ei.” 11
Des, i a întârziat, făgăduint, a este sigură — Mult am as, teptat
noi întoarcerea Mântuitorului nostru. Însă aceasta nu înseamnă că
făgăduint, a este mai put, in sigură. Curând, vom fi în căminul promis.
Acolo, Domnul Isus ne va conduce la râul de viat, ă, care izvorăs, te
din tronul lui Dumnezeu, s, i ne va explica provident, a prin care ne-a
călăuzit pe acest pământ, ca să ne desăvârs, im caracterele. Acolo, noi
vom privi cu ochii limpezi frumuset, ile Edenului restabilit. Aruncând [545]
la picioarele Mântuitorului coroanele pe care El le-a as, ezat pe capul
nostru s, i atingând harfele de aur, noi vom umple cerul întreg de
laudă pentru Acela care s, ade pe tron. 12
Fie ca tot ce este frumos în căminul nostru de pe pământ să ne
amintească de râul de cristal s, i de câmpiile cele verzi, de pomii
care se unduiesc s, i de fântânile vii, de cetatea strălucitoare s, i de
cântăret, ii îmbrăcat, i în haine albe — să ne amintească de căminul
nostru din ceruri — acea lume de o frumuset, e pe care nici un artist
nu o poate înfăt, is, a s, i nici o limbă nu o poate descrie. „Ochiul nu a
văzut, urechea nu a auzit, s, i la inima omului nu s-au suit — as, a sunt
lucrurile pe care le-a pregătit Dumnezeu pentru cei ce-L iubesc.” 13
1 Patriarhi
s, i profet, i, 48, 49.
2 Idem,
343.
3 The Signs of the Times, 29 decembrie 1909.
5 Tragedia veacurilor 594.
8 Early Writings, 39, 40.
10 Profeti si regi 536.
, ,
11 Hristos, Lumina lumii, 835.
Capitolul 87 — Pana descrie noul pământ [546]
Viziuni ale slavei viitoare — Cu Isus alături de noi, am coborât

cu tot, ii din cetate din nou pe acest pământ, pe un munte mare s, i
grozav, care nu L-a putut sust, ine pe Isus, s, i acesta s-a despărt, it s, i
s-a făcut o câmpie foarte mare. Apoi, am privit în sus s, i am văzut
cetatea cea mare, cu douăsprezece temelii s, i douăsprezece port, i, câte
trei de fiecare parte, s, i un înger stând la fiecare poartă. Noi am strigat
tare: „Cetatea, cetatea cea mare vine, coboară de la Dumnezeu din
ceruri!” Aceasta a coborât s, i s-a as, ezat pe locul unde stăteam noi.
Atunci am început să privim la lucrurile minunate din afara cetăt, ii.
Acolo am văzut cele mai strălucitoare case, care păreau de argint s, i
erau sprijinite pe patru stâlpi din nestematele cele mai strălucitoare
de privit. Acestea aveau să fie locuite de către sfint, i. Fiecare avea
pragul de aur. Am văzut pe mult, i dintre sfint, i intrând în case, dând
jos coroanele lor strălucitoare s, i lăsându-le pe prag, apoi ies, ind
afară în câmpia de lângă case pentru a face ceva cu pământul; nu
ceea ce avem noi de făcut cu pământul aici — nu, nu. O lumină
glorioasă a strălucit în jurul capului lor s, i ei cântau necontenit laude
lui Dumnezeu.
Am văzut un alt câmp, plin de tot felul de flori, s, i, pe când le
culegeam, am strigat: „Nu se vor ofili niciodată!” Apoi, am văzut un
câmp cu iarbă înaltă, cel mai încântător de privit; era de un verde viu
s, i avea strălucirea argintului s, i a aurului — s, i se unduia cu mândrie
spre slava Regelui Isus. Apoi, am ajuns într-o altă câmpie plină
cu tot felul de animale — lei, miei, leoparzi, lupi — toate laolaltă,
într-o unire desăvârs, ită. Am trecut prin mijlocul lor, iar ele ne urmau
pas, nic.
Apoi, am intrat într-o pădure, nu ca pădurile întunecate pe care le [547]
avem aici — nu, nu; ci luminoasă s, i plină de slavă; crengile pomilor
se mis, cau încoace s, i încolo s, i noi tot, i am strigat: „Vom fi în sigurant, ă
în pustie s, i vom dormi în păduri.” 1
O lucrare continuă acolo — Credet, i că nu vom învăt, a nimic
acolo? Noi nu avem nici cea mai slabă idee de ceea ce va fi deschis
447
în fat, a noastră acolo. Vom merge cu Hristos alături la apa viet, ii. El
ne va desfăs, ura frumuset, ea s, i gloria naturii. El ne va descoperi ceea
ce este El pentru noi s, i ce suntem noi pentru El. Adevăruri pe care
nu le putem cunoas, te acum datorită mărginirii noastre atunci le vom
cunoas, te. 2
Familia cres, tină constituie o s, coală de instruire, pe care copiii
trebuie să o absolve pentru a trece mai departe în s, coala mai înaltă
din locuint, ele pregătite de Dumnezeu. 3
Cerul este o s, coală; câmpul său de studiu, universul; învăt, ătorul
său, Cel Nemărginit. O ramură a acestei s, coli a fost întemeiată
în Eden; s, i, o dată împlinit planul de mântuire, educat, ia va fi
îmbunătăt, ită în s, coala din Eden....
Între s, coala stabilită în Eden la început s, i s, coala viitoare se
întinde întreaga istorie a acestei lumi — istoria căderii în păcat s, i
a suferint, ei omului, a sacrificiului divin, a biruint, ei asupra mort, ii
s, i păcatului.... Refăcut prin prezent, a Sa, omul va fi învăt, at din nou,
ca la început, de către Dumnezeu: „Poporul Meu cunoas, te Numele
Meu: ... Ei vor s, ti că Eu sunt Cel care le vorbes, te; iată, Eu sunt....”
Acolo, când vălul care ne întunecă privirea va fi dat la o parte
s, i ochii nos, tri vor privi acea lume de o frumuset, e din care acum
[548] prindem doar licăriri ca prin microscop; când vom privi slava cerului,
acum cercetată cu telescopul; când ceat, a păcatului va fi îndepărtată
s, i întregul pământ va apărea „în frumuset, ea Domnului Dumnezeului
nostru”, ce câmp ni se va deschide pentru studiu! 4
În ceruri cunos, tint, a va cres, te treptat — Toate comorile uni-
versului vor fi deschise spre studiul mântuit, ilor lui Dumnezeu.
Neîncătus, at, i de moarte, ei îs, i iau zborul neobosit către lumile înde-
părtate — lumi ce au fost mis, cate de durere s, i au tresăltat în cântări
de bucurie la vestea unui suflet salvat. Cu o bucurie de nedescris, co-
piii pământului intră în bucuria s, i înt, elepciunea fiint, elor nevăzute. Ei
se împărtăs, esc de comorile de cunos, tint, ă s, i înt, elegere câs, tigate prin
veacuri de veacuri din contemplarea lucrărilor mâinilor lui Dum-
nezeu. Cu o viziune neumbrită, ei privesc slava creat, iunii — sori,
stele s, i sisteme, în ordine, înconjoară tronul Dumnezeirii. Numele
Creatorului este scris pe toate lucrurile, de la cel mai de pe urmă s, i
până la cel mai mare s, i în toate se manifestă bogăt, iile puterii Sale.
S, i anii ves, niciei, în desfăs, urarea lor, vor aduce descoperiri s, i mai
bogate s, i mai glorioase despre Dumnezeu s, i Domnul Hristos. Pe
Pana descrie noul pământ 449
măsură ce cres, te cunos, tint, a, cres, te s, i dragostea, respectul s, i fericirea.

Cu cât oamenii vor cunoas, te pe Dumnezeu mai mult, cu atât mai
mare va fi admirat, ia lor pentru caracterul Său. 5
Viat, a socială — Acolo vom cunoas, te as, a cum suntem cunoscut, i.
Acolo dragostea s, i simpatia pe care Dumnezeu le-a sădit în suflet
îs, i vor găsi exercitarea cea mai curată s, i cea mai plăcută. Comu-
niunea curată cu fiint, ele sfinte, viat, a socială, armonioasă, cu îngerii
binecuvântat, i s, i cu cei credincios, i din toate veacurile, părtăs, ia sfântă,
care unes, te laolaltă întreaga familie din cer s, i de pe pământ — toate [549]
acestea sunt experient, e viitoare. 6
Ocupat, ii pe Noul Pământ — Pe pământul înnoit, cei
răscumpărat, i vor avea ocupat, iile s, i plăcerile care au adus fericire lui
Adam s, i Evei la început. Va fi trăită viat, a din Eden, viat, a în grădină
s, i pe câmp. „Vor zidi case s, i le vor locui; vor sădi vii s, i le vor mânca
roadele. Nu vor zidi case ca alt, ii să locuiască în ele; nu vor sădi ca
alt, ii să mănânce; căci zilele poporului Meu vor fi ca zilele copacilor
s, i ales, ii Mei se vor bucura de lucrul mâinilor lor.” 7
Acolo, fiecare capacitate va fi dezvoltată, fiecare putint, ă va cres, te.
Cele mai mari întreprinderi vor fi aduse la îndeplinire, cele mai înalte
aspirat, ii vor fi atinse, cele mai mari avut, ii vor fi realizate. S, i totus, i,
vor rămâne noi culmi de atins, noi minuni de admirat, noi adevăruri
de înt, eles, t, inte noi, care să solicite puterile mint, ii, ale sufletului s, i
ale corpului. 8
Pe pragul împlinirii — Trăim într-una din cele mai solemne
perioade din istoria omenirii. Nu mai există timp pentru păcat; a fost
întotdeauna primejdios să continuăm să păcătuim, însă acest lucru
este adevărat într-un sens special în prezent. Noi ne aflăm acum
chiar la hotarele lumii ves, nice s, i ne aflăm în cea mai solemnă relat, ie
cu timpul s, i ves, nicia, ca niciodată înainte. Fie ca fiecare persoană
să-s, i cerceteze acum propria inimă s, i să caute razele strălucitoare
ale Soarelui Neprihănirii, care să alunge tot întunericul spiritual s, i
să curăt, ească de orice întinăciune. 9
Pentru noi, care ne aflăm chiar pe pragul împlinirii lor, ce mo-
ment profund, ce interes viu reprezintă descrierea lucrurilor viitoare
— evenimente pentru care, din momentul când primii nos, tri părint, i [550]
au plecat din Eden, copiii lui Dumnezeu au stat de veghe s, i au
as, teptat, le-au as, teptat cu dor s, i s-au rugat!
Frat, i peregrini, ne aflăm încă printre umbrele s, i zarva activităt, ilor

de pe pământ, dar în curând Mântuitorul nostru va veni pentru a ne
aduce eliberare s, i odihnă. Să privim prin credint, ă binecuvântările
viitoare, as, a cum sunt ele descrise de mâna lui Dumnezeu. 10
Apel pentru pregătire personală — Vă îndemn să vă pregătit, i
pentru venirea lui Hristos pe norii cerului. Zi de zi, îndepărtat, i iubi-
rea de lume din inimile voastre. Căutat, i să înt, eleget, i din experient, ă
personală ce înseamnă părtăs, ia cu Hristos. Pregătit, i-vă pentru jude-
cată, astfel ca atunci când El va veni pentru a fi admirat de tot, i cei ce
cred, să putet, i fi printre aceia care Îl vor întâlni în pace. În acea zi, cei
mântuit, i vor străluci în slava Tatălui s, i a Fiului. Îngerii, atingându-s, i
harfele de aur, vor spune bun venit Regelui s, i trofeelor biruint, ei
Sale — aceia care au fost spălat, i s, i curăt, it, i în sângele Mielului. Un
cântec de biruint, ă va răsuna, umplând tot cerul. Domnul Hristos a
învins. El intră în curt, ile ceres, ti, însot, it de cei răscumpărat, i, martori
că misiunea Sa, prin suferint, ă s, i sacrificiu, nu a fost în zadar. 11
1 EarlyWritings, 17, 18.
2 Counsels to Teachers, Parents and Students, 162.
4 Educatie, 279-281.
,
6 Educatie, 284.
,
7 Profeti si regi 535.
, ,
8 Educatie, 284.
,
9 Testimonies to Ministers and Gospel Workers, 147.
10 Profeti si regi, 535, 536.
, ,

2026

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2026

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Căminul adventist

Mai multe link-uri

Sfârs, itul acordului licent, ei de utilizator

Mai multe informat, ii

Căminul adventist este un loc în care sunt trăite s, i transmise mai

Capitolul 26 — Mos, tenirea oferită de părint, i copiilor . . . . 137

Capitolul 56 — Divort, ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278

Capitolul 85 — Răsplata de acum s, i de mai târziu . . . . . . . 436

Căminul este centrul tuturor activităt, ilor — Societatea este

Avântul sau declinul viitorului societăt, ii va fi determinat de

vă din nou; deoarece caracterul pe care îl avet, i în timpul de probă

tea pentru a avea o gospodărie ordonată s, i curată, pentru ca îngerii

părint, ilor s, i ale copiilor. 16

6 Letter 18b, 1891.

Des, i trebuie să ne ferim de împodobire inutilă s, i etalare, nu tre-

Oferit, i condit, ii pentru us, urarea lucrului — În multe cămine,

Dumnezeu a pregătit primul cămin al omului — Căminul din

Cel care a dăruit-o pe Eva lui Adam, ca un ajutor potrivit, a făcut

Căminul cres, tin este o pildă — Misiunea căminului se extinde

plămădeala, s, i atunci când se manifestă în biserică, va avea efect

Numele Său.” Adevăratul credincios al lui Hristos este pe deplin

Un argument pe care cei necredincios, i nu îl pot nega — Un

s, i curtoazie duioasă, neegoistă. Există cămine în care este îndepli-

Cres, tinismul din cămin străluces, te departe — Efortul de a

Un cămin fericit sau nefericit? — Dacă cei care au în vedere

Ambii constată că au fost amăgit, i s, i ar desface în grabă ceea ce au

Iubirea este un dar pret, ios de la Isus — Dragostea este un dar

continuă cu intimităt, i. Iar părint, ii sunt atât de orbit, i în ceea ce

1 Divina vindecare 358, 359.

Idei gres, ite despre curtenie s, i căsătorie — Ideile legate de cur-

viziunea, încât să nu pot, i discerne înaltele cuvinte pe care le are

s, ovăitor, într-unul neclintit s, i statornic fat, ă de principii. Acestora nu

A evita primul pas în jos — Când este încălcată una dintre

1 Manuscript 4a, 1885.

Căsătorii între cres, tini s, i necredincios, i — Există în lumea

S, i în Noul Testament există interziceri asemănătoare în ce

s, i a utilităt, ii lor. Ei sunt pierdut, i pentru Hristos. O perioadă de

prieten pământesc s, i a începe vreo relat, ie care să fie în conflict cu

de dragostea divină. Doar acolo unde domnes, te Hristos poate exista

Căutat, i sfat în Biblie — Fiind instituită de Dumnezeu, căsătoria

Dacă există vreun subiect ce trebuie chibzuit cu calm s, i judecând

înainte de a întrezări căsătoria, ei ar trebui să se roage de patru ori

viitoare s, i viat, a viitoare. În loc de aceasta, subiectul este tratat în

aprecia, mai presus de orice binecuvântare pământească, iubirea s, i

Isaac a fost mult onorat de Dumnezeu, devenind mos, tenitorul

Pericolul atas, ărilor din timpul copilăriei — Căsătoriile tim-

Potrivit unul cu celălalt — În multe familii, nu există acea

când credinciosul, datorită adeziunii sale neclintite fat, ă de princi-

Pregătirea pentru căsătorie — o parte esent, ială a educat, iei

este urmarea nesăbuint, ei care va avea drept consecint, e remus, cări

gust s, i să îndeplinească cu eficient, ă multele treburi care sunt legate

Valoarea educat, iei practice pentru fete — Mult, i dintre cei

Religia asigură fericirea familiei — Religia este pentru o fa-

Sfat pentru un cuplu de curând căsătorit — Căsătoria, o unire

Scopul lui Dumnezeu pentru bărbat s, i femeie — Dumnezeu

spre binecuvântarea s, i înălt, area omenirii. S, i astfel, familiile de pe

Unirea a două viet, i [Observat, ii ale sorei E. G. White cu oca-

1 Manuscript 16, 1899.

Unirea adevărată — o experient, ă de o viat, ă — Înt, elegerea

Des, i pot apărea greutăt, i, situat, ii încurcate s, i descurajări, nici

ei ment, in o rezervă care îi respinge pe ceilalt, i. Acest spirit stăviles, te

dreptul acelora care I se consacră Lui cu încredere. Provident, a Lui

Este nevoie de îngăduint, ă reciprocă — Trebuie să avem Spi-

care locuies, te în inima sot, iei va fi în acord cu Hristos care locuies, te