Sunteți pe pagina 1din 458

Marturii˘

pentru pastori

si¸ slujitorii Evangheliei

Ellen G. White

Copyright © 2012 Ellen G. White Estate, Inc.

Informa¸tii despre aceasta˘ carte

Prezentare generala˘

Aceasta˘ publica¸tie ePub este oferita˘ de catre˘ Ellen G. White Estate. Ea face parte dintr-o colec¸tie mai larga.˘ Va rugam˘ sa˘ vizita¸ti Ellen G. White Estate website pentru o lista˘ completa˘ a publica¸tiilor disponibile.

Despre autor

Ellen G. White (1827-1915) este considerata˘ ca fiind autorul american cu cele mai raspândite traduceri, lucrarile˘ ei fiind publicate în mai mult de 160 de limbi. Ea a scris mai mult de 100.000 de pagini, într-o varietate larga˘ de subiecte spirituale si¸ practice. Calauzit˘ a˘ de Duhul Sfânt, ea l-a înal¸˘ tat pe Isus si¸ a aratat˘ catre˘ Biblie ca temelie a credin¸tei sale.

Mai multe link-uri

Sfâr¸situl acordului licen¸tei de utilizator

acestei car¸˘ ti, va acorda

doar o licen¸ta˘ limitata,˘ neexclusiva˘ si¸ netransferabila˘ pentru utiliza- rea personala.˘ Aceasta˘ licen¸ta˘ nu permite republicarea, distribu¸tia,

derivate, sau

transferul, sublicen¸ta, vânzarea, pregatirea˘

folosirea în alte scopuri. Orice utilizare neautorizata˘ a acestei car¸˘ ti

se va sfâr¸si prin anularea licen¸tei acordate prin prezenta.

Vizualizarea, imprimarea sau descarcarea˘

unor lucrari˘

Mai multe informa¸tii

Pentru informa¸tii suplimentare despre autor, editori, sau modul în care pute¸ti sprijini acest serviciu, va˘ rugam sa˘ contacta¸ti Ellen G.

i

White Estate: mail@whiteestate.org. Suntem recunoscatori˘

interesul si¸ impresiile dumneavoastra˘ si¸ va˘ dorim binecuvântarea lui Dumnezeu în timp ce ve¸ti citi.

pentru

ii

Progresul cauzei lui Dumnezeu depinde mult de slujitorii care

lucreaza˘ pe ogorul Evangheliei. Cei care le predica˘ altora adevarul˘ trebuie sa˘ fie devota¸ti, oameni gata de sacrificiu, credincio¸si, care

în¸teleg lucrul pe care îl au de facut˘

si¸ vor sa˘ faca˘ binele, oameni

care simt valoarea sufltelor si¸ care vor purta poveri si¸ raspunderi.˘

Un lucrator˘

competent va fi cunoscut dupa˘ lucrarea lui desavâr¸˘

sita.˘

Ellen G. White Marturii˘

pentru comunitate 1, 442

Cuprins

Informa¸tii despre aceasta˘ carte

i

Prefa¸ta˘

la edi¸tia a treia

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

viii

. Capitolul 1 — Biserica lui Hristos

Prefa¸ta˘

.

istorica˘

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

xiii

31

Obiectul aten¸tiei Sale supreme

Biserica — proprietatea lui Dumnezeu

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

31

34

Organiza¸tia si¸

dezvoltarea

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

38

Biserica ram˘

a¸˘si¸tei nu este Babilon

. oneste si staruitoare˘

.

.

.

.

.

Capitolul 2 — Avertizari˘

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

45

69

Pericolul respingerii adevarului˘

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

69

 

80

O solie vestita˘ cu credincio¸sie Amuzamentele lume¸sti

Respingerea luminii

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

84

89

„Cel care crede ca˘ sta˘ sa˘ ia seama sa˘ nu cada“˘

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

97

Capitolul 3 — Sfintele Scripturi

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

102

. Studiul car¸˘ tii lui Daniel si¸ Apocalipsa

Cum sa˘ cercetam˘

Scripturile?

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

102

107

Cerceta¸ti

mai

adânc

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

. Capitolul 4 — Înaltul standard al lui Dumnezeu

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

113

114

Adevarata˘

educa¸tie în bisericile noastre

114

Respectarea Sabatului este semnul credincio¸siei

 

123

Capitolul 5 — Un apel solemn catre˘

pastori .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

131

Chemare la un standard mai înalt

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

131

Capitolul 6 — Nevoia omeneasca˘ si¸ ajutorul divin

 

145

Motivele lipsei de eficien¸ta˘ si¸ remediul ei

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

145

Nevoia de în¸telepciune si¸

de putere divina˘

148

Întoarcerea la dragostea dintâi

152

Puterea Duhului Sfânt a¸steapta˘ sa˘ fie ceruta˘ si¸ primita˘ de noi 157

Capitolul 7 — Economia

 

160

Sa˘ fie practicata˘ în toate lucrurile

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

160

Verigheta sau inelul de cununie

 

163

Reforma în lucrare

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

163

Lipsa de activitate

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

165

Spiritul lui Isus

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

166

v

vi

Marturii˘

pentru pastori si¸ slujitorii Evangheliei

Domnul vine în curând

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

168

Capitolul 8 — Împreuna-lucr˘

atori˘

cu Dumnezeu

 

170

Încrederea si¸

iubirea între

fra¸ti

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

170

Primirea darurilor

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

177

Timpuri solemne

Activitatea în bisericile noastre

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

179

182

Dependen¸ta de Dumnezeu

186

Capitolul 9 — Lucratori˘

condu¸si de Dumnezeu

 

188

Dumnezeu, Marele Me¸ster lucrator

188

. Calmul si considera¸tia

Umilin¸ta

.

. Preocuparea excesiva˘ pentru cei din biserica˘

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

196

202

204

Capitolul 10 — Metode, principii si¸ motive corecte

 

211

Adevarata˘

educa¸tie

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

211

Mai

pu¸tin

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

216

. Defectul predicilor lungi

Sfatuirea˘

reciproca˘

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

221

225

Cunoa¸sterea lui Dumnezeu

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

226

Nevoia de discernamânt˘

spiritual

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

231

Capitolul 11 — Mesaj adresat fra¸tilor afla¸ti în pozi¸tii de

.

raspundere˘

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

244

Legatura˘

. cu lucrarea lui Dumnezeu

244

Nevoia cal˘ auzirii˘

divine

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

259

Folosirea judeca¸˘tii personale

262

Capitolul 12 — Mijloace si¸

metode

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

266

Zecimea oferita˘ cu credincio¸sie

266

Îndrumari˘

practice pentru lucrare

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

269

Capitolul 13 — Persoanele oficiale din cadrul conferin¸tei

 

277

. Pre¸sedin¸tii conferin¸telor

Sfatul si¸ cal˘ auzirea˘

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

în politica˘

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

277

283

Avertisment împotriva implicarii˘

286

Administratorii din conducerea conferin¸tei

„To¸ti sunte¸ti fra¸ti“

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

 

294

Capitolul 14 — Apeluri pentru adevar˘ si¸ credinciosie

.

.

.

.

.

.

.

300

300

. „Sa˘ nu ai al¸ti dumnezei afara˘ de Mine“

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

309

. Domnul are ceva împotriva poporului Sau˘

Sub care steag?

.

. Valoarea Domnului Hristos pentru urma¸sii Sai˘

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

314

321

332

Cuprins

vii

Capitolul 15 — Slujitorul lui Dumnezeu

 

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

337

O mustrare a egoismului

 

337

Zelul pentru Hristos

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

343

Solii lui Dumnezeu

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

347

Solia noastra˘

Cauta¸˘

. ti-L pe Dumnezeu

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

356

357

„Da-Mi˘

Semana¸˘

inima ta“

. ti de-a lungul tuturor apelor

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

358

363

Capitolul 16 — Înal¸˘ tarea standardului

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

365

Mâini si¸

„Fi¸ti cura¸ti“

inimi

.

.

curate

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

365

379

Totul este al Domnului

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

389

Capitolul 17 — Apeluri si¸ avertizari˘

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

391

Nevoia lumii

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

391

Pericolul adoptarii˘

Dumnezeu

Capcanele

lui

.

strategiilor lume¸sti în lucrarea lui

.

.

.

Satana .

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

 

.

Sub conducerea Cerului

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

393

403

406

Capitolul 18 — Principii vitale cu privire la rela¸tiile din biserica˘407

Iehova este Regele nostru

 

407

Responsabilitatea individuala˘ si¸ unitatea cre¸stina˘

 

413

Ruga¸ti-va˘ pentru ploaia târzie

430

Via¸ta biruitoare

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

438

Note suplimentare

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

442

Prefa¸ta˘ la edi¸tia a treia

Printre materialele care au fost deja tiparite˘ înainte de moartea lui Ellen White, în anul 1915, au existat mai multe bro¸suri cu marturii˘ speciale, cuprinzând o serie de unsprezece, publicata˘ în anii 1890, cu titlul Marturii˘ speciale pentru pastori si¸ lucratori.˘ Aceasta˘ serie de unsprezece bro¸suri este men¸tionata˘ ca fiind Marturii˘ speciale, Seria A. Ca raspuns˘ la solicitarea ca îndrumarile˘ aflate în aceste marturii˘ speciale sa˘ fie din nou puse la dispozi¸tie, în anul 1923, a fost publicat volumul Marturii˘ pentru pastori si¸ slujitorii Evangheliei. Aceasta a fost una dintre primele car¸˘ ti ale lui Ellen White publicate post-mortem. Marturii˘ pentru pastori a aparut˘ mai întâi într-un volum cu di- mensiunea specifica˘ Marturiilor,˘ în anul 1944, a fost publicata˘ o a doua edi¸tie, cu pagini si¸ caractere de dimensiuni mai mari. Ambele edi¸tii au circulat timp de patru decenii. Apoi, pentru o mai u¸soara˘ mânuire si¸ consultare, a fost publicata˘ aceasta˘ a treia edi¸tie, în for- matul stabilit pentru volumele de Marturii,˘ însa˘ far˘ a˘ nicio modificare din punct de vedere al con¸tinutului. De-a lungul deceniilor care au urmat dupa˘ Sesiunea Conferin¸tei Generale de la Minneapolis, Minnesota, care a avut loc în anul 1888, solul Domnului a trimis numeroase solii vitale, adresate bisericii centrale de la Battle Creek, Comitetului Conferin¸tei Generale si¸ unor persoane aflate în pozi¸tii de raspundere˘ în conducerea lucrarii.˘ Aceste mesaje se înscriu în categoria apelurilor la reforma˘ si¸ înnoire a vie¸tii, îndemnând cititorul sa˘ traiasc˘ a˘ în conformitate cu principiile vitale ale Cuvântului lui Dumnezeu si¸ sa˘ dezvolte experien¸ta unei rela¸tii personale cu Domnul si¸ Mântuitorul nostru Isus Hristos. Dupa˘ ce au fost primite si¸ citite la Battle Creek, multe dintre aceste solii au fost tiparite˘ sub forma˘ de bro¸suri, cu denumirea de Marturii˘ speciale pentru biserica din Battle Creek si¸ Marturii˘ spe-

[x] ciale pentru pastori si¸ slujitorii Evangheliei, Comitetul Conferin¸tei Generale a trimis exemplare tuturor pastorilor si¸ lucratorilor˘ din biserica.˘ Aceste solii puneau inima la încercare, tulburau sufletul,

viii

Prefa¸ta˘ la edi¸tia a treia

ix

erau credincioase în avertizarea împotriva raului,˘ si¸ totu¸si erau încu- rajatoare prin con¸tinutul lor, deoarece îndreptau far˘ a˘ încetare aten¸tia spre marea iubire a lui Dumnezeu si¸ spre plinatatea˘ puterii Domnului Hristos de a mântui în chip desavâr¸˘ sit. Pentru selectarea materialului din acest volum, preluat a¸sa cum era în marturiile˘ publicate ca bro¸suri, prefa¸ta editorilor primei edi¸tii, publicata˘ în anul 1923, ne informeaza˘ ca:˘ „Activitatea comitetului de publicare a fost limitata˘ de dimen- siunea stabilita˘ a car¸˘ tii si¸ de numarul˘ mare al acestor bro¸suri de circula¸tie limitata.˘ Prin urmare, în aceasta˘ carte nu a fost inclus întregul con¸tinut al celor unsprezece bro¸suri cu Marturii˘ speciale. Motivele sunt urmatoarele:˘ (1) anumite par¸˘ ti au fost retiparite˘ în car-˘ ¸tile publicate dupa˘ bro¸surile ini¸tiale; (2) alte par¸˘ ti se refera˘ la situa¸tii locale sau trecute si¸ lipsite de relevan¸ta˘ pentru prezent; (3) con¸tinu- tul altor par¸˘ ti este expus mai amplu si¸ mai clar în alte documente, retiparite˘ în aceasta˘ carte.“ Sursa fiecarui˘ articol, precum si¸ data primei publicari˘ sunt indi- cate în referin¸tele de subsol. De asemenea, sursele unor „completari“˘ sunt men¸tionate la sfâr¸sit. în aceasta˘ a treia edi¸tie, lista subiectelor pentru „studiu suplimentar“ a fost relativ extinsa,˘ cu scopul de a include referin¸te la materialul legat de subiectele prezentate, care a aparut˘ în compila¸tiile Ellen G. White, publicate dupa˘ anul 1923, Anumite sfaturi si¸ mustrari˘ scrise de Ellen White pot fi în¸telese mai bine când cititorul cunoa¸ste circumstan¸tele predominante în timpul scrierii soliilor. Unele detalii din istoria bisericii, care le erau fami- liare cititorilor marturiilor˘ la data publicarii˘ primei edi¸tii a acestei [xi] car¸˘ ti, le sunt necunoscute celor mai mul¸ti cititori contemporani, Prin urmare, pentru a descrie aspectele importante ale dezvoltarii˘ deno- mina¸tionale care arata˘ contextul ce a condus la perioada cruciala˘ din anii 1890, în aceasta˘ a treia edi¸tie a fost adaugat˘ a˘ o prefa¸ta˘ is- torica.˘ Evenimentele istorice relevante ale acelei perioade au fost raportate concis. De asemenea, au fost adaugate˘ note suplimentare cu referire la anumite locuri, situa¸tii sau evenimente, Aceste note îl vor ajuta pe cititor sa˘ în¸teleaga˘ în mod corect inten¸tia autorului în soliile prezentate aici. O parcurgere succinta˘ a materialelor care constituie acest volum va eviden¸tia faptul ca˘ fiecare sec¸tiune reprezinta˘ con¸tinutul unei anumite bro¸suri. Alaturi˘ de aceste materiale din bro¸suri, au fost

x

Marturii˘

pentru pastori si¸ slujitorii Evangheliei

adaugate˘ extrase din articolele publicate în Review and Herald si¸

în alte scrieri cu caracter general ale lui Ellen G. White. Exista,˘ de

asemenea, doua˘ articole din Marturii˘

speciale a fost constituita˘ din nouasprezece˘

bro¸suri, publicate între anii 1903 si¸ 1913 de Ellen White sau de

erau diferite, iar

majoritatea se refereau la situa¸tii locale, fapt care poate fi observat

si¸ din urmatoarele˘

organiza¸tiile denomina¸tionale. Subiectele dezbatute˘

speciale, Seria B.

Seria B a Marturiilor˘

titluri:

1. Scrisori catre˘ medici si¸ pastori (1903)

2. Scrisori catre˘ medici si¸ pastori (sfâr¸situl anului 1904 sau 1905)

3. Scrisori catre˘ lucratorii˘ sanatoriului din California de Sud

(1905)

4. Spiritul unita¸˘tii (1905)

5. Un apel staruitor˘ pentru sanatoriul de la Boulder, Colorado

6. Tineri care merg la Battle Creek pentru a ob¸tine o educa¸tie

[xii]

(1905)

7. Solii de avertizare si¸ instruire pentru adventi¸stii de ziua a

saptea¸ cu privire la pericolele legate de lucrarea misionara˘ medicala˘

8. Dezvoltarea institu¸tiilor si¸ a centrelor noastre de educa¸tie, Un

apel în favoarea evangheli¸stilor misionari (1907)

9. Responsabilitatea individuala˘ si¸ unitatea cre¸stina˘ (1907)

10. Iehova este Regele nostru (1908)

11. Scoala¸

12. Manualul Scolii¸ Oakwood (Cir. 1908) 12x. Scoala¸ Huntsville

Madison (1908)

(Cir. 1908)

13. Sanatoriul de la New England (1908)

14. Sanatoriul de la Paradise Valley (1909)

15. Lucratorii˘

16. Selec¸tii din Marturii˘ pentru studen¸tii si¸ lucratorii˘ sanatoriului

sanatoriului (1911)

nostru (1911)

17. Folosirea neîn¸teleapta˘ a banilor si¸ spiritul de specula¸tie

(1911)

18.

Sanatoriul de la Nashville (1912)

19.

Spiritul de sacrificiu (1913).

Uneori, la aceasta˘ lista˘ au fost adaugate˘

doua˘ subiecte, de¸si nu

au fost identificate ca facând˘

parte din Seria B:

20. Apel pentru unitate (1912)

21. Recrea¸tia (Cir. 1913).

Prefa¸ta˘ la edi¸tia a treia

xi

Având un scop diferit de cel al bro¸surilor intitulate Marturii˘ speciale, care, în anii 1890, au fost tiparite˘ într-un format corespun- zator˘ dimensiunilor plicurilor po¸stale, aceste marturii˘ au fost tiparite˘ într-un format mai mare, fiind denumite Marturii˘ speciale, Seria B. Marturiile˘ dinainte de anii 1890, care con¸tineau solii pentru pastori si¸ lucratori,˘ au ajuns sa˘ fie cunoscute ca Seria A, de¸si la data publicarii˘ nu a existat o prevedere în acest sens. Aspectele generale, care aveau sa˘ fie utile pentru biserica˘ de-a lungul timpului si¸ care au fost publicate la început în cadrul Seriei B, au fost incluse, mai târziu, în volumele 8 si¸ 9 din Marturii˘ pentru [xiii] biserica˘ si¸ în Sfaturi pentru san˘ atate,˘ Sfaturi pentru ispravnicie,˘ Lucrarea medicala˘ si¸ Marturii˘ alese. în acest volum apar doua˘ dintre articolele care apar¸tineau Seriei B. Acestea sunt: „Iehova este Regele nostru“, la paginile 477-484, si¸ „Responsabilitatea individuala˘ si¸ unitatea cre¸stina“,˘ la paginile 485-505 (versiunea engleza˘ — n. tr.). Deoarece activitatea ei s-a extins pe o perioada˘ destul de lunga˘ de timp, adesea, Ellen White a repetat anumite fragmente din sfaturile adresate. Retiparirea˘ tuturor acestor pasaje, aparute˘ în scrierile si¸ bro¸surile timpurii, nu ar face decât sa-l˘ oboseasca˘ pe cititor, prin repetarea aceluia¸si subiect si¸ prin expunerea unor detalii legate de situa¸tii locale sau personale, care nu mai au o semnifica¸tie pentru prezent. Referitor la materialele selectate pentru acest volum, prefa¸ta primei edi¸tii men¸tioneaza:˘ „Cu rugaciune˘ si¸ cu seriozitate, comitetul s-a straduit˘ sa˘ prezinte într-un singur volum modest cele mai bune si¸ mai relevante dintre subiectele publicate în format de bro¸sura˘ si¸ considera˘ ca˘ par¸˘ tile omise sunt tratate într-o maniera˘ deplina˘ si¸ ampla˘ în materialele adunate din alte bro¸suri de circula¸tie limitata“.˘ Cei care s-au ocupat de publicarea acestei a treia edi¸tii a Marturii˘ pentru pastori declara,˘ asemenea editorilor din anul 1923, ca˘ volumul prezent este realizat într-un spirit de rugaciune˘ serioasa,˘ în scopul de a constitui, pentru to¸ti cei care vor intra în posesia lui, o sursa˘ de înva¸˘tatur˘ a˘ în lucrurile adânci ale lui Dumnezeu, de a reînvia speran¸ta si¸ energiile poporului lui Dumnezeu, de a ajuta în reformarea vie¸tii, acolo unde este nevoie, de a inspira în noi to¸ti harurile cre¸stine care sa-L˘ dezvaluie˘ lumii pe Domnul Hristos si¸ de a ne aduce pe to¸ti mai aproape unii de al¸tii, apropiindu-ne de inima binecuvântatului nostru Domn.

xii

Marturii˘

pentru pastori si¸ slujitorii Evangheliei

Comitetul de administra¸tie al patrimoniului Ellen G. White

Washington, D.C. 10 mai 1962

Prefa¸ta˘ istorica˘

A¸sa cura am observat în prefa¸ta acestei a treia edi¸tii, volumul Marturii˘ pentru pastori este alcatuit˘ din materiale provenite din mai multe surse, în principal din articolele lui Ellen G. White, care au fost publicate în Review and Herald, precum si¸ din bro¸surile care con¸tineau marturiile˘ adresate bisericii si¸ conducatorilor˘ din Battle Creck. Cea mai mare parte a con¸tinutului a fost scrisa între anii 1890 si¸ 1898, cu excep¸tia câtorva materiale aparute˘ înainte sau dupa˘ aceasta˘ perioada,˘ selectate pentru a detalia anumite domenii de sfatuire.˘ Sec¸tiunea I, „Biserica lui Hristos“, ne ofera˘ asigurarea grijii duioase cu care Dumnezeu î¸si sus¸tine biserica si¸ con¸tine fag˘ aduin¸˘ tele precise cu privire la triumful acesteia. Apoi urmeaza˘ avertizarile˘ si¸ sfaturile adresate pastorilor si¸ administratorilor. În istoria adventi¸stilor de ziua a saptea,¸ decada anilor 1890, a fost o perioada˘ interesanta,˘ dar si¸ tulburatoare˘ sub anumite aspecte.

Pe parcursul a numai zece ani, biserica s-a dezvoltat, ajungând sa˘ depa¸˘seasca˘ dublul numarului˘ de membri. Lucratorii˘ au înaintat cu rapiditate în ¸tari˘ noi. Acasa˘ si¸ în strain˘ atate˘ s-au înfiin¸tat institu¸tii noi. Prevederile organizatorice ini¸tiale, stabilite la prima Sesiune

a Conferin¸tei Generale din anul 1863, au fost depa¸˘site rapid. Insti-

tu¸tiile înfiin¸tate cu mai mult timp în urma˘ s-au extins si¸ au intrat într-o perioada˘ de popularitate atât în rândul adventi¸stilor de ziua

a saptea,¸ cât si¸ în rândul celor din afara bisericii. Aceasta˘ dezvol-

tare a bisericii a fost înso¸tita˘ de multe pericole, de la liberalism,

la consolidarea si¸ centralizarea administrativa,˘ Pe de alta˘ parte, în

experien¸ta acestei perioade au existat si¸ elemente care prevesteau cele ce aveau sa˘ se întâmple dupa˘ Sesiunea Conferin¸tei Generale din anul 1888, desfa¸˘surata˘ la Minneapolis, Minnesota, unde anumite [xvi] subiecte doctrinare au fost discutate îndelung si¸ intens. Cu acea ocazie, o serie de oameni s-au declarat pentru sau împotriva uneia dintre taberele formate în jurul subiectelor dezbatute,˘ deciziile lor fiind influen¸tate si¸ modelate nu numai de argumentele doctrinare,

ci si¸ de atitudinea fa¸ta˘ de sfaturile Spiritului Profe¸tiei. în anumite

xiii

xiv

Marturii˘

pentru pastori si¸ slujitorii Evangheliei

cazuri, luarile˘ de pozi¸tie nu au fost san˘ atoase.˘ în cea mai mare parte a acestei perioade, Ellen White s-a aflat în Australia, trudind pentru consolidarea lucrarii˘ în acel teritoriu nou si¸ coordonând înfiin¸tarea unui colegiu si¸ a unui sanatoriu pe continentul australian. Volumul prezent poarta˘ titlul de Marturii˘ pentru pastori si¸ slu- jitorii Evangheliei, iar scopul sau˘ principal nu este acela de a oferi instruc¸tiuni cu privire la modul în care trebuie sa˘ fie coordonata˘ activitatea pastorala,˘ a¸sa cum este cel al car¸˘ tii Slujitorii Evangheliei. Acest volum con¸tine solii adresate pentru a-i mustra, a-i avertiza si¸ a-i sfatui˘ pe pastorii bisericii, acordând o aten¸tie speciala˘ pericolelor la care sunt expu¸si cei afla¸ti în pozi¸tii de raspundere.˘ Unele mustrari˘ sunt aspre, dar alaturi˘ de ele este exprimata˘ asigurarea ca˘ Dumnezeu, în dorin¸ta de a corecta, „rane¸˘ ste numai pentru a vindeca, nu pentru a provoca moartea“. — Testimonies to Ministers, pag. 23 Mustrarile˘ si¸ sfaturile adresate pastorilor si¸ îndeosebi administra- torilor nu au fost publicate ini¸tial de Ellen G. White, ci de pre¸sedin- tele Conferin¸tei Generale, iar mai târziu de Comitetul Conferin¸tei Generale. Cele mai multe au fost solii adresate direct pre¸sedinte- lui Conferin¸tei Generale, O. A. Olsen, si¸ asocia¸tilor lui în lucrarea administrativa˘ din Battle Creek. Totu¸si pre¸sedintele si¸ comitetul sau˘ au decis sa˘ le tipareasc˘ a,˘ astfel încât colaboratorii lor, pastori si¸ administratori, sa˘ poata˘ beneficia atât de mustrarile˘ care evidentiau

[xvii] gre¸selile, cât si¸ de sfaturile si¸ încurajarile˘ care se aflau în acele solii.

Evenimentele istorice semnificative Pe masur˘ a˘ ce revedem anumite situa¸tii care definesc contextul istoric al soliilor din anii 1890, descoperim unele date-cheie, care ne fac în stare sa˘ în¸telegem mai bine aceste mesaje. Sa˘ rasfoim˘ înapoi filele istoriei si¸ sa˘ observam˘ câteva dintre evenimentele importante. Înca˘ de la început, adventi¸stii care respectau Sabatul au fost ca- racteriza¸ti de dorin¸ta arzatoare˘ de a în¸telege si¸ de a împlini voia lui Dumnezeu. În timpul experien¸tei lor de la jumatatea˘ anilor 1840 legate de venirea Domnului, ei au vazut˘ ca˘ bisericile protestante cu tradi¸tie, ale caror˘ dogme fusesera˘ deja definite si¸ puternic înra-˘ dacinate,˘ întorsesera˘ spatele marilor adevaruri˘ ale Cuvântului lui Dumnezeu. Mul¸ti dintre adventi¸sti au fost exclu¸si din acele biserici, din cauza speran¸tei lor cu privire la revenirea lui Hristos, speran¸ta˘

Prefa¸ta˘ istorica˘

xv

care izvora chiar din Scripturi. Ei au vazut˘ ca˘ fo¸stii lor fra¸ti deveneau ni¸ste împotrivitori activi ai celor ce sus¸tineau si¸ prezentau adeva-˘ rurile Bibliei. Acest fapt i-a determinat sa˘ se teama˘ de formalism si¸ de organiza¸tia bisericeasca.˘ Totu¸si, pe masura˘ ce a început sa˘ se deschida˘ calea pentru lucrarea de vestire a soliei îngerului al treilea, nevoia de a avea o organiza¸tie a ajuns tot mai mare. Prin urmare, în ianuarie 1850, lui Ellen White i s-a descoperit ca˘ adventi¸stii care res- pectau Sabatul trebuie sa˘ instituie ordinea în activitatea lor, deoarece „în cer, totul se desfa¸˘sura într-o ordine desavâr¸˘ sita“.˘ —Manuscript 11, 1850 Eforturile serioase de a institui o organiza¸tie bisericeasca˘ s-au extins de-a lungul întregii decade a anilor 1850. Aceasta˘ perioada˘ a culminat prin alegerea numelui de „adventi¸sti de ziua a saptea“,¸ în anul 1860, iar în anul 1861 s-au facut˘ planurile pentru organizarea bisericilor si¸ a conferin¸telor locale. Apoi, în anul 1863, conferin¸tele locale au fost asociate într-o Conferin¸ta˘ Generala.˘ Înca˘ de la început, s-a exercitat o mare precau¸tie pentru a se evita formularea de dogme, deoarece era evident ca˘ biserica nu poate avea în acela¸si timp si¸ un crez doctrinar, definitiv stabilit, si¸ libertatea de a urma cal˘ auzirea˘ [xviii] lui Dumnezeu, care se descoperea treptat, prin studiul Bibliei si¸ prin descoperirile Spiritului Profe¸tiei. La paginile 24-32 se afla˘ o declara¸tie excelenta,˘ care eviden¸tiaza˘ interven¸tia lui Dumnezeu în instituirea ordinii biserice¸sti. La data organizarii˘ Conferin¸tei Generale, în anul 1863, a fost ales un Comitet al Conferin¸tei Generale, format din trei persoane. Preocuparile˘ principale ale bisericii erau conferin¸tele locale si¸ casa de editura˘ de la Battle Creek, Michigan. În domeniul evanghelizarii,˘ pastorii adventi¸sti de ziua a saptea¸ au avut un succes tot mai mare. Activitatea lor consta, în primul rând, în predicarea adevarurilor˘ dis- tinctive ale Evangheliei, incluzând Sabatul, starea omului în moarte, cea de a doua venire a lui Hristos, Sanctuarul. Mul¸ti oameni erau atra¸si de dezbaterile cu privire la Legea lui Dumnezeu si¸ de alte adevaruri˘ biblice vitale. Pe nesim¸tite, mul¸ti dintre cei angaja¸ti în aceste dezbateri ajunsesera˘ încrezatori˘ în ei în¸si¸si, fapt ce a condus la dezvoltarea unui spirit de siguran¸ta,˘ independen¸ta˘ si¸ combativitate. Cu timpul, acest spirit a adus roade nesan˘ atoase.˘

xvi

Marturii˘

pentru pastori si¸ slujitorii Evangheliei

Dezvoltarea institu¸tionala˘ Organizarea Conferin¸tei Generale a fost urmata˘ de o dezvoltare institu¸tionala˘ rapida.˘ în viziunea primita˘ de Ellen White, în decem- brie 1865, s-a descoperit necesitatea unei institu¸tii medicale, iar ca raspuns,˘ în septembrie 1866, conducatorii˘ bisericii au înfiin¸tat un mic centru de san˘ atate˘ la Battle Creek. La mai pu¸tin de un deceniu dupa˘ aceea, Ellen White a scris o solie în care vorbea despre nevoia unei scoli.¸ In anul 1874, a fost construit colegiul din Battle Creek,

[xix] care a atras un numar˘ tot mai mare de adventi¸sti în acest centru al bisericii aflat în continua˘ cre¸stere. Pentru a se ocupa de intere- sele administrativ-finaciare ale acestor institu¸tii, au fost solicitate persoane specializate. Iar, pe masur˘ a˘ ce activita¸˘tile financiare se ex- tindeau, devenind tot mai prospere, unele dintre aceste persoane au început sa˘ se încreada˘ mai mult în cuno¸stin¸tele lor în domeniul afa- cerilor, decât în soliile cal˘ auzitoare˘ venite din partea Iui Dumnezeu. Pentru aceste persoane, afacerile erau afaceri. Înainte de încheierea unui deceniu, biserica se confrunta deja cu o lupta˘ între interesele unui program educa¸tional întemeiat pe principiile Spiritului Profe¸tiei si¸ interesele programului educa¸tional al unor oameni forma¸ti în spiritul strategiilor si¸ metodelor lume¸sti. Pionierii Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea¸ au fost în mare parte autodidac¸ti. Ei erau ni¸ste oameni consacra¸ti, în¸telep¸ti si¸ ta- lenta¸ti. Pentru a constata acest fapt, este suficient sa˘ citim scrierile lor. Dar, con¸stien¸ti de limitele pregatirii˘ lor scolare,¸ ei înclinau sa˘ se simta˘ foarte umili. La începutul anilor 1880, când în rândul lor a intrat un profesor cu diploma,˘ nu este surprinzator˘ ca˘ el avea sa˘ fie avansat repede într-o pozi¸tie de conducere în lucrarea de educa¸tie. Ajuns rapid într-o pozi¸tie de mare raspundere,˘ de¸si cuno¸stea doar pu¸tin în domeniul doctrinelor si¸ al istoriei adventi¸stilor de ziua a saptea,¸ el s-a dovedit a fi nepregatit˘ pentru responsabilita¸˘tile care i-au fost încredin¸tate. Situa¸tia a devenit dureros de grava,˘ iar conducatorii˘ si¸ laicii din Battle Creek s-au împar¸˘ tit în tabere. Unii erau atra¸si de influen¸ta acestui profesor cu diploma,˘ în timp ce al¸tii se straduiau˘ sa˘ ramân˘ a˘ de partea principiilor eviden¸tiate în sfaturile Spiritului Profe¸tiei. Rezultatul a fost dezastruos atât pentru colegiu, cât si¸ pentru cei implica¸ti în disputa.˘ Colegiul de la Battle Creek a fost închis timp

Prefa¸ta˘ istorica˘

xvii

de aproape un an. Declara¸tiile si¸ luarile˘ de pozi¸tie au lasat˘ urme în

experien¸ta multora dintre conducatorii˘ si¸ membrii bisericii, Aceasta [xx]

a fost perioada în care au fost publicate articolele cuprinse în Martu-˘

rii pentru comunitate, volumul 5, paginile 9-98, mai întâi sub forma unei bro¸suri, intitulate Marturii˘ pentru Biserica Battle Creek. Bro- sura¸ includea nu numai acele articolele publicate deja în volumul 5,

ci si¸ referin¸te particulare, cu privire la persoane si¸ situa¸tii existente în Battle Creek. Este suficient sa˘ citim titlurile capitolelor si¸ vom sim¸ti atmosfera acelor timpuri. Cel de-al doilea capitol, „Colegiul nos- tru“, con¸tine subcapitolele: „Biblia ca manual de studiu“, „Scopul colegiului“, „Profesorii din colegiu“. Urmatoarele˘ capitole sunt inti- tulate: „Educa¸tia parinteasc˘ a“,˘ „O marturie˘ importanta“,˘ „Marturiile˘ ignorate“, „Lucratorii˘ colegiului nostru“, „Condamnarea geloziei si¸

a criticii“. Acele zile au fost dificile, iar în anul urmator,˘ când a mers la

Sesiunea Conferin¸tei Generale din anul 1883, Ellen White a fost cal˘ auzit˘ a˘ de Dumnezeu sa˘ le vorbeasca˘ pastorilor adventi¸sti de ziua

a saptea¸ în fiecare diminea¸ta,˘ prezentându-le sfaturi cu un caracter

practic. În mod semnificativ, una dintre aceste predici a fost dedicata˘ subiectului „Hristos, neprihanirea˘ noastra“˘ (vezi Selected Messages, vol. 1, pag. 350-354). Aceste circumstan¸te istorice alcatuiesc˘ o parte din contextul în care au fost adresate soliile lui Ellen G. White, care se afla˘ în volumul prezent.

Perioada de progres remarcabil din anii 1880 De¸si biserica îl trimisese pe J. N. Andrews în Europa înca˘ din anul 1874, fiind în acela¸si timp preocupata˘ de înfiin¸tarea colegiului, perioada misiunilor importante în vederea progresului si dezvoltarii˘ institu¸tionale nu a început pâna˘ în deceniul 1880-1890. În anul 1882 au început sa˘ func¸tioneze doua˘ colegii noi, unul în Healdsburg, California, iar celalalt˘ în South Lancaster, Massachusetts. în anul 1885, a început activitatea publicistica˘ în Elve¸tia, fiind construita˘ noua Casa˘ Centrala˘ de Editura˘ din Basel. în acela¸si an, au fost trimi¸si [xxi] lucratori˘ în Australia, iar în scurt timp, a fost înfiin¸tata˘ Compania de Publica¸tii Echo din Melbourne. În anii 1885-1887, prezen¸ta lui Ellen White în Europa a încurajat si¸ a consolidat activitatea bisericii în ¸tarile˘ vizitate de ea.

xviii

Marturii˘

pentru pastori si¸ slujitorii Evangheliei

Când parcurgem evenimentele istorice cruciale în dezvoltarea

bisericii, ajungem din ce în ce mai con¸stien¸ti de realitatea conflictului

dintre puterile neprihanirii˘

era biserica ram˘

pentru acele timpuri. Marele vrajma¸˘ pentru a împiedica aceasta˘ lucrare.

a¸˘si¸tei din profe¸tie, care vestea solia lui Dumnezeu

Biserica nou-înfiin¸tata˘

si¸ puterile raului.˘

s a facut˘

tot ce i-a stat în putere

Contextul istoric premergator˘

Conferin¸tei de la Minneapolis din

anul 1888 Una dintre cele mai eficiente ini¸tiative ale vrajma¸˘ sului a fost aceea de a-i face pe oamenii de valoare sa˘ adopte anumite pozi¸tii care, în cele din urma,˘ s-au dovedit a fi ni¸ste piedici în calea lucrarii˘ pe care o iubeau. Acest fapt a putut fi observat în spiritul care a pus stapânire˘ pe inima celor implica¸ti în dezbaterile si¸ controversele doctrinare, în experien¸ta oamenilor de afaceri care se ocupau de activitatea bisericii, în experien¸ta misionarilor care au plecat în ¸tari˘ noi si¸ care, din cauza unor concep¸tii înguste cu privire la lucrare, înaintau cu greu pe calea pe care Dumnezeu ar fi dorit sa˘ o urmeze în tendin¸ta manifestata˘ de unii de a depinde de cal˘ auzirea˘ conduca-˘ torilor de la Battle Creek, atât cu privire la deciziile minore, cât si¸ cu privire la lucrare în ansamblul ei, în modul în care conducatorii˘ de la Battle Creek, împovara¸˘ ti din greu cu raspunderile˘ activita¸˘tii institu¸tionale, încercau sa˘ ofere directive detaliate pentru lucrarea desfa¸˘surata˘ în ¸tarile˘ îndepartate,˘ despre care stiau¸ foarte pu¸tin.

[xxii] La sfâr¸situl anului 1887, Biserica Adventista˘ de Ziua a Saptea¸ numara˘ 25.841 de membri afla¸ti în întreaga lume, având douazeci˘ si¸ sase¸ de conferin¸te locale, o misiune si¸ patru conferin¸te locale în America de Nord si¸ sase¸ misiuni în ¸tarile˘ de dincolo de ocean. Co- mitetul Conferin¸tei Generale era constituit din sapte¸ persoane, fiind extins cu mare precau¸tie în anul 1882, de la trei la cinci membri, iar în anul 1886, de la cinci la sapte¸ membri. Pentru coordonarea activita¸˘tilor oficiale si¸ financiare ale bisericii a fost înfiin¸tata,˘ cu un caracter juridic, Asocia¸tia Conferin¸tei Generale, condusa˘ de un comitet format din cinci persoane. Diferitele ramuri ale lucrarii˘ au devenit institu¸tii relativ autonome, cum ar fi Asocia¸tia Interna¸tio- nala˘ a Scolii¸ de Sabat, Asocia¸tia pentru San˘ atate˘ si¸ Tem-peran¸ta˘ si¸ Asocia¸tia Interna¸tionala˘ pentru Literatura˘ si¸ Misionarism. A¸sa

Prefa¸ta˘ istorica˘

xix

cum s-a subliniat anterior, de la mijlocul anului 1885 si¸ pâna˘ în anul 1887, Ellen White a fost plecata,˘ timp de doi ani, în Europa. Acum, se întorsese în Statele Unite, locuind în casa ei din Healds- burg, California. în Statele Unite func¸tionau doua˘ case de editura:˘ Review and Herald, în Battle Creek, Michigan, si¸ Pacific Press, în Oakland, California. Fiecare dintre aceste case de editura˘ desfa¸˘sura o activitate comerciala˘ considerabila˘ pentru a-¸si între¸tine echipa- mentul si¸ personalul angajat permanent, suplinind în acest fel nevoia de literatura˘ a bisericii. în cadrul fiecareia˘ dintre cele doua˘ case de editura,˘ era publicat câte un jurnal principal: Review and Herald, în Battle Creek, si¸ Signs of Times, în Oakland. Cu aproximativ un an sau doi înainte de anul 1888, în articolele publicate în aceste jurnale au început sa˘ apara˘ unele deosebiri de opinie cu privire la Legea din Epistola catre˘ Galateni. În fiecare caz, editorii jurnalelor se întreceau în expunerea pozi¸tiilor lor opuse. Pe când era înca˘ în Elve¸tia, Ellen White le-a scris editorilor de la Signs of Times, sfatuindu-i˘ sa˘ nu publice articole ce con¸tineau pareri˘ contradictorii. Aceasta˘ solie poate fi gasit˘ a˘ în Counsels to Wtiters and Editors, paginile 75-82.

[xxiii]

Conferin¸ta Generala˘ din anul 1888 Conferin¸ta Generala˘ din anul 1888 a fost convocata˘ la Minneapo- lis, Minnesota, în perioada 17 octombrie 4 noiembrie. Aceasta a fost precedata˘ de un seminar biblic de o sapt˘ amân˘ a,˘ în care au avut loc dezbateri cu privire la huni si¸ alemani, ridicându-se întrebarea care dintre ei trebuie sa˘ constituie una dintre cele zece împar˘ a¸˘tii din Daniel, capitolele 2 si¸ 7, si¸ Apocalipsa, capitolul 13. Uriah Smith, editor al revistei Review and Herald, adoptase o anumita˘ pozi¸tie, iar A. T. Jones, editor la Signs of Times, adoptase o alta˘ pozi¸tie. E.

J. Waggoner, de asemenea de la Pacific Press, a condus o serie de studii cu privire la ispa¸˘sire si¸ Legea lui Dumnezeu, iar fratele Jones

a prezentat subiectul neprihanirii˘ prin credin¸ta.˘ Aceste dezbateri au

continuat si¸ în timpul sesiunii propriu-zise, iar ocazional au avut loc dispute aprige. Unii dintre pastori venisera˘ la sesiunea Conferin¸tei Generale în scopul de a discuta anumite probleme practice, nu pentru

a studia adevarul.˘ Ellen White era acolo si¸ a apelat la to¸ti cei prezen¸ti sa˘ abordeze aceste subiecte cu inima si¸ cu mintea deschise. Ea a

xx

Marturii˘

pentru pastori si¸ slujitorii Evangheliei

îndemnat la un studiu atent si¸ cu rugaciune˘ al subiectelor aflate în dezbatere. Treptat, subiectele au ajuns sa˘ fie identificate cu anumite per- soane. Solia neprihanirii˘ prin credin¸ta˘ a patruns˘ în inima multora, determinând un raspuns˘ sincer, care a condus la o experien¸ta˘ birui- toare în via¸ta cre¸stina.˘ Totu¸si al¸tii s-au asociat cu câ¸tiva conducatori˘ conservatori si¸ precau¸ti de la Battle Creek, care considerau ca˘ unele dintre înva¸˘taturile˘ prezentate con¸tin idei periculoase. Când Confe- rin¸ta a ajuns aproape de încheiere, ace¸sti oameni nu au reu¸sit sa˘ primeasca˘ binecuvântarea pe care Dumnezeu o pregatise˘ pentru ei. Cu excep¸tia cuvântarilor˘ lui Ellen White, nu exista˘ niciun raport al celor discutate la acea conferin¸ta,˘ deoarece în vremea aceea nu era obiceiul de a publica prezentarile˘ din cadrul Conferin¸tei Generale.

[xxiv] De¸si a fost publicat un Buletin al Conferin¸tei Generale, acesta a fost o simpla˘ foaie cu stiri¸ despre evenimentele legate de conferin¸ta˘ si¸ o expunere a adunarilor˘ elective. Referitor la subiectele biblice discutate nu s-a luat nicio decizie. La aceea întrunire, fratele O. A. Olsen a fost ales pre¸sedinte al Conferin¸tei Generale, dar el s-a aflat în Europa pe toata˘ durata Conferin¸tei. în 27 noiembrie 1888, William C. White, membru al comitetului Conferin¸tei Generale, i-a scris fratelui Olsen, relatându-i ca˘ „la încheierea sesiunii, delega¸tii au plecat cu pareri˘ foarte diferite. Mul¸ti au considerat ca˘ a fost una dintre cele mai valoroase sesiuni la care au participat vreodata,˘ iar al¸tii ca˘ a fost cea mai nefericita˘ sesiune care s-a ¸tinut vreodata.“˘

Atitudini diferite cu privire la neprihanirea˘

prin credin¸ta˘

În urmatorii˘ doi ani, Ellen White a fost implicata˘ mult în acti- vitatea din diferite teritorii, straduindu-se˘ sa˘ conduca˘ bisericile si¸ conferin¸tele la o mai adânca˘ si¸ deplina˘ în¸telegere a importantei solii a neprihanirii˘ prin credin¸ta.˘ Ea a declarat despre acest adevar˘ biblic ca˘ de¸si „era nou pentru multe min¸ti“, în realitate, constituia „un ade- var˘ vechi, prezentat într-o noua˘ înfa¸˘ti¸sare“. — Ellen G. White, The Review and Herald, 23 iulie 1883, retiparit˘ în Selected Messages, vol. 1, pag, 355 În timpul urmatoarei˘ sesiuni a Conferin¸tei Generale, desfa¸˘surata˘ la Battle Creek, în perioada 18 octombrie-5 noiembrie 1889, Ellen

Prefa¸ta˘ istorica˘

xxi

White a putut sa˘ declare; „La aceasta˘ adunare nu se repeta˘ spiritul care a existat la Minneapolis. To¸ti conlucreaza˘ în armonie. Numarul˘ delega¸tilor este mare. Întrunirea noastra˘ de la ora cinci diminea¸ta se bucura˘ de o buna˘ participare, iar adunarile˘ sunt bune. Toate marturiile˘ pe care le-am ascultat au un caracter nobil. Delega¸tii spun ca˘ anul care a trecut a fost cel mai bun din via¸ta lor. Lumina care straluce¸˘ ste din Cuvântul lui Dumnezeu — îndrepta¸˘tirea prin credin¸ta,˘ Hristos, [xxv] Neprihanirea˘ noastra˘ — este în¸teleasa˘ distinct si¸ clar. Experien¸tele au fost foarte interesante. Am participat la toate întrunirile, cu excep¸tia a doua˘ adunari˘ de diminea¸ta.˘ La ora opt, fratele Jones vorbe¸ste despre subiectul îndrepta¸˘tirii prin credin¸ta˘ si¸ se manifesta˘ un mare interes. Are loc o cre¸stere a credin¸tei si¸ a cunoa¸sterii Domnului si¸ Mântuitorului nostru Isus Hristos“. — Ellen G. White, Manuscript 10, 1889, publicat în Selected Messages, vol. 1, pag. 361 Din nefericire, câ¸tiva dintre conducatorii˘ no¸stri din cadrul Con- ferin¸tei Generale si al institu¸tiilor de la Battle Creek s-au unit de partea opusa˘ si¸ au format un front puternic de împotrivire, chiar în inima lucrarii˘ bisericii. Dar, în anii ulteriori, mul¸ti dintre cei care se asociasera˘ acestei partide si-au¸ în¸teles gre¸selile si¸ au facut˘ marturisiri˘ mi¸scatoare.˘ Totu¸si au fost unii care s-au împotrivit cu încap˘ a¸˘tânare, începând cu anul 1890, câ¸tiva dintre ace¸stia, care activau în domeniul administra¸tiei financiare a bisericii si¸ a institu¸tiilor noastre, si-au¸ facut˘ sim¸tita˘ influen¸ta. Ei sunt cei despre care Ellen White scria, în anul 1895, urmatoarele˘ cuvinte, redate la pagina 363: „Subiectul neprihanirii˘ prin credin¸ta în Hristos a fost ignorat de unii, deoarece este contrar spiritului lor si¸ întregii lor experien¸te de via¸ta“.˘ În acest volum, începând cu pagina 76, se afla˘ referiri frecvente la Minneapolis si¸ la evenimentele ulterioare, precum si¸ la experien¸ta unora care au fost implica¸ti. La sesiunea din anul 1888, Comitetul Conferin¸tei Generale a fost schimbat substan¸tial. O. A. Olsen a fost chemat din Europa pentru a prelua pre¸sedin¸tia Conferin¸tei Generale, înlocuindu-1 pe George I. Butler. Fratele Butler era bolnav si,¸ de¸si nu fusese prezent la Sesiunea Conferin¸tei de la Minneapolis, s-a alaturat˘ celor afla¸ti [xxvi] de partea negativa˘ a acelei dezbateri. Dupa˘ aceea, el a ie¸sit la pensie si¸ a îngrijit, timp de zece ani sau mai mult, de so¸tia sa invalida,˘

xxii

Marturii˘

pentru pastori si¸ slujitorii Evangheliei

apoi a revenit în activitate, ocupând pozi¸tii de raspundere˘ în cadrul bisericii. Fratele Olsen, un barbat˘ care simpatizase pe deplin adevarul˘ ne- prihanirii˘ prin credin¸ta˘ si¸ fusese dintotdeauna loial sfaturilor Spiritu- lui Profe¸tiei, a descoperit ca˘ îi era greu sa˘ rezolve anumite probleme existente la Battle Creek. Cele mai dificile au fost problemele legate de dezvoltarea rapida˘ a institu¸tiilor si¸ de extinderea activita¸˘tii din Battle Creek, în detrimentul lucrarii˘ din alte par¸˘ ti.