Solii Catre Tineret

Solii către tineret
Ellen G. White
Copyright © 2021
Ellen G. White Estate, Inc.
Informat, ii despre această carte
Prezentare generală
Această publicat, ie ePub este oferită de către Ellen G. White
Estate. Ea face parte dintr-o colect, ie mai largă. Va rugăm să vizitat, i
Ellen G. White Estate website pentru o listă completă a publicat, iilor
disponibile.
Despre autor
Ellen G. White (1827-1915) este considerată ca fiind autorul
american cu cele mai raspândite traduceri, lucrările ei fiind publicate
în mai mult de 160 de limbi. Ea a scris mai mult de 100.000 de pagini,
într-o varietate largă de subiecte spirituale s, i practice. Calăuzită de
Duhul Sfânt, ea l-a înălt, at pe Isus s, i a arătat către Biblie ca temelie a
credint, ei sale.
Mai multe link-uri

O scurtă bibliografie a lui Ellen G. White
Despre Ellen G. White Estate
Sfârs, itul acordului licent, ei de utilizator

Vizualizarea, imprimarea sau descărcarea acestei cărt, i, va acorda
doar o licent, ă limitată, neexclusivă s, i netransferabilă pentru utiliza-
rea personală. Această licent, ă nu permite republicarea, distribut, ia,
transferul, sublicent, a, vânzarea, pregătirea unor lucrări derivate, sau
folosirea în alte scopuri. Orice utilizare neautorizată a acestei cărt, i
se va sfârs, i prin anularea licent, ei acordate prin prezenta.
Mai multe informat, ii

Pentru informat, ii suplimentare despre autor, editori, sau modul
în care putet, i sprijini acest serviciu, vă rugam să contactat, i Ellen G.
i
White Estate: mail@whiteestate.org. Suntem recunoscători pentru
interesul s, i impresiile dumneavoastră s, i vă dorim binecuvântarea lui
Dumnezeu în timp ce vet, i citi.
ii
iii
Prefat, ă
În vremurile de demult, când Ierusalimul urma să fie reconstruit,

profetul a auzit într-o viziune un mesager ceresc spunându-i altuia:
„Grăbes, te-te s, i vorbes, te acestor tineri”. As, a că, s, i în aceste ultime
zile, tinerilor bărbat, i s, i femei ai mis, cării advente le-a fost dat să
joace un rol important în drama sfârs, itului istoriei acestui pământ.
„Domnul a hotărât ca tineretul să constituie mâna Sa dreaptă.”
— Testimonies for the Church 7:64.
„Cu o as, a armată de lucrători ca tinerii nos, tri, bine antrenat, i,
înzestrat, i cu putere, curând mesajul crucificării, al înălt, ării s, i al
apropiatei reveniri a Mântuitorului va putea fi purtat în întreaga
lume, cât mai grabnic!” — Education, 271.
Astfel de mesaje, au fost transmise tineretului acestei mis, cări
prin Spiritul Profetic încă de la începuturile lucrării noastre. Instru-
mentul ales de Dumnezeu pentru manifestarea acestui dar, Ellen
G. White, a fost o tânără de numai 17 ani, atunci când s, i-a început
lucrarea. Ea a cunoscut luptele copilăriei s, i tineret, ii cu puterile în-
tunericului s, i de asemenea viat, a de biruint, ă în Hristos. Multe solii
de instruire, mesaje de simpatie, mustrare s, i încurajare, scrise de
penit, a ei, au fost adresate direct tinerilor. Aceste solii au îndreptat
întotdeauna mintea tinerilor către Hristos s, i Cuvântul Său, ca unică
sursă de putere în formarea unor caractere cres, tine nobile, s, i au
ajutat la cultivarea spiritului de consacrare care i-a caracterizat pe
atât de mult, i dintre tinerii nos, tri.
Soliile care sugerau ca tinerii să fie organizat, i în grupuri s, i
societăt, i, în scopul de a lucra pentru Hristos, au fost transmise în
1892 s, i 1893. În urma acestor sugestii s-a dezvoltat „Societatea tine-
rilor voluntari s, i misionari”, care s-a dovedit a fi o putere înălt, ătoare
s, i, în acelas, i timp, un sprijin sust, inut în viat, a tinerilor din mis, carea
adventistă din întreaga lume.
[8] În răstimpul îndelungat în care Ellen White a scris pentru tineri,
soliile sale au fost publicate în cărt, i; multe articole au apărut în
Îndrumătorul tinerilor, iar în alte locuri nu au fost păstrate într-o
iv
formă organizată. Aceste sfaturi sunt o mos, tenire pret, ioasă s, i ar
trebui să fie în mâinile tuturor tinerilor nos, tri de astăzi. De aceea,
Departamentul Misionarilor Voluntari al Conferint, ei Generale a
revăzut toate scrierile lui Ellen White de la începutul lucrării sale,
s, i a select, ionat soliile care se refereau la solut, ionarea problemelor
tinerilor nos, tri. Des, i nu a fost întotdeauna posibil să se păstreze tot
articolul, a fost exercitată o grijă deosebită pentru a face acele select, ii
care să redea cu claritate s, i exactitate ideea autoarei cu privire la
subiectul tratat. De aceea, pentru a se realiza o îmbinare echilibrată
a sfaturilor, noi am inclus mult material prezentat deja sub forma
unor cărt, i, dar care nu a fost distribuit tinerilor de pretutindeni.
Munca de adunare s, i aranjare a articolelor cuprinse în acest
volum a fost finalizată de comun acord între Trustul de Publicat, ii
Ellen White s, i secretarii Departamentului Misionarilor Voluntari al
Conferint, ei Generale. Prin eforturile sust, inute ale Asociat, iei pentru
Publicat, ii de Sud, această solie este transmisă mai departe într-o
formă atractivă. Sperăm ca interesul tinerilor nos, tri pentru această
carte să-i conducă la un studiu atent al tuturor soliilor care au fost
transmise bisericii rămăs, it, ei prin Spiritul Profetic.
Rugăciunea noastră cea mai fierbinte s, i stăruitoare este ca aceste
solii să reprezinte o putere reală pentru tinerii mis, cării advente din
întreaga lume, în încercarea de perfect, ionare s, i cizelare a caracterului
cres, tin, s, i să dea un nou s, i impetuos impuls de ascultare, pentru
încheierea s, i desăvârs, irea măret, ei noastre misiuni. — „Mesajul
advent pentru întreaga lume din această generat, ie”.
M. E. Kerk,
Secretarul Departamentului Misionarilor Voluntari al Conferint, ei

Generale.
Cuprins
Informat, ii despre această carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . i
Prefat, ă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . iv
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . xxi
Capitolul 1 — Clădind un caracter pentru eternitate . . . . . . . 22
Un prieten credincios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Sect, iunea 1 — T, inta pusă de Dumnezeu înaintea tinerilor . . . . 25
Capitolul 2 — O chemare către tineri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Chemat, i pentru un destin măret, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Fit, i purtătorii luminii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Pret, uit, i ideile clare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Chemarea pentru înscriere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Trăsături esent, iale de caracter . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Capitolul 3 — Căutând să-I fim plăcut, i . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Capitolul 4 — Standardele succesului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Adevărata integritate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Consacrare deplină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
Declară-t, i libertatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Predare deplină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Alegându-t, i destinul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Întrebări cercetătoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Capitolul 5 — Zilele noastre de s, ansă? . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Felul de lucrători necesari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Sursa noastră de eficient, ă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Îndreptăt, irea lăuntrică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Capitolul 6 — Înălt, imi care pot fi atinse . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
Religia — structura de bază a viet, ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
Responsabilităt, i înalte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Influent, a religiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Administrarea talentelor noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Un ideal înalt de atins . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Canale ale harului lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
Capitolul 7 — Standarde ale eficient, ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Calificându-ne pentru lucrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Inteligent, ă, nu evlavie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
vi
Cuprins vii
Instrumentul ales . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Capitolul 8 — Urcă pe înălt, imi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Dezvoltare zilnică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Întâlnind obstacole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Capitolul 9 — Parteneriat cu Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Ajungând din ce în ce mai sus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Sect, iunea 2 — Conflictul cu păcatul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Capitolul 10 — Satana, un dus, man puternic . . . . . . . . . . . . . 52
Satana deghizat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Bătălia pentru fiecare suflet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Capitolul 11 — Caracterul conflictului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Chemat, i să ne opunem puterilor răului . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Ajutorul Spiritului Sfânt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Pret, ul victoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Capitolul 12 — Efortul special al lui Satana . . . . . . . . . . . . . 58
Încrederea în sine este fatală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Încredere distrugătoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Controlul mint, ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
Perdeaua ridicată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
Capitolul 13 — Ispita nu este o scuză pentru păcat . . . . . . . . 62
Capitolul 14 — Tăria de caracter . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Prin puterea lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Capitolul 15 — Templul sufletului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Idealul lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65
Altare profanate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Degradarea prin îngăduirea senzualităt, ii . . . . . . . . . . . . . . 66
Ajutor în ispită . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Capitolul 16 — Nu suntet, i ai vos, tri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Rezultatele deplinei consacrări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Toate puterile noastre Îi apart, in . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Pret, ul unui suflet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Decizia la care suntem chemat, i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Capitolul 17 — Adevărata convertire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
Nu sentimente, ci o viat, ă schimbată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
Practicarea religiei adevărate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Viat, a sfint, ită . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Lant, urile lui Satana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
Capitolul 18 — Sfat către o fiică răsfăt, ată . . . . . . . . . . . . . . . 74
viii Solii către tineret
Controlul imaginat, iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74

Supune-t, i pasiunile s, i sentimentele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
Capitolul 19 — Întărirea caracterului prin încercare . . . . . . . . 77
Puritate indiferent de circumstant, e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Mai degrabă moarte decât dezonorare . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Capitolul 20 — Rezistând ispitei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Inutilitatea de a ocoli ispitele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Datoria mai presus de înclinat, ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
Capitolul 21 — Natura îns, elătoare a păcatului . . . . . . . . . . . 82
Cercetarea de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Capitolul 22 — Un avertisment împotriva scepticismului . . 84
Pericolul asocierii cu sceptici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Încrederea în sine s, i orbirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Nevoia de curaj moral . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 86
Furtuna se apropie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
Dependent, a zilnică de Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Capitolul 23 — Un punct slab . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Controlul gândurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Sect, iunea 3 — Câs, tigând victorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Capitolul 24 — Înainte s, i în sus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
Dumnezeu nu este irat, ional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Dezvoltă încrederea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Pret, ul victoriei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
Capitolul 25 — Perfectarea caracterului . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Punet, i-vă t, inte înalte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Cultivă fiecare însus, ire plăcută a caracterului . . . . . . . . . . . 97
Cererile Sale pot fi aduse la îndeplinire . . . . . . . . . . . . . . . . 97
Dependent, a noastră permanentă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
Capitolul 26 — Lupta credint, ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
Credint, a trăită . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
Un conflict de o viat, ă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Capitolul 27 — Victoria cuvenită . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
Credint, ă s, i datorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Capitolul 28 — Cum să fii puternic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
Contemplat, i-I slava . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
Bucurie prin căint, ă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105
Capitolul 29 — Viat, a victorioasă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
Influent, a dominatoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
Cuprins ix
Capitolul 30 — Credint, a vie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108

Nu depindet, i de sentimente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
Contemplarea lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
Contemplarea lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
Schimbarea modului de a gândi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
Sfint, irea — o lucrare zilnică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
Să facem din religie o preocupare majoră . . . . . . . . . . . . 111
Sfint, irea, o experient, ă progresivă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
Valoarea încercărilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
Locul secret al puterii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113
Capitolul 31 — Unirea cu Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
Sect, iunea 4 — Umblând în lumină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
Capitolul 32 — Crescând în har . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
Cres, terea, necesară pentru statornicie . . . . . . . . . . . . . . . . 116
Examinarea inimii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
Veghează s, i roagă-te . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
Posibilităt, i nelimitate pentru bine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
Predarea de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
Capitolul 33 — Asemănarea cu lumea . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
Calea cea largă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
Pregătirea pentru venirea lui Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
Care este avantajul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 123
Capitolul 34 — Experient, a cres, tină autentică . . . . . . . . . . . 124
Harul salvator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
Primii pas, i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
Deschizând calea pentru binecuvântarea lui Dumnezeu . 125
Capitolul 35 — Autodisciplina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
Puterea autocontrolului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
Controlul asupra spiritului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
Nici o scuză pentru păcătuire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
Capitolul 36 — O experient, ă vie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
Puterea crucii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
Loialitate fat, ă de Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131
Nevoia unei cunoas, teri prin experient, ă . . . . . . . . . . . . . . . 132
Frăt, ia cres, tină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132
Religia nu este un sentiment . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
Capitolul 37 — Credincios în cele mai mici lucruri . . . . . . 135
Un caracter bine echilibrat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
x Solii către tineret
Credincios, ie în viat, a de zi cu zi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136

Capitolul 38 — Responsabilitate pentru lumină . . . . . . . . . 137
Capitolul 39 — Seriozitatea t, elului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
Cooperarea cu Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
Serviciu din toată inima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
Valoarea concentrării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
Cea mai înaltă motivat, ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
Bucuria trainică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
Capitolul 40 — Exercitarea voint, ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
Nesigurant, ă s, i îndoială . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
Putere prin supunerea voint, ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
Voint, a lui Dumnezeu unită cu voint, a omului . . . . . . . . . . 143
Un efort special este esent, ial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145
Capitolul 41 — Îndrumare divină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146
Capitolul 42 — Lucrarea tăcută a Spiritului Sfânt . . . . . . . . 147
Dovada ajutorului divin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
Capitolul 43 — Hristos cel lăuntric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
Răspunsul Său la credint, a noastră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
Modelat, i de dragostea Lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149
Mărgăritarul de mare pret, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
Capitolul 44 — Negarea de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152
Capitolul 45 — Caracterul pe care Dumnezeu îl aprobă . . . 153
Este nevoie de efort perseverent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153
Influent, a prietenilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
Hristos, singura noastră sperant, ă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
Capitolul 46 — Prezent, a continuă a lui Hristos . . . . . . . . . . 156
Sect, iunea 5 — Pregătirea pentru o viat, ă de lucrare . . . . . . . . . 157
Capitolul 47 — Educat, ia cres, tină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
Hristos, marele Învăt, ător . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158
Capitolul 48 — Adevărata educat, ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 160
Esent, ialul în educat, ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
Cea mai înaltă educat, ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
Capitolul 49 — Nevoia unei educat, ii cres, tine . . . . . . . . . . . 162
Pregătindu-ne pentru servicii mai înalte . . . . . . . . . . . . . . 162
O educat, ie atotcuprinzătoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162
Cunos, tint, ă s, i autodisciplină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
Împlinind as, teptările părint, ilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
Capitolul 50 — Educat, ie pentru ves, nicie . . . . . . . . . . . . . . . 165
Cuprins xi
Capitolul 51 — O pregătire practică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166

O educat, ie echilibrată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166
Avantajul muncii folositoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167
Învat, ă cum să gătes, ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168
În câmpul misionar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 168
Capitolul 52 — Devotamentul studentului . . . . . . . . . . . . . . 169
Caracter s, i comportament . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169
Valoarea disciplinei în s, coli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170
Capitolul 53 — Ocaziile studentului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
Ajutându-i pe alt, ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
Măret, ia lucrurilor esent, iale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
Capitolul 54 — Pregătit, i-vă pentru slujire . . . . . . . . . . . . . . 173
Consacră-t, i abilitatea lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
Pregătirea pentru ceea ce va veni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
Echilibrat, i de principii corecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
Capitolul 55 — Dorint, a de dezvoltare . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
Capitolul 56 — Adevărata înt, elepciune . . . . . . . . . . . . . . . . 177
Biblia s, i s, tiint, a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177
Învăt, ătura lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
Capitolul 57 — Punet, i-vă o t, intă înaltă . . . . . . . . . . . . . . . . 180
Ment, inet, i-vă personalitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180
O slujire din toată inima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181
Făcând cât mai mult în viat, ă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182
Sect, iunea 6 — Slujirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183
Capitolul 58 — Tinerii, chemat, i să fie lucrători . . . . . . . . . . 184
Lucrat, i prin credint, ă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184
Chemat, i pentru a fi voluntari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185
Capitolul 59 — Responsabilitate pentru câs, tigarea de suflete 186
Capitolul 60 — Mărturisind pentru Hristos . . . . . . . . . . . . . 187
Conversat, iile noastre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
Câs, tigând pe cei dragi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188
Stăruint, a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188
Capitolul 61 — Lucrarea personală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190
Capitolul 62 — Tinerii, câs, tigători de suflete . . . . . . . . . . . . 191
Grija pentru alt, ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192
O lucrare de făcut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192
De unde să începem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193
Cea mai de succes cale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194
xii Solii către tineret
Capitolul 63 — Diferitele aspecte ale slujirii . . . . . . . . . . . . 195

Câs, tigând eficient, ă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195
Capitolul 64 — O lucrare neegoistă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196
Capitolul 65 — Răsplata hărniciei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197
Binecuvântarea lucrării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197
Ajutând în casă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198
T, esătura destinului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 198
Capitolul 66 — Demnitatea muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200
Munca fizică, contra jocurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200
Exemplul lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201
Lect, ia hărniciei voioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 201
Capitolul 67 — Semănând lângă ape . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
Darul de a cânta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
Lucrarea misionară medicală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203
Capitolul 68 — Mai multe direct, ii de slujire . . . . . . . . . . . . 205
Fiecare are locul său . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205
Lucrarea s, colii de Sabat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205
Lucrarea Bibliei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
Lucrarea de colportaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206
Învăt, ând . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207
Afacerile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207
Lucrarea medicală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 208
Pastorat, ia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209
Lucrarea în misiuni străine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209
Slujirea tineretului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 210
Capitolul 69 — O lucrare binevenită . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211
Cum să ne raportăm la gres, eli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211
Cea mai înaltă lucrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 212
Capitolul 70 — Credincios, ia în lucrare . . . . . . . . . . . . . . . . 213
Necredincios, ia este înregistrată . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213
Adevăratele motive în slujire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214
Sect, iunea 7 — Sănătate s, i eficient, ă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217
Capitolul 71 — S, tiint, a de a trăi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218
Sănătate s, i autocontrol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218
Viat, a — o responsabilitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219
Capitolul 72 — Păstrarea sănătăt, ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220
Capitolul 73 — Sfint, enia sănătăt, ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221
Relat, ia dintre sănătate s, i clădirea caracterului . . . . . . . . . 221
Cuprins xiii
Necumpătarea degradează . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222

A-t, i fi propriul stăpân — o datorie . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222
Capitolul 74 — O educat, ie echilibrată . . . . . . . . . . . . . . . . . 224
Capitolul 75 — Educat, ia obt, inută pe seama sănătăt, ii . . . . . 225
Capitolul 76 — Însemnul noblet, ei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226
Efectul obiceiurilor fizice asupra mint, ii . . . . . . . . . . . . . . 226
Făuritori ai propriului destin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 227
Cumpătarea răsplătită din bels, ug . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228
Religia s, i sănătatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228
Sect, iunea 8 — Viat, a devot, ională . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229
Capitolul 77 — Rugăciunea, fortăreat, a noastră . . . . . . . . . . 230
Cum să te rogi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230
Rugăciunea aduce putere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231
Capitolul 78 — Puterea rugăciunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232
În legătură cu infinitul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 232
Fiecare rugăciune sinceră primes, te răspuns . . . . . . . . . . . 233
Capitolul 79 — Atitudinea noastră în rugăciune . . . . . . . . . 234
Capitolul 80 — Credint, ă s, i rugăciune . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235
Capitolul 81 — Valoarea studiului biblic . . . . . . . . . . . . . . . 236
Lucrarea de mijlocire a lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236
Dezvoltarea intelectuală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237
Cea mai înaltă cultură . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237
Biblia, cel mai mare învăt, ător . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239
Capitolul 82 — Cercetează Scripturile pentru tine . . . . . . . 240
Capitolul 83 — Eforturi perseverente în studiul Bibliei . . . 241
Deschis, i la minte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241
Cunoas, terea voint, ei lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242
Respectul în studiul Bibliei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242
Capitolul 84 — Răsplata unui studiu biblic stăruitor . . . . . 244
Biblia — un ghid . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 244
Capitolul 85 — Biblia ca educator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245
Vocea Celui Ves, nic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245
Adevărata filozofie a viet, ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245
Capitolul 86 — Respectul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 247
Comportamentul în casa lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . 247
Comportamentul us, uratic fat, ă de lucrurile religioase . . . 248
Capitolul 87 — O sperant, ă bine ancorată . . . . . . . . . . . . . . . 250
Sect, iunea 9 — Lectura s, i muzica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251
xiv Solii către tineret
Capitolul 88 — Alegerea lecturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252

Influent, a lecturilor dăunătoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252
Dus, manii spiritualităt, ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252
Cartea cărt, ilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 254
Capitolul 89 — Exemplul efesenilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255
Cărt, ile de magie de astăzi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255
Minte inaptă pentru gânduri solemne . . . . . . . . . . . . . . . . 256
Cărt, i care conduc într-o direct, ie gres, ită . . . . . . . . . . . . . . 256
Rupând vraja magiei lui Satana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257
Capitolul 90 — Hrană potrivită pentru minte . . . . . . . . . . . . 258
Rezultatul lecturilor de fict, iune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 258
Starea de ebrietate mintală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 259
Remediul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260
Primii pas, i în păcat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 260
Capitolul 91 — Biblia, cea mai interesantă carte . . . . . . . . . 262
Caracterizarea păcatului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263
Capitolul 92 — Vegheat, i cu grijă cărările sufletului . . . . . . 264
Neghina s, i grâul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265
Capitolul 93 — Formarea unui caracter cres, tin . . . . . . . . . . 266
Se recomandă o lectură selectivă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266
Capitolul 94 — Rezultatul fict, iunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 269
Capitolul 95 — Avantajele muzicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270
Muzica, un dar pret, ios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270
Capitolul 96 — Utilitatea muzicii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272
Un talent cu influent, ă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272
În armonie cu muzicienii cerului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273
Dumnezeu lăudat prin cântări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 273
Capitolul 97 — O folosire gres, ită a muzicii . . . . . . . . . . . . . 274
Muzica, o putere spre bine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275
Sect, iunea 10 — Isprăvnicia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 277
Capitolul 98 — Lect, ii de economie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278
Economisind pentru misiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 278
Tăgăduirea de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279
Folosirea talant, ilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 279
Nu există timp de pierdut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280
Răsplata sacrificiului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 280
Capitolul 99 — Spiritul de sacrificiu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282
Semnele harului în inimă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 282
Cuprins xv
Capitolul 100 — Zecimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283

Recunoas, terea lui Dumnezeu ca Stăpân . . . . . . . . . . . . . . 284
Apart, ine lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 284
Capitolul 101 — „Cinstes, te pe Domnul cu averile tale” . . . 285
Comori în ceruri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 285
Fără scuză . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286
Zecimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 286
Capitolul 102 — Responsabilitatea individuală . . . . . . . . . . 288
Valoarea banilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289
Capitolul 103 — Darurile de sărbători . . . . . . . . . . . . . . . . . 290
Păcatul îngăduint, ei de sine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 290
Daruri pentru Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291
Capitolul 104 — Economia în îmbrăcăminte . . . . . . . . . . . . 292
Tăgăduirea de sine îi este plăcută lui Dumnezeu . . . . . . . 293
Dragostea de etalare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293
Simplitatea puritană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 294
Capitolul 105 — Satisfacerea eului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295
O formă de idolatrie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 295
Lucrurile importante pe primul loc . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296
Datoria de a tăgădui eul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297
Repetarea în a face fotografii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297
Capitolul 106 — Economie s, i generozitate . . . . . . . . . . . . . 299
Us, i deschise pentru a fi de folos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 299
Strânget, i firimiturile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300
Cum să economisim . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301
Sect, iunea 11 — Viat, a de familie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303
Capitolul 107 — Un cămin cres, tin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304
Capitolul 108 — Credincios, ie în îndatoririle casnice . . . . . 305
Capitolul 109 — Religia în cămin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306
Vorbirea lipsită de amabilitate în cămin . . . . . . . . . . . . . . 306
Căminul — o lect, ie practică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307
Capitolul 110 — Căminul — o s, coală de pregătire . . . . . . . 308
Îndatoririle zilnice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308
Răsplata mamei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308
Posibilitatea instruirii în cămin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 309
Capitolul 111 — Respect s, i dragoste pentru părint, i . . . . . . 310
Un destin în ascultare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310
Capitolul 112 — O binecuvântare în cămin . . . . . . . . . . . . . 312
xvi Solii către tineret
Ascultarea fat, ă de părint, i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312

Capitolul 113 — Clădirea caracterului în cămin . . . . . . . . . 314
Făcându-i fericit, i pe părint, i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 314
Putere pentru conflict . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315
Irascibili la restrict, ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316
Responsabilitate individuală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316
Îmbrăcat, i cu neprihănirea lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . 316
Capitolul 114 — Tinerii trebuie să poarte responsabilităt, i . 317
Făcând un cămin fericit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 317
Capitolul 115 — Ceasul de închinare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319
Capitolul 116 — Ospitalitatea cres, tină . . . . . . . . . . . . . . . . . 320
Sect, iunea 12 — Îmbrăcăminte s, i înfrumuset, are . . . . . . . . . . . 321
Capitolul 117 — Piese în clădirea caracterului . . . . . . . . . . 322
Adevărata împodobire s, i înfrumuset, are . . . . . . . . . . . . . . 322
Aspectul exterior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323
Mărturisirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324
Religia judecată după îmbrăcăminte . . . . . . . . . . . . . . . . . 324
Capitolul 118 — Îmbrăcămintea s, i caracterul . . . . . . . . . . . 325
Relat, ia cu moda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 325
Capitolul 119 — Îmbrăcămintea adecvată . . . . . . . . . . . . . . 327
Economie în îmbrăcăminte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 327
Calitate s, i bun-gust . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 327
Sănătate s, i curăt, ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 328
Grat, ia s, i frumuset, ea naturală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 328
Capitolul 120 — Influent, a îmbrăcămintei . . . . . . . . . . . . . . 329
Capitolul 121 — Simplitatea în îmbrăcăminte . . . . . . . . . . . 330
O cursă întinsă poporului lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . 330
Nevoia de reformă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 331
Împodobirea interioară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 332
Capitolul 122 — Idolatria îmbrăcămintei . . . . . . . . . . . . . . . 333
Capitolul 123 — Adevărata podoabă . . . . . . . . . . . . . . . . . . 334
Urmând lumea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 334
Sect, iunea 13 — Recreere s, i distract, ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337
Capitolul 124 — Valoarea recreat, iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 338
Recreerea cres, tină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 338
Dragostea de frumos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 339
Maestrul-artist . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 340
Nepotrivit, i pentru a rezista ispitei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 340
Cuprins xvii
Capitolul 125 — Dragostea de plăceri lumes, ti . . . . . . . . . . 341

Calea înt, elepciunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 341
Credincios, ie în lucruri mărunte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 343
Dorint, e neîmplinite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 343
Ocazii de a mărturisi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 343
Capitolul 126 — Cuvinte de sfat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 345
Capitolul 127 — Distract, ii periculoase pentru tineri . . . . . . 347
Un veac nefast . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 347
Un timp de încercare pentru tineri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 348
Despărt, ire de lume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 349
Făgăduint, e pentru tineri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 350
Capitolul 128 — Săpând principii corecte în inimile tinerilor 352
Relaxare s, i amuzament . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 352
Punet, i la dispozit, ia tinerilor distract, ii nevinovate . . . . . . 353
Recreerea prin lucrare misionară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 354
Capitolul 129 — Influent, e nesfinte la lucru . . . . . . . . . . . . . 355
Capitolul 130 — Bucuria în religie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 356
Exemplul lui Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 357
Capitolul 131 — Recreerea cres, tină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 358
Principii contrastante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 358
Capitolul 132 — Reuniuni sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 360
Descoperirea lipsei de spiritualitate . . . . . . . . . . . . . . . . . 360
Influent, e subtile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 361
Antidotul pentru frivolitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 362
Reuniuni sociale permise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 363
Capitolul 133 — Cum să ne petrecem vacant, ele . . . . . . . . . 364
Sursele plăcerii cres, tine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 365
Capitolul 134 — Societăt, ile literare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 366
Capitolul 135 — Dansul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 369
Pe cărarea desfrâului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 369
Pericolul distract, iilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 370
Călăuzit, i de principii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 371
Sect, iunea 14 — Relat, ii sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 373
Capitolul 136 — Relat, ii sociale pentru a salva . . . . . . . . . . 374
Asocierile influent, ează destinul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 375
Capitolul 137 — Sociabilitatea s, i curtoazia cres, tină . . . . . . 376
Capitolul 138 — Principii îndrumătoare . . . . . . . . . . . . . . . . 378
Fiul risipitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 378
xviii Solii către tineret
Invitat, ia plină de har a lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . 379

Înconjurat, i de mila lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 380
Capitolul 139 — Influent, a tovărăs, iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . 381
Măsura puterii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 382
Demni de încredere s, i credincios, i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 384
Capitolul 140 — Influent, a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 385
Responsabilitatea noastră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 385
Capitolul 141 — Alegerea tovarăs, ilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 387
Capitolul 142 — Regula de aur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 388
Capitolul 143 — Adevăratul rafinament . . . . . . . . . . . . . . . . 389
Nevoia de adevărata curtoazie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 389
Alegerea tovarăs, ilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 390
Capitolul 144 — Respingerea prieteniilor lumes, ti . . . . . . . 391
Cuvintele noastre, un izvor de ajutor . . . . . . . . . . . . . . . . 391
Influent, a noastră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 392
Capitolul 145 — Discut, ii despre lucrurile ceres, ti . . . . . . . . 393
Motivele standardelor scăzute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 393
Nevoia de o minte îndreptată spre cer . . . . . . . . . . . . . . . . 394
Un proces puternic de sfint, ire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 395
Capitolul 146 — Semănarea semint, elor sălbatice . . . . . . . . 396
Ispita . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 396
Amuzamentele des, arte nu aduc adevărata fericire . . . . . . 397
Capitolul 147 — Vizitatorii necredincios, i . . . . . . . . . . . . . . 399
Sect, iunea 15 — Perioada de curtenie s, i căsătoria . . . . . . . . . . 401
Capitolul 148 — Dragostea adevărată . . . . . . . . . . . . . . . . . 402
Căutând sfat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 402
Alegerea partenerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 403
Capitolul 149 — Forme gres, ite de curtenie . . . . . . . . . . . . . 404
Influent, a experient, ei religioase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 404
Căsătoriile în pripă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 405
Capitolul 150 — Logodne cu necredincios, i . . . . . . . . . . . . . 406
Probe pentru dragoste . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 406
Rezultatele neascultării . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 407
O logodnă desfăcută . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 408
Judecata matură — un lucru esent, ial . . . . . . . . . . . . . . . . 408
Capitolul 151 — Nevoia de sfat s, i călăuzire . . . . . . . . . . . . 409
Un ghid desăvârs, it . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 409
Comportamentul onorabil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 410
Cuprins xix
Nevoia de o judecată sănătoasă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 412

Trebuie să ceret, i sfatul părint, ilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 412
Comportamentul fat, ă de mamă, un test . . . . . . . . . . . . . . 413
Impulsurile nu sunt puncte de referint, ă . . . . . . . . . . . . . . 414
Dragostea divină . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 414
Capitolul 152 — Căsătoria prematură . . . . . . . . . . . . . . . . . . 416
Pericolul angajamentelor premature . . . . . . . . . . . . . . . . . 416
Capitolul 153 — Căsătorii înt, elepte s, i neînt, elepte . . . . . . . 417
Jugul nepotrivit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 417
Căsătoria potrivită . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 418
Căsătoriile în grabă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 418
Influent, a lui Satana asupra căsătoriei . . . . . . . . . . . . . . . . 418
Capitolul 154 — A se căsători s, i a da în căsătorie . . . . . . . . 420
Pasiunea nesfântă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 420
Călcarea legilor sănătăt, ii s, i ale modestiei . . . . . . . . . . . . . 421
Dispret, uirea sfaturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 421
Caracteristicile iubirii adevărate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 422
Căutarea călăuzirii divine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 422
Capitolul 155 — Responsabilitatea căsătoriei . . . . . . . . . . . 424
Capitolul 156 — Judecata clară s, i autocontrolul în căsnicie 425
Privind înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 425
Pasiunea dominatoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 425
Nevoia de autocontrol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 426
Capitolul 157 — Exemplul lui Isaac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 427
xx Solii către tineret
Introducere
Capitolul 1 — Clădind un caracter pentru eternitate
Am un interes profund în ceea ce-i prives, te pe tineri s, i cea mai

mare dorint, ă a mea este să-i văd străduindu-se să-s, i perfect, ioneze
caracterele cres, tine, căutând ca prin studiu plin de râvnă s, i rugăciune
stăruitoare să dobândească acea pregătire esent, ială pentru a sluji cu
demnitate cauza lui Dumnezeu. Sper s, i îmi doresc din tot sufletul
să-i văd ajutându-se unul pe celălalt să atingă un nivel mai înalt al
experient, ei cres, tine.
Hristos a venit să ne învet, e pe noi, familia umană, care este
calea spre mântuire s, i a făcut ca această cale să fie atât de netedă s, i
clară, încât s, i un copilas, să poată merge pe ea. Hristos îi imploră pe
discipolii Săi să meargă înainte pentru a-L cunoas, te pe Dumnezeu;
s, i urmând zilnic sub povăt, uirea Sa, vor învăt, a că ies, irea Lui este
pregătită la fel ca s, i dimineat, a.
At, i privit soarele înălt, ându-se s, i zorile revărsându-se peste
pământ s, i cer. Put, in câte put, in, licărirea cres, te până când soarele
apare; apoi lumina cres, te constant, tot mai puternică s, i mai clară
până când este atinsă deplina măret, ie a miezului zilei. Aceasta este o
ilustrare frumoasă a ceea ce Dumnezeu dores, te să facă pentru copiii
Săi, în procesul de perfect, ionare a experient, ei lor cres, tine. Umblând
zi de zi în lumina pe care El ne-o transmite, în ascultare supusă s, i de
[16] bunăvoie fat, ă de toate poruncile Sale, experient, a noastră va cres, te s, i
se va extinde până când vom ajunge la statura deplină de bărbat, i s, i
femei în Isus Hristos.
Tinerii au nevoie să păstreze mereu înaintea lor calea pe care
a urmat-o Hristos. La fiecare pas, aceasta a fost o cale a biruint, ei.
Hristos nu a venit pe pământ ca un împărat care să conducă toate
nat, iunile. El a venit ca un om umil ca să fie ispitit s, i să biruie ispita,
pentru a merge înainte, as, a cum trebuie să facem s, i noi pentru a-
L cunoas, te pe Dumnezeu. Studiind viat, a Lui, vom învăt, a cât de
mult face Dumnezeu pentru copiii Săi, prin Fiul Său. Vom învăt, a
că, oricât de mari ar fi încercările noastre, ele nu pot depăs, i ce a
îndurat Hristos, pentru ca noi să putem cunoas, te calea, adevărul s, i
22
Clădind un caracter pentru eternitate 23
viat, a. Printr-o viat, ă în conformitate cu exemplul Său, ne vom arăta

aprecierea fat, ă de sacrificiul pe care El l-a făcut în favoarea noastră.
Tinerii au fost răscumpărat, i cu un pret, infinit: sângele Fiului lui
Dumnezeu. Gândit, i-vă la sacrificiul Tatălui de a-I permite Fiului
Său să facă acest sacrificiu. Gândit, i-vă la ce a renunt, at Hristos când
a părăsit curt, ile ceres, ti s, i tronul împărătesc pentru a-s, i da viat, a,
o jertfă zilnică pentru oameni. El a îndurat repros, uri s, i batjocuri.
A suportat toate insultele s, i bătaia de joc pe care oameni plini de
răutate le-au putut îngrămădi asupra Lui. S, i după ce s, i-a îndeplinit
misiunea de pe pământ, a suferit moartea pe cruce. Gândit, i-vă la
suferint, ele pe care le-a îndurat pe cruce — cuiele pătrunzându-I
în mâini s, i picioare, batjocura s, i ocara din partea celor pe care El [17]
venise să-i salveze, gândit, i-vă la fat, a ascunsă a Tatălui Său. Dar,
trecând prin toate acestea, Hristos a făcut posibil, ca tot, i cei care
doresc să poată avea o viat, ă comparabilă cu a lui Dumnezeu.
Un prieten credincios
Atunci când S-a înălt, at la Tatăl, Hristos nu s, i-a lăsat urmas, ii fără
ajutor. Spiritul Sfânt, ca reprezentant al Său, s, i fiint, ele ceres, ti, ca
îngeri păzitori, sunt trimis, i pentru a da ajutor celor care, în ciuda
marilor greutăt, i, duc lupta cea bună a credint, ei. Aducet, i-vă aminte
întotdeauna că Isus este ajutorul vostru. Nimeni nu înt, elege la fel de
bine ca El particularităt, ile caracterelor voastre. El veghează asupra
voastră s, i, dacă suntet, i dispus, i să fit, i călăuzit, i de El, va împrăs, tia în
jurul vostru o influent, ă benefică, ce vă va da posibilitatea să facet, i
voia Lui în toate.
În această viat, ă, noi ne pregătim pentru viat, a viitoare. În curând,
va fi o mare reexaminare, în care fiecare suflet care caută să-s, i
desăvârs, ească un caracter cres, tin trebuie să suporte testul întrebărilor
cercetătoare ale lui Dumnezeu: At, i fost voi un exemplu demn de
urmat pentru alt, ii? At, i vegheat asupra sufletelor ca unii care trebuie
să dea socoteală de aceasta? Os, tirea cerească este interesată cu
privire la tineri s, i extrem de dornică să trecet, i cu bine încercarea,
ca să putet, i să auzit, i aceste cuvinte de aprobare: „Bine, rob bun s, i [18]
credincios.... Intră în bucuria Stăpânului tău.”
Fie ca tinerii să-s, i aducă aminte că aici s, i acum ei trebuie să-
s, i formeze caractere pentru ves, nicie s, i că Dumnezeu as, teaptă ca
24 Solii către tineret
ei să facă totul foarte bine. Fie ca cei cu mai multă experient, ă să
vegheze asupra celor mai tineri, iar atunci când văd că sunt ispitit, i,
să-i ia deoparte s, i să se roage cu s, i pentru ei. Domnul va vedea
recunoas, terea din partea noastră a sacrificiului de nepret, uit al lui
Hristos pentru noi în interesul pe care-l vom arăta în salvarea celor
pe care El a venit să-i salveze. Dacă tinerii Îl vor căuta pe Dumnezeu,
El va face ca strădaniile lor să fie eficiente. — Ellen G. White, The
Youth’s Instructor, 21 noiembrie, 1911.
Sect, iunea 1 — T, inta pusă de Dumnezeu [19]
înaintea tinerilor
[20]
„Pentru ca lucrarea să poată înainta în toate direct, iile, Dumnezeu
cheamă tineret, ea plină de vigoare, zel s, i curaj. El i-a ales pe tineri
să ajute la înaintarea cauzei Sale. Pentru ca să facă planuri cu
mintea limpede s, i să execute cu o mână curajoasă, este nevoie de
întreaga lor energie. Tinerii s, i tinerele sunt invitat, i să-s, i predea
puterea tineret, ii lor lui Dumnezeu, ca, prin exersarea puterilor lor,
prin gânduri pline de agerime, istet, ime s, i act, iuni viguroase, ei să
poată aduce slavă lui Dumnezeu s, i salvarea pentru aproapele lor”.
Gospel Workers, 67.
[21] Capitolul 2 — O chemare către tineri
Dumnezeu dores, te ca tinerii să devină bărbat, i s, i femei plini de

seriozitate, pentru a fi pregătit, i să act, ioneze în nobila Sa lucrare
s, i pentru a fi capabili să poarte responsabilităt, i. Domnul cheamă
oameni tineri, cu inimi neîntinate, puternici, curajos, i s, i hotărât, i să
lupte bărbătes, te în bătălia ce le stă înainte, prin care ei Îl pot proslăvi
pe Dumnezeu s, i pot fi o binecuvântare pentru omenire. Dacă ar stu-
dia Biblia, dacă s, i-ar calma dorint, ele impetuoase s, i ar asculta vocea
Creatorului s, i a Mântuitorului lor, tinerii nu numai că ar fi în pace
cu Dumnezeu, dar ar descoperi că sunt înnobilat, i s, i cultivat, i. Ar fi în
interesul tău ves, nic, tânărul meu prieten, să dai atent, ie sfaturilor din
Cuvântul lui Dumnezeu, pentru că ele au o important, ă inestimabilă
pentru tine.
Te sfătuiesc să fii înt, elept s, i să iei în considerare care ar fi re-
zultatul unei viet, i trăite la întâmplare, necontrolată de Spiritul lui
Dumnezeu. „Nu vă îns, elat, i: Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.
Ce seamănă omul, aceea va s, i secera. Cine seamănă în firea lui
pământească va secera din firea pământească putrezirea.” De dragul
sufletului tău, de dragul lui Hristos, care S-a dat pe Sine pentru a te
salva pe tine de la dezastru, opres, te-te asupra punctului de plecare, în
care hotărăs, ti ce vei face în viat, ă, s, i cântăres, te bine responsabilităt, ile,
oportunităt, ile s, i posibilităt, ile tale. Dumnezeu t, i-a dat o s, ansă de a
împlini un destin măret, . Influent, a ta poate spune despre adevărul
lui Dumnezeu. Pot, i fi conlucrător cu Dumnezeu în marea lucrare de
răscumpărare a oamenilor....
[22] Chemat, i pentru un destin măret,

O, dacă tinerii ar putea aprecia destinul măret, la care sunt
chemat, i! Chibzuit, i bine asupra cărărilor pas, ilor vos, tri. Începet, i-
vă lucrarea cu scopuri înalte s, i sfinte s, i fit, i hotărât, i ca, prin puterea
harului lui Dumnezeu, să nu vă abatet, i de la cărarea cea dreaptă.
Dacă începet, i să merget, i într-o direct, ie gres, ită, fiecare pas va fi pre-
26
O chemare către tineri 27
sărat cu pericole s, i dezastre s, i, dacă vet, i continua, vă vet, i abate de

la cărarea cea dreaptă a adevărului, sigurant, ei s, i succesului. Avet, i
nevoie ca mintea să vă fie întărită s, i energiile voastre morale să fie
înviorate de puterea divină.
Cauza lui Dumnezeu reclamă cele mai înalte performant, e ale
unei fiint, e s, i este nevoie urgentă, în multe câmpuri de activitate, de
tineri cu calificări literare. Este nevoie de oameni în care te pot, i
încrede că vor trudi pe ogoarele întinse, care acum sunt gata pentru
seceris, . Tinerii cu calităt, i obis, nuite, care s-au consacrat întru totul
Domnului, care nu sunt corupt, i de viciu s, i necurăt, ii, vor fi încununat, i
de succes s, i vor avea posibilitatea de a face o lucrare măreat, ă pentru
Domnul. Fie ca tinerii să dea atent, ie avertismentelor s, i să fie cu
mintea trează.
Cât de mult, i tineri s, i-au risipit puterea dată de Dumnezeu în
nimicuri s, i petreceri fără rost! Cât de multe povestiri dureroase s-au
ridicat înaintea mea despre tineri care au devenit nimic altceva decât
epave umane din punct de vedere mintal, moral s, i fizic, din cauza
tolerării viciului! Constitut, ia lor fizică e ruinată, utilitatea viet, ii lor,
risipită, datorită indulgent, ei în plăceri păcătoase.
Vă sfătuiesc pe voi, tinerii de astăzi, lipsit, i de griji s, i nepăsători,
convertit, i-vă s, i devenit, i împreună-lucrători, cu Dumnezeu. Facet, i [23]
ca îndeletnicirea viet, ii voastre să fie binecuvântarea s, i salvarea al-
tora. Dacă vet, i căuta ajutor la Dumnezeu, puterea Lui lucrând în
voi va doborî toate tendint, ele opozante s, i vet, i deveni sfint, it, i prin
adevăr. Păcatul este prezent printre tinerii de astăzi într-o proport, ie
alarmantă, dar scopul pentru care să facet, i tot ce putet, i să fie acela
de a salva suflete din puterea lui Satana.
Fit, i purtătorii luminii

Purtat, i lumina oriunde v-at, i afla; arătat, i că voi avet, i puterea
soliei, că nu suntet, i o persoană indecisă, ce poate fi us, or influent, ată
de agent, ii celui rău. Nu cedat, i cu dragă inimă sugestiilor celor ce Îl
dezonorează pe Dumnezeu, ci mai degrabă căutat, i să îndreptat, i, să
corectat, i s, i să salvat, i suflete din mâna celui rău.
Apelat, i la rugăciune, convinget, i în numele blândet, ii s, i al
umilint, ei de caracter pe cei care se opun lor îns, is, i. Un suflet salvat
din păcat s, i adus sub stindardul lui Hristos vă va aduce bucurie în
ceruri s, i va pune o stea în coroana voastră de sărbătoare. Un suflet

salvat, prin influent, a sa pozitivă, va aduce alte suflete la cunos, tint, a
mântuirii s, i astfel lucrarea se va multiplica s, i numai dezvăluirile din
ziua judecăt, ii vor arăta extinderea manifestării acestei lucrări.
Nu ezitat, i să lucrat, i pentru Domnul, deoarece credet, i că nu vet, i
putea face mare lucru. Facet, i acel put, in cu credincios, ie, pentru că
Dumnezeu va lucra alături de eforturile voastre. El va scrie numele
tău în Cartea viet, ii ca pe unul care este valoros s, i care merită să intre
în bucuria Domnului. Să-L implorăm cu stăruint, ă pe Dumnezeu
ca lucrătorii să se ridice spre a act, iona în câmpurile albe, gata de
seceris, ; căci mare este seceris, ul s, i put, ini sunt secerătorii....
[24] Pret, uit, i ideile clare

Tinerii ar trebui să aibă idei clare, planuri înt, elepte, pentru a
fructifica cele mai multe dintre s, ansele ce li se oferă, dând dovadă
de aceeas, i inspirat, ie s, i acelas, i curaj care i-au animat pe apostoli.
Ioan spune: „V-am scris, tinerilor, fiindcă suntet, i tari, s, i Cuvântul
lui Dumnezeu rămâne în voi, s, i at, i biruit pe cel rău”. Un standard
înalt este pus înaintea tinerilor s, i Dumnezeu îi invită să vină s, i
să lucreze efectiv în serviciul Său. Tinerii cu inima dornică după
adevăr, care doresc să fie elevi la s, coala lui Hristos, pot face o
lucrare extraordinară pentru El, numai dacă dau atent, ie comenzii
Căpitanului as, a cum răsună peste veacuri, până în timpurile noastre:
„Nu te asemăna cu lumea, fii puternic”.
Voi ar trebui să fit, i oameni care vor umbla în umilint, ă cu Dom-
nul, care vor sta înaintea Lui cu firea nouă pe care El le-o va da,
liberi de necurăt, ie, liberi de orice contaminare, de senzualitatea care
corupe această vârstă. Voi trebuie să fit, i oameni care dispret, uiesc
falsitatea s, i slăbiciunea, care vor avea curajul să sust, ină adevărul,
să fie curajos, i, să t, ină ridicat stindardul pătat de sânge al Print, ului
Emanuel. Talentele voastre se vor dezvolta, dacă le folosit, i pentru
Domnul, s, i vor fi considerate pret, ioase de către El, care le-a cum-
părat cu un pret, nemăsurat. Nu stat, i neglijând să facet, i ceva, pur
s, i simplu pentru că nu putet, i face ceva spectaculos, ci facet, i orice
găsesc mâinile voastre să facă, tot mai aproape de perfect, iune s, i cu
toată puterea....
O chemare către tineri 29
Chemarea pentru înscriere

Hristos cheamă voluntari pentru a se înscrie sub flamura Sa s, i
ca să poarte stindardul crucii înaintea lumii. Biserica tânjes, te după [25]
ajutorul tinerilor care vor răspândi o mărturie curajoasă, care vor trezi
cu zelul lor fervent energiile amort, ite ale poporului lui Dumnezeu
crescând astfel puterea bisericii în lume. Sunt căutat, i tineri care să
reziste tentat, iilor lumes, ti s, i care să-s, i ridice vocea pentru a avertiza
împotriva primilor pas, i în direct, ia imoralităt, ii s, i a viciului.
Dar, mai întâi, tinerii care Îl vor servi pe Dumnezeu s, i se vor con-
sacra lucrării Sale trebuie să-s, i curet, e templul sufletului de necurăt, ie
s, i să-L încoroneze pe Hristos în inima lor; astfel vor putea să depună
efort în munca lor de cres, tini s, i să manifeste zel în a-i convinge
pe oameni să se împace cu Hristos. Nu vor răspunde tinerii nos, tri
invitat, iei lui Hristos: „Iată-mă, trimite-mă”? Tinerilor, ies, it, i înainte
s, i identificat, i-vă ca împreună-lucrători cu Hristos, ridicat, i lucrarea
de unde a lăsat-o El s, i continuat, i-o până la încheierea ei. — The
Review and Herald, 16 iunie, 1891.
Trăsături esent, iale de caracter

Dumnezeu nu le porunces, te tinerilor să aibă mai put, ine aspirat, ii.
Elementele de caracter care-l fac pe un om plin de succes s, i onorat
printre oameni — dorint, a de nestăpânit după un bine cât mai mare,
voint, a neînfricată, eforturi extenuante, perseverent, ă neobosită — nu
trebuie strivite sau anihilate. — Patriarchs and Prophets, 602.
[26] Capitolul 3 — Căutând să-I fim plăcut, i
Dumnezeu are o lucrare specială de făcut pentru fiecare individ

în parte. Fie ca slăbiciunea acestei lumi, scoasă la lumină în sălile
de judecată s, i publicată în ziare, să ne aducă mai aproape de Dum-
nezeu s, i, trăind credint, a bazată pe promisiunile Sale, harul Său se
va manifesta în noi. Noi putem avea o influent, ă puternică în lumea
aceasta. Dacă puterea convingătoare a lui Dumnezeu e cu noi, vom
fi în stare să conducem la convertire suflete care sunt în păcat.
Simplitatea noastră va realiza multe în această lucrare. Nu ar
trebui să încercăm să atingem pozit, ii înalte sau să câs, tigăm premiile
oamenilor. T, inta noastră nu ar trebui să fie să devenim cei mai mari.
Ar trebui să avem ochi numai pentru gloria lui Dumnezeu. Ar trebui
să lucrăm cu toată inteligent, a pe care ne-a dat-o El, plasându-ne
în calea luminii, astfel încât harul Său să vină asupra noastră, să
ne modeleze s, i să ne cizeleze, pentru a ne asemăna cu Divinitatea.
Cerul as, teaptă să-s, i reverse cele mai bogate binecuvântări asupra
celor ce s-au consacrat în slujba lui Dumnezeu în aceste ultime zile
ale istoriei pământului. Vom fi testat, i s, i încercat, i; vom fi chemat, i să
petrecem nopt, i de veghe; să petrecem aceste timpuri în rugăciuni
stăruitoare către Dumnezeu, pentru ca El să ne dea înt, elegere s, i o
minte ageră, ca să discernem care sunt privilegiile noastre. — The
Review and Herald, 1 aprilie, 1909.
30
Capitolul 4 — Standardele succesului [27]
„Frica de Domnul este începutul înt, elepciunii.” Mult, i dintre tine-

rii nos, tri nu simt nevoia să-s, i întărească puterea prin exercit, ii rigu-
roase, să facă totul cât mai bine în orice timp s, i în orice circumstant, e.
Ei nu au frica de Domnul înaintea ochilor s, i gândurile lor nu sunt
curate s, i cultivate.
Tot cerul este cons, tient de fiecare gând s, i act, iune. Act, iunile
voastre pot trece neobservate de colaboratorii vos, tri, dar ele sunt
deschise inspect, iei îngerilor. Îngerii sunt însărcinat, i să dea ajutor
celor ce se străduiesc să învingă orice obicei rău s, i să stea departe
de îns, elăciunile lui Satana.
Adevărata integritate
Puterea micilor act, iuni rele, a micilor inconsecvent, e, care mode-
lează caracterul, nu sunt evaluate as, a cum ar trebui. Cele mai măret, e
s, i înalte principii ne sunt descoperite în Cuvântul lui Dumnezeu. Ele
ne sunt date pentru a întări fiecare efort pe care-l facem în direct, ia
bună, pentru a controla s, i păstra echilibrul mint, ii noastre, pentru a
ne conduce să aspirăm la atingerea unui standard înalt.
În istoria lui Iosif, a lui Daniel s, i a tovarăs, ilor săi, vedem cum
lant, ul de aur al adevărului poate lega tinerii de tronul lui Dumnezeu.
Ei nu puteau fi ispitit, i să se abată de la cursul lor integru. Ei au
pret, uit favoarea lui Dumnezeu mai presus de favorurile print, ilor
s, i print, eselor s, i Dumnezeu i-a iubit s, i a întins scutul Său peste ei.
Datorită integrităt, ii lor pline de credincios, ie, datorită hotărârii lor [28]
de a-L onora pe Dumnezeu mai presus de orice putere pământească,
Dumnezeu i-a onorat înaintea oamenilor într-un mod deosebit. Ei au
fost onorat, i de Domnul Dumnezeu, a cărui putere este peste întreaga
creat, ie a mâinilor Sale, sus în ceruri sau jos pe pământ. Acestor
tineri nu le era rus, ine să-s, i manifeste adevăratele lor opinii. Chiar
la curtea regelui, prin cuvintele, obiceiurile s, i practicile lor, ei s, i-au
mărturisit credint, a în Domnul Dumnezeul din ceruri. Ei au refuzat
31
să se plece în fat, a vreunui ordin pământesc care i-ar fi distras de la

închinarea s, i onorarea lui Dumnezeu. Ei au avut putere din ceruri să
mărturisească legătura lor cu Dumnezeu.
Ar trebui să fit, i pregătit, i să urmat, i exemplul acestor tineri nobili.
Nu fit, i niciodată rus, inat, i de convingerile voastre; exprimat, i-le atât
înaintea oamenilor, cât s, i a îngerilor. Nu vă lăsat, i dominat, i de o falsă
modestie sau falsă prudent, ă, care vă sugerează un curs al act, iunii
contrar acestor sfaturi. Prin cuvinte alese s, i consecvent, a act, iunilor,
prin calităt, ile voastre, printr-o evlavie adevărată, mărturisit, i-vă
credint, a, fiind hotărât, i asupra faptului că Hristos trebuie să ocupe tro-
nul din templul sufletului vostru s, i punându-vă talentele fără rezerve
la picioarele Lui, pentru a fi angajat, i in serviciul Său.
Consacrare deplină
Pentru binele vostru prezent s, i ves, nic, este cel mai bine să facet, i
un legământ cu ceea ce este drept s, i adevărat, pentru ca oamenii să vă
cunoască pozit, ia. Mult, i nu sunt total angajat, i în cauza lui Dumnezeu
s, i pozit, ia lor oscilantă este ea însăs, i o sursă de slăbiciune s, i o piatră
de poticnire pentru alt, ii. Fără principii stabilite s, i fără consacrare,
[29] cum sunt mult, i dintre aces, tia, valurile ispitei îi atrag departe de ceea
ce cunosc ca fiind bine s, i ei nu fac încercări ferme de a înfrânge
fiecare rău s, i, prin îndreptăt, irea lui Hristos, de a-s, i perfect, iona un
caracter cinstit, corect s, i chiar desăvârs, it.
Lumea are dreptul să s, tie exact la ce se poate as, tepta de la fiecare
fiint, ă umană dotată cu inteligent, ă. Acela care este întruchiparea unui
adept al principiilor oneste va fi o fort, ă vie asupra semenilor săi s, i îi
va influent, a s, i pe alt, ii prin cres, tinismul său. Mult, i nu realizează s, i
nu apreciază cât de mare este influent, a fiecăruia în ceea ce prives, te
binele sau răul. Fiecare învăt, ăcel ar trebui să înt, eleagă că principiile
pe care le adoptă devin un mod de a trăi, o influent, ă modelatoare
asupra caracterului. Cel care-L acceptă pe Hristos ca Mântuitor
personal, Îl va iubi pe Isus s, i pe tot, i aceia pentru care El a murit,
căci Hristos va fi în el ca un izvor de apă care t, âs, nes, te în ves, nicie.
El se va consacra fără rezervă păzirii poruncilor lui Hristos.
Standardele succesului 33
Declară-t, i libertatea
Adoptă o lege în viat, a ta astfel ca nici o ispită sau alt interes să nu
te întoarcă de la onorarea lui Dumnezeu, pentru că El „atât de mult a
iubit lumea, că a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El
să nu piară, ci să aibă viat, a ves, nică”. Pentru că suntet, i agent, i morali
liberi, răscumpărat, i printr-un pret, infinit, Dumnezeu vă cheamă să vă
afirmat, i libertatea s, i să angajat, i puterea dată de Dumnezeu vouă ca
oameni liberi ai Împărăt, iei lui Dumnezeu. Nu mai stat, i sub sclavia
păcatului, ci, supus, i fideli ai Împăratului împărat, ilor, dovedit, i-vă
loialitatea fat, ă de Dumnezeu.
Prin Isus Hristos vi s-a arătat că suntet, i demni de încrederea [30]
divină cu care Dumnezeu v-a onorat, binecuvântându-vă cu viat, ă
s, i har. Trebuie să refuzat, i să fit, i subjugat, i de rău. Ca soldat, i ai
lui Hristos, trebuie ca deliberat s, i inteligent să acceptăm termenii
salvării Sale în orice circumstant, ă, să pret, uim principiile corecte s, i
să act, ionăm conform lor. Înt, elepciunea divină va fi ca o lumină care
vă va călăuzi pas, ii. Fit, i corect, i cu voi îns, ivă s, i cu Dumnezeu. Tot
ce poate fi zdruncinat va fi zdruncinat, dar înrădăcinat, i s, i bazat, i pe
adevăr, vet, i rezista împreună cu lucrurile care nu pot fi zdruncinate.
Legea lui Dumnezeu este durabilă s, i nealterabilă, pentru că ea este
expresia caracterului lui Iehova. Hotărât, i-vă să nu aducet, i nici cea
mai mică dezonoare cu vorba sau influent, a asupra autorităt, ii Sale.
Predare deplină
Să împărtăs, es, ti religia lui Hristos înseamnă să te predai în totali-
tate lui Dumnezeu s, i să te consacri îndrumării Spiritului Sfânt. Prin
darul Duhului Sfânt, puterea morală ît, i va fi dată s, i nu numai că-t, i
vei folosi talentele în slujba lui Dumnezeu, dar eficient, a lor va fi mult
crescută. Predarea tuturor puterilor noastre în mâna lui Dumnezeu
simplifică problema viet, ii. Us, urează s, i scurtează miile de probleme
cauzate de pasiunile inimii umane. Religia este ca o inimă de aur,
care unes, te atât sufletele tinerilor, cât s, i ale bătrânilor cu Hristos.
Prin aceasta, cei credincios, i s, i ascultători sunt condus, i în sigurant, ă
de la întuneric s, i cărări întortocheate, în cetatea lui Dumnezeu.
Sunt tineri care au numai abilităt, i obis, nuite s, i totus, i, prin [31]
educat, ie s, i disciplină, cu profesori care sunt animat, i de principii
înalte s, i curate, devin puternici în urma procesului de antrenare,

calificat, i pentru pozit, ia de încredere la care Domnul îi cheamă. Dar
sunt tineri care vor es, ua, pentru că nu au fost determinat, i să-s, i în-
vingă înclinat, iile naturale; ei nu vor asculta vocea lui Dumnezeu din
Cuvântul Său. Ei nu s, i-au baricadat sufletele împotriva ispitelor s, i
sunt hotărât, i să-s, i facă datoria la voia întâmplării. Ei sunt ca aceia
care, într-o călătorie riscantă, refuză orice ghid sau instruct, iune care
i-ar putea feri de accidente s, i dezastre s, i merg înainte, într-o cursă
sigură a distrugerii.
Alegându-t, i destinul
O, dacă fiecare ar realiza că este arbitrul propriului său destin!
Fericirea voastră în această viat, ă s, i în viitor, în viat, a ves, nică, este
în mâinile voastre. Dacă aleget, i, vet, i putea avea parteneri care, prin
influent, a lor, vor deprecia gândurile, cuvintele s, i morala voastră.
Putet, i da curs intent, iei de a da frâu liber apetitului s, i pasiunii, de a
dispret, ui autoritatea, de a folosi un limbaj batjocoritor s, i chiar de
a vă degrada până la cel mai de jos nivel. Influent, a voastră poate
fi de as, a natură încât să contamineze s, i pe alt, ii s, i s-ar putea să fit, i
cauza ruinei acelora care ar fi putut fi adus, i la Hristos. Putet, i să
vă lăsat, i îndepărtat, i de Hristos, de bine, de sfint, enie s, i de cer. La
judecată, aces, tia vor arăta spre voi s, i vor zice: „Dacă n-ar fi fost
influent, a sa, nu m-as, fi poticnit s, i nu mi-as, fi bătut joc de religie. El
[32] avea lumina, s, tia calea către cer. Eu eram ignorant, eram cu ochii
legat, i pe calea largă a distrugerii”. O, ce răspuns am putea da la o
asemenea acuzat, ie? Este atât de important, încât fiecare ar trebui să
analizeze încotro conduce astfel de suflete. Noi suntem în atent, ia
lumii întregi s, i cât de inteligent ar trebui să cântărim important, a
influent, ei noastre. Nu trebuie să eliminăm ves, nicia din calculele
noastre, ci, mai de grabă, să ne întrebăm continuu: este umblarea
noastră plăcută lui Dumnezeu? Care va fi influent, a act, iunii mele
asupra mint, ii acelora care aveau mai put, ină lumină s, i claritate despre
ceea ce este bine?
Standardele succesului 35
Întrebări cercetătoare
O, dacă tinerii ar cerceta Scripturile s, i ar act, iona as, a cum cred
că ar face Hristos într-o situat, ie similară! Posibilităt, ile noastre
de a dobândi cunos, tint, e despre cer au plasat asupra noastră mari
responsabilităt, i s, i, cu o solicitudine imensă, ar trebui să ne întrebăm:
merg eu oare în lumină? Acord eu atent, ie luminii strălucitoare care
mi s-a oferit, conducându-mă pe calea cea dreaptă, sau, mergând pe
căi necinstite, voi fi întors de pe cale?...
Ar trebui să fim înzestrat, i cu un serios s, i profund simt, al valo-
rii, sfint, eniei s, i autorităt, ii adevărului! Lumina cerească străluces, te
deasupra cărărilor voastre, dragi tineri, s, i eu mă rog să valorificat, i
cât mai multe dintre posibilităt, ile care vi se oferă. Primit, i s, i pret, uit, i
fiecare rază cerească trimisă s, i cărarea voastră va deveni din ce în ce
mai strălucitoare, până în ziua cea mare. — The Youth’s Instructor,
2 februarie, 1893.
[33] Capitolul 5 — Zilele noastre de s, ansă?
Acum este momentul să învăt, ăm lect, ia din experient, a celor ce
au lucrat pentru Dumnezeu în generat, iile trecute. Cât de put, in s, tim
despre conflictele, încercările s, i lucrările acestor oameni, as, a cum s-
au pregătit pentru a întâlni armatele lui Satana. Punându-s, i întreaga
armură a lui Dumnezeu, au fost în stare să reziste s, iretlicurilor celui
rău.
Acei oameni care în trecut s-au predat lui Dumnezeu, pentru
înălt, area cauzei Sale, erau tari ca ot, elul în ceea ce prives, te principiile.
Ei erau oameni care nu-s, i pierdeau puterea s, i nu se descurajau;
oameni care, asemeni lui Daniel, erau plini de respect s, i zel pentru
Dumnezeu, plini de scopuri s, i aspirat, ii nobile. Ei erau la fel de
slabi s, i neajutorat, i ca oricare dintre cei care sunt angajat, i acum în
lucrare, dar s, i-au pus întreaga încredere în Dumnezeu. Ei aveau
bogăt, ie, dar aceasta era constituită din inteligent, ă s, i dintr-un suflet
cultivat. Fiecare dintre noi poate avea această bogăt, ie, dacă Îl va
face pe Dumnezeu începutul, sfârs, itul s, i cel mai bun în toate. Astfel,
des, i lipsit, i de înt, elepciune, cunos, tint, ă, calităt, i s, i putere, le putem
primi pe toate, dacă învăt, ăm lect, iile predate de Hristos, pe care avem
privilegiul de a le învăt, a.
Felul de lucrători necesari

Acum avem oportunităt, i s, i avantaje care nu erau us, or de obt, inut
în generat, iile trecute. Noi avem o lumină sporită, s, i aceasta ne-a
parvenit prin munca acelor slujitori credincios, i care au făcut din
[34] Dumnezeu punctul lor de sprijin, primind putere de la El, pentru a
lăsa lumina să strălucească în raze curate peste lume. Astăzi, noi
trebuie să dezvoltăm această lumină as, a cum în trecut, bărbat, i s, i
femei nobili au sporit lumina pe care le-o dăduse Dumnezeu. Ei s-au
străduit îndelung să învet, e lect, iile predate în s, coala lui Hristos s, i
strădania lor nu a fost în zadar. Eforturile lor perseverente au fost
răsplătite. Ei s-au unit cu cea mai măreat, ă putere din câte există
36
Zilele noastre de s, ansă? 37
s, i, căutând cu o dorint, ă puternică, o cunoas, tere mai adâncă, înaltă

s, i extinsă a realităt, ilor ves, nice, au putut astfel prezenta cu succes
comorile adevărului unei lumi în nevoie.
De lucrători cu un asemenea caracter este nevoie acum. Acei care
sunt oameni după voia lui Dumnezeu s, i care sunt astfel înregistrat, i
în cărt, ile din ceruri sunt cei care, la fel ca Daniel, s, i-au cultivat
fiecare talent în as, a fel încât să reprezinte cel mai bine împărăt, ia
lui Dumnezeu într-o lume care se complace în răutate. Progresul
în cunoas, tere este esent, ial pentru că odată angajat, i în lucrarea lui
Dumnezeu, cunoas, terea este puterea în slujba binelui. Lumea are
nevoie de oameni cu judecată, oameni cu principii, oameni care
cresc constant în înt, elegere s, i discernământ. Presa are nevoie de
oameni pe care să-i folosească în modul cel mai avantajos pentru
a da adevărului aripi cu care să străbată ca fulgerul orice nat, iune,
limbă s, i popor.
Sursa noastră de eficient, ă

Trebuie să folosim tineri care vor cultiva o hărnicie dublată de
cinste, care nu se tem să-s, i pună puterile la încercare. Astfel de tineri
vor găsi un post oriunde pentru că ei nu se clatină pe cale s, i pentru că
poartă în minte s, i suflet înfăt, is, area divină. Ochiul lor este îndreptat
spre t, intă s, i ei înaintează s, i urcă strigând: „Victorie!” Dar nu este [35]
nici o chemare pentru cei indolent, i, temători s, i necredincios, i care,
prin lipsa lor de credint, ă s, i voint, ă, de a-s, i nega eul de dragul lui
Hristos, t, in lucrarea pe loc....
Dumnezeu îi cheamă pe cei care vor fi împreună-lucrători cu El.
Conectată cu Hristos, natura umană devine pură s, i adevărată. Hristos
dă eficient, ă s, i omul devine o putere în slujba binelui. Sinceritatea
s, i integritatea sunt atributele lui Dumnezeu s, i cel care le posedă are
o putere ce este invincibilă. — The Review and Herald, 10 martie,
1903.
*****
Îndreptăt, irea lăuntrică

Îndreptăt, irea interioară este demonstrată de exprimarea ei în
exterior. Cel care este îndreptăt, it în interior nu are o inimă de piatră
s, i insensibilă, ci, zi de zi, cres, te după modelul lui Hristos, devenind

din ce în ce mai puternic. Cel care a fost sfint, it prin adevăr va avea
stăpânire de sine s, i va călca pe urmele pas, ilor lui Hristos, până
ce harul se va contopi în glorie. Îndreptăt, irea prin care suntem
iertat, i ne este atribuită; îndreptăt, irea prin care suntem sfint, it, i ne este
împărtăs, ită. Prima reprezintă recomandarea noastră pentru cer, iar
cea de-a doua ne face să fim potrivit, i pentru cer. — The Review and
Herald, 4 iunie, 1895.
Capitolul 6 — Înălt, imi care pot fi atinse [36]
Dragi tineri, care este t, inta spre care vă îndreptat, i s, i care este
scopul viet, ii voastre? Suntet, i voi ambit, ios, i să dobândit, i educat, ie, ca
astfel să avet, i un nume s, i o pozit, ie în această lume? Avet, i gânduri
pe care nu îndrăznit, i să le exprimat, i, ca de exemplu să ajunget, i într-
o zi pe culmile cele mai înalte ale inteligent, ei, să facet, i parte din
consilii deliberative s, i legislative, ajutând la adoptarea legilor pentru
nat, iune? Nu este nimic gres, it în aceste aspirat, ii. Fiecare dintre voi
poate avea scopul său. Nu trebuie să fit, i mult, umit, i cu realizări umile.
Punet, i-vă scopuri înalte s, i nu precupet, it, i nici un efort pentru a le
atinge.
Religia — structura de bază a viet, ii

Frica de Domnul stă la temelia unei noblet, i sufletes, ti adevărate s, i
complete. Integritatea, integritatea constantă, neabătută, este princi-
piul pe care trebuie să-l purtat, i cu voi s, i să-l aplicat, i în toate relat, iile
de viat, ă. Aplicat, i religia în s, coala viet, ii, în casa voastră, în toate
căutările voastre. Acum, este important să vă întrebat, i cum să vă
aleget, i s, i să vă perfect, ionat, i studiile în as, a fel, încât să ment, inet, i
soliditatea s, i fermitatea unui caracter cres, tin nepătat, punând toate
cererile s, i interesele vremelnice în slujba înaltei cereri a Evangheliei
lui Hristos.
Vrei acum să clădes, ti as, a cum vei fi în stare s, i să-t, i modelezi ca-
racterul, raportându-te astfel la societate s, i la viat, ă, încât să răspunzi
mai întâi scopului pentru care Dumnezeu te-a creat? Ca urmas, i ai
lui Hristos, nu suntet, i oprit, i să vă angajat, i în ocupat, ii vremelnice, [37]
dar ar trebui să aplicat, i religia voastră cu privire la acestea. Oricare
ar fi activităt, ile în care v-at, i angaja, niciodată să nu întret, inet, i ideea
că nu vet, i putea avea succes, dacă nu vet, i sacrifica din principii.
39
Responsabilităt, i înalte
Echilibrat, i de principii religioase, vă vet, i putea urca pe orice
înălt, ime dorit, i. Vet, i fi încântat, i să vedet, i cum vă vet, i ridica s, i vet, i
atinge standardele înalte pe care Dumnezeu vi le-a pregătit. Isus
iubes, te tinerii pret, ios, i s, i nu este încântat să-i vadă crescând cu
talente necultivate s, i nedezvoltate. Ei pot deveni oameni puternici,
cu principii ferme, potrivit, i să poarte responsabilităt, i înalte, dar
pentru aceasta ar trebui să se străduiască din răsputeri, punând la
lucru fiecare resort al fiint, ei lor.
Dar niciodată să nu comitet, i o crimă atât de gravă, pervertind
puterile date de Dumnezeu, făcând rău s, i distrugându-i pe alt, ii. Sunt
oameni talentat, i, care-s, i folosesc abilităt, ile pentru a împrăs, tia ruină
morală s, i corupt, ie; dar tot ce vor semăna va produce un seceris,
pe care nu vor fi mândri să-l strângă. Este un lucru de temut să
foloses, ti darurile primite de la Dumnezeu pentru a împrăs, tia ne-
norocire s, i suferint, ă, în loc de binecuvântare în societate. Este de
asemenea de temut să dai deoparte talentul care t, i-a fost încredint, at,
să-l împătures, ti într-un s, ervet s, i să-l ascunzi de lume, pentru că acest
lucru va lua de la tine cununa viet, ii. Dumnezeu ne solicită serviciile.
Sunt responsabilităt, i de purtat pentru fiecare s, i noi putem îndeplini
misiunea măreat, ă a viet, ii numai când aceste responsabilităt, i sunt
complet acceptate s, i îndeplinite cu cons, tiinciozitate s, i credincios, ie.
[38] Influent, a religiei

Înt, eleptul spunea: „Adu-t, i aminte de Creator în zilele tineret, ii”.
Nu presupune nici măcar o clipă că religia te va face trist s, i mohorât
s, i ît, i va bloca drumul către succes. Religia lui Hristos nu distruge
s, i nici măcar nu slăbes, te nici o abilitate. Ea nu te va face în nici
un fel incapabil de a trăi bucuria unei reale fericiri, ea nu-t, i va
scădea interesul pentru viat, ă sau să te facă indiferent la solicitările
prietenilor s, i ale societăt, ii. Religia nu învăluie viat, a într-o pânză de
sac, nu se exprimă prin suspine s, i gemete. Nu, nu! Cei care fac din
Dumnezeu începutul, sfârs, itul s, i ceea ce este mai bun în tot ceea ce
fac, sunt cei mai fericit, i oameni din lume. Zâmbetele s, i strălucirea
nu sunt alungate de pe chipul lor. Religia nu-l face pe cel ce o adoptă
aspru s, i necioplit, neîngrijit s, i nepoliticos; din contră, îl cultivă s, i îl
Înălt, imi care pot fi atinse 41
înnobilează, îi rafinează gusturile, îi sfint, es, te judecata s, i îl pregătes, te

pentru a se potrivi cu societatea îngerilor ceres, ti s, i pentru casa pe
care Isus a pregătit-o.
Să nu pierdem niciodată din vedere faptul că Isus este un iz-
vor nesecat de bucurie. El nu Se delectează cu mizeria s, i suferint, a
fiint, elor umane, ci Îi place să le vadă fericite. Cres, tinii au la în-
demână multe surse de fericire s, i ei ar putea spune cu acuratet, e s, i
fără gres, eală ce plăceri sunt justet, ea s, i dreptatea. Ei se pot bucura
de recreeri care nu le vor irosi judecata s, i nu le vor degrada sufletul,
astfel încât nu vor fi dezamăgit, i, pentru că aceste recreeri nu vor lăsa
în urmă o influent, ă negativă, care să distrugă respectul de sine sau
care să bareze calea către utilitate. Dacă Îl pot lua pe Isus cu ei s, i
pot ment, ine un spirit de rugăciune, sunt în perfectă sigurant, ă....
Administrarea talentelor noastre [39]

Tineri prieteni, frica de Domnul stă la temelia tuturor progreselor;
este începutul înt, elepciunii. Tatăl nostru ceresc are pretent, ii de la
voi, pentru că, fără să-I ceret, i s, i fără să meritat, i, El vă oferă darurile
Sale s, i, mai mult decât atât, El v-a oferit tot cerul într-un singur dar,
s, i anume vi L-a dat pe Fiul Său iubit. În schimb pentru minunatul
Său dar, El cere de la voi o ascultare plină de bucurie. Facultăt, ile
voastre intelectuale s, i morale sunt daruri de la Dumnezeu, talente
încredint, ate vouă pentru o dezvoltare înt, eleaptă s, i nu avet, i libertatea
să le lăsat, i să doarmă s, i să le privat, i de o cultivare potrivită sau
să le mutilat, i s, i să le pipernicit, i din cauza inactivităt, ii. Trebuie
ca tu însut, i să hotărăs, ti dacă vei îndeplini sau nu cu credincios, ie
responsabilităt, ile importante care-t, i revin, dacă ît, i vei îndrepta sau
nu eforturile în direct, ia cea bună.
Noi trăim înconjurat, i de pericolele ultimelor zile. Tot cerul este
interesat de caracterele pe care vi le format, i. Fiecare calitate cu
care at, i fost înzestrat, i v-a fost oferită pentru că voi trebuie să fit, i
părtas, i ai naturii divine, scăpând de stricăciunea care este în lume
prin poftă. Oamenii nu sunt lăsat, i singuri să cucerească puterile
răului, prin eforturile lor slabe. Ajutorul este la îndemână s, i va fi dat
fiecărui suflet care îl dores, te cu adevărat. Îngerii lui Dumnezeu, pe
care Iacov i-a văzut în viziune urcând s, i coborând, vor ajuta orice
suflet care vrea să ajungă fie s, i în înaltul cerului. Ei păzesc poporul
lui Dumnezeu s, i iau seama la fiecare pas care e făcut. Cei care urcă
pe calea însorită vor fi răsplătit, i s, i vor intra în bucuria Domnului lor.
— Fundamentals of Christian Education, 82-86.
[40] Un ideal înalt de atins

Idealul lui Dumnezeu pentru copiii Săi este mai înalt decât cel
mai înalt gând pe care îl pot avea oamenii. Evlavia, asemănarea cu
Dumnezeu este idealul de atins. Înaintea învăt, ăcelului este deschisă
cărarea unui progres continuu. El are un obiectiv de îndeplinit,
o t, intă de atins, care include tot ce este bun, curat s, i nobil. El va
avansa cât se poate de repede în orice ramură a adevăratei cunoas, teri.
Dar eforturile sale vor fi îndreptate spre obiective mai înalte decât
atingerea unor interese egoiste s, i trecătoare, la fel cum cerul este
mai presus decât pământul. — Education, 18, 19.
*****
Canale ale harului lui Dumnezeu

Este privilegiul fiecărui suflet de a fi un canal viu prin care
Dumnezeu poate comunica lumii bogăt, iile harului Său, bogăt, iile de
nepătruns ale lui Hristos. Hristos nu dores, te nimic mai mult decât
să aibă agent, i care să reprezinte lumii spiritul s, i caracterul Său. S, i
nu este în lume o nevoie mai mare decât manifestarea prin oameni a
iubirii Mântuitorului. Cerul întreg as, teaptă canale prin care să poată
fi picurat uleiul sfânt, pentru a fi o bucurie s, i o binecuvântare pentru
inimile oamenilor. — Christ’s Object Lessons, 419.
Capitolul 7 — Standarde ale eficient, ei [41]
Asupra tinerilor stau responsabilităt, i serioase. Dumnezeu are

mari as, teptări de la tinerii care trăiesc în această generat, ie a cres, terii
luminii s, i cunoas, terii. El as, teaptă ca ei să împartă această lumină
s, i cunoas, tere. El dores, te să-i folosească pentru a risipi erorile s, i
superstit, iile care au întunecat mintea unora. Ei trebuie să se auto-
educe, să adune fiecare iotă s, i fărâmă de cunoas, tere s, i experient, ă.
Dumnezeu îi consideră responsabili pentru oportunităt, ile s, i privilegi-
ile pe care li le-a oferit. Lucrarea ce le stă înainte as, teaptă eforturile
lor stăruitoare, pentru a putea fi purtată înainte de la un jalon la altul,
as, a cum o cer timpurile.
Dacă îs, i vor consacra inima s, i mintea în slujba lui Dumne-
zeu, tinerii vor atinge un nivel înalt de eficient, ă s, i utilitate. Acesta
este standardul pe care Dumnezeu as, teaptă ca tinerii să-l atingă. A
face mai put, in decât atât înseamnă să refuzi cele mai multe dintre
oportunităt, ile pe care t, i le-a dat Dumnezeu. Aceasta va fi considerată
ca o trădare fat, ă de Dumnezeu s, i un es, ec în lucrarea pentru binele
omenirii.
Calificându-ne pentru lucrare

Cei ce se străduiesc să devină lucrători pentru Domnul, care
caută cu zel să dobândească pentru a împărtăs, i, vor primi în mod
constant lumină de la Dumnezeu, pentru că ei vor putea fi canale
de comunicare. Dacă, la fel ca Daniel, vor aduce toate obiceiurile,
poftele s, i pasiunile lor în conformitate cu cererile lui Dumnezeu,
tinerii se vor califica pentru o lucrare mai înaltă. Ei ar trebui să scoată [42]
din mintea lor tot ceea ce este ieftin s, i frivol. Va trebui să renunt, e la
tendint, ele către amuzament s, i plăcere, pentru că nu au loc în viat, a s, i
experient, a acelora care trăiesc prin credint, a în Fiul lui Dumnezeu,
mâncând din trupul Său s, i bând din sângele Său.
Ei ar trebui să realizeze că, des, i pot dobândi toate avantajele
s, i învăt, ăturile, pot totus, i es, ua în a obt, ine educat, ia care i-ar face
43
potrivit, i pentru lucrarea în anumite părt, i ale viei Domnului. Ei nu

se pot angaja în slujba lui Dumnezeu fără bagajul de cunos, tint, e
necesare s, i fără respect, dublat de inteligent, ă. Dacă oferă plăcerii s, i
amuzamentului mintea pret, ioasă, care ar trebui întărită prin scopuri
înalte s, i nobile, ei vor degrada puterile pe care Dumnezeu li le-a dat
s, i sunt vinovat, i înaintea Lui, pentru că nu s, i-au dezvoltat talentele
printr-o folosire înt, eleaptă.
Micimea spiritualităt, ii lor este o ofensă adusă lui Dumnezeu.
Ei alterează s, i corup s, i mint, ile acelora cu care vin în contact. Prin
cuvintele s, i act, iunile lor, ei încurajează o lipsă de atent, ie vecină
cu nepăsarea cu privire la lucrurile sfinte. Nu numai că-s, i pun în
pericol propriile suflete, dar exemplul lor este în detrimentul tuturor
acelora cu care vin în contact. Ei sunt complet incapabili să-L repre-
zinte pe Hristos. Servitori ai păcatului, nesăbuit, i s, i indiferent, i, ei se
îndepărtează de la El.
Cei care se mult, umesc cu realizări umile nu vor ajunge împre-
ună-lucrători cu Dumnezeu. Acelora care îs, i lasă mintea nesupra-
vegheată, Satana le face sugestii care le vor umple mintea, astfel că
sunt antrenat, i în armata sa pentru a momi s, i alte suflete. Ei pot părea
[43] că practică religia, că au o formă de asemănare cu Dumnezeu, dar
sunt de fapt iubitori de plăceri mai mult decât iubitori de Dumnezeu.
Inteligent, ă, nu evlavie

Sunt tineri care au un anumit fel de inteligent, ă, care este recu-
noscută s, i admirată de tovarăs, ii lor, dar abilităt, ile lor nu sunt sfint, ite.
Această inteligent, ă nu este întărită de har s, i încercări s, i Dumnezeu
nu o poate folosi în beneficiul umanităt, ii s, i pentru glorificarea Nu-
melui Său. Sub masca bunătăt, ii, puterile lor sunt folosite pentru a
ridica standarde false s, i faptul că nu sunt convertit, i le foloses, te drept
scuză pentru cursul gres, it al act, iunilor lor. Satana îi conduce să-s, i
amuze tovarăs, ii prin nimicuri s, i prin as, a-zisa lor inteligent, ă. Tot
ceea ce întreprind este fără valoare, pentru că ei sunt sub controlul
ispititorului, care îi direct, ionează s, i le modelează caracterele, astfel
încât ei să facă lucrarea sa.
Ei au posibilităt, i, dar sunt neantrenat, i, au capacităt, i, dar nu sunt
dezvoltate. Le-au fost date daruri, dar ei le-au folosit gres, it s, i le-
au degradat prin indiferent, ă s, i i-au tras s, i pe alt, ii în jos la acelas, i
Standarde ale eficient, ei 45
nivel la care se găsesc ei. Hristos a plătit răscumpărarea pentru

sufletele lor prin negare de sine, sacrificiu de sine, umilint, ă, prin
rus, inea s, i repros, urile pe care le-a îndurat. Ceea ce a făcut, a făcut
pentru a-i putea salva din robia păcatului, din sclavia unui stăpân
care îi foloses, te s, i le distruge sufletele. Dar ei au făcut ca dragostea
Mântuitorului să nu aibă efect s, i El Se uită cu mâhnire la lucrarea
lor.
Astfel de tineri se vor întâlni cu pierderea ves, nică. Cum le va
părea distract, ia s, i veselia lor în acea zi, în care fiecare om va primi [44]
de la Judecătorul întregului pământ răsplata după faptele săvârs, ite în
timpul viet, ii? Ei au pus la fundat, ie lemn, paie s, i miris, te s, i întreaga
lor lucrare de-o viat, ă va pieri. Ce pierdere!
O, cu cât mai bună este situat, ia acelora care s, i-au îndeplinit
partea în slujba lui Dumnezeu, căutând aprobare de la Isus, notându-
s, i zilnic gres, elile, erorile, părerile de rău s, i victoriile pe care le-au
câs, tigat împotriva ispitei. Ce bucurie s, i pace vor avea ei în Hristos!
Asemenea tineri nu-s, i vor aminti întâmplările viet, ii lor cu rus, ine s, i
dezgust. — The Youth’s Instructor, 22 iunie, 1899.
*****
Instrumentul ales
Mărturisirea credincios, iei Lui, este mijlocul ales de cer pentru
a-L descoperi pe Hristos lumii. Noi trebuie să mărturisim harul Său
as, a cum s-a făcut el cunoscut prin sfint, ii oameni din vechime; dar
mult mai eficientă va fi mărturia propriei noastre experient, e. Noi
suntem martorii lui Dumnezeu, dacă lăsăm să se manifeste în noi
îns, ine lucrarea puterii divine. Fiecare individ are viat, a lui distinctă
s, i o experient, ă proprie, deosebită de a celorlalt, i. Dumnezeu dores, te
ca rugăciunea noastră să urce la El având specificul propriei noastre
personalităt, i. — The Ministry of Healing, 100.
[45] Capitolul 8 — Urcă pe înălt, imi
În dezvoltarea unui caracter cres, tin, este esent, ial să perseve-
rezi în facerea binelui. Voi încerca să le demonstrez tinerilor nos, tri
important, a perseverent, ei s, i energiei în lucrarea de clădire a caracte-
rului. Din anii cei mai fragezi, este necesar să imprimăm în caracter
principiile integrităt, ii riguroase, astfel încât tinerii să poată atinge
cele mai înalte standarde ale dezvoltării lor. Ei ar trebui să fie tot-
deauna cons, tient, i că au fost cumpărat, i cu un pret, s, i ar trebui să dea
slavă lui Dumnezeu prin trupurile s, i mint, ile lor, care sunt ale Lui....
Dezvoltare zilnică
Lucrarea tinerilor trebuie să se dezvolte zi de zi! Petru spunea:
„De aceea, dat, i-vă s, i voi toate silint, ele ca să unit, i cu credint, a voastră
fapta; cu fapta, cunos, tint, a; cu cunos, tint, a, înfrânarea; cu înfrânarea,
răbdarea; cu răbdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de frat, i; cu dra-
gostea de frat, i, iubirea de oameni. Căci, dacă avet, i din bels, ug aceste
lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fit, i nici lenes, i, nici neroditori în
ce prives, te deplina cunos, tint, ă a Domnului nostru Isus Hristos.”
Tot, i aces, ti pas, i succesivi nu trebuie păstrat, i înaintea ochilor
mint, ii s, i numărat, i când începet, i; ci, fixându-vă ochiul asupra lui
Isus, privind numai spre gloria lui Dumnezeu, vet, i avansa. Nu putet, i
atinge plinătatea staturii lui Hristos într-o zi. V-at, i afunda în dispe-
[46] rare, dacă at, i vedea toate dificultăt, ile cu care trebuie să vă întâlnit, i s, i
să le depăs, it, i. Voi avet, i de luptat cu Satana s, i el va lucra prin orice
îns, elăciune posibilă să vă distragă mintea de la Hristos.
Întâlnind obstacole
Dar noi trebuie să întâlnim toate piedicile plasate în calea noas-
tră s, i să le depăs, im una câte una, fiecare la timpul ei. Dacă vom
depăs, i prima dificultate, vom fi mai puternici când o vom întâlni
pe următoarea s, i la fiecare nou efort vom deveni mai capabili, mai
apt, i să avansăm. Uitându-ne la Isus, putem fi învingători. Închizând
46
Urcă pe înălt, imi 47
ochii în fat, a dificultăt, ilor s, i evitând să dăm o bătălie serioasă pentru
bine, vom deveni slabi s, i neîncrezători.
Urcând pas cu pas, te pot, i căt, ăra pe cea mai înaltă culme s, i vârful
muntelui poate fi atins la sfârs, it. Nu vă lăsat, i coples, it, i de cantitatea
mare de muncă pe care trebuie să o facet, i în timpul viet, ii, pentru
că nu vi se cere să o facet, i toată o dată. Lăsat, i ca fiecare putere a
fiint, ei voastre să-s, i facă lucrul de fiecare zi, îmbunătăt, it, i fiecare s, ansă
pret, ioasă, apreciat, i ajutorul pe care Dumnezeu vi-l dă s, i avansat, i
pe scara progresului treaptă cu treaptă. Amintit, i-vă că trebuie să
trăit, i fiecare moment la vremea sa, că Dumnezeu v-a dat o zi, iar
înregistrările ceres, ti vor arăta cum i-at, i valorificat oportunităt, ile s, i
privilegiile. Fie ca să îmbunătăt, it, i fiecare zi pe care Dumnezeu v-a
dat-o, pentru ca la sfârs, it să-L putet, i auzi pe Stăpân spunând: „Bine
, rob bun s, i credincios”. — The Youth’s Instructor, 5 ianuarie, 1893.
[47] Capitolul 9 — Parteneriat cu Dumnezeu
Avet, i în interiorul vostru resurse de a atinge posibilităt, i infinite.

Un om, as, a cum înt, elege Dumnezeu acest termen, este fiul lui Dum-
nezeu. „Preaiubit, ilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. s, i ce vom
fi, nu s-a arătat încă. Dar s, tim că atunci când Se va arăta El, vom fi
ca El; pentru că Îl vom vedea as, a cum este. Oricine are nădejdea
aceasta în El, se curăt, es, te, după cum El este curat.” Este privilegiul
vostru să vă întoarcet, i de la ceea ce este inferior s, i lipsit de valoare
s, i să vă ridicat, i spre standarde înalte — pentru a fi respectat, i de
oameni s, i iubit, i de Dumnezeu.
Munca religioasă pe care Domnul o dă tinerilor s, i oamenilor
de toate vârstele arată respectul Său pentru ei, copiii Săi. El le dă
lucrarea stăpânirii de sine. Domnul îi cheamă să fie parteneri cu El
în marea lucrare de răscumpărare s, i înălt, are. As, a cum un tată îl ia pe
fiul său ca asociat în afacerea sa, tot as, a Domnul îi ia pe copiii Săi
ca asociat, i în această lucrare. Noi suntem făcut, i împreună-lucrători
cu Dumnezeu. Isus spune: „Cum M-ai trimis Tu pe Mine în lume,
as, a i-am trimis s, i Eu pe ei în lume”. Nu preferi să fii mai degrabă
copilul lui Dumnezeu decât slujitorul lui Satana s, i al păcatului, având
numele înregistrat ca dus, man al lui Hristos?
Tinerii s, i tinerele au nevoie de mai mult din harul lui Hristos,
astfel încât să aducă principiile cres, tinismului în viat, a lor zilnică.
[48] Pregătirea pentru venirea lui Hristos este o pregătire făcută prin El,
prin exersarea celor mai bune calităt, i ale noastre. Este privilegiul
fiecărui tânăr să dea caracterului său o formă frumoasă. Dar este
o nevoie categorică de a rămâne aproape de Isus. El este puterea,
eficient, a s, i tăria noastră. Nu ne putem baza pe noi nici măcar o
singură clipă....
Ajungând din ce în ce mai sus

Oricât de mari sau mici sunt talentele voastre, amintit, i-vă că ceea
ce avet, i este al vostru numai prin încredere. De aceea, Dumnezeu
48
Parteneriat cu Dumnezeu 49
vă încearcă, dându-vă posibilitatea să vă dovedit, i apartenent, a la

adevăr. Lui Îi datorat, i toate calităt, ile voastre. Lui îi apart, in puterile
trupului vostru, mintea, sufletul s, i pentru El trebuie folosite. Timpul,
influent, a, calităt, ile, abilităt, ile voastre — pentru toate trebuie să-I dat, i
socoteală Lui, care vi le-a dat. Cel ce caută, prin eforturi stăruitoare,
să ducă mai departe măret, ul plan al Domnului de înălt, are a naturii
umane, acela foloses, te cel mai bine darurile primite.
Perseverat, i în lucrarea pe care at, i început-o, până când vet, i
câs, tiga victorie după victorie. Educat, i-vă pe voi îns, ivă în vede-
rea unui scop. Avet, i în vedere cele mai înalte standarde, pe care
le putet, i realiza din ce în ce mai bine, reflectând astfel slava lui
Dumnezeu. — The Youth’s Instructor, 25 ianuarie, 1910.
Sect, iunea 2 — Conflictul cu păcatul [49]
[50]
Exemplul lui Hristos ne arată că singura noastră sperant, ă de
victorie stă în rezistent, a continuă la atacurile lui Satana. Cel care a
triumfat asupra dus, manului sufletelor, luptând cu ispitele, înt, elege
puterea lui Satana asupra neamului omenesc s, i l-a biruit spre
folosul nostru. Ca învingător, El ne-a oferit avantajul victoriei Sale,
pentru ca, în eforturile noastre de a rezista ispitelor lui Satana să
putem uni slăbiciunea noastră cu puterea Sa, lipsa noastră de
valoare cu meritele Sale. S, i sust, inut, i de puterea Sa de a îndura
ispita, putem s, i noi rezista în Numele Său Atotputernic s, i putem
birui as, a cum a biruit El. — The Signs of the Times, 4 martie, 1880.
[51] Capitolul 10 — Satana, un dus, man puternic
Cei învins, i sunt captura legitimă a lui Satana. Misiunea lui Isus
Hristos a fost să-i salveze de puterea lui. Omul are o înclinat, ie
naturală de a urma sugestiile lui Satana s, i nu poate rezista cu succes
prin propriile sale puteri unui dus, man as, a de puternic; va reus, i
numai dacă Hristos, puternicul cuceritor, va locui în el, ghidându-i
toate dorint, ele s, i dându-i putere. Numai Dumnezeu poate limita
puterea lui Satana. El străbate tot pământul încolo s, i încoace. Nu-
s, i neglijează nici un minut misiunea, de frică să nu piardă ocazia
de a distruge suflete. Este important ca poporul lui Dumnezeu să
înt, eleagă aceasta, pentru a putea scăpa din cursa lui.
Satana deghizat
Satana îs, i pregătes, te îns, elăciunile în as, a fel, încât, în ultima
campanie împotriva poporului lui Dumnezeu, oamenii să nu-s, i dea
seama că este el. 2 Corinteni 11, 14: „S, i nu este de mirare, căci
chiar Satana se preface într-un înger de lumină.” În timp ce unele
suflete îns, elate vor sust, ine că el nu există, Satana îi ia în stăpânire s, i
lucrează prin ei pentru o s, i mai mare extindere. Satana s, tie mai bine
decât oamenii lui Dumnezeu ce putere pot avea ei asupra lui, când
tăria lor este în Hristos.
Când cu umilint, ă ei Îl imploră pe puternicul Biruitor să le dea
ajutor, chiar s, i cei mai slabi credincios, i în adevăr, încrezându-se pu-
ternic în Hristos, pot respinge cu succes pe Satana s, i dominat, ia lui.
[52] El este prea s, iret ca să vină deschis, îndrăznet, , cu ispitele sale, pentru
că atunci energiile amort, ite ale cres, tinilor s-ar putea trezi s, i bizui
pe puternicul s, i măret, ul Mântuitor. Dar Satana vine imperceptibil s, i
deghizat s, i, uzând de această deghizare, lucrează prin copiii neas-
cultători asupra celor ce practică asemănarea cu Dumnezeu. Satana
îs, i va extinde puterea de hărt, uire, ispitire s, i îns, elare a poporului lui
Dumnezeu.
52
Satana, un dus, man puternic 53
El, care a îndrăznit să i se înfăt, is, eze lui Isus, să-L ispitească s, i
să-L batjocorească pe Domnul nostru s, i care a avut puterea de a-L
lua în brat, ele sale s, i de a-L duce pe acoperis, ul templului s, i apoi, sus
pe un munte extrem de înalt, îs, i va exercita puterea într-o manieră
impresionantă asupra generat, iei prezente, care este inferioară în
inteligent, ă Domnului lor s, i aproape ignorantă în ceea ce prives, te
subtilităt, ile s, i puterea lui Satana.
Într-o manieră spectaculoasă, el va afecta trupurile acelora care
sunt din fire înclinat, i să i se supună. Satana se bucură în sinea lui că
este privit ca o născocire. Îi convine când este perceput ca un animal
sau reprezentat de unele ilustrat, ii copilăres, ti. El este considerat atât
de neînsemnat, încât oamenii sunt în întregime nepregătit, i să facă
fat, ă planurilor sale conturate cu înt, elepciune, pe care aproape întot-
deauna reus, es, te să le ducă la îndeplinire. Dacă puterea s, i subtilitatea
lui ar fi înt, elese, ei ar fi pregătit, i pentru a-i rezista cu succes....
Bătălia pentru fiecare suflet

Am văzut îngerii răului luptându-se pentru suflete s, i îngerii
Domnului rezistându-le. Conflictul era dur. Demonii le asaltau,
corupând atmosfera cu influent, a lor otrăvitoare s, i măcinându-le
sensibilitatea. Îngerii sfint, i urmăreau cu înfricos, are aceste suflete s, i [53]
as, teptau ca ele să îndepărteze os, tile lui Satana. Dar nu este lucrarea
îngerilor buni să controleze mintea împotriva voint, ei fiecărui individ.
Dacă oamenii au cedat în favoarea dus, manului s, i nu fac nici un efort
să-i reziste, atunci îngerii Domnului nu pot face altceva decât să
supravegheze mult, imea celor ce-i apart, in lui Satana, ca ei să nu
provoace distrugere, până când o altă lumină va fi dată celor în
pericol, să-i mis, te s, i să-i provoace să se uite la cer pentru ajutor. Isus
nu va delega îngeri sfint, i care să-i scape pe cei ce nu fac nici un efort
să se ajute singuri.
Dacă vede că e în pericol să piardă un suflet, Satana se va strădui
din răsputeri să-l păstreze. S, i când individul este speriat de pericol s, i
cu tristet, e s, i ardoare se uită la Isus după putere, Satana se teme că-l
va pierde din captivitate s, i cheamă fort, e noi din rândul îngerilor săi,
pentru a sădi buruieni în bietul suflet s, i a forma un zid de întuneric
în jurul lui, pentru ca lumina cerului să nu poată ajunge la el. Dar,
dacă cel aflat în pericol perseverează s, i, în neajutorare s, i slăbiciune,
se unes, te cu meritele lui Hristos, dobândite prin sângele Său, Isus

ascultă rugăciunea stăruitoare a credint, ei s, i trimite ca întărire s, i mai
mult, i îngeri, care vor excela în putere.
Satana nu poate suporta ca cineva să apeleze la rivalul său pu-
ternic, pentru că se teme s, i tremură înaintea puterii s, i maiestăt, ii lui
Hristos. Când văd că se înalt, ă o rugăciune fierbinte, Satana s, i tot, i
îngerii săi tremură. S, i când îngerii atotputernici, îmbrăcat, i cu platos, a
cerului, vin în ajutorul sufletelor slabe s, i urmărite, Satana s, i ai lui
dau înapoi, s, tiind bine că au pierdut bătălia. — The Review and
Herald, 13 martie, 1862.
Capitolul 11 — Caracterul conflictului [54]
Voint, a omului este agresivă s, i se străduies, te constant să subor-

doneze toate lucrurile scopului său. Dacă s-a înscris de partea lui
Dumnezeu s, i a binelui, roadele Duhului Sfânt vor apărea în viat, a
lui s, i Dumnezeu a stabilit „glorie, onoare s, i pace fiecărui om care a
lucrat bine”.
Când i se permite, Satana modelează voint, a s, i o foloses, te pentru
a-s, i atinge scopurile. El infiltrează teoriile necredint, ei s, i ridică inima
omului la război împotriva Cuvântului lui Dumnezeu. Cu eforturi
perseverente, el caută să le inspire oamenilor propriile sale energii
de ură s, i antagonism fat, ă de Dumnezeu s, i de a-i aduce in opozit, ie cu
cererile cerului precum s, i cu act, iunile Spiritului Sfânt. El înrolează
sub stindardul său tot, i agent, ii răului s, i-i aduce pe câmpul de luptă
sub comanda sa pentru a opune răul binelui.
Chemat, i să ne opunem puterilor răului

Satana lucrează să-L detroneze pe Dumnezeu din inimă s, i să
modeleze natura umană după propria sa imagine deformată. El pro-
movează toate tendint, ele negative, trezind pasiuni s, i ambit, ii nesfinte.
El declară: toată această putere, aceste onoruri, bogăt, ii s, i plăceri
păcătoase vi le voi da; dar condit, iile lui sunt: renunt, area la integritate
s, i o cons, tiint, ă docilă. Astfel, el degradează calităt, ile umane s, i le
aduce în captivitatea păcatului.
Dumnezeu îi cheamă pe oameni să se opună puterilor răului. El [55]
spune: „Deci, păcatul să nu mai domnească în trupul vostru muritor,
s, i să nu mai ascultat, i de poftele lui. Să nu mai dat, i în stăpânirea
păcatului mădularele voastre, ca nis, te unelte ale nelegiuirii; ci dat, i-
vă pe voi îns, ivă lui Dumnezeu, ca vii, din mort, i cum erat, i; s, i dat, i lui
Dumnezeu mădularele voastre, ca pe nis, te unelte ale neprihănirii.”
Viat, a de credint, ă este o stare de război. „Căci noi n-avem de lup-
tat împotriva cărnii s, i sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva
domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împo-
55
triva duhurilor răutăt, ii care sunt în locurile ceres, ti.” În acest conflict
— îndreptăt, ire contra neîndreptăt, ire, — putem avea succes numai
prin ajutor divin. Natura noastră mărginită trebuie adusă în subor-
donare fat, ă de voint, a Celui infinit; umanul trebuie unit cu divinul.
Aceasta va aduce Spiritul Sfânt în ajutorul nostru s, i fiecare biruint, ă
va tinde spre redobândirea proprietăt, ii cumpărate de Dumnezeu, la
restaurarea imaginii Sale în sufletul omenesc.
Ajutorul Spiritului Sfânt

Domnul Isus act, ionează prin intermediul Spiritului Sfânt, pen-
tru că acesta este reprezentantul Său. Prin Spiritul Sfânt, El insuflă
sufletului viat, ă spirituală, îndreptând energiile spre bine, curăt, ind
sufletul de poluare morală s, i făcându-l potrivit pentru Împărăt, ia Sa.
Isus are multe binecuvântări de dat s, i daruri bogate de împărt, it prin-
tre oameni. El este minunatul Stăpânitor, infinit în înt, elepciune s, i
putere; s, i dacă vom ajunge să recunoas, tem puterea Spiritului Sfânt
s, i vom admite să fim modelat, i de El, vom rămâne definitiv s, i în
întregime în El. Ce gând este acesta! „Căci în El locuies, te trupes, te
toată plinătatea Dumnezeirii. Voi avet, i totul deplin în El, care este
[56] Capul oricărei domnii s, i stăpâniri.” Inima umană nu va cunoas, te în
nici un caz fericirea până când nu se va supune modelării de către
Duhul Sfânt. Duhul Sfânt aduce sufletul reînnoit în conformitate cu
modelul dat de Isus Hristos. Prin influent, a Duhului Sfânt, dus, mănia
împotriva lui Dumnezeu e transformată în credint, ă s, i iubire, iar mân-
dria, în umilint, ă. Sufletul percepe frumuset, ea adevărului s, i Hristos
este onorat prin desăvârs, ire s, i perfect, iune de caracter. O dată ce
aceste schimbări sunt efectuate, îngerii izbucnesc în cântece pline
de bucurie s, i exaltare s, i Dumnezeu s, i Hristos Se bucură uitându-Se
la sufletele modelate după asemănarea divină....
Pret, ul victoriei
Lupta dintre bine s, i rău nu este mai put, in feroce decât a fost
în zilele Mântuitorului. Cărarea spre cer nu e mai netedă acum de-
cât era atunci. Toate păcatele noastre trebuie date deoparte. Orice
plăcere îngăduită, care împiedică progresul nostru spiritual, trebuie
eliminată. Ochiul s, i mâna dreaptă trebuie sacrificate, dacă ne în-
Caracterul conflictului 57
deamnă să păcătuim. Suntem dispus, i să renunt, ăm la propria noastră
înt, elepciune s, i să primim Împărăt, ia cerului asemeni unui prunc?
Suntem dispus, i să ne despărt, im de îndreptăt, irea prin noi îns, ine?
Suntem gata să sacrificăm aprobarea oamenilor? Premiul, câs, tigul
viet, ii ves, nice, este de o valoare inestimabilă. Suntem dispus, i să
spunem „bun-venit” ajutorului dat de Duhul Sfânt s, i să cooperăm
cu el depunând mai departe eforturi s, i făcând sacrificii proport, ional
cu valoarea obiectului ce reprezintă câs, tigul pe care-l putem obt, ine
— viat, a ves, nică? — The Review and Herald, 10 februarie, 1903.
[57] Capitolul 12 — Efortul special al lui Satana
Mi s-a arătat că trebuie să ne păzim din fiecare parte s, i să re-
zistăm cu perseverent, ă insinuărilor s, i îns, elăciunilor lui Satana. El
s-a transformat într-un înger de lumină îns, elând mii de oameni s, i
prinzându-i în captivitate. Avantajele pe care le are de pe urma
cunoas, terii mint, ii oamenilor sunt înspăimântătoare. Astfel, aseme-
nea s, arpelui, el se strecoară imperceptibil pentru a perverti lucrarea
lui Dumnezeu. El face ca minunile s, i lucrările lui Dumnezeu să pară
obis, nuite, omenes, ti.
Dacă Satana ar conduce un atac deschis, direct, împotriva
cres, tinătăt, ii, cres, tinii ar veni în umilint, ă s, i agonie la picioarele
Răscumpărătorului. Puternicul s, i măret, ul Mântuitor l-ar speria pe
îndrăznet, ul dus, man s, i l-ar da înapoi. Dar Satana, transformat într-un
înger de lumină, lucrează asupra mint, ii, dând impresia că se află
chiar pe cărarea cea sigură s, i dreaptă. Prin s, tiint, e ca frenologia,
psihologia s, i hipnotismul, Satana a act, ionat mai direct asupra acestei
generat, ii, lucrând cu acea putere care va caracteriza lucrarea sa la
sfârs, itul perioadei de probă....
Pe măsură ce ne apropiem de sfârs, itul timpului, mintea umană
este mult mai us, or afectată de îns, elăciunile lui Satana. El îi conduce
pe muritorii îns, elat, i să explice lucrările s, i minunile făcute de Hristos
pe baza unor principii generale, dar în esent, ă umane. Satana a avut
dintotdeauna ambit, ia de a contraface lucrarea lui Hristos s, i de a-s, i
stabili propria putere s, i propriile pretent, ii. De obicei, el nu face
această lucrare deschis, direct s, i cu îndrăzneală. El este dibaci s, i
s, tie că cea mai eficientă cale pentru a-s, i îndeplini lucrarea este să se
[58] arate oamenilor căzut, i în păcat în forma unui înger de lumină.
Satana a venit la Hristos în des, ert sub înfăt, is, area unui bărbat
tânăr frumos, semănând mai mult cu un monarh decât cu un înger
căzut. El a venit având cuvântul Scripturii în gură. A spus: „Este
scris”. Mântuitorul nostru, în suferint, ă, îi vine în întâmpinare cu
Scriptura spunând: „Este scris”. Satana este în avantaj pentru că
58
Efortul special al lui Satana 59
Domnul Hristos era slăbit s, i suferea. El luase asupra Sa natura

noastră umană.
Încrederea în sine este fatală

Dacă Satana poate întuneca s, i îns, ela astfel mintea umană s, i-i
poate conduce pe muritori să creadă că au o putere înnăscută, prin
care pot îndeplini lucruri bune s, i măret, e, ei încetează să se mai bizuie
pe Dumnezeu ca El să facă posibile aceste lucruri, deoarece cred că
există în ei puterea de a le realiza singuri. Ei nu recunosc o putere
superioară. Ei nu-I dau lui Dumnezeu slava pe care El o cere de la
ei s, i care se datorează măret, iei s, i slavei Maiestăt, ii Sale. Scopul lui
Satana e astfel îndeplinit. El se bucură atunci când omul căzut în
păcat se înalt, ă pe sine, as, a cum s-a înălt, at el însus, i în ceruri s, i a fost
izgonit. El s, tie că, dacă omul se înalt, ă pe sine, ruina lui este la fel de
sigură cum a fost a lui.
Încredere distrugătoare
El a es, uat în ispitirea lui Hristos în pustie. Planul salvării a fost
dus la îndeplinire. Pret, ul cel scump a fost plătit pentru răscumpărarea
omului. S, i acum, Satana se străduies, te să distrugă fundamentul
sperant, ei cres, tine s, i să întoarcă mintea oamenilor pe un făgas, unde ei
nu pot fi ajutat, i sau salvat, i prin marele sacrificiu oferit. El îl conduce [59]
pe omul căzut, prin întreaga sa îns, elăciune s, i necinste, să creadă că
se poate descurca foarte bine s, i fără ispăs, ire, că nu are nevoie să
depindă de crucificarea s, i înălt, area Mântuitorului, că propriile sale
merite îl vor îndreptăt, i la favorurile lui Dumnezeu s, i apoi distruge
încrederea omului în Biblie, s, tiind bine că, dacă reus, es, te să facă
acest lucru s, i că dacă instrumentul care îl atent, ionează pe om este
distrus, el, Satana, este în sigurant, ă.
El strecoară în mintea omului amăgirea că nu există un rău
individual, iar cei care cred acest lucru nu fac nici un efort să reziste
s, i să lupte împotriva a ceea ce nu mai există s, i biet, ii muritori orbi
adoptă în final maxima „orice este, este bine”. Ei nu recunosc nici
o regulă care să le verifice umblarea. Satana îi conduce pe mult, i
să creadă că rugăciunea către Dumnezeu este inutilă fiind doar o
formă. El s, tie bine cât de necesare sunt meditat, iile s, i rugăciunea
pentru ca urmas, ii lui Hristos să reziste vicleniilor s, i s, iretlicurilor

lui. Îns, elăciunile lui Satana vor distrage mintea de la aceste exercit, ii
importante, astfel că sufletul nu se mai poate sprijini pe ajutorul
Atotputernicului s, i nu mai poate obt, ine putere de la El pentru a
rezista atacurilor sale....
Satana îs, i va atinge scopul dacă vom neglija exercit, iul rugăciunii,
pentru că atunci minciunile sale înfrumuset, ate vor fi primite mai
rapid s, i cu mai multă us, urint, ă. Satana îs, i atinge scopul prin as, ezarea
înaintea omului a ispitelor îns, elătoare, cu care nu a reus, it să-L ten-
teze pe Hristos. Uneori el vine sub forma unei persoane tinere s, i
plăcute sau sub forma unei aparent, e frumoase. El face vindecări s, i
este venerat de muritorii îns, elat, i ca un binefăcător al omenirii....
[60] Controlul mint, ii

Mi s-a arătat că Satana nu poate controla mintea decât dacă ea
cedează s, i se supune controlului lui. Cei care se îndepărtează de
adevăr sunt acum într-un pericol serios. Ei s-au separat de Dumnezeu
s, i de îngerii Lui supraveghetori, iar Satana, mereu gata, veghind
pentru a distruge suflete, începe să-s, i prezinte în as, a fel s, iretlicurile,
încât oamenii se află într-un pericol extrem. S, i dacă ei văd s, i încearcă
să reziste puterilor întunericului, să se elibereze din lat, ul lui Satana,
nu va fi un lucru us, or. Ei s-au aventurat pe terenul lui s, i el îs, i reclamă
dreptul asupra lor. Nu va ezita să-s, i angajeze toate energiile s, i să-s, i
cheme întreaga armată să smulgă chiar s, i numai un singur om din
mâna lui Hristos.
Cei care l-au tentat pe diavol să-i ispitească vor trebui să facă
eforturi disperate pentru a se elibera de sub puterea lui. Când vor
începe să lucreze pentru ei îns, is, i, îngerii lui Dumnezeu, pe care i-au
întristat, vor veni în ajutorul lor. Dar Satana s, i îngerii săi nu sunt
dispus, i să-s, i piardă prada. Ei vor lupta cu îngerii sfint, i s, i conflictul
este serios. S, i dacă cei care au păcătuit continuă să implore s, i în
umilint, ă adâncă îs, i mărturisesc gres, elile, îngerii care excelează în
putere vor triumfa s, i-i vor smulge de sub puterea îngerilor răi.
Efortul special al lui Satana 61
Perdeaua ridicată
Când cortina a fost ridicată s, i mi s-a arătat corupt, ia acestei
generat, ii, inima mea s-a îmbolnăvit, iar spiritul meu aproape că a
căzut în les, in. Am văzut pe locuitorii pământului umplând măsura
cupei nedreptăt, ilor lor. Mânia lui Dumnezeu este aprinsă s, i nu va fi [61]
atenuată până când păcătos, ii nu vor fi distrus, i de pe fat, a pământului.
Satana este dus, manul personal al lui Hristos. El este init, iatorul s, i
liderul oricărei manifestări de răzvrătire în cer s, i pe pământ. Furia lui
cres, te s, i noi nu realizăm ce putere are. Dacă ochii nos, tri ar fi deschis, i
să-i vedem pe îngerii căzut, i la lucru, cu cei ce se simt linis, tit, i s, i se
consideră în sigurant, ă, n-ar mai trebui să ne simt, im la fel de siguri.
Îngerii întunericului sunt pe urmele noastre în fiecare moment. Noi
ne as, teptăm ca oamenii răi să se comporte as, a cum sugerează Satana;
dar, în timp ce mint, ile noastre sunt nepăzite împotriva agent, ilor
invizibili ai lui Satana, ei vor câs, tiga teren s, i vor face minuni, în fat, a
privirilor noastre. Suntem noi gata să le rezistăm prin Cuvântul lui
Dumnezeu, singura armă pe care o putem folosi cu succes?
Unii vor fi tentat, i să primească aceste minuni ca venind din partea
lui Dumnezeu. Bolnavi vor fi vindecat, i înaintea noastră. Miracole
vor fi produse în văzul nostru. Suntem pregătit, i pentru momentul
încercării, când minunile false ale lui Satana vor fi etalate mult mai
amplu. Oare nu vor fi multe suflete îns, elate, înrobite s, i luate? Forme
ale erorii s, i îndepărtării de la principiile clare s, i de la poruncile
lui Dumnezeu s, i acordarea de atent, ie născocirilor fac ca mintea să
fie pregătită pentru minunile false ale lui Satana. Tot, i trebuie să ne
înarmăm acum pentru lupta în care trebuie să ne angajăm în curând.
Credint, a în Cuvântul lui Dumnezeu, studiul combinat cu rugăciunea
s, i aplicarea în practică a celor învăt, ate vor fi scutul nostru împotriva
puterii lui Satana s, i ne vor face biruitori prin sângele lui Hristos.
— The Review and Herald, 18 februarie, 1862.
[62] Capitolul 13 — Ispita nu este o scuză pentru păcat
Nu există nici un impuls al naturii noastre, nici o facultate a

mint, ii noastre s, i nici o înclinat, ie a inimii care să nu aibă în fiecare
moment nevoie să se afle sub controlul Spiritului lui Dumnezeu.
Nu există nici o binecuvântare pe care Dumnezeu o revarsă asupra
omului, nici o încercare prin care trece acesta s, i care este permisă
de El, pe care Satana să nu poată s, i să nu vrea să o valorifice pentru
a ispiti, hărt, ui s, i distruge sufletul, dacă îi dăm cel mai mic prilej. De
aceea, oricât de măreat, ă este lumina spirituală, oricât se bucură de
binecuvântare s, i favoare divină, el va trebui să umble în umilint, ă
înaintea lui Dumnezeu, ment, inându-se în credint, a că Dumnezeu va
coordona fiecare gând s, i va controla orice impuls.
Tot, i cei care practică asemănarea cu Dumnezeu simt că au sacra
obligat, ie, de a-s, i păzi sufletul, de a-s, i exersa autocontrolul sub cele
mai mari provocări. Povara plasată asupra lui Moise a fost foarte
mare, put, ini oameni vor fi atât de aspru încercat, i cum a fost el, totus, i
această justificare nu i-a fost permisă pentru a-s, i scuza păcatul.
Dumnezeu a luat măsuri suficiente pentru copiii Săi, iar dacă se vor
bizui pe puterea Lui, ei nu vor rămâne niciodată la voia întâmplării.
Nici cea mai puternică ispită nu poate scuza păcatul. Oricât de
puternică ar fi presiunea exercitată asupra unui suflet, trebuie s-o
suporte, păcatul este propria noastră alegere. Pământul sau iadul
nu au puterea să fort, eze pe cineva să facă răul. Satana ne atacă în
punctele noastre slabe, dar nu trebuie să ne lăsăm biruit, i. Oricât de
dur sau neas, teptat ar fi asaltul, Dumnezeu ne procură ajutorul s, i prin
puterea Lui vom putea birui. — Patriarchs and Prophets, 421.
62
Capitolul 14 — Tăria de caracter [63]
Cei care sunt victorios, i în final vor avea parte de perioade de

confuzie s, i probă în viat, a lor religioasă, dar ei nu trebuie să-s, i piardă
încrederea, pentru că aceasta este o parte a disciplinei lor în s, coala
lui Hristos s, i este esent, ială în procesul de purificare s, i înlăturare a
zgurii. Slujitorul lui Dumnezeu trebuie să suporte cu stăpânire de
sine atacurile dus, manului, repros, urile grave s, i trebuie să învingă
obstacolele pe care Satana le va plasa în calea lui.
Satana va căuta să-i descurajeze pe urmas, ii lui Hristos, astfel ca
ei să nu se mai roage s, i să nu mai studieze Scripturile, s, i-s, i va arunca
umbra urii de-a lungul cărării pe care merg ei, pentru a-L ascunde
pe Isus privirilor lor, pentru a da deoparte viziunea dragostei Sale
s, i glorioasa mos, tenire cerească. Este plăcerea lui să-i facă pe copiii
lui Dumnezeu să dea înapoi, să tremure s, i să sufere într-o continuă
îndoială. El caută să vă facă drumul cât mai plin de tristet, e, dar, dacă
vet, i continua să vă uitat, i în sus, s, i nu în jos, spre dificultăt, i, nu vă
vet, i abate de pe cale s, i Îl vet, i vedea în curând pe Isus, întinzându-s, i
mâna să vă ajute. Va trebui doar să-I dat, i mâna cu deplină încredere
s, i să-L lăsat, i să vă conducă. Atunci când vet, i avea încredere, vet, i
deveni plini de sperant, ă.
Prin puterea lui Dumnezeu

Isus este Lumina lumii s, i tu ar trebui să-t, i modelezi viat, a după a
Lui. Vei găsi putere în Hristos pentru a-t, i forma un caracter puter-
nic, echilibrat s, i frumos. Satana nu poate avea nici un efect asupra
luminii strălucitoare emanată de un asemenea caracter. Dumnezeu [64]
are o lucrare pentru fiecare dintre noi. El nu prevede că ar trebui să
fim sust, inut, i de influent, a laudei s, i mângâierilor oferite de oameni.
El înt, elege ca fiecare suflet să reziste prin puterea lui Dumnezeu.
Dumnezeu ne-a dat cel mai bun dar, chiar pe singurul Fiu născut
din El, pentru a ne înălt, a, înnobila s, i revarsă peste noi perfect, iunea
propriului Său caracter, făcându-ne potrivit, i pentru un cămin în
63
Împărăt, ia Sa. Isus a venit în lumea noastră s, i a trăit as, a cum as, teaptă
să trăiască s, i urmas, ii Săi. Dacă suntem indulgent, i cu noi îns, ine s, i
prea lenes, i pentru a depune în continuare eforturi stăruitoare pentru
a colabora cu minunata lucrare a lui Dumnezeu, ne vom întâlni cu
es, ecul în viat, a aceasta, dar s, i în viitor, în viat, a ves, nică.
Dumnezeu preconizează că nu ar trebui să lucrăm într-o manieră
dezrădăcinată, ci cu o credint, ă puternică s, i cu sperant, ă. Dacă vom
cerceta Scripturile, vom fi luminat, i să vedem bunăvoint, a Tatălui de
a-L dărui lumii pe Isus, pentru ca tot, i cei ce cred în El să nu piară,
ci să aibă viat, ă ves, nică, s, i de aceea noi ar trebui să ne bucurăm cu o
bucurie de nedescris s, i plină de slavă. Dumnezeu vrea ca tot ce poate
fi câs, tigat prin educat, ie să fie folosit pentru avansarea adevărului.
Adevărata, vitala asemănare cu Dumnezeu trebuie reflectată prin
viat, ă s, i caracter, astfel încât crucea lui Hristos să fie înălt, ată înaintea
lumii s, i valoarea sufletului să fie descoperită în lumina crucii. Mintea
noastră trebuie să fie deschisă pentru a înt, elege Scripturile, astfel
ca noi să câs, tigăm putere spirituală hrănindu-ne cu această pâine
cerească. — The Review and Herald, 8 aprilie, 1890.
Capitolul 15 — Templul sufletului [65]
O supunere credincioasă fat, ă de cererile lui Dumnezeu va avea o

influent, ă surprinzătoare în rafinarea, dezvoltarea s, i întărirea tuturor
facultăt, ilor omului. Aceia care din tineret, e s-au dedicat serviciului
lui Dumnezeu s-au dovedit a fi oameni cu o judecată sănătoasă s, i cu
un discernământ pătrunzător. S, i de ce n-ar fi as, a? Comuniunea cu
cel mai mare Învăt, ător pe care l-a cunoscut lumea vreodată, întăres, te
înt, elegerea, luminează mintea s, i purifică inima — înalt, ă, rafinează
s, i înnobilează pe om în întregul său. „Descoperirea cuvintelor Tale
dă lumină, dă pricepere celor fără răutate.”
Idealul lui Dumnezeu

Printre tinerii care practică asemănarea cu Dumnezeu, există unii
a căror comportare pare să contrazică această pozit, ie. Ei nu fac nici
un progres în cunos, tint, ă sau spiritualitate. Puterile lor mai degrabă
se mics, orează decât progresează. Dar cuvintele psalmistului sunt
adevărate despre cres, tinul veritabil. Nu litera Cuvântului lui Dum-
nezeu este cea care dă lumină s, i înt, elegere, ci cuvântul descifrat s, i
însământ, at în inimă de Duhul Sfânt. Când este cu adevărat convertit,
omul devine un fiu al lui Dumnezeu, părtas, la natura divină. Nu
numai inima îi este reînnoită, ci s, i intelectul este întărit s, i revigorat.
Au fost multe exemple de persoane care înainte de convertire erau
considerate ca având abilităt, i comune s, i chiar inferioare, dar care
după aceea parcă s-au transformat în întregime. Ei au manifestat o [66]
mare putere de înt, elegere a adevărurilor din Cuvântul lui Dumnezeu
s, i de a prezenta aceste adevăruri s, i altor persoane. Oameni de un
înalt nivel intelectual au considerat un privilegiu să întret, ină relat, ii
cu astfel de oameni. Soarele îndreptăt, irii, împrăs, tiind razele Sale
strălucitoare în mintea lor, a înviorat fiecare putere a lor aducându-o
la o funct, ionare mai viguroasă.
Dumnezeu va face o lucrare măreat, ă pentru tineri, dacă aces, tia,
cu ajutorul Duhului Sfânt, vor primi cuvântul Său în inimă s, i I se vor
65
supune în viat, ă. El se străduies, te constant să-i atragă la Sine, sursa

înt, elepciunii, fântâna bunătăt, ii, a purităt, ii s, i a adevărului. Mintea
care este ocupată cu teme înălt, ătoare devine ea însăs, i înnobilată.
Altare profanate
Cei care mărturisesc că-L slujesc pe Dumnezeu s, i totus, i nu fac
nici un progres în cunoas, tere s, i respect sunt cres, tini numai cu nu-
mele. Templul sufletului este umplut cu altare profanate. Lecturile
frivole, conversat, iile us, uratice s, i plăcerile lumes, ti le ocupă mintea
atât de mult, încât nu mai este loc pentru Cuvântul lui Dumnezeu.
Asemănarea cu lumea, frivolitatea s, i mândria iau locul pe care Hris-
tos ar trebui să-l ocupe în suflet....
Degradarea prin îngăduirea senzualităt, ii

Cei care fac din îngăduirea apetitului s, i a pasiunii prioritatea lor,
nu sunt niciodată oameni buni sau cu adevărat de valoare. Oricât de
sus i-ar plasa standardele lumii, după evaluarea lui Dumnezeu, ei
se află la un nivel inferior, nis, te oameni josnici s, i corupt, i. Cerul a
[67] ordonat ca semnul depravării lor să fie scris pe chipul lor. Gândurile
lor sunt pământes, ti, lumes, ti. Cuvintele lor arată nivelul scăzut al
mint, ii lor. S, i-au umplut inima cu josnicie, vocea cons, tiint, ei este
înecată, iar judecata le este pervertită. O, întreaga natură a omului
este denaturată de îngăduint, a fat, ă de senzualitate! Când voint, a este
predată lui Satana, până la ce adâncime a viciului s, i nebuniei va
decădea omul! Degeaba apelează adevărul la intelect, dacă inima
se opune principiilor pure, adevărate. — The Signs of the Times, 1
decembrie, 1881.
*****
Ajutor în ispită
Prin credint, ă s, i rugăciune, tot, i putem cunoas, te cerint, ele Evan-
gheliei. Nimeni nu poate fi obligat să păcătuiască. Trebuie obt, inut
mai întâi consimt, ământul omului. Sufletul trebuie să aibă ca scop ac-
tul păcatului, înainte ca pasiunea să preia controlul asupra rat, iunii s, i
nedreptatea să triumfe asupra cons, tiint, ei. Ispita, oricât de puternică
Templul sufletului 67
ar fi, nu este niciodată o scuză pentru păcat. „Ochii Domnului sunt

peste cei drept, i s, i urechile Sale sunt deschise la rugăciunile lor!”
Strigă către Domnul, suflet ispitit! Recunoas, te că es, ti neajutorat,
că nu ai merite înaintea lui Isus s, i cere împlinirea promisiunii Lui.
Dumnezeu va auzi! El s, tie cât de puternice sunt înclinat, iile fires, ti
ale inimii umane s, i te va ajuta de fiecare dată când vei fi ispitit.
Ai căzut în păcat? Caută fără întârziere iertare s, i har la Dumne-
zeu.... Mila este încă la îndemâna păcătosului. Dumnezeu ne cheamă
cu toată rătăcirea noastră: „Întoarcet, i-vă, copii păcătos, i, s, i Eu vă voi
curăt, a s, i vă voi vindeca de toate păcatele voastre”. — Testimonies
for the Church 5:177.
[68] Capitolul 16 — Nu suntet, i ai vos, tri
Auzim uneori întrebările: „Nu voi face niciodată ceea ce doresc?

Nu voi avea niciodată drumul meu? Va trebui să mă abt, in întotdea-
una? Nu voi putea act, iona niciodată în concordant, ă cu înclinat, iile
mele?”
Cu cât mai put, in ît, i vei urma înclinat, iile naturale, cu atât mai
bine va fi pentru tine s, i pentru ceilalt, i. Înclinat, iile naturale au fost
pervertite, puterile naturale, folosite gres, it. Satana i-a adus pe oameni
în conflict cu Dumnezeu. El lucrează continuu pentru a distruge
imaginea lui Dumnezeu în om. De aceea, trebuie să punem restrict, ie
cuvintelor s, i act, iunilor noastre.
Rezultatele deplinei consacrări

Când harul lui Dumnezeu ia în stăpânire inima, se vede cu cla-
ritate că tendint, ele mos, tenite s, i cultivate în direct, ia răului trebuie
crucificate. În suflet trebuie să înceapă o nouă viat, ă, sub un nou
control. Tot ceea ce se face trebuie făcut pentru slava lui Dumnezeu.
Această lucrare include atât exteriorul, cât s, i interiorul omului. În-
treaga fiint, ă, trupul, sufletul s, i spiritul, trebuie adusă în subordonare
fat, ă de Dumnezeu, pentru a fi folosită de El ca un instrument al
îndreptăt, irii.
Omul firesc nu este subordonat Legii lui Dumnezeu s, i nici nu
ar putea să fie. Dar, prin credint, ă, viat, a celui ce a fost reînnoit va fi
trăită zi de zi în Hristos. Zi de zi, el arată că realizează că Îi apart, ine
lui Dumnezeu, că este proprietatea Sa.
Trupul s, i sufletul Îi apart, in lui Dumnezeu. El L-a dat pe Fiul Său
pentru răscumpărarea lumii s, i, prin aceasta, avem garantat un nou
[69] contract de viat, ă, o încercare în care trebuie să dezvoltăm caractere
cu o loialitate oarbă fat, ă de El. Dumnezeu ne-a răscumpărat din
sclavia păcatului s, i a făcut posibil ca noi să putem trăi regenerat, i,
transformat, i, punându-ne la dispozit, ia Sa pentru a face lucrarea Sa.
68
Nu suntet, i ai vos, tri 69
Toate puterile noastre Îi apart, in

Pecetea lui Dumnezeu e pusă deasupra noastră. El dores, te să
ne amintim că puterile noastre fizice, mintale s, i morale Îi apart, in.
Timpul s, i influent, a, judecata, afect, iunea s, i cons, tiint, a, toate sunt ale
lui Dumnezeu; s, i ne sunt date pentru a fi folosite în armonie cu
voint, a Sa. Nu ne sunt oferite pentru a fi folosite în concordant, ă cu
tendint, ele lumii; pentru că lumea este sub conducerea celui ce îl
întruchipează pe dus, manul lui Dumnezeu.
Corpul în care sălăs, luies, te sufletul, Îi apart, ine lui Dumnezeu.
Fiecare putere s, i fiecare mus, chi sunt ale Lui. În nici un caz nu trebuie
să neglijăm sau să abuzăm nici măcar de un singur organ pentru a-l
slăbi. Noi trebuie să colaborăm cu Dumnezeu, pentru a ne păstra
corpul în cea mai bună condit, ie în ceea ce prives, te sănătatea, pentru
a putea fi templul unde Spiritul Sfânt să locuiască s, i să modeleze
fiecare putere fizică s, i spirituală în acord cu voint, a lui Dumnezeu.
Mintea trebuie umplută cu principii pure. Adevărul trebuie gravat
pe tablele sufletului nostru. Memoria trebuie umplută cu adevăru-
rile pret, ioase ale Cuvântului lui Dumnezeu. Apoi, ca nis, te pietre
pret, ioase frumoase, aceste adevăruri se vor reflecta în viat, ă.
Pret, ul unui suflet

Valoarea pe care Dumnezeu o pune pe lucrul mâinilor Sale —
dragostea fat, ă de copiii Săi — este relevată în darul pe care L-a făcut
pentru răscumpărarea oamenilor. Adam a căzut sub stăpânirea lui
Satana. El a adus păcatul în lume, iar prin acesta, moartea. Dumnezeu [70]
L-a dat pe singurul Său Fiu zămislit pentru a-l salva pe om. El a
făcut totul pentru a arăta că este drept s, i poate îndreptăt, i pe tot, i cei
ce-L acceptă pe Hristos. Omul s-a vândut pe sine lui Satana, dar Isus
a răscumpărat rasa umană....
Tu nu ît, i apart, ii. Isus te-a răscumpărat prin sângele Său. Nu ît, i
îngropa talentele. Foloses, te-le pentru El. În orice fel de afacere ai fi
angajat, ia-L pe Isus cu tine. Dacă simt, i că-t, i pierzi dragostea pentru
Mântuitorul tău, renunt, ă la afacere s, i spune: „Aici sunt, Mântuito-
rule, ce trebuie să fac?” El te va primi îngăduitor s, i te va iubi fără
margini. El te va ierta, pentru că este bogat în iertare s, i îndelung
răbdător, nedorind ca vreunul să piară....
Noi cu tot ceea ce avem Îi apart, inem lui Dumnezeu. N-ar trebui
să privim ca un sacrificiu faptul de a-I dărui dragostea inimilor
noastre. Inima însăs, i ar trebui oferită Lui cu o dorint, ă sinceră, ca un
dar de bunăvoie. — The Youth’s Instructor, 8 noiembrie, 1900.
Decizia la care suntem chemat, i

Nu vom fi în sigurant, ă, dacă vom zăbovi să cântărim avantajele
de a fi cules, i de Satana, de a ceda sugestiilor sale. Păcatul înseamnă
dezonoare s, i dezastru pentru fiecare suflet care este îngăduitor cu
el; păcatul este orb s, i îns, elător prin natura sa s, i ne va ispiti prin
prezentări măgulitoare. Dacă ne aventurăm pe tărâmul lui Satana,
nu avem nici o asigurare de protect, ie împotriva puterii sale. Atât cât
ne stă în putint, ă, ar trebui să închidem orice cale prin care ispita ar
putea găsi acces la noi. — Thoughts from the Mount of Blessing,
171.
Capitolul 17 — Adevărata convertire [71]
„Vă voi stropi cu apă curată, s, i vet, i fi curăt, it, i; vă voi curăt, i de
toate spurcăciunile voastre s, i de tot, i idolii vos, tri. Vă voi da o inimă
nouă, s, i voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru
inima de piatră, s, i vă voi da o inimă de carne.”
Mult, i dintre cei care le vorbesc altora de nevoia de a avea o inimă
nouă, nu s, tiu ei îns, is, i ce înseamnă aceste cuvinte. În special tinerii se
poticnesc de această expresie: „o inimă nouă”, nes, tiind ce înseamnă.
Ei as, teaptă ca o schimbare specială să aibă loc în sentimentele lor.
Aceasta este ceea ce numesc ei convertire. Făcând această eroare,
mult, i s-au împotmolit s, i au ajuns la ruină, neînt, elegând expresia:
„Trebuie să ne nas, tem din nou.”
Nu sentimente, ci o viat, ă schimbată

Satana îi conduce pe oameni să creadă că, deoarece ei au simt, it
extazul, sunt convertit, i. Dar experient, a lor nu se schimbă. Faptele lor
sunt aceleas, i ca s, i mai înainte. Viat, a lor nu produce roade mai bune.
Ei se roagă adesea s, i îndelung s, i se referă constant la sentimentele
pe care le-au avut la un moment dat sau la altul. Dar ei nu trăiesc o
viat, ă nouă s, i sunt îns, elat, i. Experient, a lor nu este mai profundă decât
sentimentele lor. Ei clădesc pe nisip s, i, când vin vânturi potrivnice,
casa lor este dărâmată.
Multe suflete nenorocite bâjbâie în întuneric, căutând
sentimentele pe care alt, ii au spus că le-au experimentat. Ei trec [72]
peste faptul că cel care crede în Hristos trebuie să lucreze pentru
propria-i salvare cu teamă s, i cutremur. Păcătosul condamnat are
ceva de făcut. El trebuie să se căiască s, i să înceapă să arate credint, a
adevărată.
Când vorbes, te de o inimă nouă, Isus înt, elege prin aceasta mintea,
viat, a, întregul fel de a fi. Pentru a-t, i schimba inima, trebuie să las, i
deoparte dragostea pentru lume s, i să-L iubes, ti pe Hristos. A avea o
inimă nouă înseamnă a avea o minte nouă, scopuri s, i motivat, ii noi.
71
Care este semnul unei inimi noi? O viat, ă transformată. Este o trăire
neegoistă s, i fără mândrie zi cu zi s, i oră de oră.
Practicarea religiei adevărate

Unii fac o mare gres, eală presupunând că o profesie înaltă va
compensa lipsa slujirii adevărate. Dar o religie nepracticată nu este
o religie veritabilă. Convertirea adevărată ne face cinstit, i până la
cel mai mic amănunt în tranzact, iile noastre cu cei din jur. Ne face
credincios, i în munca noastră de zi cu zi. Fiecare urmas, sincer al lui
Hristos va arăta că religia Bibliei îl califică să-s, i folosească talentele
în slujba Stăpânului.
„În sârguint, ă, fit, i fără preget.” Aceste cuvinte vor fi împlinite în
viat, a oricărui cres, tin adevărat. Chiar dacă munca voastră pare a fi o
corvoadă, o putet, i înnobila prin modul în care o executat, i. Facet, i-o
ca s, i cum Dumnezeu S-ar afla în fat, a voastră. Facet, i-o cu voios, ie s, i
cu demnitatea unor fii ai cerului. Principiile nobile sunt cele care,
aduse în lucrare, o fac în întregime acceptabilă în fat, a lui Dumnezeu.
[73] Lucrarea adevărată leagă micimea slujitorilor lui Dumnezeu de pe
pământ cu înălt, imea slujitorilor din locurile ceres, ti....
Ca fii s, i fiice ai lui Dumnezeu, cres, tinii ar trebui să se străduiască
să atingă idealul înalt pus înaintea lor de Evanghelie. Ei nu ar trebui
să fie mult, umit, i până nu devin desăvârs, it, i, pentru că Hristos spune:
„Voi fit, i dar desăvârs, it, i, după cum s, i Tatăl vostru cel ceresc este
desăvârs, it.”
Viat, a sfint, ită

Să facem din Cuvântul sfânt al lui Dumnezeu studiul nostru,
aducând principiile sale sfinte în viat, a noastră. Să umblăm înaintea
lui Dumnezeu cu blândet, e s, i umilint, ă, corectând zilnic gres, elile pe
care le facem. Să nu fim mândri s, i egois, ti s, i să nu ne separăm sufletul
de Dumnezeu. Să nu cultivat, i un sentiment de supremat, ie, crezându-
vă mai buni ca alt, ii. „Astfel dar, cine crede că stă în picioare, să ia
seama să nu cadă.” Pacea s, i odihna vor fi cu voi, dacă vă aducet, i
voint, a în subordonare fat, ă de voint, a lui Hristos. Atunci dragostea lui
Hristos va conduce inima, aducând în captivitate fat, ă de Mântuitor
izvoarele secrete al act, iunii. Temperamentul repezit s, i us, uratic va
Adevărata convertire 73
fi domolit s, i atenuat prin revărsarea uleiului harului lui Hristos.

Sentimentul că păcatele ît, i sunt iertate ît, i va aduce pacea ce depăs, es, te
orice pricepere. Discordia va dispărea. Cel ce găsea cusur celor din
jurul său va vedea că gres, eli mult mai mari există în propriul său
caracter.
Aces, tia sunt cei ce ascultă adevărul s, i sunt convins, i că au trăit în
opozit, ie cu Hristos. Ei sunt condamnat, i s, i se căiesc de păcatele lor. [74]
Bizuindu-se pe meritele lui Hristos, exercitând adevărata credint, ă în
El, ei primesc iertare pentru aceste păcate. Când încetează să mai
facă rău s, i învat, ă să facă bine, ei cresc în har s, i cunos, tint, ă. Ei văd
că trebuie să se sacrifice ca să se îndepărteze de lume s, i, cântărind
pret, ul, consideră totul ca o pierdere care poate fi recuperată prin
Hristos. Ei s-au înrolat în armata lui Hristos. Câmpul de bătălie este
înaintea lor s, i ei intră în el plini de curaj s, i cu veselie, luptând contra
înclinat, iilor lor naturale s, i a dorint, elor egoiste, aducându-s, i voint, a
în subordonare fat, ă de Hristos. Ei Îl caută zilnic pe Domnul pentru
favoarea de a I se supune fiind astfel întărit, i s, i ajutat, i. Aceasta este
adevărata convertire. În umilint, ă s, i dependent, ă adevărată, cel ce a
primit o inimă nouă se bizuie pe ajutorul lui Hristos. El descoperă
în viat, a sa roadele îndreptăt, irii. Odată el s-a iubit pe sine. Plăcerile
lumes, ti au fost plăcerea lui! Acum idolul său a fost detronat s, i
Dumnezeu a devenit t, inta supremă. Păcatele pe care odată le-a iubit,
acum le urăs, te. Cu hotărâre s, i fermitate, el îs, i urmează drumul pe
cărarea sfint, eniei. — The Youth’s Instructor, 26 septembrie, 1901.
*****
Lant, urile lui Satana

Durerile datoriei s, i plăcerile păcatului sunt lant, urile cu care
Satana îi leagă pe oameni în cursele sale. Cei care mai degrabă ar
muri decât să îndeplinească vreo faptă rea sunt singurii care vor fi
găsit, i credincios, i. — Testimonies for the Church 5:53.
[75] Capitolul 18 — Sfat către o fiică răsfăt, ată
Ai un raport înfricos, ător al anului trecut, care este deschis pri-

virii Maiestăt, ii cerului s, i miilor de îngeri puri, necăzut, i în păcat.
Gândurile s, i faptele tale, sentimentele tale disperate s, i nesfinte pot
fi ascunse de muritori, dar amintes, te-t, i că cele mai mărunte fapte
ale viet, ii tale sunt ca o carte deschisă înaintea lui Dumnezeu. Tu
ai în cer un raport pătat. Toate păcatele pe care le-ai comis sunt
înregistrate acolo.
Mustrarea lui Dumnezeu este asupra ta s, i tu, cu toate acestea,
pari lipsită de sentimente. Tu nu-t, i dai seama de condit, ia ta pierdută
s, i ruinată. La un moment dat, ai avut remus, cări, dar mândria s, i
spiritul tău independent s-au ridicat asupra acestora s, i au strivit
vocea cons, tiint, ei.
Nu es, ti fericită s, i totus, i crezi că, dacă ai putea avea propriul tău
drum, fără restrict, ii, ai putea fi fericită. Sărmană copilă! Tu te afli
pe o pozit, ie similară cu a Evei, în Eden. Ea s, i-a imaginat că vor
cres, te posibilităt, ile cunoas, terii, dacă ar putea să mănânce fructul din
pomul pe care Dumnezeu le interzisese până s, i să-l atingă, pentru că
altfel vor muri. Ea a mâncat s, i a pierdut întreaga măret, ie a Edenului.
Controlul imaginat, iei

Ar trebui să-t, i controlezi gândurile. Aceasta nu va fi o treabă
us, oară. Nu vei putea realiza acest lucru fără un efort sever s, i sust, inut.
Totus, i Dumnezeu cere aceasta de la tine: este o datorie ce revine
[76] fiecărei fiint, e umane. Es, ti responsabil înaintea lui Dumnezeu de
gândurile tale. Dacă permit, i ca imaginat, ia ta să lucreze inutil, dacă
insis, ti asupra unor subiecte necurate, încetul cu încetul vei deveni
tot atât de vinovată înaintea lui Dumnezeu ca s, i cum le-ai fi comis
în realitate. Tot ceea ce împiedică fapta este lipsa ocaziei.
Visurile s, i zidirea de castele zi s, i noapte sunt obiceiuri rele s, i de-
osebit de periculoase. Odată împământenite, este aproape imposibil
să te debarasezi de asemenea obiceiuri s, i să-t, i dirijezi gândurile spre
74
Sfat către o fiică răsfăt, ată 75
subiecte curate, sfinte s, i elevate. Vei deveni un străjer credincios

peste ochii, urechile s, i peste toate simt, urile tale, dacă-t, i vei controla
mintea s, i nu vei îngădui gânduri des, arte s, i pervertite să-t, i mânjească
sufletul. Puterea harului este singura care poate îndeplini această
lucrare atât de dorită. Tu es, ti slabă în această direct, ie.
Supune-t, i pasiunile s, i sentimentele

Ai devenit încăpăt, ânată, capricioasă s, i obraznică. Harul lui Dum-
nezeu nu mai are nici un loc în inima ta. Numai prin puterea lui Dum-
nezeu pot, i deveni un vas al harului Său, un instrument al îndreptăt, irii.
Dumnezeu nu cere să-t, i controlezi numai gândurile, ci s, i pasiunile
s, i sentimentele. Salvarea ta depinde de cine se află la conducerea
acestor lucruri. Pasiunea s, i sentimentele sunt agent, i puternici. Dacă
sunt gres, it aplicate, dacă sunt angajate în operat, iuni cu motivat, ie
gres, ită, dacă sunt gres, it plasate, sunt suficient de puternice pentru
a-t, i ruina inima, lăsându-te ca o epavă mizerabilă, fără Dumnezeu s, i
fără sperant, ă.
Imaginat, ia trebuie controlată în mod pozitiv s, i permanent, pen-
tru ca pasiunile s, i sentimentele să fie supuse rat, iunii, cons, tiint, ei s, i [77]
caracterului. Es, ti în pericol pentru că es, ti pe punctul de a sacrifica
interesele tale ves, nice pe altarul pasiunii. Pasiunea obt, ine un control
deplin asupra întregii tale fiint, e. Dar ce calitate are această pasiune
josnică, având o natură distructivă? Cedând în fat, a ei, vei umple de
amărăciune viat, a părint, ilor tăi, vei aduce tristet, e s, i rus, ine asupra
surorilor tale, ît, i vei sacrifica propriul caracter s, i vei pierde dreptul
la cer s, i la viat, a ves, nică. Es, ti tu gata să faci acest lucru? De aceea, te
rog să te opres, ti acolo unde es, ti. Nu mai avansa nici măcar un pas,
lăsându-te dusă de încăpăt, ânare pe această cale lipsită de sens, pen-
tru că, dacă vei continua, înaintea ta se află suferint, e, nenorociri s, i
moarte. Dacă nu ît, i vei exercita autocontrolul cu privire la pasiunile
s, i sentimentele tale, cu sigurant, ă te vei compromite în ochii celor
din jur s, i vei atrage asupra caracterului tău dezonoare, ce va persista
atâta timp cât vei trăi.
Es, ti neascultătoare de părint, i, obraznică, nerecunoscătoare s, i
nesfântă. Aceste trăsături detestabile sunt roadele unui pom stricat,
viciat. Es, ti necuviincioasă. Iubes, ti băiet, ii s, i-t, i place să faci din ei
subiect de conversat, ie. „Din prisosul inimii vorbes, te gura.” Obiceiu-
rile au devenit suficient de puternice spre a te controla s, i ai învăt, at

să îns, eli în scopul de a merge mai departe în îndeplinirea scopurilor
s, i dorint, elor tale. — Testimonies for the Church 2:560-562.
Capitolul 19 — Întărirea caracterului prin încercare [78]
Hristos s, i-a petrecut primii treizeci de ani din viat, a într-un orăs, el
obscur, numit Nazaret. Locuitorii acestui oras, erau proverbiali pentru
păcătos, enia lor, de aici întrebarea lui Natanael: „Poate ies, i ceva
bun din Nazaret?” Evanghelia spune foarte put, in despre perioada
timpurie a viet, ii lui Hristos. Cu except, ia unei scurte relatări despre
momentul în care Hristos îi însot, es, te pe părint, ii Săi la Ierusalim,
mai avem o singură afirmat, ie scurtă cu privire la acea perioadă: „S, i
Isus cres, tea în înt, elepciune, în statură s, i era tot mai plăcut înaintea
lui Dumnezeu s, i înaintea oamenilor”.
Hristos ne este un exemplu în toate lucrurile. În provident, a Sa,
Dumnezeu a decis ca să-s, i petreacă primii ani din viat, ă în Nazaret,
unde era în permanent, ă expus ispitelor datorită caracterului oameni-
lor fiind necesar să vegheze, pentru a rămâne curat în mijlocul atâtor
păcate s, i fărădelegi. Nu Hristos a ales acest loc, ci Tatăl Său ceresc
a hotărât locul în care caracterul Său putea fi încercat într-o mult, ime
de moduri. În primii ani ai viet, ii, Hristos a fost supus unor încercări
severe, unor greutăt, i s, i conflicte, pentru a putea să-s, i dezvolte acel
caracter desăvârs, it, care-L face un exemplu perfect pentru copii,
tineri s, i adult, i.
Copiii s, i tinerii care merg pe calea păcatului se află adeseori în
anturaje care nu sunt favorabile pentru viat, a unui cres, tin s, i ei cedează
cu promptitudine ispitelor, invocând ca scuză faptul că anturajele [79]
sunt neprielnice, defavorabile. Hristos a ales retragerea s, i, printr-o
viat, ă de muncă, păstrându-s, i mâinile ocupate, nu a invitat ispita, ci
s-a t, inut departe de societatea celor a căror influent, ă era corupătoare.
Hristos s, i-a plasat pas, ii pe cărarea cea mai aspră, plină de obstacole,
pe care copiii s, i tinerii ar putea fi chemat, i să o străbată la un moment
dat. El nu s, i-a însus, it o viat, ă de bels, ug s, i nepăsare. Părint, ii Săi erau
săraci s, i depindeau de truda lor zilnică pentru a se întret, ine, de aceea
viat, a lui Hristos a fost plină de lipsuri, negare de sine s, i privat, iuni.
El a împărtăs, it cu părint, ii Săi viat, a lor de muncă, plină de zel, de
hărnicie.
77
Puritate indiferent de circumstant, e

Nimeni nu va fi chemat să-s, i perfect, ioneze caracterul cres, tin în
condit, ii mai defavorabile ca Mântuitorul nostru. Faptul că Hristos a
trăit treizeci de ani în Nazaret, locul din care mult, i credeau că este
o minune să iasă ceva bun, este o mustrare pentru tinerii care con-
sideră că formarea caracterelor lor religioase trebuie să depindă de
împrejurări. Dacă anturajele tinerilor sunt neplăcute s, i categoric ne-
sănătoase, mult, i fac din acest lucru o scuză pentru a nu-s, i perfect, iona
un caracter cres, tin. Exemplul lui Hristos respinge ideea că urmas, ii
Săi sunt dependent, i de loc, s, ansă sau prosperitate pentru a trăi o
viat, ă fără prihană. Hristos i-ar putea învăt, a că o viat, ă de credincios, ie
onorabilă s, i totus, i umilă poate exista în orice loc, în orice situat, ie,
acolo unde provident, a divină i-a chemat.
[80] Viat, a lui Hristos a fost de natură să arate că sigurant, a, curăt, enia
s, i fermitatea principiilor nu depind de o viat, ă lipsită de greutăt, i,
sărăcie s, i adversitate. Încercările s, i privat, iunile de care se plâng atât
de mult, i tineri au fost îndurate de Hristos fără murmur. O astfel
de disciplină reprezintă chiar experient, a de care tinerii au nevoie.
Ea va conferi statornicie s, i fermitate caracterelor lor s, i-i va face
asemeni lui Hristos, puternici în spirit pentru a rezista ispitei. Ei
nu vor putea fi biruit, i de îns, elăciunile lui Satana dacă se rup de
influent, a acelora care i-ar putea conduce pe cărări gres, ite s, i care
i-ar putea corupe din punct de vedere moral. Prin rugăciuni zilnice
către Dumnezeu, ei vor căpăta de la El har s, i înt, elepciune pentru
a suporta conflictele s, i realităt, ile dure ale viet, ii s, i pentru a ies, i
biruitori din acestea. Seninătatea s, i loialitatea mint, ii pot fi ment, inute
doar prin atent, ie s, i rugăciune. Viat, a lui Hristos a fost un exemplu
de energie perseverentă, nepermit, ând ca aceasta să fie slăbită de
repros, uri, ridiculizări, privat, iuni sau greutăt, i.
În acest mod ar trebui să stea lucrurile s, i cu tinerii. Dacă încer-
cările ce vin asupra lor cresc, ei trebuie să s, tie că Dumnezeu tes-
tează, probează loialitatea lor. s, i prin această pozit, ie în ment, inerea
integrităt, ii de caracter, chiar atunci când sunt descurajat, i, tăria, fer-
mitatea s, i puterea de a suporta vor cres, te s, i ei se vor întări în duh.
— Youth’s Instructor, 1 martie, 1872.
*****
Întărirea caracterului prin încercare 79
Mai degrabă moarte decât dezonorare

Aleget, i mai degrabă sărăcia, repros, urile, separarea de prieteni
sau oricare altă suferint, ă decât să vă mânjit, i sufletele cu păcat. Mai
bine moartea decât dezonorarea sau călcarea Legii lui Dumnezeu!
Acesta ar trebui să fie motoul fiecărui cres, tin. — Testimonies for the
Church 5:147.
[81] Capitolul 20 — Rezistând ispitei
Cei care sunt părtas, i ai naturii divine nu vor ceda ispitei.

Dus, manul lucrează cu toată puterea să-i biruie pe cei care se strădu-
iesc să trăiască o viat, ă de cres, tin. Astfel, el speră să-i descurajeze.
Dar cei ce au picioarele bine ancorate pe Stânca veacurilor nu vor
cădea pradă îns, elăciunilor sale. Ei îs, i vor aminti că Dumnezeu este
Tatăl lor s, i Hristos este Ajutorul lor. Mântuitorul a venit în lumea
noastră pentru a aduce pentru fiecare suflet încercat s, i ispitit puterea
de a birui as, a cum a făcut-o El. Cunosc puterea ispitei, s, tiu perico-
lele care sunt pe cale, dar s, tiu de asemenea că această putere este
suficientă în orice timp în care este nevoie s, i că este procurată pentru
cei care rezistă ispitei.
Inutilitatea de a ocoli ispitele

„S, i Dumnezeu, care este credincios, nu va îngădui să fit, i ispitit, i
peste puterile voastre; ci, împreună cu ispita, a pregătit s, i mijlocul să
ies, it, i din ea, ca s-o putet, i răbda.” Avem s, i noi partea noastră de făcut.
Nu trebuie să ne considerăm neputincios, i în fat, a ispitei. Dumnezeu
spune: „Ies, it, i din mijlocul lor, s, i despărt, it, i-vă de ei, zice Domnul;
nu vă atinget, i de ce este necurat, s, i vă voi primi. Eu vă voi fi Tată,
s, i voi Îmi vet, i fi fii s, i fiice, zice Domnul Cel Atotputernic”. Dacă,
prin asociere cu cei iubitori de plăceri, prin conformare cu practicile
[82] lumes, ti, prin unirea intereselor noastre cu interesele necredincios, ilor,
punem picioarele pe calea ispitei s, i păcatului, cum ne putem as, tepta
ca Dumnezeu să ne păzească de cădere?
Rămânet, i departe de influent, ele corupătoare ale lumii. Nu
merget, i în locurile unde fort, ele inamicului sunt puternic ancorate.
Nu merget, i acolo unde vet, i fi ispitit, i s, i condus, i pe drumuri
gres, ite. Dar dacă avet, i un mesaj pentru necredincios, i s, i dacă stat, i
atât de aproape de Dumnezeu, încât le putet, i da un sfat la momentul
potrivit, atunci putet, i face o lucrare care să-i ajute s, i să-L onoreze pe
80
Rezistând ispitei 81
Dumnezeu. „Nu te rog să-i iei din lume, ci să-i păzes, ti de cel rău”,
spunea Hristos. — The Review and Herald, 14 aprilie, 1904.
*****
Datoria mai presus de înclinat, ii

Când tinerii încearcă să scape de sub controlul lui Satana, el îs, i
va dubla ispitele. Profitând de ignorant, a s, i lipsa lor de experient, ă,
el face ca distinct, ia dintre bine s, i rău să devină cât mai confuză.
El se transformă într-un înger de lumină s, i le promite tot felul de
plăceri, ademenindu-i pe o cărare interzisă. Dacă au fost obis, nuit, i
să-s, i urmeze înclinat, iile mai degrabă decât datoria, tinerilor li se va
părea dificil să reziste ispitei. Ei nu văd pericolul de a-s, i permite
chiar s, i numai o dată o plăcere interzisă. Sugestiile lui Satana vor
trezi fiecare element al depravării adormit în inima lor. — The Signs
of the Times, 19 ianuarie, 1882.
[83] Capitolul 21 — Natura îns, elătoare a păcatului
Nimic nu este mai perfid ca făt, ărnicia păcatului. Domnul acestui

pământ este cel care îns, ală, orbes, te s, i conduce la distrugere. Satana
nu vine cu mult, imea lui de ispite doar o dată. El deghizează aceste
ispite, făcându-le să semene cu binele. El amestecă cu amuzamentul
s, i prostia unele mici îmbunătăt, iri s, i sufletele îns, elate fac din aceasta
o scuză, considerând că un mare bine trebuie să derive din acestea.
Aceasta este numai îns, elăciune! Este arta diabolică a lui Satana. Su-
fletele ademenite fac un pas, iar apoi sunt pregătite pentru următorii
pas, i. Este mult mai plăcut să urmezi înclinat, iile propriei inimi decât
să stai în apărare s, i să rezis, ti de la prima insinuare a dus, manului
s, iret s, i astfel să închizi calea infiltrării sale în inimă.
O, cum se uită Satana să-s, i vadă prada căzând atât de repede s, i
să vadă sufletele păs, ind pe calea pe care el le-a pregătit-o! El nu
vrea ca ei să se roage s, i să-s, i îndeplinească îndatoririle religioase, ci
dores, te ca, uitând de acestea, să-i poată face mai utili în slujba sa.
El îs, i adaptează cursele sale îns, elătoare s, i sofisticate la experient, ele
s, i profesiile lor s, i în acest fel îs, i avansează minunat cauza.
Cercetarea de sine
Se impune necesitatea unei cercetări de sine s, i a unei investigat, ii
profunde în lumina Cuvântului lui Dumnezeu: sunt nevătămat sau
sunt putred în inima mea? Sunt reînnoit prin Hristos sau firesc în
[84] inima mea, având schimbat doar exteriorul? T, ine-te în frâu în fat, a
tribunalului lui Dumnezeu s, i vezi în lumina lui Dumnezeu dacă
există în tine vreun păcat secret, vreo nedreptate, vreun idol pe
care nu l-ai sacrificat. Roagă-te, da, roagă-te as, a cum nu te-ai rugat
niciodată înainte, ca să nu pot, i fi amăgit de îns, elăciunile lui Satana;
ca să nu pot, i fi învins de un spirit nepăsător, încrezut s, i neglijent,
îndeplinind îndatoririle religioase doar pentru a-t, i linis, ti cons, tiint, a....
Unul dintre păcatele care constituie unul din semnele ultimelor
zile este că cei care se numesc cres, tini sunt iubitori mai mult de
82
Natura îns, elătoare a păcatului 83
plăceri decât de Dumnezeu. Fit, i cinstit, i cu propriul vostru suflet.

Căutat, i cu atent, ie. Cât de put, ini, după o examinare cons, tiincioasă,
pot privi spre cer s, i spune: „Eu nu sunt unul dintre cei astfel descris, i.
Eu nu sunt un iubitor de plăceri mai mult decât de Dumnezeu”. Cât
de put, ini pot spune: „Eu sunt mort fat, ă de lume; viat, a pe care o
trăiesc acum este prin credint, a în Fiul lui Dumnezeu. Viat, a mea este
unită cu Hristos în Dumnezeu, s, i atunci când El, care este viat, a mea,
va apărea, atunci voi putea s, i eu să stau lângă El în glorie.”
Dragostea s, i harul lui Dumnezeu! O, har pret, ios, mult mai valo-
ros decât cel mai pur s, i fin aur! El ridică s, i înnobilează sufletul mai
mult decât toate celelalte principii. El orientează inima s, i sentimen-
tele spre cer. În timp ce oamenii din jurul nostru ar putea fi angajat, i
în vanităt, i lumes, ti, în căutare de plăceri s, i nimicuri, conversat, ia este
în cer, unde Îl căutăm pe Mântuitorul; sufletul Îl caută pe Dumne-
zeu pentru iertare s, i pace, pentru îndreptăt, ire s, i adevărata sfint, ire.
Conversat, ia cu Dumnezeu s, i contemplarea lucrurilor de dincolo
transformă sufletul într-o asemănare cu Hristos. — The Review and
Herald, 11 mai, 1886.
[85] Capitolul 22 — Un avertisment împotriva
scepticismului
Simt cea mai intensă durere pentru tinerii nos, tri. Vă avertizez ca
una care cunoas, te pericolul: nu vă lăsat, i prins, i în capcană de Satana
prin put, inele cunos, tint, e despre s, tiint, ă pe care poate le-at, i dobândit.
Este mai bine să ai o inimă curată s, i umilă decât toată cunos, tint, a pe
care ai putea să o câs, tigi fără frica de Domnul.
Tinerii de astăzi sunt mai degrabă înclinat, i să întâlnească sceptici
s, i necredincios, i oriunde merg, s, i cât de necesar ar fi să se pregătească
astfel ca să poată fi în stare să dea un sens sperant, ei lor, cu supunere
s, i teamă. Thomas Paine a murit, dar lucrările sale trăiesc, reus, ind să
îns, ele lumea, să fie un blestem pentru lume, s, i aceia care se îndoiesc
de adevărul Cuvântului lui Dumnezeu vor pune în mâinile tinerilor
aceste product, ii păgâne, pentru a umple inimile lor cu atmosfera
otrăvită a îndoielilor. Spiritul lui Satana lucrează prin oameni slabi,
pentru a duce mai departe planul său de a ruina suflete.
Pericolul asocierii cu sceptici

Trăim într-o epocă a imoralităt, ii s, i tot, i, inclusiv tinerii sunt
îndrăznet, i în a păcătui. Dacă nu sunt strict păzit, i, dacă nu sunt întărit, i
cu principii ferme, dacă nu este manifestată o mare grijă în alegerea
prietenilor s, i a literaturii care le hrănes, te mintea, tinerii nos, tri vor
fi expus, i unei societăt, i a cărei morală este la fel de coruptă cum
[86] era morala locuitorilor Sodomei. Înfăt, is, area oamenilor acestei lumi
poate fi foarte atractivă, dar, dacă aruncă mereu sugestii împotriva
Bibliei, ei sunt asociat, i periculos, i, pentru că vor încerca cu fiecare
prilej să mineze fundat, ia credint, ei voastre, să corupă acuratet, ea
vechii religii a Evangheliei.
Tinerii vin adeseori în contact cu cei care au tendint, a de a fi
sceptici s, i părint, ii lor sunt în necunos, tint, ă cu privire la acest fapt,
până când teribila lucrare a răului este înfăptuită, iar tinerii sunt
ruinat, i. Ei ar trebui să fie instruit, i cu sârguint, ă, astfel încât să nu poată
84
Un avertisment împotriva scepticismului 85
fi îns, elat, i cu privire la adevăratul caracter al acestor persoane s, i să nu

aibă relat, ii de prietenie cu această categorie sau să asculte cuvintele
lor pline de sarcasm sau sofisme. Dacă nu vor avea curajul moral de
a se despărt, i de aceste persoane când le descoperă necredint, a, tinerii
nos, tri vor fi prins, i în capcană s, i vor gândi s, i vorbi la fel ca cei cu
care s-au asociat, vorbind cu us, urint, ă despre religie s, i credint, a în
Biblie.
Încrederea în sine s, i orbirea

Dacă ochii tinerilor îns, elat, i ar putea fi deschis, i, ei ar vedea privi-
rea lacomă a lui Satana, care jubilează la succesul său în ruinarea de
suflete. În fiecare mod imaginabil, el încearcă să-s, i adapteze ispitele
la dispozit, iile variabile s, i la circumstant, ele acelora pe care dores, te
să-i prindă în mreje. El va încerca fiecare îns, elăciune s, i, dacă cei
ispitit, i nu-L vor căuta pe Domnul, ei vor fi orbit, i de îns, elăciunile sale
s, i vor deveni încrezători în ei, vor căpăta un aer de suficient, ă s, i se
vor afla în deplină ignorant, ă cu privire la condit, ia lor s, i la pericolul
care-i pas, te. În curând ei vor ajunge să dispret, uiască credint, a dată
sfint, ilor pe vremuri.
Vorbesc tinerilor ca una care cunosc, ca una căreia Domnul i-a [87]
arătat pericolele frecvente de pe cărarea lor. Încrederea în sine vă
va conduce direct în cursele dus, manului. Tinerii nu cer sfatul lui
Dumnezeu s, i nici nu fac din El refugiul s, i puterea lor. Ei intră în
societate cu întreaga sigurant, ă s, i încredere că sunt pe deplin capabili
să aleagă ce este corect s, i să înt, eleagă tainele divine, pentru că det, in
puterile rat, iunii s, i astfel vor putea descoperi adevărul pentru ei îns, is, i.
Ne temem mai mult pentru cei încrezători în ei îns, is, i decât
pentru alt, ii, pentru că ei vor fi cu sigurant, ă ademenit, i în plasa ce a
fost aruncată de marele dus, man al oamenilor s, i al lui Dumnezeu.
Un asociat care a fost ales ca prieten apropiat, s, i care a fost atins de
îndoială, va infiltra în mintea acestei categorii de tineri sâmburele
necredint, ei lui. Prin flatări dezgustătoare cu privire la talentele lor, la
superioritatea lor intelectuală, incitându-i în ambit, ia lor pentru pozit, ii
înalte, atent, ia lor va fi câs, tigată s, i o orbire morală va cădea peste
ei. Cei care sunt entuziasmat, i de propriile lor păreri vor dispret, ui
sângele sacrificiului ispăs, itor s, i vor dispret, ui, de asemenea, Spiritul
harului.
Copiii părint, ilor păzitori ai Sabatului, care au avut o lumină

măreat, ă, care au fost obiectele solicitudinii pline de tandret, e, pot
fi cei care vor părăsi o mos, tenire a umilint, ei, cei care vor semăna
vânt s, i vor culege furtună. La judecată, numele celor care au păcătuit
împotriva acestei lumini vor fi scrise împreună cu acelea care sunt
condamnate la separarea de prezent, a lui Dumnezeu s, i de gloria
[88] puterii Sale. Ei vor fi pierdut, i s, i vor fi numărat, i cu dispret, uitorii
harului lui Hristos.
Mai degrabă mi-as, vedea copiii întins, i în mormânt decât să-i
văd luând-o pe cărarea care conduce la moarte. Faptul teribil de a
cres, te copii pentru a lupta împotriva Dumnezeului cerului, pentru a
înghit, i bels, ugul apostaziei din ultimele zile, pentru a mărs, ălui sub
stindardul întunecat al lui Satana ar fi într-adevăr un gând groaznic
pentru mine.
Nevoia de curaj moral

Tinerii nos, tri vor întâlni ispite la fiecare pas s, i trebuie să fie astfel
educat, i, încât să depindă de puterea lui Dumnezeu s, i să beneficieze
de cea mai bună educat, ie morală care poate fi dată muritorilor.
Dispret, uitori ai Domnului nostru sunt peste tot, care de obicei aruncă
dispret, asupra cres, tinilor. Ei numesc aceasta joacă de copii, inventată
pentru a se impune credulităt, ii ignorant, ilor.
Aceia care nu au putere morală nu pot sta în apărarea adevărului;
ei nu au curajul să spună: „Dacă această conversat, ie nu încetează,
eu nu pot rămâne în prezent, a voastră. Isus, Răscumpărătorul acestei
lumi, este Mântuitorul meu, în El este ancorată sperant, a mea pentru
viat, ă ves, nică.” Aceasta este calea potrivită prin care îi pot, i reduce la
tăcere. Dacă intri în discut, ii contradictorii cu ei, vor avea argumente
cu care să te combată s, i nimic din ceea ce vei spune nu-i va atinge.
Dar, dacă trăies, ti pentru Hristos, dacă es, ti ferm în credint, a în Dum-
nezeul cerurilor, vei putea face pentru ei ceea ce n-ar reus, i nici un
argument s, i-i vei convinge de falsitatea doctrinelor lor, prin puterea
dumnezeiască.
Nu există spectacol mai trist decât cel oferit de cei ce au fost
[89] răscumpărat, i prin sângele lui Hristos, cărora li s-au încredint, at ta-
lente prin care să-L poată glorifica pe Dumnezeu s, i care transformă
în glume mesajele trimise lor prin har în Evanghelie, care neagă
Un avertisment împotriva scepticismului 87
divinitatea lui Hristos s, i care se încred în judecata lor limitată s, i în

argumente care n-au nici o bază reală. Când vor fi confruntate cu
o nenorocire, când vor fi aduse fat, ă în fat, ă cu moartea, toate aceste
minciuni pe care le-au pret, uit se vor topi asemenea unei bucăt, i de
gheat, ă lăsate la soare.
Cât de groaznic este să stai la căpătâiul unui sicriu în care se află
o persoană care a respins apelurile milei divine! Cât de îngrozitor
este să spui: Aici se află o viat, ă pierdută! Aici se află o persoană
care ar fi putut să atingă cele mai înalte standarde s, i să câs, tige viat, a
ves, nică, dar s, i-a predat viat, a lui Satana, s-a lăsat prins în capcana
filozofiilor des, arte ale oamenilor s, i a fost ca o jucărie în mâna celui
rău! Sperant, a cres, tină este ca o ancoră pentru suflet, sigură s, i fermă,
stabilă, iar intrarea în ceea ce pare ascuns de un văl este cea prin
care Hristos a intrat primul. Noi avem o muncă individuală de făcut
pentru a ne pregăti pentru evenimentele măret, e care ne stau în fat, ă.
Furtuna se apropie
Tinerii ar trebui să-L caute pe Dumnezeu cu mai mult zel. Furt-
una se apropie s, i noi trebuie să fim pregătit, i pentru furia ei, manifes-
tând căint, ă fat, ă de Dumnezeu s, i credint, ă fat, ă de Domnul nostru Isus
Hristos. Dumnezeu va apărea s, i va clătina cu putere pământul. Vom
vedea necazuri în toate direct, iile. Mii de vase vor fi scufundate în
adâncurile mării. Navele se vor duce la fund, iar viet, ile omenes, ti vor
fi sacrificate cu milioanele. Focuri vor izbucni pe neas, teptate s, i nici
o sfort, are omenească nu le va putea domoli. Palatele pământului vor
fi înghit, ite de furia flăcărilor.
Dezastrele feroviare vor deveni din ce în ce mai frecvente; con- [90]
fuzie, coliziune s, i moarte se vor întâmpla fără nici o avertizare pe
marile linii de transport. Sfârs, itul este aproape, perioada de încercare
se încheie. O, haidet, i să-L căutăm pe Domnul cât timp mai poate fi
găsit, strigat, i-L câtă vreme este aproape! Profetul spune: „Căutat, i-L
pe Domnul, tot, i cei smerit, i din t, ară, cari împlinit, i poruncile Lui!
Căutat, i dreptatea, căutat, i smerenia! Poate că vet, i fi crut, at, i în ziua
mâniei Domnului.” — The Signs of the Times, 21 aprilie, 1890.
Dependent, a zilnică de Dumnezeu

Când te trezes, ti dimineat, a, ît, i simt, i neajutorarea s, i nevoia ta
de puterea lui Dumnezeu? Faci cunoscute, în umilint, ă s, i supunere
dorint, ele tale Tatălui tău ceresc? Dacă da, îngerii vor consemna
rugăciunile tale, s, i dacă aceste rugăciuni nu au plecat de pe buze
mincinoase, când vei fi în pericol s, i nu vei fi cons, tient că faci răul s, i
când vei exercita o influent, ă care i-ar conduce pe alt, ii la rău, îngerul
tău păzitor va fi de partea ta, îndrumându-te spre un făgas, mai bun,
alegând cuvintele pentru tine s, i influent, ându-t, i act, iunile.
Dacă nu simt, i nici un pericol s, i dacă nu înalt, i nici o rugăciune
pentru ajutor s, i puterea de a rezista ispitelor, pot, i fi sigur că vei
merge pe alături, neglijarea îndatoririlor tale va fi de asemenea con-
semnată în cărt, ile din ceruri s, i vei fi găsit lipsă în ziua încercării.
— Testimonies for the Church 3:363, 364.
Capitolul 23 — Un punct slab [91]
Putem să ne flatăm singuri că suntem liberi de multe lucruri

de care alt, ii se fac vinovat, i; dar, dacă avem unele puncte tari de
caracter s, i doar unul singur slab, se creează astfel o legătură între
păcat s, i suflet. Inima este împărt, ită în slujirea sa s, i spune: „Ceva
pentru mine, ceva pentru Tine”. Copilul lui Dumnezeu trebuie să
caute păcatul pe care l-a ascuns s, i pe care l-a îngăduit s, i să permită
lui Dumnezeu să-l taie s, i să-l arunce din inimă. El trebuie să biruie
acel singur păcat; pentru că înaintea lui Dumnezeu, acest păcat nu
este un lucru neînsemnat.
Unul spune: „Nu sunt câtus, i de put, in invidios, dar mă las pro-
vocat s, i spun lucruri rele, des, i întotdeauna îmi pare rău după ce
dau frâu liber temperamentului”. Altul spune: „Am s, i eu cutare
sau cutare defect, dar dispret, uiesc ticălos, ia manifestată de o anume
persoană dintre cunos, tint, ele mele”. Dumnezeu nu ne-a dat o listă de
păcate împărt, ite pe grade, astfel încât să le putem considera pe unele
ca având consecint, e mai mici s, i să spunem că ele nu fac decât put, in
rău, în timp ce altele au un impact mai mare s, i deci vor produce mai
mult rău.
Un lant, nu este mai puternic decât cea mai slabă verigă a sa.
Putem să spunem despre lant, că este bun ca întreg, dar, dacă o
verigă este slabă, nu mai pot, i conta pe acel lant, . Lucrarea de biruint, ă
trebuie să constituie studiul fiecărui suflet care va intra în Împărăt, ia
lui Dumnezeu. Acele cuvinte nerăbdătoare, care ît, i tremură pe buze
trebuie să rămână nerostite. Gândul că nu-t, i este corect evaluat
caracterul trebuie îndepărtat de la tine, pentru că ît, i slăbes, te influent, a [92]
s, i va da rezultate sigure, făcându-te în ochii altora un etalon în
privint, a evaluării. Tu trebuie să birui ideea că es, ti un martir s, i să te
agăt, i de promisiunea lui Hristos, care spune: „Harul Meu ît, i este de
ajuns”. — The Review and Herald, 1 august, 1893.
*****
89
Controlul gândurilor
Ar trebui să vă t, inet, i departe de tărâmul încântător al lui Satana
s, i să nu îngăduit, i mint, ii voastre să fie distrasă de la supunerea fat, ă
de Dumnezeu. Prin Hristos, putet, i s, i trebuie să fit, i fericit, i s, i ar trebui
să dobândit, i obiceiul controlului de sine. Chiar s, i gândurile voastre
trebuie aduse în subordonare fat, ă de voint, a lui Dumnezeu s, i senti-
mentele voastre sub controlul rat, iunii s, i al religiei. Imaginat, ia nu
v-a fost dată pentru ca să-i permitet, i să alerge în dezordine s, i pentru
a avea propriile ei căi, fără să facet, i nici un efort de a o disciplina.
Dacă gândurile sunt gres, ite, sentimentele vor fi gres, ite, iar gândurile
s, i sentimentele, împreună constituie caracterul moral. Când hotărât, i,
în calitate de cres, tini, că nu vi se cere să vă controlat, i gândurile s, i
sentimentele, suntet, i adus, i sub influent, a îngerilor răi s, i invitat, i atât
prezent, a, cât s, i controlul lor. Dacă cedat, i în fat, a impresiilor voastre
s, i permitet, i gândurilor voastre să urmeze cursul suspiciunii, îndoielii
s, i nemult, umirii, vet, i fi printre cei mai nefericit, i dintre muritori s, i
viat, a voastră se va dovedi un es, ec. — Testimonies for the Church
5:310.
Sect, iunea 3 — Câs, tigând victorii [93]
[94]
Nu există nimic mai neajutorat în aparent, ă s, i totus, i invincibil în
realitate decât sufletul care-s, i simte nimicnicia s, i se bizuie în
totalitate pe meritele Mântuitorului. Dumnezeu mai degrabă va
trimite tot, i îngerii din cer în ajutorul unui astfel de suflet decât să
permită ca acesta să fie biruit. — Testimonies for the Church 7:17.
[95] Capitolul 24 — Înainte s, i în sus
As, vrea să pot să descriu frumuset, ile viet, ii de cres, tin. Începând
cu dimineat, a viet, ii, controlat de legile naturii s, i ale lui Dumnezeu,
cres, tinul merge înainte s, i în sus, zilnic fiind atras tot mai aproape
de casa lui cerească, unde îl as, teaptă o coroană a viet, ii s, i un nume
nou, pe care nici un alt om salvat nu l-a primit. „Cine are urechi,
să asculte ce zice Bisericilor Duhul: «Celui ce va birui, îi voi da
să mănânce din mana ascunsă, s, i-i voi da o piatră albă; s, i pe piatra
aceasta este scris un nume nou, pe care nu-l s, tie nimeni decât acela
care-l primes, te».” El cres, te constant în fericire, sfint, enie s, i utilitate.
Progresul fiecărui an îl depăs, es, te pe cel al anului anterior.
Dumnezeu le-a dat tinerilor o scară a succesului pe care să urce,
o scară ce ajunge de la pământ la cer. Deasupra acestei scări este
Dumnezeu s, i pe fiecare treaptă, razele strălucitoare ale gloriei Sale.
El prives, te spre cei care urcă, fiind gata, ca atunci când strânsoarea
slăbes, te s, i pas, ii s, ovăie, să trimită ajutor. Da, spun acest lucru în
cuvinte pline de încurajare, s, i anume că nici unul care perseverează
în a înainta pe această scară nu va es, ua în cucerirea intrării în oras, ul
ceresc.
Satana le prezintă tinerilor multe ispite. El se joacă cu viat, a s, i
cu sufletele lor s, i nu lasă nici un rău neîncercat pentru a reus, i să-
i ruineze. Dar Dumnezeu nu-i lasă să lupte fără ajutor împotriva
ispitei. Ei au un Ajutor atotputernic.
Mult mai puternic decât inamicul lor este Isus, care, venind în
această lume s, i îmbrăcând natura umană, l-a întâlnit s, i învins pe
Satana, a rezistat oricărei ispite, aceleas, i pe care le au de înfruntat
s, i tinerii de azi. El este Fratele lor mai mare. El simte pentru ei
un adânc s, i blând interes. El păstrează constant asupra lor un ochi
[96] veghetor s, i Se bucură când ei încearcă să-L mult, umească. Atunci
când ei se roagă, El amestecă rugăciunile lor cu mirosul tămâiei
îndreptăt, irii Sale s, i le oferă lui Dumnezeu ca pe o jertfă plăcut
mirositoare. Prin puterea Lui tinerii pot îndura greutăt, i ca nis, te bravi
soldat, i ai crucii. Înarmat, i cu puterea Sa, sunt capabili să atingă cele
92
Înainte s, i în sus 93
mai înalte idealuri puse înaintea lor. Sacrificiul făcut pe calvar este
garantul victoriei lor.
Dumnezeu nu este irat, ional

Biserica lui Dumnezeu este formată din vase mai mici s, i mai
mari. Dumnezeu nu cere nimic nerezonabil. El nu Se as, teaptă ca
vasele mici să fie umplute cu aceeas, i măsură ca cele mari. El Se
uită la rezultate în funct, ie de ce are un om, nu de ceea ce nu are.
Facet, i totul cât mai bine s, i Domnul va accepta s, i va răsplăti efor-
turile voastre. Fă-t, i datoria începând cu ceea ce este la îndemâna
ta s, i realizează acest lucru cu fidelitate, astfel întreaga lucrare va fi
acceptată de către Stăpân. În dorint, a ta de a face ceva măret, , nu uita
că lucrurile mici de asemenea te as, teaptă.
Feres, te-te să neglijezi rugăciunea s, i studiul Cuvântului lui Dum-
nezeu. Acestea sunt arme împotriva celor ce se străduiesc să-t, i pună
piedici în avansarea spre cer. Prima neglijare a rugăciunii s, i a studi-
ului Bibliei face ca a doua să vină mai us, or. O primă rezistent, ă la
insistent, a Spiritului Sfânt atrage o alta. Astfel, inima este împietrită
s, i cons, tiint, a ves, tejită.
Pe de altă parte, fiecare rezistent, ă la ispită o face pe următoarea
mai us, oară. Fiecare negare de sine o face mai us, oară pe următoa-
rea. Fiecare victorie câs, tigată pregătes, te terenul pentru o victorie
proaspătă. Fiecare rezistent, ă la ispită, fiecare negare de sine, fiecare [97]
triumf asupra păcatului este o sământ, ă sădită pentru viat, a ves, nică.
Fiecare act, iune neegoistă dă o putere nouă spiritualităt, ii noastre.
Nimeni nu poate încerca să fie aidoma lui Hristos fără să crească s, i
să devină mai nobil s, i mai sincer.
Dezvoltă încrederea
Dumnezeu va recunoas, te fiecare efort pe care îl faci pentru a
atinge idealul Său pentru tine. Când ai un es, ec s, i es, ti căzut în păcat,
să nu crezi că nu te mai pot, i ruga, că nu merit, i să vii în fat, a lui
Dumnezeu. „Copilas, ilor, vă scriu aceste lucruri, ca să nu păcătuit, i.
Dar dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus
Hristos, Cel neprihănit.” Cu brat, ele întinse s, i pregătite, El as, teaptă
să-l întâmpine pe cel căzut, pe fiul risipitor. Mergi la El s, i spune-I
despre gres, elile s, i es, ecurile tale. Roagă-L să te îmbărbăteze pentru
o nouă încercare. El nu te va dezamăgi niciodată, niciodată nu va
profita de încrederea ta.
Încercarea va veni peste tine. De aceea Dumnezeu cizelează
asprimea s, i duritatea caracterului tău. Nu murmura. Vei face încerca-
rea s, i mai grea prin confuzie. Onorează-L pe Domnul, supunându-te
cu voios, ie. Îndură cu răbdare povara. Chiar atunci când ît, i este făcut
un rău, păstrează dragostea de Dumnezeu în inimă. „Feres, te-t, i limba
de rău, s, i buzele de cuvinte îns, elătoare! Depărtează-te de rău, s, i fă
binele; caută pacea s, i aleargă după ea! Ochii Domnului sunt peste
cei fără prihană, s, i urechile Lui iau aminte la strigătele lor.”
„Ferit, i-vă de pas, i disperat, i; as, teaptă, căci chiar s, i cea mai în-
[98] tunecată zi va trece. În linis, te s, i odihnă va fi mântuirea voastră, în
seninătate s, i încredere va fi tăria voastră.” Hristos cunoas, te puterea
ispitelor s, i puterea noastră de a rezista. Mâna Sa este mereu întinsă
cu o milă plină de tandret, e către fiecare copil al Său aflat în suferint, ă.
Unui suflet ispitit s, i descurajat El îi spune: Copile, pentru cine am
suferit s, i am murit eu? Nu pot, i avea încredere în Mine? „Ca zilele
tale, as, a va fi puterea ta....”
„Alege-t, i calea în fat, a Domnului; încrede-te în El s, i El te va
ajuta să o treci.” El va fi cu tine ca umbra unei stânci mari într-un
t, inut istovit de ars, it, ă... El spune: „Venit, i la Mine s, i vă voi da odihnă”
... — odihnă pe care lumea nu poate nici să t, i-o dea, nici să t, i-o ia....
Cuvintele nu pot descrie pacea s, i bucuria pe care le are cel
care-L urmează pe Dumnezeu s, i ascultă Cuvântul Său. Încercările
nu-l tulbură, dispret, ul nu-l ofensează. Eul este crucificat. Zi de zi,
îndatoririle sale pot deveni mai solicitante, ispitele mai puternice,
încercările mai severe, dar el nu ezită, pentru că primes, te o putere
egală cu cea de care are nevoie. — The Youth’s Instructor, 26 iunie,
1902.
*****
Pret, ul victoriei
Hristos a sacrificat totul pentru om, în scopul de a face posibil ca
acesta să câs, tige cerul. Acum este timpul ca oamenii căzut, i să arate
că se vor sacrifica în Numele lui Hristos s, i astfel vor putea câs, tiga
Înainte s, i în sus 95
gloria ves, nică. Cei care au o idee cât de mică despre important, a
salvării s, i despre pret, ul ei nu vor murmura niciodată că semănatul
lor trebuie să fie în lacrimi s, i că lepădarea de sine s, i încercarea fac
parte din viat, a de cres, tin. — The Signs of the Times, 4 martie, 1880.
[99] Capitolul 25 — Perfectarea caracterului
Hristos nu ne-a dat nici o asigurare că a atinge perfect, iunea

caracterului este o treabă us, oară. Un caracter nobil pe de-a-ntregul
nu se mos, tenes, te s, i nici nu-l vom obt, ine accidental. Un caracter nobil
este câs, tigat prin efort individual, prin meritele s, i harul lui Hristos.
Dumnezeu ne dă talente, puteri ale mint, ii; noi formăm caracterul.
El este format în urma unor încercări grele s, i a unor bătălii dure
cu eul. Conflict după conflict trebuie câs, tigat împotriva tendint, elor
ereditare. Trebuie să ne cenzurăm îndeaproape s, i să nu permitem ca
nici măcar un defect să rămână necorectat.
Nimeni să nu spună: Nu-mi pot remedia defectele de caracter.
Dacă ajungi la această concluzie, nu vei reus, i să obt, ii viat, a ves, nică.
Imposibilitatea stă în propria ta lipsă de voint, ă. Dacă nu vrei, atunci
nu vei birui. Adevărata dificultate izvorăs, te dintr-o inimă nesfint, ită
s, i dintr-o voint, ă care nu se supune controlului lui Dumnezeu.
Punet, i-vă t, inte înalte

Mult, i dintre cei pe care Dumnezeu i-a înzestrat cu calităt, i deo-
sebite pentru a face o lucrare extraordinară realizează foarte put, in,
pentru că încearcă foarte put, in. Mii de oameni trec prin viat, ă fără
să aibă un scop clar pentru care să trăiască, fără nici un standard de
atins. Astfel vor obt, ine o răsplată proport, ională cu munca lor.
Amintit, i-vă că niciodată nu vet, i atinge un standard mai înalt de-
[100] cât cel pe care vi l-at, i stabilit singuri. As, a că stabilit, i-vă un standard
înalt s, i, pas cu pas, chiar s, i atunci când îl faci printr-un efort dureros,
prin sacrificiu s, i lepădare de sine, vet, i parcurge întreaga lungime a
scării progresului. Nu lăsa nimic să te stingherească. Soarta nu-s, i
t, ese plasele în jurul nici unui om atât de ferm, încât acesta să fie
nevoit să rămână neajutorat s, i în incertitudine. Circumstant, ele care
se opun pot crea o hotărâre de a le birui. Desfiint, area unei bariere vă
va da curajul s, i capacitatea de a merge înainte. Insistat, i cu hotărâre
96
Perfectarea caracterului 97
în direct, ia corectă s, i circumstant, ele vor deveni prietenii vos, tri, s, i nu

piedici pe calea voastră.
Cultivă fiecare însus, ire plăcută a caracterului

Fii ambit, ios, pentru gloria Stăpânului, în a cultiva fiecare trăsă-
tură bună a caracterului tău. În fiecare fază a clădirii caracterului
tău, trebuie să-I faci pe plac lui Dumnezeu. Iată ce ai de făcut; căci
s, i Enoh I-a fost pe plac, des, i a trăit într-o epocă degenerată. S, i sunt
mult, i Enohi s, i în zilele noastre.
Stat, i ca Daniel, acest credincios om de stat, un om pe care nici
o ispită nu l-a putut corupe. Nu-L dezamăgit, i pe Hristos care v-a
iubit atât, încât s, i-a dat propria viat, ă pentru a s, terge păcatele voastre.
El spune: „Despărt, it, i de Mine, nu putet, i face nimic”. Amintit, i-vă
acest lucru. Dacă ai făcut gres, eli, cu sigurant, ă ai câs, tigat o victorie,
dacă vezi aceste gres, eli s, i le prives, ti ca pe nis, te lumini de avertizare.
Astfel vei transforma înfrângerea în victorie, dezamăgind dus, manul
s, i onorându-L pe Răscumpărător.
Un caracter format în concordant, ă cu modelul divin e singura
bogăt, ie pe care o putem lua cu noi din lumea aceasta în cea ves, nică.
Cei care se află sub îndrumarea lui Hristos în această lume vor lua [101]
fiecare realizare divină cu ei în casele din ceruri. S, i în ceruri vom
continua să ne îmbunătăt, im caracterul. Cât de importantă este atunci
dezvoltarea caracterului în această viat, ă!
Cererile Sale pot fi aduse la îndeplinire

Inteligent, ele ceres, ti vor lucra alături de factorul uman care caută,
cu o credint, ă fermă, acea perfect, iune a caracterului care se va vedea
în perfect, iunea în act, iune. Fiecărui om angajat în această lucrare,
Hristos îi spune: „Eu sunt mâna ta dreaptă pentru a te ajuta”.
Când cooperează cu voint, a lui Dumnezeu, voint, a omului devine
omnipotentă. Orice lucru ce trebuie făcut la porunca Sa poate fi
îndeplinit prin puterea Sa. Toate cererile Sale pot fi îndeplinite.
— Christ’s Object Lessons, 331-333.
*****
Dependent, a noastră permanentă

Aceia care nu-s, i dau seama să sunt în permanent, ă dependent, i
de Dumnezeu vor fi biruit, i de ispită. Am putea presupune acum că
picioarele noastre sunt sigure s, i că niciodată nu vom putea fi clintit, i.
Putem spune cu încredere: „S, tiu în cine am crezut, nimic nu-mi
poate clătina credint, a în Dumnezeu s, i Cuvântul Său”. Dar Satana
plănuies, te să profite de trăsăturile noastre de caracter atât ereditar, cât
s, i cultivat s, i vrea să devenim orbi fat, ă de propriile noastre necesităt, i
s, i defecte. Numai cons, tientizând slăbiciunea noastră s, i uitându-ne
constant la Isus putem păs, i în sigurant, ă. — The Desire of Ages, 382.
Capitolul 26 — Lupta credint, ei [102]
Mult, i tineri nu au un principiu ferm de a-I servi lui Dumnezeu.

Ei se afundă în fiecare nor s, i nu au nici o rezistent, ă. Ei nu cresc
în har. Ei dau impresia că păzesc poruncile lui Dumnezeu, dar nu
sunt subordonat, i Legii lui Dumnezeu s, i într-adevăr nici n-ar putea fi.
Inimile lor fires, ti trebuie schimbate. Ei trebuie să vadă frumuset, e în
sfint, ire; atunci vor tânji după ea cum tânjes, te o inimă însetată după
un izvor de apă; atunci vor iubi pe Dumnezeu s, i Legea Sa. S, i abia
atunci jugul lui Hristos va fi bun, iar povara Sa, us, oară.
Dragi tineri, dacă pas, ii vos, tri sunt condus, i de Dumnezeu, nu
trebuie să vă as, teptat, i să avet, i parte mereu de pace s, i prosperitate.
Cărarea care conduce la ziua cea mare nu este cea mai us, oară pentru
a călători s, i, din când în când, va părea întunecoasă s, i spinoasă. Dar
avet, i asigurarea că brat, ele neobosite s, i puternice ale lui Dumnezeu
vă vor înconjura, protejându-vă de rău. El vrea de la voi să practicat, i
credint, a în mod serios s, i să învăt, at, i să vă încredet, i în El atunci când
este ceat, ă, la fel ca într-o zi însorită.
Credint, a trăită
Urmas, ul lui Hristos trebuie să aibă în inimă o credint, ă plină de
supunere; pentru că fără aceasta este imposibil să fii plăcut lui Dum-
nezeu. Credint, a este mâna care te ment, ine în legătură cu ajutorul
ves, nic; este mijlocul prin care o inimă reînnoită este făcută să bată
la unison cu inima lui Hristos.
În strădania de a ajunge în casa lui, vulturul este adesea doborât
de furtunile din defileele înguste din munt, i. Norii negri ca nis, te [103]
valuri furioase răscolesc totul între el s, i înălt, imile însorite, unde
s, i-a clădit s, i s, i-a consolidat cuibul. Pentru o vreme, el pare tulburat,
aruncat încoace s, i încolo, bătând din aripile sale puternice ca s, i
cum ar vrea să înlăture norii grei. Trezes, te chiar s, i porumbeii din
munt, i cu strigătul său sălbatic, în sfort, area zadarnică de a ies, i din
această închisoare. În cele din urmă, se năpustes, te cu tărie înainte,
99
în întuneric, s, i când, o secundă mai târziu, răzbes, te în strălucirea

calmă de deasupra norilor, din pieptul lui izbucnes, te un strigăt de
triumf. Întunericul, vuietul s, i furtuna au rămas undeva dedesubt
s, i lumina cerului se revarsă plină de sclipire deasupra sa. Astfel,
vulturul ajunge în cele din urmă la căminul mult dorit, în vârful
piscului semet, , s, i este pe deplin mult, umit. A fost nevoie de un efort
pentru a realiza acest lucru, dar este răsplătit prin faptul că a reus, it
să obt, ină ceea ce dorea.
Aceasta este singura cale pe care o putem alege ca urmas, i ai
lui Hristos. Noi trebuie să exersăm trăirea prin credint, ă, care va
străpunge norii, ca pe un zid gros care ne separă de strălucirea
cerului. Noi avem de atins înălt, imi ale credint, ei, unde nu este decât
pace s, i bucurie în Spiritul Sfânt.
Un conflict de o viat, ă
Ai văzut vreodată vreun s, oim care urmărea un porumbel? Ins-
tinctul l-a învăt, at pe porumbel că, dacă se înalt, ă mult mai sus decât
urmăritorul său, acesta nu-l va putea prinde. Astfel, el se înalt, ă sus s, i
tot mai sus, în acoperis, ul albastru al cerului, urmărit în continuare de
s, oim, care încearcă să obt, ină un avantaj. Dar efortul este zadarnic.
Porumbelul este în sigurant, ă atâta vreme cât nu permite ca nimic să-l
[104] oprească din zbor sau să fie atras spre pământ; dar o singură ezitare,
o singură coborâre a s, tachetei s, i inamicul cel vigilent se năpustes, te
asupra victimei. Am urmărit la nesfârs, it această scenă, cu răsuflarea
tăiată, toată simpatia noastră înclinând spre micul porumbel. Cât de
tris, ti ne-am fi simt, it să-l vedem căzând pradă crudului s, oim!
Noi avem în fat, ă un război — un conflict pe viat, ă cu Satana s, i
ispitele sale seducătoare. Dus, manul va folosi orice argument, orice
decept, ie pentru a atrage un suflet; pentru a cuceri coroana viet, ii,
trebuie să depunem eforturi stăruitoare, perseverente. Nu trebuie
să lăsăm armele sau să părăsim câmpul de luptă până când nu am
câs, tigat victoria s, i putem triumfa în Numele Răscumpărătorului.
Atâta vreme cât continuăm să ne păstrăm ochii fixat, i pe Cel ce este
începutul s, i sfârs, itul credint, ei noastre, vom fi în sigurant, ă. Sentimen-
tele noastre ar trebui să vizeze lucrurile de sus, nu pe cele pământes, ti.
Prin credint, ă, ne putem ridica sus s, i tot mai sus în câs, tigarea harului
lui Hristos. Prin contemplarea zilnică a farmecului Său neîntrecut,
Lupta credint, ei 101
trebuie să ne asemănăm din ce în ce mai mult cu chipul Său plin

de slavă. În timp ce trăim astfel în comuniune cu cerul, plasele lui
Satana vor fi întinse în zadar. — The Youth’s Instructor, 12 mai,
1898.
[105] Capitolul 27 — Victoria cuvenită
Noi avem doar o mică idee despre puterea care ne-ar putea
apart, ine, dacă am fi conectat, i la sursa ves, nică a puterii depline.
Continuăm mereu s, i mereu să păcătuim s, i credem că as, a trebuie
să fie întotdeauna. Ne agăt, ăm de infirmităt, ile noastre de parcă ar
fi ceva cu care să ne mândrim. Hristos ne spune că trebuie să ne
săpăm fat, a în cremene, dacă vrem să biruim. El a purtat păcatele
noastre pe lume s, i, prin puterea pe care El ne-a dat-o, putem rezista
lumii, cărnii s, i răului. Să nu vorbim de slăbiciunile s, i neputint, ele
noastre, ci despre Hristos s, i puterea Sa. Când vorbim despre tăria
lui Satana, dus, manul îs, i consolidează puterea asupra noastră. Când
vorbim despre puterea celui Atotputernic, dus, manul este aruncat în
spate. Cu cât ne apropiem de Dumnezeu, cu atât Se apropie s, i El de
noi....
Mult, i dintre noi nu reus, esc să-s, i dezvolte talentele. Facem câteva
eforturi plăpânde de a sta de partea binelui s, i apoi ne întoarcem la
vechea noastră viat, ă de păcat. Dacă vom intra vreodată în Împărăt, ia
lui Dumnezeu, va trebui să intrăm cu nis, te caractere perfecte, fără
pată, fără nici o zbârcitură s, i fără orice altă imperfect, iune. Satana
lucrează cu un elan sporit pe măsură ce ne apropiem de sfârs, itul
timpului. El îs, i întinde cursele, nedepistate de noi, ca să poată intra
în stăpânirea mint, ii noastre. El încearcă, prin toate mijloacele, să
eclipseze gloria lui Dumnezeu din sufletele noastre. Rămâne ca noi
să decidem dacă el va controla inima s, i mintea noastră sau dacă vom
avea un loc pe Noul Pământ, împreună cu Avraam.
[106] Prin puterea lui Dumnezeu, combinată cu efortul uman, putem
obt, ine o victorie glorioasă. N-ar trebui să apreciem aceasta? Toate
bogăt, iile cerului ne-au fost date de Isus. Dumnezeu nu dores, te ca
puterile răului să spună că ar fi putut face pentru noi mai mult decât a
făcut. Lumile pe care El le-a creat, îngerii din ceruri vor putea depune
mărturie că n-ar fi putut face nimic mai mult. Dumnezeu are resurse
de putere despre care noi încă nu s, tim nimic s, i ne va aproviziona
cu ele atunci când vom avea nevoie. Dar efortul nostru trebuie să se
102
Victoria cuvenită 103
contopească cu cel divin. Intelectul nostru, simt, urile noastre, toată

puterea fiint, ei noastre trebuie chemate pentru a fi exersate.... Dacă
ne vom ridica la vremea potrivită s, i ne vom închina ca nis, te oameni
care-s, i as, teaptă stăpânul, dacă ne vom lupta să biruim fiecare defect
din caracterul nostru, Dumnezeu ne va da lumină, putere s, i ajutor
ceresc. — The Youth’s Instructor, 4 ianuarie, 1900.
*****
Credint, ă s, i datorie
Credint, a nu este un sentiment. Ea este esent, a lucrurilor pentru
care speri, dovada lucrurilor care nu se văd. Există o formă a religiei
care nu este nimic mai mult decât egoism. Ea găses, te plăcere în
distract, iile lumii. Se mult, umes, te cu contemplarea religiei lui Hristos,
fără a s, ti însă nimic despre puterea lui salvatoare. Cei ce practică
acest tip de religie privesc păcatul într-o manieră plină de bunăvoint, ă,
pentru că ei nu-L cunosc pe Isus. În aceste condit, ii, ei tratează datoria
lor cu us, urătate. Dar o îndeplinire credincioasă a datoriei merge
mână în mână cu o estimare corectă a caracterului lui Dumnezeu.
— The Review and Herald, februarie, 1907.
[107] Capitolul 28 — Cum să fii puternic
Hristos ne-a asigurat tot ceea ce avem nevoie pentru a fi puternici.

Ne-a dat Spiritul Sfânt, a cărui însărcinare este să ne amintească
toate promisiunile pe care Hristos le-a făcut, că putem avea pace s, i
putem avea sentimentul iertării. Dacă ne vom păstra ochii at, intit, i
spre Mântuitorul nostru s, i ne vom încrede în puterea Sa, vom fi
inundat, i de sigurant, ă, pentru că îndreptăt, irea lui Hristos va deveni
îndreptăt, irea noastră....
Noi Îl dezonorăm vorbind despre ineficient, a s, i neputint, a noastră.
În loc să ne uităm la noi îns, ine, să privim mai bine s, i constant spre
Isus, să devenim zi de zi din ce în ce mai asemănători Lui, din ce
în ce mai disponibili să vorbim despre El, mai bine pregătit, i să-I
slujim, să-I primim bunăvoint, a, ajutorul s, i binecuvântările pe care
ni le oferă.
Dacă vom trăi astfel în comuniune cu El, ne vom întări prin
puterea Lui s, i vom deveni un ajutor s, i o binecuvântare pentru cei din
jurul nostru. Numai dacă vom putea face ceea ce ne cere Domnul,
inimile noastre vor deveni ca nis, te harpe sacre, fiecare coardă vibrând
de rugăciunile noastre puternice s, i de recunos, tint, a către Mântuitorul
trimis de Dumnezeu pentru a birui păcatul din lume....
Contemplat, i-I slava

Când ispitele vă asaltează, as, a după cum cu sigurant, ă o fac,
când suntet, i înconjurat, i de confuzie, când, distras, i s, i descurajat, i,
suntet, i aproape gata să cedat, i disperării, uitat, i-vă spre locul unde
[108] cu ochii credint, ei at, i văzut ultima dată lumina, s, i întunericul care
s-a adunat tot mai compact va fi împrăs, tiat de lumina strălucitoare a
gloriei Sale. Când păcatul se luptă să obt, ină supremat, ia în sufletul
vostru s, i împovărează cons, tiint, a, când norii necredint, ei apar în minte,
îndrepta-t, i-vă către Salvator. Harul Său este suficient pentru a supune
păcatul. El ne va ierta, umplându-ne de bucurie în Dumnezeu....
104
Cum să fii puternic 105
Haidet, i să nu mai discutăm de ineficient, a s, i de neputint, a noastră.

Să uităm lucrurile care sunt în spate, haidet, i să înaintăm pe calea spre
cer. Să nu neglijăm nici o ocazie care, valorificată, ne va face mai
utili în serviciul lui Dumnezeu. Apoi, ca nis, te filoane de aur, sfint, enia
va inunda viat, a noastră s, i îngerii, văzând consacrarea noastră, vor
repeta promisiunea: „Voi face pe oameni mai rari decât aurul curat
s, i mai scumpi decât aurul din Ofir”. Tot cerul se bucură când fiint, e
omenes, ti slabe s, i vinovate îs, i predau viat, a lui Isus, pentru a trăi viat, a
Lui. — The Review and Herald, 1 octombrie, 1908.
*****
Bucurie prin căint, ă

Condit, iile salvării omului sunt dispuse de Dumnezeu. Umilirea
de sine s, i purtarea crucii sunt mijloacele prin care păcătosul pocăit
poate să găsească pace s, i mângâiere. Gândul că Isus a fost supus
umilint, ei s, i sacrificiului pe care omul nu va fi niciodată chemat să
le îndure ar trebui să înăbus, e orice murmurare sau voce potrivnică.
Cea mai dulce bucurie a unui om vine din căint, a sa sinceră înaintea
lui Dumnezeu, după încălcarea Legii Sale, s, i din credint, a în Isus
Hristos ca Răscumpărător s, i Mijlocitor al păcătosului. — The Signs
of the Times, 4 martie, 1880.
[109] Capitolul 29 — Viat, a victorioasă
Pacea merge mână în mână cu dependent, a de puterea divină. De

îndată ce sufletul hotărăs, te să se comporte în concordant, ă cu lumina
dată, Spiritul Sfânt îi dă mai multă lumină s, i putere. Harul Spiritului
Sfânt este adăugat să coopereze cu hotărârea sufletului, dar nu este
un substitut pentru exercit, iile individuale de credint, ă. Succesul în
viat, a de cres, tin depinde de apropierea de lumina pe care Dumnezeu
ne-a dat-o. Nu abundent, a de lumină s, i putere face ca sufletul să fie
liber în Hristos, ci izbucnirea puterilor s, i voint, ei, energiilor sufletului
care strigă sincer: „Cred, Doamne! Ajută necredint, ei mele!”
Mă bucur de perspectivele luminoase ale viitorului s, i la fel o
putet, i face s, i voi. Fit, i veseli s, i lăudat, i-L pe Domnul pentru dragostea
Lui plină de bunătate. Punet, i în mâinile Lui ceea ce nu înt, eleget, i. El
vă iubes, te s, i-I pare rău pentru fiecare slăbiciune a voastră. El „ne-a
binecuvântat cu toate binecuvântările spirituale din locurile ceres, ti,
în Hristos”. Inima Celui ves, nic nu ar fi împlinită s, i mult, umită dacă
le-ar da celor ce-L iubesc pe Fiul Său mai put, ine binecuvântări decât
chiar Fiului Său.
Satana încearcă să ne îndepărteze mintea de ajutorul celui Ato-
tputernic, conducându-ne să medităm la degradarea sufletului nostru.
Dar, des, i Isus vede vina din trecut, El aduce iertare s, i noi n-ar tre-
bui să-L dezonorăm, îndoindu-ne de dragostea Lui. Sentimentul de
vinovăt, ie trebuie întins la picioarele crucii sau va otrăvi izvoarele
viet, ii. Când Satana aruncă amenint, ările sale asupra ta, întoarce-te
[110] de la ele s, i îmbărbătează-t, i sufletul cu făgăduint, ele s, i promisiunile
lui Dumnezeu. Norul poate fi întunecos, dar, când se umple cu lu-
mina cerului, se transformă în strălucirea aurului, pentru că gloria
lui Dumnezeu stă deasupra lui.
Copiii lui Dumnezeu nu trebuie să fie sclavii sentimentelor s, i
emot, iilor. Când ei oscilează între frică s, i sperant, ă, inima lui Hristos
este rănită, pentru că El le-a dat cea mai clară dovadă a iubirii Sale....
El vrea ca ei să îndeplinească lucrarea la care i-a chemat; atunci
inimile lor vor deveni harpe sfint, ite în mâinile Sale, fiecare coardă
106
Viat, a victorioasă 107
va transmite mai departe lauda s, i recunos, tint, a Celui trimis de Tatăl

să ia păcatele lumii asupra Sa.
Dragostea lui Hristos pentru copiii Săi este pe cât de puternică,
pe atât de caldă. S, i este mai tare ca moartea, pentru că El a murit
plătind pret, ul salvării noastre s, i pentru a ne face asemenea Lui,
credincios, i s, i ves, nici. Dragostea Lui este atât de puternică, încât
controlează toate puterile s, i mobilizează amplele resurse ceres, ti,
ca să facă ce este bine pentru copiii Săi. El este mai presus de
orice umbră de îndoială sau schimbare — acelas, i ieri, azi s, i pentru
ves, nicie. Des, i păcatul a existat de secole, încercând să contracareze
dragostea Lui s, i să împiedice cursul ei lin pe pământ, iubirea Sa
curge încă în s, uvoaie bogate către aceia pentru care a murit Hristos.
— Testimonies to Ministers and Gospel Workers, 518, 519.
*****
Influent, a dominatoare
Amintit, i-vă că în viat, a voastră religia nu este încă o influent, ă
printre atâtea altele; ar trebui să fie o influent, ă care să le domine pe
toate celelalte. — Counsels to Parents, Teachers and Students, 489.
[111] Capitolul 30 — Credint, a vie
Mult, i dintre cei care caută cu sinceritate sfint, irea inimii s, i pu-
ritatea viet, ii par confuzi s, i descurajat, i. Se uită în permanent, ă la
ei îns, is, i, se lamentează că nu au credint, ă s, i astfel simt că nu pot
cere binecuvântările lui Dumnezeu. Aceste persoane gres, esc făcând
din credint, ă un simplu sentiment. Ei se uită deasupra simplităt, ii
credint, ei adevărate s, i astfel aduc întuneric în sufletele lor. Ar trebui
să-s, i întoarcă inima de la ei îns, is, i, să o îndrepte spre mila s, i bunăta-
tea lui Dumnezeu, să-s, i reamintească promisiunile Lui s, i apoi pur s, i
simplu să creadă că El le va îndeplini.
Nu trebuie să ne încredem în credint, a noastră, ci în făgăduint, ele
lui Dumnezeu. Când ne pocăim, pentru că în trecut am încălcat Lega
Sa, s, i hotărâm să manifestăm supunere în viitor, trebuie să credem
că Dumnezeu, de dragul Fiului Său, ne acceptă s, i ne iartă păcatele.
Întunericul s, i descurajarea vor veni uneori peste sufletul nostru
s, i vor amenint, a să ne coples, ească, dar noi nu trebuie să ne pierdem
încrederea. Trebuie să ne fixăm privirea pe Isus, cu sau fără emot, ie.
Ar trebui să căutăm să ne îndeplinim cu credincios, ie orice datorie
pe care o avem, iar în rest să ne încredem, plini de calm s, i sperant, ă,
în promisiunile lui Dumnezeu.
Nu depindet, i de sentimente
Uneori, un sentiment profund al lipsei noastre de valoare va
transmite un val de teroare peste suflet, dar aceasta nu este o dovadă
că Dumnezeu S-ar fi schimbat fat, ă de noi sau noi fat, ă de El. N-ar
[112] trebui făcut nici un efort pentru a aduce mintea la o anumită intensi-
tate emot, ională. S-ar putea să nu simt, im astăzi pacea s, i bucuria pe
care le-am simt, it ieri, dar ar trebui prin credint, ă să ne prindem de
brat, ul lui Hristos s, i să ne încredem deplin în El, fie că e întuneric
sau lumină.
Satana ar putea să-t, i s, optească: „Es, ti un păcătos prea mare pen-
tru ca Hristos să te salveze”. Des, i cons, tientizezi că es, ti într-adevăr
108
Credint, a vie 109
păcătos s, i fără valoare, vei putea răspunde ispitei cu strigătul: „În

virtutea ispăs, irii, Îl chem pe Hristos ca Mântuitor al meu. Nu mă
încred în propriile merite, ci în sângele pret, ios al lui Isus, care m-a
curăt, at. În acest moment, îmi agăt, sufletul neajutorat de Hristos.”
Viat, a de cres, tin trebuie să fie statornică, trăită prin credint, ă. O încre-
dere fermă s, i sprijinul ferm al lui Hristos vor aduce pace s, i sigurant, ă
sufletului.
Contemplarea lui Hristos

Nu vă descurajat, i pentru că vă simt, it, i inima grea. Fiecare obs-
tacol s, i fiecare dus, man interior nu fac decât să crească nevoia ta de
Hristos. El a venit să-t, i ia inima de piatră s, i să-t, i dea una de carne.
Prives, te la El pentru puterea specială de a-t, i birui gres, elile carac-
teristice. Când es, ti asaltat de ispite, rezistă cu fermitate ispitelor
răului, spunând sufletului tău: „Cum as, putea să-L dezonorez pe
Salvatorul meu? M-am predat lui Hristos, nu pot să fac lucrurile lui
Satana”. Plângi în fat, a scumpului Mântuitor, pentru ca El să te ajute
să sacrifici fiecare idol s, i să îndepărtezi de la tine orice păcat cultivat.
Lasă ochii credint, ei să-L vadă pe Isus stând înaintea tronului Tatălui,
arătând palmele Sale rănite s, i pledând pentru tine. Crede că puterea
vine la tine prin pret, iosul tău Mântuitor.
Contemplarea lui Hristos [113]

Privit, i prin credint, ă coroanele as, ezate pe capul celor ce vor bi-
rui; ascultat, i cântecele pline de entuziasm ale celor răscumpărat, i:
Vrednic, vrednic este Mielul care a fost junghiat s, i care ne-a sal-
vat în fat, a lui Dumnezeu. Străduit, i-vă să privit, i aceste scene ca s, i
cum ar fi reale. S, tefan, primul martir cres, tin, în conflictul său teribil
cu puterile, căpeteniile s, i cu duhurile răutăt, ii care sunt în locurile
ceres, ti, exclama: „Iată, văd cerurile deschise s, i pe Fiul omului stând
în picioare la dreapta lui Dumnezeu”. Mântuitorul lumii i-a fost des-
coperit privind din cer cu adânc interes; lumina glorioasă a înfăt, is, ării
lui Hristos a strălucit asupra lui S, tefan cu atâta putere, încât chiar
s, i dus, manii săi au observat că fat, a lui S, tefan strălucea ca fat, a unui
înger.
Dacă vom permite mint, ii noastre să zăbovească mai mult asupra
lui Hristos s, i a lumii ceres, ti, vom găsi stimuli puternici, precum
s, i suport pentru bătăliile pe care le purtăm în Numele Domnului.
Mândria s, i iubirea pentru această lume îs, i vor pierde puterea, dacă
noi contemplăm gloria acelei t, ări mai bune, care în curând va fi casa
noastră. Pe lângă dragostea lui Hristos, toate atract, iile lumes, ti vor
părea neînsemnate.
Schimbarea modului de a gândi

Nu permitet, i nimănui să-s, i imagineze că poate primi asigurarea
dragostei lui Dumnezeu fără un efort stăruitor. Când mint, ii i-a fost
permis timp îndelungat să se ocupe de lucruri lumes, ti, este un pro-
ces anevoios să schimbi modul de a gândi. Ceea ce ochiul vede s, i
urechea aude atrage de asemenea atent, ia s, i interesul.
[114] Dar, dacă vom intra în cetatea lui Dumnezeu s, i-L vom privi
pe Isus în gloria Sa, trebuie să fim obis, nuit, i să-L privim cu ochii
credint, ei de aici. Cuvintele s, i caracterul lui Hristos ar trebui să fie
subiectul gândurilor s, i al conversat, iilor noastre; s, i în fiecare zi ar
trebui în mod special să punem deoparte un anumit timp pentru
meditat, ie s, i rugăciune cu privire la aceste teme sfinte.
Sfint, irea — o lucrare zilnică

Sfint, irea este o lucrare zilnică. Să nu vă lăsat, i îns, elat, i, crezând
că Dumnezeu vă va ierta s, i binecuvânta în timp ce voi călcat, i vre-
una din poruncile Sale. Încăpăt, ânarea s, i persistarea într-un păcat
cunoscut reduce vocea mustrătoare a Spiritului Sfânt, separând su-
fletul de Dumnezeu. Chiar dacă avet, i un intens sentiment religios,
Isus nu poate rămâne într-o inimă care discreditează Legea divină.
Dumnezeu îi va onora doar pe cei care-L onorează.
„Cel în fat, a căruia alegem să ne supunem va deveni stăpânul
nostru, iar noi, robii săi.” Dacă îngăduim în viat, a noastră mânia,
pofta, lăcomia, ura, egoismul sau oricare alt păcat, vom deveni sclavii
acestuia. „Nici un om nu poate servi la doi stăpâni.” Dacă slujes, ti
păcatului, nu-I pot, i sluji lui Hristos. Cres, tinii vor simt, i imboldul
păcatului, deoarece carnea luptă împotriva Spiritului; dar Spiritul Se
luptă din răsputeri împotriva cărnii, ment, inând o permanentă stare
Credint, a vie 111
conflictuală. Atunci este necesar ajutorul lui Hristos. Slăbiciunea

umană se unes, te cu puterea divină s, i credint, a exclamă: „Mult, umiri
fie aduse lui Dumnezeu, care ne-a dat biruint, a prin Domnul nostru
Isus Hristos”.
Pentru a ne forma s, i dezvolta un caracter pe care Dumnezeu
să-l accepte, trebuie să ne formăm obiceiuri bune în viat, a noastră
religioasă. Rugăciunea zilnică este la fel de necesară pentru a cres, te [115]
în har s, i în viat, a spirituală cum este hrana obis, nuită pentru constitut, ia
noastră fizică. Ar trebui să ne obis, nuim să înălt, ăm adesea gândurile
noastre către Dumnezeu în rugăciune. Dacă mintea rătăces, te, trebuie
să o strunim. Prin efort perseverent, o dată format obiceiul, va fi
us, or. Nu putem să ne separăm nici măcar o clipă de Hristos s, i să
continuăm să fim în sigurant, ă. Avem nevoie de prezent, a Lui, avem
nevoie ca El să ne urmărească la fiecare pas, dar aceasta numai dacă
vom respecta condit, iile pe care El Însus, i le-a stabilit.
Să facem din religie o preocupare majoră

Religia trebuie considerată marea afacere a viet, ii. Orice altceva
ar trebui subordonat ei. Toate puterile sufletului, trupului s, i spiritului
nostru trebuie angajate în războiul cres, tin. Trebuie să căutăm la
Hristos har s, i putere s, i vom câs, tiga victoria la fel cum Isus a murit
pentru noi....
Trebuie să revenim mai aproape de crucea lui Hristos. Pocăint, a
la piciorul crucii lui Hristos este prima lect, ie despre pace pe care
trebuie să o învăt, ăm. Cine poate înt, elege dragostea lui Isus? Este
infinit mai tandră s, i mai dezinteresată decât dragostea unei mame.
Dacă am cunoas, te valoarea sufletului uman, ar trebui să privim cu
o credint, ă vie către cruce s, i astfel să începem să învăt, ăm care va fi
s, tiint, a s, i cântecul celor răscumpărat, i de-a lungul ves, niciei. Valoarea
timpului s, i a talentelor noastre poate fi estimată numai prin măret, ia
pret, ului plătit pentru răscumpărarea noastră. Câtă nerecunos, tint, ă
manifestăm fat, ă de Dumnezeu atunci când Îl lipsim de afect, iunea s, i
slujirea noastră! Este prea mult să ne predăm Lui, care a sacrificat
totul pentru noi? Putem alege prietenia cu această lume în defavoarea [116]
onorurilor ves, nice anunt, ate de Hristos: „Vet, i sta cu Mine pe tronul
Meu, as, a cum s, i Eu am biruit s, i am s, ezut pe tronul Tatălui Meu”?
Sfint, irea, o experient, ă progresivă

Sfint, irea este o lucrare progresivă. Treptele ce se succed sunt
prezentate înaintea noastră în cuvintele lui Petru: „De aceea, dat, i-vă
s, i voi toate silint, ele ca să unit, i cu credint, a voastră fapta; cu fapta,
cunos, tint, a; cu cunos, tint, a, înfrânarea; cu înfrânarea, răbdarea; cu
răbdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de frat, i; cu dragostea de
frat, i, iubirea de oameni. Căci, dacă avet, i din bels, ug aceste lucruri în
voi, ele nu vă vor lăsa să fit, i nici lenes, i, nici neroditori în ce prives, te
deplina cunos, tint, ă a Domnului nostru Isus Hristos. De aceea, frat, ilor,
căutat, i cu atât mai mult să vă întărit, i chemarea s, i alegerea voastră;
căci, dacă facet, i lucrul acesta, nu vet, i aluneca niciodată. În adevăr,
în chipul acesta vi se va da din bels, ug intrare în Împărăt, ia ves, nică a
Domnului s, i Mântuitorului nostru Isus Hristos.”
Aici ne este trasat un curs pe care, dacă-l vom urma, nu vom
cădea niciodată. Cei care lucrează astfel, după acest plan, pentru a
obt, ine darurile cres, tinului, au asigurarea că Dumnezeu multiplică
lucrarea prin care le va dărui darurile Spiritului Sfânt.
Petru se adresează celor ce au obt, inut această pret, ioasă credint, ă:
„Harul s, i pacea să vă fie înmult, ite prin cunoas, terea lui Dumnezeu s, i
a Domnului nostru Isus Hristos”. Prin har divin, tot, i cei ce vor urca
pe treptele strălucitoare de la pământ la cer, în final „cu cântece s, i
[117] bucurie ves, nică”, vor intra în oras, ul lui Dumnezeu. — The Review
and Herald, 15 noiembrie, 1887.
*****
Valoarea încercărilor
Încercările viet, ii sunt pentru lucrătorii lui Dumnezeu, pentru a
îndepărta impurităt, ile s, i duritatea din caracterele noastre. Cioplirea,
îndreptarea, cizelarea, s, lefuirea s, i finisarea reprezintă un proces
dureros. Este greu să fii presat de mas, ina de măcinat grâu. Dar
stânca este pregătită mai dinainte să umple locul din Templul ceresc.
Numai pietrele Sale pret, ioase sunt finisate pentru a fi asemănătoare
cu cele ale unui palat. — Thoughts from the Mount of Blessing, 23,
24.
*****
Credint, a vie 113
Locul secret al puterii

Oamenii se întorc din când în când spre locul secret al celui
Preaînalt, la umbra celui Atotputernic. Ei zăbovesc pentru un timp s, i
rezultatul se manifestă în fapte nobile; apoi credint, a lor se prăbus, es, te,
comuniunea este întreruptă s, i lucrarea viet, ii este întreruptă. Dar
viat, a lui Isus a fost o viat, ă de încredere constantă, sust, inută de o
comunicare permanentă, s, i serviciile Sale pentru pământ s, i cer au
fost fără căderi sau s, ovăiri. — Education, 80, 81.
Ca om, El a implorat tronul lui Dumnezeu, până când omenirea
a fost înzestrată cu un curent divin, care a unit-o cu Divinitatea.
Primind viat, ă de la Dumnezeu, El a împărt, it viat, ă oamenilor.
[118] Capitolul 31 — Unirea cu Hristos
O unire cu Hristos prin trăirea credint, ei este durabilă; orice

altă legătură trebuie să piară. Hristos mai întâi ne-a ales pe noi,
plătind un pret, infinit pentru răscumpărarea noastră, s, i un credincios
adevărat Îl alege pe Hristos ca primul, ultimul s, i cel mai bun în orice.
Dar această legătură ne costă ceva. Este o legătură a dependent, ei
totale, în care trebuie să intre o fiint, ă mândră. Tot, i cei ce formează
această legătură trebuie să-s, i simtă nevoia de sângele ispăs, itor al
lui Hristos. Trebuie să experimenteze o schimbare a inimii. Trebuie
să-s, i subordoneze voint, a lor voint, ei lui Dumnezeu. Va fi o încles, tare
cu obstacole din exterior s, i din interior. Va fi o lucrare dureroasă de
detas, are de ce a fost, dar s, i una de atas, are. Păcatul în toate formele
sale — mândria, egoismul, vanitatea, caracterul lumesc — trebuie
biruit dacă vrem să intrăm în comuniune cu Hristos. Motivul pentru
care mult, i consideră că viat, a cres, tină este deplorabil de grea, pentru
care sunt atât de nestatornici, de schimbători, este că ei încearcă să
se atas, eze de Hristos, fără să se desprindă în prealabil de aces, ti idoli
pe care-i nutresc.
După ce unirea cu Hristos s-a format, poate fi păstrată numai
prin rugăciuni stăruitoare s, i eforturi neobosite. Trebuie să rezistăm,
să negăm s, i să cucerim eul. Prin harul lui Hristos, prin curaj, credint, ă
s, i vigilent, ă, putem câs, tiga victoria. — Testimonies for the Church
5:231.
114
Sect, iunea 4 — Umblând în lumină [119]
[120]
„Mântuitorul se apleacă spre cei pe care i-a plătit cu sângele Său
s, i-i întreabă cu o milă s, i gingăs, ie de nedescris: «Vrei să te faci
sănătos?» El vă cere să vă ridicat, i sănătos, i s, i în pace. Nu as, teptat, i
să simt, it, i că suntet, i vindecat, i. Credet, i-L pe cuvânt. Punet, i-vă voint, a
de partea lui Hristos s, i vet, i primi putere să-i slujit, i s, i să facet, i totul
as, a cum spune El. Oricare ar fi păcatul care vă înrobes, te sau
pasiunea care a pus stăpânire pe voi, care datorită îngăduint, ei prea
lungi v-a supus trupul s, i sufletul, Hristos poate s, i tânjes, te să vă
elibereze de toate acestea. El va da viat, ă sufletului «care este mort
în păcat». El îi va elibera pe cei care sunt t, inut, i prizonieri de
slăbiciune s, i nenorocire, rupând lant, urile păcatului”. — The
Ministry of Healing, 84, 85.
[121] Capitolul 32 — Crescând în har
„Ci cres, tet, i în harul s, i în cunos, tint, a Domnului s, i Mântuitorului

nostru, Isus Hristos.” Este privilegiul tinerilor de a cres, te în Isus, în
har spiritual s, i în cunos, tint, ă. Putem s, ti din ce în ce mai mult despre
aceasta printr-o căutare asiduă în Scripturi s, i apoi prin urmarea
căilor adevărului s, i îndreptăt, irii astfel relevate. Cei care cresc în har
vor rămâne statornici în credint, ă s, i vor avansa.
Cres, terea, necesară pentru statornicie

Ar trebui ca în inima fiecărui tânăr să existe o dorint, ă arzătoare
care să-l împingă să fie un discipol al lui Isus Hristos s, i să atingă cel
mai înalt standard cres, tin, fiind împreună-lucrător cu Hristos. Dacă
îs, i pune ca t, intă să fie în numărul celor care îs, i prezintă gres, elile în
fat, a tronului lui Hristos, va continua să avanseze. Singurul mod de a
rămâne neclintit este să progresezi zilnic în pregătirea pentru viat, a
ves, nică. Credint, a va cres, te, se va dezvolta, dacă vei birui îndoielile
s, i obstacolele. Adevărata sfint, ire este progresivă. Dacă vei cres, te în
harul s, i cunoas, terea lui Isus Hristos, vei folosi fiecare ocazie, de a
te îmbogăt, i spiritual s, i de a câs, tiga informat, ii cu privire la viat, a s, i
caracterul lui Isus Hristos.
Credint, a în Isus va cres, te pe măsură ce ajungi să-L cunos, ti
pe Mântuitorul, studiind viat, a Sa nepătată s, i iubirea Sa infinită.
Nu-L pot, i dezonora mai mult pe Dumnezeu decât să pretinzi că
[122] es, ti discipolul Său, în timp ce păstrezi distant, a fat, ă de El s, i nu te
las, i sust, inut s, i hrănit de Spiritul Sfânt. Când cres, ti în har, ît, i place
să participi la întruniri religioase s, i vei afis, a cu bucurie mărturia
dragostei lui Hristos în fat, a bisericii. Dumnezeu, prin harul Său,
poate face un tânăr să fie prevăzător s, i poate da copiilor cunos, tint, ă
s, i experient, ă. Ei pot cres, te în har zilnic. N-ar trebui să-t, i măsori
credint, a prin sentimente.
116
Crescând în har 117
Examinarea inimii
Examinează-t, i îndeaproape inima s, i decide care ît, i sunt senti-
mentele fat, ă de Dumnezeu. Întreabă-te: Am consacrat astăzi mo-
mente pret, ioase pentru a-mi face mie plăcere? Sau i-am făcut pe
alt, ii fericit, i? I-am ajutat pe cei cu care vin în contact să se apropie
mai mult de Dumnezeu s, i să aprecieze lucrurile ves, nice? Mi-am
adus religia acasă, în cămin, s-a văzut acest lucru în cuvintele s, i în
comportamentul meu? Prin ascultarea mea plină de respect, mi-am
onorat părint, ii, conform poruncii a cincea? Mi-am făcut cu bucurie
micile îndatoriri de fiecare zi, îndeplinindu-le cu cons, tiinciozitate,
făcând totul pentru a ajuta la poverile altora? Mi-am ferit buzele de
rău s, i limba de a vorbi îns, elătorii? L-am onorat pe Hristos, Mântui-
torul meu, care s, i-a dat pret, ioasa Sa viat, ă pentru ca eu să pot avea
totus, i viat, a ves, nică?
Veghează s, i roagă-te
Nu neglija, dragă tinere, ca la începutul zilei să te rogi cu
stăruint, ă lui Isus, ca El să-t, i dea putere s, i har să rezis, ti ispitelor [123]
inamicului, în orice formă ar putea veni. Iar dacă te rogi cu stăruint, ă
s, i cu căint, ă în suflet, Dumnezeu va auzi rugăciunea ta. Isus a spus:
„Ceret, i s, i vi se va da; căutat, i s, i vet, i găsi; batet, i s, i vi se va deschide.
Căci oricine cere, capătă; cine caută, găses, te; s, i celui ce bate, i se
deschide. Cine este omul acela dintre voi care, dacă-i cere fiul său o
pâine, să-i dea o piatră? Sau, dacă-i cere un pes, te, să-i dea un s, arpe?
Deci, dacă voi, care suntet, i răi, s, tit, i să dat, i daruri bune copiilor vos, tri,
cu cât mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune
celor ce I le cer!”
Copiii s, i tinerii pot veni la Hristos cu poverile s, i nelămuririle lor
s, i s, tiu că El va răspunde solicitărilor lor s, i le va da exact ceea ce au
nevoie. Fii stăruitor, fii hotărât. Prives, te la promisiunea lui Dumne-
zeu s, i apoi crede fără nici o îndoială. Nu te as, tepta să experimentezi
emot, ii speciale, înainte de a crede că Dumnezeu răspunde. Nu în-
cerca să stabiles, ti modul în care Dumnezeu trebuie să lucreze pentru
tine înainte să crezi că ai s, i primit lucrurile pe care I le-ai cerut; ci
încrede-te în cuvântul Lui s, i lasă întreaga problemă în mâinile lui
Dumnezeu, pe deplin încredint, at că rugăciunea ta va fi onorată s, i că
răspunsul va veni exact la momentul s, i în modul în care Tatăl ceresc

crede că e mai bine pentru tine; s, i apoi lasă deoparte cererile tale.
Umblă în umilint, ă s, i continuă să avansezi.
„Căci Domnul Dumnezeu este un soare s, i un scut, Domnul dă
[124] îndurare s, i slavă s, i nu lipses, te de nici un bine pe cei ce duc o viat, ă
fără prihană.” (Psalmii 84, 11.) „Temet, i-vă de Domnul, voi, sfint, ii
Lui, căci de nimic nu duc lipsă cei ce se tem de El! Puii de leu duc
lipsă s, i li-i foame, dar cei ce caută pe Domnul nu duc lipsă de nici
un bine.” (Psalmii 34, 9.10.)
„Feres, te-t, i limba de rău s, i buzele de cuvinte îns, elătoare! Depăr-
tează-te de rău s, i fă binele; caută pacea s, i aleargă după ea! Ochii
Domnului sunt peste cei fără prihană s, i urechile Lui iau aminte la
strigătele lor. Domnul Îs, i întoarce Fat, a împotriva celor răi, ca să le
s, teargă pomenirea de pe pământ. Când strigă cei fără prihană, Dom-
nul aude, s, i-i scapă din toate necazurile lor. Domnul este aproape de
cei cu inima înfrântă s, i mântuies, te pe cei cu duhul zdrobit.” (Psalmii
34, 13-18.)
Iată ce făgăduint, e bogate sunt aici, cu condit, ia ca tu să încetezi
să mai faci răul s, i să învet, i să faci binele. Apoi fixează-t, i în viat, ă o
t, intă înaltă, as, a cum au făcut Iosif, Daniel s, i Moise; ia în considerare
pret, ul formării unui caracter s, i apoi clădes, te pentru viat, a aceasta s, i
pentru eternitate....
Noi suntem slabi s, i lipsit, i de înt, elepciune dar Dumnezeu a spus:
„Dacă vreunuia dintre voi îi lipses, te înt, elepciunea, s-o ceară de la
Dumnezeu, care dă tuturor cu mână largă s, i fără mustrare, s, i ea îi
va fi dată.” (Iacov 1, 5.) Învat, ă doar să fii cons, tiincios, niciodată
nu te desprinde de Domnul, perseverează în slujba Sa s, i vei fi un
învingător prin sângele Mielului.
Posibilităt, i nelimitate pentru bine

Prin lucrarea aceasta pe care o faci pentru tine, ai o influent, ă
[125] asupra multora cu care vii în contact. Cât de utile sunt sfaturile date
la timp! Câtă putere, curaj s, i hotărâre va da cuvântul de sperant, ă
la momentul potrivit unuia care este înclinat să alunece în obice-
iuri demoralizatoare! Scopul ferm pe care-l ai în vedere în păzirea
principiilor corecte va avea o influent, ă pentru a echilibra sufletele în
direct, ia corectă.
Crescând în har 119
Nu există limite în binele pe care-l pot, i face. Dacă faci din

Cuvântul lui Dumnezeu regula viet, ii tale s, i-t, i conduci act, iunile
după principiile sale, făcându-t, i toate planurile s, i străduint, ele în
concordant, ă cu împlinirea datoriilor tale s, i pentru a fi o binecuvân-
tare s, i nu un blestem pentru alt, ii, vei încununa cu succes eforturile
tale. Vet, i fi onorat, i, devenind conlucrători cu Isus, s, i nu vet, i putea
avea nici o onoare mai mare decât binecuvântarea sfântă rostită de
buzele Mântuitorului: „Bine, rob bun s, i credincios, intră în bucuria
Stăpânului tău”. — The Youth’s Instructor, 1 septembrie, 1886.
*****
Predarea de sine
Răscumpărătorul nu va accepta o slujire împărt, ită. Zilnic lucră-
torul pentru Dumnezeu trebuie să învet, e înt, elesul predării de sine. El
trebuie să studieze Cuvântul lui Dumnezeu, învăt, ând să-i pătrundă
înt, elesul s, i să se supună preceptelor sale. Astfel el poate atinge
standardul desăvârs, irii cres, tine. Zi de zi Dumnezeu lucrează cu el,
perfectându-i caracterul care va trebui să stea ferm în timpul încercă-
rii finale. S, i zi după zi credinciosul reprezintă un minunat exemplu
deopotrivă înaintea oamenilor s, i a îngerilor, arătând ce poate face
Evanghelia pentru fiint, ele umane căzute. — Gospel Workers, 113.
[126] Capitolul 33 — Asemănarea cu lumea
Cei ce merg pe calea îngustă vorbesc despre bucuria s, i fericirea

pe care le vor avea la sfârs, itul călătoriei. Chipurile lor sunt adesea
triste s, i totus, i deseori strălucesc de o bucurie sfântă, sacră. Ei nu
se îmbracă la fel ca cei de pe calea cea largă, nu vorbesc ca ei s, i
nu se comportă ca ei. Lor le-a fost dat un model. Un Om al durerii
s, i obis, nuit cu suferint, a le-a deschis o cale, pe care a parcurs-o El
Însus, i. Urmas, ii Lui văd urmele pas, ilor Săi s, i sunt îmbărbătat, i s, i
alinat, i. El a trecut pe acolo în sigurant, ă s, i ei pot face la fel, dacă vor
urma pas, ii Săi.
Calea cea largă

Pe calea cea largă tot, i sunt preocupat, i de persoana lor, de îmbră-
căminte s, i de plăcerile ce apar în drumul lor. Ei se lasă nestingherit, i
în voia amuzamentului s, i a veseliei, fără a se gândi la distrugerea
sigură, de la capătul cărării. Cu fiecare zi ce trece, ei se apropie de
nimicirea lor; cu toate acestea, ei se grăbesc din ce în ce mai repede.
O, cât de înspăimântător mi s-a părut acest lucru!
Am văzut că mult, i dintre cei ce călătoreau pe această cale largă
aveau aceste cuvinte scrise asupra lor: „Mort fat, ă de lume. Sfârs, itul
tuturor lucrurilor este aproape. De aceea, fit, i s, i voi gata.” Ei păreau
la fel de îngâmfat, i ca cei din jurul lor, cu except, ia unei umbre de
tristet, e pe care am observat-o pe chipurile lor. Discut, iile lor erau la
fel ca ale celor veseli s, i nesăbuit, i din jur, însă, din când în când, ei
[127] arătau cu mare satisfact, ie spre cele scrise pe ves, mintele lor, spunând
s, i altora să aibă s, i ei aceleas, i lucruri scrise pe ale lor. Se aflau pe
calea cea largă, des, i sust, ineau că se numără printre cei ce merg pe
calea îngustă. Cei din jurul lor spuneau: „Nu este nici o deosebire
între noi. Suntem la fel în modul în care ne îmbrăcăm, vorbim s, i
act, ionăm....”
Mi-a fost arătat cum unii dintre păzitorii Sabatului se aseamănă
cu lumea. O, am văzut că aceasta este o dezonoare la adresa măr-
120
Asemănarea cu lumea 121
turisirii lor s, i a cauzei lui Dumnezeu. Ei îs, i dezmint menirea. Ei

cred că sunt diferit, i de lume, dar sunt atât de apropiat, i de lume în
îmbrăcăminte, în conversat, ie s, i fapte, încât nu se mai poate face
distinct, ie. I-am văzut împodobindu-s, i bietele trupuri muritoare, care
pot fi atinse în orice moment de degetul lui Dumnezeu s, i întinse în
patul suferint, ei. O, s, i când se apropie de ultima clipă, un chin de
moarte îi torturează s, i atunci marea întrebare este: „Sunt pregătit să
mor? Pregătit să apar în fat, a lui Dumnezeu s, i a judecăt, ii Sale s, i să
trec cu bine de aceasta?”
Întrebat, i-i atunci ce simt cu privire la împodobirea trupurilor
lor s, i dacă au cea mai mică idee despre ce înseamnă să fie pregătit, i
să apară în fat, a lui Dumnezeu. V-ar spune că, dacă ar putea să dea
timpul înapoi s, i să-s, i retrăiască trecutul, s, i-ar corecta viat, a, s-ar feri
de nebunia acestei lumi, de mândria s, i vanitatea ei, s, i-ar acoperi
trupul cu ves, minte modeste s, i ar fi un exemplu pentru tot, i cei din
jurul lor. Ar trăi pentru gloria lui Dumnezeu.
De ce este atât de greu să ducă o viat, ă de lepădare de sine, de
modestie? Pentru că pretins, ii cres, tini nu sunt mort, i fat, ă de lume.
Este us, or de trăit după ce am murit. Dar mult, i tânjesc după prazul s, i [128]
ceapa din Egipt. Ei sunt înclinat, i să se îmbrace s, i să se comporte cât
mai aproape de modul în care lumea o face s, i totus, i să meargă s, i în
cer. Ca s, i cum ar putea să urce pe o altă parte. Ei nu intră pe poarta
cea dreaptă s, i pe calea îngustă....
Aces, tia nu vor avea nici o scuză. Mult, i se îmbracă la fel ca lumea,
pentru a avea influent, ă. Dar aici fac o gres, eală tristă s, i fatală. Dacă
ar avea o influent, ă adevărată s, i salvatoare, atunci să trăiască potrivit
cu mărturisirea lor de credint, ă, să-s, i arate credint, a prin faptele lor
neprihănite s, i să arate că este o mare deosebire între cres, tin s, i lume.
Am văzut că îmbrăcămintea, cuvintele s, i faptele trebui să vorbească
despre Dumnezeu. Atunci o influent, ă sfântă s-ar revărsa peste ei
s, i tot, i ar cunoas, te că au fost cu Isus. Necredincios, ii vor vedea că
adevărul pe care îl mărturisim are o influent, ă sfântă s, i credint, a
în venirea lui Hristos schimbă caracterul oamenilor. Dacă cineva
dores, te ca influent, a sa să vorbească în favoarea adevărului, atunci să
trăiască acest adevăr s, i în felul acesta să imite umilul Model.
Pregătirea pentru venirea lui Isus

Am văzut că Dumnezeu urăs, te mândria s, i că tot, i cei mândri s, i
cei care săvârs, esc nelegiuirea vor fi ca miris, tea, iar ziua care vine
îi va arde. Am văzut că solia îngerului al treilea trebuie să lucreze
precum drojdia asupra multor inimi care sust, in că o cred, pentru a
îndepărta din ei mândria, egoismul, lăcomia s, i iubirea de lume.
Isus vine. Va găsi El un popor care se aseamănă cu lumea? Îl va
recunoas, te El ca popor al Său, pe care l-a purificat prin jertfa Lui?
[129] O, nu. Doar cei curat, i s, i sfint, i vor fi recunoscut, i ca fiind ai Lui. Cei
ce au fost curăt, at, i s, i albit, i prin suferint, ă s, i s-au păstrat la distant, ă,
nepătat, i de lume, aces, tia vor fi ai Lui.
Când am văzut lucrul îngrozitor că poporul lui Dumnezeu era
asemenea lumii, fără nici o deosebire, cu except, ia numelui, între
cei ce pretindeau a fi ucenici ai blândului s, i smeritului Isus s, i cei
necredincios, i, sufletul meu a simt, it un chin profund. Am văzut că
Isus a fost rănit s, i expus unei rus, ini deschise. Îngerul a spus că
a văzut cu mâhnire că pretinsul popor al lui Dumnezeu iubes, te
lumea, se face părtas, la spiritul ei s, i urmează moda ei: „Despărt, it, i-
vă, despărt, it, i-vă! pentru ca partea voastră să nu fie afară din cetate,
împreună cu făt, arnicii s, i cu necredincios, ii. Menirea ta ît, i va cauza
un mare chin, dar pedeapsa ta va fi mai mare pentru că ai cunoscut
voia Lui, dar nu ai făcut-o.”
Cei care pretind a crede în solia celui de-al treilea înger aduc
adesea ofensă cauzei lui Dumnezeu prin us, urătate, glume s, i neserio-
zitate. Am văzut că acest rău era prezent pretutindeni în rândurile
noastre. Ar trebui să existe umilint, ă înaintea Domnului; Israelul
lui Dumnezeu ar trebui să-s, i sfâs, ie inima, nu hainele. Simplitatea
copilărească este rar întâlnită; se t, ine cont mai mult de aprobarea
omului decât de a face pe plac lui Dumnezeu.
Îngerul a spus: „Punet, i-vă inima în rânduială, ca să nu vă cheme
la judecată s, i firul fragil al viet, ii să fie tăiat s, i să ajunget, i în mormânt
nepregătit, i pentru judecată. Or, dacă nu vă pregătit, i patul în mormânt,
[130] cu except, ia cazului că vă vet, i împăca în curând cu Dumnezeu s, i
vă vet, i smulge din lume, inimile voastre se vor împietri s, i vă vet, i
sprijini pe un reazem fals, o as, a-zisă pregătire, s, i vă vet, i descoperi
gres, eala prea târziu ca să vă asigurat, i o nădejde bine ancorată”.
— Testimonies for the Church 1:127-134.
Asemănarea cu lumea 123
Care este avantajul?

Hristos îi îndeamnă pe tot, i să mediteze, să facă o socoteală co-
rectă. Punet, i într-un taler pe Isus, care înseamnă o comoară ves, nică,
viat, ă, adevăr, cer s, i bucurie în Hristos, sufletele răscumpărate, s, i
punet, i în celălalt taler al balant, ei fiecare atract, ie pe care lumea o
poate oferi. Pe un taler punet, i pierderea sufletului vostru s, i a sufle-
telor pentru care ai fi putut fi instrument de salvare, iar pe celălalt,
pentru tine s, i pentru ei o viat, ă care se măsoară cu viat, a lui Dumne-
zeu. Cântărit, i pentru prezent s, i pentru eternitate. În timp ce suntet, i
astfel implicat, i, Hristos vorbes, te: „S, i ce foloses, te unui om să câs, tige
toată lumea, dacă îs, i pierde sufletul?”
Dumnezeu dores, te să le alegem pe cele ceres, ti în locul ce-
lor pământes, ti. El deschide înaintea noastră posibilităt, i pentru o
investit, ie în ceruri. El ne încurajează să tindem spre cele mai înalte
t, inte, asigurându-ne comoara cea mai de pret, . El declară: „Voi face
pe oameni mai rari decât aurul curat s, i mai scumpi decât aurul din
Ofir”. Când bogăt, iile roase de molii sau mâncate de rugină vor pieri,
urmas, ii Domnului Hristos se pot bucura de comoara lor din ceruri,
bunuri ce sunt nepieritoare. — Christ’s Object Lessons, 374.
[131] Capitolul 34 — Experient, a cres, tină autentică
Am văzut că, dacă nu are loc o schimbare totală în inima lor, o

adevărată transformare, tinerii îs, i pot pierde sperant, a cerului. Din
ceea ce mi-a fost arătat, nu sunt mai mult de jumătate tinerii care
practică religia s, i sust, in adevărul, care au fost realmente convertit, i.
Dacă ar fi fost convertit, i, ei ar trebui să aducă roadă pentru slava lui
Dumnezeu. Mult, i se bizuie pe o presupusă sperant, ă, fără a avea o
temelie sigură. Izvorul nu este curăt, at, de aceea s, uvoaiele provenite
din el nu sunt curate. Curăt, at, i izvorul s, i astfel apa va fi curată.
Dacă inima este curată, cuvintele, îmbrăcămintea, faptele voas-
tre vor fi corecte. Adevărata evlavie lipses, te. Nu-mi voi dezonora
Stăpânul într-o asemenea măsură, încât să afirm că un om nepăsător,
superficial care nu se roagă, este cres, tin. Nu; un cres, tin repurtează
victorii asupra trăsăturilor fires, ti s, i pasiunilor. Există un remediu
pentru sufletul bolnav de păcat. Remediul este în Isus. Pret, ios Mântu-
itor! Harul Său este suficient chiar s, i pentru cel slab; iar cel puternic
are de asemenea nevoie de harul Său, sau va pieri.
Harul salvator
Am văzut cum poate fi obt, inut acest har. Du-te în cămărut, a ta s, i
acolo, singur, roagă-L pe Domnul: „Zides, te în mine o inimă curată,
Dumnezeule, pune în mine un duh nou s, i statornic”. Fii stăruitor, fii
sincer. Rugăciunea fierbinte valorează mult. Ca s, i Iacov, luptă-te în
rugăciune. Agonizează. În Ghetsimani, picuri de sânge curgeau pe
fat, a lui Isus. S, i tu trebuie să faci un efort. Nu-t, i părăsi cămărut, a până
[132] când nu te simt, i puternic în Dumnezeu. Apoi veghează s, i, exact atât
timp cât te vei ruga s, i vei veghea, atât timp ît, i vei putea controla
trăsăturile fires, ti, s, i harul lui Dumnezeu va putea fi prezent în tine.
Dumnezeu îmi interzice să încetez a vă mai avertiza. Prieteni ti-
neri, căutat, i-L pe Dumnezeu cu toată inima. Venit, i cu zel s, i, când vet, i
simt, i sincer că fără ajutorul lui Dumnezeu vet, i pieri, când vet, i tânji
după El, as, a cum dores, te cerbul izvoarele de apă, atunci Domnul vă
124
Experient, a cres, tină autentică 125
va întări degrabă. Atunci pacea voastră va depăs, i orice înt, elegere.

Dacă as, teptat, i mântuirea, trebuie să vă rugat, i. Luat, i-vă timp pen-
tru aceasta. Nu fit, i grăbit, i s, i nepăsători în rugăciune. Împlorat, i-L
pe Dumnezeu să lucreze în voi o transformare completă, astfel ca
roadele Duhului Sfânt să sălăs, luiască în voi s, i să putet, i străluci ca
nis, te lumini în lume. Nu fit, i o piedică sau un blestem pentru cauza
lui Dumnezeu. Putet, i fi un ajutor, o binecuvântare. Vă spune Satana
că nu vă putet, i bucura pe deplin s, i liber de mântuire? Nu-l credet, i.
Primii pas, i
Este privilegiul fiecărui cres, tin de a se bucura de lucrarea duioasă
a Duhului lui Dumnezeu. O dulce s, i cerească pace vă va cuprinde
mintea s, i vet, i avea plăcere să meditat, i la cele ceres, ti s, i la Dumnezeu.
Vă vet, i desfăta cu făgăduint, ele Cuvântului Său. Dar să s, tit, i mai întâi
că at, i început să merget, i pe cărarea cres, tină. Să s, tit, i că primii pas, i
sunt făcut, i pe calea spre viat, ă ves, nică. Nu vă amăgit, i. Mă tem, da,
pentru că s, tit, i că mult, i dintre voi nu s, tiu ce este religia. At, i simt, it o
exaltare, o emot, ie, dar niciodată n-at, i văzut păcatul în enormitatea sa.
Niciodată nu v-at, i simt, it starea nenorocită s, i nici nu v-at, i întors de
la căile voastre nelegiuite cu amarnică părere de rău. Niciodată n-at, i [133]
murit fat, ă de lume. Încă iubit, i plăcerile ei; vă place să vă angajat, i în
conversat, ii pe subiecte lumes, ti. Dar, când vine vorba despre adevărul
lui Dumnezeu, nu avet, i nimic de spus. De ce tăcet, i? De ce suntet, i
atât de vorbăret, i despre lucrurile lumes, ti, dar atât de tăcut, i când este
vorba de subiectul care ar trebui să vă preocupe cel mai mut, un
subiect în care trebuie să fit, i implicat, i cu tot sufletul? Adevărul lui
Dumnezeu nu locuies, te în voi. — Testimonies for the Church 1:158,
159.
Deschizând calea pentru binecuvântarea lui Dumnezeu

Nu este nimic de care Satana să se teamă mai mult decât de faptul
că poporul lui Dumnezeu va curăt, i calea de orice piedică, astfel încât
Dumnezeu va revărsa Spiritul Său Sfânt asupra unei biserici slabe, a
unei adunări nepocăite. Dacă Satana ar fi avut cale liberă, n-ar mai
fi fost nici o trezire mică sau mare până la sfârs, itul timpului. Dar
noi nu suntem lăsat, i în necunos, tint, ă cu privire la îns, elăciunile lui.
Este posibil să rezistăm puterii lui. Când calea este pregătită pentru
Spiritul lui Dumnezeu, binecuvântarea va veni.
Satana nu poate împiedica ploaia de binecuvântări să cadă asupra
poporului lui Dumnezeu as, a cum nu poate închide ferestrele cerului,
astfel încât ploaia să nu mai vină asupra pământului. Oamenii răi s, i
demonii nu pot ascunde lucrarea lui Dumnezeu sau înlătura prezent, a
lui Dumnezeu de la adunările poporului Său, dacă urmas, ii Săi vor
dori, să vină la El cu inimi supuse s, i pline de căint, ă, pentru a-s, i
mărturisi s, i părăsi păcatele, s, i prin credint, ă să ceară împlinirea
făgăduint, elor Sale. — The Review and Herald, 22 martie, 1887.
Capitolul 35 — Autodisciplina [134]
„Cel încet la mânie pret, uies, te mai mult decât un viteaz s, i cine
este stăpân pe sine pret, uies, te mai mult decât cine cuceres, te cetăt, i.”
El a învins, a cucerit eul — cel mai puternic dus, man pe care-l putea
întâlni.
Cea mai înaltă dovadă de noblet, e la un cres, tin este autocontrolul.
Acela care poate sta nemis, cat în mijlocul furtunii de abuzuri este un
erou al lui Dumnezeu.
A-t, i guverna spiritul înseamnă a-t, i păstra eul sub control, a re-
zista răului, a-t, i regla fiecare act, iune s, i fiecare cuvânt după măret, ul
standard al îndreptăt, irii lui Dumnezeu. Cel care a învăt, at să-s, i stru-
nească spiritul se va ridica deasupra lucrurilor neînsemnate ale
es, ecurilor, necazurilor cărora le suntem zilnic expus, i, împiedicându-
le să câs, tige s, i prin aceasta să aducă întuneric asupra sufletului.
Este scopul lui Dumnezeu ca puterea împărătească a gândirii
sfint, ite, controlate de harul divin, să conducă în viet, ile oamenilor.
Cel ce-s, i controlează spiritul este în posesia acestei puteri.
Puterea autocontrolului
În copilărie s, i tineret, e, caracterul este cel mai us, or de modelat.
Puterea autocontrolului ar trebui dobândită atunci. Din viat, a de fa-
milie s, i din influent, a căminului provin rezultatele care sunt la fel de
durabile ca s, i ves, nicia. Mai mult decât orice înclinat, ie naturală, obi-
ceiurile stabilite în primii ani vor decide dacă un om va fi învingător
sau învins în lupta viet, ii.
În folosirea limbajului, nu este probabil nici o îndoială că bătrânii
s, i tinerii sunt mai înclinat, i să treacă peste lucrurile mărunte din viat, a [135]
lor, cum ar fi o vorbire necugetată, plină de iritare. Ei cred că este
o scuză suficientă să spună: „Nu eram «în gardă» s, i nu am vrut să
spun exact ce am spus”. Dar Cuvântul lui Dumnezeu nu tolerează
aceasta cu us, urint, ă. Scriptura spune: „Dacă vezi un om care vorbes, te
nechibzuit, pot, i să nădăjduies, ti mai mult de la un nebun decât de la
127
el.” „Omul care nu este stăpân pe sine este ca o cetate surpată s, i fără
ziduri.”
Cea mai mare parte a neplăcerilor viet, ii, supărările s, i iritările,
se datorează unui temperament necontrolat. Într-un moment, prin
cuvinte repezite, pline de pasiune, nepăsătoare, poate fi făcut un rău,
pe care o căint, ă de o viat, ă întreagă nu-l poate repara. O, câte inimi
zdrobite, prieteni îndepărtat, i, viet, i naufragiate prin cuvinte repezite
s, i aspre ale acelor care ar fi putut aduce ajutor s, i vindecare!
Excesul de muncă produce uneori o pierdere a autocontrolului.
Dar Dumnezeu nu obligă niciodată la mis, cări grăbite s, i complicate.
Mult, i îs, i adună poveri pe care îndurătorul Tată ceresc nu le-a pus în
sarcina lor. Îndatoriri pe care niciodată nu le-a preconizat pentru ei îi
urmăresc cu sălbăticie. Dumnezeu dores, te să ne dăm seama că nu-I
glorificăm Numele când luăm asupra noastră atâtea poveri, devenind
oameni cu inima s, i creierul slăbit, uzat, i, agitat, i s, i gâlcevitori. Noi
trebuie să purtăm doar responsabilităt, ile pe care le-a dat Dumnezeu,
încrezându-ne în El s, i astfel păstrându-ne inimile curate, amabile s, i
simt, itoare.
Controlul asupra spiritului

În tăcere se află o putere minunată. Când t, i se spun cuvinte
[136] neplăcute, nu te răzbuna. Cuvintele spuse în replică unuia care este
nervos act, ionează de obicei ca un bici, stârnes, te s, i mai mult furia.
Dar mânia care întâlnes, te tăcere se stinge curând. Cres, tinii să-s, i
înfrâneze limba s, i cu fermitate să se străduiască să nu vorbească
aspru s, i repezit. Cu limba înfrânată, pot, i fi victorios în orice încercare
a răbdării prin care es, ti chemat să treci.
Prin fort, e proprii, omul nu-s, i poate conduce spiritul. Dar, prin
Hristos, poate câs, tiga autocontrolul. Prin puterea Lui, poate să-s, i
aducă gândurile s, i cuvintele în subordonare fat, ă de voint, a lui Dum-
nezeu. Religia lui Hristos aduce sentimentele sub controlul rat, iunii
s, i disciplinează limba. Sub influent, a sa, temperamentul repezit este
supus, iar inima este umplută cu răbdare s, i amabilitate.
T, inet, i-vă ferm de Cel care are toată puterea în cer s, i pe pământ.
Chiar dacă, de cele mai multe ori, atitudinea ta nu este răbdătoare
s, i calmă, nu renunt, a la luptă. Încearcă din nou, de data aceasta
mai ferm, să fii răbdător, indiferent de provocare. S, i niciodată nu-t, i
Autodisciplina 129
lua ochii de la exemplul tău divin. — The Review and Herald, 31

octombrie, 1907.
Nici o scuză pentru păcătuire

Lucrarea ispititorului nu trebuie considerată ca scuză pentru o
faptă gres, ită. Satana jubilează când îi aude pe urmas, ii declarat, i ai lui
Hristos aducând scuze pentru diformitatea caracterului lor. Tocmai
aceste scuze conduc la păcat. Nu există nici o scuză pentru a păcătui.
Un caracter sfânt, o viat, ă asemănătoare lui Hristos sunt accesibile
fiecărui copil al lui Dumnezeu care se căies, te s, i crede. — The Desire
of Ages, 311.
[137] Capitolul 36 — O experient, ă vie
Domnul viet, ii s, i al gloriei s, i-a îmbrăcat divinitatea cu umanitatea

pentru a-i demonstra omului că Dumnezeu, prin Hristos, vrea să ne
conecteze cu El. Fără o comuniune cu Dumnezeu, nimeni nu poate fi
fericit. Omul căzut trebuie să învet, e că Tatăl nostru ceresc nu poate
fi mult, umit până când dragostea Lui nu îmbrăt, is, ează pe păcătosul
pocăit s, i transformat prin meritele Mielului nepătat al lui Dumnezeu.
Lucrarea tuturor inteligent, elor ceres, ti conduce la acest sfârs, it.
Sub comanda Generalului lor, ele lucrează pentru recuperarea celor
care, prin păcat, s-au separat de Tatăl ceresc. Un plan a fost gândit,
prin care minunăt, ia harului s, i dragostei lui Hristos să fie arătate,
descoperite lumii. Prin pret, ul infinit plătit de Fiul lui Dumnezeu
pentru răscumpărarea omului, este relevată dragostea lui Dumnezeu.
Acest glorios plan de salvare este amplu s, i oferă salvare întregii
lumi. Păcătos, i, oameni căzut, i, pot fi desăvârs, it, i în Isus prin iertarea
păcatului s, i îndreptăt, irea lui Hristos.
Puterea crucii
Isus Hristos, legat de umanitate, arată că el poate cuprinde ome-
nirea cu brat, ul Său uman, în timp ce cu brat, ul divin a prins tronul
Celui Infinit. El a plantat crucea Sa la mijloc, între pământ s, i cer, s, i
[138] a spus: „S, i după ce voi fi înălt, at de pe pământ, voi atrage la Mine pe
tot, i oamenii”. Crucea trebuia să fie centrul atract, iei.
Trebuia să le vorbească oamenilor s, i să-i treacă peste prăpastia
pe care a făcut-o păcatul, pentru a uni oamenii limitat, i cu Dumne-
zeu, care e infinit. Numai puterea crucii îl poate despărt, i pe om de
puternica uniune de fort, e a păcatului. Hristos S-a dat pe Sine Însus, i
pentru salvarea păcătosului. Cei ale căror păcate sunt iertate, care-L
iubesc pe Isus, vor fi unit, i cu El. Ei vor purta jugul lui Hristos. Acest
jug nu e pentru a-i stânjeni, pentru a face viat, a lor religioasă una
de trudă nesatisfăcătoare. Nu, jugul lui Hristos ar trebui să ducă
la înt, elegerea faptului că viat, a de cres, tin trebuie să devină una de
130
O experient, ă vie 131
bucurie s, i plăcere. Cres, tinii trebuie să fie bucuros, i în contemplarea

a ceea ce Domnul a făcut, dând pe unicul Său Fiu născut să moară
pentru lume, „pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă
viat, ă ves, nică”.
Loialitate fat, ă de Hristos

Cei ce stau sub steagul însângerat al Print, ului Emanuel ar trebui
să fie soldat, i credincios, i în armata lui Hristos. Niciodată n-ar trebui
să fie neloiali. Mult, i dintre tineri se vor oferi să stea cu Isus, Print, ul
viet, ii. Dar dacă vor continua să stea cu El, trebuie constant să se
uite la Isus, Căpitanul lor, pentru a primi ordine. Ei nu pot fi soldat, i
ai lui Hristos s, i totus, i să lucreze pentru confederat, ia lui Satana,
fiind un ajutor de partea sa, pentru că astfel vor deveni dus, manii
lui Hristos. Vor trăda datorii sacre. Ei vor constitui o verigă între
Satana s, i adevărat, ii soldat, i s, i astfel, prin aces, ti agent, i vii, dus, manul
va lucra constant să fure inimile soldat, ilor lui Hristos. [139]
Vă întreb, dragi tineri care sust, inet, i că suntet, i soldat, i ai lui
Hristos, ce lupte at, i dus? Care au fost angajamentele voastre? Când
Cuvântul lui Dumnezeu v-a descoperit ce lucrare avet, i de îndeplinit,
at, i refuzat să o facet, i, pentru că nu se potrivea cu înclinat, iile voastre?
Atract, ia lumii v-a ispitit, distrăgându-vă din serviciul lui Hristos.
Satana este angajat în inventarea diferitelor ispite s, i, prin păcate ce
ar putea părea mărunte, vă îndepărtează de Hristos. Apoi atract, ii mai
mari vă sunt prezentate pentru a vă seduce s, i a vă sustrage complet
de la Dumnezeu.
Pot, i avea numele în registrul bisericii s, i pot, i pretinde că es, ti
copilul lui Dumnezeu s, i totus, i exemplul tău, să reprezinte gres, it
caracterul lui Hristos s, i să-i atragi s, i pe alt, ii departe de El. Nu este
nici o fericire, pace sau bucurie pentru un credincios practicant, al
cărui suflet nu este în întregime înrolat în lucrarea pe care Domnul
i-a dat-o. El va aduce constant lumea în biserică, nu prin căint, ă,
mărturisire s, i predare în mâna lui Dumnezeu, ci prin predarea din
ce în ce mai mult lumii, prin angajarea de partea lui Satana, mai
degrabă decât de partea lui Hristos, în această luptă.
Nevoia unei cunoas, teri prin experient, ă

Apelez la tineri să taie s, i cel mai subt, ire firicel de at, ă care îi leagă
de lume prin practică s, i spirit. „Ies, it, i din mijlocul lor s, i despărt, it, i-vă
de ei, zice Domnul; nu vă atinget, i de ce este necurat, s, i vă voi primi.
Eu vă voi fi Tată s, i voi îmi vet, i fi fii s, i fiice, spune Domnul Cel
Atotputernic.”
[140] Vor auzi tinerii această voce care-i invită? Cât de put, in reali-
zează tinerii nos, tri necesitatea de a oferi asociat, ilor lor tineri un
exemplu cres, tin prin viat, a s, i caracterul lor! Mult, i dintre tinerii nos, tri
înt, eleg teoria adevărului, dar cât de put, ini înt, eleg prin experimen-
tarea cunos, tint, elor punerea în practică a lui, în fiecare faptă a lor.
Unde sunt misionarii tineri, care fac orice fel de muncă în marele
lan ce trebuie secerat? Unde sunt cei care învat, ă zilnic în s, coala lui
Hristos? Să nu-i lăsăm să simtă că sunt gata de absolvire. Să-i lăsăm
să as, tepte în curt, ile Domnului, unde pot fi îndrumat, i cum să lucreze
în colaborare cu inteligent, ele ceres, ti. Dragi tineri, doresc să vă vor-
besc hotărât, pentru că vreau să fit, i salvat, i. Nu mai pierdet, i timp.
Nu putet, i să-i slujit, i lui Dumnezeu s, i lui Mamona. Putet, i fi cres, tini
în aparent, ă, dar, când vin ispitele, când suntet, i aspru încercat, i, nu
cădet, i de cele mai multe ori?
Frăt, ia cres, tină

Conflictul în care trebuie să iei parte activă este găsit în viat, a
de zi cu zi. În vremuri de încercare, nu las, i dorint, ele tale de partea
cuvântului scris s, i, prin rugăciuni stăruitoare, Îl caut, i pe Isus pentru
sfat? Mult, i afirmă că nu e nici un rău să te duci la un concert s, i
să absentezi de la întâlniri unde servii Domnului transmit mesajul
cerului. Es, ti în sigurant, ă dacă te afli acolo unde Hristos a spus că va
fi s, i El.
[141] Cei ce respectă s, i apreciază Cuvântul lui Dumnezeu nu vor
întoarce spatele întrunirilor de rugăciune sau întâlnirilor unde solul
Domnului a fost trimis să le spună lucruri cu privire la interesul
lor ves, nic. Isus a spus: „Acolo unde sunt doi sau trei adunat, i în
Numele Meu, acolo sunt s, i Eu în mijlocul lor”. Ît, i pot, i permite să
alegi plăcerea s, i să ratezi binecuvântarea? Îngăduint, a fat, ă de aceste
O experient, ă vie 133
lucruri are o influent, ă grăitoare nu numai asupra viet, ii s, i caracterului

tău, dar s, i asupra viet, ilor s, i caracterelor asociat, ilor tăi.
Dacă tot, i cei ce pretind că sunt urmas, ii lui Hristos ar fi as, a în
faptă s, i adevăr, atunci ei ar avea mintea lui Hristos s, i ar îndeplini
lucrările lui Dumnezeu. Ar rezista ispitei de a fi indulgent, i cu ei
îns, is, i s, i ar arăta că ei nu gustă plăcerile frivole ale lumii mai mult
decât privilegiul întâlnirii cu Hristos în cadrul întâlnirilor sociale.
Atunci vor avea o influent, ă asupra altora s, i i-ar conduce să le urmeze
exemplul.
Faptele vorbesc mai tare decât cuvintele, s, i cei care sunt iubitori
de plăceri nu apreciază valoarea binecuvântării de a face parte din
numărul poporul lui Dumnezeu. Ei nu apreciază privilegiul de a-s, i
influent, a asociat, ii mergând cu ei, sperând că inimile lor vor fi atinse
de Spiritul Sfânt al lui Dumnezeu. Cine merge împreună cu ei la
aceste adunări lumes, ti? Isus nu Se află acolo pentru a binecuvânta
asemenea adunări. Dar Satana va aduce în minte lucruri care nu vor
mai permite intrarea lucrurilor de interes ves, nic. Este s, ansa lui de a
crea confuzie cu privire la bine, amestecându-l cu răul.
Prin acordarea atent, iei întrunirilor lumes, ti se creează un gust
pentru distract, ii excitante s, i puterea morală este slăbită. Cei ce [142]
iubesc plăcerea pot păstra o aparent, ă de asemănare cu Dumnezeu,
dar nu au nici o legătură vitală cu El. Credint, a lor este moartă, zelul
lor s-a stins. Ei nu simt povara necesităt, ii de a spune un cuvânt
la timp sufletelor care nu-L cunosc pe Hristos s, i de a-i grăbi să-s, i
predea inimile lui Dumnezeu. — The Youth’s Instructor, 23 aprilie,
1912; The Youth’s Instructor, 30 martie, 1893.
*****
Religia nu este un sentiment

Religia pură s, i nepângărită nu este un sentiment, ci îndeplinirea
lucrărilor de milă s, i iubire. Această religie este necesară sănătăt, ii s, i
fericirii. Ea intră în templul sufletului poluat s, i, cu un bici, aruncă
afară păcatul care s-a strecurat. Preluând tronul, sfint, es, te totul prin
prezent, a ei, luminând inima cu razele strălucitoare ale Soarelui
Îndreptăt, irii. Ea deschide ferestrele sufletului spre cer, lăsându-l
în lumina soarelui iubirii lui Dumnezeu. O dată cu ea intră seni-
nătatea s, i linis, tea sufletească, puterea fizică, psihică s, i mintală se

îmbogăt, es, te, pentru că atmosfera cerului, ca o influent, ă activă, vie,
umple sufletul. Hristos este în inimă s, i cu El, sperant, a gloriei. — The
Review and Herald, 15 octombrie, 1901.
Capitolul 37 — Credincios în cele mai mici lucruri [143]
„Cine este credincios în cele mai mici lucruri, este credincios s, i

în cele mari.”
O atent, ie cons, tiincioasă cu privire la ceea ce lumea numes, te „lu-
cruri mărunte” face din viat, ă un succes. Mici acte de caritate, de le-
pădare de sine, a spune cuvinte simple de încurajare, a veghea împo-
triva micilor păcate — acesta este cres, tinismul. O recunoas, tere plină
de mult, umire a binecuvântărilor zilnice, o îmbunătăt, ire înt, eleaptă
a oportunităt, ilor zilnice, o dezvoltare sârguincioasă a talentelor
încredint, ate — la aceasta ne cheamă Stăpânul.
Cel care s, i-a îndeplinit cu credincios, ie micile obligat, ii va fi
pregătit să răspundă unor responsabilităt, i mai mari. Omul care este
amabil s, i curtenitor în viat, a de zi cu zi, care este generos s, i răbdător
în familia sa, al cărui scop permanent este să-s, i facă un cămin fericit
va fi primul care se va nega pe sine s, i va face sacrificiile pe care
Stăpânul le cere.
Un caracter bine echilibrat

Putem fi dornici să dăm proprietatea noastră pentru cauza lui
Dumnezeu, dar aceasta nu va conta decât dacă-I dăm, de asemenea,
o inimă plină de recunos, tint, ă s, i dragoste. Cei care vor fi adevărat, i
misionari în câmpuri străine trebuie să fie mai întâi adevărat, i misio-
nari în cămin. Cei care doresc să lucreze în via Stăpânului trebuie
să se pregătească pentru aceasta printr-o cultivare atentă a micilor
loturi de vie pe care El li le-a încredint, at.
„Un om este as, a cum gândes, te în inima sa.” Multe gânduri fac [144]
istoria nescrisă a unei singure zile; s, i aceste gânduri au mult de a
face cu formarea caracterului. Gândurile noastre trebuie păzite cu
strictet, e, pentru că un singur gând necurat face o impresie adâncă
asupra sufletului. Un gând rău lasă o impresie rea asupra mint, ii.
Omului i-ar face bine să nutrească gânduri curate s, i sfinte. Prin
ele, pulsul spiritual este accelerat s, i puterea de a face bine este
135
îmbogăt, ită. S, i as, a cum un strop de ploaie pregătes, te calea pentru

altul în udarea pământului, la fel un gând bun pregătes, te calea pentru
altul.
Cea mai lungă călătorie este realizată pas cu pas. Printr-o succe-
siune de pas, i ajungem la capătul drumului. Cel mai lung lant, este
compus din verigi separate. Dacă una din aceste verigi este necores-
punzătoare, întregul lant, este fără valoare. La fel este s, i caracterul.
Un caracter bine echilibrat este format din fapte independente, aduse
la îndeplinire cu bine. Un singur defect cultivat, în loc să fie învins,
îl face pe om imperfect s, i închide în fat, a lui port, ile cetăt, ii sfinte. Cel
care intră în cer trebuie să aibă un caracter fără pată, zbârcitură sau
orice altceva de acest fel. Es, ecurile s, i murdăriile nu vor intra acolo.
În toată os, tirea celor răscumpărat, i, nu va fi văzut nici un defect.
Credincios, ie în viat, a de zi cu zi
Lucrarea lui Dumnezeu este perfectă ca întreg, pentru că este
perfectă în fiecare parte, oricât de mică. El modelează fiecare fir
de iarbă cu aceeas, i grijă cu care a creat lumea. Dacă dorim să fim
[145] desăvârs, it, i, as, a cum Tatăl nostru din cer este desăvârs, it, trebuie
să fim credincios, i în îndeplinirea lucrurilor mici; astfel ca ceea ce
facem măcar să facem bine. Oricare ar fi munca voastră, facet, i-o cu
credincios, ie. Spunet, i adevărul cu privire la lucrurile mici. În fiecare
zi, facet, i fapte de iubire s, i rostit, i cuvinte de îmbărbătare. Presărat, i
zâmbete de-a lungul cărării viet, ii. Dacă lucrat, i astfel, Dumnezeu va
plasa aprobarea Lui asupra voastră s, i Hristos vă va spune într-o zi:
„Bine, rob bun s, i credincios.”
În ziua judecăt, ii, cei care au fost credincios, i în viat, a de fiecare
zi, care au dat zor în lucrul lor, fără să se gândească la laudă s, i profit,
vor auzi aceste cuvinte: „Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta
Lui: «Venit, i binecuvântat, ii Tatălui Meu de mos, tenit, i Împărăt, ia, care
v-a fost pregătită de la întemeierea lumii.»” Hristos nu-i laudă pentru
elocvent, a oratorică, pentru puterea intelectuală pe care au etalat-o
sau pentru donat, iile pe care le-au făcut. I-a lăudat pentru împlinirea
lucrurilor mici, care sunt de obicei uitate. „Căci am fost flămând s, i
Mi-at, i dat de mâncat”, spune El. „Ori de câte ori at, i făcut aceste
lucruri unuia din aces, ti foarte neînsemnat, i frat, i ai Mei, Mie mi le-at, i
făcut.” — The Youth’s Instructor, 17 ianuarie, 1901.
Capitolul 38 — Responsabilitate pentru lumină [146]
Tineri s, i tinere, suntet, i răspunzători în fat, a lui Dumnezeu pentru

lumina pe care v-a dat-o. Această lumină s, i aceste avertismente,
dacă nu sunt luate în seamă, se vor ridica împotriva voastră în ziua
judecăt, ii. Vi s-a spus clar despre primejdiile care vă amenint, ă; at, i
fost avertizat, i s, i păzit, i din fiecare parte s, i înconjurat, i cu avertismente.
În casa Domnului at, i ascultat cele mai solemne s, i cercetătoare ade-
văruri, prezentate de servii Domnului prin revărsarea Spiritului.
Câtă greutate au aceste apeluri solemne asupra inimilor voastre? Ce
influent, ă au asupra caracterelor voastre? Vet, i fi considerat, i respon-
sabili pentru fiecare dintre aceste apeluri s, i avertismente. Ele se vor
ridica la judecată să-i condamne pe cei ce au avut în continuare o
viat, ă vanitoasă, nestatornică s, i plină de mândrie.
Dragi prieteni tineri, ce at, i semănat, aceea vet, i secera! Acum
este timpul semănatului pentru voi. Care va fi seceris, ul vostru?
Ce semănat, i? Fiecare cuvânt pe care-l rostit, i, fiecare act pe care-l
îndeplinit, i este o sământ, ă care va aduce roade bune sau rele s, i la
seceris, va rezulta fie tristet, e, fie bucurie. As, a cum va fi semănată
sământ, a, as, a va fi recolta. Dumnezeu v-a dat o lumină măreat, ă s, i
multe privilegii. După ce această lumină v-a fost dată, după ce peri-
colele v-au fost prezentate în totalitate, responsabilitatea vă revine.
Maniera în care tratat, i lumina pe care Dumnezeu v-a dat-o va înclina
balant, a spre fericire sau nenorocire. Voi îns, ivă vă construit, i destinul.
137
[147] Capitolul 39 — Seriozitatea t, elului
Cei patru tineri evrei, când primeau educat, ie la curtea regelui, în

Babilon, nu au considerat că binecuvântarea lui Dumnezeu înlocuia
efortul sust, inut ce se cerea de la ei. Ei erau silitori la studiu, pentru că
realizau că, prin harul lui Dumnezeu, soarta lor depindea de propria
lor voint, ă s, i act, iune. Ei trebuiau să-s, i demonstreze întreaga abilitate
la lucru s, i, printr-o strânsă s, i severă sfort, are a puterilor lor, trebuiau
să folosească cea mai mare parte a ocaziilor lor pentru studiu s, i
muncă.
Cooperarea cu Dumnezeu
În timp ce aces, ti tineri lucrau pentru propria lor salvare, Dum-
nezeu lucra în ei, ca să facă totul cu plăcere s, i pentru El. Aici sunt
relevate condit, iile succesului. Pentru a putea avea harul lui Dum-
nezeu, trebuie să ne îndeplinim partea. Domnul nu s, i-a propus să
facă în locul nostru nici voint, a, nici înfăptuirea. Harul Său este dat
să lucreze în noi voint, a s, i înfăptuirea, dar niciodată ca un înlocui-
tor pentru efortul nostru. Sufletele noastre trebuie trezite pentru a
coopera. Spiritul Sfânt lucrează în noi pentru a putea să ne lucrăm
propria salvare. Aceasta este lect, ia practică pe care Spiritul Sfânt Se
străduies, te să ne învet, e. „Căci Dumnezeu este Acela care lucrează
în voi, s, i vă dă, după plăcerea Lui, s, i voint, a s, i înfăptuirea.”
Dumnezeu va coopera cu tot, i cei ce se străduiesc cu stăruint, ă
să fie credincios, i în slujba Sa, as, a cum a colaborat cu Daniel s, i cu
cei trei tovarăs, i ai săi. Calităt, ile mintale nobile s, i un nivel înalt de
[148] moralitate a caracterului nu sunt rezultatul unui accident. Dumnezeu
creează oportunităt, i, succesul depinde de modul în care sunt valori-
ficate. Ocaziile oferite de Provident, ă trebuie să fie observate imediat
s, i apoi folosite de grabă. Sunt mult, i care pot deveni oameni puter-
nici, dacă, asemenea lui Daniel, vor depinde de harul lui Dumnezeu
pentru a fi învingători s, i a-s, i face lucrarea cu putere s, i eficient, ă.
138
Seriozitatea t, elului 139
Serviciu din toată inima

Mă adresez t, ie, tinere: Fii credincios. Pune inimă în lucrarea ta.
Nu-i imita pe cei ce au un ritm încet s, i care oferă servicii împărt, ite.
Faptele, repetate ades, formează obiceiurile, iar acestea, caracterul.
Cu răbdare îndeplines, te micile obligat, ii cotidiene. Atâta timp cât
subestimezi important, a micilor datorii, formarea caracterului tău va
fi nesatisfăcătoare. În fat, a celui Atotputernic, fiecare datorie este
importantă. Domnul spune: „Cine este credincios în cele mai mici
lucruri, este credincios s, i în cele mari; s, i cine este nedrept în cele
mai mici lucruri, este nedrept s, i în cele mari.” În viat, a unui adevărat
cres, tin, nu există lucruri neesent, iale.
Mult, i dintre cei ce sunt cres, tini lucrează cu Hristos la t, elul crucii.
Mult, i as, teaptă ca o lucrare măreat, ă să le fie adusă. Zilnic pierd ocazii
de a-s, i demonstra credincios, ia fat, ă de Dumnezeu; zilnic es, uează în a
pune tot sufletul pentru îndeplinirea micilor obligat, ii ale viet, ii, care
lor li se par neinteresante. În timp ce as, teaptă o lucrare măreat, ă în
care să poată să-s, i exercite presupusele lor talente ies, ite din comun
s, i astfel să-s, i satisfacă ambit, iile lor nesăturate, viat, a lor se scurge.
Dragii mei prieteni tineri, facet, i lucrarea care vă este la îndemână.
Îndreptat, i-vă atent, ia spre lucrurile umile, care necesită efortul pe [149]
care-l putet, i face. Punet, i inimă s, i suflet pentru a face această lucrare.
Strunit, i-vă gândurile să act, ioneze inteligent cu privire la lucrurile
pe care le putet, i face acasă. Astfel vet, i deveni potrivit, i pentru o mai
mare utilitate. Amintit, i-vă ce se spunea despre regele Ezechia: „A
lucrat cu toată inima, s, i a izbutit în tot ce a făcut”....
Valoarea concentrării
Capacitatea de a-t, i fixa gândurile pe lucrarea din mâinile tale
este o binecuvântare. Tinerii temători de Dumnezeu ar trebui să se
străduiască să-s, i îndeplinească datoriile cu considerat, ie, păstrând
gândurile pe făgas, ul corect s, i făcând ce este mai bine. Ei ar trebui să
realizeze care sunt obligat, iile prezente s, i să le îndeplinească, fără a
permite mint, ii să hoinărească. Acest fel de disciplină mintală va fi de
ajutor s, i benefică în viat, ă. Cei care învat, ă să gândească în legătură
cu tot ce întreprind, oricât de mică ar părea lucrarea, vor fi de folos
în lume.
Dragi tineri, fit, i stăruitori, fit, i perseverent, i. „De aceea, încinget, i-

vă coapsele mint, ii voastre.” Comportat, i-vă ca Daniel, evreul, care
s, i-a propus să-I fie credincios lui Dumnezeu. Nu vă dezamăgit, i
părint, ii s, i prietenii. S, i mai este Cineva care nu trebuie uitat. Nu-L
dezamăgit, i pe Cel care v-a iubit atât de mult, încât s, i-a dat viat, a ca
să facă posibilă o cooperare între voi s, i Dumnezeu.
Cea mai înaltă motivat, ie

Dorint, a de a-L onora pe Dumnezeu ar trebui să fie cea mai puter-
nică motivat, ie. Ar trebui să ne determine să îmbunătăt, im privilegiile
[150] s, i oportunităt, ile care ne sunt oferite, as, a că ar trebui să înt, elegem
cum să folosim cu înt, elepciune bunurile lui Dumnezeu. Ar trebui să
ne conducă să ne păstrăm creierul, oasele, mus, chii s, i nervii în cea
mai bună condit, ie de sănătate, pentru ca puterea psihică s, i clarita-
tea mintală să ne facă slujitori credincios, i. Interesul egoist, dacă i
se dă voie să se dezvolte, pipernices, te mintea s, i împietres, te inima.
Dacă-i îngăduim să ne controleze, ne distruge puterea morală. Apoi
urmează dezamăgirea....
Adevăratul succes este dat bărbat, ilor s, i femeilor de către acelas, i
Dumnezeu care i-a dat succes lui Daniel. Cel care a citit în inima lui
Daniel, a privit cu plăcere asupra purităt, ii motivat, iei slujitorului Său,
asupra hotărârii de a-L onora pe Dumnezeu. Cei care îndeplinesc
în viat, a lor scopul lui Dumnezeu trebuie să depună un efort dureros
s, i stăruitor străduindu-se să îndeplinească orice le va da El să facă.
— The Youth’s Instructor, 20 august, 1903.
*****
Bucuria trainică
Pe tot parcursul drumului prăpăstios, care duce spre viat, a
ves, nică, sunt izvoare de bucurie pentru a-l înviora pe cel istovit.
Aceia care umblă în căile înt, elepciunii, chiar în vremuri de strâmto-
rare, se bucură peste măsură, pentru că Cel pe care Îl iubes, te sufletul
lor merge, nevăzut, alături de ei. Pe măsură ce înaintează, ei văd s, i
mai lămurit atingerea mâinii Sale; la fiecare pas, raze s, i mai strălu-
citoare de slavă de la Cel nevăzut le luminează calea; iar cântările
Seriozitatea t, elului 141
lor de laudă, din ce în ce mai puternice, se înalt, ă spre a se alătura

melodiilor îngerilor dinaintea tronului. — Thoughts from the Mount
of Blessing, 140.
[151] Capitolul 40 — Exercitarea voint, ei
Adevărata religie are de-a face cu voint, a. Voint, a este puterea

care guvernează natura omului, aducând toate celelalte facultăt, i sub
comanda sa. Voint, a nu este gustul sau înclinat, ia, ci este puterea de
decizie care lucrează în fiii oamenilor, spre ascultarea sau neasculta-
rea fat, ă de Dumnezeu.
Nesigurant, ă s, i îndoială
Tu es, ti un tânăr inteligent, vrei să faci ca viat, a ta să fie potrivită
pentru cer. Adesea es, ti descurajat s, i ai o slabă putere morală, sclav al
îndoielii, fiind controlat de obiceiuri s, i tendint, e ale vechii tale viet, i
de păcat. Tu crezi că natura ta emot, ională nu-t, i este loială în vederea
celor mai bune decizii s, i a celor mai solemne promisiuni. Nimic nu
pare real. Propria ta nesigurant, ă te face să te îndoies, ti de sinceritatea
celor care vor să-t, i facă bine. Cu cât te lupt, i mai mult cu îndoiala,
cu atât mai put, in real ît, i pare totul, până când t, i se pare că nici un
loc nu este sigur pentru tine. Promisiunile tale sunt asemenea unor
funii de nisip s, i vezi în aceeas, i lumină ireală cuvintele s, i lucrările
celor în care ar trebui să ai încredere.
Putere prin supunerea voint, ei

Vei fi într-un pericol permanent până vei înt, elege adevărata fort, ă
a voint, ei. Pot, i crede s, i promite toate lucrurile, dar promisiunile s, i
[152] credint, a ta nu au valoare până când nu adaugi voint, a de partea
credint, ei s, i a act, iunii. Dacă lupt, i lupta credint, ei cu toată puterea
voint, ei, vei cuceri. Sentimentele, impresiile, emot, iile tale nu sunt
demne de încredere, pentru că nu sunt sigure, în special datorită ide-
ilor tale pervertite; cons, tient, a promisiunilor încălcate s, i a legămin-
telor nerespectate ît, i slăbes, te încrederea în tine însut, i s, i încrederea
altora în tine.
Dar nu trebuie să disperi. Trebuie să fii hotărât să crezi, des, i
nimic nu t, i se pare adevărat s, i real. Nu mai este nevoie să-t, i spun
142
Exercitarea voint, ei 143
că tu singur te-ai adus în această situat, ie neconvenabilă. Trebuie

să-t, i recâs, tigi încrederea în Dumnezeu s, i în frat, ii tăi. Depinde de
tine să-t, i supui voint, a voint, ei lui Isus Hristos s, i, de îndată ce faci
aceasta, Dumnezeu va prelua controlul s, i va lucra în tine s, i voint, a s, i
înfăptuirea după buna Sa plăcere. Întreaga ta natură va fi adusă sub
controlul Spiritului lui Hristos s, i până s, i gândurile tale vor fi aduse
în subordonare fat, ă de El.
Nu-t, i pot, i controla impulsurile as, a cum ai dori, dar ît, i pot, i con-
trola voint, a s, i pot, i face o schimbare totală în viat, a ta. Prin predarea
voint, ei tale lui Hristos, viat, a ta va fi ascunsă cu Hristos în Dumnezeu
s, i aliată cu puterea ce este deasupra tuturor puterilor. Vei avea tărie
de la Dumnezeu, care te va lega cu repeziciune de puterea Sa s, i
astfel o lumină nouă, chiar lumina credint, ei vii, va străluci asupra ta.
Dar voint, a ta trebuie să colaboreze cu voint, a lui Dumnezeu, nu cu
voint, a prietenilor prin care Satana lucrează mereu să te îns, ele s, i să
te distrugă.
Nu vrei ca, fără întârziere, să te as, ezi într-o dreaptă legătură cu [153]
Dumnezeu? Nu vrei să spui: „Îmi voi preda voint, a lui Isus s, i o voi
face chiar acum” s, i din acest moment să fii în întregime de partea
lui Dumnezeu? Nu mai da atent, ie obiceiurilor, puterii apetitului s, i
pasiunii. Nu-i da lui Satana nici o s, ansă să spună: „Es, ti un ipocrit
nenorocit”. Închide us, a astfel încât Satana să nu te poată acuza s, i
descuraja. Spune: „Cred, da, cred că Dumnezeu este ajutorul meu”
s, i vei descoperi că es, ti biruitor în Domnul. Prin păstrarea fermă a
voint, ei de partea lui Dumnezeu, fiecare emot, ie va fi supusă voint, ei
lui Isus. Atunci vei descoperi că ai picioarele pe o stâncă solidă.
Aceasta va cere adesea fiecare fărâmă a puterii voint, ei pe care o ai,
dar Dumnezeu este Acela care lucrează pentru tine s, i vei ies, i din
acest proces de modelare un vas de onoare.
Voint, a lui Dumnezeu unită cu voint, a omului

Vorbes, te despre credint, ă. Păstrează-te de partea lui Dumnezeu.
Nu-t, i pune piciorul de partea inamicului s, i Dumnezeu va fi ajutorul
tău. El va face pentru tine ceea ce t, ie ît, i este imposibil să faci.
Rezultatul va fi acela că tu vei deveni asemenea unui „cedru din
Liban”. Viat, a ta va fi înnobilată, iar faptele tale vor fi săvârs, ite în
Dumnezeu. Va fi atunci în tine o putere, un zel s, i o simplitate care te

vor face un instrument lustruit în mâinile lui Dumnezeu.
Ai nevoie să bei zilnic din fântâna adevărului ca să înt, elegi
secretul plăcerii s, i bucuriei în Domnul. Dar trebuie să-t, i amintes, ti că
[154] voint, a e izvorul tuturor act, iunilor tale. Această voint, ă, care reprezintă
un factor atât de important în formarea caracterului omului, a fost
dată în mâna lui Satana la cădere; s, i de atunci el lucrează în om s, i
voint, a s, i înfăptuirea propriilor sale plăceri, dar spre ruina s, i mizeria
totală a omului.
Dar sacrificiul infinit al lui Dumnezeu, de a-L da pe iubitul Său
Fiu Isus pentru a deveni o jertfă pentru păcat, Îl îndreptăt, es, te să
spună, fără să încalce vreun principiu al guvernării Sale: „Predă-te
Mie, dă-Mi Mie voint, a ta, ia-o de sub controlul lui Satana s, i Eu o voi
lua în stăpânire; apoi voi putea lucra în tine s, i voint, a s, i înfăptuirea
după buna Mea plăcere”. Când El dă gândul lui Hristos, voint, a ta
devine ca a Lui, iar caracterul tău este transformat pentru a fi ca
al lui Hristos. Este scopul tău să faci voia lui Dumnezeu? Vrei să
ascult, i ce zice Scriptura? „Dacă voies, te cineva să vină după Mine,
să se lepede de sine, să-s, i ia crucea s, i să Mă urmeze.”
Nu există altceva mai de pret, decât să-L urmezi pe Domnul
Hristos, atunci când refuzi să-t, i satisfaci înclinat, iile s, i te hotărăs, ti
să ascult, i de Dumnezeu. Nu sentimentele s, i emot, iile fac din tine un
copil al lui Dumnezeu, ci doar ascultarea de voint, a lui Dumnezeu.
O viat, ă plină de utilitate se profilează înaintea ta, dacă voint, a ta
devine voint, a lui Dumnezeu. Atunci vei putea sta în puterea dată de
Dumnezeu ca un exemplu de fapte bune. Te vei conforma regulilor
de ment, inere a disciplinei, în loc să ajut, i la prăbus, irea lor. Vei ajuta la
ment, inerea ordinii, în loc de a o dispret, ui s, i de a incita la dezordine
în viat, ă, conform propriului tău fel de a act, iona.
Ît, i spun în temere de Dumnezeu: s, tiu ce ai putea fi, dacă voint, a
ta este plasată de partea Domnului.
[155] „Căci noi suntem împreună-lucrători cu Dumnezeu.” Pot, i să-t, i
faci lucrarea pentru acum s, i pentru ves, nicie în as, a fel încât să reziste
testului judecăt, ii. Vrei să încerci? Nu vrei să faci acum o schimbare
radicală? Es, ti obiectul dragostei s, i mijlocirii lui Hristos. Te vei preda
acum lui Dumnezeu s, i-i vei ajuta pe cei care sunt as, ezat, i ca santinele
în apărarea lucrării Sale, în loc să le produci durere s, i descurajare?
Exercitarea voint, ei 145
*****
Un efort special este esent, ial

Dumnezeu ne-a stabilit mijloace s, i, dacă le vom folosi cu hărni-
cie s, i cu rugăciune, nici un vas nu va naufragia, ci va înfrunta orice
vijelie s, i furtună s, i în final va ancora în cerul plin de fericire. Dar,
dacă vom neglija s, i dispret, ui aceste mijloace s, i privilegii, Dumnezeu
nu va face un miracol pentru a salva pe nici unul dintre noi s, i vom fi
pierdut, i as, a cum au fost Iuda s, i Satana.
Să nu credet, i că Dumnezeu va face un miracol să salveze acele
suflete slabe care pret, uiesc răul s, i care practică păcatul sau că un
element supranatural va fi adus în viet, ile lor, ridicându-i spre sfere
mai înalte, unde, prin comparat, ie, vor face munci mai us, oare, fără
nici un efort special, fără nici o luptă sau fără crucificarea eului;
pentru că aceia care pierd vremea pe terenul lui Satana vor pieri la
fel ca răufăcătorii. Vor fi distrus, i dintr-o dată s, i fără nici un remediu.
— Testimonies to Ministers and Gospel Workers, 453.
[156] Capitolul 41 — Îndrumare divină
Sunt trei modalităt, i prin care Domnul ne descoperă voint, a Sa s, i

ne călăuzes, te....
Dumnezeu ne descoperă voint, a Sa în Cuvântul Său, Sfânta Scrip-
tură.
Vocea Sa este de asemenea descoperită în lucrările Sale
provident, iale s, i va fi recunoscută, dacă noi nu ne separăm sufle-
tele de El prin umblarea pe propriile noastre căi, făcând totul după
propria noastră voint, ă s, i urmând imediat îndemnurile unei inimi
nesfint, ite, până când simt, urile ne vor fi atât de tocite, încât lucrurile
ves, nice nu mai pot fi distinse s, i vocea lui Satana este astfel deghizată,
încât e acceptată ca vocea lui Dumnezeu.
O altă modalitate prin care vocea lui Dumnezeu se face auzită
este reprezentată de apelurile Spiritului Său cel Sfânt, impresionând
inima s, i marcând caracterul.
Dacă ai dubii cu privire la orice subiect, trebuie mai întâi să
consult, i Scripturile. Dacă într-adevăr ai început o viat, ă de credint, ă
s, i te-ai predat lui Dumnezeu pentru a fi în întregime al Lui, El te-a
luat pentru a te modela s, i finisa conform scopului Său, ca să pot, i
să fii un vas de cinste. Ar trebui să ai o dorint, ă stăruitoare de a
fi maleabil în mâinile Sale s, i să-L urmezi oriunde te-ar conduce.
Atunci te-ai încrede în El să-s, i realizeze planurile Sale s, i în acelas, i
timp ai coopera cu El la propria ta salvare cu temere s, i cutremur.
146
Capitolul 42 — Lucrarea tăcută a Spiritului Sfânt [157]
Viat, a de cres, tin nu este o modificare sau o îmbunătăt, ire a celei

vechi, ci o transformare a naturii. Aceasta înseamnă o moarte a
sinelui fat, ă de păcat s, i o viat, ă cu totul nouă. Această schimbare
poate fi înfăptuită doar de lucrarea activă a Duhului Sfânt.
Nicodim era încă perplex s, i Isus a folosit vântul pentru a-i explica
înt, elesul: „Vântul suflă încotro vrea, s, i-i auzi vuietul; dar nu s, tii de
unde vine, nici încotro merge. Tot as, a este cu oricine este născut din
Duhul.”
Vântul se aude prin ramurile copacilor, fos, nind printre frunze s, i
flori, s, i totus, i este invizibil s, i nici un om nu s, tie de unde vine sau
încotro pleacă. La fel este cu lucrarea Duhului Sfânt asupra inimii.
Nu poate fi explicată mai mult decât mis, cările vântului. O persoană
poate să nu fie în stare să spună exact locul s, i momentul sau să
traseze toate circumstant, ele în procesul convertirii; dar aceasta nu
dovedes, te că el nu este convertit. Printr-un mijloc tot atât de nevăzut,
ca s, i vântul, Hristos lucrează continuu asupra inimii. Put, in câte
put, in, poate insesizabil pentru primitor, se produc impresii prin care
sufletul este sensibilizat să se îndrepte spre Hristos. Acestea pot veni
prin meditat, ie asupra Lui, prin studiul Scripturilor sau prin auzirea
Cuvântului de la predicator. Pe neas, teptate, când Duhul vine cu un
apel mai direct, sufletul se predă bucuros lui Hristos. Mult, i numesc
aceasta o convertire bruscă, dar ea este rezultatul unei îndelungate [158]
strădanii a Duhului Sfânt, o lucrare făcută cu multă răbdare.
Chiar dacă vântul în sine este invizibil, el produce efecte care sunt
văzute s, i simt, ite. La fel s, i lucrarea Duhului Sfânt asupra sufletului
se va descoperi în fiecare faptă a aceluia care a simt, it puterea Lui
salvatoare. Când Duhul lui Dumnezeu ia inima în stăpânire, El
transformă viat, a. Gândurile păcătoase sunt date la o parte, faptele
rele sunt părăsite; dragostea, umilint, a s, i pacea iau locul mâniei,
invidiei s, i rivalităt, ii. Bucuria ia locul tristet, ii, iar înfăt, is, area reflectă
lumina cerului. Nimeni nu vede mâna care ridică povara sau care
147
t, ine lumina ce provine din curt, ile ceres, ti. Binecuvântarea vine atunci
când prin credint, ă sufletul se predă lui Dumnezeu....
Este imposibil pentru mintea limitată să înt, eleagă lucrarea de
răscumpărare. Taina ei depăs, es, te cunoas, terea umană, s, i totus, i cel
ce trece din moarte la viat, ă realizează că aceasta este o realitate
divină. Începutul lucrării de salvare îl putem cunoas, te de aici, prin
experient, ă personală. Rezultatele sale se văd în decursul ves, niciei.
— The Desire of Ages, 172, 173.
*****
Dovada ajutorului divin

Dacă avet, i un sentiment al nevoii în suflet, dacă suntet, i flămânzi
s, i însetat, i după neprihănire, aceasta este o dovadă că Hristos a lucrat
în inima voastră, în scopul de a face, cu ajutorul Duhului Sfânt, acele
lucruri care sunt imposibile pentru voi. — Thoughts from the Mount
of Blessing, 19.
Capitolul 43 — Hristos cel lăuntric [159]
Dacă suntem înrădăcinat, i s, i ancorat, i în dragoste ar trebui să

„putet, i pricepe împreună cu tot, i sfint, ii, care este lărgimea, lungimea,
adâncimea s, i înălt, imea s, i să cunoas, tet, i dragostea lui Hristos, care
întrece orice cunos, tint, ă”. O, ce posibilităt, i minunate s, i încurajare!
În inima omenească, curăt, ată de toate impurităt, ile morale, locuies, te
pret, iosul Mântuitor, înnobilând s, i sfint, ind întreaga natură s, i făcând
din om un templu al Duhului Sfânt....
Răspunsul Său la credint, a noastră

Noi locuim în Hristos printr-o credint, ă vie, iar El locuies, te în ini-
mile noastre prin credint, a fiecăruia. Noi suntem însot, it, i de prezent, a
divină s, i, când ne dăm seama de această prezent, ă, gândurile noas-
tre sunt supuse aduse în supunere fat, ă de Isus Hristos. Exercit, iile
noastre spirituale sunt în concordant, ă cu intensitatea cu care suntem
cons, tient, i de această colaborare. Enoh a umblat cu Dumnezeu în
acest mod; iar Hristos locuies, te în inimile noastre prin credint, ă,
când ne vom da seama că El este de partea noastră s, i când vom fi
cons, tient, i de rolul pe care l-a avut în planul de mântuire. Ar trebui
să fim cei mai fericit, i, cultivând simt, ul cons, tient, ei măret, ului dar pe
care l-a făcut Dumnezeu lumii noastre s, i nouă personal.
Aceste gânduri au o putere de control asupra întregului nostru
caracter. Vreau să vă imprim în minte că avet, i un însot, itor divin
întotdeauna, numai dacă dorit, i: „Cum se împacă Templul lui Dum-
nezeu cu idolii? Căci noi suntem Templul Dumnezeului celui viu, [160]
cum a zis Dumnezeu: «Eu voi locui s, i voi umbla în mijlocul lor; Eu
voi fi Dumnezeul lor, s, i ei vor fi poporul Meu».”
Modelat, i de dragostea Lui

Pe măsură ce mintea se ocupă mai mult cu persoana lui Hris-
tos, caracterul este modelat după asemănarea divină. Gândurile sunt
149
umplute cu simt, ul bunătăt, ii s, i dragostei Sale. Noi contemplăm carac-

terul Său s, i astfel El e prezent în toate gândurile noastre. Dragostea
Lui ne înconjoară. Dacă ne fixăm un moment ochii asupra soarelui
la amiază, când ne vom întoarce privirea, imaginea soarelui ne va
apărea în orice vom privi.
La fel se întâmplă atunci când privim la Isus. Asupra oricărui
lucru pe care îl privim se reflectă imaginea lui Isus, care este Soa-
rele îndreptăt, irii. Nu putem vedea sau vorbi despre nimic altceva.
Imaginea Sa este imprimată pe retina ochiului sufletului s, i afectează
fiecare parte a viet, ii noastre zilnice, us, urând s, i supunând întreaga
noastră natură. Privind, ne conformăm asemănării divine, chiar unei
asemănări cu Hristos. Vom reflecta razele luminoase s, i strălucitoare
ale îndreptăt, irii Sale asupra tuturor celor cu care intrăm în contact.
Noi am devenit schimbat, i în caracter; căci inima, sufletul s, i mintea
sunt luminate de strălucirea Aceluia care ne-a iubit s, i s-a dat pe Sine
pentru noi. Astfel se observă realizarea unei influent, e personale vii,
care locuies, te în inimile noastre prin credint, ă.
Când cuvintele Sale de învăt, ătură sunt primite s, i au luat condu-
cerea asupra noastră, Isus este pentru noi o prezent, ă statornică, ce
controlează gândurile, ideile s, i faptele noastre. Suntem impregnat, i
cu învăt, ătura celui mai mare Maestru pe care lumea L-a cunos-
[161] cut vreodată. Un simt, al responsabilităt, ii s, i al influent, ei umane dă
consistent, ă părerilor noastre despre viat, ă s, i cu privire la îndatoririle
zilnice.
Isus Hristos este totul pentru noi — cel dintâi, cel din urmă s, i cel
mai bun în tot ceea ce facem. Isus Hristos — Spiritul Său, caracterul
Său — dă culoare tuturor lucrurilor; este urzeala, fibra, întreaga
t, esătură a fiint, ei noastre. Cuvintele lui Hristos sunt duh s, i viat, ă. Nu
putem deci să ne orientăm gândurile asupra noastră; pentru că nu
mai trăim noi, ci Hristos trăies, te în noi s, i El este sperant, a slavei. Eul
este mort, dar Hristos este un Mântuitor viu. Dacă vom continua
să privim la Isus, vom reflecta imaginea Sa tuturor celor din jurul
nostru. Nu ne putem opri să t, inem seama de dezamăgirile noastre
sau să vorbim despre ele, pentru că un tablou mult mai plăcut ne
atrage privirea — iubirea pret, ioasă a lui Isus Hristos. El locuies, te
în noi prin cuvântul adevărului. — Testimonies to Ministers and
Gospel Workers, 387-390.
Hristos cel lăuntric 151
*****
Mărgăritarul de mare pret,

Trebuie să ne predăm pe noi îns, ine lui Hristos s, i să trăim o
viat, ă de ascultare de bunăvoie fat, ă de toate poruncile Sale. Tot
ceea ce suntem, toate talentele s, i abilităt, ile pe care le avem sunt ale
Domnului, pentru a fi consacrate slujirii Sale. Când ne predăm astfel
în întregime Lui, Hristos, ni Se dăruies, te împreună cu toate comorile
cerului. Noi obt, inem astfel mărgăritarul de mare pret, . — Christ’s
Object Lessons, 116.
[162] Capitolul 44 — Negarea de sine
Isus S-a golit de Sine s, i în tot ceea ce El a făcut, eul nu a fost

prezent. El s, i-a subordonat toate act, iunile voint, ei Tatălui Său. Când
misiunea Sa pe pământ era aproape de a fi îndeplinită, El a putut
spune: „Eu te-am proslăvit pe pământ, am sfârs, it lucrarea, pe care
Mi-ai dat-o s-o fac”. S, i El ne îndeamnă: „Învăt, at, i de la Mine, căci
Eu sunt blând s, i smerit cu inima”. „Dacă voies, te cineva să vină după
Mine, să se lepede de sine”; eul să fie detronat s, i să nu mai det, ină
supremat, ia sufletului.
Cel ce prives, te la Hristos în negarea Sa de Sine, în smerenia
inimii Sale, va fi constrâns să spună la fel ca Daniel, când a privit pe
Cel care este la fel ca fiii oamenilor: „Puterile m-au lăsat, culoarea
mi s-a schimbat, fat, a mi s-a slut, it....” Firea omenească se luptă pentru
întâietate, este totdeauna gata de ceartă; dar cel ce învat, ă de la Hristos
este golit de sine, de mândrie, de dorint, a de supremat, ie s, i este linis, tit
în suflet. Eul este lăsat la dispozit, ia Spiritului Sfânt. Atunci nu mai
suntem nerăbdători să ocupăm pozit, ii înalte. Nu mai avem nici o
ambit, ie de a răzbate prin mult, ime s, i de a da din coate pentru a
ne remarca, ci simt, im că pozit, ia cea mai înaltă este la picioarele
Mântuitorului nostru. Privim la Isus, as, teptând ca mâna Lui să ne
conducă s, i ascultând vocea Lui să ne călăuzească. Apostolul Pavel,
care a avut această experient, ă, spunea: „Am fost răstignit împreună
cu Hristos, s, i trăiesc; dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăies, te în
mine. S, i viat, a, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credint, a
în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit s, i s-a dat pe Sine însus, i pentru
mine.” — Thoughts from the Mount of Blessing, 30, 31.
152
Capitolul 45 — Caracterul pe care Dumnezeu îl [163]
aprobă
Tinerii au nevoie să fie îndemnat, i cu grijă s, i cu rugăciune pentru

a-s, i putea clădi caracterele pe o fundat, ie trainică. Motivul pentru care
atât de mult, i comit gres, eli grave este că, nu dau atent, ie învăt, ăturilor
din experient, ă. Sfatul părint, ilor s, i profesorilor nu are nici un efect
asupra lor s, i ei cedează ispitelor dus, manului. Dumnezeu iubes, te
tinerii. El vede în ei mari posibilităt, i de a face bine, dacă vor realiza
nevoia lor de Hristos s, i vor clădi pe o bază solidă. El cunoas, te, de
asemenea, încercările lor. El s, tie că vor avea de luptat împotriva
puterilor întunericului, care se străduiesc să câs, tige controlul asupra
mint, ii oamenilor, dar El a deschis drumul prin care tineri s, i tinere
pot deveni părtas, i la natura divină.
Este nevoie de efort perseverent

Caracterul nu se formează din întâmplare. Nu este determinat
de o izbucnire de temperament sau de un singur pas gres, it. Este
repetarea unei fapte ce tinde să devină obis, nuint, ă s, i care modelează
caracterul spre bine sau spre rău. Caractere corecte pot fi formate
doar prin efort perseverent s, i neobosit, prin îmbunătăt, irea fiecărui
talent s, i a fiecărei abilităt, i încredint, ate spre gloria lui Dumnezeu. În
loc să facă aceasta, mult, i îs, i permit să plutească oriunde i-ar purta
impulsurile sau circumstant, ele. Asta nu pentru că ar avea nevoie de
bunuri materiale, ci pentru că nu realizează că Dumnezeu dores, te ca [164]
în tineret, ea lor să facă ce este mai bine.
Dacă ar sta as, a cum a stat Daniel, tinerii de astăzi ar trebui să
întindă fiecare mus, chi s, i fiecare nerv spiritual. Dumnezeu nu dores, te
ca ei să rămână începători, ci să atingă cele mai înalte culmi ale
desăvârs, irii. El dores, te ca ei să atingă cele mai înalte trepte ale scării,
ca astfel să poată păs, i de pe acestea în Împărăt, ia lui Dumnezeu.
153
Influent, a prietenilor
Tinerii care-s, i părăsesc căminele nu mai sunt sub supravegherea
părint, ilor lor s, i le rămâne o largă arie de act, iune pentru a-s, i alege
prietenii. Ei nu ar trebui să uite că ochiul Tatălui lor ceresc este
deasupra lor, că le vede fiecare nevoie s, i fiecare ispită. Întotdeauna
vor putea fi găsit, i în s, coli tineri care, prin modul lor de a act, iona, dau
la iveală faptul că mintea lor este modelată într-o formă inferioară.
Printr-o pregătire neînt, eleaptă în copilărie ei s, i-au dezvoltat caractere
unilaterale s, i des, i au crescut, aceste defecte au rămas, deteriorându-
le experient, a. Prin cuvinte s, i exemplu, aceste suflete conduc departe
pe cei ce au o putere morală slabă.
Timpul este aur, dragii mei tineri. N-ar trebui să vă primejduit, i
sufletele prin semănarea de ovăz sălbatic. Nu vă putet, i permite să
fit, i nepăsători cu privire la prietenii pe care vi-i aleget, i. Oprit, i-vă
asupra a ceea ce e nobil în caracterele altora s, i aceste trăsături vor
deveni pentru voi sursă de putere morală în a rezista răului s, i a alege
binele. Fixat, i-vă standarde înalte. Părint, ii s, i profesorii vos, tri care se
tem de Dumnezeu vă pot urma cu rugăciunile lor zi s, i noapte, vă pot
[165] ruga fierbinte s, i vă pot avertiza, dar toate acestea vor fi în van, dacă
voi vă aleget, i prieteni nepăsători. Dacă nu vedet, i nici un pericol real
s, i vă gândit, i că putet, i face atât binele, cât s, i răul, după cum aleget, i,
nu vet, i mai discerne că aluatul răutăt, ii încearcă cu viclenie să vă
ispitească s, i să vă corupă mintea.
Hristos, singura noastră sperant, ă

Hristos a fost chinuit, insultat, agresat; din toate părt, ile a fost
asaltat de ispite s, i totus, i El nu a păcătuit, ci a prezentat lui Dumnezeu
o supunere totală, care era pe deplin satisfăcătoare. Prin aceasta, El
a înlăturat pentru totdeauna orice încercare de scuză a nesupunerii.
El a venit pentru a-i arăta omului cum să asculte, cum să păzească
toate poruncile. El S-a prins de puterea divină s, i aceasta este singura
sperant, ă a păcătosului. El s, i-a dat viat, a pentru ca omul să poată
deveni părtas, la natura divină, scăpând de stricăciunea care este în
lume prin poftă....
Dumnezeu le-a dat tinerilor talente, pentru ca ei să le
îmbogăt, ească pentru gloria Sa; dar mult, i folosesc aceste daruri
Caracterul pe care Dumnezeu îl aprobă 155
în scopuri nesfinte. Mult, i au abilităt, i care, cultivate, vor produce o

recoltă bogată de însus, iri morale, mintale s, i psihice. Dar ei nu se
opresc să se gândească la aceasta. Ei nu calculează costul felului lor
de a act, iona. Ei încurajează nepăsarea s, i nesăbuint, a care nu ascultă
de nici un sfat sau repros, . Aceasta este o gres, eală teribilă. Tinerii ar
trebui să aibă mintea trează s, i să-s, i dea seama că ochiul lui Dumne-
zeu este deasupra lor, că îngerii urmăresc dezvoltarea caracterului
lor s, i cântăresc valoarea morală. — The Youth’s Instructor, 27 iulie,
1899.
[166] Capitolul 46 — Prezent, a continuă a lui Hristos
Religia lui Hristos înseamnă mai mult decât iertarea păcatelor;

înseamnă îndepărtarea lor s, i umplerea spat, iului gol cu darurile Du-
hului Sfânt. Înseamnă o iluminare divină, o bucurie în Dumnezeu.
Înseamnă o inimă golită de sine, de egoism, s, i binecuvântată cu
prezent, a continuă a lui Hristos. Când Hristos domnes, te în suflet,
atunci acolo se află curăt, ie, puritate, eliberare de păcat. Gloria, pli-
nătatea s, i desăvârs, irea planului Evangheliei sunt împlinite în viat, ă.
Acceptarea Mântuitorului aduce strălucirea unei păci depline, a unei
iubiri desăvârs, ite s, i a unei asigurări perfecte. Frumuset, ea s, i par-
fumul caracterului lui Hristos, descoperite în viat, ă, atestă faptul
că într-adevăr Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său în lume, să-i fie
Mântuitor....
Urmas, ilor Săi credincios, i, Hristos le-a fost un tovarăs, zilnic s, i un
prieten apropiat. Ei au trăit într-o strânsă s, i permanentă comuniune
cu Dumnezeu. Peste ei a răsărit slava Domnului. În ei a fost reflectată
lumina cunos, tint, ei slavei lui Dumnezeu, de pe fat, a lui Hristos. Acum
ei se bucură de razele neumbrite ale strălucirii s, i slavei Regelui în
maiestatea Sa. Ei sunt pregătit, i pentru comuniunea cu cerul, pentru
că ei poartă cerul în inimile lor. — Christ’s Object Lessons, 419-421.
156
Sect, iunea 5 — Pregătirea pentru o viat, ă de [167]
lucrare
[168]
Adevărata educat, ie înseamnă mai mult decât participarea la
anumite studii. Este mult cuprinzătoare. Ea include dezvoltarea
armonioasă a tuturor capacităt, ilor fizice s, i intelectuale. Ea învat, ă
dragostea s, i teama de Dumnezeu s, i este o pregătire pentru
îndeplinirea cu credincios, ie a îndatoririlor viet, ii. — Counsels to
Parents, Teachers and Students, 64.
Adevărata educat, ie constă în pregătirea puterilor fizice, mintale s, i

morale pentru îndeplinirea oricărei îndatoriri; este pregătirea
trupului, mint, ii s, i sufletului pentru slujirea divină. Aceasta este
educat, ia care va dăinui în ves, nicie. — Christ’s Object Lessons, 330.
[169] Capitolul 47 — Educat, ia cres, tină
Mintea umană este capabilă de cea mai înaltă cultivare. O viat, ă

dedicată lui Dumnezeu n-ar trebui să fie o viat, ă de ignorant, ă. Mult, i
vorbesc împotriva educat, iei, pentru că Isus a ales nis, te pescari
needucat, i să predice Evanghelia Sa. Ei sust, in că El i-a preferat
pe cei lipsit, i de educat, ie. Dar mult, i oameni învăt, at, i s, i onorabili au
crezut învăt, ăturile Sale. Dacă s-ar fi supus neînfricat, i convingerilor
cons, tiint, ei lor, aces, tia L-ar fi urmat pe Hristos. Abilităt, ile lor ar fi fost
acceptate s, i angajate în slujba lui Hristos, dacă le-ar fi oferit slujirii
Sale. Dar ei nu au avut puterea morală, în fat, a preot, ilor amenint, ători
s, i a conducătorilor invidios, i să-L mărturisească pe Hristos s, i să-s, i
ris, te reputat, ia, alăturându-se umilului Galilean.
El, care cunoas, te inimile tuturor, a înt, eles aceasta. Dacă cei
educat, i s, i nobili nu vor face lucrarea pe care sunt calificat, i să o facă,
Hristos va alege oameni care vor fi supus, i s, i credincios, i în împlinirea
voint, ei Sale. El a ales oameni umili s, i i-a legat de Sine pentru a-i
putea educa să continue pe pământ această lucrare, când El Se va fi
înălt, at la cer.
Hristos, marele Învăt, ător

Hristos a fost Lumina lumii. El a fost fântâna tuturor
cunos, tint, elor. El a fost capabil să califice pescari needucat, i să pri-
[170] mească înalta misiune pe care le-o dădea. Lect, iile adevărului date
acestor oameni modes, ti erau de o semnificat, ie importantă. Ei tre-
buiau să schimbe lumea. Nu părea un lucru simplu pentru Isus să
t, ină aceste persoane umile strâns legate de El, dar s-a dovedit a fi
o lucrare productivă, cu rezultate urias, e. Cuvintele s, i lucrarea lor
trebuiau să revolut, ioneze lumea.
Isus nu a dispret, uit educat, ia. Dacă este sfint, ită prin dragostea s, i
teama de Dumnezeu, cea mai înaltă dezvoltare intelectuală primes, te
totala Sa aprobare. Oamenii simpli, ales, i de Hristos, au fost cu El trei
158
Educat, ia cres, tină 159
ani, fiind supus, i influent, ei modelatoare a Maiestăt, ii cerului. Hristos

a fost cel mai mare Învăt, ător pe care l-a cunoscut lumea vreodată.
Dumnezeu îi va accepta pe tineri cu talentele s, i cu bogăt, ia lor de
sentimente, dacă se vor consacra Lui. Ei pot atinge cel mai înalt nivel
al dezvoltării intelectuale s, i, dacă se află în echilibru cu principiile
religioase, pot duce înainte lucrarea pentru care Hristos a venit din
cer ca s-o îndeplinească s, i astfel, făcând aceasta, vor fi conlucrători
cu Stăpânul.
Student, ii de la colegiul nostru au privilegii deosebite, nu numai
prin obt, inerea cunos, tint, elor în domeniul s, tiint, elor, dar, de asemenea,
învăt, ând cum să cultive s, i să practice virtut, ile care le vor clădi carac-
tere echilibrate. Ei sunt agent, i morali s, i responsabili ai lui Dumne-
zeu. Dumnezeu i-a încredint, at omului talentele bogăt, iei, ale pozit, iei
sociale s, i ale intelectului ca să fie folosite cu înt, elepciune. Aceste
talente variate sunt distribuite proport, ional cu puterile s, i capacităt, ile
cunoscute ale slujitorilor Săi, pentru fiecare dintre lucrările Sale.
— The Review and Herald, 21 iunie, 1877.
[171] Capitolul 48 — Adevărata educat, ie
Adevărata educat, ie predarea acelor idei care vor întipări în minte

s, i inimă cunoas, terea lui Dumnezeu Creatorul s, i a lui Isus Hristos
Răscumpărătorul. O asemenea educat, ie va reînnoi mintea s, i va trans-
forma caracterul. Va întări s, i fortifica mintea împotriva s, oaptelor
îns, elătoare ale dus, manului sufletelor s, i ne va face să înt, elegem vocea
lui Dumnezeu. Îl va face pe cel învăt, at capabil să devină conlucrător
cu Hristos.
Dacă dobândesc aceste cunos, tint, e, tinerii nos, tri vor fi în stare să
câs, tige s, i restul, care este esent, ial; dar dacă nu o dobândesc, atunci
toate cunos, tint, ele pe care le pot dobândi de la lume nu-i vor plasa
în rândurile Domnului. Ei pot aduna toată cunos, tint, a pe care o dau
cărt, ile s, i totus, i să fie ignorant, i cu privire la primele principii ale
îndreptăt, irii, care le-ar putea da un caracter aprobat de Dumnezeu.
Cei care caută să câs, tige cunos, tint, e în s, colile acestei lumi ar
trebui să-s, i aducă aminte că o altă s, coală îi revendică de asemenea ca
student, i, s, coala lui Hristos. Din această s, coală, student, ii nu absolvă
niciodată. Cei care dau ascultare instruct, iunilor Învăt, ătorului divin
câs, tigă mereu tot mai multă înt, elepciune s, i noblet, e sufletească s, i
astfel sunt pregătit, i să intre într-o s, coală mai înaltă, unde dezvoltarea
va continua pentru ves, nicie.
Infinita Înt, elepciune pune înaintea noastră marile lect, ii ale viet, ii
— lect, iile datoriei s, i fericirii. Acestea sunt adeseori greu de învăt, at,
[172] dar fără ele nu putem face un progres real. Ne-ar putea costa efort,
lacrimi s, i chiar agonie, dar nu trebuie să ne clătinăm, nici să obosim.
În această lume, în mijlocul încercărilor s, i ispitelor, noi trebuie să
ne clădim un caracter potrivit pentru societatea îngerilor curat, i s, i
sfint, i. Cei ce devin atât de absorbit, i de studii mai put, in importante,
încât încetează să mai învet, e la s, coala lui Hristos, suferă o pierdere
infinită.
Fiecare abilitate, fiecare trăsătură cu care Creatorul i-a înzestrat
pe copiii oamenilor trebuie folosite pentru gloria Sa; s, i în această
folosire se dobândes, te cel mai pur, nobil s, i plin de fericire exercit, iu.
160
Adevărata educat, ie 161
Principiile cerului ar trebui să devină supreme în viat, ă s, i fiecare

pas înainte în dobândirea cunos, tint, elor sau în cultivarea intelec-
tului ar trebui să fie un pas spre îmbinarea umanului cu divinul.
— Fundamentals of Christian Education, 543, 544.
*****
Esent, ialul în educat, ie

Cea mai importantă educat, ie pe care tinerii nos, tri trebuie să o
dobândească astăzi, care-i va face potrivit, i pentru standardele mai
înalte ale s, colii lui Hristos, care este mai presus de oricare alta, este
acea educat, ie care-i va învăt, a cum să descopere lumii voint, a lui
Dumnezeu. — The Review and Herald, 24 octombrie, 1907.
*****
Cea mai înaltă educat, ie

Cei care îs, i dau silint, a să învet, e calea s, i voint, a lui Dumnezeu
primesc cea mai înaltă educat, ie pe care muritorii o pot primi. Ei nu
îs, i clădesc experient, a pe sofismele lumii, ci pe principii care sunt
ves, nice. — Counsels to Parents, Teachers and Students, 36.
[173] Capitolul 49 — Nevoia unei educat, ii cres, tine
Dumnezeu cere instruirea facultăt, ilor mintale. El intent, ionează

ca slujitorii Săi să aibă o inteligent, ă mai mare s, i un discernământ
mai clar decât cei din lume s, i este nemult, umit de cei care sunt prea
nepăsători s, i indolent, i pentru a deveni lucrători eficient, i s, i bine
informat, i. Dumnezeu cere să-L iubim cu toată inima, cu tot sufletul,
cu toată puterea s, i cu toată inima. Aceasta ne obligă să ne dezvoltăm
intelectul la capacitatea maximă, pentru ca astfel să-L cunoas, tem s, i
să-L iubim pe Creatorul nostru cu toată puterea mint, ii noastre.
Dacă este subordonat controlului Duhului Sfânt, intelectul nostru
va fi cultivat s, i folosit cu eficient, ă în slujba lui Dumnezeu. Oamenii
needucat, i, care se consacră lui Dumnezeu s, i care năzuiesc să-i ajute
pe alt, ii să fie binecuvântat, i, sunt folosit, i de Domnul în serviciul Său.
Dar cei care, având acelas, i spirit de consacrare, au avut totus, i s, i
avantajul unei educat, ii temeinice pot face o lucrare mult mai extinsă
pentru Hristos. Ei au o pozit, ie avantajoasă.
Pregătindu-ne pentru servicii mai înalte

Dumnezeu dores, te să obt, inem cea mai înaltă educat, ie posibilă,
cu scopul de a împărtăs, i s, i altora cunos, tint, ele noastre. Nici unul nu
poate s, ti unde sau cum poate fi chemat să lucreze sau să vorbească
pentru Dumnezeu. Numai Tatăl nostru ceresc vede ce pot face oa-
[174] menii. Avem în fat, ă posibilităt, i pe care credint, a noastră plăpândă
nu le poate discerne. Mintea ar trebui astfel antrenată, încât, dacă
este necesar, să putem prezenta adevărurile Cuvântului Său în fat, a
celor mai înalte autorităt, i pământes, ti în as, a fel, încât Numele Său
să fie glorificat. N-ar trebui să pierdem nici o ocazie de a ne califica
intelectual pentru a lucra în slujba lui Dumnezeu.
O educat, ie atotcuprinzătoare
Lăsat, i tinerii care au nevoie de o educat, ie să muncească cu hotă-
râre pentru a o obt, ine. Nu as, teptat, i ocaziile, ci creat, i-vi-le singuri. Să
162
Nevoia unei educat, ii cres, tine 163
folosim cele mai mici prilejuri care ni se oferă. Practicat, i economia.

Nu vă pierdet, i timpul pentru satisfacerea apetitului sau în căutare de
plăceri. Fit, i hotărât, i să devenit, i utili s, i eficient, i, as, a cum vă cheamă
Dumnezeu să fit, i. Fit, i scrupulos, i s, i credincios, i în orice întreprindet, i.
Obt, inet, i fiecare avantaj prin care vă putet, i întări intelectul. Lăsat, i
ca studiul cărt, ilor să se combine cu o muncă manuală, folositoare s, i
printr-o cons, tiincioasă silint, ă, prin veghere s, i rugăciune, să obt, inem
înt, elepciunea care vine de sus. Aceasta vă va da o educat, ie com-
pletă. Astfel vet, i putea cres, te în caracter s, i vet, i câs, tiga o influent, ă
asupra altora, făcându-vă în stare să-i conducet, i s, i pe alt, ii pe cărarea
integrităt, ii s, i a sfint, irii.
Cât de multe pot fi îndeplinite în lucrarea de educat, ie, dacă
suntem treji în fat, a oportunităt, ilor s, i privilegiilor noastre. Adevărata
educat, ie înseamnă mai mult decât pot oferi s, colile. În timp ce studiul
s, tiint, elor nu trebuie neglijat, există o pregătire mai înaltă, care poate
fi realizată printr-o legătură vie cu Dumnezeu. Fiecare student să-
s, i ia Biblia s, i să intre în comuniune cu marele Învăt, ător. S, i astfel [175]
mintea să fie antrenată s, i disciplinată, pentru a se putea descurca cu
problemele mari care ne confruntă în cercetarea adevărului divin.
Cunos, tint, ă s, i autodisciplină

Cei care flămânzesc după cunos, tint, a cu care să-i binecuvân-
teze pe semenii lor vor fi ei îns, is, i binecuvântat, i de Dumnezeu. Prin
studiul Cuvântului Său, puterile lor mintale sunt trezite pentru o acti-
vitate stăruitoare. Va avea loc o extindere, o dezvoltare a facultăt, ilor
lor, iar mintea va dobândi putere s, i eficient, ă. Autodisciplina trebuie
practicată de oricine ar putea fi un lucrător al lui Dumnezeu. Aceasta
ar realiza mai mult decât elocvent, a sau cele mai strălucitoare talente.
— Christ’s Object Lessons, 334, 335.
*****
Împlinind as, teptările părint, ilor

Este întotdeauna cel mai bine s, i sigur să facet, i ceea ce este corect,
pentru că as, a este drept. Nu vret, i să vă gândit, i mai serios? Gândi-
rea corectă stă la baza act, iunilor corecte. Hotărât, i-vă să răspundet, i
as, teptărilor pe care părint, ii vos, tri le au de la voi, pentru a vedea

că banii cheltuit, i pentru voi nu au fost gres, it utilizat, i sau investit, i.
Facet, i-vă un scop clar din a colabora cu părint, ii s, i profesorii vos, tri
s, i din a atinge un standard înalt în cunos, tint, ă s, i caracter. Fit, i hotărât, i
să nu-i dezamăgit, i pe cei ce v-au iubit suficient pentru a avea în-
credere în voi. Este important să facet, i binele s, i Hristos vă va ajuta
să reus, it, i, dacă suntet, i în căutarea acestui lucru, pentru că este bun.
— Fundamentals of Christian Education, 248.
Capitolul 50 — Educat, ie pentru ves, nicie [176]
Ioan scrie: „V-am scris, tinerilor, fiindcă suntet, i tari s, i Cuvântul

lui Dumnezeu rămâne în voi s, i at, i biruit pe cel rău”. S, i Pavel îl
îndeamnă pe Timotei să le ceară tinerilor să fie cumpătat, i. Educat, i-
vă sufletul astfel încât să fie ca al lui Daniel, un slujitor loial s, i
statornic al Domnului os, tirilor. Cumpănit, i bine cu privire la cărarea
pe care păs, it, i, pentru că suntet, i pe pământ sfint, it s, i îngerii Domnului
sunt împrejurul vostru.
Este bine să simt, it, i că ar trebui să urcat, i pe cea mai înaltă treaptă
a scării educat, iei. Istoria s, i filozofia sunt studii importante, dar sacri-
ficiul vostru de timp s, i bani nu va valora nimic, dacă nu vă folosit, i
cunos, tint, ele pentru a-L onora pe Dumnezeu s, i pentru binele oame-
nilor. Dacă dobândirea cunoas, terii s, tiint, ei nu reprezintă un mijloc
pentru realizarea celor mai înalte scopuri, ea este fără valoare.
Educat, ia care nu oferă o cunoas, tere la fel de durabilă ca s, i
eternitatea nu are nici un sens. Dacă nu păstrat, i cerul s, i viitorul
înaintea voastră, realizările voastre nu au o valoare de lungă durată.
Dar dacă Isus este Învăt, ătorul vostru, nu doar o zi pe săptămână, ci
zi de zi, oră de oră, vet, i avea aprobarea Sa în act, iunea dobândirii de
cunos, tint, e literare. — Fundamentals of Christian Education, 191,
192.
165
[177] Capitolul 51 — O pregătire practică
Munca manuală în scopuri utile este o parte a planului Evanghe-

liei. Marele Învăt, ător, ascuns în stâlpul de nor, dădea instruct, iuni lui
Israel că fiecare tânăr ar trebui învăt, at un lucru folositor pe care să-l
facă. De aceea, exista un obicei la evrei ca atât cei din clasele bogate,
cât s, i cei săraci să-i învet, e pe fiii s, i fiicele lor lucruri folositoare, ast-
fel încât, dacă ar fi venit timpuri potrivnice, să nu fie dependent, i de
alt, ii, ci să fie in stare să-s, i procure singuri cele necesare. Ei puteau fi
instruit, i în domeniul literar, dar trebuiau de asemenea să fie pregătit, i
s, i într-o meserie. Aceasta era considerată ca o parte indispensabilă a
educat, iei lor.
O educat, ie echilibrată
Acum, ca s, i în timpul vechiului Israel, tinerii ar trebui instruit, i
cu privire la obligat, iile viet, ii practice. Fiecare ar trebui să obt, ină
cunos, tint, e într-una din ramurile muncii manuale prin care, dacă va
fi nevoie, să poată să-s, i câs, tige existent, a. Aceasta este esent, ial nu
numai ca o asigurare împotriva vicisitudinilor viet, ii, ci s, i pentru
dezvoltarea fizică, intelectuală s, i morală. Chiar dacă este mai mult
ca sigur că nu va trebui niciodată să recurgă la munca manuală
pentru a se întret, ine, totus, i omul trebuie să învet, e să lucreze. Fără
exercit, iu fizic, nimeni nu ar putea avea o constitut, ie sănătoasă s, i o
sănătate viguroasă, iar disciplina unei munci regulate nu este mai
put, in importantă pentru obt, inerea unei mint, i puternice, active s, i a
unui caracter nobil.
[178] Student, ii care au obt, inut cunos, tint, e din cărt, i fără o cunoas, tere a
muncii practice nu pot pretinde că beneficiază de o educat, ie echi-
librată. Energiile care ar fi trebuit dedicate afacerilor, în diferitele
sale ramuri, au fost neglijate. Educat, ia nu constă numai în folosirea
creierului. Implicarea fizică este o parte esent, ială a pregătirii pentru
fiecare tânăr. O parte importantă a educat, iei lipses, te, dacă studentul
nu a fost învăt, at cum să se angajeze într-o muncă fizică utilă.
166
O pregătire practică 167
Exercit, iul sănătos al întregii fiint, e va asigura o educat, ie largă

s, i cuprinzătoare. Fiecare elev ar trebui să dedice o parte din zi
activităt, ii fizice. Astfel se va forma obiceiul de a munci s, i se va
încuraja un spirit de încredere în sine s, i astfel tinerii vor fi protejat, i
de multe practici rele s, i degradante, care sunt atât de adesea rezultatul
trândăviei. Toate acestea pentru a ne păstra în legătură cu principalul
obiectiv al educat, iei; deoarece încurajând activitatea, perseverent, a
s, i curăt, ia venim în armonie cu Creatorul.
Avantajul muncii folositoare

Cel mai mare beneficiu din exercit, iul fizic nu se obt, ine când
acesta este luat doar ca un joc sau ca un simplu antrenament. Există
un beneficiu datorat ies, irii la aer curat s, i de asemenea antrenării
mus, chii; dar dacă aceeas, i energie este pusă în slujba îndeplinirii
unor activităt, i folositoare, cu cât mai mare va fi beneficiul dobândit!
Rezultatul va fi un sentiment de satisfact, ie, pentru că o astfel de
activitate atrage după sine un simt, ământ al utilităt, ii s, i aprobarea
cons, tiint, ei pentru o datorie bine îndeplinită.
Student, ii ar trebui să plece din s, colile noastre educat, i într-un [179]
spirit de eficient, ă, astfel încât, atunci când îs, i vor folosi propriile
resurse, să aibă cunos, tint, e pe care să le poată folosi s, i de care este
nevoie pentru a avea succes în viat, ă. Studiul sârguincios este esent, ial,
dar la fel de importantă este s, i munca făcută cu hărnicie. Joaca nu
este esent, ială. Dedicarea puterilor fizice distract, iei nu este cea mai
favorabilă pentru a avea o minte bine echilibrată. Dacă timpul dedicat
exercit, iului fizic, care tinde să devină tot mai lung, ar fi folosit în
lucrarea în ogorul lui Hristos, atunci binecuvântarea lui Dumnezeu
ar fi dată celui care munces, te.
Disciplina pentru viat, a practică, dobândită prin îmbinarea muncii
fizice cu efortul intelectual, este us, urată la gândul că pregătes, te
mintea s, i trupul pentru a face mai bine lucrarea pe care Dumnezeu
le-a hărăzit-o oamenilor. Cu cât mai clar vor înt, elege tinerii cum
să-s, i aducă la îndeplinire îndatoririle, cu atât mai mare va fi bucuria
lor zi de zi de a fi de folos altora. Mintea învăt, ată să găsească
plăcere în munca folositoare se dezvoltă; prin practică s, i disciplină,
ea este pregătită să fie utilă, pentru că a dobândit cunos, tint, a care
este esent, ială în a-l face pe posesorul ei o binecuvântare pentru cei

din jur.
Nu pot găsi o împrejurare din viat, a lui Hristos în care El să-s, i fi
dedicat timpul jocului s, i distract, iei. El a fost marele Învăt, ător pentru
viat, a aceasta, dar s, i pentru cea ves, nică, s, i totus, i nu am descoperit
nici o ocazie în care El să-s, i fi învăt, at ucenicii să se angajeze în
jocuri pentru a face exercit, iu fizic....
Învat, ă cum să gătes, ti

Atât tinerii, cât s, i tinerele ar trebui învăt, at, i cum să gătească
[180] economic s, i cum să se dispenseze de tot ceea ce este din carne. Să
nu-i încurajăm deloc în prepararea unui meniu care cont, ine cât de
put, ină carne, pentru că aceasta t, ine mai mult de ignorant, a Egiptului
decât de curăt, ia reformei sănătăt, ii.
În special tinerele ar trebui să învet, e să gătească. Ce altă parte
a educat, iei unei fete este mai importantă ca aceasta? Oricare ar fi
împrejurările în care s-ar afla în viat, ă, poate pune în aplicare această
învăt, ătură practică....
În câmpul misionar
Educat, ia, în toate aspectele viet, ii practice, îi va face pe tinerii
nos, tri de folos atunci când părăsesc s, coala pentru a merge în t, ări
străine. Atunci ei nu vor depinde de oamenii la care merg pentru
gătit, cusut sau construirea unor locuint, e. Influent, a lor va fi mult
mai mare dacă ei arată că-i pot învăt, a pe cei nes, tiutori cum să
muncească, folosind cele mai bune metode, pentru obt, inerea celor
mai bune rezultate. Va fi nevoie de o mică sumă de bani pentru a
sust, ine astfel de misionari, pentru că ei pun la lucru tot ce au mai bun
s, i într-o măsură completă, folosindu-s, i puterile fizice, combinând
această lucrare cu studiile lor. Acest lucru va pret, ui mult acolo unde
mijloacele financiare sunt greu de obt, inut. Ei vor arăta că misionarii
pot deveni educatori învăt, ându-i pe alt, ii cum să muncească. Oriunde
vor merge, ceea ce au câs, tigat în acest domeniu le va da fermitate s, i
stabilitate. — Counsels to Parents, Teachers and Students, 307-314.
Capitolul 52 — Devotamentul studentului [181]
Acei student, i care mărturisesc că-L iubesc pe Dumnezeu s, i

ascultă de adevăr trebuie să det, ină acel grad de autocontrol s, i tărie
a principiilor religioase, care-i va ajuta să rămână neclintit, i în fat, a
ispitelor s, i să ia pozit, ie pentru Isus la s, coală, la pensiune sau oriunde
s-ar afla. Religia nu este o simplă manta de purtat în casa Domnului;
principiile religioase ar trebui să caracterizeze întreaga viat, ă.
Caracter s, i comportament
Cei care se adapă din fântâna viet, ii nu vor manifesta, asemenea
lumii, o dorint, ă înflăcărată pentru schimbare s, i plăcere. În comporta-
mentul s, i caracterul lor va fi văzută odihna, pacea s, i fericirea, pe care
le-au găsit în Isus, punându-s, i nelămuririle s, i poverile lor zilnice
la picioarele Sale. Ei vor arată că, pe calea ascultării s, i a datoriei,
se află mult, umire s, i chiar bucurie. Unii ca aces, tia vor exercita o
influent, ă asupra colegilor care-i urmează, care se va extinde asupra
întregii s, coli....
Un tânăr silitor, cons, tiincios s, i credincios într-o s, coală este o
comoară inestimabilă. Îngerii din ceruri se uită cu dragoste la el s, i
în cărt, ile cerului este înregistrată orice faptă de neprihănire, orice
ispită căreia i-a rezistat, fiecare rău biruit. El pune o temelie bună
pentru viitor s, i astfel va putea obt, ine viat, a ves, nică.
De tinerii cres, tini depind într-o mare măsură păstrarea s, i perpe-
tuarea institut, iilor pe care Dumnezeu le-a stabilit pentru avansarea [182]
lucrării Lui. Niciodată nu a existat o perioadă în care rezultate atât de
importante să depindă de o generat, ie de oameni. Atunci, cât de im-
portant ar fi ca tinerii să fie calificat, i pentru această măreat, ă lucrare,
astfel încât Dumnezeu să-i poată folosi ca instrumente ale Sale!
Creatorul lor cere aceasta de la ei, care sunt deasupra celorlalt, i....
169
Valoarea disciplinei în s, coli

Caracterul neîmblânzit, indolent al multor tineri din această
vreme, provoacă multă durere în inimi. Dacă tinerii ar putea ve-
dea aceasta când se plâng de legile s, i regulile institut, iilor noastre,
care sunt aplicate numai pentru a le îmbunătăt, i pozit, ia s, i imaginea în
societate, pentru a le înnobila mintea s, i a le cres, te fericirea, nu s-ar
mai revolta s, i nici nu s-ar angaja în a crea suspiciune s, i a prejudicia
aceste institut, ii.
Tinerii nos, tri ar trebui să răspundă cu energie s, i fidelitate ce-
rerilor ce le sunt adresate, s, i aceasta va fi garant, ia succesului lor.
Tinerii care nu au avut niciodată succes în îndeplinirea datoriilor
cotidiene ale viet, ii vor fi la fel de nepregătit, i s, i pentru a se angaja
în răspunderi înalte. O experient, ă religioasă este câs, tigată numai
prin luptă, prin dezamăgire, printr-o severă autodisciplină s, i prin
rugăciuni stăruitoare. Pas, ii către cer trebuie parcurs, i unul câte unul
s, i fiecare pas înainte ît, i va da putere pentru a-l face pe următorul.
— Counsels to Parents, Teachers and Students, 98-100.
Capitolul 53 — Ocaziile studentului [183]
Tineri student, i, cooperat, i cu profesorii vos, tri! Făcând aceasta,

le dat, i sperant, ă s, i curaj. Îi ajutat, i pe ei s, i în acelas, i timp vă ajutat, i
pe voi îns, ivă să avansat, i. Amintit, i-vă că într-o mare măsură depinde
de voi dacă profesorii vor avea o pozit, ie avantajoasă, dacă munca
lor va fi un succes recunoscut. În sensul cel mai înalt, trebuie să
fit, i învăt, ăcei, văzându-L pe Dumnezeu în spatele profesorului s, i pe
profesor cooperând cu El.
Ocaziile voastre de a lucra trec cu repeziciune. Nu avet, i timp de
pierdut în satisfacerea sinelui. Numai dacă vă vet, i da toată silint, a să
avet, i succes vet, i câs, tiga adevărata fericire. Ocaziile ce vi se oferă
în perioada în care suntet, i la s, coală sunt pret, ioase. Facet, i-vă viat, a
de student cât mai apropiată de perfect, iune. Vet, i păs, i pe această
cărare doar o dată. S, i depinde de voi dacă lucrarea voastră va fi un
succes sau un es, ec. Dacă vet, i avea succes în câs, tigarea cunos, tint, elor
biblice, vet, i găsi comori pe care să le împărt, it, i altora.
Ajutându-i pe alt, ii
Dacă avet, i un coleg care a rămas în urmă, explicat, i-i lect, ia pe
care nu a înt, eles-o. Aceasta vă va ajuta pe voi îns, ivă să înt, eleget, i.
Folosit, i cuvinte simple, exprimat, i-vă ideile într-un limbaj clar s, i
us, or de înt, eles.
Ajutându-t, i colegul, ît, i ajut, i profesorul. S, i adeseori cei ce păreau
ignorant, i vor înt, elege mult mai us, or de la un coleg decât de la
profesor. Aceasta este colaborarea pe care Hristos o cere de la voi. [184]
Marele Învăt, ător stă alături de voi, ajutându-vă să fit, i de folos celor
care au rămas în urmă.
În timpul s, colii, pot, i avea s, ansa de a le spune celor nes, tiutori s, i
săraci minunatele adevăruri din Cuvântul lui Dumnezeu. Valorifică
fiecare ocazie de acest fel. Domnul va binecuvânta fiecare clipă
petrecută în acest mod. — Testimonies for the Church 7:275, 276.
*****
171
Măret, ia lucrurilor esent, iale

Niciodată să nu fit, i mult, umit, i cu un standard scăzut. În timp ce
urmat, i s, coala, asigurat, i-vă că avet, i în vedere un scop nobil, sfânt.
Învăt, at, i din dorint, a de a vă califica pentru slujirea într-un domeniu
al viei Domnului. Facet, i tot ce putet, i pentru a atinge această t, intă.
Putet, i face pentru voi mai mult decât oricine altcineva. S, i dacă vet, i
face tot ce putet, i pentru voi îns, ivă, ce povară vet, i lua de pe umerii
directorului s, i ai profesorilor!
Înainte de a aspira să studiat, i cele mai înalte ramuri ale
cunos, tint, ei literare, asigurat, i-vă că at, i înt, eles pe deplin regulile sim-
ple ale gramaticii s, i că at, i învăt, at să scriet, i, să citit, i s, i să pronunt, at, i
corect....
Nu pierdet, i timpul învăt, ând lucruri care vă vor fi de put, in folos
mai târziu, în viat, ă. În loc să încercat, i să învăt, at, i limbile clasice,
învăt, at, i mai întâi să vorbit, i corect limba noastră. Învăt, at, i să socotit, i.
Dobândit, i acele cunos, tint, e care vă vor ajuta să fit, i folositori oriunde
v-at, i afla. — Counsels to Parents, Teachers and Students, 218, 219.
Capitolul 54 — Pregătit, i-vă pentru slujire [185]
Având în vedere lumina pe care ne-a dat-o Dumnezeu, este ui-

mitor că nu sunt init, iative ale tinerilor care să întrebe: „Doamne,
ce ai vrea să fac?” Este o gres, eală periculoasă să ne imaginăm că,
în cazul în care un tânăr se hotărăs, te să se dedice pastorat, iei, nu
este necesar nici un efort special pentru ca el să fie potrivit pentru
lucrarea lui Dumnezeu. Oricare ar fi chemarea voastră, este esent, ial
să vă dezvoltat, i calităt, ile prin studiu sârguincios. Tinerii s, i tinerele
ar trebui îndemnat, i să aprecieze ocaziile binecuvântate trimise de
cer pentru a deveni disciplinat, i s, i inteligent, i. Ei ar trebui să bene-
ficieze de avantajul s, colilor care au fost înfiint, ate având ca scop
suprem dobândirea celor mai bune cunos, tint, e. Este considerat păcat
să fii indolent s, i neglijent cu privire la educat, ie. Timpul este scurt s, i,
pentru că Domnul este aproape să vină pentru a trage cortina peste
scena istoriei acestui pământ, este atât de necesar să îmbunătăt, it, i s, i
să valorificat, i ocaziile s, i privilegiile prezente.
Consacră-t, i abilitatea lui Dumnezeu

Tinerii s, i tinerele ar trebui să meargă la s, colile noastre, acolo
unde pot dobândi cunos, tint, e s, i unde pot învăt, a să fie disciplinat, i. Ar
trebui să-s, i consacre abilităt, ile lui Dumnezeu, să devină cercetători
sârguincios, i ai Bibliei, pentru a nu fi dus, i în eroare de cei nelegiuit, i;
pentru că, numai printr-o studiere stăruitoare a Bibliei, vor dobândi
cunos, tint, a adevărului. Prin practicarea adevărului deja cunoscut, o [186]
lumină mai mare va străluci asupra noastră din Sfintele Scripturi....
Cei care sunt cu adevărat consacrat, i lui Dumnezeu nu vor in-
tra în lucrare animat, i de aceleas, i motive pentru care oamenii se
angajează într-o afacere lumească doar de dragul de a-s, i câs, tiga
existent, a, ci, dimpotrivă, nepermit, ând nici unei considerat, ii lumes, ti
să-i controleze, vor intra în lucrare sfint, enia cauzei lui Dumnezeu.
173
Pregătirea pentru ceea ce va veni

Lumea trebuie avertizată s, i nici un suflet nu ar trebui să se
mult, umească cu o cunoas, tere superficială a adevărului. Nu s, tit, i la
ce responsabilitate vet, i fi chemat, i. Nu s, tit, i unde at, i putea fi chemat, i
să depunet, i mărturie despre adevăr. Mult, i vor trebui să depună măr-
turie în tribunale, alt, ii vor trebui să stea în fat, a regilor sau în fat, a
învăt, at, ilor acestui pământ s, i să răspundă pentru credint, a lor.
Cei care au doar o înt, elegere superficială a adevărului nu vor fi
capabili să expună cu claritate Scripturile s, i să poată oferi motive
clare pentru credint, a lor. Vor deveni confuzi s, i nu vor fi lucrători
care nu au de ce să le fie rus, ine. Nimeni să nu-s, i imagineze că nu
are nevoie de studiu, pentru că nu trebuie să predice de la amvon.
Nu s, tit, i ce ar putea cere Dumnezeu de la voi.
Este trist faptul că înaintarea cauzei lui Dumnezeu este frânată
de lipsa de lucrători educat, i, care să corespundă pentru pozit, ii de
încredere. Domnul va accepta mii care să lucreze în marele Său
seceris, , dar mult, i au es, uat în a se pregăti pentru lucrare. Dar tot, i cei
[187] care s-au consacrat cauzei lui Hristos, care s-au oferit voluntari ca
soldat, i în os, tirea lui Hristos, ar trebui să se angajeze în lucrarea la
care sunt cel mai bine pregătit, i. Religia a însemnat prea put, in pentru
urmas, ii declarat, i ai lui Hristos. Dar nu este dorint, a lui Dumnezeu ca
cineva să rămână ignorant, când înt, elepciunea s, i cunos, tint, a au fost
date din bels, ug. — Fundamentals of Christian Education, 216, 217.
*****
Echilibrat, i de principii corecte

Nu este adevărat că întotdeauna tinerii sclipitori au succese
măret, e. Cât de adesea oameni talentat, i s, i educat, i, plasat, i în pozit, ii de
încredere, nu s-au dovedit necorespunzători s, i au es, uat. Strălucirea
lor avea aparent, a aurului, dar, când a fost încercat, s-a dovedit a fi
doar tinichea s, i zgură. Prin lipsă de credincios, ie, ei au contribuit
la propria cădere. Ei nu au fost harnici s, i perseverent, i s, i nu s-au
îndreptat spre esent, a lucrurilor. Nu au fost dispus, i să înceapă de
la baza scării s, i, cu răbdare s, i trudă, să urce treaptă după treaptă,
până vor ajunge în vârf. Ei au umblat după bunul lor plac. Nu au
depins de înt, elepciunea pe care numai Dumnezeu o poate da. Es, ecul
Pregătit, i-vă pentru slujire 175
lor nu s-a datorat faptului că nu au avut nici o s, ansă, ci pentru că
nu au fost echilibrat, i. Ei nu au simt, it că avantajele educat, iei erau
valoroase pentru ei, astfel că nu au avansat as, a cum ar fi putut în
cunoas, terea religiei s, i a s, tiint, ei. Mintea s, i caracterul lor nu au fost
echilibrate de înaltele principii ale binelui. — Fundamentals of
Christian Education, 193.
[188] Capitolul 55 — Dorint, a de dezvoltare
Dacă fiecare s, i-ar da seama de influent, a personală pe care o are

s, i că va da socoteală în fat, a lui Dumnezeu pentru acest lucru, în nici
un caz nu ar fi lenes, , ci s, i-ar cultiva abilităt, ile s, i s, i-ar antrena fiecare
putere ca să-L poată servi pe Acela, care l-a răscumpărat cu sângele
Său.
Tinerii în special ar trebui să simtă nevoia de a-s, i cultiva mintea
s, i de a folosi fiecare ocazie pentru a-s, i dezvolta intelectul, devenind
apt, i pentru a-I sluji Lui, care s, i-a dat viat, a Sa pret, ioasă pentru ei. Fie
ca nimeni să nu facă gres, eala de a se considera suficient de educat,
încât să nu mai aibă nevoie să studieze cărt, ile sau natura. Fiecare să
folosească orice ocazie pe care i-o oferă provident, a lui Dumnezeu
pentru a dobândi cât mai mult cu putint, ă cu privire la revelat, ie sau
s, tiint, ă.
Ar trebui să învăt, ăm să estimăm corect puterile cu care Dum-
nezeu ne-a înzestrat. Dacă un tânăr trebuie să înceapă de la baza
scării, să nu se descurajeze, ci să fie hotărât să urce treaptă după
treaptă, până când va auzi vocea lui Hristos spunând: „Copile, urcă
mai sus. Bine, rob bun s, i credincios; ai fost credincios în put, ine
lucruri, te voi pune peste multe lucruri: intră în bucuria Stăpânului
tău”. — Fundamentals of Christian Education, 213.
176
Capitolul 56 — Adevărata înt, elepciune [189]
Tinerii s, i tinerele pot obt, ine cea mai înaltă educat, ie pământească
s, i totus, i să nu cunoască primele principii care i-ar face locuitori ai
împărăt, iei lui Dumnezeu. Învăt, ătura omenească nu poate califica pe
nimeni pentru regatul ceresc. Cei care intră în împărăt, ia lui Hristos
nu se califică prin forme s, i ceremonii sau prin studiu îndelungat.
„S, i viat, a ves, nică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul
Dumnezeu adevărat, s, i pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu.”...
Biblia s, i s, tiint, a
Vechiul s, i Noul Testament din Scriptură trebuie să fie studiate
zilnic. Cunos, tint, a s, i înt, elepciunea lui Dumnezeu vin la cel care este
un învăt, ăcel permanent al căilor s, i lucrărilor Sale. Biblia este lumina
s, i educatorul nostru. Când tinerii învat, ă să creadă că Dumnezeu
trimite roua, ploaia s, i strălucirea soarelui din ceruri, având ca rezultat
înflorirea vegetat, iei; când realizează că toate binecuvântările vin de
la El s, i că recunos, tint, a s, i lauda i Se datorează Lui, ei vor fi condus, i
să-L recunoască pe Dumnezeu în toate căile lor s, i-s, i vor îndeplini
cu fidelitate obligat, iile zilnice; Dumnezeu va fi prezent în toate
gândurile lor....
Mult, i tineri, vorbind despre s, tiint, ă, arată o înt, elepciune pe care o
consideră mai presus de ceea ce este scris; ei încearcă să-s, i explice,
prin înt, elegerea lor limitată, căile s, i lucrarea lui Dumnezeu; dar
aceasta este un es, ec lamentabil. Adevărata s, tiint, ă s, i Inspirat, ia sunt [190]
în perfectă armonie. Falsa s, tiint, ă este independentă de Dumnezeu.
Ea reprezintă o ignorant, ă pretent, ioasă.
Unul dintre cele mai rele lucruri care au intervenit în problema
cunoas, terii, a investigării s, tiint, ei, este că cei care s-au angajat în
aceste cercetări prea adesea pierd din vedere caracterul divin, al
religiei curate s, i neîntinate. Înt, elept, ii lumii au încercat să explice
prin principii s, tiint, ifice influent, a Spiritului lui Dumnezeu asupra
inimii. Cea mai mică avansare în această direct, ie va conduce mintea
177
în labirinturile scepticismului. Religia Bibliei este pur s, i simplu taina

evlaviei s, i nici o minte omenească nu-l înt, elege în întregime fiind
pe deplin de neînt, eles pentru o inimă nerenăscută.
Învăt, ătura lui Dumnezeu

Tinerii nu vor deveni slabi la minte sau ineficient, i, dacă se
vor consacra în serviciul lui Dumnezeu. Pentru mult, i, educat, ia în-
seamnă cunoas, terea cărt, ilor, dar „teama de Domnul este începutul
înt, elepciunii”. Cel mai tânăr copil care-L iubes, te s, i se teme de Dum-
nezeu este mai mare în ochii Lui decât cel mai talentat s, i învăt, at
om care neglijează problema mântuirii personale. Tinerii care îs, i
consacră inimile s, i viet, ile lor lui Dumnezeu intră în legătură cu
Izvorul întregii înt, elepciuni s, i perfect, iuni.
Dacă tinerii vor învăt, a de la Învăt, ătorul ceresc, as, a cum a făcut
Daniel, vor s, ti pentru ei îns, is, i că teama de Domnul este începutul
înt, elepciunii. Având această fundat, ie stabilă, ei pot întoarce, ca Da-
[191] niel, fiecare s, ansă s, i situat, ie în favoarea lor s, i se pot ridica la orice
înălt, ime în dezvoltarea intelectuală. Consacrându-se lui Dumnezeu,
având protect, ia harului Său s, i influent, a înviorătoare a Spiritului
Său Sfânt, ei vor manifesta puteri intelectuale mai profunde decât
înt, elepciunea lumii.
A învăt, a s, tiint, a prin interpretările pe care le-au făcut oamenii
înseamnă a obt, ine o educat, ie falsă. A învăt, a despre Dumnezeu,
despre Isus Hristos, pe care El L-a trimis, înseamnă să învet, i s, tiint, a
Bibliei. Cei cu inima curată văd pe Dumnezeu în fiecare intervent, ie,
în fiecare fază a adevăratei educat, ii. Ei recunosc prima apropiere
a luminii care radiază de la tronul lui Dumnezeu. Descoperirile
ceres, ti sunt făcute celor ce au prins primele străluciri ale cunoas, terii
spirituale.
Elevii s, colilor noastre ar trebui să pună cunoas, terea lui Dumne-
zeu mai presus de orice. Numai prin cercetarea Scripturilor poate
fi obt, inută această cunoas, tere. „Fiindcă propovăduirea crucii este
o nebunie pentru cei ce sunt pe calea pierzării: dar pentru noi, cei
care suntem pe calea mântuirii, este puterea lui Dumnezeu. Căci
este scris: Voi prăpădi înt, elepciunea celor înt, elept, i s, i voi nimici
priceperea celor priceput, i.... Căci nebunia lui Dumnezeu este mai
înt, eleaptă decât oamenii.... S, i voi prin El suntet, i în Hristos Isus. El a
Adevărata înt, elepciune 179
fost făcut de Dumnezeu pentru noi înt, elepciune, neprihănire, sfint, ire
s, i răscumpărare, pentru ca după cum este scris: Cine se laudă, să se
laude în Domnul.” — The Youth’s Instructor, 24 noiembrie, 1903.
[192] Capitolul 57 — Punet, i-vă o t, intă înaltă
Dumnezeu dores, te să valorificăm fiecare ocazie, pentru a do-

bândi o pregătire pentru lucrarea Sa. El as, teaptă să depunem toate
eforturile pentru împlinirea acesteia s, i să ne păstrăm inimile treze
fat, ă de caracterul sacru s, i răspunderile sale înfricos, ătoare.
Mult, i care sunt calificat, i pentru a face o lucrare excelentă în-
deplinesc put, in, pentru că se as, teaptă la put, in. Mii trec prin viat, ă
de parcă nu ar avea un obiectiv important pentru care să trăiască,
nici un standard înalt de atins. Un motiv este că ei se subestimează.
Hristos a plătit un pret, infinit pentru noi s, i dores, te să ne evaluăm
raportându-ne la acest pret, .
Nu fit, i mult, umit, i cu atingerea unui standard scăzut. Noi nu
suntem ce am putea să fim sau ce vrea Dumnezeu să fim. El ne-a
dăruit puterea de a rat, iona nu pentru a rămâne inactivă sau pentru a
fi stricată prin urmărirea unor scopuri lumes, ti s, i josnice, ci pentru a
o putea dezvolta în cea mai înaltă măsură, a o rafina, sfint, i, înnobila
s, i pentru a o folosi în promovarea intereselor împărăt, iei Sale.
Ment, inet, i-vă personalitatea

Nimeni nu ar trebui să se mult, umească să fie o simplă mas, ină,
condusă de mintea altui om. Dumnezeu ne-a dat capacitatea de a
gândi s, i de a act, iona s, i prin desfăs, urarea cu atent, ie a activităt, ii
noastre, cerând de la El înt, elepciune, vom deveni apt, i de a purta
poveri. Rămânet, i cu personalitatea cu care v-a înzestrat Dumnezeu.
Nu stat, i în umbra altei persoane. As, teptat, i ca Dumnezeu să lucreze
în, cu s, i prin voi.
[193] Niciodată să nu credet, i că at, i învăt, at destul s, i că acum vă putet, i
relaxa în urma eforturilor depuse. Mintea cultivată este măsura
omului. Educat, ia voastră ar trebui să continue în tot timpul viet, ii;
în fiecare zi ar trebui să învăt, at, i s, i să punet, i în practică cunos, tint, ele
dobândite.
180
Punet, i-vă o t, intă înaltă 181
Amintit, i-vă că, în orice post at, i sluji, dat, i la iveală o motivat, ie
s, i vă dezvoltat, i caracterul. Oricare ar fi lucrarea voastră, împlinit, i-o
cu sârguint, ă s, i exactitate; biruit, i înclinat, ia de a căuta o sarcină mai
us, oară.
O slujire din toată inima

Acelas, i spirit s, i aceleas, i principii pe care o persoană le aplică în
munca zilnică le va aplica în întreaga viat, ă. Cei care doresc o normă
fixă s, i un salariu fix s, i care doresc să demonstreze că se potrivesc
perfect pentru ceva, fără să se mai necăjească să se adapteze sau
să facă vreo pregătire nu sunt cei pe care Dumnezeu îi cheamă
să lucreze pentru cauza Sa. Cei care calculează cum să dăruiască
cât mai put, in posibil din puterea fizică, intelectuală s, i morală nu
sunt lucrătorii asupra cărora Domnul să poată revărsa un bels, ug de
binecuvântări. Exemplul lor este molipsitor. Propriul interes este
principiul după care se călăuzesc. Cei care trebuie supravegheat, i
s, i care lucrează numai dacă fiecare datorie le este specificată nu
sunt cei despre care se va zice: bun s, i credincios. Avem nevoie de
lucrători care dau dovadă de spirit energic, integritate, hărnicie, fiind
dispus, i să facă orice trebuie să fie făcut.
Mult, i devin ineficient, i fugind de responsabilităt, i de teama
es, ecului. Astfel, ei nu reus, esc să dobândească acea educat, ie care
rezultă din experient, ă s, i pe care nici cititul, nici studiul s, i nici toate
avantajele câs, tigate într-un alt mod nu le-o pot oferi.
Omul poate crea circumstant, e, dar circumstant, elor nu trebuie să [194]
li se îngăduie să-l modeleze pe om. Noi vom folosi împrejurările
ca instrumente cu care să lucrăm. Trebuie să le stăpânim s, i nu să
permitem ca ele să ne stăpânească.
Oameni puternici sunt cei care au fost înfruntat, i, împiedicat, i s, i
care au întâmpinat împotrivire. Prin punerea tuturor energiilor în
act, iune, obstacolele pe care le-au întâlnit s-au transformat în binecu-
vântări. Ei au câs, tigat încredere în ei. Conflictul s, i încurcăturile cer
exercit, iul încrederii în Dumnezeu s, i acea statornicie care dezvoltă
puterea. — The Ministry of Healing, 498-500.
*****
Făcând cât mai mult în viat, ă

În timp ce o bună educat, ie este de mare folos, dacă este însot, ită
s, i de consacrarea celui ce o are, totus, i cei care nu au privilegiul de a
dobândi înalte cunos, tint, e literare nu trebuie să creadă că ei nu pot
înainta în viat, a intelectuală s, i spirituală. Dacă vor utiliza cea mai
mare parte a cunos, tint, elor pe care le au, dacă vor încerca să adune
câte ceva în fiecare zi s, i dacă vor birui orice răutate din caracter,
prin cultivarea trăsăturilor de caracter ale lui Hristos, Dumnezeu va
deschide canalele înt, elepciunii pentru ei s, i se va putea spune despre
ei as, a cum s-a spus în vechime despre tinerii evrei, că Dumnezeu
le-a dat înt, elepciune s, i pricepere. — Fundamentals of Christian
Education, 192, 193.
Sect, iunea 6 — Slujirea [195]
[196]
Cu o as, a armată de lucrători cum sunt tinerii nos, tri, bine pregătit, i,
cât de curând va putea să fie transmisă întregii lumi solia despre un
Mântuitor crucificat, înviat s, i care vine în curând! Cât de curând ar
putea veni sfârs, itul — sfârs, itul suferint, ei, tristet, ii s, i păcatului! Cât
de curând ar putea primi copiii nos, tri, în locul posesiunilor
pământes, ti umbrite de durere s, i păcat, mos, tenirea lor, unde „cei
neprihănit, i vor stăpâni t, ara, s, i vor locui în ea pe vecie”; unde „nici
un locuitor nu zice: «Sunt bolnav»” s, i „nu se va mai auzi în el de
acum nici glasul plânsetelor”. — Counsels to Parents, Teachers and
Students, 555.
[197] Capitolul 58 — Tinerii, chemat, i să fie lucrători
Sunt mult, i tineri cres, tini care ar putea face o lucrare bună, dacă ar
învăt, a lect, ii în s, coala lui Hristos, de la Marele Învăt, ător. Chiar dacă
pastorii, evanghelis, tii s, i profesorii ar neglija căutarea celor pierdut, i,
să nu-i lăsăm pe copii s, i pe tineri să neglijeze a fi împlinitori ai
Cuvântului....
Lăsat, i-i pe tineri s, i pe copii să meargă să lucreze în Numele lui
Isus. Lăsat, i-i să se unească s, i împreună să aplice un plan sau o ordine
în act, iune. Nu putet, i forma un grup de lucrători s, i să stabilit, i un timp
în care să vă rugat, i împreună s, i să-I ceret, i Domnului să vă dea harul
Său s, i să ducă înainte act, iunea voastră? Ar trebui să vă sfătuit, i cu
oameni care se tem s, i-L iubesc pe Dumnezeu, care au experient, ă în
lucrare, ca sub influent, a Spiritului Sfânt să vă putet, i face planuri s, i
să dezvoltat, i metode prin care să putet, i lucra cu sârguint, ă s, i pentru
rezultate sigure. Domnul îi va ajuta pe cei care îs, i vor folosi talentele
pe care El li le-a încredint, at, pentru gloria Numelui Său. Vor deveni
tinerii s, i tinerele noastre care cred în adevăr misionari vii, activi?...
Lucrat, i prin credint, ă

Când lucrezi pentru alt, ii, puterea divină a Duhului va lucra la
sufletele lor; pentru că ei au fost răscumpărat, i prin sângele unicului
Fiu al lui Dumnezeu. Putem avea succes în câs, tigarea sufletelor
pentru care a murit Hristos numai dacă vom depinde de harul s, i
[198] puterea lui Dumnezeu de a face lucrarea de convingere s, i convertire a
inimii lor. În timp ce le prezentat, i adevărul lui Dumnezeu, necredint, a
s, i incertitudinea se vor strădui să vă ocupe mintea; dar lăsat, i ca
încercatul Cuvânt al lui Dumnezeu să vă risipească îndoiala din
inimile voastre.
Credet, i pe Dumnezeu pe cuvânt s, i lucrat, i prin credint, ă. Satana
va veni cu sugestii care te vor face să te îndoies, ti de cuvântul Tatălui
nostru ceresc; dar gândit, i-vă: „Tot ceea ce nu vine din încredint, are
este păcat”. Împinget, i credint, a voastră prin întunericul umbrelor
184
Tinerii, chemat, i să fie lucrători 185
lui Satana s, i ancorat, i-o de tronul milei s, i apoi nu întret, inet, i nici o
îndoială. Aceasta este singura cale prin care putet, i câs, tiga experient, ă
s, i să putet, i găsi motivul cel mai puternic pentru pacea s, i încrederea
voastră.
Pe măsură ce experient, a voastră se dezvoltă, vet, i simt, i o ardoare
crescândă în suflet s, i o mai fierbinte dragoste pentru slujirea lui
Dumnezeu, pentru că vet, i avea un scop asemănător cu al lui Isus
Hristos. Această comuniune de scopuri îs, i are originea în Spiritul
Sfânt. Vet, i purta jugul cu Hristos s, i vet, i fi împreună lucrători cu
Dumnezeu. — The Youth’s Instructor, 9 august, 1894.
*****
Chemat, i pentru a fi voluntari

Domnul cheamă voluntari care să ia pozit, ie fermă de partea Sa
s, i care se angajează să se unească cu Isus din Nazaret, spre a face
lucrarea ce trebuie îndeplinită acum, chiar acum. — Fundamentals
of Christian Education, 488.
[199] Capitolul 59 — Responsabilitate pentru câs, tigarea
de suflete
Asupra tinerilor apasă serioase responsabilităt, i. Dumnezeu

as, teaptă mult de la aces, ti tineri care trăiesc într-o generat, ie ce be-
neficiază de o lumină s, i o cunoas, tere crescândă. El dores, te să-i
folosească în împrăs, tierea norilor s, i a superstit, iilor ce au întunecat
mintea multora. Ei trebuie să se autodisciplineze obt, inând fiecare
iotă s, i fiecare slovă în ce prives, te cunos, tint, a s, i experient, a. Dumne-
zeu îi consideră responsabili pentru fiecare dintre oportunităt, ile ce li
s-au oferit. Lucrarea din fat, a lor as, teaptă eforturi stăruitoare pentru
a putea înainta de la un punct la altul, as, a cum o cer vremurile.
Dacă îs, i vor consacra mintea s, i inima în slujba Domnului, tinerii
vor putea atinge un standard înalt de eficient, ă s, i utilitate. Acesta este
standardul pe care Dumnezeu as, teaptă ca tinerii să-l atingă. A face
mai put, in decât atât înseamnă a refuza cea mai mare parte a ocaziilor
date de Dumnezeu. Aceasta va fi privită ca o trădare împotriva lui
Dumnezeu, un es, ec în lucrarea pentru binele umanităt, ii.
Ce faci tu, dragă tinere, pentru a face cunoscut altora cât de
important este să ia drept ghid Cuvântul lui Dumnezeu s, i să păstreze
poruncile lui Iehova? Declari tu, prin vorbe s, i fapte, că numai prin
supunere fat, ă de Cuvântul lui Dumnezeu oamenii pot fi salvat, i?
Dacă vei face tot ce vei putea, vei fi o binecuvântare pentru alt, ii.
Dacă ît, i vei folosi, muncind, capacităt, ile la maximum, t, i se vor
deschide înainte căi s, i ocazii pentru a face mai mult. — The Youth’s
Instructor, 1 ianuarie, 1907.
186
Capitolul 60 — Mărturisind pentru Hristos [200]
Tot, i cei care sunt de partea lui Dumnezeu trebuie să-L mărturi-
sească pe Hristos. „Voi suntet, i martorii Mei, zice Domnul.” Credint, a
unui cres, tin veritabil se manifestă prin puritate s, i sfint, enie de carac-
ter. Credint, a lucrează prin dragoste s, i purifică sufletul s, i cu credint, a
merge ascultarea corespunzătoare, o îndeplinire credincioasă a cu-
vintelor lui Hristos. Cres, tinismul este întotdeauna foarte practic,
adaptându-se la toate circumstant, ele viet, ii actuale. „Voi suntet, i mar-
torii Mei.” Fat, ă de cine? Fat, ă de lume; pentru că voi trebuie să avet, i
mereu o influent, ă sfântă. Trebuie ca Hristos să locuiască în sufletele
voastre, iar voi trebuie să vorbit, i despre El s, i să facet, i să se manifeste
farmecul s, i frumuset, ea caracterului Său.
Conversat, iile noastre

Religia care este astăzi la modă a format astfel caracterul, încât
tinerii care-L mărturisesc pe Hristos abia dacă ment, ionează numele
Său în fat, a celor cu care sunt asociat, i. Ei discută atâtea subiecte
s, i totus, i pret, iosul plan al salvării nu este o temă de conversat, ie
pentru ei. Credem că, în postura de cres, tini practicant, i, ar trebui să
schimbăm această ordine de lucruri s, i „să vestit, i puterile minunate
ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată”. Dacă
Hristos locuies, te în inimă prin credint, ă, nu pot, i tăcea. Dacă L-ai
găsit pe Isus, vei fi un adevărat misionar. Trebuie să fii entuziast cu
privire la această temă s, i lasă-i pe cei ce nu-L apreciază pe Isus să
s, tie că L-ai găsit pret, ios pentru sufletul tău, că El a pus o cântare [201]
nouă în gura ta s, i chiar laude pentru Dumnezeu.
Tinerii mei prieteni, vă vet, i începe viat, a de cres, tini asemenea
celor ale căror inimi sunt încălzite de dragostea lui Isus? Niciodată nu
vet, i s, ti cât de mult bine putet, i face rostind cuvinte tandre, sensibile
s, i serioase cu privire la salvarea sufletelor lor, acelora care nu se
pretind copii ai lui Dumnezeu. Pe de altă parte, nu vet, i s, ti niciodată,
până la judecată, cât de multe ocazii de a fi martorii lui Hristos at, i
187
lăsat nevalorificate. S-ar putea să nu s, tit, i niciodată în această lume

ce pagubă at, i făcut unui suflet prin micile voastre act, iuni frivole,
prin discut, iile voastre ieftine, prin seriozitatea voastră, ceea ce în
întregime a fost nepotrivit cu credint, a voastră sfântă.
Câs, tigând pe cei dragi

Este adevărat, s-ar putea să simt, it, i un fel de anxietate pentru
sufletele celor pe care-i iubit, i. At, i putea încerca să deschidet, i pentru
ei comorile adevărului s, i să vărsat, i lacrimi amare pentru salvarea
lor; dar când vorbele voastre se pare că fac doar o slabă impresie
s, i când, aparent, rugăciunile voastre rămân fără răspuns, aproape
că L-at, i învinovăt, i pe Dumnezeu, pentru că efortul vostru nu aduce
nici un rezultat. Simt, it, i că cei dragi manifestă o împietrire specială
a inimii s, i nu răspund eforturilor voastre. Dar v-at, i gândit serios la
faptul că s-ar putea ca vina să fie la voi? V-at, i gândit că dărâmat, i cu
o mână ceea ce vă străduit, i să clădit, i cu cealaltă?
În unele timpuri, at, i permis Spiritului Sfânt să vă controleze, iar
[202] în alte perioade v-at, i negat credint, a prin faptele voastre s, i at, i distrus
lucrarea pentru cei iubit, i; astfel, eforturile voastre făcute spre binele
lor n-au avut nici un efect datorită faptelor voastre. Temperamentul
vostru, limbajul nerostit, manierele voastre, starea de nemult, umire
a mint, ii voastre, lipsa miresmei cres, tine, a spiritualităt, ii, expresia
înfăt, is, ării voastre, toate au mărturisit împotriva voastră....
Niciodată nu subestimat, i important, a lucrurilor mărunte. Lucru-
rile mici formează disciplina viet, ii. În funct, ie de ele este antrenat
sufletul pentru a cres, te în asemănarea cu Hristos sau să poarte ase-
mănarea cu răul. Dumnezeu ne ajută să ne cultivăm obiceiul de a
gândi, a privi s, i a act, iona astfel ca acestea să mărturisească tuturor
despre noi că am fost cu Isus s, i am învăt, at de la El! — The Youth’s
Instructor, 9 martie, 1893.
*****
Stăruint, a
O viat, ă petrecută în lucru activ pentru Dumnezeu este una bi-
necuvântată. Cei ce-s, i irosesc timpul cu fleacuri, regrete inutile s, i
Mărturisind pentru Hristos 189
murmure fără rost ar putea avea o altă experient, ă, dacă ar aprecia
lumina pe care le-a dat-o Dumnezeu s, i ar lăsa-o să strălucească
asupra altora; mult, i îs, i fac viat, a mizerabilă prin propriul egoism s, i
dragostea lor pentru us, urătate. Printr-o activitate stăruitoare, viet, ile
lor ar putea deveni ca nis, te raze strălucitoare de soare, care să-i
ghideze pe cei ce sunt pe cărarea întunecată care duce la moarte,
spre cărarea ce duce în cer. Dacă vor proceda astfel, inimile lor vor
fi umplute cu pace s, i bucuri în Isus Hristos. — The Review and
Herald, 25 octombrie, 1881.
[203] Capitolul 61 — Lucrarea personală
Lucrarea lui Hristos a fost într-o mare măsură compusă din

întâlniri personale. El a avut o grijă deosebită pentru auditoriul
format dintr-un singur suflet; pentru că acesta avea să ducă s, i altor
mii înt, elegerea pe care el a primit-o.
Cei mai de succes truditori sunt cei care cu voios, ie vor lucra să-L
slujească pe Dumnezeu în lucruri mărunte. Fiecare fiint, ă omenească
trebuie să lucreze cu propriul fir de material pe care să-l introducă în
mas, inăria care produce t, esătura s, i astfel să completeze modelul....
Educat, i tinerii să-i ajute pe tineri; s, i, în încercarea de a face
această lucrare, fiecare va câs, tiga experient, a ce-l va califica să devină
un lucrător consacrat într-o sferă mai largă. Mii de inimi pot fi atinse
pe cea mai simplă cale.
Cei mai cult, i oameni, cei care sunt privit, i ca fiind deasupra s, i
onorat, i ca fiind cei mai mari s, i talentat, i bărbat, i s, i femei, adesea
sunt înviorat, i de cele mai simple s, i umile cuvinte rostite de cei ce-L
iubesc pe Dumnezeu, s, i care pot vorbi despre această iubire la fel
de natural cum cei lumes, ti pot vorbi despre lucrurile pe care mintea
lor le contemplă s, i din care se hrănesc. Cuvintele, chiar dacă sunt
pregătite s, i studiate, au o influent, ă redusă; dar lucrarea adevărată,
sinceră, a unui fiu sau a unei fiice a lui Dumnezeu, în cuvinte sau
în slujirea în lucruri mărunte, făcută într-o simplitate naturală, vor
deschide us, a care a fost atât de mult încuiată către multe suflete.
— The Review and Herald, 9 mai, 1899.
190
Capitolul 62 — Tinerii, câs, tigători de suflete [204]
Satana este un dus, man vigilent, iar scopul tău este de a-i conduce
pe tineri pe o cale cu totul contrară celei pe care o aprobă Dumnezeu.
El s, tie foarte bine că nu există nici o altă grupare care poate face atât
de mult bine ca tinerii care s-au consacrat lui Dumnezeu. Dacă fac
ceea ce este bine, tinerii pot avea o influent, ă puternică. Pastorii sau
laicii înaintat, i în vârstă nu pot avea nici jumătate din influent, a pe care
o au tinerii devotat, i lui Dumnezeu asupra celorlalt, i tineri. Ei ar trebui
să simtă că au asupra lor responsabilitatea de a-s, i salva semenii,
chiar dacă aceasta se face cu sacrificiul plăcerilor s, i dorint, elor lor.
Timpul s, i chiar mijloacele trebuie consacrate lui Dumnezeu, dacă
este nevoie.
Tot, i cei ce se pretind evlavios, i ar trebui să simtă pericolul care-i
amenint, ă pe cei care nu sunt în Hristos. Curând, timpul lor de probă
se va încheia. Cei care ar fi putut exercita o influent, ă în salvarea
sufletelor, dacă ar fi ascultat de sfatul lui Dumnezeu, dar nu s, i-au
făcut această datorie din cauza egoismului, indolent, ei sau pentru că
s-au rus, inat de crucea lui Hristos, nu numai că-s, i vor pierde sufletul,
dar vor avea asupra ves, mintelor lor sângele sărmanilor păcătos, i. Va
trebui să dea socoteală pentru binele pe care ar fi putut să-l facă dacă
s-ar fi consacrat lui Dumnezeu, însă nu au făcut acest lucru datorită
necredincios, iei lor.
Aceia care au gustat cu adevărat bucuriile iubirii mântuitoare nu
vor avea, nu vor putea avea odihnă până când celor din preajma lor [205]
nu li se va aduce la cunos, tint, ă planul mântuirii. Tinerii ar trebui să
se întrebe: „Doamne, ce vrei să fac? Cum as, putea onora s, i proslăvi
Numele Tău pe pământ?” Pretutindeni în jurul nostru pier suflete.
Astfel stând lucrurile, ce fac tinerii pentru a câs, tiga suflete pentru
Hristos?
191
Grija pentru alt, ii

Cei care urmează s, coala ar putea fi martori pentru Mântuitorul;
dar cine rostes, te Numele lui Hristos? S, i cine va fi văzut pledând cu
grijă stăruitoare, pe lângă colegii săi, ca să renunt, e la căile păcatului
s, i să aleagă cărarea sfint, irii?
Acesta este cursul pe care tinerii credincios, i ar trebui să-l urmeze,
dar pe care nu-l urmează; se simt mult mai bine să se unească
cu cel păcătos în sporturi s, i plăceri. Tinerii au o sferă largă de
utilitate, pe care însă n-o văd. O, fie ca ei să-s, i pună la lucru puterile
mint, ii, căutând căi de a se apropia de păcătos, ii care pier, făcându-le
cunoscută cărarea sfint, irii s, i, prin rugăciuni s, i cereri stăruitoare, să
câs, tige măcar un suflet pentru Hristos!
Ce lucrare nobilă! Un suflet care să-L laude pe Dumnezeu pentru
ves, nicie! Un suflet care să se bucure de fericire s, i viat, a ves, nică! O
nestemată în coroana lor, ce va străluci ca o stea pentru ves, nicie!
Însă este posibil ca mai mult de un suflet să fie întors din rătăcire
la adevăr, de la păcat la sfint, ire. Domnul spune prin profet: „Cei ce
vor învăt, a pe mult, i să umble în neprihănire vor străluci ca stelele în
veac s, i în veci de veci.” Cei ce se angajează cu Hristos s, i îngerii în
lucrarea de salvare a sufletelor care pier sunt răsplătit, i din bels, ug în
Împărăt, ia cerului.
[206] Am văzut că multe suflete ar putea fi salvate dacă tinerii ar fi
acolo unde ar trebui să fie, devotat, i lui Dumnezeu s, i adevărului; dar
în general ei ocupă o astfel de pozit, ie încât necesită ca o permanentă
preocupare să se răsfrângă asupra lor, altfel ei îns, is, i vor deveni
ai lumii. Ei sunt o sursă continuă de nelinis, te s, i dureri de inimă.
Lacrimi curg în contul lor s, i rugăciuni agonizante se înaltă din inima
părint, ilor pentru ei. S, i totus, i ei merg înainte nepăsători la durerea pe
care o produce purtarea lor. Ei plantează ghimpi în pieptul acelora
care ar muri pentru a-i salva s, i a deveni ceea ce Dumnezeu dores, te
ca ei să devină, prin meritele sângelui lui Hristos....
O lucrare de făcut
Tineri s, i tinere, am văzut că Dumnezeu are pentru voi o lucrare
de făcut; luat, i-vă crucea s, i urmat, i-L pe Hristos, altfel nu suntet, i
vrednici de El. În timp ce voi rămânet, i într-o indiferent, ă nepăsătoare,
Tinerii, câs, tigători de suflete 193
cum putet, i spune care este voint, a lui Dumnezeu cu privire la voi? S, i
cum vă as, teptat, i să fit, i salvat, i, dacă nu suntet, i servitori credincios, i,
împlinind voint, a Domnului? Cei care au viat, ă ves, nică îs, i vor fi
terminat lucrarea. Regele slavei îi va ridica la dreapta Sa în timp
ce le va spune: „Bine, robi buni s, i credincios, i”. Cum putet, i spune
câte suflete at, i fi putut salva de la dezastru, dacă, în loc de a vă
fi făcut plăcerile, at, i fi căutat să vedet, i ce at, i fi putut face în via
Stăpânului? Pentru câte suflete au fost spre mântuire aceste întâlniri
pentru discut, ii s, i muzică? Dacă nu putet, i indica nici un suflet astfel
salvat, întoarcet, i-vă s, i schimbat, i-vă cursul act, iunii voastre. Începet, i [207]
să vă rugat, i pentru suflete, apropiat, i-vă de Hristos, de coasta Sa
însângerată. Fie ca un spirit blând s, i umil să vă împodobească viat, a,
iar cererile voastre umile, stăruitoare, să urce spre El, pentru a primi
înt, elepciunea de a avea succes în salvarea nu doar a propriului suflet,
ci s, i al altora.
Rugat, i-vă mai mult decât cântat, i. Nu credet, i că avet, i o nevoie
mai mare de a vă ruga decât de a cânta? Tineri s, i tinere, Dumnezeu
vă cheamă să lucrat, i, să lucrat, i pentru El. Schimbat, i-vă în întregime
atitudinea. Voi putet, i face o lucrare pe care nici cei care lucrează
prin cuvânt s, i învăt, ătură nu o pot face. Putet, i ajunge la o categorie de
oameni la care pastorul nu are acces. — Testimonies for the Church
1:511-513.
*****
De unde să începem

Lăsat, i-i pe cei ce vor să lucreze pentru Dumnezeu să înceapă
cu cei din casa lor, din propriul lor cămin, cu cei din cartierul lor,
cu prietenii lor. Aici ei vor găsi un câmp misionar favorabil. Acest
gen de lucrare misionară este un test ce va descoperi capacitatea sau
incapacitatea lor de a lucra într-un câmp mai larg. — Testimonies
*****
Cea mai de succes cale

În lucrarea noastră, efortul individual va realiza mai mult decât
estimăm. Pentru că aceasta lipses, te, se pierd suflete. Un suflet are
o infinită valoare; Calvarul vorbes, te despre valoarea sa. Un suflet
câs, tigat pentru Hristos va fi un instrument în câs, tigarea altora s, i va
obt, ine o măsură crescândă de binecuvântare s, i salvare. — Gospel
Workers, 184.
Capitolul 63 — Diferitele aspecte ale slujirii [208]
Dumnezeu cheamă pastori, lucrători biblici s, i colportori. Fie

ca tinerii s, i tinerele noastre să lucreze ca evanghelis, ti, colportori,
lucrători biblici în colaborare cu lucrători cu experient, ă, care le
pot arăta cum să aibă succes. Colportorii să meargă cu publicat, iile
noastre din casă în casă. Când apar ocaziile, ei să le vorbească despre
adevărul pentru acest timp acelora pe care i-ar putea întâlni, să se
roage s, i să cânte cu ei. Când, în lucrarea noastră pentru Dumnezeu,
metodele corecte sunt aplicate energic, o recoltă de suflete va fi
adunată.
În lucrarea lui Dumnezeu este loc pentru tot, i cei ce sunt plini
de spiritul sacrificiului de sine. Dumnezeu cheamă bărbat, i s, i femei
care sunt dispus, i să se uite pe sine pentru binele altora, să consacre
lucrării Sale tot ce au s, i sunt. Este nevoie de oameni care, atunci
când vor întâmpina dificultăt, i, să meargă cu tărie înainte, spunând:
„Nu vom cădea s, i nici nu ne vom descuraja”. Este nevoie de oameni
care să întărească s, i să consolideze lucrarea pe care alt, ii încearcă să
o facă. — The Review and Herald, 28 aprilie, 1904.
Câs, tigând eficient, ă

În această lucrare, ca în oricare alta, îndemânarea este câs, tigată
exersând. Prin implicarea în datoriile zilnice ale viet, ii s, i în lucrarea
pentru cei în nevoie s, i suferinzi, eficient, a este asigurată. — Educa-
tion, 268.
195
[209] Capitolul 64 — O lucrare neegoistă
Aceia care, pe cât le stă în putint, ă, se angajează în lucrarea de

a face bine altora, făcându-le o demonstrare practică a interesului
lor pentru ei, nu-i eliberează numai de nenorocirile acestei viet, i,
ajutându-i să poarte poverile lor, ci contribuie în acelas, i timp, în
mare măsură, la propria sănătate a sufletului s, i a trupului lor. Facerea
de bine este o lucrare care foloses, te amândurora, atât făcătorului de
bine, cât s, i primitorului. Dacă, în interesul tău pentru alt, ii uit, i de eu,
câs, tigi o biruint, ă asupra infirmităt, ilor tale. Mult, umirea pe care o vei
simt, i făcând binele te va ajuta în mare măsură să-t, i recâs, tigi tonusul
sănătos al imaginat, iei.
Plăcerea de a face bine însuflet, es, te mintea s, i vibrează prin cor-
pul întreg. În timp ce fet, ele oamenilor binevoitori sunt luminate
de voios, ie s, i înfăt, is, area lor exprimă calitatea morală superioară a
mint, ilor, cea a oamenilor egois, ti, avari, este deprimată, descurajată
s, i întunecată. Defectele lor morale se văd pe fet, ele lor. Egoismul s, i
iubirea de sine imprimă propriul lor chip asupra exteriorului omului.
Acea persoană care este stimulată de adevărata binefacere dezin-
teresată este un părtas, al naturii divine, care a scăpat de stricăciunea
care este în lume prin poftă, în timp ce cei egois, ti s, i avari au îndrăgit
egoismul lor până ce acesta a ves, tejit capacitatea lor de a intra în
legătură cu alt, ii, iar fet, ele lor reflectă chipul vrăjmas, ului căzut, mai
degrabă decât curăt, enia s, i sfint, irea. — Testimonies for the Church
2:534.
196
Capitolul 65 — Răsplata hărniciei [210]
Tinerii să-s, i aducă aminte că cel delăsător pierde experient, a

inestimabilă, câs, tigată printr-o îndeplinire credincioasă a îndatori-
rilor zilnice ale viet, ii. Cel care este lenes, , nepăsător s, i ignorant de
bunăvoie, prin aceasta îs, i presară cărarea cu ceea ce va constitui
întotdeauna un obstacol. El refuză cres, terea care vine din muncă
serioasă s, i grea. Nedând o mână de ajutor în sprijinul umanităt, ii, el
Îl fură pe Dumnezeu. Viat, a sa este foarte diferită de cea pe care i-o
trasase Dumnezeu; deoarece dispret, uies, ti o lucrare utilă, încurajezi
gusturile de proastă calitate s, i sunt paralizate cele mai folositoare
energii ale fiint, ei.
Nu put, ine, ci mii de fiint, e umane trăiesc numai pentru a consuma
beneficiile pe care Dumnezeu, în mila Sa, li le-a oferit. Ei uită
să-I ofere Domnului recunos, tint, ă pentru bogăt, iile pe care li le-
a încredint, at, dându-le roadele pământului. Ei uită că Dumnezeu
dores, te ca prin întrebuint, area înt, eleaptă a talant, ilor încredint, at, i lor,
să nu fie doar consumatori, ci s, i producători. Dacă au înt, eles lucrarea
pe care Domnul dores, te ca ei să o facă în calitate de brat, ajutător, ei
nu vor considera ca un privilegiu să evite această responsabilitate ci
să s, i-o asume.
Binecuvântarea lucrării
Adevărata fericire este găsită numai în a fi bun s, i a face binele.
Cea mai pură s, i deplină bucurie o simt cei care s, i-au îndeplinit
cu credincios, ie datoriile stabilite. Nici o muncă cinstită nu este
degradantă. Nedemnă este lenevia, cea care conduce fiint, ele umane [211]
să considere drept nimicuri îndatoririle simple ale viet, ii de zi cu zi.
Refuzul de a îndeplini aceste datorii cauzează o deficient, ă mentală s, i
morală, care într-o zi va fi adânc resimt, ită. La un moment dat, în viat, a
lenes, ului, diformitatea sa se va vedea bine conturată. Înregistrarea
viet, ii sale va ment, iona: „un consumator, dar nu s, i un producător”.
197
Lect, ii spirituale s, i folositoare ar trebui învăt, ate din toate dome-

niile viet, ii. Cei care ară pământul pot — pe măsură ce-s, i fac lucrul
— studia înt, elesul cuvintelor: „Noi suntem ogorul lui Dumnezeu”.
În inima omului trebuie semănate semint, ele adevărului, pentru ca
viat, a să poată da roadele frumoase ale Spiritului Sfânt. Impresiona-
rea mint, ii de către Dumnezeu este făcută pentru a o modela într-o
perfectă simetrie. Capacităt, ile necizelate, atât cele fizice, cât s, i cele
mentale, trebuie antrenate pentru serviciul Stăpânului....
Hristos le-a încredint, at tuturor lucrarea de păstorire. El este
Regele slavei s, i totus, i declară: „Fiul lui Dumnezeu nu a venit ca
să I se slujească, ci ca să slujească”. El este Maiestatea cerului s, i
totus, i a consimt, it de bunăvoie să vină pe acest pământ s, i să facă
lucrarea pe care I-a încredint, at-o Tatăl Său. El a înnobilat lucrarea.
Pentru a ne da nouă un exemplu de sârguint, ă, El a lucrat cu propriile
mâini ca tâmplar. De la o vârstă foarte fragedă, El s, i-a făcut partea în
sust, inerea familiei. El a realizat că este o parte a familiei s, i a purtat
de bunăvoie partea Sa de poveri.
Ajutând în casă
Copiii s, i tinerii ar trebui să găsească plăcere în a us, ura poverile
tatălui s, i mamei, demonstrând un interes neegoist în cămin. Dacă,
[212] cu voios, ie vor duce poverile ce le revin, vor dobândi un antrenament
care-i va face potrivit, i pentru pozit, ii de încredere s, i responsabilitate.
În fiecare an, ei trebuie să avanseze cu fermitate, gradat, dar sigur,
înlocuind lipsa de experient, ă a băiet, ilor s, i fetit, elor cu experient, a
bărbat, ilor s, i femeilor. Prin îndeplinirea credincioasă a simplelor
îndatoriri de acasă, băiet, ii s, i fetele as, ează temelia pentru desăvârs, irea
mintală, morală s, i spirituală.
T, esătura destinului
Dragi prieteni tineri, amintit, i-vă că în fiecare zi, în fiecare
oră s, i clipă t, eset, i la urzeala propriului vostru destin. De fiecare
dată când este folosită, suveica trasează în t, esătură un fir care fie
înfrumuset, ează, fie strică modelul pânzei. Dacă suntet, i neglijent, i s, i
indolent, i, distruget, i modelul de viat, ă pe care Dumnezeu îl dorise
pentru voi strălucitor s, i frumos. Dacă aleget, i să vă urmat, i înclinat, iile,
Răsplata hărniciei 199
obiceiurile voastre necres, tine vă vor încinge cu lant, uri de ot, el. S, i
îndepărtându-vă de Hristos, exemplul vostru va fi urmat de mult, i,
care, din cauza mersului vostru gres, it, niciodată nu se vor bucura de
gloria cerului. Dar, dacă facet, i eforturi curajoase de a birui egoismul,
impunându-vă să nu pierdet, i nici o ocazie de a-i ajuta pe cei din
jurul vostru, lumina exemplului vostru îi va ghida s, i pe alt, ii către
cruce. — The Youth’s Instructor, 5 decembrie, 1901.
[213] Capitolul 66 — Demnitatea muncii
Scopul lui Dumnezeu a fost acela ca, prin trudă, să atenueze răul
adus în lume de neascultarea omului. Prin trudă, ispitele lui Satana
pot fi făcute ineficiente s, i cursul răului oprit. S, i, des, i însot, ită de
nelinis, te, îngrijorare s, i durere, munca este totus, i o sursă de fericire s, i
dezvoltare s, i o pază împotriva ispitei. Disciplina ei pune un obstacol
în calea îngăduint, ei de sine s, i promovează hărnicia, puritatea s, i
fermitatea. Astfel, ea devine o parte a măret, ului plan al lui Dumnezeu
de recuperare a noastră din păcat.
Munca fizică, contra jocurilor

Sentimentul general este acela că munca fizică este degradantă;
totus, i mult, i o practică la fel de mult când aleg să joace cricket,
baseball sau intră în competit, ii pe ringul de box, fără să considere
aceasta ca fiind ceva degradant. Satana este încântat când îi vede pe
oameni folosindu-s, i puterile mintale s, i fizice în ceva ce nu slujes, te
educat, iei, ce nu este folositor, care nu-i ajută să fie o binecuvântare
pentru cei care au nevoie de ajutorul lor. În timp ce tinerii devin
expert, i în jocuri care nu au nici o valoare reală pentru ei sau pentru
alt, ii, Satana joacă jocul viet, ii pentru sufletele lor, deposedându-i de
talentele pe care Dumnezeu li le-a încredint, at s, i înlocuindu-le cu
atributele lui rele. Efortul lui este să-i conducă pe oameni la a-L
ignora pe Dumnezeu. El caută să absoarbă s, i să acapareze mintea
lor atât de complet, încât Dumnezeu să nu-s, i găsească nici un loc
[214] în gândurile lor. El nu dores, te ca oamenii să aibă cunos, tint, ă de
Creatorul lor s, i este foarte mult, umit dacă reus, es, te să-i antreneze în
jocuri s, i reprezentări teatrale, pentru că acestea vor produce o as, a
confuzie în simt, urile tinerilor, încât Dumnezeu s, i cerul să fie uitat, i.
Una dintre cele mai sigure protect, ii împotriva răului o reprezintă
ocupat, iile folositoare, în timp ce lenea este una dintre cele mai mari
curse; pentru că viciul, crima s, i mizeria îi urmează. Cei care au
întotdeauna ceva de făcut, care merg voios, i să-s, i îndeplinească înda-
200
Demnitatea muncii 201
toririle zilnice, sunt membrii folositori ai societăt, ii. În îndeplinirea

cu credincios, ie a diferitelor datorii care le revin, ei fac din viat, a lor
o binecuvântare pentru ei îns, is, i s, i pentru alt, ii. Munca sârguincioasă
îi păzes, te de multe din capcanele celui care găses, te ceva rău de făcut
pentru mâinile lenes, e.
Un lac stătut va deveni în curând respingător, dar o apă curgă-
toare împrăs, tie sănătate s, i bucurie peste câmpie. Unul este simbolul
leneviei, celălalt al hărniciei....
Exemplul lui Hristos

Cărarea trudei hărăzite locuitorilor pământului poate fi grea s, i
obositoare, dar este onorată de urmele pas, ilor Mântuitorului, iar cel
ce umblă pe acest drum sacru este în sigurant, ă. Prin învăt, ături s, i
exemplu personal, Hristos a înnobilat munca folositoare. Din primii
ani ai tineret, ii Sale, a trăit o viat, ă plină de trudă. O mare parte a viet, ii
sale pământes, ti a fost petrecută în atelierul de tâmplărie din Nazaret,
unde a muncit cu răbdare. În hainele unui muncitor obis, nuit, Domnul
viet, ii mergea pe străzile micut, ului oras, în care locuia, ducându-se
s, i întorcându-se de la truda Sa umilă; s, i îngeri păzitori L-au însot, it [215]
as, a cum păs, ea, umăr la umăr cu t, ărani s, i muncitori, nerecunoscut s, i
neonorat....
Munca făcută cu chibzuint, ă este un tonic sănătos pentru rasa
umană. Îl face puternic pe cel slab, bogat pe cel sărac, fericit pe
cel întristat. Satana stă la pândă gata să-i distrugă pe cei a căror
inactivitate îi dă ocazia să-i abordeze sub o deghizare atractivă. El
nu are niciodată un succes mai mare ca atunci când vine la om în
orele sale de trândăvie.
Lect, ia hărniciei voioase

Printre relele rezultate din bogăt, ie, una dintre cele mai mari
este ideea aflată la modă că munca este degradantă. Profetul Eze-
chiel declară: „Iată care a fost nelegiuirea sorei tale Sodoma: era
îngâmfată, trăia în bels, ug s, i într-o linis, te nepăsătoare, ea s, i fiicele
ei, s, i nu sprijinea mâna celui nenorocit s, i celui lipsit.” Ezechiel 16,
49. Ne sunt prezentate aici rezultatele triste ale leneviei, care slă-
besc mintea, mics, orează valoarea sufletului s, i pervertesc înt, elegerea,
transformând într-o capcană ceea ce ne-a fost dat ca binecuvântare.

Bărbatul sau femeia care muncesc sunt cei care văd ceva măret, s, i
bun în viat, ă s, i cei care sunt dispus, i să-s, i poarte responsabilităt, ile cu
credint, ă s, i sperant, ă.
Lect, ia esent, ială a hărniciei, plină de mult, umire în datoriile
esent, iale ale viet, ii, trebuie să fie învăt, ată de mult, i urmas, i ai lui
Hristos. Se cere mai mult har, o disciplinare mai severă a caracteru-
lui, pentru a lucra pentru Dumnezeu în postura de mecanic, negustor,
avocat sau fermier, adoptând preceptele cres, tine în cele mai ele-
[216] mentare îndatoriri ale viet, ii, decât atunci când lucrezi ca misionar
acreditat într-un câmp deschis. Este nevoie de tărie spirituală pentru
a aduce religia în atelierul sau biroul de afaceri, sfint, ind amănuntele
viet, ii de fiecare zi s, i încheind fiecare tranzact, ie în acord cu standar-
dul Cuvântului lui Dumnezeu. Dar aceasta este ceea ce Domnul cere
de la noi.
Apostolul Pavel privea trândăvia ca pe un păcat. El a învăt, at
mes, tes, ugul confect, ionării de corturi până în cele mai mici amănunte
s, i, în timpul lucrării misionare, adesea a lucrat pentru a se sust, ine pe
sine s, i pe alt, ii. Pavel nu privea timpul petrecut astfel ca fiind irosit. În
timp ce lucra, apostolul avea acces la o clasă de oameni la care n-ar
fi putut ajunge altfel. El le-a arătat tovarăs, ilor săi că îndemânarea
în lucrul manual este un dar de la Dumnezeu. El i-a învăt, at că s, i în
truda de zi cu zi Dumnezeu trebuie să fie onorat. Mâinile sale trudite
nu au diminuat deloc fort, a apelurilor sale ca misionar cres, tin.
Dumnezeu prevede ca tot, i să fie lucrători. Un animal de povară
truditor este mai potrivit scopului pentru care a fost creat decât un
om lenes, . Dumnezeu este un lucrător neobosit. Îngerii sunt lucră-
tori, ei sunt reprezentant, i ai lui Dumnezeu pentru copiii oamenilor.
Cei care privesc înainte imaginându-s, i un cer al inactivităt, ii vor fi
dezamăgit, i, pentru că în organizarea de acolo nu este nici un loc
pentru răsplătirea lenii. Dar celor obosit, i s, i împovărat, i le este pro-
misă odihna. Slujitorul credincios va fi cel ce va fi bine primit de la
lucrul său în bucuria lui Dumnezeu. El îs, i va lăsa armura cu bucurie
s, i va uita zgomotul bătăliei, în odihna glorioasă, pregătită pentru cei
ce vor birui prin crucea lui Hristos. — Counsels to Parents, Teachers
and Students, 274-280.
Capitolul 67 — Semănând lângă ape [217]
Domnul îi cheamă pe cei ce formează poporul Său să lucreze

în diferite domenii ale lucrării misionare, să semene lângă toate
apele. Noi facem doar o mică parte din lucrarea pe care El dores, te
să o aducem la îndeplinire printre vecinii s, i prietenii nos, tri. Prin
amabilitatea fat, ă de cei săraci, bolnavi s, i lipsit, i, putem obt, ine o
influent, ă asupra lor, astfel ca adevărul divin să aibă acces la inimile
lor. Nici o astfel de ocazie pentru servire nu trebuie să fie lăsată să
treacă nevalorificată. Este cea mai înaltă lucrare misionară pe care o
putem face. Prezentarea adevărului cu dragoste s, i simpatie, din casă
în casă, este în armonie cu învăt, ăturile lui Hristos pentru discipolii
Săi, atunci când i-a trimis în prima lor călătorie misionară.
Darul de a cânta
Este nevoie de cei ce au darul de a cânta! Cântarea este unul
dintre cele mai eficiente căi de a impresiona inimile cu privire la ade-
vărul spiritual. Adesea prin cuvintele sfinte ale unui cântec, izvoarele
răbdării s, i credint, ei au fost scoase la iveală. Membrii bisericii, bă-
trâni s, i tineri, ar trebui educat, i să meargă s, i să vestească lumii acest
ultim mesaj. Dacă merg în umilint, ă, îngerii lui Dumnezeu vor fi
alături de ei, învăt, ându-i cum să-s, i înalt, e vocea în rugăciune sau
în cântec s, i cum să vestească mesajul Evangheliei pentru aceste
vremuri.
Tineri s, i tinere, asumat, i-vă lucrarea la care Domnul vă cheamă.
Hristos vă va învăt, a să vă folosit, i talentele pentru un scop bun. Dacă
primit, i influent, a înviorătoare a Duhului Sfânt s, i căutat, i să-i învăt, at, i [218]
s, i pe alt, ii, mint, ile voastre vor fi împrospătate s, i vet, i fi în stare să
prezentat, i cuvinte noi s, i plăcute pentru urechile voastre....
Lucrarea misionară medicală

Lucrarea misionară medicală prezintă multe ocazii de slujire.
Necumpătarea în mâncare s, i necunoas, terea legilor naturii provoacă
203
o mare parte din suferint, a care există s, i-L privează pe Dumnezeu de

slava ce I se cuvine. Din cauza es, ecului de a nega eul, mult, i dintre
oamenii lui Dumnezeu nu sunt în stare să atingă standardul înalt
al spiritualităt, ii pe care El l-a pus înaintea lor. Învăt, at, i-i pe oameni
că este mai bine să s, tii cum să previi decât să s, tii cum să tratezi o
boală. Noi ar trebui să fim învăt, ători înt, elept, i, avertizându-i pe tot, i
împotriva îngăduint, ei de sine. Văzând nenorocirea, diformitatea s, i
boala care au pătruns în lume ca rezultat al ignorant, ei, cum ne putem
sustrage de a ne face partea, de a-i lumina pe cei nes, tiutori s, i de a le
us, ura suferint, a?
Deoarece căile sufletului au fost închise de teama prejudecăt, ilor,
mult, i sunt în necunos, tint, ă cu privire la principiile sănătoase ale
viet, ii. O slujire bună poate însemna să-i învet, i pe oameni cum să-s, i
prepare o mâncare sănătoasă. Această parte a lucrării este la fel de
importantă ca oricare alta. Ar trebui înfiint, ate mai multe cursuri de
gătit, iar mult, i ar trebui să lucreze din casă în casă, dând instruct, iuni
în arta gătirii unei mâncări sănătoase s, i hrănitoare. Mult, i, mult, i
vor fi salvat, i de degenerare fizică, morală s, i mentală prin influent, a
reformei sănătăt, ii. — The Review and Herald, 6 iunie, 1912.
Capitolul 68 — Mai multe direct, ii de slujire [219]
Biserica este organizată pentru slujire; s, i într-o viat, ă de slujire

pentru Hristos, legătura cu biserica este un prim pas. Loialitatea
fat, ă de Hristos cere îndeplinirea cu credincios, ie a îndatoririlor din
biserică. Aceasta este o parte importantă a pregătirii individuale
s, i, într-o biserică impregnată cu stilul de viat, ă al Stăpânului, ea va
conduce direct la eforturi pentru lumea din afară. Sunt multe direct, ii
în care tinerii pot descoperi ocazii pentru o slujire folositoare. —
Education, 268, 269.
*****
Fiecare are locul său

Fiecare îs, i are locul său în planul cel ves, nic al cerului. Fiecare
trebuie să lucreze în colaborare cu Hristos pentru salvarea de suflete.
După cum este sigur că avem pregătit un loc în locuint, ele ceres, ti,
tot atât de sigur este s, i faptul că aici pe pământ avem hotărât un loc
anumit în care noi ar trebui să lucrăm pentru Dumnezeu. — Christ’s
Object Lessons, 326, 327.
*****
Lucrarea s, colii de Sabat

Domnul cheamă tinerii s, i tinerele să se înarmeze pentru întreaga
viat, ă într-o lucrare stăruitoare la s, coala de Sabat.... Domnul va avea
învăt, ători în s, coala de Sabat care vor face un serviciu din toată inima,
care-s, i vor dezvolta talentul exersând s, i îmbunătăt, ind ceea ce deja
s-a obt, inut. — Testimonies on Sabbath-School Work, 53.
205
[220] Lucrarea Bibliei

Ideea de a preda lect, ii biblice este o idee născută în cer s, i des-
chide calea de a primi sute de tineri s, i tinere în ogorul unei lucrări
importante, care altfel nu ar fi putut fi îndeplinită.
Biblia este descătus, ată. Poate fi purtată la us, a oricărui om s, i
adevărurile ei pot fi prezentate cons, tiint, ei fiecărui om. Sunt mult, i
cei care la fel ca nobilii bereeni vor studia Scripturile zilnic pentru
ei îns, is, i, când adevărul le este prezentat, pentru a vedea dacă ceea
ce li se spune este as, a. Hristos a spus: „Cercetat, i Scripturile pentru
că socotit, i că în ele avet, i viat, ă ves, nică, dar tocmai ele mărturisesc
despre Mine”. Isus, Răscumpărătorul lumii, îi îndeamnă pe oameni
nu doar să citească, ci să „cerceteze Scripturile”. Aceasta este o
lucrare măreat, ă s, i importantă s, i ne este încredint, ată nouă. Dacă o
îndeplinim, vom fi binecuvântat, i din bels, ug, pentru că ascultarea
de porunca lui Hristos nu va rămâne nerăsplătită. El va încorona cu
dovezi speciale ale favorii Sale acest act de loialitate, dacă urmăm
lumina relevată în Cuvântul Său. — Testimonies on Sabbath-School
Work, 29, 30.
*****
Lucrarea de colportaj
Domnul îi cheamă pe tinerii nos, tri să lucreze ca evanghelis, ti s, i
colportori, să meargă din casă în casă, pentru a face lucrarea în acele
locuri în care nu s-a auzit adevărul. El le vorbes, te tinerilor nos, tri,
spunându-le: „Voi nu suntet, i ai vos, tri, pentru că at, i fost răscumpărat, i
cu un pret, ; de aceea proslăvit, i pe Dumnezeu în trupul s, i duhul vostru,
[221] care sunt ale lui Dumnezeu”. Cei ce vor înainta lucrând sub comanda
lui Dumnezeu vor fi binecuvântat, i în măsură bogată. — Testimonies
*****
Una dintre cele mai bune căi prin care tinerii pot să obt, ină
sigurant, a că sunt potrivit, i pentru lucrarea de pastorat, ie este intrarea
în colportaj. Lăsat, i-i să meargă în sate s, i oras, e în scopul de a face
cunoscute cărt, ile ce cont, in adevărul pentru aceste timpuri. În această
Mai multe direct, ii de slujire 207
lucrare, ei vor găsi ocazia să spună cuvintele viet, ii s, i semint, ele
adevărului pe care le seamănă astfel vor înmuguri, dând roade. În-
tâlnindu-se cu oamenii s, i prezentându-le publicat, iile noastre, ei vor
câs, tiga o experient, ă pe care nu ar fi câs, tigat-o predicând....
Tot, i cei care doresc o ocazie de a face lucrare misionară adevă-
rată s, i se predau fără rezerve lui Dumnezeu vor găsi în lucrarea de
colportaj ocazia de a vorbi despre multe lucruri cu privire la viat, a
ves, nică. — Gospel Workers, 96.
*****
Învăt, ând
Este nevoie de talentele cele mai bune ce se pot asigura pentru
educarea s, i modelarea mint, ii celor tineri s, i pentru îndeplinirea cu
succes a multor lucrări ce se cer a fi îndeplinite de profesor în s, colile
bisericii....
În special pentru copii, este nevoie de profesori calmi s, i amabili,
care să manifeste dragoste s, i răbdare, chiar pentru aceia care au cea
mai mare nevoie de aceasta.... S, colile bisericii noastre au nevoie
de profesori care au înalte calităt, i morale, care sunt de încredere,
fundamentat, i în credint, ă, care au tact s, i răbdare s, i care umblă cu [222]
Dumnezeu s, i se abt, in chiar s, i de la o aparent, ă rea.
*****
Afacerile
Domnul dores, te să aibă în slujba Sa oameni inteligent, i, oameni
calificat, i pentru diferite ramuri ale lucrării. Este nevoie de oameni de
afaceri care vor aplica principiile adevărului în toate tranzact, iile lor;
iar talentele lor trebuie desăvârs, ite prin studiu minut, ios s, i pregătire
serioasă. Dacă sunt oameni care au nevoie să-s, i îmbunătăt, ească s, i
să-s, i pună în valoare aptitudinile în orice domeniu al lucrării, ei sunt
cei care vor folosi aceste aptitudini pentru a pune bazele împărăt, iei
lui Dumnezeu în lumea noastră. Despre Daniel învăt, ăm că în orice
tranzact, ie de afaceri, atunci când a fost supus unei cercetări atente,
scrupuloase, a fost găsit fără nici o gres, eală. El a fost exemplul a
ceea ce ar trebui să fie fiecare om de afaceri. Istoria lui arată ce
poate realiza un om care-s, i consacră toată puterea mint, ii, a oaselor, a

mus, chilor s, i a inimii, a întregii lui viet, i pentru slujirea lui Dumnezeu.
*****
Lucrarea medicală
Nu există nici un câmp misionar mai important decât cel ocupat
de un medic credincios s, i temător de Dumnezeu. Nu există nici un
alt ogor în care un om să poată realiza mai mult bine sau în care să
câs, tige mai multe nestemate care vor străluci în coroana bucuriei
lui. El poate duce harul lui Hristos ca pe o mireasmă înviorătoare
în toate camerele bolnavilor în care intră; el poate aduce adevăratul
[223] balsam vindecător pentru sufletul bolnav de păcat. El poate îndrepta
privirea celui bolnav sau muribund spre Mielul lui Dumnezeu, care ia
asupra Sa păcatele lumii. El nu trebuie să plece urechea la insinuări
care spun că este periculos să vorbes, ti de interesele lor ves, nice
celor a căror viat, ă este în pericol, ca nu cumva aceasta să le facă
mai rău, pentru că, în nouă cazuri din zece, cunos, tint, a faptului că
există un Mântuitor care iartă păcatul îi va face să se simtă mai bine
atât mintal, cât s, i fizic. Isus poate limita puterea lui Satana. El este
Medicul în care sufletul bolnav de păcat trebuie să se încreadă, pentru
ca atât bolile trupului, cât s, i cele ale sufletului să-i fie tămăduite.
— Testimonies for the Church 5:448, 449.
*****
Aproape în fiecare biserică se află un număr mare de membri care

nu ascultă predicarea Cuvântului lui Dumnezeu sau care nu participă
la nici un serviciu religios. Dacă nu ajunge la ei astfel, Evanghelia
trebuie să fie dusă în casele lor. Deseori, împlinirea nevoilor lor fizice
este singura cale prin care ei pot fi abordat, i. Infirmierele misionare
cărora le pasă de suferint, a lor s, i us, urează durerea sărmanilor vor avea
multe ocazii de a se ruga împreună cu ei, de a le citi din Cuvântul lui
Dumnezeu s, i de a le vorbi despre Mântuitorul. Ele se pot ruga cu s, i
pentru cei neajutorat, i care nu au puterea de a-s, i controla poftele pe
care pasiunea le-a degradat. Pot aduce o rază de sperant, ă în viet, ile
celor înfrânt, i s, i descurajat, i. Dragostea lor neegoistă, manifestată în
Mai multe direct, ii de slujire 209
acte de bunăvoint, ă dezinteresate, va face mai us, oară suferint, a celor

ce cred în iubirea lui Hristos. — The Ministry of Healing, 144, 145.
Pastorat, ia [224]
Nu trebuie desconsiderată lucrarea de slujitor al Evangheliei!
Nimic din ce întreprindem n-ar trebui să conducă la o atitudine
care să transmită ideea că lucrarea de pastorat, ie este o chestiune
neimportantă. Nu este as, a. Cei care-i diminuează important, a Îl
desconsideră pe Hristos. Cea mai înaltă dintre toate lucrările este
pastorat, ia, în toate formele ei de manifestare, s, i ar trebui subliniat
înaintea tinerilor faptul că nu este lucrare mai binecuvântată de
Dumnezeu decât cea de predicare a Evangheliei.
Nu-i împiedicat, i pe tinerii nos, tri să intre în lucrare. Există pe-
ricolul ca, datorită unor prezentări entuziaste, unii să fie întors, i de
la cărarea pe care Dumnezeu le-a cerut să meargă. Unii au fost
încurajat, i să urmeze cursuri medicale, când de fapt ei ar trebui să
se pregătească să intre în lucrarea de predicare. Domnul cere ca
mult mai mult, i slujitori să lucreze în via Sa. S-au rostit cuvintele:
„Întărit, i avanposturile; punet, i santinele credincioase în fiecare parte
a lumii”. Tinerilor, Dumnezeu vă cheamă, El cheamă os, tiri întregi,
tineri mărinimos, i, inteligent, i s, i care au o profundă iubire pentru
Hristos s, i pentru adevăr. — Testimonies for the Church 6:411.
*****
Lucrarea în misiuni străine

Este nevoie de tineri. Dumnezeu îi cheamă în câmpurile misio-
nare. Fiind liberi de griji s, i răspunderi în comparat, ie cu alt, ii, ei sunt
într-o situat, ie mult mai avantajoasă pentru a se angaja în lucrare
decât sunt aceia care trebuie s, i să se îngrijească de instruirea lor,
s, i să sust, ină o familie mare. Mai mult, tinerii se pot adapta mult [225]
mai repede unui climat nou, unei societăt, i noi s, i pot suporta mai
bine greutăt, ile s, i neajunsurile. Cu tact s, i perseverent, ă, ei pot ajunge
la oameni acolo unde se găsesc ei. — Testimonies for the Church
5:393.
*****
Tinerii ar trebui să capete o pregătire, devenind cunoscători ai

altor limbi, pentru ca Dumnezeu să-i poată folosi ca unelte, prin
mijlocirea cărora să comunice adevărul Său mântuitor s, i celor din
alte nat, iuni. Aces, ti tineri pot învăt, a alte limbi chiar s, i atunci când
sunt angajat, i în lucrarea pentru cei păcătos, i. Dacă îs, i folosesc timpul
cu economie, îs, i pot cultiva mintea s, i se pot pregăti pentru a fi încă
s, i mai utili. Dacă tinerele care nu au purtat decât răspunderi mărunte
s-ar consacra lui Dumnezeu, ele s-ar putea califica pentru o mai mare
utilitate, studiind s, i deprinzând alte limbi. S-ar putea dărui lucrării
de traducere. — Testimonies for the Church 3:204.
*****
Slujirea tineretului
Copiii pot fi lucrători misionari acceptat, i în cămin s, i în biserică.
Dumnezeu dores, te ca ei să fie învăt, at, i că în această lume trebuie să
facă o lucrare folositoare. Acasă, ei pot fi antrenat, i să facă lucrare
misionară, care îi va pregăti pentru sfere mai largi de utilitate. Părint, i,
ajutat, i-vă copiii să îndeplinească scopul pe care Dumnezeu Îl are
pentru ei. — The Review and Herald, 8 decembrie, 1910.
Capitolul 69 — O lucrare binevenită [226]
În harul s, i dragostea Sa infinită, Dumnezeu ne-a dat lumină din

Cuvântul Său s, i Hristos ne spune: „Fără plată at, i primit, fără plată
să dat, i”. Lăsat, i lumina pe care Dumnezeu v-a dat-o să strălucească
pentru cei aflat, i în întuneric. Făcând aceasta, îngerii ceres, ti vor fi
alături de voi, ajutându-vă să câs, tigat, i suflete pentru Hristos....
Dragi prieteni tineri, amintit, i-vă că nu e necesar să fit, i pastori
angajat, i pentru a-I servi lui Dumnezeu. Sunt mai multe feluri de
a lucra pentru Hristos. Poate că niciodată nu au fost puse mâini
omenes, ti peste voi pentru a vă hirotonisi, dar Dumnezeu vă poate
face utili pentru lucrarea Sa. El poate lucra prin voi la salvarea
sufletelor. Dacă at, i învăt, at în s, coala lui Hristos să fit, i blânzi s, i umili
cu inima, El vă va da cuvinte ca să vorbit, i despre El....
Cum să ne raportăm la gres, eli

Fă tot ce-t, i stă în putere pentru a ajunge la desăvârs, ire, dar nu
gândi că, pentru că gres, es, ti, es, ti exclus din serviciul lui Dumnezeu.
El s, tie din ce suntem făcut, i, Îs, i aduce aminte că suntem t, ărână. Dacă
vei folosi cu credincios, ie talentele pe care Dumnezeu t, i le-a dat, vei
câs, tiga cunos, tint, a ce te va face să nu fii mult, umit de tine. Vei vedea
atunci nevoia de a te îndepărta de obiceiuri vătămătoare, deoarece,
printr-un exemplu gres, it, îi afectezi pe alt, ii.
Lucrează cu hărnicie, împărtăs, ind s, i altora adevărul care e atât
de pret, ios pentru tine. Atunci când vor fi locuri de acoperit, vei auzi
cuvintele: „Suie-te aici”. Pot, i s, ovăi în a răspunde, dar înaintând în [227]
credint, ă vei aduce în lucrarea lui Dumnezeu un zel proaspăt s, i onest.
Secretul de a câs, tiga suflete poate fi învăt, at numai de la Ma-
rele Învăt, ător. As, a cum roua s, i stropii de ploaie cad cu blândet, e
pe petalele care se ves, tejesc, as, a trebuie să cadă cuvintele noastre
cu blândet, e s, i dragoste în sufletele pe care căutăm să le câs, tigăm.
Nu trebuie să as, teptăm ca ocaziile să vină la noi, ci noi trebuie să
le căutăm, înălt, ând în permanent, ă inimile noastre în rugăciune, ca
211
Dumnezeu să poată să ne ajute să rostim cuvinte potrivite la timpul
potrivit. Când se ives, te o ocazie, nu lăsat, i ca vreo scuză să vă deter-
mine s-o neglijat, i, pentru că valorificarea ei poate însemna salvarea
unui suflet de la moarte. — The Youth’s Instructor, 6 februarie, 1902.
*****
Cea mai înaltă lucrare

Lucrarea care ar trebui să ne atragă mai presus decât orice s, i să
angajeze toate energiile sufletului nostru este lucrarea de salvare a
sufletelor pentru care a murit Hristos. Facet, i din aceasta cea mai
importantă lucrare a viet, ii voastre. Facet, i din ea lucrarea specială
a viet, ii voastre. Colaborat, i cu Hristos în această nobilă s, i măreat, ă
lucrare s, i devenit, i misionari acasă s, i în străinătate. Fit, i gata să lucrat, i
acasă sau în locuri îndepărtate, cu climă diferită, pentru salvarea
de suflete. Lucrat, i pentru Dumnezeu s, i demonstrat, i-vă credint, a
în Mântuitorul, străduindu-vă pentru alt, ii. O, dacă ar fi realmente
convertit, i, consacrat, i lui Dumnezeu, tinerii s, i bătrânii s, i-ar asuma
datoria care le revine s, i ar lucra când li se prezintă ocazia, devenind
împreună-lucrători cu Dumnezeu! — The Youth’s Instructor, 4 mai,
1893.
Capitolul 70 — Credincios, ia în lucrare [228]
Cei care sunt necredincios, i în cele mai mărunte lucruri vre-

melnice vor fi necredincios, i s, i în responsabilităt, i de o important, ă
mai mare. Ei Îl vor jefui pe Dumnezeu s, i vor es, ua în îndeplinirea
cerint, elor Legii divine. Nu vor înt, elege că talentele lor Îi apart, in
lui Dumnezeu s, i că ar trebui să fie devotat, i slujirii Lui. Aceia care
nu fac altceva pentru cei care i-au angajat, decât strictul necesar s, i
nimic mai mult decât li s-a spus, des, i s, tiu că prosperitatea în lucru
depinde de ceva mai mult din partea lor, nu vor fi considerat, i lucră-
tori credincios, i. Sunt multe lucruri nespecificate care as, teaptă să fie
făcute, care sunt în directa responsabilitate a celui angajat.
Astfel au loc pierderi s, i scăpări care ar fi putut fi prevenite, dacă
s-ar fi manifestat o atent, ie s, i o hărnicie scrupuloase s, i dacă s-ar fi
depus o muncă neegoistă, dacă principiile dragostei revărsate asupra
noastră de Isus ar fi promovate în viat, a celor care poartă Numele
Său. Însă sunt mult, i angajat, i în lucrarea lui Dumnezeu care sunt
cunoscut, i ca „slujitori-spectatori”.
Necredincios, ia este înregistrată

Cea mai dezgustătoare formă de egoism este cea care-l conduce
pe lucrător să neglijeze valorificarea timpului, grija de a prospera,
pentru că nu este direct sub supravegherea directă a stăpânului.
Dar asemenea lucrători îs, i imaginează că neglijent, ele lor nu sunt
observate s, i că necredincios, ia lor nu e înregistrată? Dacă ochii lor ar
fi deschis, i, ei l-ar vedea pe Veghetor privindu-i s, i notând în cărt, ile
din ceruri întreaga lor nepăsare.
Celor care sunt necredincios, i în lucrarea lui Dumnezeu le lipsesc [229]
principiile; motivat, iile lor nu provin dintr-un caracter care să-i con-
ducă să aleagă binele în orice împrejurări. Slujitorii lui Dumnezeu
trebuie să simtă tot timpul că sunt sub supravegherea Stăpânului lor.
El, care a văzut sărbătorile pline de sacrilegiu ale lui Bels, at, ar, este
prezent în toate institut, iile noastre, în departamentul de contabili-
213
tate al unui negustor, într-un atelier particular s, i cu sigurant, ă mâna

Sa însângerată notează neglijent, a voastră, as, a cum a scris sentint, a
îngrozitoare a regelui babilonian. Condamnarea lui Bels, at, ar a fost
scrisă cu cuvinte de foc: „Ai fost cântărit s, i găsit prea us, or”; s, i dacă
nu vă îndeplinit, i obligat, iile date de Dumnezeu, condamnarea voastră
va fi aceeas, i.
Adevăratele motive în slujire

Sunt mult, i care mărturisesc că sunt cres, tini, dar nu sunt unit, i cu
Hristos. Viat, a lor de zi cu zi, spiritul lor mărturisesc că Hristos nu
este în ei nădejdea slavei. Pe ei nu te pot, i baza, nu sunt de încredere.
Ei sunt nerăbdători să-s, i reducă slujirea la un minim de efort, dar
cu recompense maxime. Numele de „slujitor” se aplică fiecărui
om, pentru că suntem cu tot, ii slujitori s, i ar fi bine să vedem ce
model alegem pentru aceasta. Este modelul necredincios, iei sau al
loialităt, ii?
Este o dispozit, ie generală printre slujitori de a face cât de mult
posibil? Sau e mai degrabă moda care predomină, de a te strecura
s, i a scăpa de lucru cât de repede se poate s, i de a obt, ine salarii cu
[230] un efort minim? Scopul lor nu este acela de a fi cât mai muncitori,
cât mai serios, i cu putint, ă, ci de a-s, i primi remunerat, ia. Cei care
practică slujirea fat, ă de Hristos ar trebui să nu uite îndemnul apos-
tolului Pavel: „Robilor, ascultat, i în toate lucrurile pe stăpânii vos, tri
pământes, ti; nu numai când suntet, i sub ochii lor, ca cei ce caută să
placă oamenilor, ci cu curăt, ie de inimă, ca unii care vă temet, i de
Domnul. Orice facet, i, să facet, i din toată inima, ca pentru Domnul,
nu ca pentru oameni, ca unii care s, tit, i că vet, i primi de la Domnul
răsplata mos, tenirii. Voi slujit, i Domnului Hristos.”
Cei care intră în lucrare ca „spectatori” vor descoperi că lucrarea
lor nu poate suporta inspect, ia oamenilor sau a îngerilor. Lucrul
esent, ial pentru o lucrare de succes este cunos, tint, a de Dumnezeu,
pentru că această cunos, tint, ă le va da principiile solide ale binelui,
va conferi un spirit nobil, neegoist, la fel ca al Mântuitorului căruia
Îi servim. Credincios, ia, economia, purtarea de grijă, perfect, iunea
ar trebui să caracterizeze întreaga noastră lucrare, oriunde ne-am
afla, în bucătărie sau în atelier, într-un birou al unei publicat, ii, în
domeniul sanitar, în colegiu sau oriunde suntem angajat, i în ogorul
Credincios, ia în lucrare 215
Domnului. „Cel care este credincios în lucrurile mici este credincios

s, i în cele mari; cine este nedrept în lucrurile mici va fi s, i în cele
mari.” — The Review and Herald, 22 septembrie, 1891.
Sect, iunea 7 — Sănătate s, i eficient, ă [231]
[232]
De vreme ce mintea s, i sufletul se exprimă prin intermediul trupului,
atât vigoarea mintală, cât s, i cea spirituală sunt dependente în mare
măsură de tăria s, i activitatea fizică; tot ceea ce face bine sănătăt, ii
fizice promovează s, i dezvoltarea unei mint, i puternice s, i a unui
caracter echilibrat. Fără sănătate, nimeni nu poate înt, elege clar s, i
nici nu-s, i poate îndeplini în totalitate obligat, iile fat, ă de sine, fat, ă
de semenii săi s, i fat, ă de Creatorul său. De aceea, sănătatea ar
trebui supravegheată la fel de atent ca s, i caracterul. La baza
oricărui efort educat, ional, ar trebui să se afle cunoas, terea
fiziologiei s, i a igienei. — Education, 195.
[233] Capitolul 71 — S, tiint, a de a trăi
Ce poate fi făcut pentru a sta în calea bolii s, i a crimei, care

conduc rasa noastră la ruină s, i la moarte? Cauza cea mai mare a
răului trebuie găsită în îngăduint, a cu privire la poftă s, i pasiune, as, a
că prima s, i cea mai mare lucrare de reformă trebuie să fie învăt, area
s, i practicarea lect, iilor de cumpătare s, i autocontrol.
Pentru a produce o schimbare permanentă în mai bine în so-
cietate, educat, ia maselor trebuie începută de timpuriu. Obiceiurile
formate în copilărie s, i tineret, e, gusturile dobândite, autocontrolul
câs, tigat, principiile inoculate din leagăn vor determina cu sigurant, ă
viitorul unui om. Crima s, i corupt, ia cauzate de necumpătare s, i o slă-
bire a moralei pot fi prevenite printr-o instruire potrivită a tinerilor.
Sănătate s, i autocontrol
Unul dintre cele mai bune ajutoare pe care le au tinerii în clădirea
unui caracter nobil s, i pur, în întărirea lor de a-s, i controla apetitul s, i
de a-s, i înfrâna excesele este o sănătate fizică solidă. S, i pe de altă
parte, aceste obiceiuri ferme ale autocontrolului sunt esent, iale în
ment, inerea sănătăt, ii.
Este de cea mai mare important, ă ca bărbat, ii s, i femeile să fie
instruit, i în s, tiint, a privitoare la viat, a omenească s, i în cele mai bune
mijloace ale păstrării s, i dobândirii sănătăt, ii. Este timpul, în special
pentru tineri, să acumuleze un stoc de cunos, tint, e, pe care să le
[234] practice zilnic. Este timpul ca tinerii să capete obiceiuri bune, să le
corecteze pe cele rele deja dobândite, să câs, tige s, i să ment, ină puterea
autocontrolului, să-s, i facă un plan s, i să se obis, nuiască cu practica,
cu ordonarea tuturor faptelor în viat, ă, raportându-se la voint, a lui
Dumnezeu s, i la binele semenilor lor....
Isus nu ignoră necesităt, ile organismului. El a respectat condit, ia
fizică a omului s, i a venit pentru a-i vindeca de boală s, i pentru a
restabili facultăt, ile care se pierduseră prin aceasta....
218
S, tiint, a de a trăi 219
Viat, a — o responsabilitate
Tinerilor ar trebui să li se arate că nu au libertatea de a face
ce vor cu viat, a lor. Acum li se acordă încredere, dar încet, încet
va veni ziua în care vor da socoteală. Dumnezeu nu-i va considera
nevinovat, i pentru că au tratat cu us, urint, ă darurile Sale pret, ioase;
Răscumpărătorul lumii a plătit un pret, infinit pentru ei, iar viet, ile
s, i talentele lor Îi apart, in; s, i în final ei vor fi judecat, i cu privire la
credincios, ia sau necredincios, ia în administrarea capitalului pe care
Dumnezeu l-a încredint, at grijii lor. Ei ar trebui învăt, at, i că cu cât este
mai mare înzestrarea lor cu mijloace s, i posibilităt, i, cu atât mai mare
greutate apasă responsabilitatea lucrării lui Dumnezeu pe umerii lor
s, i cu atât li se va cere mai mult. Dacă sunt făcut, i să simtă care sunt
responsabilităt, ile lor fat, ă de Creator s, i încrederea importantă ce li s-a
acordat în propriile lor viet, i, tinerii vor ezita să se arunce în vâltoarea
plăcerilor s, i a crimei, care înghite atât de mult, i tineri promit, ători în
aceste timpuri. — The Review and Herald, 13 decembrie, 1881.
[235] Capitolul 72 — Păstrarea sănătăt, ii
Sănătatea este o binecuvântare căreia put, ini îi apreciază valoarea

s, i totus, i de ea depinde mult eficient, a puterilor noastre mintale s, i
fizice. Impulsurile s, i pasiunile noastre îs, i au locul în corp s, i el trebuie
păstrat în cea mai bună condit, ie fizică s, i sub cea mai spirituală
influent, ă, pentru ca talentele noastre să poată fi utilizate pentru cel
mai înalt scop. Orice mics, orează puterea spirituală slăbes, te mintea
s, i o face mai put, in capabilă de a distinge între bine s, i rău.
Folosirea gres, ită a puterilor noastre fizice scurtează timpul în
care viet, ile noastre pot fi folosite pentru gloria lui Dumnezeu s, i ne
face nepotrivit, i pentru a îndeplini lucrarea pe care Dumnezeu ne-a
încredint, at-o. Permit, ându-ne să ne formăm obiceiuri rele, stând treji
până noaptea târziu, îngăduindu-ne apetitul în dauna sănătăt, ii, noi
as, ezăm temelia pentru slăbiciune....
Cei care-s, i scurtează astfel viat, a s, i se descalifică pentru slu-
jire, prin nerespectarea legilor naturii, sunt vinovat, i de jaf fat, ă de
Dumnezeu. S, i, de asemenea, îs, i jefuiesc s, i semenii. Ocazia de a-i
binecuvânta pe alt, ii, lucrare pentru care Dumnezeu i-a trimis în
lume, a fost scurtată, prin propriul lor curs al act, iunii. S, i n-au făcut
nici măcar ce ar fi putut să facă într-o perioadă mai scurtă de timp.
Dumnezeu ne va considera vinovat, i când, prin obiceiurile noastre vă-
tămătoare, privăm astfel lumea de bine. — The Review and Herald,
20 iunie, 1912.
220
Capitolul 73 — Sfint, enia sănătăt, ii [236]
Satana vine la om cu ispitele sale ca un înger de lumină, as, a cum

a venit s, i la Hristos. El a lucrat pentru a-i slăbi omului condit, ia fizică
s, i psihică, pentru a-l putea birui cu tentat, iile sale s, i apoi să triumfe
peste ruina lui. S, i a avut succes în a-l tenta pe om să fie îngăduitor
cu apetitul său, fără a t, ine cont de rezultat. El s, tie bine că omului îi
este imposibil să-s, i îndeplinească obligat, iile fat, ă de Dumnezeu s, i
fat, ă de urmas, ii săi, atâta vreme cât el alterează facultăt, ile cu care l-a
înzestrat Dumnezeu. Creierul este sediul central al corpului. Dacă
facultăt, ile sale perceptive devin amort, ite prin necumpătare de orice
fel, lucrurile eterne nu mai sunt distinse.
Relat, ia dintre sănătate s, i clădirea caracterului

Dumnezeu nu-i permite omului să încalce legile fiint, ei sale.
Dar oamenii, prin cedarea în fat, a ispitelor lui Satana în ce prives, te
necumpătarea, aduc cele mai înalte calităt, i în subordonarea poftelor
s, i pasiunilor animalice. Când acestea câs, tigă teren, omul, care a fost
creat put, in mai prejos decât îngerii, cu facultăt, i potrivite pentru cea
mai înaltă cultivare, cedează, predând controlul lui Satana. El câs, tigă
us, or accesul la cei care sunt robit, i apetitului. Prin necumpătare,
unii sacrifică o jumătate, iar alt, ii două treimi din puterile lor fizice,
mintale s, i morale s, i devin nis, te jucării pentru dus, man.
Cei ce vor avea mintea clară pentru a discerne îns, elăciunile lui [237]
Satana trebuie să-s, i controleze poftele fizice prin rat, iune s, i cons, tiint, ă.
Activitatea morală viguroasă a unor puteri mai înalte ale mint, ii este
esent, ială pentru perfectarea unui caracter cres, tin. Iar tăria sau slăbi-
ciunea mint, ii are foarte mult de a face cu utilitatea noastră în această
lume s, i cu salvarea noastră finală. Ignorant, a care domină cu privire
la Legea lui Dumnezeu în natura noastră fizică este deplorabilă. In-
capacitatea fizică începe să capete o înfricos, ătoare extindere. Păcatul
este făcut atractiv prin învăluirea în lumina pe care Satana o aruncă
peste el s, i el este mult, umit atunci când poate t, ine lumea cres, tină,
221
cu obiceiurile ei zilnice, sub tirania tradit, iei, asemenea păgânilor,

permit, ând poftelor să o guverneze.
Necumpătarea degradează
Dacă bărbat, i s, i femei dotat, i cu inteligent, ă au puterile morale
amort, ite din cauza unei necumpătări de orice fel, ei sunt, în multe
dintre obiceiurile lor, cu put, in mai elevat, i decât păgânii. Satana
îi îndepărtează constant pe oameni de la lumina salvatoare către
obiceiuri s, i modă, fără ca ei să t, ină seama de sănătatea lor fizică,
mintală s, i morală. Marele dus, man s, tie că, dacă pofta s, i pasiunea
predomină, sănătatea corpului s, i tăria intelectului sunt sacrificate
pe altarul mult, umirii de sine s, i omul este adus cu repeziciune la
ruină. Dacă un intelect luminat t, ine frâiele, controlând pornirile
instinctuale, animalice, t, inându-le în subordonare fat, ă de puterile
morale, Satana s, tie foarte bine că puterea sa de a-l birui cu ispite
este foarte mică....
[238] O mare parte dintre cres, tini nu au nici un drept să poarte acest
nume! Prin obiceiurile s, i extravagant, ele lor, prin modul general în
care oamenii îs, i tratează propriile corpuri, ei încalcă legile fizice s, i
standardele Bibliei. Prin modul de viat, ă pe care l-au ales, ei culeg
suferint, ă fizică s, i slăbiciune mintală s, i morală. — The Review and
Herald, 8 septembrie, 1874.
*****
A-t, i fi propriul stăpân — o datorie

Corpul trebuie adus în subordonare. Puterile mai înalte ale fiint, ei
sunt cele ce trebuie să conducă. Pasiunile trebuie controlate de
voint, ă, care la rândul ei trebuie să fie sub controlul lui Dumnezeu.
Puterea împărătească a rat, iunii, sfint, ită de harul divin, trebuie să
poarte controlul în viet, ile noastre.
Cererile lui Dumnezeu trebuie aduse în fat, a cons, tiint, ei. Bărbat, i
s, i femei trebuie cons, tientizat, i de datoria stăpânirii de sine, a nevoii
de puritate, de eliberare de orice poftă decăzută s, i de orice obicei
murdar. Ei trebuie să fie pătruns, i de faptul că toate puterile mint, ii
s, i corpului sunt dăruite de Dumnezeu s, i trebuie conservate în cea
Sfint, enia sănătăt, ii 223
mai bună condit, ie posibilă pentru slujirea Sa. — The Ministry of

Healing, 130.
[239] Capitolul 74 — O educat, ie echilibrată
Timpul petrecut pentru exercit, iu fizic nu este pierdut. Studentul

care în permanent, ă stă aplecat asupra cărt, ilor sale s, i nu face decât
put, in exercit, iu în aer liber, îs, i face un deserviciu. Un program de
exercit, ii proport, ionat pentru diferite membre s, i abilităt, i ale corpului
este esent, ial pentru ca sarcinile fiecăruia să fie îndeplinite la potent, ial
maxim. Atunci când creierul este în permanent, ă solicitat, iar restul
este lăsat în inactivitate, are loc o pierdere a tăriei fizice s, i mintale.
Puterile fizice sunt private de un tonus sănătos, mintea îs, i pierde
prospet, imea s, i vigoarea, iar rezultatul este o excitare bolnăvicioasă.
Pentru ca bărbat, ii s, i femeile să aibă mint, i echilibrate, toate pute-
rile fiint, ei ar trebui solicitate pentru a fi folosite s, i a se dezvolta. În
această lume, sunt mult, i care nu au decât o perspectivă trunchiată,
deoarece s, i-au cultivat doar un anume aspect al abilităt, ilor, în timp
ce altele se pipernicesc din cauza inactivităt, ii. Educat, ia multor ti-
neri este un es, ec. Ei se suprasolicită studiind, în timp ce neglijează
ceea ce t, ine de viat, a practică. Pentru ca echilibrul mint, ii să poată fi
ment, inut, ar trebui ca un program de muncă fizică bine pus la punct
să fie continuat cu munca intelectuală, pentru a putea beneficia de o
dezvoltare armonioasă a tuturor facultăt, ilor. — Counsels to Parents,
Teachers and Students, 295, 296.
224
Capitolul 75 — Educat, ia obt, inută pe seama [240]
sănătăt, ii
Unii student, i îs, i dedică întreaga lor fiint, ă studiilor s, i îs, i concen-
trează mintea asupra scopului de a obt, ine o educat, ie. Ei îs, i pun la
lucru creierul, dar permit puterilor fizice să rămână inactive. Ast-
fel, creierul este suprasolicitat s, i mus, chii slăbesc pentru că nu sunt
pus, i la lucru. Când aces, ti student, i absolvă, este clar că au obt, inut
educat, ia pe cheltuiala viet, ii lor. Ei au studiat zi s, i noapte, an după an,
solicitându-s, i permanent mintea, în timp ce neglijează să-s, i exerseze
suficient mus, chii....
Tinerele se dedică frecvent studiului, neglijând alte ramuri ale
educat, iei, chiar mai importante pentru viat, a practică decât studiul
cărt, ilor. S, i adesea, după ce au obt, inut educat, ia, sunt totus, i nepregătite
pentru viat, ă. Ele s, i-au neglijat sănătatea rămânând prea mult în
spatele us, ilor închise, privându-se de aerul pur al cerului s, i de lumina
soarelui, dăruite de Dumnezeu. Aceste tinere ar fi putut ies, i din
s, coală sănătoase, combinând studiul cu munca de întret, inere a casei
s, i exercit, iile în aer liber.
Sănătatea este o comoară nepret, uită. Este cea mai mare avere
pe care o pot avea muritorii. Bogăt, ia, onoarea sau învăt, ătura sunt
cumpărate la un pret, prea mare, dacă aceasta va însemna pierderea
sănătăt, ii. Nici una dintre aceste realizări nu poate garanta ferici-
rea, dacă lipses, te sănătatea. — Counsels to Parents, Teachers and
Students, 285, 286.
225
[241] Capitolul 76 — Însemnul noblet, ei
În timpul celor trei ani de pregătire, Daniel s, i tovarăs, ii lui s, i-au

păstrat obiceiurile privitoare la abstinent, ă, loialitatea fat, ă de Dum-
nezeu s, i o constantă dependent, ă de puterea Lui. Când a venit mo-
mentul ca abilităt, ile s, i realizările lor să fie testate de către rege, au
fost examinat, i împreună cu alt, i candidat, i pentru slujirea regatului.
Dar „între tot, i tinerii aceia nu s-a găsit nici unul ca Daniel, Hanania,
Mis, ael s, i Azaria”. Înt, elegerea, priceperea lor ascut, ită, limbajul lor
precis s, i ales, cunos, tint, ele lor bogate mărturiseau despre o tărie s, i
o vigoare a puterii lor mintale fără egal. Astfel au stat ei înaintea
regelui; s, i „în toate lucrurile care cereau înt, elepciune s, i pricepere s, i
despre care îi întreba împăratul, îi găsea de zece ori mai destoinici
decât tot, i vrăjitorii s, i cititorii în stele, care erau în toată împărăt, ia
sa”.
Dumnezeu onorează întotdeauna pe cei drept, i. Cei mai
promit, ători tineri din toate t, ările supuse în cursul cuceririlor au
fost adunat, i în Babilon s, i totus, i, printre tot, i aces, tia, tinerii evrei nu
aveau rivali. Statura dreaptă, pasul ferm s, i elastic, înfăt, is, area senină,
simt, urile netulburate, respirat, ia neîntinată de aburii alcoolului; toate
acestea erau însemnul noblet, ei cu care natura îi onorează pe cei ce
se supun legilor sale.
Efectul obiceiurilor fizice asupra mint, ii

Am face bine să chibzuim asupra lect, iei care ne-a fost prezentată.
[242] O respectare strictă a cererilor Bibliei va fi o binecuvântare atât
pentru corp, cât s, i pentru suflet. Roadele Duhului nu sunt numai
dragostea, bucuria s, i pacea, ci s, i cumpătarea. Mai suntem îndemnat, i
să nu ne pângărim trupurile, pentru că ele sunt templele Duhului
Sfânt.
Captivii evrei erau oameni cu aceleas, i pasiuni ca s, i noi. Dar,
chiar s, i sub influent, ele seducătoare ale luxoasei curt, i a Babilonului,
ei au rămas fermi. Tinerii de astăzi sunt înconjurat, i de tentat, iile
226
Însemnul noblet, ei 227
îngăduint, ei cu privire la sine. În special în marile noastre oras, e,

fiecare formă de manifestare a plăcerilor senzuale este făcută să
pară plăcută s, i us, oară. Cei care, asemenea lui Daniel refuză să
se mânjească vor strânge răsplata unor obiceiuri cumpătate. Cu
vitalitatea lor fizică s, i puterea crescută de a rezista, ei au un depozit
în bancă la care pot apela în caz de urgent, ă, atunci când este nevoie.
Obiceiurile fizice bune promovează o superioritate mintală. Pute-
rea intelectuală, robustet, ea fizică s, i lungimea viet, ii depind de aceste
legi de neschimbat. Dumnezeu nu va interveni pentru a-i împie-
dica pe oameni să încalce cerint, ele naturii. Cel care se luptă pentru
desăvârs, ire trebuie să fie cumpătat în toate lucrurile. Claritatea mint, ii
lui Daniel s, i fermitatea în îndeplinirea scopului său, puterea lui de a
dobândi cunos, tint, e s, i de a rezista ispitelor s-au datorat într-o mare
măsură simplităt, ii dietei sale, legate de viat, a sa de rugăciune.
Făuritori ai propriului destin

Este mult adevăr în zicala: „Fiecare om este făuritorul propriului
său noroc”. În timp ce părint, ii sunt responsabili de amprenta carac-
terului, precum s, i de educat, ia s, i pregătirea fiilor s, i fiicelor lor, este
însă adevărat că pozit, ia s, i abilitatea noastră în lume depind într-o [243]
mai mare măsură de propriul nostru curs al act, iunii.
Daniel s, i tovarăs, ii lui au beneficiat de o educat, ie s, i o pregătire
corecte în primii ani ai viet, ii, dar numai aceste avantaje nu i-ar fi
putut face să ajungă acolo unde au ajuns. A venit s, i timpul când a
trebuit ca ei să hotărască singuri în dreptul lor — când viitorul lor
era la îndemâna lor. Atunci ei au decis să rămână în adevăr, de partea
lect, iilor pe care le primiseră în copilărie. Teama de Dumnezeu, care
este începutul înt, elepciunii, a fost temelia măret, iei lor.
Istoria lui Daniel s, i a tinerilor săi tovarăs, i a fost înregistrată pe
paginile Cuvântului inspirat pentru binele tinerilor de peste vea-
curi. Prin înregistrarea loialităt, ii lor fat, ă de principiile cumpătării,
Dumnezeu le vorbes, te astăzi tinerilor, băiet, i s, i fete, implorându-i
să adune razele pret, ioase ale luminii pe care El a dat-o cres, tinilor
cu privire la cumpătare s, i să se plaseze într-o relat, ie corectă fat, ă de
legile sănătăt, ii.
Cumpătarea răsplătită din bels, ug

Acum este nevoie de oameni care, ca Daniel, să îndrăznească s, i
să act, ioneze. În lumea de azi lipsesc o inimă curată s, i o mână puter-
nică s, i fără teamă. Dumnezeu a prevăzut ca omul să se poată dezvolta
constant, atingând zilnic o treaptă mai înaltă pe scara desăvârs, irii.
El ne va ajuta, dacă noi căutăm să-i ajutăm pe alt, ii. Sperant, a noastră
de fericire, atât în această lume cât s, i în cea viitoare, depinde de
valorificarea la maximum a celei dintâi. La fiecare pas ar trebui să
fim prevenit, i, pregătit, i împotriva primei cedări în fat, a necumpătării.
Dragi tineri, Dumnezeu vă cheamă să facet, i o lucrare pe care,
[244] prin harul Său, o putet, i aduce la îndeplinire. „Aducet, i trupurile
voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi
din partea voastră o slujbă duhovnicească.” Rămânet, i mai departe în
deplinătatea umanităt, ii voastre date de Dumnezeu. Arătat, i o curăt, ie
a gusturilor, poftei s, i obiceiurilor care să suporte o comparat, ie cu
Daniel. Dumnezeu vă va răsplăti cu nervi linis, tit, i, o minte clară, o
judecată fără egal s, i simt, uri ascut, ite. Acei tineri de azi, ale căror
principii sunt ferme s, i de neclintit, vor fi binecuvântat, i cu sănătatea
trupului, a mint, ii s, i a sufletului. — The Youth’s Instructor, 9 iulie,
1903.
Religia s, i sănătatea
„Frica de Domnul este începutul înt, elepciunii.” Când oamenii cu
obiceiuri rele s, i practici păcătoase se supun puterii divine a adevă-
rului, pătrunderea Cuvântului lui Dumnezeu dă lumină s, i pricepere
celui nes, tiutor. Aceasta este o aplicare a adevărului pentru inimă;
s, i puterea morală, care părea că este paralizată, se trezes, te. Primi-
torul este stăpânit de o inteligent, ă mai puternică s, i mai clară decât
înainte. El a pironit sufletul lui de Stânca cea ves, nică. Sănătatea
se îmbunătăt, es, te exact în măsura încrederii lui în Hristos. În felul
acesta, religia s, i legile sănătăt, ii merg mână în mână. — Testimonies
for the Church 4:553, 554.
Sect, iunea 8 — Viat, a devot, ională [245]
[246]
Spiritul cel Sfânt s, i sfătuitor al lui Dumnezeu se găses, te în Cuvântul
Său. O lumină, o nouă s, i pret, ioasă lumină străluces, te de pe
paginile Sale. Acolo este descoperit adevărul, iar cuvintele s, i
propozit, iile sunt potrivite s, i luminoase pentru fiecare ocazie în care
Dumnezeu vorbes, te sufletului.
Duhului lui Dumnezeu Îi face plăcere să le vorbească tinerilor s, i să

le descopere comorile s, i frumuset, ile Cuvântului lui Dumnezeu.
Făgăduint, ele rostite de Marele Învăt, ător vor captiva simt, ămintele
s, i vor înzestra sufletul cu o putere spirituală de natură divină. S, i în
mintea îmbogăt, ită astfel se va dezvolta o familiarizare cu lucrurile
duhovnices, ti, care va fi ca o barieră în calea ispitei. — Christ’s
Object Lessons, 132.
[247] Capitolul 77 — Rugăciunea, fortăreat, a noastră
Printre pericolele acestor ultime zile, unica sigurant, ă pentru ti-

neri sunt vegherea crescândă s, i rugăciunea. Tânărul care-s, i găses, te
bucuria în citirea Cuvântului lui Dumnezeu s, i în ora de rugăciune
va fi constant înviorat de stropii din fântâna viet, ii. El va atinge un
înalt nivel al desăvârs, irii morale s, i o dezvoltare a gândirii, pe care
alt, ii nu le pot concepe. Comuniunea cu Dumnezeu încurajează gân-
duri bune, aspirat, ii nobile, percept, ii clare ale adevărului s, i scopuri
înalte conform cărora să act, ionezi. Cei care au o astfel de relat, ie
cu Dumnezeu sunt recunoscut, i de El ca fii s, i fiice. Ei ajung în mod
constant mai sus s, i mereu mai sus, obt, inând o viziune clară asupra
lui Dumnezeu s, i a ves, niciei, până când Domnul îi face canale ale
luminii s, i înt, elepciunii pentru lume.
Cum să te rogi

Rugăciunea nu e înt, eleasă as, a cum ar trebui. Rugăciunile noastre
nu sunt făcute pentru a-L informa pe Dumnezeu cu privire la ceea
ce El nu s, tie. Domnul este la curent cu secretele fiecărui suflet.
Rugăciunile noastre nu trebuie să fie lungi s, i zgomotoase. Dumnezeu
cites, te s, i gândurile ascunse. Noi putem să ne rugăm în secret iar El,
care ne vede, s, i acolo, în cămărut, a noastră tainică, ne va auzi s, i ne
va răspunde deschis.
Rugăciunile care sunt adresate lui Dumnezeu pentru a-I spune
de toate nenorocirile noastre, când nu ne simt, im deloc nenorocit, i,
sunt rugăciuni ipocrite. Domnul prives, te spre rugăciunea plină de
[248] căint, ă a unui suflet zdrobit. „Căci as, a vorbes, te Cel Prea Înalt, a
cărui locuint, ă este ves, nică s, i al cărui nume este sfânt. Eu locuiesc în
locuri înalte s, i în sfint, enie; dar sunt cu omul zdrobit s, i smerit, ca să
înviorez duhurile smerite s, i să îmbărbătez inimile zdrobite.”
Scopul rugăciunii nu este de a produce vreo schimbare în Dum-
nezeu, ci de a ne aduce în armonie cu El. Ea nu înlocuies, te responsa-
bilitatea s, i datoria noastră. Rugăciunea, oricât de des s, i de stăruitor ar
230
Rugăciunea, fortăreat, a noastră 231
fi făcută, nu va fi niciodată acceptată de Dumnezeu în locul zecimii.

Rugăciunea nu ne va plăti datoriile fat, ă de Dumnezeu....
Rugăciunea aduce putere

Tăria dobândită prin rugăciune către Dumnezeu ne va pregăti
pentru îndatoririle zilnice. Ispitele, cărora zilnic le suntem expus, i,
fac din rugăciune o necesitate. Pentru a putea fi t, inut, i de puterea
lui Dumnezeu prin credint, ă, gândurile ar trebui să fie permanent
înălt, ate într-o rugăciune tăcută. Când suntem împresurat, i s, i asaltat, i
de influent, e ce intent, ionează să ne conducă departe de Dumne-
zeu, cererile noastre pentru ajutor s, i putere trebuie să fie neobosite.
Dacă nu este as, a, nu vom reus, i niciodată să avem succes în a ne
îngenunchea mândria s, i a birui puterea ispitei de a fi indulgent, i cu
noi, t, inându-ne astfel departe de Mântuitorul. Lumina adevărului,
sfint, ind viat, a, va descoperi celui ce o primes, te pasiunile păcătoase
ale sufletului care năzuiesc să-l stăpânească, ceea ce face necesar
pentru el să-s, i întindă la maximum fiecare nerv s, i să-s, i exercite
toate puterile pentru a-i rezista lui Satana; această cucerire putând
s-o obt, ină prin meritele lui Hristos. — The Youth’s Instructor, 18
august, 1898.
[249] Capitolul 78 — Puterea rugăciunii
Pe munte cu Dumnezeu, Moise a văzut modelul acelei clădiri

minunate care urma să fie locul statornic al slavei Sale. Pe munte
cu Dumnezeu — locul secret de comunicare — este locul în care
noi putem contempla idealul Său glorios pentru umanitate. Astfel,
vom fi în stare să ne modelăm zidirea caracterului pentru a putea fi
îndeplinită promisiunea. „Voi locui în ei s, i voi umbla cu ei; voi fi
Dumnezeul lor s, i, ei vor fi poporul Meu.”
În timp ce suntem angajat, i în lucrarea noastră zilnică, ar trebui
să ne înălt, ăm sufletul către cer în rugăciune. Aceste cereri tăcute se
înalt, ă ca fumul de tămâie înaintea tronului harului s, i dus, manul este
dejucat s, i redus la tăcere. Cres, tinii a căror inimă stă astfel înaintea
lui Dumnezeu nu pot fi biruit, i. Nici o filozofie a răului nu le poate
distruge pacea. Toate făgăduint, ele din Cuvântul lui Dumnezeu, toată
puterea harului divin, toate resursele lui Iehova sunt promise pentru
asigurarea mântuirii lor. Astfel s-a întâmplat când Enoh a umblat
cu Dumnezeu. Dumnezeu a fost cu el, un ajutor prezent în fiecare
moment în care a fost nevoie....
În legătură cu infinitul
Rugăciunea este respirat, ia sufletului. Este secretul puterii spiritu-
ale. Nici un alt instrument al harului nu o poate substitui s, i sănătatea
sufletului să fie totus, i păstrată. Rugăciunea aduce inima într-o co-
muniune strânsă s, i imediată cu Izvorul viet, ii s, i întăres, te vigoarea
s, i tonusul experient, ei religioase. A neglija exercit, iul rugăciunii sau
[250] a ne ruga sporadic, din când în când, atunci când ne convine, în-
seamnă a pierde legătura cu Dumnezeu. Facultăt, ile spirituale îs, i
pierd vitalitatea, experient, a religioasă va fi lipsită de sănătate s, i
vigoare....
Este un lucru minunat că ne putem ruga cu eficient, ă, că noi,
muritorii nevrednici s, i supus, i gres, elii, avem puterea de a ne prezenta
inimile lui Dumnezeu. Ce putere mai mare ca aceasta s, i-ar putea dori
232
Puterea rugăciunii 233
omul, decât să fie unit cu Dumnezeul infinit? Omul slab s, i păcătos
are privilegiul de a vorbi cu Creatorul Său. Putem pronunt, a cuvinte
care vor atinge tronul Stăpânului universului. Putem vorbi cu Isus
mergând pe cale, iar El ne spune: „Eu sunt la dreapta ta”.
Fiecare rugăciune sinceră primes, te răspuns

Putem conversa cu Dumnezeu în inimile noastre; putem merge
în tovărăs, ie cu Hristos. Când suntem prins, i în munca noastră zilnică,
putem să rostim în s, oaptă dorint, ele inimii noastre, care nu pot fi
auzite de nici o ureche omenească, iar acest cuvânt nu va muri în
tăcere s, i nici nu va se va pierde. Nimic nu va putea înăbus, i dorint, a
sufletului. Ea se va ridica peste larma din stradă, peste zgomotul
mas, inilor. Dumnezeu este Cel căruia Îi vorbim s, i rugăciunea noastră
este auzită.
Ceret, i atunci; ceret, i s, i vet, i primi. Ceret, i umilint, ă, înt, elepciune,
curaj s, i o cres, tere în credint, ă. Pentru fiecare rugăciune sinceră, va
exista un răspuns. S-ar putea să nu vină exact când at, i dori sau la
momentul pe care-l as, teptat, i, dar va veni în forma s, i la momentul
care vă va satisface cel mai bine nevoile. Rugăciunile pe care le
înălt, at, i în singurătate, în oboseală s, i în încercări, vor primi răspuns
de la Dumnezeu nu întotdeauna corespunzător as, teptărilor voastre,
dar întotdeauna spre binele vostru. — Gospel Workers, 254-258.
[251] Capitolul 79 — Atitudinea noastră în rugăciune
Atât în închinarea publică, cât s, i în cea particulară, e privilegiul

nostru să ne plecăm pe genunchi înaintea Domnului, când Îi prezen-
tăm cererile noastre. Isus, exemplul nostru, „a îngenuncheat s, i S-a
rugat”. Pavel declară: „Îmi plec genunchii înaintea Tatălui Domnului
nostru Isus Hristos”. Mărturisind înaintea lui Dumnezeu păcatele lui
Israel, Ezra a îngenuncheat. Daniel „de trei ori pe zi îngenunchea,
se ruga s, i lăuda pe Dumnezeul lui”.
Adevărata venerare a lui Dumnezeu este inspirată de
simt, ământul infinitei Sale măret, ii s, i al prezent, ei Sale. Fiecare inimă
ar trebui să fie profund impresionată cu acest sentiment despre Cel
Nevăzut. Ora s, i locul de rugăciune sunt sfinte, pentru că Dumnezeu
este acolo; s, i, dacă respectul se manifestă în atitudine s, i comporta-
ment, sentimentul care-l inspiră va fi aprofundat. „Numele Lui este
sfânt s, i înfricos, at”, declară psalmistul. Îngerii îs, i acoperă fat, a când
rostesc acest nume. Cu cât mai mult respect ar trebui să fie pe buzele
noastre, care suntem căzut, i s, i păcătos, i!
Ce bine ar fi dacă bătrânii s, i tinerii ar medita asupra acelor
cuvinte din Scriptură care arată cum ar trebui păzite s, i respectate
locurile marcate de prezent, a specială a lui Dumnezeu! „Scoate-t, i
încălt, ămintea din picioare”, i-a poruncit El lui Moise, în fat, a tufis, ului
arzând, „căci locul pe care calci este sfânt”. Iacov, după ce a avut
viziunea cu îngerii, a exclamat: „Cu adevărat Domnul este în locul
acesta s, i eu n-am s, tiut”.... — Gospel Workers, 178, 179.
234
Capitolul 80 — Credint, ă s, i rugăciune [252]
Prin credint, a în Hristos, orice deficient, ă a caracterului poate fi

reparată, fiecare întinare curăt, ită, orice gres, eală corectată, orice lucru
în care excelăm dezvoltat.
„Voi avet, i totul deplin în El.”
Rugăciunea s, i credint, a sunt strâns legate s, i trebuie să fie studiate
împreună. În rugăciunea credint, ei există o s, tiint, ă divină; o s, tiint, ă pe
care trebuie s-o înt, eleagă orice om care vrea să facă din viat, a sa un
succes. Hristos spune: „De aceea vă spun că orice lucru vet, i cere,
când vă rugat, i, să cret, i că l-at, i s, i primit s, i-l vet, i avea”. El face clar
faptul că cererile noastre trebuie să fie în conformitate cu voint, a lui
Dumnezeu; noi trebuie să cerem lucrurile pe care El ni le-a promis
s, i, orice am primi, trebuie să folosim pentru a îndeplini voint, a Sa.
Dacă aceste condit, ii sunt îndeplinite, promisiunea va fi îndeplinită.
Putem cere iertarea păcatelor, Duhul Sfânt, un temperament
cres, tin, înt, elepciune s, i puterea de a face lucrarea Sa, orice dar pe
care El ni l-a promis; apoi trebuie să credem că le vom primi s, i să-I
mult, umim lui Dumnezeu pentru ceea ce am primit.
Nu trebuie să căutăm nici o dovadă exterioară a binecuvântă-
rii. Darul este inclus în făgăduint, ă s, i noi putem merge la lucrarea
noastră, asigurat, i că ceea ce Dumnezeu a promis e în stare să s, i
îndeplinească s, i că de darul pe care deja îl avem, vom fi cons, tient, i
când vom avea cea mai mare nevoie de el. — Education, 257, 258.
235
[253] Capitolul 81 — Valoarea studiului biblic
Studiul Bibliei este superior oricărui alt studiu pentru întărirea

intelectului. Câte direct, ii de gândire pot găsi tinerii în Cuvântul lui
Dumnezeu pentru a fi explorate! Mintea poate merge adânc s, i tot
mai adânc în cercetarea sa, adunând putere cu fiecare efort de a
înt, elege adevărul; s, i dincolo de ceea ce a fost deja înt, eles, rămâne
încă o infinitate de explorat.
Cei care mărturisesc că Îl iubesc pe Dumnezeu s, i respectă lu-
crurile sfinte s, i totus, i permit mint, ii să se oprească asupra lucrurilor
superficiale s, i fanteziste se plasează pe terenul lui Satana s, i fac lu-
crarea lui. Dacă ar studia lucrările minunate ale lui Dumnezeu în
natură s, i maiestatea s, i puterea Sa, as, a cum sunt revelate în Cuvântul
Său, tinerii ar căpăta, în urma fiecărui astfel de exercit, iu, o agerime
s, i o elevare a facultăt, ilor mint, ii lor. Ar primi vigoare, care nu va se-
măna deloc cu arogant, a. Prin contemplarea minunilor puterii divine,
mintea va învăt, a cea mai grea, dar s, i cea mai folositoare dintre lect, ii,
s, i anume că înt, elepciunea omenească, dacă nu e unită cu Infinitul s, i
sfint, ită prin Hristos, este nebunie.
Lucrarea de mijlocire a lui Hristos

Lucrarea scumpului Fiu al lui Dumnezeu de a uni cele create cu
Cel ves, nic, finitul cu Infinitul, pin propria Sa persoană divină, este un
subiect care ar putea să ne ocupe gândurile pentru o viat, ă întreagă.
Această lucrare a lui Hristos trebuia să întărească statornicia s, i
[254] loialitatea fiint, elor din lumile necăzute în păcat s, i să salveze ce era
pierdut în această lume. El a deschis o cale pentru cei răzvrătit, i să
se întoarcă la supunerea fat, ă de Dumnezeu, în timp ce prin acelas, i
act a instaurat o protect, ie pentru cei ce erau deja curat, i, astfel ca să
nu ajungă atins, i de păcat.
În timp ce noi ne bucurăm că există lumi care n-au căzut nici-
odată în păcat, acestea dau laudă, onoare s, i glorie lui Isus Hristos
pentru planul mântuirii prin care fiii căzut, i ai lui Adam, precum s, i
236
Valoarea studiului biblic 237
pentru că le-au fost întărite pozit, ia s, i caracterul lor curat. Brat, ul care
a ridicat familia umană din ruina pe care Satana a adus-o peste ea,
prin ispitele sale, este brat, ul care i-a apărat pe locuitorii celorlalte
lumi de păcat. Fiecare lume solicită grija s, i sust, inerea Tatălui s, i Fiu-
lui; s, i această grijă este continuu exercitată pentru omenirea căzută.
Hristos mijloces, te in favoarea omului s, i păstrează, de asemenea,
ordinea în lumile nevăzute, prin lucrarea Sa de mijlocire. Nu sunt
aceste teme de o suficientă măret, ie s, i important, ă pentru a ne acapara
gândurile s, i pentru a reclama în continuare recunos, tint, a s, i adorarea
noastră fat, ă de Dumnezeu?
Dezvoltarea intelectuală
Deschidet, i Biblia pentru tinerii nos, tri, îndreptat, i-le atent, ia spre
comorile ei ascunse, învăt, at, i-i să caute bijuteriile adevărului s, i vor
câs, tiga o putere a mint, ii pe care n-o poate da studiul nici unei
filosofii pe care ar adopta-o. Marile teme pe care le tratează Biblia,
simplitatea demnă a exprimării sale inspirate, temele elevate ce sunt
prezentate mint, ii, lumina directă s, i clară de la tronul lui Dumnezeu,
strălucind asupra înt, elegerii, vor dezvolta puterile mint, ii la un nivel [255]
de înt, elegere care cu greu poate fi înt, eles s, i niciodată pe deplin
explicat.
Biblia prezintă un câmp nemărginit pentru imaginat, ie, înălt, ând
s, i înnobilând mult mai mult caracterul decât creat, iile superficiale ale
unei mint, i nesfint, ite, la fel cum este cerul fat, ă de pământ. Istoria in-
spirată a umanităt, ii este pusă în mâinile fiecăruia dintre noi! Tot, i pot
începe acum propria cercetare. Pot face cunos, tint, ă cu primii nos, tri
părint, i, as, a cum erau ei în Eden, într-o inocent, ă sfântă, bucurându-se
de comuniunea cu Dumnezeu s, i cu îngerii necăzut, i în păcat. Ei pot
depista modul intrării păcatului în lume s, i rezultatele acestui fapt
asupra rasei umane s, i să urmeze pas cu pas pe urmele istoriei sfinte,
as, a cum înregistrează ea neascultarea s, i nepocăint, a omului, precum
s, i răsplata dreaptă pentru păcat.
Cea mai înaltă cultură

Cititorul poate să converseze cu patriarhii s, i profet, ii; poate să se
plimbe prin cele mai inspiratoare scene; Îl poate vedea pe Hristos,
care este Împărat în ceruri, egal cu Dumnezeu, coborând în mijlo-

cul oamenilor s, i aducând la îndeplinire planul de mântuire, rupând
lant, urile cu care Satana îl legase pe om de el s, i dându-i posibilitatea
omului să se asemene din nou cu Dumnezeu. Faptul că Hristos a luat
asupra Lui umanitatea s, i a ment, inut acest statut timp de 30 de ani,
făcând apoi din sufletul Său o jertfă pentru păcat, pentru ca omul
să nu fie lăsat să piară, este un subiect pentru cele mai profunde
gânduri s, i pentru cel mai concentrat studiu....
[256] Lăsat, i mintea să prindă uimitoarele adevăruri ale revelat, iei s, i
să nu fie niciodată tentată să-s, i îndrepte atent, ia asupra unor teme
frivole, us, oare; să întoarcă spatele cu dezgust literaturii de duzină s, i
distract, iilor des, arte care îi demoralizează pe tinerii din zilele noastre.
Cei care au realizat o legătură cu poet, ii s, i filozofii Bibliei s, i ale căror
suflete au fost mis, cate de faptele glorioase ale eroilor credint, ei se vor
întoarce de pe câmpiile bogate ale gândirii mult mai curat, i la inimă s, i
mult mai elevat, i s, i mai deschis, i la minte decât dacă ar fi fost ocupat, i
cu studiul celor mai renumit, i autori ai lumii sau contemplând s, i
slăvind isprăvile vitejes, ti ale Faraonilor, Irozilor s, i Cezarilor acestei
lumi.
Puterile tinerilor sunt în mare parte amort, ite, pentru că ei nu
fac din teama de Dumnezeu începutul înt, elepciunii. Domnul i-a
dat lui Daniel cunos, tint, ă s, i înt, elepciune, pentru că el nu a putut fi
influent, at de nici o putere care ar fi intrat în contradict, ie cu principiile
sale religioase. Motivul pentru care avem atât de put, ini oameni cu
judecată, fermi s, i de valoare reală este că ei se gândesc să găsească
măret, ia în timp ce se despart de cer.
Fiii oamenilor nu se tem de Dumnezeu s, i nici nu-L iubesc s, i
onorează. Religia nu este trăită as, a cum ar trebui. Domnul nu poate
face decât put, in pentru om, pentru că el este atât de us, or de flatat,
fiind gata atât de repede să-s, i atribuie meritele. Dumnezeu ar fi vrut
să ne dezvoltăm capacităt, ile si să ne folosim de orice privilegiu
pentru a dezvălui, cultiva s, i întări înt, elegerea noastră. Omul a fost
creat pentru un nivel de viat, ă mai înalt s, i mai nobil decât cel pe
care îl adoptă el. Timpul existent, ei noastre muritoare este pregătitor
pentru viat, a ce se măsoară cu viat, a lui Dumnezeu.
Valoarea studiului biblic 239
Biblia, cel mai mare învăt, ător [257]

Ce varietate de subiecte sunt prezentate în Sfintele Scripturi,
pentru ca mintea să mediteze asupra lor! Unde pot fi găsite teme mai
înalte pentru contemplat, ie? Unde, în altă parte, sunt teme atât de
interesante? În ce sens sunt toate cercetările s, tiint, ei umane compa-
rabile în măret, ie s, i mister cu s, tiint, a Bibliei? Unde este ceva care va
scoate la iveală tăria mint, ii în cele mai profunde s, i mai stăruitoare
gânduri?
Dacă o vom lăsa să ne vorbească, Biblia ne va învăt, a ceea ce
nimic altceva nu ne va putea învăt, a! Dar vai! Medităm asupra a orice
altceva, mai put, in asupra Cuvântului lui Dumnezeu. Literatură fără
valoare, istorii imaginare sunt devorate cu lăcomie, în timp ce Biblia,
cu toate comorile adevărului sfânt, stă neglijată pe mesele noastre.
Cuvântul sfânt, dacă ar fi făcut regula viet, ii, ar înălt, a, eleva s, i sfint, i.
El este vocea lui Dumnezeu către oameni. Îi vom da ascultare?
„Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără
răutate.” Îngerii stau alături de cercetătorul Scripturilor, pentru a
deschide s, i a lumina mintea. Porunca lui Hristos vine astăzi la noi
cu o fort, ă egală cu cea care se adresa primilor ucenici, acum 1800
de ani: „Cercetat, i Scripturile, pentru că socotit, i că în ele avet, i viat, a
ves, nică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine”. — The Review
and Herald, 11 ianuarie, 1881.
[258] Capitolul 82 — Cercetează Scripturile pentru tine
Tinerii ar trebui să cerceteze Scripturile pentru ei îns, is, i. Nu ar

trebui să se creadă că este suficient ca cei în vârstă să descopere
adevărul s, i că tinerii îl pot accepta de la ei ca pe o autoritate. Iudeii
au pierit ca nat, iune pentru că au fost îndepărtat, i de la adevărurile
Bibliei de conducătorii, preot, ii s, i bătrânii lor. Dacă ar fi dat atent, ie
lect, iilor lui Isus s, i ar fi cercetat Scripturile pentru ei îns, is, i, n-ar fi
fost pierdut, i....
Este imposibil pentru orice minte să înt, eleagă toate bogăt, iile
s, i măret, ia chiar s, i a unei singure făgăduint, e a lui Dumnezeu. Una
surprinde slava dintr-un punct de vedere, alta, frumuset, ea harului
dintr-un alt punct de vedere, s, i sufletul este umplut cu lumina ce-
rească. Dacă am vedea toată slava, spiritul ar rămâne fără putere. Dar
noi putem adăuga mult mai multe revelat, ii măret, e din făgăduint, ele
abundente ale lui Dumnezeu fat, ă de cele de care ne bucurăm acum.
Mă întristez când mă gândesc cum pierdem din vedere plinătatea bi-
necuvântărilor făgăduite pentru noi. Ne mult, umim cu iluminări spi-
rituale de moment, când am putea umbla zi de zi în lumina prezent, ei
Sale. — Testimonies to Ministers and Gospel Workers, 109, 111.
240
Capitolul 83 — Eforturi perseverente în studiul [259]
Bibliei
„Cercetat, i Scripturile pentru că socotit, i că în ele avet, i viat, a

ves, nică.” A cerceta înseamnă a căuta cu sârguint, ă ceva ce a fost
pierdut. Cercetat, i după comorile ascunse în Cuvântul lui Dumne-
zeu. Nu vă putet, i permite să trăit, i fără ele. Studiat, i pasajele dificile,
comparat, i verset cu verset s, i vet, i descoperi că Scriptura este cheia
care descuie Scriptura. Cei care prin rugăciune studiază Biblia, ies
din fiecare cercetare mai înt, elept, i decât erau înainte. Unele dintre
dificultăt, ile lor au fost rezolvate pentru că Spiritul Sfânt s, i-a făcut
lucrarea despre care se vorbea în capitolul 14 din Ioan: „Dar Mân-
gâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl, în Numele
Meu, vă va învăt, a toate lucrurile, s, i vă va aduce aminte de tot ce
v-am spus Eu”.
Nici un lucru de valoare nu este obt, inut fără un efort stăruitor,
perseverent. În afaceri, numai cei care au voint, a de a face tot ce este
necesar văd rezultate încununate de succes. Fără o trudă stăruitoare,
nu ne putem as, tepta să obt, inem cunos, tint, a lucrurilor spirituale; cei
care obt, in bijuteriile adevărului trebuie să sape după ele, as, a cum un
miner sapă pentru pietrele pret, ioase ascunse în pământ.
Cei care fac lucrarea cu indiferent, ă s, i doar pe jumătate consacrat, i
nu vor avea niciodată succes. Tinerii s, i bătrânii ar trebui să citească
Cuvântul lui Dumnezeu; s, i nu numai să citească, ci ar trebui să-
L studieze cu o stăruint, ă plină de hărnicie, rugându-se, crezând s, i
cercetând. Astfel vor găsi comoara ascunsă, pentru că Dumnezeu va [260]
înviora înt, elegerea lor.
Deschis, i la minte
În studiul vostru, lăsat, i deoparte opiniile voastre preconcepute,
precum s, i ideile mos, tenite s, i cultivate. Nu vet, i atinge niciodată
adevărul dacă cercetat, i Scripturile pentru a vă justifica propriile idei.
Lăsat, i-le pe acestea la us, ă s, i, cu o inimă plină de pocăint, ă, ascultat, i
241
ceea ce Dumnezeu are să vă spună. Unui umil căutător al adevărului,
stând la picioarele lui Hristos s, i învăt, ând de la El, Cuvântul îi va da
înt, elegere. Celor care se consideră prea înt, elept, i, după părerea lor,
pentru a studia Biblia, Isus le spune: „Trebuie să devenit, i blânzi s, i
umili cu inima, dacă dorit, i să devenit, i înt, elept, i pentru a fi salvat, i”.
Nu citit, i Cuvântul în lumina ideilor vechi, preconcepute; ci, cu
o inimă eliberată de prejudecăt, i, cercetat, i cu grijă s, i cu rugăciune.
Dacă, pe măsură ce citit, i, apare convingerea s, i realizat, i că opiniile pe
care le pret, uiat, i atât nu sunt în armonie cu Scriptura, nu încercat, i să
o facet, i să se potrivească cu aceste opinii. Nu permitet, i ca ceea ce at, i
crezut sau practicat în trecut să vă controleze înt, elegerea. Deschidet, i
ochii mint, ii voastre pentru a contempla minunatele lucruri ce trans-
par din lege. Aflat, i ce este scris s, i apoi ancorat, i-vă picioarele pe
Stânca eternă.
Cunoas, terea voint, ei lui Dumnezeu

Salvarea noastră depinde de cunoas, terea voint, ei lui Dumnezeu
as, a cum este ea cont, inută s, i prezentată în Cuvântul lui Dumnezeu.
Nu încetat, i niciodată să vă întrebat, i s, i să cercetat, i după adevăr.
[261] Trebuie să vă cunoas, tet, i datoria. Trebuie să s, tit, i ce trebuie să facet, i
pentru a fi salvat, i; s, i este voia lui Dumnezeu ca voi să s, tit, i ce are
El să vă spună. Dar trebuie să vă exercitat, i credint, a. Cercetând
Scripturile, trebuie să credet, i că Dumnezeu există s, i că El răsplătes, te
pe cei care L-au căutat cu sârguint, ă.
O, cercetat, i Biblia cu inima plină de o foame după hrană spiri-
tuală! Săpat, i în Cuvânt as, a cum un miner sapă în pământ pentru a
găsi vâna de aur. Nu renunt, at, i la cercetarea voastră până când nu at, i
învăt, at despre relat, ia voastră cu Dumnezeu s, i despre voint, a Lui cu
privire la voi. — The Youth’s Instructor, 24 iulie, 1902.
*****
Respectul în studiul Bibliei

Noi ar trebui să venim cu respect la studiul Bibliei, simt, ind
că suntem în prezent, a lui Dumnezeu. Ar trebui să lăsăm deoparte
us, urătatea s, i nepăsarea. În timp ce unele port, iuni ale Cuvântului
Eforturi perseverente în studiul Bibliei 243
sunt us, or înt, elese, adevăratul sens al altor părt, i nu este atât de repede
descoperit. Trebuie să studiem răbdător, să medităm la Cuvânt, s, i
să ne rugăm stăruitor. Fiecare elev în s, coala lui Hristos ar trebui să
ceară să fie luminat de Spiritul Sfânt atunci când deschide Scriptura;
s, i promisiunea este că Duhul Sfânt le va fi dat cu sigurant, ă.
Atitudinea cu care vii la cercetarea Scripturilor va determina
caracterul ajutorului pe care îl vei avea de partea ta. Îngeri din t, ara
de lumină vor fi cu aceia care, în umilint, a inimii, caută îndrumare
divină. Dar dacă Biblia este deschisă cu lipsă de respect, cu un
sentiment de autosatisfact, ie, dacă inima este plină de prejudecăt, i,
Satana este alături de tine s, i ît, i va prezenta declarat, iile Cuvântului
lui Dumnezeu într-o lumină pervertită. — Testimonies to Ministers
and Gospel Workers, 107-108.
[262] Capitolul 84 — Răsplata unui studiu biblic stăruitor
Căutarea după adevăr îl va răsplăti pe cel ce caută la fiecare pas s, i

fiecare descoperire va deschide câmpuri s, i mai bogate în semnificat, ii
pentru cercetare. Oamenii sunt transformat, i în concordant, ă cu ceea
ce contemplă. Dacă gândurile obis, nuite s, i afacerile captează atent, ia
lor, omul va fi unul comun, obis, nuit. Dacă este prea nepăsător, cău-
tând să obt, ină doar o înt, elegere superficială a adevărului lui Dumne-
zeu, el nu va primi binecuvântările bogate pe care Dumnezeu le-ar
putea revărsa asupra sa. Este o lege a mint, ii că ea se va îngusta
sau extinde în conformitate cu dimensiunile lucrurilor cu care este
familiarizată.
Cu sigurant, ă că puterile intelectuale se vor restrânge s, i-s, i vor
pierde abilitatea de a pătrunde înt, elesurile profunde ale Cuvântului
lui Dumnezeu, dacă nu sunt puse în mod constant s, i plin de vigoare
la încercare, în căutarea adevărului. Mintea se va deschide, dacă
este antrenată în urmărirea legăturilor dintre subiectele Bibliei, în
compararea Scripturii cu ea însăs, i s, i a lucrurilor spirituale între
ele.Trecet, i dincolo de suprafat, ă; cele mai bogate comori ale gândirii
as, teaptă pe cel cons, tiincios s, i plin de aptitudini. — The Review and
Herald, 17 iulie, 1888.
*****
Biblia — un ghid
Fie ca fiecare elev să considere Biblia un ghid s, i să stea ferm în
sust, inerea principiilor; el poate aspira atunci la orice realizare înaltă.
— The Ministry of Healing, 465.
244
Capitolul 85 — Biblia ca educator [263]
Ca învăt, ător, Sfintele Scripturi sunt fără egal. Biblia reprezintă

cea mai veche s, i mai cuprinzătoare istorie pe care oamenii o det, in.
Ea vine proaspătă din Fântâna adevărului s, i o mână divină i-a păs-
trat puritatea peste veacuri. Ea luminează trecutul îndepărtat, unde
cercetările umane încearcă în zadar să pătrundă. Numai în Cuvântul
lui Dumnezeu descoperim puterea care a pus temeliile pământului s, i
a întins cerurile. Numai aici putem găsi o relatare autentică despre
originea popoarelor. Numai aici ne este oferită o istorie a umanităt, ii,
neatinsă de mândria sau prejudecata umană.
Vocea Celui Ves, nic

În Cuvântul lui Dumnezeu, mintea găses, te subiecte pentru cea
mai adâncă meditat, ie, pentru cele mai înalte aspirat, ii. Aici putem
fi alături de patriarhi s, i profet, i s, i auzi glasul Celui Ves, nic, vorbind
oamenilor. Aici putem contempla cum S-a umilit Maiestatea cerului,
devenind înlocuitorul s, i scăparea noastră, cel care a înfruntat de unul
singur puterile întunericului s, i a câs, tigat victoria în locul nostru. O
contemplare plină de respect a unor scene ca aceasta nu poate decât
să înduios, eze, să curet, e s, i să înnobileze inima s, i, în acelas, i timp, să
inspire mintea cu o nouă putere s, i vigoare.
Cei care consideră că este un act de curaj să trateze cererile lui
Dumnezeu cu indiferent, ă s, i dispret, îs, i dovedesc astfel propria nebu-
nie s, i ignorant, ă. În timp ce se mândresc cu libertatea s, i independent, a [264]
lor, ei sunt în realitate robi ai păcatului s, i ai lui Satana.
Adevărata filozofie a viet, ii

O concept, ie clară despre ceea ce este Dumnezeu s, i despre ceea
ce ne cere El să fim ne va conduce la o umilint, ă naturală. Cel care
studiază cum trebuie Cuvântul sacru va învăt, a că intelectul omului
nu este atotputernic. Va învăt, a că, fără ajutorul pe care nimeni în
245
afară de Dumnezeu nu-l poate da, puterea s, i înt, elepciunea umană

nu sunt altceva decât slăbiciune s, i ignorant, ă.
Cel care urmăres, te îndrumarea divină a descoperit singura sursă
adevărată de salvare s, i de fericire, s, i a câs, tigat puterea de a împărt, i
fericire tuturor celor din jurul său. Nici un om nu se poate bucura
cu adevărat de viat, ă fără religie. Dragostea de Dumnezeu purifică
s, i înnobilează fiecare gust s, i dorint, ă, intensifică orice afect, iune s, i
luminează fiecare plăcere care are valoare. Îi face capabili pe oameni
să aprecieze s, i să se bucure de tot ceea ce este adevărat, bun s, i
frumos.
Dar ceea ce, mai presus de toate celelalte considerente, ar trebui
să ne conducă să pret, uim Biblia este că prin ea le este revelată oame-
nilor voint, a lui Dumnezeu. Aici învăt, ăm despre obiectul credint, ei
noastre s, i despre înt, elesurile prin care acest lucru poate fi câs, tigat.
Învăt, ăm cum să ne îmbunătăt, im cu înt, elepciune viat, a prezentă s, i
cum să ne asigurăm viat, a viitoare. Nici o altă carte nu poate satis-
face întrebările mint, ii sau dorint, ele fierbint, i ale inimii. Dobândind
o cunoas, tere a Cuvântului lui Dumnezeu s, i dând atent, ie acestuia,
oamenii se vor ridica din cele mai de jos adâncimi ale degradării,
pentru a deveni fii ai lui Dumnezeu, alături de îngerii fără păcat.
— Counsels to Parents, Teachers and Students, 52-54.
Capitolul 86 — Respectul [265]
Este privilegiul vostru, dragii mei prieteni tineri, să-L lăudat, i

s, i să-L glorificat, i pe Dumnezeu pe pământ. Pentru a face aceasta,
trebuie să vă îndepărtat, i mintea de lucrurile superficiale, frivole s, i
lipsite de important, ă către acele lucruri care au valoare ves, nică.
Trăim într-o epocă în care tot, i ar trebui să acorde o atent, ie deo-
sebită poruncilor Salvatorului: „Vegheat, i s, i rugat, i-vă ca să nu cădet, i
în ispită”. Una dintre cele mai puternice ispite este lipsa de respect.
Dumnezeu este măret, s, i sfânt, s, i pentru sufletul umil, credincios,
casa Lui de pe pământ, locul unde poporul Său se întâlnes, te pentru
închinare, reprezintă poarta spre ceruri! Cântecul de laudă, cuvintele
spuse de pastorii lui Hristos sunt instrumentele stabilite de Dumne-
zeu pentru a-i pregăti pe oameni pentru biserica de sus, pentru acea
măreat, ă închinare, în care nu poate exista nimic necurat, nesfânt....
Comportamentul în casa lui Dumnezeu

Manifestarea respectului este una dintre nevoile stringente ale
tineretului din aceste timpuri. Sunt alarmată când văd copii s, i tineri
cu părint, i credincios, i, care nu acordă atent, ie ordinii s, i bunei-cuviint, e
care ar trebui să se manifeste în casa lui Dumnezeu. În timp ce
slujitorii lui Dumnezeu prezintă oamenilor cuvintele viet, ii, unii
citesc, alt, ii s, us, otesc sau râd. Ochii lor păcătuiesc, distrăgând atent, ia
celor din jurul lor. Acest obicei, dacă rămâne nesupravegheat, va
cres, te s, i-i va influent, a s, i pe alt, ii.
Copiii s, i tinerii ar trebui să simtă că niciodată nu trebuie să te [266]
mândres, ti cu faptul de a fi indiferent s, i fără griji la întrunirile unde
este lăudat Dumnezeu. Dumnezeu vede fiecare gând sau faptă neres-
pectuoasă, s, i acestea se înregistrează în cărt, ile din ceruri. El spune:
„S, tiu căile tale”. Nimic nu este ascuns ochiului Său atotcercetător.
Dacă t, i-ai format obiceiul de a fi neatent s, i indiferent în casa lui
Dumnezeu, exersează-t, i puterile pe care le ai pentru a corecta acest
247
lucru s, i arată că ai respect de sine. Practică respectul, până când

acesta devine o parte din tine.
Să nu ai atât de put, in respect pentru casa s, i închinarea lui Dum-
nezeu, încât să discut, i cu unul s, i cu altul în timpul predicii. Dacă
i-ar putea vedea pe îngerii lui Dumnezeu privindu-i, notând ceea ce
fac, cei ce comit această gres, eală s-ar umple de rus, ine s, i silă fat, ă de
ei îns, is, i. Dumnezeu vrea ascultători atent, i. Timpul în care oamenii
dormeau a fost momentul când dus, manul a semănat neghina. Nimic
din ceea ce este sfânt s, i apart, ine închinării lui Dumnezeu n-ar trebui
tratat cu indiferent, ă s, i nepăsare. Când Cuvântul viet, ii este rostit, ar
trebui să vă amintit, i că ascultat, i vocea lui Dumnezeu prin slujito-
rul pe care El l-a desemnat. Nu pierdet, i aceste cuvinte din cauza
neatent, iei, căci, dacă le dat, i atent, ie, ele v-ar putea păzi pas, ii, ca să
nu o ia pe cărări gres, ite.
Comportamentul us, uratic fat, ă de lucrurile religioase

Îmi pare rău să văd că mult, i dintre tinerii care pretind că sunt
cres, tini nu au nici cea mai mică idee despre ceea ce înseamnă schim-
barea inimii. În ei nu se vede nici o transformare a caracterului. Ei nu
[267] realizează că a fi cres, tin este un lucru sfânt, solemn. Viat, a lor este în
totalitate nepotrivită cu starea de spirit a unui cres, tin. Dacă ar fi într-
adevăr copii ai lui Dumnezeu, ei nu ar fi plini de nesocotint, ă, plăceri
s, i us, urătate; nici unul nu ar face remarci nesăbuite s, i nu ar conduce
s, i pe alt, ii la o comportare similară. O minte care intent, ionează să
dobândească răsplata, să-s, i asigure cerul, va respinge cu fermitate s, i
cu hotărâre orice încercare de a fi distras de la lucrurile religioase.
Un mare pericol rezidă din a trata cu indiferent, ă acest subiect;
nici o nesăbuint, ă nu este atât de subtilă ca lenea s, i lipsa de activitate
la nivelul gândirii. În orice direct, ie privim, vedem tineri cu caractere
frivole. Tot, i tinerii din această categorie ar trebui evitat, i, pentru că ei
reprezintă un pericol. Dacă pretind că sunt cres, tini, cu atât mai mult
trebuie să fie de temut. Mintea lor a rămas la un nivel inferior s, i va fi
mult mai us, or ca ei să vă tragă în jos, la nivelul lor, decât ca voi să-i
ridicat, i la gânduri înalte s, i care înnobilează s, i la o viet, uire sfântă.
Tovarăs, ii vos, tri să fie caracterizat, i de bună-cuviint, ă s, i decent, ă în
cuvinte s, i comportament.
Respectul 249
Pentru a face tot ce putet, i mai bine în a da laudă lui Dumnezeu,

prietenii vos, tri trebuie să fie astfel încât să păstrat, i în mintea voastră
distinct, ia dintre sacru s, i profan. Dacă vret, i să avet, i vederi largi, gân-
duri s, i aspirat, ii nobile, aleget, i-vă prieteni care vor întări principiile
adevărate. Facet, i ca fiecare gând s, i scop al fiecărei act, iuni să se lege
de asigurarea s, i împletirea viet, ii viitoare cu fericirea ves, nică. — The
Youth’s Instructor, 8 octombrie, 1896.
[268] Capitolul 87 — O sperant, ă bine ancorată
Cum pot, i s, ti dacă es, ti acceptat de Dumnezeu? Studiază Cuvân-

tul Său cu rugăciune. Nu lăsa Biblia deoparte pentru nici o altă
carte. Ea te convinge de păcat. Ea descoperă clar calea mântuirii.
Aduce în atent, ie o răsplată glorioasă s, i strălucitoare. Ît, i descoperă
un Mântuitor desăvârs, it s, i te învat, ă că numai prin harul Său pot, i fi
salvat.
Nu neglija rugăciunea în taină, pentru că ea este sufletul religiei.
Cu rugăciuni fierbint, i, stăruitoare, pledează pentru curăt, irea sufletu-
lui. Roagă-te cât pot, i de stăruitor s, i de arzător ca s, i cum ar fi în joc
viat, a ta de pe acest pământ. Stat, i înaintea lui Dumnezeu până când
ia nas, tere în sufletul vostru dorint, a arzătoare de a fi mântuit, i s, i până
este obt, inută asigurarea plăcută a iertării de păcat.
Sperant, a viet, ii ves, nice nu poate fi primită pe o temelie
mis, cătoare. Este un subiect care trebuie să rezolvat între Dumnezeu
s, i propriul tău suflet — o rezolvare pentru ves, nicie. O sperant, ă ima-
ginară, s, i doar atât, se va dovedi a fi ruina ta. Întrucât după Cuvântul
lui Dumnezeu, vei sta în picioare sau vei cădea, atunci spre acest
Cuvânt trebuie să te îndrept, i pentru ca să mărturisească pentru tine.
Atunci vei vedea ce se cere de la tine să devii cres, tin. Nu-t, i scoate
armura, nu părăsi câmpul de luptă până când nu ai obt, inut victoria s, i
triumful prin Răscumpărătorul tău. — Testimonies for the Church,
1:163, 164.
250
Sect, iunea 9 — Lectura s, i muzica [269]
[270]
Tinerilor s, i tinerelor, citit, i acea literatură care vă va da adevărata
cunos, tint, ă, iar lucrul acesta va fi de ajutor pentru întreaga familie.
Zicet, i hotărât: „Nu voi irosi clipele pret, ioase citind ceea ce nu-mi
va fi de folos s, i care mă va împiedica să fiu de ajutor altora. Îmi voi
consacra timpul s, i gândirea spre a mă pregăti să-I slujesc lui
Dumnezeu. Îmi voi închide ochii în fat, a lucrurilor frivole s, i
păcătoase. Urechile mele sunt ale Domnului s, i nu voi asculta
subtilele rat, ionamente ale vrăjmas, ului. Glasul meu nu va fi cu nici
un chip supus unei voint, e care nu este sub influent, a Duhului lui
Dumnezeu. Trupul meu este templul Duhului Sfânt s, i orice putere a
corpului meu va fi consacrată unor realizări merituoase”.
[271] Capitolul 88 — Alegerea lecturii
Educat, ia nu este altceva decât o pregătire a puterilor fi-

zice, intelectuale s, i spirituale pentru cea mai bună îndeplinire a
responsabilităt, ilor viet, ii. Tăria de a suporta, puterea s, i activitatea
creierului sunt diminuate sau crescute în funct, ie de modul în care
sunt folosite. Mintea trebuie astfel disciplinată, încât toate puterile
ei să fie dezvoltate armonios.
Mult, i tineri sunt avizi după cărt, i. Ei doresc să citească tot ce le
este la îndemână. Ei trebuie să fie atent, i atât la ceea ce citesc, cât s, i la
ceea ce ascultă. Am fost avertizată că ei sunt în cel mai mare pericol
de a fi corupt, i de lecturi nepotrivite. Satana are o mie de feluri prin
care tulbură mintea tinerilor. Ei nu pot fi în sigurant, ă dacă lasă garda
jos chiar s, i pentru un moment. Ei trebuie să vegheze asupra mint, ii
lor, pentru a nu putea fi ademenit, i de ispitele lui Satana.
Influent, a lecturilor dăunătoare

Satana s, tie că mintea este afectată într-o mare măsură de hrana
pe care o primes, te. El caută să-i conducă atât pe cei tineri, cât s, i
pe cei mai în vârstă să citească istorioare, cărt, i de poves, ti s, i alt
gen de literatură. Consumatorii unui astfel de tip de literatură sunt
nepotrivit, i pentru datoriile ce le stau înainte. Ei trăiesc o viat, ă ireală
s, i nu au nici o dorint, ă de a cerceta Scripturile, astfel încât să se
hrănească cu mană cerească. Mintea, care necesită să fie întărită,
[272] slăbes, te s, i-s, i pierde puterea de a studia adevărurile măret, e care
relatează despre misiunea s, i lucrarea lui Hristos — adevăruri care
ar fortifica mintea, ar trezi imaginat, ia, ar înflăcăra o puternică s, i
stăruitoare dorint, ă de a birui as, a cum a biruit Hristos.
Dus, manii spiritualităt, ii

Dacă s-ar putea ca o mare parte din cărt, ile publicate să fie arse,
atunci ar fi oprită o plagă care face o lucrare de temut asupra mint, ii
s, i inimii. Poves, ti de dragoste, istorii frivole s, i palpitante s, i chiar
252
Alegerea lecturii 253
acea categorie de cărt, i numite romane religioase — cărt, i în care

autorul atas, ează la istoria sa o lect, ie de morală — reprezintă o cursă
pentru cititori. Sentimentele religioase pot fi întret, esute cu subiectul
pe parcursul întregii istorii a unei cărt, i, dar, în cele mai multe cazuri,
Satana se îmbracă în hainele unui înger fiind mai us, or pentru el să
îns, ele s, i să ademenească. Nimeni nu este atât de ferm în păstrarea
principiilor corecte, nimeni nu este imun în fat, a tentat, iilor, încât să
fie în sigurant, ă citind aceste povestiri.
Cititorii de fict, iune îngăduie un rău care distruge spiritualitatea,
umbrind frumuset, ea pasajelor sfinte. Ea creează o excitare nesă-
nătoasă, înfierbântă imaginat, ia, face ca mintea să fie nepotrivită
pentru a face lucruri utile, îndepărtează sufletul de la rugăciune s, i îl
descalifică pentru orice exercit, iu spiritual.
Dumnezeu a înzestrat mult, i tineri cu capacităt, i superioare; dar
prea adesea ei s, i-au consumat puterile, mintea le este confuză s, i
slăbită, astfel încât de ani de zile n-au mai crescut în har, cunos, tint, ă
sau înt, elegere a credint, ei noastre, din cauza unor alegeri neînt, elepte
în ceea ce prives, te lectura. Cei care as, teaptă ca Domnul să vină
în curând, as, teptând acea schimbare minunată, când „trupul acesta [273]
supus putrezirii va fi supus neputrezirii”, ar trebui ca în această
perioadă de încercare să păstreze un standard înalt cu privire la
modul lor de act, iune.
Dragii mei prieteni tineri, cercetat, i-vă propria experient, ă cu pri-
vire la influent, ele pe care le exercită istoriile palpitante! Putet, i, după
o astfel de lectură, să deschidet, i Biblia s, i să citit, i cu interes cuvin-
tele viet, ii? Nu găsit, i cartea lui Dumnezeu neinteresantă? Farmecul
acelei poves, ti de dragoste stăruie asupra mint, ii, distrugând tonusul
ei sănătos s, i făcând imposibil ca să-t, i fixezi atent, ia asupra lucrurilor
importante, asupra adevărurilor solemne care privesc binele viet, ii
ves, nice.
Dat, i la o parte cu hotărâre toată literatura de consum. Ea nu va
întări spiritualitatea, dar va introduce în minte sentimente care vă
vor perverti imaginat, ia, făcându-vă să vă gândit, i mai put, in la Isus
s, i să meditat, i mai put, in asupra lect, iilor Sale pret, ioase. Păstrat, i-vă
mintea liberă de orice v-ar putea conduce într-o direct, ie gres, ită. Nu o
îngreunat, i cu poves, ti fără valoare, care nu oferă nici o tărie puterilor
mintale. Gândurile au acelas, i caracter ca hrana pe care o procurăm
pentru minte.
Cartea cărt, ilor

Natura experient, ei religioase a unei persoane este relevată de
caracterul cărt, ilor pe care aceasta alege să le citească în momentele
de răgaz. Pentru a avea un tonus sănătos al mint, ii s, i principii religi-
oase solide, tinerii trebuie să trăiască în comuniune cu Dumnezeu,
prin Cuvântul Său. Arătându-ne calea de salvare prin Hristos, Biblia
este ghidul nostru pentru o viat, ă la standarde mai înalte s, i mai bune.
[274] Ea cont, ine cea mai interesantă istorie s, i biografie care a fost scrisă
vreodată. Cei a căror imaginat, ie nu a fost pervertită de lectura bazată
pe fict, iune vor găsi Biblia ca fiind cea mai interesantă dintre cărt, i.
Biblia este cartea cărt, ilor. Dacă iubes, ti Cuvântul lui Dumnezeu,
cercetându-l în fiecare ocazie ce t, i se oferă, atunci vei putea intra
în posesia celor mai valoroase comori ale ei s, i, fiind împodobit, i cu
fapte bune, vet, i putea fi siguri că Isus vă va atrage către El. Dar
nu este suficient să cites, ti Biblia ocazional, fără să caut, i să înt, elegi
lect, ia lui Hristos despre cum pot, i să-I îndeplines, ti cererile. Sunt
comori în Cuvântul lui Dumnezeu care nu pot fi descoperite decât
printr-o săpare adâncă în mina adevărului.
Mintea firească, păcătoasă respinge adevărurile; dar sufletul con-
vertit a suferit o minunată schimbare. Cartea care mai înainte era
neatractivă, pentru că revela adevăruri ce mărturiseau împotriva pă-
cătosului, a devenit acum hrana sufletului, bucuria s, i consolarea
viet, ii. Soarele îndreptăt, irii luminează paginile sfinte s, i Duhul Sfânt
vorbes, te sufletului prin ele....
Fie ca tot, i cei care au cultivat dragostea pentru o lectură us, oară
să-s, i îndrepte acum atent, ia spre cuvântul sigur al profet, iei. Luat, i-vă
Bibliile s, i începet, i să studiat, i cu un interes proaspăt sfintele scrieri
ale Vechiului s, i Noului Testament. Cu cât mai des s, i mai cu hărnicie
studiat, i Biblia, cu atât mai frumoasă vi se va părea ea s, i cu atât
mai put, in lipsită de savoare vi se va părea literatura us, oară. Legat, i
această carte pret, ioasă de inimile voastre. Ea vă va fi un prieten s, i o
călăuză. — The Youth’s Instructor, 9 octombrie, 1902.
Capitolul 89 — Exemplul efesenilor [275]
Când s-au convertit, efesenii s, i-au schimbat obiceiurile s, i prac-

ticile. Sub lucrarea de convingere a Spiritului lui Dumnezeu, ei au
act, ionat cu promptitudine s, i au dezvăluit toate misterele vrăjilor lor.
Ei au venit, au mărturisit s, i au arătat faptele lor, iar sufletele le-au
fost umplute cu o indignare sfântă pentru că fuseseră atât de devotat, i
magiei s, i au pret, uit atât de mult cărt, ile cu regulile îns, elătoriei lui
Satana, punând înaintea lor metodele prin care trebuiau să practice
vrăjitoria. Ei au fost hotărât, i să se întoarcă din serviciul celui rău s, i
au adus acele volume costisitoare s, i le-au ars în public. Astfel s, i-au
manifestat ei întoarcerea sinceră către Dumnezeu....
Cărt, ile pe care efesenii le-au încredint, at flăcărilor, când s-au
convertit la Evanghelie, erau acele cărt, i cu care s-au delectat în
trecut s, i care le-au condus cons, tiint, ele s, i le-au ghidat mintea. Ei ar
fi putut să le vândă, dar, procedând astfel, răul ar fi fost perpetuat.
După aceea, ei s-au scârbit de misterele satanice, de actele de magie
s, i au privit cu aversiune cunos, tint, a pe care o obt, inuseră din ele. I-as,
întreba pe tinerii care s-au consacrat adevărului: V-at, i ars cărt, ile de
magie?
Cărt, ile de magie de astăzi

Nu vă acuzăm de răul de care se legaseră efesenii, nici nu pretin-
dem că practicat, i magia s, i că v-at, i dedat artei vrăjitoriei în acelas, i [276]
mod în care au făcut-o ei. Nu spunem că at, i urmat misterele vrăjito-
riei sau că at, i fost în comuniune cu spiritele rele. Dar nu suntet, i voi
oare în comuniune cu autorul răului, cu inventatorul tuturor acestor
mistere s, i acte diavoles, ti? Nu ascultat, i voi sugestiile lui, care este
dumnezeul acestei lumi, print, ul puterilor văzduhului? Nu v-at, i sub-
ordonat minciunilor lui, nu at, i cedat, devenind agent, i ai săi, lucrând
în armonie cu ceea ce era viat, a voastră înainte de convertire? Nu
v-at, i predat lui Satana ca agent, i ai săi s, i, într-un sens larg, n-at, i
255
t, inut legătura cu îngerii căzut, i s, i nu at, i învăt, at de la ei arta îns, elării

propriului vostru suflet, precum s, i a sufletelor altora?
Dar despre cărt, ile magice? Ce at, i citit? Cum v-at, i folosit timpul?
At, i căutat să studiat, i sfintele scrieri în scopul de a putea auzi vocea
lui Dumnezeu vorbindu-vă din Cuvântul Lui? Lumea este inundată
de cărt, i care seamănă semint, ele scepticismului, infidelităt, ii, ateismu-
lui s, i, într-o măsură mai mică sau mai mare, at, i învăt, at s, i voi lect, iile
din aceste cărt, i, care sunt într-adevăr cărt, i magice! Ele Îl scot pe
Dumnezeu din minte s, i despart sufletul de adevăratul Păstor.
Minte inaptă pentru gânduri solemne

Cărt, ile pe care le-at, i citit au fost create de agent, ii lui Satana,
pentru a fermeca mintea cu teorii formate în sinagoga lui, ca să vă
arate cum putet, i servi răul cu o demnitate satanică. Cât de numeroase
[277] sunt cărt, ile cu tendint, e spre necredint, ă, care sunt calculate să tulbure
mintea prin îndoieli amăgitoare! Satana a suflat asupra lor o otravă
s, i o maladie spirituală mortală afectează sufletele care citesc astfel
de cărt, i.
Ce masă mare de cărt, i există în lume, pentru a umple mintea cu
fantezii s, i nimicuri, creând dezgust pentru cuvintele adevărului s, i ale
neprihănirii. Mintea nu mai este astfel capabilă de gânduri solemne,
răbdare s, i o perseverentă cercetare a Scripturii, care este îndreptarul
prin care suntem îndrumat, i către paradisul lui Dumnezeu.
Se scrie mult cu scopul de a câs, tiga comori pământes, ti, ca s, i cum
prin această bogăt, ie a lumii am putea să ne cumpărăm un pas, aport
pentru cer. Ce cărt, i de istorie au fost scrise, pline cu realizări măret, e
s, i curajoase ale oamenilor a căror viat, ă nu aruncă nici o rază de
lumină asupra cărării care conduce către o viat, ă mai bună!
Cărt, i care conduc într-o direct, ie gres, ită

Cât de multe cărt, i se preocupă de război s, i de vărsări de sânge,
care îi îns, ală pe tineri! În timp ce citesc, Satana stă alături de ei
pentru a le transmite un spirit războinic, la fel cu acela despre care
citesc, sângele li se înfierbântă în vene s, i sunt instigat, i la act, iuni
pline de cruzime. Cât de numeroase sunt cărt, ile imorale, care conduc
Exemplul efesenilor 257
la dorint, e nesfinte s, i aprind focul pasiunilor în inimă, îndepărtându-i

de tot ceea ce este curat s, i sfânt!
At, i avut s, i voi cărt, ile voastre de magie, în care fiecare scenă a
fost inspirată de cel ce a fost odată un înger înălt, at deasupra celorlalt, i
în curt, ile cerurilor....
Rupând vraja magiei lui Satana [278]

As, întreba: Ar trebui să fie arse cărt, ile de magie? În sinagoga lui
Satana, sunt locuri de atract, ie, în care destrăbălarea s, i imoralitatea
sunt hrănite, întret, inute s, i permise; dar martorul este acolo, s, i un
oaspete nevăzut mărturises, te despre faptele săvârs, ite în întuneric.
Satana este cel care patronează toate tovărăs, iile legate de cei trufas, i,
mândri, plini de veselie s, i este principalul animator al distract, iilor
acestora. El participă la aceste întruniri purtând o mască. Vrăjitoria
se desfăs, oară pretudindeni în jurul nostru, la fiece pas, s, i lumea s, i
biserica se află sub influent, a celui care le va conduce să facă lucruri
pe care niciodată n-au visat că le vor face. Dacă ei ar fi informat, i cu
privire la faptele pe care le vor face, ar fi uimit, i asemenea lui Hazael,
atunci când profetul i-a spus care va fi atitudinea sa viitoare....
Fiecare bărbat, femeie s, i copil care nu este sub controlul Spiritu-
lui lui Dumnezeu este sub influent, a vrăjitoriei lui Satana s, i cuvântul
s, i exemplul lui îi vor conduce s, i pe alt, ii departe de cărarea adevă-
rului. Când harul transformator al lui Hristos este asupra inimii, o
indignare sfântă va lua în stăpânire sufletul, pentru că păcătosul a
neglijat atât de mult salvarea măreat, ă pe care Dumnezeu i-a pregă-
tit-o! Atunci el se va preda lui Dumnezeu în întregime, cu trup s, i
suflet, s, i se va îndepărta, va rupe tovărăs, ia cu Satana prin harul dat
lui de Dumnezeu. El, asemenea efesenilor, va da în vileag vrăjitoria
s, i va tăia s, i ultimele legături care-l unesc cu Satana. El va părăsi
steagul print, ului întunericului s, i va veni sub stindardul însângerat
al Print, ului Emanuel. Va arde cărt, ile de magie. — The Youth’s
Instructor, 16 noiembrie, 1893.
[279] Capitolul 90 — Hrană potrivită pentru minte
Ce ar trebui să citească fiii s, i fiicele noastre? Aceasta este o

întrebare serioasă, care reclamă un răspuns serios. Sunt tulburată
să văd, în familii cres, tine, periodice s, i ziare cont, inând istorii care
nu lasă o impresie bună asupra mint, ii. I-am urmărit pe cei al căror
gust pentru fict, iune a fost astfel cultivat. Ei au avut privilegiul de a
asculta adevărurile din Cuvântul lui Dumnezeu s, i de a se familiariza
cu argumentele credint, ei noastre; dar ei au crescut până la maturitate
fără o adevărată evlavie.
Aces, ti tineri dragi au atât de mare nevoie de a folosi în clădirea
caracterelor lor cele mai bune materiale — dragostea s, i teama de
Dumnezeu s, i cunos, tint, a de Hristos. Dar mult, i nu au o înt, elegere
înt, eleaptă a adevărului, as, a cum este el în Isus. Mintea se înfruptă
din poves, ti senzat, ionale. Ei trăiesc într-o lume ireală s, i nu sunt
pregătit, i pentru a îndeplini îndatoririle practice ale viet, ii.
Rezultatul lecturilor de fict, iune

I-am observat pe copiii cărora li s-a permis să crească în acest fel.
Acasă sau oriunde în altă parte, ei sunt fie nelinis, tit, i, fie visători s, i nu
sunt capabili să converseze decât despre cele mai comune subiecte.
Cele mai nobile facultăt, i, cele adaptate pentru scopuri mai înalte,
au fost degradate de contemplarea unor subiecte triviale sau, chiar
mai rău, până când posesorul lor a găsit plăcere în astfel de teme s, i
abia dacă mai are puterea de a atinge un nivel mai înalt. Gândurile
[280] s, i conversat, ia de natură religioasă au devenit lipsite de gust.
Mâncarea spirituală pentru care s, i-a adaptat el gusturile conta-
minează cu rezultatele ei s, i conduce la gânduri necurate s, i senzuale.
Am simt, it o milă sinceră pentru aceste suflete, realizând cât de mult
pierd prin neglijarea ocaziilor de a câs, tiga cunos, tint, ă despre Hristos,
în care sunt concentrate sperant, ele noastre pentru viat, a ves, nică. Cât
de mult timp pret, ios este irosit, în care ei ar putea studia Modelul
adevăratei bunătăt, i!
258
Hrană potrivită pentru minte 259
Am cunoscut personal pe cât, iva care s, i-au pierdut tonusul sănătos

al mint, ii datorită obiceiurilor gres, ite de lectură. Ei trec prin viat, ă
cu o imaginat, ie îmbolnăvită, amplificând fiecare motiv mărunt de
nemult, umire. Lucruri pe care o minte stabilă s, i sensibilă nu le-ar
observa devin pentru ei încercări de neîndurat, obstacole de netrecut.
Pentru ei, viat, a este într-o permanentă umbră.
Cei care s, i-au îngăduit obiceiul de a citi pe nerăsuflate istorii
palpitante s, i-au schilodit puterea mintală s, i s-au deformat pe ei îns, is, i
pentru studiu s, i gânduri riguroase. Ei sunt acum bărbat, i s, i femei în
declinul viet, ii lor, care nu s, i-au revenit niciodată în urma rezultatelor
acelor lecturi necumpătate.
Obiceiul, format în primii ani, a crescut o dată cu înaintarea în
vârstă s, i a devenit din ce în ce mai puternic; s, i eforturile lor de
a-l birui, des, i hotărâte, au fost încununate doar part, ial de succes.
Mult, i nu s, i-au recuperat niciodată vigoarea init, ială a mint, ii. Toate
încercările de a deveni adevărat, i cres, tini s-au sfârs, it o dată cu dorint, a.
Ei nu pot fi cu adevărat asemenea lui Hristos s, i să continue să-s, i
hrănească mintea cu acest gen de literatură.
Nici efectele fizice nu sunt mai put, in dezastruoase. Sistemul [281]
nervos este supraîncărcat fără sens cu această pasiune pentru lectură.
În unele cazuri, tinerii s, i chiar cei adult, i au fost afectat, i de parali-
zie, cauzată de nimic altceva decât de cititul excesiv. Mintea a fost
permanent t, inută sub presiunea acestei excitări, până când această
delicată mas, inărie, care este creierul, a devenit atât de slăbită, încât
nu a mai putut funct, iona s, i rezultatul a fost paralizia.
Starea de ebrietate mintală

Când este cultivată pofta pentru istorii palpitante s, i senzat, ionale,
gustul moral se pervertes, te s, i mintea nu este satisfăcută decât dacă
este hrănită constant cu asemenea nimicuri, cu această hrană nefo-
lositoare. Am văzut tinere care pretindeau că sunt urmas, e ale lui
Hristos, dar care nu erau fericite decât dacă aveau în mână unele
romane noi sau poves, ti din ziare. Mintea as, tepta cu nerăbdare un sti-
mulent, ca un bet, iv care-s, i dores, te cu ardoare băutura care-l intoxică.
Aceste tinere nu manifestă nici un spirit de devot, iune; nici o lumină
cerească nu a fost revărsată asupra tovarăs, ilor lor pentru a-i conduce
la izvorul cunos, tint, ei. Ele nu au o experient, ă profundă, religioasă.
Dacă n-ar fi avut mereu înaintea lor acest gen de literatură, ar fi

putut avea o sperant, ă de a se recupera, dar ele s, i-au dorit cu ardoare
această lectură s, i au avut-o.
Mă simt îndurerată să văd bărbat, i s, i femei care-s, i ruinează astfel
capacitatea de a se face utili în această viat, ă, nereus, ind să obt, ină
o experient, ă care i-ar pregăti pentru viat, a ves, nică în societatea ce-
rească. Nu putem găsi pentru ei un alt nume mai potrivit decât „bet, ivi
mintali”.
Obiceiul necumpătat de a lectura cărt, i nepotrivite exercită o
influent, ă periculoasă asupra creierului, la fel de sigur ca necumpăta-
rea în mâncare sau băutură.
[282] Remediul
Cea mai bună cale de a preveni cres, terea răului este de a ne
îngriji de sol. Pentru cultivarea mint, ii s, i pentru semănarea semint, elor
pret, ioase ale adevărului Bibliei, este necesară cea mai mare grijă s, i
supraveghere. Domnul, în marea Sa milă, ne-a descoperit în Scripturi
regulile unei viet, uiri sfinte....
El a inspirat bărbat, i sfint, i să scrie, pentru folosul nostru,
instruct, iuni privind pericolele care se ivesc pe cale s, i cum putem
scăpa de ele. Cei care ascultă îndemnul Său de a cerceta Scripturile
nu vor fi în necunos, tint, ă cu privire la aceste lucruri. În mijlocul
pericolelor acestor ultime zile, fiecare membru al bisericii ar trebui
să înt, eleagă motivele sperant, ei s, i credint, ei lui — motive care nu
sunt dificil de înt, eles. Există suficiente lucruri pentru a ne ocupa
mintea, dacă vrem să cres, tem în har s, i în cunos, tint, a Domnului nostru
Isus Hristos. — Christian Temperance and Bible Hygiene, 123-126
(1890).
*****
Primii pas, i în păcat

În inimă se desfăs, oară un lung proces, nes, tiut de cei din jur,
înainte ca un cres, tin să comită un păcat la vedere. Mintea nu cade
dintr-o dată de la curăt, ie s, i sfint, ire în depravare, corupt, ie s, i crimă.
Durează un timp până când cei format, i după chipul lui Dumnezeu
Hrană potrivită pentru minte 261
ajung brutali s, i chiar demonici. Privind, suntem schimbat, i. Prin

îngăduirea gândurilor necurate, omul poate să-s, i educe astfel mintea,
încât păcatul pe care odată nu-l putea suferi devine acum plăcut.
— Patriarchs and Prophets, 459.
[283] Capitolul 91 — Biblia, cea mai interesantă carte
Atât tinerii, cât s, i bătrânii neglijează Biblia. Nu mai fac din ea

obiectul cercetării s, i norma lor de viat, ă. În special tinerii se fac
vinovat, i de această neglijent, ă. Cea mai mare parte dintre ei îs, i fac
timp să citească alte cărt, i, dar cartea care ne îndrumă calea către
viat, a ves, nică nu este studiată zilnic. Istorisiri superficiale sunt citite
cu atent, ie, în timp ce Biblia este lăsată la o parte. Această carte este
călăuza noastră pentru o viat, ă mai înaltă, mai sfântă. Tinerii ar trebui
să o considere cea mai interesantă carte pe care au citit-o vreodată
s, i astfel imaginat, ia să nu fie pervertită prin citirea poves, tilor de
fict, iune.
Mintea tinerilor nu poate să atingă cea mai înaltă dezvoltare dacă
neglijează sursa supremă de înt, elepciune — Cuvântul lui Dumnezeu.
Faptul că suntem în lumea lui Dumnezeu, în prezent, a Creatorului,
că suntem făcut, i asemenea Lui, că El prives, te asupra noastră, că
ne iubes, te, că are grijă de noi — acestea sunt teme minunate de
gândire, care conduc mintea să se extindă în câmpuri neexplorate de
meditat, ie. Acela care-s, i deschide mintea s, i inima în contemplarea
unor astfel de teme nu va fi satisfăcut niciodată cu subiecte us, uratice,
senzat, ionale.
Important, a căutării unei cunos, tint, e din Scripturi cu greu poate
fi estimată. „Din pruncie cunos, ti Sfintele Scripturi, care pot să-t, i
dea înt, elepciunea care duce la mântuire, prin credint, a în Hristos
Isus. Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu s, i de folos ca să
învet, e, să mustre, să îndrepte, să dea înt, elepciune în neprihănire,
pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârs, it s, i cu totul destoinic
pentru orice lucrare bună.” (2 Timotei 3, 15-17.) Acest text ne spune
că Biblia pretinde cea mai înaltă atent, ie, dublată de respect. Nu ar
[284] trebui să fim satisfăcut, i cu o cunoas, tere superficială, ci ar trebui să
căutăm întregul înt, eles al cuvintelor adevărului s, i să pătrundem în
profunzime scrierile sfinte. — Counsels to Parents, Teachers and
Students, 138, 139.
262
Biblia, cea mai interesantă carte 263
Caracterizarea păcatului
Cărt, ile ce abordează subiecte de senzat, ie, publicate s, i puse în
circulat, ie cu scopul de a face bani, ar fi mai bine să nu fie nici-
odată citite de tineri. Există în aceste cărt, i o fascinat, ie satanică.
Tulburătoarea prezentare de crime s, i atrocităt, i are o putere magică
asupra multora, incitându-i să vadă ce ar putea face pentru a ies, i în
evident, ă, chiar prin fapte dintre cele mai rele. Monstruozităt, ile, cru-
zimile, practicile destrăbălate descrise în unele scrieri strict istorice
au act, ionat la fel ca drojdia asupra mint, ii multora, conducându-i să
comită acte similare.
Cărt, ile care schit, ează practicile satanice ale oamenilor fac pu-
blicitate răului. Aceste aspecte oribile n-ar trebui să fie reeditate s, i
nici unul din cei ce cred în adevărul pentru acest timp n-ar trebui să
contribuie la perpetuarea amintirii lor. Când intelectul este hrănit s, i
stimulat de această mâncare nesănătoasă, gândurile devin necurate s, i
senzuale. — Counsels to Parents, Teachers and Students, 133, 134.
[285] Capitolul 92 — Vegheat, i cu grijă cărările sufletului
„Pazes, te-t, i inima mai mult decât orice”, este sfatul înt, eleptului;
„căci din ea ies izvoarele viet, ii.” Căci omul este cum „îs, i face socote-
lile în suflet”. Inima trebuie reînnoită prin harul divin, altfel căutarea
după o viat, ă curată va fi în van. Cel care încearcă să-s, i clădească un
caracter nobil s, i virtuos, independent de harul lui Hristos, îs, i clădes, te
casa pe nisipuri mis, cătoare. În furtunile aprige ale ispitei, va fi cu
sigurant, ă dărâmată. Rugăciunea lui David ar trebui să fie cererea
fiecărui suflet: „Zides, te în mine o inimă curată, Dumnezeule, pune
în mine un duh nou s, i statornic”. Devenind părtas, i ai darului ceresc,
noi trebuie să mergem înainte până la desăvârs, ire, fiind „păzit, i de
puterea lui Dumnezeu, prin credint, ă”.
Totus, i avem de îndeplinit o lucrare pentru a rezista ispitei. Cei
care nu vor cădea pradă îns, elăciunilor lui Satana trebuie să-s, i pă-
zească cu grijă cărările sufletului; ei trebuie să evite să citească, să
privească sau să asculte ceva ce le-ar putea sugera gânduri necu-
rate. Mintea nu ar trebui să fie lăsată să hoinărească la întâmplare
asupra fiecărui subiect pe care adversarul sufletelor l-ar putea su-
gera. „Încinget, i-vă coapsele mint, ii voastre”, zice apostolul Petru,
„fit, i treji ... nu vă lăsat, i târât, i în poftele pe care le aveat, i altădată,
cand erat, i în nes, tiint, ă: ci după cum Cel ce v-a chemat este sfânt,
fit, i s, i voi sfint, i în toată purtarea voastră.” Pavel spune: „Tot ce este
[286] adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este
curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice
faptă bună, aceea să vă însuflet, ească”. Aceasta va cere rugăciune
stăruitoare s, i o vigilent, ă neîntreruptă. Noi trebuie să fim ajutat, i de
influent, a statornică a Spiritului Sfânt, care va atrage mintea spre cele
de sus s, i o va obis, nui să-s, i oprească atent, ia asupra lucrurilor curate
s, i sfinte. Trebuie să studiem cu râvnă Cuvântul lui Dumnezeu. „Cum
îs, i va t, ine tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după Cuvântul
Tău.” „Strâng Cuvântul Tău în inima mea”, zice psalmistul, „ca să
nu păcătuiesc împotriva Ta.” — Patriarchs and Prophets, 460.
264
Vegheat, i cu grijă cărările sufletului 265
*****
Neghina s, i grâul
Dragi tineri, încetat, i să mai citit, i reviste ce cont, in poves, ti. Punet, i
deoparte orice roman.... Am face bine să ne curăt, ăm casele de toate
revistele cu povestiri s, i de toate publicat, iile care cont, in imagini
ridiculizante — reprezentări născocite de agent, ii lui Satana.
Tinerii nu-s, i pot permite să-s, i otrăvească mintea cu asemenea
lucruri. „Ce este pleava pe lângă grâu?” Fiecare dintre cei care se
pretind urmas, i ai lui Hristos să citească numai ceea ce are o valoare
adevărată s, i ves, nică.
Trebuie să ne pregătim pentru cele mai solemne îndatoriri. În
fat, ă ne stă o lume pentru a fi salvată.... În vederea marii lucrări care
trebuie făcută, cum îs, i poate permite cineva să piardă timp pret, ios
s, i mijloacele date de Dumnezeu, făcând acele lucruri care nu sunt
pentru binele său sau pentru slava lui Dumnezeu? — The Youth’s
Instructor, 14 august, 1906.
[287] Capitolul 93 — Formarea unui caracter cres, tin
[Acesta a fost ultimul mesaj adresat tinerilor de către sora White,

înainte de a muri.].
Sunt cărt, i care au o important, ă vitală s, i care nu sunt luate în
considerare de tineri. Acestea sunt neglijate pentru că nu sunt atât
de interesante pentru tineri ca unele lecturi us, oare.
Ar trebui să-i sfătuim pe tineri să-s, i îndrepte atent, ia pentru a citi
materiale care se recomandă de la sine s, i care ajută la formarea unui
caracter cres, tin. Cele mai importante puncte ale credint, ei noastre
ar trebui întipărite adânc în memoria tinerilor nos, tri. Ei au avut o
licărire a acestor adevăruri, dar nu acea cunos, tint, ă care i-ar conduce
să se dedice studiului cu mai multă fervoare. Tinerii nos, tri ar trebui
să citească ceea ce are un efect sănătos s, i sfint, itor asupra mint, ii. Au
nevoie de aceasta pentru a înt, elege ce este adevărata religie. Există
multă literatură de calitate, dar care nu are un efect sfint, itor.
Acum este ocazia s, i momentul în care putem lucra pentru tineri.
Spunet, i-le că traversăm acum o criză periculoasă s, i că vrem să s, tim
cum să distingem adevărata evlavie. Tinerii nos, tri au nevoie să fie
ajutat, i, îmbărbătat, i s, i încurajat, i, dar într-o manieră corectă; poate
nu în forma în care ar dori ei, ci într-un fel care să-i ajute să aibă o
minte sfint, ită. Ei au nevoie de o religie bună, sfint, itoare, mai mult
decât de orice altceva.
Nu mă as, tept să mai trăiesc mult. Lucrarea mea este aproape
îndeplinită. Spunet, i-le tinerilor că vreau ca aceste cuvinte ale mele
[288] să-i încurajeze să adopte acel mod de viat, ă care să fie cel mai atră-
gător pentru fiint, ele ceres, ti s, i influent, a lor asupra altora să fie cât
mai înnobilatoare.
Se recomandă o lectură selectivă

În timpul nopt, ii selectam s, i puneam deoparte cărt, i care nu sunt
de folos pentru tineri. Ar trebui să alegem pentru ei cărt, i care să-i
încurajeze spre o viat, ă sinceră s, i care să-i conducă la deschiderea
266
Formarea unui caracter cres, tin 267
Cuvântului. Acest lucru mi-a fost prezentat în trecut s, i am crezut

că îl pot aduce înaintea voastră pentru mai multa sigurant, ă. Nu ne
putem permite să dăm tinerilor lecturi lipsite de valoare. Dimpotrivă,
este nevoie de cărt, i care sunt o binecuvântare pentru suflet s, i pentru
minte. Aceste lucruri sunt tratate cu prea multă us, urint, ă s, i tocmai
de aceea tinerii nos, tri ar trebui să ia aminte s, i să cunoască ceea ce
spun.
Nu cred că voi mai avea Mărturii pentru poporul nostru. Bărbat, ii
nos, tri cu mint, i clare s, tiu ce este bine pentru înălt, area s, i clădirea
lucrării. Dar, cu dragostea lui Dumnezeu în inimile lor, este nevoie
ca ei să se adâncească tot mai mult în studiul lucrurilor lui Dumnezeu.
Sunt foarte preocupată ca tinerii nos, tri să aibă cărt, i potrivite pentru
citit. De asemenea, acest lucru este valabil s, i pentru cei în vârstă.
Ar trebui să ne păstrăm ochii at, intit, i asupra farmecului spiritual
al adevărului. Ar trebui să avem mintea s, i creierul deschise către
adevărurile Cuvântului lui Dumnezeu. Satana apare atunci când
oamenii nu sunt cons, tient, i de acest lucru. Noi n-ar trebui sa ne
mult, umim cu faptul că solia de avertizare a fost prezentată o dată.
Trebuie să o vestim tuturor mereu s, i mereu.
Am putea începe un curs de lectură atât de interesant încât să
atragă s, i să influent, eze multe mint, i. Dacă voi fi disponibilă pentru [289]
lucrarea care ne stă înainte, voi ajuta cu bucurie la pregătirea cărt, ilor
pentru tineri.
Este o lucrare ce trebuie făcută pentru tineri, prin care mintea lor
va fi impresionată s, i modelată de adevărul sfint, itor al lui Dumnezeu.
Este dorint, a mea sinceră ca tinerii să descopere adevărata însemnă-
tate a îndreptăt, irii prin credint, ă s, i a desăvârs, irii caracterului care-i
va pregăti pentru viat, a ves, nică. Nu mă as, tept să mai trăiesc mult s, i
las acest mesaj pentru tineri pentru ca direct, ia pe care o vor alege să
nu-i conducă la es, ec.
Îi îndemn pe frat, ii mei să-i încurajeze pe tineri ca să înalt, e
ce este valoros, precum s, i harul lui Dumnezeu. Lucrat, i s, i rugat, i-
vă în permanent, ă pentru un simt, ământ al valorii adevăratei religii.
Prezentat, i-le mereu caracterul binecuvântat s, i atrăgător al sfint, eniei
s, i harului lui Dumnezeu. Am simt, it o povară în legătură cu această
problemă, pentru că s, tiu că este neglijată.
Nu am nici o sigurant, ă că voi mai trăi mult, dar simt că Dumne-
zeu mă primes, te. El s, tie cât de mult am suferit mărturisind despre
standardele joase de viet, uire adoptate de as, a-numit, ii cres, tini. Am

simt, it că este imperios necesar ca adevărul să poată fi văzut în viat, a
mea s, i ca mărturia mea să ajungă la oameni. Vreau să facet, i tot ce
vă stă în putere pentru a pune scrierile mele în mâinile oamenilor
din t, ări străine.
Spunet, i-le tinerilor că au avut multe privilegii spirituale. Dumne-
zeu dores, te ca ei să facă eforturi stăruitoare pentru a aduce adevărul
înaintea oamenilor. Am simt, it că este datoria mea specială să spun
aceste lucruri. — Fundamentals of Christian Education, 547-549.
Capitolul 94 — Rezultatul fict, iunii [290]
Mult, i tineri spun: „N-am timp să-mi studiez lect, iunea”. Dar ce
fac ei? Unii se grăbesc în fiecare moment să câs, tige cât, iva bani în
plus, pe când, dacă acest timp ar fi dedicat lucrării, dacă ar fi dă-
ruit studiului Bibliei s, i dacă ei ar practica aceste lect, ii în viat, a lor,
câs, tigul ar fi cu mult mai mare decât cel obt, inut prin munca supli-
mentară. Ar economisi s, i mai mult decât este cheltuit pe podoabe de
prisos s, i s, i-ar păstra vigoarea mint, ii pentru a înt, elege taina evlaviei.
„Frica Domnului este începutul înt, elepciunii.”
Dar tocmai aces, ti tineri care pretind a fi cres, tini satisfac dorint, ele
inimii lor fires, ti, prin aceea că îs, i urmează propriile înclinat, ii; s, i
timpul de încercare dat de Dumnezeu, îngăduit pentru a se familiariza
cu adevărurile pret, ioase ale Bibliei, este dedicat citirii poves, tilor
imaginare. O dată format, acest obicei este greu de biruit; dar poate
fi biruit s, i este necesar să fie biruit de cei ce sunt candidat, i pentru
lumea cerească.
Mintea căreia i se permite să fie captivată de lectura diverselor
poves, ti este ruinată. Imaginat, ia devine bolnavă, sentimentalismul ia
în stăpânire mintea, s, i apare o nelinis, te s, i un ciudat apetit pentru o
hrană spirituală nefolositoare, care dezechilibrează mintea în mod
constant. Mii sunt astăzi în azile de nebuni a căror minte a fost deze-
chilibrată de lectura romanelor, care conduce la clădirea castelelor
de nisip s, i la sentimentalism, la o dragoste bolnavă. — The Review
and Herald, 28 noiembrie, 1878.
269
[291] Capitolul 95 — Avantajele muzicii
Cântecul de laudă este atmosfera cerului; iar când cerul vine

în contact cu pământul, există muzică s, i cântare — „mult, umiri s, i
cântări de laudă.”
Deasupra pământului nou-creat, as, a cum fusese conceput, fru-
mos s, i nepătat, sub zâmbetul lui Dumnezeu, „stelele diminet, ii iz-
bucneau în cântări de bucurie s, i ... tot, i fii lui Dumnezeu scoteau
strigate de veselie”. Tot as, a, inimile omenes, ti, în rezonant, ă cu cerul,
au răspuns la bunătatea lui Dumnezeu cu cântări de laudă. Multe din
evenimentele istoriei omenes, ti au fost legate de cântări....
Muzica, un dar pret, ios

Istoria cântecelor din Biblie sugerează din bels, ug cum trebuie
folosite muzica s, i cântecul s, i care sunt avantajele acestora. Muzica
este adesea pervertită pentru a sluji scopurilor răului s, i devine astfel
unul dintre cei mai ademenitori agent, i ai ispitei. Folosită însă în mod
corect, este un dar pret, ios de la Dumnezeu, menit să ridice gândurile
către teme înalte s, i nobile, să inspire s, i să înalt, e sufletul.
După cum copiii lui Israel, călătorind prin pustie, îs, i înveseleau
pas, ii cu acordurile cântărilor sfinte, tot as, a îi îndeamnă Dumnezeu
pe copiii Săi de astăzi să aducă bucurie în peregrinarea lor prin
această viat, ă. Nu există decât put, ine mijloace mai eficiente pentru
fixarea cuvintelor Sale în memorie, în afară de repetarea lor prin
cântare. S, i o asemenea cântare are o putere minunată. Puterea de a
[292] supune firile aspre s, i necultivate; puterea de a înviora gândirea s, i de
a trezi compasiunea, de a promova armonia în act, iune s, i de a izgoni
tristet, ea s, i presentimentele sumbre care nimicesc curajul s, i slăbesc
puterile.
Este unul din mijloacele cele mai eficiente de a impresiona inima
cu adevărul spiritual. Cât de ades i se întâmplă sufletului sufocat
s, i gata să se lase pradă deznădejdii ca memoria să găsească un
cuvânt al lui Dumnezeu — de mult uitata povară a vreunui cântec
270
Avantajele muzicii 271
din copilărie, — iar ispitele îs, i pierd puterea, viat, a capătă un nou
înt, eles s, i un nou scop, s, i curajul s, i bucuria sunt împărtăs, ite s, i altor
suflete!
Nu ar trebui să se piardă din vedere niciodată valoarea cântecului
ca mijloc de educat, ie. Să se audă cântece în familie, din cele gingas, e
s, i curate, s, i atunci vor fi mai put, ine cuvinte de critică s, i mai multă
voios, ie, sperant, ă s, i bucurie. Să se audă cântece la s, coală, s, i elevii vor
fi adus, i mai aproape de Dumnezeu, de profesorii lor, mai aproape
unul de altul.
Ca parte a serviciului divin, cântarea este tot atât de mult un act
de închinare precum este rugăciunea. S, i într-adevăr, multe cântări
sunt rugăciuni. Dacă este învăt, at să-s, i dea seama de aceasta, copilul
se va gândi mai mult la sensul cuvintelor pe care le cântă s, i va fi mai
maleabil sub puterea acestora.
În timp ce Răscumpărătorul nostru ne duce către pragul ves, niciei,
care străluces, te de slava lui Dumnezeu, putem recunoas, te subiectele
de laudă s, i recunos, tint, ă care vin de la corul ceresc ce înconjoară
tronul; iar când ecoul corului îngeresc este des, teptat în căminele
noastre pământes, ti, inimile vor fi atrase mai mult de cântăret, ii ceres, ti.
Părtăs, ia cu cerul începe pe pământ. Aici deprindem tonalitatea laudei
lui. — Education, 161-168.
[293] Capitolul 96 — Utilitatea muzicii
Muzica a fost creată pentru a servi unui scop sfânt, pentru a înălt, a
gândurile spre ceea ce este curat, nobil s, i înălt, ător s, i pentru a des, tepta
în suflet devot, iunea s, i recunos, tint, a fat, ă de Dumnezeu. Ce deosebire
între obiceiul de demult s, i scopul căruia prea adesea îi este devotată
astăzi muzica! Cât de mult, i folosesc acest dar pentru a se înălt, a pe
ei îns, is, i, în loc să-l folosească pentru a da slavă lui Dumnezeu! O
astfel de dragoste pentru muzică va conduce la nechibzuint, ă s, i la
unirea cu iubitorii de plăceri lumes, ti, ceea ce Dumnezeu le-a interzis
copiilor Săi să facă. Astfel, ceea ce este o mare binecuvântare, atunci
când nu este folosită în mod corect, devine unul dintre cei mai de
succes agent, i prin care Satana amăges, te s, i îndepărtează mintea de
la datorie s, i de la contemplarea lucrurilor ves, nice.
Muzica formează o parte a închinării fat, ă de Dumnezeu în curt, ile
ceres, ti s, i noi ar trebui să ne străduim în cântecele noastre de laudă
să ne apropiem cât mai mult posibil de armonia corurilor ceres, ti. O
pregătire adecvată a vocii este un aspect important al educat, iei s, i nu
ar trebui să fie neglijată. — Patriarchs and Prophets, 594.
*****
Un talent cu influent, ă
Sunt oameni care au un dar special de a cânta s, i sunt vremuri
când un mesaj special este adus doar printr-o cântare intonată de
o singură persoană sau de mai mult, i unit, i în cântec. Dar rareori
este cazul să cânte numai cât, iva. Abilitatea de a cânta este un talent
cu influent, ă, pe care Dumnezeu dores, te să-l cultivăm cu tot, ii s, i să-
l folosim pentru a da slavă Numelui Său. — Testimonies for the
Church 7:115, 116.
[294] *****
272
Utilitatea muzicii 273
În armonie cu muzicienii cerului

Când fiint, ele omenes, ti cântă cu spirit, cu pricepere, cântăret, ii
ceres, ti îs, i iau strunele s, i se alătură în cântarea de mult, umire. Acela
care a revărsat asupra noastră toate darurile care ne fac să fim împre-
ună-lucrători cu Dumnezeu as, teaptă ca servii Săi să-s, i cultive vocile,
as, a încât să poată vorbi s, i cânta într-un fel pe care tot, i îl pot înt, elege.
Nu este necesar să cântăm tare, ci să intonăm clar, să pronunt, ăm
corect s, i să ne exprimăm pe înt, elesul tuturor. Tot, i să-s, i ia timp pen-
tru a-s, i cultiva vocea, as, a încât să-I cântăm laudă lui Dumnezeu în
tonuri clare, plăcute, nu cu asprime s, i t, ipete, care supără urechea.
Capacitatea de a cânta este darul lui Dumnezeu; să fie dar folosită
spre slava Lui.
La adunările ce se t, in, să fie alese câteva persoane care să sust, ină
serviciul de cântare. S, i cântarea să fie însot, ită de instrumente muzi-
cale folosite cu iscusint, ă. Nu trebuie să ne opunem folosirii muzicii
instrumentale în lucrarea noastră. Aceasta parte a serviciului trebuie
să fie condusă cu grijă, deoarece este o laudă adusă lui Dumnezeu
prin cântare.
Cântarea nu trebuie să fie întotdeauna rostită de cât, iva. Cât de
des cu putint, ă, întrega adunare să participe. — Testimonies for the
Church 9:143, 144.
*****
Dumnezeu lăudat prin cântări

Dumnezeu este slavit prin cântări de laudă dintr-o inimă curată,
plină de dragoste s, i devotament fat, ă de El. — Testimonies for the
Church 1:509.
[295] Capitolul 97 — O folosire gres, ită a muzicii
Îngerii zăbovesc împrejurul locuint, ei de acolo. Tinerii sunt

adunat, i în acel loc; se aude sunetul muzicii vocale s, i instrumen-
tale. Sunt cres, tini adunat, i acolo, însă ce se aude? Un cântec, un
cântecel us, uratic, potrivit pentru sala de dans. Privit, i cum îngerii
cei sfint, i ît, i adună lumina tot mai mult în jurul lor, iar întunericul îi
împresoară tot mai mult pe cei din acea locuint, ă. Îngerii părăsesc
scena. Tristet, ea se vede pe fet, ele lor. Iată, ei plâng. Am văzut acest
lucru repetându-se de nenumărate ori în rândul păzitorilor Sabatului
s, i în special în _____. Muzica a ocupat orele care ar fi trebuit a
fie devotate rugăciunii. Muzica reprezintă idolul în fat, a căruia se
închină mult, i dintre cei ce pretind a fi cres, tini păzitori ai Sabatului.
Satana nu are nici o obiect, ie fat, ă de muzică, dacă el poate face din
aceasta un canal prin care să aibă acces la mintea tinerilor. Tot ceea
ce distrage mintea de la Dumnezeu s, i ocupă timpul care ar trebui
să fie devotat slujirii Sale se potrives, te foarte bine scopului său. El
lucrează prin acele mijloace prin care exercită cea mai puternică
influent, ă spre a-i ment, ine pe mult, i într-o nesăbuint, ă plăcută, în timp
ce sunt paralizat, i de puterea lui. Când este folosită spre bine, muzica
este o binecuvântare; însă adesea ea este transformată într-unul din
mijloacele cele mai atractive prin care Satana prinde în cursă sufle-
tele. Când se face abuz de ea, aceasta îi conduce pe cei neconsacrat, i
spre mândrie, vanitate s, i nebunie. Când i se îngăduie să ia locul
devot, iunii s, i rugăciunii, este un blestem teribil. Tinerii se adună să
[296] cânte dar, des, i pretind că sunt cres, tini, ei dezonorează adesea pe
Dumnezeu s, i credint, a lor prin cuvintele us, uratice s, i prin muzica pe
care o aleg. Muzica sacră nu le este pe plac. Am fost îndreptată spre
învăt, ăturile clare din Cuvântul lui Dumnezeu care nu au fost luate în
seamă. La judecată, toate aceste cuvinte inspirate îi vor condamna
pe cei care nu le-au acordat atent, ie. — Testimonies for the Church
1:506.
274
O folosire gres, ită a muzicii 275
Muzica, o putere spre bine

Muzica poate fi o mare putere spre bine, totus, i noi nu facem
din această ramură a închinării partea cea mai importantă. Cântarea
este executată, adesea, din impuls sau pentru a corespunde cazurilor
speciale, s, i alteori, cei care cântă sunt lăsat, i să se încurce s, i muzica
îs, i pierde efectul propriu-zis asupra mint, ii celor prezent, i. Muzica
trebuie să aibă frumuset, e, patos s, i putere. Lăsat, i ca glasurile să se
înalt, e în cântări de laudă s, i devot, iune. Folosit, i, dacă este posibil,
muzica instrumentală s, i armonia măreat, ă să se înalt, e la Dumnezeu,
ca o jertfă bine plăcută. — Testimonies for the Church 4:71.
Sect, iunea 10 — Isprăvnicia [297]
[298]
Oricât de mic ar fi talentul vostru, Dumnezeu are un loc pentru el.
Acel singur talent, folosit cu înt, elepciune, va aduce la îndeplinire
lucrarea pentru care a fost dat. Prin credincios, ie în lucrurile mici,
noi trebuie să lucrăm după un plan al adunării, iar Dumnezeu va
lucra pentru noi după un plan al înmult, irii. Aceste lucruri mici vor
deveni influent, e pret, ioase în lucrarea Sa. — Christ’s Object
Lessons, 360.
[299] Capitolul 98 — Lect, ii de economie
Multe ar putea fi spuse tinerilor nos, tri privind privilegiul lor de

a ajuta cauza lui Dumnezeu prin învăt, area lect, iilor de economie s, i
lepădare de sine. Mult, i cred că trebuie să-s, i îngăduie diverse plăceri
s, i făcând aceasta se obis, nuiesc să exploateze la maximum veniturile
lor. Dumnezeu vrea ca noi să procedăm mai bine în această privint, ă.
Păcătuim împotriva noastră îns, ine când suntem mult, umit, i, dacă
avem suficientă mâncare, băutură s, i îmbrăcăminte. Dumnezeu are
pregătit pentru noi ceva mai mult decât aceasta. Când suntem dispus, i
să lăsăm deoparte dorint, ele noastre egoiste s, i să predăm puterile
inimii s, i mint, ii lucrării pentru cauza lui Dumnezeu, agent, ii cerului
vor colabora cu noi, făcându-ne o binecuvântare pentru omenire.
Economisind pentru misiuni

Chiar dacă s-ar putea să fie sărac, tânărul care este harnic s, i
face economii poate pune put, in deoparte pentru cauza lui Dum-
nezeu. Când aveam doar 12 ani, învăt, asem deja ce înseamnă să
economises, ti. Împreună cu sora mea, am învăt, at o meserie s, i, des, i
câs, tigam doar 25 de cent, i pe zi, din această sumă eram în stare să
punem deoparte put, in s, i pentru lucrare. Am economisit put, in câte
put, in, până când am strâns suma de 30 de dolari. Atunci când solia
apropiatei veniri a Domnului a ajuns la noi, însot, ită de o chemare
privitoare la oameni s, i mijloace, noi am simt, it că este un privilegiu
să-i întindem tatălui cei 30 de dolari, rugându-l să-i investească în
bros, uri s, i reviste, pentru a trimite solia celor ce se aflau în întuneric.
[300] Este datoria tuturor celor implicat, i în lucrarea lui Dumnezeu
să învet, e să se gospodărească în ceea ce prives, te timpul s, i banii!
Cei care-s, i tolerează lenea dau la iveală faptul că acordă o mică
important, ă adevărurilor maret, e care ne-au fost încredint, ate. Ei tre-
buie să fie educat, i să fie harnici s, i să învet, e să lucreze cu ochii at, intit, i
numai către slava lui Dumnezeu.
278
Lect, ii de economie 279
Tăgăduirea de sine
Cei care nu au o judecată bună cu privire la folosirea timpului
s, i a banilor ar trebui să se sfătuiască cu aceia care au experient, ă în
acest domeniu. Cu banii pe care i-am câs, tigat din meseria noastră,
sora mea s, i cu mine ne-am făcut haine. Îi înmânam banii mamei
noastre, spunându-i: „Cumpără tot ce trebuie, dar să rămână ceva s, i
pentru lucrarea misionară”. S, i ea a făcut as, a, încurajând si stimulând
astfel în noi un spirit misionar.
Dăruirea, care este fructul tăgăduirii de sine, este un ajutor mi-
nunat pentru cel care dăruies, te. Aceasta ne oferă o educat, ie care ne
face capabili să înt, elegem pe deplin lucrarea lui Isus, care a umblat
făcând binele, us, urând suferint, e s, i procurând cele necesare pentru
nevoias, i. Mântuitorul nu a trăit pentru a Se mult, umi pe Sine. În viat, a
Sa nu era nici o urmă de egoism. Chiar s, i într-o lume pe care El
Însus, i a creat-o, n-a pretins nici un loc ca fiind al Său. „Vulpile au
vizuini s, i păsările cerului au cuiburi” a spus El; „dar Fiul omului
n-are unde să-s, i plece capul”.
Folosirea talant, ilor

Dacă ne vom folosi cât mai bine talentele, Spiritul lui Dumnezeu
va continua să ne conducă la o s, i mai mare eficient, ă. Omului care [301]
s, i-a pus la schimb cu credincios, ie talant, ii, Domnul îi spune: „Bine,
rob bun s, i credincios, ai fost credincios în put, ine lucruri, te voi pune
peste multe lucruri; intră în bucuria Stăpânului tău”. S, i cel care
avea un singur talant trebuia să-l folosească cât mai bine. Aceasta
se as, tepta de la el. Dacă ar fi pus la schimb bunurile Stăpânului său,
Domnul i-ar fi înmult, it talantul.
Dumnezeu a încredint, at fiecărui om o lucrare potrivit cu puterea
lui. Dumnezeu cunoas, te măsura capacităt, ii noastre s, i s, tie exact ce
să ne încredint, eze. Cu privire la cel care a fost găsit credincios, a
fost dată porunca: „Încredint, at, i-i o responsabilitate mai mare”. Dacă
se dovedes, te credincios cu această nouă încredint, are, porunca este
dată din nou: „Încredint, at, i-i s, i mai multe responsabilităt, i”. Astfel,
prin harul lui Hristos, el cres, te până la măsura plinătăt, ii unui om în
Isus Hristos.
Ai un singur talant? Pune-l la schimbător s, i, printr-o investit, ie

înt, eleaptă, se va dubla. Fă cu tărie tot ceea ce mâinile tale găsesc
de făcut. Foloses, te-t, i talentul cu înt, elepciune, astfel încât să aduci
la îndeplinire misiunea încredint, ată. Merită să faci totul ca să auzi
aceste cuvinte spuse la final: „Bine, rob bun!” Dar acest lucru li se
va spune doar celor ce au lucrat într-adevăr bine.
Nu există timp de pierdut

Tineri s, i tinere, nu avet, i timp de pierdut, căutat, i cu stăruint, ă
materiale solide pentru zidirea caracterelor voastre. Vă implorăm,
de dragul lui Hristos, să fit, i credincios, i. Căutat, i să răscumpărat, i
timpul. Consacra-t, i-vă în fiecare zi în serviciul lui Dumnezeu s, i vet, i
[302] descoperi că nu avet, i nevoie de multe vacant, e, pe care să le petrecet, i
în lenevie, s, i nici de bani pe care să-i cheltuit, i, ca o răsplată pentru
voi. Cerul prives, te la cei care caută să se dezvolte, s, i să fie modelat, i
pentru a se asemăna cu Hristos, pentru ca astfel să fie îmbogăt, it, i
spiritual. Când omul se predă lui Hristos, Spiritul Sfânt va îndeplini
o lucrare măreat, ă pentru el.
Fiecare lucrător adevărat, care s, i-a sacrificat eul pentru Dumne-
zeu, este gata să dăruiască s, i să se dăruiască altora. Hristos spune:
„Cel care îs, i iubes, te viat, a o va pierde; dar cel ce o dispret, uies, te va
câs, tiga viat, a ves, nică”. Prin eforturi stăruitoare s, i atente de a ajuta
acolo unde e nevoie, adevăratul cres, tin îs, i manifestă dragostea pen-
tru Dumnezeu s, i pentru aproapele lui. S-ar putea ca el să-s, i piardă
viat, a în lucrare, dar, când Hristos va veni să-s, i adune s, i să-s, i ia la
Sine pietrele pret, ioase, el o va găsi iarăs, i. — The Youth’s Instructor,
10 septembrie, 1907.
*****
Răsplata sacrificiului
Mijloacele folosite pentru a-i binecuvânta pe alt, ii vor primi răs-
plătire. Bogăt, iile corect valorificate vor face mult bine. Suflete vor fi
câs, tigate pentru Hristos. Cel care urmează stilul de viat, ă al lui Hris-
tos s, i împlines, te planul Său va vedea în curt, ile lui Dumnezeu pe cei
pentru care a lucrat s, i s-a sacrificat pe pământ. Cei răscumpărat, i îs, i
Lect, ii de economie 281
vor aminti cu recunos, tint, ă de cei care au fost instrumentele salvării

lor. Cât de pret, ios va părea cerul pentru cei care au fost credincios, i
în lucrarea de salvare a sufletelor! — Christ’s Object Lessons, 373.
[303] Capitolul 99 — Spiritul de sacrificiu
Spiritul de lăcomie, de căutare a celor mai înalte pozit, ii s, i a celui

mai ridicat salariu, este răspândit în lume. Spiritul din vechime al
tăgăduirii s, i sacrificiului de sine este prea rar întâlnit. Dar aceasta
este singura atitudine pe care ar trebui să o manifeste un adevărat
urmas, al lui Isus. Stăpânul nostru divin ne-a dat un exemplu despre
cum trebuie să lucrăm. S, i celor pe care-i cheamă „Urmat, i-Mă s, i vă
voi face pescari de oameni”, nu le oferea nici o sumă ca răsplată
pentru serviciile lor. Ei trebuiau să împartă cu El tăgăduirea Sa de
sine s, i sacrificiul Său.
Cei care pretind că sunt urmas, i ai Maestrului Lucrător s, i care
se angajează în serviciul Său ca împreună-lucrători cu Dumnezeu
trebuie să aducă în serviciul lor punctualitatea s, i îndemânarea, tactul
s, i înt, elepciunea pe care Dumnezeul perfect, iunii le-a cerut la clădirea
cortului pământesc. S, i acum ca s, i atunci s, i asemeni zilelor lucrării
lui Hristos pe acest pământ, devot, iunea fat, ă de Dumnezeu s, i un
spirit de sacrificiu sunt lucruri ce trebuie privite ca prime cerint, e,
indispensabile unei slujiri adecvate. Dumnezeu plănuies, te ca nici o
urmă de egoism să nu fie întret, esută cu lucrarea Sa. — The Review
*****
Semnele harului în inimă

Umilint, a, tăgăduirea de sine, bunăvoint, a s, i plata cons, tiincioasă a
zecimii, toate acestea arată că harul lui Dumnezeu lucrează în inimă.
— Counsels on Health, 590.
282
Capitolul 100 — Zecimea [304]
Marea lucrare pe care Isus a anunt, at că a venit să o facă a fost
încredint, ată urmas, ilor Săi de pe pământ. Hristos, Capul nostru, con-
duce marea lucrare de mântuire s, i ne îndeamnă să-I urmăm exemplul.
El ne-a dat o solie care trebuie vestită întregii lumi. Acest adevăr
trebuie să fie dat tuturor neamurilor, limbilor s, i popoarelor. Puterea
lui Satana avea să fie disputată s, i acesta avea să fie biruit de către
Hristos s, i, de asemenea, de către urmas, ii Săi. Trebuia continuat un
război total împotriva puterilor întunericului. Iar pentru ca această
lucrare să fie încununată de succes, era nevoie de mijloace materiale.
Dumnezeu nu Se oferă să trimită mijloace direct din cer, ci pune în
mâinile urmas, ilor Săi talant, ii mijloacelor, pentru a fi folosit, i tocmai
în scopul de a sust, ine acest război.
El a dat poporului Său un plan în vederea obt, inerii unor sume
suficiente pentru ca această init, iativă să se autofinant, eze. Planul
lui Dumnezeu în sistemul zecimilor este minunat în simplitatea
s, i echitatea lui. Tot, i oamenii îl pot îmbrăt, is, a cu credint, ă s, i curaj,
căci originea lui este divină. În el, simplitatea s, i utilitatea lui se
întrepătrund s, i nu se cere o educat, ie profundă pentru a-l înt, elege s, i
a-l aplica. Tot, i pot avea simt, ământul că stă în puterea lor să joace
un rol în înaintarea pret, ioasei lucrări de mântuire. Fiecare bărbat,
femeie s, i tânăr poate deveni un casier pentru Domnul s, i un agent
care să satisfacă cerint, ele care vin de la trezorerie. Apostolul spune:
„Fiecare dintre voi să pună deoparte acasă ce va putea, după câs, tigul
lui”.
Mari obiective sunt atinse prin acest sistem. Dacă l-ar accepta cu [305]
tot, ii, până la unul, fiecare ar fi un administrator vigilent s, i credincios
al lui Dumnezeu s, i nu s-ar face simt, ită nici o lipsă a mijloacelor prin
care să se ducă mai departe marea lucrare de vestire a ultimei solii de
avertizare a lumii. Vistieria va fi plină, dacă tot, i vor îmbrăt, is, a acest
sistem, iar cei care subscriu nu vor fi adus, i la sărăcie. Prin fiecare
investit, ie pe care o fac, ei vor ajunge mai strâns legat, i de cauza
adevărului prezent. Ei îs, i vor strânge „pentru viitor drept comoară o
283
bună temelie, pentru ca să apuce adevărata viat, ă”. — Testimonies

*****
Recunoas, terea lui Dumnezeu ca Stăpân

Faptul de a consacra lui Dumnezeu a zecea parte din toate venitu-
rile, fie din livadă, fie din roadele câmpului, din cirezi sau din turme,
din munca intelectuală sau fizică, apoi consacrarea celei de-a doua
zecimi pentru ajutorarea celor săraci s, i în alte scopuri umanitare
au avut scopul de a t, ine necurmat înaintea poporului adevărul că
Dumnezeu este proprietarul a toate câte sunt s, i că ei au ocazia să
fie intermediari ai binecuvântărilor Sale. A fost un mod de educare
în vederea suprimării oricărei manifestări de egoism îngust s, i de
cultivare largă s, i nobilă a caracterului. — Education, 44.
*****
Apart, ine lui Dumnezeu

„Zecimea ... este a Domnului.” Aici este folosită aceeas, i formă
de exprimare ca aceea privitoare la legea Sabatului. „Ziua a s, aptea
este Sabatul Domnului Dumnezeu.” Dumnezeu a rezervat pentru
Sine o parte anume din timpul omului s, i din mijloacele sale s, i nici
un om n-ar putea, fără să se facă vinovat, să s, i le însus, ească pentru
folosul său. — Patriarchs and Prophets, 525, 526.
Capitolul 101 — „Cinstes, te pe Domnul cu averile [306]
tale”
„Cât es, ti dator stăpânului meu?” Putem să primim orice binecu-
vântare din mâna lui Dumnezeu s, i totus, i să nu-I oferim nimic Lui
— nici măcar să-I dăm zecimea, partea pe care El a rezervat-o pentru
Sine? A devenit un obicei faptul de a întoarce totul de la adevărata
cale a sacrificiului de sine către cărarea satisfacerii propriilor plăceri.
Dar vom continua să primim favorurile Sale cu indiferent, ă s, i să nu
răspundem iubirii Sale?
Dragi tineri, nu vret, i să devenit, i misionari pentru Dumnezeu? Nu
vret, i, mai mult ca niciodată până acum, să învăt, at, i pret, ioasa lect, ie
de a aduce daruri lui Dumnezeu, prin punerea în vistierie a ceea ce
El v-a dat din abundent, ă pentru a vă bucura? Orice at, i primit, lăsat, i
ca o parte să se întoarcă la Dătător sub forma unei ofrande pline de
recunos, tint, ă. O parte ar trebui, de asemenea, pusă în vistierie, pentru
ca lucrarea misionară să fie făcută atât acasă, cât s, i pretutindeni în
lume.
Comori în ceruri
Cauza lui Dumnezeu ar trebui să fie foarte aproape de inimile
noastre. Lumina adevărului, care a fost o binecuvântare pentru o
familie, va fi, dacă este transmisă de părint, i s, i copii, o binecuvântare
s, i pentru alte familii. Dar când generozitatea lui Dumnezeu, atât
de bogat s, i abundent oferită, este ret, inută s, i atribuită cu egoism
doar nouă, în locul binecuvântării Sale, va fi cu sigurant, ă, în curând,
experimentat blestemul, pentru că asa a spus Domnul. Porunca lui [307]
Dumnezeu trebuie să preceadă orice altă cerere s, i trebuie adusă
cel dintâi la îndeplinire. Apoi trebuie să avem grijă de cei săraci
s, i nevoias, i. Acest lucru nu trebuie neglijat, oricât ne-ar costa s, i în
ciuda oricărui sacrificiu pe care l-am face.
„De aceea, trebuie să fie hrană în casa Mea.” Este datoria noastră
să fim cumpătat, i în toate lucrurile, în mâncare, în băutură s, i în
285
îmbrăcăminte. Casele noastre s, i mobilierul căminelor noastre ar

trebui cumpănite cu grijă, purtând în inimă dorint, a de a-I preda lui
Dumnezeu ce este al Lui. Nu numai prin zecime, ci, pe cât e posibil,
s, i prin daruri. Foarte mult, i îs, i vor putea astfel aduna comori în ceruri,
prin aprovizionarea permanentă a vistieriei lui Dumnezeu cu partea
pe care El o cere ca fiind a Lui s, i de asemenea prin daruri.
Cei care se întreabă cu sinceritate ce cere Dumnezeu de la ei,
privitor la bunurile pe care le consideră ale lor, ar trebui să cerceteze
Vechiul Testament s, i să vadă ce a cerut, privitor la acest aspect,
Hristos, conducătorul invizibil al lui Israel, în lunga lor călătorie
prin pustie. Fiecare dintre noi ar trebui să fie dispus să treacă prin
greutăt, i s, i lipsuri mai degrabă decât să jefuiască pe Dumnezeu de
partea care trebuie să intre în tezaurul Său. Cei care citesc Biblia vor
avea o cunoas, tere inteligentă a „ceea ce spune Dumnezeu” privitor
la această problemă.
Fără scuză
În acea zi când fiecare va fi judecat după faptele făcute în trup,
orice scuză pe care egoismul ar putea-o aduce acum pentru ret, inerea
[308] zecimii s, i darurilor, în loc să le ofere Domnului, va dispărea ca roua
în fat, a soarelui. Dacă n-ar fi pentru totdeauna prea târziu, cât de
bucuros, i ar fi unii să se întoarcă s, i să-s, i clădească din nou caracte-
rele! Dar atunci va fi prea târziu pentru a schimba raportul despre
aceia care, săptămânal, lunar, an de an, L-au jefuit pe Dumnezeu.
Soarta lor va fi pecetluită, definitiv pecetluită....
Egoismul este un rău mortal. Dragostea de sine s, i indiferent, a
cu privire la termenii precis, i ai înt, elegerii dintre om s, i Dumnezeu,
refuzul de a se comporta ca administratori credincios, i, au adus asupra
lor blestemul, exact as, a cum a spus El că se va întâmpla. Aceste
suflete s-au separat de Dumnezeu; prin exemplul s, i umblarea lor, ei
i-au condus s, i pe alt, ii să ignore în întregime poruncile lui Dumnezeu
s, i El n-a mai putut să reverse binecuvântări asupra lor.
Zecimea
Dumnezeu a specificat: A zecea parte din tot ceea ce det, inet, i Îmi
apart, ine; darurile s, i ofrandele voastre vor fi aduse la vistierie, pentru
„Cinstes, te pe Domnul cu averile tale” 287
a fi folosite la înaintarea lucrării Mele, pentru a trimite pe pastor să

deschidă Scripturile înaintea celor ce sunt în întuneric.
Atunci îs, i va asuma vreunul riscul de a ret, ine ce este al lui
Dumnezeu, făcând la fel ca robul necredincios, care a ascuns talantul
lui Dumnezeu în pământ? Vom încerca s, i noi, as, a cum a făcut-o
el, să ne justificăm necredincios, ia, plângându-ne de Dumnezeu s, i
spunând: „Doamne, am s, tiut că es, ti om aspru, care seceri de unde
n-ai semănat s, i strângi de unde n-ai vânturat: mi-a fost teamă, s, i m-
am dus de t, i-am ascuns talantul în pământ; iată-t, i ce este al tău”. Nu
vom prezenta noi mai degrabă darurile noastre pline de recunos, tint, ă
înaintea lui Dumnezeu? — The Youth’s Instructor, 26 august, 1897.
[309] Capitolul 102 — Responsabilitatea individuală
Tatăl nostru ceresc nu ne cere nici mai mult, nici mai put, in decât
putem face cu abilităt, ile cu care ne-a înzestrat. El nu lasă asupra
slujitorilor Săi poveri pe care aces, tia nu sunt în stare să le poarte.
„El s, tie din ce suntem făcut, i; s, tie că suntem t, ărână.” Prin harul Său,
noi putem duce la îndeplinire tot ceea ce El cere de la noi.
„Cui i s-a dat mult i se va cere mult.” Fiecare dintre noi va fi
tras la răspundere pentru că am făcut chiar s, i cu o iotă mai put, in
decât aveam puterea să facem. Domnul măsoară cu exactitate fiecare
posibilitate pentru lucrare. Capacităt, ile care nu au fost folosite vor fi
puse în socoteală la fel ca acelea care au fost valorificate. Dumnezeu
ne consideră responsabili pentru tot ceea ce am putea deveni printr-o
folosire corectă a talant, ilor. Vom fi judecat, i în funct, ie de ceea ce
aveam obligat, ia să facem, dar nu am făcut pentru că nu ne-am folosit
puterile spre slava lui Dumnezeu. Chiar dacă nu ne vom pierde sufle-
tele, vom realiza în ves, nicie care este rezultatul nefolosirii talant, ilor
nos, tri. Pentru toată cunos, tint, a s, i destoinicia pe care le-am fi putut
câs, tiga, dar nu le-am câs, tigat va fi o pierdere ves, nică.
Dar când ne predăm pe noi îns, ine în întregime lui Dumnezeu s, i
urmăm directivele Sale în lucrare, El Se va considera responsabil
pentru îndeplinirea acesteia. El nu vrea să ne îndoim cu privire la
succesul strădaniilor noastre sincere. Nici măcar o dată nu trebuie să
ne gândim la es, ec. Noi colaborăm cu Cel care nu cunoas, te es, ecul.
N-ar trebui să vorbim de slăbiciunea s, i incapacitatea noastră.
Aceasta este o manifestare a lipsei de încredere în Dumnezeu, o
[310] tăgăduire a Cuvântului Său. Atunci când cârtim din cauza poverilor
noastre sau refuzăm să ne asumăm responsabilităt, ile pe care El ni le
dă să le purtăm, noi spunem de fapt că El este un Stăpân aspru, că
ne cere să îndeplinim ceva pentru care nu ne-a dat puterea necesară.
288
Responsabilitatea individuală 289
Valoarea banilor
Banii nu ne-au fost dat, i ca să ne onorăm s, i să ne slăvim pe noi
îns, ine. Ca administratori credincios, i, trebuie să-i folosim pentru a-L
onora s, i glorifica pe Dumnezeu. Unii cred că doar o parte din ceea ce
au Îi apart, ine lui Dumnezeu. După ce au pus deoparte o sumă pentru
scopuri religioase s, i caritabile, ei consideră că ceea ce le-a rămas
este al lor s, i-l pot folosi as, a cum vor. Dar ei gres, esc adoptând această
atitudine. Tot ce avem este al lui Dumnezeu s, i-I vom da socoteală
de modul în care am folosit ce ne-a dăruit El. Când cheltuim fiecare
bănut, , se va vedea dacă-L iubim pe Dumnezeu mai presus de orice
s, i pe semenii nos, tri ca pe noi îns, ine.
Banii au o mare valoare, pentru că pot face mult bine. În mâinile
copiilor lui Dumnezeu, ei reprezintă hrană pentru cei flămânzi, apă
pentru cei însetat, i s, i îmbrăcăminte pentru cei goi. Reprezintă apărare
pentru cei asuprit, i s, i mijloace de ajutorare pentru cei bolnavi. Dar
banii nu au mai multă valoare decât nisipul, dacă nu sunt folosit, i
pentru procurarea celor necesare viet, ii, pentru binecuvântarea altora
s, i avansarea cauzei lui Dumnezeu. — Christ’s Object Lessons, 351.
[311] Capitolul 103 — Darurile de sărbători
Sărbătorile se apropie. În vederea acestui fapt, ar fi bine să cum-

pănim cât de mult, i bani sunt cheltuit, i anual pe cadouri pentru cei
ce nu au nevoie de ele. Obiceiurile s, i tradit, ia sunt atât de puter-
nice, încât ni se pare că îi neglijăm pe prietenii nos, tri, dacă nu le
facem cadouri cu asemenea ocazii. Dar haidet, i să ne amintim că
Binefăcătorul nostru ceresc are as, teptări de la noi mai presus decât
ale oricăror prieteni pământes, ti. Nu ne vom dărui noi ofrandele lui
Dumnezeu în timpul sărbătorilor care se apropie? Chiar s, i copiii pot
participa la această lucrare. Îmbrăcăminte s, i alte articole folositoare
pot fi date săracilor s, i astfel poate fi făcută lucrarea pentru Stăpân.
Păcatul îngăduint, ei de sine

Să ne amintim că serbăm Crăciunul în amintirea nas, terii Mân-
tuitorului lumii. În general, această zi este petrecută sărbătorind cu
fast s, i pompă. Sunt cheltuite mari sume de bani pentru satisfacerea
plăcerilor nefolositoare ale sinelui. Pofta s, i plăcerile senzuale sunt
îngăduite pe cheltuiala puterii mintale, fizice s, i morale. S, i totus, i
aceasta a devenit un obicei. Mândria, moda s, i satisfacerea gusturilor
au înghit, it sume imense de bani, de pe urma cărora, în realitate,
n-a beneficiat nimeni, ci s-a încurajat o risipă a mijloacelor, care-I
displace lui Dumnezeu. Aceste zile sunt petrecute mai degrabă în
înălt, area sinelui decât a lui Dumnezeu. Sănătatea a fost sacrificată,
banii au fost astfel cheltuit, i, încât ar fi fost mai bine să fie aruncat, i,
[312] mult, i s, i-au pierdut viat, a din cauza excesului de mâncare sau a risipei
demoralizatoare, s, i prin acestea suflete au fost pierdute.
Copiii lui Dumnezeu Îl vor glorifica dacă se vor bucura de o
dietă curată, simplă s, i vor folosi mijloacele încredint, ate lor pentru
a aduce daruri la vistierie, mici s, i mari, care vor fi folosite pentru
trimiterea luminii adevărului sufletelor care se află în întunericul
ignorant, ei. Inimile văduvelor s, i orfanilor pot fi făcute să tresalte de
290
Darurile de sărbători 291
bucurie datorită darurilor care îi vor ajuta să aibă confort s, i să-s, i
satisfacă foamea.
Daruri pentru Dumnezeu

Fie ca tot, i cei ce sust, in a crede adevărul prezent să socotească
suma pe care o cheltuie anual s, i în special cu prilejul sărbătorilor
anuale, pentru satisfacerea unor dorint, e egoiste s, i nesfinte, să vadă
cât de mult cheltuiesc pentru satisfacerea apetitului s, i pentru a con-
cura cu alt, ii în manifestări nepotrivite pentru un cres, tin. Însumat, i
mijloacele cheltuite inutil, apoi estimat, i cât de mult at, i fi putut eco-
nomisi, consacrându-le ca daruri pentru cauza lui Dumnezeu, fără
să vă facet, i rău trupului sau sufletului.
Sume mici s, i chiar daruri mai bogate pot fi aduse, în funct, ie
de posibilitatea celui care dă, pentru a ajuta la achitarea datoriilor
bisericilor care au fost consacrate lui Dumnezeu. Apoi sunt misionari
care trebuie să fie trimis, i în câmpuri noi s, i alt, ii să fie sust, inut, i în
câmpurile în care lucrează deja. Aces, ti misionari trebuie să practice
o economie strictă, refuzându-s, i chiar lucrurile simple, de care voi vă
bucurat, i în fiecare zi s, i pe care le considerat, i esent, iale pentru viat, ă.
Ei se bucură de put, in confort s, i lux. — The Review and Herald, 21
noiembrie, 1878.
[313] Capitolul 104 — Economia în îmbrăcăminte
Poporul lui Dumnezeu ar trebui să facă economii stricte în chel-

tuirea mijloacelor lor, ca să poată avea ceva pe care să-l aducă la El,
spunând: „Din mâna Ta primim ce-t, i aducem”. Astfel, ei Îi oferă
lui Dumnezeu recunos, tint, a pentru binecuvântările primite de la El.
De asemenea, în acelas, i mod, ei îs, i strâng comori lângă tronul lui
Dumnezeu.
Mari sume de bani se cheltuiesc pe îmbrăcăminte, bani care ar fi
putut fi folosit, i pentru a hrăni pe cei înfometat, i s, i a îmbrăca pe cei
ce suferă de frig. Mult, i dintre cei pentru care Hristos s, i-a dat viat, a
abia au suficient din cele mai ieftine s, i obis, nuite haine, în timp ce
alt, ii cheltuiesc mii de dolari în eforturile de a satisface cerint, ele fără
de sfârs, it ale modei.
Domnul a cerut poporului Său să iasă din lume s, i să fie distinct.
Nepăsarea sau hainele costisitoare nu sunt pentru cei ce cred că
trăim ultimele zile de probă. „Vreau dar”, scrie apostolul Pavel, „ca
bărbat, ii să se roage în orice loc, s, i să ridice spre cer mâini curate, fără
mânie s, i fără îndoieli. Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage
îmbrăcate în chip cuviincios, cu rus, ine s, i sfială; nu cu împletituri
de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe, ci cu
fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase.”
Chiar s, i printre cei care pretind că sunt copiii lui Dumnezeu
există unii care cheltuiesc mai mult pe îmbrăcăminte decât este ne-
cesar. Ar trebui să ne îmbrăcăm simplu s, i cu gust, dar, surorile mele,
[314] când cumpărat, i s, i vă facet, i haine vouă s, i copiilor vos, tri, gândit, i-vă
la lucrarea din via Domnului care încă as, teaptă să fie făcută. Este
bine să cumperi un material bun s, i să-l faci cu grijă. Aceasta este o
economie. Dar accesoriile s, i podoabele scumpe nu sunt necesare s, i
a le tolera înseamnă a cheltui pentru satisfacerea sinelui banii care
ar trebui folosit, i pentru cauza lui Dumnezeu.
Nu haina te face valoros în ochii lui Dumnezeu. Podoaba
frumuset, ii interioare, amabilitatea spiritului, un cuvânt cald, grija
pentru alt, ii, acestea sunt lucrurile care au valoare înaintea lui Dum-
292
Economia în îmbrăcăminte 293
nezeu. Înlăturat, i ornamentele vestimentare inutile s, i dat, i mijloacele

materiale astfel salvate spre a fi folosite la înaintarea cauzei lui
Dumnezeu.
Tăgăduirea de sine îi este plăcută lui Dumnezeu

Învăt, at, i lect, ia lepădării de sine s, i învăt, at, i-i s, i pe copiii vos, tri.
De tot ceea ce poate fi salvat în urma lepădării de sine este nevoie
acum, în lucrarea care trebuie făcută. Suferint, a trebuie us, urată, cei
goi îmbrăcat, i, cei flămânzi hrănit, i; adevărul pentru aceste timpuri
trebuie spus celor ce nu-l cunosc....
Noi suntem martorii lui Hristos s, i nu putem permite intereselor
lumes, ti să ne absoarbă timpul s, i atent, ia, astfel încât să nu mai dăm
atent, ie lucrurilor despre care Dumnezeu a zis că trebuie să aibă cel
dintâi loc. Interese mai înalte sunt în joc. „Căutat, i mai întâi împărăt, ia
lui Dumnezeu s, i neprihănirea Lui.” Hristos a dat totul lucrării pe care
o avea de făcut s, i cuvântul său pentru noi este: „Dacă vine cineva
după Mine, să se lepede de sine, să-s, i ia crucea s, i să mă urmeze”.
„Voi vet, i fi astfel ucenicii Mei.” De bunăvoie s, i cu bucurie, Hristos
S-a dat pe Sine pentru a aduce la îndeplinire voint, a lui Dumnezeu. [315]
El a fost ascultător până la moarte, s, i încă moarte de cruce. Ni se va
părea greu să ne tăgăduim pe noi îns, ine? Vom renunt, a să mai fim
părtas, i la suferint, ele Sale? Moartea Sa ar trebui să mis, te fiecare fibră
a fiint, ei, făcându-ne să fim dispus, i să ne consacrăm lucrării Sale cu
tot ceea ce suntem s, i avem. Gândindu-ne la ce a făcut El pentru noi,
inimile noastre ar trebui să fie umplute cu iubire.
Atunci când cei care cunosc adevărul practică lepădarea de sine,
care este amintită în Cuvântul lui Dumnezeu, solia va înainta cu
putere. Domnul va auzi rugăciunile noastre pentru convertirea su-
fletelor. Poporul lui Dumnezeu va lăsa ca lumina Sa să strălucească
înainte s, i necredincios, ii, văzând lucrările lor bune, vor lăuda pe Tatăl
nostru ceresc. — The Review and Herald, 1 decembrie, 1910.
*****
Dragostea de etalare
Dragostea de etalare produce extravagant, ă s, i distruge în mult, i
tineri aspirat, ia către o viat, ă nobilă. În loc să caute să-s, i facă o
educat, ie, ei îs, i găsesc de timpuriu o ocupat, ie, pentru a câs, tiga banii
care le vor permite să-s, i satisfacă pasiunea pentru îmbrăcăminte.
Iar prin această patimă, multe tinere sunt ademenite spre ruină. —
Education, 247.
Simplitatea puritană
Distinct, ia s, i simplitatea puritană ar trebui să caracterizeze
locuint, ele s, i înfăt, is, area tuturor celor ce cred în adevărurile solemne
ale acestor timpuri. Toate mijloacele cheltuite pe haine inutile sau
pentru decorarea s, i împodobirea caselor noastre sunt o risipă a ba-
nilor lui Dumnezeu. Pentru satisfacerea mândriei lor, ei privează s, i
fură cauza lui Dumnezeu. — Testimonies for the Church 5:189.
Capitolul 105 — Satisfacerea eului [316]
Atunci când vizitez casele frat, ilor nos, tri s, i s, colile noastre, observ
că tot spat, iul disponibil pe mese, etajere s, i pe polit, ele de deasupra
căminului este plin de fotografii. Atât în dreapta, cât s, i în stânga, pot
fi văzute chipuri omenes, ti. Dumnezeu dores, te ca această stare de
lucruri să fie schimbată. Dacă Hristos ar mai fi pe pământ, ar spune:
„Luat, i aceste lucruri din locul acesta”. Mi s-a descoperit că aceste
fotografii sunt asemeni multor idoli, luându-ne timpul s, i gândurile
care ar trebui devotate cu sfint, enie lui Dumnezeu.
Aceste fotografii costă bani. Este de folos s, i de dorit ca noi — cu-
noscând lucrarea care trebuie făcută în aceste timpuri — să cheltuim
banii lui Dumnezeu reproducând în fotografii chipul nostru s, i al
prietenilor nos, tri? N-ar trebui ca fiecare ban pe care îl putem pune
deoparte să fie folosit la promovarea cauzei lui Dumnezeu? Aceste
fotografii consumă banii care ar trebui angajat, i cu sfint, enie în slujba
lui Dumnezeu s, i ele distrag mintea de la adevărurile Cuvântului lui
Dumnezeu.
O formă de idolatrie
Atât făcutul, cât s, i schimbatul de fotografii reprezintă o formă
de idolatrie. Satana face tot ce-i stă în putere pentru a ascunde
cerul de ochii nos, tri. Să nu-l ajutăm făcând fotografii — idoli. Noi
trebuie să atingem un standard mai înalt decât cel sugerat de aceste
chipuri omenes, ti. Domnul spune: „Să nu ai alt, i dumnezei afară de
Mine”. Cei care pretind a crede în Hristos trebuie să cons, tientizeze
necesitatea de a reflecta chipul Său.
Asemănarea cu El trebuie să fie t, inută trează în mintea noas- [317]
tră. Cuvintele care sunt rostite ar trebui să fie pline de inspirat, ie
cerească....
295
Lucrurile importante pe primul loc

Cei care au fost trecut, i prin apa botezului s-au angajat să caute
acele lucruri care sunt sus, acolo unde Hristos stă la dreapta lui
Dumnezeu; ei s-au angajat să lucreze cu stăruint, ă pentru salvarea
păcătos, ilor. Dumnezeu îi întreabă pe cei ce poartă Numele Lui: Cum
folosit, i calităt, ile care au fost răscumpărate prin moartea Fiului Meu?
Facet, i tot ce vă stă în putere pentru a vă ridica la o înălt, ime mai mare
a înt, elegerii spirituale? Vă potrivit, i interesele s, i faptele în armonie
cu cerint, ele însemnate ale ves, niciei?
Printre cei din poporul lui Dumnezeu, trebuie să fie o reformă.
„De aceea fie că mâncat, i, fie că bet, i, fie că facet, i altceva, să facet, i
totul spre slava lui Dumnezeu.” Cei pe umerii cărora Dumnezeu a
pus povara lucrării Sale luptă să vestească solia că sufletele ce pier
în ignorant, ă pot fi avertizate s, i salvate. N-at, i putea ca, prin lepădare
de sine, să facet, i ceva pentru a-i ajuta în lucrarea lor? Ridicat, i-vă s, i
arătat, i prin zelul vostru stăruitor s, i neegoist că suntet, i convertit, i.
Este nevoie de fiecare bănut, în lucrarea de salvare de suflete.
Banii investit, i de cres, tini, care pretind că-I slujesc lui Dumne-
zeu, în făcutul fotografiilor ce reprezintă chipuri omenes, ti ar pu-
tea sust, ine mult, i misionari în ogorul Evangheliei. Atunci când se
unesc, izvoras, ele firave se varsă s, i formează un râu mare. Noi în-
străinăm darurile lui Dumnezeu atunci când folosim pentru plăceri
egoiste mijloacele care ar trebui folosite pentru a vesti ultima solie
de avertizare.
[318] Dacă tu cheltuies, ti banii Domnului pentru a-t, i satisface poftele,
cum te mai pot, i as, tepta ca El să reverse asupra ta binecuvântările
Sale? Cum îi prives, te Stăpânul pe cei care investesc plini de egoism
banii Săi in fotografii? Chiar aces, ti bani ar fi putut fi folosit, i pentru
a cumpăra literatură s, i a o trimite celor care se află în întunericul
ignorant, ei.
Adevărul pe care Dumnezeu ni l-a încredint, at ar trebui vestit
lumii. Nouă ni s-a acordat privilegiul de a face această lucrare. Noi
trebuie să sădim semint, ele adevărului lângă orice izvoare. Dumnezeu
cere de la noi să practicăm tăgăduirea de sine, precum s, i sacrificiul
de sine. Evanghelia cere o consacrare deplină. Nevoile acestei cauze
a lui Dumnezeu cer tot ceea ce putem oferi. Îngăduint, a noastră în
ceea ce prives, te fotografiile, a fost o satisfacere egoistă a eului, fapt
Satisfacerea eului 297
ce mărturises, te în tăcere împotriva noastră. Prin aceasta am adus o

mult, ime de lemn, fân s, i paie, punând o temelie ce va fi mistuită de
focul zilei de pe urmă.
Datoria de a tăgădui eul

După ce am mers din casă în casă s, i am văzut atât de multe foto-
grafii, am fost instruită să-i avertizez pe membrii aces, tia împotriva
acestui rău.
În privint, a aceasta putem face mult pentru Dumnezeu. Putem
îndepărta dinaintea ochilor nos, tri aces, ti idoli. Ele nu au nici o putere
spre bine, dar se interpun între suflet s, i Dumnezeu. Ele nu pot face
nimic pentru a ajuta la semănarea semint, elor adevărului. Hristos îi
cheamă pe cei ce pretind a-L urma să-s, i pună întreaga armură a lui
Dumnezeu.
Institut, iile noastre educat, ionale trebuie să simtă puterea refor-
matoare a Duhului lui Dumnezeu. „Dar dacă sarea îs, i pierde gustul,
prin ce îs, i va căpăta iarăs, i puterea de a săra? Atunci nu mai este [319]
bună la nimic, decât să fie lepădată afară s, i călcată în picioare de
oameni.” Cei care sunt angajat, i ca profesori s, i cadre medicale în
s, colile noastre ar trebui să atingă un nivel înalt de consacrare. S, i
student, ii din aceste institut, ii, care se pregătesc să meargă în lucrare
ca misionari, ar trebui să învet, e să practice lepădarea de sine.
Noi suntem ispravnicii lui Dumnezeu s, i „ce se cere de la isprav-
nici este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredint, at lui”.
Banii pe care ni i-a încredint, at Dumnezeu trebuie să fie cu grijă
administrat, i. Trebuie să cres, tem în eficient, ă, folosind cel mai bine
talentele pe care ni le-a dat, pentru ca la venirea lui Dumnezeu să ne
întoarcem la El cu dobândă la ceea ce ne-a dat. — The Review and
Herald, 13 iunie, 1907.
*****
Repetarea în a face fotografii

Tinerii au inima plină de iubire de sine. Acest lucru se dă pe
fat, ă în dorint, a lor de a fi zugrăvit, i de artist; ei nu se mult, umesc
să fie reprezentat, i o singură dată, ci stau iar s, i iar pentru tabloul
lor, sperând de fiecare dată că ultimul va depăs, i toate eforturile lor
anterioare s, i tabloul va apărea mai frumos decât originalul. Banii
care ar fi trebuit să fie ai Domnului sunt irosit, i în acest fel, s, i ce se
câs, tigă? — Testimonies for the Church 1:500.
Capitolul 106 — Economie s, i generozitate [320]
Mult, i dispret, uiesc economia confundând-o cu zgârcenia s, i în-

gustimea de caracter. Însă economia se armonizează cu cea mai mare
generozitate. Într-adevăr, fără economie nu poate exista o dărnicie
veritabilă. Avem datoria de a economisi pentru a putea dărui.
Nimeni nu poate da dovadă de o bunăvoint, ă reală fără tăgăduire
de sine. Numai printr-o viat, ă caracterizată prin simplitate, tăgăduire
de sine s, i economie strictă ne va fi cu putint, ă să împlinim lucrarea
ce ne-a fost încredint, ată ca reprezentant, i ai lui Hristos. Mândria
s, i ambit, ia lumească trebuie alungate din inimile noastre. În toată
lucrarea noastră, trebuie pus în practică principiul altruismului des-
coperit în viat, a lui Hristos. Pe peret, ii căminelor noastre, pe tablouri
s, i pe mobilier trebuie să citim: „S, i adu în casa ta pe nenorocit, ii
fără adăpost”. Trebuie să vedem scris pe garderoba noastră ca s, i
cu degetul lui Dumnezeu, „îmbracă-i pe cei goi”. În sufragerie, pe
masa încărcată cu mâncare îmbels, ugată, ar trebui să vedem înscris:
„Împarte-t, i pâinea cu cel flămând!”
Us, i deschise pentru a fi de folos

Înaintea noastră se află o mie de us, i prin care putem fi de folos.
Adesea noi ne plângem de resursele sărace de care dispunem, dar,
dacă ar fi cu adevărat sinceri, cres, tinii s, i-ar putea înmult, i mijloacele
de o mie de ori. Egoismul, îngăduint, a de sine sunt cele care stau în
calea folosului pe care l-am putea aduce.
Cât de multe cheltuieli se fac pentru lucruri care nu sunt altceva
decât idoli care ne acaparează gândurile, timpul s, i tăria ce ar trebui [321]
folosite pentru un scop mai înalt! Cât de mult, i bani sunt irosit, i pe
case s, i mobilier scump, pe plăceri egoiste, pe o hrană sofisticată s, i
dăunătoare, pe îngăduint, e vătămătoare! Cât de mult se aruncă în
vânt pe daruri care nu sunt de folos nimănui! Cei care mărturisesc
că sunt cres, tini cheltuiesc pe lucruri inutile, adesea vătămătoare,
299
mai mult, de multe ori mai mult decât cheltuiesc pentru salvarea de
suflete din mâna ispititorului.
Mult, i care mărturisesc că sunt cres, tini cheltuiesc atât de mult pe
îmbrăcăminte, încât nu le mai rămâne nimic pentru nevoile altora.
Ei cred că trebuie să aibă podoabe costisitoare, indiferent de nevo-
ile acelora care-s, i pot procura cu greutate chiar s, i cea mai simplă
îmbrăcăminte.
Strânget, i firimiturile
Surorile mele, dacă vet, i face în as, a fel încât modul vostru de a vă
îmbrăca să fie conform cu regulile date în Biblie, vet, i avea din bels, ug
cu ce să le ajutat, i pe surorile voastre mai sărace. Nu vet, i avea numai
mijloace, ci s, i timp. Adesea acesta este cel mai necesar. Sunt mult, i
pe care i-at, i putea ajuta cu sugestiile, tactul s, i priceperea voastră.
Arătat, i-le cum să se îmbrace simplu s, i totus, i cu gust. Multe femei
nu calcă în casa lui Dumnezeu pentru că hainele lor sărăcăcioase,
croite prost sunt într-un contrast izbitor cu îmbrăcămintea altora.
Multe suflete sensibile nutresc un simt, ământ de umilint, ă amară s, i
nedreptăt, ire din pricina acestui contrast. S, i din această cauză, mult, i
ajung să se îndoiască de adevărul religiei s, i să-s, i împietrească inimile
fat, ă de Evanghelie.
[322] Hristos ne îndeamnă: „Adunat, i firimiturile care rămân, ca să nu
se piardă nimic”. În vreme ce mii de oameni pier în fiecare zi de
foame, din pricina vărsării de sânge, incendiilor s, i molimelor, este
potrivit ca oricine gândes, te la fel ca Isus să aibă grijă să nu se piardă
nimic, să nu se cheltuiască nimic în mod inutil, nimic din ceea ce ar
putea fi de folos unei fiint, e omenes, ti.
Este rău să ne irosim timpul, este rău să ne irosim gândurile.
Fiecare moment pe care-l consacrăm lăcomiei este pierdut. Dacă
fiecare clipă ar fi pret, uită s, i folosită corect, ar trebui să avem timp
pentru tot ceea ce este nevoie să facem pentru noi sau pentru lume.
Când cheltuies, te bani, când foloses, te timpul, tăria, ocaziile, fiecare
cres, tin să privească spre Dumnezeu după călăuzire. „Dacă vreunuia
dintre voi îi lipses, te înt, elepciunea, s-o ceară de la Dumnezeu, care
dă tuturor cu mână largă s, i fără mustrare, s, i ea îi va fi dată.” — The
Ministry of Healing, 206-208.
Economie s, i generozitate 301
*****
Cum să economisim

Nu este necesar să specificăm aici cum poate fi pusă în practică
economisirea în fiecare caz particular. Cei ale căror inimi sunt pe
deplin predate lui Dumnezeu s, i care fac din Cuvântul Său o călăuză
pentru viat, a lor vor s, ti ce atitudine să adopte în toate îndatoririle
pe care viat, a li le pune înainte. Ei vor învăt, a de la Isus care are o
inima milostivă s, i plină de umilint, ă s, i cultivând această bunătate
a lui Hristos ei vor închide us, a ispitelor fără număr ale lui Satana.
Sect, iunea 11 — Viat, a de familie [323]
[324]
Refacerea s, i înălt, area omenirii încep în cămin. Lucrarea părint, ilor
stă la temelia oricărei alte lucrări. Societatea este formată din
familii s, i ceea ce fac capii de familii din ea, aceea este. Din inimă
„ies izvoarele viet, ii”; iar inima societăt, ii, a bisericii s, i a nat, iunii
este căminul. Bunăstarea societăt, ii, succesul bisericii, prosperitatea
nat, iunii depind de influent, ele căminului. — The Ministry of
Healing, 349.
[325] Capitolul 107 — Un cămin cres, tin
Ca patriarhii din vechime, cei ce experimentează dragostea de

Dumnezeu ar trebui să ridice un altar Domnului oriunde s, i-ar întinde
cortul. Dacă a fost vreodată un timp când fiecare casă ar fi trebuit
să fie o casă de rugăciune, atunci timpul acela este acum. Tat, ii s, i
mamele ar trebui să-s, i înalt, e inimile către Dumnezeu, într-o rugă-
minte umilă pentru ei s, i pentru copiii lor. Lăsat, i ca tatăl, ca preot al
familiei, să pună pe altar jertfa de dimineat, ă s, i de seară, în timp ce
sot, ia s, i copiii se unesc în rugăciune s, i laudă. Într-un astfel de cămin
Isus va zăbovi cu plăcere.
Din fiecare cămin cres, tin ar trebui să strălucească o lumină
sfântă. Dragostea ar trebui arătată în fapte. Ea ar trebui să curgă în
relat, iile dintre tot, i cei din casă, arătându-se în gânduri amabile s, i într-
o politet, e blândă, neegoistă. Sunt familii unde acest principiu este
promovat — căminuri în care se aduce închinare lui Dumnezeu s, i
unde domnes, te adevărata dragoste. Din aceste căminuri, rugăciunile
se înalt, ă dimineat, a s, i seara spre Dumnezeu, ca un parfum plăcut
mirositor, iar mila s, i binecuvântările coboară asupra celor ce le cer,
ca roua de dimineat, ă.
Un cămin cres, tin, bine organizat, este un argument puternic în
favoarea înălt, ării viet, ii de cres, tin — un argument pe care dus, manul
nu-l poate contrazice. Tot, i pot vedea că este o influent, ă la lucru s, i
în familie care se manifestă asupra copiilor, s, i că Dumnezeul lui
Avraam este cu ei. — Patriarchs and Prophets, 144.
304
Capitolul 108 — Credincios, ie în îndatoririle casnice [326]
Cea mai înaltă datorie ce îi revine tineretului este cea din pro-
priile cămine de a binecuvânta pe tata s, i mama, pe frat, i s, i surori
prin afect, iune s, i interes sincer. Aici, ei pot arăta tăgăduire de sine
s, i generozitate prin grija pe care o au s, i ceea ce fac pentru alt, ii.
Femeia nu va fi niciodată înjosită prin această lucrare. Este sarcina
cea mai înălt, ată pe care o poate avea. Ce influent, ă poate avea o soră
asupra frat, ilor! Dacă este corectă, ea poate influent, a dezvoltarea
caracterului frat, ilor săi. Rugăciunile, blândet, ea s, i afect, iunea ei pot
face mult într-o familie.
Sora mea, aceste calităt, i nobile nu pot fi niciodată transmise
s, i altor mint, i dacă nu există mai întâi în propria ta minte. Acea
satisfact, ie a mint, ii, acea afect, iune, blândet, e s, i acea fire senină care
vor atinge fiecare inimă vor reflecta asupra propriei tale persoane
ceea ce inima ta oferă celorlalt, i. Dacă Hristos nu domnes, te în inimă,
va există nemult, umire s, i diformitate morală. Egoismul va pretinde
de la alt, ii ceea ce noi nu suntem dispus, i să dăm altora....
Nu numai lucrările s, i bătăliile mari încearcă sufletul s, i reclamă
curaj. Viat, a de fiecare zi aduce încărcăturile, încercările s, i descura-
jările sale. Lucrarea umilă este aceea care aduce adesea după sine
răbdare s, i tărie. Încrederea în sine s, i hotărârea fermă vor fi nece-
sare pentru înfruntarea s, i biruirea tuturor dificultăt, ilor. Asigură-te
că Domnul stă alături de tine în orice loc, pentru a te mângâia s, i
consola. Un spirit blând s, i linis, tit, iată lucrul de care ai mare nevoie,
iar fără acesta nu pot, i avea fericirea. Dumnezeu să te ajute, sora
mea, să caut, i blândet, ea s, i neprihănirea. Duhul lui Dumnezeu, de
El ai nevoie. Dacă es, ti dispusă să accept, i fie mărirea, fie smerenia,
Dumnezeu te va ajuta, te va întări s, i te va binecuvanta. Dacă însă
neglijezi micile îndatoriri, nu t, i se vor încredint, a niciodată altele mai
mari. — Testimonies for the Church 3:80, 81.
305
[327] Capitolul 109 — Religia în cămin
Religia în cămin reprezintă o nevoie stringentă s, i cuvintele noas-

tre în casă ar trebui să fie conforme unui caracter corect, altfel măr-
turia noastră în biserică nu va valora nimic. Dacă nu manifestat, i
blândet, e, amabilitate s, i politet, e în căminul vostru, religia voastră va
fi în zadar. Dacă ar fi fost mai multă religie veritabilă în cămin, ar fi
fost mai multă putere s, i în biserică.
Vorbirea lipsită de amabilitate în cămin

Cât de mult rău este adus în cercul familiei de pronunt, area cuvin-
telor pline de nerăbdare; exprimarea lipsită de tact s, i răbdare a unuia
conduce pe altul să răspundă în acelas, i spirit s, i în aceeas, i manieră.
Apoi vin cuvintele de revans, ă, cuvinte de justificare în propriul avan-
taj s, i, prin aceste cuvinte, un jug greu al mâniei este pregătit pentru
gâtul vostru; pentru că toate aceste cuvinte de amărăciune se vor
întoarce sub forma unui seceris, vătămător pentru sufletul vostru.
Cei care îngăduie un asemenea limbaj vor experimenta rus, ine,
pierderea respectului de sine, pierderea încrederii în sine s, i vor re-
greta s, i vor avea mustrări de cons, tiint, ă pentru faptul că au permis
să-s, i piardă autocontrolul s, i să vorbească astfel. Cât de bine ar fi
dacă asemenea cuvinte n-ar fi rostite niciodată! Cât de bine ar fi să
avem uleiul harului în inimă, să fim în stare să depăs, im orice pro-
vocare s, i să suportăm totul cu blândet, ea s, i îngăduint, a caracteristică
cres, tinilor!
Dacă vet, i împlini condit, iile permisiunilor lui Dumnezeu,
făgăduint, ele Sale se vor îndeplini fat, ă de voi. Dacă mintea voastră
[328] este at, intită asupra lui Dumnezeu, nu vet, i trece de la o stare de extaz
în valea descurajării, atunci când încercarea s, i ispita vor veni asupra
voastră. Nu vet, i vorbi îndoit s, i mohorât, i altora.
Satana nu ne poate citi gândurile, dar ne poate vedea faptele s, i
auzi cuvintele s, i, din îndelungata cunoas, tere a familiei umane, poate
să-s, i făurească s, i să-s, i modeleze ispitele, pentru a profita de punctele
306
Religia în cămin 307
noastre slabe de caracter. S, i cât de adesea îi permitem să afle modul

cel mai simplu prin care poate obt, ine victoria asupra noastră! O,
dacă ne-am putea controla cuvintele s, i act, iunile! Cât de puternici
am deveni dacă vorbele noastre ar fi de as, a natură, încât să nu ne
fie rus, ine să ne amintim de ele în ziua judecăt, ii. Cât de diferite vor
părea în Ziua lui Dumnezeu de ceea ce par acum, când le rostim.
The Review and Herald, 27 februarie, 1913.
Căminul — o lect, ie practică

Misiunea căminului se extinde dincolo de propriii ei membri.
Căminul cres, tin trebuie să fie obiectul unei lect, ii care să ilustreze
desăvârs, irea adevăratelor principii ale viet, ii. O astfel de ilustrare
va fi o putere a binelui în lume. Mult mai puternică decât orice
predică rostită este influent, a unui cămin adevărat asupra viet, ilor
s, i inimilor omenes, ti. Dacă tinerii merg să caute asemenea cămine,
lect, iile pe care le-au învăt, at vor fi împărtăs, ite. Principiile nobile ale
viet, ii sunt introduse în alte familii s, i o influent, ă înălt, ătoare lucrează
în comunitate. — The Ministry of Healing, 352.
[329] Capitolul 110 — Căminul — o s, coală de pregătire
Tinerilor nu le va slăbi puterea mint, ii s, i nici nu vor deveni

ineficient, i dacă se vor consacra pe ei îns, is, i slujiri lui Dumnezeu.
Teama de Dumnezeu este începutul înt, elepciunii. Cel mai tânăr copil
care-L iubes, te s, i se teme de Dumnezeu pret, uies, te mai mult în ochii
Lui decât cel mai talentat s, i mai învăt, at om care neglijează marea
salvare. Tinerii care s, i-au consacrat inimile s, i viet, ile lui Dumnezeu
s-au pus în legătură cu Fântâna deplinei desăvârs, iri s, i înt, elepciuni.
Îndatoririle zilnice
Dacă ne-am învăt, at copiii să privească umilele îndatoriri zilnice
ca o direct, ie trasată pentru ei de Dumnezeu — ca o s, coală în care
ei trebuie să fie antrenat, i să ofere o slujire plină de credincios, ie
s, i de calitate — cu cât mai plăcută s, i mai onorabilă li se va părea
lucrarea lor. A îndeplini fiecare sarcină ca înaintea lui Dumnezeu, dă
farmec chiar s, i celei mai umile lucrări s, i-i leagă pe cei ce lucrează
pe pământ de fiint, ele sfinte, care îndeplinesc voia lui Dumnezeu în
ceruri.
Acolo unde suntem pus, i să facem o lucrare ar trebui să ne înde-
plinim obligat, iile cu la fel de multă credincios, ie cum o fac îngerii în
sferele lor înalte. Cei care simt că ei sunt slujitorii lui Dumnezeu,
vor fi oameni de încredere în orice vor face. Locuitorii cerului vor
fi cei mai buni locuitori de pe pământ. O percept, ie corectă a dato-
riei noastre fat, ă de Dumnezeu conduce la o înt, elegere mai clară a
datoriei pe care o avem fat, ă de semenii nos, tri.
[330] Răsplata mamei

În ziua judecăt, ii, când cărt, ile vor fi deschise, când marele Jude-
cător va rosti „bine, rob bun” s, i coroana slavei ves, nice va fi pusă pe
fruntea celui biruitor, mult, i vor ridica aceste coroane în fat, a întregu-
lui univers adunat acolo s, i, arătând spre mamele lor, vor spune: „Ea
308
Căminul — o s, coală de pregătire 309
m-a făcut tot ceea ce sunt prin harul lui Dumnezeu. Învăt, ăturile s, i ru-
găciunile ei au fost o binecuvântarea pentru salvarea mea ves, nică”....
Tinerii ar trebui să fie antrenat, i, pregătit, i să stea ferm de partea
binelui printre relele care predomină, să facă tot ce le stă în puteri
pentru a frâna dezvoltarea s, i amploarea răului s, i pentru a promova
virtutea, curăt, ia s, i adevăratul curaj. Influent, ele asupra mint, ii s, i ca-
racterului exercitate în primii ani ai vietii sunt profunde s, i statornice.
Pregătirea lipsită de discernământ s, i asocierile nepotrivite vor exer-
cita adeseori o influent, are spre rău a mint, ilor tinerilor, vizavi de
toate eforturile ulterioare, care sunt neputincioase. — The Signs of
the Times, 3 noiembrie, 1881.
Posibilitatea instruirii în cămin

Viitorul societăt, ii este determinat de tinerii s, i copii de astăzi,
iar ceea ce vor deveni aces, ti tineri s, i copii depinde de căminul
lor părintesc. Lipsa instruirii în cămin poate fi identificată ca fiind
cauza mizeriei, bolii s, i crimei care loves, te umanitatea. Dacă viat, a
în căminul părintesc ar fi curată s, i autentică, dacă copii care pleacă
din cămin ar fi pregătit, i să poarte responsabilităt, ile care le revin
s, i să înfrunte pericolele, ce schimbare s-ar vedea în lume! — The
Ministry of Healing, 351.
[331] Capitolul 111 — Respect s, i dragoste pentru părint, i
Cei care Îl urmează cu adevărat pe Hristos trebuie să-I permită să

locuiască în inima lor s, i să-L întroneze ca stăpân absolut. Ei trebuie
să-I reprezinte spiritul s, i caracterul în viat, a de familie s, i să arate
amabilitate s, i politet, e celor cu care vin în contact.
Sunt mult, i copii care pretind că s, tiu adevărul s, i care nu le oferă
părint, ilor lor respectul s, i afect, iunea ce li se cuvin, care nu manifestă
decât put, ină dragoste pentru tată s, i mamă s, i es, uează în a-i onora prin
îndeplinirea dorint, elor lor sau în a căuta să le us, ureze teama. Mult, i
dintre cei care pretind că sunt cres, tini nu cunosc înt, elesul cuvintelor
„cinstes, te pe tatăl s, i pe mama ta”, s, i în consecint, ă vor s, ti la fel de
put, in ce înseamnă „ca să t, i se lungească zilele în t, ara pe care t, i-o va
da Domnul Dumnezeul tău”.
Tinerii nos, tri pretind a fi printre cei care păzesc poruncile lui
Dumnezeu s, i totus, i mult, i dintre ei neglijează s, i încalcă porunca a
cincea; binecuvântarea bogată promisă celor ce vor păstra această
poruncă s, i-s, i vor cinsti tatăl s, i mama nu poate fi îndeplinită. Dacă
ei nu se leapădă s, i nu se căiesc de păcatul lor s, i nu-s, i reconsideră
practicile s, i caracterul prin harul lui Hristos, niciodată nu vor putea
ajunge pe noul pământ, unde ar putea trăi ves, nic. Cei care nu-s, i
respectă s, i nu-s, i iubesc părint, ii, nu-L vor respecta s, i onora nici
pe Dumnezeu. Cei care cad la acest test, care es, uează în a-s, i onora
[332] părint, ii temători de Dumnezeu, vor es, ua în a-L asculta pe Dumnezeu
s, i de aceea nu pot as, tepta să intre în t, ara promisă.
Un destin în ascultare
Tinerii decid acum destinul lor ves, nic s, i as, apela la voi să luat, i în
considerare porunca pe care Dumnezeu a adăugat-o ca o promisiune
„pentru ca zilele voastre să se lungească în t, ara pe care v-o va da
Domnul, Dumnezeul vostru”. Copii, vret, i voi viat, a ves, nică? Atunci
cinstit, i-vă s, i respectat, i-vă părint, ii....
310
Respect s, i dragoste pentru părint, i 311
Dacă at, i păcătuit, nearătându-le dragoste s, i ascultare, începet, i

acum să răscumpărat, i trecutul. Nu vă putet, i permite să urmat, i un alt
curs, pentru că aceasta ar însemna pierderea viet, ii ves, nice. Cel care
cercetează inimile s, tie care este atitudinea voastră fat, ă de părint, i,
pentru că El cântăres, te moralitatea caracterului vostru în cântarul
de aur din Sanctuarul ceresc. O, mărturisit, i că v-at, i neglijat părint, ii,
mărturisit, i indiferent, a voastră fat, ă de ei s, i nesupunerea voastră cu
privire la porunca sfântă a lui Dumnezeu....
Inimile părint, ilor vos, tri au fost întoarse spre voi într-o afect, iune
plină de căldură. Putet, i voi să răspundet, i dragostei lor cu o
nerecunos, tint, ă rece? Ei iubesc sufletele voastre s, i vor să fit, i salvat, i,
dar voi nu at, i dispret, uit adesea sfatul lor s, i at, i act, ionat în felul s, i
după placul vostru, conform voint, ei voastre? N-at, i urmat oare jude-
cata voastră independentă, s, tiind că acest curs îndărătnic al act, iunii
nu va primi aprobarea lui Dumnezeu? Multe mame s, i tat, i s-au dus
în mormânt cu inimile frânte datorită nerecunos, tint, ei s, i a lipsei de
respect arătate de copiii lor. — The Youth’s Instructor, 22 iunie,
1893.
[333] Capitolul 112 — O binecuvântare în cămin
Domnul le spune tinerilor: „Fiule, dă-Mi inima ta”. Mântuitoru-

lui lumii Îi place ca tinerii s, i copiii să-s, i predea inimile Lui. Astfel,
va fi formată o armată mare de copii care au fost găsit, i credincios, i
lui Dumnezeu, pentru că ei umblă în lumină, as, a cum Hristos este în
lumină. Ei Îl vor iubi pe Domnul Isus s, i vor fi încântat, i să-i facă pe
plac. Nu vor fi iritat, i dacă sunt mustrat, i, ci vor bucura inima tatălui s, i
mamei prin amabilitatea, răbdarea s, i disponibilitatea lor de a face tot
ce pot pentru a-i ajuta să poarte poverile viet, ii zilnice. Din copilărie
s, i tineret, e, vor fi găsit, i urmas, i credincios, i ai Domnului nostru.
Copii s, i tineri, din anii cei mai timpurii, putet, i fi o binecuvântare
în cămin. Ce durere este să vezi copii cu părint, i temători de Dum-
nezeu nesupus, i, neascultători s, i încăpăt, ânat, i, hotărât, i să meargă pe
drumul lor, nepăsători fat, ă de problemele s, i suferint, a pe care le cau-
zează părint, ilor lor. Satana se delectează conducând inimile copiilor;
iar dacă ei îi permit, le va inspira spiritul său de ceartă s, i ură.
Ascultarea fat, ă de părint, i

Părint, ii pot să facă tot ce le stă în putere pentru a le oferi copiilor
lor toate avantajele s, i îndrumările, urmărind ca ei să-s, i predea inimile
lui Dumnezeu; totus, i, copiii pot refuza să umble în lumină s, i prin
[334] calea lor rea să arunce o imagine nefavorabilă asupra părint, ilor lor,
care-i iubesc s, i ale căror inimi tânjesc după salvarea lor.
Satana este cel care-i tentează pe copii să urmeze cursul păcatului
s, i al neascultării; s, i apoi, dacă îi este permis, el va pune stăpânire pe
viat, a copiilor, în timp ce ei sunt încă pe calea păcatelor lor, pentru a-i
îndepărta s, i a le tăia orice legătură privitoare la sperant, a de salvare
s, i pentru a străpunge asemenea unei săbii inimile tat, ilor s, i mamelor
lor temători de Dumnezeu, care vor fi înconvoiate de durere s, i care
niciodată nu vor mai putea fi înălt, ate, datorită revoltei s, i nepocăint, ei
definitive a copiilor lor împotriva lui Dumnezeu....
312
O binecuvântare în cămin 313
Copii s, i tineri, de dragul lui Hristos, vă rog fierbinte să umblat, i
în lumină. Subordonat, i-vă voint, a voint, ei lui Dumnezeu. Când „nis, te
păcătos, i vor să te amăgească, nu te lăsa câs, tigat de ei”. Păzit, i ca-
lea Domnului, pentru că, păcătuind, nu vet, i avea pace. Urmând
calea răului, vă discreditat, i părint, ii s, i dezonorat, i religia lui Hristos.
Amintit, i-vă că viet, ile voastre sunt înregistrate în cărt, ile din ceruri
pentru a fi deschise înaintea întregului univers. Gândit, i-vă la rus, inea
s, i remus, carea care vor fi partea voastră, iar nefericitul vostru destin
va fi pierderea viet, ii ves, nice. „Întoarcet, i-vă să ascultat, i mustrările
Mele! Iată, voi turna Duhul Meu peste voi, vă voi face cunoscute
cuvintele Mele.... Atunci Mă vor chema ... dar cel ce Mă ascultă
va locui fără grijă, va trăi linis, tit s, i fără să se teamă de vreun rău.”
Ascultat, i cu atent, ie îndemnurile lui Hristos: „Umblat, i ca unii care
avet, i lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul”. — The Youth’s
[335] Capitolul 113 — Clădirea caracterului în cămin
Satana îi ispites, te pe copii să fie rezervat, i fat, ă de părint, ii lor s, i

să-s, i aleagă drept confident, i prieteni de aceeas, i vârstă cu ei; însă
fiind lipsit, i de experient, ă, unii ca aces, tia nu-i pot ajuta, ci le vor da
sfaturi rele....
Copiii ar fi salvat, i de multe rele, dacă ar fi mai apropiat, i de
părint, ii lor. Părint, ii ar trebui să încurajeze în copiii lor dispozit, ia de
a fi deschis, i s, i sinceri cu ei, de a veni la ei cu toate greutăt, ile lor,
când sunt nesiguri ce cale este bună, prezentând în fat, a părint, ilor
problema respectivă exact as, a cum o văd ei s, i cerându-le sfatul.
Cine poate chibzui s, i întrevedea pericolele mai bine decât părint, ii
credincios, i? Cine ar putea înt, elege mai bine decât ei temperamentele
specifice ale copiilor lor? Mama, care a urmărit fiecare pas înainte
al mint, ii încă din pruncie s, i care este cel mai bine familiarizată cu
înclinat, iile lor naturale, este persoana cea mai pregătită pentru a-s, i
sfătui copiii. Cine poate spune mai bine decât mama, ajutată de tată,
care trăsături trebuie dezvoltate s, i care trebuie t, inute în frâu?
Făcându-i fericit, i pe părint, i

Copiii cres, tini vor prefera dragostea s, i aprobarea părint, ilor lor te-
mători de Dumnezeu mai presus de orice binecuvântare vremelnică.
Ei îs, i vor iubi s, i onora părint, ii. Una dintre preocupările principale
ale viet, ii lor va fi aceea de a-s, i face părint, ii fericit, i. În acest veac
[336] răzvrătit, copiii care nu au fost bine educat, i s, i disciplinat, i simt doar
în put, ină măsură care le sunt obligat, iile fat, ă de părint, i. Adesea, cu
cât părint, ii fac mai mult pentru ei, cu atât copiii sunt mai nerecunos-
cători s, i mai lipsit, i de respect.
Copiii care au fost alintat, i s, i răsfăt, at, i totdeauna as, teaptă acest
lucru; iar dacă as, teptările lor nu sunt împlinite, sunt dezamăgit, i s, i se
descurajează. Aceeas, i dispozit, ie se va vedea pe tot parcursul viet, ii
lor; ei vor fi neajutorat, i s, i se vor bizui întotdeauna pe sprijinul altora,
as, teptând onoruri de la alt, ii. Iar dacă li se arată împotrivire, chiar
314
Clădirea caracterului în cămin 315
după ce au ajuns la vârsta maturităt, ii, ei socotesc că sunt maltratat, i;

s, i astfel duc o viat, ă agitată, cu greu purtându-s, i sarcinile, murmurând
adesea s, i fiind nemult, umit, i că nu toate lucrurile le sunt pe plac....
Copiii trebuie să simtă că sunt datori fat, ă de părint, ii lor, care au
vegheat asupra lor în pruncie s, i i-au îngrijit când au fost bolnavi. Ei
trebuie să-s, i dea seama că părint, ii lor au avut multe griji datorită
lor. Mai ales părint, ii cons, tiincios, i, evlavios, i, au avut cea mai mare
grijă ca fiii s, i fiicele lor să apuce pe calea cea bună. Cât de grea le-a
fost inima când s, i-au văzut copiii gres, ind! Dacă aces, ti copii, care au
produs acele dureri de inimă, ar putea vedea efectul căilor urmate
de ei, cu sigurant, ă că s-ar îmblânzi. Dacă ar putea vedea lacrimile
mamei s, i auzi rugăciunile ei către Dumnezeu în favoarea lor, dacă
i-ar putea asculta suspinele s, i oftatul, inimile lor ar fi sensibilizate s, i
s, i-ar mărturisi degrabă gres, elile s, i ar cere iertare....
Putere pentru conflict [337]

Noi trăim într-un veac nenorocit pentru copii. Un curent puternic
duce în jos, spre pierzare, s, i este nevoie de ceva mai mult decât
experient, a s, i puterea unui copil pentru a se împotrivi acestui curent
s, i a nu fi dus în jos de el. Tinerii, în general, par a fi captivii lui Satana
s, i el s, i îngerii lui îi conduc spre pieire sigură. Satana s, i os, tirile lui
luptă împotriva conducerii lui Dumnezeu s, i vor încerca să-i tulbure
s, i să-i ia în stăpânire cu ispitirile lor pe tot, i aceia care au dorint, a
să-s, i predea inimile s, i să se supună cerint, elor lui Dumnezeu, astfel
ca aces, tia să ajungă descurajat, i s, i să renunt, e la luptă....
Prin rugăciune serioasă s, i credint, ă vie, pot fi obt, inute mari
biruint, e. Unii părint, i nu îs, i dau seama de responsabilităt, ile pe care le
au s, i au neglijat educat, ia religioasă a copiilor lor. Dimineat, a, primele
gânduri ale cres, tinului trebuie îndreptate spre Dumnezeu. Lucrul
vremelnic s, i interesele proprii trebuie să fie pe plan secundar. Copiii
trebuie învăt, at, i să respecte s, i să trateze cu reverent, ă ceasul rugă-
ciunii. Înainte de a pleca de acasă la lucru, întreaga familie trebuie
adunată, iar tatăl, sau mama în absent, a tatălui, trebuie să ceară cu
stăruint, ă ca Dumnezeu să fie cu ei pe parcursul zilei....
Irascibili la restrict, ii
Copiii păzitorilor Sabatului s-ar putea să devină nerăbdători pen-
tru că sunt t, inut, i în frâu s, i să-s, i considere părint, ii prea strict, i; s-ar
putea chiar ca în inimile lor să ia nas, tere resentimente, nemult, umire,
[338] gânduri rele împotriva acelora care lucrează pentru binele lor prezent
s, i ves, nic. Însă, dacă viat, a le va mai fi îngăduită cât, iva ani, ei îs, i
vor binecuvânta părint, ii pentru grija aceea strictă s, i pentru veghe-
rea credincioasă pe care le-au dovedit fat, ă de ei în anii lipsit, i de
experient, ă....
Responsabilitate individuală
Copii, Dumnezeu a găsit de cuviint, ă să vă încredint, eze grijii
părint, ilor vos, tri, pentru ca ei să vă educe s, i să vă disciplineze, fă-
cându-s, i astfel partea pentru formarea caracterului vostru pentru
ceruri. Cu toate acestea, depinde de voi dacă vă vet, i forma un carac-
ter cres, tin deosebit, folosind la maximum avantajele pe care vi le-au
pus la dispozit, ie părint, ii vos, tri credincios, i, evlavios, i, care se roagă
pentru voi. Neputând să facă fat, ă tuturor grijilor legate de copiii lor,
chiar fiind foarte credincios, i, părint, ii nu-s, i pot salva copiii. S, i copiii
au o lucrare de făcut. Fiecare copil constituie un caz special, de care
trebuie să se ocupe în mod individual.
Părint, i credincios, i, avet, i în fat, a voastră o lucrare plină de răspun-
dere, aceea de a le călăuzi pas, ii copiilor vos, tri, chiar în ce prives, te
experient, a lor religioasă. Dacă Îl iubesc cu adevărat pe Dumnezeu, ei
vă vor binecuvânta s, i vă vor respecta pentru grija pe care at, i dovedit-
o fat, ă de ei s, i pentru credincios, ia voastră în a le t, ine în frâu dorint, ele
s, i a le supune voint, a. — Testimonies for the Church 1:391-403.
Îmbrăcat, i cu neprihănirea lui Hristos

Când suntem apropiat, i de neprihănirea lui Hristos, nu vom găsi
plăcere în păcat, pentru că Hristos va lucra cu noi. S-ar putea să
facem gres, eli, dar vom urî păcatul, care a provocat suferint, a Fiului
lui Dumnezeu. — The Review and Herald, 18 martie, 1890.
Capitolul 114 — Tinerii trebuie să poarte [339]
responsabilităt, i
[Mesaj adresat către doi tineri bărbat, i].
Aces, ti tineri au acasă îndatoriri pe care le trec cu vederea. Ei

nu au învăt, at să se ocupe de datorii s, i să-s, i asume răspunderile din
cămin, răspunderi pe care nimeni altcineva nu trebuie să le poarte.
Ei au o mamă credincioasă, practică, mamă care a purtat multe
poveri pe care fiii săi nu ar fi trebuit s-o lase să le poarte. Nu au
împărt, it poverile cu tatăl, după cum era datoria lor, s, i au neglijat să-l
cinstească as, a cum ar fi trebuit să o facă. Ei îs, i urmează mai degrabă
înclinat, iile decât datoria.
Au mers pe calea egoismului în viet, ile lor, evitând poverile s, i
truda, s, i n-au reus, it să obt, ină o experient, ă valoroasă, de care nu-
s, i permit să se lipsească, dacă vor să aibă succes în viat, ă. N-au
simt, it important, a faptului de a fi credincios, i în lucrurile mici s, i nu
s-au simt, it obligat, i fat, ă de părint, ii lor să fie ones, ti, cons, tiincios, i s, i
credincios, i în datoriile umile neînsemnate ale viet, ii, datorii care stau
chiar înaintea lor, pe cărarea pe care merg.
Făcând un cămin fericit

Dacă aces, ti tineri doresc să fie o binecuvântare în vreun loc
anume, atunci acesta ar trebui să fie chiar căminul lor. Dacă ei se
lasă purtat, i de înclinat, iile lor, în loc să se lase călăuzit, i de hotărârile
prevăzătoare ale unei rat, iuni treze, ale unei judecăt, i sănătoase s, i
cons, tiint, e luminate, nu pot fi o binecuvântare nici pentru societate,
nici pentru familia tatălui lor, iar sperant, ele pe care s, i le fac pentru [340]
lumea aceasta s, i pentru cealaltă, mai bună, pot fi periclitate.
Mult, i tineri îs, i fac impresia că prima parte a viet, ii lor nu este
menită purtării unor griji, ci irosirii în distract, ii frivole, glume, ran-
chiuni s, i îngăduint, e nesăbuite. În timp ce sunt în mijlocul nebuniei
s, i răsfăt, ului simt, urilor, unii nu se mai gândesc la nimic altceva decât
317
la mult, umirea de moment care decurge din acestea. Dorint, a pe care

o au pentru amuzament s, i iubirea lor pentru compania altora, pentru
flecăreală s, i râsete cresc, dacă sunt îngăduite, s, i tinerii îs, i pierd orice
plăcere pentru realităt, ile responsabile ale viet, ii, iar îndatoririle fami-
liale li se par neinteresante. Nici un fel de schimbare nu le satisface
mintea pe deplin s, i devin agitat, i, capricios, i s, i iritabili. Aces, ti tineri
ar trebui să simtă că este o datorie să-s, i facă familia fericită s, i vo-
ioasă.... O schimbare care să survină în urma unei munci fizice, care
a pus greu la încercare puterile trupului, poate fi foarte utilă pentru
un timp, pentru ca apoi să se poată iarăs, i angaja în muncă, prestând
efortul cu mai mult succes. Însă odihna se poate dovedi inutilă, ba
chiar este posibil să nu fie urmată de cele mai bune rezultate, când
este vorba de tăria fizică.
Ei nu trebuie să-s, i risipească pret, ioasele lor momente nici atunci
când sunt epuizat, i de un singur fel de muncă. Atunci pot să caute
ceva care să nu fie atât de obositor, dar care se va dovedi o binecu-
vântare pentru mama s, i surorile lor. Us, urând grijile acestora, luând
asupra lor poverile cele mai grele pe care sunt nevoite să le poarte,
ei pot descoperi acel tip de amuzament care izvorăs, te din principiu
s, i care le va oferi o fericire adevărată, iar timpul lor nu va mai fi
petrecut cu nimicuri sau îngăduint, e egoiste. — Testimonies for the
Church 3:221-223.
Capitolul 115 — Ceasul de închinare [341]
Cres, terea s, i întărirea iubirii pentru studiul biblic depind mult

de folosirea orei de închinare. Ceasurile de închinare de dimineat, ă
s, i de seară ar trebui să fie cele mai plăcute s, i mai folositoare din
toată ziua. Să fie un lucru înt, eles acela că aceste ore nu trebuie să
fie tulburate de nici un fel de gânduri agitate s, i lipsă de bunătate;
că părint, ii s, i copiii se strâng pentru a se întâlni cu Isus s, i pentru a
cere în cămin prezent, a îngerilor sfint, i. Momentele de închinare să
fie scurte s, i pline de viat, ă, potrivite acelei ocazii s, i variate din timp
în timp. Tot, i să se unească în lectura Bibliei, să învet, e s, i să repete
adesea Legea lui Dumnezeu. Interesul copiilor va fi sporit, dacă li se
va permite, din când în când, să aleagă ei pasajul care va fi lecturat.
Ment, ionat, i orice lucru care va sluji la ilustrarea înt, elesului ei. Când
perioada de închinare nu este astfel prelungită, cei mici să ia parte la
rugăciune s, i să participe la cântare, chiar dacă aceasta nu înseamnă
decât o singură strofă.
Pentru ca un asemenea serviciu divin să devină ceea ce ar trebui
să fie, ar trebui să se acorde atent, ie pregătirii. Iar părint, ii ar trebui
să-s, i facă zilnic timp pentru a studia Biblia cu copiii lor. Fără nici
o îndoială că, pentru a face acest lucru, vor fi necesare efort, pla-
nificare s, i ceva sacrificii; străduint, a însă va fi răsplătită din bels, ug.
— Education, 186.
319
[342] Capitolul 116 — Ospitalitatea cres, tină
Am fi mult mai fericit, i s, i mai folositori dacă viat, a noastră de fa-

milie s, i relat, iile sociale ar fi guvernate de blândet, ea s, i simplitatea lui
Hristos. În loc să muncim din greu pentru a etala s, i a stârni admirat, ia
sau invidia vizitatorilor, ar trebui să ne străduim să-i facem pe tot, i cei
din jurul nostru fericit, i prin voios, ia, simpatia s, i dragostea noastră.
Oaspet, ii să vadă că tindem s, i ne străduim să ne conformăm voint, ei
lui Hristos. Să vadă în noi, des, i partea noastră este umilă, un spirit de
mult, umire s, i recunos, tint, ă. Atmosfera specifică unui adevărat cămin
cres, tin este cea de pace s, i linis, te. Un astfel de exemplu nu va fi fără
efect....
În eforturile noastre cu privire la confortul s, i fericirea oaspet, ilor
nos, tri, nu trebuie să uităm de obligat, iile pe care le avem fat, ă de
Dumnezeu. Ora de rugăciune nu trebuie neglijată pentru nici un
motiv. Nu vorbit, i s, i nu vă amuzat, i în timp ce sust, inet, i că suntet, i
prea obosit, i pentru a vă mai bucura de timpul dedicat devot, iunii. A
face acest lucru înseamnă a-I oferi lui Dumnezeu o jertfă schilodită.
La un ceas timpuriu al serii, când putem să ne rugăm fără grabă s, i
în armonie, ar trebui să prezentăm rugămint, ile noastre s, i să înălt, ăm
vocile noastre în laude pline de fericire s, i recunos, tint, ă la adresa lui
Dumnezeu.
Tot, i cei care-i vizitează pe cres, tini să vadă că ora de rugăciune
este cea mai pret, ioasă, cea mai sfântă s, i cea mai fericită oră din zi.
Aceste momente de devot, iune exercită o influent, ă purificatoare s, i
înălt, ătoare asupra celor ce participă la ele. Aduc pace s, i o odihnă
binemeritată sufletului. — The Review and Herald, 29 noiembrie,
1887.
320
Sect, iunea 12 — Îmbrăcăminte s, i [343]
înfrumuset, are
[344]
Caracterul unei persoane se judecă după stilul în care se îmbracă.
Un gust rafinat, o minte cultivată se va descoperi prin alegerea unei
vestimentat, ii simple s, i adecvate. Când este unită cu modestia,
simplitatea decentă în îmbrăcăminte va avea un mare efect,
învăluind o tânără în acea atmosferă sfântă, care va constitui un
scut ce o va feri de o mie de primejdii. — Education, 248.
[345] Capitolul 117 — Piese în clădirea caracterului
Este important ca tinerii s, i copiii să fie învăt, at, i s, i pregătit, i să-s, i
supravegheze cuvintele s, i faptele, deoarece modul lor de a act, iona
produce strălucirea soarelui sau umbră nu numai în căminul lor,
ci s, i asupra tuturor celor cu care vin în contact. Dar, înainte să se
poată purta cu grijă, să mediteze s, i să se abt, ină de la orice aparent, ă
a răului, tinerii trebuie să dobândească acea înt, elepciune care vine
de sus s, i puterea pe care numai Isus poate să le-o împartă....
Adevărata împodobire s, i înfrumuset, are

Mult, i se îns, ală, gândind că printr-o înfăt, is, are plăcută s, i o găteală
strălucitoare vor câs, tiga stimă s, i considerat, ie în această lume. Dar
farmecele care constau doar în înfăt, is, area exterioară sunt superficiale
s, i schimbătoare; s, i nu se poate conta pe ele. Împodobirea pe care
Hristos dores, te să o vadă la urmas, ii Săi nu va păli niciodată. El
spune: „Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară, care stă în
împletitura părului, în purtarea de scule de aur sau în îmbrăcarea
hainelor, ci să fie omul ascuns al inimii, în curăt, ia nepieritoare a unui
duh blând s, i linis, tit, care este de mare pret, înaintea lui Dumnezeu”.
Dacă jumătate din timpul pe care tinerii îl petrec pentru a căpăta
o înfăt, is, are atractivă ar fi dedicat pentru cultivarea sufletului, pentru
înfrumuset, area interioară, ce diferent, ă s-ar observa în comportamen-
tul, cuvintele s, i faptele lor! Cei care cu adevărat caută să-L urmeze
[346] pe Hristos îs, i vor cerceta cons, tiint, a cu privire la ce haine să poarte;
ei vor aspira să împlinească cererile poruncii date atât de clar s, i
de complet de Dumnezeu. Banii cheltuit, i acum pe extravagant, e în
îmbrăcăminte vor fi folosit, i pentru avansarea cauzei lui Dumnezeu
s, i pentru a depozita în mint, ile lor cunos, tint, e folositoare, calificându-
se astfel pentru pozit, ii de încredere. Ei vor căuta să împlinească
as, teptările lui Isus, care i-a răscumpărat cu un pret, infinit.
Dragi copii s, i tineri, Isus a făcut tot ce I-a stat în putere pentru a
vă oferi un cămin în locuint, ele pregătite pentru cei ce-L iubesc s, i-L
322
Piese în clădirea caracterului 323
servesc aici, pe pământ. El s, i-a părăsit căminul ceresc s, i a venit într-o

lume îmbibată de păcat — a venit la un popor care nu L-a pret, uit,
care nu I-a apreciat curăt, ia s, i sfint, enia, care I-a dispret, uit învăt, ăturile
s, i, în final, L-a condamnat la cea mai crudă moarte. „Fiindcă atât de
mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru
ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viat, a ves, nică.”
Aspectul exterior
Dumnezeu dores, te ceva în schimb pentru măret, ul sacrificiu făcut
în beneficiul vostru. Dores, te ca voi să fit, i cres, tini nu doar cu numele,
ci s, i în îmbrăcăminte s, i conversat, ie. El ar vrea să fit, i mult, umit, i să
vă îmbrăcat, i în haine modeste, nu să vă împodobit, i cu onduleuri,
pene s, i alte accesorii inutile. El vrea ca manierele voastre să fie
atrăgătoare, astfel încât cerul să le aprobe. Vet, i îns, ela as, teptările
Sale, dragi tineri?
Aspectul exterior este frecvent un indiciu privitor la minte s, i ar [347]
trebui să avem grijă ce semnale transmitem lumii din afară, pentru că
după ele va fi judecată credint, a noastră. Dorim să-L urmat, i pe Isus ca
nis, te copii dragi ai Săi, supus, i voint, ei Sale în toate lucrurile. Am vrea
să facet, i voia Mântuitorului, căutând cu stăruint, ă acea frumuset, e
interioară. Astfel, zi de zi, cu ajutorul lui Isus, vet, i putea birui eul.
Mândria s, i dorint, a de a epata vor fi înlăturate din inimile s, i viet, ile
voastre. Blândet, ea s, i dragostea de simplitate vor fi încurajate. Astfel,
tinerii pot deveni o armată de soldat, i credincios, i ai lui Hristos.
Trăim în vremuri periculoase, când cei care pretind că-L iubesc
s, i-L ascultă pe Dumnezeu Îl neagă în viet, ile lor de zi cu zi. „Căci
oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăros, i, trufas, i,
hulitori, neascultători de părint, i, nemult, umitori, fără evlavie, fără
dragoste firească, neînduplecat, i, clevetitori, neînfrânat, i, neîmblânzit, i,
neiubitori de bine, vânzători, obraznici, îngâmfat, i, iubitori mai mult
de plăceri decât de Dumnezeu; având doar o formă de evlavie, dar
tăgăduindu-i puterea.” Dumnezeu nu dores, te să facet, i parte din
această categorie, dragi tineri. Din Cuvântul Său putet, i învăt, a cum
să vă ferit, i de aceste rele s, i, în final, cum să fit, i biruitori....
„Ei l-au biruit, prin sângele Mielului s, i prin cuvântul mărturisirii
lor, s, i nu s, i-au iubit viat, a chiar până la moarte.” „Atunci, şi cei ce
se tem de Domnul au vorbit adesea unul cu altul; Domnul a luat
aminte la lucrul acesta şi a ascultat şi o carte de aducere aminte a

fost scrisă înaintea Lui pentru cei ce se tem de Domnul şi cinstesc
Numele Lui.”
[348] Mărturisirea
Nu este suficient din partea voastră să evitat, i înfăt, is, area răului, ci
trebuie să merget, i mai departe, trebuie să „învăt, at, i să facet, i binele”.
Trebuie să-L arătat, i pe Hristos lumii. Studiul vostru zilnic ar trebui
să fie cum să învăt, at, i să lucrat, i în ogorul lui Dumnezeu. Urmas, ii Săi
trebuie să fie epistole vii „cunoscute s, i citite de tot, i oamenii”.
Nu vă vet, i putea consolida niciodată un caracter bun doar dorind
acest lucru. El poate fi câs, tigat doar prin muncă. Dorint, ele voas-
tre în această direct, ie trebuie exprimate printr-o trudă stăruitoare,
cinstită, plină de răbdare s, i stăruint, ă. Urcând în fiecare zi pe scara
progresului, te vei regăsi la sfârs, it în vârf — cuceritor, dar mai mult
un cuceritor prin Cel care te-a iubit. — The Youth’s Instructor, 5
noiembrie, 1896.
*****
Religia judecată după îmbrăcăminte

Dragi tineri, dispozit, ia pe care o avet, i de a vă îmbrăca după modă
s, i de a purta dantelă, aur s, i podoabe pentru a vă etala nu va reco-
manda altora religia voastră sau adevărul pe care-l mărturisit, i. Oame-
nii cu percept, ie fină vor privi încercările voastre de a vă înfrumuset, a
exteriorul ca o dovadă a unor mint, i slabe s, i inimi vanitoase. Reco-
mandarea pentru surorile mele tinere este aceasta: rochii simple,
nesofisticate s, i nepretent, ioase. Nu există nici un mod mai bun de a
face ca lumina voastră să-i lumineze pe alt, ii, decât al simplităt, ii cu
care vă îmbrăcat, i s, i vă purtat, i. Putet, i arăta tuturor că, prin comparat, ie
cu lucrurile ves, nice, estimat, i corect valoarea lucrurilor din lumea
aceasta. — Testimonies for the Church 3:376.
Capitolul 118 — Îmbrăcămintea s, i caracterul [349]
Domnul Hristos îi prezintă pe urmas, ii Săi ca fiind sarea pămân-

tului s, i lumina lumii. Fără influent, a salvatoare a cres, tinilor, lumea ar
pieri ca urmare a propriei distrugeri s, i a corupt, iei ce o caracterizează.
Privit, i la categoria as, a-zis, ilor cres, tini, care sunt descris, i ca fiind ne-
păsători cu privire la îmbrăcămintea s, i persoana lor; pierdut, i în
tranzact, iile legate de afacerile lor, reprezentat, i de îmbrăcămintea lor;
necuviincios, i s, i chiar brutali în maniere, având un nivel superficial
de conversat, ie s, i, în acelas, i timp, considerând aceste trăsături josnice
ca indicii ale adevăratei umilint, e s, i ale viet, ii de cres, tin. Gândit, i-vă;
dacă ar fi pe pământ, Mântuitorul ar indica astfel de pretins, i cres, tini
ca fiind sarea pământului s, i lumina lumii? Nu, niciodată!
Cres, tinii sunt elevat, i în conversat, iile lor s, i, des, i consideră ca fiind
păcat să consimtă la lingus, iri mincinoase, ei sunt politicos, i, amabili
s, i binevoitori. Cuvintele lor sunt pline de adevăr s, i sinceritate. Ei sunt
credincios, i în afacerile cu frat, ii lor s, i cu lumea. În îmbrăcăminte, ei
evită excesul s, i etalarea; iar hainele lor vor fi simple, nebătătoare la
ochi, modeste s, i aranjate plăcut s, i cu bun-gust. O grijă specială va fi
acordată îmbrăcămintei de as, a manieră, încât să arate către sfint, enia
Sabatului s, i închinarea lui Dumnezeu.
Linia de demarcat, ie dintre o asemenea categorie s, i lume va fi
prea clară pentru a se putea gres, i. Influent, a credincios, ilor ar fi de
zece ori mai mare, dacă bărbat, ii s, i femeile care acceptă adevărul [350]
s, i care în trecut au fost nepăsători s, i delăsători în obiceiurile lor
vor fi atât de cultivat, i s, i sfint, it, i prin adevăr, încât să dea pe fat, ă
simplitate în obiceiurile lor, ordine s, i bun-gust în îmbrăcăminte.
Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al ordinii s, i nu este în nici o
măsură mult, umit de neglijent, ă, murdărie sau păcat.
Relat, ia cu moda
Cres, tinii nu trebui să se martirizeze, făcând din ei o privelis, te,
îmbrăcându-se atât de diferit de lume, încât oamenii să-i privească
325
fix s, i cu uimire. Iar dacă, urmare a conformării lor fat, ă de credint, a s, i

datoria lor de a se îmbrăca modest s, i sănătos, descoperă că nu sunt la
modă, nu trebuie să-s, i schimbe hainele pentru a fi la fel cu lumea. Ei
ar trebui să manifeste o independent, ă nobilă s, i curajul moral de a fi
corect, i, chiar dacă lumea este altfel. Dacă lumea introduce un gen de
îmbrăcăminte modestă, convenabilă s, i sănătoasă, în concordant, ă cu
Biblia, relat, ia noastră cu Dumnezeu sau cu lumea nu se va schimba,
dacă vom adopta acest fel de îmbrăcăminte. Cres, tinii ar trebui să-L
urmeze pe Hristos s, i să-s, i adapteze îmbrăcămintea în concordant, ă
cu Cuvântul Său. Ar trebui să evite extremele. Cu umilint, ă, ei ar
trebui să urmeze cursul lor, clar trasat înainte, fără a t, ine seama de
aplauze sau dezaprobare, alipindu-se de ceea ce este bine în baza
propriilor sale merite. — The Review and Herald, 30 ianuarie, 1900.
Capitolul 119 — Îmbrăcămintea adecvată [351]
Biblia învat, ă modestia în îmbrăcăminte „Vreau, de asemenea,

ca femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios”. Aceasta in-
terzice etalarea în îmbrăcăminte a unor culori bătătoare la ochi, a
unor accesorii extravagante. Orice planuri sau gânduri proiectate să
atragă atent, ia asupra celui ce poartă aceste lucruri sau să crească
admirat, ia este exclus din îmbrăcămintea modestă, plăcută, conformă
Cuvântului lui Dumnezeu.
Economie în îmbrăcăminte
Îmbrăcămintea noastră trebuie să fie modestă, nu cu „aur, nici
cu mărgăritar, nici cu haine scumpe”. Banii ne sunt încredint, at, i de
Dumnezeu. Nu sunt ai nos, tri, ca să-i cheltuim pentru satisfacerea
mândriei sau a ambit, iei. Ei reprezintă, în mâinile copiilor lui Dum-
nezeu, hrană pentru cei înfometat, i s, i îmbrăcăminte pentru cei goi;
reprezintă apărare pentru cei apăsat, i, mijloc de însănătos, ire pentru
cei bolnavi sau de propovăduire a Evangheliei celor săraci. Folosind
cu înt, elepciune banii care acum sunt cheltuit, i pentru aspectul ex-
terior, putet, i aduce fericire în multe inimi. T, inet, i cont de modul în
care a trăit Hristos, de viat, a Sa. Analizat, i-I caracterul s, i fit, i tovarăs, ii
Lui în ceea ce prives, te tăgăduirea de sine.
În lumea as, a-zis cres, tină, destul de mult, i bani sunt cheltuit, i pe
bijuterii, pe haine extravagante s, i inutile, care i-ar putea hrăni s, i
îmbrăca pe tot, i cei flămânzi s, i goi. Moda s, i etalarea absorb mij-
loacele care ar putea aduce alinare s, i confort celor în suferint, ă s, i
săraci. Ele jefuiesc lumea de dragostea Mântuitorului, propovăduită
în Evanghelie....
Calitate s, i bun-gust
Dar hainele noastre, chiar dacă sunt modeste s, i simple, ar trebui
să fie de calitate bună, în culori care avantajează s, i potrivite cu
serviciul. Ar trebui alese mai degrabă ca să dureze decât pentru [352]
327
a fi etalate. Femeia înt, eleaptă descrisă în Proverbe „nu se teme de

zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată în cărămiziu”.
Sănătate s, i curăt, ie
Îmbrăcămintea noastră ar trebui să fie curată. Lipsa de curăt, enie
în îmbrăcăminte este nesănătoasă s, i astfel se pângăresc s, i sufletul, s, i
trupul. „Voi suntet, i Templul lui Dumnezeu.... Dacă nimices, te cineva
Templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu.”
În tot ceea ce prives, te îmbrăcămintea, trebuie să avem în ve-
dere sănătatea. „În toate lucrurile”, Dumnezeu dores, te ca „sănătatea
să sporească” — sănătatea trupului s, i a sufletului. S, i trebuie să
fim împreună-lucrători cu El atât pentru sănătatea trupului, cât s, i a
sufletului. Amândouă sunt favorizate de o îmbrăcăminte sănătoasă.
Grat, ia s, i frumuset, ea naturală

Ar trebui să avem grat, ia, frumuset, ea, caracterul adevăratei
simplităt, i naturale.
Hristos ne-a avertizat împotriva mândriei în viat, ă, dar nu îm-
potriva grat, iei s, i frumuset, ii naturale. El ne-a îndreptat atent, ia spre
florile câmpului, asupra crinului desfăcut în puritatea sa, s, i ne-a
spus: „Totus, i vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu
s-a îmbrăcat ca unul din ei”. Astfel, prin lucrurile din natură, Hris-
tos ilustrează frumuset, ea care are valoare în cer, grat, ia plină de
modestie, simplitatea, puritatea, caracterul adecvat, care vor face po-
doabele noastre plăcute înaintea Lui. Counsels to Parents, Teachers
and Students, 302, 303.
Capitolul 120 — Influent, a îmbrăcămintei [353]
Noi nu descurajăm bunul-gust în îmbrăcăminte. Bunul-gust nu

trebuie dispret, uit sau condamnat. Credint, a noastră, dacă este purtată
înainte, ne va conduce să fim atât de distins, i în îmbrăcăminte s, i zelos, i
ca lucrători buni s, i serios, i, încât vom putea fi considerat, i ca având
ceva special. Dar, când pierdem gustul pentru ordine s, i o simplitate
distinsă, părăsim în principiu adevărul; pentru că adevărul nu se
degradează niciodată, ci se cultivă s, i se înalt, ă. Când credincios, ii
sunt neglijent, i cu îmbrăcămintea lor s, i sunt necuviincios, i s, i brutali
în maniere, influent, a lor dăunează adevărului. „Noi am ajuns”, spune
apostolul inspirat, „o privelis, te pentru lume, îngeri s, i oameni”. Tot
cerul înregistrează influent, a zilnică pe care o exercită asupra lumii
as, a-zis, ii cres, tini....
Simplitatea îmbrăcămintei va face ca o femeie sensibilă să apară
ca fiind plină de avantaje. Noi judecăm caracterul unei persoane după
stilul pe care-l adoptă în îmbrăcăminte. O femeie modestă, asemenea
lui Dumnezeu, se va îmbrăca modest. Un gust rafinat, o minte culti-
vată vor fi relevate în alegerea unei îmbrăcămint, i simple s, i adecvate.
Tinerele care se rup din sclavia modei vor fi podoabele societăt, ii.
Cea care este simplă s, i nepretent, ioasă în îmbrăcăminte s, i în maniere
arată că înt, elege faptul că o femeie adevărată se caracterizează prin
bogăt, ia valorilor morale. Cât de fermecătoare s, i interesantă este
simplitatea în îmbrăcăminte, care, în grat, ie s, i drăgălăs, enie, poate
fi comparată cu florile câmpului. — The Review and Herald, 17
noiembrie, 1904.
329
[354] Capitolul 121 — Simplitatea în îmbrăcăminte
„Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară, care stă în împleti-

tura părului, în purtarea de scule de aur sau în îmbrăcarea hainelor,
ci să fie omul ascuns al inimii, în curăt, ia nepieritoare a unui duh
blând s, i linis, tit, care este de mare pret, înaintea lui Dumnezeu.”
Înt, elepciunea omenească s-a gândit mereu să evadeze sau să lase
deoparte învăt, ăturile simple, directe, ale Cuvântului lui Dumnezeu.
În fiecare epocă, majoritatea celor ce pretind a fi urmas, i ai lui Hris-
tos au desconsiderat aceste precepte, care promovau lepădarea de
sine s, i umilint, a, care cereau simplitate s, i modestie în conversat, ie,
comportament s, i îmbrăcăminte. Rezultatul a fost mereu acelas, i —
îndepărtarea de învăt, ăturile Evangheliei, care conduce la adoptarea
modei, obiceiurilor s, i principiilor lumii. Asemănarea cu Dumnezeu,
care este de o important, ă vitală, a fost înlocuită de un formalism rece.
Prezent, a s, i puterea lui Dumnezeu — retrase de la cei care formau
grupuri iubitoare de lume — sunt descoperită în categoria închinăto-
rilor umili, care sunt dispus, i să se supună învăt, ăturilor Cuvântului
Sfânt. Această cale a fost urmată în perioade succesive. Una după
alta, diferite denominat, iuni s-au ridicat s, i, renunt, ând la simplitatea
lor, s, i-au pierdut într-o mare măsură puterea de la început.
O cursă întinsă poporului lui Dumnezeu

După cum vedem, dragostea de modă s, i de etalare se regăses, te s, i
printre cei ce pretind a crede adevărurile prezente s, i ne întrebăm cu
[355] tristet, e: Nu va învăt, a poporul lui Dumnezeu nimic din istoria celor
dinainte? Sunt put, ini cei care-s, i înt, eleg propriile inimi. Iubitorii
frivoli s, i superficiali ai modei pot pretinde a fi urmas, i ai lui Hristos,
dar îmbrăcămintea s, i conversat, ia lor arată cu ce este ocupată mintea
s, i în ce este angajată afect, iunea lor. Viet, ile lor trădează prietenia cu
lumea s, i-i reclamă ca fiind ai ei.
Cum poate cineva, care a gustat o dată dragostea lui Hristos, să fie
satisfăcut de frivolităt, ile modei? Inima mea este îndurerată să vadă
330
Simplitatea în îmbrăcăminte 331
pe cei care pretind că sunt urmas, ii blândului s, i modestului Mântuitor

atât de înflăcărat, i în a se conforma standardelor acestei lumi în ceea
ce prives, te îmbrăcămintea. Cu toate că pretind a căuta asemănarea
cu Dumnezeu, pot fi deosebit, i cu greu de cei necredincios, i. Ei nu
găsesc plăcere în viat, a lor de credint, ă. Timpul s, i mijloacele lor sunt
puse în slujba scopului de a se îmbrăca pentru a etala.
Mândria s, i extravagant, a în îmbrăcăminte sunt păcate către care
sunt înclinate în special femeile. De aici înainte, porunca apostolilor
li se adresează direct lor: „Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage
îmbrăcate în chip cuviincios, cu rus, ine s, i sfială; nu cu împletituri
de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe, ci cu
fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase”.
Nevoia de reformă
Vedem cum câs, tigă cu fermitate teren în biserică un rău pe
care Cuvântul lui Dumnezeu îl condamnă. Care este datoria celor
ce det, in autoritatea cu privire la acest aspect? Va mai fi influent, a
bisericii ceea ce ar trebui să fie, în timp ce mult, i dintre membrii
săi se supun la ceea ce dictează moda mai degrabă decât la ceea
ce exprimă cu claritate voint, a lui Dumnezeu? Cum putem as, tepta [356]
prezent, a s, i ajutorul Duhului Sfânt, în timp ce permitem acestor
lucruri să existe între noi? Putem să rămânem tăcut, i în timp ce
învăt, ăturile lui Hristos sunt date la o parte de fals, ii Săi urmas, i?
Aceste lucruri aduc durere s, i nedumerire celor care au scăpat din
vedere biserica lui Dumnezeu. Nu vor reflecta surorile mele cres, tine
în rugăciune s, i în sinceritate asupra acestui subiect? Nu vor căuta ele
să fie îndrumate de Cuvântul lui Dumnezeu? Timpul petrecut în plus
pentru pregătirea hainelor în conformitate cu moda acestei lumi ar
trebui devotat unei cercetări atente a inimii s, i studiului Scripturilor.
Orele care pot fi considerate mai mult decât pierdute în pregătirea
unor găteli, împodobeli s, i accesorii inutile ar putea fi făcute mai
valoroase decât aurul, dacă ar fi petrecute în căutarea dobândirii
principiilor corecte s, i a realizărilor solide. Inima mă doare când văd
tinere care pretind a fi urmas, e ale lui Hristos care sunt practic în
necunos, tint, ă cu privire la caracterul s, i voint, a Sa. Aceste tinere au
fost satisfăcute hrănindu-se cu pleavă. Beteala strălucitoare a lumii
pare a fi mai valoroasă pentru ele decât bogăt, iile ves, nice. Puterile
mintale, care ar putea fi dezvoltate prin gândire s, i studiu, suferă de

amort, eală, sentimentele sunt nedisciplinate, pentru că îmbrăcămintea
este considerată mai importantă decât dragostea de spiritualitate sau
vigoare mintală.
Împodobirea interioară
Vor căuta urmas, ii lui Hristos să obt, ină acea frumuset, e interioară,
blândet, ea s, i pacea spiritului, pe care Dumnezeu pune mult pret, , sau
vor risipi aceste scurte ore de încercare ce le stau la dispozit, ie într-o
[357] muncă inutilă, pentru etalare? Domnul ar putea să aibă în lucrarea Sa
femei care să caute în permanent, ă să-s, i îmbogăt, ească atât mintea, cât
s, i inima, dobândind putere intelectuală s, i morală, încât să poată duce
o viat, ă folositoare s, i fericită — fiind o binecuvântare pentru lume s, i o
onoare pentru Creatorul lor. I-as, întreba pe tinerii de azi, care pretind
a crede în adevărul prezent, în ce fel se leapădă ei de sine de dragul
adevărului? Când realmente doresc un articol de îmbrăcăminte sau
un fel de obiect de podoabă, accesoriu sau un lucru potrivit, pun ei
problema aceasta înaintea Domnului în rugăciune, pentru a s, ti dacă
Spiritul Sfânt va aproba această cheltuială a mijloacelor materiale?
În alegerea s, i pregătirea hainelor lor, sunt ei atent, i să nu dezonoreze
practicarea credint, ei? Pot ei să cheme binecuvântarea Domnului
asupra timpului astfel folosit? Este un lucru să te alături bisericii s, i cu
totul alt lucru să fii unit cu Hristos. Profesarea religiei neconsacrate,
iubind lumea, este una din cele mai serioase cauze ale slăbiciunii în
biserica lui Hristos.
În această etapă a existent, ei omenirii, există o pasiune fără pre-
cedent pentru plăcere. Peste tot prevalează extravagant, a risipitoare
s, i necugetată. Mult, i sunt plini de înfocare pentru amuzament s, i
distract, ie. Mintea începe să fie frivolă s, i superficială, pentru că nu
mai este obis, nuită cu meditat, ia sau studiul disciplinat. Sentimenta-
lismul plin de ignorant, ă este cultivat, rafinat, înălt, at s, i înnobilat. Dar
prea adesea fiecare realizare de valoare este neglijată pentru etalarea
modei s, i pentru plăceri superficiale. Femeile permit sufletului lor
să fie înfometat s, i pipernicit din cauza modei s, i astfel ele devin mai
degrabă un blestem pentru societate decât o binecuvântare. — The
Review and Herald, 6 decembrie, 1881.
Capitolul 122 — Idolatria îmbrăcămintei [358]
Idolatria îmbrăcămintei este o boală morală. Ea nu trebuie adusă

în viat, a cea nouă. În cele mai multe cazuri, supunerea fat, ă de
cerint, ele Evangheliei va cere o hotărâtă schimbare în îmbrăcăminte.
Nu trebuie să existe nepăsare în îmbrăcăminte. Pentru Numele
lui Hristos, ai căror martori suntem, ar trebui să facem tot ce se
poate mai bine pentru înfăt, is, area noastră. La serviciul de la taber-
nacol, Dumnezeu a arătat fiecare amănunt al ves, mintelor acelora
care slujeau înaintea Lui. În felul acesta, suntem învăt, at, i că El are
o preferint, ă cu privire la îmbrăcămintea celor care-L servesc. În-
drumările date cu privire la ves, mintele lui Aaron erau foarte pre-
cise, deoarece ves, mântul lui era simbolic. Tot as, a, îmbrăcămintea
urmas, ilor lui Hristos trebuie să fie simbolică. Înfăt, is, area noastră, în
toate privint, ele, ar trebui să fie caracterizată prin simplitate, modes-
tie s, i curăt, enie. Dar Cuvântul lui Dumnezeu nu aprobă schimbările
de îmbrăcăminte numai de dragul modei, ca să arătăm la fel ca lu-
mea. Cres, tinii nu trebuie să se împodobească cu podoabe scumpe s, i
lucruri costisitoare.
Cuvintele Scripturii cu privire la îmbrăcăminte, ar trebui să fie
cercetate cu grijă. Avem nevoie să înt, elegem ceea ce Domnul cerului
apreciază chiar s, i în îmbrăcarea corpului. Tot, i cei care caută cu
sârguint, ă harul lui Hristos vor t, ine seamă de cuvintele pret, ioase, de
învăt, ăturile inspirate de Dumnezeu. Chiar s, i stilul îmbrăcămintei va
exprima adevărul Evangheliei. — Testimonies for the Church 6:96.
333
[359] Capitolul 123 — Adevărata podoabă
Extravagant, a demoralizatoare predomină oriunde s, i multe suflete

ajung să se ruineze datorită dragostei lor pentru îmbrăcăminte s, i
etalare. Viat, a a nouă zecimi din cei ce sunt devotat, i modei este o
minciună trăită. Îns, elăciunea s, i frauda reprezintă practica lor zilnică;
pentru că ei vor să pară ceea ce nu sunt.
Noblet, ea sufletului, amabilitatea, generozitatea sunt vândute pen-
tru a satisface pofta de lucruri rele. Mii îs, i vând mintea pentru a
putea avea mijloace de a urma moda acestei lumi. O astfel de grijă
nebunească pentru schimbările modei acestei lumi necesită o ar-
mată de reformatori, care să ia pozit, ie pentru o împodobire simplă
s, i distinctă. Satana a inventat mereu curente în modă, care nu pot fi
urmate decât sacrificând bani, timp s, i sănătate.
Urmând lumea
Având înaintea noastră tabloul demoralizării lumii cu privire la
modă, cum îndrăznesc as, a-zis, ii cres, tini să urmeze cărarea lumii?
Vom aproba aceste mode demoralizatoare, însus, indu-ni-le? Mult, i
adoptă moda lumii, dar aceasta pentru că Hristos nu este întrupat în
ei, s, i cu El, sperant, a s, i gloria. Viet, uirea în lux, îmbrăcămintea extra-
vagantă sunt împinse până la o asemenea extindere, încât constituie
unul din semnele ultimelor zile.
[360] Mândria s, i vanitatea se manifestă pretutindeni, cei care sunt
tentat, i să privească în oglindă pentru a se admira au o foarte slabă
înclinat, ie de a privi către Legea lui Dumnezeu, care reprezintă marea
oglindă. Această idolatrie a îmbrăcămintei distruge toată umilint, a,
blândet, ea s, i dragostea într-un caracter. Consumă orele pret, ioase
care ar trebui consacrate meditat, iei, cercetării de inimă s, i studiu-
lui Cuvântului lui Dumnezeu însot, it de rugăciune. În Cuvântul lui
Dumnezeu, Inspirat, ia a înregistrat lect, ii speciale pentru instruirea
noastră....
334
Adevărata podoabă 335
Devot, iunea pentru îmbrăcăminte ia din mijloacele încredint, ate

pentru lucrările milei s, i ale bunăvoint, ei, iar această cheltuială extra-
vagantă este furt fat, ă de Dumnezeu. Mijloacele materiale nu ne-au
fost încredint, ate pentru satisfacerea mândriei s, i pentru dragostea de
a etala. Noi trebuie să fim administratori înt, elept, i, să-i îmbrăcăm
pe cei goi, să-i hrănim pe cei înfometat, i s, i să oferim mijloacele
noastre materiale pentru avansarea cauzei lui Dumnezeu. Dacă vrem
podoabe, grat, ia blândet, ii, modestia s, i prudent, a sunt potrivite pentru
orice persoană de orice rang sau pozit, ie socială.
Nu vom sta ca nis, te santinele credincioase s, i, prin învăt, ătură
s, i exemplu, nu vom respinge spre împrăs, tiere extravagant, a acestei
epoci degenerate? Nu vom da un exemplu bun tinerilor nos, tri că
orice am mânca sau bea, orice am face, totul este spre gloria lui
Dumnezeu? — The Review and Herald, 12 decembrie, 1912.
Sect, iunea 13 — Recreere s, i distract, ie [361]
[362]
Există o diferent, ă între recreere s, i distract, ie. Recreerea, când este
într-adevăr as, a cum o arată numele, are tendint, a de a întări s, i zidi.
Prin întreruperea grijilor s, i ocupat, iilor noastre obis, nuite, ea
permite refacerea mint, ii s, i trupului s, i ne face astfel în stare să ne
întoarcem cu puteri noi la munca serioasă a viet, ii. Distract, ia, pe de
altă parte, este căutată de dragul plăcerii s, i este adesea dusă la
extrem; aceasta absoarbe energia necesară muncii folositoare s, i se
dovedes, te în acest fel o piedică în calea adevăratului succes al
viet, ii. — Education, 207.
[363] Capitolul 124 — Valoarea recreat, iei
Cres, tinii ar trebui să fie cei mai plini de voios, ie s, i fericit, i oameni
care trăiesc. Ei ar trebui să fie cons, tient, i că Dumnezeu este Tatăl s, i
prietenul lor ves, nic.
Dar mult, i as, a-zis, i cres, tini nu dau o mărturie corectă despre
religia cres, tină. Ei par întunecat, i, ca s, i când ar sta sub un nor. Adesea,
ei vorbesc de marile sacrificii pe care le-au făcut pentru a deveni
cres, tini. Ei apelează la cei ce nu L-au acceptat pe Hristos, arătându-
le prin propriul exemplu s, i prin conversat, ia lor că ar trebui să renunt, e
la orice ar putea face viat, a plăcută s, i plină de bucurie. Ei aruncă un
văl întunecat peste binecuvântata sperant, ă cres, tină. Impresia pe care
o lasă ei este că cererile lui Dumnezeu reprezintă o povară chiar s, i
pentru un suflet dispus s, i că tot ceea ce oferă plăcere sau încântă
gustul trebuie sacrificat.
Nu ezităm să spunem că astfel de pretins, i cres, tini nu trăiesc
s, i nu transmit o învăt, ătură autentică. Dumnezeu este dragoste, cei
ce sălăs, luiesc în El rămân în dragoste. Tot, i cei care într-adevăr s-
au familiarizat — prin cunoas, tere venită prin experimentare — cu
compania plină de dragoste s, i tandret, e a Tatălui nostru ceresc vor
răspândi lumină s, i bucurie oriunde s-ar afla. Prezent, a s, i influent, a lor
vor fi pentru tovarăs, ii lor ca mireasma unor flori parfumate, pentru
că ei sunt unit, i cu Dumnezeu s, i cu cerul, iar frumuset, ea crescută
a cerului este transmisă prin ei tuturor celor care sunt atras, i de
[364] influent, a lor. Aceasta îi face să fie lumina lumii s, i sarea pământului.
Ei sunt într-adevăr savoarea viet, ii în viat, ă s, i a mort, ii în moarte.
Recreerea cres, tină

Este privilegiul s, i datoria cres, tinilor să caute să-s, i împrospă-
teze spiritele s, i să-s, i învioreze trupurile printr-o recreere inocentă,
în scopul de a folosi puterile lor fizice s, i mintale pentru slava lui
Dumnezeu. Momentele noastre de recreere n-ar trebui să fie scene
de veselie fără sens, luând forme absurde. Putem să le organizăm de
338
Valoarea recreat, iei 339
as, a manieră, încât cei cu care ne însot, im să beneficieze, să se înalt, e
s, i astfel să ne calificăm pe noi, dar s, i pe ei pentru a îndeplini cât mai
bine îndatoririle transmise nouă ca s, i cres, tini.
Nu putem fi scuzat, i înaintea lui Dumnezeu dacă ne angajăm în
distract, ii care au tendint, a de a ne transforma în persoane nepotrivite
pentru îndeplinirea credincioasă a îndatoririlor obis, nuite ale viet, ii
s, i astfel mics, orându-ne dorint, a de contemplare a lui Dumnezeu s, i a
lucrurilor ceres, ti. Religia lui Hristos este înviorătoare s, i elevatoare
în influent, a sa. Este mai presus de orice, mai presus de glume s, i
bătăi de joc fără sens, de discut, ii goale de cont, inut s, i frivole. În
toate perioadele noastre de recreere trebuie să adunăm de la Sursa
divină de putere un curaj s, i o tărie proaspete, astfel încât să putem
să înălt, ăm mai cu succes viet, ile noastre către curăt, ie, adevărata
bunătate s, i sfint, ire.
Dragostea de frumos
Chiar s, i Dumnezeul cel mare este un iubitor al frumosului. El
ne-a dat dovada de netăgăduit a acestui fapt prin lucrarea mâinilor
Sale. El a sădit pentru primii nos, tri părint, i o grădină minunată în
Eden. Copaci falnici din fiecare soi au fost făcut, i să crească din [365]
pământ atât pentru utilitate, cât s, i pentru decor. Au fost plămădite
flori frumoase, de o drăgălăs, enie rară, de diferite culori s, i nuant, e,
parfumând aerul. Păsări cântătoare, pline de voios, ie, de un colorit
variat, ciripeau cu putere cântece de veselie, spre lauda Creatorului
lor. A fost planul lui Dumnezeu ca omul să-s, i găsească fericirea prin
angajarea aspirat, iilor sale în lucrurile pe care El li le-a oferit s, i ca
dorint, ele sale să poată fi satisfăcute de fructele pomilor din grădină.
Dumnezeu, care a făcut Edenul — căminul primilor nos, tri
părint, i — atât de uimitor de plăcut, ne-a dăruit de asemenea co-
pacii maiestuos, i, florile frumoase s, i tot ce este necesar s, i plăcut
pentru fericirea noastră. Ne-a dat aceste semne ale dragostei Sale,
pentru ca noi să putem avea păreri corecte privind caracterul Său.
El a implantat în inimile copiilor Săi dragostea de frumos. Dar
această dragoste a fost pervertită de mult, i. Avantajele s, i frumuset, ile
pe care Dumnezeu le-a revărsat asupra noastră au devenit idolii
nos, tri, în timp ce gloriosul lor Dătător a fost dat uitării. Ar trebui să
recunoas, tem dragostea lui Dumnezeu fat, ă de noi în toate lucrările
creat, iei Sale s, i inimile noastre ar trebui să răspundă acestor dovezi
ale dragostei Sale, predându-I lui Dumnezeu din toată inima cele
mai bune s, i sfinte sentimente ale noastre.
Maestrul-artist
Dumnezeu ne-a înconjurat cu decoruri naturale pline de
frumuset, e, pentru a atrage s, i interesa mintea noastră. Planul Său este
ca noi să asociem gloria naturii cu caracterul Său. Dacă vom stu-
dia cu credincios, ie cartea naturii, vom găsi în ea o sursă abundentă
[366] pentru contemplarea dragostei s, i puterii infinite a lui Dumnezeu.
Mult, i laudă îndemânarea artistului, care produce picturi fru-
moase pe pânze. Mii de oameni îs, i devotează toate puterile firii în
slujba artei s, i totus, i cât de put, in pot ilustra aces, tia lucrurile din na-
tură. Arta nu va putea niciodată atinge perfect, iunea văzută în natură.
Mult, i pretins, i cres, tini cad în extaz în fat, a unui tablou ce cont, ine
un apus de soare. Ei aduc închinare îndemânării artistului, dar trec
cu indiferent, ă pe lângă un apus de soare măret, , autentic, des, i au
privilegiul să-l admire în fiecare seară înnorată.
De unde are artistul modelul? Din natură. Dar Maestrul artis, tilor
a pictat pe cerul mis, cător tablouri schimbătoare în funct, ie de pozit, ia
soarelui. El a nuant, at s, i a înfrumuset, at cerurile cu auriu, argintiu s, i
purpuriu, astfel ca, atunci când port, ile înaltului vor fi deschise, să
putem avea înaintea ochilor splendoarea strălucirii Sale s, i imaginat, ia
noastră să ia put, in din această măret, ie. Mult, i se întorc nepăsători de
la acest tablou finisat în ceruri. Ei nu recunosc puterea s, i dragostea
infinită a lui Dumnezeu, făcută cunoscută prin frumuset, ile văzute
în ceruri, dar sunt aproape fermecat, i de vederea s, i închinarea la
tablouri imperfecte, imitat, ii ale Artistului artis, tilor. — The Review
and Herald, 25 iulie, 1871.
Nepotrivit, i pentru a rezista ispitei

Să nu vă închipuit, i că vă putet, i alipi de plăceri, bucurându-vă în
astfel de plăceri de o clipă s, i că, în acelas, i timp, putet, i rezista ispitei.
— The Signs of the Times, 20 iunie, 1900.
Capitolul 125 — Dragostea de plăceri lumes, ti [367]
Este un lucru alarmant că dragostea de lume predomină în mint, ile

celor ce reprezintă tinerii. Mult, i se comportă ca s, i cum pret, ioasele
ore de încercare, când harul mai întârzie, ar fi o vacant, ă minunată s, i
că ei au fost lăsat, i în lume numai pentru propria lor distract, ie, pentru
a satisface o permanentă dorint, ă s, i necesitate de exaltare. Ei îs, i
găsesc plăcerile în lume s, i în lucrurile din lume s, i sunt străini de Tatăl
s, i de harul Spiritului Sfânt. Mult, i sunt necugetat, i în conversat, iile lor.
Ei preferă să uite că din cuvintele lor vor fi achitat, i sau condamnat, i.
Dumnezeu este dezonorat de discut, iile s, i râsetele frivole, goale s, i
des, arte care caracterizează viat, a multora dintre tinerii nos, tri....
Satana face eforturi speciale pentru a conduce pe astfel de tineri
să găsească fericirea în distract, ii lumes, ti s, i să se justifice, străduindu-
se să demonstreze că aceste distract, ii sunt nevinovate, inocente s, i
chiar importante pentru sănătate. El prezintă cărarea sfint, eniei ca
fiind grea, dificilă, în timp ce cărările plăcerilor lumes, ti sunt presărate
cu flori.
Satana împodobes, te lumea s, i plăcerile ei în culori false, amăgi-
toare s, i măgulitoare, prezentându-le înaintea tinerilor. Dar plăcerile
acestui pământ vor ajunge în curând la un sfârs, it s, i atunci ceea ce ai
semănat acum va trebui să seceri în acea zi. Sunt atract, iile, abilităt, ile
s, i talentele personale prea valoroase pentru a le dedica lui Dum-
nezeu, Creatorul nostru, El, care veghează asupra noastră în orice
moment? Sunt calificările noastre prea pret, ioase pentru a le preda
lui Dumnezeu?
Calea înt, elepciunii [368]

Tinerii sust, in adesea că ei au nevoie de ceva care să îi anime s, i
care să le schimbe mintea. Sperant, a cres, tină este exact ceea ce au ei
nevoie. Religia se va dovedi pentru credincios o îmbărbătare, un ghid
sigur către fântâna adevăratei fericiri. Tinerii ar trebui să studieze
Cuvântul lui Dumnezeu, dedicându-se meditat, iei s, i rugăciunii. Vor
341
descoperi că momentele lor libere nu pot fi mai bine folosite decât
făcând aceasta. „Căile ei — ale înt, elepciunii — sunt nis, te căi plăcute
s, i toate cărările ei sunt nis, te cărări pas, nice”.
Pavel îi îndemna pe tineri — scriindu-i lui Tit — la cumpătare:
„Sfătuies, te de asemenea pe tineri să fie cumpătat, i, s, i dă-te pe tine
însut, i pildă de fapte bune, în toate privint, ele. Iar în învăt, ătură, dă
dovadă de curăt, ie, de vrednicie, de vorbire sănătoasă s, i fără cusur,
s, i să nu poată să spună nimic rău de noi”.
Îi sfătuiesc pe tineri, de dragul sufletului lor, să dea atent, ie îndem-
nurilor apostolului. Toate aceste instruct, iuni, avertizări s, i repros, uri
pret, ioase vor fi o mireasmă de viat, ă spre viat, ă sau de moarte spre
moarte.
Tinerii sunt în mod natural înclinat, i să creadă că nu se as, teaptă
de la ei multă responsabilitate, purtare de grijă sau purtare de poveri.
Dar asupra fiecăruia planează obligat, ia de a atinge standardul Bibliei.
Lumina care străluces, te înainte, cu privilegii s, i oportunităt, i, în lu-
crarea de predicare a Cuvântului, în povăt, uiri, avertizări s, i repros, uri,
va perfect, iona caracterul sau va condamna nepăsarea. Această lu-
mină trebuie pret, uită atât de către tineri, cât s, i de bătrâni. Cine sunt
cei care vor lua acum atitudine pentru Dumnezeu, hotărât, i să pună
slujirea Lui pe primul loc în viet, ile lor? Cine vor fi purtătorii de
poveri?
[369] „Dar adu-t, i aminte de Făcătorul tău în zilele tineret, ii tale.” Isus
dores, te slujirea celor asupra cărora este revărsată roua tineret, ii. El
dores, te ca ei să fie mos, tenitorii ves, niciei. Ei pot cres, te la o bărbăt, ie,
maturitate nobilă, cu toate că poluarea morală abundă astfel, încât
corupe atât de mult, i tineri chiar de la o vârstă fragedă. Ei pot fi liberi
în Hristos, copii ai luminii, s, i nu ai întunericului.
Dumnezeu cheamă pe fiecare tânăr s, i tânără să renunt, e la fie-
care obicei rău, să fie sârguincios, i în muncă, înflăcărat, i în spirit,
slujindu-L pe Domnul. Nu este bine ca ei să rămână în necunos, tint, ă,
fără să facă nici un efort pentru a birui obiceiurile rele s, i pentru a-s, i
îmbunătăt, i comportamentul. Sinceritatea rugăciunilor lor va fi dove-
dită de vigoarea efortului pe care-l fac de a se supune lui Dumnezeu
s, i poruncilor Sale. La fiecare pas, pot renunt, a la obiceiuri s, i asocieri
periculoase, crezând că Domnul, prin puterea Spiritului Său, le va
da putere să biruie.
Dragostea de plăceri lumes, ti 343
Credincios, ie în lucruri mărunte

Eforturile individuale, constante s, i unite vor fi recompensate de
succes. Cei ce doresc să facă mult bine în lumea noastră trebuie să
fie dispus, i să facă acest lucru în maniera lui Dumnezeu, îndeplinind
cele mai mărunte treburi. Cel care dores, te să atingă înălt, imile cele
mai semet, e ale izbânzii făcând lucruri minunate, extraordinare, nu
va reus, i să facă nimic.
Progresul sigur într-o lucrare bună, prin repetarea frecventă a
unui gen de serviciu făcut cu credincios, ie, este mai valoros înaintea
lui Dumnezeu decât aducerea la îndeplinire a unei lucrări măret, e,
s, i tinerii vor câs, tiga un raport favorabil, dând fort, ă s, i personalitate
eforturilor lor....
Tinerii pot face mult bine în lucrarea de salvare a sufletelor. [370]
Dumnezeu îi consideră responsabili de modul în care îs, i folosesc
talentele încredint, ate lor. Cei ce pretind a fi fii s, i fiice ai lui Dum-
nezeu să t, intească spre un standard înalt. Ei să-s, i folosească fiecare
talent cu care i-a înzestrat Dumnezeu. — The Youth’s Instructor, 1
ianuarie, 1907.
Dorint, e neîmplinite
Aspirat, ia continuă pentru distract, ii provocatoare de plăceri re-
levă dorint, ele înflăcărate ale sufletului. Dar cei ce beau din această
fântână a plăcerilor lumes, ti vor descoperi că sufletul lor însetat nu
este încă satisfăcut. Ei sunt îns, elat, i s, i gres, esc, confundând euforia
cu fericirea, s, i când entuziasmul încetează, mult, i se scufundă în
mâhnire s, i chiar disperare. O, ce nebunie, ce prostie să abandoneze
„Fântâna apelor vii” pentru „cisternele sparte” ale plăcerilor lumes, ti!
Ocazii de a mărturisi
Dacă într-adevăr Îi apart, ii lui Hristos, vei avea ocazia să
mărturises, ti Numele Lui. Vei fi invitat să-t, i însot, es, ti prietenii în
locuri de amuzament s, i astfel vei avea ocazia să-L mărturises, ti pe
Dumnezeul tău. Dacă es, ti cu adevărat al lui Hristos, atunci nu vei
încerca să formulezi scuze pentru faptul că nu-i însot, es, ti, ci le vei
declara cu modestie, dar s, i cu fermitate, că es, ti un copil al lui Dum-

nezeu s, i că principiile tale nu-t, i permit să mergi nici măcar o dată
într-un loc unde nu pot, i să-L invit, i s, i pe Isus cu tine. — The Youth’s
Instructor, 4 mai, 1893.
Capitolul 126 — Cuvinte de sfat [371]
Intră în orânduiala lui Dumnezeu ca atât resursele fizice, cât

s, i cele intelectuale să fie puse la treabă; dar caracterul exercit, iului
fizic abordat trebuie să fie în perfectă armonie cu lect, iile date de
Isus ucenicilor Săi. Aceste lect, ii trebuie astfel exemplificate în viat, a
cres, tinilor, încât, în întreaga activitate a educatorilor s, i elevilor săi,
agent, ii cerului să nu poată spune despre ei că sunt „iubitori de
plăceri”. Aceasta este starea actuală a multora: „Iubitori mai mult
de plăceri decât de Dumnezeu”. (2 Timotei 3, 4.) Astfel, Satana s, i
îngerii lui îs, i întind capcanele pentru suflete. El lucrează la mintea
profesorilor s, i elevilor pentru a-i face să se angajeze în activităt, i
s, i jocuri ce vor deveni puternic acaparatoare s, i care sunt de natură
să întărească pasiunile josnice s, i să dea nas, tere la pofte s, i dorint, e
rele, ce vor contracara act, iunile Duhului lui Dumnezeu, s, i El Se
mâhnes, te....
„Fit, i treji s, i vegheat, i! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul,
dă târcoale ca un leu care răcnes, te s, i caută pe cine să înghită”. [372]
(1 Petru 5, 8.) El este prezent acolo unde vă jucat, i, urmărindu-vă
distract, iile s, i acaparând orice suflet pe care îl găses, te fără apărare,
semănând în inimi sământ, a sa, obt, inând astfel controlul asupra mint, ii
oamenilor. El este prezent la orice activitate din clasă. Acei cursant, i
care îngăduie ca mintea să le fie puternic incitată de jocuri nu se află
în cea mai bună dispozit, ie de a primi învăt, ătura, sfatul s, i mustrarea
care sunt cele mai importante pentru ei.
Exercit, iul fizic a fost evident, iat de Dumnezeul înt, elepciunii. În
fiecare zi, ar trebui să consacrăm câteva ore educat, iei în domeniul
muncii cu folos, ce îi va ajuta pe elevi să învet, e îndeletnicirile prac-
tice ale viet, ii, esent, iale pentru tot, i tinerii nos, tri.
Este nevoie ca oricine, din oricare s, coală sau institut, ie a noas-
tră, să fie, precum Daniel, într-o atât de strânsă legătură cu Izvorul
întregii înt, elepciuni, încât să devină capabil să atingă cel mai înalt
standard, în orice privint, ă. Dragostea s, i temerea de Dumnezeu stă-
teau înaintea lui Daniel s, i, cons, tient de responsabilitatea fat, ă de
345
Dumnezeu, el îs, i exersa toate capacităt, ile pentru a răspunde, pe cât

posibil, grijii iubitoarea a Marelui Învăt, ător. Cei patru copii evrei
aveau să nu îngăduie ca egoismul s, i iubirea de distract, ii să le acapa-
reze clipele perioadei de aur a viet, ii lor. Ei au lucrat cu o inimă plină
de voint, ă s, i o minte matură. Acest standard înalt poate fi atins de
orice tânăr cres, tin. — Counsels to Parents, Teachers and Students,
281-284.
Capitolul 127 — Distract, ii periculoase pentru tineri [373]
Dorint, a de senzat, ii s, i distract, ie este o ispită s, i o capcană pentru

poporul lui Dumnezeu s, i mai ales pentru tineri. Satana pregătes, te
întotdeauna ademeniri pentru a distrage mint, ile de la solemna lucrare
de pregătire pentru viitorul apropiat. Prin agent, ii lumes, ti, el ment, ine
o stare de continuă excitat, ie, care să-i poarte pe cei imprudent, i spre
plăcerile trecătoare. Sunt spectacole, lecturi s, i o nesfârs, ită varietate
de distract, ii menite să îi ducă la iubirea lumescului. Prin această
unire cu lumea, credint, a este slăbită.
Satana este un lucrător asiduu, un meserias, s, i un dus, man de
moarte. Ori de câte ori este rostit un cuvânt neglijent, fie de măgulire,
fie de determinare a tânărului să privească un păcat cu mai put, ină
reticent, ă, el profită de ocazie s, i hrănes, te sământ, a răului, pentru a
putea prinde rădăcină s, i pentru a aduce un rod nefast. El este un
îns, elător în toată puterea cuvântului, un iscusit seducător. El are
multe plase fin t, esute, inofensive în aparent, ă, dar care sunt pregătite
cu măiestrie ca să-i prindă în mreje pe cei tineri s, i imprudent, i.
Mintea obis, nuită tinde spre plăcere s, i satisfacerea de sine. Politica
lui Satana este umplerea mint, ii cu dorint, a după distract, iile lumes, ti,
ca să nu mai poată fi timp pentru întrebarea: „Cum stau cu sufletul
meu?”
Un veac nefast
Trăim într-un veac nefast pentru tineri. Influent, a predominantă în
societate este în favoarea îngăduint, ei tinerilor de a urma înclinat, ia fi-
rească a mint, ii lor. Dacă unii copii sunt foarte răi, părint, ii se linis, tesc, [374]
spunând că, atunci când vor fi mai mari s, i vor judeca, aces, tia vor
părăsi obiceiurile rele s, i vor deveni bărbat, i s, i femei de nădejde. Ce
eroare! Ani de zile, ei permit dus, manului să semene în grădina inimii
s, i lasă ca principii gres, ite să crească s, i să se întărească, părând a nu
sesiza pericolele ascunse s, i sfârs, itul tragic al drumului ce li se pare
347
că este calea fericirii. În multe cazuri, toată strădania depusă ulterior
pentru aces, ti tineri nu va duce la nici un rezultat.
În general, standardul sfint, eniei este coborât printre cei ce se de-
clară cres, tini s, i este greu pentru tineri să reziste influent, elor lumes, ti,
încurajate de mult, i dintre membri ai bisericii. Majoritatea cres, tinilor
doar cu numele, în vreme ce pretind că trăiesc pentru Hristos, trăiesc
de fapt pentru lume.Ei nu discern superioritatea absolută a lucrurilor
ceres, ti s, i, prin urmare, nu pot să le iubească cu adevărat. Mult, i se
declară cres, tini, deoarece cres, tinismul este considerat onorabil. Ei
nu realizează că adevăratul cres, tinism înseamnă puterea crucii s, i
astfel religia lor are o mică putere în a-I ret, ine de la plăcerile lumes, ti.
Unii pot merge în sălile de dans, dedându-se la toate distract, iile
de acolo. Alt, ii nu pot merge chiar atât de departe, dar pot participa
totus, i la reuniuni mondene, picnicuri, spectacole s, i alte prilejuri de
distract, ii lumes, ti. Este posibil ca până s, i cel mai pătrunzător ochi să
nu reus, ească să descopere vreo diferent, ă între ei s, i necredincios, i.
[375] În actuala stare a societăt, ii, nu este o sarcină us, oară pentru părint, i
aceea de a-s, i t, ine în frâu copiii s, i de a-i educa potrivit regulii biblice
a dreptăt, ii. De multe ori, copiii nu suportă restrict, iile s, i doresc să
aibă propria lor cale s, i să meargă după placul lor. Îndeosebi între
10 s, i 18 ani, ei sunt înclinat, i să creadă că nu este nimic rău dacă
merg la întrunirile lumes, ti ale colegilor lor. Dar părint, ii cres, tini, cu
experient, ă, pot vedea pericolul. Ei cunosc caracteristicile particulare
ale copiilor lor s, i influent, a acestor lucruri asupra mint, ii lor s, i, din
dorint, a de a-i s, ti mântuit, i, îi vor t, ine departe de aceste distract, ii
degradante.
Ce povară se ia de pe inima părint, ilor grijulii s, i credincios, i atunci
când copiii hotărăsc singuri să renunt, e la plăcerile lumii s, i să devină
urmas, i ai lui Hristos! Dar nici atunci grija s, i lucrarea lor nu trebuie să
se oprească, pentru că aces, ti tineri tocmai au început serios să lupte
împotriva păcatului s, i împotriva relelor inimii fires, ti s, i au nevoie în
mod deosebit de sfatul s, i asistent, a părint, ilor lor.
Un timp de încercare pentru tineri

Tinerii păzitori ai Sabatului, care s-au lăsat sedus, i de influent, a
lumii, vor fi probat, i s, i verificat, i. Primejdiile zilelor din urmă planează
asupra noastră s, i înaintea tinerilor stă o încercare pe care mult, i nu
Distract, ii periculoase pentru tineri 349
au anticipat-o. Ei vor fi pus, i în situat, ii grele s, i atunci puritatea

credint, ei lor va fi dovedită. Ei declară că-L as, teaptă pe Fiul omului,
dar unii dintre ei au fost un exemplu rău pentru necredincios, i. Ei n-
au fost dispus, i să renunt, e la lume, ci s-au unit cu lumea, participând [376]
la picnicuri s, i la alte întâlniri pentru plăceri, amăgindu-se că se
angajează în distract, ii nevinovate. Dar tocmai aceste îngăduint, e îi
despart de Dumnezeu s, i-i fac fii ai lumii. Unii înclină constant spre
lume. Vederile s, i simt, ămintele lor se împacă mult mai bine cu spiritul
lumii decât cu cel al lui Hristos. Este perfect normal ca ei să prefere
compania acelora al căror spirit va fi mai în asentimentul spiritului
lor. s, i aces, ti tineri au prea multă influent, ă în poporul lui Dumnezeu.
Ei sunt părtas, i cu poporul s, i au un nume în acest popor, dar sunt o
pricină pentru necredincios, i s, i pentru cei slabi s, i neconsacrat, i din
biserică. În această vreme de încercare, ei fie vor fi pe de-a-ntregul
convertit, i, fie vor trece de partea lumii, pentru a-s, i primi răsplata
împreună cu cei lumes, ti.
Căutătorul de plăceri nu este considerat de Dumnezeu ca un
urmas, al Său. Numai aceia care sunt tăgăduitori de sine s, i care
trăiesc sobru, smerit s, i sfânt sunt adevărat, i urmas, i ai lui Isus. s, i ei nu
pot să se bucure de conversat, ia us, oară s, i goală a iubitorului acestei
lumi.
Despărt, ire de lume

Adevărat, ii urmas, i ai lui Hristos vor avea de făcut sacrificii. Ei
vor ocoli locurile lumes, ti, de distract, ie, pentru că acolo nu-L găsesc
pe Isus s, i nici nu întâlnesc o influent, ă care să-i facă mai sfint, i s, i să
crească în har. Ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu îi va face să se [377]
îndepărteze de toate aceste lucruri.
„As, a că, după roadele lor îi vet, i cunoas, te” (Matei 7, 20), a spus
Mântuitorul. Tot, i adevărat, ii urmas, i ai lui Hristos aduc roada slavei
Sale. Viat, a lor confirmă faptul că o bună lucrare a fost făcută în ei
prin Duhul lui Dumnezeu, iar roada lor este sfint, enia. Viet, ile lor sunt
curate s, i înnobilate. Faptele bune sunt roada adevăratei lor sfint, enii,
iar cei ce nu aduc o astfel de roadă dovedesc că nu au experient, ă în
lucrarea lui Dumnezeu. Ei nu sunt în Vit, ă. Isus spunea: „Rămânet, i
în Mine, s, i Eu voi rămâne în voi. După cum mlădit, a nu poate aduce
roadă de la sine, dacă nu rămâne în vit, ă, tot as, a, nici voi nu putet, i
aduce roadă, dacă nu rămânet, i în Mine. Eu sunt Vit, a, voi suntet, i

mlădit, ele. Cine rămâne în Mine, s, i în cine rămân Eu, aduce multă
roadă; căci despărt, it, i de Mine, nu putet, i face nimic”. (Ioan 15, 4-5.)
Aceia care vor să fie urmas, i ai adevăratului Dumnezeu trebuie
să renunt, e la orice idol. Isus i-a spus învăt, ătorului Legii: „Să iubes, ti
pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău s, i
cu tot cugetul tău. Aceasta este cea dintâi s, i cea mai mare poruncă”.
(Matei 22, 37-38.) Primele patru precepte ale Decalogului nu admit
nici o depărtare a sentimentelor noastre de Dumnezeu. S, i nimic nu
trebuie să divizeze suprema noastră bucurie în El. Nu putem înainta
în experient, a cres, tină până ce nu îndepărtăm tot ce ne desparte de
Dumnezeu.
Marea Căpetenie a bisericii, Cel care s, i-a ales poporul din această
lume, îi cere acestui popor să se despartă de lume.
[378] A-l iubi pe Dumnezeu s, i a păzi poruncile Sale este foarte departe
de iubirea plăcerilor s, i prieteniilor lumii. Nu există o bună înt, elegere
între Hristos s, i Baal.
Făgăduint, e pentru tineri

Tinerii care-L urmează pe Hristos au de purtat un război; ei au
de dus o cruce zilnică, în ies, irea din lume s, i în imitarea viet, ii lui
Hristos. Dar sunt multe făgăduint, e pret, ioase pentru cei care-L caută
de timpuriu pe Mântuitorul. „Eu iubesc pe cei ce Mă iubesc s, i cei ce
Mă caută cu tot dinadinsul Mă găsesc”, le spune înt, elepciunea fiilor
oamenilor. (Proverbe 8, 17.)
„De aceea, încinget, i-vă coapsele mint, ii voastre, fit, i treji s, i punet, i-
vă toată nădejdea în harul, care vă va fi adus la arătarea lui Isus
Hristos. Ca nis, te copii ascultători, nu vă lăsat, i târât, i în poftele pe
care le aveat, i altădată, când erat, i în nes, tiint, ă. Ci, după cum Cel ce v-a
chemat este sfânt, fit, i s, i voi sfint, i în toată purtarea voastră”. (1 Petru
1, 13-15.) „Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru
tot, i oamenii, a fost arătat s, i ne învat, ă să o rupem cu păgânătatea
s, i cu poftele lumes, ti, s, i să trăim în veacul de acum cu cumpătare,
dreptate s, i evlavie, as, teptând fericita noastră nădejde s, i arătarea
slavei marelui nostru Dumnezeu s, i Mântuitor Isus Hristos. El S-a dat
pe Sine Însus, i pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege,
s, i să-s, i curet, e un norod care să fie al Lui, plin de râvnă pentru fapte
Distract, ii periculoase pentru tineri 351
bune”. (Tit 2, 11-14.) — Counsels to Parents, Teachers and Students,

325-330.
[379] Capitolul 128 — Săpând principii corecte în inimile
tinerilor
Tinerii trebuie să fie stăpânit, i de principii ferme, pentru a putea

folosi corect puterile date de Dumnezeu. Dar ei urmează impulsul
atât de mult s, i atât de orbes, te, fără nici o referire la principiu, încât
se află într-o continuă primejdie. Deoarece nu pot avea totdeauna
călăuzirea s, i ocrotirea părint, ilor s, i tutorilor, ei trebuie să fie educat, i
pentru a avea încredere în ei îns, is, i s, i stăpânire de sine. Trebuie să
fie învăt, at, i să cugete s, i să act, ioneze din principiu cons, tiincios.
Relaxare s, i amuzament
Cei care sunt angajat, i în studiu trebuie să aibă perioade de rela-
xare. Mintea nu trebuie să fie angajată continuu în cugetare concen-
trată, pentru că delicata structură mintală ajunge istovită. Trupul, ca
s, i mintea, trebuie să facă exercit, iu. Dar este mare nevoie de cumpă-
tare în distract, ii, ca s, i în oricare altă îndeletnicire. S, i caracterul aces-
tor distract, ii trebuie să fie chibzuit cu multă atent, ie s, i minut, iozitate.
Fiecare tânăr să se întrebe: Ce influent, ă vor avea aceste distract, ii
asupra sănătăt, ii fizice, mintale s, i morale? Va deveni mintea mea atât
de zăpăcită, încât să-L uit pe Dumnezeu? Să încetez oare să am în
fat, a mea slava Lui?
Jocul de cărt, i trebuie interzis. Anturajele s, i tendint, ele dezvoltate
de acesta sunt periculoase.... În aceste distract, ii, nimic nu există de
folos pentru suflet sau trup. Nu există nimic din ceea ce întăres, te
[380] intelectul, nimic care să-l îmbogăt, ească cu idei de valoare pentru
folosirea viitoare. Conversat, ia se desfăs, oară pe teme josnice s, i de-
gradante....
Îndemânarea de a mânui cărt, ile va duce curând la dorint, a de
a pune această cunos, tint, ă s, i acest tact în folosul vreunui beneficiu
personal. La joc este pusă o sumă mică, apoi mai mare, până ce se
dezvoltă o sete pentru joc, care duce la ruină sigură. Pe cât de mult, i
a adus această distract, ie periculoasă la practici păcătoase, la sărăcie,
352
Săpând principii corecte în inimile tinerilor 353
la închisoare, la crimă s, i la spânzurătoare! S, i totus, i, mult, i părint, i nu

văd teribila prăpastie de ruină care se deschide pentru tinerii nos, tri.
Printre cele mai primejdioase locuri de întâlnire pentru plăcere
este teatrul. În loc să fie o s, coală a moralităt, ii s, i a virtut, ii, cum
se pretinde adesea, el este tocmai răsadnit, a imoralităt, ii. Obiceiuri
vicioase s, i înclinat, ii păcătoase sunt întărite s, i fortificate prin aceste
distract, ii. Cântece vulgare, gesturi desfrânate, expresii s, i atitudini co-
rup imaginat, ia s, i degradează morala. Fiecare tânăr care obis, nuies, te
să ia parte la astfel de reprezentat, ii va fi corupt din principiu. În
t, ara noastră nici o influent, ă nu este mai puternică spre a otrăvi
imaginat, ia, a nimici impresiile religioase s, i a slăbi gustul pentru
plăceri linis, tite s, i realităt, ile moderate ale viet, ii decât distract, iile
teatrale. Iubirea pentru aceste scene cres, te cu fiecare îngăduint, ă,
după cum se întăres, te dorint, a după băutută îmbătătoare, o dată cu
folosirea ei. Singura cale sigură este a evita teatrul, circul s, i orice alt
loc de distract, ie îndoielnic.
Există mijloace de recreeare cu mult mai folositoare atât pen-
tru suflet, cât s, i pentru trup. O minte luminată s, i selectivă va găsi
mijloace bogate de distract, ie s, i amuzament din surse nu numai ne- [381]
vinovate, ci s, i instructive. Recreat, ia în aer liber s, i contemplarea
lucrărilor lui Dumnezeu din natură vor fi de cel mai mare folos.
*****
Punet, i la dispozit, ia tinerilor distract, ii nevinovate

Tinerii nu pot fi la fel de potolit, i s, i de gravi ca oamenii în vârstă,
iar copiii, la fel de sobri ca nis, te gentlemeni. Condamnând as, a cum se
cuvine distract, iile păcătoase, părint, ii, educatorii s, i pedagogii trebuie
să le procure tinerilor plăceri inocente. Nu fixat, i tinerilor reguli
rigide s, i restrict, ii care-i vor face să se simtă oprimat, i s, i să avanseze
pe căile neascultării s, i ale pierzării. Cu mână fermă, blândă s, i atentă,
trasat, i liniile călăuzitoare, îndrumând mintea s, i aspirat, iile tinerilor
atât de tandru, înt, elept s, i iubitor, încât ei să s, tie că avet, i în vedere
binele lor. — Counsels to Parents, Teachers and Students, 335.
*****
Recreerea prin lucrare misionară

Orele folosite deseori în distract, ii, care nu înviorează nici trupul,
nici sufletul, ar trebui să fie folosite pentru vizitarea săracilor, a
bolnavilor s, i a suferinzilor sau pentru a ajuta pe cineva care este în
lipsă. — Testimonies for the Church 6:276.
Capitolul 129 — Influent, e nesfinte la lucru [382]
Îi rog insistent pe elevii din s, colile noastre să fie serios, i. Frivoli-
tatea tinerilor nu este pe placul lui Dumnezeu. Jocurile s, i distract, iile
lor deschid us, a unui val de ispite. Ei se bucură de înzestrare cerească
de la Dumnezeu, cu facultăt, i intelectuale, s, i nu trebuie să îngăduie
ca gândurilor lor să fie ieftine s, i mici. Un caracter format în confor-
mitate cu preceptele Cuvântului lui Dumnezeu va da pe fat, ă principii
ferme, aspirat, ii nobile, curate. Duhul Sfânt cooperează cu puterile
mint, ii omenes, ti, s, i atunci dorint, ele înalte s, i sfinte sunt un rezultat
sigur....
Reuniunile pentru plăceri mărunte — pentru mâncare s, i băutură,
pentru muzică s, i jocuri — sunt inspirate de un duh josnic. Ele sunt
o ofrandă adusă lui Satana....
Cei care dau curs acestor frivolităt, i aduc asupra cauzei lui Dum-
nezeu o pată care nu se s, terge us, or. Ei îs, i rănesc propriile suflete
s, i vor purta cicatricea toată viat, a. Este posibil ca acela care face
rău să-s, i dea seama s, i să se pocăiască, iar Dumnezeu îl va ierta,
dar puterea lui de discernământ, care ar fi trebuit păstrată ascut, ită
s, i sensibilă, rămâne în mare parte afectată. — Counsels to Parents,
Teachers and Students, 366-368.
355
[383] Capitolul 130 — Bucuria în religie
Locuint, a viitoare a celor neprihănit, i s, i răsplata lor ves, nică sunt

teme înalte s, i nobile pe care le pot contempla cei tineri. Zăbovit, i
asupra minunatului plan al mântuirii, asupra marelui sacrificiu făcut
de Regele slavei, pentru a putea fi înnobilat, i prin meritele sângelui
Său s, i prin ascultare, în cele din urmă, să fit, i ridicat, i la tronul lui
Hristos. Acest subiect ar trebui să angajeze cele mai nobile gânduri
ale mint, ii. A fi adus într-o stare pe placul lui Dumnezeu — ce
privilegiu!...
Prieteni tineri, am văzut că, având o astfel de ocupat, ie s, i divertis-
ment al mint, ii, putet, i fi fericit, i. Însă motivul pentru care voi nu avet, i
astâmpăr este că nu căutat, i singura sursă de fericire. Voi încercat, i
tot timpul să găsit, i în afara lui Hristos acea fericire care nu se poate
găsi decât în El. În El nu pot exista sperant, e spulberate. Rugăciunea,
o, cât de mult este neglijat acest pret, ios privilegiu! Citirea Cuvântu-
lui lui Dumnezeu pregătes, te mintea pentru rugăciune. Unul dintre
cele mai mari motive pentru care suntet, i atât de put, in dispus, i să
vă apropiat, i de Dumnezeu în rugăciune este faptul că nu suntet, i
pregătit, i pentru această lucrare sfântă, din cauză că citit, i poves, ti
fascinante care au stârnit imaginat, ia s, i au trezit patimi nesfinte. Cu-
vântul lui Dumnezeu devine dezgustător, iar ceasul rugăciunii este
uitat. Rugăciunea constituie puterea cres, tinului. Când e singur, el nu
este singur; el simte prezent, a Aceluia care a spus: „Iată, Eu sunt cu
voi în toate zilele”. (Matei 28, 20.)
Tinerii au nevoie exact de ceea ce nu au, s, i anume de religie.
[384] Nimic nu o poate înlocui. Religia doar cu numele nu înseamnă
nimic. Numele sunt înscrise în cărt, ile bisericii de pe pământ, dar nu
în cartea viet, ii. Am văzut că nu este nici măcar unul din douăzeci de
tineri care să s, tie din experient, ă ce este religia. Ei îs, i slujesc lor îns, is, i
s, i, cu toate acestea, pretind că sunt slujitori ai lui Hristos; iar dacă
vraja care i-a cuprins nu este îndepărtată, îs, i vor da seama în curând
că vor avea soarta păcătosului. În ce prives, te tăgăduirea de sine sau
sacrificiul pentru adevăr, ei au găsit o cale mai us, oară. În ce prives, te
356
Bucuria în religie 357
plânsul cu lacrimi s, i strigăte puternice către Dumnezeu pentru harul

Său îndurător s, i putere de la El, ca să se împotrivească ispitirilor lui
Satana, ei au socotit că este inutil să fie atât de serios, i s, i zelos, i; ei
se pot descurca bine s, i fără acestea. Domnul Hristos, Regele slavei,
Se ducea adesea singur în munt, i s, i în locuri singuratice, pentru a-s, i
vărsa sufletul în rugăciune înaintea Tatălui Său; însă omul păcătos,
care nu are putere, gândes, te că poate trăi fără atât de multă rugăciune.
*****
Exemplul lui Isus

Isus mustra îngăduint, a de sine sub toate formele ei, dar era cât
se poate de sociabil. El Se bucura de ospitalitatea tuturor claselor,
vizitând familii de bogat, i s, i de săraci, de învăt, at, i s, i de neînvăt, at, i s, i
căutând să înalt, e gândurile lor de la lucrurile obis, nuite ale viet, ii la
cele spirituale s, i ves, nice. El n-a îngăduit risipa s, i nici o umbră de
us, urătate lumească n-a pătat conduita Lui; cu toate acestea, Se bu-
cura de scenele de fericire nevinovată s, i prin prezent, a Lui a aprobat
adunările de societate. — The Desire of Ages, 150, 151.
[385] Capitolul 131 — Recreerea cres, tină
În vreme ce căutăm să ne împrospătăm spiritul s, i să ne înviorăm

trupul, Dumnezeu ne cere să ne folosim toate capacităt, ile în toate
momentele, pentru cele mai bune scopuri. Putem s, i trebuie să ne
organizăm astfel recreat, iile, încât să fim mai buni, pentru o mai bună
împlinire a datoriilor ce ne revin s, i pentru ca influent, a noastră să fie
benefică pentru cei cu care venim în contact. Ne putem întoarce de
la astfel de ocazii la casele noastre cu mintea s, i trupul refăcute s, i
pregătit, i să ne angajăm din nou în activitate cu mai mult curaj s, i cu
o sperant, ă mai bună....
Suntem aici pentru binele omenirii s, i pentru a fi o binecuvântare
pentru societate. Dar, dacă lăsăm ca mintea să ne alunece acolo
unde s, i-o lasă să alerge mult, i dintre cei ce caută doar des, ertăciune
s, i nesăbuint, ă, cum putem fi un bine pentru semenii nos, tri, pentru
generat, ia noastră? Cum putem fim o binecuvântare pentru societatea
din jurul nostru?...
Principii contrastante
Între întrunirile urmas, ilor lui Hristos pentru recreere cres, tină s, i
reuniunile lumes, ti pentru plăceri s, i distract, ii va exista un contrast
evident. În locul rugăciunii s, i al Numelui lui Hristos, împreună cu
lucruri sfinte, de pe buzele celor din adunările lumes, ti vor fi auzite
râsete fără rost s, i conversat, ii mărunte. Ideea este să avem în general
un timp de calitate. Întrunirile noastre trebuie să fie astfel organizate,
[386] iar noi să ne purtăm astfel, încât, atunci când ne întoarcem acasă, să
putem avea cons, tiint, a curată fat, ă de Dumnezeu s, i fat, ă de oameni.
Să avem cons, tiint, a că nu am rănit în nici un fel pe nimeni s, i nici nu
am avut o influent, ă dăunătoare asupra cuiva.
Mintea firească înclină spre plăcere s, i satisfacerea de sine. Po-
litica lui Satana este aceea de a căuta să umple mintea oamenilor
cu dorint, a după distract, ii lumes, ti, pentru ca ei să nu aibă timp să se
întrebe: „Cum stau cu sufletul meu?” Iubirea de plăceri este molip-
358
Recreerea cres, tină 359
sitoare. Abandonată acestui sentiment, mintea aleargă de colo-colo,

într-o căutare de ceva distractiv. Ascultarea de Legea lui Dumnezeu
contracarează această înclinat, ie s, i ridică bariere împotriva lipsei de
sfint, enie. — Counsels to Parents, Teachers and Students, 336, 337.
*****
Tinerii trebuie să nu uite că au de dat socoteală de toate privi-

legiile de care s-au bucurat, de folosirea timpului s, i de folosirea
capacităt, ilor ce le-au fost date. Ei se pot întreba: „Dar noi nu ne dis-
trăm s, i nu ne recreem? Trebuie numai să muncim s, i iar să muncim,
fără nici o variat, ie?”
Orice distract, ie în care vă putet, i angaja, cerând, în credint, ă,
binecuvântarea lui Dumnezeu pentru ea, nu va fi periculoasă. Dar
orice distract, ie care vă ia posibilitatea de a vă ruga în taină, de a
vă închina sau de a merge la biserică nu este sigură, ci periculoasă.
— Counsels to Parents, Teachers and Students, 337.
[387] Capitolul 132 — Reuniuni sociale
Reuniunile pentru întret, inerea relat, iilor sociale sunt benefice,

profitabile s, i constructive atunci când în inimile celor ce participă
la astfel de întruniri străluces, te dragostea lui Dumnezeu; când se
întâlnesc să schimbe păreri s, i să-s, i împărtăs, ească gândurile privi-
toare la Cuvântul lui Dumnezeu sau când se gândesc la metode
de a promova lucrarea Sa s, i de a face bine semenilor lor. Atunci
când Spiritul Sfânt este considerat un oaspete binevenit la aceste
întâlniri s, i când nu este rostit nici un cuvânt care să-L îndurereze s, i
să-L îndepărteze, Dumnezeu este onorat, iar cei ce se întâlnesc sunt
înviorat, i, revigorat, i s, i întărit, i.
Există însă s, i reuniuni sociale care au un caracter diferit, la care
mândria afis, ată în exterior, ilaritatea s, i frivolitatea se întâlnesc mult
prea adesea. În dorint, a lor de a se distra, cei care participă la astfel de
întâlniri sunt în pericol să-L uite pe Dumnezeu s, i atunci se întâmplă
lucruri care-i fac să plângă pe îngerii păzitori. Scena plăcerii devine
pentru moment paradisul lor. Tot, i cedează în fat, a ilarităt, ii deplasate
s, i veseliei necontrolate. Ochii sclipesc; obrajii se îmbujorează, dar
cons, tiint, a adoarme.
Descoperirea lipsei de spiritualitate

Astfel de surse de entuziasm s, i inspirat, ie nu au origini ceres, ti.
Ele apart, in în întregime acestui pământ. Îngerii privesc cu tristet, e la
uitarea celor pentru care Hristos a făcut atât de mult. Atunci când
boala s, i moartea îi înconjoară pe cei care au trăit pur s, i simplu
pentru plăcerile egoiste ale sinelui, ei descoperă, prea târziu însă, că
nu au ulei în candele s, i că sunt complet nepregătit, i pentru sfârs, itul
existent, ei lor.
[388] Cont, inutul conversat, iilor purtate la multe reuniuni sociale dă la
iveală preocuparea inimii. Discut, ia frivolă, us, oară, vorbele de duh
nesăbuite, rostite doar pentru a stârni râsete, nu-L reprezintă corect
pe Hristos. Cei care le pronunt, ă nu vor fi dispus, i să se confrunte cu
360
Reuniuni sociale 361
înregistrarea lor din ceruri. Impresia lăsată de o astfel de atitudine

asupra ascultătorilor este gres, ită s, i reflectă o imagine distorsionată
a lui Isus. Tinerii să-s, i cântărească bine cuvintele, pentru că din
ele vor fi găsit, i nevinovat, i sau vor fi condamnat, i. Nu uitat, i că Isus
este alături de voi oriunde at, i merge, văzând faptele s, i ascultând
cuvintele voastre. V-at, i rus, ina să-L auzit, i vorbindu-vă s, i ascultându-
vă conversat, iile?...
Acel simplu cres, tin care ia parte la distract, ii lumes, ti se află pe
un teren minat. El a părăsit tărâmul alimentat de atmosfera vitală a
cerului s, i a plonjat într-un mediu în care atmosfera este întunecată
de praf s, i ceat, ă. De cele mai multe ori, petrecerile s, i întrunirile care
au ca obiect distract, ia sunt o insultă la adresa religiei lui Hristos.
Acela care păstrează însă legătura cu Dumnezeu nu poate parti-
cipa din inimă la astfel de manifestări. Cuvintele pe care le aude nu
sunt potrivite pentru el, pentru că nu reprezintă limbajul Canaanului.
Cei care le rostesc nu dovedesc că înalt, ă cântări de laudă la adresa
lui Dumnezeu în inimile lor.
Influent, e subtile
Cei care au un caracter s, i o experient, ă religioasă superficiale
sunt gata imediat să se alăture celor ce se adună pentru plăceri s, i
amuzament s, i atitudinea s, i influent, a lor atrage s, i pe alt, ii. Uneori
tinerii s, i tinerele care încearcă să fie cres, tini conform Bibliei sunt [389]
presat, i s, i convins, i să ia parte la petreceri. Nefiind dispus, i să fie
considerat, i ciudat, i s, i solitari, refuzând izolarea s, i înclinat, i să urmeze
exemplul altora, ei se lasă influent, at, i de cei care n-au simt, it poate
niciodată atingerea divină în mint, ile s, i inimile lor. Dacă s-ar fi
raportat — rugându-se stăruitor — la standardul divin pentru a învăt, a
ce a spus Hristos cu privire la roadele pe care ar trebui să le dea
un „pom” cres, tin, ei ar fi realizat că aceste distract, ii sunt adevărate
banchete, menite să împiedice sufletul de a accepta invitat, ia la masa
nunt, ii Mielului.
Se întâmplă uneori ca, prin frecventarea unor astfel de locuri,
tinerii care au fost instruit, i s, i călăuzit, i cu atent, ie pe calea Domnului
să fie atras, i de farmecul influent, ei omenes, ti s, i să se atas, eze de cei
care au o educat, ie s, i o pregătire lumes, ti. Ei se vând singuri unei robii
pe viat, ă cu persoane care nu sunt împodobite cu un spirit asemenea
lui Hristos. Cei care Îl iubesc s, i Îl slujesc cu adevărat pe Dumnezeu

se vor teme să coboare la nivelul lumii, să aleagă compania celor
ce nu L-au întronat pe Hristos în inimile lor. Ei vor lua o pozit, ie
curajoasă s, i fermă pentru Hristos, chiar dacă aceasta ar însemna o
viat, ă de lepădare s, i sacrificiu de sine din partea lor.
Antidotul pentru frivolitate

Hristos a trăit o viat, ă de încercări s, i sacrificii pentru noi. Pu-
tem noi oare să refuzăm să-I apart, inem? Ispăs, irea Sa, precum s, i
îndreptăt, irea, desăvârs, irea pe care El as, teaptă să ne-o dea nu re-
prezintă suficiente subiecte care să ne ocupe mintea? Dacă tinerii
ar scoate din tezaurele Bibliei comorile pe care aceasta le cont, ine,
[390] dacă ar medita la iertarea, pacea s, i îndreptăt, irea ves, nică pe care le
aduce cu sine comoara lepădării de sine, n-ar mai simt, i nici o dorint, ă
pentru un entuziasm sau pentru o distract, ie îndoielnică.
Hristos este plin de bucurie când gândurile tinerilor sunt pre-
ocupate de aspectele măret, e s, i înălt, ătoare ale mântuirii. El intră
în inimile tuturor ca un oaspete as, teptat, umplându-le cu pace s, i
bucurie. Iar dragostea lui Hristos în inimă este „un izvor de apă, care
va t, âs, ni în viat, a ves, nică”. (Ioan 4, 14.) Cei care au această dragoste
vor fi încântat, i să vorbească despre lucrurile pe care Dumnezeu le-a
pregătit pentru cei ce-L iubesc.
Dumnezeul cel ves, nic a trasat o linie de demarcat, ie între cel sfânt
s, i cel păcătos, între cel pocăit s, i cel ce nu este convertit. Cele două
categorii nu se amestecă între ele, asemenea culorilor curcubeului,
ci sunt la fel de diferite ca miezul zilei de miezul nopt, ii. Oamenii
lui Dumnezeu nu pot intra în sigurant, ă în asocieri strânse cu cei
care cunosc adevărul, dar nu-l practică. Vorbind despre anumite
fapte ale fiilor săi, pe care el le-a privit cu groază, patriarhul Iacov a
exclamat: „Nu vreau să intre sufletul meu la sfaturile lor, nu vreau
să se unească duhul meu cu adunarea lor”. (Geneza 49, 6.) El simt, ea
că onoarea Lui ar fi compromisă dacă s-ar asocia cu cei păcătos, i în
faptele lor. El a tras un semnal de alarmă, avertizându-ne să evităm
legăturile gres, ite s, i cu atât mai mult unirea cu răul. Prin apostolul
Pavel, Spiritul Sfânt dă acelas, i avertisment: „Să nu se audă nici
cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, care nu
Reuniuni sociale 363
sunt cuviincioase; ci mai degrabă cuvinte de mult, umire”. (Efeseni

5, 4.) — The Youth’s Instructor, 4 februarie, 1897.
Reuniuni sociale permise [391]

Talentul de a influent, a trebuie pret, uit cu sfint, enie s, i folosit în
scopul de a aduce suflete la Hristos. Tinerii s, i tinerele n-ar trebui să
considere că sporturile pe care le practică, petrecerile s, i distract, iile
muzicale, organizate conform obiceiurilor lumii, sunt acceptate în
ochii lui Hristos.
Mi-a fost dată lumina — în repetate rânduri — că toate întru-
nirile noastre ar trebui să fie caracterizate de o influent, ă religioasă
pregnantă. Dacă tinerii nos, tri se vor aduna pentru a citi s, i înt, elege
Scripturile, întrebându-se fiecare: „Ce ar trebui să fac pentru a avea
viat, a ves, nică?” s, i s-ar as, eza apoi laolaltă de partea adevărului, Dom-
nul Isus ar revărsa binecuvântarea Sa în inimile lor.
O, dacă fiecare membru al bisericii, fiecare lucrător din institut, iile
noastre ar putea realiza că această viat, ă este o s, coală, în care ne
pregătim pentru a fi examinat, i de Dumnezeul cerurilor privitor la
puritatea, curăt, ia gândurilor s, i altruismul act, iunilor noastre! Fiecare
vorbă, fiecare faptă s, i fiecare gând sunt înregistrate în cărt, ile din
ceruri....
Prin întâietatea s, i puterea adevărului trebuie să fim sfint, it, i s, i
ridicat, i la adevărata demnitate a standardului aflat înaintea lumii.
Calea Domnului poate fi învăt, ată numai prin cea mai atentă s, i gri-
julie ascultare de Cuvântul Său. Studiat, i Cuvântul! — The Youth’s
[392] Capitolul 133 — Cum să ne petrecem vacant, ele
Recreat, ia este necesară pentru cei care sunt angajat, i în muncă

fizică s, i este mai necesară pentru cei care lucrează în principal cu
mintea. Nu este necesar pentru mântuirea noastră s, i nici pentru slava
lui Dumnezeu ca mintea să trudească în mod continuu s, i peste mă-
sură, chiar s, i asupra subiectelor religioase. Există distract, ii, cum
ar fi dansul, jocurile de cărt, i, s, ahul, damele etc., pe care noi nu le
putem aproba, pentru că cerul le condamnă. Aceste distract, ii des-
chid us, a pentru multe rele. Acestea nu au o influent, ă spre bine,
ci una incitantă, generând în unele mint, i pasiunea pentru acele jo-
curi care conduc spre jocuri de noroc s, i risipă. Toate jocurile de
acest fel trebuie condamnate de cres, tini s, i înlocuite cu ceva cu totul
nedăunător.
Am văzut că nu trebuie să ne petrecem zilele libere în felul lumii,
dar totus, i acestea nu trebuie să treacă neluate în seamă, căci i-ar
nemult, umi pe copiii nos, tri. În aceste zile, când există pericolul ca
ei, copiii nos, tri, să fie expus, i unor influent, e rele s, i să fie întinat, i de
plăcerile s, i încântarea lumii, părint, ii trebuie să se gândească la ceva
care să ia locul distract, iilor periculoase. Facet, i-i pe copiii vos, tri să
înt, eleagă că avet, i în vedere binele s, i fericirea lor.
Mai multe familii care locuiesc într-un oras, sau într-un sat să se
adune s, i să lase ocupat, iile care i-au împovărat fizic s, i mintal; să facă
[393] o excursie la t, ară, pe malul unui lac sau într-un crâng frumos, unde
peisajul natural este plăcut. Să-s, i ia cu ei hrană simplă, curată, cele
mai bune fructe s, i cereale, s, i să întindă masa la umbra unui copac
sau sub baldachinul cerului. Drumul, mis, carea s, i peisajul vor mări
pofta de mâncare s, i se pot bucura de un ospăt, pe care chiar regii l-ar
putea invidia.
În asemenea ocazii, părint, ii s, i copiii trebuie să se simtă liberi de
griji, muncă s, i tulburare. Părint, ii trebuie să devină copii cu copiii
lor, făcând ca totul să le fie cât se poate de plăcut. Întreaga zi să fie
consacrată recreerii. Mis, carea în aer liber va fi binefăcătoare pentru
sănătatea celor a căror ocupat, ie a fost sedentară s, i într-un spat, iu
364
Cum să ne petrecem vacant, ele 365
închis. Tot, i cei care pot trebuie să simtă acest lucru ca o obligat, ie.
Nu se va pierde nimic, ci se va câs, tiga mult. Ei se pot întoarce la
ocupat, iile lor însuflet, it, i de o nouă viat, ă s, i cu un nou curaj, se vor
angaja în lucrul lor cu zel, s, i în acest fel sunt mai bine pregătit, i
pentru a rezista bolii. — Testimonies for the Church 1:514, 515.
*****
Sursele plăcerii cres, tine

Dumnezeu a prevăzut pentru oricine o plăcere de care poate să
se bucure s, i cel bogat s, i cel sărac deopotrivă — plăcerea găsită în
cultivarea curăt, iei în gândire s, i în fapte neegoiste, plăcerea care vine
în urma rostirii de cuvinte de simpatie s, i din săvârs, irea de fapte de
amabilitate. De la aceia care săvârs, esc un atare serviciu, lumina lui
Hristos străluces, te pentru a face luminoase viet, i întunecate de multe
necazuri. — Testimonies for the Church 9:57.
[394] Capitolul 134 — Societăt, ile literare
Adesea se pune întrebarea dacă societăt, ile literare sunt benefice

pentru tinerii nos, tri. Pentru a răspunde corect la această întrebare,
va trebui să luăm în considerare nu numai scopul declarat al res-
pectivelor societăt, i, ci s, i influent, a pe care, as, a cum a demonstrat-o
experient, a, ele au exercitat-o realmente. Perfect, ionarea mint, ii este o
datorie a noastră fat, ă de noi îns, ine, fat, ă de societate s, i fat, ă de Dum-
nezeu. Dar niciodată nu vom căuta cultivarea intelectului cu pret, ul
slăbirii morale s, i spirituale. S, i numai printr-o dezvoltare armonioasă
a facultăt, ilor mintale s, i a celor morale poate fi atinsă perfect, iunea
ambelor. Se înregistrează aceste rezultate prin felul în care societăt, ile
literare îs, i desfăs, oară activitatea, în general?
Aproape în totalitate, societăt, ile literare exercită o influent, ă ne-
potrivită numelui pe care-l poartă. După cum se desfăs, oară în ge-
neral, întrunirile sunt dăunătoare societăt, ii. Cu cât Hristos este mai
put, in prezent în aceste societăt, i, cu atât lipses, te mai mult elementul
înălt, ător, care ar trebui să predomine. Când aceste întruniri sunt
conduse de oameni lumes, ti, în stilul care le convine, spiritul lui
Hristos este exclus. Mintea este îndepărtată de meditat, ia serioasă,
de Dumnezeu, de realitate, spre imaginar s, i superficial. Societăt, i
literare — de-ar exprima acest nume adevăratul lor caracter! Ce este
neghina pentru grâu?
[395] Scopurile s, i obiectivele care au determinat înfiint, area societăt, ilor
literare pot fi bune; dar, dacă înt, elepciunea lui Dumnezeu nu este la
cârma acestor organizat, ii, ele devin ceva rău. De obicei, în aceste
societăt, i sunt admis, i oameni nereligios, i s, i cu inima neconsacrată s, i
sunt pus, i adeseori în pozit, ii de responsabilitate maximă. Este posibil
să fie adoptate reguli care sunt în măsură să t, ină sub control orice
influent, ă nefastă. Dar Satana, iscusit general, lucrează la modela-
rea societăt, ii potrivit planurilor sale s, i, cu timpul, prea adesea are
succes. Marele vrăjmas, găses, te us, or acces la cei pe care-i avea sub
control în trecut, s, i prin ei îs, i atinge scopul. Pentru a face întrunirile
interesante pentru cei din lume, sunt introduse diverse distract, ii s, i
366
Societăt, ile literare 367
astfel activităt, ile as, a-zisei societăt, i literare degenerează, prea ade-
sea, în manifestări us, uratice. Toate acestea sunt pe placul unei mint, i
senzuale, aflate în conflict cu Dumnezeu. Ele nu dezvoltă intelectul
s, i nu întăresc moralul.
Asocierea celor temătorilor de Dumnezeu cu cei necredicios, i în
aceste societăt, i, nu-i face sfint, i pe cei păcătos, i. Atunci când poporul
lui Dumnezeu se unes, te de bună-voie cu lumea s, i cu cei neconsacrat, i,
dându-le întâietate acestora, influent, a nesfântă sub care s-a plasat îl
va îndepărta de El. Pentru put, in timp, s-ar putea să nu apară nimic
pentru care s-ar putea ridica obiect, ii. Dar mint, ile care n-au fost
aduse sub controlul Duhului lui Dumnezeu nu vor fi us, or atrase
spre adevăr s, i neprihănire. Dacă mai înainte au avut vreo înclinat, ie
pentru cele spirituale, aces, tia vor trece în rândurile lui Hristos. Cele [396]
două clase sunt sub controlul a doi stăpâni diferit, i s, i sunt opuse
în aspirat, ii, sperant, e, gusturi s, i dorint, e. Urmas, ii lui Hristos preferă
teme serioase, pline de sensibilitate înnobilatoare, pe când ceilalt, i,
care nu iubesc ce este sfânt, nu-s, i pot găsi plăcerea în aceste întâlniri,
dacă superficialul s, i irealul nu sunt dominante. Încetul cu încetul,
ceea ce este spiritual este eliminat de către ceea ce este nesfânt,
iar efortul de a armoniza principii antagoniste prin natura lor se
dovedes, te un es, ec clar.
S-au făcut eforturi pentru perfectarea unui plan de înfiint, are a
unei societăt, i literare care să se dovedească o binecuvântare pentru
tot, i care aveau tangent, ă cu ea, o societate în care tot, i membrii să
simtă răspunderea morală de a face ceea ce trebuie s, i de a evita
relele care de multe ori fac acest fel de asociat, ii periculoase pentru
integritatea principiilor sfinte. Persoane înt, elepte s, i inteligente, care,
având o vie legătură cu cerul, observă tendint, ele rele s, i nu se lasă
îns, elate de Satana, se vor ment, ine pe calea integrităt, ii, t, inând perma-
nent sus stindardul lui Hristos; ele sunt genul de oameni care trebuie
să conducă astfel de societăt, i. O atare influent, ă va impune respect s, i
va face din aceste întâlniri o binecuvântare, nu un blestem.
Dacă bărbat, i s, i femei de vârstă medie s-ar uni cu tinerii pentru
a organiza s, i a conduce o astfel de societate literară, aceasta poate
deveni interesantă s, i folositoare. Dar când degenerează în ocazii de
distract, ii ieftine, aceste întruniri slăbesc mintea s, i moralitatea.
Lectura biblică, studierea riguroasă a subiectelor Bibliei, ese- [397]
uri scrise pe teme ce fac bine mint, ii s, i oferă cunoas, tere, studierea
profet, iilor sau a pret, ioaselor lect, ii ale lui Hristos, toate acestea vor
avea o influent, ă care întăres, te resursele mintale s, i spores, te spirituali-
tatea. O bună cunoas, tere a Scripturii ascute puterea de discernământ
s, i întăres, te sufletul împotriva atacurilor lui Satana.
Put, ini îs, i dau seama că a-t, i controla gândurile s, i imaginat, ia este o
datorie. Este greu să t, ii o minte indisciplinată concentrată asupra su-
biectelor folositoare. Dar, dacă gândurile nu sunt corect direct, ionate,
religia nu poate înflori în suflet. Mintea trebuie să fie preocupată cu
lucruri sfinte s, i ves, nice, altfel ea va nutri gânduri us, oare, superficiale.
Atât puterile intelectuale cât s, i cele morale trebuie disciplinate s, i,
prin exercit, iu, ele se vor fortifica s, i perfect, iona....
Mintea, la fel ca s, i inima, trebuie consacrată slujirii lui Dum-
nezeu. El cere de la noi totul. Urmas, ul lui Hristos nu-s, i va îngădui
nici o satisfacere a plăcerii s, i nu se va angaja în nici o activitate,
oricât de nevinovată sau lăudabilă ar părea s, i despre care o cons, tiint, ă
iluminată îi spune că-I va slăbi zelul sau îi va coborî spiritualitatea.
Orice cres, tin va lucra pentru respingerea valului răului s, i pentru a
feri tineretul nostru de influent, e ce-l pot înclina spre ruină. Domnul
să ne ajute să ne croim drum împotriva curentului. — Counsels to
Parents, Teachers and Students, 541-544.
Capitolul 135 — Dansul [398]
Cres, tinul adevărat nu va intra în nici un loc de distract, ie s, i

nu se va angaja în nici o activitate asupra căreia nu se poate cere
binecuvântarea lui Dumnezeu. El nu va fi de găsit la teatru, în sala
de biliard sau de bowling. El nu se va uni cu cei ce dansează s, i nu-s, i
va permite nici o altă plăcere atrăgătoare, care L-ar alunga pe Hristos
din minte.
Celor care pledează pentru astfel de distract, ii le vom răspunde că
nu le putem îngădui în Numele lui Isus din Nazaret. Binecuvântarea
lui Dumnezeu nu va putea fi cerută, invocată asupra timpului petrecut
la teatru sau la dans. Nici un cres, tin nu s, i-ar dori să se confrunte cu
moartea într-un astfel de loc. Nimeni nu s, i-ar dori să fie găsit acolo
la revenirea lui Hristos.
Când va veni ceasul de pe urmă s, i ne vom afla fat, ă în fat, ă cu
înregistrarea viet, ii noastre, vom regreta faptul că am participat la
atât de put, ine petreceri de satisfacere a plăcerilor? Că am fost părtas, i
la prea put, ine momente de veselie nesăbuită? Nu vom regreta mai
degrabă amarnic că am irosit atât de multe ore pret, ioase în satisfa-
cerea plăcerilor sinelui, că am neglijat atâtea ocazii care, folosite
corespunzător, ne-ar fi asigurat comori ves, nice?
Pentru cei care pretind că practică religia, a devenit un obicei
să-s, i scuze orice îngăduint, ă periculoasă s, i vătămătoare căreia inima
îi este devotată. Familiarizându-se cu păcatul, ei sunt orbit, i de enor-
mitatea acestuia. Mult, i dintre cei ce pretind că sunt copii ai lui
Dumnezeu ascund sub o aparent, ă îns, elătoare păcatele pe care Cu-
vântul Său le condamnă, atribuind plăcerilor lor lumes, ti o haină a [399]
nevoilor bisericii.
Pe cărarea desfrâului
În multe familii religioase, dansul s, i jocul de cărt, i sunt modalităt, i
de petrecere a timpului în saloane de distract, ie. Se recomandă ca
acestea să fie distract, ii linis, tite, de casă, de care tinerii să se poată
369
bucura în sigurant, ă, sub ochiul părint, ilor lor. Dar astfel este cultivată
dragostea pentru aceste plăceri incitante s, i nu va dura mult până
când ceea ce a fost considerat nepericulos acasă va fi privit la fel s, i
în afara casei. Totus, i, trebuie remarcat că în urma acestor distract, ii
nu se obt, ine nimic bun. Ele nu dau vigoare, trupului s, i nici nu
relaxează mintea. Nu înrădăcinează în suflet nici un sentiment pur
sau sfânt. Dimpotrivă, ele distrug deplin foamea după o gândire
serioasă s, i după întruniri religioase. Este adevărat că este un contrast
clar între clasa selectă a petrecerilor de familie s, i sălile degradante
s, i promiscue în care se dansează. Cu toate acestea, toate constituie
pas, i pe cărarea desfrâului.
Distract, ia de a dansa, as, a cum s-a dezvoltat ea în prezent, este
o s, coală a depravării, urmând un curs periculos pentru societate.
Dacă tot, i oamenii din marile oras, e care au fost ruinat, i de timpuriu
de aceste mijloace de distract, ie ar putea fi adus, i laolaltă, câte istorii
ale unor viet, i distruse s, i ratate ar ies, i la iveală. Cât, i dintre cei care
acum sunt gata să se scuze pentru aceste practici sunt umplut, i de
uimire, dar s, i de suferint, ă de rezultatul la care au ajuns! Cum pot
consimt, i părint, ii cres, tini să-s, i as, eze copiii în calea ispitei, partici-
[400] pând împreună cu ei la astfel de manifestări? Cum pot tinerii s, i
tinerele să-s, i vândă sufletul în schimbul acestor plăceri care orbesc
mintea? — The Review and Herald, 28 februarie, 1882.
*****
Pericolul distract, iilor

Iubirea de plăceri este una dintre cele mai primejdioase, pentru că
este una dintre cele mai subtile dintre multele ispite care îi asaltează
pe copiii s, i tinerii din oras, e. Zilele de sărbătoare sunt numeroase;
jocurile s, i cursele de cai atrag mii de oameni s, i vârtejul freamătului
s, i al plăcerii îi distrage de la îndeplinirea datoriilor serioase ale
viet, ii. Banii care ar fi trebuit folosit, i în scopuri mai bune — de
multe ori put, inii bani ai celor săraci — sunt irosit, i pentru distract, ii.
*****
Dansul 371
Călăuzit, i de principii
Mult, i oameni se tem atât de mult să nu provoace critici ne-
prietenoase sau bârfe malit, ioase, încât se încumetă să nu urmeze
principiile în act, iunile lor. Ei nu îndrăznesc să se identifice cu cei
ce-L urmează pe deplin pe Hristos. Ei doresc să se conformeze obi-
ceiurilor lumes, ti s, i să-s, i asigure aprobarea celor din lume. Hristos
S-a dat pe Sine Însus, i pentru noi „ca să ne răscumpere din orice
fărădelege s, i să-s, i curet, e un norod care să fie al Lui, plin de râvnă
pentru fapte bune”. — The Review and Herald, 29 noiembrie, 1887.
Sect, iunea 14 — Relat, ii sociale [401]
[402]
Cres, tinismul ajunge în legătură cu lumea prin relat, iile sociale.
Fiecare bărbat sau femeie care a primit lumina divină trebuie să
răspândească de asemenea lumină pe cărarea celor care nu cunosc
calea cea mai bună. Influent, a socială sfint, ită de Duhul lui Hristos
trebuie cultivată pentru a aduce suflete la Mântuitorul. — The
[403] Capitolul 136 — Relat, ii sociale pentru a salva
Exemplul lui Hristos, legându-se de interesele umanităt, ii, ar

trebui să fie urmat de tot, i cei care predică Cuvântul Său s, i de tot, i
cei ce au primit Evanghelia harului Său. Nu trebuie să renunt, ăm
la comunicarea socială. Nu trebuie să ne separăm de alt, ii. Pentru
a putea ajunge la orice categorie de oameni, trebuie să-i întâlnim
acolo unde sunt. Foarte rar ne vor căuta ei din proprie init, iativă. Nu
numai de la amvon sunt inimile oamenilor atinse de adevărul divin.
Există un alt ogor de lucru; s, i, oricât de umil ar fi, este totus, i plin de
promisiuni. El se află în casele celor de jos s, i în vilele mai marilor
acestei lumi, la întâlniri ospitaliere s, i la reuniuni pentru distract, ii
sociale inocente.
Ca urmas, i ai lui Hristos, n-ar trebui să ne contopim cu lumea
numai dintr-o dragoste de plăcere, unindu-ne cu ei la nimicuri. Astfel
de asocieri pot da rezultate numai în rău. N-ar trebui niciodată să
sanct, ionăm păcatul prin cuvintele sau faptele noastre, prin tăcerea
sau prezent, a noastră. Oriunde vom merge, trebuie să-L purtăm pe
Isus cu noi s, i să descoperim s, i altora pe Salvatorul nostru de mare
pret, . Dar cei care încearcă să-s, i conserve religia, ascunzându-se în
interiorul unor peret, i de piatră, pierd ocazii pret, ioase de a face bine.
Prin relat, iile sociale, cres, tinătatea vine în contact cu lumea. Oricine
a primit lumina divină trebuie să strălucească pentru a lumina s, i
cărarea celor care nu cunosc Lumina viet, ii.
Noi tot, i ar trebui să devenim martori pentru Isus. Puterea socială
[404] sfint, ită de harul lui Hristos trebuie să fie îmbogăt, ită, câs, tigând suflete
pentru Mântuitorul. Fie ca lumea să vadă că nu suntem absorbit, i în
mod egoist de interesele noastre personale, ci că dorim ca s, i alt, ii
să împărtăs, ească binecuvântările s, i privilegiile noastre. Fie ca ei să
vadă că religia noastră nu ne face nesimt, itori sau dezinteresat, i. Fie
ca tot, i cei care pretind că L-au găsit pe Hristos să lucreze as, a cum a
făcut-o El, în beneficiul oamenilor.
Niciodată n-ar trebui să dăm lumii impresia falsă că noi, cres, tinii,
suntem nis, te oameni posomorât, i, întunecat, i s, i nefericit, i. Dacă ochii
374
Relat, ii sociale pentru a salva 375
nos, tri sunt fixat, i pe Isus, ar trebui să vedem un Mântuitor plin de
compasiune s, i ar trebui să prindem lumina înfăt, is, ării Lui. Oriunde
domnes, te Spiritul Lui, sălăs, luies, te s, i pacea. S, i va fi de asemenea s, i
bucurie, pentru că în Hristos se găses, te o încredere calmă s, i sfântă.
Hristos este mult, umit de urmas, ii Săi atunci când ei arată că, des, i
sunt umani, fires, ti, sunt părtas, i la natura divină. Nu sunt statui, ci
bărbat, i s, i femei plini de viat, ă. Inimile lor reînviorate de stropii de
rouă ai harului divin se deschid s, i se îndreaptă către Fiul îndreptăt, irii.
Lumina care străluces, te asupra lor se reflectă s, i asupra altora, prin
strădaniile celor ce sunt luminat, i de dragostea lui Hristos. — The
Desire of Ages, 152, 153.
*****
Asocierile influent, ează destinul

Cuvântul lui Dumnezeu pune o povară asupra influent, ei asoci-
erilor, chiar s, i asupra bărbat, ilor s, i femeilor. Cu cât mai mare este
puterea sa în dezvoltarea mint, ii s, i caracterului copiilor s, i tinerilor!
Compania la care t, in, principiile pe care le adoptă, obiceiurile pe
care s, i le formează vor decide în problema utilităt, ii lor aici s, i viitorul
destinului lor. — Counsels to Parents, Teachers and Students, 220.
[405] Capitolul 137 — Sociabilitatea s, i curtoazia cres, tină
Sociabilitatea cres, tină este mult prea put, in cultivată de poporul

lui Dumnezeu. Această ramură a educat, iei nu ar trebui să fie neglijată
sau pierdută din vedere în s, colile noastre.
Elevii ar trebui să fie învăt, at, i că ei nu sunt atomi independent, i,
ci că fiecare este un fir care trebuie să se unească cu alte fire, pentru
a alcătui o t, esătură. În nici o altă ramură nu se poate da învăt, ătura
aceasta mai cu efect decât în căminul s, colar. Aici, elevii sunt zilnic
înconjurat, i de ocazii care, dacă sunt folosite, vor ajuta foarte mult
la dezvoltarea trăsăturilor de sociabilitate din caracterul lor. Stă în
puterea lor să folosească timpul s, i ocaziile pentru a-s, i dezvolta un
caracter care îi va face fericit, i s, i folositori. Aceia care se închid în
ei îns, is, i, care sunt lipsit, i de bunăvoint, a de a îngădui să li se ceară
a fi o binecuvântare pentru alt, ii, prin legături de prietenie, pierd
multe binecuvântări, deoarece, prin contactul unuia cu altul, mintea
se cizelează s, i se capătă purtări alese; prin legături de societate s, i,
în felul acesta, ei pot să câs, tige suflete la Mântuitorul. Hristos nu ar
trebui să rămână ascuns în inima lor ca o comoară jinduită, sfântă s, i
plăcută, de care să se bucure numai ei singuri, s, i nici nu ar trebui ca
[406] iubirea lui Hristos să fie manifestată doar de aceia care plac gustului
lor. Elevii ar trebui învăt, at, i asemănarea cu Hristos în a da pe fat, ă
un interes amabil, o dispozit, ie socială fat, ă de aceia care sunt într-o
mai mare nevoie, chiar dacă aces, tia nu sunt prietenii sau tovarăs, ii
ales, i de ei. Totdeauna s, i în tot locul, Isus a manifestat un interes
plin de iubire fat, ă de familia omenească s, i a revărsat în jurul Lui
lumina unei evlavii pline de voie bună. Elevii ar trebui să fie învăt, at, i
să dea pe fat, ă un interes cres, tin, simpatie s, i iubire pentru tinerii lor
prieteni s, i să se străduiască să-i atragă la Isus; Hristos ar trebui să
fie în inima lor ca un izvor de apă, care t, âs, nes, te în viat, a ves, nică,
înviorându-i pe tot, i aceia cu care vin în contact.
Tocmai această slujire binevoitoare s, i plină de iubire pentru
alt, ii în vremuri de nevoie are valoare înaintea lui Dumnezeu. În
felul acesta, chiar pe când merg la s, coală, elevii pot fi, dacă sunt
376
Sociabilitatea s, i curtoazia cres, tină 377
sinceri fat, ă de mărturisirea lor de credint, ă, misionari activi pentru

Dumnezeu. Toate acestea vor lua timp, dar timpul astfel folosit este
bine folosit, deoarece astfel elevul învat, ă cum să prezinte lumii
cres, tinismul.
Hristos nu a refuzat să Se apropie de alt, ii prin legături de priete-
nie, când a fost invitat la masă de farisei sau vames, i. În asemenea
ocazii, fiecare cuvânt pe care El l-a rostit era o mireasmă de viat, ă
spre viat, ă pentru ascultătorii Săi, deoarece El făcea din ora prânzului
o ocazie pentru a da multe învăt, ături pret, ioase, adaptate la nevoile
lor. Hristos i-a învăt, at astfel pe ucenicii Lui cum să se poarte când
sunt în compania acelora care nu sunt religios, i, ca s, i a acelora care
sunt. — Testimonies for the Church 6:172, 173.
[407] Capitolul 138 — Principii îndrumătoare
Inima Îi apart, ine lui Isus. El a plătit un pret, infinit pentru suflet;
El vine în fat, a Tatălui ca Mijlocitor al nostru, nu pentru a pretinde
ceva, ci ca un cuceritor care cere să I se dea ceea ce este al Său.
El poate să mântuiască pe deplin, pentru că El trăies, te ves, nic spre
a mijloci pentru noi. O inimă tânără este o jertfă pret, ioasă, cel
mai de valoare dar ce poate fi adus în fat, a lui Dumnezeu. Tot ceea
ce es, ti s, i toate capacităt, ile pe care le ai ît, i sunt încredint, ate de
Dumnezeu s, i trebuie să I le înapoiezi într-o jertfă sfântă. Nu-I pot, i
da lui Dumnezeu nimic din ceea ce nu t, i-a fost dăruit mai întâi de
El. De aceea, când Îi este jertfită lui Dumnezeu o inimă, înseamnă
să Îi dăruies, ti un dar care vine de la El s, i Îi apart, ine.
Există multe lucruri care atentează la timpul, sentimentele s, i
puterea tinerilor. Satana pretinde că tinerii sunt proprietatea lui, s, i
există un mare număr de tineri care pun în slujba sa toate capacităt, ile
s, i talentele pe care le au. Lumea cere inimile noastre, dar inima
apart, ine Celui care a mântuit-o. Dacă o dăm lumii, ea va fi umplută
cu durere, necaz s, i dezamăgire; va deveni murdară s, i coruptă. Ar fi
cel mai grav jaf să dăm lumii inimile noastre, pentru că ele Îi apart, in
lui Dumnezeu. Nu pot, i să ît, i încredint, ezi inima căutării de plăceri.
Dus, manul credint, ei a pregătit tot felul de plăceri pentru tineri
[408] în toate mediile de existent, ă; s, i acestea nu se găsesc doar în oras, ele
aglomerate, ci în orice loc unde există fiint, e omenes, ti. Satana dores, te
cu ardoare să înroleze tineri în armata sa. Diavolul s, tie cu ce fel de
material are de a face s, i s, i-a concentrat înt, elepciunea infernală în
găsirea de obiceiuri s, i plăceri pentru tineri, care îi vor îndepărta de
Isus Hristos.
Fiul risipitor
Lect, ia fiului risipitor este dată ca învăt, ătură pentru tineri. În viat, a
sa de plăceri s, i păcat, îs, i risipes, te partea sa de avere pe o existent, ă
destrăbălată. Rămâne fără prieteni, într-o t, ară străină, îmbrăcat în
378
Principii îndrumătoare 379
zdrent, e, flămând, tânjind chiar la hrana refuzată de porci. Ultima sa

sperant, ă este să se întoarcă, pocăit s, i umil, la casa tatălui său, unde
este bine primit, iertat s, i iubit de tatăl. Mult, i tineri fac la fel ca el,
trăind o viat, ă destrăbălată, în mocirla plăcerilor, uitând de fântâna
cu apă vie, fântâna adevăratei plăceri, făcându-s, i vase sparte, care
nu pot t, ine apa.
Invitat, ia plină de har a lui Dumnezeu

Chemarea lui Dumnezeu se adresează fiecărui tânăr: „Fiule,
dă-Mi inima ta s, i să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele”. Lui
Dumnezeu Îi place să îi vadă pe tineri fericit, i, de aceea le cere să
Îi dea Lui inimile lor, pentru ca toate capacităt, ile să fie păstrate
într-o condit, ie sănătoasă s, i viguroasă. Ei au în grijă darul viet, ii dat
de Dumnezeu. El este Cel care face inima să bată; El dă putere
fiecărei părt, i a corpului. Bucuria curată nu va s, ti că nici unul dintre [409]
darurile lui Dumnezeu. Atunci când căutăm plăceri care ne despart
de Dumnezeu, păcătuim s, i împotriva trupului nostru, s, i împotriva
lui Dumnezeu. Tinerii trebuie să nu uite că în lume sunt încercări
care vor dovedi dacă au nis, te caractere demne de a locui împreună
cu îngerii.
Când tovarăs, ii vos, tri vă îndeamnă pe căi de viciu s, i nesăbuint, ă,
s, i tot ce este în jurul vostru vă ispites, te să Îl uitat, i pe Dumnezeu,
să distruget, i capacităt, ile pe care Dumnezeu le-a pus în voi s, i să
distruget, i tot ce este nobil în voi, împotrivit, i-vă lor. Amintit, i-vă că
Îi apart, inet, i lui Dumnezeu, suntet, i cumpărat, i cu pret, ul suferint, ei s, i
agoniei Fiului lui Dumnezeu....
Domnul Isus vă cheamă în slujba Lui. El vă iubes, te. Dacă vă
îndoit, i de dragostea Sa, privit, i spre Calvar. Lumina care se revarsă
de la Cruce vă arată dimensiunile acestei iubiri, care nu poate fi
cuprinsă în cuvintele nici unei limbi. „Cine are poruncile Mele s, i le
păzes, te, acela Mă iubes, te.” Trebuie să ne apropiem de poruncile lui
Dumnezeu prin studiu amănunt, it, iar apoi să arătăm că suntem fiii s, i
fiicele Sale, care ascultăm de El.
Înconjurat, i de mila lui Dumnezeu

Mila lui Dumnezeu vă este arătată în fiecare moment s, i este
bine să vă gândit, i cum s, i de unde vin binecuvântările de fiecare
zi. Lăsat, i binecuvântările pret, ioase ale lui Dumnezeu să trezească
recunos, tint, a în inimile voastre. Nu putet, i număra binecuvântările lui
Dumnezeu, iubirea s, i bunătatea care vă sunt arătate, pentru că sunt
la fel de multe ca picăturile de ploaie. Nori de milă sunt deasupra
[410] voastră s, i gata să se reverse peste voi. Dacă vet, i aprecia pret, iosul
dar al mântuirii, vet, i fi sensibili în fat, a schimbărilor zilnice în ceea
ce prives, te ocrotirea s, i dragostea lui Isus s, i vet, i fi condus, i pe căi de
pace.
Privit, i la lucrurile minunate pe care le-a făcut Dumnezeu în na-
tură s, i lăsat, i inima să se umple de recunos, tint, ă fat, ă de Creator. În
cartea naturii există un studiu minunat pentru minte. Nu fit, i nerecu-
noscători s, i nepăsători. Deschidet, i ochii înt, elegerii; vedet, i armonia
care domnes, te în legile naturii s, i dat, i slavă Creatorului, Celui care
domnes, te peste cer s, i pământ. Vedet, i-L cu ochii credint, ei cum Se
apleacă cu dragoste asupra voastră, spunând cu milă: „Fiule, dă-Mi
inima ta”. Predat, i-vă lui Dumnezeu s, i, cu inima plină de mult, umire,
putet, i spune: „Dar s, tiu că Răscumpărătorul Meu este viu”. Credint, a
voastră în Isus vă va da putere s, i vă va întări caracterul.
Toată fericirea, pacea, bucuria s, i succesul în această viat, ă depind
de credint, a sinceră în Dumnezeu. Această credint, ă va duce la as-
cultarea de poruncile lui Dumnezeu. Cunoas, terea lui Dumnezeu s, i
încrederea în El vă vor ajuta să vă t, inet, i departe de orice lucru rău s, i
vă vor motiva pentru toate lucrurile bune.
Credet, i în Isus, pentru că El este Cel care ne iartă păcatele, Cel
care dores, te să fim fericit, i în locas, urile pe care ni le-a pregătit. El
dores, te să trăit, i în prezent, a Lui; să avet, i viat, ă ves, nică s, i să primit, i o
cunună de slavă. — The Youth’s Instructor, 5 ianuarie, 1887.
Capitolul 139 — Influent, a tovărăs, iei [411]
Este inevitabil ca tinerii să aibă nis, te prieteni s, i, în mod automat,

ei vor resimt, i influent, a celor cu care se asociază. Există nis, te legături
tainice care apropie sufletele astfel încât inima unuia să răspundă
inimii celuilalt. Ei iau unul de la celălalt idei, sentimente s, i chiar
spiritul. Această asociere poate fi o binecuvântare sau un blestem.
Tinerii se pot ajuta s, i întări unul pe altul, îmbunătăt, indu-s, i com-
portamentul, disponibilităt, ile, cunos, tint, ele; sau, permit, ându-s, i să fie
neglijent, i s, i necredincios, i, ei pot exercita o influent, ă demoraliza-
toare.
Problema alegerii tovarăs, ilor este o problemă pe care elevii tre-
buie învăt, at, i să o privească în mod serios. Printre tinerii ce frecven-
tează s, colile noastre, întotdeauna vor exista două categorii: cei care
caută să-I placă lui Dumnezeu s, i să asculte de profesori s, i cei plini
de duh de neascultare. Dacă tinerii nos, tri merg alături de cei mult, i,
care fac răul, influent, a acelora îi va arunca de partea vrăjmas, ului
sufletelor.
S-a spus pe bună dreptate: „Spune-mi cu cine te însot, es, ti, ca să-t, i
spun cine es, ti”. Tinerii nu reus, esc să îs, i dea seama cât de us, or le pot
fi afectate caracterul s, i reputat, ia, în funct, ie de alegerea companiei.
Omul caută compania acelora ale căror gusturi, obiceiuri s, i practici
îi sunt plăcute. Cel care preferă societatea celor ignorant, i s, i vicios, i,
în locul societăt, ii celor buni s, i înt, elept, i, dovedes, te că propriul său
caracter este deficitar. La început, gusturile s, i obiceiurile lui pot fi [412]
total diferite de ale acelora a căror companie o caută; dar, pe măsură
ce se amestecă în această categorie, gândurile s, i simt, ămintele lui se
schimbă. El sacrifică principiile s, i, discret, dar inevitabil, se coboară
la nivelul tovarăs, ilor lui. As, a cum întotdeauna o apă curgătoare preia
caracteristicile solului pe care îl străbate, principiile s, i obiceiurile
tânărului devin, în mod invariabil, impregnate de caracterele celor
cu care acesta se însot, es, te....
381
Măsura puterii
Tăria caracterului constă în două elemente — puterea voint, ei
s, i puterea autocontrolului. Mult, i tineri consideră gres, it pasiunea
puternică, necontrolată, drept tărie de caracter. Adevărul este că acela
care este condus de propriile pasiuni este un om slab. Adevărata
măret, ie s, i noblet, e a omului se măsoară în funct, ie de puterea lui de
a-s, i controla simt, urile, s, i nu în puterea simt, urilor lui de a-l subjuga.
Cel mai tare om este cel care, sensibil la nedreptate, îs, i reprimă totus, i
mânia s, i îs, i iartă vrăjmas, ii.
Dumnezeu ne-a dat putere intelectuală s, i morală, dar, în mare
măsură, fiecare este arhitectul propriului său caracter. Cu fiecare
zi, construct, ia se apropie de termen. Cuvântul lui Dumnezeu ne
avertizează să avem grijă cum construim, să vedem dacă clădirea
noastră are drept temelie stânca ves, nică. Vine timpul când se va
dovedi cum este construct, ia noastră. Acum este vremea ca tot, i să îs, i
cultive capacităt, ile pe care li le-a dat Dumnezeu pentru a-s, i putea
[413] forma caractere folositoare aici, dar s, i într-o viat, ă mai bună, de apoi.
Credint, a în Hristos, ca Mântuitor personal, va da tărie s, i
consistent, ă caracterului. Aceia care au o credint, ă sinceră în Hristos
vor fi calmi, s, tiind că ochiul lui Dumnezeu este asupra lor, că judecă-
torul tuturor oamenilor le cântăres, te valoarea morală, că inteligent, ele
cerului veghează, să vadă ce fel de caracter dezvoltă.
Tinerii fac uneori nis, te gres, eli atât de grave, deoarece nu învat, ă
din experient, a celor mai în vârstă decât ei. Elevii nu îs, i pot permite să
ia în derâdere sau să ironizeze atent, ionările părint, ilor s, i educatorilor.
Ei trebuie să pret, uiască orice lect, ie, realizând în acelas, i timp câtă
nevoie au de o învăt, ătură mai adâncă decât ar putea să ofere orice
om. Atunci când, prin credint, ă, Hristos locuies, te în inimă, Duhul
Său devine o putere de curăt, ire s, i înviorare a sufletului. Adevărul în
inimă nu poate rata o influent, ă de îndreptare asupra viet, ii.
Acei elevi care acum se află departe de căminul lor, departe de
directa influent, ă a părint, ilor lor, nu trebuie să uite că ochiul Tatălui
ceresc este asupra lor. El îi iubes, te pe tineri, le cunoas, te nevoile, le
înt, elege ispitele. El vede în ei mari posibilităt, i s, i este gata să îi ajute
să atingă cel mai înalt standard, dacă ei realizează că au nevoie s, i-I
caută autorul.
Influent, a tovărăs, iei 383
Copii, zi s, i noapte, rugăciunile părint, ilor vos, tri se înalt, ă la Dum-

nezeu pentru voi; zi de zi, grija lor iubitoare vă urmăres, te. Ascultat, i
de rugămint, ile s, i avertizările lor s, i hotărât, i-vă ca, prin orice mij- [414]
loc, să vă ridicat, i deasupra răului care vă înconjoară. Nu putet, i să
distinget, i cât de perfid va lucra vrăjmas, ul pentru a vă corupe mint, ile
s, i obiceiurile s, i pentru a vă insufla principiile răului.
S-ar putea să nu vedet, i un real pericol în primul pas de frivolitate
s, i căutare a plăcerii s, i să credet, i că, atunci când vet, i dori să vă
schimbat, i cursul, o vet, i face la fel de us, or ca atunci când at, i înfăptuit
răul. Dar este o gres, eală. Prin alegerea unor tovărăs, ii rele, mult, i au
fost condus, i pas cu pas de pe calea virtut, ii, în adâncurile neascultării
s, i pierzării, unde, cândva, crezuseră că este imposibil ca ei să cadă.
Elevul care cedează ispitei îs, i slăbes, te influent, a spre bine, iar
cel care, printr-un gres, it curs al faptelor, devine agentul vrăjmas, ului
sufletelor trebuie să-I dea lui Dumnezeu socoteală pentru rolul jucat
ca piatră de poticnire în calea altora. De ce să aibă copiii legătură
cu marele apostat? De ce să devină agent, ii lui, care-i ispitesc pe
alt, ii? Mai bine zis, de ce să nu învet, e ei să-s, i ajute s, i să-s, i încurajeze
colegii s, i profesorii? Este privilegiul lor de a-i ajuta pe profesori în
sarcinile lor, pe care Satana vrea să le facă grele s, i descurajatoare.
Ei pot crea o atmosferă bună, destinsă. Fiecare elev se poate bucura
de cons, tiint, a că se află de partea lui Hristos, dovedind respect pentru
ordine, sârguint, ă s, i ascultare s, i refuzând să-i acorde câtus, i de put, in
din capacităt, ile s, i influent, a sa marelui vrăjmas, a tot ce este bun s, i [415]
înălt, ător.
Elevul care are considerat, ie pentru adevăr s, i o reală concept, ie
despre datorie poate face mult pentru a-s, i influent, a colegii spre
Hristos. Tinerii care sunt la acelas, i jug cu Mântuitorul nu vor fi
nesupus, i. Ei nu vor urmări plăcerea lor egoistă. Pentru că sunt una
cu Hristos în duh, ei vor fi una cu El s, i în fapte. Elevii mai mari
din s, colile noastre ar trebui să s, tie totdeauna că stă în puterea lor
formarea obiceiurilor s, i practicilor elevilor mai mici ca ei s, i ar trebui
să valorifice la maximum orice ocazie. Aces, ti elevi mai mari să fie
hotărât, i ca, prin influent, a lor, să nu-s, i trădeze camarazii, dându-i pe
mâna vrăjmas, ului.
Isus va fi ajutorul tuturor celor care îs, i pun încrederea în El.
Aceia care sunt în legătură cu Hristos au fericirea la comanda lor.
Ei urmează calea pe care îi conduce Mântuitorul lor, răstignindu-se
pentru El, împreună cu poftele s, i slăbiciunile lor. Ei s, i-au clădit

sperant, ele pe Hristos, s, i astfel furtunile pământului nu au puterea
să-i scoată din temelia lor cea sigură.
Demni de încredere s, i credincios, i

Rămâne ca voi, tineri s, i tinere, să hotărât, i dacă vet, i deveni demni
de încredere s, i credincios, i, pregătit, i s, i hotărât, i să luat, i o decizie
dreaptă în orice împrejurare. Vret, i să vă format, i obiceiuri corecte?
Căutat, i atunci compania acelora cu un moral sănătos s, i ale căror
[416] aspirat, ii vizează ce este bine. Pret, iosul timp de probă este oferit
pentru a vă putea îndepărta orice defect din caracter, s, i asta trebuie
să urmărit, i nu numai pentru a obt, ine viat, a ves, nică, ci s, i pentru a
putea fi de folos în această viat, ă. Un caracter bun este un capital
mai de pret, decât aurul s, i argintul. El nu este atins de panică sau de
es, ecuri s, i, atunci când posesiunile pământes, ti vor fi spulberate, el
va aduce beneficii mari. Integritatea, fermitatea s, i perseverent, a sunt
calităt, i pe care tot, i trebuie să caute să le cultive cu seriozitate; ele îl
îmbracă pe posesorul lor cu o putere irezistibilă — o putere care-l
face tare în a face binele, tare în a rezista răului, tare în a suporta
dus, mănia.
Dragostea de adevăr s, i simt, ul responsabilităt, ii de a-L slăvi pe
Dumnezeu sunt cele mai puternice stimulente pentru cultivarea in-
telectului. Cu această motivat, ie, copilul nu poate fi un us, uratic. El
va fi întotdeauna serios, învăt, ând ca unul cons, tient că ochiul lui
Dumnezeu veghează s, i că cerul întreg este angajat în educarea lui.
El va deveni bine intent, ionat, generos, bun, curtenitor, eficient, ase-
menea lui Hristos. Inima s, i mintea lui vor fi în armonie cu voint, a lui
Dumnezeu. — Counsels to Parents, Teachers and Students, 220-226.
Capitolul 140 — Influent, a [417]
Viat, a Domnului Hristos era o influent, ă net, ărmurită, care se întin-

dea mai departe s, i tot mai departe, o influent, ă ce-L lega de Dumne-
zeu s, i de întreaga familie omenească. Prin Domnul Hristos, Dumne-
zeu l-a învestit pe om cu o influent, ă care face posibil ca el, omul, să
trăiască nu numai pentru sine. Noi suntem în mod individual legat, i
de semenii nos, tri, suntem o parte din marele tot al lui Dumnezeu s, i
avem obligat, ii mutuale. Nimeni nu poate fi independent de semenii
săi, pentru că bunul mers al unuia îi afectează s, i pe ceilalt, i. Este
scopul lui Dumnezeu acela ca fiecare dintre noi să simt, im faptul
că suntem necesari pentru bunul mers al altora s, i, în consecint, ă, să
urmărim promovarea fericirii lor.
Fiecare suflet este înconjurat de o atmosferă proprie — poate
o atmosferă încărcată cu puterea credint, ei dătătoare de viat, ă, de
curaj, sperant, ă s, i înmiresmată cu parfumul iubirii. Sau poate fi o
atmosferă rece, apăsătoare, datorită nemult, umirii s, i egoismului, sau
otrăvită de mânjitura aducătoare de moarte a păcatului preferat. În
mod cons, tient sau nu, fiecare persoană cu care venim în contact este
influent, ată de atmosfera pe care o emanăm în jur.
Responsabilitatea noastră
Aceasta este o responsabilitate de care nu ne putem elibera.
Cuvintele noastre, îmbrăcămintea noastră, comportamentul nostru,
chiar s, i expresia înfăt, is, ării noastre, toate au o influent, ă. De impresia
pe care o facem astfel depind rezultatele spre bine sau spre rău, pe
care nimeni nu le poate aprecia. Fiecare impuls în acest fel este o
sământ, ă semănată, care îs, i va aduce roadele. Ea este o verigă în [418]
lant, ul cel lung al evenimentelor omenes, ti, fără să s, tim până unde
se va întinde. Dacă prin exemplul nostru îi ajutăm pe alt, ii să-s, i
dezvolte principiile bune, le dăm puterea de a face binele. La rândul
lor, ei exercită aceeas, i influent, ă asupra altora, iar aces, tia, la rându-
385
le, asupra altora. În acest fel, fără să ne dăm seama, prin influent, a
noastră, mii de oameni ajung să fie binecuvântat, i.
Să aruncăm o pietricică într-un lac s, i se va forma un mic val
concentric s, i apoi altul; s, i, pe măsură ce cresc, cercul se măres, te,
până când ajunge la t, ărm. Tot as, a stau lucrurile s, i cu influent, a
noastră. Dincolo de cunoas, terea sau controlul nostru, ea vorbes, te
altora, fiind o binecuvântare sau un blestem.
Caracterul este putere. Mărturia tăcută a unei viet, i credincioase,
neegoiste s, i evlavioase are în sine o influent, ă irezistibilă. Manifes-
tând în viat, a noastră caracterul Domnului Hristos, noi conlucrăm cu
El în lucrarea de salvare de suflete. Noi putem coopera cu El numai
dacă manifestăm în viat, a noastră caracterul Său.
S, i cu cât este mai mare, mai întinsă influent, a noastră, cu atât mai
mare este binele pe care-l putem face. Când cei care mărturisesc
a sluji pe Dumnezeu urmează exemplul Domnului Hristos, trăind
în viat, a lor zilnică principiile Legii Sale, când fiecare faptă este o
mărturie că Îl iubesc pe Dumnezeu mai presus de orice, iar pe aproa-
pele lor ca pe ei îns, is, i, atunci biserica va avea putere să influent, eze
lumea. — Christ’s Object Lessons, 339, 340.
Capitolul 141 — Alegerea tovarăs, ilor [419]
Trebuie să alegem societatea cea mai favorabilă dezvoltării noas-

tre spirituale, s, i în acest scop să ne folosim de orice ajutor pe care
îl putem obt, ine; pentru că Satana va pune multe piedici în calea
noastră, pentru a face cât mai greu cu putint, ă drumul spre cer. Este
posibil să trecem prin încercări s, i mult, i dintre noi să nu aibă mediul
pe care s, i l-ar fi dorit, dar nu trebuie să ne expunem de bunăvoie
la influent, e nefavorabile pentru formarea caracterului cres, tin. Când
datoria ne cheamă, trebuie să veghem în rugăciune, pentru ca, ajutat, i
de Hristos, să rămânem neîntinat, i.
Lot a ales să se stabilească în Sodoma, pentru că a privit mai
mult la avantajele temporare decât la influent, a morală asupra lui
s, i familiei sale. Ce a câs, tigat chiar s, i în ceea ce prives, te lucrurile
pământes, ti? Averea lui a fost distrusă, o parte din copiii lui au murit
în timpul distrugerii oras, ului, sot, ia sa a fost transformată într-un
stâlp de sare pe drum s, i el însus, i a fost practic salvat, am putea
spune, din foc. Însă rezultatele alegerii sale egoiste nu s-au oprit
aici; întinarea morală s-a întipărit în caracterul copiilor lui, as, a încât
nu au mai putut distinge între bine s, i rău, între păcat s, i neprihănire.
— The Signs of the Times, 29 mai, 1884.
387
[420] Capitolul 142 — Regula de aur
În prietenia ta cu alt, ii, as, ază-te în locul lor. Pătrunde în

simt, ămintele lor, în greutăt, ile lor, în dezamăgirile lor, în bucuri-
ile s, i întristările lor. Identifică-te cu ei, apoi poartă-te cu ei as, a cum
ai dori să se poarte ei cu tine, dacă ar fi să schimbat, i locurile cu ei.
Aceasta este adevărata regulă de sinceritate. Este o altă expresie a
Legii. „Să iubes, ti pe aproapele tău ca pe tine însut, i”. (Matei 22, 39.)
S, i acesta este s, i miezul învăt, ăturii profet, ilor. Este principiul cerului
s, i va fi împlinit în tot, i cei ce sunt pregătit, i pentru societatea Lui
sfântă.
Regula de aur este principiul adevăratei curtenii, s, i ilustrarea ei
cea mai adevărată se vede în viat, a s, i caracterul lui Isus. O, ce raze
de blândet, e s, i frumuset, e străluceau în viat, a zilnică a Mântuitorului
nostru, câtă noblet, e se revărsa din însăs, i prezent, a Sa! Acelas, i spirit
va fi descoperit s, i în copiii Săi. Aceia în care locuies, te Hristos
vor fi înconjurat, i de o atmosferă divină. Ves, mintele lor albe vor
fi îmbibate cu un parfum din grădinile Domnului. Fet, ele lor vor
străluci de lumina Sa, luminând calea pentru picioarele care s, ovăie
s, i obosesc.
Nici un om care are adevăratul ideal cu privire la un caracter
desăvârs, it nu va da gres, în a dovedi simpatia s, i iubirea lui Hristos.
Influent, a harului trebuie să înmoaie inima, să înnobileze s, i să curet, e
sentimentele, dând o delicatet, e de sus s, i un simt, de bună-cuviint, ă.
— Thoughts from the Mount of Blessing, 192, 193.
388
Capitolul 143 — Adevăratul rafinament [421]
Domnul Isus pretinde să recunoas, tem drepturile fiecărui om.

Trebuie luate în considerat, ie drepturile sociale ale oamenilor s, i
drepturile lor de cres, tini. Tot, i trebuie să fie tratat, i cu rafinament s, i
delicatet, e, ca fii s, i fiice ale lui Dumnezeu.
Cres, tinismul va produce oameni onorabili. Hristos a fost ama-
bil chiar s, i fat, ă de persecutorii Săi; s, i urmas, ii Săi vor manifesta
acelas, i spirit. Privit, i-l pe Pavel când a fost adus înaintea cârmuito-
rilor. Cuvântarea sa t, inută înaintea lui Agripa este o ilustrare atât a
adevăratei politet, i, cât s, i a unei lect, ii de elocvent, ă. Evanghelia nu
încurajează politet, ea formală, care este o practică obis, nuită în lume,
ci amabilitatea care izvorăs, te dintr-o bunătate neprefăcută a inimii.
Cea mai atentă cultivare a manierelor de convenient, ă modernă
nu este de ajuns pentru a ascunde orice toană, judecata aspră s, i lim-
bajul deplasat. Adevăratul rafinament nu va fi niciodată dat pe fat, ă
atâta timp cât eul este considerat valoare supremă. Iubirea trebuie
să locuiască în inimă. Un cres, tin care nu acceptă compromisuri îs, i
găses, te motivat, ia faptelor în iubirea adâncă din inima sa, iubirea
pentru Stăpânul său. Prin rădăcinile afect, iunii fat, ă de Hristos, se
înalt, ă seva unui interes altruist fat, ă de semenii săi. Dragostea con-
feră posesorului ei har, decent, ă s, i un comportament atrăgător. Ea
luminează înfăt, is, area s, i coboară vocea, rafinează s, i înalt, ă întreaga
fiint, ă.
Nevoia de adevărata curtoazie [422]

Este foarte mare nevoie ca aceia care cunosc voia lui Dumnezeu
să învet, e să devină lucrători cu succes în cauza Lui. Ei trebuie să
fie persoane cu maniere alese, înt, elegătoare, nu având o îns, elătoare
strălucire exterioară, dar cochetând cu cele lumes, ti, ci acea amabi-
litate s, i acea curăt, ie care au savoarea cerului s, i pe care le va avea
fiecare cres, tin, dacă este părtas, al naturii divine. Lipsa adevăratei
demnităt, i s, i a curăt, iei cres, tine în rândurile păzitorilor Sabatului este
389
împotriva noastră ca popor s, i face ca adevărul pe care-l mărturisim

să fie dezgustător. Lucrarea de educare a mint, ii s, i manierelor poate
fi continuată spre desăvârs, ire. Dacă cei care mărturisesc adevărul nu
folosesc acum privilegiile s, i ocaziile lor spre a cres, te până la statura
plinătăt, ii de bărbat, i s, i femei în Hristos Isus, ei nu vor fi o cinste
pentru cauza adevărului s, i nici pentru Hristos. — Testimonies for
the Church 4:358, 359.
Alegerea tovarăs, ilor

Tinerii care sunt în armonie cu Hristos îs, i vor alege tovarăs, i care
să-i ajute să facă binele s, i vor evita societatea acelora care nu-i ajută
în stabilirea unor principii s, i scopuri nobile. Pretutindeni se găsesc
tineri a căror minte este îndreptată către modele inferioare. Când vin
în contact cu această categorie, tinerii care sunt fără rezervă de partea
lui Hristos vor sta hotărât, i pentru ceea ce rat, iunea s, i cons, tiint, a le
spune că este drept. — Counsels to Parents, Teachers and Students,
226.
Capitolul 144 — Respingerea prieteniilor lumes, ti [423]
Tinerii ar trebui să se gândească serios la scopul viet, ii s, i muncii

lor s, i să pună o temelie în as, a fel, încât obiceiurile lor să fie departe
de ispită s, i întinare. Dacă vor avea o pozit, ie în care au influent, ă
asupra celorlalt, i, trebuie să fie nis, te oameni de încredere. Nuferii
de pe lacuri îs, i înfig rădăcinile puternic în adâncul noroios s, i, prin
tulpina poroasă, absorb proprietăt, ile care îi ajută să crească s, i să
aducă la lumină floarea nepătată de la suprafat, a lacului. Ei nu se
ating de nimic ce ar putea să le păteze petalele imaculate.
Trebuie să învăt, ăm o lect, ie de la nufăr s, i, chiar dacă suntem
înconjurat, i de influent, e care ne ispitesc s, i încearcă să ne păteze
morala s, i să ne distrugă sufletul, trebuie să ne opunem s, i să ne
as, ezăm acolo unde prietenia rea să nu ne păteze inimile. Tinerii ar
trebui să caute prietenia acelora care se trudesc să ajungă mai sus
s, i înaintează cu pas, i fermi. Ei ar trebui să evite apropierea de cei
care absorb orice influent, ă rea, care sunt inactivi s, i care nu au o
dorint, ă arzătoare de a ajunge la standarde înalte ale caracterului,
oameni pe care nu te pot, i baza, pentru că nu au nis, te principii
după care să se ghideze. Tinerii trebuie să se apropie de cei care se
tem de Dumnezeu s, i Îl iubesc; pentru că aceste caractere nobile s, i
ferme sunt reprezentate de nufăr, care îs, i deschide potirul nepătat
la suprafat, a lacului. Ei refuză să fie murdărit, i de influent, e care să le
scadă moralitatea s, i adună doar ceea ce îi ajută să îs, i dezvolte un [424]
caracter curat s, i nobil. Ei caută să fie asemenea modelului divin.
Cuvintele noastre, un izvor de ajutor

Cres, tinii discută mult prea put, in între ei despre capitole pret, ioase
din experient, a lor. Lucrarea lui Dumnezeu nu este dezvăluită s, i
Dumnezeu este dezonorat prin abuzarea de talentul vorbirii. Invidia,
supunerea fat, ă de rău s, i egoismul se adună în inimă s, i cuvintele
arată răul din interior. A gândi rău s, i a vorbi de rău pe alt, ii este o
practică a multora dintre cei care cheamă Numele Domnului. Aces, tia
391
vorbesc foarte rar despre bunătate, milă s, i dragostea lui Dumnezeu,

manifestată în jertfa Fiului Său. Iată ce a făcut El pentru noi! Oare
nu ar trebui să ne exprimăm recunos, tint, a s, i dragostea? Nu ar trebui
să ne străduim să facem din cuvintele noastre un izvor de ajutor s, i
încurajare unul pentru celălalt, în experient, a noastră cres, tină? Dacă
Îl iubim cu adevărat pe Hristos, trebuie să Îi dăm slavă prin vorbele
noastre. Necredincios, ii vin adesea la pocăint, ă ascultând cuvinte
sincere de laudă s, i recunos, tint, ă fat, ă de Dumnezeu. — The Review
Influent, a noastră
Exemplul personal s, i cuvintele folosite de un cres, tin trebuie
să trezească în păcătos dorint, a de a veni la Fântâna viet, ii. — The
Review and Herald, 29 noiembrie, 1887.
Capitolul 145 — Discut, ii despre lucrurile ceres, ti [425]
Cei foarte educat, i în ceea ce prives, te s, tiint, a nu sunt întotdeauna

cele mai bune instrumente de care Se poate folosi Dumnezeu. Sunt
mult, i care se văd dat, i la o parte, iar cei care au avut mai put, ine
posibilităt, i să studieze le iau locul, pentru că ei cunosc lucrurile
practice, care sunt esent, iale în viat, a de zi cu zi; cei care se cred
învăt, at, i ajung la o autosuficient, ă s, i consideră că nu mai au nimic de
învăt, at, nici chiar de la Isus, cel mai bun învăt, ător pe care L-a avut
lumea vreodată.
Cei care s-au dezvoltat s, i s, i-au îmbunătăt, it capacităt, ile prin cer-
cetarea Scripturilor vor cunoas, te voia lui Dumnezeu s, i vor deveni
de folos; căci Cuvântul lui Dumnezeu a pătruns în inima s, i în carac-
terul lor. Cuvântul lui Dumnezeu trebuie să devină hrana cu ajutorul
căreia cres, tinul devine mai puternic, în spirit s, i intelect, mai pregătit
să lupte de partea adevărului s, i credint, ei.
Motivele standardelor scăzute

De ce tinerii nos, tri s, i chiar s, i cei maturi sunt atât de us, or ispitit, i
s, i atras, i în păcat? Acest lucru se întâmplă pentru că nu studiază
îndeajuns Cuvântul Domnului s, i nu meditează asupra lui as, a cum ar
trebui. Dacă ar face acest lucru, ar avea parte de întărire sufletească, [426]
de un spirit puternic, ce ar rezista încercărilor lui Satana de a în-
demna la rău. În viat, ă s, i caracter nu există o voint, ă fermă, hotărâtă,
pentru că învăt, ăturile sfinte ale lui Dumnezeu nu reprezintă subiectul
meditat, iei s, i studiului. Nu se depune efort as, a cum ar trebui, pentru
ca să îs, i umple mintea cu gânduri curate s, i sfinte s, i pentru a le t, ine
la distant, ă pe cele pătate s, i false. Tinerii nu îs, i aleg partea cea bună,
stând la picioarele lui Isus, as, a cum a făcut Maria, să învet, e lect, iile
divinului Învăt, ător, care trebuie păstrate în inimă s, i puse în practica
de zi cu zi. Meditat, ia asupra lucrurilor sfinte va înălt, a mintea s, i va
dezvolta caracterele unor adevărat, i cres, tini.
393
Dumnezeu nu va accepta pe cineva care îs, i risipes, te fort, ele pe

lucruri pământes, ti, trecătoare, fie că este vorba de gând, cuvânt sau
faptă. Cerul este un loc sfânt, unde nimeni nu poate intra până ce
nu este cizelat, curăt, at, umplut de Duh Sfânt. Este o lucrare pe care
trebuie să o facem pentru noi îns, ine s, i vom fi în stare să facem
aceasta doar prin putere primită de la Isus. Trebuie să studiem Biblia
înainte de orice altă carte; trebuie să o iubim s, i să ascultăm de ea
ca fiind glasul lui Dumnezeu. Trebuie să vedem s, i să înt, elegem
restrict, iile s, i cererile ei — „să faci” s, i „să nu faci” — s, i să înt, elegem
adevăratul sens al Cuvântului lui Dumnezeu.
Nevoia de o minte îndreptată spre cer

Când Cuvântul lui Dumnezeu devine cel mai important sfătuitor
[427] al nostru s, i cercetăm Scriptura pentru a primi lumină, îngerii din
cer vin să ne deschidă mintea s, i să ne facă să înt, elegem, as, a încât
să se poată spună cu adevărat: „Descoperirea cuvintelor Tale dă
lumină, dă pricepere celor fără răutate”. Nu e de mirare că nu mai
există mint, i deschise glasului ceresc la tinerii care practică astăzi
cres, tinismul, pentru că se acordă atât de put, ină important, ă Cuvân-
tului lui Dumnezeu. Sfaturile divine nu sunt însus, ite; mustrările nu
sunt ascultate; harul s, i înt, elepciunea divină nu sunt pret, uite, pentru
ca păcatele trecute să nu se mai repete s, i fiecare urmă de păcat să fie
s, tearsă din caracter. Rugăciunea lui David a fost: „Fă-mă să pricep
calea poruncilor Tale, s, i voi cugeta la lucrurile Tale cele minunate”.
Dacă mint, ile tinerilor, ca s, i cele ale celor maturi, ar fi îndreptate
spre ce trebuie atunci când se întâlnesc, discut, iile între ei ar fi pe
marginea lucrurilor ceres, ti. Când mintea este curată, iar gândurile
sunt înalte, prin adevărul lui Dumnezeu, cuvintele vor fi „ca nis, te
mere de aur în cos, ulet, e de argint”. Dar, cu înt, elegerea de fat, ă, cu
practicile de azi s, i cu standardele scăzute pe care le au chiar s, i cei
ce se numesc cres, tini, conversat, iile sunt ieftine s, i fără câs, tig. Totul
se rezumă la cele pământes, ti, nu se discută despre adevăr sau cer s, i
nu se ajunge nici măcar la standarde înalte în cele pământes, ti.
Discut, ii despre lucrurile ceres, ti 395
Un proces puternic de sfint, ire

Când Hristos s, i cerul devin teme de contemplare, conversat, ia
va avea un sens. Vorbirea va avea har s, i vorbitorul va dovedi că a [428]
fost educat în s, coala Învăt, ătorului divin. Psalmistul spune: „Aleg
calea adevărului, pun legile Tale sub ochii mei”. El a pret, uit Cu-
vântul Domnului. A găsit o portit, ă în înt, elegerea lui, nu pentru a fi
dezonorat, ci pentru a fi pus în aplicare în viat, a zilnică....
Zi de zi s, i oră de oră trebuie să existe un proces puternic de
lepădare de sine s, i de sfint, ire; s, i atunci cuvintele vor dovedi că Isus
locuies, te în inimă prin credint, ă. Sfint, irea nu închide căile sufletului
spre cunoas, tere, ci dezvoltă mintea, o inspiră în căutarea adevărului,
care este ca o comoară ascunsă; s, i cunoas, terea voint, ei lui Dumnezeu
înaintează lucrarea de sfint, ire. Există o împărăt, ie cerească s, i cât de
mult ar trebui să ne străduim să ajungem acolo!
Fac apel la elevii din s, colile s, i colegiile noastre să creadă în Isus,
Mântuitorul nostru. Să credet, i că El este gata să vă ajute prin harul
Său, când venit, i la El din toată inima. Trebuie să ducet, i lupta cea
bună a credint, ei. Trebuie să câs, tigat, i cununa viet, ii. Vegheat, i, căci
Satana vă urmăres, te s, i, dacă nu vă depărtat, i de el, vet, i fi distrus, i.
Ispitele sunt la tot pasul, dar trebuie să stat, i în picioare s, i să nu
vă abatet, i. Luptat, i, căci, avet, i de câs, tigat o cunună. Luptat, i, căci
dacă nu vet, i primi cununa, vet, i pierde totul în această viat, ă s, i în cea
viitoare. Luptat, i, dar luat, i-vă puterea de la Mântuitorul cel înviat.
— The Review and Herald, 21 august, 1888. Vezi de asemenea
Fundamentals of Christian Education, 129-137.
[429] Capitolul 146 — Semănarea semint, elor sălbatice
Put, in timp petrecut în semănarea unor semint, e sălbatice, dragi

tineri, va produce o recoltă care vă va amărî toată viat, a; un ceas de
necugetare s, i o cedare în fat, a ispitei vă pot orienta întreaga viat, ă în
direct, ia cea rea. Putet, i avea numai o tineret, e, facet, i-o folositoare.
O dată ce at, i trecut pragul, nu vă mai putet, i întoarce să reparat, i
gres, elile. Cel care refuză legătura cu Dumnezeu s, i se as, ază în calea
ispitei va cădea cu sigurant, ă. Dumnezeu îl încearcă pe fiecare tânăr.
Mult, i s, i-au scuzat nepăsarea s, i lipsa de respect din cauza exemplului
rău pe care li l-au dat mărturisitori ai credint, ei mai experimentat, i.
Dar aceasta nu trebuie să împiedice pe nici unul să facă binele. La
ziua socotelilor de pe urmă, nu vet, i invoca astfel de scuze pe care le
invocat, i acum. Vet, i fi condamnat, i pe drept, pentru că at, i cunoscut
calea, dar n-at, i ales să merget, i pe ea.
Ispita
Satana, acel arhivrăjmas, , se preface într-un înger de lumină s, i
vine la tineri cu ispitele lui amăgitoare, reus, ind să-i câs, tige, pas cu
pas, s, i să-i întoarcă de pe calea datoriei. El este descris ca fiind un
acuzator, un îns, elător, un mincinos, un chinuitor s, i un ucigas, . „Cine
păcătuies, te este de la diavolul.” Fiecare călcare de lege atrage con-
damnarea sufletului s, i provoacă neplăcerea divină. Gândurile inimii
[430] sunt cunoscute de Dumnezeu. Când sunt nutrite gânduri necurate,
nu este necesar ca ele să fie exprimate prin cuvinte sau fapte pen-
tru a comite păcatul, aducând astfel condamnarea asupra sufletului.
Curăt, ia lui este pătată s, i ispititorul a triumfat.
Fiecare om este ispitit când este atras de pofta lui însus, i s, i momit.
El s-a îndepărtat de calea virtut, ii s, i a binelui real, urmând propriile
înclinat, ii. Dacă tinerii sunt integri din punct de vedere moral, ispitele
cele mai puternice pot fi prezentate în zadar. Act, iunea lui Satana
este să te ispitească, dar a te preda este propria ta act, iune. Nu stă
396
Semănarea semint, elor sălbatice 397
în puterea întregii os, tiri a lui Satana să-l fort, eze pe cel ispitit să
păcătuiască. Nu există scuză pentru păcat.
În timp ce unii tineri îs, i irosesc puterile în des, ertăciune s, i ne-
bunie, alt, ii îs, i instruiesc mintea, adunând cunos, tint, ă, încingându-se
cu armură spre a se angaja în lupta viet, ii, hotărât, i s-o facă să fie un
succes. Dar ei nu pot avea succes în viat, ă, oricât de sus ar încerca
să se cat, ere, dacă nu-s, i concentrează afect, iunile asupra lui Dumne-
zeu. Dacă vor să se întoarcă la Domnul cu toată inima, respingând
lingus, irile celor care slăbesc în cea mai mică măsură t, inta lor de a
face binele, ei vor avea tărie s, i încredere în Dumnezeu.
Amuzamentele des, arte nu aduc adevărata fericire

Cei care iubesc societatea îs, i satisfac frecvent această caracte-
ristică, până ce devine o pasiune dominantă. A se îmbrăca, a vizita
locuri de distract, ie, a râde s, i a discuta despre subiecte mai us, oare
decât des, ertăciunea — aceasta este t, inta viet, ii lor. Ei nu pot suporta
să citească Biblia s, i să-s, i at, intească privirea spre lucrurile ceres, ti.
Sunt nenorocit, i dacă nu există ceva care să-i excite. N-au în ei putere [431]
ca să fie fericit, i, ci fericirea lor depinde de societatea altor tineri, tot
atât de necugetat, i s, i nepăsători ca s, i ei. Puterile, care ar trebui să fie
folosite pentru scopuri nobile, le predau nebuniei s, i risipei.
Tânărul care găses, te bucurie s, i fericire în citirea Cuvântului
lui Dumnezeu s, i în ora de rugăciune este continuu reîmprospătat
prin energia care vine din fântâna viet, ii. El va atinge o înălt, ime de
desăvârs, ire morală s, i o lărgime de cugetare pe care alt, ii n-o pot con-
cepe. Comunicarea cu Dumnezeu încurajează cugete curate, aspirat, ii
nobile, înt, elegeri clare ale adevărului s, i t, inte înalte de act, iune. Cei
care îs, i leagă în felul acesta sufletele de Dumnezeu sunt recunoscut, i
de El ca fii s, i fiice ale Sale. Ei ajung continuu din ce în ce mai sus,
obt, inând vederi mai clare despre Dumnezeu s, i ves, nicie, până când
Domnul va face canale de lumină s, i înt, elepciune pentru lume....
Cei care rămân în Hristos vor fi fericit, i, veseli s, i bucuros, i în
Dumnezeu. O blândet, e calmă se va manifesta în glas, un respect
pentru lucrurile spirituale s, i ves, nice vor fi exprimate în act, iune s, i
muzică, o muzică veselă care va răsuna de pe buze, pentru că ea
adie de la tronul lui Dumnezeu. Aceasta este taina evlaviei, care
nu-i us, or de explicat, dar, cu toate acestea, este simt, ită s, i gustată.
O inimă încăpăt, ânată s, i răzvrătită poate închide us, a pentru toate

plăcutele influent, e ale harului lui Dumnezeu s, i pentru toată bucuria
în Duhul Sfânt, dar căile înt, elepciunii sunt căi ale prieteniei s, i toate
cărările ei sunt pace. Cu cât suntem mai strâns legat, i de Hristos, cu
atât mai mult vor arăta cuvintele s, i faptele noastre puterea alinătoare
s, i transformatoare a harului Său. — Testimonies for the Church
4:622-626.
Capitolul 147 — Vizitatorii necredincios, i [432]
Nu este bine pentru cres, tini să aleagă societatea celor care nu
au legătură cu Dumnezeu s, i ale căror căi nu sunt plăcute Lui. Cât, i
cres, tini totus, i nu se avântă în locul unde nu trebuie să meargă! Mult, i
invită în casele lor rude din lume, necredincioase, batjocoritoare; s, i,
adesea, exemplul acestora lasă amprente de durată în mint, ile copiilor
din căminul respectiv. Influent, a este la fel ca aceea din asocierea
evreilor cu canaanit, ii....
Mult, i cred că trebuie să facă unele concesii pentru a fi pe placul
rudelor s, i prietenilor care nu sunt cres, tini. Pentru că niciodată nu
este us, or să pui o limită, o concesie pregătes, te calea pentru alta, până
când cei care au fost cândva adevărat, i urmas, i ai lui Hristos îs, i supun
viat, a s, i caracterul obiceiurilor lumii acesteia. Legătura cu Dumnezeu
este întreruptă. Ei sunt cres, tini numai cu numele. Când vine ceasul
încercării, sperant, ele lor nu au temelie. Ei s-au vândut pe ei s, i copiii
lor dus, manului, L-au dezonorat pe Dumnezeu s, i, la descoperirea
judecăt, ilor Sale drepte, vor culege ce au semănat. Hristos le va spune
as, a cum le-a spus evreilor din vechime: „Dar voi n-at, i ascultat de
glasul Meu. Pentru ce at, i făcut lucrul acesta?” — The Signs of the
Times, 2 iunie, 1881.
399
Sect, iunea 15 — Perioada de curtenie s, i [433]
căsătoria
[434]
Legătura familială este cea mai strânsă, mai gingas, ă s, i mai sfântă
din câte există pe pământ. A fost destinată să fie o binecuvântare
pentru omenire. S, i este o binecuvântare ori de câte ori legământul
căsătoriei este încheiat cu înt, elepciune, în frică de Dumnezeu s, i
luând în considerat, ie în acelas, i fel răspunderile acestuia. — The
[435] Capitolul 148 — Dragostea adevărată
Dragostea este un dar pret, ios, pe care îl primim de la Isus.

Afect, iunea pură s, i sfântă nu este un sentiment s, i un principiu. Cei
care sunt influent, at, i de dragostea adevărată nu sunt irat, ionali s, i nici
orbi. Învăt, at, i de Spiritul Sfânt, ei Îl iubesc pe Dumnezeu mai presus
de orice s, i pe vecinii lor ca pe ei îns, is, i.
Cei care se gândesc la căsătorie cântăresc fiecare sentiment s, i
urmăresc fiecare dezvoltare a caracterului în cel sau cea cu care se
gândesc să-s, i unească destinul viet, ii lor. Fiecare pas spre o aliant, ă
de căsătorie să fie caracterizat de modestie, simplitate s, i sinceritate
s, i cu scop stăruitor de a-I face pe plac lui Dumnezeu s, i de a-L onora.
Căsătoria afectează viat, a ce o urmează atât în această lume, cât s, i în
cea care va veni. Un cres, tin sincer nu va face planuri de nici un fel
pe care Dumnezeu să nu le aprobe.
Căutând sfat
Dacă suntet, i binecuvântat, i cu părint, i temători de Dumnezeu,
ceret, i-le sfatul. Deschidet, i-vă către ei, împărtăs, indu-le sperant, ele
s, i planurile, învăt, at, i lucruri pe care le-au învăt, at s, i ei de-a lungul
viet, ii s, i vet, i fi scutit, i de multă durere în inimă. S, i, mai presus de
toate, facet, i-L pe Hristos stăpânitorul vostru. Studiat, i Cuvântul său
de rugăciune.
Sub o astfel de călăuzire, o tânără va accepta ca partener de viat, ă
numai un tânăr care are trăsături de caracter curate s, i ferme, care este
sârguincios, plin de aspirat, ie s, i cinstit, care Îl iubes, te pe Dumnezeu
s, i se teme de El. Un tânăr să caute pe cineva care să-i stea alături,
[436] o fată care este potrivită să poarte partea ei de poveri, o persoană
a cărei influent, ă îl va înnobila s, i rafina s, i care-l va face fericit prin
dragostea ei.
„O nevastă pricepută este un dar de la Domnul.” „Inima băr-
batului se încrede în ea.... Ea îi face bine s, i nu rău, în toate zilele
viet, ii sale”. „Ea deschide gura cu înt, elepciune, s, i învăt, ături plăcute
402
Dragostea adevărată 403
îi sunt pe limbă. Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, s, i

nu mănâncă pâinea lenevirii. Fiii ei se scoală s, i o numesc fericită;
bărbatul ei se scoală s, i-i aduce laude zicând: «Multe fete au o purtare
cinstită, dar tu le întreci pe toate».” Cine găses, te o astfel de nevastă
„găses, te fericirea; este un har pe care-l capătă de la Domnul”. — The
*****
Alegerea partenerilor
Tinerii cres, tini ar trebui să manifeste o mare grijă în prieteniile
pe care le formează s, i în alegerea partenerilor. Fit, i atent, i ca nu
cumva ceea ce considerat, i acum a fi aur curat să se dovedească un
metal de rând. Tovărăs, iile omenes, ti tind să pună obstacole în calea
slujirii voastre pentru Dumnezeu s, i multe suflete sunt mânate de
mint, i nefericite fie în afaceri, fie în căsătorii cu cei care nu vor putea
niciodată cultiva sau înnobila. Poporul lui Dumnezeu n-ar trebui să se
aventureze pe pământ interzis. Dumnezeu interzice căsătoria dintre
credincios, i s, i necredincios, i. Dar prea adesea, inima neconvertită
îs, i urmează propriile înclinat, ii, propriile dorint, e, s, i sunt încheiate
căsătorii lipsite de binecuvântarea lui Dumnezeu. — Fundamentals
of Christian Education, 500.
[437] Capitolul 149 — Forme gres, ite de curtenie
[Dintr-o scrisoare personală.]
Lipsa de fermitate s, i de negare de sine a caracterului vostru este

un neajuns serios în obt, inerea unei experient, e religioase veritabile,
care să nu fie ca nisipurile mis, cătoare. Ar trebui cultivate fermitatea
s, i integritatea scopului. Aceste calităt, i sunt absolut necesare pentru
o viat, ă cres, tină de succes. Dacă vei fi un suflet integru, nu vei
fi îndepărtat de la bine. Nici un motiv nu va fi suficient pentru
a te mis, ca de la linia dreaptă a datoriei, vei fi credincios s, i vei
umbla în adevăr pentru Dumnezeu. Rugămint, ile pline de afect, iune
s, i dragoste, dorint, ele arzătoare ale prietenilor nu te vor mis, ca pentru
a te îndepărta de la adevăr s, i datorie; nu vei sacrifica datoria în
beneficiul înclinat, iilor.
Dacă nu, fratele meu, es, ti tentat să-t, i unes, ti interesul de o viat, ă cu
o tânără neexperimentată, care are deficient, e mari în ceea ce prives, te
îndatoririle comune, practice, de zi cu zi ale viet, ii, faci o gres, eală; dar
această deficient, ă este nimic în comparat, ie cu ignorant, a ei în ceea
ce prives, te datoria fat, ă de Dumnezeu. Ea nu a fost lipsită de lumină
s, i a avut privilegii religioase, dar n-a simt, it mizeria păcătos, eniei fără
Hristos.
Influent, a experient, ei religioase

Dacă, în orbirea ta, în mod repetat te depărtezi de întrunirile de
rugăciune, unde Dumnezeu Se întâlnes, te cu poporul Său, pentru a te
bucura de compania unuia care nu are dragoste pentru Dumnezeu s, i
[438] care nu vede nimic atrăgător la viat, a religioasă, cum te pot, i as, tepta
ca Dumnezeu să binecuvânteze o astfel de unire?
Nu vă grăbit, i. Căsătoriile în pripă ar trebui descurajate. Dacă
fie tânărul, fie tânăra nu au respect de nici un fel pentru cererile
lui Dumnezeu, dacă nu au dat atent, ie cererilor care i-ar fi legat de
religie, va exista pericolul de a nu privi cu atent, ie cererile sot, ului
sau ale sot, iei. Este periculos obiceiul de a fi frecvent în compania
404
Forme gres, ite de curtenie 405
persoanei alese, când aceasta presupunând sacrificarea privilegiilor

religioase s, i a orelor de rugăciune; vet, i îndura o pierdere pe care nu
v-o putet, i permite.
Obiceiul de a sta noaptea târziu a devenit cotidian, dar nu este
pe placul lui Dumnezeu, chiar dacă voi amândoi suntet, i cres, tini.
Aceste ore „peste program” prejudiciază sănătatea, iar mintea nu
mai este pregătită pentru îndatoririle unei zile ce va urma s, i cu o
aparent, ă de lucru rău. Fratele meu, spun că vei avea suficient respect
de sine pentru a evita aceasta, când curtezi pe cineva. Dacă vei avea
numai un singur ochi pentru gloria lui Dumnezeu, te vei deplasa cu o
prudent, ă deliberată. Nu vei permite ca dragostea aceea bolnăvicioasă
să te orbească astfel, încât să nu mai pot, i discerne cererile înalte pe
care Dumnezeu le are pentru tine, care es, ti cres, tin. — Testimonies
*****
Căsătoriile în pripă
Căsătoriile pripite nu ar trebui încurajate. O relat, ie atât de impor-
tantă cum este căsătoria, care ajunge atât de departe cu rezultatele
ei, nu ar trebui încheiată în grabă, fără o pregătire suficientă s, i mai
înainte cu puterile fizice s, i mintale să fie complet dezvoltate. — The
[439] Capitolul 150 — Logodne cu necredincios, i
Dragă soră, am cugetat problema căsătoriei cu o persoană care

nu are aceeas, i credint, ă religioasă ca tine s, i mă tem că nu ai cântărit
cu atent, ie aceste probleme importante. Înainte de a face un pas care
ît, i va influent, a toată viat, a, te îndemn să consacri pentru acest subiect
un timp de meditat, ie plin de grijă s, i mai ales un timp de rugăciune.
Se va dovedi această relat, ie o sursă de fericire adevărată? Va fi el
un ajutor pentru tine în viat, a de cres, tin? Ar putea urma s, i alt, ii, în
sigurant, ă, exemplul tău?
Probe pentru dragoste

Înainte de a-s, i da acceptul în privint, a căsătoriei, fiecare femeie
ar trebui să se întrebe dacă cel cu care este pe cale să-s, i unească
destinul merită. Care este trecutul lui? Este viat, a lui curată? Este
dragostea lui pentru ea nobilă, de un caracter elevat, sau este numai
o emot, ie nebunească? Are el trăsături de caracter care o vor face
fericită? Poate ea găsi pace s, i bucurie adevărată în afect, iunea lui?
Îi va permite el să-s, i păstreze individualitatea sau va trebui să-s, i
subordoneze cons, tiint, a s, i judecata controlului sot, ului ei? Ca urmas,
al lui Hristos, ea nu-s, i apart, ine, ci a fost cumpărată cu un pret, . Va
putea ea să onoreze cererile Mântuitorului mai presus de orice? Vor
fi corpul s, i sufletul, gândurile s, i t, elurile păstrate curate s, i sfinte?
Aceste întrebări au o important, ă vitală, pentru că îndreaptă asupra
binelui fiecărei femei care intră într-o relat, ie de căsătorie.
[440] În cămin este nevoie de religie. Numai aceasta poate preveni
problemele grave care atât de adesea amărăsc viat, a de căsătorie.
Numai acolo unde domnes, te Hristos poate exista o dragoste pro-
fundă, adevărată s, i neegoistă. Atunci un suflet se va lega de celălalt
s, i cele două viet, i vor fi unite în armonie. Îngerii Domnului vor fi
oaspet, i în cămin s, i supravegherea lor sfântă va sfint, i s, i onora camera
căsătoriei. Senzualitatea degradantă va fi alungată. Dacă gândurile
vor fi dirijate spre Dumnezeu, spre El va urca s, i devot, iunea inimii.
406
Logodne cu necredincios, i 407
Rezultatele neascultării
Inima arde de dor după dragostea umană, dar această dragoste nu
este suficient de puternică sau suficient de pură sau valoroasă pentru
a substitui dragostea lui Isus. Numai în Mântuitorul ei va găsi sot, ia
înt, elepciune, putere s, i har în a-s, i purta grijile, responsabilităt, ile s, i
supărările viet, ii.... Ar trebui să facă din Isus puterea s, i călăuzitorul ei.
Femeile să se predea pe ele însele lui Hristos înaintea oricărui prieten
omenesc s, i să nu intre în nici o relat, ie care va genera conflict cu
El. Cei care găsesc adevărata fericire trebuie să aibă binecuvântarea
cerului peste tot ceea ce au s, i fac. Neascultarea de Dumnezeu umple
de mizerie atât de multe case s, i inimi. Sora mea, dacă nu vrei să ai
un cămin în care umbrele să fie mereu înălt, ate, nu te uni cu cineva
care este dus, manul lui Dumnezeu.
Ca una care se as, teaptă să întâlnească aceste cuvinte la judecată,
te implor să-t, i măsori pas, ii pe care vrei să-i faci. Întreabă-te: „Nu-mi
va conduce un sot, necredincios gândurile departe de Isus? El este
iubitor de plăceri mai mult decât iubitor de Dumnezeu; nu mă va [441]
conduce să mă bucur de lucrurile de care se bucură el?” Cărarea
către viat, a ves, nică este în trepte s, i accidentată. Nu te încărca cu
greutăt, i suplimentare, care-t, i vor întârzia progresul.
As, vrea să te avertizez cu privire la pericolul în care te afli,
înainte de a fi prea târziu. Ascult, i cuvinte plăcute s, i ademenitoare,
care te conduc să crezi că va fi bine, dar nu-t, i dai seama de motivele
care inspiră aceste discursuri iscusite. Nu pot, i vedea adâncurile
păcătos, eniei ascunse în inimă. Nu pot, i privi în spatele scenelor, în
culise, s, i să distingi cursele pe care Satana le întinde pentru sufletul
tău. El te va conduce să urmezi un astfel de curs, astfel încât el să
poată obt, ine us, or accesul pentru a t, inti cu săget, ile ispitelor spre tine.
Nu-i oferi nici cel mai mic avantaj. În timp ce Dumnezeu mis, că
mint, ile slujitorilor Săi, Satana lucrează prin copiii neascultători. Nu
există nici o asemănare între Dumnezeu s, i Belial. Cei doi nu se pot
armoniza. A te uni cu un necredincios înseamnă a te plasa singur pe
terenul lui Satana. Vei întrista Spiritul lui Dumnezeu s, i vei pierde
protect, ia Sa. Ît, i pot, i permite ca în bătălia pentru viat, a ves, nică să
lupt, i împotriva unor fort, e mult superioare?
O logodnă desfăcută
Poate vei spune: „Dar am promis. Ce pot face acum — să-
mi retrag cuvântul?” Eu ît, i spun că dacă ai făcut o promisiune ce
contravine Scripturilor, prin orice mijloc, retrage-t, i cuvântul fără
întârziere s, i în umilint, ă fat, ă de Dumnezeu, căies, te-te de orbirea
ce te-a condus să faci în grabă o astfel de promisiune. Mult mai
bine este să dai înapoi de la o astfel de promisiune, în teamă de
Dumnezeu, decât să o păstrezi s, i astfel să-L dezonorezi pe Creatorul
tău.
[442] Amintes, te-t, i, ai de câs, tigat cerul s, i de evitat cărarea care duce
la pierzare. Dumnezeu pune în aplicare ceea ce spune. Când le-
a interzis primilor nos, tri părint, i să mănânce din fructul pomului
cunos, tint, ei binelui s, i răului, neascultarea lor a deschis port, ile în fat, a
dus, manului pentru întreaga lume. Dacă umblăm contrar dorint, ei lui
Dumnezeu, s, i El va umbla în contra noastră. Singurul curs sigur
pentru noi este să dăm ascultare tuturor poruncilor Sale, oricât ne-ar
costa. Toate aceste porunci sunt bazate pe dragoste s, i înt, elepciune.
*****
Judecata matură — un lucru esent, ial

Binele societăt, ii, la fel ca s, i cel mai înalt interes al student, ilor,
cere ca ei să nu încerce să-s, i aleagă un partener de viat, ă atâta timp
cât propriul lor caracter nu este încă dezvoltat, judecata lor este
lipsită de maturitate s, i atâta timp cât sunt lipsit, i de asemenea de grija
s, i îndrumarea părintească....
Cei care încearcă să-i apere pe tineri de ispită s, i să-i pregă-
tească pentru o viat, ă plină de utilitate s-au angajat într-o lucrare
bună. Suntem bucuros, i să vedem în orice institut, ie de învăt, ământ
o recunoas, tere a important, ei unei restrict, ii s, i discipline adecvate
pentru tineri. Fie ca eforturile tuturor instructorilor de acest fel să fie
încununate de succes. — Fundamentals of Christian Education, 62,
63.
Capitolul 151 — Nevoia de sfat s, i călăuzire [443]
În aceste timpuri periculoase s, i corupte, tânărul este expus în fat, a

multor încercări s, i ispite. Mult, i navighează spre un port periculos?
Au nevoie de un pilot, dar mult, i arată dispret, în a accepta cel mai de
dorit ajutor, simt, ind că sunt capabili să-s, i călăuzească singuri barca,
fără să realizeze că sunt gata să se lovească de o stâncă ascunsă,
care le-ar putea cauza naufragiul în ceea ce prives, te credint, a, dar
s, i fericirea. Ei sunt orbit, i de subiectul curteniei s, i al căsătoriei s, i
principala lor povară este să se descurce pe cont propriu. În această
cea mai importantă perioadă a viet, ii lor, ei au nevoie de un sfătuitor
s, i un ghid infailibil. Pe acesta îl vor găsi în Cuvântul lui Dumnezeu.
Dacă nu vor fi elevi silitori ai acestui cuvânt, vor comite grave erori,
care vor distruge fericirea lor s, i a altora atât pentru viat, a prezentă,
cât s, i pentru cea viitoare.
Mult, i au dispozit, ie de a fi nerăbdători s, i încăpăt, ânat, i. Ei nu au
acordat atent, ie sfatului pret, ios cuprins în Cuvântul lui Dumnezeu; nu
s-au luptat cu sinele s, i n-au obt, inut victorii importante; s, i voint, a lor
nesupusă, mândră, i-a îndepărtat de la calea datoriei s, i a ascultării.
Aruncat, i o privire asupra trecutului vostru, dragi tineri, s, i plini de
credint, ă reconsiderat, i cursul viet, ii voastre în lumina Cuvântului lui
Dumnezeu. At, i pret, uit voi aplecarea cons, tientă asupra obligat, iilor
fat, ă de părint, ii vos, tri, de care, conform Bibliei, trebuie să ne bucu-
răm? At, i tratat-o cu amabilitate s, i cu dragoste pe mama, care a avut
grijă de voi din copilărie? At, i luat în considerare dorint, ele ei sau [444]
at, i produs durere s, i tristet, e inimii ei, satisfăcându-vă dorint, ele s, i
planurile voastre? Adevărul pe care-l practicat, i v-a sfint, it inima s, i
a înmuiat s, i subordonat voint, a voastră? Dacă nu, avet, i de făcut o
muncă sust, inută pentru a îndrepta gres, elile trecute.
Un ghid desăvârs, it
Biblia prezintă un standard perfect al caracterului. Această carte
sfântă, inspirată de Dumnezeu s, i scrisă de oameni sfint, i, este un ghid
409
desăvârs, it în toate împrejurările viet, ii. Ea stabiles, te datoriile pe care

le au atât cei tineri, cât s, i cei vârstnici. Dacă facem din ea ghidul
viet, ii noastre, învăt, ăturile sale ne vor duce spre cer. Ea va înălt, a
mintea, va dezvolta caracterul s, i ne va da pace în inimi. Dar mult, i
tineri au ales să îs, i fie ei îns, is, i sfătuitori s, i ghid s, i să îs, i ia destinul în
propriile mâini. Aces, tia au nevoie să studieze mai mult învăt, ăturile
Bibliei. În paginile ei vor găsi care sunt datoriile lor fat, ă de părint, i
s, i fat, ă de frat, ii lor în credint, ă. Porunca a cincea spune: „Cinstes, te
pe tatăl tău s, i pe mama ta, ca să t, i se lungească zilele în t, ara pe care
t, i-o va da Domnul, Dumnezeul tău”. Din nou citim: „Copii, ascultat, i
în Domnul de părint, ii vos, tri, căci este drept”.
Unul dintre semnele faptului că trăim ultimele zile ale acestui
pământ este neascultarea copiilor fat, ă de părint, i, lipsa de sfint, enie,
de recunos, tint, ă. Cuvântul lui Dumnezeu abundă de sfaturi în ceea
ce prives, te ascultarea s, i respectul fat, ă de părint, i. Datoria sfântă a
copiilor este aceea de a iubi pe cei care i-au îndrumat în copilărie
[445] s, i tineret, e pentru a ajunge adult, i s, i care depind acum într-un grad
important de ei, pentru a fi bucuros, i s, i pentru a avea pace.
Tinerii au multe lect, ii de învăt, at, s, i cea mai importantă lect, ie
este cunoas, terea de sine. Trebuie să s, tie exact care le sunt obligat, iile
s, i datoriile fat, ă de părint, i s, i trebuie să învet, e mereu în s, coala lui
Hristos să aibă o inimă supusă s, i ascultătoare. Trebuie să îs, i iubească
s, i să îs, i onoreze părint, ii, dar trebuie să îi respecte s, i pe oamenii cu
experient, ă din biserică.
Comportamentul onorabil
Un tânăr care se bucură de tovărăs, ia unei tinere s, i îi câs, tigă
prietenia fără s, tirea părint, ilor acesteia nu se poartă ca un adevărat
cres, tin nici fat, ă de părint, ii ei s, i nici fat, ă de ea. Prin întâlniri secrete,
el poate să aibă influent, ă asupra mint, ii ei; dar nu dovedes, te că are un
suflet nobil s, i integru, as, a cum trebuie să aibă un copil al lui Dum-
nezeu. Pentru a-s, i îndeplini scopurile, ei nu sunt deschis, i conform
standardului biblic s, i se dovedesc nesinceri cu cei care îi iubesc
s, i încearcă să îi vegheze cu credincios, ie. Căsătoriile încheiate sub
astfel de influent, e nu sunt aprobate de Cuvântul lui Dumnezeu. Cel
care va îndepărta o fiică de îndatoririle ei, care îi va aduce confuzie
în ideile poruncilor pozitive ale lui Dumnezeu de a asculta de părint, i
Nevoia de sfat s, i călăuzire 411
s, i de a-i onora, nu este un om sincer în îndeplinirea obligat, iilor de

sot, .
Se pune întrebarea: „Cum îs, i va t, ine tânărul curată cărarea?” s, i [446]
este dat răspunsul: „Îndreptându-se după Cuvântul Tău”. Tânărul
care îs, i alege drept ghid Biblia nu va da gres, pe calea datoriei
s, i sigurant, ei. Acea carte binecuvântată îl va învăt, a să îs, i păstreze
integritatea caracterului, să fie sincer, să nu îns, ele. „Să nu furi” este o
poruncă ce a fost scrisă cu degetul lui Dumnezeu pe tablele de piatră;
s, i totus, i cât de mult, i sunt cei care consideră furtul de sentimente o
practică scuzabilă!
Este ment, inută o curtenie care dezamăges, te, comunicarea în se-
cret, până când sunt câs, tigate sentimentele fetei fără experient, ă, care,
pe măsură ce lucrurile evoluează, transferă dragostea s, i respectul pe
care ar trebui să le aibă fat, ă de părint, i asupra unei persoane care nu
merită dragostea ei. Biblia condamnă orice fel de necinste s, i cere
să se facă ceea ce trebuie în orice împrejurări. Cel care face din
Biblie călăuza tineret, ii sale s, i lumina cărării sale se va supune în
toate învăt, ăturilor ei. El nu va încălca nici o iotă sau un cuvânt al
Legii pentru împlinirea vreunui obiectiv al său, chiar dacă va trebui
să facă sacrificii mari. Dacă crede în Biblie, el s, tie că binecuvântarea
lui Dumnezeu nu se va revărsa asupra sa dacă se îndepărtează de
cărarea strictă a corectitudinii. Chiar dacă s-ar părea că prosperă o
vreme, va culege cu sigurant, ă rodul faptelor sale.
Blestemul lui Dumnezeu rămâne peste multe legături nepotrivite
s, i deplasate care se formează în vremea de astăzi în lume. Dacă
Biblia ar fi lăsat o lumină vagă s, i neclară privitoare la aceste între- [447]
bări, atunci cursul pe care mult, i dintre tinerii de astăzi îl urmează
în atas, amentul lor unul fat, ă de celălalt ar putea fi scuzat. Dar cere-
rile Bibliei nu sunt dispozit, ii formale, făcute pe jumătate; ele cer o
curăt, ie totală a gândului, a cuvântului s, i a faptei. Suntem recunos-
cători lui Dumnezeu deoarece Cuvântul Său este o lumină pentru
picioare s, i nimeni nu trebuie să gres, ească pe cărarea datoriei. Tinerii
ar trebui să-s, i facă o preocupare din a consulta paginile ei s, i de a
urma cu atent, ie sfaturile Bibliei; pentru că cele mei triste gres, eli se
fac întotdeauna ca urmare a depărtării de preceptele s, i principiile
sale.
Nevoia de o judecată sănătoasă

Dacă există vreun subiect care ar trebui luat în considerare cu
o judecată calmă, lipsită de nerăbdare, acela este subiectul căsă-
toriei. Dacă este vreun moment în care Biblia este indispensabilă
ca sfătuitor, este cel înaintea unui pas care unes, te două persoane
pentru o viat, ă întreagă. Dar opinia care predomină este că în această
privint, ă trebuie să ne ghidăm după sentimente; s, i în prea multe ca-
zuri, sentimentalismele ieftine preiau conducerea s, i îndrumă pe cel
în cauză la ruină sigură. În această situat, ie, tinerii manifestă mai
put, ină inteligent, ă decât în oricare alta; în această privint, ă, ei refuză
orice intervent, ie rezonabilă. Problema căsătoriei pare să aibă puterea
unei vrăji asupra lor. Ei nu se supun lui Dumnezeu. Simt, urile lor
sunt înrobite s, i ei merg înainte în secret, parcă temându-se ca nu
cumva cineva să se interfereze cu planurile lor.
Modul ascuns al curtării s, i căsătoriei este cauza multor necazuri
s, i Dumnezeu este singurul care s, tie până unde poate duce această
practică. Pe această stâncă au naufragiat sufletele multora. Cres, tini
[448] adevărat, i, ale căror viet, i sunt integre s, i care par sensibili la orice alt
subiect, fac gres, eli înspăimântătoare în acest domeniu. Ei manifestă
o voint, ă hotărâtă, dârză, pe care rat, iunea nu o poate schimba. Devin
atât de fascinat, i de sentimentele omenes, ti s, i de impulsuri, încât nu
mai doresc să cerceteze Biblia s, i să intre într-o relat, ie strânsă cu
Dumnezeu.
Satana s, tie exact cu cine are de a face s, i îs, i concentrează
înt, elepciunea diavolească pentru a duce suflete la ruină. El urmăres, te
fiecare pas făcut s, i dă multe sugestii s, i, adesea, sunt mai degrabă
urmate sfaturile sale decât sfatul Cuvântului lui Dumnezeu. Această
urzeală periculoasă este t, esută cu îndemânare, pentru a-i prinde pe
tineri. Ea poate fi adesea ascunsă în spatele unui învelis, de lumină,
dar cei care îi cad victime descoperă multe necazuri. Ca rezultat,
putem vedea peste tot epave umane.
Trebuie să ceret, i sfatul părint, ilor

Când vor deveni tinerii nos, tri înt, elept, i? Până când lucrurile vor
mai păstra acest făgas, ? Copiii trebuie să asculte doar de propri-
ile dorint, e s, i înclinat, ii, fără să dea atent, ie sfaturilor s, i judecăt, ii
părint, ilor? Unii par că nici nu se gândesc la dorint, ele s, i preferint, ele
părint, ilor s, i nu privesc la judecata lor matură. Egoismul a închis
us, a inimilor la dragostea fat, ă de părint, i. Mint, ile tinerilor trebuie să
fie trezite în legătură cu această problemă. Porunca a cincea este
singura poruncă la care este adăugată o făgăduint, ă; dar este luată
cu us, urint, ă sau chiar ignorată de către cei care pretind că iubesc.
Dispret, ul fat, ă de dragostea mamei, dezonoarea fat, ă de grija tatălui [449]
sunt păcate scrise în dreptul multor tineri.
Una dintre cele mai mari gres, eli legate de acest subiect este că
cei tineri s, i fără experient, ă nu trebuie să îs, i lase sentimentele să fie
tulburate, nu trebuie să existe interferent, e în experient, a dragostei.
Dacă există vreun subiect care trebuie analizat din toate unghiurile,
acesta este. Este esent, ial ajutorul experient, ei altora s, i o cântărire cu
mult calm s, i atent, ie a lucrurilor. Acesta este un subiect tratat cu prea
multă us, urint, ă de majoritatea oamenilor.
Prieteni tineri, facet, i din Dumnezeu s, i din părint, ii vos, tri care se
tem de Dumnezeu sfătuitorii vos, tri. Rugat, i-vă în legătură cu această
problemă. Cântărit, i fiecare sentiment s, i privit, i evolut, ia caracterului
la cel de care vret, i să vă legat, i destinul. Pasul pe care îl vet, i face este
unul dintre cei mai important, i din viat, ă s, i nu trebuie făcut în grabă.
Chiar dacă iubit, i, nu iubit, i orbes, te.
Examinat, i cu atent, ie, pentru a vedea dacă vet, i avea o căsnicie
fericită sau nearmonioasă. Punet, i-vă întrebarea: mă va ajuta această
căsătorie să cresc pentru cer? Va ajuta la cres, terea dragostei mele
fat, ă de Dumnezeu? Dacă la aceste întrebări răspunsul este pozitiv,
atunci, în temere de Dumnezeu, merget, i mai departe.
Dar, chiar dacă v-at, i logodit, fără cunoas, terea deplină a carac-
terului celui cu care vret, i să vă unit, i, nu vă gândit, i că logodna vă
obligă să vă unit, i prin căsătorie cu cineva pe care nu-l putet, i iubi s, i
respecta. Avet, i mare grijă înainte de a vă logodi; dar este mai bine, [450]
mult mai bine, să rupet, i logodna înainte de a vă căsători, ca să nu vă
despărt, it, i după aceea, as, a cum fac mult, i.
Comportamentul fat, ă de mamă, un test

Adevărata dragoste este ca o plantă care are nevoie de îngri-
jire. Femeia care dores, te o căsnicie linis, tită, fericită, care dores, te
să nu aibă în viitor necazuri, trebuie să se întrebe înainte de a-s, i
încredint, a sentimentele: Are iubitul meu o mamă? Care este pecetea

caracterului ei? Îs, i recunoas, te el obligat, iile fat, ă de ea? Este interesat
de dorint, ele s, i de fericirea ei? Dacă nu îs, i respectă mama, oare va
manifesta el respect, dragoste, bunătate s, i atent, ie fat, ă de cea care îi
va fi sot, ie? Când noutatea căsătoriei nu va mai fi, mă va mai iubi?
Va fi răbdător atunci când voi gres, i sau mă va critica s, i va fi dictator,
lăsând pe mine tot greul? Adevăratele sentimente vor trece peste
multe gres, eli; dragostea nici nu le va t, ine în seamă.
Impulsurile nu sunt puncte de referint, ă

Tineretul se încrede prea mult în impuls. Nu ar trebui să se
lase as, a de us, or captivat, i de exteriorul unei persoane. Curtenia, la
această vârstă, este plină de decept, ii s, i ipocrizie, cu care dus, manul
sufletelor are mult mai mult de a face decât Domnul. Este nevoie
de un bun discernământ, dar, de fapt, el nu este foarte implicat în
această problemă.
Dacă ar fi mai apropiat, i de părint, i, dacă ar avea mai multă încre-
[451] dere în ei, făcându-i părtas, i la bucuriile s, i necazurile lor, copiii vor
fi ferit, i de multe suferint, e pe viitor. Când vor să afle care este calea
cea bună, trebuie să arate mai întâi părint, ilor cum văd ei lucrurile s, i
să le ceară sfatul. Cine sunt cei atât de calculat, i, încât să le arate pe-
ricolele, dacă nu părint, ii lor? Cine le poate înt, elege temperamentul
mai bine decât părint, ii?
Copiii cres, tini vor vedea în fiecare binecuvântare pământească
dragostea s, i aprobarea părint, ilor lor temători de Dumnezeu. Părint, ii
simt împreună cu copiii s, i se roagă pentru ei s, i împreună cu ei,
pentru ca Dumnezeu să îi călăuzească. Dar, mai presus de orice, vor
arăta spre cel mai bun Prieten s, i Sfătuitor, care prives, te cu milă la
lipsurile lor. El, care a fost ispitit în toate lucrurile ca s, i noi, totus, i
fără păcat, s, tie cum să îi ajute pe cei care sunt ispitit, i. — The Review
*****
Dragostea divină
În unirea voastră pe viat, ă, afect, iunea trebuie să lucreze fericirea
voastră reciprocă. Fiecare trebuie să lucreze la fericirea celuilalt.
Aceasta este voia lui Dumnezeu cu privire la voi. Dar, des, i trebuie să
vă contopit, i într-unul, nici unul dintre voi nu trebuie să îs, i piardă in-
dividualitatea în a celuilalt. Dumnezeu e proprietarul individualităt, ii
voastre....
Trăind pentru Dumnezeu, sufletul îndreaptă către El simt, ămintele
lui cele mai bune s, i mai înalte. Este oare revărsarea cea mai mare a
iubirii voastre îndreptată către acela care a murit pentru noi? Dacă
lucrurile stau astfel, iubirea noastră, a unuia fat, ă de celălalt, va fi
după planul ceresc. — Testimonies for the Church 7:45, 46.
[452] Capitolul 152 — Căsătoria prematură
Băiet, i s, i fete intră în relat, ia căsătoriei cu o dragoste necoaptă,

o judecată imatură, fără sentimente elevate, nobile, s, i îs, i asumă
legământul căsătoriei condus, i în întregime de pasiunile specifice
vârstei lor....
Pericolul angajamentelor premature

Sentimentele formate în copilărie au dat adesea rezultate în
uniuni distructive sau au dus la despărt, iri dezagreabile. Uniunile
timpurii dacă sunt formate fără consimt, ământul părint, ilor, s-au do-
vedit arareori fericite. Afect, iunile adolescentine ar trebui t, inute în
frâu până când soses, te momentul, la vârsta potrivită s, i la experient, a
potrivită, încât aceste sentimente să fie onorabile s, i exprimarea lor
liberă să se facă în sigurant, ă. Cei care nu se vor înfrâna vor fi în
pericolul de a aluneca într-o existent, ă nefericită. Un adolescent care
abia a păs, it pragul spre maturitate are o judecată slabă cu privire la
o altă persoană de aceeas, i vârstă cu el, care să-i fie tovarăs, de viat, ă.
După ce judecata lor s-a maturizat, ei se văd legat, i pe viat, ă unul de
altul s, i poate nu sunt capabili să se facă fericit, i unul pe celălalt. Apoi,
în loc să facă tot posibilul în ce prives, te partea fiecăruia, repros, urile
vor lua locul, se va crea o ruptură largă, până când se instalează
indiferent, a s, i neglijent, a fat, ă de celălalt. Pentru ei nu există nimic
sfânt în acest cuvânt: „cămin”. Atmosfera care-i înconjoară este
înveninată de cuvinte lipsite de dragoste s, i repros, uri amare. — A
Solemn Appeal, 11, 12.
416
Capitolul 153 — Căsătorii înt, elepte s, i neînt, elepte [453]
Căsătoriile imature sunt izvorul multor rele care există azi. Într-o
căsătorie începută prea curând în viat, ă, nu există nici sănătate fizică,
nici vigoare mintală. Mult, i se gândesc prea put, in la acest lucru.
Mult, i tineri act, ionează din impuls. Acest pas, care îi afectează în
bine sau în rău, un blestem sau o binecuvântare pentru întreaga viat, ă,
este făcut prea adesea în grabă, sub impulsul sentimentului. Mult, i
nu vor asculta gândirea s, i sfaturile punctului de vedere cres, tin....
Astăzi, lumea este plină de necazuri s, i păcat, drept consecint, ă a
căsătoriilor nepotrivite. În multe cazuri, trec doar câteva luni s, i sot, ul
s, i sot, ia îs, i dau seama că nu pot conviet, ui; s, i rezultatul este discordia
din familie, unde ar trebui să existe doar dragostea s, i armonia cerului.
Prin certuri, este cultivat un spirit de amărăciune. Disputele
deschise aduc necazuri în familie s, i îi despart pe cei care ar trebui
să fie unit, i de legăturile dragostei. Mii de astfel de oameni s-au
sacrificat prin căsătorii neînt, elepte s, i s-au afundat pe calea pierzării.
Jugul nepotrivit
Căsătoria cu necredincios, i este un lucru periculos. Satana s, tie
bine că, în momentul căsătoriei, mult, i bărbat, i s, i multe femei îs, i [454]
încheie experient, a religioasă. Poate, pentru un timp, ei vor face
eforturi ca să trăiască o viat, ă cres, tină, dar totul merge împotriva
unei influent, e puternice din direct, ia opusă. Cândva, considerau un
privilegiu să vorbească despre bucuria s, i sperant, a lor; dar curând
nu le-a mai plăcut să abordeze acest subiect în conversat, ii, s, tiind
că cel de care s, i-au legat destinul nu este interesat de aceste lucruri.
Satana aruncă peste aces, ti oameni o plasă de scepticism, iar credint, a
în adevărul pret, ios moare în inima lor.
Satana face un efort sust, inut pentru a-i înlănt, ui pe tineri în păcat;
pentru că astfel este sigur că vor fi ai săi. Dus, manul sufletelor dores, te
să distrugă orice încercare de a-i îndrepta pe tineri în direct, ia corectă.
El urăs, te orice lucru care ar putea da o imagine corectă despre
417
Dumnezeu s, i Hristos. Eforturile sale sunt îndreptate în mod special

împotriva celor care primesc lumină cerească; pentru că el s, tie că
orice încercare a lor de a intra în legătură cu Dumnezeu le va da
putere să reziste ispitelor Sale. El vine la tineri ca un înger de lumină
cu ispitele sale s, i prea adesea reus, es, te să îi atragă, pas cu pas, de la
calea datoriei.
Căsătoria potrivită
Tinerii care sunt atras, i în societatea celuilalt trebuie să facă din
căsătorie o binecuvântare sau un blestem. Ei trebuie să se sprijine,
să dea putere s, i să se binecuvânteze unul pe celălalt, îmbunătăt, indu-
[455] s, i comportamentul s, i cunoas, terea; sau, permit, ându-s, i să devină
necredincios, i, vor exercita doar o influent, ă demoralizatoare. — The
Youth’s Instructor, 10 august, 1899.
*****
Căsătoriile în grabă
Satana este foarte ocupat să-i grăbească pe tinerii fără experient, ă
să intre în legătura căsătoriei. Dar, cu cât ne lăudăm mai put, in cu
căsătoriile care au loc acum, cu atât mai bine. Când natura sacră s, i
cerint, ele căsătoriei sunt înt, elese, ea va fi aprobată chiar acum de cer
s, i rezultatul va fi fericire pentru ambele părt, i, iar Dumnezeu va fi
proslăvit....
Adevărata religie înnobilează mintea, purifică gustul, sfint, es, te
judecata s, i-l face pe posesor părtas, al curăt, iei s, i influent, elor ceres, ti;
ea aduce îngerii aproape s, i-l desparte din ce în ce mai mult pe cre-
dincios de spiritul s, i influent, a lumii. — Testimonies for the Church
2:252, 253.
Influent, a lui Satana asupra căsătoriei

Satana este foarte angajat s, i ocupat ca aceia care sunt cu totul
nepotrivit, i unul cu altul să-s, i unească interesele. El jubilează în
această lucrare, pentru că prin ea poate produce familiei umane
mai multă mizerie s, i nenorocire, fără sperant, ă de mai bine, decât
Căsătorii înt, elepte s, i neînt, elepte 419
exercitarea iscusint, ei lui în orice altă direct, ie. — Testimonies for the
Church 2:248.
[456] Capitolul 154 — A se căsători s, i a da în căsătorie
Dumnezeu l-a pus pe om în lume s, i este un privilegiu pentru

acesta să mănânce, să bea, să vândă, să fie luat în căsătorie s, i să
dea în căsătorie; dar aceste lucruri pot fi făcute în sigurant, ă doar
în temere de Dumnezeu. Ar trebui ca noi să trăim în această lume
raportându-ne la lumea ves, nică. Cea mai mare gres, eală a căsătoriilor
din vremea lui Noe a fost că fiii lui Dumnezeu au luat pe fiicele
oamenilor. Cei care Îl recunos, teau pe Dumnezeu s, i se închinau Lui
s-au unit cu cei cu inimi rele; s, i, fără discernământ, s-au căsătorit cu
cine au vrut. Există s, i în zilele noastre mult, i care nu au o experient, ă
religioasă profundă s, i care vor face exact aceleas, i lucruri ca în zilele
lui Noe. Se vor căsători fără să analizeze atent pasul pe care îl fac s, i
fără să se roage. Mult, i fac legământul sacru al căsătoriei ca s, i cum ar
încheia o afacere, o tranzact, ie; o dragoste adevărată nu este motivul
pentru o căsătorie.
Pasiunea nesfântă
Gândul căsătoriei pare să aibă puterea unei vrăji asupra mint, ilor
multor tineri. Doi tineri se cunosc; se îndrăgostesc nebunes, te s, i toată
atent, ia se concentrează asupra acestei pasiuni. Rat, iunea este orbită
s, i judecata clară este dată deoparte. Ei nu se vor supune nici unui
sfat sau control, ci vor insista să fie lăsat, i să îs, i urmeze propriul drum
fără să se gândească la consecint, e.
[457] Ca o epidemie sau ca o boală contagioasă, pasiunea care îi
stăpânes, te trebuie să îs, i urmeze cursul s, i pare să nu existe nimic
în stare să o împiedice. Poate există oameni în jurul lor care îs, i
dau seama că din această unire nu va rezulta decât o viat, ă plină de
nefericire. Dar orice intervent, ie este zadarnică. Poate, printr-o astfel
de unire, utilitatea celui pe care Dumnezeu l-a binecuvântat în slujba
Sa este distrusă; rat, iunea s, i sfaturile sunt nebăgate în seamă.
Orice lucru spus de bărbat, i s, i femei cu experient, ă se dovedes, te a
fi ineficient; nimic nu are putere să schimbe decizia la care i-a condus
420
A se căsători s, i a da în căsătorie 421
dorint, a lor. Ei îs, i pierd interesul pentru întâlnirile de rugăciune s, i

pentru orice are de a face cu religia. Sunt atât de îndrăgostit, i unul
de celălalt, încât toate datoriile sunt neglijate ca s, i cum ar fi nis, te
lucruri fără important, ă. Noapte de noapte, aces, ti oameni stau s, i
discută — oare cu privire la lucruri solemne? O, nu. Mai degrabă
despre frivolităt, i s, i lucruri fără important, ă.
Călcarea legilor sănătăt, ii s, i ale modestiei

Îngerii lui Satana îs, i îndreaptă atent, ia asupra celor care îs, i pe-
trec o mare parte din noapte curtând pe cineva. Dacă ar avea ochii
deschis, i, ar vedea un înger care înregistrează tot ce fac s, i ce spun.
Legile sănătăt, ii s, i modestiei sunt încălcate. Ar fi mult mai potrivit
să fie lăsate unele dintre orele petrecute înainte de căsătorie pentru
perioada de după căsătorie. Dar, în general, căsătoria pune punct
devotamentului manifestat în perioada de curtare.
Aceste ore de la miezul nopt, ii, în această epocă de depravare, [458]
duc cel mai adesea la ruină ambele părt, i implicate. Satana exaltă, iar
Dumnezeu este dezonorat când oamenii se dezonorează pe ei îns, is, i.
Bunul nume al onoarei este sacrificat sub vraja pasiunii oarbe, iar
căsătoria unor astfel de persoane nu poate fi sfint, ită cu aprobarea lui
Dumnezeu. Ei se căsătoresc pentru că au fost condus, i de pasiune
s, i, când noutatea s-a dus, vor începe să îs, i dea seama de ceea ce
au făcut. În s, ase luni după ce s-au făcut jurămintele, sentimentele
lor unul fat, ă de altul suferă o schimbare. Fiecare a aflat în viat, a de
căsnicie mai multe despre cel de alături. Fiecare descoperă defecte
care, în timpul orbirii de dinainte, nu erau evidente. Promisiunile
de la altar nu i-au legat. În consecint, ă, aceste căsătorii făcute în
grabă, chiar între copii ai lui Dumnezeu, duc la separări, divort, uri s, i
confuzie în biserică.
Dispret, uirea sfaturilor

Acest tip de căsătorie este preferat de Satana, care îs, i duce la
îndeplinire planurile în majoritatea cazurilor. Simt că nu pot ajuta cu
nimic atunci când vin la mine persoane pentru a primi consiliere în
această problemă. Poate că le vorbesc din partea lui Dumnezeu, dar,
de cele mai multe ori, vor pune la îndoială fiecare cuvânt s, i cred că
au înt, elepciunea să îs, i îndeplinească scopurile, iar în cele din urmă
chiar as, a fac.
Ei par să nu aibă putere să îs, i învingă dorint, ele s, i înclinat, iile s, i
[459] se căsătoresc la întâmplare. Ei nu meditează la această problemă
s, i nu se roagă, pentru a se lăsa în mâna lui Dumnezeu, pentru a fi
condus, i s, i călăuzit, i de Spiritul Său. Teama de Dumnezeu nu pare să
fie înaintea ochilor lor. Ei cred că înt, eleg problema pe deplin, fără
înt, elepciune de la Dumnezeu s, i fără sfat de la oameni.
Când e prea târziu, ei descoperă că au făcut o gres, eală s, i au
pierdut s, i fericirea în această viat, ă, s, i salvarea sufletului. Ei nu admit
că oricine s, tia mai mult în legătură cu această problemă, mai put, in
ei îns, is, i, s, i dacă ar fi ascultat sfaturile, s-ar fi ferit de cât, iva ani de
nefericire, necazuri s, i suferint, ă. Dar sfatul este dat la o parte de cei
care hotărăsc să îs, i urmeze propria cale. Pasiunea îi face pe astfel de
oameni să depăs, ească orice barieră pusă de rat, iune.
Caracteristicile iubirii adevărate

Dragostea este o plantă de origine cerească. Nu este lipsită de
rat, iune, nu este oarbă. Este curată s, i sfântă. Pasiunea inimii fires, ti
este altceva. În timp ce dragostea adevărată Îl include pe Dumnezeu
în toate planurile s, i va fi în perfectă armonie cu Spiritul lui Dumne-
zeu, pasiunea va fi închisă la sfaturi, grăbită, lipsită de rat, iune, va
dispret, ui orice constrângere s, i va face din obiectul alegerii sale un
idol.
În orice faptă a celui care are dragostea adevărată se va vedea
harul lui Dumnezeu. Modestia, simplitatea, sinceritatea, moralitatea
s, i credint, a vor caracteriza fiecare pas spre căsătorie. Cei care sunt
[460] condus, i de aceste lucruri nu vor fi absorbit, i unul de celălalt s, i nu îs, i
vor pierde interesul fat, ă de rugăciune s, i biserică.
Căutarea călăuzirii divine

Dacă bărbat, ii s, i femeile au obiceiul să se roage de două ori pe
zi înainte de a se gândi la căsătorie, ar trebui să se roage de patru
ori pe zi când se hotărăsc pentru acest pas. Căsătoria este ceva ce
vă va influent, a s, i vă va afecta întreaga viat, ă, atât aceasta, cât s, i pe
cea viitoare. Un cres, tin sincer nu va avansa în această direct, ie fără
A se căsători s, i a da în căsătorie 423
aprobarea lui Dumnezeu. El nu va dori să aleagă pentru el însus, i, ci

va simt, i că Dumnezeu alege pentru el. Noi nu trebuie să ne facem
plăcerile noastre, pentru că Hristos nu a făcut as, a. Nu trebuie să
înt, eleget, i că trebuie să vă căsătorit, i cu o persoană pe care nu o iubit, i.
Ar fi păcat. Dar natura emot, ională nu trebuie lăsată să distrugă.
Dumnezeu cere întreaga inimă, dragostea supremă.
Majoritatea căsătoriilor din zilele noastre s, i modul în care sunt
făcute reprezintă un semn al zilelor din urmă. Bărbat, i s, i femei sunt
atât de insistent, i, atât de reticent, i la sfaturi, încât Dumnezeu este scos
din discut, ie. Religia este lăsată deoparte, ca s, i cum nu ar avea nici
un rol în această problemă solemnă s, i importantă. În loc să fie sfint, it, i
prin căsătorie s, i înălt, at, i în caracter, cei care cred în adevăr stau în fat, a
lui Dumnezeu ca nis, te păcătos, i care nu au primit lumină în legătură
cu aceste lucruri. — The Review and Herald, 25 septembrie, 1888.
[461] Capitolul 155 — Responsabilitatea căsătoriei
Mult, i s-au căsătorit fără să aibă avere sau mos, tenire. Nu aveau
puterea fizică sau energia mintală pentru a strânge bunuri materi-
ale. Sunt ca s, i cei care s-au căsătorit în grabă s, i nu s-au gândit la
responsabilităt, i. Nu aveau sentimente nobile, alese, s, i nu s-au gândit
la datoria de sot, s, i tată s, i la efortul de a asigura cele necesare fami-
liei. Nu au arătat interes fat, ă de bunăstarea familiei, cum nu au fost
interesat, i nici de afaceri....
Institut, ia căsătoriei a fost dată de Cer ca o binecuvântare pentru
om; dar, în general, s-a abuzat de ea s, i a fost transformată într-un
lucru de temut. Mult, i s-au angajat în relat, ia de căsătorie ca s, i cum
singurul lucru important era că se iubesc unul pe celălalt. Dar ar
trebui să îs, i dea seama că au o responsabilitate mult mai mare.
Trebuie să t, ină cont de sănătatea fizică s, i mintală a viitorilor copii.
Dar put, ini au avut motive înalte s, i au t, inut cont de lucruri care nu
pot fi lăsate deoparte — lucruri pe care societatea le cere s, i care vor
face ca balant, a influent, ei familiei lor să se încline într-o parte sau în
cealaltă. — A Solemn Appeal, 63, 64.
424
Capitolul 156 — Judecata clară s, i autocontrolul în [462]
căsnicie
Cei care mărturisesc a fi cres, tini nu ar trebui să intre în legături

de căsătorie până ce nu s-a meditat cu atent, ie s, i rugăciune asupra
problemei dintr-un alt punct de vedere, spre a vedea dacă Dumnezeu
poate fi slăvit prin unire. În timp util, ei trebuie să aibă în vedere
rezultatul fiecărui privilegiu al legăturii de căsătorie, iar la baza
fiecărei act, iuni să stea principiul sfint, it.
Privind înainte
Înainte de a înmult, i familia lor, ei trebuie să ia în considerare
dacă Dumnezeu va fi slăvit sau va fi dezonorat prin aducerea de copii
pe lume. Ei trebuie să caute să-L slăvească pe Dumnezeu prin unirea
lor din primul s, i din fiecare an din viat, a lor de căsătorie. Trebuie să
t, ină seama ce fel de aprovizionare pot face pentru copiii lor. Ei nu
au dreptul să aducă pe lume copii care să fie o sarcină pentru alt, ii.
Au ei o ocupat, ie pe care se pot baza pentru a întret, ine familia, as, a
încât să nu fie nevoie să devină o povară pentru alt, ii? Dacă nu au,
comit o crimă prin aducerea de copii pe lume, spre a suferi din lipsă
de grijă potrivită, de hrană sau îmbrăcăminte.
Pasiunea dominatoare
În acest veac frivol s, i stricat, lucrurile acestea nu sunt luate în
seamă. Patima desfrânată stăpânes, te s, i nu vrea să se supună con-
trolului, cu toate că slăbiciunea, mizeria s, i moartea sunt rezultatele [463]
dominat, iei ei. Femeile sunt fort, ate la o viat, ă de încercare grea, du-
rere s, i suferint, ă din cauza patimilor nestăpânite ale bărbat, ilor care
poartă numele de sot, i — mai corect, ar putea fi numit, i brute. Ma-
mele duc o existent, ă mizerabilă, cu copii în brat, e aproape tot timpul,
abia reus, ind zilnic să le dea o bucată de pâine s, i o haină. Astfel de
mizerie acumulată umple lumea.
425
Există numai put, ină dragoste reală, veritabilă, consacrată s, i cu-

rată. Acest atribut pret, ios este foarte rar. Patima este socotită iubire.
Multe femei au fost jignite în sensibilităt, ile lor, fie s, i afectuoase,
pentru că legătura de căsătorie a îngăduit celui pe care ea îl numes, te
sot, să fie brutal fat, ă de ea. Ea găses, te iubirea lui atât de josnică, încât
o dezgustă.
Nevoia de autocontrol
Foarte multe familii trăiesc în cea mai nefericită stare, din cauză
că sot, ul s, i tatăl îngăduie ca senzualul din natura lui să predomine in-
telectualul s, i moralul. Rezultatul este că adesea se simte o moles, eală
s, i o deprimare, dar cauza este foarte rar bănuită a fi urmarea gres, ită a
propriului lor curs al viet, ii. Noi avem obligat, ia fat, ă de Dumnezeu de
a păstra duhul curat s, i trupul sănătos. — Testimonies for the Church
2:380, 381.
Capitolul 157 — Exemplul lui Isaac [464]
Nimeni dintre cei ce se tem de Dumnezeu nu se poate uni cu

cineva care nu se teme de El, fără să fie în primejdie. „Merg oare
doi oameni împreună fără să fie învoit, i?” Fericirea s, i binele în că-
sătorie depind de unitatea celor doi; dar între cel credincios s, i cel
necredincios există o radicală deosebire în ceea ce prives, te gustul,
înclinat, iile s, i scopurile. Ei slujesc la doi stăpâni, între care nu poate
fi nici o înt, elegere. Oricât de curate s, i corecte ar fi principiile cuiva,
influent, a tovarăs, ului necredincios va avea tendint, a de a-L îndepărta
pe credincios de Dumnezeu.
Acela care a păs, it în legământul căsătoriei pe când era necon-
vertit, prin pocăint, a sa, se as, ază sub obligat, ii mai puternice pentru
a fi credincios sot, ului său, oricât de mult s-ar deosebi cu privire la
credint, a religioasă; cu toate acestea, cerint, ele lui Dumnezeu trebuie
să fie as, ezate mai presus de orice legături pământes, ti, chiar dacă
urmarea ar fi încercările s, i persecut, iile. Împreună în spirit de dra-
goste s, i de blândet, e, acestă credincios, ie poate influent, a câs, tigarea
celui necredincios. Dar căsătoria unui cres, tin cu un necres, tin este
interzisă de Sfânta Scriptură. Îndrumarea dată de Dumnezeu este:
„Nu vă înjugat, i la un jug nepotrivit cu cei necredincios, i”.
Isaac a fost foarte mult onorat de Dumnezeu atunci când a fost
făcut mos, tenitor al făgăduint, elor prin care lumea avea să fie binecu-
vântată; s, i cu toate acestea, când el avea patruzeci de ani, s-a supus
judecăt, ii tatălui său, când a rânduit pe slujitorul său cu experient, ă s, i
temător de Dumnezeu ca să-i aleagă o sot, ie. S, i rezultatul acestei că- [465]
sătorii, as, a cum este el prezentat în Sfintele Scripturi, este un tablou
duios s, i plin de frumuset, ea fericirii casnice: „Isaac a dus pe Rebeca
în cortul mamei sale, Sara, a luat pe Rebeca, ea a fost nevasta lui,
s, i el a iubit-o. Astfel a fost mângâiat Isaac pentru pierderea mamei
sale”.
Ce contrast între purtarea lui Isaac s, i aceea dată pe fat, ă de tinerii
din zilele noastre, chiar s, i printre cei ce mărturisesc că sunt cres, tini!
Prea adesea tinerii consideră că dăruirea sentimentelor lor este o
427
problemă asupra căreia numai eul lor trebuie consultat, o problemă

în care nici Dumnezeu s, i nici părint, ii lor n-ar trebui să se amestece.
Cu mult înainte ca să fi ajuns la maturitate, tinerii s, i tinerele îs, i
închipuie că sunt capabili să facă singuri alegerea, fără ajutorul
părint, ilor. Cât, iva ani de căsătorie sunt de obicei suficient, i pentru a le
arăta gres, eala, dar adesea este prea târziu pentru a preveni urmările
ei dezastruoase. Căci aceeas, i lipsă de înt, elepciune s, i stăpânire de
sine, care i-a împins să facă o alegere grăbită, le-a permis să facă răul
s, i mai mare, până când legătura căsătoriei ajunge un jug chinuitor.
Mult, i s, i-au distrus astfel fericirea în această viat, ă s, i nădejdea pentru
viat, a viitoare.
Dacă există un subiect care ar trebui să fie cercetat cu grijă s, i
în care sfatul persoanelor mai în vârstă s, i cu mai multă experient, ă
ar trebui căutat, atunci acesta este subiectul căsătoriei; dacă a fost
vreodată un timp când Biblia a fost necesară ca îndrumător, dacă
a fost vreodată un timp când călăuzirea divină ar trebui căutată în
rugăciune, atunci acesta este înainte de a face pasul acela care leagă
oameni pentru toată viat, a.
Părint, ii n-ar trebui niciodată să piardă din vedere răspunderea pe
care o au pentru fericirea viitoare a copiilor lor. Respectul lui Isaac
[466] pentru judecata tatălui său a fost rezultatul educat, iei care îl învăt, ase
să iubească o viat, ă de ascultare. În timp ce Avraam le cerea copiilor
săi să respecte autoritatea părintească, viat, a sa zilnică dădea mărturie
că acea autoritate nu însemna o stăpânire egoistă sau arbitrară, ci era
întemeiată pe dragoste s, i avea în vedere binele s, i fericirea lor.
Tat, ii s, i mamele ar trebui să considere că au datoria de a îndruma
sentimentele tineretului, pentru ca ele să fie legate de persoane care
le pot fi sot, i corespunzători. Ei trebuie să-s, i dea seama că au datoria
ca, prin învăt, ătura s, i exemplul lor, cu ajutorul harului lui Dumnezeu,
să modeleze într-atât caracterul copiilor lor, chiar din cea mai fragedă
vârstă, încât ei să fie curat, i s, i nobili s, i să fie atras, i de ceea ce este
bun s, i adevărat. Cei ce se aseamănă se adună; cei ce se aseamănă se
pret, uiesc între ei. Fie deci ca dragostea pentru adevăr să fie sădită
de timpuriu în suflet s, i tineretul să caute societatea acelora care au
aceste caracteristici....
Adevărata iubire este un principiu înalt s, i sfânt, cu totul deosebit
în caracter de acea iubire care se nas, te prin impuls, dar care moare
de îndată ce este greu încercată. Prin credincios, ia fat, ă de datorie în
Exemplul lui Isaac 429
casa părintească se pregătesc tinerii pentru propriile lor cămine. Aici

trebuie să practice renunt, area de sine s, i să se dea pe fat, ă bunătatea,
curtoazia s, i simpatia cres, tină. În acest fel, iubirea va fi păstrată caldă
în inimă s, i acela care iese dintr-un astfel de cămin ca să stea în
fruntea propriei familii va s, ti cum să sporească fericirea aceleia pe
care o va alege ca tovarăs, ă de viat, ă. Căsătoria, în loc de a fi sfârs, itul
iubirii, va fi numai începutul ei. — Patriarchs and Prophets, 174-176.

Solii Catre Tineret

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Solii Catre Tineret

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Solii către tineret

Mai multe link-uri

Sfârs, itul acordului licent, ei de utilizator

Mai multe informat, ii

În vremurile de demult, când Ierusalimul urma să fie reconstruit,

Secretarul Departamentului Misionarilor Voluntari al Conferint, ei

Controlul imaginat, iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74

Capitolul 30 — Credint, a vie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108

Credincios, ie în viat, a de zi cu zi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136

Capitolul 51 — O pregătire practică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166

Capitolul 63 — Diferitele aspecte ale slujirii . . . . . . . . . . . . 195

Necumpătarea degradează . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222

Capitolul 88 — Alegerea lecturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 252

Capitolul 100 — Zecimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283

Ascultarea fat, ă de părint, i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312

Capitolul 125 — Dragostea de plăceri lumes, ti . . . . . . . . . . 341

Invitat, ia plină de har a lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . 379

Nevoia de o judecată sănătoasă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 412

Am un interes profund în ceea ce-i prives, te pe tineri s, i cea mai

viat, a. Printr-o viat, ă în conformitate cu exemplul Său, ne vom arăta

Dumnezeu dores, te ca tinerii să devină bărbat, i s, i femei plini de

[22] Chemat, i pentru un destin măret,

sărat cu pericole s, i dezastre s, i, dacă vet, i continua, vă vet, i abate de

Fit, i purtătorii luminii

ceruri s, i va pune o stea în coroana voastră de sărbătoare. Un suflet

[24] Pret, uit, i ideile clare

Chemarea pentru înscriere

Trăsături esent, iale de caracter

Dumnezeu are o lucrare specială de făcut pentru fiecare individ

„Frica de Domnul este începutul înt, elepciunii.” Mult, i dintre tine-

să se plece în fat, a vreunui ordin pământesc care i-ar fi distras de la

înalte s, i curate, devin puternici în urma procesului de antrenare,

Felul de lucrători necesari

s, i, căutând cu o dorint, ă puternică, o cunoas, tere mai adâncă, înaltă

Sursa noastră de eficient, ă

Îndreptăt, irea lăuntrică

s, i insensibilă, ci, zi de zi, cres, te după modelul lui Hristos, devenind

Religia — structura de bază a viet, ii

[38] Influent, a religiei

înnobilează, îi rafinează gusturile, îi sfint, es, te judecata s, i îl pregătes, te

Administrarea talentelor noastre [39]

[40] Un ideal înalt de atins

Canale ale harului lui Dumnezeu

Asupra tinerilor stau responsabilităt, i serioase. Dumnezeu are

Calificându-ne pentru lucrare

potrivit, i pentru lucrarea în anumite părt, i ale viei Domnului. Ei nu

Inteligent, ă, nu evlavie

nivel la care se găsesc ei. Hristos a plătit răscumpărarea pentru

Avet, i în interiorul vostru resurse de a atinge posibilităt, i infinite.

Ajungând din ce în ce mai sus

vă încearcă, dându-vă posibilitatea să vă dovedit, i apartenent, a la

Bătălia pentru fiecare suflet

se unes, te cu meritele lui Hristos, dobândite prin sângele Său, Isus

Voint, a omului este agresivă s, i se străduies, te constant să subor-

Chemat, i să ne opunem puterilor răului

Ajutorul Spiritului Sfânt

Domnul Hristos era slăbit s, i suferea. El luase asupra Sa natura

Încrederea în sine este fatală

pentru ca urmas, ii lui Hristos să reziste vicleniilor s, i s, iretlicurilor

[60] Controlul mint, ii

Nu există nici un impuls al naturii noastre, nici o facultate a

Cei care sunt victorios, i în final vor avea parte de perioade de

Prin puterea lui Dumnezeu

O supunere credincioasă fat, ă de cererile lui Dumnezeu va avea o