Adevarul Despre Îngerii PDF

Adevarul despre ngeri
Ellen G. White
Copyright 2012
Ellen G. White Estate, Inc.
Informatii despre aceasta carte

Prezentare generala
Aceasta publicatie ePub este oferita de catre Ellen G. White
Estate. Ea face parte dintr-o colectie mai larga. Va rugam sa vizitati
Ellen G. White Estate website pentru o lista completa a publicatiilor
disponibile.
Despre autor
Ellen G. White (1827-1915) este considerata ca fiind autorul
american cu cele mai raspndite traduceri, lucrarile ei fiind publicate
n mai mult de 160 de limbi. Ea a scris mai mult de 100.000 de pagini,
ntr-o varietate larga de subiecte spirituale si practice. Calauzita de
Duhul Sfnt, ea l-a naltat pe Isus si a aratat catre Biblie ca temelie a
credintei sale.
Mai multe link-uri
O scurta bibliografie a lui Ellen G. White
Despre Ellen G. White Estate
Sfrsitul acordului licentei de utilizator
Vizualizarea, imprimarea sau descarcarea acestei carti, va acorda
doar o licenta limitata, neexclusiva si netransferabila pentru utilizarea personala. Aceasta licenta nu permite republicarea, distributia,
transferul, sublicenta, vnzarea, pregatirea unor lucrari derivate, sau
folosirea n alte scopuri. Orice utilizare neautorizata a acestei carti
se va sfrsi prin anularea licentei acordate prin prezenta.
Mai multe informatii
Pentru informatii suplimentare despre autor, editori, sau modul
n care puteti sprijini acest serviciu, va rugam sa contactati Ellen G.
i
White Estate: mail@whiteestate.org. Suntem recunoscatori pentru

interesul si impresiile dumneavoastra si va dorim binecuvntarea lui
Dumnezeu n timp ce veti citi.
ii
Cuvnt catre cititor

Aceasta carte se ocupa de un subiect de interes mondial. ntr-un
numar fara precedent, programele de televiziune prezinta relatari cu
privire la implicarea ngerilor n treburile oamenilor. Ziare de scandal
publica povestiri despre numeroase aparitii de vizitatori extraterestri.
Librariile etaleaza, raft dupa raft, volume ce se ocupa cu lumea
supranaturala, iar vnzarile sunt mari. n toate ta rile, oamenii si pun
ntrebari de felul: Daca ngerii exista, cine sunt ei de fapt? Sunt ei
spiritele mortilor? Sunt ei prietenosi sau ostili? Pot ei comunica cu
noi?
Majoritatea raspunsurilor date de cei autorizati nu-l satisfac
pe cautatorul sincer dupa adevar. Multe dintre raspunsuri reprezinta
doar niste speculatii. Unele dintre acestea sunt facute ntr-adins senzationale, iar altele se bazeaza pe o interpretare eronata a Scripturii.
Spre deosebire de acestea, cartea de fata cuprinde informatii
inspirate. Ea ofera raspunsuri ntemeiate puternic pe Cuvntul lui
Dumnezeu. Aceasta nu doar expune adevarul despre ngeri, ci, credem noi, l conduce pe cititor ntr-o mai profunda experienta spirituala.
Primul capitol ne prezinta o privire generala asupra existentei
si activitatilor fiintelor din lumea nevazuta. Capitolul al doilea ilustreaza cteva din numeroasele cai prin care ngerii sunt implicati n
viata oamenilor. ncepnd cu capitolul 3, cartea prezinta, n secvente
istorice, o suita de evenimente si experiente n care ngerii au jucat
[5]
un rol major.
ncepe cu razvratirea lui Lucifer n cer, nainte de crearea acestei
lumi, si se ncheie cu rolul ngerilor n maretele evenimente din
viitor.
Acest volum constituie o carte resursa de nepretuit, nsa este
mai mult dect att; este o carte care da la o parte valul dintre
lumea vazuta si cea nevazuta. Ea descopera implicarea ngerilor n
evenimentele pe care istoricii seculari le-au raportat, dar nu le-au
iii
putut explica, si da cititorului simta mntul ca este martor ocular al

acestor evenimente o experienta ntr-adevar extraordinara!
Noi credem ca aceasta carte va fi pretuita de cautatorii de adevar
de pretutindeni din lume, ca ea i va ajuta sa recunoasca manifestarile
contrafacute ale spiritelor si ca, n viata lor de zi cu zi, Dumnezeu i
va conduce sa caute si sa se bucure de partasia ngerilor sfinti.
Patrimoniul Ellen G. White
Silver Spring, Maryland 20904
[6]
[7]
Cuprins
Informatii despre aceasta carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . i
Cuvnt catre cititor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . iii
Capitolul 1 ngerii si tu Scurta privire generala . . . . . . . . . 11
Numarul si puterea ngerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
ngerii i ajuta pe copiii lui Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Satana si ngerii rai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Urmasii lui Hristos sunt n siguranta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Capitolul 2 Lucrarea ngerilor astazi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
ngerii ne pazesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
ngerii implicati n viata de familie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
ngerii ne lumineaza mintea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
ngerii ne ajuta sa facem ce este bine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
ngerii depun eforturi pentru cei pierduti . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
ngerii ne ntaresc credinta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Capitolul 3 ngerii n ceruri nainte de razvratire . . . . . . . . . . 22
Hristos Creator Dumnezeu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
nainte de aparitia pacatului, Dumnezeu a avut un plan . . . . . 23
Crearea ngerilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Crearea lui Lucifer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Pozitia nalta a lui Lucifer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
nainte de aparitia raului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Capitolul 4 Originea raului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Originea raului, o taina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Cele dinti semne ale raului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
Dumnezeu prezinta adevarata pozitie a Domnului Hristos . . . 28
Lucifer si ncepe campania mpotriva Domnului Hristos . . . . 30
Lui Lucifer i-a fost dat timp ca sa-si dezvolte principiile . . . . 31
ngerii dezbat problemele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Dumnezeu n fata provocarii lui Satana . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
Lucifer devine Satana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
ngerii apar naintea Tatalui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
Capitolul 5 Alungarea ngerilor razvratiti si caderea lui
Adam si a Evei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Razboi n ceruri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
v
vi
Efectele razvratirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Crearea pamntului si a omenirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
Adam si Eva n Eden . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Planurile lui Satana de a pricinui caderea omului . . . . . . . . . . 41
Satana i vorbeste Evei printr-un sarpe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Eva mannca fructul si l ispiteste si pe Adam . . . . . . . . . . . . . 45
Sfatul pacii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47
Adam si Eva izgoniti din Eden . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
Capitolul 6 Lucrarea ngerilor nainte si dupa potopul lui Noe51
Planul de mntuire, explicat mai departe . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
nchinare la poarta pazita de heruvimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Adam si ngerii au dat ndrumari antediluvienilor . . . . . . . . . . 52
Enoh . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Noe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Potopul vine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Dupa potop . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Zidirea Turnului Babel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Capitolul 7 Lucrarea ngerilor n perioada patriarhala . . . . . . 58
Avraam . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Distrugerea Sodomei si a Gomorei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Doi ngeri l viziteaza pe Lot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Avraam pus la ncercare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
Casatoria lui Isaac . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Iacov si Esau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Capitolul 8 Lucrarea ngerilor n timpul exodului . . . . . . . . . 68
Nasterea lui Moise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Moise n Madian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Plagile asupra Egiptului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Hristos, Conducatorul invizibil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
Capitolul 9 Lucrarea ngerilor de la Sinai pna la luarea
Ierihonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
ngerii n pelerinajele israelitilor prin pustie . . . . . . . . . . . . . . 75
Israel la Sinai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
Sa-Mi faca un locas sfnt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
Moartea si nvierea lui Moise . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Balaam, un profet care a mers pe un drum gresit . . . . . . . . . . . 80
Iosua l conduce pe Israel n Canaan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 82
Luarea Ierihonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Cuprins
vii
Capitolul 10 Lucrarea ngerilor de la judecatori pna la

primii mparati . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Domnul Hristos ngerul Domnului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Ghedeon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Samson . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
Samuel si Eli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Saul si Ionatan . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Anii de nceput ai lui David . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Saul ntlneste un nger . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Vizita lui Saul la En-Dor si moartea sa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91
Capitolul 11 Lucrarea ngerilor de la David pna la
captivitatea babiloniana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
Domnia lui David . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
Solomon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Ilie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Elisei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
Isaia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
Ezechiel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
Capitolul 12 Lucrarea ngerilor de la captivitate pna la
Ioan Botezatorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Daniel si cei trei tovarasi ai lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Cuptorul de foc al lui Nebucadnetar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Ospatul lui Belsatar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
Daniel n groapa cu lei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
Gabriel trimis sa explice viziunea din Daniel 8 . . . . . . . . . . . 105
Lupta pentru influenta asupra regilor Persiei . . . . . . . . . . . . . 106
Al doilea templu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
Ezra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
Neemia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107
Viziunile lui Zaharia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
Viziunea lui Iosua si ngerul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
Viziunea celor sapte sfesnice si a celor doi maslini . . . . . . . . 110
Lucrarea ngerilor n timpul Esterei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
Tatal lui Ioan Botezatorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
Capitolul 13 ntruparea si primii ani ai vietii lui Hristos . . . 114
ntruparea o taina adnca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
Universul privea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
De ce a luat Domnul Hristos natura omeneasca? . . . . . . . . . . 115
viii
Natura omeneasca a Domnului Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115

Bunavestire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
nainte de nasterea lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
Magii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
Ani tacuti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
Capitolul 14 Lucrarea ngerilor la botezul lui Isus si n pustie124
Botezul lui Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
ntreita ispitire a lui Hristos n pustie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
Prima ispitire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
A doua ispitire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
A treia ispitire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
ngeri din ceruri au vegheat cnd Hristos a fost ispitit . . . . . 130
Dupa a treia ispitire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131
Capitolul 15 Lucrarea ngerilor buni si a celor rai n
timpul lucrarii lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132
Posedarea de demoni n zilele lui Isus . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132
Respingere la Nazaret . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133
Demonizatul din sinagoga din Capernaum . . . . . . . . . . . . . . . 134
Vindecarea robului sutasului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
Demonizatii din Gadara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
Vindecarea fiului demonizat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
Isus acuzat ca e posedat de demoni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
ngeri rai, cu chip omenesc, se aflau printre ascultatorii lui
Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
nvierea lui Lazar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
Isus, urmarit din cetate n cetate, n timpul lucrarii Sale . . . . 139
Capitolul 16 Lucrarea ngerilor de la patimile lui Hristos
pna la moartea sa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
Isus si ucenicii lui merg n Ghetsimani . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
ngerii n Ghetsimani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
naintea lui Ana si Caiafa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143
naintea lui Pilat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
Rastignirea lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146
Capitolul 17 Lucrarea ngerilor de la nvierea lui Hristos
pna la naltarea sa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
Dimineata nvierii lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
Imediat dupa nvierea lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152
Femeile vin la mormnt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153
Cuprins
ix
naltarea lui Hristos la Tatal Sau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154

Alte aparitii dupa nviere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
Aratarea finala a lui Hristos la naltarea Sa . . . . . . . . . . . . . . 158
Hristos este nsotit naintea Tatalui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159
Capitolul 18 Lucrarea ngerilor de la Rusalii pna n zilele
din urma . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
ngerii apara adevarurile vitale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
Petru si Ioan eliberati din nchisoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161
Filip si famenul etiopian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
Convertirea lui Pavel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 163
Pavel paraseste Damascul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164
Corneliu si Petru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165
Petru eliberat din nchisoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166
Uciderea cu pietre a lui Stefan
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167
ngerii n timpul lucrarii lui Pavel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 167
Asediul Ierusalimului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
Ioan vizionarul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
Lucrarea ngerilor n Evul Mediu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
Reforma protestanta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
Luther . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
Melancthon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175
Parintii peregrini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175
Cei trei ngeri din Apocalipsa 14 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
William Miller . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
Capitolul 19 Lucrarea ngerilor n experienta lui Ellen White178
Chemarea lui Ellen White de a fi profet . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
Chivotul legamntului n ceruri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
Satana nainte si dupa caderea lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179
ngerii pe care i-a vazut Ellen White n viziuni si vise . . . . . 180
Batalia de la Manassas . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181
Directorul sanatoriului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182
Familia Brown . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183
N. D. Faulkhead si semnul secret . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183
Prezente ngeresti cnd Ellen White era treaza . . . . . . . . . . . 184
Capitolul 20 Lucrarea ngerilor n criza finala . . . . . . . . . . . 187
Vor aparea ngeri buni si rai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
Lucrarea ngerilor rai prin spiritism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187
Minuni la sfrsitul timpului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189
Spiritele rele printre cei din ramasita . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ngerii vor face lucrarea pe care oamenii au neglijat-o . . . . .
ngerii vor mplini nevoile poporului lui Dumnezeu . . . . . . .
Personificarile lui Satana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
ngerii rai strnesc persecutia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Personificarea lui Satana dupa ncheierea timpului de har . .
ngerii si decretul universal de moarte . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dumnezeu intervine n timp ce nelegiuitii ncearca sa
omoare pe poporul Sau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
A doua venire a lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Satana si ngerii lui rai, legati pe acest pamnt . . . . . . . . . . .
Capitolul 21 Lucrarea ngerilor n vesnicia cea mareata . . .
Cnd ajungem n ceruri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Judecata din timpul Mileniului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
A treia venire a lui Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ultima judecata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pamntul rennoit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Noul Pamnt si mostenirea noastra vesnica . . . . . . . . . . . . . .
Epilog . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
190
191
191
192
193
195
197
197
198
200
202
202
205
205
207
211
211
213
Capitolul 1 ngerii si tu Scurta privire

generala
Legatura dintre lumea vizibila si cea invizibila, lucrarea de slujire a ngerilor lui Dumnezeu si actiunea spiritelor rele sunt clar
descoperite n Scripturi si ntretesute n mod inseparabil cu istoria
omului...
ngerii au existat nainte de crearea omului; caci, atunci cnd
au fost puse temeliile pamntului stelele diminetii izbucneau n
cntari de bucurie si fiii oamenilor scoteau strigate de veselie.
Iov 38,7... Prin natura lor, ngerii sunt superiori oamenilor, caci
psalmistul spune ca omul a fost facut cu putin mai prejos dect
[10]
ngerii. Psalmii 8,5
Numarul si puterea ngerilor
Scriptura ne prezinta informatii cu privire la numarul, puterea
si slava fiintelor ceresti si legatura lor cu guvernarea lui Dumnezeu
si, de asemenea, cu privire la relatia lor cu lucrarea de mntuire.
Domnul si-a asezat scaunul de domnie n ceruri si domnia Lui
stapneste peste tot. Si,
spune profetul, am auzit glasul multor
ngeri n jurul tronului. n prezenta Regelui regilor stau ngeri care
exceleaza n putere, slujitori ai Sai, care fac voia Lui. Psalmii
103,19-21; Apoc. 5,11
Zece mii de ori zece mii a fost numarul mesagerilor ceresti,
vazuti de profetul Daniel. Apostolul Pavel vorbea despre ei ca despre
adunarea n sarbatoare a ngerilor. Daniel 7,10; Evrei 12,22. Ca
soli ai lui Dumnezeu, ei merg nainte si se ntorc precum fulgerul
(Ezechiel 1,14), att este de orbitoare slava lor si att de iute este
zborul lor. ngerul care a aparut la mormntul Mntuitorului, avnd
nfatisarea ca fulgerul, iar mbracamintea alba ca zapada i-a facut
pe strajeri sa tremure de frica lui si au ramas ca niste morti. Matei
28,3.4
11
12
Cnd Sanherib, trufasul asirian, L-a ocart si hulit pe Dumnezeu

si l-a amenintat pe Israel cu nimicirea, n noaptea aceea a iesit
ngerul Domnului si a ucis n tabara asirienilor o suta optzeci si
cinci de mii de oameni. A nimicit pe toti vitejii, domnitorii si
capeteniile ostirii lui Sanherib. si mparatul s-a ntors rusinat n
tara lui. 2 mp. 19,35; 2 Cron. 32,21
ngerii i ajuta pe copiii lui Dumnezeu
ngerii sunt trimisi cu misiuni de har pentru copiii lui Dumnezeu.
La Avraam, au fost trimisi cu fagaduintele binecuvntarii; la portile
Sodomei, ca sa-l elibereze pe neprihanitul Lot de la o pieire iminenta;
la Ilie, cnd era pe punctul de a muri de oboseala si de foame n
[11] pustie; la Elisei, cu care si cai de foc, nconjurnd micul oras n care
acesta era mprejmuit de dusmanii sai; la Daniel, n timp ce cauta
ntelepciune divina la curtea mparatului pagn si atunci cnd a fost
dat ca prada leilor; la Petru, cnd era sortit mortii n temnita lui
Irod; la cei ntemnitati n Filipi; la Pavel si tovarasii lui, n noaptea
cu furtuna de pe mare; spre a deschide mintea lui Corneliu pentru
a primi Evanghelia; spre a-l trimite pe Petru cu solia mntuirii la
strainul dintre neamuri n acest fel, ngerii din toate veacurile au
slujit poporului lui Dumnezeu.
Astfel, poporul lui Dumnezeu, expus puterii nselatoare si rautatii
neobosite a printului ntunericului si n conflict cu toate fortele
raului, este asigurat de paza nencetata a ngerilor ceresti. Aceasta
protectie nu este asigurata fara a fi necesara. Daca Dumnezeu a
dat copiilor Sai fagaduinta harului si a protectiei Sale, acest lucru
se datoreaza faptului ca acestia au de ntmpinat agenti puternici
ai raului agenti numerosi, hotarti, neobositi, a caror rautate nu
poate fi trecuta cu vederea sau ignorata fara a se expune riscului.
Satana si ngerii rai
Duhurile rele, la nceput create fara pacat, au fost egale n natura,
putere si slava cu fiintele sfinte, care sunt acum solii lui
Dumnezeu. nsa decaznd prin pacat, ele s-au aliat pentru dezonorarea lui Dumnezeu si distrugerea oamenilor. Unindu-se cu
Satana n razvratirea lui si alungate mpreuna cu el din ceruri, ele au
ngerii si tu Scurta privire generala
13
colaborat cu el, n veacurile ce au urmat, n razboiul mpotriva autoritatii divine. n Scriptura, ni se vorbeste despre alianta si guvernarea
lor, despre diferitele lor ordine, despre inteligenta si agerimea lor
si despre planurile lor pline de rautate mpotriva pacii si a fericirii
[12]
oamenilor.
Nimeni nu se afla ntr-un mai mare pericol n ce priveste influenta spiritelor rele dect aceia care, netinnd seama de marturia
directa si cuprinzatoare a Scripturii, tagaduiesc existenta si activitatea diavolului si a ngerilor lui. Ct timp le ignoram viclesugurile, ei
au un avantaj de-a dreptul uluitor; multi dau atentie sugestiilor lor,
n timp ce si nchipuie ca urmeaza ndemnurile propriei lor ntelepciuni. Acesta este motivul pentru care, pe masura ce ne apropiem
de ncheierea timpului, cnd Satana este la lucru cu cea mai mare
putere pentru a nsela si distruge, el mprastie peste tot credinta ca
el nu exista. Aceasta constituie metoda lui de a se ascunde pe sine si
modul lui de a lucra...
Datorita faptului ca el s-a mascat cu o dibacie perfecta, se pune
att de des ntrebarea: Oare exista cu adevarat o asemenea fiinta ?
O dovada a succesului sau o constituie faptul ca teoriile care pun
minciuna pe seama celei mai clare marturii a Scripturilor sunt att
de mult primite n lumea religioasa. Si,
datorita faptului ca el poate
lua att de usor n stapnire mintea acelora care sunt n mod inconstient sub influenta lui, Cuvntul lui Dumnezeu ne da att de multe
exemple despre lucrarea lui plina de rautate, dezvaluindu-ne fortele
lui secrete, punndu-ne astfel n garda mpotriva asalturilor sale.
Urmasii lui Hristos sunt n siguranta
Puterea si rautatea lui Satana si ale ostirii lui ar putea sa ne
alarmeze pe drept, daca nu ne-am putea gasi adapost si scapare
n puterea cea cu mult mai mare a Mntuitorului nostru. Noi ne
asiguram cu grija casele cu zavoare si lacate pentru a ne apara
bunurile si vietile de oamenii rai; dar rareori ne gndim la ngerii [13]
cei rai, care cauta necontenit sa ajunga la noi si mpotriva atacurilor
carora noi nu avem, n propria noastra putere, nici o metoda de
aparare. Daca li se ngaduie, ei ne pot tulbura mintea, pot mbolnavi
si produce suferinta corpurilor noastre, pot distruge bunurile si vietile
noastre. Singura lor desfatare o constituie nenorocirea si distrugerea.
14
nfricosa toare este starea acelora care se mpotrivesc cerintelor

divine si cedeaza ispitelor lui Satana pna ce Dumnezeu i lasa n
seama stapnirii duhurilor rele. nsa cei care l urmeaza pe Hristos
se afla ntotdeauna sub grija Lui protectoare. ngeri care exceleaza n
putere sunt trimisi din ceruri pentru a-i apara. Cei nelegiuiti nu pot
strabate prin paza pe care Dumnezeu a dislocat-o n jurul poporului
[14] Sau. GC 511-513, 516, 517
Capitolul 2 Lucrarea ngerilor astazi

ngerii ne pazesc
Un nger pazitor este rnduit pentru fiecare urmas al lui Hristos.
Acesti strajeri ceresti i apara pe cei neprihaniti de puterea celor
nelegiuiti. Acest lucru l-a recunoscut nsusi Satana atunci cnd a
spus: Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu? Nu l-ai ocrotit Tu
pe el, casa lui si tot ce este al lui? Ai binecuvntat lucrul minilor lui
si turmele lui acopar tara. Iov 1,9.10. Mijlocul prin care Dumnezeu
si apara poporul este prezentat n cuvintele psalmistului: ngerul
Domnului coboara n jurul celor ce se tem de El si-i scapa din
primejdie. Psalmii 34,7. Mntuitorul a spus despre cei ce se ncred
n El: Feriti-va sa nu defaimati nici macar pe unul din acesti micuti;
caci va spun ca ngerii lor n ceruri vad pururea fata Tatalui Meu, care
este n ceruri. Matei 18,10. ngerii rnduiti pentru a sluji copiilor
lui Dumnezeu au tot timpul acces n prezenta Lui. GC 512, 513 [15]
Noi nu stim ce urmari poate avea o zi, o ora sau o clipa si nu ar
trebui sa ne ncepem niciodata ziua fara a ne ncredinta viata Tatalui
ceresc. ngerii Lui sunt rnduiti pentru a veghea asupra noastra si,
daca ne asezam sub protectia lor, atunci n orice timp de primejdie ei
vor fi la dreapta noastra. Atunci cnd, n mod inconstient, suntem n
pericolul de a exercita o influenta gresita, ngerii vor fi alaturi de noi,
ndemnndu-ne spre o cale mai buna, alegnd cuvintele n dreptul
nostru si influentndu-ne actiunile. COL 341, 342
ngerii lui Dumnezeu sunt pretutindeni n jurul nostru... Oh,
ar trebui sa dorim sa stim aceste lucruri, sa ne cutremuram si sa
cugetam mai mult dect am facut-o pna acum la puterea ngerilor
lui Dumnezeu, care vegheaza asupra noastra si ne pazesc... ngerii
lui Dumnezeu sunt trimisi de cer pentru a-i apara pe copiii oamenilor
si, cu toate acestea, ei se sustrag influentei lor menite a-i ndrepta,
si se duc acolo unde pot comunica cu ngerii cei rai... Oh, de am
asculta cu totii de ndemnul apostolului. (a se citi 2 Corinteni 6,
17.18) 5MR 125
15
16
ngerii sunt trimisi pentru a sluji copiilor lui Dumnezeu, care

sunt orbi din punct de vedere fizic. ngerii vegheaza asupra pasilor
lor si i scapa dintr-o mie de primejdii care i nconjoara, fara ca ei
sa-si dea seama de acest lucru. WM 240
Astazi, urma sa scriu despre umblarea pe mare a Domnului
Hristos si potolirea furtunii. Oh, n ce fel a fost ntiparita n mintea
mea aceasta scena... Maretia lui Dumnezeu si lucrarile Lui mi-au
luat n stapnire gndurile. El tine vnturile n minile Lui si are
stapnire asupra apei. Fiintele marginite, doar un fir de praf n apele
imense, adnci, ale Pacificului, au fost n atentia lui Dumnezeu, si
ngeri din ceruri au fost trimisi de la slava Lui minunata pentru a
apara corabia cea mica, care se unduia pe deasupra valurilor.
[16] TDG 110
ngerii implicati n viata de familie
Domnul este slujit tot att de mult, da, poate chiar mai mult, de
catre cel ce lucreaza cu credinciosie n caminul sau, dect de cel
care predica Cuvntul. Tatii si mamele ar trebui sa fie constienti ca
ei sunt educatori pentru copiii lor. Copiii sunt mostenirea Domnului;
si ei ar trebui sa fie instruiti si disciplinati spre a-si forma caractere
pe care Domnul le poate aproba. Cnd aceasta lucrare este adusa la
ndeplinire n mod judicios si cu credinciosie si rugaciune, ngerii
lui Dumnezeu vor apara familia, iar locul cel mai comun din viata
va deveni sfnt. AUCR 6 septembrie 1909
nainte de a pleca de acasa la munca, toata familia trebuie adunata
laolalta; iar tatal, sau mama n absenta tatalui, trebuie sa se roage
fierbinte lui Dumnezeu pentru a-i pazi pe parcursul zilei. Veniti
n umilinta , cu o inima plina de blndete, constienti de ispitele si
pericolele care se afla n fata voastra si a copiilor vostri; prin credinta ,
legati-i de altar, implornd pentru ei grija Domnului. ngerii pazitori
i vor pazi pe copiii care sunt n acest fel consacrati lui Dumnezeu.
GC 519
ngerii lui Dumnezeu, mii de mii... ne apara de rau si ndeparteaza puterile ntunericului care cauta sa ne distruga. Oare n-avem
noi motive sa fim multumitori n fiecare clipa, recunoscatori chiar
cnd exista dificultati vadite pe calea noastra? ML 171
Lucrarea ngerilor astazi
17
ngerii lui Dumnezeu vegheaza asupra noastra. Pe acest pamnt,

exista mii si zeci de mii de soli ceresti, nsarcinati de Tatal ca sa-l
opreasca pe Satana de a obtine vreun avantaj asupra acelora care [17]
refuza sa mearga pe calea cea rea. Iar acesti ngeri, care i pazesc
pe copiii lui Dumnezeu pe pamnt, comunica cu Tatal din ceruri.
HP 99
Trebuie sa ntelegem mai bine misiunea ngerilor. Ar fi bine sa
ne amintim ca fiecare copil adevarat al lui Dumnezeu are parte de
cooperarea fiintelor ceresti. Armate invizibile de lumina si putere i
nsotesc pe cei blnzi si smeriti, care cred si fac apel la fagaduintele
lui Dumnezeu. Heruvimi si serafimi, si ngeri care exceleaza n
putere, stau la dreapta lui Dumnezeu, toti fiind duhuri slujitoare,
trimise sa slujeasca acelora care vor fi mostenitori ai mntuirii.
AA 154
ngerii ne lumineaza mintea
Dumnezeu cheama fiintele pe care El le-a creat, sa-si abata atentia de la starea de confuzie si ncurcatura, care exista n jurul lor
si sa admire lucrul minilor Sale. Fiintele ceresti sunt vrednice de
contemplare. Dumnezeu le-a facut n folosul omului si, pe masura
ce studiem lucrarile Sale, ngerii lui Dumnezeu vor fi alaturi de noi
pentru a ne lumina mintea si a o pazi de nselaciunea satanica.
4BC 1145
ngeri ceresti vegheaza asupra acelora care cauta iluminare. Ei
coopereaza cu aceia care ncearca sa cstige suflete pentru Hristos.
Bible Echo and Signs of the Times 10 decembrie 1900
[Lucrarea] voastra cu cei bolnavi este un proces epuizant, care
va seca nsasi izvoarele vietii, daca nu va avea loc o schimbare,
daca nu va fi data nici o ocazie pentru recreere si daca ngerii lui [18]
Dumnezeu nu v-ar apara. Daca ati putea vedea multele pericole prin
care sunteti condusi cu bine n fiecare zi de catre acesti mesageri ai
cerului, din inimile voastre ar izvor recunostinta care va fi exprimata
de buzele voastre. Daca veti face din Dumnezeu taria voastra, veti
putea, n cele mai descurajatoare mprejurari, sa atingeti o naltime
si o profunzime a desavrsirii crestine, pe care cu greu v-ati putea-o
nchipui. Gndurile voastre pot fi nnobilate, veti putea avea aspiratii
nobile, o perceptie clara a adevarului si dorinta de a actiona n
18
vederea unui anumit scop, care va va ridica mai presus de toate

motivele josnice. CH 384
Mi-a fost aratat pericolul n care te afli [un medic] si mi-a fost
aratat de asemenea ngerul tau pazitor care te fereste mereu, mereu
de tine nsuti, pazindu-te de naufragiul credintei. Fratele meu, nalta
standardul, nalta -l si nu fi fricos sau descurajat. 8T 175
ngerii ne ajuta sa facem ce este bine
nvata sa te ncrezi n Dumnezeu. nvata sa mergi la El, care este
atotputernic si poate mntui... Spune scumpului Mntuitor exact
ceea ce simti. El care a spus: Lasati copilasii sa vina la Mine si nu-i
opriti, nu-ti va respinge rugaciunea, ci va trimite ngerii Sai sa te
apere si sa te pazeasca de ngerii cei rai si te va face sa-ti fie usor
sa faci ceea ce este bine. Atunci va fi cu mult mai usor dect daca
a-i ncerca sa faci acest lucru prin puterea ta. Poti avea ntotdeauna
simta mntul acesta: I-am cerut lui Dumnezeu sa ma ajute si El va
face acest lucru. Voi face ceea ce este bine prin puterea Lui. Nu-i
[19] voi ntrista pe ngerii cei scumpi, pe care Dumnezeu i-a rnduit sa
vegheze asupra mea. Niciodata nu voi face ceva, ca sa-i ndepartez
de la mine. AY 55,56
Daca vei ncerca sa-ti stapnesti orice gnd rau pe parcursul zilei,
atunci ngerii lui Dumnezeu vor veni si vor salaslui alaturi de tine.
Acesti ngeri sunt fiinte care exceleaza n putere. ti amintesti de
ngerul care a venit la mormnt, iar soldatii romani au cazut ca morti
datorita nfatisa rii sale pline de slava; si daca un singur nger poate
lucra cu o astfel de putere, cum ar fi daca toti ngerii care sunt cu noi
aici ar fi prezenti? ngerii sunt cu noi n fiecare zi, pentru a ne apara
si proteja de asalturile vrajmasului.
Nu sunteti singuri n lupta cu raul. Daca perdeaua ar putea fi
data la o parte, ati putea vedea ngeri ceresti luptndu-se pentru voi.
Acest lucru trebuie sa l faca ei; lucrarea lor este de a-i apara pe cei
tineri. Nu sunt oare toti duhuri slujitoare, trimise sa ndeplineasca
o slujba pentru cei ce vor mosteni mntuirea? De zece mii de ori
zece mii si mii de mii de ngeri slujesc celor tineri. YI 1 ianuarie
1903
Sunt foarte multumita ca am putut vizita scoala ta [acum Colegiul
Oakwood]. Ani de zile, am facut tot ce am putut pentru a-i ajuta
19
pe oamenii de culoare si niciunde nu am gasit lucrarea att de bine

nceputa ca aici, n momentul de fata . n toate experientele tale,
adu-ti aminte ca ngerii lui Dumnezeu sunt alaturi de tine. Ei stiu ce
sa faca; ei sunt prezenti pentru a te apara. Nu fa nimic care sa nu
le fie pe plac. Pe masura ce tu lucrezi si ei vor lucra, scoala aceasta
va deveni un teren consacrat. As vrea sa aflu despre succesul tau n
continuare. Tot cerul este interesat de actiunile pe care le ntreprinzi. [20]
Sa facem tot ceea ce ne sta n putere pentru a ne ajuta unul pe altul
spre a obtine biruinta. Sa traim astfel, nct lumina cereasca sa poata
straluci n inima si n mintea noastra, facndu-ne n stare sa avem
parte de comorile ceresti. SF Echo 1 iunie 1909
ngerii depun eforturi pentru cei pierduti
Cnd inteligentele ceresti i vad pe cei care sustin ca sunt fii si
fiice ale lui Dumnezeu, depunnd eforturi ca si Hristos, pentru a-i
ajuta pe cei gresiti, manifestnd un spirit de simpatie si ntelegere
fata de cei ce se caiesc si fata de cei decazuti, ngerii se apropie
de ei si le aduc n minte chiar acele cuvinte care vor nalta si alina
acele suflete... Domnul Isus si-a dat viata cea scumpa, si-a ndreptat
atentia catre cei mai nensemnati dintre micutii lui Dumnezeu; iar
ngeri care exceleaza n putere coboara n jurul celor care se tem de
Dumnezeu. HL 277
ngerii sunt trimisi din curtile ceresti nu pentru a distruge, ci
pentru a veghea si apara sufletele celor care sunt n primejdie, pentru
a-i salva pe cei pierduti, pentru a-i aduce pe cei care s-au abatut de
pe cale napoi la turma. Am venit nu sa osndesc, ci sa mntuiesc,
a spus Domnul Hristos. Atunci, oare, sa nu gasiti voi cuvinte prin
care sa aratati ntelegere fata de cei ce se abat de pe cale? Vreti
sa-i lasati sa piara, sau le veti ntinde o mna n ajutor? Chiar n
jurul vostru sunt suflete care sunt n primejdia de a pieri. Nu le
veti atrage voi cu corzile iubirii catre Mntuitorul? Oare nu veti
conteni odata cu reprosurile si nu le veti rosti cuvinte care sa le
inspire credinta si curaj? RH 10 mai 1906 Este privilegiul tuturor [21]
celor care au de facut fata anumitor conditii sa fie constienti ca
iertarea este acordata pentru fiecare pacat. Dati la o partea ndoiala
ca fagaduintele lui Dumnezeu nu ar fi si pentru voi. Ele sunt valabile
pentru fiecare calcator de Lege care se pocaieste. Domnul Hristos
20
a pus la dispozitie, prin ngerii slujitori, pentru fiecare credincios,

putere si har. SC 52
Cei care lucreaza pentru a face bine altora lucreaza mpreuna cu
ngerii ceresti. Ei au parte de compania lor continua si de lucrarea
lor nencetata. ngeri de lumina si puternici sunt ntotdeauna aproape
pentru a apara, mngia, vindeca, instrui si inspira. Cea mai nalta
educatie, cea mai autentica cultura si cea mai nobila slujire de care
pot avea parte fiintele omenesti n aceasta lume, se datoreaza lor.
RH 11 iulie 1912
ngerii cerului actioneaza asupra mintii omenesti pentru a strni
dorinta de a cerceta temele Bibliei. O lucrare cu mult mai mare dect
cea care s-a facut pna acum se va face, si slava acesteia nu va fi
pusa pe seama omului, caci ngerii sunt cei care slujesc zi si noapte
celor care vor fi mostenitori ai mntuirii, lucrnd zi si noapte.
CW 140
Dumnezeu a ncredintat solia Evangheliei si toata lucrarea de
slujire din iubire ngerilor ceresti. El ar fi putut ntrebuinta alte
mijloace pentru a-si aduce la ndeplinire planul Sau. nsa n iubirea
Lui infinita, El a ales sa ne faca conlucratori cu Sine, cu Hristos
si ngerii, ca sa putem avea si noi parte de binecuvntare, bucurie,
[22] naltare spirituala, ca urmare a slujirii neegoiste. SC 79
ngerii ne ntaresc credinta
ngerul Domnului coboara n jurul celor ce se tem de El si-i
scapa din primejdie. Psalmii 34,7. Dumnezeu i trimite pe ngerii
Sai pentru a-i scapa pe cei alesi din nenorocire, a-i feri de ciuma
care umbla n ntuneric si de molima care bntuie ziua namiaza
mare. Psalmii 91,6. Iar si iar, ngerii au vorbit cu oamenii asa cum
omul vorbeste cu un prieten si i-au condus n locuri sigure. De multe
ori, cuvintele ncurajatoare ale ngerilor au ntarit spiritul descurajat
al celor credinciosi si, ndreptndu-le mintea mai presus de lucrurile
de pe pamnt, i-au facut sa zareasca prin credinta hainele albe,
coroanele si ramurile de palmier ale biruintei, pe care cei biruitori le
vor primi cnd se vor afla n jurul marelui tron alb. AA 153
Printre acestia care stau n asteptare sunt ostile vrajmasului,
care ncearca sa arunce ocara asupra poporului lui Dumnezeu, si
ostile cerului, de zece mii de ori zece mii de ngeri, care vegheaza
21
si pazesc pe poporul lui Dumnezeu, care este ispitit, naltndu-l si

ntarindu-l. Acestia sunt cei care stau n asteptare. Iar Dumnezeu
spune celor credinciosi ai Lui: Veti merge printre ei. Nu veti fi nvinsi
de puterile ntunericului. Veti sta n fata Mea, n vazul sfintilor
ngeri, care sunt trimisi pentru a sluji acelora care sunt mostenitori
[23]
ai mntuirii. GCB 2 aprilie 1901
Capitolul 3 ngerii n ceruri nainte de razvratire

Hristos Creator Dumnezeu
nainte de crearea oamenilor sau a ngerilor, Cuvntul era cu
Dumnezeu si Cuvntul era Dumnezeu.
Lumea a fost facuta prin El si nimic din ceea ce a fost facut nu a
fost facut fara El. Daca Domnul Hristos a facut toate lucrurile, El a
existat nainte de toate lucrurile. Cuvintele rostite n aceasta privinta
sunt att de categorice, nct nimeni nu trebuie sa aiba ndoieli.
Domnul Hristos era Dumnezeu prin natura Sa si n cel mai nalt sens
al cuvntului. El a fost cu Dumnezeu din vesnicie, Dumnezeu peste
toti, binecuvntat pentru vesnicie.
Domnul Isus Hristos, divinul Fiu al lui Dumnezeu, a existat din
vesnicie, ca o persoana distincta si totusi fiind una cu Tatal. El era
slava nentrecuta a cerului. El era comandantul fiintelor ceresti, iar
omagiul adus Lui ca adorare din partea ngerilor a fost primit de El
ca fiind dreptul Sau. RH 5 aprilie 1906
Prin Solomon, Domnul Hristos a spus: Domnul m-a facut cea
dinti dintre lucrarile Lui, naintea celor mai vechi lucrari ale Lui.
[24] Eu am fost asezata din vesnicie, nainte de orice nceput, nainte de
a fi pamntul... cnd nu era nca nici pamntul, nici cmpiile,... cnd
a pus un hotar marii, ca apele sa nu treaca peste porunca Lui; cnd a
pus temeliile pamntului, eu eram mesterul Lui la lucru lnga El, si
n toate zilele eram desfatarea Lui, jucnd nencetat naintea Lui.
[Prov. 8,22-25; 29.30]
Vorbind despre preexistenta Lui, Domnul Hristos ne duce cu
gndul napoi, prin veacuri nedatate. El ne asigura ca nu a fost
niciodata vreun timp cnd El sa nu fi fost n partasie strnsa cu
Dumnezeul cel vesnic. El... a fost una cu Dumnezeu, ca unul care a
crescut o data cu El. ST 29 august 1900
Ce este lucrarea ngerilor n comparatie cu condescendenta [lui
Hristos]? Scaunul Lui de domnie este din vesnicie. El a fost Cel care
22
ngerii n ceruri nainte de razvratire
23
a ridicat fiecare bolta si stlp din templul cel mare al naturii. HP

40
Hristos Cuvntul, singurul Fiu nascut al lui Dumnezeu, a fost una
cu vesnicul Tata una n natura, n caracter si n scop unica fiinta
din tot universul care poate patrunde n toate sfaturile si planurile
lui Dumnezeu. GC 493
nainte de aparitia pacatului, Dumnezeu a avut un plan
Dumnezeu si Domnul Hristos au stiut de la nceput de apostazia
lui Satana si de caderea lui Adam din cauza puterii nselatoare a
celui decazut. Planul de mntuire a fost rnduit pentru a rascumpara
neamul omenesc decazut, pentru a-i mai oferi o sansa. Domnul Hristos a fost rnduit ca sa oficieze slujba de Mijlocitor de la creatiunea
lui Dumnezeu si a fost rnduit din vesnicie pentru a fi nlocuitorul si [25]
garantul nostru. -1SM 250
Lui Dumnezeu i sunt cunoscute toate lucrarile Sale, si legamntul harului (favoare nemeritata) a existat din veacurile vesnice n
mintea Lui. Acesta se numeste legamntul cel vesnic; caci planul de
mntuire nu a fost conceput dupa caderea omului, ci a fost ceea ce
a fost tinuta ascunsa timp de veacuri, dar a fost aratata acum prin
scrierile proorocilor si, prin porunca Dumnezeului celui vesnic, a
fost adus la cunostinta tuturor Neamurilor, ca sa asculte de credinta .
Rom. 16,25.26 ST 5 decembrie 1914
Planul pentru mntuirea noastra nu a fost un gnd venit dupa
aceea, un plan ntocmit dupa caderea lui Adam. El a fost o descoperire a tainei care a fost tinuta ascunsa timp de veacuri. Rom. 16,25.
A constituit dezvaluirea principiilor care din veacurile vesnice au
fost temelia scaunului de domnie al lui Dumnezeu... Dumnezeu nu
a rnduit ca pacatul sa existe, ci El i-a prevazut existenta si a luat
masuri pentru a face fata acestui pericol teribil. DA 22
Crearea ngerilor
Tatal a lucrat prin Fiul Sau la crearea tuturor fiintelor ceresti.
Prin El au fost facute toate lucrurile... fie scaune de domnie, fie
stapniri, fie dregatorii sau puteri; toate lucrurile au fost facute prin
El si pentru El PP 34
24
[26]
ngerii au existat nainte de crearea omului; caci atunci cnd

au fost puse temeliile pamntului stelele diminetii izbucneau n
cntari de bucurie si fiii oamenilor scoteau strigate de veselie. Iov
38,7. Dupa caderea omului, ngerii au fost trimisi sa pazeasca pomul
vietii, si aceasta nainte ca o fiinta omeneasca sa moara. ngerii sunt
prin natura lor superiori oamenilor, caci psalmistul spune ca omul a
fost facut cu putin mai prejos dect ngerii. Psalmii 8,5 GC 511
Din veacurile vesnice, planul lui Dumnezeu a fost ca fiecare
fiinta creata, de la serafimul cel plin de stralucire pna la om, sa fie
un templu n care sa locuiasca Creatorul. DA 161
Toate fiintele create traiesc prin vointa si puterea lui Dumnezeu.
Ele sunt recipiente dependente de Dumnezeu, n ce priveste viata.
De la serafimul cel maret pna la cea mai umila fiinta nsufletita,
toate sunt ntretinute de Sursa vietii. DA 785
Cnd Dumnezeu a creat aceste fiinte [angelice] pentru a sta n
fata tronului Sau, ele erau frumoase si pline de slava. Farmecul si
sfintenia lor erau deopotriva cu pozitia lor. Ele au fost nzestrate cu
ntelepciune de la Dumnezeu si mbracate cu armura cerului. ST
14 aprilie 1898
Crearea lui Lucifer
Dumnezeu l-a facut [pe Lucifer] bun si frumos, ct s-a putut de

asemanator cu Sine. RH 24 septembrie 1901
Dumnezeu l-a facut [pe Lucifer] nobil si l-a nzestrat cu multe
calitati. I-a oferit o pozitie nalta, plina de responsabilitate. El nu
[27] i-a cerut nimic care sa fie irational. El trebuia sa administreze ceea
ce i-a fost ncredintat de Dumnezeu, ntr-un spirit de smerenie si
devotiune, sa caute sa promoveze slava lui Dumnezeu, care i daduse
si lui slava, frumusete si farmec. SSW 1 martie 1893
Desi Dumnezeu l-a creat pe Lucifer nobil si frumos si i-a acordat
multa onoare n cadrul ostirii ceresti, totusi, el nu a fost asezat n
afara posibilitatii de a face raul. A stat n puterea lui Satana [Ellen
White foloseste adesea prolepsis: adica vorbeste despre ceva n
viitor ca si cnd s-ar fi ntmplat deja. Aici ea s-a referit la Lucifer
folosind numele de Satana, chiar daca acesta nca nu se razvratise.
Deoarece ea a folosit ambele nume Lucifer si Satana fara a
ngerii n ceruri nainte de razvratire
25
face distinctie ntre ele, aceasta compilatie a procedat la fel ca ea.],

daca avea sa faca astfel, sa perverteasca aceste daruri. 4SP 317
Pozitia nalta a lui Lucifer
n ceruri, Lucifer a fost, nainte de razvratirea sa, un nger maret
si naltat, n ceea ce priveste onoarea, aproape de Fiul cel scump al lui
Dumnezeu. Chipul lui, ca si al celorlalti ngeri, era blnd si exprima
bucurie. Fruntea lui era mare si lata, aratnd un intelect puternic.
Forma lui era desavrsita; statura lui nobila si maiestuoasa. O lumina
speciala i lumina nfatisarea si stralucea mprejurul lui cu mai multa
stralucire si mai frumos dect n jurul celorlalti ngeri; totusi Hristos,
Fiul cel scump al lui Dumnezeu, avea ntietatea asupra ntregii ostiri
ngeresti. El era una cu Tatal nainte ca ngerii sa fie creati. SR 13
Lucifer a fost un heruvim ocrotitor, cel mai naltat dintre fiintele
ceresti create; el statea cel mai aproape de tronul lui Dumnezeu si [28]
era cel mai strns legat si identificat cu administrarea guvernarii lui
Dumnezeu; era cel mai nzestrat cu slava maiestatii si puterii Sale.
DT 28 aprilie 1890
Domnul nsusi i-a dat lui Satana slava si ntelepciune si a facut
din el heruvimul ocrotitor, bun, nobil si nespus de placut. ST 18
septembrie 1893
Printre locuitorii cerului, Satana, asemenea lui Hristos, a fost
la un moment dat cel mai onorat de Dumnezeu si cel mai nalt n
putere si slava. ST 23 1902
Lucifer, luceafarul diminetii, ntrecnd n slava pe toti ngerii
care nconjurau tronul,... [era] unit cu cele mai strnse legaturi cu
Fiul lui Dumnezeu. DA 435
Lucifer, luceafarul diminetii, era primul ntre heruvimii ocrotitori, sfnt si nentinat. El sta n prezenta marelui Creator, si razele
continue ale slavei, care nvaluiau pe eternul Dumnezeu, se odihneau
asupra lui. PP 35
El [Lucifer] a fost cel mai naltat dintre toate fiintele create, cel
dinti n a descoperi planurile lui Dumnezeu naintea universului.
DA 758
26
nainte de aparitia raului

Pacea si bucuria, n desavrsita supunere fata de vointa cerului,
domneau pretutindeni n ostirea ngerilor. Dragostea pentru Dumne[29] zeu era absoluta, iubirea unora pentru ceilalti, nempartita.
Aceasta era starea care a existat timp de veacuri nainte de aparitia pacatului. 4SP 316, 317
El [Lucifer] avea o cunostinta de o inestimabila valoare a bogatiilor vesnice, pe care omul nu o poseda. El a experimentat multumirea,
pacea, fericirea si bucuria desavrsita, curata, a locuintei ceresti. El
a avut parte, nainte de razvratirea sa, de satisfactia deplinei aprobari
din partea lui Dumnezeu. El pretuise pe deplin slava care l nvaluia
pe Tatal si era constient ca nu exista limita pentru puterea Lui.
ST 4 august 1887
A fost un timp cnd... a fost bucuria lui [a lui Satana] de a aduce
la ndeplinire poruncile divine. Inima lui era plina de dragoste si
bucuria de a-L sluji pe Creatorul Sau. ST 18 septembrie 1893
Satana era un nger frumos, naltat si ar fi ramas astfel pentru totdeauna, daca nu s-ar fi ndepartat de Dumnezeu. ST 21 decembrie
[30] 1891
Capitolul 4 Originea raului

Originea raului, o taina
ngerii au fost creati plini de bunatate si dragoste. Ei se iubeau
nepartinitor unul pe altul, iar pe Dumnezeu l iubeau cel mai mult,
aceasta dragoste determinndu-i sa i fie pe plac. Legea lui Dumnezeu nu era un jug anevoios pentru ei, ci placerea lor era tocmai de
a ndeplini poruncile Sale, de a se supune glasului Cuvntului Sau.
nsa n acest cadru de pace si curatie, pacatul si-a avut originea n
acela care fusese desavrsit n toate caile sale. Profetul scrie despre
el: Ti
s-a ngmfat inima din pricina frumusetii tale; ti-ai stricat
ntelepciunea cu stralucirea ta. Pacatul este un lucru misterios, de
neexplicat. Nu a existat temei pentru existenta lui; a-l explica nseamna a cauta un motiv pentru existenta lui si aceasta ar nsemna
a-l ndreptati. Pacatul a aparut ntr-un univers desavrsit, un lucru
care s-a dovedit a fi fara scuza. ST 28 aprilie 1890
Dumnezeu detinea cunostinta asupra evenimentelor viitorului
chiar nainte de crearea lumii. El nu a lucrat astfel ca planurile Sale
sa se potriveasca circumstantelor, ci a ngaduit ca lucrurile sa se
dezvolte si sa se desfasoare. El nu si-a adus contributia la crearea [31]
unei anumite stari de lucruri, ci a stiut ca o asemenea stare de lucruri
avea sa existe. Planul care urma sa fie adus la ndeplinire o data cu
apostazia oricareia dintre inteligentele ceresti este taina, misterul
care a fost ascuns timp de veacuri. Chiar si o jertfa a fost pregatita
n planurile vesnice pentru a se aduce la ndeplinire ntocmai acea
lucrare pe care Dumnezeu a nfaptuit-o pentru omenire. ST 25
martie 1897
Patrunderea pacatului n ceruri nu poate fi explicata. Daca ar fi
posibil de explicat, acest lucru ar dovedi ca a existat un anumit temei
pentru pacat. nsa neexistnd nici cea mai mica scuza pentru acesta,
originea lui va ramne pentru totdeauna nvaluita n mister. RH 9
martie 1886
27
28
Dumnezeu nu a creat raul. El a facut doar binele, care era ca El

nsusi... Raul, pacatul si moartea... reprezinta urmarea neascultarii
care si-a avut originea n Satana. RH 4 august 1910
Cele dinti semne ale raului
A fost un timp cnd Satana era n armonie cu Dumnezeu si
placerea lui era de a ndeplini poruncile divine. Inima lui era plina
de dragoste si bucurie n a-L sluji pe Creatorul sau, pna n momentul
n care a nceput sa considere ca ntelepciunea lui nu provenea de
la Dumnezeu, ci era nnascuta n el nsusi si ca el era tot att de
vrednic ca sa primeasca onoare si putere ca si Dumnezeu. ST 18
septembrie 1893
Desi Dumnezeu l-a creat pe Lucifer nobil si frumos si l-a naltat
mult n ce priveste onoarea n cadrul ostirii ngeresti, totusi el nu
l-a asezat n afara posibilitatii de a comite raul. A fost n puterea lui
[32] Satana, daca el avea sa aleaga a face astfel, sa perverteasca aceste
daruri. Ar fi putut sa ramna n gratia lui Dumnezeu, iubit si onorat
de toata multimea angelica, conducator n virtutea pozitiei sale nalte,
cu grija generoasa, neegoista, exercitndu-si puterile nobile pentru ai binecuvnta pe altii si a aduce slava Facatorului sau. nsa, ncetul cu
ncetul, el a nceput sa caute propria lui onoare si sa-si ntrebuinteze
puterile pentru a atrage atentia si sa cstige lauda pentru el nsusi.
De asemenea, n mod treptat, i-a determinat pe ngerii asupra carora
domnea sa-i slujeasca lui, n loc de a-si devota toate puterile n slujba
Creatorului lor. 4SP 317
ncetul cu ncetul, Lucifer a ajuns sa-si ngaduie dorinta dupa
naltare de sine... Desi toata slava lui era de la Dumnezeu, acest
nger puternic a ajuns sa o priveasca drept ceva ce i apartinea lui
nsusi. PP 35
Dumnezeu prezinta adevarata pozitie a Domnului Hristos
nainte de a ncepe marea lupta, toti trebuia sa aiba o prezentare clara a voii Sale [a lui Dumnezeu], din a carui ntelepciune si
bunatate avea sa izvorasca toata bucuria lor.
mparatul universului a adunat laolalta ostirea cereasca naintea
Lui, pentru ca, n prezenta lor, sa poata expune adevarata pozitie a
Originea raului
29
Fiului Sau si sa arate relatia existenta ntre El si toate fiintele create...

n fata locuitorilor adunati ai cerului, mparatul a declarat ca nimeni,
n afara de Domnul Hristos, singurul Fiu nascut al lui Dumnezeu, nu
putea patrunde pe deplin n planurile Sale si Lui I-a fost ncredintata
misiunea de a aduce la ndeplinire sfaturile voii Sale. PP 36
Marele Creator a adunat oastea cereasca pentru ca, n prezenta
ngerilor, sa acorde onoare speciala Fiului Sau. Fiul statea pe tron
mpreuna cu Tatal, iar multimea cereasca a sfintilor ngeri era adunata
n jurul lor. Tatal a facut atunci cunoscut faptul ca El nsusi a rnduit [33]
ca Domnul Hristos, Fiul Sau, sa fie egal cu Sine; asa ca oriunde,
prezenta Fiului Sau avea sa fie ca si propria Lui prezenta . Cuvntul
Fiului Sau trebuia sa fie ascultat tot la fel de prompt ca si Cuvntul
Tatalui. Pe Fiul Sau L-a investit cu autoritate pentru a avea comanda
asupra ostirii ceresti. Fiul Sau avea sa lucreze n mod special cu El
nsusi la crearea pamntului care avea sa fie adus la existenta ...
Satana era gelos si invidios pe Domnul Isus Hristos. Totusi,
atunci cnd toti ngerii s-au plecat naintea lui Isus n semn de recunoastere a suprematiei, autoritatii si domniei Sale legitime, Satana
s-a plecat si el mpreuna cu ei; nsa inima lui era plina de invidie si
ura. Domnul Hristos fusese luat la sfatul special al lui Dumnezeu
cu privire la planurile Sale, n timp ce Satana era n necunostinta de
ele. El nu a nteles si nici nu i-a fost permis sa cunoasca planurile
lui Dumnezeu. nsa Domnul Hristos a fost recunoscut conducator
suprem al cerurilor, puterea si autoritatea Lui fiind aceleasi cu ale
lui Dumnezeu nsusi.
Satana gndea ca el este un favorit n ceruri printre ngeri. El
fusese foarte mult naltat; nsa... a aspirat la naltimea lui Dumnezeu
nsusi. El s-a glorificat n trufia lui. Stia
ca este onorat de ngeri
si ca avea o misiune speciala de ndeplinit. El fusese lnga marele
Creator si razele necontenite de lumina plina de slava, care-L nvaluiau pe vesnicul Dumnezeu, stralucisera n mod special asupra lui.
Satana avea n vedere felul cum ngerii ascultasera de porunca lui [34]
cu promptitudine si placere. Nu erau vesmintele lui luminoase si
frumoase? De ce sa fie astfel onorat Domnul Hristos nainte de el?
1SP 17,18
ngerii au recunoscut cu bucurie suprematia lui Hristos si s-au
prosternat naintea Lui, manifestndu-si dragostea si adorarea lor.
Lucifer s-a plecat mpreuna cu ei, nsa n inima lui era un conflict
30
ciudat, nfricosa tor. Adevarul, dreptatea si credinciosia se luptau cu

invidia si gelozia. Influenta ngerilor sfinti se pare ca o vreme l-a
purtat cu ei... nsa iarasi a fost cuprins de mndrie pentru propria
lui slava. Dorinta lui dupa suprematie a revenit, iar invidia fata de
Domnul Hristos a fost nca o data ngaduita. PP 36, 37
Lucifer si ncepe campania mpotriva Domnului Hristos
Satana si-a nceput lucrarea de razvratire cu ngerii de sub comanda lui, cautnd sa raspndeasca printre ei un spirit de nemultumire. A lucrat ntr-un mod att de amagitor, nct multi ngeri au
fost cstigati de partea lui, nainte ca adevaratele lui scopuri sa fie
cunoscute pe deplin. RH 28 ianuarie 1909
Satana... dorise onorurile mai nalte, pe care Dumnezeu le acordase Fiului Sau. El a devenit invidios pe Domnul Hristos si a sustinut
n fata ngerilor care l onorau ca heruvim ocrotitor ca el nu are parte
de onoarea care i s-ar cuveni prin pozitia pe care o are. RH 24
februarie 1874
Prin insinuari viclene, prin care a facut sa apara ca si cum Domnul Hristos si-a asumat locul care i se cuvenea lui, Lucifer a semanat
semintele ndoielii n mintea multor ngeri. Educational Messen[35] ger 11 septembrie 1908 Lucrarea lui [a lui Lucifer] de amagire a
fost facuta att de secret, nct ngerii din pozitii mai putin nalte au
presupus ca el ar fi Conducatorul cerului. TDG 256
ngerii care erau loiali si credinciosi au cautat sa-l aduca pe acest
nger puternic, razvratit, din nou n armonie cu voia Creatorului
Sau. Ei considerau ndreptatit actul de a-i conferi onoare Domnului
Isus Hristos si cu argumente puternice au cautat sa-l convinga pe
Satana ca acum el nu se bucura de mai putina onoare dect nainte
ca Tatal sa proclame onoarea pe care a acordat-o Fiului Sau. Ei au
aratat cu claritate ca Domnul Isus era Fiul lui Dumnezeu, care a
existat mpreuna cu El nainte de crearea ngerilor; si ca el statuse
ntotdeauna la dreapta lui Dumnezeu, iar autoritatea lui blnda, plina
de iubire, nu mai fusese pna atunci pusa la ndoiala; si ca El daduse
doar porunci care au constituit pentru oastea cereasca o bucurie de
a le ndeplini. Ei au aratat ca faptul ca Domnul Hristos primise din
partea Tatalui, n prezenta ngerilor, onoare speciala nu micsorase cu
nimic onoarea pe care el [Satana] o primise pna atunci. 1SP 19
Originea raului
31
El [Lucifer] cstigase simpatia ctorva dintre asociatii sai,

sugerndu-le gnduri de critica la adresa guvernarii lui Dumnezeu.
Aceasta samnta rea a fost mprastiata ntr-un mod foarte convingator; si dupa ce aceasta a rasarit si a prins radacina n mintea multora,
a adunat laolata ideile pe care el nsusi le sadise n mintea lor si le-a
prezentat naintea celor mai nalte ordine ngeresti, ca fiind ceea ce
gndea mintea altora despre guvernarea lui Dumnezeu. 4BC 1143 [36]
Lucifer... a dirijat la nceput n asa fel ispitirile sale, nct el nsusi
statea fara a lua o anumita pozitie. Pe ngerii pe care nu-i putea
aduce cu totul de partea sa i-a acuzat de indiferenta fata de fiintele
ceresti. El i acuza pe ngerii credinciosi de lucrarea pe care el nsusi
o facea. Era metoda lui de a sadi confuzie, prin argumente subtile
cu privire la planurile lui Dumnezeu. Tot ce era simplu el nvaluia
n mister si, prin convingere dibace, arunca ndoiala asupra celor
mai clare declaratii ale lui Iehova. Iar pozitia lui nalta, att de strns
legata de guvernarea divina, a dat si mai multa forta expunerilor sale.
PP 41
Cele dinti eforturi ale lui Satana de a nimici Legea lui Dumnezeu ntreprinse printre locuitorii fara de pacat ai cerului au
parut pentru o vreme ncununate de succes. Un numar imens de
nger au fost sedusi. PP 331
Guvernarea lui Dumnezeu cuprindea nu numai pe locuitorii
cerului, ci si toate lumile create; iar Satana gndea ca, daca putea
atrage cu el n razvratire inteligentele cerului, atunci putea atrage de
partea lui si celelalte lumi. RH 9 martie 1886
Aici, pentru un timp, Satana era n avantaj; si el tresalta n superioritatea pe care si-a arogat-o n aceasta privinta , n fata ngerilor
din ceruri si chiar a lui Dumnezeu nsusi... [Lucifer] s-a deghizat [37]
ntr-un vesmnt de fata rnicie si, pentru o vreme, nu a fost posibil sa
se dea la o parte acea mantie, astfel ca sa se poata vedea hidosenia
caracterului sau. El trebuia lasat sa-si descopere singur lucrarile
teribile, viclene si nelegiuite. 4SP 319
Lui Lucifer i-a fost dat timp ca sa-si dezvolte principiile
Dumnezeu, n ntelepciunea Lui, nu l-a izgonit imediat pe Satana
din ceruri. Acest lucru nu l-ar fi determinat sa-si schimbe principiile,
caci ar fi atras simpatie de partea lui, ca pentru unul care a fost tratat
32
pe nedrept; si el ar fi atras un numar mult mai mare de partea lui. El

trebuia luat din locul care i se oferise si era nevoie de timp ca sa si
dezvolte pe deplin principiile sale. RH 9 martie 1886
Satana s-a plns de asa-numitele deficiente n administrarea lucrurilor ceresti si a cautat sa umple mintea ngerilor cu nemultumirea
sa. Pentru ca nu era cel mai mare, el a semanat semintele ndoielii
si ale necredintei. Pentru ca nu era ca Dumnezeu, el s-a luptat sa
infiltreze n mintea ngerilor invidia si nemultumirea lui. n acest fel,
au fost sadite semintele nstrainarii, care, ulterior, s-au dezvoltat si
au fost prezentate naintea curtilor ceresti ca avndu-si originea nu
n Satana, ci n ngeri. n acest fel, nselatorul avea sa arate ca ngerii
au gndit ca el...
Ceea ce Satana a infiltrat n mintea ngerilor un cuvnt aici, un
cuvnt acolo a deschis calea pentru o lista lunga de presupuneri.
n mod viclean, provocndu-i, a scos expresii de ndoiala de la ei.
Apoi, cnd a fost ntrebat, i-a acuzat pe cei pe care el i instruise. El
[38] a asezat toata nemultumirea lui asupra acelora pe care i condusese.
RH 7 septembrie 1897
El [Lucifer] a nceput sa insinueze ndoieli cu privire la legile
care guvernau fiintele ceresti, sugernd ca, desi legile puteau fi necesare pentru locuitorii celorlalte lumi, ngerii, fiind mai naltati,
nu avea nevoie sa fie att de mult tinuti n fru, caci propria lor
ntelepciune le era calauza suficienta. PP 37
Lucifer... cauta sa desfiinteze Legea lui Dumnezeu. El sustinea
ca fiintele necazute ale cerului sfnt nu au nevoie de Lege, ci sunt
capabile sa se conduca singure si sa-si pastreze o integritate nepatata.
ST 28 aprilie 1890
Chiar ngerii cei credinciosi nu au nteles pe deplin caracterul lui
[Satana]. De aceea, Dumnezeu nu l-a nimicit de ndata. Daca ar fi
facut astfel, ngerii cei sfinti nu ar fi nteles dreptatea si dragostea
lui Dumnezeu. O ndoiala cu privire la bunatatea lui Dumnezeu ar fi
fost ca o samnta rea, care ar fi produs fructul amarnic al pacatului
si al nenorocirii. Din aceasta cauza, cel rau a fost crutat, ca sa-si
dezvolte pe deplin caracterul. COL 72
Originea raului
33
ngerii dezbat problemele

n timp ce unii dintre ngeri s-au atasat de Satana n razvratirea
lui, altii discutau cu el pentru a-l ntoarce de pe calea pe care o
apucase, luptnd pentru onoarea si ntelepciunea lui Dumnezeu, care
a dat autoritate Fiului Sau. Satana sustinea cu tarie: Pentru care
motiv a fost Hristos nzestrat cu putere nelimitata si stapnire mai
presus de el? 3SG 37 Satana a refuzat sa asculte. Apoi, el a plecat [39]
de la ngerii loiali si credinciosi, spunnd despre ei ca sunt sclavi.
Acesti ngeri, credinciosi lui Dumnezeu, au ramas uluiti cnd au
vazut ca Satana avea succes n provocarea revoltei. El le promitea
o guvernare noua, mai buna dect cea pe care o aveau atunci, n
care avea sa fie libertate. Un mare numar si-a anuntat intentia de a-l
accepta pe Satana drept conducator al lor si comandant-sef. Vaznd
ca are succes, el se magulea la gndul ca va ajunge sa aiba toti ngerii
de partea sa si ca avea sa fie egal cu Dumnezeu nsusi, iar vocea lui
autoritara avea sa fie auzita poruncind ntregii ostiri ceresti.
Din nou, ngerii loiali l-au avertizat pe Satana si i-au prezentat
consecintele, daca avea sa persiste pe calea lui; ca Acela care i-a creat
pe ngeri, poate, prin puterea Sa, sa rastoarne toata autoritatea lor si
teribila rascoala. Sa gndesti ca un nger se poate mpotrivi Legii lui
Dumnezeu, care este tot att de sfnta ca si El nsusi! Ei i-au avertizat
pe razvratiti sa-si nchida ochii la rationamentele nselatoare ale lui
Satana si l-au sfatuit pe Satana, si pe toti care au fost influentati de
el, sa se duca la Dumnezeu si sa-si marturiseasca greseala chiar si de
a-si fi ngaduit numai sa puna la ndoiala autoritatea Sa. 1SP 20
Satana era dibaci n a prezenta punctul lui de vedere asupra acelei
chestiuni. De ndata ce descoperea ca o anumita pozitie era vazuta n
adevaratul caracter, el o schimba, adoptnd alta. Nu asa stau lucrurile
la Dumnezeu. El poate lucra doar cu o anumita categorie de arme
adevarul si neprihanirea. Satana putea folosi ceea ce Dumnezeu nu
putea necinstea si nselaciunea. RH 9 martie 1886 Lucrarea [40]
ntreprinsa de Satana a fost att de subtila, nct nu a putut aparea
n fata ostirii ceresti asa cum era ea n realitate... Aceasta stare de
lucruri a existat o lunga perioada de timp nainte ca Satana sa fie
demascat. 4BC 1143
Dumnezeu, n marea Lui ndurare, l-a suportat mult pe Lucifer.
El nu a fost imediat ndepartat din pozitia lui nalta, cnd si-a ngaduit
34
pentru prima data un spirit de nemultumire si nici macar atunci cnd

a nceput sa-si prezinte pretentiile false naintea ngerilor credinciosi.
El a fost mult timp tinut n ceruri. Mereu, mereu i se oferea iertare,
cu conditia pocaintei si a supunerii. GC 495,496
Spiritul nemultumirii nu mai fusese cunoscut pna atunci n
ceruri. Acesta a constituit un element nou, ciudat, misterios, inexplicabil. nsusi Lucifer nu si-a cunoscut la nceput adevarata natura
a sentimentelor sale; un timp, el nu a ndraznit sa-si exprime lucrarile si nchipuirile mintii; totusi, nu le-a parasit. El nu vedea pna
unde aveau sa-l duca. nsa au fost facute eforturi din cele pe care
numai iubirea si ntelepciunea infinita le putea inventa pentru
a-l convinge de greseala lui. Nemultumirea lui s-a dovedit a fi fara
motiv si el a fost facut sa vada care avea sa fie urmarea persistarii n
razvratire. Lucifer a fost convins ca gresise. El a vazut ca rnduielile
divine sunt drepte si ca el trebuie sa recunoasca acest lucru n fata
cerului ntreg.
Daca ar fi facut acest lucru, s-ar fi salvat pe sine si pe multi ngeri.
La data aceea, nu era cu totul nesupus lui Dumnezeu.
[41]
Desi si parasise pozitia de heruvim ocrotitor, totusi, daca ar fi
vrut sa se ntoarca la Dumnezeu, recunoscnd ntelepciunea Creatorului, si s-ar fi multumit cu locul rnduit lui n marele plan al
lui Dumnezeu, el ar fi fost repus la locul lui. Sosise timpul pentru
decizia finala; el trebuia ori sa se supuna conducerii divine, ori sa se
razvrateasca pe fata . Aproape ca a luat decizia de a se ntoarce, dar
mndria l-a mpiedicat sa faca acest lucru. PP 39
Dumnezeu n fata provocarii lui Satana
n sfaturile ceresti s-a hotart ca trebuia actionat pe baza acelor
principii conform carora puterea lui Satana nu avea sa fie distrusa
de ndata; caci planul lui Dumnezeu era sa aseze lucrurile pe o
temelie vesnica, de siguranta . Lui Satana trebuia sa-i fie dat timp
pentru a-si dezvolta principiile care constituiau temelia guvernarii
sale. Universul ceresc trebuia sa vada n actiune principiile despre
care Satana declarase ca sunt superioare principiilor lui Dumnezeu.
Guvernarea lui Dumnezeu trebuia pusa n contrast cu guvernarea
lui Satana. Principiile corupte ale conducerii lui Satana trebuia sa
fie scoase la iveala. Trebuia demonstrat ca principiile neprihanirii,
Originea raului
35
exprimate n Legea lui Dumnezeu, sunt de neschimbat, desavrsite

si vesnice. RH 7 septembrie 1897
ngerii loiali se duc n graba mare la Fiul lui Dumnezeu spre a-I
aduce la cunostinta ceea ce are loc printre ngeri. Ei l gasesc pe
Tatal discutnd cu preaiubitul Sau Fiu pentru a hotar mijloacele prin
care, avndu-se n vedere binele ngerilor credinciosi, autoritatea
asumata de Satana putea fi nabusita pentru totdeauna. Dumnezeul
cel mare putea sa-l arunce de ndata pe acest arhiamagitor din ceruri;
nsa nu acesta era scopul Sau. El avea sa-i dea razvratitului o sansa [42]
egala de a-si masura puterea si taria cu propriul Sau Fiu si cu ngerii
Sai cei credinciosi. n aceasta batalie, fiecare nger avea sa aleaga de
partea cui avea sa fie si acest lucru avea sa fie vazut de toti. 1SP
21
Lucifer devine Satana
Satana... s-a hotart sa faca din sine nsusi un centru de influenta .
Daca nu putea fi cea mai nalta autoritate n ceruri, el avea sa fie cea
mai nalta autoritate n rascoala mpotriva guvernarii din ceruri. El
voia sa fie cap, nu pentru a fi controlat, ci pentru a controla. RH
16 aprilie 1901
Multi dintre simpatizantii lui Satana au fost nclinati sa tina
seama de sfatul ngerilor credinciosi, sa se pocaiasca n urma nemultumirii lor si sa-si recapete ncrederea din partea Tatalui si a
scumpului Sau Fiu. Razvratitul cel puternic a declarat atunci ca el
cunoaste Legea lui Dumnezeu si ca, daca se va supune n ascultare
servila, onoarea i va fi luata si nu mai avea sa-i fie ncredintata
misiunea lui cea nalta. Le-a spus ca, el mpreuna cu ei, au mers prea
departe si ca el va nfrunta cu curaj consecintele; caci niciodata nu
avea sa se nchine n supunere servila n fata Fiului lui Dumnezeu;
ca Dumnezeu nu-i va ierta si ca acum ei trebuie sa-si declare libertatea si sa cstige prin forta pozitia si autoritatea care nu le-au fost
acordate de bunavoie. 1SP 20, 21
n privinta lui Satana, era adevarat ca el mersese prea departe
pentru a se mai putea ntoarce; nsa nu la fel stateau lucrurile cu
cei care fusesera orbiti de nselaciunile lui. Acestora, sfaturile si
rugamintile ngerilor credinciosi le-au deschis o usa a sperantei; si, [43]
daca ar fi tinut seama de avertizare, s-ar fi smuls din cursa lui Satana.
36
nsa mndria, devotamentul pentru conducatorul lor si dorinta dupa

libertate fara restrictii au biruit, iar apelurile dragostei si harului
divin au fost n final respinse. PP 41
ngerii apar naintea Tatalui
ntreaga ostire cereasca a fost chemata sa se nfatiseze naintea
Tatalui, pentru a se lua o hotarre n fiecare caz. Satana si-a facut
cunoscuta cu nerusinare nemultumirea lui ca Domnul Hristos a fost
preferat naintea lui. El s-a ridicat cu mndrie si a sustinut ca trebuie
sa fie egal cu Dumnezeu si ca trebuie luat la sfaturile cu Tatal pentru
ca sa-I cunoasca planurile. Dumnezeu i-a facut cunoscut lui Satana
ca numai Fiului Sau i putea descoperi planurile Lui ascunse si El a
cerut ntregii familii din ceruri, inclusiv lui Satana, sa I se supuna si
sa-I dovedeasca ascultare indiscutabila; i-a mai spus ca el s-a dovedit
nevrednic pentru un loc n ceruri. Atunci Satana, tresaltnd, a aratat
spre cei care simpatizau cu el, aproape jumatate dintre ngeri si a
exclamat: Acestia sunt de partea mea! i vei alunga si pe acestia,
lasnd un asemenea gol n ceruri? Apoi, el a declarat ca este pregatit
sa se mpotriveasca autoritatii lui Hristos si sa-si apere locul din
ceruri prin forta si putere, tarie mpotriva tariei. 1SP 22
Atunci cnd lupta era foarte aproape de ncheiere n ceruri, marele uzurpator a continuat sa se ndreptateasca. Cnd s-a anuntat ca
[44] el, mpreuna cu toti simpatizantii lui trebuie expulzati din locasurile
fericirii, conducatorul razvratit a marturisit cu nerusinare dispretul
fata de Legea Creatorului. El a repetat sustinerea lui, cum ca ngerii
nu au nevoie de control, ci trebuie lasati sa-si urmeze propria lor
vointa , care i va calauzi ntotdeauna bine. El a denuntat rnduielile
divine ca fiind o restrictie a libertatii lor si a declarat ca planul lui
era de a desfiinta Legea; ca, eliberati de restrictiile acesteia, ostirile ceresti puteau patrunde ntr-o stare existentiala mai nalta, mai
glorioasa.
n acord unanim, Satana si ostirea lui au aruncat vina pentru
razvratirea lor cu totul asupra lui Hristos, declarnd ca, daca nu ar fi
fost mustrati, nu s-ar fi razvratit niciodata. GC 499, 500
Cunostinta pe care Satana si ngerii care au cazut o data cu el o
avusesera despre caracterul, bunatatea, ndurarea, ntelepciunea si
Originea raului
37
slava minunata a lui Dumnezeu a facut ca vina lor sa fie de neiertat.

[45]
RH 24 februarie 1874
Capitolul 5 Alungarea ngerilor razvratiti si

caderea lui Adam si a Evei
Razboi n ceruri
Domnul Hristos lucrase n curtile ceresti pentru a-l convinge pe
Satana de greseala lui teribila pna cnd, n cele din urma, cel rau
si simpatizantii sai s-au razvratit mpotriva lui Dumnezeu nsusi.
TDG 256
Domnul Hristos, n calitate de Comandant al cerului, a fost desemnat sa reprime razvratirea. RH 30 mai 1899
Apoi a fost razboi n ceruri. Fiul lui Dumnezeu, Printul cerului,
si ngerii credinciosi Lui s-au angajat n conflict cu arhirazvratitul si
cu cei care i s-au aliat. Fiul lui Dumnezeu si ngerii cei credinciosi,
loiali Lui, au biruit; iar Satana si partizanii lui au fost izgoniti din
ceruri. 1SP 23
ngerii s-au angajat n lupta. Satana voia sa-L nvinga pe Fiul
lui Dumnezeu si pe cei care se supusesera voiei Sale. nsa ngerii
cei buni si credinciosi au fost nvingatori, iar Satana si adeptii lui au
[46] fost alungati din ceruri. EW 146
Efectele razvratirii
Satana era uluit de starea n care se afla acum. Fericirea i s-a dus.
El privea la ngerii care, mpreuna cu el, fusesera odata att de fericiti,
dar acum erau izgoniti din ceruri... Acum totul parea schimbat.
Fetele care reflectasera chipul Creatorului lor erau posomorte si
deznadajduite. Lupta, discordie si nvinuiri reciproce, amarnice, se
puteau vedea acum printre ei... Satana priveste acum teribilele urmari
ale razvratirii sale. El s-a nfiorat si s-a temut sa priveasca n fata
viitorul si sa cugete la sfrsitul acestor lucruri.
Sosise ceasul pentru cntece pline de veselie si bucurie, de lauda
la adresa lui Dumnezeu si a iubitului Sau Fiu. Satana nu mai era
n corul ceresc. El era cel care intona prima nota, iar apoi oastea
ngereasca i se alatura si melodii pline de slava rasunau n cer ca
38
Alungarea ngerilor razvratiti si caderea lui Adam si a Evei
39
onoare adusa lui Dumnezeu si Fiului Sau scump. nsa acum, n loc
de melodii de cea mai dulce muzica, la urechile marelui conducator
razvratit ajungeau cuvinte de discordie si de mnie... Ceasul nchinarii se apropie cnd ngerii cei straluciti si sfinti se pleaca naintea
Tatalui. El nu se va mai uni n cntarea cereasca. Si
nici nu se va mai
pleca n semn de reverenta si respect sfnt n fata prezentei eternului
Dumnezeu...
Satana tremura vazndu-si lucrarea. Era singur, meditnd la trecut, prezent si planurile lui viitoare. Corpul lui puternic se cutremura
ca datorita unei furtuni. Un nger din ceruri trecea pe acolo. L-a
strigat si l-a implorat pentru o ntrevedere cu Domnul Hristos. I-a
fost acordat acest lucru. Atunci el a spus Fiului lui Dumnezeu ca
s-a pocait de razvratirea lui si ca doreste din nou sa aiba trecere
naintea lui Dumnezeu. Voia acum sa ia locul pe care Dumnezeu [47]
i-l rnduise nainte si sa fie sub comanda Lui nteleapta. Domnul
Hristos a deplns starea nenorocita a lui Satana, nsa i-a spus, ca
hotarre a lui Dumnezeu, ca el nu mai putea fi primit niciodata n
ceruri... Semintele razvratirii erau nca n el nsusi...
Cnd Satana a ajuns pe deplin convins ca nu exista nici o posibilitate de a fi repus n gratiile lui Dumnezeu, si-a manifestat rautatea
cu si mai multa ura si vehementa nfocata...
Deoarece nu putea avea trecere prin portile cerului, el avea sa
astepte la intrare pentru a batjocori si a cauta cearta cu ngerii, cnd
acestia intrau si ieseau. 1SP 28-30
Crearea pamntului si a omenirii
ngerii credinciosi deplngeau soarta acelora care le fusesera
tovarasi la fericire si bucurie. Pierderea lor era resimtita n ceruri.
Tatal L-a consultat pe Isus cu privire la aducerea la ndeplinire, de
ndata, a planului lor de a-l crea pe om pentru a locui pamntul.
ST 9 ianuarie 1879
Cei mai stralucitori si naltati dintre fiii diminetii au vestit... slava
[lui Hristos] la creatiune si au anuntat nasterea Sa cu cntece de
veselie. ST 4 ianuarie 1883
Cnd Dumnezeu a facut pamntul, erau munti, dealuri si cmpii,
iar printre ele erau raspndite ruri si cursuri de apa. Pamntul nu era
o cmpie ntinsa, ci monotonia peisajului era ntrerupta de dealuri
40
si munti, nu att de nalti si colturosi cum sunt acum, ci uniformi

[48] si frumosi ca forma... ngerii priveau si se bucurau de lucrarile
frumoase si minunate ale lui Dumnezeu. 3SG 33
Tot cerul era bucuros si profund interesat de crearea lumii si a
omului. Fiintele omenesti constituiau o societate noua si distincta.
RH 1 februarie 1902
Alaturi de fiintele ngeresti, familia omeneasca, facuta dupa chipul lui Dumnezeu, este cea mai nobila dintre lucrarile Sale create.
RH 3 decembrie 1908
Domnul... l nzestrase pe Adam cu o putere a mintii superioara
oricarei creaturi vii, facute de El. Puterile lui mintale erau doar cu
putin mai prejos dect cele ale ngerilor. RH 24 februarie 1874
De ndata ce Domnul a creat, prin Isus Hristos, lumea noastra
si i-a asezat pe Adam si pe Eva n gradina Eden, Satana si-a facut
cunoscut planul de a-i face asemenea naturii sale pe tatal si pe mama
omenirii. RH 14 aprilie 1896
Cnd Domnul i-a prezentat-o pe Eva lui Adam, ngerii lui Dumnezeu au fost martori la aceasta ceremonie. HP 203
Aceasta pereche fara de pacat purta vesminte care nu erau artificiale. Ei erau mbracati cu un vesmnt de lumina si slava, ca acela
pe care l poarta ngerii. ST 9 ianuarie 1879
Dumnezeu l-a creat pe om pentru slava Lui, pentru ca, dupa
punere la proba si ncercare, familia omeneasca sa poata deveni una
cu familia cereasca. Planul lui Dumnezeu a fost acela de a repopula
[49] cerul cu familia omeneasca. 1BC 1082 Locurile libere, create n
cer dupa caderea lui Satana si a ngerilor lui, vor fi completate de
cei mntuiti ai Domnului. RH 29 mai 1900
Adam si Eva n Eden
Desi tot ce facuse Dumnezeu era desavrsit si frumos si se parea
ca nu lipseste nimic pe pamntul pe care l crease El pentru a-i face
pe Adam si Eva fericiti, totusi, Domnul si-a manifestat marea Sa
iubire fata de ei sadind o gradina, special pentru ei. O parte din
timpul lor urma sa fie petrecut cu ocupatia placuta de a mpodobi
gradina, o parte cu primirea de vizite din partea ngerilor, ascultnd
sfaturile lor si o parte n meditatie placuta. Lucrul lor nu era obositor,
ci placut si nviorator. ST 9 ianuarie 1879
41
ngerii cei sfinti... au dat sfaturi lui Adam si Evei cu privire

la ocupatia lor si, de asemenea, le-au adus la cunostinta despre
razvratirea lui Satana si caderea lui. 1SG 20
El [Adam] statea naintea lui Dumnezeu n taria barbatiei desavrsite, toate organele si facultatile fiintei sale fiind pe deplin dezvoltate si n echilibru armonios; era nconjurat cu lucruri frumoase si
conversa zi de zi cu ngerii cei sfinti. 2SP 88
Legea lui Dumnezeu a existat nainte de crearea omului. Aceasta
a fost adaptata la starea fiintelor sfinte; chiar si ngerii erau guvernati
de catre aceasta. ST 15 aprilie 1886 Omul trebuia testat si pus [50]
la proba si daca avea sa treaca testul lui Dumnezeu si sa ramna
credincios si loial dupa prima ncercare, el nu avea sa mai fie asaltat
continuu de ispite, ci avea sa fie naltat pna la a fi egal cu ngerii, si
de atunci nainte nemuritor. RH 24 februarie 1874
Planurile lui Satana de a pricinui caderea omului
El [Satana]... i-a informat [pe ngerii care l-au urmat] despre
planurile sale de a smulge cu forta de la Dumnezeu pe nobilul Adam
si pe tovarasa lui Eva. Daca ar putea, n vreun fel, sa-i ademeneasca
la neascultare, Dumnezeu ar lua masuri prin care sa poata fi iertati
si atunci si el, mpreuna cu toti ngerii cazuti ar fi ndreptatiti sa
aiba parte, mpreuna cu ei, de ndurarea lui Dumnezeu. Daca acest
lucru dadea gres, ei urmau sa se alieze cu Adam si Eva; caci o data
ce vor fi calcat Legea lui Dumnezeu, aveau sa fie supusi mniei lui
Dumnezeu, la fel ca si ei. Calcarea Legii de catre ei avea sa-i aseze
pe Adam si Eva ntr-o stare de razvratire; si ei se puteau uni cu
Adam si Eva pentru a lua n stapnire Edenul si sa-l detina, ca fiind
caminul lor. Si
daca puteau avea acces la pomul vietii, care se afla
n mijlocul gradinii, taria lor, gndeau ei, urma sa fie egala cu cea a
sfintilor ngeri si nici chiar Dumnezeu nu-i mai putea izgoni.
Satana a avut o consfatuire cu ngerii lui cei rai. Nu toti au
fost de ndata de acord sa se angajeze n aceasta lucrare riscanta si
nfricosa toare. Le-a spus ca nu poate ncredinta nici unuia dintre ei
ndeplinirea acelei lucrari; caci socotea ca numai el avea ntelepciune
suficienta a realiza o asemenea actiune. El le-a cerut sa se gndeasca
la lucrul acesta ct timp el avea sa se retraga de la ei pentru a-si
[51]
elabora n amanunt planurile...
42
Satana a plecat sa-si elaboreze n amanunt planurile care aveau

sa asigure caderea lui Adam si a Evei. El se nfiora la gndul ca
avea sa azvrle n nenorocirea si remuscarea pe care el nsusi le
ndura si perechea cea sfnta si fericita. Parea ca este ntr-o stare de
nehotarre; odata ferm si hotart, apoi ezitnd si sovaind.
ngerii lui l cautau pe el, conducatorul, pentru a-i aduce la cunostinta decizia lor. Se vor uni cu el n planurile lui si aveau sa poarte
mpreuna cu el raspunderea si sa suporte consecintele.
Satana s-a debarasat de simta mintele de disperare si slabiciune si,
n calitate de conducator al lor, s-a ntarit pentru a aparea nenfricat
si a face tot ce-i sta n putere pentru a sfida autoritatea lui Dumnezeu
si a Fiului Sau. 1SP 31-33
Satana a declarat ca avea sa dovedeasca lumilor pe care le-a creat
Dumnezeu si fiintelor ceresti ca a tine Legea lui Dumnezeu este un
lucru imposibil. RH 3 septembrie 1901
Dumnezeu a adunat ostirea ngerilor spre a lua masuri pentru
a prentmpina raul care ameninta. S-a hotart n sfatul ceresc ca
ngeri sa mearga n Eden si sa-l avertizeze pe Adam cu privire la
pericolul din partea vrajmasului. De ndata, doi ngeri s-au grabit sa
mearga la primii nostri parinti. ST 16 ianuarie 1879
Solii ceresti le-au prezentat [lui Adam si Evei] istoria caderii
lui Satana si planurile sale ascunse, facute pentru distrugerea lor,
desfasurnd mai pe deplin natura guvernarii divine, pe care printul
raului a ncercat sa o rastoarne...
ngerii i-au avertizat sa fie n garda mpotriva siretlicurilor lui
[52] Satana; caci eforturile sale pentru a-i prinde n cursa aveau sa fie
neobosite. Ct timp aveau sa fie ascultatori de Dumnezeu, Satana nu
le putea face nici un rau; caci, daca avea sa fie nevoie, toti ngerii din
ceruri aveau sa fie trimisi n ajutorul lor. Daca ei aveau sa-i respinga
cu fermitate primele lui insinuari, puteau fi tot asa de n siguranta
ca si solii ceresti. nsa daca aveau sa cedeze o singura data ispitei,
natura lor avea sa ajunga att de corupta, nct ei nu mai puteau sa
aiba putere n ei nsisi si nici dorinta de a se mpotrivi lui Satana.
PP 52, 53
ngerii i-au atras atentia Evei sa nu se desparta de sot, n ocupatia
ei, caci putea ajunge n legatura cu acest vrajmas cazut. Daca erau
despartiti unul de celalalt, ei aveau sa fie n pericol mai mare dect
daca erau mpreuna. ngerii i-au nsarcinat sa urmeze ndeaproape
43
sfaturile pe care Dumnezeu le-a dat cu privire la pomul cunostintei;

caci daca erau n mod desavrsit ascultatori, erau n siguranta , si
acest vrajmas cazut putea avea acces la ei doar la pomul cunostintei
binelui si raului.
Adam si Eva i-au asigurat pe ngeri ca nu vor calca niciodata
porunca expresa a lui Dumnezeu si ca placerea lor cea mai mare
era de a face voia Sa. ngerii s-au unit cu Adam si Eva n melodii
sfinte de muzica armonioasa; si, n timp ce cntecele lor rasunau din
Edenul cel fericit, Satana a auzit sunetele melodiilor lor de adorare
plina de bucurie a Tatalui si a Fiului. Iar cnd le-a auzit, invidia, ura
si rautatea lui au crescut si si-a exprimat dorinta puternica ca adeptii
[53]
lui sa-i incite [pe Adam si Eva] la neascultare. 1SP 34, 35
Satana i vorbeste Evei printr-un sarpe
Pentru a-si aduce la ndeplinire lucrarea fara a fi recunoscut,
Satana a ales sa foloseasca sarpele ca medium o deghizare bine
adaptata scopului sau de a nsela. Sarpele
era atunci una din cele mai

ntelepte si frumoase creaturi de pe pamnt. Avea aripi si n timp
ce zbura prin aer avea o nfatisare de o stralucire orbitoare, avnd
culoarea si stralucirea aurului slefuit. PP 53
Eva a plecat de lnga sotul ei, privind lucrurile frumoase ale
creatiunii lui Dumnezeu, delectndu-si simturile cu miresmele si
culorile florilor si cu frumusetea pomilor si a arbustilor. Ea se gndea
la restrictia pe care a pus-o Dumnezeu asupra lor cu privire la pomul
cunostintei. Era multumita de frumusetile si darurile mbelsugate cu
care i nzestrase Dumnezeu pentru satisfacerea tuturor nevoilor lor.
Toate acestea, si spunea ea, Dumnezeu ni le-a dat pentru a ne bucura.
Toate sunt ale noastre, caci Dumnezeu a zis: Puteti sa mncati dupa
placere din orice pom din gradina; dar din pomul cunostintei binelui
si raului sa nu mncati.
Eva se ndrepta agale spre pomul interzis si i-a fost strnita
curiozitatea de a sti n ce fel putea fi moartea ascunsa n acest pom
atragator. Ea a fost surprinsa sa auda nedumeririle ei preluate si
repetate de un glas ciudat: Oare a zis Dumnezeu cu adevarat sa nu
mncati din toti pomii din gradina? Eva nu a fost constienta ca si-a
dezvaluit gndurile discutnd cu sine nsasi cu voce tare, de aceea
44
a fost foarte uimita sa auda nedumeririle ei repetate de un sarpe.

RH 24 februarie 1874
Satana a abordat-o pe Eva care si punea aceste ntrebari, prin
[54] cuvinte dulci si placute. Ea a fost surprinsa sa auda un sarpe vorbind.
El i-a ridicat n slavi frumusetea si dragalasenia nentrecuta, ceea ce
nu a displacut Evei.
Eva a fost ademenita, lingusita. 1SP 35, 36
Ea [Eva] socotea ca sarpele i cunostea cu adevarat gndurile
si ca el trebuie sa fie foarte ntelept. Ea i-a raspuns: Putem mnca
din rodul tuturor pomilor din gradina. Dar despre rodul pomului
din mijlocul gradinii, Dumnezeu a spus: Sa nu mncati din el si
nici sa nu va atingeti de el, ca sa nu muriti. Atunci sarpele a zis
femeii: Hotart ca nu veti muri; dar Dumnezeu stie ca, n ziua cnd
veti mnca din el, vi se vor deschide ochii si veti fi ca Dumnezeu,
cunoscnd binele si raul. [Gen. 3,2-5]
Aici tatal minciunilor si-a prezentat sustinerea n directa contradictie fata de cuvntul cel lamurit al lui Dumnezeu. Satana a
asigurat-o pe Eva ca a fost creata nemuritoare si ca nu era posibil
ca ea sa moara. I-a spus, de asemenea, ca Dumnezeu stia ca, daca ei
aveau sa mannce din pomul cunostintei, priceperea lor avea sa fie
luminata, extinsa si nnobilata, devenind egali cu El... Eva a considerat cuvntarea sarpelui foarte nteleapta... Ea a privit cu o dorinta
nfocata spre pomul ncarcat cu roade, care pareau foarte delicioase.
Sarpele
mnca din rodul acestuia cu vadita delectare.

Eva a exagerat cuvintele poruncii lui Dumnezeu. El i spusese
lui Adam si Evei: Dar din pomul cunostintei binelui si raului sa
nu mncati, caci n ziua cnd veti mnca din el, veti muri negresit.
n disputa ei cu sarpele, Eva a adaugat propozitia: Nici sa nul atingeti, ca sa nu muriti. Aici a fost vazuta siretenia sarpelui.
Aceasta declaratie a Evei l-a pus n avantaj. RH 24 februarie
[55] 1874 Lund din acest pom, el [Satana] le-a declarat ca ei aveau sa
atinga o sfera a existentei mai nalta si vor intra ntr-un cmp mai
vast al cunostintei. El nsusi mncase din fructul interzis si ca urmare
a dobndit puterea vorbirii. Si
a insinuat ca, din gelozie, Domnul
dorea ca acest lucru sa le fie oprit, pentru ca ei sa nu poata fi naltati
spre a fi egali cu El nsusi. PP 54
Curiozitatea Evei a fost strnita. n loc de a fugi din acel loc, ea
asculta cum vorbeste un sarpe. Nu i-a trecut prin minte ca acesta
45
poate fi vrajmasul cel cazut, care folosea sarpele ca medium. 1SP

36
Cu ct interes privea ntregul univers conflictul care avea sa
decida pozitia lui Adam si a Evei. Cu cta atentie ascultau ngerii
cuvintele lui Satana, cel n care si-a avut originea pacatul, cum
acesta si aseza propriile idei mai presus de poruncile lui Dumnezeu
si cauta sa faca fara nici un efect Legea lui Dumnezeu prin motivatia
lui nselatoare! Ct de nerabdatori erau sa vada daca perechea sfnta
avea sa fie amagita de ispititor si sa cedeze viclesugurilor sale...
Satana L-a prezentat pe Dumnezeu ca nselator, ca unul care
vrea sa retina de la creaturile Sale beneficiul celui mai maret dar al
Sau. ngerii au auzit cu durere si uluire declaratia lui cu privire la
caracterul lui Dumnezeu, n care Satana L-a reprezentat ca posednd
nsusirile lui ngrozitoare; nsa Eva nu a fost socata sau cuprinsa de
oroare, n timp ce auzea cum Dumnezeul cel sfnt si atotputernic
era acuzat pe nedrept... Daca si-ar fi amintit toate dovezile dragostei
Sale, daca ar fi fugit la sotul ei, ar fi putut fi salvata de ispitirea cea [56]
subtila a celui rau. ST 12 mai 1890
Ispititorul a luat fructul si i l-a dat Evei. Ea l-a luat n mna. Ei
bine, spunea ispititorul, ti-a fost interzis chiar sa-l atingi, ca sa nu
mori. El i-a spus ca, mncnd din acesta, nu va avea simta mntul
mortii si de a fi comis raul n mai mare masura dect daca doar
ar fi atins sau mnuit fructul. Eva a fost ncurajata, deoarece ea nu
simtea semnele imediate ale neplacerii lui Dumnezeu. Ea considera
cuvintele ispititorului ca fiind ntelepte si corecte. A mncat si a fost
ncntata de fruct. Parea delicios gustului ei si si-a imaginat ca s-au
produs n ea nsasi efectele minunate ale consumarii acelui fruct.
1SP 38
Nu a fost nimic otravitor n fructul cunostintei, n sine, nimic
ce putea provoca moartea, mncnd din el. Pomul fusese asezat n
gradina pentru a le testa loialitatea fata de Dumnezeu. ST 13
februarie 1896
Eva mannca fructul si l ispiteste si pe Adam
Eva a mncat si si-a nchipuit ca simte senzatia unei vieti noi si
mai nalte... Ea nu a simtit efectele rele ale fructului, nimic ce putea
fi interpretat ca nsemnnd moarte, ci, asa cum spusese sarpele, o
46
senzatie datatoare de placere, si ea si imagina ca era ceea ce simteau

ngerii. 3T 72
Ea a luat atunci fructul, a mncat si si-a nchipuit ca simte puterea
nsufletitoare a unei existente noi si nalte, ca urmare a influentei
[57] antrenante a pomului oprit. Ea se afla ntr-o ncntare ciudata si
nenaturala, n timp ce l cauta pe sotul ei, avnd n mna fructul
oprit. Ea i-a povestit cuvntarea nteleapta a sarpelui si a vrut sa-l
conduca de ndata la pomul cunostintei. I-a spus ca ea a mncat
din fruct si ca, n loc de a avea vreun simta mnt al mortii, a avut
simta mntul unei influente placute, nsufletitoare. De ndata ce si-a
dovedit neascultarea, Eva a devenit un medium puternic, prin care
sa se produca caderea sotului ei. 1SP 38,39
O expresie de tristete a cuprins fata lui Adam. El parea uluit
si alarmat. La cuvintele Evei, el a raspuns ca acesta trebuie sa fie
vrajmasul despre care i avertizase Dumnezeu; si ca, n virtutea
sentintei divine, ea trebuia sa moara. Ca raspuns, ea l-a ndemnat
sa mannce si el, repetndu-i cuvintele sarpelui, si anume ca nu
vor muri. Eva a sustinut ca acest lucru trebuie sa fie adevarat, din
moment ce nu simtea nici o dovada a neplacerii lui Dumnezeu...
Adam a nteles ca tovarasa lui a calcat porunca lui Dumnezeu
si nu a tinut seama de unica interdictie care le fusese pusa ca test
al credinciosiei si dragostei lor. n mintea lui era o lupta teribila. A
plns cu amar ca o lasase pe Eva sa se ndeparteze de el. Dar acum
fapta era comisa; trebuia sa fie despartit de cea a carei companie
fusese bucuria lui. Cum ar fi suportat aceasta? S-a hotart sa-i mpartaseasca soarta. La urma urmei, s-a gndit el, oare nu e posibil sa
fie adevarate cuvintele sarpelui cel ntelept? Eva era n fata lui, la fel
de frumoasa si, n aparenta , la fel de inocenta ca naintea acestui act
al neascultarii. Ea a exprimat o si mai mare dragoste pentru el dect
nainte. Nu vedea la ea nici un semn al mortii si s-a decis sa nfrunte
[58] consecintele. A luat fructul si l-a mncat repede.
Dupa pacatuire, Adam si-a nchipuit la nceput ca trece ntr-o
stare mai nalta a existentei. nsa curnd, gndul pacatului sau l-a
umplut de groaza. Aerul, care pna atunci avusese o temperatura
blnda si uniforma, parea ca ngheata perechea vinovata. Dragostea
si pacea lor s-au dus si n locul acestora au avut simta mntul pacatului, al spaimei fata de viitor, al goliciunii sufletesti. PP 56,
57
47
Satana tresalta datorita succesului sau. El o ispitise pe femeie ca

sa nu aiba ncredere n Dumnezeu, sa puna la ndoiala ntelepciunea
Sa si sa caute sa patrunda n planurile Lui atotntelepte. Si
prin ea, el
a provocat si nfrngerea lui Adam, care, datorita iubirii sale pentru
Eva, nu s-a supus poruncii lui Dumnezeu si a cazut mpreuna cu ea.
1SP 42
Satana, ngerul cazut, declarase ca nici un om nu poate tine Legea
lui Dumnezeu si el arata spre neascultarea lui Adam, ca dovada a
faptului ca declaratia lui fusese adevarata. ST 10 aprilie 1893
Satana... se falea cu ngmfare ca lumea pe care o crease Dumnezeu era n stapnirea lui. nvingndu-l pe Adam, monarhul lumii,
cstigase neamul omenesc ca suspus al sau, iar acum trebuia sa intre n posesia Edenului si sa faca din acesta cartierul sau general.
Aici urma sa-si stabileasca tronul si sa fie regele lumii. RH 24
[59]
februarie 1874
Sfatul pacii
Vestea caderii omului s-a raspndit n ceruri toate harpele au
amutit. ngerii si-au aruncat coroanele de pe cap de durere. Tot cerul
era n miscare. 1SP 42
S-a tinut un consiliu pentru a se decide ce trebuie facut cu perechea vinovata. 3SG 44
ngrijorarea ngerilor parea sa fie tot mai mare, n timp ce Domnul Isus discuta cu Tatal Sau. De trei ori, El a fost nvaluit n lumina
plina de slava din jurul Tatalui, iar a treia oara cnd a iesit de la Tatal,
Persoana Lui a putut fi vazuta... Atunci El a facut cunoscut ostirii
ngeresti ca s-a ntocmit o cale de scapare pentru omul pierdut. Le-a
spus ca a staruit de Tatal Sau si S-a oferit sa-si dea viata ca pret
de rascumparare, lund sentinta mortii asupra Sa, pentru ca prin El
omul sa poata gasi iertare...
La nceput, ngerii nu s-au putut bucura; caci Comandantul lor nu
le-a ascuns nimic, ci le-a deschis n fata planul de mntuire. Domnul
Isus le-a spus ca El... avea sa paraseasca toata slava Sa din ceruri,
ca avea sa mearga pe pamnt ca om, sa se umileasca si ca, n cele
din urma, dupa ce si va ndeplini misiunea de nvata tor, avea sa
fie dat n minile oamenilor si sa ndure aproape toate cruzimile si
suferintele pe care Satana si ngerii lui i puteau inspira pe oameni sa
48
le faca; ca avea sa moara de cea mai cruda moarte, atrnat ntre cer
si pamnt, ca un pacatos vinovat; ca avea sa sufere ore ngrozitoare
[60] de agonie, la care nici macar ngerii nu puteau privi, ci aveau sa-si
acopere fetele spre a nu vedea...
ngerii s-au prosternat naintea Lui. Ei si-au oferit viata lor.
Domnul Isus a spus ca prin moartea Sa avea sa-i salveze pe multi;
ca moartea unui nger nu putea plati ceea ce se datora.
Doar viata Lui putea fi acceptata de Tatal, ca pret de rascumparare pentru om. EW 149, 150
ngerii s-au temut ca ei [Adam si Eva] aveau sa puna mna
si sa mannce din pomul vietii si sa fie pacatosi nemuritori. nsa
Dumnezeu a spus ca i va alunga pe cei ce au pacatuit din gradina.
De ndata, ngerii au primit nsarcinarea de a pazi drumul spre pomul
vietii. 1SG 22
ngerii care au fost rnduiti sa-l pazeasca pe Adam n caminul
sau din Eden nainte de pacatuirea sa si izgonirea sa din Paradis au
fost rnduiti acum sa pazeasca portile Paradisului si drumul spre
pomul vietii. RH 24 februarie 1874
Cnd si-au dat seama ct de naltata si sacra este Legea lui Dumnezeu, a carei ncalcare facea necesar un sacrificiu att de costisitor
pentru a-i salva pe ei si urmasii lor de la ruina totala, Adam si Eva
au cerut staruitor sa moara ei sau sa fie lasati ei si urmasii lor sa
ndure pedeapsa pentru calcarea lor de Lege, iar preaiubitul Fiu al
lui Dumnezeu sa nu faca acest mare sacrificiu...
Adam a fost informat ca viata unui nger nu putea plati pentru pacat. Legea lui Iehova, temelia guvernarii Sale n ceruri si pe pamnt,
era tot att de sfnta ca si Dumnezeu nsusi; si din acest motiv, viata
[61] unui nger nu putea fi acceptata ca jertfa pentru calcarea Legii...
Tatal nu putea desfiinta sau schimba nici macar un singur precept al
Legii Sale pentru a veni n ntmpinarea omului n starea sa cazuta.
nsa Fiul lui Dumnezeu, care, la unison cu Tatal l crease pe om,
putea face ispasire pentru om, care era acceptata de Dumnezeu...
Cnd Adam, n conformitate cu instructiunile speciale ale lui
Dumnezeu, a adus o jertfa pentru pacat, a participat la cea mai
dureroasa ceremonie de pna atunci. Mna sa a trebuit sa se ridice
pentru a lua viata, pe care numai Dumnezeu o putea da, aducnd
astfel o jertfa pentru pacat. A fost pentru prima data cnd a vazut
moarte. Si
cum privea la victima nsngerata care se zbatea n agonia
49
mortii, prin credinta , L-a vazut, n viitor, pe Fiul lui Dumnezeu, pe

care l prefigura aceasta jertfa. 1SP 50-53
Adam si Eva izgoniti din Eden
Ei [Adam si Eva] au fost informati ca si vor pierde caminul din
Eden... Nu era sigur pentru ei sa ramna n gradina Edenului, pentru
ca nu cumva, n starea lor de pacat, sa aiba acces la pomul vietii.
1SP 44
Ei [Adam si Eva] au implorat cu staruinta sa poata ramne n
caminul inocentei si bucuriei lor. Au marturisit ca si-au pierdut orice
drept n acel lacas fericit, dar s-au angajat ca n viitor sa acorde
o ascultare stricta fata de Dumnezeu. Li s-a spus ca natura lor a
devenit prea stricata prin pacat; ca li s-a micsorat puterea de a se
mpotrivi raului si au deschis calea ca Satana sa aiba mai usor acces
la ei. n inocenta lor, ei au cedat ispitei; iar acum, n aceasta stare de
vinovatie constienta, aveau sa aiba mai putina putere de a-si mentine
[62]
integritatea.
n umilinta si cu tristete de nedescris, ei si-au luat ramas bun de
la caminul lor cel frumos si s-au dus sa locuiasca pe pamnt, asupra
caruia zacea blestemul pacatului. PP 61
ngeri sfinti au fost trimisi sa alunge perechea neascultatoare
din gradina, n timp ce alti ngeri pazeau drumul la pomul vietii.
Fiecare dintre acesti ngeri puternici aveau n mna dreapta o sabie
nvapaiata. 3SG 45
ngeri puternici, cu raze de lumina, ce reprezentau sabiile nfocate care erau ndreptate n toate directiile, au fost asezati ca
santinele, pentru a pazi drumul spre pomul vietii de apropierea lui
Satana si a perechii vinovate. RH 24 februarie 1874
Planul bine studiat al lui Satana a fost ca Adam si Eva sa nu
asculte de Dumnezeu, sa aiba parte de dezaprobarea Lui si apoi sa
ia din pomul vietii, ca sa poata perpetua o viata de pacat. nsa ngeri
sfinti au fost trimisi sa le mpiedice drumul la pomul vietii. n jurul
acestor ngeri luminau raze de lumina n toate directiile, ceea ce
dadea nfatisarea de sabii nvapaiate. 1SP 44
Dupa cadere, Satana a poruncit ngerilor sai sa faca toate eforturile cu putinta pentru a ncuraja credinta n nemurirea naturala a
omului; si daca aveau sa-i determine pe oameni sa accepte aceasta
50
eroare, ei aveau sa-i faca sa traga concluzia ca pacatosul va trai n

[63] nenorocire vesnica. 4SP 354
Capitolul 6 Lucrarea ngerilor nainte si dupa

potopul lui Noe
Planul de mntuire, explicat mai departe
ngerii au mentinut legatura cu Adam dupa caderea sa si l-au
informat cu privire la planul de mntuire si cu privire la faptul ca
neamul omenesc nu era n afara posibilitatii de a fi salvat. 3SG
52
ngerii i-au adus la cunostinta lui Adam ca, avnd n vedere ca
pacatuirea sa a adus moartea si nenorocirea, viata si nemurirea aveau
sa fie asigurate prin sacrificiul Domnului Isus Hristos. 1SP 51
Gradina Edenului a ramas pe pamnt mult timp dupa ce omul a
fost izgonit de pe frumoasele ei alei. Neamului omenesc cazut i-a
fost permis mult timp sa priveasca spre caminul inocentei, numai ca
intrarea le era oprita de ngerii pazitori. PP 62
nchinare la poarta pazita de heruvimi
La poarta pazita de heruvimi a Paradisului a fost descoperita
slava Domnului si aici au venit cei dinti nchinatori. Aici si-au [64]
adus Cain si Abel primele lor jertfe, iar Dumnezeu a cobort ca sa
comunice cu ei.
Scepticismul nu putea tagadui existenta Edenului, n timp ce
acesta era la vedere, avnd intrarea ngradita de ngerii pazitori.
Ordinea creatiunii, gradina n sine, istoria celor doi pomi ai sai att
de strns legati de destinul omului, constituiau lucruri de necontestat.
Iar existenta si autoritatea lui Dumnezeu, obligativitatea Legii Sale,
erau adevaruri pe care cu greu le puteau pune la ndoiala atta timp
ct Adam era printre ei. PP 83,84
[Cain si Abel] fusesera instruiti cu privire la masurile luate pentru
salvarea neamului omenesc. Li s-a cerut sa aduca la ndeplinire o
rnduiala care sa denote o ascultare umila, care sa arate respectul lor
fata de Dumnezeu si dependenta de Mntuitorul cel fagaduit, prin
51
52
jertfirea celor dinti nascuti ai turmei, pe care, cu solemnitate, sa-i

aduca, mpreuna cu sngele, ca o ardere de tot lui Dumnezeu...
El [Cain] nu voia sa urmeze cu strictete planul ascultarii si sa
caute un miel pe care sa-l aduca jertfa mpreuna cu roadele pamntului. El a luat numai roadele pamntului si a nesocotit cerinta lui
Dumnezeu... Abel l-a sfatuit pe fratele lui sa nu vina naintea Domnului fara sngele jertfei. Cain, fiind mai mare, nu a vrut sa asculte
de fratele lui...
Abel a adus jertfa din ntii-nascuti ai turmei, din cei mai grasi,
asa cum a poruncit Dumnezeu; si, cu credinta deplina n Mesia care
avea sa vina si cu respect umil, el si-a adus jertfa. Dumnezeu a privit
bine spre jertfa lui. O flacara fulgera din ceruri si mistuie jertfa
lui Abel. Cain nu vede manifestarea faptului ca si jertfa lui a fost
acceptata. Se mnie pe Domnul si pe fratele lui. Domnul trimite un
[65] nger la Cain ca sa discute cu el.
ngerul l ntreaba care este motivul mniei sale si i spune ca,
daca face binele si urmeaza ndrumarile date de Dumnezeu, El l
va primi si va privi bine spre jertfa lui. Dar, daca nu se supune n
umilinta rnduielilor lui Dumnezeu, nu l crede si nu l asculta, El
nu i poate accepta jertfa. ngerul i spune lui Cain ca nu a fost
nedreptate din partea lui Dumnezeu sau partinire dovedita fata de
Abel; ci, din cauza pacatului sau si a neascultarii sale de porunca
expresa a lui Dumnezeu, El nu a putut accepta jertfa lui si ca,
daca face bine, va fi primit de Dumnezeu... nsa nici dupa ce a fost
cu atta credinciosie instruit, Cain nu s-a pocait... n gelozia si ura
lui, el se cearta cu Abel si i adreseaza ocari... n timp ce Abel sustine
si ndreptateste planul lui Dumnezeu, Cain se nfurie, iar mnia lui
creste si izbucneste mpotriva lui Abel pna cnd, n furia lui, l
ucide. 3SG 47-49
Adam si ngerii au dat ndrumari antediluvienilor
Avantajele de care s-au bucurat oamenii acelui veac [nainte de
potop] de a dobndi cunostinte despre Dumnezeu prin lucrarile Sale
nu au mai fost niciodata disponibile de atunci. Si
departe de a fi
un veac de ntunecime spirituala, acela a fost un veac de o mareata
lumina. Toata lumea avea ocazia de a primi nvata turi de la Adam,
Lucrarea ngerilor nainte si dupa potopul lui Noe
53
iar cei care se temeau de Domnul aveau, de asemenea, ca nvata tori

ai lor pe Domnul Hristos si pe ngeri. PP 83
Oamenii au trait aproape o mie de ani n acele zile [nainte de
potop], iar ngerii veneau la ei cu nvata turi direct de la Domnul
[66]
Hristos. 1SM 230
Enoh
Enoh a auzit din gura lui Adam povestea trista a caderii n pacat,
ct si minunata relatare despre harul acordat de Dumnezeu prin
darul Fiului Sau, ca Mntuitor al lumii. El a crezut si s-a bizuit
pe fagaduinta data. Enoh a fost un barbat sfnt. El L-a servit pe
Dumnezeu cu o inima nempartita. El era constient de stricaciunea
familiei omenesti si s-a despartit de urmasii lui Cain si i-a mustrat
pentru marea lor nelegiuire... Sufletul lui era ntristat vaznd cum zi
de zi calcau n picioare autoritatea lui Dumnezeu... El s-a decis sa
se desparta de ei si sa petreaca mai mult timp singur, n meditatie si
rugaciune. El statea n asteptare naintea lui Dumnezeu si se ruga sa
cunoasca ct mai bine voia Lui, ca sa o poata aduce la ndeplinire.
Dumnezeu a comunicat cu Enoh prin ngerii Lui si i-a dat nvata turi
divine. El i-a facut cunoscut ca nu va ndura la nesfrsit razvratirea
omului si ca avea n plan sa nimiceasca neamul cel pacatos printr-un
potop de ape, care avea sa vina pe pamnt.
Domnul i-a prezentat mai ndeaproape lui Enoh planul mntuirii
si, prin Spiritul profetiei, l-a dus n decursul generatiilor care aveau
sa traiasca dupa potop, aratndu-i marile evenimente legate de cea
de-a doua venire a Domnului Hristos si sfrsitul lumii.
Enoh era preocupat de starea celor ce mor. I se parea ca si cei
neprihaniti si cei nelegiuiti se ntorc n ta rna deopotriva si ca acesta
le este sfrsitul. El nu putea vedea viata celor drepti dincolo de
mormnt. n viziune profetica, el a primit nvata turi cu privire la
Fiul lui Dumnezeu, care avea sa moara ca jertfa pentru om si i-a fost
aratata venirea Domnului Hristos pe norii cerului, nsotit de oastea
cereasca, pentru a da viata celor neprihaniti dintre cei morti si sa-i
elibereze din mormintele lor...
Enoh a relatat cu credinciosie oamenilor tot ce-i fusese descoperit [67]
prin Spiritul profetiei. Unii au crezut cuvintele sale si s-au ntors de
54
la nelegiuirea lor, temndu-se de Domnul si aducndu-I nchinare.

ST 20 februarie 1879
El [Enoh] cauta sa aiba anumite momente n care sa fie singur si
nu dorea sa fie gasit de oameni, pentru ca ei i ntrerupeau meditatia
sfnta si comuniunea lui cu Dumnezeu. El nu se retragea ntotdeauna
din societatea acelora care l iubeau si ascultau cuvintele lui ntelepte;
si nici nu se separa cu totul de cei stricati. El se ntlnea si cu cei
buni, si cu cei rai, n anumite momente stabilite, si se straduia sa-i
ntoarca pe cei rai de la calea lor cea rea. 3SG 56
Enoh se apropia tot mai mult de cer, n timp ce era n comuniune
cu Dumnezeu... Domnul l iubea pe Enoh, pentru ca el l urma cu
credinciosie si hotarre si ura nedreptatea si cauta cu staruinta o
mai desavrsita cunoastere a voii Sale, pentru ca sa o poata aduce
la ndeplinire. El tnjea de dorul de a fi mai aproape de Dumnezeu,
de care se temea, pe care l respecta si adora. Domnul nu avea sa
ngaduie ca Enoh sa moara ca toti ceilalti oameni, ci i-a trimis pe
ngerii Sai sa-l ia la cer, fara ca sa vada moartea. n prezenta celor
neprihaniti si nelegiuiti, Enoh a fost luat din mijlocul lor. Cei care l
iubeau au gndit ca poate Dumnezeu l-a lasat n vreunul din locurile
n care obisnuia sa se retraga; nsa dupa ce l-au cautat cu staruinta
si nu l-au gasit, au raportat ca nu era n acele locuri, caci l luase
[68] Domnul. ST 20 februarie 1879 Carele de foc ale Domnului au
fost trimise pentru barbatul Lui cel sfnt si el a fost dus la cer.
RH 19 aprilie 1870
Domnul mi-a dat o viziune despre celelalte lumi. Mi-au fost
date aripi si un nger m-a nsotit din cetate pna ntr-un loc care
era stralucitor si plin de slava... Apoi, am fost luata ntr-o lume
care avea sapte luni [astre, n.tr.]. Acolo, l-am vazut pe batrnul si
bunul Enoh, care fusese rapit la cer. n mna Sa dreapta avea o
ramura minunata de palmier, pe ale carei frunze, pe fiecare dintre
ele, era scris: Biruinta . Pe capul sau era o ghirlanda alba, de o
stralucire ce-ti lua ochii, cu frunze, iar n mijlocul fiecarei frunze era
scris Curatie; n jurul ghirlandei erau pietre pretioase, de diferite
culori, care straluceau mai tare ca stelele si reflectau asupra literelor,
marindu-le stralucirea. n partea din spate a capului sau era un
arc, unde se nchidea ghirlanda si pe acel arc era scris Sfintenie.
Deasupra ghirlandei era o coroana minunata, care stralucea mai tare
ca soarele. L-am ntrebat daca acela era locul unde a fost dus cnd a
55
fost luat de pe pamnt. El mi-a spus: Nu; ci cetatea este caminul

meu, aici am venit n vizita. EW 39,40
Enoh reprezinta pe aceia care vor ramne pe pamnt si vor fi
mutati la cer fara sa vada moartea. El reprezinta acea multime care
va trai n primejdiile zilelor din urma si se va mpotrivi stricaciunii,
rautatii, pacatului si nedreptatii si totusi va ramne nepatata. Si
noi
putem fi ca Enoh. S-au luat masuri n favoarea noastra... ngeri ai
lui Dumnezeu, care exceleaza n putere, sunt trimisi sa slujeasca n
sprijinul acelora care vor fi mostenitori ai mntuirii. Acesti ngeri,
cnd vad ca noi facem tot ce ne sta n putere pentru a fi biruitori,
si vor face partea lor, iar lumina lor va straluci n jurul nostru,
ndepartnd influenta ngerilor rai, care ne nconjoara, si ei vor face [69]
n jurul nostru o fortificatie ca un zid de foc. RH 19 aprilie 1870
Noe
Cei care au trait n zilele lui Noe si Avraam semanau mai mult
cu ngerii, ca forma, farmec si tarie. nsa fiecare generatie ce urma
era tot mai slaba. 1SG 69
Cu mai mult de o suta de ani nainte de potop, Domnul a trimis
un nger la credinciosul Noe pentru a-i aduce la cunostinta ca El nu
va mai avea ndurare pentru acel neam stricat. nsa El nu voia ca ei sa
fie n necunostinta de planul Sau. El avea sa-i dea ndrumari lui Noe
si sa-l faca un propovaduitor credincios, care sa avertizeze lumea de
distrugerea care urma sa vina, astfel ca locuitorii pamntului sa nu
aiba scuze...
ngerii au fost trimisi sa adune din padure si din cmp animalele
pe care le crease Dumnezeu. 1SP 69,72
ngerii au mers naintea acestor animale si ele i-au urmat doua
cte doua, parte barbateasca si parte femeiasca, iar din cele curate
cte sapte perechi. 3SG 67
Totul era acum gata pentru nchiderea corabiei, lucru pe care Noe
nu-l putea face din interior. Un nger a fost vazut de catre multimea
batjocoritoare, cobornd din cer, mbracat ntr-o stralucire ca cea a
fulgerului. El a nchis usa cea masiva pe dinafara si apoi si-a reluat
zborul napoi la ceruri. 1SP 72
56
Potopul vine
Fara sa tina seama de solemna manifestare a puterii lui Dumne[70] zeu, la care ei [antediluvienii] au fost martori felul neobisnuit n
care animalele au parasit padurile si cmpiile si s-au dus n corabie
si ngerul lui Dumnezeu, mbracat n stralucire si cu o nfatisare
nfricosa toare, cobornd din cer si nchiznd usa ei si-au mpietrit inimile si au continuat sa chefuiasca si sa se distreze, n ciuda
manifestarilor vadite ale puterii divine. nsa n ziua a opta, cerul s-a
ntunecat... Ploaia a cobort din nori peste ei. Aceasta era ceva ce ei
nu mai vazusera niciodata... Furtuna crestea n tarie pna ce se parea
ca apa vine din ceruri n torente puternice... Jeturi de apa tsneau
din pamnt cu o forta de nedescris, aruncnd stnci masive la sute
de picioare n aer, pentru ca apoi sa fie ngropate n pamnt...
Violenta furtunii a crescut, elementele dezlantuite ale naturii
amestecndu-se cu vaietele oamenilor care au dispretuit autoritatea
lui Dumnezeu. Copaci, cladiri, stnci si bucati din pamnt erau
aruncate n toate directiile. Spaima oamenilor si a animalelor era
dincolo de orice putinta de a fi descrisa. Chiar si Satana, care era
silit sa stea n mijlocul elementelor dezlantuite ale naturii s-a temut
pentru propria lui existenta ...
ngeri care exceleaza n putere au calauzit corabia si au ferit-o de
rele. Fiecare clipa din timpul acelei furtuni nfricosa toare, ce a durat
patruzeci de zile si patruzeci de nopti, n care corabia a fost pastrata
n siguranta , a constituit o minune a puterii Celui atotoputernic.
[71] 1SP 73,75
Dupa potop
Noe si familia lui priveau cu nerabdare cum scadeau apele. El
dorea sa poata merge iarasi pe pamnt. A trimis un corb care sa dus si s-a ntors la corabie. El n-a putut obtine informatia pe
care a dorit-o si a trimis si un porumbel care, negasind unde sa se
opreasca, s-a ntors si el la corabie. Dupa sapte zile, a trimis din
nou porumbelul si cnd, la ntoarcerea acestuia, au vazut frunza de
maslin n ciocul lui, a fost mare bucurie n familia celor opt persoane
care fusesera nchise n acea corabie att de mult timp. Din nou,
un nger coboara si deschide usa corabiei. Noe putea da la o parte
57
acoperisul acesteia, dar nu putea deschide usa pe care Dumnezeu o

nchisese. Dumnezeu i-a vorbit lui Noe prin ngerul care a deschis
usa, poruncindu-i familiei lui sa iasa afara din corabie si sa ia cu ei
toate fiintele dinauntrul acesteia...
Dupa ce a iesit din corabie, Noe a privit la animalele puternice
si feroce pe care le-a scos afara din corabie si apoi la familia sa care
numara opt persoane si s-a nspaimntat ca vor fi nimiciti de acele
fiare. nsa Domnul a trimis pe ngerul Sau la Noe ca sa-i spuna: Nu
te teme, caci spaima de tine va fi asupra tuturor fiarelor pamntului,
asupra pasarilor care zboara si asupra pestilor marilor; toate acestea
le-am dat n minile tale. Tot ce se misca si are viata vi le-am dat ca
hrana; toate acestea vi le dau, ca si iarba verde. 1SP 76, 78, 79
Zidirea Turnului Babel
Unii dintre descendentii lui Noe au decazut curnd... Unii din ei [72]
nu credeau n existenta lui Dumnezeu... Ceilalti credeau ca Dumnezeu exista. Cei care erau vrajmasi ai lui Dumnezeu erau zilnic mustrati de conversatiile sfinte si vietile neprihanite ale acelora care l
iubeau pe Dumnezeu, l ascultau si-L preamareau. Cei necredinciosi
s-au sfatuit si au cazut de acord sa se desparta de cei credinciosi...
Au calatorit la o anumita distanta de ei si au ales o cmpie ntinsa,
pe care sa locuiasca. Si-au
construit o cetate si apoi au pus la cale

ideea de a construi un turn mare, care sa ajunga pna la nori, ca sa
nu mai poata fi mprastiati... Ei voiau sa-si construiasca turnul mai
nalt dect naltimea pe care o atinsesera apele n timpul potopului...
si sa fie ca niste dumnezei si sa domneasca asupra oamenilor...
Ei s-au naltat mai presus de Dumnezeu. nsa El nu avea sa le
ngaduie sa-si aduca la ndeplinire lucrarea. Ei si-au construit turnul
pna la o naltime semeata cnd Domnul a trimis doi ngeri care i-au
ncurcat n lucrul lor... ngerii le-au ncurcat limba... Dupa aceasta,
nu a mai fost armonie n lucrarea lor. Furiosi unul pe altul si nefiind
n stare sa nteleaga de unde se trage nentelegerea si acele cuvinte
ciudate pe care le rosteau, ei au abandonat lucrul si s-au despartit
unii de altii, mprastiindu-se pe fata pamntului. Pna la data aceea,
oamenii vorbeau o singura limba. Un fulger din ceruri, ca un semn
al mniei lui Dumnezeu, a spulberat vrful turnului lor, aruncndu-l
[73]
la pamnt. 1SP 91-93
Capitolul 7 Lucrarea ngerilor n perioada

patriarhala
Avraam
Dumnezeu l-a onorat mult pe Avraam. ngeri din ceruri mergeau
alaturi de el si discutau cu el ca de la prieten la prieten. PP 138
Domnul i-a transmis lui Avraam voia Sa prin ngeri. Domnul
Hristos a aparut naintea lui si i-a dat cunostinta clara cu privire la
cerintele Legii morale si cu privire la mntuirea cea mareata , care
avea sa fie adusa la ndeplinire de El nsusi. RH 29 aprilie 1875
Dupa nasterea lui Ismael, Domnul S-a nfatisat din nou naintea
lui Avraam si i-a spus: Voi face un legamnt ntre Mine si tine si
samnta ta dupa tine din neam n neam; acesta va fi un legamnt
vesnic. Domnul a repetat iarasi fagaduinta ca va da Sarei un fiu si
ca ea va fi mama multor neamuri. 1SP 96
Cnd trebuia sa fie revarsate judecatile asupra Sodomei, lucrul
acesta nu a fost ascuns de el si el a devenit un mijlocitor ntre Dumnezeu si pacatosi. Primirea ngerilor de catre el prezinta, de asemenea,
[74] un frumos exemplu de ospitalitate.
La miezul zilei, cnd era cel mai cald, patriarhul statea la usa
cortului sau, privind afara peisajul tacut, cnd a vazut n departare
trei calatori apropiindu-se. nainte de a ajunge la cort, strainii s-au
oprit ca si cnd s-ar fi consultat n privinta a ceea ce aveau de facut.
Fara sa astepte ca acestia sa-i ceara anumite servicii, Avraam s-a
sculat degraba si cnd acestia pareau ca vor sa se ndrepte n alta
directie, el s-a grabit dupa ei si cu multa amabilitate i-a rugat sa-l
onoreze, zabovind pentru a se nviora. El nsusi le-a adus apa ca sa-si
poata spala picioarele de praful calatoriei. El nsusi a ales pentru ei
ce sa li se dea de mncare si, n timp ce acestia se odihneau la umbra
racoroasa, ospatul a fost pregatit, iar el statea alaturi de ei, plin de
respect, n timp ce acestia se mpartaseau de ospitalitatea lui...
Avraam vazuse n oaspetii sai doar trei calatori obositi, fara sa-i
treaca prin gnd ca printre ei se afla Acela n fata caruia el se putea
58
Lucrarea ngerilor n perioada patriarhala
59
nchina fara a pacatui. nsa acum s-a descoperit adevaratul caracter

al solilor ceresti. Desi misiunea lor era de a revarsa mnia, totusi lui
Avraam, barbatul credintei, ei i-au vorbit mai nti de binecuvntari...
Avraam L-a onorat pe Dumnezeu si Domnul l-a onorat pe el,
lundu-l la sfaturile Sale si descoperindu-i planurile Sale... Dumnezeu cunostea foarte bine masura vinovatiei Sodomei; nsa El S-a
exprimat n felul oamenilor, pentru ca sa fie nteleasa justetea procedeelor Sale. nainte de a aduce judecata asupra pacatosilor, El
avea sa instituie o cercetare a cailor lor; daca nu au depasit limitele
harului divin, El avea sa le acorde nca posibilitatea de a se pocai.
[75]
PP 138, 139
Distrugerea Sodomei si a Gomorei
Doi dintre mesagerii ceresti s-au departat, lasndu-l pe Avraam
singur cu Acela despre care stia acum ca este Fiul lui Dumnezeu...
Cu adnc respect si umilinta , el si-a rostit cererea: Iata, am ndraznit
sa vorbesc Domnului, eu care nu sunt dect praf si cenusa ... El s-a
apropiat mai mult de solul ceresc si si-a rostit fierbinte cererea. Desi
Lot locuia acum n Sodoma, el nu era partas la nelegiuirea locuitorilor acesteia. Avraam se gndea ca n acea cetate numeros populata
trebuia sa mai fie si alti nchinatori ai adevaratului Dumnezeu. Si,
gndind astfel, el a implorat: Vei nimici Tu pe cel bun mpreuna

cu cel rau? Departe de Tine asa ceva... Cel ce judeca tot pamntul
nu va face oare dreptate? Avraam si-a rostit cererea nu numai o
data, ci de mai multe ori. Devenind tot mai ndraznet, pe masura
ce cererile lui erau ascultate, el a continuat sa pledeze, pna cnd a
capatat asigurarea ca si n cazul n care n cetate s-ar gasi doar zece
suflete neprihanite, cetatea avea sa fie crutata. PP 139, 140
Doi ngeri l viziteaza pe Lot
n amurg, doi straini se apropie de poarta cetatii. Pareau a fi
doi calatori care doreau sa poposeasca acolo peste noapte. Nimeni
nu a putut vedea n acei doi umili calatori pe vestitorii puternici ai
judecatii divine si putin se gndea multimea cea vesela, nepasatoare
ca, prin felul cum avea sa-i trateze pe acei soli ceresti, chiar n
acea noapte, ei aveau sa atinga punctul culminant al vinovatiei lor, [76]
60
semnnd sentinta de condamnare pentru cetatea cea mndra. A fost

nsa un om care a dovedit atentie fata de acei straini si i-a invitat n
casa lui. Lot nu stia cine sunt, dar amabilitatea si ospitalitatea i erau
caracteristice. PP 158
ngerii i-au dezvaluit lui Lot obiectivul misiunii lor: Avem
sa nimicim locul acesta, pentru ca a ajuns mare plngere naintea
Domnului mpotriva locuitorilor lui. De aceea ne-a trimis Domnul,
ca sa-l nimicim. Strainii pe care Lot s-a straduit sa-i protejeze, i-au
promis acum ca ei l vor apara pe el si vor salva, de asemenea, si
pe toti membrii familiei sale, care aveau sa fuga mpreuna cu el din
cetatea cea nelegiuita... Lot a iesit ca sa-si avertizeze copiii. El a
repetat cuvintele ngerilor: Pregatiti-va degraba sa iesiti din acest
loc; caci Domnul va nimici aceasta cetate. Dar lor li se parea ca si
bate joc de ei...
Lot s-a ntors trist n casa lui si le-a spus ca nu a avut izbnda.
Atunci ngerii i-au poruncit sa se scoale, sa-si ia sotia si pe cele
doua fiice care erau nca n casa lui si sa plece din cetate... Amortit
de durere, el zabovea, nevoind sa plece. Daca n-ar fi fost ngerii lui
Dumnezeu, ei ar fi pierit cu totii n ruinele Sodomei. Solii ceresti l-au
luat de mna pe el, pe sotia lui si pe cele doua fiice si i-au condus
afara din cetate.
Aici, ngerii i-au lasat si s-au ntors la Sodoma ca sa-si aduca
la ndeplinire lucrarea lor de nimicire. Un altul Acela de care se
rugase Avraam s-a apropiat de Lot...
Printul cerului era alaturi de el, si el se ruga pentru propria lui
viata , ca si cnd Dumnezeu, care dovedise atta grija si dragoste
[77] pentru el, nu l mai apara. El trebuia sa se ncreada cu totul n
Mesagerul divin, predndu-si vointa si viata n minile Domnului
fara nici o ndoiala sau sovaire. nsa, ca multi altii, el a facut un plan
pentru sine nsusi...
S-a dat din nou solemna porunca de a se grabi, caci furtuna de
foc nu mai putea fi ntrziata. nsa o persoana dintre fugari [sotia
lui Lot] a riscat, aruncnd o privire napoi la cetatea condamnata si
s-a transformat ntr-un monument al judecatii lui Dumnezeu. PP
158-161
61
Avraam pus la ncercare

Cnd avea aproape o suta de ani, lui Avraam i-a fost repetata
fagaduinta unui fiu, dndu-i-se asigurarea ca viitorul mostenitor
avea sa fie copilul Sarei... Nasterea lui Isaac, aducnd, dupa o lunga
asteptare, mplinirea celor mai scumpe nadejdi ale lor, a umplut de
bucurie corturile lui Avraam si ale Sarei...
Sara a vazut n caracterul neastmparat al lui Ismael o sursa
de discordie si a apelat la Avraam, cerndu-i ca Agar si Ismael
sa fie alungati din tabara. Patriarhul s-a ntristat mult. Cum putea
sa-l izgoneasca pe fiul sau, Ismael, care i era att de scump? n
nedumerirea lui, el a cerut ndrumare de la Domnul. Domnul, printrun nger, i-a spus sa mplineasca dorinta Sarei... si ngerul i-a dat
fagaduinta, care l-a consolat, ca, desi avea sa fie departe de casa
tatalui sau, Ismael nu avea sa fie uitat de Dumnezeu; viata lui avea
sa fie pastrata, iar el avea sa devina tatal unui neam mare. Avraam a
ascultat de cuvntul ngerului, nu nsa fara a suferi profund. PP [78]
146, 147
Dumnezeu l-a chemat pe Avraam ca sa fie tatal celor credinciosi,
iar viata lui trebuia sa fie un exemplu de credinta pentru generatiile
viitoare. nsa aceasta credinta nu a fost desavrsita... Pentru a putea
atinge cel mai nalt standard, Dumnezeu l-a mai supus unei ncercari,
cea mai grea din cte a fost chemat omul sa ndure vreodata. ntr-o
viziune de noapte, el a fost ndemnat sa se ndrepte spre tara Moria
si acolo sa aduca pe fiul sau ca ardere de tot, pe un munte care i va
fi aratat...
Porunca a fost exprimata n cuvinte care trebuie sa fi frnt inima
tatalui: Ia acum pe fiul tau, pe singurul tau fiu, Isaac, pe care l
iubesti,... si adu-l ca ardere de tot. Isaac era lumina caminului lor,
mngierea batrnetii sale si, mai presus de toate acestea, mostenitorul binecuvntarii promise...
Satana era prin preajma pentru a sugera ca el trebuie sa fi fost
amagit, caci Legea divina porunceste sa nu ucizi si Dumnezeu
nu poate cere ceea ce a interzis odata. Iesind afara din cortul sau,
Avraam a privit stralucirea calma a cerului fara nori si si-a adus
aminte de fagaduinta facuta lui cu cincizeci de ani n urma, ca
samnta lui avea sa fie att de numeroasa, ca stelele. Daca aceasta
fagaduinta avea sa fie mplinita prin Isaac, cum era posibil ca el sa
62
fie ucis? Avraam era ispitit sa creada ca se nseala... El si-a adus

aminte de ngerii care au fost trimisi pentru a-i descoperi planul lui
Dumnezeu de a nimici Sodoma si care i-au adus fagaduinta aceluiasi
[79] fiu Isaac si s-a dus n locul unde se ntlnise de mai multe ori cu solii
ceresti, spernd sa-i ntlneasca iarasi si sa primeasca ndrumari pe
mai departe; nsa nici unul nu a mai venit sa-l aline. PP 147,148
Toata ziua nadajduise ca va ntlni un nger care sa vina sa-l
mngie sau, poate, sa retraga porunca lui Dumnezeu, nsa nu a
aparut nici un sol al harului... Cea de-a doua si lunga zi se ncheie,
urmeaza o alta noapte fara somn, petrecuta n umilinta si rugaciune,
si ncepe calatoria n cea de-a treia zi. ST 1 aprilie 1875
La locul desemnat au construit altarul si au pus lemne deasupra.
Apoi, cu o voce tremurnda, Avraam i face cunoscut fiului sau
solia divina. Cu groaza si uluire, Isaac si afla soarta, dar nu se
mpotriveste... si el mpartasea credinta lui Avraam si socotea ca a
fost onorat prin faptul ca a fost chemat sa-si dea viata ca jertfa pentru
Dumnezeu... si acum, sunt rostite ultimele cuvinte de dragoste, sunt
varsate ultimele lacrimi, are loc ultima mbratisare. Tatal ridica
cutitul pentru a-si junghia fiul, cnd, deodata, bratul sau este oprit.
Un nger al lui Dumnezeu l striga pe patriarh din ceruri: Avraame!
Avraame! El raspunde repede: Iata-ma. Si
iar se aude acel glas:
Sa nu pui mna pe baiat si sa nu-i faci nici un rau; caci stiu acum ca
te temi de Dumnezeu, pentru ca nu ai crutat pe fiul tau, pe singurul
tau fiu, pentru Mine...
Dumnezeu a dat pe Fiul Sau sa moara de o moarte n agonie si
rusine. ngerilor, care au fost martori ai umilirii si chinului sufletesc
[80] al Fiului lui Dumnezeu, nu li s-a ngaduit sa intervina, ca n cazul
lui Isaac. Nu a fost nici un glas care sa strige: Destul! Pentru a
salva neamul cazut, mparatul slavei si-a dat viata...
Fiintele ceresti au fost martore ale acelei scene cnd credinta lui
Avraam si supunerea lui Isaac au fost puse la ncercare... Tot cerul a
privit cu uimire si admiratie ascultarea nesovaielnica a lui Avraam.
ntreg cerul a aplaudat credinciosia lui. Acuzatiile lui Satana au fost
aratate ca fiind mincinoase...
A fost greu chiar si pentru ngeri sa priceapa taina mntuirii
sa nteleaga de ce Comandantul cerului, Fiul lui Dumnezeu, trebuie
sa moara pentru omul vinovat. Cnd i s-a dat porunca lui Avraam,
ca sa-si aduca fiul ca jertfa, a fost mobilizat interesul tuturor fiintelor
63
ceresti. Cu toata seriozitatea, ei vegheau asupra fiecarui pas facut

pentru mplinirea acestei porunci. Cnd, la ntrebarea lui Isaac:
Unde este mielul pentru arderea de tot? Avraam a dat raspunsul:
Domnul nsusi Se va ngriji de miel; si cnd mna tatalui a fost
oprita cnd era pe punctul de a-si junghia fiul, si berbecele de care
S-a ocupat Dumnezeu a fost adus ca jertfa n locul lui Isaac a
fost revarsata lumina asupra tainei mntuirii si chiar si ngerii au
nteles mai bine minunatele masuri pe care le-a luat Dumnezeu
pentru salvarea omului. PP 152, 154, 155
Casatoria lui Isaac
n mintea lui Avraam, alegerea unei sotii pentru fiul sau Isaac era
o problema de o deosebita importanta ; el era preocupat ca fiul sau
sa se casatoreasca cu o fata care sa nu-l ndeparteze de Dumnezeu...
Isaac, avnd ncredere n ntelepciunea si grija tatalui sau, a fost
multumit sa-i ncredinteze lui problema aceasta, avnd de asemenea ncrederea ca nsusi Dumnezeu l va ndruma n acea alegere. [81]
Gndurile patriarhului s-au ndreptat spre rudele tatalui sau din tara
Mesopotamiei... [El] a ncredintat acea problema importanta celui
mai n vrsta slujitor al sau [Eliezer] , un barbat credincios, cu
experienta si judecata sanatoasa, care-l slujise cu credinciosie mult
timp... Domnul Dumnezeul cerurilor, a spus el, care m-a luat din
casa tatalui meu si din tara parintilor mei,... va trimite pe ngerul Lui
naintea ta...
Solul a pornit fara ntrziere... [La] Haran, cetatea lui Nahor,
el a poposit n afara zidurilor cetatii, aproape de fntna la care
femeile din partea locului veneau seara pentru apa... Aducndu-si
aminte de cuvintele lui Avraam, ca Dumnezeu avea sa trimita pe
ngerul Lui ca sa fie cu el, acesta s-a rugat cu staruinta ca sa fie
calauzit pe calea cea buna. n familia stapnului sau, el era obisnuit
cu amabilitatea si ospitalitatea, iar acum el a cerut ca un act de
bunavointa si amabilitate sa-i poata indica pe fecioara pe care a
ales-o Dumnezeu.
De-abia a fost rostita rugaciunea ca s-a si dat raspunsul. Printre
femeile care erau adunate la fntna, manierele deosebit de amabile
ale uneia [Rebeca] i-au atras atentia. n timp ce venea de la fntna,
strainul s-a dus s-o ntmpine, cerndu-i apa din ulciorul pe care-l
64
purta pe umeri. Cererea a primit un raspuns binevoitor, mpreuna cu

oferta de a da de baut si camilelor, un serviciu care se obisnuia chiar
la fiicele de printi, pe care l ndeplineau pentru turmele si cirezile
tatilor lor. Astfel semnul cerut a fost dat...
Avraam locuia la Beer-seba, iar Isaac, care nsotise turmele n
tara nvecinata, se ntorsese n casa tatalui sau pentru a astepta sosirea
[82] solului de la Haran... ntr-o seara, Isaac s-a dus sa cugete n taina
pe cmp... si slujitorul i-a spus lui Isaac toate lucrurile pe care le
facuse. Si
Isaac a dus pe Rebeca n cortul mamei sale Sara; a luat pe
Rebeca si ea a fost nevasta lui. PP 171-173
Iacov si Esau
Iacov si Esau, cei doi fii gemeni ai lui Isaac, prezinta un contrast
izbitor, att n ce priveste caracterul, ct si viata lor. Aceasta neasemanare a fost prezisa de ngerul lui Dumnezeu nainte de nasterea
lor. La rugaciunea ngrijorata a Rebecai, acesta i-a spus ca i vor fi
dati doi fii si i-a prezentat istoria lor viitoare si anume ca fiecare
avea sa devina capul unui neam puternic, nsa unul va fi mai mare
dect celalalt si cel tnar avea sa aiba ntietatea...
Isaac... a declarat clar ca Esau, fiul cel mare, era cel caruia i se
cuvenea dreptul de nti nascut. nsa Esau nu avea placere pentru
slujire si nici nclinatie pentru viata religioasa... Rebeca si-a amintit
cuvintele ngerului si... era convinsa ca mostenirea fagaduintei divine
era pentru Iacov. Ea a repetat lui Isaac cuvintele ngerului; nsa
sentimentele tatalui erau concentrate asupra fiului cel mare si el era
neclintit n planul lui. PP 177,178
Iacov a aflat de la mama lui de nstiintarea divina cum ca dreptul
de nti nascut i va reveni lui si era plin de o dorinta de nedescris
[83] dupa privilegiile pe care acesta avea sa i le confere. El
nu tnjea dupa avutiile tatalui sau, ci dupa dreptul spiritual de
nti nascut...
Cnd Esau, venind acasa ntr-o zi, slabit si frnt de oboseala de
la vnatoare, a cerut din mncarea pe care o pregatea Iacov, acesta
din urma... s-a oferit sa-i potoleasca foamea cu pretul dreptului sau
de nti nascut. Iata, sunt aproape sa mor, a strigat vnatorul cel
nesabuit si indulgent cu sine, la ce-mi foloseste acest drept de nti
65
nascut? si pentru o farfurie de ciorba rosie si-a pierdut dreptul de

nti nascut...
Iacov si Rebeca au avut succes n planul lor, nsa au cstigat doar
necaz si durere de pe urma nselaciunii lor. Dumnezeu declarase ca
Iacov va primi dreptul de nti nascut, Cuvntul Sau urmnd sa se
mplineasca la timpul hotart de El, daca ei ar fi asteptat cu credinta
ca El sa lucreze pentru ei...
Amenintat cu moartea de mnia lui Esau, Iacov a parasit casa
tatalui sau, ca fugar... Seara celei de-a doua zile l-a gasit departe
de corturile tatalui sau. Se considera un exilat si era constient de
faptul ca tot acel necaz se datora faptelor sale gresite. ntunericul
deznadejdii apasa asupra sufletului sau si de-abia ndraznea sa se
roage. Se simtea att de singur, nct simtea nevoia de protectia lui
Dumnezeu, asa cum nu mai simtise niciodata pna atunci. Plngnd
si n adnca umilinta , el si-a marturisit pacatul si s-a rugat fierbinte
ca sa primeasca o dovada a faptului ca nu a fost parasit cu totul...
Dumnezeu nu l-a parasit pe Iacov... Cu iubire, Dumnezeu i-a
descoperit exact ceea ce avea nevoie Iacov un Mntuitor... Obosit
de calatorie, calatorul s-a ntins pe pamnt, cu o piatra la cap drept
perna. Pe cnd dormea, a vazut o scara, stralucitoare si luminoasa, [84]
rezemata pe pamnt iar vrful atingea cerul. Pe aceasta scara, urcau
si coborau ngeri; deasupra statea Domnul slavei si din ceruri s-a
auzit glasul Lui: Eu sunt Domnul Dumnezeul tatalui tau Avraam si
al lui Isaac...
n aceasta viziune i-a fost prezentat lui Iacov planul de mntuire.
Scara l reprezinta pe Domnul Isus, mijlocul de comunicare rnduit.
Daca El, prin meritele Lui, n-ar fi facut o punte peste prapastia pe
care a facut-o pacatul, ngerii slujitori nu ar fi mentinut legatura cu
omul decazut...
Cu o credinta noua si neclintita n fagaduintele divine si avnd
asigurarea prezentei si protectiei ngerilor ceresti, Iacov si-a continuat calatoria n tara fiilor Rasaritului. PP 178-180, 183, 184,
188
Desi Iacov a parasit Padan-Aramul, ascultnd de ndrumarea
divina, el nu a pornit fara ezitare pe drumul pe care l strabatuse ca
fugar cu douazeci de ani n urma. Pacatul nselarii tatalui sau era
mereu naintea sa... Pe masura ce se apropia de sfrsitul calatoriei
66
sale, gndul la Esau l umplea de presimtiri nfricosa toare... Din nou,

Domnul i-a dat lui Iacov un semn al grijii divine. PP 195
Pe cnd era n drumul sau, pe Iacov l-au ntlnit ngerii lui Dumnezeu. Cnd i-a vazut, el a spus: Aceasta este ostirea lui
Dumnezeu. El a vazut ngerii lui Dumnezeu ntr-un vis, tabarnd n jurul lui. 3SG 127
Mergnd n fata ... [Iacov], ca si cnd ar fi croit calea, a zarit doua
osti de ngeri ceresti mergnd ca pentru calauzire si aparare; si cnd
[85] i-a vazut, a exclamat n cuvinte de lauda: Aceasta este tabara lui
Dumnezeu. Si
a pus numele acelui loc Mahanaim, care nseamna
doua ostiri sau tabere. ST 20 noiembrie 1879
Totusi, Iacov simtea ca trebuie sa faca ceva pentru a-si asigura
propria siguranta . De aceea, a trimis soli cu un mesaj de mpacare
care sa-l ntmpine pe fratele sau... Dar slujitorii s-au ntors cu vestea
ca Esau se apropie cu patru sute de oameni si ca nu a trimis nici un
raspuns la mesajul sau prietenesc... Iacov s-a nspaimntat foarte
mult si l-a apucat groaza... Apoi, i-a mpartit [familia si slujitorii
sai] n doua grupe, astfel ca, daca una avea sa fie atacata, cealalta sa
poata avea posibilitatea de a scapa...
Au ajuns acum la prul Iaboc si, deoarece se nnopta, Iacov si-a
trecut familia dincolo de vadul prului, iar el a ramas n urma singur.
S-a hotart sa petreaca noaptea n rugaciune si dorea sa fie singur cu
Dumnezeu...
Deodata simte o mna puternica asupra lui. Gndea ca e vreun
vrajmas care cauta sa-i ia viata si a nceput sa lupte, ca sa scape de
acel atacator. Pe ntuneric, cei doi au luptat ca sa iasa nvingatori.
Nu s-a rostit nici un cuvnt, nsa Iacov si-a folosit toata puterea si
nu s-a odihnit nici o clipa. n timp ce se lupta astfel pentru viata sa,
simta mntul vinovatiei i apasa sufletul; pacatele sale i apareau n
fata pentru a-l ndeparta din prezenta lui Dumnezeu. nsa, n criza
aceea teribila el si-a adus aminte de fagaduintele lui Dumnezeu si a
nceput sa implore din toata inima ndurarea Sa. Lupta a continuat
pna aproape de zorii zilei, pna cnd strainul si-a pus degetul pe
[86] coapsa lui Iacov si el a fost paralizat pe loc. Patriarhul si-a dat seama
acum cu cine luptase. El era constient acum ca luptase cu un sol
ceresc si acesta era motivul pentru care, cu tot efortul lui aproape
supraomenesc nu a putut obtine biruinta. PP 196, 197
67
Despre Acela cu care s-a luptat Iacov se spune ca a fost un om;

Osea spune ca a fost un nger, n timp ce Iacov spune L-am vazut pe
Dumnezeu fata n fata . El a spus, de asemenea, ca avea putere de la
Dumnezeu. Acesta a fost Maiestatea cerului, ngerul legamntului,
care a venit sub chip de om la Iacov. ST 20 noiembrie 1879
Domnul Hristos, ngerul legamntului, a fost cel care i S-a
descoperit lui Iacov. Patriarhul era ranit acum si suferea o durere
teribila, nsa nu i-a dat drumul... El trebuia sa aiba asigurarea ca
pacatul sau a fost iertat... ngerul a cautat sa plece; El a spus: Lasama sa plec caci se crapa de ziua; nsa Iacov a raspuns: Nu Te
voi lasa sa pleci pna nu ma vei binecuvnta. Daca aceasta ar fi
fost o ncumetare egoista, izvornd din mndrie, Iacov ar fi fost
nimicit pe loc; dar cererea lui era a unuia care si marturisea propria
nevrednicie, ncrezndu-se totusi n credinciosia lui Dumnezeu, care
si tine legamntul. Iacov a luptat cu Dumnezeu si a fost biruitor...
n timp ce Iacov se lupta cu ngerul, un alt sol ceresc a fost trimis
la Esau. ntr-un vis, Esau l-a vazut pe fratele sau exilat timp de
douazeci de ani, plecat din casa tatalui sau; el era martor la durerea
lui cnd a auzit de moartea mamei sale; si el l-a vazut pe fratele sau
nconjurat de ostile lui Dumnezeu. Visul sau a fost relatat de Esau [87]
soldatilor sai, carora le-a dat porunca sa nu faca nici un rau lui Iacov,
caci Dumnezeul tatalui sau era cu el...
Experienta lui Iacov din acea noapte de lupta si chin reprezinta
ncercarea prin care trebuie sa treaca poporul lui Dumnezeu nainte
[88]
de a doua venire a Domnului Hristos. PP 197-201
Capitolul 8 Lucrarea ngerilor n timpul exodului

Nasterea lui Moise
Pe masura ce timpul trecea, [Iosif] marele barbat caruia Egiptul
i datora att de mult... a trecut la odihna. Si
peste Egipt s-a ridicat
un nou mparat, care nu-l cunostea pe Iosif... si el a spus poporului
sau: Iata, copiii lui Israel sunt mai multi si mai puternici dect
noi... S-au dat porunci... pentru a-i ucide pe copiii evreilor de
parte barbateasca atunci cnd se nasteau. Satana era autorul acestei
dispozitii. El stia ca din mijlocul israelitilor trebuia sa se nasca un
salvator; si, determinndu-l pe mparat sa le ucida copiii, spera sa
mpiedice mplinirea planului divin...
Pe cnd era n vigoare acest decret, lui Amram si Iochebed li s-a
nascut un fiu... Mama a reusit sa ascunda copilul [pe Moise] timp
de trei luni. Apoi, constienta ca nu-l mai poate tine n siguranta , ea
a facut o barcuta din papura, pe care a lipit-o cu lut si cu smoala
[89] ca sa nu patrunda apa; a pus pruncul n ea si i-a dat drumul pe ru,
printre stnjeneii de balta si trestiile de pe marginea acestuia. Ea nu
a ndraznit sa ramna acolo, ca sa-l pazeasca, pentru a nu pune n
pericol viata copilului si propria ei viata ; nsa sora copilului, Maria, a
ramas prin preajma, veghind cu nerabdare sa vada ce se va ntmpla
cu fratiorul ei. Mai erau si altii care vegheau. Rugaciunile arzatoare
ale mamei ncredintasera copilul n grija lui Dumnezeu; iar ngeri
nevazuti pluteau deasupra adapostului sau umil. ngerii au calauzit-o
pe fiica lui Faraon ntr-acolo. Curiozitatea ei a fost strnita de acel
cosulet mic si cnd a vazut copilasul cel frumos din el, si-a dat seama
de ndata despre ce este vorba. Lacrimile copilului i-au trezit mila
si... ea s-a hotart sa-l salveze; ea l va nfia ca sa fie fiul ei. PP
241-243
Batrnii lui Israel au fost nstiintati de catre ngeri ca timpul
eliberarii lor era aproape si ca Moise era barbatul pe care Dumnezeu
avea sa-l foloseasca pentru a ndeplini aceasta lucrare. ngerii iau spus si lui Moise ca Iehova l-a ales pe el pentru a izbavi din
68
Lucrarea ngerilor n timpul exodului
69
robie pe poporul lui. Gndindu-se ca ei aveau sa-si dobndeasca

libertatea prin forta armelor, Moise se astepta sa conduca ostirea
evreilor mpotriva armatelor Egiptului. PP 245
Moise a ramas la curte pna la patruzeci de ani... ntr-o zi,
pe cnd se plimba, vaznd ca un egiptean lovea pe un evreu, s-a
repezit si l-a ucis pe egiptean... si a ngropat degraba trupul n nisip...
[Moise] a fugit n Arabia... Dupa o vreme, Moise s-a casatorit cu
una din fetele lui Ietro; si acolo, slujind socrului sau ca pazitor al
[90]
turmelor, a ramas patruzeci de ani. PP 246, 247
Moise n Madian
Daca ochii lui [Moise] ar fi putut fi deschisi, el ar fi putut vedea
solii lui Dumnezeu, ngerii cei curati si sfinti aplecndu-se cu iubire
asupra lui, revarsndu-si lumina asupra lui. ST 19 februarie 1880
n timp ce si vedea de lucrul lui, el [Moise] a vazut un tufis,
ramuri, frunze si trunchi, arznd cu totul, dar care nu se mistuia. El
s-a apropiat mai mult, ca sa vada privelistea aceea minunata, cnd o
voce i s-a adresat din mijlocul rugului. Era glasul lui Dumnezeu. El
fusese Acela care, ca nger al legamntului, se descoperise parintilor
sai n vremurile trecute. Moise a nceput sa tremure, fiind cuprins de
spaima cnd Domnul l-a strigat pe nume. Cu buzele tremurnde, el a
raspuns: Iata-ma. El fusese avertizat sa nu se adreseze Creatorului
sau ntr-un mod nepotrivit: Scoate-ti ncalta mintele din picioare,
caci locul pe care calci este un pamnt sfnt. Moise si-a ascuns
fata; caci se temea sa priveasca pe Dumnezeu. ST 26 februarie
1880
mpreuna cu sotia sa si cu copiii, Moise a plecat n calatorie
[catre Egipt]... Pe acest drum, pornind din Madian, Moise a primit o
avertizare uimitoare si nfricosa toare cu privire la vointa Domnului.
I s-a nfatisat un nger, ntr-un mod nspaimntator, ca si cnd avea
de gnd sa-l nimiceasca pe data. Nu i-a fost data nici o explicatie;
nsa Moise si-a adus aminte ca a nesocotit una din cerintele lui
Dumnezeu; cednd puterii de convingere a sotiei sale, el a neglijat
sa aduca la ndeplinire ritualul circumciziunii fiului sau mai mic.
El nu se conformase conditiei n virtutea careia copilul sau putea [91]
beneficia de binecuvntarile legamntului lui Dumnezeu cu Israel...
Sefora, temndu-se ca sotul ei va fi ucis, a ndeplinit ea nsasi acel
70
ritual si ngerul l-a lasat apoi pe Moise sa-si continue calatoria. n

misiunea lui naintea lui Faraon, Moise avea sa se afle ntr-o pozitie
ce implica un mare pericol; viata lui putea fi aparata numai prin
protectia sfintilor ngeri. Daca ar fi neglijat datoriile care i erau
cunoscute, el nu avea sa fie n siguranta ; caci n-ar mai fi putut fi
aparat de ngerii lui Dumnezeu. PP 255, 256
Aaron, fiind nstiintat de ngeri, a plecat sa-si ntmpine fratele,
de care fusese despartit att de mult timp; s-au ntlnit n pustiu,
lnga Horeb... mpreuna au calatorit spre Egipt; iar cnd au ajuns n
tinutul Gosen, ei i-au adunat pe batrnii lui Israel. PP 257
Plagile asupra Egiptului
Moise si Aaron au fost reprezentantii lui Dumnezeu n fata unui
mparat obraznic si sfidator si a unor preoti nepocaiti, mpietriti
n razvratire, care s-au aliat cu ngerii cei rai. Faraon si mai marii
Egiptului nu erau n necunostinta de cauza cu privire la guvernarea
nteleapta a lui Dumnezeu. O lumina stralucitoare lumina prin veacuri, aratnd spre Dumnezeu, spre guvernarea Lui dreapta si spre
cerintele Legii Sale. Iosif si copiii lui Israel din Egipt le facusera
cunoscuta cunostinta de Dumnezeu. Chiar dupa ce poporul lui Israel
a fost adus n robia egiptenilor, nu toti erau priviti ca sclavi. Multi
erau asezati n pozitii importante si acestia erau martori pentru Dum[92] nezeu. YI 8 aprilie 1897 Satana... stia foarte bine ca Moise fusese
ales de Dumnezeu pentru a rupe jugul robiei ce-i apasa pe copiii lui
Israel... El s-a consultat cu ngerii lui n vederea ndeplinirii unei
lucrari care sa aiba un dublu scop: 1. Sa distruga influenta lucrarii
facute de Dumnezeu prin slujitorul Sau Moise, lucrnd prin agentii
sai, contrafacnd astfel lucrarea autentica a lui Dumnezeu. 2. Sa
exercite influenta prin lucrarea sa, facuta prin intermediul vrajitorilor, care avea sa continue de-a lungul veacurilor si sa distruga n
mintea multora credinta adevarata n minunile puternice si lucrarile
ndeplinite de Domnul Hristos cnd El avea sa vina n aceasta lume.
1T 291
Moise si Aaron au intrat n coridoarele casei regale a mparatului
Egiptului... Acolo, naintea monarhului celei mai puternice mparatii
care exista atunci, stateau cei doi reprezentanti ai neamului nrobit,
pentru a repeta porunca de la Dumnezeu n vederea eliberarii lui
71
Israel. mparatul a cerut o minune, ca dovada a trimiterii lor divine...

Aaron a luat acum toiagul si l-a aruncat naintea lui Faraon. Acesta
s-a facut sarpe. mparatul a trimis dupa ntelepti si vrajitori care
si-au aruncat si ei toiegele lor si s-au facut serpi; nsa toiagul lui
Aaron a nghitit toiegele lor...
n realitate, vrajitorii nu au facut ca toiegele lor sa se prefaca n
serpi; ci prin magie, nfaptuita de marele nselator, ei au putut da
aceasta iluzie. Nu era n puterea lui Satana sa transforme toiegele n
serpi vii. Printul raului, desi poseda toata ntelepciunea si puterea
unui nger cazut, nu avea puterea de a crea sau de a da viata ; aceasta
[93]
este o prerogativa ce apartine numai lui Dumnezeu.
Satana a facut nsa tot ce i-a stat n putere, el a nfaptuit o contrafacere. Pentru ochii oamenilor, toiegele au fost schimbate n serpi...
Nimic din nfatisarea acestora nu se deosebea de sarpele facut de
Moise. Desi Domnul facuse ca sarpele real sa-i nghita pe cei falsi,
chiar si acest lucru a fost privit de Faraon nu ca o lucrare a puterii lui
Dumnezeu, ci ca rezultat a unei magii superioare celei a slujitorilor
sai.
Faraon dorea sa-si justifice ncapatnarea mpotrivindu-se poruncii divine si, prin aceasta, el cauta un pretext ca sa nesocoteasca
minunile pe care Dumnezeu le facuse prin Moise. Satana i-a dat
exact ce voia. Prin lucrarea pe care a facut-o prin vrajitori, el a facut
sa apara naintea egiptenilor ca Moise si Aaron erau doar niste magicieni si vrajitori si ca solia pe care o adusesera nu putea sa pretinda
ca vine din partea unei fiinte superioare. n felul acesta, prin contrafacerea sa, Satana si-a atins scopul de a-i ncapatna pe egipteni
n razvratirea lor si de a-l face pe Faraon sa-si mpietreasca inima
si sa nu se lase nduplecat. Satana spera, de asemenea, sa slabeasca
credinta lui Moise si a lui Aaron n originea divina a misiunii lor.
PP 263, 264
Cnd se faceau minuni naintea mparatului, Satana le contrafacea influenta si l mpiedica pe Faraon sa recunoasca suprematia
lui Dumnezeu si sa asculte de porunca Lui. Satana si-a folosit toata
puterea pentru a contraface lucrarea lui Dumnezeu si a se mpotrivi
vointei Lui. Singurul rezultat a fost acela ca s-a pregatit calea pentru
manifestari si mai mari ale puterii si slavei divine si de a face si
mai vadit, att pentru israeliti, ct si pentru tot Egiptul, existenta si
suveranitatea adevaratului si viului Dumnezeu. PP 334 Furtuna [94]
72
[a saptea plaga] a venit a doua zi asa cum fusese prezis tunete si

grindina amestecata cu foc si a distrus aproape toata iarba, a frnt
toti copacii si a lovit oamenii si animalele. Pna acum, nu fusesera
atinse vietile egiptenilor, nsa acum moartea si pustiirea au ramas n
urma ngerului nimicitor. Numai tinutul Gosen a fost crutat. ST
18 martie 1880
Domnul a dat prin Moise instructiuni copiilor lui Israel, legate
de plecarea lor din Egipt si n special cu privire la apararea n fata
judecatii ce avea sa vina. Fiecare familie, singura sau mpreuna cu
altele, trebuia sa junghie un miel sau un ied fara cusur si cu un
manunchi de isop sa stropeasca cei doi stlpi ai usii si pragul de sus
al casei, astfel nct ngerul nimicitor, care avea sa vina la miezul
noptii, sa nu intre n acea locuinta ...
Domnul spusese: Voi trece prin tara Egiptului n aceasta noapte
si voi lovi pe toti ntii-nascuti ai ta rii... Iar sngele trebuie sa fie
pentru voi un semn asupra caselor n care va aflati; si cnd voi vedea
sngele, voi trece mai departe si plaga nu va va atinge si nu va va
nimici. PP 274
Copiii lui Israel au urmat ndrumarile date lor de Dumnezeu; si
n timp ce ngerul mortii trecea din casa n casa printre egipteni, ei
toti erau gata pregatiti pentru calatorie. 1SP 204
La miezul noptii, aproape toate casele egiptenilor au fost trezite
din somn de strigate de durere. Se temeau ca vor muri cu totii. Ei
[95] si-au amintit de strigatele de jale si durere, auzite de la evrei datorita
decretului inuman al mparatului cel tiran de a-i ucide pe toti pruncii
lor de parte barbateasca de ndata ce s-au nascut. Egiptenii nu au
putut vedea ngerul nsarcinat cu razbunarea care a patruns n fiecare
casa si a lovit cu moartea, nsa ei stiau ca Dumnezeul evreilor i
facuse sa sufere acelasi chin pe care ei l produsesera acestora. -YI 1
mai 1873
Hristos, Conducatorul invizibil
n Egipt s-a raspndit vestea ca poporul Israel... se grabea spre
Marea Rosie... Faraon si-a adunat fortele... [si], nsotit de oamenii
mari ai regatului sau, s-a asezat n fruntea armatei atacatoare.
Evreii tabarsera lnga mare... Deodata, ei au vazut la distanta
armuri stralucitoare si care de lupta n miscare, ce indicau avangarda
73
unei mari ostiri... Spaima a umplut inimile lui Israel. Unii au strigat
catre Domnul, nsa cei mai multi au alergat la Moise cu plngerile
lor... Raspunsul sau calm si plin de siguranta catre popor a fost:
Nu va temeti, stati linistiti si veti vedea izbavirea pe care v-o va da
Domnul...
Minunatul stlp de nor fusese urmat ca semn de la Dumnezeu
pentru a merge nainte; nsa acum ei se ntrebau ntre ei daca acesta
nu prezicea cumva o mare nenorocire; caci nu-i condusese acesta pe
partea care nu trebuia a muntelui, de unde nu aveau scapare? n felul
acesta, ngerul lui Dumnezeu s-a nfatisat n mintea lor confuza ca
un vestitor de nenorocire.
nsa acum, cnd ostirea egipteana se apropia de ei, asteptndu-se
sa faca din ei o prada usoara, stlpul de nor s-a ridicat maiestuos spre [96]
ceruri, a trecut deasupra israelitilor si a cobort ntre ei si armatele
egiptenilor. Un zid de ntuneric s-a pus ntre urmaritori si urmariti.
Egiptenii nu mai puteau vedea tabara evreilor si au fost obligati sa
se opreasca. nsa pe masura ce ntunericul noptii se adncea, zidul
de nor a devenit o lumina mare pentru evrei, inundndu-le ntreaga
tabara cu o stralucire ca n timpul zilei.
Apoi speranta a revenit n inimile poporului Israel. Si
Moise
si-a ridicat glasul spre Domnul: Domnul a zis lui Moise:... Spune
copiilor lui Israel sa mearga nainte. Tu ridica-ti toiagul, ntinde-ti
mna spre mare si despic-o: si copiii lui Israel vor trece prin mijlocul
marii ca pe uscat...
Egiptenii i-au urmarit si au intrat dupa ei n mijlocul marii, chiar
si toti caii lui Faraon si calaretii lui. n straja diminetii, Domnul, din
stlpul de nor si de foc, S-a uitat spre tabara egiptenilor si a aruncat
nvalmaseala n tabara egiptenilor. PP 283-287
ngerii lui Dumnezeu au trecut prin ostirea lor si le-au scos rotile
de la care. 1SP 209
Egiptenii au fost cuprinsi de confuzie si spaima... Ei au ncercat
sa se retraga si sa fuga nspre ta rmul pe care-l parasisera. nsa Moise
si-a ntins toiagul si apele care erau ngramadite, suiernd si mugind,
gata sa-si apuce prada, s-au aruncat laolalta si au nghitit armata
egipteana n adncurile lor ntunecoase. PP 287 Conducatorul [97]
[israelitilor] era un general de armata puternic. ngerii Sai, care i
ndeplinesc porunca, au mers pe marginea armatelor imense ale lui
Israel si nu li se putea face nici un rau.
74
Israel era n siguranta ... Apoi, a urmat cntarea sfnta de biruinta ,

condusa de Maria. RH 1 iunie 1897
Isus era ngerul nvaluit n stlpul de nor ziua si n stlpul de foc
[98] noaptea. RH 17 iunie 1890
Capitolul 9 Lucrarea ngerilor de la Sinai pna la

luarea Ierihonului
ngerii n pelerinajele israelitilor prin pustie
Domnul Hristos a fost ngerul rnduit de Dumnezeu sa mearga
naintea lui Moise n pustie, conducndu-i pe israeliti n calatoriile
lor spre tara Canaanului. RH 6 mai 1875
Pe toata calea pe care i-a calauzit Dumnezeu, ei [israelitii] au gasit apa ca sa-si potoleasca setea, pine din ceruri ca sa-si potoleasca
foamea si pace si siguranta sub norul umbros ziua si stlpul de foc
noaptea. ngerii le slujeau n timp ce urcau naltimile stncoase sau
mergeau pe cararile aspre ale pustiei. ST 21 octombrie 1880
Dumnezeu si-a manifestat grija Lui cea mare si dragostea Lui
fata de copiii Sai, trimitndu-le pine din ceruri. Omul a mncat
hrana ngerilor; adica hrana data lor de catre ngeri. 1SP 226
Israel la Sinai
Si
acum, naintea lor, n solemna maiestate, Muntele Sinai si
nalta fata lui mareata . Stlpul de nor a ramas pe vrful lui, iar [99]
poporul si-a ntins corturile pe cmpia de la poalele acestuia. Aici
avea sa le fie asezamntul timp de aproape un an. n timpul noptii,
stlpul de foc i asigura de protectia divina si, n timp ce ei erau
cufundati n somn adnc, pinea din cer cobora usor asupra taberei...
Curnd, dupa tabarrea la Sinai, Moise a fost chemat pe munte sa
se ntlneasca cu Dumnezeu. Singur, el a urcat poteca colturoasa si
abrupta si s-a apropiat de norul ce indica locul prezentei lui Iehova.
Israel avea sa fie luat acum ntr-o relatie strnsa si deosebita cu Cel
Preanalt...
Vorbind din ntunericul care l nvaluia, n timp ce statea pe
munte, nconjurat de o suita de ngeri, Domnul si-a facut cunoscuta
Legea Sa... Acum urmau sa fie facute aranjamentele necesare pentru
ntemeierea natiunii alese, avndu-L ca Rege pe Iehova. PP 301,
303, 304, 312
75
76
Sa-Mi faca un locas sfnt

n timpul primei sale sederi pe munte, Moise a primit ndrumari
pentru construirea unui sanctuar n care prezenta divina avea sa se
manifeste n mod special. Sa-Mi faca un locas sfnt si Eu voi locui
n mijlocul lor, aceasta a fost porunca lui Dumnezeu. PP 313
Cladirea [cortul ntlnirii] era mpartita n doua ncaperi, printr-o
perdea bogata si frumos lucrata, prinsa de stlpi poleiti cu aur; iar
o perdea asemanatoare nchidea intrarea n prima ncapere. Acestea, ca si acoperamntul dinauntru, care forma tavanul, erau din
culorile cele mai splendide, albastru, purpuriu si caramiziu, aranjate
[100] frumos, iar n tesatura erau cusuti cu fire de aur si argint heruvimi,
reprezentnd oastea ngereasca, ce este n legatura cu lucrarea din
sanctuarul ceresc si care sunt duhuri slujitoare, ce slujesc poporului
lui Dumnezeu de pe pamnt. PP 347
Dupa ce construirea cortului ntlnirii a fost terminata, Moise a
cercetat toata lucrarea si a comparat-o cu modelul si ndrumarile pe
care le primise de la Dumnezeu si a vazut ca fiecare parte a acestuia
era conform modelului; si el a binecuvntat poporul.
Dumnezeu i-a dat lui Moise un model pentru chivot, cu ndrumari
speciale, legate de felul cum sa-l faca. Chivotul urma sa contina
tablele de piatra, pe care Dumnezeu a imprimat cu propriul Lui
deget Cele Zece Porunci. Avea forma unei lazi si era acoperit pe
dinafara si pe dinauntru cu aur. Era mpodobit cu cununi de aur, de
jur mprejur, n partea de sus.
Capacul acestei lazi sfinte era tronul harului, facut din aur masiv.
La fiecare dintre capetele tronului harului, era asezat un heruvim
din aur masiv, curat. Fetele lor erau ntoarse unul spre celalalt si ei
priveau cu respect n jos spre tronul harului, reprezentndu-i pe toti
ngerii cerului care privesc cu interes si respect Legea lui Dumnezeu,
asezata n chivotul sanctuarului din ceruri. Acesti heruvimi aveau
aripi. O aripa a fiecaruia dintre ngeri era ntinsa nainte, n timp ce
cealalta aripa a fiecarui nger le acoperea chipul.
Chivotul sanctuarului pamntesc era dupa modelul adevaratului
chivot din ceruri. Acolo, alaturi de chivotul ceresc, stateau ngerii
vii, la fiecare capat al chivotului, fiecare umbrind cu o aripa tronul
harului, fiind ntinsa nainte si n sus, n timp ce celelalte aripi sunt
ndoite deasupra chipurilor lor, n semn de respect si umilinta .
Lucrarea ngerilor de la Sinai pna la luarea Ierihonului
77
1SP 272 Deasupra tronului harului se afla sechina, manifestarea [101]

prezentei divine; iar dintre heruvimi, Dumnezeu si facea cunoscuta
voia Sa. Din cnd n cnd, marelui preot i erau transmise solii din
ceruri, printr-un glas din nor. PP 349
Cnd Domnul nu raspundea printr-un glas, El facea ca raze sfinte
de lumina si slava sa zaboveasca asupra partii din dreapta chivotului,
n semn de aprobare sau favoare. Daca cererile lor erau refuzate, un
nor se aseza asupra partii stngi. 1SP 399
Prin Domnul Hristos avea sa fie ndeplinit planul pentru care
cortul ntlnirii era un simbol acea cladire plina de slava, cu ziduri
de aur stralucitor, reflectnd n culorile curcubeului perdelele lucrate
cu heruvimi, cu mireasma tamiei care ardea continuu, patrunznd
peste tot, cu preotii mbracati ntr-un alb fara pata, si n taina adnca a
locului dinauntru, deasupra tronului harului, ntre chipurile ngerilor
aplecati n nchinare, slava Celui Preasfnt. n toate, Dumnezeu
dorea ca poporul Sau sa citeasca planul Sau pentru sufletul omenesc.
Era acelasi plan pe care, cu mult dupa aceea, avea sa-l prezinte
apostolul Pavel, vorbind prin Duhul Sfnt: Nu stiti ca voi sunteti
templul lui Dumnezeu si ca Duhul lui Dumnezeu locuieste n voi?
Ed. 36
Chiar la poalele muntelui Sinai, Satana a nceput sa-si puna n
aplicare planurile sale de a rasturna Legea lui Dumnezeu, ducnd
[102]
mai departe aceeasi lucrare pe care a nceput-o n ceruri. n
timpul celor patruzeci de zile ct Moise a fost pe munte cu
Dumnezeu, Satana a fost ocupat, ndemnnd la ndoiala, apostazie
si razvratire. n timp ce Dumnezeu scria Legea Sa, pe care sa o dea
poporului legamntului Sau, israelitii, tagaduindu-si credinciosia
fata de Iehova, cereau dumnezei de aur!...
ntregul Univers fusese martor al scenelor de la Sinai. n manifestarea celor doua conduceri, s-a vazut contrastul dintre guvernarea
lui Dumnezeu si cea a lui Satana. Din nou, locuitorii fara pacat ai
celorlalte lumi priveau urmarile apostaziei lui Satana si felul guvernarii pe care el ar fi stabilit-o n ceruri, daca i s-ar fi ngaduit sa aiba
stapnire. PP 335, 336
Ne minunam noi de faptul ca slava desavrsita, reflectata de la
Cel Atotputernic, stralucea pe fata lui Moise cu atta maretie, nct
poporul nu o putea privi? Amprenta lui Dumnezeu era asupra lui,
facndu-l sa apara ca un nger stralucitor de la tron. 4T 533
78
n timpul calatoriilor lor, n timp ce ei [israelitii] s-au plns de

greutatile de pe cale si au murmurat mpotriva conducatorilor lor,
Moise le spusese: Nemultumirile voastre sunt mpotriva lui Dumnezeu. Nu eu, ci Dumnezeu a lucrat izbavirea voastra. nsa cuvintele
lui pripite n fata stncii: Vom putea noi oare sa va scoatem apa
erau de fapt o admitere a acuzatiei lor... Domnul avea sa ndeparteze
pentru totdeauna gndul acesta, din mintea lor, interzicndu-i lui
Moise sa intre n tara fagaduita. Aici era o dovada de netagaduit a
faptului ca nu Moise era conducatorul lor, ci ngerul cel puternic
caruia Domnul i spusese: Iata, Eu trimit un nger naintea ta, ca
[103] sa te ocroteasca pe drum si sa te duca n locul pe care l-am pregatit.
Fii cu ochii n patru naintea lui si asculta glasul Lui... caci Numele
Meu este n El. PP 419
Moartea si nvierea lui Moise
Moise s-a ntors de la adunare si, n liniste si singur, si-a nceput
drumul spre culmea muntelui... Pe naltimea aceea solitara, el a stat
si a privit cu ochi limpezi, privelistea care se desfasura naintea lui.
PP 471
Nu a fost voia lui Dumnezeu ca oricine sa urce cu Moise pe
vrful Pisga. Acolo, el a stat, pe un pisc nalt al vrfului Pisga, n
prezenta lui Dumnezeu si a ngerilor ceresti. 4aSG 57
ngerii i-au descoperit, de asemenea, lui Moise ca, desi el s-a
cait pentru ca a pacatuit si nu putea intra n tara fagaduita si, desi
avea simta mntul ca el i facuse pe copiii lui Israel sa pacatuiasca,
totusi, pacatul lor, spiritul lor de murmurare si plngere, a fost acela
care l-a facut sa se abata de la ceea ce este drept si sa comita un
pacat care sa-l opreasca de a pasi n tara fagaduita. ngerii i-au spus
ca nu el suferea cel mai mult, nu el simtea n inima sa cel mai mult
adncimea pacatului lor, ci Hristos, conducatorul lor invizibil, Acela
mpotriva caruia pacatuisera ei...
Solii ceresti s-au referit, de asemenea, la jertfele care prenchipuiau crucificarea Domnului Hristos si au prezentat n fata mintii
lui Moise evenimentele care aveau sa aiba loc n viitor... Cnd i-a
[104] fost prezentata lui Moise rastignirea, ce scena trebuie sa fi fost pe
vrful Pisga!... El a vazut desfasurndu-se n fata lui scene care
aratau suferintele ngerului care l condusese pe Israel prin pustie,
79
calauzindu-l n pelerinajul lui din Egipt spre Canaan... Cnd a privit

naltarea Mntuitorului si a vazut ca el nsusi avea sa fie unul din cei
care aveau sa-L nsoteasca pe Mntuitorul si sa-I deschida portile
cele vesnice, ce schimbare s-a produs pe fata lui!...
El a vazut pamntul curatit prin foc de orice urma de pacat, de
orice consecinta a pacatului, refacut si dat sfintilor n stapnire pentru
totdeauna... si cnd Moise privea aceasta scena, fata lui exprima
bucurie si multumire. El a putut ntelege forta tuturor ngerilor,
descoperita lui. El a nteles ntreaga scena sa cum i-a fost prezentata.
10MR 151, 152, 154, 155, 159
Dupa ce a vazut, spre multumirea lui, Canaanul, el s-a ntins
ca un viteaz obosit, sa se odihneasca. Somnul l-a cuprins, dar a
fost somnul mortii. ngerii i-au luat trupul si l-au ngropat n vale.
Israelitii nu au putut gasi niciodata locul n care a fost ngropat el...
Satana tresalta pentru ca a avut succes n a-l face pe Moise sa
pacatuiasca mpotriva lui Dumnezeu. Pentru pacatul lui, Moise a
ajuns sub stapnirea mortii. Daca ar fi continuat cu credinciosie si
viata lui nu ar fi fost atinsa de acel pacat, prin faptul ca nu I-a adus
lui Dumnezeu slava pentru scoaterea apei din stnca, el ar fi intrat n
tara fagaduita si ar fi fost mutat la cer fara sa vada moartea. Mihail,
sau Hristos, mpreuna cu ngerii care l-au ngropat pe Moise, s-au [105]
cobort din ceruri, dupa ce el statuse n mormnt putin timp, si l-au
nviat. 4aSG 57, 58
Puterea mormntului nu fusese sfarmata niciodata si pe toti care
se aflau n mormnt, el [Satana] i pretindea drept captivi ai lui, ca sa
nu fie niciodata eliberati din acea nchisoare neagra a mortii. Pentru
prima data, Domnul Hristos avea sa dea viata unuia care murise.
Cnd Printul vietii mpreuna cu ngerii s-au apropiat de mormnt,
Satana s-a nspaimntat ca si pierde stapnirea. mpreuna cu ngerii
sai cei rai, el a stat acolo ca sa mpiedice patrunderea n teritoriul pe
care l pretindea ca fiind al lui. PP 478
Cnd Domnul Hristos si ngerii s-au apropiat de mormnt, Satana
si ngerii lui au aparut la mormnt, pazind trupul lui Moise ca sa
nu fie luat. n timp ce Hristos si ngerii Lui se apropiau, Satana se
mpotrivea apropierii lor, dar a fost silit de slava si puterea Domnului
Hristos si a ngerilor Sai sa dea napoi. Satana pretindea trupul
lui Moise datorita acelui singur pacat al sau; nsa Domnul l-a dat
cu blndete pe mna Tatalui Sau, zicnd: Domnul sa te mustre.
80
Domnul Hristos i-a spus lui Satana ca El stia ca Moise se pocaise cu

umilinta de acea singura greseala a sa si ca pe caracterul sau nu se
afla nici o pata, iar numele sau sta imaculat n cartile cu rapoarte din
ceruri. Apoi, Domnul Hristos a nviat trupul lui Moise. 4aSG 58
Balaam, un profet care a mers pe un drum gresit
Dumnezeu S-a nfatisat lui Balaam n timpul noptii, prin unul
din ngerii Lui si l-a ntrebat: Cine sunt oamenii acestia pe care-i
[106] ai la tine? si Balaam i-a spus lui Dumnezeu: Balac, fiul lui Tipor,
regele Moabului, a trimis dupa mine, sa-mi zica: Iata, un popor

a iesit din Egipt... vino si blestema-l... si Dumnezeu i-a spus lui
Balaam: Sa nu te duci cu ei. Sa nu blestemi poporul acela; caci este
binecuvntat. ngerul i spune lui Balaam ca poporul Israel este
condus sub steagul Dumnezeului cerurilor; si nici un blestem din
partea omului nu poate mpiedica mersul lui nainte.
Dimineata, el [Balaam] s-a trezit si le-a spus, fara tragere de
inima, acelor barbati, sa se ntoarca la Balac, caci Domnul nu ngaduie ca el sa mearga cu ei. Atunci Balac a trimis alte capetenii,...
care ocupau o pozitie mai nalta dect solii trimisi nainte; si, de data
aceasta, chemarea lui Balac a fost mai urgenta: Nu mai pune piedici
si vino la mine; caci ti voi da multa cinste. Si
Balaam a raspuns si a
zis slujitorilor lui Balaam: Sa-mi dea Balac chiar si casa lui plina
de argint si de aur, si tot n-as putea sa fac nici un lucru, fie mic, fie
mare, mpotriva poruncii Domnului, Dumnezeului meu. 4aSG
44
Pentru a doua oara, Balaam a fost pus la ncercare... El dorea mult
de tot sa poata satisface cererea regelui; si desi voia lui Dumnezeu i
fusese n mod clar facuta cunoscuta, el i-a ndemnat pe soli sa mai
zaboveasca, ca sa mai poata vorbi cu Domnul; ca si cnd Cel Infinit
ar fi fost un om care sa fie convins. PP 440
Un nger a fost trimis la Balaam, ca sa-i spuna: Daca barbatii
vin sa te cheme, scoala-te si du-te cu ei; dar sa faci numai ce-ti
[107] voi spune. 1SP 321 Balaam primise ngaduinta de a merge cu
solii din Moab, daca ei aveau sa vina dimineata ca sa-l cheme. nsa
suparati din cauza acestei ntrzieri si asteptndu-se la un alt refuz,
ei s-au pregatit de calatorie napoi spre casa, fara sa se mai consulte
cu el. Acum, fusesera ndepartate toate scuzele pentru satisfacerea
81
cererii lui Balac. nsa Balaam era hotart sa-si asigure rasplata; si
lundu-si animalul pe care era obisnuit sa calatoreasca, a pornit la
drum. El se temea ca ngaduinta divina putea fi retrasa chiar si acum
si s-a grabit tare, nerabdator ca nu cumva sa scape cstigarea mult
rvnitei rasplati. PP 441
Mnia lui Dumnezeu s-a aprins mpotriva lui Balaam pentru
nebunia lui de a se fi ncumetat mpotriva Cerului si ngerul Domnului S-a asezat n drum ca sa i se mpotriveasca. Animalul, vaznd
solul ceresc, pe care stapnul nu-l vedea, s-a ntors din drum ca sa
mearga pe cmp. Cu lovituri pline de cruzime, Balaam a readus
napoi animalul, pe carare; nsa ngerul a aparut din nou, ntr-un loc
nconjurat de ziduri, iar animalul, ncercnd sa ocoleasca acel chip
ameninta tor, a strns piciorul calaretului de zid. ST 25 noiembrie
1880
Furia lui Balaam era fara margini si si-a lovit animalul cu batul
cu mai multa cruzime ca nainte. Dumnezeu a deschis acum gura
acestuia si, prin magarita ce a vorbit cu glas de om, El a pus fru [108]
nebuniei proorocului. 2 Petru 2,16. Ce ti-am facut, a spus aceasta,
de m-ai batut de trei ori?
Furios ca a fost mpiedicat n acest fel n calatoria lui, Balaam a
raspuns animalului ca si cnd s-ar fi adresat unei fiinte inteligente:
Pentru ca ti-ai batut joc de mine. Daca as avea o sabie n mna,
te-as ucide pe loc....
Ochii lui Balaam au fost deschisi acum si el a vazut pe ngerul
lui Dumnezeu stnd cu sabia scoasa, gata sa-l omoare. Cu groaza
el si-a plecat capul si s-a aruncat cu fata la pamnt. ngerul i-a spus:
De ce ti-ai batut magarita de trei ori? Iata, Eu am iesit ca sa-ti stau
mpotriva, caci drumul pe care mergi este un drum care duce la
pierzare, naintea Mea; magarita M-a vazut si s-a abatut de trei ori
dinaintea Mea; daca nu s-ar fi abatut dinaintea Mea, pe tine te-as fi
omort....
Privind mesagerul ceresc, Balaam a exclamat cu groaza: Am
pacatuit; caci nu stiam ca Te-ai asezat naintea mea n drum; si acum,
daca nu gasesti ca e bine ce fac, ma voi ntoarce. PP 442, 443
Dupa ce ngerul l-a avertizat pe Balaam n acel mod impresionant, sa nu satisfaca cererea moabitilor, el i-a ngaduit sa-si continue
calatoria...
82
Balac s-a ntlnit cu Balaam si l-a ntrebat de ce a zabovit sa vina

cnd a trimis dupa el... Balaam a raspuns: Iata, am venit la tine. Apoi,
i-a spus ca el nu are putere sa spuna nimic. Cuvntul pe care i-l va
da Dumnezeu, pe acela l va rosti si nu altceva. Balaam a poruncit sa
se aduca jertfele conform ritualurilor religioase. Dumnezeu a trimis
pe ngerul Sau la Balaam, ca sa-i transmita cuvintele pe care sa le
rosteasca, asa cum facuse n vremea cnd Balaam fusese cu totul
devotat slujirii lui Dumnezeu. si Domnul a pus cuvinte n gura lui
Balaam... si el si-a rostit proorocia si a zis: Balac, regele Moabului,
[109] m-a adus din Aram, spunnd: Vino, blestema pe Iacov si defaima pe
Israel! Cum sa blestem eu pe cine nu a blestemat Dumnezeu? Sau
cum sa defaim eu pe cine nu a defaimat Dumnezeu? ...
Balac era dezamagit si furios. El a exclamat: Ce mi-ai facut?
Eu te-am chemat ca sa blestemi pe dusmanii mei si iata, tu i-ai
binecuvntat. Balac crede ca nfatisarea grandioasa a israelitilor
n corturile lor... a fost aceea care l-a mpiedicat sa-i blesteme. El
gndeste ca, daca l va duce... ntr-un loc unde Israel sa nu apara
cu acest avantaj, va putea obtine blestemul de la Balaam. Din nou,
la Tofim...
Balaam aduce arderi de tot si apoi merge el nsusi sa

vorbeasca cu ngerul lui Dumnezeu. Si
ngerul i-a spus lui Balaam
ce sa spuna. 1SP 322-324
Iosua l conduce pe Israel n Canaan
Israelitii l-au jelit mult pe [Moise], conducatorul lor disparut, si
au consacrat treizeci de zile de servicii speciale n cinstea memoriei
lui... Iosua era acum conducatorul recunoscut al lui Israel...
S-au dat porunci pentru naintare... Parasind locul unde tabarsera... ostirea a cobort la marginea Iordanului. PP 481, 483
Patru ngeri ceresti nsoteau ntotdeauna chivotul lui Dumnezeu
n toate calatoriile, pentru a-l feri de orice primejdie si pentru a
ndeplini orice misiune ce li s-ar fi cerut cu privire la chivot. Domnul
Isus, Fiul lui Dumnezeu, urmat de ngeri ceresti, mergea naintea
chivotului cnd acesta a ajuns la Iordan; si apele s-au dat la o parte
n prezenta Sa. Domnul Hristos si ngerii au stat lnga chivot, iar
preotii au stat n albia rului pna ce a trecut Iordanul tot Israelul.
[110] 1SP 399 Daca ochii lui Iosua ar fi fost deschisi... si daca el ar fi
putut suporta acea priveliste, ar fi vazut ngerii Domnului tabarti
83
n jurul copiilor lui Israel; caci armata instruita a cerului venise sa

lupte pentru poporul lui Dumnezeu, iar Capetenia ostirii Domnului
era acolo pentru a comanda. RH 19 iulie 1892
Cnd Iosua s-a retras din mijlocul armatelor lui Israel spre a se
ruga, pentru ca prezenta speciala a lui Dumnezeu sa-l nsoteasca,
el a vazut un barbat de statura falnica, mbracat ca un razboinic, cu
sabia n mna sa... Acesta nu era un nger obisnuit. Era Domnul
Isus Hristos, Acela care i condusese pe evrei prin pustie, nvaluit n
stlpul de foc noaptea si n stlpul de nor ziua. Locul a fost sfintit
prin prezenta Sa, de aceea lui Iosua i-a fost poruncit sa-si scoata
ncalta mintea din picioare. 4aSG 61
Plin de teama sfnta, Iosua a cazut cu fata la pamnt si s-a
nchinat, apoi a auzit asigurarea: Iata, dau n minile tale Ierihonul
si pe mparatul lui, pe vitejii lui ostasi si a primit instructiuni legate
de felul cum sa cucereasca cetatea. PP 488
Capetenia ostirii Domnului nu S-a descoperit ntregii adunari. El
a comunicat numai cu Iosua, care a relatat evreilor ntrevederea sa
cu acesta. Depindea de ei daca aveau sa creada sau sa se ndoiasca
de cuvintele lui Iosua, de a urma poruncile date de el n numele
Capeteniei ostirii Domnului sau sa se razvrateasca mpotriva ndru- [111]
marilor sale si sa-i tagaduiasca autoritatea. Ei nu au putut vedea
ostirea ngerilor, organizati de Fiul lui Dumnezeu. 4T 162, 163
Luarea Ierihonului
Capetenia ostirii Domnului a venit El nsusi din ceruri pentru a
conduce ostirile ceresti n atacul mpotriva cetatii. ngerii lui Dumnezeu au pus stapnire pe zidurile masive si le-au darmat la pamnt.
3T 264
Domnul Hristos si ngerii au nsotit circuitul chivotului n jurul
Ierihonului si n cele din urma au darmat zidurile masive ale cetatii,
dnd Ierihonul n minile lui Israel. 1SP 399
Cnd a cazut Ierihonul, nici o mna omeneasca nu a atins zidurile
cetatii, caci ngerii Domnului au cucerit fortificatiile si au patruns
n fortareata vrajmasului. Nu Israel, ci Capetenia ostirii Domnului a
fost cel care a luat Ierihonul. nsa Israel si-a avut partea lui prin a-si
arata credinta n Capetenia mntuirii lor. RH 19 iulie 1892
84
Daca un singur razboinic si-ar fi pus taria mpotriva zidurilor,

slava lui Dumnezeu ar fi fost diminuata si voia Lui afectata. nsa
lucrarea a fost lasata pe seama Celui Atotputernic; si chiar daca
temelia acelei fortificatii ar fi fost facuta n centrul pamntului si
vrfurile ei ar fi atins cerul, rezultatul ar fi fost acelasi, deoarece
la crma legiunilor de ngeri n acel atac se afla Capetenia ostirii
[112] Domnului. ST 14 aprilie 1881
Capitolul 10 Lucrarea ngerilor de la judecatori

pna la primii mparati
Domnul Hristos ngerul Domnului
n vechime, cnd Dumnezeu i trimitea pe ngerii Sai sa slujeasca
sau sa transmita anumite lucruri oamenilor, n momentul n care
acestia aflau ca, de fapt, au vazut si au stat de vorba cu un nger, erau
cuprinsi de spaima si se temeau ca vor muri. Ei aveau un respect
cu totul deosebit pentru maiestatea si puterea lui Dumnezeu si, prin
faptul ca intrasera n legatura cu cineva care avea acces direct n
prezenta Lui sfnta, gndeau ca vor muri. Jud. 6,22.23; 13,21.22;
Iosua 5,13-15 4bSG 152
Dupa moartea conducatorului lor [Iosua] si a batrnilor asociati
lui, poporul a nceput sa se dedea din nou la idolatrie...
Domnul nu a ngaduit ca pacatele poporului Sau sa treaca fara
a fi mustrate. Existau nca nchinatori credinciosi n Israel; si multi
altii, fiind obisnuiti astfel sau n virtutea obiceiurilor cu care s-au
deprins n viata lor, mergeau la cortul ntlnirii, ca sa se nchine. O
mare multime era adunata cu ocazia unei sarbatori religioase, cnd [113]
un nger al lui Dumnezeu, dupa ce a aparut mai nti la Ghilgal, s-a
descoperit adunarii la Silo...
Acest nger, acelasi care i s-a aratat lui Iosua la luarea Ierihonului,
nu era altcineva dect Fiul lui Dumnezeu... Le-a aratat ca El nu sia ncalcat fagaduintele facute lor, ci ei fusesera cei ce au ncalcat
legamntul cel solemn.
Si
cnd ngerul Domnului a rostit aceste cuvinte copiilor lui
Israel, poporul si-a ridicat glasul si a plns. Si
au adus acolo jertfe
Domnului. nsa pocainta lor nu a produs rezultate de durata. ST
2 iunie 1881
Ghedeon
Ghedeon era fiul lui Ioas, din semintia lui Manase. Grupul din
care facea parte aceasta familie nu avea o pozitie de conducere,
85
86
dar casa lui Ioas era cunoscuta pentru curajul si integritatea ei...
La Ghedeon a venit chemarea din partea Domnului de a elibera pe
poporul Sau. n vremea aceea, el era ocupat cu treieratul grului...
Pe cnd lucra n ascuns si liniste, el cugeta ntristat la starea lui Israel
si se gndea cum ar fi putut fi ndepartat jugul celor ce asupreau pe
poporul lui.
Deodata a aparut ngerul Domnului si i s-a adresat cu cuvintele:
Domnul este cu tine, viteazule! PP 546
ngerul si-a ascuns slava divina a prezentei Sale, dar El nu era
altul dect Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.
Cnd un profet sau un nger transmitea o solie divina, cuvintele
[114] sale erau: Domnul spune, voi face aceasta, nsa despre Persoana
care a vorbit cu Ghedeon se spune: Domnul i-a spus: Eu voi fi cu
tine.
Dorind sa cinsteasca n mod special pe distinsul sau oaspete si
dupa ce s-a asigurat ca ngerul avea sa mai zaboveasca, Ghedeon a
dat fuga n cortul lui si, din rezervele lui saracacioase, a pregatit un
ied si azimi pe care le-a dus si I le-a pus nainte...
Cnd I-a fost adus darul, ngerul a spus: Ia carnea si azimile si
pune-le pe stnca aceasta si varsa zeama. Ghedeon a facut astfel
si Domnul i-a dat apoi semnul pe care el l dorise. Cu toiagul pe
care-l avea n mna, ngerul a atins carnea si azimile si un foc s-a
ridicat din stnca si a mistuit tot ce era acolo, ca pe o jertfa, nu ca o
masa de ospat; caci fusese Domnul, nu un om. Dupa acest semn al
caracterului Sau divin, ngerul a disparut.
Cnd s-a convins ca privise pe Fiul lui Dumnezeu, Ghedeon s-a
umplut de teama si a exclamat: Vai de mine, stapne Doamne! Am
vazut pe ngerul Domnului fata n fata .
Apoi, Domnul S-a nfatisat a doua oara lui Ghedeon n maretia
Sa si i-a spus: Fii pe pace, nu te teme, nu vei muri. Aceste cuvinte
pline de ndurare au fost rostite de acelasi Mntuitor plin de mila,
care spusese ucenicilor nspaimntati pe marea cuprinsa de furtuna:
Nu va temeti; Eu sunt Acela care S-a nfatisat naintea celor
ntristati, aflati n camera de sus si le-a spus aceleasi cuvinte ca cele
rostite lui Ghedeon: Fiti pe pace. ST 23 iunie 1881
Lucrarea ngerilor de la judecatori pna la primii mparati
87
Samson
n mijlocul apostaziei care se raspndea, nchinatorii credinciosi
ai lui Dumnezeu au continuat sa se roage cu staruinta pentru elibe- [115]
rarea lui Israel... La marginea tinutului deluros, ce domina cmpia
filistenilor, se afla mica cetate Tora.
Acolo locuia familia lui Manoah,

din semintia lui Dan, una din putinele case care, n acea decadere
generala, mai ramasesera credincioase lui Iehova. ngerul lui Iehova a aparut naintea sotiei lui Manoah, care nu avea copii si i-a
spus ca va avea un fiu, prin care Dumnezeu va ncepe sa elibereze pe
Israel. n vederea acestui lucru, ngerul i-a dat instructiuni cu privire
la ceea ce avea de facut, ct si cu privire la copil...
Femeia l-a cautat pe sotul ei si, dupa ce i-a descris ngerul, a
repetat solia acestuia. Apoi, temndu-se ca nu cumva sa faca vreo
greseala n importanta lucrare care le-a fost ncredintata, sotul ei s-a
rugat: Doamne, te rog, sa mai vina o data omul pe care l-ai trimis
si sa ne nvete ce sa facem pentru copilul care se va naste.
Cnd ngerul a aparut din nou, cererea nerabdatoare a lui Manoah
a fost: Ce va trebui sa pazim cu privire la copil si ce este de facut?
Toate sfaturile date nainte au fost repetate: Femeia sa se fereasca
de tot ce i-am spus. Sa nu guste nici un rod din vita , sa nu bea nici
vin, nici bautura tare si sa nu mannce nimic necurat; sa pazeasca
tot ce i-am poruncit. PP 560, 561
Manoah si sotia lui nu stiau ca Cel care le-a vorbit fusese Domnul
Isus Hristos. Ei l-au privit ca solul Domnului, dar nu stiau daca este
un profet sau un nger. Dorind sa arate ospitalitate fata de oaspetele [116]
lor, l-au implorat sa ramna, n timp ce ei aveau sa-i pregateasca un
ied. nsa n necunostinta de cauza, ei nu au stiut daca sa i-l aduca
nainte ca ardere de tot sau sa i-l aseze nainte ca hrana.
ngerul a raspuns: Chiar daca m-ai opri, n-as mnca din bucatele
tale; dar daca vrei sa aduci o ardere de tot, s-o aduci Domnului.
Simtind acum asigurarea ca oaspetele sau era un profet, Manoah a
spus: Care ti este numele, ca sa-ti aducem slava cnd se va mplini
cuvntul tau?
Raspunsul a fost: Pentru ce mi ceri Numele? El este minunat?
Simtind caracterul divin al oaspetelui sau, Manoah a luat un ied si
darul de mncare si a adus jertfa Domnului pe stnca; si ngerul a
facut o minune; si Manoah si sotia lui priveau la el. A iesit foc din
88
stnca si a mistuit jertfa, si pe cnd flacara se suia spre cer, ngerul

Domnului S-a suit n flacara altarului. Vaznd lucrul acesta, Manoah
si nevasta lui au cazut cu fata la pamnt. Nu mai putea fi nici o
ndoiala cu privire la caracterul musafirului lor. Ei stiau ca L-au
privit pe cel Sfnt, care, nvaluindu-si slava n stlpul de nor, fusese
calauza si ajutor lui Israel n pustie.
Inima lui Manoah a fost cuprinsa de uimire, teama si spaima
si el n-a mai putut dect sa exclame: Vom muri, caci am vazut
pe Dumnezeu! nsa sotia lui avea n acel ceas solemn mai multa
credinta dect el. Ea i-a adus aminte ca Domnul a avut placere sa
accepte jertfa lor si le-a promis un fiu care avea sa nceapa eliberarea
lui Israel. Aceasta era mai degraba o dovada de favoare, si nu de
[117] mnie. ST 15 septembrie 1881 Fagaduinta divina, facuta lui
Manoah, s-a mplinit la timpul cuvenit prin nasterea unui fiu, caruia
i-a fost dat numele Samson.
Prin porunca ngerului, briciul nu avea sa treaca deasupra capului
copilului, el fiind consacrat lui Dumnezeu ca nazireu, de la nastere.
ST 6 octombrie 1881
Samuel si Eli
Samuel a fost un copil nconjurat de un mediu din cele mai
stricate. El a vazut si auzit lucruri care i ntristau sufletul. Fiii
lui Eli, care slujeau n locul sfnt, erau stapniti de Satana. Acesti
oameni stricau cu totul atmosfera din jurul lor. Barbati si femei
erau zi de zi fascinati de pacat si faradelege, totusi, Samuel a ramas
nepatat. Caracterul lui era fara pata. El nu se facea partas si nu avea
nici cea mai mica placere n pacatele care umpleau Israelul ntr-un
mod nfricosa tor. Samuel l iubea pe Dumnezeu; el avea o legatura
att de strnsa cu cerul, nct un nger a fost trimis ca sa vorbeasca
cu el despre pacatele fiilor lui Eli, care ntinau pe Israel. 3T 472,
473
Nelegiuirile fiilor lui Eli erau att de mari, nct nici o jertfa nu
putea face ispasire pentru astfel de pacate, facute cu voia... Acesti
pacatosi duceau chivotul n tabara lui Israel...
Dumnezeu a ngaduit ca chivotul Sau sa fie luat de catre vrajmasii
lor pentru a-i arata lui Israel ca era zadarnic a-si pune ncrederea n
89
chivot, simbolul prezentei Sale, att timp ct ei profanau poruncile

[118]
pe care le continea chivotul...
Filistenii triumfau pentru ca, gndeau ei, au pus mna pe faimosul dumnezeu al israelitilor, care facuse attea minuni pentru ei si i
facuse spaima dusmanilor lor. Ei au dus chivotul lui Dumnezeu la
Asdod si l-au asezat ntr-un templu de o deosebita splendoare, ridicat n cinstea celui mai popular dumnezeu al lor, Dagon, punndu-l
alaturi de dumnezeul lor. Dimineata, preotii acestui dumnezeu au
intrat n templu si au fost ngroziti gasindu-l pe Dagon cazut cu fata
la pamnt n fata chivotului Domnului... ngerii lui Dumnezeu, care
nsoteau totdeauna chivotul, l-au aruncat cu fata la pamnt pe acel
idol, dumnezeu nensufletit, si apoi l-au desfigurat, pentru ca sa arate
ca Dumnezeu, Dumnezeul cel viu, este mai presus de toti dumnezeii
si ca n fata Lui, dumnezeul cel pagn nu era nimic. 4aSG 106,
107
Locuitorii din Bet-Seme
s au raspndit de ndata vestea ca chivotul era la ei, iar oamenii din mprejurimi au dat navala ca sa-i ureze
bun-venit. Chivotul a fost asezat pe o piatra care slujea la nceput
drept altar si n fata acestuia au fost aduse jertfe Domnului... n loc
de a pregati un loc potrivit pentru primirea lui, ei au ngaduit ca
acesta sa ramna pe cmpul unde se secera. n timp ce continuau sa
se uite la lada cea sacra si sa discute despre felul minunat n care
aceasta fusese recuperata, ei au nceput sa si spuna parerea n legatura cu puterea ei deosebita. n cele din urma, biruiti de curiozitate,
ei au dat capacul la o parte si s-au aventurat sa o deschida...
Nici filistenii cei pagni nu au ndraznit sa-i dea capacul la o
parte. ngeri din ceruri, nevazuti, o nsotisera ntotdeauna n calatoriile ei. Locuitorii obraznici si lipsiti de respect ai Bet-Seme
sului au
fost degraba pedepsiti. Multi au fost loviti de o moarte naprasnica.
[119]
PP 589
Saul si Ionatan
Dumnezeu a ridicat pe Samuel ca sa judece pe Israel. El era
cinstit de tot poporul. Dumnezeu trebuia sa fie recunoscut ca marele
Conducator al lor, iar El le rnduia conducatorii, i umplea cu Duhul
Sau si le transmitea voia Sa prin ngerii Sai. 4aSG 67
90
Datorita pacatului lui Saul ncumetarea de a aduce jertfa

Domnul nu i-a dat lui onoarea de a-i nvinge pe filisteni. Ionatan,
fiul regelui, un barbat care se temea de Domnul, a fost ales unealta
prin care avea sa fie eliberat Israel...
ngerii cerului l-au aparat pe Ionatan si pe nsotitorul lui, ngerii
au luptat de partea lor, iar filistenii au cazut n fata lor. PP 623
ngerii lui Dumnezeu au luptat alaturi de Ionatan si filistenii
cadeau pretutindeni n jurul lui. O mare spaima a apucat oastea
filistenilor n cmp si n garnizoana... Pamntul se cutremura sub ei,
ca si cnd o mare multime de care si calareti erau acolo, pregatinduse de lupta. Ionatan si cel care-i purta armele si chiar si filistenii
stiau ca Domnul lucra pentru eliberarea evreilor. 4aSG 70
Anii de nceput ai lui David
Samuel nu mai venea la Saul cu ndrumari de la Dumnezeu.
Domnul nu-l mai putea folosi pentru mplinirea planurilor Sale. nsa
[120] El l-a trimis pe Samuel n casa lui Isai, spre a-l unge pe David,
pe care El l-a ales ca sa domneasca n locul lui Saul, pe care l
respinsese.
Cnd fiii lui Isai au trecut prin fata lui Samuel, el l-ar fi ales pe
Eliab, care era nalt, cu o statura demna, nsa ngerul Domnului a
stat alaturi de el pentru a-l calauzi n aceasta decizie importanta si
l-a nvatat ca nu trebuie sa judece dupa nfatisare. Eliab nu se temea
de Domnul. Inima lui nu era neprihanita naintea Domnului. El ar fi
fost un conducator mndru, sever. Printre fiii lui Isai nu a fost gasit
vrednic nici unul, n afara de David, a carui ocupatie era aceea de a
pazi oile. 4aSG 77, 78
David nu avea o statura impunatoare; nsa nfatisarea lui era
frumoasa, exprimnd umilinta , cinste si curaj autentic. ngerul lui
Dumnezeu i-a spus lui Samuel ca David este cel pe care trebuie sa-l
unga, caci el era alesul Domnului. Din acea clipa, Domnul i-a dat
lui David o inima nteleapta si priceputa. 1SP 368
Fratele mai mare al lui David, Eliab,... era gelos pe David, pentru
ca fusese onorat mai presus de el. El l dispretuia pe David si l
socotea inferior lui. El l acuza n fata altora de faptul ca s-a dus pe
furis, fara sa stie tatal sau, ca sa vada lupta... David respinge acuzatia
nedreapta si spune: Ce-am facut oare? Nu pot sa vorbesc astfel?
91
David nu i explica fratelui sau ca el venise n ajutorul lui Israel; ca

Dumnezeu l-a trimis ca sa-l ucida pe Goliat. Dumnezeu l alesese
ca sa fie conducator n Israel; iar cnd armatele viului Dumnezeu
erau ntr-un asemenea pericol, el fusese calauzit de un nger ca sa-l
[121]
salveze pe Israel. 1SP 371
Saul ntlneste un nger
[Saul] a ngaduit ca impulsurile sa-i stapneasca judecata pna
cnd patima s-a dezlantuit. El avea accese de furie si nebunie cnd
era n stare sa ia viata oricui ndraznea sa i se mpotriveasca... Tocmai
caracterul fara pata al lui David si credinciosia lui nobila au strnit
mnia regelui; si el socotea ca nsasi viata si prezenta lui David erau
un repros la adresa lui...
El a venit la Rama si s-a oprit la o mare fntna n Secu. Oamenii
veneau laolalta, ca sa scoata apa, si el a ntrebat unde stau Samuel si
David. Cnd i s-a spus ca ei se afla la Naiot, el s-a grabit sa ajunga
n acel loc. nsa ngerul lui Dumnezeu l-a ntmpinat pe drum si l-a
luat n stapnire. Duhul lui Dumnezeu l-a tinut prin puterea Lui si
el a mers mai departe rostind rugaciuni catre Dumnezeu, presarate
cu preziceri si melodii sfinte. El a proorocit cu privire la venirea lui
Mesia ca Mntuitor al lumii. Cnd a ajuns la Naiot n Rama, el si-a
dat jos vesmintele exterioare, care indicau rangul lui, si a stat toata
ziua si toata noaptea n fata lui Samuel si a elevilor sai, sub influenta
Duhului Sfnt. ST 24 august 1888
Vizita lui Saul la En-Dor si moartea sa
Din nou a fost declarat razboi ntre Israel si filisteni... Saul a
aflat ca David si ostirea lui erau cu filistenii si el se astepta ca fiul
lui Isai sa se foloseasca de aceasta ocazie pentru a se razbuna pentru
relele pe care le-a suferit. Regele era foarte suparat... A doua zi, Saul
trebuia sa nceapa lupta cu filistenii. Umbrele destinului iminent
adunau ntuneric n jurul lui; tnjea dupa ajutor si calauzire. nsa [122]
zadarnic cauta ajutor de la Domnul. Domnul nu i-a raspuns, nici
prin vise, nici prin Urim, nici prin profeti...
Atunci Saul a zis slujitorilor sai: Cautati-mi o femeie care sa
cheme mortii, ca sa ma duc s-o ntreb. I s-a spus ca la En-Dor
92
se afla, ntr-o ascunzatoare, o femeie care cheama mortii. Aceasta

femeie facuse legamnt cu Satana, predndu-se n stapnirea lui,
pentru a-i mplini planurile; n schimb, printul raului facea minuni
pentru ea si i descoperea lucruri ascunse.
Deghizat, Saul s-a dus noaptea, mpreuna cu doar doi dintre
nsotitorii sai, ca sa caute ascunzatoarea vrajitoarei... Prin ntuneric,
Saul si nsotitorii lui au trecut cmpia, au trecut cu bine de oastea
filistenilor, au trecut creasta muntelui pna la casa singuratica a
vrajitoarei din En-Dor...
Dupa ce si-a rostit vrajile, ea a spus: Vad o fiinta dumnezeiasca
sculndu-se din pamnt... Este un batrn si este nvelit cu o mantie.
Saul a nteles ca acela era Samuel...
Nu era proorocul lui Dumnezeu acela care a iesit la rostirea vrajii
acelei ghicitoare. Samuel nu era prezent n acel loc bntuit de spirite
rele. Acea aparitie supranaturala a fost produsa numai de puterea lui
Satana. PP 675, 676, 679
Primele cuvinte ale femeii, rostite sub puterea vrajii, care au fost
adresate regelui, au fost: De ce m-ai nselat? caci tu esti Saul. n
acest fel, primul act al spiritului cel rau, care s-a dat drept proorocul,
[123] a fost sa comunice n mod secret cu aceasta femeie nelegiuita, ca
s-o avertizeze de nselaciunea la care a fost supusa. Mesajul pentru
Saul al celui care se dadea drept profet a fost: De ce m-ai tulburat
chemndu-ma? Saul a raspuns: Sunt foarte strmtorat; caci filistenii
au pornit razboi mpotriva mea si Dumnezeu S-a departat de la mine
si nu mi mai raspunde, nici prin vise, nici prin profeti; de aceea
te-am chemat, ca sa-mi faci cunoscut ce sa fac.
Cnd Samuel era n viata , Saul i dispretuia sfatul si-i detesta
mustrarile. nsa acum, n ceasul strmtorarii si nenorocirii, el simtea
ca sfatul profetului era unica lui speranta si pentru a comunica cu
ambasadorul cerului, el a recurs n mod zadarnic la solul diavolului!
Saul s-a asezat cu totul sub puterea lui Satana; iar acum el, a carui
placere unica era de a provoca mizerie si nenorocire, a facut ca
totul sa fie n folosul lui, lucrnd pentru ruina nefericitului rege. Ca
raspuns la rugamintea n agonie a lui Saul a venit teribila solie, de pe
buzele aceluia care se pretindea a fi Samuel: Pentru ce ma ntrebi
pe mine cnd Domnul S-a ndepartat de tine si S-a facut vrajmasul
tau?... Pentru ca n-ai ascultat glasul Domnului... de aceea... Domnul
va da Israelul si pe tine n minile filistenilor. PP 680
93
Cnd Saul a cerut sa-l vada pe Samuel, nu Domnul a fost Cel

care a facut sa apara Samuel n fata lui Saul. El nu a vazut nimic. Lui
Satana nu i-a fost ngaduit sa tulbure odihna lui Samuel n mormnt
[124]
si sa-l aduca la realitate prin vrajitoarea din En-Dor.
Dumnezeu nu i da lui Satana puterea de a nvia mortii. nsa
ngerii lui Satana iau nfatisarea prietenilor morti, vorbesc si actioneaza ca si ei si, prin asa-zisii prieteni morti, el si poate aduce la
ndeplinire mai bine planurile sale de a nsela. Satana l cunostea
bine pe Samuel si el stia cum sa-l reprezinte n fata vrajitoarei din
En-Dor si sa prezinte n mod corect soarta lui Saul si a fiilor sai.
1SP 376
Relatarea biblica legata de vizita lui Saul la femeia din En-Dor a
constituit o sursa de nedumerire pentru multi cercetatori ai Bibliei.
Unii socotesc ca Samuel n persoana a fost prezent la ntrevederea cu
Saul, nsa Biblia ofera suficiente dovezi pentru o concluzie contrara.
Daca, asa cum sustin unii, Samuel se afla n ceruri, el trebuie sa fi fost
chemat de acolo, fie prin puterea lui Dumnezeu, fie prin puterea lui
Satana. Nimeni nu ar putea crede nici macar pentru o clipa ca Satana
avea puterea de a-l chema pe profetul cel sfnt din ceruri pentru a
onora vrajile unei femei nelegiuite. Si
nicidecum nu putem trage
concluzia ca Dumnezeu l-a chemat ca sa se duca n ascunzatoarea
vrajitoarei; caci Domnul refuzase deja sa comunice cu Saul prin vise,
prin Urim sau prin prooroci. Acestea erau mijloacele de comunicare
ale lui Dumnezeu si El nu le-ar fi lasat deoparte pentru a-si transmite
solia prin agentul lui Satana.
Mesajul n sine constituie o dovada suficienta cu privire la originea sa. Obiectivul lui nu era de a conduce la pocainta lui
Saul, ci de a-l mpinge mai departe spre ruina; si aceasta nu
este lucrarea lui Dumnezeu, ci a lui Satana. Mai mult dect att,
fapta lui Saul de a fi consultat o ghicitoare este citata n Scriptura ca
fiind unul din motivele pentru care el a fost respins de Dumnezeu
si parasit pentru nimicire. Saul a murit, pentru ca s-a facut vinovat
de faradelege fata de Domnul, al carui cuvnt nu l-a pazit, si pentru
ca a ntrebat si a cerut sfatul celor ce cheama mortii. N-a ntrebat pe
Domnul: de aceea Domnul l-a omort si mparatia a dat-o lui David, [125]
fiul lui Isai. 1 Cron. 10, 13.14 PP 683
[126]
Capitolul 11 Lucrarea ngerilor de la David pna

la captivitatea babiloniana
Domnia lui David
Chivotul a ramas n casa lui Abinadab pna ce David a fost facut
rege. El a adunat laolalta pe toti oamenii alesi ai lui Israel, treizeci de
mii, si s-a dus sa aduca chivotul lui Dumnezeu. Ei au asezat chivotul
ntr-un car nou si l-au scos din casa lui Abinadab. Uza si Ahio, fiii
lui Abinadab, conduceau carul. David si toata casa lui Israel cntau
naintea Domnului cu tot felul de instrumente muzicale. si cnd au
ajuns la aria lui Nahon, Uza si-a ntins mna ca sa apuce chivotul,
pentru ca erau sa-l rastoarne boii; si Dumnezeu l-a omort acolo
pentru greseala lui; si el a murit acolo, lnga chivotul lui Dumnezeu.
Uza se mniase pe boi, pentru ca s-au mpleticit. El a aratat vadita
nencredere n Dumnezeu, ca si cnd Acela care adusese chivotul
napoi din tara filistenilor nu era n stare sa-i poarte de grija. ngerii
care nsoteau chivotul l-au lovit pe Uza pentru ca s-a ncumetat cu
[127] nerabdare sa puna mna pe chivotul lui Dumnezeu. 4aSG 111
Dorind sa-si extinda cuceririle printre natiunile din jur, David s-a
hotart sa-si sporeasca armata cernd satisfacerea serviciului militar
de catre toti cei ce aveau vrsta potrivita. Pentru a se efectua acest
lucru, era necesar sa faca o numaratoare a poporului. Mndria si
ambitia l-au mpins pe rege n aceasta actiune...
Obiectivele acelei actiuni erau n mod direct contrare principiilor
teocratiei. Chiar si Ioab, ct era el de lipsit de scrupule, a protestat...
mparatul a staruit n porunca pe care o dadea lui Ioab...
Dimineata urmatoare, profetul Gad i-a spus lui David: Asa vorbeste Domnul, alege... sau trei ani de foamete, sau trei ani n timpul
carora sa fii nimicit de protivnicii tai si atins de sabia vrajmasilor
tai, sau trei zile n timpul carora sabia Domnului si ciuma sa fie n
tara si ngerul Domnului sa duca nimicirea n tot tinutul lui Israel.
De aceea, a spus proorocul, vezi ce trebuie sa raspund Celui ce ma
trimite.
94
Lucrarea ngerilor de la David pna la captivitatea babiloniana
95
Raspunsul mparatului a fost... Mai bine sa cadem n minile

Domnului; caci ndurarile Lui sunt nemarginite; dar sa nu cad n
minile oamenilor.- PP 747, 748
Nenorocirea a urmat de ndata. Saptezeci
de mii au fost ucisi de

ciuma. David si batrnii lui Israel erau n cea mai adnca umilinta ,
plngnd naintea Domnului. Pe cnd ngerul Domnului era pe cale,
pentru a distruge Ierusalimul, Dumnezeu i-a poruncit sa-si opreasca
acea lucrare a mortii... ngerul, mbracat ca un razboinic, cu o sabie [128]
ascutita n mna lui, ntinsa asupra Ierusalimului, se descopera lui
David si celor care erau cu el. David se nspaimnta foarte tare,
totusi n disperarea si compasiunea lui pentru Israel, el si nalta
glasul. l implora pe Dumnezeu sa-i crute turma. n durerea lui, el
marturiseste: Am pacatuit, am savrsit nelegiuire; nsa aceste oi, ce
au facut ele? Te rog, ntinde-ti mna mpotriva mea si a casei tatalui
meu. 1SP 385, 386
ngerul nimicitor si-a oprit lucrarea n afara Ierusalimului. El
statea pe Muntele Moria n aria lui Ornan Iebusitul. ndrumat de
prooroc, David s-a dus la munte si a zidit acolo un altar Domnului,
a adus arderi de tot si jertfe de multumire si a chemat Numele
Domnului; si El i-a raspuns din ceruri prin focul de pe altarul arderii
de tot. Atunci Domnul a fost potolit fata de tara si a ncetat urgia
deasupra lui Israel.
Locul unde fusese ridicat altarul, privit ca sfnt de atunci nainte,
a fost oferit ca dar, cu marinimie, regelui, de catre Ornan.
nsa mparatul nu a vrut sa l primeasca... David a dat lui Ornan
pentru acel loc sase sute de sicli de aur. Acel loc memorabil, fiind
si locul n care Avraam zidise altarul pentru a-si aduce ca jertfa pe
propriul sau fiu, iar acum sfintit prin aceasta mareata eliberare, a fost
ales dupa aceea ca loc pentru templul ridicat de Solomon...
nca de la nceputul domniei lui David, unul din planurile lui cele
mai ndragite a fost acela de a ridica un templu Domnului. Desi nu
i-a fost ngaduit sa aduca la ndeplinire acest plan, el nu a manifestat
mai putin zel n aceasta privinta . PP 748, 750 Domnul, prin [129]
ngerul Sau, l-a nvatat pe David si i-a dat un model al casei pe care
Solomon avea s-o construiasca pentru El. ngerul a fost nsarcinat sa
stea alaturi de David n timp ce el scria, pentru Solomon, ndrumari
importante cu privire la planurile pentru acea casa. 4aSG 94
96
Solomon
Inimile oamenilor din popor s-au ntors catre Solomon, asa cum
fusesera pentru David si ei i s-au supus n toate lucrurile. Domnul
trimite pe ngerul Sau sa-l nvete pe Solomon printr-un vis, n timpul
noptii. El viseaza ca Dumnezeu vorbeste cu el. si Dumnezeu a zis:
Cere ce vrei sa-ti dau. Si
Solomon a zis: Tu ai aratat o mare
bunavointa fata de robul Tau David, tatal meu, pentru ca umbla
naintea Ta n credinciosie si curatie de inima; i-ai pastrat aceasta
mare bunavointa si i-ai dat un fiu care sede acum pe scaunul lui de
domnie, cum se vede astazi... Da dar, robului Tau o inima priceputa,
ca sa judece pe poporul Tau, ca sa poata deosebi binele de rau; caci
cine ar putea sa judece pe poporul Tau, pe poporul acesta asa de
mare la numar? 4aSG 96,97
Pe lnga heruvimii de deasupra chivotului, Solomon a mai facut
doi ngeri de dimensiuni mai mari, stnd fiecare la capetele chivotului, reprezentnd ngerii ceresti care pazesc continuu Legea lui
Dumnezeu. Este imposibil sa descrii frumusetea si splendoarea acestui tabernacol. Acolo, ca si n tabernacolul din pustie, era purtat
[130] chivotul ntr-o rnduiala solemna, plina de respect si pus la locul
sau, sub aripile celor doi heruvimi maiestuosi, care erau pe pamnt.
1SP 413
Ilie
Dupa prima sa nfatisare naintea lui Ahab, cnd l-a acuzat de
judecatile lui Dumnezeu din cauza apostaziei lui si a lui Israel,
Dumnezeu i-a calauzit pasii de puterea Izabelei ntr-un loc sigur, n
munti, lnga prul Cherit. Acolo, El l-a onorat pe Ilie, trimitndu-i
hrana dimineata si seara, printr-un nger din ceruri. Apoi, cnd prul
a secat, El l-a trimis la vaduva din Sarepta si a facut o minune n
fiecare zi, dnd hrana familiei vaduvei si lui Ilie. 3T 288
Fata n fata cu regele Ahab si proorocii falsi si nconjurat de
ostirile adunate ale lui Israel, Ilie sta n picioare, singurul care sa prezentat pentru a apara onoarea lui Iehova. El, pe care toata
mparatia l-a acuzat de nenorocirea care s-a abatut asupra lor, se afla
acum n fata lor, n aparenta lipsit de aparare n prezenta monarhului
lui Israel, a profetilor lui Baal, a razboinicilor si a miilor care se aflau
97
de jur mprejur. nsa Ilie nu este singur. Deasupra si mprejurul lui

sunt ostile protectoare ale cerului ngeri care exceleaza n putere.
PK 147
n lumina stralucitoare a soarelui, nconjurat de mii razboinici,
profeti ai lui Baal si monarhul lui Israel sta omul Ilie, lipsit de
aparare, n aparenta singur, dar care nu era totusi singur. Cea mai
puternica ostire a cerului l nconjoara. ngeri care exceleaza n
putere au venit din ceruri pentru a apara pe profetul cel credincios si
neprihanit. Cu voce hotarta si poruncitoare Ilie striga: Ct timp
veti zabovi ntre doua opinii? Daca Domnul este Dumnezeu, mergeti [131]
dupa El; daca este Baal, urmati-l pe el. Si
poporul nu i-a raspuns
nici un cuvnt. [KJV] 3T 280
n timp ce Israel sovaia si era ndoielnic pe Carmel, glasul lui
Ilie sparge din nou linistea: Eu singur am ramas din proorocii
Domnului, pe cnd prooroci ai lui Baal sunt patru sute cincizeci. Sa
ni se dea doi junci; ei sa-si aleaga un junc pe care sa-l taie n bucati
si sa-l puna pe lemne, fara sa puna foc. Si
eu voi pregati celalalt junc
si-l voi pune pe lemne fara sa pun foc. Apoi voi sa chemati numele
dumnezeului vostru si eu voi chema Numele Domnului. Dumnezeul
care va raspunde prin foc acela sa fie adevaratul Dumnezeu. PK
148, 149
Ct de bucuros ar fi fost Satana, care a cazut ca un fulger din cer,
sa poata veni n ajutorul acelora pe care el i nselase si ale caror
minti le luase n stapnirea sa, care erau cu totul devotati n slujba
lui. Bucuros ar fi trimis el un fulger, ca sa le aprinda jertfa; nsa
Iehova a pus limite lui Satana. El i-a tinut n fru puterea, si toate
nascocirile lui nu au putut sa trimita nici macar o scnteie pe altarele
lui Baal. RH 30 septembrie 1873
A parasit oare Dumnezeu pe Ilie n ceasul ncercarii sale? Oh, nu!
El nu l-a iubit mai putin pe slujitorul sau Ilie, atunci cnd acesta s-a
simtit parasit de Dumnezeu si de oameni, ca atunci cnd, ca raspuns
la rugaciunea sa, a cobort foc din ceruri si a luminat vrful muntelui.
Iar acum, cnd Ilie dormea, o atingere duioasa si o voce placuta l- [132]
au trezit. El s-a ridicat nspaimntat, gata sa fuga, temndu-se ca
vrajmasul l-a descoperit. nsa fata plina de mila, care s-a aplecat
asupra lui, nu era fata unui dusman, ci a unui prieten. Dumnezeu
trimisese un nger din ceruri cu hrana pentru slujitorul Sau. Scoala-
98
te si mannca, i-a spus ngerul. si el s-a uitat si iata ca era o turta

coapta pe carbuni si un ulcior cu apa la capul sau.
Dupa ce s-a nviorat prin ceea ce i-a fost pregatit, el s-a culcat
din nou. ngerul a venit si a doua oara. Atingndu-l pe barbatul prea
obosit, el i-a spus cu mila si duiosie: Scoala-te si mannca; fiindca
drumul pe care l ai de facut este prea lung pentru tine. si el s-a
sculat, a mncat si a baut, iar cu puterea pe care i-a dat-o mncarea
aceea a fost n stare sa calatoreasca patruzeci de zile si patruzeci
de nopti pna la muntele lui Dumnezeu, Horeb, unde s-a refugiat
ntr-o pestera. PK 166
n pustie, singur si descurajat [dupa experienta sa de pe vrful
muntelui Carmel], Ilie spusese ca s-a saturat de viata si s-a rugat ca
sa moara. nsa Domnul, n mila Lui, nu i-a facut dupa cuvntul lui.
Ilie avea de facut o mare lucrare. PK 228
Cuvntul Domnului a venit la el printr-un nger puternic: Ce
faci tu aici, Ilie? Cu toata amaraciunea sufletului sau, Ilie si-a murmurat plngerea: Am fost plin de rvna pentru Domnul Dumnezeul
ostirilor: Caci copiii lui Israel au parasit legamntul Tau, au darmat
altarele Tale si au omort cu sabia pe proorocii Tai; si uite, am ramas
doar eu singur; si ei cauta sa-mi ia viata.
Spunnd profetului sa plece din pestera n care se ascunsese,
[133] ngerul i-a poruncit sa se nfatiseze naintea Domnului pe munte si
sa asculte de Cuvntul Sau. Pe cnd Ilie a facut acest lucru, iata,
naintea Domnului a trecut un vnt tare si puternic, care despica
muntii si sfarma stncile; Domnul nu era n vntul acela. Si
dupa
vnt, a venit un cutremur de pamnt; Domnul nu era n cutremurul
de pamnt. Si
dupa cutremurul de pamnt a venit un foc; si Domnul
nu era n focul acela. Si
dupa foc a venit un susur blnd si subtire.
Cnd l-a auzit Ilie, si-a acoperit fata cu mantaua, a iesit si a statut la
gura pesterii. Supararea i-a trecut, duhul sau a fost linistit si supus.
El stia acum ca o ncredere linistita, o bizuire hotarta pe Dumnezeu
avea sa fie ntotdeauna pentru el un ajutor n vreme de nevoie.
RH 23 octombrie 1913
Cnd Ilie era pe punctul de a-l parasi pe Elisei, el i-a spus acestuia: Cere-mi ce vrei sa-ti fac nainte sa fiu luat de la tine. Si
Elisei
a spus: Te rog sa vina asupra mea o ndoita masura din duhul tau.
[2 Regi 2,9] GW (1915) 116
99
Si
Ilie a spus: Greu lucru ceri; dar daca ma vei vedea cnd voi
fi rapit de la tine, asa se va ntmpla;... pe cnd mergeau ei vorbind,
iata ca un car de foc si niste cai de foc i-au despartit pe unul de altul;
si Ilie s-a naltat la cer ntr-un vrtej de vnt.
Si
Elisei l-a vazut si striga: Parinte, parinte! Carul lui Israel si
[134]
calarimea lui! Ed. 60
Elisei
n 2 Regi, citim cum ngeri sfinti au venit cu misiunea de a apara
pe alesii Domnului. Profetul Elisei se afla la Dotan si regele [Siriei]...
a trimis ntr-acolo cai si care si o mare ostire ca sa-l prinda. si cnd
slujitorul lui Dumnezeu s-a trezit devreme si a iesit, iata ca o ostire
nconjura cetatea cu cai si care. Si
slujitorul i-a zis: Ah, Domnul
meu, ce vom face? AUG 20 august 1902
Nu te teme a fost raspunsul profetului; caci cei ce sunt cu noi
sunt mai multi dect cei ce sunt cu ei. Iar apoi, pentru ca slujitorul
sa se convinga el singur, Elisei s-a rugat si a spus: Deschide-i
Doamne ochii, ca sa poata vedea. si Domnul a deschis ochii
tnarului; si el a vazut: si iata ca muntele era plin de cai si care de
foc mprejurul lui Elisei. n jurul slujitorului lui Dumnezeu si al
ostirilor armate era un cordon de ngeri din ceruri. Ei au venit cu
mare putere, nu ca sa nimiceasca, nu ca sa pretinda omagii, ci pentru
a tabar si sluji n jurul acelora care erau slujitori slabi si neajutorati
ai Domnului. PK 256, 257
Nu i-a fost dat lui Elisei ca sa-si urmeze stapnul ntr-un car
de foc. Domnul a ngaduit ca asupra lui sa vina o boala de durata.
n timpul ndelungatelor ore de slabiciune si suferinta omeneasca,
credinta sa s-a prins cu putere de fagaduintele lui Dumnezeu si
El trimitea ntotdeauna pe mesagerii Sai ceresti ca sa-l mngie si [135]
sa-i aduca pace. La fel ca atunci cnd, pe naltimile Dotanului, a
vazut ostirile cerului care-i nconjurau, carele de foc ale lui Israel
si calaretii, tot asa si acum, el era constient de prezenta placuta a
ngerilor; si credinta lui era ntarita. PK 263, 264
100
Isaia
n zilele lui Isaia, idolatria n sine nu mai surprindea pe nimeni.
Practicile nelegiuite devenisera att de obisnuite n toate clasele,
nct cei putini, care ramasesera credinciosi lui Dumnezeu, erau
adesea ispititi sa-si piarda cumpatul si sa se lase prada descurajarii
si deznadejdii...
Astfel de gnduri i-au trecut si lui Isaia prin minte n timp ce
statea sub coloana templului. Deodata, poarta si perdeaua dinauntru
a templului par a se fi ridicat si retras si i-a fost permis sa priveasca
nauntru, n sfnta sfintelor, unde nici macar profetul nu putea patrunde. Apoi, i s-a nfatisat o viziune a lui Iehova stnd pe un tron
nalt, n timp ce poalele mantiei Lui umpleau templul de slava. De
fiecare parte a tronului se aflau serafimi, care si ascundeau fetele, n
adorare, n timp ce slujeau Domnului lor si se uneau n proclamare
solemna: Sfnt, sfnt, sfnt este Domnul ostirilor; tot pamntul este
plin de slava Sa. PK 306, 307
O slava de nedescris iesea de la persoana de pe tron si poalele
mantiei Lui umpleau templul... De fiecare parte a tronului harului se
aflau heruvimi, ca o garda n jurului Regelui cel maret si ei straluceau de slava care i nvaluia din prezenta lui Dumnezeu. Pe cnd
cntecele lor de lauda rasunau n note profunde, de sincera adorare,
[136] stlpii portii se cutremurau de parca erau zguduiti de un cutremur.
Aceste fiinte sfinte cntau lauda si slava lui Dumnezeu, cu buze
nentinate de pacat. Contrastul dintre lauda slaba, pe care el [Isaia]
era obisnuit sa o aduca Creatorului, si laudele fierbinti ale serafimilor
l-au uluit si umilit pe profet. n acele clipe, el avea privilegiul sublim
de a pretui curatia nentinata a caracterului proslavit al lui Iehova.
Pe cnd asculta cntarile ngerilor, n timp ce acestia strigau
Sfnt, sfnt, sfnt este Domnul ostirilor; tot pamntul este plin de
slava Sa, slava, puterea infinita si maiestatea nentrecuta a Domnului
au trecut prin fata lui, n viziune, si s-au ntiparit n sufletul sau. n
lumina acestei straluciri fara seaman, care arata tot ce i se putea
descoperi n viziune cu privire la caracterul divin, i-a aparut n fata
propria-i pacatosenie ntr-o claritate izbitoare. Chiar si cuvintele pe
care le rostea el i se pareau ntinate. RH 16 octombrie 1888
Serafimii se aflau n prezenta lui Isus, totusi ei si acopereau
fata si picioarele cu aripile. Ei priveau frumusetea mparatului si se
101
acopereau. Cnd Isaia a vazut slava lui Dumnezeu, sufletul lui s-a
prosternat n ta rna. n urma viziunii clare, pe care avusese favoarea
sa o primeasca, el a fost umplut cu sentimente de umilinta . Acesta
va fi ntotdeauna efectul asupra mintii omenesti atunci cnd Soarele
Neprihanirii straluceste asupra sufletului... Pe masura ce slava tot
mai mare a Domnului Hristos este descoperita, unealta omeneasca nu
va mai vedea nici o slava n ea nsasi; caci este descoperita urciunea
ascunsa a sufletului sau, iar meritele proprii si slava proprie se sting. [137]
Eul moare, iar Hristos traieste. Bible Echo and Signs of the Times
3 decembrie 1894
Aceasta a fost perspectiva care l-a ntmpinat pe Isaia cnd a
fost chemat sa ndeplineasca misiunea de profet; totusi, el nu s-a
descurajat, caci n urechile sale rasunau corurile triumfale ale ngerilor care nconjurau tronul lui Dumnezeu: Tot pamntul este plin
de slava Lui. Is. 6,3. Iar credinta lui a fost ntarita prin viziuni ale
realizarilor glorioase ale bisericii lui Dumnezeu, cnd tot pamntul
va fi plin de cunostinta Domnului, asa cum apele acopera marea.
Isaia 11,9 PK 371
Ezechiel
Pe malurile rului Chebar, Ezechiel privea un vrtej de vnt ce
parea a veni din nord un nor gros si un snop de foc, care raspndea
de jur mprejur o lumina stralucitoare, n mijlocul careia lucea ca
o arama lustruita, care iesea din mijlocul focului. Mai multe roti
care se intersectau erau puse n miscare de patru fiinte vii. Deasupra
tuturor acestor lucruri era ceva ca o piatra de safir, n chipul unui
scaun de domnie; pe acest chip de scaun de domnie se vedea ca un
chip de om care sedea pe el. La heruvimi se vedea ceva ca o mna
de om sub aripile lor. Ezechiel 1,4.26; 10,8
Rotile se aflau ntr-un aranjament att de complicat, nct la
nceput se parea ca este o ncurcatura; totusi, ele se miscau n perfecta
armonie. Fiintele ceresti, sustinute si calauzite de mna de sub aripile
heruvimilor puneau n miscare aceste roti; deasupra lor, pe tronul de
safir, se afla Cel Vesnic; iar mprejurul tronului se afla un curcubeu,
[138]
semnul ndurarii divine.
Asa cum acel sistem complicat al rotilor se afla sub calauzirea minii de sub aripile heruvimilor, la fel si jocul complicat al
102
evenimentelor omenesti se afla sub controlul divin. n mijlocul luptei si tumultului neamurilor, Acela care sede deasupra heruvimilor
[139] conduce nca evenimentele pamntului. PK 535, 536
Capitolul 12 Lucrarea ngerilor de la captivitate

pna la Ioan Botezatorul
Daniel si cei trei tovarasi ai lui
Daniel se temea de Dumnezeu, l iubea si el si-a strunit si educat
toate puterile pentru a raspunde ct mai mult cu putinta grijii iubitoare a Marelui nvata tor, constient fiind de marea sa responsabilitate
fata de Dumnezeu. Cei patru tineri evrei nu ngaduiau ca motive
egoiste si placerea pentru distractii sa ocupe clipele de aur ale acestei
vieti. Ei si faceau lucrul cu o inima binevoitoare si o minte activa.
Acesta nu este un standard mai nalt dect cel pe care l poate atinge
fiecare crestin. Dumnezeu cere fiecarui crestin dornic de a nvata
sa-si nmulteasca talantii care i s-au dat. Voi sunteti o priveliste
pentru lume, ngeri si oameni. FCE 192
Aceia care fac precum Daniel si tovarasii sai se vor bucura de
cooperarea lui Dumnezeu si a ngerilor. 4MR 125
Cuptorul de foc al lui Nebucadnetar
Ca si n zilele lui Sadrac,
Mesac si Abed-Nego, la ncheierea

istoriei acestui pamnt, Domnul va lucra cu putere n favoarea acelora care stau neclintiti pentru ceea ce este drept. Acela care a mers
mpreuna cu eroii evrei n cuptorul de foc va fi si cu urmasii Sai, [140]
oriunde s-ar afla acestia. Prezenta Sa i va mngia si sustine. n
timpul de strmtorare strmtorare care n-a mai fost vazuta de
cnd sunt neamurile pe pamnt cei alesi ai Sai vor sta neclintiti
de partea Lui. Satana cu toata ostirea lui nu poate distruge nici pe cel
mai slab dintre sfintii lui Dumnezeu. ngeri care exceleaza n tarie i
vor apara si Iehova li Se va descoperi ca Dumnezeul dumnezeilor,
capabil sa salveze pe deplin pe cei care si pun ncrederea n El.
PK 513
103
104
Ospatul lui Belsatar

Pe cnd petreceau n acea noapte n mijlocul veseliei idolatre,
fata mparatului a devenit deodata palida si el parca e paralizat de
groaza; caci iata, un capat de mna scrie litere tainice pe perete
mpotriva lui. Comesenii vad si ei scrierea ciudata si de nenteles
pentru ei. Veselia si cheful palesc si o liniste dureroasa se asterne
asupra celor adunati. mparatul s-a tulburat att de mult, nct i
s-au desfacut ncheieturile soldurilor si genunchii i se izbeau unul de
altul. Tremurnd de spaima, el a strigat tare sa i se aduca cititorii
n stele, haldeii si ghicitorii. Si
mparatul a luat cuvntul si a spus
nteleptilor Babilonului: Oricine va citi scrierea aceasta si mi-o
va tlcui, va fi mbracat n purpura, va purta un lantisor de aur la
gt si va avea locul al treilea la crmuirea mparatiei. nsa acesti
oameni nu au fost n stare sa talmaceasca scrierea ciudata scrisa de
mna unui nger al lui Dumnezeu, asa cum nu au fost n stare sa
[141] talmaceasca visul lui Nebucadnetar. RH 8 februarie 1881 Era un
martor... n palatul lui Belsatar la acel ospat... ngerul a scris cu acea
ocazie, pe zidul palatului, cuvinte mpotriva lui. Ellen G. White
1888 Materials 517
Daniel n groapa cu lei
Daniel se ruga Dumnezeului Sau de trei ori pe zi. Satana se
nfurie la auzirea rugaciunii fierbinti, caci stie ca va pierde. Daniel a
fost preferat mai presus de toti ministrii si printii, deoarece avea n
el un duh desavrsit. ngerii cazuti se temeau ca influenta lui avea sa
slabeasca controlul lor asupra conducatorilor mparatiei...
Ostirea acuzatoare a ngerilor rai i-a attat pe ministri si printi
la invidie si gelozie, astfel ca ei l pndeau pe Daniel ndeaproape,
ca sa gaseasca vreun lucru mpotriva lui, pe care sa-l poata raporta
mparatului, nsa ei nu au reusit acest lucru. Atunci, acesti agenti ai
lui Satana s-au gndit sa faca din credinciosia sa fata de Dumnezeu
pricina pentru distrugerea lui. ngeri rai le-au expus planul si acesti
agenti l-au adus degraba la ndeplinire. mparatul nu stia de ticalosia
care se punea la cale mpotriva lui Daniel.
Fiind pe deplin constient de decretul dat de mparat, el [Daniel]
se pleaca nca naintea Dumnezeului sau cu ferestrele deschise.
Lucrarea ngerilor de la captivitate pna la Ioan Botezatorul
105
El socotea ca rugaciunea fata de Dumnezeu este att de importanta,

nct merita sa-si sacrifice viata dect sa renunte la ea. Ca urmare a
faptului ca se ruga lui Dumnezeu, el a fost aruncat n groapa cu lei.
Pna acum, ngerii cei rai si-au atins scopul. nsa Daniel continua sa [142]
se roage, chiar si n groapa cu lei... L-a uitat oare acolo Dumnezeu?
Oh, nu; Domnul Isus, Comandantul cel puternic al ostirii cerului, a
trimis pe ngerul Sau ca sa nchida gurile acelor lei flamnzi, ca sa
nu-i faca nici un rau omului lui Dumnezeu, care se roaga, si n acea
groapa nspaimntatoare era numai pace. mparatul a fost martor al
protejarii sale si l-a scos afara cu onoruri. Satana si ngerii lui erau
nfrnti si turbau de furie. Agentii pe care i folosise Satana au fost
sortiti pieirii n modul teribil n care ei complotasera sa-l distruga pe
Daniel. 4bSG 85, 86
Gabriel trimis sa explice viziunea din Daniel 8
La scurt timp dupa caderea Babilonului, pe cnd Daniel cugeta
asupra acestor profetii [a lui Isaia si Ieremia] si cauta pe Domnul,
ca sa poata dobndi ntelegere cu privire la acele vremuri, i-au fost
date o serie de viziuni cu privire la ridicarea si caderea mparatiilor.
O data cu cea dinti viziune, raportata n capitolul sapte al cartii
lui Daniel, a fost data si o interpretare; totusi, nu toate lucrurile au
fost clarificate profetului. Pe mine m-au tulburat nespus de mult
gndurile mele, a scris el cu privire la experienta sa de la acea data,
si mi s-a schimbat culoarea fetei; dar am pastrat cuvintele acestea
n inima mea. Daniel 7,28
n continuare, printr-o alta viziune, a fost aruncata lumina asupra
evenimentelor viitoare; si la sfrsitul acestei viziuni, Daniel a auzit
pe un sfnt vorbind; si un alt sfnt a ntrebat pe cel ce vorbea:
n cta vreme se va mplini vedenia? Raspunsul care a fost dat:
Pna vor trece doua mii trei sute de seri si dimineti, apoi sfntul
Locas va fi curatit l-a umplut de nedumerire. Cauta cu seriozitate sa
nteleaga nsemnatatea viziunii. El nu putea ntelege legatura dintre
cei saptezeci de ani de captivitate, asa cum a fost prezis mai dinainte [143]
de Ieremia, si cei doua mii trei sute de ani despre care vizitatorul
ceresc declarase n viziune ca trebuie sa treaca pna la curatirea
sanctuarului lui Dumnezeu. ngerul Gabriel i-a dat o interpretare
106
partiala; dar cnd profetul a auzit cuvintele: Viziunea... priveste

vremuri ndepartate, a lesinat...
nca mpovarat de starea lui Israel, Daniel a studiat din nou
profetiile lui Ieremia. Acestea erau foarte clare...
Cu credinta ntemeiata pe cuvntul cel sigur al profetiei, Daniel
s-a rugat fierbinte Domnului pentru mplinirea nentrziata a acelor
fagaduinte. PK 553, 554
Pe cnd Daniel si nalta rugaciunea, ngerul Gabriel coboara
n graba din curtile ceresti, ca sa i spuna ca cererile sale au fost
ascultate si primite. Acest nger puternic a fost nsarcinat sa-i dea
pricepere si ntelepciune pentru a deschide naintea lui tainele
veacurilor viitoare. Astfel, n timp ce cauta cu ardoare sa cunoasca
si sa nteleaga adevarul, Daniel a fost adus n comuniune cu solul
delegat de catre cer. RH 8 februarie 1881
Chiar nainte de a termina sa-si nalte rugaciunea catre Dumnezeu, Gabriel a aparut din nou naintea lui si i-a atras atentia la
viziunea pe care o vazuse nainte de caderea Babilonului, la moartea lui Belsatar. ngerul i-a descris apoi n detaliu perioada celor
[144] saptezeci de saptamni. RH 21 martie 1907
Lupta pentru influenta asupra regilor Persiei
Agentii cerului trebuie sa lupte cu obstacole, pentru ca planul lui
Dumnezeu sa fie mplinit la timpul potrivit. Regele Persiei era luat
n stapnire de cel mai puternic dintre toti ngerii rai. El a refuzat, ca
si Faraon, sa asculte de Cuvntul Domnului. Gabriel a declarat ca
el [Satana] i s-a mpotrivit douazeci si una de zile prin nselaciunile
sale mpotriva evreilor. nsa Mihail i-a venit n ajutor si apoi a ramas
alaturi de regii Persiei, tinnd n stapnire acele puteri, dnd sfat bun
care sa contracareze sfatul cel rau. 4BC 1173
[Cirus] monarhul [persan] se mpotrivise impresiilor Duhului lui
Dumnezeu n timpul celor trei saptamni, ct Daniel a postit si s-a
rugat, nsa Printul Cerului, arhanghelul Mihail, a fost trimis pentru
a ntoarce inima ncapatnatului rege spre a ntreprinde o actiune
hotarta la rugaciunea lui Daniel. RH 8 februarie 1881
Lui Daniel i s-a nfatisat nimeni altul dect Fiul lui Dumnezeu.
Aceasta descriere este asemanatoare celei date lui Ioan atunci cnd
Domnul Hristos i S-a descoperit acestuia pe insula Patmos.
107
Domnul nostru vine acum cu un alt mesager ceresc pentru a-i

face cunoscut lui Daniel ce se va ntmpla n zilele din urma. RH
8 februarie 1881
Daniel nu a putut privi fata ngerului, ramnnd fara putere si
fara nici o vlaga. Astfel ngerul a venit la el si l-a pus pe genunchi.
El nu l-a putut privi atunci. Apoi ngerul a venit din nou la el, avnd
nfatisarea unui om. Atunci el a putut sa-l priveasca. 2MR 348 [145]
Biruinta a fost n cele din urma cstigata, iar fortele vrajmasului au
fost tinute n fru n toate zilele lui Cir, care a domnit sapte ani, si
n toate zilele fiului sau Cambise, care a domnit cam sapte ani si
jumatate. RH 5 decembrie 1907
Al doilea templu
Cel de-al doilea templu nu a egalat n maretie si nici nu a fost
sfintit prin acele semne vizibile ale prezentei divine legate de primul
templu. Nu a existat nici o manifestare a puterii supranaturale la
consacrarea acestuia. Nu a fost vazut nici un nor de slava, care sa
umple noul sanctuar ridicat. Nu a cobort nici un foc din cer, care
sa mistuie jertfa de pe altar. Sechina
nu mai era ntre heruvimi n

locul prea sfnt; chivotul, tronul harului si tablele marturiei nu se
mai aflau acolo. Nici un semn din ceruri nu mai transmitea preotului
vointa lui Iehova. PK 596, 597
Ezra
Copiii robiei, care s-au ntors mpreuna cu Ezra, au adus arderi
de tot Dumnezeului lui Israel, ca jertfa pentru pacat si ca semn al
multumirii si recunostintei lor pentru protectia ngerilor sfinti de-a
[146]
lungul calatoriei lor. PK 619
Neemia
Patru luni de zile a asteptat Neemia o ocazie favorabila pentru
a-si prezenta cererea regelui. n acest timp, desi inima i era plina de
ntristare, el s-a straduit sa aiba o nfatisare atragatoare n prezenta
regelui. n acele sali luxoase si pline de splendoare, totul trebuia
sa para luminos si placut. Tristetea nu trebuia sa-si arunce umbrele
asupra fetei nici unuia din nsotitorii regali. nsa n momentele cnd
108
era singur, cnd nu era vazut de oameni, multe au fost rugaciunile,

marturisirile si lacrimile, vazute si auzite de Dumnezeu si de ngeri.
PK 630
Viziunile lui Zaharia
Mi-am ridicat ochii din nou spune Zaharia si am privit si iata
ca era un om care tinea n mna o funie de masurat. L-am ntrebat:
Unde te duci? si el mi-a zis: Ma duc sa masor Ierusalimul, ca sa
vad ce latime si ce lungime are. Si
ngerul care vorbea cu mine a
naintat si un alt nger i-a iesit nainte. El a zis: Alearga de vorbeste
tnarului acestuia si spune-i: Ierusalimul va fi o cetate deschisa,
din pricina multimii oamenilor si vitelor care vor fi n mijlocul lui.
Eu nsumi, zice Domnul, voi fi un zid de foc de jur mprejurul lui si
voi fi slava lui n mijlocul lui. RH 26 decembrie 1907
Viziunea lui Iosua si ngerul
Profetului i-a fost prezentata scena acuzatiei din partea lui Sa[147] tana.
El spune: El mi-a aratat pe Iosua, marele preot, stnd naintea
ngerului Domnului, iar pe Satana la dreapta lui, ca sa-l prasca.
RH 22 august 1893
Una din cele mai puternice si impresionante ilustratii ale lucrarii
lui Satana, ale lucrarii Domnului Hristos si ale puterii Mijlocitorului nostru de a-l nvinge pe acuzatorul poporului Sau este data n
profetia lui Zaharia. n viziune sfnta, profetul l priveste pe Iosua,
marele preot, mbracat n haine murdare, stnd naintea ngerului
Domnului, implornd ndurarea lui Dumnezeu n favoarea poporului
Sau, care este n mare necaz. Satana sta la dreapta lui pentru a i se
mpotrivi.
Deoarece Israel a fost ales ca sa pastreze cunostinta de Dumnezeu pe pamnt, ei au fost, nca de la nceputul existentei lor ca
natiune, obiectivele speciale ale vrajmasiei lui Satana, si acesta era
hotart sa le produca distrugerea. Ct timp erau ascultatori de Dumnezeu, nu le putea face nici un rau; de aceea el si-a pus la lucru toata
puterea si viclenia pentru a-i ademeni la pacat. Prinsi n cursa prin
ispitele lui, ei au calcat Legea lui Dumnezeu si astfel s-au despartit
109
de Sursa tariei lor si au fost lasati prada vrajmasilor lor pagni. Au

fost dusi robi n Babilon, unde au ramas multi ani.
Totusi, ei nu au fost uitati de Domnul. Profetii Sai au fost trimisi
la ei cu mustrari si avertizari. Poporul a fost trezit ca sa-si vada
vinovatia, ei s-au umilit naintea lui Dumnezeu si s-au ntors la El
ntr-o pocainta autentica. Atunci, Domnul le-a trimis solii de ncurajare, declarnd ca i va elibera din robie si vor recstiga favoarea
Lui. Tocmai acest lucru voia Satana sa-l mpiedice. O ramasita din
Israel se ntorsese deja n tara lor, iar Satana cauta acum sa actioneze [148]
asupra natiunilor pagne, care constituiau agentii lui, ca sa-i distruga
cu totul...
Marele preot [Iosua] nu se poate apara pe sine si pe poporul sau,
de acuzatiile lui Satana. El nu pretinde ca Israel este lipsit de vina.
n haine murdare, care simbolizeaza pacatele poporului, pe care el
le poarta ca reprezentant al lor, el sta naintea ngerului, marturisind
vinovatia lor, totusi aratnd spre pocainta si umilinta lor, bizuindu-se
pe ndurarea unui Mntuitor care iarta pacatele si facnd apel, prin
credinta , la fagaduintele lui Dumnezeu.
Apoi ngerul, care este nsusi Hristos, Mntuitorul pacatosilor,
aduce la tacere pe acuzatorul poporului Sau, spunnd: Domnul sa
te mustre, Satano... El care a ales Ierusalimul; nu este el, Iosua, un
taciune scos din foc? Israel fusese mult timp n cuptorul ncercarilor. Datorita pacatelor lor, ei fusesera aproape cu totul mistuiti n
focul aprins de Satana si agentii lui pentru nimicirea lor, nsa acum
Dumnezeu si-a ntins mna pentru a-i scoate de acolo. Dupa ce s-au
pocait si umilit, Mntuitorul ndurator nu avea sa-si lase poporul
prada puterii pline de cruzime a pagnilor...
De ndata ce este acceptata mijlocirea lui Iosua, se da porunca:
Dezbracati-l de hainele murdare de pe el! Iar lui Iosua ngerul
i spune: Iata ca ndepartez de la tine nelegiuirea si te mbrac
cu haine de sarbatoare! Apoi, i se aseaza pe cap o mitra curata
si l-au mbracat n haine. Pacatele lui si ale poporului lui au fost
iertate. Israel a fost mbracat n haine de sarbatoare neprihanirea
lui Hristos atribuita lor. Mitra asezata pe capul lui Iosua era ca [149]
cea purtata de preoti si purta inscriptia: Sfintit Domnului, ceea
ce nseamna ca, n ciuda nelegiuirilor sale anterioare, el era acum
calificat sa slujeasca naintea lui Dumnezeu, n sanctuarul Sau.
110
Dupa ce a fost nvestit n acest mod solemn cu rangul preotiei,

ngerul a spus: Asa vorbeste Domnul ostirilor; daca vei umbla n
caile Mele si vei pazi poruncile Mele, vei judeca si Casa Mea si vei
priveghea asupra curtilor Mele si te voi lasa sa intri mpreuna cu
cei ce sunt aici. El avea sa fie onorat cu rangul de judecator sau
conducator asupra templului si a tuturor serviciilor care se desfasurau
acolo; el avea sa umble nconjurat de ngeri nsotitori, chiar n aceasta
viata , iar n cele din urma sa se alature multimii care aduce slava n
jurul tronului lui Dumnezeu. 5T 467-469
Acest cuvnt de asigurare este dat tuturor celor care au credinta
n Dumnezeu. Primiti aceasta fagaduinta minunata. Nu o fiinta
omeneasca este Cel ce vorbeste. Asa vorbeste Domnul ostirilor:
Daca vei umbla n caile Mele si vei pazi poruncile Mele, vei judeca
si Casa Mea si vei priveghea asupra curtilor Mele si te voi lasa sa
intri mpreuna cu cei ce sunt aici.
mpreuna cu cei ce sunt aici. Ostirile vrajmasului, care ncearca
sa aduca ocara asupra poporului lui Dumnezeu si ostirile cerului, de
zece mii de ori zece mii de ngeri, care vegheaza asupra poporului
ispitit al lui Dumnezeu si l apara, naltndu-l si ntarindu-l, acestia
sunt cei ce sunt aici. Iar Dumnezeu spune celor ce cred: Vei umbla n
[150] mijlocul lor. Nu vei fi biruit de puterile ntunericului. Vei sta naintea
Mea n prezenta ngerilor sfinti, care sunt trimisi sa slujeasca acelora
care sunt mostenitori ai mntuirii. RH 30 aprilie 1901
Viziunea celor sapte sfesnice si a celor doi maslini
Imediat dupa viziunea lui Zaharia cu privire la Iosua si nger,
data marelui preot ca o marturie personala pentru ncurajarea lui si
a poporului lui Dumnezeu, profetul a primit o marturie personala
cu privire la lucrarea lui Zorobabel. ngerul care vorbea cu mine,
spune Zaharia, s-a ntors si m-a trezit ca pe un om pe care l trezesti
din somnul lui. El m-a ntrebat: Ce vezi? Eu am raspuns: M-am
uitat si iata ca este un sfesnic cu totul de aur si deasupra lui un vas
cu untdelemn si pe el sapte candele cu sapte tevi pentru candelele
care sunt n vrful sfesnicului. Si
lnga el sunt doi maslini, unul la
dreapta vasului si unul la stnga lui. RH 16 ianuarie 1908
Apoi, eu i-am raspuns si i-am zis: Ce nseamna acesti doi maslini, la dreapta sfesnicului si la stnga lui? Am luat iarasi cuvntul
111
si i-am spus: Ce nseamna cele doua ramuri de maslin care sunt

lnga cele doua tevi de aur, prin care curge uleiul auriu din el? si el
mi-a raspuns: Acestia sunt cei doi unsi care stau naintea Domnului
ntregului pamnt.
Cei doi unsi care stau naintea Domnului ntregului pamnt au
pozitia pe care a avut-o odata Satana, ca heruvim ocrotitor. Prin
fiintele sfinte care nconjoara tronul Sau, Domnul tine o legatura
[151]
continua cu locuitorii pamntului. RH 20 iulie 1897
Lucrarea ngerilor n timpul Esterei
Decizia mparatului [Ahasveros] mpotriva evreilor a fost obtinuta prin pretentii false si minciuni cu privire la acel popor deosebit.
Satana instigase acel plan pentru a scapa pamntul de cei care mentinusera cunostinta despre adevaratul Dumnezeu. nsa comploturile
sale au fost nfrnte de o putere mai mare, care domneste n mijlocul
fiilor oamenilor. ngeri care exceleaza n putere au fost nsarcinati sa
apere pe poporul lui Dumnezeu, iar comploturile facute de adversarii
lor s-au ntors asupra propriilor lor capete. 5T 450
n ziua hotarta pentru nimicirea lor, evreii s-au strns n cetatile
lor, n toate tinuturile mparatului Ahasveros, ca sa puna mna pe
cei ce cautau sa-i piarda. Nimeni n-a putut sa le stea mpotriva, caci
frica de ei apucase pe toate popoarele! ngeri care exceleaza n
putere fusesera nsarcinati de Dumnezeu sa apere pe poporul Sau n
timp ce ei si aparau viata. Estera 9,2.16 PK 602
Tatal lui Ioan Botezatorul
Zaharia locuia n tinutul deluros al Iudeii, nsa el se dusese la
Ierusalim ca sa slujeasca o saptamna la templu, un serviciu care se
cerea preotilor din fiecare ceata de doua ori pe an...
El statea n fata altarului de aur, n locul sfnt din sanctuar... Deodata, a devenit constient de prezenta divina. Un nger al Domnului [152]
statea n partea dreapta a altarului. Pozitia ngerului era un semn
al favorii, nsa Zaharia nu si-a dat seama de acest lucru. Multi ani
se rugase el pentru venirea Mntuitorului; acum cerul si trimisese
mesagerul pentru a-l anunta ca acele rugaciuni aveau sa primeasca
n curnd raspuns; nsa ndurarea lui Dumnezeu i se parea prea mare
112
pentru el, ca sa poata crede. El a fost umplut de teama si a nceput

sa se nvinovateasca.
nsa a fost ntmpinat cu asigurarea fericita: Nu te teme, Zaharia; caci rugaciunea ta este ascultata; nevasta ta, Elisabeta, ti va
naste un fiu, caruia i vei pune numele Ioan... si Zaharia a spus ngerului: Din ce voi cunoaste lucrul acesta, fiindca eu sunt batrn si
nevasta-mea este naintata n vrsta?
La ntrebarea lui Zaharia, ngerul a spus: Eu sunt Gabriel, care
stau naintea lui Dumnezeu. Am fost trimis sa-ti vorbesc si sa-ti aduc
aceasta veste buna. Cu cinci sute de ani nainte, Gabriel i facuse
cunoscuta lui Daniel perioada profetica ce avea sa se ntinda pna
la venirea lui Hristos. Cunoasterea faptului ca aceasta perioada era
aproape de ncheiere l determinase pe Zaharia sa se roage pentru
venirea lui Mesia. Acum, nsusi mesagerul prin care fusese data
profetia a venit sa anunte mplinirea ei.
Cuvintele ngerului Eu sunt Gabriel, care stau n prezenta lui
Dumnezeu arata ca el detine o pozitie de nalta onoare n curtile
ceresti. Cnd a venit cu o solie la Daniel, el a spus: Nimeni nu ma
ajuta mpotriva acestora afara de voievodul nostru Mihail. Dan.
10,21. Despre Gabriel, Mntuitorul vorbeste n Apocalipsa, spunnd
[153] ca El a trimis si a facut cunoscut prin ngerul Sau la robul Sau
Ioan. Apoc. 1,1. Iar lui Ioan, ngerul i-a spus: Eu sunt un mpreuna
slujitor cu tine si cu fratii tai, proorocii. Apoc. 22,9.
Ce gnd minunat ngerul care sta, n ce priveste onoarea,
alaturi de Fiul lui Dumnezeu, este cel ales ca sa dezvaluie planurile
lui Dumnezeu oamenilor pacatosi. DA 97-99
Lucrarea lui Ioan Botezatorul a fost prezisa de ngerul care a
venit la Zaharia n templu. Nu te teme, Zaharia a spus el; caci
rugaciunea ta a fost ascultata; nevasta ta Elisabeta ti va naste un fiu
si i vei pune numele Ioan. Si...
el va fi umplut de Duhul Sfnt... si
multi din copiii lui Israel se vor ntoarce la Domnul, Dumnezeul lor.
Si
el va merge naintea Lui n duhul si puterea lui Ilie. RH 20
februarie 1900
ngerul Gabriel a dat instructiuni speciale parintilor lui Ioan n
ce priveste cumpatarea. A fost data o lectie de reforma a sanatatii
printr-unul din ngerii cei naltati de la tronul cerului. 2SP 43
Prin Ioan Botezatorul, Dumnezeu a ridicat un sol care sa pregateasca calea Domnului. El trebuia sa duca naintea lumii o marturie
113
neclintita, prin care sa mustre si sa condamne pacatul. Anuntnd misiunea lui Ioan si lucrarea lui, ngerul a spus: El va merge naintea
Lui [a lui Hristos] n duhul si puterea lui Ilie, ca sa ntoarca inimile
parintilor la copii si pe cei neascultatori la umblarea n ntelepciunea
celor neprihaniti, ca sa gateasca Domnului un norod bine pregatit
[154]
pentru El. RH 2 august 1898
Capitolul 13 ntruparea si primii ani ai vietii lui

Hristos
ntruparea o taina adnca
Cnd contemplam ntruparea lui Hristos pentru omenire, ramnem uluiti n fata unui mister de nenteles, pe care mintea omeneasca
nu l poate patrunde. Cu ct cugetam mai mult, cu att ni se pare mai
uimitor. Ct de mare este contrastul dintre divinitatea lui Hristos si
pruncul neajutorat din ieslea din Betleem! Cum am putea masura
distanta dintre Dumnezeul cel Atotputernic si un prunc neajutorat?
Cu toate acestea, Creatorul lumilor, Acela n care locuieste trupeste
toata plinatatea dumnezeirii, s-a facut cunoscut printr-un prunc neajutorat n iesle. Cu mult mai presus dect oricare dintre ngeri,
egal cu Tatal n ce priveste demnitatea si slava si totusi sa poarte
vesmntul umanitatii! Divinitatea si umanitatea s-au mbinat n mod
tainic, iar omul si Dumnezeu au devenit una. n aceasta unitate gasim
speranta pentru neamul nostru decazut. ST 30 iulie 1896
Universul privea
Venirea Domnului Hristos n lumea noastra a constituit un eveniment mare, nu numai pentru aceasta lume, ci pentru toate lumile
[155] universului lui Dumnezeu. n fata tuturor fiintelor ceresti, El trebuia
sa ia asupra Lui natura noastra si sa fie ncercat n toate privintele ca
si noi. ST 20 februarie 1893
Venind sa locuiasca mpreuna cu noi, Domnul Isus avea sa-L
descopere pe Dumnezeu att oamenilor, ct si ngerilor... nsa aceasta
revelatie nu a fost data numai pentru copiii Sai nascuti pe pamnt.
Mica noastra lume este manualul universului. Minunatul plan al
harului lui Dumnezeu, taina iubirii Sale mntuitoare, constituie tema
asupra careia ngerii doresc sa priveasca si aceasta va constitui
studiul lor de-a lungul veacurilor nesfrsite. DA 19,20
114
ntruparea si primii ani ai vietii lui Hristos
115
De ce a luat Domnul Hristos natura omeneasca?

El [Satana] se laudase cu trufie naintea ngerilor ceresti ca atunci
cnd va aparea Domnul Hristos, lund asupra Lui natura omeneasca,
va fi mai slab dect el si el l va nvinge cu puterea lui. El tresalta de
bucurie ca Adam si Eva nu au putut face fata insinuarilor lui atunci
cnd el i-a ispitit. RH 28 iulie 1874
Unicul Fiu al lui Dumnezeu a venit n lumea noastra ca om
pentru a descoperi lumii ca oamenii pot pazi Legea lui Dumnezeu.
Satana, ngerul cazut, declarase ca nici un om nu poate tine Legea
lui Dumnezeu dupa neascultarea lui Adam. 6MR 334
Satana sustinea ca e imposibil ca fiintele omenesti sa poata tine
Legea lui Dumnezeu. Pentru a dovedi falsitatea acestei sustineri,
Domnul Hristos a lasat locul Sau nalt, a luat asupra Lui natura
omului si a venit pe pamnt pentru a fi n fruntea neamului cazut, [156]
spre a arata ca omenirea poate face fata ispitirilor lui Satana. UL
172
Natura omeneasca a Domnului Hristos
Natura Sa [a lui Hristos] a fost una creata; El nu avea nici macar
puterea ngerilor. Era umana, la fel cu a noastra, identica. 3SM
129
n slabiciunea naturii umane, Domnul Hristos avea de ntmpinat ispitele unuia care detinea puterea naturii mai nalte pe care
Dumnezeu o acordase familiei ngeresti. RH 28 ianuarie 1909
Ceea ce s-a petrecut la Betleem constituie o tema inepuizabila.
n ea este ascunsa adncimea bogatiei ntelepciunii si stiintei lui
Dumnezeu. Romani 11,33. Ne minunam de sacrificiul Mntuitorului care a schimbat tronul cerului pentru o iesle si compania ngerilor
care l adorau cu vitele din grajd. Mndria si trufia omeneasca se
simt mustrate n prezenta Lui. Si
totusi, acesta nu a fost dect nceputul minunatei Sale iubiri. Pentru Fiul lui Dumnezeu ar fi fost o
umilinta aproape infinita si daca ar fi luat natura omului chiar atunci
cnd Adam se afla inocent n gradina Edenului. nsa Domnul Isus
a acceptat umanitatea n momentul cnd neamul omenesc fusese
slabit de patru mii de ani de pacat. Ca orice copil al lui Adam, El a
suferit urmarile legii ereditatii. Care au fost aceste urmari se vede
116
n istoria stramosilor Sai pamntesti. Cu o astfel de ereditate a venit

El ca sa mpartaseasca necazurile si ispitele noastre si sa ne dea
[157] un exemplu de viata fara de pacat. DA 48, 49 Ca Dumnezeu,
Domnul Hristos nu a putut fi ispitit mai mult dect atunci cnd a avut
de facut acea alegere n ceruri. nsa, umilindu-Se si lund asupra Lui
natura omului, El putea fi ispitit. El nu a luat asupra Lui nici macar
natura ngerilor, ci pe cea umana, cu totul identica naturii noastre, cu
exceptia faptului ca El nu a fost ntinat de pacat. Un trup omenesc, o
minte omeneasca, cu proprietatile ei specifice; El a fost oase, creier
si muschi. Om ca si noi, El a fost limitat la slabiciunea omeneasca.
mprejurarile n care a trait au fost de o astfel de natura, nct El
a fost expus la toate necazurile de care au parte oamenii, nu a fost
bogat, nu a dus o viata de tihna, ci de lipsuri, saracie si umilinta .
El a respirat aerul pe care omul l are de respirat. El a umblat pe
acest pamnt, ca om. El a avut ratiune, constiinta , memorie, vointa
si sentimente, ca orice suflet omenesc, care erau unite cu natura Lui
divina. 16MR 181,182
n copilul din Betleem era ascunsa slava n fata careia ngerii se
pleaca. Acest prunc neajutorat era samnta promisa, spre care arata
primul altar de la poarta Edenului. DA 52
Bunavestire
nainte de nasterea Sa [a lui Hristos], ngerul i spusese Mariei:
Va fi mare si va fi chemat Fiul Celui Preanalt. Si
Domnul Dumnezeu i va da tronul tatalui Sau David. Si
El va domni peste casa
lui Iacov pe vecie. Luca 1, 32.33. Maria a pastrat aceste cuvinte n
inima ei; desi credea ca fiul ei avea sa fie Mesia al lui Israel, totusi
[158] ea nu putea ntelege misiunea Lui. DA 81, 82 ngerii i priveau
pe calatorii cei obositi, Iosif si Maria, croindu-si drum spre cetatea
lui David, pentru a fi nscrisi, potrivit decretului lui Cezar Augustus.
Iosif si Maria au fost adusi aici prin providenta lui Dumnezeu; caci
acesta era locul n care profetia prezisese ca Se va naste Hristos. Ei
cauta un loc de odihna la han, dar sunt respinsi, pentru ca nu mai este
loc. Cei bogati si onorati au fost bineveniti si au putut gasi camere si
odihna, n timp ce acesti calatori istoviti sunt siliti sa caute refugiu
ntr-o cladire rudimentara, care adaposteste animale necuvntatoare.
RH 17 decembrie 1872
117
nainte de nasterea lui Hristos

n ceruri, se stia ca sosise timpul pentru venirea lui Hristos n
lume, iar ngerii parasesc slava pentru a fi martori la primirea Lui
de catre cei la care a venit pentru a-i binecuvnta si mntui. Ei
fusesera martori la slava Lui n ceruri si gndeau ca El va fi primit
cu onoare, potrivit caracterului Sau si importantei misiunii Sale. Pe
masura ce ngerii se apropie de pamnt, ei vin nti la poporul pe
care Dumnezeu l despartise de celelalte natiuni ale lumii, ca fiind
comoara Sa pretioasa. Ei nu vad nici un interes deosebit printre
evrei, nici o asteptare si veghere dornica de a fi primii care sa-L
primeasca pe Mntuitorul si sa recunoasca venirea Sa. RH 17
decembrie 1872
Un nger cutreiera pamntul pentru a vedea cine este pregatit
pentru a spune bun venit lui Isus. Dar nu vede nici un semn de
asteptare. El nu aude nici un glas de lauda sau biruinta ca se apropie
venirea lui Mesia. ngerul pluteste un timp asupra cetatii alese si a [159]
templului unde prezenta divina se manifestase timp de veacuri; nsa
chiar si aici este aceeasi indiferenta ...
Uluit cu totul, mesagerul ceresc este aproape pe punctul de a se
ntoarce n cer cu vestea rusinoasa, cnd iata ca descopera un grup
de pastori care si vegheaza turmele noaptea si, n timp ce privesc
cerurile nstelate, ei cugeta la profetia despre venirea lui Mesia pe
pamnt si tnjesc dupa venirea Rascumparatorului lumii. Acesta
este un grup pregatit sa-l primeasca pe solul ceresc. Si
deodata, li se
nfatiseaza ngerul Domnului, proclamndu-le vestea cea buna, care
le aduce mare bucurie. GC 314
ngerii au trecut pe lnga scolile profetilor, palatele regilor si
s-au nfatisat pastorilor umili, care si pazeau turmele noaptea, pe
cmpiile Betleemului. La nceput, li s-a nfatisat un singur nger
mbracat n stralucirea cerului; att de surprinsi si nspaimntati au
fost pastorii, nct nu au putut face altceva dect sa priveasca uimiti
slava vizitatorului ceresc cu o uimire de nespus. ngerul Domnului a
venit la ei si le-a spus: Nu va temeti caci va aduc o veste buna, care
va fi o mare bucurie pentru tot norodul; astazi, n cetatea lui David,
vi S-a nascut un Mntuitor, care este Hristos, Domnul. Iata semnul
dupa care-L veti cunoaste; veti gasi un prunc nfasat n scutece si
culcat ntr-o iesle.
118
nainte ca ei sa se dumireasca si ochii lor sa se obisnuiasca cu

prezenta plina de slava a ngerului, ntreaga cmpie a fost luminata
de slava minunata a unei multimi de ngeri care au umplut cmpiile
Betleemului. ngerul aduce la tacere temerile pastorilor nainte de a
le deschide ochii pentru a privi multimea de ngeri din ceruri, toti
[160] laudnd pe Dumnezeu si zicnd: Slava lui Dumnezeu n locurile
prea nalte si pace pe pamnt ntre oamenii placuti Lui.- RH 9
decembrie 1884
Pastorii sunt plini de bucurie si, dupa ce slava stralucitoare dispare si ngerii se ntorc n ceruri, ei sunt toti emotionati de vestea cea
buna primita si se grabesc sa porneasca n cautarea Mntuitorului. Ei
gasesc pe pruncul Mntuitor, asa cum spusesera solii ceresti, nfasat
n scutece, stnd acolo ntr-o iesle. RH17 decembrie 1872
Satana a vazut cmpiile Betleemului luminate de slava plina
de stralucire a multimii de ngeri ceresti. El a auzit cntecul lor:
Slava lui Dumnezeu n locurile preanalte si pace pe pamnt ntre
oamenii placuti Lui. Printul ntunericului i-a vazut pe pastorii uimiti, cuprinsi de teama, cnd priveau cum s-au luminat cmpiile.
Ei tremurau n fata manifestarilor de slava, uluitoare, care se pare
ca le-au patruns n simturi. nsusi seful rebel tremura cnd ngerul
a proclamat n fata pastorilor: Nu va temeti, caci va aduc o veste
buna, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul; astazi, n cetatea
lui David, vi s-a nascut un Mntuitor, care este Hristos, Domnul...
Satana stia ca nu prevesteste nimic bun pentru el cntecul solilor
ceresti, care proclamau venirea Mntuitorului ntr-o lume cazuta si
bucuria manifestata la acest mare eveniment. n mintea lui, au aparut
prevestiri ntunecoase cu privire la influenta pe care avea s-o aiba
[161] asupra mparatiei sale aceasta venire n lume. RH 3 martie 1874
Magii
ngerii au gasit asteptatori ai venirii lui Mesia nu numai pe
dealurile Iudeii si nu doar printre pastorii cei umili. Si
n tinuturile
pagnilor erau unii care l asteptau; acestia erau filozofii din Rasarit,
oameni ntelepti, bogati si nobili. Cercetatori ai naturii, magii l
vazusera pe Dumnezeu n lucrarea minilor Lui. Din Scripturile
ebraice, ei aflasera ca o Stea se va ridica din Iacov si cu o dorinta
arzatoare au asteptat aparitia Aceluia care avea sa fie nu numai
119
mngierea lui Israel, ci si o lumina care sa lumineze neamurile,

si mntuire pna la marginile pamntului. Luca 2,25; Fapte 13,47
GC 315
nteleptii... studiasera profetia; ei stiau ca este foarte aproape
timpul venirii lui Hristos si asteptau cu nerabdare vreun semn al
acestui mare eveniment, ca sa poata fi printre primii care sa spuna
bun-venit pruncului Rege din ceruri si sa I se nchine. Acesti ntelepti
vazusera cerurile luminate de acea lumina care i nvaluia pe solii
ceresti, care vesteau venirea lui Hristos pastorilor lui Israel, iar dupa
ce mesagerul angelic s-a ntors n ceruri, a aparut o stea luminoasa
care zabovea pe cer. Aparitia neobisnuita a acelei stele mari, stralucitoare, pe care nu o mai vazusera niciodata nainte, stnd acolo
ca un semn pe cer, le-a atras atentia, iar Duhul lui Dumnezeu i-a
ndemnat sa porneasca sa-L caute pe acel Oaspete ceresc n aceasta
lume cazuta. Redemption or the First Advent of Christ With His
Life and Ministry 16 Cnd lumina [ngerilor de la Betleem] a slabit, [162]
a aparut o stea luminoasa, care zabovea pe cer. Nu era o stea fixa
si nici vreo planeta, si fenomenul a trezit mare interes. Steaua era
un grup de ngeri stralucitori, situat la mare distanta , nsa nteleptii
nu stiau acest lucru. Totusi, ei erau constienti ca steaua aceea are
o anumita semnificatie pentru ei. Au ntrebat pe preoti si filozofi
si au studiat sulurile strabunilor. Profetia lui Balaam declarase: O
stea rasare n Iacov, un toiag de crmuire se ridica din Israel. Num.
24,17. Era posibil oare ca aceasta stea sa fi fost trimisa ca vestitor al
Celui promis? Magii au primit bine lumina adevarului trimis de cer;
acum acesta le era revarsat n raze si mai stralucitoare. Ei au fost
nstiintati prin vise sa porneasca n cautarea Printului nou-nascut.
DA 60
ngerii lui Dumnezeu, sub nfatisarea unei stele, i-au condus pe
magi n misiunea lor de cautare a lui Isus. Ei au venit cu daruri si
ofrande costisitoare de tamie si mir pentru a-si aduce nchinarea
Regelui copil, prezis de profetie. Ei au urmarit pe solii cei stralucitori, fiind siguri de calauzire si foarte bucurosi. RH 9 decembrie
1884
nteleptii se ndreptau n directia n care i calauzea steaua. Cnd
s-au apropiat de cetatea Ierusalim, steaua s-a nvaluit n ntuneric si
nu i-a mai condus. Ei s-au gndit ca evreii din Ierusalim nu puteau sa
nu fie n cunostinta de cauza cu privire la maretul eveniment al veni-
120
rii lui Mesia si au nceput sa puna ntrebari n jurul Ierusalimului. Ei

si-au expus deschis cautarea lor. Ei l cautau pe Isus, Regele iudeilor,
fiindca I-au vazut steaua n Rasarit si au venit sa I se nchine. Re[163] demption or the First Advent of Christ With His Life and Ministry 16
Venirea magilor a provocat degraba zarva pretutindeni n Ierusalim.
Cautarea acestora a creat agitatie n popor, care a patruns n palatul
regelui Irod. Vicleanul Edomit a fost trezit de vestea unui posibil
rival...
Irod i-a suspectat pe preoti de a fi complotat cu acei straini pentru
a strni o miscare populara si a-l da jos de pe tron. Si-a
tainuit totusi
suspiciunea, fiind hotart sa le zadarniceasca planurile printr-o si
mai mare viclenie. I-a chemat pe mai marii preotilor si pe carturari
si le-a pus ntrebari n legatura cu nvata turile din cartile lor sfinte
cu privire la locul nasterii lui Mesia.
Aceasta ntrebare, venita din partea uzurpatorului tronului si
facuta la cererea strainilor, a ranit mndria nvata torilor iudei. Indiferenta cu care se uitau prin sulurile profetiei l-a nfuriat pe tiranul
gelos. El credea ca ei i ascund ceea ce stiau despre acel lucru. Cu o
autoritate pe care nu o puteau desconsidera, el le-a poruncit sa faca
cercetari mai amanuntite si sa-i spuna locul nasterii Regelui asteptat.
si ei i-au spus: n Betleemul din Iudeea; caci asa a zis profetul...
Preotii si batrnii din Ierusalim nu erau att de nestiutori cu
privire la nasterea lui Hristos pe ct pretindeau. Stirea
despre nfatisarea ngerilor naintea pastorilor fusese adusa la Ierusalim, nsa

rabinii nu au socotit-o vrednica de a fi luata n seama. Ei nsisi ar
fi putut sa-L gaseasca pe Isus si ar fi putut sa-i conduca pe magi
[164] la locul nasterii Sale; nsa nu a fost asa, ci nteleptii au venit sa le
atraga atentia la nasterea lui Mesia. Unde este Regele de curnd
nascut al iudeilor? au spus ei caci I-am vazut steaua n Rasarit si
am venit sa ne nchinam Lui.
Acum mndria si invidia au nchis usa n fata luminii. Daca ar fi
fost crezute vestile aduse de pastori si ntelepti, atunci preotii si rabinii ar fi fost pusi ntr-o pozitie nicidecum de invidiat, descalificndu-i
de pretentia ca sunt exponenti ai adevarului lui Dumnezeu. Acesti
carturari nvatati nu s-ar fi njosit sa se lase nvatati de cei pe care ei i
numeau pagni. Nu se putea, spuneau ei, ca Dumnezeu sa treaca pe
lnga ei si sa comunice cu niste pastori ignoranti si cu niste netaiati
mprejur dintre neamuri. Erau hotarti sa-si arate dispretul pentru
121
vestile care l pusesera n miscare pe Irod si tot Ierusalimul. Doar nu

aveau sa se duca la Betleem sa vada daca asa stateau lucrurile...
nteleptii au plecat singuri din Ierusalim. Cnd au iesit pe porti,
umbrele noptii tocmai cadeau si spre marea lor bucurie, au vazut
din nou steaua si au fost condusi la Betleem. Lor nu li s-a facut
cunoscut, ca pastorilor, starea umila a lui Isus... La Betleem, ei nu
au gasit nici o garda regala, stationata, care sa-L apere pe Regele de
curnd nascut. Nici unul din oamenii onorati nu era acolo. Isus era
leganat ntr-o iesle. Parintii Lui, ta rani simpli, erau singurii care l
pazeau...
Cnd au intrat n casa si au vazut copilul si pe Maria, mama
Lui, ei s-au aplecat si I s-au nchinat. Sub nfatisarea umila a lui
Isus, ei au recunoscut prezenta divinitatii. DA 61-63 Dupa ce [165]
si-au ncheiat misiunea, nteleptii aveau n plan sa se ntoarca si sa-i
aduca lui Irod vestea cea plina de bucurie a succesului calatoriei lor.
nsa Dumnezeu i-a trimis pe ngerii Sai, n timpul noptii, pentru a le
schimba directia de mers. ntr-o viziune de noapte, li s-a spus clar
sa nu se ntoarca la Irod. Ei au ascultat de solii ceresti si s-au ntors
la casele lor pe un alt drum. Redemption or the First Advent of
Christ With His Life and Ministry 19
n mod asemanator, Iosif a primit avertizarea sa fuga n Egipt
mpreuna cu Maria si copilul. Si
ngerul a spus: Ramneti acolo
pna va voi da de stire: caci Irod cauta copilul si vrea sa-L omoare.
Iosif s-a supus de ndata, pornind la drum noaptea, pentru mai multa
siguranta ...
La Ierusalim, Irod astepta cu nerabdare ntoarcerea nteleptilor.
Deoarece timpul trecea si ei nu mai apareau, a nceput sa aiba banuieli... De ndata au fost trimisi soldati la Betleem, cu ordinul de a-i
omor pe toti copiii pna la doi ani. DA 64-66
Dar, mpotriva planurilor printului ntunericului, era la lucru o
putere mai mare. ngerii lui Dumnezeu au mpiedicat planurile lui si
au aparat viata Mntuitorului copil. ST 4 august 1887
Lui Iosif, care se afla nca n Egipt, i s-a poruncit de catre un nger
al lui Dumnezeu sa se ntoarca n tara lui Israel;... nsa, aflnd ca n
Iudea domnea Arhelau, n locul tatalui sau, s-a temut ca nu cumva
planurile tatalui mpotriva lui Hristos sa fie aduse la ndeplinire de
[166]
catre fiu...
122
Iosif a fost ndrumat din nou ntr-un loc unde sa stea n siguranta .
El s-a ntors la Nazaret, locul unde locuise nainte, si aici a locuit
Isus timp de aproape treizeci de ani... Dumnezeu a nsarcinat ngeri
care sa-L nsoteasca pe Isus si sa-L apere pna si va ndeplini
misiunea pe pamnt si sa moara de minile acelora pe care a venit
sa-i mntuiasca. DA 66, 67
Ani tacuti
nca de la anii cei mai fragezi, El [Hristos] a trait o viata de truda.
Cea mai mare parte a anilor de nceput ai vietii Sale, Isus i-a petrecut
facnd lucrul Sau cu rabdare n atelierul de tmplarie din Nazaret.
mbracat ca un muncitor obisnuit, Domnul vietii a strabatut strazile
oraselului n care locuia, ducndu-se si ntorcndu-se de la lucrul
Sau umil; ngeri slujitori l nsoteau cnd mergea alaturi de ta rani
si muncitori, fara sa fie recunoscut de nimeni sau onorat. RH 3
octombrie 1912
n copilarie si tinerete, El [Hristos] a avut un caracter desavrsit,
ceea ce i-a marcat viata de dupa aceea. El crestea n ntelepciune
si cunostinta . Cnd privea aducerea jertfelor, Duhul Sfnt l nvata
ca viata Sa urma sa fie jertfita pentru viata lumii. El a crescut ca o
planta firava, nu n orasul mare si galagios, care era plin de confuzie
si conflicte, ci pe vaile retrase dintre dealuri. El a fost pazit nca de la
cei mai fragezi ani de ngerii ceresti si cu toate acestea viata Sa a fost
o lupta necontenita mpotriva puterilor ntunericului. Agentii satanici
se uneau cu instrumentele omenesti pentru a face ca viata Sa sa fie o
viata de ispita si ncercare. Prin agenti supranaturali, cuvintele Sale,
care erau viata si mntuire pentru toti cei care le primeau si le puneau
n practica, erau pervertite si interpretate gresit. ST 6 august
[167] 1896 Isus a facut ca umilele carari ale vietii omenesti sa fie sfintite
prin exemplul Sau. Timp de treizeci de ani, el a fost un locuitor
al Nazaretului. Viata Lui a fost o viata de harnicie si staruinta . El,
Maiestatea cerului, mergea pe strazi, mbracat n vesmntul simplu
al unui muncitor obisnuit. El trudea urcnd si cobornd stncile
abrupte, ducndu-se si ntorcndu-se de la munca Lui. ngerii nu
au fost trimisi ca sa-L poarte pe aripile lor n urcusurile obositoare
sau sa-I dea puterea lor pentru a-si ndeplini sarcina umila. Totusi,
atunci cnd lucra pentru a contribui la sustinerea familiei prin truda
123
Lui zilnica, El avea aceeasi putere ca atunci cnd a facut minunea

de a hrani cele cinci mii de suflete flamnde pe ta rmul Galileii.
[168]
HR 1 octombrie 1876
Capitolul 14 Lucrarea ngerilor la botezul lui

Isus si n pustie
Botezul lui Isus
Cnd Isus a venit sa fie botezat, Ioan a recunoscut n El o curatie
de caracter pe care nu o mai vazuse la nici un om... Cnd Isus a
cerut sa fie botezat, Ioan s-a dat napoi, exclamnd: Eu am nevoie
sa fiu botezat de Tine si Tu vii la mine? Cu autoritate hotarta,
nsa blnda, Isus a raspuns: Lasa-Ma acum; caci asa se cade sa
mplinim tot ce trebuie mplinit. Si
Ioan, supunndu-se, L-a condus
pe Mntuitorul n Iordan si L-a scufundat n apa. si ndata ce a
iesit din apa, Isus a vazut cerurile deschise si Duhul lui Dumnezeu
cobornd n chip de porumbel asupra Lui. DA 110, 111
ngeri ceresti priveau cu interes sporit scena botezului lui Isus si,
daca ar fi putut fi deschisi ochii celor care priveau, ei ar fi putut vedea
ostirea cereasca, nconjurnd pe Fiul lui Dumnezeu cnd Se pleca
[169] pe malurile Iordanului. YI 23 iunie 1892 Privirea Mntuitorului
pare ca patrunde cerul cnd Acesta si revarsa sufletul n rugaciune.
El stie bine cum pacatul a mpietrit inimile oamenilor si ct de greu
este ca ei sa nteleaga misiunea Lui si sa accepte darul mntuirii.
El cere fierbinte Tatalui putere pentru a birui necredinta lor, pentru
a sfarma jugul cu care Satana i-a nrobit si pentru a nvinge pe
nimicitor n dreptul lor. El cere marturia ca Dumnezeu sa accepte
umanitatea n persoana Fiului Sau.
ngerii nu ascultasera niciodata nainte o astfel de rugaciune. Ei
sunt gata sa duca la Comandantul lor iubit un mesaj de asigurare
si mngiere. Dar nu, nsusi Tatal va raspunde cererii Fiului Sau.
Razele slavei Sale pornesc direct de la tron. Cerurile sunt deschise
si deasupra capului Mntuitorului coboara ceva, ca un chip de porumbel, din cea mai curata, lumina emblema potrivita Lui, cel
blnd si smerit...
Oamenii stateau n liniste si l priveau pe Isus. Chipul Sau a
fost scaldat n lumina care nconjoara pururi tronul lui Dumnezeu.
124
Lucrarea ngerilor la botezul lui Isus si n pustie
125
Fata Lui, ndreptata n sus, a fost acoperita de slava asa cum nu mai
vazusera niciodata fata vreunui om. Din cerul deschis s-a auzit un
glas care zicea: Acesta este Fiul Meu preaiubit n care mi gasesc
placerea. DA 111, 112
Domnul promisese ca-i va da lui Ioan un semn prin care sa poata
cunoaste ca El este Mesia, iar acum, cnd Isus iesea din apa, semnul
fagaduit a fost dat; caci el a vazut cerurile deschise, iar Duhul lui
Dumnezeu, n chip de porumbel de un aur stralucitor, plannd asupra
capului lui Hristos, si din cer s-a auzit un glas care zicea: Acesta
este Fiul Meu preaiubit n care mi gasesc placerea. YI 23 iunie
1892 Din marea multime prezenta la Iordan, doar putini n afara de [170]
Ioan au putut ntelege viziunea cereasca. DA 112
La botezul Mntuitorului, Satana era printre martori. El a vazut
slava Tatalui umbrindu-si Fiul. El a auzit vocea lui Iehova dnd
marturie despre divinitatea lui Isus. nca de la pacatul lui Adam, neamul omenesc nu mai putea comunica direct cu Dumnezeu; legatura
dintre cer si pamnt era prin Hristos; nsa acum, cnd Isus a venit
ntr-o fire asemanatoare cu a pacatului (Rom. 8,3), nsusi Tatal
a vorbit. nainte, El comunicase cu omenirea prin Hristos; acum,
El a comunicat cu omenirea n Hristos. Satana sperase ca oroarea
lui Dumnezeu fata de pacat va aduce o despartire vesnica ntre cer
si pamnt. nsa acum era vadit ca legatura dintre Dumnezeu si om
fusese refacuta. DA 116
Satana a putut vedea prin umanitatea Sa [a lui Hristos] slava si
curatia Aceluia alaturi de care statuse n curtile ceresti. S-a desfasurat
acolo n fata ispititorului un tablou a ceea ce fusese el atunci, un
heruvim ocrotitor, care poseda frumusete si sfintenie. Bible Echo
and Signs of the Times 23 iulie 1900
ntreita ispitire a lui Hristos n pustie
Satana declarase ngerilor asociati lui ca l va birui pe Hristos la
capitolul pofta. El spera sa cstige biruinta asupra Lui n slabiciunea
Lui. ST 4 aprilie 1900 Satana stia ca ori nvinge, ori va fi nvins. [171]
Era prea mult n joc n acel conflict, ca sa ncredinteze acea sarcina
ngerilor asociati lui. El personal trebuia sa conduca acel razboi.
DA 116
126
n timp ce se afla n pustie, Domnul Hristos a postit, nsa El

a fost insensibil la foame... El a petrecut timpul, n rugaciune fierbinte, doar cu Dumnezeu. Era ca si cum era n prezenta Tatalui
Sau... Gndul luptei care se afla n fata Sa L-a facut sa uite de orice
altceva si sufletul Lui era hranit cu pinea vietii... n cei cazuti si
ispititi, El a vazut sfarmarea puterii lui Satana. El nsusi S-a vazut
vindecnd pe bolnavi, mngind pe cei fara speranta , nveselind pe
cei deznadajduiti si predicnd Evanghelia celor saraci facnd
lucrarea pe care Dumnezeu a planuit-o pentru El; si El nu a simtit
nici o senzatie de foame pna cnd nu au trecut cele patruzeci de
zile de post.
Viziunea a trecut, si acum, fiind puternic nfometat, natura umana
a lui Hristos cerea hrana. Acum era ocazia lui Satana de a-L asalta.
El s-a hotart sa se nfatiseze n fata Lui ca unul din ngerii de
lumina, care i aparusera lui Hristos n viziunea Sa. 21MR 8, 9
Deodata apare un nger n fata Lui [a lui Hristos], n aparenta
unul din ngerii pe care i vazuse nu de mult... Cuvintele din ceruri
Acesta este Fiul Meu preaiubit, n care mi gasesc placerea rasunau
nca n urechile lui Satana. nsa el era hotart sa l faca pe Hristos sa
nu se ncreada n aceasta marturie. 21MR 9
Satana a aparut naintea Lui [a lui Hristos]... ca un nger frumos
[172] din ceruri, sustinnd ca are nsarcinarea din partea lui Dumnezeu sa
declare sfrsitul postului Mntuitorului. RH 14 ianuarie 1909
El [Satana] I-a spus Mntuitorului ca nu mai trebuie sa posteasca,
ca lunga Lui abstinenta a fost acceptata de Tatal, ca mersese destul
de departe si ca El era liber sa faca o minune n favoarea Lui. ST
29 iulie 1889
Creznd ca nvesmntat asemenea unui nger nu va fi detectat, el
[Satana] simula acum ca pune la ndoiala divinitatea lui Hristos.
2SP 91
Prima ispitire
Satana rationa cu Hristos n acest fel: daca cele rostite dupa
botezul Sau erau cuvintele lui Dumnezeu, ca El este ntr-adevar Fiul
lui Dumnezeu, atunci El nu ar trebui sa simta senzatia de foame;
El putea sa i dea lui dovezi ale divinitatii Sale, aratndu-i puterea
Sa, transformnd pietrele din acea pustie desarta n pine. Re-
127
demption or the First Advent of Christ With His Life and Ministry
48
Satana i spusese lui Hristos ca El trebuia doar sa-si aseze picioarele pe cararea patata de snge, nu sa mearga pe ea. Ca si Avraam,
El a fost ncercat ca sa arate ascultare desavrsita. A spus, de asemenea, ca el a fost ngerul care a oprit mna lui Avraam ridicata
ca sa-l omoare pe Isaac, iar acum a venit ca sa-I salveze viata [a
lui Hristos]; ca nu este necesar ca El sa ndure foamea dureroasa si
moartea prin nfometare; ca el l va ajuta sa duca o parte din lucrare
n planul de mntuire. RH 4 august 1874 El [Satana] I-a atras [173]
atunci atentia lui Hristos la nfatisarea lui atragatoare, fiind mbracat
n lumina si puternic n tarie. El pretindea ca este un mesager direct
de la tronul cerului si a declarat ca are dreptul sa i ceara lui Hristos
dovezi ale faptului ca este Fiul lui Dumnezeu. RH 4 august 1874
Dupa cuvintele sale [ale lui Satana],... nu dupa nfatisare, l-a
recunoscut Mntuitorul pe vrajmasul... RH 22 iulie 1909
Lund natura omului, Hristos nu era egal n nfatisare cu ngerii
cerului, nsa aceasta era una din umilintele necesare, pe care El le-a
acceptat de buna voie atunci cnd a devenit Mntuitorul omului.
Satana sustinea ca, daca El era ntr-adevar Fiul lui Dumnezeu, ar
trebui sa-i dea o dovada a rangului Sau nalt. El sugera ca Dumnezeu
nu si-ar lasa Fiul ntr-o stare att de deplorabila. El a spus ca unul
din ngerii din ceruri a fost exilat pe pamnt si ca, dupa nfatisarea
pe care o avea, era mai degraba acel nger cazut dect Regele cerului.
El a atras atentia la nfatisarea lui frumoasa, fiind mbracat n lumina
si putere si, ntr-un mod jignitor, a pus n contrast slava lui cu starea
nenorocita n care Se afla Hristos. 2SP 91
A doua ispitire
Apoi, diavolul L-a dus n sfnta cetate, L-a pus pe streasina
templului si I-a spus: Daca esti Fiul lui Dumnezeu, arunca-Te jos;
caci este scris: El va porunci ngerilor Sai sa vegheze asupra Ta si
ei Te vor lua pe mini ca nu cumva sa-Ti
lovesti piciorul de vreo
piatra. DA 124 Satana, pentru a-si manifesta puterea, L-a dus [174]
pe Isus la Ierusalim si L-a pus pe streasina templului. 1SG 32
El [Satana] i-a cerut din nou lui Hristos, daca era ntr-adevar
Fiului lui Dumnezeu, sa-i dovedeasca acest lucru, aruncndu-Se de
128
la naltimea aceea ametitoare, unde l asezase el. Satana i-a sugerat

lui Hristos sa-si arate ncrederea n grija protectoare a Tatalui Sau,
aruncndu-Se jos de pe templu. La prima lui ispitire, n ce priveste
pofta, Satana ncercase sa insinueze ndoieli cu privire la dragostea
si grija lui Dumnezeu pentru Hristos, ca Fiu al Sau, prezentndu-I
situatia n care Se afla si foamea Sa, ca dovada a faptului ca El nu era
n gratiile lui Dumnezeu. Dar nu a avut succes. Apoi, a ncercat sa
traga foloase de pe urma credintei si ncrederii desavrsite, pe care
Hristos o aratase n Tatal Lui ceresc, ndemnndu-L la ncumetare.
Daca esti Fiul lui Dumnezeu, arunca-Te jos; caci este scris: El va
porunci ngerilor Sai sa vegheze asupra Ta si ei Te vor lua pe mini
ca nu cumva sa-Ti
lovesti piciorul de vreo piatra. RH 18 august
1874
Vrajmasul cel viclean prezinta cuvinte care au iesit din gura lui
Dumnezeu. Pare nca un nger de lumina si arata ca el cunoaste
Scripturile si ntelege importanta a ceea ce este scris. Asa cum Isus
folosise nainte Cuvntul lui Dumnezeu pentru a sustine credinta,
[175] ispititorul l foloseste acum pentru a-si sustine nselatoria.
El sustine ca doar a vrut sa puna la ncercare fidelitatea lui Isus,
iar acum i lauda pozitia neclintita. Deoarece Mntuitorul a dovedit
ncredere n Dumnezeu, Satana l ndeamna sa-i mai dea totusi o
dovada a credintei Sale.
nsa din nou ispita este nceputa cu insinuarea nencrederii.
Daca esti Fiul lui Dumnezeu. Hristos a fost ispitit sa dea raspuns la acel daca, nsa El S-a abtinut de la cea mai mica urma de
acceptare a ndoielii. El nu avea sa-si puna n pericol viata pentru
a-i da dovezi lui Satana. DA 124
Cnd a citat fagaduinta El a poruncit ngerilor Sai sa vegheze
asupra Ta, Satana a omis cuvintele ca sa Te pazeasca n toate caile
Tale; adica n toate caile lui Dumnezeu. Isus a refuzat sa Se abata
de pe cararea ascultarii. n timp ce manifesta ncredere desavrsita
n Tatal Sau, doar nu avea sa Se aseze, fara sa I Se porunceasca acest
lucru, ntr-o situatie care sa faca necesara interventia Tatalui Sau
pentru a-L scapa de la moarte. El nu avea sa forteze Providenta sa
vina n ajutorul Lui, caci, daca facea astfel, nu ar mai fi dat omului
un exemplu de ncredere si supunere. ST 10 decembrie 1902
Daca Isus S-ar fi aruncat de pe streasina, acest lucru nu ar fi
adus slava Tatalui Sau; caci nimeni n-ar fi fost martor la acea scena
129
n afara de Satana si ngerii lui Dumnezeu. Si

ar fi nsemnat sa-L
ispiteasca pe Domnul, ca sa-si arate puterea n fata vrajmasului Sau
nversunat. Ar fi nsemnat sa coboare la nivelul aceluia pe care Isus
a venit ca sa-l biruiasca. 1SG 33
A treia ispitire
Isus a fost biruitor si n a doua ispita, iar acum Satana se manifesta n adevaratul sau caracter. nsa el nu se nfatiseaza ca un [176]
monstru hidos, cu copite despicate si aripi. El este un nger puternic, desi este cazut. El se pretinde a fi conducatorul rebeliunii si
dumnezeul acestei lumi.
Asezndu-L pe Isus sus pe un munte nalt, Satana I-a aratat,
ntr-o vedere panoramica, n toata splendoarea lor, toate mparatiile
lumii. DA 129
n primele doua ispitiri ale sale, el [Satana] si-a ascuns adevaratul
caracter si scopul lui, sustinnd ca este un mesager nalt de la curtile
cerului. nsa acum si arunca mantia n care se deghizase, sustinnd
ca este Printul ntunericului, iar pamntul este stapnirea lui. 2SP
95
Marele amagitor a cautat sa orbeasca ochii lui Hristos cu stralucirea si zorzoanele acestei lumi si I-a prezentat mparatiile acestei
lumi si slava lor. Acela care cazuse din ceruri, descria lumea ca
avnd stralucirea lumii de sus, ca sa-L poata determina pe Hristos
sa accepte momeala sa si sa-L faca sa i se nchine. ST 28 martie
1895
Lumina straluceste asupra cetatilor cu temple, a palatelor de
marmora, a cmpiilor fertile si a viilor ncarcate de roade. Urmele
pacatului sunt ascunse. Ochii lui Isus, care privisera n ultima vreme
negura si dezolare, priveau acum o scena de nentrecuta frumusete si
prosperitate. Apoi, s-a auzit vocea ispititorului: Tie
ti voi da toata
stapnirea si slava acestor mparatii; caci mie mi este data, si o dau
oricui voiesc. Daca dar, Te vei nchina naintea mea, toata va fi a
[177]
Ta...
Acum, ispititorul s-a oferit sa renunte la puterea pe care o uzurpase. Hristos ar fi putut sa scape de un viitor nspaimntator, recunoscnd suprematia lui Satana. nsa facnd acest lucru, ar fi nsemnat
sa renunte la biruinta n marea lupta. DA 129
130
Spunndu-i [lui Satana] pe adevaratul lui nume, Isus l mustra

pe nselator. Divinitatea a stralucit prin umanitatea suferinda si El
a manifestat prin cuvntul Sau, autoritatea cerului. El descopera
amagitorului ca, desi se deghizase ntr-un nger de lumina, adevaratul
lui caracter nu era necunoscut Mntuitorului lumii. El l-a numit
Satana, ngerul ntunericului, care si-a parasit starea dinti si a refuzat
sa se supuna lui Dumnezeu. ST 28 martie 1895
Satana a parasit acel cmp ca un vrajmas nfrnt, nvins n mod
decisiv. La cuvintele lui Hristos: Pleaca, Satano, ngerul cel puternic nu a avut alta alternativa dect sa se supuna. ngeri care exceleaza
n tarie se aflau pe acel cmp de lupta, aparnd interesele sufletului
ispitit si gata a se mpotrivi vrajmasului. RH 24 aprilie 1894
ngeri din ceruri au vegheat cnd Hristos a fost ispitit
n aparenta , Hristos a fost singur cu el [Satana] n pustia ispitei.
Totusi, El nu a fost singur, caci ngerii L-au nconjurat tot asa cum
ngerii lui Dumnezeu, nsarcinati de El, sunt trimisi sa slujeasca
acelora care se afla sub asalturile nfricosa toare ale vrajmasului.
[178] 16MR 180 ntreg cerul privea lupta dintre Printul luminii si printul
ntunericului. ngerii stateau pregatiti sa intervina n favoarea lui
Hristos, daca Satana avea sa depaseasca limita prescrisa. Bible
Echo and Signs of the Times 3 septembrie 1900
Acestea au fost ispitiri adevarate, nu false. Hristos a suferit
fiind ispitit. ngeri din ceruri erau pe scena cu acea ocazie si tineau
stindardul sus, pentru ca Satana sa nu depaseasca limitele si sa
mpovareze natura lui Hristos. 1SM 94
ncordarea prin care trecuse L-a lasat pe Hristos ca un om mort.
si iata ca au venit niste ngeri, ca sa-I slujeasca. L-au nconjurat cu
bratele lor. Capul Lui Se odihnea pe pieptul celui mai naltat nger
din ceruri... Vrajmasul fusese nfrnt. Bible Echo and Signs of
the Times 3 septembrie 1900
Dupa ce si-a sfrsit ispitirile, Satana s-a departat de Isus pentru
o vreme si ngerii I-au pregatit hrana n pustie. EW 158
131
Dupa a treia ispitire

Dupa ce nu a reusit sa-L nvinga pe Hristos n pustie, Satana si-a
adunat fortele pentru a I se mpotrivi n lucrare si, daca era posibil, chiar sa zadarniceasca lucrarea Lui. Ceea ce nu a putut realiza
prin efort direct, personal, s-a hotart sa realizeze folosind anumite
strategii. Nu la mult timp dupa conflictul din pustie, n consiliul
ngerilor sai, el a mers mai departe cu planurile sale de a orbi n
continuare mintea poporului iudeu, ca ei sa nu-L recunoasca drept [179]
Rascumparator al lor. El a planuit sa lucreze prin agentii sai omenesti n lumea religioasa, insuflndu-le acestora propria-i dusmanie
mpotriva campionului adevarului. El i va conduce sa-L respinga
pe Hristos si sa-I faca viata ct se poate de amara, spernd sa-L
[180]
descurajeze n misiunea Lui. DA 205, 206
Capitolul 15 Lucrarea ngerilor buni si a celor

rai n timpul lucrarii lui Hristos
Posedarea de demoni n zilele lui Isus
Perioada lucrarii personale a lui Hristos ntre oameni a fost
timpul celei mai intense activitati a fortelor mparatiei ntunericului.
Timp de veacuri, Satana si ngerii lui rai au cautat sa ia n stapnire
trupurile si sufletele oamenilor, pentru a aduce asupra lor pacat si
suferinta . DA 257
Pacatul ajunsese deja la culme [n vremea cnd Hristos si-a
nceput lucrarea]. Au fost puse n lucru toate mijloacele pentru
pervertirea sufletelor oamenilor... Agentii satanici se aflau printre
oameni. Trupurile fiintelor omenesti, facute pentru ca Dumnezeu
sa locuiasca n ele, au devenit locuinta demonilor. Simturile, nervii,
patimile, organele oamenilor erau dirijate de agenti supranaturali
pentru ngaduirea celor mai josnice pofte. Pe chipurile oamenilor,
se vedeau ntiparite nsemnele demonilor. Fetele omenesti reflectau
expresia legiunilor raului de care erau posedati acestia...
Satana tresalta pentru ca avusese succes n degradarea chipului
[181] lui Dumnezeu n om. nsa atunci a venit Isus ca sa refaca n om
chipul Creatorului sau... El a venit sa dea afara demonii care luasera n stapnire vointa. A venit sa ne ridice din ta rna, sa refaca,
dupa modelul caracterului Sau divin, caracterul nostru stricat si sa-l
nfrumuseteze cu propria Sa glorie. DA 36-38
Faptul ca oamenii au fost posedati de demoni este clar aratat n
Noul Testament. Persoanele chinuite astfel nu sufereau doar de boli
ce se datorau unor cauze naturale. Domnul Hristos ntelegea perfect
situatia cu care se confrunta si El a recunoscut prezenta duhurilor
rele. 4SP 332
Satana si ngerii lui au fost foarte ocupati n timpul lucrarii lui
Hristos, insuflnd n oameni necredinta , ura si dispret. 1SG 36
132
Lucrarea ngerilor buni si a celor rai n timpul lucrarii lui Hristos
133
Respingere la Nazaret
n timpul copilariei si tineretii Sale, Domnul Isus Se ducea sa
Se nchine mpreuna cu fratii Sai la sinagoga din Nazaret. De cnd
si-a nceput lucrarea, El a lipsit din mijlocul lor, nsa ei nu erau n
necunostinta cu privire la ceea ce Se ntmplase cu El. Cnd a aparut
din nou printre ei, interesul si asteptarea lor au fost trezite n cel mai
nalt grad...
Cnd un rabin era prezent la sinagoga, se astepta ca acesta sa
tina o predica si oricare dintre iudei putea citi din profeti. n acel
Sabat, I s-a cerut lui Isus sa ia parte la acel serviciu de cult. El S-a
ridicat sa citeasca. I s-a dat cartea proorocului Isaia. Luca 4, 16.17;
[182]
R.V.
Isus statea naintea oamenilor ca un prezentator plin de vigoare,
ce sustinea profetiile cu privire la Sine nsusi. Explicnd cuvintele
pe care le citea, El a vorbit despre Mesia, ca aducnd mngiere
celor apasati, eliberare robilor, vindecare celor ntristati, dnd vedere
orbilor si descoperind lumii lumina adevarului... Inimile lor au fost
miscate de Duhul Sfnt si ei au raspuns Domnului cu amin-urile si
laudele lor. DA 236, 237
Duhul a fost prezent cu atta putere la prezentarea Lui [a lui
Hristos], nct inimile tuturor celor care se aflau n sinagoga au
raspuns la cuvintele pline de har care iesisera de pe buzele Lui. Acela
a fost momentul de cotitura n acea adunare. n timp ce divinitatea
lui Hristos stralucea prin umanitatea Lui, vederea lor spirituala a fost
trezita. O noua putere de discernamnt si pretuire a venit asupra lor si
convingerea aproape irezistibila ca Isus era Fiul lui Dumnezeu. nsa
Satana era pe aproape pentru a trezi ndoieli, necredinta si mndrie.
ST 14 septembrie 1882
Cnd Isus a anuntat: Astazi s-a mplinit n fata voastra aceasta
scriptura, deodata le-a venit n minte sa se gndeasca la ei nsisi si
la sustinerile Aceluia care le vorbise. DA 237
Cine este acest Isus? au ntrebat ei. Acela care a pretins pentru
Sine slava lui Mesia era fiul unui tmplar si lucrase n aceasta meserie
mpreuna cu tatal Sau Iosif... Desi viata Lui era fara pata, ei nu
[183]
credeau ca El este Cel Promis...
De ndata ce au deschis usa ndoielii, pe ct au fost de nduiosate
mai nainte inimile lor, pe att au devenit de mpietrite. Satana era
134
hotart ca n ziua aceea ochii care nu vedeau sa nu vada, iar sufletele

nrobite sa nu fie eliberate. Cu toata puterea, el a actionat ca sa-i
mpietreasca n necredinta ...
Cuvintele lui Isus din sinagoga au lovit chiar la radacina ndreptatirii lor de sine, facndu-le degraba cunoscut adevarul amar ca ei
se departasera de Dumnezeu si ca au pierdut dreptul de a se mai
numi popor al Lui... Acum dispretuiau credinta pe care le-o inspirase
la nceput Isus. Ei nu puteau admite ca unul sarac si umil putea fi
altceva dect un om obisnuit. DA 237-239
ngeri de lumina erau prezenti n acea adunare, veghind cu deosebit interes hotarrea acelui ceas. Si
ngerii lui Satana erau prezenti
acolo pentru a sugera ndoieli si a trezi prejudecati...
Din necredinta a aparut rautate. Faptul ca un om nascut n saracie
si umilinta a ndraznit sa-i mustre a umplut inimile celor din Nazaret
cu ura, mergnd pna la nebunie. n adunare s-a produs confuzie.
Oamenii au pus minile pe Isus, mpingndu-L afara din sinagoga si
din cetatea lor. ST 16 iunie 1887
Toti pareau ca i doresc degraba nimicirea. S-au grabit sa-L duca
pe culmea unei prapastii abrupte, intentionnd sa-L arunce cu capul
n jos de acolo. n jur erau numai strigate si blesteme.
Unii aruncau cu pietre si ta rna n El; nsa, deodata, El a disparut
[184] din mijlocul lor, fara ca ei sa stie cum sau cnd. ngerii lui Dumnezeu
L-au nsotit pe Domnul Isus n mijlocul acelei gloate nfuriate si
I-au pastrat viata. Solii ceresti au fost alaturi de El si n sinagoga,
n timp ce El vorbea; si ei L-au nsotit si cnd era mpins de iudeii
necredinciosi, nfuriati. Acesti ngeri au orbit ochii acelei multimi
nnebunite si L-au condus pe Isus ntr-un loc sigur. 2SP 114, 115
Demonizatul din sinagoga din Capernaum
Isus vorbea n sinagoga despre mparatia pe care a venit s-o
ntemeieze si despre misiunea Sa de a elibera pe cei nrobiti de
Satana. El a fost ntrerupt de un tipat de groaza. Un om nebun se
grabea prin multime, strignd: Lasa-ne n pace; ce-avem a face noi
cu Tine, Isus din Nazaret? Ai venit sa ne distrugi? Te stiu cine esti:
Sfntul lui Dumnezeu.
Totul era acum confuzie si zarva. Atentia oamenilor a fost distrasa de la Hristos si ei nu au mai luat seama la cuvintele Sale. Planul
135
lui Satana fusese ca sa-si conduca victima la sinagoga. nsa Isus

a mustrat demonul, zicnd: Da-i pace si iesi afara din el. Si
cnd
demonul l-a aruncat n mijloc, el a iesit afara din el si nu i-a mai
facut rau.
Mintea acestui suferind nenorocit fusese ntunecata de Satana,
nsa n prezenta Mntuitorului o raza de lumina a strabatut prin
negura. El a nceput sa doreasca eliberarea de sub stapnirea lui
Satana; dar demonul s-a mpotrivit puterii lui Hristos. Cnd omul
a ncercat sa ceara ajutor de la Isus, duhul cel rau a pus cuvinte
n gura lui si acesta a nceput sa strige ntr-o agonie a groazei.
Demonizatul ntelegea n parte ca se afla n prezenta Unuia care putea [185]
sa l elibereze; nsa cnd a ncercat sa atinga acea mna puternica, o
alta l-a retinut si a rostit cuvinte care proveneau de la altul. Conflictul
dintre puterea lui Satana si dorinta lui dupa libertate a fost teribil.
DA 255
Acela care l-a biruit pe arhivrajmasul n pustie l-a smuls din
strnsoarea lui Satana pe acest captiv care se zbatea. Isus stia bine
ca, desi luase alta nfatisare, acest demon era acelasi duh rau, care l
ispitise pe El n pustie. 2SP 180
Acest demon si-a exercitat toata puterea pentru a-si mentine
stapnirea asupra victimei sale. A suferi nfrngere aici ar fi nsemnat
biruinta pentru Isus. Se parea ca omul chinuit trebuie sa-si piarda
viata n lupta cu vrajmasul care i ruinase puterile. nsa Mntuitorul
a vorbit cu autoritate si l-a eliberat pe captiv. Barbatul care fusese
posedat statea acum n fata oamenilor uimiti, fericit n libertatea
stapnirii de sine... Ochii care stralucisera att de mult timp de
licarirea nebuniei straluceau acum de inteligenta si erau scaldati n
lacrimi de recunostinta . DA 256
Vindecarea robului sutasului
Sutasul vazuse cu ochiul credintei ca ngerii lui Dumnezeu erau
pretutindeni n jurul lui Isus si ca, la Cuvntul Sau, un nger va
fi nsarcinat sa mearga la cel suferind. El stia ca Cuvntul Sau va
ajunge n acea camera si slujitorul sau avea sa fie vindecat. RH
[186]
11 martie 1890
136
Demonizatii din Gadara

Dis-de-dimineata , Mntuitorul si cei ce-L nsoteau au ajuns la
ta rm... Din niste locuri ascunse de printre morminte, doi demonizati
s-au napustit asupra lor, de parca ar fi vrut sa-i faca bucati. De acesti
oameni atrnau bucati de lanturi pe care ei le sfarmasera cnd au
scapat din nchisoare. Carnea lor era sfsiata si sngera n locurile
unde ei se taiasera cu pietre ascutite. Ochii le sclipeau printre parul
lung si ncurcat; se parea ca demonii care i posedau le stersesera
orice urma de asemanare cu oamenii si ei aratau mai degraba ca
niste fiare salbatice dect ca niste oameni.
Ucenicii si cei ce-i nsoteau au fugit nspaimntati; nsa de ndata
au observat ca Isus nu era cu ei si s-au ntors ca sa-L caute. El
statea acolo unde l lasasera. Acela care a potolit furtuna, care l
ntmpinase pe Satana si l biruise, nu a fugit din fata acestor demoni.
Cnd acei barbati, scrsnind din dinti si facnd spume la gura s-au
apropiat de El, Isus a ridicat mna care facuse semn valurilor sa se
potoleasca si acei oameni n-au putut sa vina mai aproape. Ei stateau
neajutorati n fata Lui, urlnd.
Cu autoritate, El a poruncit spiritelor necurate sa iasa afara din
ei. Cuvintele Lui au patruns mintea ntunecata a acelor oameni
nenorociti. Au nceput sa-si dea seama, ca prin ceata , ca era aproape
de ei Unul care i putea scapa de acei demoni care i chinuiau. Ei
au cazut la picioarele Mntuitorului ca sa I Se nchine; nsa cnd
sa-si deschida buzele, ca sa implore mila Lui, demonii au vorbit prin
ei, tipnd tare: Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului
[187] Celui Preanalt? Te rog, nu ma mai chinui...
Pe coasta unui munte, nu departe de acolo, pastea o turma mare
de porci. Demonii au cerut sa le fie ngaduit sa intre n acestia si Isus
i-a lasat. De ndata, turma a intrat n panica. S-au napustit nebuneste
spre stnci si neputnd sa se opreasca la ta rm, porcii s-au aruncat n
apa, unde au pierit.
ntre timp, o schimbare minunata a avut loc cu demonizatii.
Lumina patrunsese n mintea lor. Ochii le sclipeau de inteligenta .
Chipurile lor, att de mult timp deformate dupa chipul lui Satana, au
devenit deodata blnde, minile lor patate de snge erau linistite si,
cu glasuri pline de bucurie, oamenii l laudau pe Dumnezeu pentru
eliberarea lor... Acum, acesti barbati erau mbracati si aveau mintea
137
ntreaga, stateau la picioarele lui Isus, ascultnd cuvintele Lui si

aducnd slava Numelui Aceluia care i vindecase. DA 336-338
Vindecarea fiului demonizat
Baiatul a fost adus si cnd ochii Mntuitorului s-au ndreptat
asupra lui, duhul cel rau l-a aruncat la pamnt, n convulsii agonizante. El zacea zvrcolindu-se si facnd spume la gura, umplnd
vazduhul de tipete neomenesti.
Din nou, Printul vietii si printul puterilor ntunericului s-au ntlnit pe cmpul de lupta... ngeri de lumina si ostirile ngerilor rai,
nevazuti, se grabeau sa priveasca lupta. Pentru o clipa, Isus a ngaduit duhului rau sa-si manifeste puterea, pentru ca cei ce priveau sa
poata ntelege eliberarea pe care avea s-o realizeze...
Isus Se ntoarce spre cel suferind si spune: Duh mut si surd,
ti poruncesc, iesi afara din el si sa nu mai intri. Un tipat, apoi o
lupta n agonie. Plecnd, demonul se pare ca dorea sa distruga viata [188]
victimei sale. Apoi, baiatul zace fara sa se miste, n aparenta fara
viata . Multimea sopteste: A murit. nsa Isus l ia de mna, l ridica
si l prezinta, deplin sanatos la minte si la trup, tatalui sau. Tatal si
fiul lauda Numele Eliberatorului lor. DA 428, 429
Isus acuzat ca e posedat de demoni
Isus declarase ca El este Pastorul adevarat, pentru ca si da viata
pentru oile Sale... Isus rostise aceste cuvinte n auzul unei mari multimi de oameni si o profunda impresie a fost facuta asupra inimilor
multora care ascultau. Fariseii si carturarii erau plini de gelozie,
pentru ca El era onorat de multi... Pe cnd El vorbea despre Sine ca
fiind Pastorul adevarat, fariseii au spus: Are drac, este zanatic; de
cel l ascultam? nsa altii au recunoscut glasul Pastorului adevarat
si au spus:
Cuvintele acestea nu sunt cuvinte de ndracit; poate un demon
sa deschida ochii orbilor? n Ierusalim, se praznuia atunci praznicul
nnoirii templului. Era iarna. Si
Isus Se plimba prin templu, pe sub
pridvorul lui Solomon. Iudeii L-au nconjurat si I-au zis: Pna
cnd ne tot tii sufletele n ncordare? Daca esti Hristosul, spune-ne-o
deslusit. V-am spus, le-a raspuns Isus si nu credeti. Lucrarile pe
138
care le fac Eu, n Numele Tatalui Meu, marturisesc despre Mine...

[189] Eu si Tatal una suntem.
Iudeii au nteles ce a vrut sa spuna... si au luat pietre ca sa-L
omoare. Isus i-a privit calm si fara teama si le-a spus: V-am aratat
multe lucruri bune, care vin de la Tatal Meu; pentru care din aceste
lucruri aruncati cu pietre n Mine?
Maiestatea cerului statea, calm, ca un dumnezeu n fata adversarilor Sai. Fetele lor ncruntate si minile lor pline de pietre nu L-au
intimidat. El stia ca forte nevazute, legiuni de ngeri, erau mprejurul
Lui si la un cuvnt de pe buzele Lui acestia ar fi produs confuzie n
multime, daca ei ar fi nceput sa arunce si numai cu o piatra n El.
ST 27 noiembrie 1893
Desi Isus daduse dovezi despre puterea Lui divina, totusi nu
I-a fost ngaduit sa-si prezinte nvata turile fara a fi ntrerupt. Conducatorii cautau sa-L batjocoreasca n fata oamenilor. Ei nu voiau
sa-I ngaduie sa-si prezinte ideile si nvata turile n mod continuu,
si, desi era adesea ntrerupt, lumina scnteia n mintea a sute de
oameni, si cnd conducatorii auzeau cuvintele lui Isus, care erau
mbracate cu putere si i fascinau pe oameni, ei se nfuriau si ziceau:
Tu esti samaritean si ai drac. Isus a ntmpinat aceste acuzatii cu
demnitate si calm, sustinnd fara teama si cu hotarre ca drepturile
legamntului porneau de la El si nu au fost primite prin Avraam. El
a spus: nainte de Avraam, sunt Eu. Furia iudeilor nu avea margini
si se pregateau sa-L omoare cu pietre, nsa ngerii lui Dumnezeu,
nevazuti de oameni, L-au scos repede afara din acea multime. ST
26 mai 1890
ngeri rai, cu chip omenesc, se aflau printre ascultatorii lui
Hristos
[190]
Amestecati printre ascultatorii Sai [ai lui Hristos] se aflau ngeri

cu chip de oameni, care si spuneau parerile, criticau, distorsionau si
interpretau gresit cuvintele Mntuitorului. RH 11 august 1903
Hristos fusese nvata tor n adunarile acestor ngeri nainte ca ei
sa decada din starea lor nalta. 3SM 410
139
nvierea lui Lazar

Hristos ar fi putut porunci pietrei sa se dea la o parte si aceasta
ar fi ascultat de glasul Lui. El ar fi putut porunci ngerilor care erau
n preajma Sa sa faca acest lucru. La porunca Sa, mini nevazute ar
fi dat piatra la o parte. nsa aceasta trebuia data la o parte de mini
omenesti. n acest fel, Domnul Hristos a aratat ca omul trebuie sa
coopereze cu divinitatea. Pentru ceea ce omul poate face, puterea
divina nu trebuie chemata n ajutor ca sa faca. DA 535
Isus, urmarit din cetate n cetate, n timpul lucrarii Sale
Isus a fost urmarit din cetate n cetate, n timpul lucrarii Sale.
Preoti si conducatori erau pe urmele Lui. Ei au prezentat gresit misiunea si lucrarea Lui. El a venit la ai Sai si ai Sai nu L-au primit.
ngerii priveau lupta pas cu pas. Au vazut spiritul si lucrarea vrajmasului. Au privit cu uimire uneltirile lui Satana mpotriva divinului [191]
Fiu al lui Dumnezeu. Au vazut ca acela care fusese urmatorul dupa
Isus, n putere si slava, cazuse att de jos, nct i putea influenta pe
oameni sa-L urmareasca pe Hristos pas cu pas, din cetate n cetate.
ST 25 noiembrie 1889
Iar si iar, El [Isus] ar fi fost ucis, daca nu ar fi fost ngerii ceresti
care sa-L nsoteasca si sa-I apere viata pna la momentul cnd soarta
iudeilor, ca natiune, avea sa fie hotarta. RH 12 octombrie 1897 [192]
Capitolul 16 Lucrarea ngerilor de la patimile lui

Hristos pna la moartea sa
Isus si ucenicii lui merg n Ghetsimani
nsotit de ucenicii Sai, Mntuitorul si-a croit ncet drum spre
gradina Ghetsimani. Luna de Paste, mare si plina, stralucea pe un
cer nnorat... Pe cnd se apropiau de gradina, ucenicii au observat
schimbarea ce se petrecuse cu nvata torul lor. Niciodata mai nainte
nu l vazusera att de trist si tacut. Pe masura ce nainta, aceasta
tristete stranie se adncea...
Aproape de intrarea n gradina, Isus a dat drumul ucenicilor sa
plece, n afara de trei dintre ei, spunndu-le sa se roage pentru ei si
pentru El. mpreuna cu Petru, Iacov si Ioan, El a intrat n acel loc
singuratic si retras...
Ramneti aici, le-a spus El, si vegheati mpreuna cu Mine.
El a mers ceva mai departe de ei si... a cazut la pamnt. Avea
simta mntul ca datorita pacatului a fost despartit de Tatal Sau. Prapastia era att de mare, att de neagra, att de adnca, nct duhul
Lui Se nfiora n fata acesteia...
Deoarece simtea ca legatura cu Tatal se rupsese, El Se temea ca
n natura omeneasca nu avea sa fie n stare sa ndure lupta cu puterile
ntunericului, ce avea sa vina. n pustia ispitirii, destinul neamului
[193] omenesc fusese n joc. Hristos fusese atunci biruitor.
Acum ispititorul venise pentru ultima lupta nspaimntatoare.
Pentru aceasta se pregatise n timpul celor trei ani ai lucrarii lui
Hristos. Totul era n joc acum. Daca nu reusea acum, nadejdea
stapnirii sale era pierduta; mparatiile lumii aveau sa ajunga atunci
ale lui Hristos; el nsusi avea sa fie nfrnt si aruncat afara. nsa daca
Hristos putea fi biruit, pamntul ar fi devenit mparatia lui Satana,
iar neamul omenesc avea sa fie pentru totdeauna n stapnirea lui.
Constient de implicatiile acestui conflict, ce se afla naintea Lui,
sufletul lui Hristos era patruns de spaima despartirii de Dumnezeu.
140
Lucrarea ngerilor de la patimile lui Hristos pna la moartea sa
141
Satana i spusese ca, daca Se va pune chezas pentru o lume pacatoasa,

despartirea avea sa fie vesnica...
Satana se straduia din rasputeri ca Mntuitorul sa simta situatia
foarte apasatoare: Poporul care a pretins ca este mai presus de altii
n cele vremelnice si spirituale, Te-a respins... unul din ucenicii Tai
Te va trada, iar unul din cei mai zelosi Te va tagadui. Toti Te vor
parasi...
n agonia Sa, El Se prinde de pamntul rece, ca si cnd ar fi
vrut sa mpiedice ndepartarea, despartirea de Dumnezeu... De pe
buzele Lui palide iese strigatul amarnic: Tata, daca e cu putinta ,
fa sa treaca acest pahar de la Mine. nsa chiar si acum El adauga:
Totusi, nu cum voiesc Eu, ci cum voiesti Tu. DA 685-687
ngerii n Ghetsimani
ntregul univers urmarise cu interes deosebit ntreaga viata a lui
Hristos pas cu pas, de la iesle pna la aceasta scena nspaimntatoare din prezent. Si
ce scena era aceasta pentru zece mii de ori zece
mii de ngeri, heruvimi si serafimi, care priveau. ST 9 decembrie
1897 ngerii pluteau deasupra acelui loc [Ghetsimani], fiind martori [194]
la scena aceea. 1SG 47
Ei L-au privit pe Fiul lui Dumnezeu, iubitul lor Comandant, n
agonia Sa peste puterea omeneasca, aproape murind pe cmpul de
lupta pentru a salva o lume pierduta, pe cale de a pieri. Cerul ntreg
a ascultat acea rugaciune a lui Hristos.
Agonia sufletului Sau, care L-a fortat ca de trei ori sa-I iasa de
pe buzele Sale palide si tremurnde strigatul Tata, daca e cu putinta ,
fa sa treaca acest pahar de la Mine; totusi, nu cum voiesc Eu, ci
cum voiesti Tu, a zguduit ntreg cerul. Ei L-au vazut pe Domnul
lor nconjurat de fortele legiunilor satanice. Natura lui umana era
apasata de o spaima ciudata, nfioratoare. ST 9 decembrie 1897
ngerii care facusera voia lui Hristos n ceruri erau nerabdatori saI aduca mngiere; nsa era peste puterea lor de a-I alina durerea. Ei
nu simtisera niciodata pacatele unei lumi ruinate si priveau cu uimire
obiectul adorarii lor, supus unui chin peste putinta de exprimat. Desi
ucenicii nu au simtit mpreuna cu Domnul lor n ceasul ncercarii
luptei Sale, ntregul cer era plin de simpatie si astepta urmarea cu
interes si durere. PT 3 decembrie 1885
142
De trei ori a iesit de pe buzele Sale rugaciunea de eliberare. Cerul

nu a mai putut sa ndure acea priveliste si a trimis un sol pentru a-L
[195] alina pe Fiul lui Dumnezeu, trntit la pamnt, lesinat si muribund
sub povara vinovatiei acumulate a lumii. PT 18 februarie 1886
Cnd criza a atins punctul culminant, cnd inima si sufletul erau
zdrobite sub povara pacatului, Gabriel este trimis sa-L ntareasca
pe Suferindul divin si sa-L nvioreze pentru a merge mai departe pe
cararea patata de snge. ST 9 decembrie 1897
n aceasta criza ngrozitoare, cnd totul era n joc, cnd o cupa
tainica tremura n minile Suferindului, cerurile s-au deschis, o
lumina a stralucit n ntunericul furtunos al acelui ceas de criza si
ngerul cel puternic, care sta n prezenta lui Dumnezeu, ocupnd
pozitia din care a cazut Satana, a venit alaturi de Hristos. ngerul nu
a venit sa ia paharul din mna lui Hristos, ci pentru a-L ntari ca sa
l bea, dndu-I asigurarea iubirii Tatalui...
Ucenicii care dormeau au fost deodata treziti de lumina care-L
nconjura pe Mntuitorul. Ei au vazut ngerul aplecndu-se spre
nvata torul care era trntit la pamnt. Ei l-au vazut ridicnd capul
Mntuitorului si punndu-l pe pieptul sau, ndreptndu-l spre ceruri.
I-au auzit glasul, ca o muzica dulce, rostind cuvinte de mngiere si
nadejde... Din nou, ucenicii obositi cedeaza toropelii ciudate, care le
ia puterile. Din nou, Isus i gaseste dormind.
Privind cu durere la ei, El spune: Dormiti de-acum si odihnitiva; iata, a sosit ceasul cnd Fiul omului este dat n minile pacatosilor.
Chiar pe cnd rostea aceste cuvinte, El a auzit pasii gloatei care
l cauta si a spus: Sculati-va; haidem sa mergem; iata, se apropie
[196] vnzatorul.
Nu se vedea nici o urma a recentei Sale agonii atunci cnd Isus
a pasit ca sa-si ntmpine tradatorul. Stnd n fata ucenicilor Sai, El
a spus: Pe cine cautati? Ei au raspuns: Pe Isus din Nazaret. Isus
a raspuns: Eu sunt Acela. DA 693, 694
Era n puterea lui Hristos sa Se elibereze. Cnd El a rostit cuvintele: Eu sunt Acela, de ndata ngerii L-au nconjurat si multimea
aceea avea toate dovezile pe care ar fi putut sau ar fi vrut sa le aiba,
ca Hristos era puterea lui Dumnezeu. TDG 267
Era greu ca ngerii sa poata suporta acea priveliste. Ei L-ar fi
eliberat pe Isus, nsa ngerii comandanti le-au interzis... Isus stia
143
ca ngerii erau martori ai scenei umilirii Sale... Cel mai slab dintre
ngeri ar fi putut face ca acea multime sa cada la pamnt fara putere
si sa-L elibereze pe Isus. 1SG 50, 51
ngerul care i slujise mai devreme lui Isus se misca ntre El si
gloata. O lumina divina lumina fata Mntuitorului si un chip ca de
porumbel l umbrea. Pentru o clipa, multimea ucigasa nu a putut sta
n prezenta slavei divine. S-au tras speriati napoi. Preotii, batrnii,
soldatii si chiar Iuda au cazut la pamnt ca niste oameni morti... nsa
imediat scena s-a schimbat. DA 694, 695
ngerul s-a retras si L-a lasat pe Isus stnd calm si ncrezator, fata
Lui palida fiind luminata de razele stralucitoare ale lunii, nconjurat
fiind nca de oamenii aceia trntiti la pamnt, neputinciosi, n timp
ce ucenicii erau prea uimiti ca sa poata rosti vreun cuvnt. Cnd
ngerul se ndeparteaza, soldatii romani oteliti se pun pe picioare si,
mpreuna cu preotul si Iuda, se strng n jurul lui Hristos ca si cnd [197]
le-ar fi rusine de slabiciunea lor si teama sa nu cumva sa le scape iar
din minile lor. ST 21 august 1879
Ucenicii crezusera ca nvata torul lor nu va ngadui sa fie luat...
Ei au fost dezamagiti si indignati cnd au vazut ca aduc frnghii
pentru a lega minile Aceluia pe care l iubeau. Petru, n mnia sa,
si-a scos sabia de ndata si... a taiat o ureche a slujitorului marelui
preot. Cnd a vazut ce a facut, Isus si-a eliberat minile,... si a spus:
Lasati-i! Pna aici! si a atins urechea ranita, care s-a vindecat de
ndata. Apoi, i-a spus lui Petru: Pune-ti sabia la locul ei;... crezi ca
n-as putea acum sa ma rog Tatalui Meu si El sa-mi trimita de graba
mai mult de douasprezece legiuni de ngeri? DA 696
Cnd au fost rostite aceste cuvinte, fetele ngerilor s-au luminat.
Ei doreau ca atunci si acolo sa-L nconjoare pe Comandantul lor si
sa mprastie acea gloata furioasa. nsa tristetea s-a asternut iarasi pe
fetele lor cnd Isus a adaugat: Dar cum se vor mplini Scripturile
care zic ca asa trebuie sa se ntmple? Inimile ucenicilor s-au
cufundat din nou n disperare si dezamagire amarnica, n timp ce
Isus le-a ngaduit [celor din multime] sa-L duca. 1SG 48
naintea lui Ana si Caiafa
Hristos trebuia sa fie judecat n mod oficial naintea Sinedriului;
nsa El a fost dus pentru o judecata preliminara naintea lui Ana... [198]
144
Cnd consiliul s-a adunat n sala de judecata, Caiafa si-a ocupat

locul, ca presedinte n functie... n timp ce Caiafa... se uita la prizonier, el a fost surprins si a admirat fata Lui nobila si comportamentul
lui demn. A fost cuprins de convingerea ca acest Om era asemenea
lui Dumnezeu. n clipa urmatoare nsa, el si-a alungat acel gnd, cu
dispret. DA 698, 703, 704
Tot cerul a vazut faptele de cruzime, facute lui Hristos. Prin
scenele nspaimntatoare care au avut loc n sala de judecata, Dumnezeu a aratat universului ceresc spiritul care va fi manifestat de
catre aceia care nu voiesc sa dea ascultare Legii Sale. 12MR 412
A fost greu pentru ngeri sa suporte acea priveliste. Ei L-ar fi
eliberat pe Isus din minile vrajmasilor Sai; nsa ngerii comandanti
le-au interzis acest lucru... Isus stia ca ngerii erau martori la scena
umilirii Sale.
Isus statea acolo, blnd si umil, n fata multimii nfuriate n timp
ce ei l maltratau n modul cel mai josnic. L-au scuipat n fata
acea fata de care ntr-o zi vor vrea sa se ascunda, care va lumina
cetatea lui Dumnezeu si va straluci mai tare ca soarele nsa El
nu a aruncat nici o privire mnioasa asupra celor care i faceau rau.
El a ridicat cu blndete mna si S-a sters. I-au acoperit capul cu o
haina veche; L-au legat la ochi, apoi L-au lovit n fata strigndu-I:
Prooroceste-ne acum cine Te-a lovit? Printre ngeri era agitatie.
Ei L-ar fi eliberat de ndata; nsa ngerul lor comandant i-a oprit.
[199] 1SG 50, 51
naintea lui Pilat
Oamenii erau nsufletiti de un spirit satanic atunci cnd au hotart
ca l prefera pe Baraba, un hot si ucigas, n locul Fiului lui Dumnezeu.
Puterea demonica triumfa asupra oamenilor; legiuni ntregi de ngeri
rai au pus cu totul stapnire pe oameni si, ca raspuns la ntrebarea
lui Pilat, pe cine sa le elibereze, ei au strigat: Ia-L pe acest om
si da-ni-l pe Baraba! Cnd Pilat le-a vorbit din nou despre Isus,
s-a auzit strigatul ragusit: Rastigneste-L! Rastignes-te-L! Cednd
agentilor demonici, oamenii au fost condusi, ca sa se alature marelui
apostaziat.
Lumile necazute priveau scena cu uluire, fiind incapabile sa
nteleaga degradarea pe care a adus-o pacatul. Legiuni de ngeri
145
rai i-au luat n stapnire pe preoti si conducatori si au dat glas

sugestiilor lui Satana, convingnd si ispitind poporul prin minciuni
si diverse ademeniri, ca sa-L respinga pe Fiul lui Dumnezeu si sa
aleaga n locul Lui un tlhar si un ucigas... Ce scena era aceasta
pentru Dumnezeu, pentru serafimi si heruvimi! Unicul Fiu al lui
Dumnezeu, Maiestatea cerului, Regele slavei, era batjocorit, insultat,
ironizat, respins si rastignit de catre aceia pe care a venit sa-i salveze
si care se dadusera sub stapnirea lui Satana. RH 14 aprilie 1896 [200]
ngeri care fusesera martori la acea scena au observat punctul de
vedere al lui Pilat si simpatia lui pentru Isus...
Satana si ngerii sai l-au ispitit pe Pilat si ncercau sa-l conduca
spre propria lui ruina. Ei i-au sugerat ca, daca el nu se va implica n
condamnarea lui Isus, altii o vor face. 1SG 54, 56
Nici chiar n aceste conditii Pilat nu a fost lasat sa actioneze
orbeste. Un mesaj din partea lui Dumnezeu l-a avertizat cu privire la
fapta pe care era pe cale de a o comite. Ca raspuns la rugaciunea lui
Hristos, sotia lui Pilat a fost vizitata de un nger din ceruri, si ntr-un
vis, ea L-a privit pe Mntuitorul si a discutat cu El... L-a vazut n sala
de judecata. A vazut cum I-au legat strns minile, ca unui criminal.
L-a vazut pe Irod si soldatii lui, facndu-si lucrarea nfioratoare. A
auzit pe preoti si conducatori, plini de invidie si rautate, rostindu-si
ca scosi din minti acuzatiile. Ea auzise cuvintele: Noi avem o lege
si, dupa legea noastra, El ar trebui sa moara.
Ea l-a vazut pe Pilat dndu-L pe Isus sa fie biciuit, dupa ce
declarase: Nu gasesc nici o vina n El. A auzit condamnarea
pronuntata de Pilat si l-a vazut dndu-L pe Isus n minile ucigasilor
Sai. Ea a vazut crucea ridicata pe Calvar. A vazut pamntul nvaluit
n ntuneric si a auzit strigatul misterios S-a sfrsit! A mai fost
nca o scena care i-a strnit uimirea. Ea L-a vazut pe Hristos stnd pe
un mare nor alb n timp ce pamntul se clatina n spatiu, iar ucigasii
Sai fugeau de prezenta slavei Sale. Ea s-a trezit tipnd de groaza si,
de ndata, i-a scris lui Pilat cuvinte de avertizare.
n timp ce Pilat sovaia n legatura cu ce avea de facut, un sol si-a
facut loc n graba prin multime si i-a nmnat o scrisoare din partea
sotiei sale, care i scria astfel: Sa nu ai nimic de-a face cu acest Om; [201]
caci am suferit mult astazi n vis din pricina Lui.
146
Fata lui Pilat a devenit palida. Sentimentele lui erau contradictorii

si se afla n ncurcatura. nsa, n timp ce zabovea ca sa actioneze,
preotii si conducatorii ndrjeau mai departe mintea oamenilor...
Pilat dorea mult sa-L elibereze pe Isus. nsa el a vazut ca nu
poate sa faca acest lucru si sa se bucure n continuare de aceeasi
pozitie si onoare. Ca sa nu-si piarda puterea vremelnica, el a ales sa
sacrifice viata unui nevinovat...
Pilat a cedat cererilor gloatei. Ca sa nu riste pierderea pozitiei
sale, el L-a dat pe Isus ca sa fie rastignit. DA 732, 733, 738
Rastignirea lui Hristos
Fiul lui Dumnezeu a fost dat n minile oamenilor, ca sa fie
rastignit... Ei au pus asupra Lui crucea cea grea... nsa Isus a lesinat
sub greutatea ei... Dupa aceea ei au pus mna... pe un om care nu-si
marturisise deschis credinta n Hristos, dar care credea n El. Ei au
pus crucea asupra lui si el a dus-o pna la locul rastignirii. Grupuri
de ngeri se aflau deasupra acelui loc. 1SG 57
Cine erau martorii acestor scene? Universul ceresc, Dumnezeu
Tatal, Satana si ngerii sai. Bible Echo and Signs of the Times 29
mai 1899
ngerii din ceruri... au auzit batjocurile si au vazut cum dadeau
din cap. Ei ar fi iesit cu bucurie din rnduri si s-ar fi dus la Fiul
lui Dumnezeu, care era umilit si chinuit trupeste, nsa nu le-a fost
[202] ngaduit acest lucru. -18 MR 71 Pe altii i-a mntuit, dar pe Sine
nu Se poate mntui a fost strigatul batjocoritor, care se nalta n
urlete catre Hristos n timpul agoniei si mortii Sale pe cruce. El
S-ar fi putut salva pe Sine n orice moment si S-ar fi putut da jos de
pe cruce; nsa, daca ar fi facut acest lucru, lumea ar fi fost data n
stapnirea marelui apostaziat. ngerii au fost uluiti sa vada ca Hristos
nu a pecetluit cu moarte buzele batjocoritorilor Sai. YI 14 iunie
1900
Satana si ngerii lui erau personificati prin cei care si bateau
joc de Hristos n timp ce El atrna pe cruce. El i-a umplut de vorbe
mrsave si dezgustatoare. El inspirase ironiile lor. 18MR 72
Stapnirile si puterile ntunericului s-au adunat n jurul crucii
Sale. Satana, avnd nca o statura impunatoare, conducea ostirea
147
apostaziata, care se asociase cu fiintele omenesti n lupta mpotriva

lui Dumnezeu. ST 14 aprilie 1898
El [Hristos] Se lupta cu puterea lui Satana, care declarase ca l are
pe Hristos n mna sa, ca el este mai tare dect Fiul lui Dumnezeu,
ca Tatal si-a dezmostenit Fiul si ca El nu Se mai bucura de favoarea
lui Dumnezeu, ca si el. 2T 214
Hristos nu a cedat n fata vrajmasului care l chinuia, nici atunci
cnd a suferit cel mai amarnic. Legiuni de ngeri rai se aflau pretutindeni n jurul Lui; totusi, ngerilor buni le-a fost poruncit sa nu le [203]
sparga rndurile si sa nu intre n conflict cu vrajmasul batjocoritor
si nu le-a fost ngaduit nici macar sa slujeasca duhului ndurerat
al divinului Suferind. n acest teribil ceas ntunecat, cnd Tatal si
ascunsese fata, legiuni de ngeri rai L-au nvaluit si pacatele lumii
apasau asupra Lui, de pe buzele Lui palide au fost smulse cuvintele: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai parasit?
Bible Echo and Signs of the Times 1 ianuarie 1887
ntunericul care acoperea pamntul ascundea pe puternicii soli
ai cerului, nsa pamntul s-a cutremurat atunci cnd a calcat pe el
ostirea cereasca. Stncile s-au crapat; timp de trei ore, pamntul a
fost nvaluit ntr-un ntuneric de nepatruns; natura, cu vesmintele ei
ntunecate, a ascuns suferintele Fiului lui Dumnezeu. 5MR 353
Tatal mpreuna cu ngerii cerului erau nvaluiti n acel ntuneric
des. Dumnezeu era aproape, alaturi de Fiul Sau, desi nu Se manifesta
nici fata de El, nici fata de vreo alta fiinta omeneasca. Daca o singura
raza a slavei si puterii Sale ar fi patruns prin norul cel des, care l
nvaluia, toti cei prezenti ar fi fost pe data nimiciti. 12MR 385
Cum a putut cerul sa pastreze tacere? Ne minunam de ntunericul
teribil de neobisnuit, care plutea asupra crucii? Ne minunam ca s-au
crapat stncile, ca se vedeau si auzeau tunete si fulgere, ca pamntul
s-a cutremurat atunci cnd ostirea cerului a calcat pe el n timp ce
privea cum Comandantul lor iubit suferea asemenea nedreptate?
RH 1 septembrie 1891 Cnd Hristos a strigat S-a sfrsit, lumile [204]
necazute s-au simtit n siguranta . Pentru ele, aceasta nsemna ca
lupta s-a dat si ca ea a fost cstigata. De acum nainte, Satana nu mai
avea parte de simpatia universului. RH 12 martie 1901
ngerii sfinti au fost cuprinsi de oroare la gndul ca unul dintre
ei a putut decadea att de mult, nct sa fie n stare de o asemenea
cruzime fata de Fiul lui Dumnezeu la Calvar. Orice sentiment de
148
mila sau simpatie, pe care l-au simtit vreodata pentru Satana de cnd
a fost alungat, s-a stins acum din inimile lor. ST 23 septembrie
1889
Nu mna preotului a fost cea care a sfsiat de sus pna jos
perdeaua cea splendida care despartea Sfnta de Sfnta Sfintelor.
A fost mna lui Dumnezeu. Cnd Hristos a strigat S-a sfrsit,
Veghetorul Sfnt, care fusese oaspete nevazut la ospatul lui Belsatar,
a dat sentinta n dreptul natiunii iudaice ca este o natiune lepadata
de Dumnezeu. Aceeasi mna, care a scris pe zid semnele care vesteau
soarta lui Belsatar si sfrsitul mparatiei babiloniene, a fost cea care
a rupt perdeaua templului de la un capat la celalalt. 5BC 1109
Ei [conducatorii iudeilor] au dat trupul Lui jos si L-au pus n
mormntul cel nou al lui Iosif si au rostogolit o piatra mare la intrarea
mormntului, declarnd ca fac acest lucru pentru ca ucenicii Lui
sa nu vina si sa-L fure noaptea. ngeri rai tresaltau n jurul acelui
mormnt, gndind ca Hristos a fost nvins. O garda de soldati romani
a fost pusa sa pazeasca mormntul si au fost luate cele mai stricte
[205] masuri de catre iudei, pentru ca triumful lor sa fie deplin. nsa ngeri
ceresti pazeau locul unde dormea iubitul lor Comandant. RH 9
octombrie 1888
Doar la moartea lui Hristos caracterul lui Satana a fost descoperit n mod clar ngerilor si lumilor necazute. Atunci, minciunile si
acuzatiile aceluia care fusese odata un nger naltat au fost vazute n
adevarata lor lumina. ST 27 august 1902
Moartea lui Hristos pe cruce a nsemnat distrugerea sigura a
aceluia care avea puterea mortii, care era initiatorul pacatului. Cnd
Satana va fi distrus, nu va mai exista nimeni care sa ispiteasca la rau;
rascumpararea omenirii nu va mai trebui repetata niciodata si nu va
mai exista primejdia unei alte razvratiri n universul lui Dumnezeu.
Numai ceea ce poate tine n fru cu eficacitate pacatul n aceasta
lume a ntunericului poate mpiedica pacatul n ceruri.
Semnificatia mortii lui Hristos va fi nteleasa de sfinti si de ngeri.
Oamenii cazuti nu pot avea un camin n paradisul lui Dumnezeu fara
ajutorul Mielului junghiat de la ntemeierea lumii... ngerii Ii atribuie
onoare si slava lui Hristos, deoarece nici chiar ei nu sunt n siguranta
dect daca privesc la suferintele Fiului lui Dumnezeu. ngerii cerului
sunt feriti de apostaziere prin eficacitatea a ceea ce a avut loc la
cruce. Fara cruce, ei nu ar fi mai siguri mpotriva raului dect au
149
fost ngerii nainte de caderea lui Satana. Perfectiunea angelica a

esuat n ceruri. Perfectiunea umana a esuat n Eden... Planul de
mntuire, scotnd n evidenta dreptatea si iubirea lui Dumnezeu,
ofera o aparare sigura mpotriva apostazierii n lumile necazute...
Moartea lui Hristos pe crucea Calvarului este unica noastra nadejde
n aceasta lume si va fi tema noastra de meditatie n lumea viitoare. [206]
ST 30 decembrie 1889
Domnul Hristos, prin viata si moartea Sa, a rezolvat pentru totdeauna problema profunda si cuprinzatoare: daca exista sacrificiu
de Sine la Dumnezeu si daca Dumnezeu este lumina si dragoste.
Aceasta a fost chestiunea care a framntat cerurile, care a constituit
nceputul nstrainarii lui Satana de Dumnezeu. Ca dovada a dragostei lui Dumnezeu, el ceruse schimbarea sau desfiintarea legilor
[207]
guvernarii Sale n curtile ceresti. RH 21 octombrie 1902
Capitolul 17 Lucrarea ngerilor de la nvierea lui

Hristos pna la naltarea sa
Dimineata nvierii lui Hristos
Ucenicii s-au odihnit n Sabat, ntristati din cauza mortii Domnului lor, n timp ce Isus, Regele slavei, zacea n mormnt. La lasarea
noptii, au fost pusi soldati ca sa pazeasca locul de odihna al Mntuitorului n timp ce ngeri, nevazuti, se aflau deasupra locului sacru.
EW 181
Noaptea dinaintea primei zile a saptamnii s-a scurs ncet. Ceasul
cel mai ntunecat, chiar nainte de ivirea zorilor, a sosit. Hristos era
nca prizonier n mormntul strmt. Piatra cea mare era la locul
ei; sigiliul roman era neatins; garzile romane si continuau paza.
Si
mai erau strajeri nevazuti. Ostiri de ngeri rai erau ngramadite
n jurul acelui loc. Daca ar fi fost cu putinta , printul ntunericului,
mpreuna cu armata lui apostaziata, ar fi pastrat pentru totdeauna
sigilat mormntul care l tinea pe Fiul lui Dumnezeu. nsa ostirea
cereasca a nconjurat mormntul. ngeri care exceleaza n putere
pazeau mormntul si asteptau sa ureze bun-venit Printului vietii.
[208] DA 779 n timp ce era nca ntuneric, ngerii veghetori stiau ca timpul
pentru eliberarea scumpului Fiu al lui Dumnezeu, Comandantul lor
iubit, aproape sosise. n timp ce asteptau cu cea mai adnca emotie
momentul biruintei Sale, un nger puternic a venit n mare graba,
zburnd, din ceruri. EW 181
Cel mai puternic nger din ceruri, acela care detinea pozitia
din care a cazut Satana, a primit aceasta nsarcinare de la Tatal si,
mbracat cu slava cerului, a ndepartat ntunericul pe unde trecea.
Fata lui era ca fulgerul, iar vesmintele lui albe ca zapada. 5BC
1110
Un alt nger, care facea parte din oastea cereasca, care fusese
martor la scena umilirii lui Isus si veghease locul sacru de odihna al
Lui, s-a alaturat ngerului din ceruri si mpreuna au venit la mormnt.
150
Lucrarea ngerilor de la nvierea lui Hristos pna la naltarea sa
151
Pamntul s-a zguduit si s-a cutremurat cnd s-au apropiat si a fost

un mare cutremur de pamnt. 1SG 66
Fata pe care ei [soldatii romani] o privesc nu este fata unui
razboinic obisnuit; este fata celui mai puternic nger din ostirea
Domnului. Acest sol este acela care ocupa pozitia din care a cazut
Satana. El a fost cel care, pe dealurile Betleemului, a proclamat
nasterea lui Hristos. Pamntul tremura la apropierea sa, iar ostile
ntunericului fug. DA 779, 780
ngerul s-a apropiat de mormnt, a dat la o parte piatra, ca si cnd
ar fi fost o pietricica, si s-a asezat pe ea. Lumina cerului a nconjurat
mormntul si ntreg cerul a fost luminat de slava ngerilor. 5BC
1110 Comandantul ngerilor a apucat piatra cea mare, pentru care [209]
a fost nevoie de mai multi barbati puternici pentru a o pune n acel
loc, a rostogolit-o, s-a asezat pe ea, n timp ce tovarasul lui a intrat
n mormnt si a desfasurat legaturile de pe fata si capul lui Isus.
Apoi ngerul cel puternic, cu o voce care a facut ca pamntul
sa se cutremure, a strigat: Isuse, Fiul lui Dumnezeu, Tatal Tau
Te cheama! Acela care cstigase puterea de a birui moartea si
mormntul a iesit afara din mormnt, cu mersul unui nvingator,
pamntul clatinndu-se si fiind brazdat de fulgere si tunete. 3SP
192
Acela care spusese: mi dau viata ca iarasi s-o iau a iesit afara
din mormnt, la viata care era n Sine nsusi. Umanitatea a murit;
divinitatea nu a murit. n divinitatea Lui, Hristos avea puterea de a
rupe legaturile mortii. YI 4 august 1898
Hristos n divinitatea Lui a stralucit cnd a iesit afara, n graba,
din mormnt si a nviat biruitor asupra mortii si a mormntului.
ST 30 mai 1895
Garda romana... nu a putut suporta privelistea, caci ei aveau o
solie de dus, ca martori ai nvierii lui Hristos. 5BC 1110
O spaima teribila i-a cuprins pe soldati. Unde era acum puterea
lor de a pastra trupul lui Isus? Ei nu se gndeau la datoria lor sau ca Lar fi furat ucenicii. Ei au fost uluiti si nspaimntati, deoarece lumina [210]
din cale afara de stralucitoare a ngerilor stralucea pretutindeni n
jur, mai tare dect soarele. Soldatii romani au vazut ngerii si au
cazut ca niste oameni morti la pamnt. 1SG 66
Ostirea cereasca privise cu respect solemn scena. Iar cnd Isus
a pasit maiestuos afara din mormnt, acei ngeri stralucitori s-au
152
prosternat la pamnt si I s-au nchinat; ei L-au ntmpinat cu cntece

de biruinta si triumf. 1SG 66, 67
Soldatii... i-au auzit pe locuitorii cerului cntnd cu mare bucurie
si triumf: Tu l-ai nvins pe Satana si puterile ntunericului! Tu ai
nghitit moartea prin biruinta ! si am auzit un glas tare spunnd n
ceruri: Acum a venit mntuirea si puterea si mparatia Dumnezeului nostru; caci prtorul fratilor nostri, care i acuza naintea
Dumnezeului nostru zi si noapte, a fost aruncat jos. 3SP 194
Dupa ce oastea ngereasca s-a ntors n ceruri si lumina si slava
au disparut, soldatii romani s-au ridicat ca sa vada daca sunt n
siguranta , daca vor privi n jur. Au fost cuprinsi de uluire cnd au
vazut ca piatra cea mare a fost rostogolita de la usa mormntului si
Isus a nviat. 1SG 68
Satana nu triumfa acum. ngerii sai fugisera din fata luminii
stralucitoare si patrunzatoare a ngerilor ceresti. Ei s-au plns cu
[211] amar regelui lor ca prada le-a fost luata cu violenta si ca Acela pe
care l urau att de mult a nviat din morti. 1SG 67
Imediat dupa nvierea lui Hristos
Ctva timp Satana parea trist si suparat. El a tinut un consiliu
cu ngerii sai pentru a discuta care sa fie urmatorul pas n lucrarea
lor mpotriva guvernarii lui Dumnezeu. Satana a spus: Trebuie sa va
grabiti sa mergeti la preotii conducatori si la batrni. Am reusit sa-i
amagim si sa le orbim ochii, sa le mpietrim inimile mpotriva lui
Isus. I-am facut sa creada ca El a fost un impostor. Soldatii romani
vor duce vestea aceea urcioasa ca Hristos a nviat. Noi i-am facut pe
preoti si batrni sa-L urasca pe Isus si sa-L ucida. Acum argumentati
acest lucru naintea lor, ntr-o maniera luminoasa, caci, daca se afla
ca Isus a nviat, ei, care sunt ucigasii Lui, vor fi omorti cu pietre de
popor, pentru ca au omort un om nevinovat. 1SG 67, 68
Ei [soldatii romani] s-au ntors de la mormnt, coplesiti de ceea
ce au vazut si auzit si s-au dus n mare graba n cetate, povestind
tuturor acelora pe care-i ntlneau scenele minunate, la care fusesera martori... ntre timp, un sol a ajuns la preoti si conducatori,
anuntndu-i: Hristos, pe care voi L-ati rastignit, a nviat din morti!
Un slujitor a fost ndata trimis cu solia speciala de a chema
garda romana la palatul marelui preot. Acolo, ei au fost interogati
153
ndeaproape; ei au declarat tot ce au vazut la mormnt: ca un sol

nfricosa tor, cu fata radiind de stralucire si cu haine albe ca zapada, [212]
a venit din ceruri; ca pamntul s-a clatinat si cutremurat si ca ei au
ramas fara putere; ca ngerul a apucat piatra cea uriasa de la intrarea
mormntului si a rostogolit-o de parca ar fi fost o pietricica; ca un
chip plin de slava a iesit din mormnt; ca un cor de glasuri a facut
cerurile si pamntul sa rasune de cntece de biruinta si bucurie;
ca, atunci cnd lumina a disparut si muzica a ncetat, ei au prins
putere, au gasit mormntul gol, si trupul lui Isus nu l-au gasit nicaieri.
Redemption: Or the Resurrection of Christ; and His Ascension,
partea 6, p.14,15
Ei [soldatii romani] s-au grabit sa ajunga la preoti si batrni
cu relatarea minunata a ceea ce vazusera; dar cnd acei ucigasi au
auzit vestea uimitoare, pe fetele lor s-a asternut paloarea. I-a cuprins
spaima cu privire la ceea ce au facut. Apoi, si-au dat seama ca daca
vestea era adevarata, ei erau pierduti. Un timp au fost stupefiati si sau privit unii pe altii n liniste, fara sa stie ce sa faca sau ce sa spuna.
Nu puteau crede acest lucru, caci era spre propria lor condamnare.
S-au consultat cu privire la ce era de facut. Si-au
dat seama ca,

daca se va raspndi n popor vestea ca Isus a nviat si relatarea despre
slava uluitoare care a nsotit nvierea Lui, care a facut ca soldatii
sa cada ca niste oameni morti, oamenii se vor nfuria pe ei si i vor
ucide. S-au hotart sa dea bani soldatilor pentru a pastra n secret
ceea ce s-a petrecut. Le-au oferit bani multi, spunndu-le sa declare
ca ucenicii Lui au venit noaptea, n timp ce dormeau, si L-au furat. [213]
Iar cnd ei au ntrebat ce li se va face, pentru ca au dormit n post,
preotii si batrnii le-au spus ca vor vorbi cu guvernatorul ca sa-i
scape. 1SG 68
Femeile vin la mormnt
Femeile care au fost alaturi de Hristos la cruce au asteptat si au
vegheat, ca sa treaca orele Sabatului. n prima zi a saptamnii, foarte
devreme, au pornit catre mormnt, ducnd cu ele miresme, ca sa
unga trupul Mntuitorului...
Nestiind ce avusese loc chiar atunci, ele se apropiau de gradina
si si spuneau n timp ce mergeau: Cine ne va pravali piatra de la
usa mormntului? Ele stiau ca nu vor putea clinti piatra, dar au
154
continuat sa mearga. Si
iata ca cerul se lumineaza deodata de o slava
care nu provenea de la rasaritul soarelui. Pamntul s-a cutremurat.
[214] Au vazut ca piatra cea mare fusese rostogolita. Mormntul era gol.
Femeile nu au venit la mormnt toate din aceeasi directie. Maria
Magdalena a fost cea dinti care a ajuns n acel loc; si cnd a vazut
ca piatra a fost ndepartata, s-a grabit sa spuna acest lucru ucenicilor.
ntre timp, au venit si celelalte femei. O lumina stralucea n jurul
mormntului, nsa trupul lui Isus nu era acolo. Zabovind acolo,
deodata au vazut ca nu erau singure. Un tnar mbracat n haine
stralucitoare statea lnga mormnt. Era ngerul care pravalise piatra.
Luase chip omenesc, ca sa nu nspaimnte pe aceste prietene ale lui
Isus. Totusi, mprejurul lui stralucea nca slava cereasca. DA 788,
789
Femeile s-au speriat foarte tare si si-au plecat fetele la pamnt;
caci vederea fiintei ceresti era mai mult dect puteau suporta ele.
ngerul a trebuit sa-si ascunda si mai mult slava, ca sa poata vorbi
cu ele. YI 21 iulie 1898
Nu va temeti, le-a spus el; caci stiu ca l cautati pe Isus, care
a fost rastignit. Nu este aici: caci a nviat, asa cum spusese. Veniti
si vedeti locul unde a fost Domnul. Si
mergeti degraba si spuneti
ucenicilor Lui ca a nviat din morti.
S-au uitat iarasi n mormnt si au ascultat nca o data vestea cea
minunata. Un alt nger cu chip omenesc este acolo si le spune: De
ce cautati pe Cel ce este viu ntre cei morti? Nu este aici, caci a
nviat: aduceti-va aminte ce v-a spus cnd era nca n Galileea, ca
Fiul omului trebuie sa fie dat n minile pacatosilor, sa fie rastignit
si ca a treia zi va nvia.
El a nviat, El a nviat! Femeile repeta iar si iar aceste cuvinte.
DA 789
naltarea lui Hristos la Tatal Sau
Duceti-va, au spus ngerii femeilor, si spuneti ucenicilor Lui
si lui Petru, ca El merge naintea voastra n Galilea: acolo l veti
vedea, asa cum v-a spus. Acesti ngeri fusesera mpreuna cu Hristos
ca ngerii Sai pazitori pe tot parcursul vietii Sale de pe pamnt. Ei
fusesera martori la judecarea si rastignirea Lui. Ei au auzit cuvintele
pe care El le spusese ucenicilor Lui. DA 793
155
Femeile au plecat degraba de la mormnt cu teama si cu mare

bucurie; si au dat fuga ca sa duca ucenicilor vestea.
Maria nu a auzit vestea cea buna. Ea s-a dus la Petru si Ioan cu
vestea trista ca L-au luat pe Domnul din mormnt si nu stim unde
L-au pus.
Ucenicii s-au grabit la mormnt si au gasit precum spusese Maria.
Au vazut legaturile si stergarul, nsa nu L-au gasit pe Domnul lor... [215]
Maria i-a urmat pe Ioan si Petru la mormnt; cnd ei s-au ntors
n Ierusalim, ea a ramas acolo. Privind la mormntul gol, ntristarea ia cuprins inima. Uitndu-se nauntru, a vazut doi ngeri; unul ntr-un
capat si celalalt n celalalt capat al locului unde fusese Isus. Femeie,
de ce plngi? au ntrebat-o ei. Pentru ca L-au luat pe Domnul
meu, a raspuns ea, si nu stiu unde L-au pus.
Apoi, ea s-a ntors, chiar de la acei ngeri, gndind ca trebuie sa
gaseasca pe cineva care sa-i spuna ce s-a facut cu trupul lui Isus. Un
alt glas i se adreseaza: Femeie, de ce plngi? Pe cine cauti? Cu
ochii nlacrimati, Maria a vazut un chip de om si, gndind ca este
gradinarul, ea i-a spus: Domnule, daca L-ai luat de aici, spune-mi
unde L-ai pus ca sa ma duc si sa-L iau...
Cu vocea cunoscuta ei, Isus i spune Marie. Acum ea stie ca
nu un strain i vorbeste si ntorcndu-se, vede n fata ei pe Hristos
viu. n bucuria ei, ea a uitat ca El fusese rastignit. Dnd navala spre
El, ca si cnd ar fi vrut sa-i cuprinda picioarele, ea a spus: Rabuni.
nsa Hristos a ridicat mna zicnd: nu ma tine; caci nu M-am suit [216]
nca la Tatal Meu....
Isus a refuzat sa primeasca omagiul ucenicilor Sai pna cnd
nu avea asigurarea ca sacrificiul Sau a fost acceptat de Tatal. El S-a
suit n curtile ceresti si de la Dumnezeu nsusi a auzit asigurarea ca
ispasirea facuta pentru pacatele oamenilor a fost ndestulatoare, ca
prin sngele Sau toti puteau dobndi viata vesnica...
Dupa ce S-a suit la Tatal, Isus S-a aratat si celorlalte femei,
spunnd: Bucurati-va! Ele s-au apropiat sa-I cuprinda picioarele
si I s-au nchinat. Isus le-a zis: Nu va temeti: duceti-va de spuneti
fratilor Mei sa mearga n Galilea: acolo ma vor vedea. DA 789,
790, 793
156
Alte aparitii dupa nviere

Dupa-amiaza trziu, n ziua nvierii, doi dintre ucenici se aflau
pe cale spre Emaus, un orasel situat la opt mile de Ierusalim... Ei
auzisera vestea despre luarea trupului lui Hristos din mormnt si, de
asemenea, pe aceea ca femeile au vazut ngerii si L-au ntlnit pe
Isus. Acum, ei se ntorceau la casele lor...
Nu au mers prea mult cnd iata ca li se alatura pe cale un strain,
nsa ei erau att de cuprinsi de ntristare si dezamagire ca nu i-au
dat prea multa atentie. Si-au
continuat discutia, dnd glas gndurilor

inimilor lor... Pe cnd discutau despre evenimentele care avusesera
loc, Isus dorea mult sa le aduca mngiere... nsa trebuia sa le dea
[217] mai nti niste lectii pe care sa nu le uite niciodata...
ncepnd de la Moise... Hristos le-a expus din toate Scripturile ce
era cu privire la Sine... Pornind de la profluie, Hristos a dat ucenicilor
o interpretare corecta a ceea ce trebuia El sa fie pentru omenire...
n timpul calatoriei, soarele se ndrepta spre apus... Cnd au vrut
sa intre n casa lor, se parea ca strainul vrea sa-si continue calatoria.
nsa ucenicii au staruit de El... Rami cu noi, I-au spus ei. Nu prea
parea ca le va accepta invitatia, nsa ei au repetat-o, spunnd este
spre seara si ziua aproape a trecut. Hristos a cedat acestei insistente
si S-a dus sa ramna cu ei...
Masa simpla de seara alcatuita din pine este curnd pregatita
si pusa n fata musafirului care S-a asezat n capul mesei. Acum
El si ntinde minile pentru a binecuvnta mncarea. Ucenicii se
dau napoi cu uimire. Tovarasul lor si ntinde minile exact cum
facea Domnul lor. Ei privesc din nou si vad n palmele Lui semnele
cuielor. Amndoi exclama deodata : Este Domnul Isus! A nviat din
morti!
Ei se ridica pentru a se arunca la picioarele Lui ca sa I Se nchine,
nsa El S-a facut nevazut din fata lor... Cu o asemenea veste, ei nu
puteau zabovi ca sa stea de vorba... si lasa mncarea neatinsa si
plini de bucurie pornesc din nou pe aceeasi cale pe care venisera,
grabindu-se sa spuna vestea cea buna ucenicilor din cetate. DA
795-801
Ajungnd la Ierusalim, cei doi ucenici intra pe poarta de rasarit,
care, cu ocazia sarbatorilor, era deschisa si noaptea... Ei se duc n
[218] camera de sus unde Isus petrecuse orele n seara dinaintea mortii
157
Sale... Dar gasesc usa camerei bine baricadata. Bat la usa , nsa nici
un raspuns. E liniste. Apoi, si spun numele. Usa este deblocata cu
grija, ei intra, si un Altul, nevazut, intra o data cu ei. Apoi, usa este
din nou baricadata, pentru a se pazi de spioni.
Calatorii i gasesc pe toti ntr-o ncntare surprinzatoare. Glasurile celor din camera izbucnesc n multumiri si lauda, zicnd:
Domnul a nviat cu adevarat si S-a aratat lui Simon. Apoi, cei doi
calatori... povestesc felul minunat cum li S-a aratat Isus. Tocmai au
terminat de vorbit,... cnd iata, o alta Persoana sta n fata lor... Apoi,
ei aud un glas care nu este altul dect glasul Domnului lor...
nsa ei au fost ngroziti si nspaimntati, caci au crezut ca vad
un duh. Si
El le-a spus: Pentru ce sunteti tulburati? si de ce vi se
ridica astfel de gnduri n inima? Priviti minile si picioarele Mele;
sunt ale Mele; pipaiti-Ma si vedeti; un duh n-are nici carne, nici
oase, asa cum am Eu. Si
pe cnd le vorbea astfel, le-a aratat minile
si picioarele Sale. DA 802, 803
Un numar dintre ucenici facusera acum din camera de sus caminul lor si seara, toti, cu exceptia lui Toma, erau adunati acolo.
ntr-o seara, Toma s-a hotart sa se ntlneasca cu ceilalti... n timp
ce ucenicii luau masa de seara, ei discutau despre dovezile pe care
Hristos le daduse lor n profetii. Pe cnd erau usile ncuiate, a venit
[219]
Isus, a statut n mijlocul lor si le-a spus: Pace voua.
ntorcndu-se spre Toma El a spus: Adu-ti degetul ncoace si
uita-te la minile Mele; si adu-ti mna si pune-o n coasta Mea;
si nu fi necredincios, ci credincios.... [Toma] nu a mai vrut alte
dovezi. Inima lui a tresaltat de bucurie si s-a aruncat la picioarele
Mntuitorului strignd: Domnul Meu si Dumnezeul meu.- DA
807
Isus si propusese sa-i ntlneasca pe ucenici n Galilea; si curnd
dupa ce a trecut saptamna Pastelui, ei si-au ndreptat pasii ntracolo... Erau sapte dintre ucenici.. Erau mbracati n vesmintele
umile de pescari... Toata noaptea au trudit, fara succes... n tot acest
timp un Veghetor singuratic i-a urmarit de pe ta rm, El fiind nevazut
de ei. n sfrsit s-au aratat zorii diminetii... Si
ucenicii au vazut un
strain stnd pe ta rm... Ioan L-a recunoscut pe strain si a strigat catre
Petru: Este Domnul. DA 809, 810
La o ntlnire pe un munte, n Galilea, erau adunati laolalta toti
credinciosii care au putut fi chemati... La timpul rnduit, cam cinci
158
sute de credinciosi erau adunati n grupuri mici pe coasta muntelui,

dornici de a nvata de la cei care l vazusera pe Isus dupa nvierea
Sa... Deodata, Isus a stat n mijlocul lor. Nimeni nu a putut spune
de unde sau cum a venit... Acum El le-a spus ca I-a fost data toata
puterea. Cuvintele Lui au ndepartat mintea ascultatorilor Sai de
la lucrurile pamntesti si vremelnice spre cele ceresti si vesnice.
DA 818, 819
Timp de patruzeci de zile Hristos a ramas pe pamnt, pregatindu-i
pe ucenici pentru lucrarea pe care o aveau naintea lor si explicndu[220] le ceea ce pna atunci nu au putut sa nteleaga.
El le-a vorbit despre profetiile cu privire la venirea Sa, despre
respingerea Lui de catre iudei si despre moartea Sa, aratnd n ce
fel s-a mplinit fiecare amanunt din aceste profetii. Le-a spus ca ei
trebuie sa priveasca aceasta mplinire a profetiei ca o asigurare a
puterii care avea sa-i nsoteasca n eforturile lor din viitor. AA 26
Aratarea finala a lui Hristos la naltarea Sa
Sosise timpul ca Hristos sa Se nalte la tronul Tatalui Sau... Ca
loc al nalta rii Sale, Isus a ales locul care att de adesea fusese sfintit
de prezenta Sa... Muntele Maslinilor...
Acum, mpreuna cu cei unsprezece ucenici, Isus Se ndrepta
spre munte. Pe cnd treceau prin poarta Ierusalimului, multi ochi
priveau cu uimire mica grupa condusa de Acela pe care, cu cteva
saptamni n urma, conducatorii l condamnasera si rastignisera...
Cnd au ajuns la munte, Isus i-a condus spre vrf, n apropierea
Betaniei. Aici El S-a oprit, iar ucenicii s-au adunat n jurul Lui.
Raze de lumina se parea ca radiaza de la fata Lui cnd i privea cu
iubire... Cu minile ntinse a binecuvntare, El S-a naltat ncet din
mijlocul lor, atras spre ceruri de o putere mai tare dect orice atractie
pamnteasca. Pe masura ce El Se ndrepta spre cer, ucenicii, patrunsi
de veneratie, faceau eforturi mari, ca sa vada pentru ultima data pe
Domnul lor care acum Se nalta. DA 829-831
Cnd Isus... S-a naltat de pe Muntele Maslinilor, El n-a fost
vazut doar de ctiva ucenici, ci multi erau cei ce priveau. Era o
multime de ngeri, mii de mii care priveau pe Fiul lui Dumnezeu
[221] cum Se nalta. The Ellen G. White 1888 Materials 1,127 n timp
ce ucenicii priveau nca n sus, li s-au adresat voci care semanau cu
159
cea mai minunata muzica. Ei s-au ntors si au vazut doi ngeri, cu

chip de oameni, care le-au vorbit, zicnd: Barbati galileeni, de ce
stati si va uitati la cer? Acest Isus, care a fost luat dintre voi la ceruri,
va veni n acelasi fel n care L-ati vazut mergnd la cer.
Acesti ngeri faceau parte din grupul care asteptase ntr-un nor
stralucitor sa-L escorteze pe Isus n caminul Sau din ceruri. Erau
cei mai naltati din multimea ngereasca, fiind cei doi care venisera
la mormnt, la nvierea lui Hristos, si care fusesera alaturi de El pe
parcursul vietii Sale pe pamnt. DA 831, 832
Hristos a fost luat la ceruri ntr-un nor alcatuit din ngeri.
17MR2
n timp ce carul de ngeri L-a primit, ucenicii au auzit cuvintele
Sale: Iata Eu sunt cu voi n toate zilele, pna la sfrsitul veacului.
AA 65
Mii si mii de ngeri L-au escortat pe Isus cu onoruri n cetatea
lui Dumnezeu, cntnd: Porti, ridicati-va capetele; ridicati-va porti
vesnice; ca sa intre mparatul slavei. ngerii santinele de la porti
au exclamat: Cine este mparatul slavei? RH 29 iulie 1890 n [222]
timp ce El [Hristos] Se apropia de Cetatea lui Dumnezeu... glasurile
[miilor de ngeri] se naltau si ngerii cntau: Porti, ridicati-va
capetele; ridicati-va porti vesnice; ca sa intre mparatul slavei.
Ellen G. White 1888 Materials 1,127
Din nou rasuna ntrebarea: Cine este mparatul slavei? si ngerii care-L escorteaza raspund: Domnul ostirilor, El este mparatul
slavei si cortegiul ceresc intra prin porti. RH 29 iulie 1890
Cnd S-a naltat la ceruri si a condus o multime de captivi,
escortat de ostirea cereasca, si a fost primit prin portile cetatii,... El
avea aceeasi nfatisare naltata pe care o avusese nainte de a veni n
lume, ca sa moara pentru om. 4aSG 119
Hristos este nsotit naintea Tatalui
Iata tronul, si mprejurul lui curcubeul fagaduintei. Sunt serafimi
si heruvimi. ngerii l nconjoara, dar Hristos le face semn sa se dea
napoi. El merge naintea Tatalui. El arata catre biruinta Sa... cei
ridicati la cer o data cu El ca reprezentanti ai celor luati captivi de
catre moarte care vor iesi din mormintele lor cnd trmbita va suna.
El Se apropie de Tatal si... spune: Tata, S-a sfrsit. Am facut voia
160
Ta, Dumnezeul Meu. Am ndeplinit lucrarea de rascumparare. Daca

dreptatea Ta este satisfacuta, vreau ca si ei, pe care Tu Mi i-ai dat,
sa fie cu Mine acolo unde sunt Eu. YI 11 august 1898
Minile Tatalui cuprind pe Fiul si se aude vocea Sa zicnd:
[223] Toti ngerii sa I Se nchine. 1SM 306 Multimea ngereasca...
se pleaca n adorare naintea Lui, spunnd: Vrednic, vrednic este
Mielul care a fost junghiat si traieste iarasi, ca nvingator si biruitor.
ST 17 iunie 1889
Cnd Hristos a intrat prin portile ceresti, El a fost ncoronat n
timp ce ngerii se plecau n adorare naintea Lui. De ndata ce a
fost ndeplinita aceasta ceremonie, Duhul Sfnt a cobort asupra
ucenicilor din abundenta si Hristos a fost proslavit cu adevarat cu
slava pe care o avusese de la Tatal din vesnicie. Revarsarea Duhului
la Cincizecime a fost dovada din partea cerului ca Mntuitorul si-a
ndeplinit misiunea. Asa cum fagaduise, El a trimis Duhul Sfnt din
ceruri la urmasii Sai, ca semn ca El, ca Preot si mparat, primise
toata puterea n cer si pe pamnt si era Cel uns pentru poporul Sau.
[224] AA 38
Capitolul 18 Lucrarea ngerilor de la Rusalii

pna n zilele din urma
ngerii apara adevarurile vitale
Am vazut ca ngerii lui Dumnezeu au fost nsarcinati sa pazeasca
cu deosebita grija adevarurile importante, sacre, care au menirea
de a servi ca o ancora ucenicilor lui Hristos din toate generatiile.
Duhul Sfnt S-a asezat n special asupra apostolilor care au fost
martori ai rastignirii Domnului, nvierii si nalta rii Sale adevaruri
importante, care aveau sa fie nadejdea lui Israel. Toti aveau sa priveasca la Mntuitorul lumii, ca fiind unica lor nadejde, si sa mearga
pe calea pe care a deschis-o El prin sacrificiul propriei Sale vieti, sa
tina Legea lui Dumnezeu si sa traiasca. Am vazut ntelepciunea si
bunatatea lui Isus dnd putere ucenicilor sa duca mai departe aceeasi
lucrare pentru care El fusese urt si omort de iudei. n Numele Lui
ei au avut putere asupra lucrarilor lui Satana. Un nimb de lumina si
slava a fost prezent n timpul mortii si nvierii lui Isus, imortaliznd
[225]
adevarul sacru ca El este Mntuitorul lumii. EW 196, 197
Petru si Ioan eliberati din nchisoare
La scurt timp dupa coborrea Duhului Sfnt si imediat dupa o
perioada de rugaciune arzatoare, Petru si Ioan, mergnd la templu sa
se nchine, au vazut un olog necajit si mpovarat de saracie... Ucenicii
l-au privit cu compasiune. si Petru, privindu-l tinta, mpreuna cu
Ioan, i-a spus: Uita-te la noi. Argint si aur n-am; dar ce am, ti dau.
n Numele lui Isus din Nazaret, scoala-te si umbla. 3SP 275,
276
n timp ce saducheii, care nu credeau n nviere, au auzit pe
apostoli spunnd ca Hristos a nviat din morti, ei s-au nfuriat, dndusi seama ca, daca apostolilor li se ngaduia sa predice pe Mntuitorul
nviat si sa faca minuni n Numele Sau, nvata tura ca nu exista nviere
va fi respinsa de toti, iar secta saducheilor avea sa se stinga curnd.
AA 78
161
162
Cteva din persoanele cu raspundere la templu, mpreuna cu

capitanul templului, erau saduchei. Capitanul, ajutat de un numar
dintre saduchei, a arestat pe cei doi apostoli si i-a pus n nchisoare
pe motiv ca era prea trziu, ca sa fie cercetati n seara aceea. 3SP
278
Satana triumfa, iar ngerii cei rai tresaltau; nsa ngeri ai lui
Dumnezeu au fost trimisi sa deschida portile nchisorii si, mpotriva
poruncii marelui preot si a batrnilor, le-au poruncit sa mearga la
[226] templu si sa prezinte tuturor cuvintele vietii. 1SG 83, 84 ntre
timp, marele preot si cei care erau cu el au convocat consiliul si
ntreg sfatul batrnilor copiilor lui Israel. Preotii si conducatorii au
hotart sa-i acuze pe ucenici de razvratire, sa-i acuze de a-i fi omort
pe Anania si Safira si de conspiratie n vederea deposedarii preotilor
de autoritatea lor.
Cnd au trimis dupa prizonieri, ca sa fie adusi n fata lor, mare
le-a fost uimirea cnd le-a fost adusa vestea ca, desi usile nchisorii
erau zavorte bine si garda se afla n fata acestora, prizonierii nu au
putut fi gasiti nicaieri.
Curnd a sosit vestea uluitoare: Iata, barbatii pe care voi i-ati
pus n temnita stau n templu si nvata poporul. Atunci capitanul si
ajutoarele lui s-au dus si i-au adus, fara violenta : caci se temeau de
popor, ca sa nu-i ucida cu pietre.
Pe cnd ei [Petru si Ioan] stateau pentru a doua oara n fata
oamenilor care se pare ca se prinsesera sa i nimiceasca, n cuvintele
si atitudinea lor nu s-a putut vedea nici o urma de teama sau ezitare.
Iar cnd marele preot a spus: Nu v-am poruncit eu cu tarie sa nu
vorbiti n acest nume? si iata, voi ati umplut Ierusalimul cu nvata tura voastra si vreti sa puneti sngele acestui om asupra noastra,
Petru a raspuns: Trebuie sa ascultam mai mult de Dumnezeu dect
de oameni. Un nger din ceruri i eliberase din nchisoare si le
poruncise sa nvete n templu. AA 78-82
Atunci acei ucigasi s-au nfuriat. Voiau sa-si mnjeasca din nou
minile cu snge, omornd pe apostoli. Pe cnd planuiau cum sa
faca acest lucru, un nger al lui Dumnezeu a fost trimis la Gamaliel
[227] sa-i miste inima si sa dea un sfat preotilor si conducatorilor.
Gamaliel a spus: Nu faceti nici un rau acestor oameni si lasati-i
n pace; daca acest sfat sau aceasta lucrare este de la oameni, nu se
Lucrarea ngerilor de la Rusalii pna n zilele din urma
163
va alege nimic de ea; dar daca este de la Dumnezeu, nu o veti putea

nimici; sa nu va pomeniti ca luptati mpotriva lui Dumnezeu.
ngerii cei rai actionau asupra preotilor si batrnilor, ca sa-i
omoare pe apostoli; nsa Dumnezeu a trimis pe ngerul Sau ca sa
mpiedice acest lucru, ridicnd un glas n favoarea ucenicilor chiar
din rndurile lor. 1SG 85
Filip si famenul etiopian
ngerii ceresti vegheaza asupra acelora care cauta iluminare. Ei
coopereaza cu aceia care ncearca sa cstige suflete pentru Hristos.
ngerii slujesc acelora care vor fi mostenitori ai mntuirii. Acest
lucru este aratat n experienta lui Filip si a etiopianului. Bible
Echo and Signs of the Times 10 decembrie 1900
Acest etiopian era un om cu o pozitie nalta si o mare influenta .
Dumnezeu stia ca, daca se va converti, el va da si altora din lumina
pe care a primit-o si va exercita o influenta puternica n favoarea
Evangheliei. ngerii lui Dumnezeu l nsoteau pe acest cautator dupa
lumina si el a fost atras la Mntuitorul. Prin lucrarea Duhului Sfnt,
Domnul l-a adus n legatura cu unul care avea sa-l conduca la lumina.
CC 332
Cnd Dumnezeu i-a aratat lui Filip ce are de facut... el a nteles
ca orice suflet este pretios n ochii lui Dumnezeu si ca ngerii vor
duce la instrumentele rnduite lumina pentru cei care au nevoie de
ea. ngerii ceresti nu preiau lucrarea de predicare a Evangheliei. Prin [228]
lucrarea ngerilor, Dumnezeu trimite lumina poporului Sau, si prin
poporul Sau, aceasta lumina trebuie data lumii. Bible Echo and
Signs of the Times 10 decembrie 1900
Convertirea lui Pavel
Pe cnd Saul mergea spre Damasc cu scrisori care l autorizau
sa ia pe barbatii si pe femeile care predicau Evanghelia si sa-i duca
legati la Ierusalim, ngerii rai tresaltau n jurul lui. nsa, deodata, o
lumina din ceruri a stralucit n jurul lui si i-a facut pe acei ngeri sa
fuga. EW 200
n relatarea despre convertirea lui Pavel ne sunt date principii
importante, pe care nu trebuie sa le uitam. Saul a fost adus direct
164
n prezenta lui Hristos... El l-a oprit de pe calea sa si l-a convins de

pacat; iar cnd Saul a ntrebat Ce vrei sa fac?, Mntuitorul l-a pus
pe iudeul doritor de a afla raspuns, n legatura cu biserica Sa, ca sa
obtina de acolo cunostinta voii lui Dumnezeu cu privire la el...
Pe cnd Saul se afla singur n casa lui Iuda, continund sa se
roage si sa nalte cereri fierbinti, Domnul S-a nfatisat n viziune
unui ucenic din Damasc, pe nume Anania, spunndu-i ca Saul din
Tars se roaga si are nevoie de ajutor. Scoala-te si du-te pe ulita care
se cheama Dreapta, i-a spus mesagerul ceresc, si ntreaba n casa
lui Iuda de unul numit Saul din Tars; caci, iata, el se roaga...
Anania de-abia a putut crede cuvintele ngerului; caci vestile despre persecutia nversunata a lui Saul asupra sfintilor se raspndisera
[229] pretutindeni...
Ascultator fata de ndrumarea data de nger, Anania l-a cautat
pe omul care pna nu demult suflase amenintare mpotriva tuturor
acelora care credeau n Numele lui Isus; si punndu-si minile pe
capul suferindului care se pocaia, el a spus: Frate Saul, Domnul,
nsusi Isus, care a aparut naintea ta pe calea pe care veneai, m-a
trimis ca sa-ti capeti vederea si sa fii umplut de Duhul Sfnt. Si
imediat au cazut de pe ochii lui un fel de solzi; si el si-a recapatat

vederea, s-a sculat si a fost botezat. AA 120-122
Pavel paraseste Damascul
Pe cnd Pavel predica n Damasc, toti cei care l auzeau erau
uimiti... mpotrivirea a crescut att de mult, nct lui Pavel nu i-a mai
fost ngaduit sa si continue lucrarea n Damasc. Un sol din ceruri
i-a poruncit sa plece pentru un timp; si el s-a dus n Arabia (Gal.
1,17), unde a gasit un loc retras si sigur.
Aici, n singuratatea pustiului, Pavel a avut timp suficient pentru
studiu si meditatie... Isus comunica cu el si l ntarea n credinta ,
acordndu-i o masura bogata de ntelepciune si har. AA 124-126
Eforturile depuse de Pavel n Antiohia mpreuna cu Barnaba i-au
ntarit convingerea ca Domnul l-a chemat sa faca o lucrare speciala
[230] pentru neamuri. n momentul convertirii lui Pavel, Domnul declarase
ca El urma sa fie un predicator al neamurilor, sa le deschida ochii,
pentru a se ntoarce de la ntuneric la lumina si de sub puterea lui
Satana la Dumnezeu; si sa primeasca, prin credinta n Mine, iertarea
165
de pacate si mostenirea mpreuna cu cei sfintiti. Fapte 26,18. ngerul

care i se nfatisase lui Anania, i spusese despre Pavel: El este un
vas pe care l-am ales, ca sa duca Numele Meu naintea neamurilor
si naintea fiilor lui Israel. Fapte 9,15. Si
Pavel nsusi, mai trziu,
n experienta lui crestina, a fost vizitat de un nger din ceruri care
i-a poruncit: Du-te, caci te voi trimite departe la neamuri. Fapte
22,21 AA 159
Corneliu si Petru
Acelasi Strajer Sfnt, care spusese despre Avraam Eu l cunosc,
l cunostea si pe Corneliu si i-a trimis o solie direct din ceruri.
AA 133
Un nger s-a nfatisat naintea lui Corneliu pe cnd el se ruga.
Cnd acest sutas s-a auzit strigat pe nume, s-a temut, desi stia ca
mesagerul venise de la Dumnezeu si a spus: Ce este, Doamne?
AA 133
Trimite oameni dupa unul numit Simon, caruia i se zice Petru,
care gazduieste la Simon tabacarul. si i-a spus ntocmai locul unde
locuia Simon tabacarul. Apoi, ngerul Domnului s-a dus la Petru si
i-a pregatit mintea pentru primirea acelor barbati. Ellen G. White,
1888 Materials 1746 Corneliu a ascultat cu bucurie cele ce i s-au [231]
spus n viziune. Dupa ce ngerul a plecat, el a chemat pe doi din
slujitorii din casa lui si un ostas devotat care l nsotea mereu; si
dupa ce le-a spus toate aceste lucruri, i-a trimis la Iope. ngerul nu a
fost nsarcinat sa-i vorbeasca lui Corneliu despre cruce. Un barbat
supus acelorasi slabiciuni si ispite ca si sutasul avea sa-i vorbeasca
despre Mntuitorul rastignit si nviat. n ntelepciunea Lui, Domnul
aduce pe cei care cauta dupa adevar n legatura cu semeni de-ai lor
care cunosc adevarul. RH 6 aprilie 1911
Imediat dupa ntrevederea cu Corneliu, ngerul s-a dus la Petru,
care, n acel moment, se ruga pe acoperisul casei n locuinta din
Iope. RH 13 aprilie 1911
Petru a sovait la fiecare pas sa ntreprinda sarcina data lui prin
porunca divina. Cnd si-a relatat experienta, el nu si-a aparat fapta
ntreprinsa pe principii generale, ci a socotit-o o exceptie, datorata
revelatiei divine. Iar rezultatul a fost o surpriza pentru el. Cnd Corneliu i-a relatat experienta lui si cuvintele ngerului care i aparuse n
166
viziune, Petru a spus: ntr-adevar, vad ca Dumnezeu nu este partinitor; si ca n orice neam, cine se teme de El si lucreaza neprihanire
este primit de El. 6MR 328, 329
Petru eliberat din nchisoare
Ziua executarii lui Petru a fost n cele din urma stabilita; nsa
[232] rugaciunile credinciosilor continuau sa se nalte spre ceruri. Si
pe
cnd faceau acest lucru cu staruinta , cu toata puterea si mpreuna
simtire, ngerii lui Dumnezeu l pazeau pe apostolul ntemnitat...
Petru statea ntre doi soldati si era legat cu doua lanturi, fiecare lant
fiind fixat de ncheietura minii unuia dintre soldati. De aceea el nu
se putea misca fara ca acestia sa simta. Usile temnitei erau zavorte
bine si o garda puternica se afla n fata lor. Orice sansa de a scapa,
prin mijloace omenesti, era n acest fel exclusa. Redemption: or
the Ministry of Peter and the Conversion of Saul 70
Petru se afla n nchisoare, asteptnd sa fie executat n ziua urmatoare; el dormise noaptea ntre doi soldati, legat cu doua lanturi: si
pazitorii din fata portii pazeau nchisoarea. Si
iata, ngerul Domnului
a venit la el si o lumina a stralucit n temnita : si el l-a desteptat
pe Petru, lovindu-l n coasta si spunndu-i: Scoala-te repede. Si
lanturile i-au cazut de pe mini.

Petru, trezit brusc, s-a minunat de lumina care inunda celula sa
si de frumusetea celesta a mesagerului ceresc. El nu ntelegea ce se
petrecea, dar stia ca e liber si n uimirea si bucuria sa ar fi plecat de
acolo fara a se asigura mpotriva frigului noptii. ngerul Domnului,
observnd totul, i-a spus, cu grija duioasa fata de nevoile apostolului:
ncinge-te si pune-ti ncalta mintea n picioare.
Petru a ascultat n mod mecanic; era att de fascinat de revelatia
slavei cerului, nct nu s-a mai gndit sa-si ia mantaua. Apoi ngerul
[233] i-a spus: Pune-ti mantaua pe tine si urmeaza-ma. Si
el a facut astfel
si l-a urmat; nu credea ca acele lucruri le facea un nger; ci se gndea
ca a avut o viziune. Dupa ce au trecut de prima si a doua straja, ei
au ajuns la poarta de fier care duce n cetate si care li s-a deschis la
porunca lui. 5T 748
Nu se rosteste nici un cuvnt; nu se aude nici un zgomot de pasi.
ngerul merge nainte, nconjurat de lumina, iar Petru, tulburat si
nca socotind ca are o vedenie, l urmeaza pe eliberatorul sau.
167
Astfel ei ajung pe ulita si atunci, misiunea ngerului fiind ndeplinita, el dispare dintr-o data.
Lumina cereasca paleste, iar Petru simte ca este n mare ntuneric;
nsa pe masura ce ochii sai se acomodeaza cu ntunericul, acesta
pare ca descreste treptat si el s-a pomenit singur pe ulita linistita,
frigul rece al noptii izbindu-i fruntea. Acum el si-a dat seama ca
este liber si ca se afla n cetate ntr-un loc care i este cunoscut; el a
recunoscut locul ca pe unul cu care a mai avut de-a face si n care
si asteptase ziua de mine pentru ultima data...
Apostolul a pornit de ndata spre casa unde erau adunati fratii sai,
care, n acele clipe se rugau fierbinte pentru el. A batut la usa care
dadea n pridvor; si o slujnica, numita Roda, a venit sa vada cine este.
A cunoscut glasul lui Petru si, de bucurie, n loc sa deschida, a alergat
nauntru sa dea de veste ca Petru sta naintea portii. Esti nebuna,
i-au spus ei. Dar ea staruia si spunea ca el este. Ei, dimpotriva ziceau:
Este ngerul lui. AA 147, 148 Acelasi nger, care parasise curtile [234]
ceresti pentru a-l elibera pe Petru din mna persecutorului sau, a fost
solul mniei si judecatii pentru Irod. ngerul l desteptase pe Petru
din somn; dar regele nelegiuit a fost lovit cu o altfel de lovitura, care
i-a provocat o boala mortala. 3SP 344
Uciderea cu pietre a lui Stefan
n timp ce el [Stefan]
privea tinta spre cer, i-a fost data o viziune

a slavei lui Dumnezeu si ngerii zburau n jurul lui. El a strigat:
Iata, vad cerurile deschise si pe Fiul omului stnd la dreapta lui
Dumnezeu. 1SG 89
ngerii n timpul lucrarii lui Pavel
La Efes se dezvoltase o afacere profitabila si tot mai mult n
crestere, din prelucrarea si vnzarea de altare si chipuri mici, facute
dupa modelul templului si chipului Dianei. Cei interesati de acest
mestesug s-au trezit ca le scad cstigurile si toti s-au unit, atribuind
schimbarea nebinevenita lucrarii lui Pavel...
Toata cetatea a fost tulburata. Au trimis dupa Pavel, dar apostolul nu era de gasit. Fratii lui, fiind avertizati de pericol, l-au zorit sa
plece din acel loc. ngerii lui Dumnezeu au fost trimisi sa-l pazeasca
168
pe apostol; timpul ca el sa moara ca martir nu sosise nca. AA

[235] 292, 293 Zi dupa zi, n timp ce ei [Pavel si Sila] s-au dus la credinciosii lor [n Filipi], o femeie care avea un duh de ghicire mergea
n urma lor, strignd: oamenii acestia sunt slujitorii Dumnezeului
Celui Prea nalt, care ne arata calea mntuirii. Aceasta femeie era o
unealta speciala a lui Satana; si, deoarece demonii erau tulburati de
prezenta lui Hristos, n acelasi fel duhul rau care o avea n stapnire
nu se simtea n tihna n prezenta apostolilor. Satana stia ca mparatia
lui fusese asaltata si folosise acest mijloc de a se mpotrivi lucrarii
slujitorilor lui Dumnezeu. Cuvintele de lauda rostite de aceasta femeie erau o insulta pentru cauza, distragnd mintea oamenilor de la
adevarurile prezentate lor si aruncnd ocara asupra lucrarii, pentru
ca i facea sa creada ca oamenii care vorbesc n Duhul si puterea lui
Dumnezeu, sunt nsufletiti de acelasi spirit ca si emisarii lui Satana.
Apostolii au suportat aceasta mpotrivire timp de cteva zile;
atunci Pavel, sub inspiratia Duhului lui Dumnezeu, a poruncit duhului celui rau sa iasa din femeie. Satana a fost astfel dezarmat si
mustrat. Tacerea continua de dupa aceea a femeii era o marturie ca
apostolii erau slujitori ai lui Dumnezeu si ca demonul recunoscuse
ce sunt ei si s-a supus poruncii lor. Cnd femeia a fost deposedata de
spiritul diavolului si refacuta, stapnii ei s-au alarmat n legatura cu
cstigul lor. Ei au vazut ca toata nadejdea de a primi bani de pe urma
ghicirilor si prezicerilor ei s-a dus si s-au gndit ca, daca apostolilor
[236] li se va ngadui sa-si continue lucrarea, nsasi sursa lor de venituri
avea sa dispara n curnd. LP 74, 75
Dupa ce femeia a fost eliberata de duhul cel rau, ea a devenit o
urmasa a lui Hristos. Stapnii ei au vazut ca nadejdea lor de cstig
s-a dus si, lundu-i pe Pavel si Sila, i-au adus naintea conducatorilor, acuzndu-i ca tulbura cetatea. Acest lucru a provocat rumoare.
Multimea s-a ridicat mpotriva ucenicilor, iar dregatorii au poruncit
ca prizonierii sa fie batuti. RH 29 iunie 1905
Dupa ce [dregatorii] le-au dat [lui Pavel si Sila] multe lovituri,
i-au aruncat n temnita , poruncind temnicerului sa-i pazeasca bine,
si acesta, primind o asemenea nsarcinare, i-a aruncat n temnita
dinauntru si le-a pus picioarele n butuci. nsa ngerii lui Dumnezeu
au fost cu ei acolo, ntre zidurile nchisorii. 1SG 95, 96
Apostolii au suferit chinuri groaznice din cauza pozitiei dureroase n care fusesera pusi, nsa ei nu au murmurat. Dimpotriva, n
169
ntunericul si singuratatea celulei s-au ncurajat unul pe altul prin

rugaciuni si au cntat laude lui Dumnezeu, pentru ca au fost gasiti vrednici sa sufere rusinea de dragul Lui... Ceilalti ntemnitati
au auzit cu uimire rugaciunile si cntarile care veneau din temnita
dinauntru. AA 213, 214
n timp ce oamenii au fost cruzi si razbunatori sau criminal de
neglijenti cu privire la responsabilitatile care le reveneau, Dumnezeu
nu a uitat sa Se ndure de slujitorii Sai care se aflau n chinuri. Un
nger a fost trimis din ceruri pentru a-i elibera pe apostoli. Cnd [237]
acesta s-a apropiat de nchisoarea romana, pamntul s-a cutremurat
sub picioarele lui, ntreaga cetate s-a clatinat datorita acelui cutremur,
iar zidurile nchisorii s-au leganat ca o trestie n vnt. Portile acelea
mari, zavorte bine, s-au deschis; lanturile si catusele au cazut de pe
minile si picioarele celor ntemnitati. 3SP 382, 383
n lucrarea sa din Efes, apostolului Pavel i-au fost date semne
deosebite ale favorii divine. Puterea lui Dumnezeu a nsotit eforturile
sale si multi au fost vindecati de boli fizice. Dumnezeu facea
minuni nemaipomenite prin minile lui Pavel: pna acolo ca peste
cei bolnavi se puneau basmale sau sorturi care fusesera atinse de
trupul lui si-i lasau bolile si ieseau afara din ei duhurile rele.
Aceste manifestari ale puterii supranaturale au fost cele mai
puternice din toate la cte fusese martor Efesul si au fost de un
asemenea caracter ca nu au putut fi imitate de dibacia scamatorilor
sau de vrajile vrajitoarelor. Deoarece aceste minuni erau facute n
Numele lui Isus din Nazaret, oamenii au avut ocazia sa vada ca
Dumnezeul cerului era mai puternic dect vrajitorii care se nchinau
zeitei Diana. n acest fel, Domnul a naltat pe slujitorul Sau, chiar
naintea acelor idolatri, cu mult mai presus dect cei mai puternici si
renumiti dintre magicieni.
nsa Acela caruia i sunt supuse toate duhurile rele si care daduse
slujitorilor Sai putere asupra acestora, avea sa aduca si mai multa
rusine si nfrngere asupra acelora care dispretuisera si profanasera
Numele Lui cel sfnt. Vrajitoria fusese interzisa prin legea lui Moise, [238]
fiind pedepsita cu moartea; totusi, din cnd n cnd, era practicata
de iudeii apostaziati. La data cnd Pavel vizita Efesul, n cetate erau
niste exorcisti iudei, care umblau din loc n loc si care, vaznd
minunile savrsite prin el, au ncercat sa cheme Numele Domnului
Isus peste cei ce aveau duhuri rele. O ncercare de acest fel facusera
170
cei sapte fii ai lui Sceva, un preot iudeu din cei mai de seama.
Gasind pe un om posedat de un duh demonic, ei i s-au adresat,
zicnd: Va jur pe Isus, pe care-L propovaduieste Pavel, sa iesiti
afara! Dar duhul cel rau le-a raspuns: Pe Isus l cunosc, pe Pavel
l stiu; dar voi cine sunteti? si omul n care era duhul cel rau a sarit
asupra lor, i-a biruit pe amndoi si i-a schingiuit n asa fel, ca au
fugit goi si raniti din casa aceea.
Fapte care pna atunci fusesera tainuite, erau acum scoase la
iveala. Desi acceptasera crestinismul, unii dintre credinciosi nu renuntasera pe deplin la superstitiile lor. ntr-o oarecare masura, ei au
continuat sa practice vrajitoria. Acum, fiind convinsi de ratacirea
lor, multi din cei ce crezusera veneau sa marturiseasca si sa spuna
ce facusera. Aceasta lucrare buna se extinsese chiar si asupra unor
vrajitori: unii din cei ce facusera vrajitorii si-au adus cartile si le-au
ars naintea tuturor...
Aceste tratate despre farmece cuprindeau reguli si forme de
comunicare cu duhurile rele. Ele cuprindeau reguli ale cultului lui
Satana ndrumari pentru cererea ajutorului sau si obtinerea de
informatii din partea lui. AA 286-289
Un raport al cuvntarii lui Dimitrie a fost repede pus n circulatie.
Rumoarea generata a fost teribila. ntreaga cetate a fost tulburata.
[239] O gloata numeroasa s-a adunat de ndata si s-a ndreptat n graba
spre atelierul lui Aquila, n cartierul iudeilor, cu scopul de a-l prinde
pe Pavel. n furia lor nebuna, erau n stare sa-l faca bucati. nsa
apostolul nu a fost de gasit. Fratii lui, fiind avertizati de pericol, l-au
zorit sa plece din acel loc. ngerii lui Dumnezeu au fost trimisi sa-l
pazeasca pe credinciosul apostol. LP 143
Cnd preotii si conducatorii au vazut efectul cuvntarii lui Pavel,
au fost cuprinsi de ura mpotriva lui. Ei au vazut ca el continua sa-L
predice cu ncapatnare pe Isus si facea minuni n Numele Lui, astfel
ca multimile l ascultau pe el, si paraseau traditiile si i considerau
pe conducatorii iudei ca fiind ucigasii Fiului lui Dumnezeu. Mnia
lor a fost aprinsa si ei s-au adunat ca sa vada ce este mai bine de
facut, pentru a pune capat acelei tulburari. Ei au cazut de acord ca
singurul lucru sigur pe care-l puteau face era acela de a-l omor pe
Pavel. nsa Dumnezeu le cunostea planurile si ngerii Sai au fost
nsarcinati sa-l pazeasca, pentru ca el sa poata ramne n viata spre
a-si ndeplini misiunea. EW 202
171
Aceasta relatare istorica a fost scrisa pentru nvata tura noastra,

peste care a venit sfrsitul veacului. Efesenii sustineau ca ei avusesera legaturi cu fiinte invizibile, de unde aveau cunostinta despre
cele ce aveau sa se ntmple. n zilele noastre, aceasta comunicare cu
spiritele se numeste spiritism, si mestesugul acesta practicat de cei
care sunt mediumi nu este n toate cazurile o ndemnare manuala,
abilitate sau nselaciune. Lumea vizibila si cea invizibila sunt n
strnsa legatura. Satana este marele nselator si asociatii lui n cele
rele sunt instruiti de catre el sa lucreze n acelasi fel ca si el. Aposto- [240]
lul spune: Caci noi n-avem de luptat mpotriva carnii si sngelui, ci
mpotriva capeteniilor, mpotriva domniilor, mpotriva stapnitorilor
ntunericului acestui veac, mpotriva duhurilor rautatii care sunt n
locurile ceresti. De aceea, luati toata armatura lui Dumnezeu ca sa
va puteti mpotrivi n ziua cea rea... YI 16 noiembrie 1893
Prizonierul vrstnic [Pavel], care statea legat cu lanturi de ostasul
care-l pazea, nu prezenta nimic impunator sau atragator n mbracamintea sau nfatisarea sa, pentru ca lumea sa-i poata aduce onoruri.
Totusi acest om, n aparenta lipsit de prieteni, bogatie sau pozitie,
avea o escorta pe care cei lumesti nu o puteau vedea. ngerii cerului
erau nsotitorii lui. Daca slava plina de stralucire a unuia dintre acesti
soli ar fi fost facuta vizibila, pompa si fastul regal ar fi palit naintea
ei; regele si curtenii lui ar fi fost trntiti la pamnt... ntreg cerul era
preocupat de acest om care acum era ntemnitat pentru credinta lui
n Fiul lui Dumnezeu. LP 254
Asediul Ierusalimului
ndelunga rabdare a lui Dumnezeu fata de Ierusalim doar i-a
mpietrit si mai mult pe iudei n necredinta lor ncapatnata. Prin ura
si cruzimea lor fata de ucenicii lui Isus, ei au respins ultima oferta de
har. Atunci Dumnezeu si-a retras protectia de la ei si a dat fru liber
puterii lui Satana si a ngerilor lui si natiunea aceasta a fost lasata
sub stapnirea conducatorului pe care si l-a ales. Fiii ei au dispretuit
harul lui Hristos, care le-ar fi dat putere sa-si supuna nclinatiile spre [241]
rau, dar acum acestea i stapneau.
Satana a trezit cele mai aprige si josnice patimi ale sufletului.
Oamenii nu mai judecau erau stapniti de impuls si furie oarba.
Au devenit diabolici n cruzimea lor... Satana era n fruntea natiunii,
172
iar autoritatile cele mai nalte, civile si religioase erau sub influenta
sa. 4SP 29, 30
ngerii lui Dumnezeu au fost trimisi sa faca lucrarea de distrugere, astfel ca din templu nu a ramas piatra pe piatra care sa nu fi
fost darmata. 21MR 66
Ioan vizionarul
Despre Gabriel, Mntuitorul spune n Apocalipsa: Le-a facut
cunoscut trimitnd pe ngerul Sau la robul Sau Ioan. Apoc. 1,1. Iar
lui Ioan ngerul i-a spus: Eu sunt mpreuna slujitor cu tine si cu
fratii tai, proorocii. Apoc. 22,9. Ce gnd minunat ngerul care
sta, n ce priveste onoarea, alaturi de Fiul lui Dumnezeu este cel ales
ca sa dezvaluie planurile lui Dumnezeu oamenilor pacatosi. DA
99
Dumnezeu a avut o lucrare speciala pentru el. Satana era hotart
sa mpiedice aceasta lucrare si el i-a condus pe slujitorii lui sal nimiceasca pe Ioan. nsa Dumnezeu a trimis ngerul Sau si l-a
pastrat n mod minunat. Toti cei care au fost martori la manifestarea
extraordinara a puterii lui Dumnezeu la eliberarea lui Ioan au fost
uluiti si multi au fost convinsi ca Dumnezeu este cu el si ca marturia
pe care el o aducea cu privire la Isus era dreapta. Cei care cautau sa
l distruga se temeau sa mai ncerce sa-i ia viata si i-a fost ngaduit
[242] sa sufere mai departe pentru Isus.
El a fost pe nedrept acuzat de vrajmasii lui si a fost alungat pe o
insula pustie, unde Domnul a trimis pe ngerul Sau sa-i descopere
lucrurile care aveau sa se ntmple pe pamnt, ct si starea bisericii
de-a lungul timpului, pna la sfrsit; caderile ei si pozitia pe care
avea sa o ocupe biserica, daca va fi dupa voia lui Dumnezeu si va fi
n final biruitoare.
ngerul cerului s-a nfatisat cu maretie naintea lui Ioan. Chipul
lui stralucea de slava desavrsita a cerului. El i-a descoperit lui Ioan
scene de un profund si cutremurator interes cu privire la biserica
lui Dumnezeu si a adus n fata lui luptele prin care avea sa treaca.
Ioan a vazut cum aceasta avea sa treaca prin ncercari aprige, sa fie
albita si ncercata si, n final, biruitoare, salvata n mod minunat n
mparatia lui Dumnezeu. Chipul ngerului radia de bucurie n timp
ce i arata lui Ioan triumful final al bisericii lui Dumnezeu.
173
Ioan a fost fascinat n timp ce privea eliberarea finala a bisericii

si, n timp ce a fost cuprins de maretia acelei scene, cu profund
respect si teama el a cazut la picioarele ngerului, ca sa i se nchine.
De ndata, ngerul l-a ridicat si l-a mustrat cu blndete, spunndui: Sa nu faci lucrul acesta; caci eu sunt un mpreuna slujitor cu
tine si cu fratii tai, care pastreaza marturia lui Isus. Lui Dumnezeu
nchina-te. (Caci marturia lui Isus este duhul proorociei).
ngerul i-a aratat apoi lui Ioan cetatea cereasca, n toata splendoarea ei si cu toata slava ei stralucitoare. Ioan a fost fascinat si coplesit
de slava cetatii. El a uitat de mustrarea pe care i-o adresase mai [243]
nainte ngerul si a cazut din nou la picioarele lui, ca sa i se nchine;
acesta l-a mustrat din nou cu blndete: Sa nu faci lucrul acesta;
caci eu sunt mpreuna slujitor cu tine si cu fratii tai proorocii, si cu
cei care pazesc cuvintele scrise n cartea aceasta. Lui Dumnezeu
nchina-te. 1SG 130, 131
Hristos, Solul regesc, a venit la Ioan pe cnd se afla izolat pe
acea insula din mare si i-a dat cele mai minunate descoperiri cu
privire la Sine nsusi. ST 2 martie 1890
ngerul cel puternic [din Apocalipsa 10] care i dadea nvata turi
lui Ioan nu era altul dect Isus Hristos. Punerea piciorului Sau drept
pe mare si a celui stng pe uscat ilustreaza rolul pe care El avea sa-l
aiba n scenele de ncheiere ale marii controverse cu Satana. Pozitia
Lui arata puterea Lui suprema si autoritatea Lui asupra ntregului
pamnt. Lupta s-a ntetit tot mai mult si a devenit tot mai apriga de-a
lungul veacurilor si va continua la fel pna la scenele finale, cnd
lucrarile nselatoare ale puterilor ntunericului vor atinge apogeul lor.
Satana, asociat cu oamenii rai, va nsela ntreaga lume si bisericile
care nu au primit dragostea adevarului. nsa ngerul cel puternic
ne atrage atentia. El striga cu glas tare. El si va arata puterea si
autoritatea glasului Sau acelora care s-au unit cu Satana pentru a se
mpotrivi adevarului. 7BC 971
Lucrarea ngerilor n Evul Mediu
n secolul treisprezece, a luat fiinta unul dintre cele mai nspaimntatoare instrumente ale papalitatii Inchizitia. Printul ntuneri- [244]
cului lucra mpreuna cu conducatorii ierarhiei papale. n consiliile
lor secrete, Satana si ngerii lui controlau mintea oamenilor rai n
174
timp ce, nevazut de nimeni, n mijlocul lor statea un nger al lui

Dumnezeu, care nota raportul nfricosa tor al decretelor lor nedrepte
si scria istoria faptelor prea ngrozitoare pentru a putea fi prezentate
naintea ochilor oamenilor. GC 59
Reforma protestanta
Stindardul conducatorului sinagogii lui Satana a fost naltat sus,
raul, n aparenta , marsa luia triumfal, iar reformatorii, prin harul dat
lor de Dumnezeu, au dus o lupta ncununata de succes, cu ostile
ntunericului. Mi-au fost prezentate evenimente din istoria reformatorilor. Stiu
ca Domnul Isus si ngerii Lui au privit cu interes batalia
mpotriva puterii lui Satana, care si-a unit ostile cu oamenii rai, cu
scopul de a stinge lumina divina. 3SM 110
Luther
ntr-o zi, n timp ce examina cartile din biblioteca universitatii,
Luther a descoperit o Biblie n limba latina... Cu uimire si teama, a
nceput sa dea paginile sacre; pulsul i s-a accelerat, inima i batea
cu putere n timp ce citea el nsusi cuvintele vietii, oprindu-se doar
din cnd n cnd pentru a exclama: Oh, daca mi-ar da Dumnezeu o
carte ca aceasta, ca sa fie a mea! ngerii cerului erau alaturi de el si
raze de lumina de la tronul lui Dumnezeu au descoperit ntelegerii
[245] sale comorile adevarului. 4SP 96 Cnd vrajmasii au facut apel la
obiceiuri si traditie sau la declaratiile si autoritatea papei, Luther i-a
ntmpinat cu Biblia si numai Biblia. n aceasta, se gaseau argumente
carora ei nu le puteau raspunde; de aceea sclavii formalismului si
superstitiei strigau dupa sngele lui... nsa Luther nu a cazut prada
furiei lor. Dumnezeu avea o lucrare speciala pentru el si ngeri din
ceruri au fost trimisi ca sa-l apere. 4SP 108, 109
Aici se afla omul care, el singur, strnise furia preotilor si a
poporului. El a fost chemat la Augsburg, ca sa raspunda pentru
credinta lui. S-a conformat si s-a dus. Hotart si neclintit, el s-a
nfatisat naintea acelora care facusera lumea sa tremure un miel
blnd nconjurat de lei furiosi dar, pentru adevar, pentru Hristos,
el a stat neclintit si, cu elocventa sfnta, pe care doar adevarul o
poate inspira, si-a prezentat motivele credintei sale. Ei au ncercat
175
diferite mijloace pentru a reduce la tacere pe sustinatorul curajos al

adevarului. L-au lingusit si l-au ademenit ca va fi naltat si onorat,
nsa viata si onorurile erau fara nici o valoare pentru el, daca trebuia
sa fie procurate prin sacrificarea adevarului.
Cuvntul lui Dumnezeu stralucea tot mai tare si mai clar asupra
mintii sale, facndu-l sa nteleaga tot mai clar greselile, stricaciunile
si ipocrizia papalitatii. Vrajmasii lui au cautat sa-l intimideze, sa-l
faca sa renunte la credinta lui, nsa el a stat cu ndrazneala n apararea
adevarului. Era gata sa moara pentru credinta lui, daca Dumnezeu
cerea aceasta; sa cedeze niciodata. Dumnezeu i-a pastrat viata. El
a poruncit ngerilor sa-l nsoteasca, sa treaca prin conflicte furtunoase [246]
nevatamat, zadarnicind astfel furia si planurile vrajmasilor sai.
4bSG 118, 119
Daca ochii celor adunati [la Worms] ar fi fost deschisi, ei ar fi
putut vedea pe ngerii lui Dumnezeu n mijlocul lor, revarsnd raze
de lumina prin ntunericul nelegiuirii si deschiznd mintea si inima
pentru primirea adevarului. 4SG 124
Melancthon
[Reformatorul, Simon] Grynaeus fusese prieten apropiat cu un
mare doctor papistas; nsa, dupa ce a fost uimit de una din predicile
lui, el s-a dus la acesta si l-a implorat sa nu mai lupte mpotriva
adevarului. Papistasul si-a ascuns furia, nsa de ndata s-a dus la rege
si a obtinut de la acesta autoritatea de a-l aresta pe protestatar. Cnd
Melancthon s-a ntors n casa lui, a fost informat ca, dupa plecarea
sa, dregatorii l-au cautat pe Grynaeus peste tot. El a considerat
ntotdeauna ca Domnul l-a salvat pe prietenul lui, trimitnd un nger
care sa l avertizeze. 4SP 164, 165
Parintii peregrini
Exilati fiind si ndurnd multe greutati, iubirea si credinta lor [a
parintilor peregrini] au devenit tot mai puternice. Ei se ncredeau n
fagaduintele Domnului, care nu i-a lasat la vreme de nevoie. ngerii
Lui erau alaturi de ei pentru a-i ncuraja si sustine. Iar cnd mna lui
Dumnezeu se parea ca i ndreapta dincolo de ocean, catre o tara n
care si vor putea ntemeia un stat al lor, ca sa poata lasa copiilor lor,
176
[247] ca mostenire, pretioasa libertate religioasa, ei au pornit ntr-acolo,

fara sovaiala, urmnd calea Providentei. GC 291
Cei trei ngeri din Apocalipsa 14
Domnul Hristos vine a doua oara, cu putere pentru a mntui.
Pentru a pregati fiintele omenesti n vederea acestui eveniment, el a
trimis soliile primului, celui de-al doilea si al treilea nger. Acesti
ngeri i reprezinta pe cei care primesc adevarul si care deschid cu
putere Evanghelia naintea lumii. 7BC 978, 979
William Miller
Am vazut ca Dumnezeu a trimis pe ngerul Sau pentru a misca
inima unui fermier [William Miller] care nu credea n Biblie si l-a
calauzit ca sa cerceteze profetiile. ngerii lui Dumnezeu au vizitat
adesea pe cel ales, i-au calauzit mintea si l-au facut sa nteleaga
profetiile care fusesera ntotdeauna neclare pentru poporul lui Dumnezeu. nceputul lantului cu verigile adevarului i-a fost dat lui si el a
fost calauzit ca sa cerceteze veriga dupa veriga pna cnd a ajuns sa
priveasca cu uimire si admiratie Cuvntul lui Dumnezeu...
ngerii lui Dumnezeu l-au nsotit pe William Miller n misiunea
lui. El era hotart si neclintit. Fara teama a proclamat solia... Desi i
s-au mpotrivit cei ce sustineau ca sunt crestini ct si lumea, si a fost
atacat de Satana si ngerii lui, el nu a ncetat sa predice Evanghelia
cea vesnica multimilor, pretutindeni pe unde era invitat, facnd sa
rasune strigatul: Temeti-va de Dumnezeu si dati-I slava; caci a
[248] sosit ceasul judecatii Lui. 1SG 128,132 Instigatorul tuturor nelegiuirilor a cautat nu numai sa contracareze efectele soliei advente,
dar si sa-l distruga pe mesager. Miller facea aplicatii practice ale
adevarului Scripturii pentru inimile ascultatorilor lui, mustrndu-le
pacatele si multumirea de sine, iar cuvintele lui simple si taioase
le-au strnit vrajmasia. Opozitia manifestata de membrii bisericii
fata de solia lui i-a determinat pe cei din clasele de jos sa coboare si
mai mult; dusmanii lui au complotat sa-i ia viata cnd avea sa plece
de la locul de adunare. Dar ngerii lui Dumnezeu se aflau n multime
si unul din acestia, cu chip de om, l-a luat de brat pe acest slujitor
177
al Domnului, din mijlocul acelei gloate nfuriate, si l-a condus n

siguranta . GC 336, 337
Multi pastori nu au acceptat aceasta solie mntuitoare pentru
ei, iar celor care o primeau, le puneau piedici. Sngele oamenilor
va fi cerut din mna lor. Predicatorii si poporul s-au unit pentru a
se mpotrivi acestei solii din ceruri. Ei l-au persecutat pe William
Miller si pe cei care i s-au alaturat n lucrare. Se puneau n circulatie
lucruri neadevarate, care sa-i slabeasca influenta si, de multe ori,
dupa ce a prezentat cu simplitate Cuvntul lui Dumnezeu, prezentnd
adevaruri taioase pentru inimile ascultatorilor sai, era strnita o mare
furie mpotriva lui, iar cnd pleca de la locul de ntlnire, unii i
ntindeau curse ca sa i ia viata. nsa ngerii lui Dumnezeu erau
trimisi ca sa-i pastreze viata si acestia l scoteau n siguranta din
[249]
mijlocul multimii nfuriate. 1SG 136
Capitolul 19 Lucrarea ngerilor n experienta lui

Ellen White
Chemarea lui Ellen White de a fi profet
Pe cnd ma rugam la altarul familial, Duhul Sfnt a venit asupra
mea si se parea ca ma nalt sus, tot mai sus, cu mult deasupra lumii
ntunecate. M-am ntors sa vad poporul advent n lume, nsa nu am
putut sa-i gasesc, cnd, o voce mi-a spus: Priveste din nou, priveste
putin mai sus. Mi-am ridicat ochii si am vazut o carare dreapta si
ngusta trasata sus, deasupra lumii. Pe aceasta carare poporul advent
calatorea spre cetatea, care se afla la capatul ndepartat al cararii. Ei
aveau o lumina stralucitoare asezata napoia lor la nceputul potecii,
despre care ngerul mi-a spus ca este strigatul de la miezul noptii.
Aceasta lumina stralucea, pe tot parcursul cararii luminndu-le pasii,
ca sa nu se clatine. Daca si mentineau privirile atintite la Isus, care
se afla naintea lor, conducndu-i spre cetate, ei erau n siguranta .
EW 14
Pe cnd aveam saptesprezece ani, un vizitator ceresc a venit si
mi-a vorbit astfel: Am o solie pentru tine ca s-o prezinti. De
[250] ce?, ma gndeam eu. Cu siguranta trebuie sa fie o mare greseala
undeva. Din nou au fost rostite cuvintele: Am o solie pentru tine
ca s-o prezinti. Scrie pentru popor ceea ce ti-am spus. 2SAT 252
Chivotul legamntului n ceruri
Domnul mi-a dat o viziune a sanctuarului ceresc. Templul lui
Dumnezeu a fost deschis n ceruri si mi-a fost aratat chivotul lui
Dumnezeu, acoperit de tronul harului. Doi ngeri stateau la capetele chivotului, cu aripile ntinse asupra tronului harului si cu fetele
ndreptate spre acesta. ngerul care ma nsotea mi-a spus ca acest
lucru reprezenta faptul ca ntreaga oaste cereasca privea cu teama
sfnta catre Legea lui Dumnezeu, care fusese scrisa cu degetul lui
Dumnezeu. LS (1880) 237
178
Lucrarea ngerilor n experienta lui Ellen White
179
Chivotul din sanctuarul de pe pamnt era dupa modelul adevaratului chivot din ceruri. Acolo, lnga chivot, stau ngeri vii, fiecare
umbrind cu cte o aripa, ntinsa nainte si n sus, tronul harului, n
timp ce cu celelalte aripi si acopereau chipurile n semn de respect
si umilinta . ST 24 iunie 1880
Oh, daca toti L-ar putea privi pe scumpul nostru Mntuitor asa
cum este El, ca Mntuitor. Fie ca mna Lui sa dea la o parte valul
care-I ascunde slava de ochii nostri. l arata n locul cel nalt si
sfnt. Ce vedem acolo? Pe Mntuitorul nostru, nu stnd degeaba,
n inactivitate. El este nconjurat de inteligente ceresti, heruvimi si
serafimi, de zece mii de ori zece mii de ngeri.
Toate aceste fiinte ceresti au un obiectiv mai presus de toate
celelalte, care le preocupa foarte mult biserica Sa ntr-o lume
stricata... Ele lucreaza pentru Hristos, sub nsarcinarea Lui, pentru [251]
a-i salva pe cei care privesc la El si cred n El. Aceste inteligente
ceresti se grabesc n ndeplinirea misiunii lor... Ei sunt uniti ntr-o
alianta sfnta, ntr-o unitate sublima a scopurilor lor, de a prezenta
puterea, mila, iubirea si slava Mntuitorului rastignit si nviat.
Prin felul cum slujesc, aceste armate ale cerului ilustreaza ce
ar trebui sa fie biserica lui Dumnezeu. Domnul Hristos lucreaza n
favoarea lor n curtile ceresti, trimitndu-si mesagerii n toate partile
globului, pentru a veni n ajutor fiecarui suferind care priveste spre
El pentru alinare, pentru viata spirituala si cunostinta . 7BC 967,
968
Satana nainte si dupa caderea lui
Satana a fost cndva un nger onorat n ceruri, n apropiere de
Hristos. Fata lui, asemenea cu a celorlalti ngeri, era blnda si exprima bucurie. Fruntea lui era nalta si lata, aratnd multa inteligenta .
Chipul lui era desavrsit; statura lui era nobila si maiestuoasa.
EW 145
Mi-a fost aratat Satana, asa cum a fost el cndva, un nger fericit,
naltat. Apoi mi-a fost aratat asa cum este acum. nca are un chip
regesc. Trasaturile lui sunt nca nobile, caci el este un nger cazut.
nsa expresia fetei sale este plina de neliniste, ngrijorare, nefericire,
rautate, ura, ticalosie, nselaciune si tot felul de rele. Am privit n
special acea frunte, care fusese odata nobila. ncepnd de la ochi,
180
fruntea lui ncepea sa dea napoi. Am vazut ca el s-a dedat att de

[252] mult la rau, nct fiecare calitate i-a fost degradata si orice trasatura
rea s-a dezvoltat. Ochii lui erau vicleni, sireti si foarte patrunzatori.
Fata i era mare, nsa carnea i atrna, att pe fata , ct si pe mini.
n timp ce l priveam, si sprijinea barbia n mna stnga. Parea ca e
cufundat n gnduri. Pe fata lui se vedea un rnjet, care m-a facut sa
tremur, att era de plin de rautate si viclenie satanica. Acest rnjet e
cel pe care l etaleaza chiar nainte de a fi sigur de victima sa si, pe
masura ce si prinde victima n cursa, acest rnjet devine ngrozitor.
EW 152, 153
ngerii pe care i-a vazut Ellen White n viziuni si vise
Am visat ca mai multi din fratii din California se aflau ntr-un
comitet, n care discutau care erau cele mai bune planuri de lucru
pentru timpul urmator. Unii au considerat ca ar fi ntelept sa se
evite marile orase si sa se lucreze n localitati mai mici. Sotul meu
ndemna cu staruinta sa se faca planuri mai vaste n vederea unor
eforturi mai sustinute, care s-ar potrivi mai bine caracterului soliei
noastre.
Atunci un tnar, pe care l-am vazut adesea n visele mele, a venit
n acel comitet. El asculta cu interes profund cele ce se discutau, iar
dupa aceea a spus cu ntelepciune si autoritate:
Orasele si satele constituie o parte din via Domnului. Ele trebuie sa auda solia de avertizare. Vrajmasul adevarului face eforturi
disperate de a-i ntoarce pe oameni de la adevarul lui Dumnezeu
spre minciuna... voi trebuie sa semanati de-a lungul tuturor apelor.
LS 208
n lucrarea pe care o desfasor, eu lucrez alaturi de ajutoarele
mele si sunt, de asemenea, n strnsa legatura cu nvata torul meu
si cu alte fiinte ceresti. Cei care sunt chemati de Dumnezeu trebuie
sa fie n legatura cu El prin intermediul Duhului Sfnt, ca sa poata
[253] nvata de la El. Spaulding and Magan Collection 462 n timp ce
calatoream cu trasura, nu am mai putut sa stau. Sotul meu mi-a facut
un pat din bancheta aceea si m-am ntins; ma durea capul si inima...
n aceasta stare, am adormit si am visat ca un nger nalt statea
alaturi de mine si m-a ntrebat de ce sunt trista. I-am relatat gndurile
care ma tulburasera si i-am spus: Eu pot face att de putin bine, de
181
ce nu putem noi sa fim mpreuna cu copiii nostri si sa ne bucuram de

prezenta lor? El mi-a spus: Tu ai dat Domnului doua flori frumoase
a caror mireasma este tot att de dulce ca tamia naintea Lui si mai
pretioasa n ochii Lui dect aurul si argintul, caci este un dar din
inima. Acesta misca toate fibrele inimii, asa cum n-o poate face nici
un sacrificiu. Nu trebuie sa privesti la ceea ce se vede acum, ci numai
la datoria ta pentru slava lui Dumnezeu, si urmeaza-I Providenta, iar
cararea ti va straluci nainte. Fiecare fapta de tagaduire de sine, de
sacrificiu, este nregistrata cu credinciosie si si va aduce rasplata.
2SG 129, 130
Am visat ca un tnar cu o nfatisare nobila a venit n camera n
care ma aflam, imediat dupa ce am vorbit. Aceeasi persoana aparuse
naintea mea n vise importante ca sa ma nvete, din cnd n cnd,
n ultimii douazeci si sase de ani. El a spus: Tu ai atras atentia
poporului asupra unor subiecte importante, care, ntr-o mare masura,
sunt noi si ciudate. Cteva dintre ele i intereseaza foarte mult. Cei
ce se ocupa de propovaduirea Cuvntului si de nvata tura au facut
ce au putut pentru prezentarea adevarului, care a trezit ntrebari n [254]
minte si a strnit interes. Dar, daca nu se depun eforturi mai sustinute
pentru a ntipari aceste impresii n minte, eforturile pe care le faci
acum se vor dovedi aproape fara roada. RH 4 noiembrie 1875
Deoarece se pun adesea ntrebari cu privire la starea mea n
timpul viziunii si dupa ce ies din ea, vreau sa spun ca, atunci cnd
Domnul gaseste de cuviinta sa-mi dea o viziune, eu sunt luata n
prezenta lui Isus si a ngerilor si sunt cu totul absenta fata de lucrurile
de pe pamnt. Nu pot vedea dincolo de ceea ce mi arata ngerul.
2SG 292
Batalia de la Manassas
Am avut o viziune cu privire la batalia teribila de la Manassas,
Virginia. A fost o scena dintre cele mai miscatoare, plina de tristete.
Armatele celor din Sud aveau totul de partea lor si erau pregatiti
pentru o lupta nfricosa toare. Armata celor din Nord nainta triumfatoare, fara a se ndoi ctusi de putin ca vor fi biruitori. Multi erau
nepasatori si marsa luiau nainte cu trufie, ca si cnd biruinta era deja
a lor. Pe masura ce se apropiau de cmpul de lupta, multi aproape
ca lesinau datorita oboselii si lipsei de odihna. Ei nu se asteptau la
182
o confruntare att de crunta. Ei s-au aruncat n lupta si au luptat

cu vitejie, n disperare. Morti si muribunzi erau pretutindeni. Att
cei din Nord, ct si cei din Sud au suferit pierderi teribile. Oamenii
din Sud s-au resimtit n timpul bataliei si, n scurt timp, aveau sa fie
facuti sa se retraga tot mai mult. Cei din Nord naintau degraba, desi
[255] pierderile lor erau foarte mari.
Chiar atunci un nger a cobort si a facut semn cu mna napoi.
Dintr-o data a fost confuzie ntre rnduri. Celor din Nord li se parea
ca trupele lor se retrag, cnd, de fapt, n realitate nu se ntmpla asa,
si atunci a nceput o retragere grabita. 1T 266, 267
Directorul sanatoriului
n visele mele, ma aflam la Casa de Sanatate, iar calauza mea
mi spusese sa notez tot ce aud si sa fiu atenta la tot ce vad. Ma aflam
ntr-un loc retras, de unde nu puteam fi vazuta, dar eu puteam vedea
tot ce se petrecea n camera. Erau acolo persoane cu care reglai
conturi si le-am auzit ocarndu-te pentru sumele mari cerute pentru
mncare, cazare si tratament. Te-am auzit pe tine, rostind cu glas
tare, hotart, ca nu vrei sa micsorezi costul. Am fost uimita sa vad
ct de mare era pretul. Tu pareai a fi puterea care controla totul.
Am vazut ca impresia pe care o facea atitudinea ta asupra mintii
acelora care trebuia sa-si achite taxele nu era favorabila institutiei.
Am auzit pe ctiva dintre fratii tai rugndu-te si spunndu-ti ca ceea
ce faci nu este ntelept si nici drept, nsa tu erai neclintit ca o stnca
n hotarrea ta. Tu pretindeai ca, prin ceea ce faceai, lucrai pentru
binele institutiei. nsa am vazut persoane plecnd de la Casa de
Sanatate altfel dect multumite...
n timpul noptii, te-am vazut alaturi de sora sefa a institutiei.
Ct priveste atitudinea voastra unul fata de altul, parca erati sot si
sotie. Felul cum va purtati unul fata de celalalt este gresit naintea lui
Dumnezeu si inima mea a fost ndurerata de acea stare de lucruri. Am
ntrebat: Cine v-a vrajit ca sa nu ascultati de adevar? Dumnezeu
[256] nu are placere n ceea ce faceti. Ati ntristat pe Duhul Sfnt. Sora
H nu va mai fi niciodata ceea ce a fost odata. Amndoi sunteti
vinovati naintea lui Dumnezeu...
Mi-au fost prezentate deschis lucrurile care se petreceau n...
[sanatoriu]. Un glas mi-a spus: Urmeaza-ma si ti voi arata pacatele
183
care sunt practicate de catre cei care se afla n pozitii de raspundere.

Am mers prin camere si te-am vazut pe tine, un strajer pe zidurile
Sionului, ntr-o atitudine foarte intima fata de sotia altui barbat,
tradnd astfel adevarurile sacre si rastignind din nou pe Domnul tau.
Ai fost tu constient ca acolo se afla un Veghetor, Cel Sfnt, care vede
faptele tale rele si aude cuvintele tale, si ca acestea sunt nregistrate
n cartile cerului? 8MR 315-317
Familia Brown
ngerul lui Dumnezeu mi-a spus: Urmeaza-ma!. Se parea ca
ma aflam ntr-o camera dintr-o cladire rudimentara, n care erau
mai multi tineri care jucau carti. Se parea ca erau foarte concentrati
asupra distractiei n care erau prinsi si erau att de ocupati, nct nu
au observat ca cineva a intrat pe usa . Erau acolo si fete care se uitau
la cei care jucau, iar cuvintele care se rosteau nu erau dintre cele mai
potrivite. Spiritul si atmosfera care se faceau vadit simtite n acea
ncapere nu erau din cele care sa purifice si sa nalte mintea si sa
nnobileze caracterul...
Am ntrebat: Cine sunt acestia si ce reprezinta aceasta scena?
[257]
Mi s-a spus: Asteapta!...
Am mai vazut si altceva. Ingerarea lichidului otravitor si cuvintele si faptele facute sub influenta acestuia erau generatoare de orice
altceva, n afara de gnduri serioase, clarviziune n afaceri, moravuri
curate si nnobilarea participantilor...
Am ntrebat din nou: Cine sunt acestia?
A sosit si raspunsul: O parte din familia pe care o vizitezi.
Vrajmasul sufletelor, marele dusman al lui Dumnezeu si al omului, capetenia dregatoriilor si puterilor si conducatorul ntunericului
acestei lumi prezideaza aici n seara aceasta. Satana si ngerii lui
ispitesc continuu aceste suflete sarmane spre propria lor ruina.
3SM 41, 42
N. D. Faulkhead si semnul secret
Fratele Faulkhead a cerut sa ma vada. Cazul sau mi era pe suflet.
I-am spus ca am o solie pentru el si sotia lui, si pentru care m-am
pregatit de cteva ori sa le-o trimit, nsa Duhul Domnului m-a oprit
184
sa fac acest lucru. I-am cerut sa stabilim o data cnd i pot vedea. El
mi-a raspuns: Sunt bucuros ca nu mi-ai trimis o comunicare scrisa;
prefer sa aud solia de pe buzele tale; daca ar fi venit la mine altfel,
nu cred ca mi-ar fi folosit la ceva. Apoi el a ntrebat: De ce nu
mi spui solia acum? I-am spus: Vrei sa rami ca s-o auzi? Mi-a
raspuns ca da.
Eram foarte obosita, caci participasem la ncheierea scolii n
acea zi; nsa m-am ridicat din patul unde statusem ntinsa si i-am
[258] citit timp de trei ore. Inima lui a fost nduiosata, lacrimile au nceput
sa-i apara n ochi, iar cnd am terminat de citit, el a spus: Accept
fiecare cuvnt; totul mi se potriveste. O mare parte din ceea ce am
citit era legat de biroul Echo si administrarea lui de la nceputuri.
Domnul mi descoperise de asemenea legatura fratelui Faulkhead
cu francmasonii si mi-a spus clar ca, daca el nu va ntrerupe orice
legatura cu aceste organizatii, si va pierde sufletul.
El a spus: Accept lumina pe care Domnul mi-a trimis-o prin tine.
Voi actiona n conformitate cu aceasta. Sunt membru n cinci loje si
alte trei loje sunt acum sub controlul meu. Eu le fac toate afacerile.
Acum nu voi mai participa la ntlnirile lor si mi voi ncheia relatiile
cu ei ct de repede cu putinta . I-am repetat cuvintele pe care mi
le-a spus calauza mea cu privire la aceste organizatii. Datorita unui
anumit semn pe care mi-l facuse calauza mea, am spus: Nu ti pot
spune tot ceea ce mi-a fost aratat.
Fratele Faulkhead i-a spus fratelui Daniells si altora ca eu facusem semnul special, cunoscut doar de cei din ordinul superior al
masonilor, n care tocmai intrase. El a spus ca eu nu cunosteam acest
semn si ca nu fusesem constienta cnd am facut acest semn catre
el. Aceasta a constituit pentru el o dovada speciala ca Domnul lucra
prin mine pentru a-i salva sufletul. 5MR 148, 149
Prezente ngeresti cnd Ellen White era treaza
Cnd m-am trezit si m-am uitat pe fereastra, am vazut doi nori
albi. Apoi am adormit din nou; si n visul meu mi-au fost spuse
aceste cuvinte: Uita-te la acesti nori. Niste nori exact ca acestia
[259] au fost cei care au nvaluit oastea cereasca ce a proclamat nasterea
Mntuitorului naintea pastorilor. M-am trezit si m-am uitat din
nou pe fereastra vagonului si se vedeau acum doi nori mari, albi,
185
asa de albi ca zapada. Erau doi nori distincti, deosebiti unul de altul,
nsa se apropiau si se atingeau unul de altul si pentru o clipa parca
s-au suprapus; apoi s-au despartit iarasi si au ramas separati, ca mai
nainte. Ei nu au disparut si au fost vizibili pe tot parcursul acelei
dimineti. La ora 12, am schimbat trenul si nu am mai vazut norii.
Pe parcursul zilei am fost profund impresionata la gndul ca ngerii lui Dumnezeu, nvaluiti n acesti nori, mergeau naintea noastra;
ca ne puteam bucura de protectia lor si, de asemenea, de asigurarea
ca vom vedea mntuirea lui Dumnezeu n adunarile ce urmau sa
aiba loc la Brisbane. Iar acum, cnd adunarile au luat sfrsit, iar noi
am fost martori la interesul deosebit manifestat de oameni, eu sunt
mai sigura ca oricnd ca ngeri din ceruri erau nvaluiti n acei nori
ngeri care au fost trimisi din curtile de sus ca sa miste inimile
oamenilor si sa tina n fru pe cei care uneori si fac loc n adunarile
noastre n corturi si prin care mintile oamenilor sunt distrase de la
ntelegerea adevarurilor vitale, care sunt zilnic prezentate.
n cadrul acestei adunari, mii de oameni au auzit invitatia Evangheliei si au ascultat adevaruri pe care nu le mai auzisera niciodata
nainte. Pe parcursul ntregii ntlniri, nu a existat nici o mpotrivire
trufasa sau certuri din partea unora ale caror inimi se mpotriveau
Legii lui Dumnezeu. Si
nicaieri, n acel oras, nu am auzit de vreo
mpotrivire publica. A fost o experienta neobisnuita; si noi credem
ca ngerii lui Dumnezeu au fost prezenti pentru a ndeparta puterile
ntunericului. RH 21 martie 1899 Sufeream de reumatism n [260]
partea dreapta si nu puteam sa ma odihnesc din cauza durerilor. Ma
ntorceam de pe o parte pe cealalta, ncercnd sa scap de durere.
Aveam o durere de inima, care mi prevestea ceva ce nu era bine
pentru mine. n cele din urma, am adormit.
Pe la noua si jumatate, am ncercat sa ma ntorc si, pe cnd
faceam acest lucru, am devenit constienta ca nu mai aveam deloc
dureri. Pe cnd ma ntorceam de pe o parte pe alta si mi miscam
minile, am simtit o lejeritate extraordinara si o usurinta pe care
nu le pot descrie. Camera era plina de o lumina, dintre cele mai
frumoase si placute, o lumina ca de azur si se parea ca ma aflu n
bratele fiintelor ceresti.
Am avut parte de aceasta lumina deosebita si n trecut, n vremuri
de binecuvntare speciala, nsa de data aceasta era mai distincta, mai
impresionanta, si am simtit o pace att de deosebita, att de deplina
186
si de mbelsugata, pe care nici un fel de cuvinte nu o pot reda. M-am

ridicat n pozitie seznda si am vazut ca eram nconjurata de un nor
stralucitor, alb ca zapada, care pe margini avea nuante de roz. Cea
mai duioasa si dulce muzica umplea vazduhul si eu am recunoscut
acea muzica drept cntul ngerilor. Atunci un glas mi-a spus: Nu te
teme; Eu sunt Mntuitorul tau. ngerii sfinti sunt peste tot n jurul
[261] tau. 9T 65, 66
Capitolul 20 Lucrarea ngerilor n criza finala

Vor aparea ngeri buni si rai
Unelte satanice cu chip uman vor lua parte n ultimul mare
conflict pentru a se mpotrivi cladirii mparatiei lui Dumnezeu. Si
ngeri ceresti cu nfatisare umana se vor afla pe cmpul de actiune.

Cele doua parti aflate n opozitie vor continua sa existe pna la
ncheierea ultimului mare capitol din istoria acestei lumi. RH 5
august 1909
Satana va folosi toate ocaziile pentru a-i determina pe oameni
sa nu mai fie credinciosi lui Dumnezeu. El si ngerii lui rai, care au
cazut mpreuna cu el, vor aparea pe pamnt ca oameni, cautnd sa
nsele. Si
ngerii lui Dumnezeu vor aparea sub nfatisare de oameni si
vor folosi toate mijloacele de care dispun pentru a nfrnge planurile
vrajmasului. Noi avem partea noastra de facut. 8MR 399
Satana concentreaza toate fortele sale n asaltul final, n conflictul
care se apropie, iar rezistenta aceluia care este urmas al lui Hristos
este solicitata la maximum. Uneori se pare ca trebuie sa cedeze.
Dar un cuvnt rostit prin rugaciune catre Domnul Isus merge ca o
sageata la tronul lui Dumnezeu si ngeri ai lui Dumnezeu sunt trimisi
pe cmpul de lupta. Planul este dejucat. HP 297
n perioada de ncheiere a istoriei acestui pamnt, Domnul va [262]
lucra cu putere mare n favoarea acelora care stau neclintiti de partea
binelui... ngeri care exceleaza n tarie i vor apara. PK 513
Lucrarea ngerilor rai prin spiritism
Satana s-a pregatit de mult pentru efortul sau final pentru nselarea lumii... ncetul cu ncetul, el si-a pregatit calea pentru capodopera
nselaciunii sale prin dezvoltarea spiritismului. El nu si-a mplinit
nca pe deplin planurile sale; dar acest apogeu se va petrece la ncheierea timpului... Cu exceptia acelora care sunt tinuti prin puterea lui
Dumnezeu, prin credinta n Cuvntul Sau, ntreaga lume va fi prinsa
n amagirile lui. GC 561, 562
187
188
Spiritismul reprezinta capodopera nselaciunii. El constituie cea

mai fascinanta amagire a lui Satana, care a dobndit cel mai mare
succes una din acelea calculate pentru a prinde n cursa pe cei
care si-au condus pe cei dragi lor la mormnt. ngeri rai apar sub
nfatisarea celor dragi si relateaza ntmplari legate de vietile lor si
fac fapte pe care le-au facut pe cnd erau n viata . n acest fel, ei i
determina pe oameni sa creada ca prietenii lor morti sunt ngeri care
plutesc deasupra lor si comunica cu ei. Acesti ngeri rai, care pretind
ca sunt prietenii decedati, sunt priviti cu o anumita adorare si multe
din cuvintele lor au pentru ei mai multa greutate dect Cuvntul lui
Dumnezeu. ST 26 august 1889
Venirea Domnului va fi precedata de lucrarea lui Satana cu
toata puterea si semne si minuni nselatoare si cu toate amagirile
[263] nelegiuirii. Iar apostolul Ioan, descriind puterea de a face minuni,
care se va manifesta n zilele din urma, declara: Savrsea semne
mari pna acolo ca facea chiar sa se coboare foc din cer pe pamnt,
n fata oamenilor. Si
amagea pe locuitorii pamntului prin semnele
pe care i le daduse sa le faca. Aici nu sunt prezise numai minciuni
si nselatorii. Oamenii sunt nselati prin minunile pe care agentii lui
Satana au putere sa le faca, nu pe care pretind ca le fac. GC 553
Satana este un vrajmas viclean. Si
nu este greu ca ngerii rai sa
ia nfatisarea att a sfintilor, ct si a pacatosilor care au murit, si sa
faca aceste reprezentari sa fie vizibile pentru ochii omenesti. Aceste
manifestari vor fi tot mai frecvente si vor avea un caracter tot mai
izbitor pe masura ce ne apropiem de ncheierea timpului. RH 1
aprilie 1875
El [Satana] are puterea de a aduce n fata oamenilor chipuri
ale prietenilor lor decedati. Contrafacerea este desavrsita; aspectul cunoscut, cuvintele, tonul vocii, sunt reproduse cu o acuratete
uimitoare...
Multi se vor afla fata n fata cu spirite de demoni care i ntruchipeaza pe cei dragi ai lor, rude sau prieteni, care rostesc cele
mai periculoase erezii. Acesti vizitatori vor atinge corzile cele mai
sensibile ale sentimentelor noastre si vor face minuni pentru a-si
sustine pretentiile. Noi trebuie sa fim pregatiti pentru a ne mpotrivi
lor cu ajutorul adevarului Bibliei si anume ca mortii nu stiu nimic si
ca cei care apar astfel sunt duhuri de demoni.
Lucrarea ngerilor n criza finala
189
Ceasul ncercarii, care va veni peste toata lumea, ca sa ncerce

pe cei ce locuiesc pe pamnt este chiar naintea noastra. Toti aceia a
caror credinta nu este ntemeiata puternic pe Cuvntul lui Dumnezeu
vor fi amagiti si biruiti. GC 552, 560 Mesaje din partea duhurilor [264]
vor declara ca Dumnezeu i-a trimis pentru a-i convinge de greseala
lor pe cei care resping duminica, sustinnd ca legile ta rii ar trebui
respectate ntocmai ca Legea lui Dumnezeu. Ei vor deplnge marea
nelegiuire din lume si vor sustine marturia nvata torilor religiosi,
cum ca starea de degradare morala este cauzata de desacralizarea
duminicii. Mare va fi furia strnita mpotriva acelora care vor refuza
sa accepte marturia lor. GC 591
Minuni la sfrsitul timpului
nainte de ncheierea timpului, el [Satana] va face minuni si mai
mari. Pe masura ce puterea lui se extinde, el va face minuni autentice.
Scriptura spune: El... i va amagi pe cei care locuiesc pe pamnt,
prin acele semne pe care are putere sa le faca, nu numai prin acelea
ce pretinde ca le face. Acest pasaj al Scripturii ne aduce n atentie
ceva mai mult dect nselaciune. 5T 698
Nu trebuie sa fim nselati. Curnd vor avea loc scene uimitoare,
al caror autor este Satana. Cuvntul lui Dumnezeu spune ca Satana
va face minuni. El i va mbolnavi pe oameni, iar apoi, dintr-o data,
va ndeparta de la ei puterea lui satanica. Si
acestia vor fi priviti ca
fiind vindecati. Aceste lucrari de aparente vindecari vor constitui
un test pentru adventistii de ziua a saptea. 2SM 53 Unii vor fi [265]
ispititi sa considere ca aceste minuni sunt de la Dumnezeu. n fata
noastra vor fi vindecati bolnavi. n vazul nostru vor fi facute minuni.
Suntem noi pregatiti pentru ncercarea care ne sta nainte atunci cnd
minunile lui Satana vor lua o amploare si mai mare? Oare nu vor fi
prinse n cursa si capturate multe suflete? Mintea multor oameni este
pregatita sa accepte aceste minuni nselatoare datorita faptului ca
ei se ndeparteaza de preceptele clare si de poruncile din Cuvntul
lui Dumnezeu si dau atentie unor basme. Toti trebuie sa cautam sa
ne narmam acum pentru lupta n care ne vom angaja n curnd.
Credinta n Cuvntul lui Dumnezeu, studiat cu rugaciune si pus n
practica, va constitui scutul nostru fata de puterea lui Satana si ne va
face sa iesim biruitori prin sngele lui Hristos. 1T 302
190
Spiritele rele printre cei din ramasita

Chipurile celor morti vor aparea prin amagirile viclene ale lui
Satana si multi se vor atasa aceluia caruia i place minciuna... Chiar
printre noi unii se vor ntoarce de la credinta si vor da atentie duhurilor nselatoare si nvata turilor demonilor. UL 317
Spiritistii vor ajunge pna acolo, nct se vor angaja n controverse cu predicatorii care predau adevarul. Daca sunt respinsi, ei
i vor provoca. Ei citeaza Scriptura, asa cum a facut Satana n fata
Domnului Hristos. Dovediti toate lucrurile spun ei. nsa pentru
ei a dovedi nseamna a asculta rationamentele lor nselatoare si a
participa la reuniunile lor. Dar n adunarile lor, ngerii ntunericului
iau forma unor prieteni morti si comunica cu ei ca ngeri de lumina.
Cei iubiti ai lor apar n vesminte de lumina si vor arata ca atunci
[266] cnd au trait pe pamnt. Ei i vor nvata si vor discuta cu ei. Si
multi
vor fi nselati prin minunile nselatoare ale puterii lui Satana. Unica
siguranta pentru poporul lui Dumnezeu este de a-si cunoaste foarte
bine Biblia si a cunoaste nvata turile noastre despre starea celor
morti. ST 12 aprilie 1883
ngeri rai, deghizati n credinciosi, vor lucra n rndurile noastre
pentru a introduce un puternic spirit de necredinta . Nu lasati ca
acest lucru sa va descurajeze, ci veniti cu o inima credincioasa n
ajutorul Domnului, mpotriva puterilor agentilor satanici. Aceste
puteri ale raului se vor ntlni n adunarile noastre, nu pentru a
primi o binecuvntare, ci pentru a contracara influenta Duhului lui
Dumnezeu...
Nu trebuie sa sustinem niciodata cuvintele pe care buze omenesti
le pot rosti pentru a sustine ngerii cei rai n lucrarea lor, ci noi trebuie
sa repetam cuvintele lui Hristos. Domnul Hristos a fost Instructorul
acestor ngeri nainte ca ei sa decada din starea lor nalta. 3SM
410
Satana si ngerii lui vor aparea pe acest pamnt ca oameni si
se vor amesteca printre aceia despre care Cuvntul lui Dumnezeu
spune: Unii se vor ndeparta de la credinta , dnd atentie duhurilor
nselatoare si nvata turilor demonilor. 8MR 345
Cnd se va scoate la iveala ceea ce sunt n realitate aceste nselatorii spiritiste lucrarile tainice ale duhurilor rele -, aceia care au
191
luat parte la ele vor fi ca niste oameni care si-au pierdut mintile.
8MR 345
Am vazut pe cei din poporul nostru foarte ntristati, plngnd
si rugndu-se, facnd apel la fagaduintele cele sigure ale lui Dum- [267]
nezeu, n timp ce cei nelegiuiti erau pretutindeni n jurul nostru,
batjocorindu-ne si amenintndu-ne ca ne vor distruge. Ei au luat
n derdere slabiciunea noastra, si-au batut joc de noi, pentru ca
suntem putini la numar, si ne-au ntepat cu cuvinte calculate astfel ca sa taie adnc. Ne-au acuzat ca luam o pozitie independenta
fata de restul lumii. Ne-au ntrerupt resursele, astfel ca sa nu putem
cumpara sau vinde si au facut aluzie la saracia mizerabila si starea
jalnica n care ne aflam. Ei nu puteau ntelege cum putem trai n
afara lumii; noi eram dependenti de lume si trebuia ori sa cedam
obiceiurilor, practicilor si legilor lumii, ori sa iesim din ea. Daca noi
eram singurul popor din lume care avea parte de favoarea Domnului,
atunci aparentele ne erau ngrozitor de potrivnice.
Ei sustineau ca au adevarul, ca fac minuni, ca ngeri din ceruri
au vorbit cu ei, ca semne si minuni au fost facute cu putere mare
n mijlocul lor si ca acesta era Mileniul pe care l asteptasera att
de mult. ntreaga lume a fost convertita si atrasa de partea legii
duminicale, iar acest popor mic si slab sfida legile ta rii si legile lui
Dumnezeu si sustinea ca este singurul drept de pe pamnt. Mar
209
ngerii vor face lucrarea pe care oamenii au neglijat-o
Cnd puterea divina este mbinata cu efortul omenesc, lucrarea
se va raspndi precum focul n miriste. Dumnezeu va folosi agenti a
caror origine nu poate fi cunoscuta de oameni; ngerii vor ndeplini
o lucrare pentru care, daca ar fi ndeplinit-o, oamenii ar fi binecuvntati, daca nu ar fi neglijat cerintele lui Dumnezeu. RH 15
[268]
decembrie 1885
ngerii vor mplini nevoile poporului lui Dumnezeu
I-am vazut pe sfinti parasind orasele si satele, asociindu-se n
grupe si traind n cele mai retrase locuri. ngerii le aduceau mncare
si apa, n timp ce nelegiuitii sufereau de foame si sete. EW 282
192
n timpul de strmtorare chiar dinaintea revenirii lui Hristos,

cei neprihaniti vor fi pastrati prin lucrarea de slujire a ngerilor
ceresti; nsa pentru cel care calca Legea lui Dumnezeu nu va fi nici o
siguranta . ngerii nu vor putea apara atunci pe cei care desconsidera
chiar si numai unul din preceptele divine. PP 256
n timpul de strmtorare strmtorare cum n-a mai fost de
cnd sunt neamurile cei alesi ai Sai vor ramne neclintiti. Satana
mpreuna cu toate ostile sale rele nu pot nimici nici pe cel mai slab
dintre sfintii lui Dumnezeu. ngeri care exceleaza n putere i vor
apara, iar Iehova li Se va descoperi ca Dumnezeul dumnezeilor,
n stare sa-i salveze pe deplin pe aceia care si-au pus nadejdea n El.
PK 513
Personificarile lui Satana
n acest veac, Antihrist va aparea ca adevaratul Hristos si atunci
Legea lui Dumnezeu va fi cu totul eliminata de catre natiunile lumii
noastre. Razvratirea mpotriva Legii celei sfinte a lui Dumnezeu va
[269] fi coapta pe deplin. nsa adevaratul conducator al acestei razvratiri
este Satana, nvesmntat ntr-un nger de lumina. Oamenii vor fi
nselati si l vor nalta pe el n locul lui Dumnezeu si l vor diviniza.
Cel Atotputernic va interveni, iar pentru bisericile care se vor uni n
preamarirea lui Satana se va da sentinta: Tocmai de aceea, ntr-o
singura zi, vor veni urgiile ei: moartea, tnguirea si foametea. Si
va
fi arsa de tot n foc, pentru ca Domnul, Dumnezeu, care a judecat-o,
este tare. TM 62
Deghizat ntr-un nger de lumina, el [Satana] va cutreiera pamntul ca un facator de minuni. ntr-un limbaj ales, el va prezenta sentimente nalte. Se vor rosti cuvinte frumoase despre el si se vor face
fapte bune. Domnul Hristos va fi ntruchipat de el n persoana, nsa
ntr-un anumit punct se va putea face o distinctie clara. Satana i va
ndeparta pe oameni de la Legea lui Dumnezeu. Daca nu se va tine
cont de acest lucru, att de bine va fi contrafacuta neprihanirea, nct
el va nsela, daca va fi cu putinta , chiar si pe cei alesi. Capete ncoronate, presedinti, conducatori din locuri nalte se vor pleca naintea
teoriilor lui mincinoase. RH 17 august 1897
Este cu neputinta a se reda macar n parte ceva din experienta
pe care poporul lui Dumnezeu o va trai pe pamnt atunci cnd se
193
vor amesteca slava cereasca cu repetarea persecutiilor din trecut. Ei

vor umbla n lumina care porneste de la tronul lui Dumnezeu. Prin
intermediul ngerilor va exista o comunicare continua ntre cer si
pamnt. Iar Satana, nconjurat de ngerii cei rai si pretinznd ca este
Dumnezeu, va face minuni de tot felul pentru a nsela, daca va fi
cu putinta , chiar pe cei alesi. Poporul lui Dumnezeu nu si va gasi
siguranta n facerea de minuni, caci Satana va contraface minunile
care vor fi facute. 9T 16 Satana si pregateste nselaciunile astfel [270]
ca, n ultima sa campanie mpotriva poporului lui Dumnezeu, ei
sa nu-si dea seama ca este el. Caci nu este de mirare ca Satana
nsusi se transforma ntr-un nger de lumina... Satana si va folosi la
maximum puterea sa de a hartui, ispiti si induce n eroare pe poporul
lui Dumnezeu. RH 13 mai 1862
Satana... va veni dndu-se drept Isus Hristos, facnd minuni
grozave; iar oamenii se vor pleca la pamnt si i se vor nchina ca
lui Isus Hristos. Ni se va porunci sa ne nchinam acestei fiinte, pe
care lumea o va preamari ca pe Hristos. Ce vom face? Spuneti-le ca
Hristos ne-a avertizat mpotriva acestui vrajmas, care este cel mai
mare dusman al omului si totusi se pretinde a fi Dumnezeu. RH
18 decembrie 1888
Va veni timpul cnd Satana va face minuni chiar n vazul nostru,
pretinznd ca el este Hristos; iar daca picioarele voastre nu sunt
puternic ntemeiate pe adevar si pe Dumnezeu, atunci veti fi doborti
de pe temelia voastra. RH 3 aprilie 1888
n timpul din urma, el [Satana] va aparea astfel nct sa-i faca
pe oameni sa creada ca el este Hristos, care a venit a doua oara n
lume. El se va transforma cu adevarat ntr-un nger de lumina. nsa
n timp ce va avea nfatisarea lui Hristos n orice detaliu, att ct pot
permite aparentele, el nu-i va nsela dect pe cei care... cauta sa se
mpotriveasca adevarului. 5T 698
ngerii rai strnesc persecutia
Satana lucreaza n culise, ca sa atte puterile demonice ale confederatiei sale mpotriva celor drepti. El mbiba uneltele omenesti [271]
cu nsusirile lui. ngeri rai, n asociere cu oameni rai, vor depune
eforturi pentru a hartui, persecuta si distruge. UL 262
194
O data cu fiecare respingere a adevarului, mintea oamenilor va

deveni tot mai ntunecata, inimile lor tot mai ncapatnate, pna cnd
vor ajunge la o mpietrire necredincioasa. n ciuda avertizarilor date
de Dumnezeu, ei vor continua sa calce n picioare unul din preceptele decalogului pna cnd vor fi condusi sa-i persecute pe cei care
le tin ca fiind sacre. Hristos este sfidat prin dispretul asupra Cuvntului si poporului Sau. Pe masura ce nvata turile spiritismului sunt
acceptate de catre biserici, restrictiile impuse asupra inimii firesti
sunt ndepartate, iar religia va deveni ca o mantie care sa acopere
cele mai josnice nelegiuiri. Credinta n manifestarile spiritiste va
deschide usa duhurilor nselatoare si a nvata turilor demonilor si
astfel influenta ngerilor rai va fi resimtita n biserici. GC 603,
604
Scenele tradarii, respingerii si rastignirii lui Hristos au fost si
vor fi reconstituite la o scara imensa. Oamenii vor fi umpluti cu
trasaturile lui Satana. Amagirile arhivrajmasului lui Dumnezeu si al
omului vor avea o mare putere. 3SM 415
Un spirit demonic i ia n stapnire pe oamenii din lumea noastra... Inteligenta demonica... va zdrobi si distruge pe omul facut dupa
asemanarea divina, deoarece... [omul] nu poate stapni constiinta
fratelui sau si nu-l poate face sa fie necredincios fata de Legea cea
[272] sfnta a lui Dumnezeu. UL 285 n timp ce sfintii paraseau orasele
si satele, ei erau urmariti de cei nelegiuiti, care cautau sa-i ucida.
nsa sabiile care au fost ridicate pentru a-i omor pe cei din poporul
lui Dumnezeu s-au rupt si au cazut tot asa de neputincioase ca un
pai. ngerii lui Dumnezeu i aparau pe sfinti. EW 284, 285
n ziua cumplitei ncercari, El [Hristos] va spune: Du-te, poporul
meu, intra n odaile tale si ncuie usa dupa tine; ascunde-te cteva
clipe pna va trece mnia. Ce sunt odaile n care trebuie sa se
ascunda ei? Protectia lui Hristos si a sfintilor ngeri. Poporul lui
Dumnezeu nu se afla n acest moment tot n acelasi loc. Ei sunt
adunati n grupuri diferite si n toate partile lumii. HS 158
n scenele care au loc la ncheierea istoriei acestui pamnt, cnd
furia ia n stapnire orice element de pe pamnt, Domnul ne cere
o vigilenta care nu cunoaste tihna. nsa noi nu suntem lasati sa
luptam singuri. n mijlocul pericolelor crescnde la tot pasul, cei
care umbla umili naintea Domnului, fara sa se ncreada n propria
lor ntelepciune, vor avea pe ngeri ca ajutoarele si protectorii lor.
195
n vremuri deosebit de primejdioase, ei vor cunoaste puterea grijii

protectoare a lui Dumnezeu. RH 25 aprilie 1907
n timpul noptii, mi-a trecut pe dinainte o scena foarte impresionanta. Se parea ca este o mare confuzie si confruntare de armate.
Un sol al Domnului s-a asezat n fata mea si mi-a spus: Aduna-i pe
cei din casa ta. Eu te voi conduce; urmeaza-ma. M-a condus printro trecatoare ntunecoasa, printr-o padure si apoi prin crapaturile
muntilor si mi-a spus: Aici esti n siguranta .
Au mai fost si altii condusi spre acest loc retras. Mesagerul
ceresc a spus: Timpul strmtorarii a venit ca un hot noaptea, asa
[273]
cum Domnul v-a avertizat ca va veni. Mar 270
Personificarea lui Satana dupa ncheierea timpului de har
Mnia lui Satana creste pe masura ce timpul lui se scurteaza, iar
lucrarea lui de amagire si distrugere si atinge apogeul n timpul de
strmtorare. ndelunga rabdare a lui Dumnezeu a luat sfrsit. Lumea
a respins harul Sau, a dispretuit iubirea Sa si a calcat n picioare
Legea Sa. Cei nelegiuiti au trecut de limita harului pentru ei si Domnul si-a retras protectia, lasndu-i la bunul plac al conducatorului pe
care si l-au ales...
Ca un ultim act n marea drama a nselaciunii, Satana nsusi va
ncerca sa se dea drept Hristos. Biserica a marturisit mult timp ca
asteapta venirea Mntuitorului, ca mplinire a sperantelor ei. Acum,
marele amagitor va face sa para ca si cnd Hristos ar fi venit. n
diferite parti ale pamntului, Satana se va arata printre oameni, ca
o fiinta maiestuoasa, de o stralucire uimitoare, care seamana cu
descrierea Fiului lui Dumnezeu, data de Ioan n Apocalipsa. Slava
care l nconjoara nu este ntrecuta de nimic din ceea ce ochii muritori
au privit pna acum. Strigatul de triumf rasuna n vazduh: A venit
Hristos! A venit Hristos!
Oamenii se pleaca n adorare naintea lui, n timp ce el si ridica
minile si rosteste o binecuvntare asupra lor, asa cum i binecuvnta
Hristos pe ucenicii Sai cnd a fost pe pamnt. Glasul lui este duios
si supus, melodios. Pe un ton blnd si milos, el prezinta cteva din
aceleasi adevaruri pline de har, pe care le-a rostit Hristos; el vindeca [274]
bolnavii din popor, iar apoi, n rolul de Hristos pe care si l-a asumat,
el pretinde ca a schimbat Sabatul n duminica si porunceste tuturor
196
sa sfinteasca ziua pe care el a binecuvntat-o. El declara ca cei care

continua sa tina ziua a saptea i hulesc numele prin faptul ca refuza
sa asculte de ngerii sai, trimisi la ei cu lumina si adevar. Aceasta
este nselaciunea cea puternica, aproape coplesitoare. 4SP 441,
442
Satana vede ca este pe punctul de a pierde. El nu poate induce n
eroare ntreaga lume. El face un ultim efort disperat de a-i nfrnge
pe cei credinciosi prin nselaciune. Face acest lucru, dndu-se drept
Hristos. El se mbraca n haine mparatesti, exact ca cele descrise cu
atta acuratete n viziunea lui Ioan. El are puterea sa faca aceasta.
Se va nfatisa naintea urmasilor sai, pe care i-a amagit, a lumii
crestine, care nu a primit dragostea adevarului, ci si-a gasit placerea
n nelegiuire... ca Hristos care vine a doua oara.
El se proclama Hristos si este crezut ca fiind Hristos, o fiinta
frumoasa, maiestuoasa, mbracata n maretie, cu o voce dulce si
cuvinte placute, cu o slava de nentrecut de nimic din ceea ce ochii
lor au privit pna acum. Atunci urmasii lui amagiti, nselati, scot
un strigat de biruinta : Hristos a venit a doua oara! Hristos a venit!
El si-a ridicat minile spre a ne binecuvnta, exact asa cum a facut
cnd a fost pe pamnt...
Sfintii privesc cu uimire. Vor fi si ei amagiti? Se vor nchina ei
lui Satana? ngerii lui Dumnezeu sunt n jurul lor. Se aude o voce
[275] clara, hotarta, melodioasa: Priviti n sus.
Cei care se roaga au un singur obiectiv salvarea finala si
vesnica a sufletelor lor. Acest obiectiv a fost naintea lor continuu
viata fara nemurire a fost promisa celor care vor rabda pna la sfrsit.
Oh, ct de serioase si arzatoare au fost dorintele lor. n atentie au
fost judecata si vesnicia. Ochii lor au fost fixati prin credinta asupra
tronului stralucitor, n fata caruia vor sta cei mbracati n haine albe.
Acest lucru i-a facut sa nu-si ngaduie sa pacatuiasca...
nca un efort si este pus n actiune ultimul plan al lui Satana. El
aude strigatul nencetat ca Hristos sa vina si sa-i elibereze. Aceasta
ultima strategie este de a se da drept Hristos si de a-i face sa creada
ca rugaciunile lor au fost ascultate. LDE 164, 165
197
ngerii si decretul universal de moarte

Daca oamenii ar putea vedea cu ochi ceresti, ei ar zari grupuri
de ngeri care exceleaza n putere, poposind n jurul acelora care au
tinut cuvntul rabdarii lui Hristos. Cu duiosie si mila, ngerii au fost
martori la necazurile lor si le-au auzit rugaciunile. Ei asteapta cuvntul Comandantului lor pentru a-i smulge din primejdia n care se
afla. nsa mai trebuie sa astepte putin. Poporul lui Dumnezeu trebuie
sa bea paharul si sa fie botezati cu botezul. Chiar aceasta ntrziere,
att de chinuitoare pentru ei, este cel mai bun raspuns la cererile lor.
n timp ce se straduiesc sa astepte cu ncredere sa intervina Domnul
lor, ei sunt calauziti sa dea dovada de credinta , nadejde si rabdare, de
care au dat dovada prea putin n timpul experientei lor religioase...
Santinelele ceresti, credincioase misiunii lor, continua sa vegheze. Desi printr-un decret general a fost fixat un timp cnd vor fi
omorti pazitorii poruncii, n unele cazuri, vrajmasii lor vor anticipa [276]
decretul si, nainte de timpul specificat, vor ncerca sa le ia viata. nsa
nimeni nu va putea trece de aparatorii cei puternici care stationeaza
n jurul fiecarui suflet credincios. GC 630, 631
Dumnezeu intervine n timp ce nelegiuitii ncearca sa omoare
pe poporul Sau
Poporul lui Dumnezeu unii n celulele nchisorilor, altii ascunsi n locuri retrase n paduri si munti se roaga nca pentru
ocrotire divina, n timp ce n toate partile, legiuni de oameni narmati, mnati de ostile de ngeri rai, se pregatesc pentru lucrarea de
ucidere. Acum este ceasul ncordarii extreme, cnd Dumnezeul lui
Israel va interveni pentru eliberarea celor alesi ai Sai...
La miezul noptii, Dumnezeu si va arata puterea pentru eliberarea
poporului Sau. Soarele se arata, stralucind n toata puterea lui. Semne
si minuni urmeaza ntr-o succesiune rapida. Nelegiuitii privesc cu
groaza si cu uimire aceasta scena, n timp ce neprihanitii privesc cu
bucurie solemna semnul eliberarii lor... Nori ntunecosi si grei se
ridica si se lovesc unul de altul. n mijlocul cerurilor nfuriate este
un spatiu curat, de o slava de nedescris, de unde se aude glasul lui
Dumnezeu...
198
Glasul acela zguduie cerul si pamntul. Urmeaza un cutremur

puternic, att de puternic si mare, cum n-a fost de cnd sunt oamenii
pe pamnt. Firmamentul pare ca se deschide si se nchide. Muntii
[277] tremura ca o trestie batuta de vnt, iar stnci colturoase sunt pravalite
peste tot. Se aude vuietul unei furtuni care se apropie. Marea este
lovita cu furie. Se aude urletul furtunii ca glasul demonilor ntro lucrare de distrugere. Pamntul ntreg se ridica si se coboara
ca valurile marii. Suprafata lui se crapa. Chiar temeliile par ca se
zguduie. Lanturi de munti se prabusesc. Insulele locuite dispar...
Fulgerele nspaimntatoare coboara din cer, nvaluind pamntul
ntr-o flacara de foc. Deasupra vuietului nspaimntator al tunetului,
glasuri tainice si ngrozitoare declara soarta celor nelegiuiti. Cei care
cu putin mai nainte fusesera att de nepasatori, att de ndrazneti si
provocatori, att de ncntati de cruzimea lor fata de poporul pazitor
al poruncilor lui Dumnezeu sunt acum coplesiti de consternare si
tremura de frica. Vaietele lor se aud mai presus de vuietul naturii
dezlantuite. Demonii recunosc dumnezeirea lui Hristos si tremura
naintea puterii Sale, n timp ce oamenii striga dupa mila si se trasc
ntr-o spaima jalnica. GC 635-638
A doua venire a lui Hristos
Hristos vine cu putere si slava mare. El vine cu propria Lui slava
si cu slava Tatalui. El vine mpreuna cu toti ngerii Sai cei sfinti. n
timp ce lumea este scufundata n ntuneric, n fiecare loc unde sunt
sfintii este lumina. Ei vor avea parte cei dinti de lumina celei de-a
doua veniri. COL 420
Curnd, ochii nostri au fost atrasi spre rasarit, unde aparuse un
mic nor negru, cam ct o jumatate de palma, despre care am stiut cu
[278] totii ca este semnul Fiului omului. ntr-o liniste solemna, priveam
cu totii cu ochii pironiti spre nor, pe masura ce acesta se apropia tot
mai mult si devenea tot mai luminos, mai glorios si tot mai glorios,
pna cnd a ajuns un mare nor alb. Partea de jos parea ca de foc;
deasupra norului era un curcubeu, iar mprejurul lui zeci de mii de
ngeri, care cntau o cntare minunata; iar pe nor statea Fiul omului.
1T 60
Nici o limba omeneasca nu poate descrie scenele celei de-a doua
veniri a Fiului omului pe norii cerului... El va veni mbracat ntr-un
199
vesmnt de lumina, pe care l poarta din zilele vesniciei. RH 5

septembrie 1899
Un alai de ngeri sfinti, cu coroanele lor stralucitoare, splendide,
pe capetele lor, L-au escortat n drumul Lui. 1SG 206, 207
n timp ce pamntul se clatina, fulgerele lumineaza, iar tunetele
bubuie, glasul Fiului omului i cheama pe sfintii adormiti. El priveste
mormintele dreptilor; apoi, ridicnd minile catre cer, striga: Trezitiva, treziti-va, voi care dormiti n ta rna si sculati-va!...
Toti ies din mormintele lor cu aceeasi statura cu care au intrat
n mormnt. Adam, care se gaseste n multimea celor nviati, are o
naltime falnica si o statura maiestuoasa, cu putin mai prejos dect
Fiul lui Dumnezeu. El prezinta un contrast vadit fata de oamenii
din ultimele generatii; n aceasta privinta , se vede marea degenerare
a neamului omenesc. Dar toti nviaza cu prospetimea si vigoarea [279]
tineretii vesnice... Chipul muritor, lipsit de frumusete, odinioara
mnjit de pacat, devine desavrsit si nemuritor. Toate defectele si
diformitatile sunt lasate n mormnt. GC 644, 645
El [Hristos] a murit pentru noi, a nviat pentru noi, pentru ca
noi sa putem iesi afara din mormnt n compania slavita a ngerilor
cerului, spre a ne ntlni cu cei dragi ai nostri si a le recunoaste
fetele, caci asemanarea cu Hristos nu le anuleaza particularitatile,
ci le transforma dupa chipul Sau slavit. Fiecare sfnt care a avut o
familie aici i va recunoaste pe ai sai acolo. 3SM 316
Cei neprihaniti n viata sunt schimbati ntr-o clipa, ntr-o clipeala de ochi. La glasul lui Dumnezeu, ei au fost proslaviti; acum,
ei sunt facuti nemuritori si mpreuna cu sfintii nviati sunt luati ca
sa-L ntmpine pe Domnul lor n vazduh. ngerii aduna laolalta pe
cei alesi din cele patru vnturi, de la un capat al cerurilor pna la
celalalt. GC 645
Copilasii sunt dusi de sfintii ngeri n bratele mamelor lor. GC
645
n timp ce pruncii ies afara nemuritori din paturile lor de ta rna,
ei si iau zborul de ndata n bratele mamelor lor. Ei se ntlnesc
iarasi pentru a nu se mai desparti niciodata. nsa multi dintre micuti
nu au mame acolo. Asteptam n zadar sa auzim cntecele de bucurie [280]
si biruinta ale mamei. ngerii iau pruncii fara mame si i conduc la
pomul vietii. YI 1 aprilie 1858
200
Prieteni despartiti prin moarte sunt reuniti, pentru a nu se mai

desparti niciodata si cu cntece de bucurie, se nalta catre cetatea lui
Dumnezeu.
De fiecare parte a carului de nori sunt aripi, iar dedesubtul acestuia sunt roti vii; si n timp ce carul se nalta tot mai sus, rotile striga:
Sfnt! iar aripile, n timp ce se misca, striga: Sfnt! iar cortegiul
de ngeri striga: Sfnt, sfnt, sfnt este Domnul Dumnezeu Cel
Atotputernic. Iar cei mntuiti striga Aleluia!, n timp ce carul se
deplaseaza catre Noul Ierusalim. GC 645
Toti am intrat n nor mpreuna si sapte zile am urcat catre marea
de cristal, cnd Isus a adus coroanele si, cu mna Lui dreapta, le-a
asezat pe capetele noastre. El ne-a dat harpe de aur si laurii biruintei.
EW 16
Sunt siruri de ngeri de fiecare parte, si cei rascumparati ai Domnului umbla printre heruvimi si serafimi. Hristos le spune bun-venit
si le da binecuvntarea: Bine, rob bun si credincios:... intra n
bucuria stapnului tau. 6BC 1093
Satana si ngerii lui rai, legati pe acest pamnt
Pamntul ntreg pare ca o pustie dezolanta. Ruinele oraselor
si satelor distruse de cutremurul de pamnt, copacii dezradacinati,
[281] stncile colturoase, aruncate de mare sau smulse din pamnt, sunt
mprastiate pe suprafata acestuia, n timp ce caverne uriase desemneaza locul de unde muntii au fost smulsi de pe temeliile lor. Aici
va fi caminul lui Satana si a ngerilor lui timp de o mie de ani. Aici
el va fi legat, ca sa cutreiere n lung si-n lat pe suprafata strivita a
pamntului si sa vada efectele razvratirii sale mpotriva Legii lui
Dumnezeu. Timp de o mie de ani, se poate bucura de fructul blestemului pe care el l-a adus. ngradit a sta doar pe pamnt, el nu va avea
privilegiul de a calatori pe alte planete, ca sa ncerce sa-i ispiteasca
pe cei care nu au cazut. 4SP 474, 475
Prin propriul sau mod de actiune, Satana a faurit un lant cu
care va fi legat... Toate fiintele necazute sunt acum unite n ceea ce
priveste caracterul neschimbator al Legii lui Dumnezeu. Ei sustin
guvernarea Aceluia care, pentru a rascumpara pe pacatos, nu a crutat
pe propriul Sau Fiu. Legea Lui s-a dovedit a fi fara gres. Stapnirea
Lui prezinta siguranta pentru totdeauna. ST 27 august 1902
201
Aici va fi caminul lui Satana si al ngerilor sai rai timp de o mie

de ani. ngradit pe pamnt, el nu va avea acces la alte lumi, ca sa
ispiteasca si sa hartuiasca pe cei care nu au cazut niciodata. n acest
sens este el legat. GC 659
Am auzit strigate de biruinta , pornind de la ngeri si de la sfintii
mntuiti, care rasunau ca zece mii de instrumente muzicale, pentru
ca nu avea sa mai fie nimeni chinuit sau ispitit de Satana si pentru
ca locuitorii celorlalte lumi au fost eliberati de prezenta si ispitirile [282]
lui. EW 290
[283]
Capitolul 21 Lucrarea ngerilor n vesnicia cea

mareata
Cnd ajungem n ceruri
Am vazut un numar foarte mare de ngeri aducnd din cetate
coroane minunate o coroana pentru fiecare sfnt, cu numele lui
scris pe ea. Cnd Isus a cerut sa fie aduse coroanele, ngerii I le-au
prezentat si, cu mna Lui dreapta, scumpul Isus a asezat coroanele
pe capetele sfintilor. n acelasi fel, ngerii au adus harpele si Isus
le-a prezentat, de asemenea, sfintilor. ngerii nsarcinati cu aceasta
au dat mai nti tonul, iar apoi toate glasurile s-au unit n lauda
plina de recunostinta si bucurie si fiecare mna atingea cu dibacie
corzile harpelor, rasunnd astfel o muzica melodioasa, n acorduri
desavrsite si ample. Apoi, L-am vazut pe Isus conducnd multimea
rascumparata spre poarta cetatii. El a apucat poarta si a dat-o n
laturi n balamalele sale stralucitoare si a poruncit neamurilor care
au pazit adevarul sa intre. EW 288
De pe buzele mparatului slavei, binecuvntarea va veni asupra
urechilor lor ca cea mai dulce muzica: Veniti, binecuvntatii Tatalui
Meu de mosteniti mparatia care v-a fost pregatita de la ntemeierea
lumii. Astfel, cei mntuiti vor fi bineveniti n locasurile pe care Isus
le pregateste pentru ei. Acolo ei nu vor mai fi dispretuitii pamntului,
[284] ci aceia care, cu ajutor divin, si-au format caractere desavrsite.
Fiecare tendinta spre pacat, fiecare nedesavrsire a fost ndepartata
prin sngele lui Hristos; le este atribuita desavrsirea si stralucirea
slavei Sale, ntrecnd cu mult lumina soarelui n stralucirea lui de la
miezul zilei. Iar frumusetea morala, desavrsirea caracterului Sau,
straluceste prin ei, depasind cu mult, ca valoare, aceasta splendoare
exterioara. Ei sunt fara vina n fata marelui tron alb, mpartasind
demnitatea si privilegiile ngerilor. The Watchman 31 martie 1908
Cei mntuiti se vor ntlni si i vor recunoaste pe cei care i-au
condus catre Mntuitorul cel preaslavit. Ce conversatii binecuvntate
au cu aceste suflete! Am fost pacatos se va spune, fara Dumnezeu
202
Lucrarea ngerilor n vesnicia cea mareata
203
si fara nadejde n lume, iar tu ai venit la mine si mi-ai atras atentia

la scumpul Mntuitor, ca unica mea nadejde... Altii vor spune:
Am fost pagn ntr-o tara pagna. Tu ti-ai lasat prietenii si caminul
confortabil si ai venit sa ma nveti cum sa-L gasesc pe Isus si sa
cred n El, ca singurul Dumnezeu adevarat. Mi-am aruncat idolii si
m-am nchinat lui Dumnezeu, iar acum l privesc fata catre fata . Sunt
mntuit, mntuit pentru vesnicie, ca sa-l privesc vesnic pe Acela pe
care-L iubesc...
Altii si vor exprima multumirea fata de cei care i-au hranit pe cei
flamnzi si i-au mbracat pe cei goi. Cnd disperarea mi-a cuprins
sufletul n necredinta , Domnul te-a trimis la mine, spun acestia,
sa-mi rostesti cuvinte de nadejde si mngiere. Mi-ai adus hrana
pentru nevoile mele fizice si mi-ai deschis Cuvntul lui Dumnezeu,
facndu-ma constient de nevoile mele spirituale. M-ai tratat ca pe
un frate. Ai simtit mpreuna cu mine n necazurile mele, mi-ai alinat [285]
sufletul ranit si zdrobit, ca sa pot prinde mna lui Hristos, care era
ntinsa spre mine spre a ma salva. n nestiinta mea, m-ai nvatat cu
rabdare ca am un Tata n ceruri, care mi poarta de grija. Mi-ai citit
pretioasele fagaduinte din Cuvntul lui Dumnezeu. Mi-ai inspirat
credinta ca El ma va mntui. Inima mea a fost nduiosata, supusa,
zdrobita, n timp ce contemplam sacrificiul pe care Hristos l-a facut
pentru mine... Ma aflu aici, mntuit, mntuit pentru vesnicie, ca sa
traiesc vesnic n prezenta Sa si sa-I aduc laude, pentru ca si-a dat
viata pentru mine.
Ce bucurie va fi cnd acesti rascumparati i vor ntlni si saluta
pe cei care au simtit o povara pe suflet pentru ei! RH 5 ianuarie
1905
Daca l primesc pe Hristos si cred n El, ei [tinerii] vor fi adusi
ntr-o relatie strnsa cu Dumnezeu. El le da putere sa devina copii ai
lui Dumnezeu, sa se asocieze cu cei mai nalti demnitari ai mparatiei
cerurilor, sa fie alaturi de Gabriel, mpreuna cu heruvimi si serafimi,
ngeri si arhangheli. si mi-a aratat un ru cu apa vietii, limpede ca
cristalul, care iesea din scaunul de domnie al lui Dumnezeu si al
Mielului. n mijlocul pietii cetatii, si pe cele doua maluri ale rului,
era pomul vietii, rodind douasprezece feluri de rod si dnd rod n
fiecare luna; si frunzele lui slujesc la vindecarea neamurilor. Nu
va mai fi nimic vrednic de blestem acolo. Scaunul de domnie al
lui Dumnezeu si al Mielului vor fi n ea. Robii Lui i vor sluji. Ei
204
vor vedea fata Lui si Numele Lui va fi pe fruntile lor. Acolo nu va

fi noapte. Si
nu vor avea trebuinta nici de lampa, nici de lumina
soarelui, pentru ca Domnul Dumnezeu i va lumina. Si
vor mparati
[286] n vecii vecilor. - Spaulding and Magan Collection 52 Doar atunci
cnd vom vedea providenta lui Dumnezeu n lumina vesniciei vom
putea pricepe ct de mult datoram grijii si interventiei ngerilor Sai.
Fiintele ceresti au avut un rol activ n privinta oamenilor. Ed. 304
n viata viitoare, vom ntelege lucruri care aici ne-au nedumerit
mult. Vom deveni constienti ce ajutor puternic am avut si n ce fel
ngerii lui Dumnezeu au fost nsarcinati sa ne apere atunci cnd am
urmat sfatul Cuvntului lui Dumnezeu. ST 3 ianuarie 1906
n lumea viitoare, Hristos i va conduce pe cei mntuiti pe lnga
rul vietii si i va nvata lectiile minunate ale adevarului. El va desfasura naintea lor tainele naturii. Ei vor vedea ca o mna puternica
tine lumile n miscare. Vor vedea iscusinta marelui Artist care a
colorat florile de pe cmp si vor nvata despre planurile Tatalui ndurator, care trimite razele de lumina, iar mpreuna cu sfintii ngeri,
cei rascumparati vor recunoaste, prin cntece de lauda, iubirea fara
margini a lui Dumnezeu pentru o lume nerecunoscatoare. Atunci
se va ntelege ca Dumnezeu a iubit att de mult lumea, ca a dat pe
singurul Sau Fiu, pentru ca oricine crede n El sa nu piara, ci sa aiba
viata vesnica RH 3 ianuarie 1907
Ei [mostenitorii harului] au o relatie si mai sacra cu Dumnezeu
dect ngerii care nu au cazut niciodata. 5T 740
[287]
Prin puterea dragostei Sale, prin ascultare, omul cazut, un vierme
n ta rna, trebuie sa fie transformat, astfel ca sa poata fi potrivit spre
a deveni un membru al familiei ceresti, avnd drept companie, n
veacurile vesnice, pe Dumnezeu, Hristos si sfintii ngeri. Cerurile
vor triumfa, caci locurile vacante, create prin caderea lui Satana si a
ostirii sale, vor fi completate de cei mntuiti ai Domnului. UL 61
Dumnezeu l-a creat pe om spre slava Sa, pentru ca, dupa ncercare si proba, familia omeneasca sa poata deveni una cu familia
cereasca. Planul lui Dumnezeu a fost acela de a repopula cerul cu
oameni, daca acestia se vor dovedi ascultatori de fiecare cuvnt al
Sau. Adam trebuia sa fie ncercat spre a se vedea daca va fi ascultator,
ca ngerii credinciosi, sau neascultator. 1BC 1082
Dragostea si simpatia pe care nsusi Dumnezeu le-a sadit n
suflet si vor gasi acolo exercitarea cea mai curata si cea mai placuta.
205
Comuniunea curata cu fiintele sfinte, viata sociala armonioasa, cu

ngerii binecuvntati si cu cei credinciosi din toate veacurile, care
si-au spalat hainele si le-au albit n sngele Mielului, legaturile sfinte
care unesc laolalta ntreaga familie din cer si de pe pamnt (Efeseni
3,15) toate contribuie la fericirea celor rascumparati. GC 677
Judecata din timpul Mileniului
n timpul celor o mie de ani dintre prima si a doua nviere, va
avea loc judecata celor nelegiuiti. Daniel spune ca atunci cnd a
venit Cel mbatrnit de zile, judecata a fost data sfintilor Celui
[288]
Preanalt.
n acest timp, cei neprihaniti domnesc ca regi si preoti pentru
Dumnezeu. Ioan spune n Apocalipsa: Am vazut niste scaune de
domnie si pe cei ce sedeau pe ele si li s-a dat judecata. Ei vor fi
preoti ai lui Dumnezeu si ai lui Hristos si vor domni mpreuna cu El o
mie de ani. n acest timp, asa cum a prezis Pavel, sfintii vor judeca
lumea. mpreuna cu Hristos i vor judeca pe nelegiuiti, comparnd
faptele lor cu cartea de referinta Biblia si hotarnd fiecare
caz dupa faptele facute cnd au fost n trup. Si
Satana mpreuna cu
ngerii lui cei rai sunt judecati de catre Hristos si poporul Sau.
SW 14 martie 1905
A treia venire a lui Hristos
La ncheierea celor o mie de ani, Hristos Se ntoarce din nou pe
pamnt. El este nsotit de oastea celor mntuiti si nconjurat de un
alai de ngeri. n timp ce coboara ntr-o maiestate nfricosa toare, El
porunceste mortilor nelegiuiti sa nvieze pentru a-si primi pedeapsa.
Ei ies afara, o ostire puternica, nenumarata, ca nisipul marii. Ce
contrast fata de aceia care au nviat la prima nviere! Cei neprihaniti
au fost mbracati cu tinerete si frumusete nemuritoare. Cei nelegiuiti
poarta urmele bolii si ale mortii.
Fiecare ochi din multimea cea mare se ntoarce pentru a vedea
slava lui Dumnezeu. ntr-un glas, ostile nelegiuitilor exclama: Binecuvntat este Cel ce vine n Numele Domnului! Nu iubirea fata
de Isus este cea care le inspira aceasta declaratie. Puterea adevarului
face ca buzele lor sa rosteasca, fara voia lor, aceste cuvinte. Cei
206
nelegiuiti ies din morminte cu aceeasi ura fata de Isus si cu acelasi

[289] spirit de rebeliune cu care au intrat. Ei nu mai au un alt timp de
har la dispozitie, cnd sa-si corecteze defectele din viata lor trecuta.
Nimic nu s-ar mai cstiga cu aceasta. O viata ntreaga de neascultare
nu le-a nmuiat inimile. O a doua ocazie, daca le-ar fi data, ar fi
folosita ca si prima, calcnd n picioare cerintele lui Dumnezeu si
razvratindu-se mpotriva Lui.
Hristos coboara pe Muntele Maslinilor, de unde S-a naltat dupa
nvierea Sa si unde ngerii au repetat fagaduinta revenirii
Sale. Profetul spune: Atunci va veni Domnul, Dumnezeul meu
si toti sfintii mpreuna cu El! Picioarele Lui vor sta n ziua aceea
pe Muntele Maslinilor, care este n fata Ierusalimului, spre rasarit;
Muntele Maslinilor se va despica la mijloc si se va face o vale foarte
mare. Si
Domnul va fi mparat peste tot pamntul. n ziua aceea,
Domnul va fi singurul Domn si Numele Lui va fi singurul Nume
Zah. 14,5.4.9 GC 662, 663
Apoi, am privit n sus si am vazut cetatea cea frumoasa si mareata , avnd douasprezece temelii, douasprezece porti, cte trei de
fiecare parte si un nger la fiecare poarta. Am strigat: Cetatea! Cetatea cea mare! Vine de la Dumnezeu din ceruri! si aceasta a cobort
n toata splendoarea si slava ei stralucitoare si s-a asezat pe cmpia
pe care Isus a pregatit-o pentru ea. 1SG 213
Acum Satana se pregateste pentru o ultima lupta pentru suprematie. Ct timp a fost lipsit de puterea lui si ntrerupt din lucrarea
lui de amagire, printul raului s-a simtit nenorocit si descurajat; dar
cnd mortii nelegiuiti nviaza si vede acele multimi uriase de partea
[290] lui, sperantele lui renvie si se hotaraste sa nu renunte la lupta cea
mare... Cei nelegiuiti sunt prizonierii lui Satana... Ei sunt gata sa
primeasca sugestiile lui si sa ndeplineasca poruncile lui. Dar, consecvent vicleniei lui de la nceput, el nu vrea sa fie recunoscut ca
fiind Satana. El pretinde a fi printul care este proprietarul de drept al
lumii si a carui mostenire i-a fost rapita pe nedrept. El se prezinta
supusilor lui amagiti, ca salvator, asigurndu-i ca puterea lui a fost
cea care i-a scos din morminte si ca este pe punctul de a-i scapa de
cea mai cruda tiranie... El le propune sa-i conduca mpotriva taberei
sfintilor si sa puna stapnire pe cetatea lui Dumnezeu...
n gloata aceea mare sunt multi din generatia celor cu viata
lunga, care au trait nainte de potop... Sunt mparati si generali care
207
au cucerit popoare, viteji care n-au pierdut nici o batalie... Satana se

consulta cu ngerii lui si apoi cu acesti mparati cuceritori si oameni
puternici. Ei privesc puterea si numarul acelora care sunt de partea
lor si declara ca armata din cetate este mica n comparatie cu a lor
si ca poate fi biruita. Ei fac planuri sa puna stapnire pe bogatiile si
pe slava Noului Ierusalim. Toti ncep de ndata sa se pregateasca de
lupta. Mesteri priceputi fauresc echipament de razboi. Conducatori
militari, renumiti pentru succesele lor, rnduiesc gloate de luptatori
n companii si divizii.
n cele din urma, se da ordinul de naintare, si ostile fara numar
pornesc... Satana, cel mai puternic dintre luptatori, conduce avangarda, iar ngerii lui si unesc fortele pentru aceasta lupta finala.
GC 663, 664 Hristos apare acum din nou n fata vrajmasilor Sai. Cu [291]
mult deasupra cetatii, pe o temelie de aur lustruit, se afla un tron
nalt si ridicat sus. Pe acest tron sta Fiul lui Dumnezeu, iar n jur
sunt supusii mparatiei Sale. GC 665
n prezenta locuitorilor pamntului si ai cerului, adunati, are loc
ncoronarea finala a Fiului lui Dumnezeu...
El [Satana] a vazut coroana pusa pe capul lui Hristos de un nger
cu o statura nalta si cu o prezenta maiestuoasa si stie ca pozitia
naltata a acestui nger ar fi putut fi a lui. GC 666, 669
Ultima judecata
Acum, investit cu maiestate si putere suprema, mparatul mparatilor pronunta sentinta fata de cei razvratiti mpotriva guvernarii
Sale si aduce la ndeplinire dreptatea pentru aceia care au calcat
Legea Sa si au prigonit pe poporul Sau...
De ndata ce cartile cu rapoarte sunt deschise si ochiul lui Isus
priveste asupra nelegiuitilor, ei devin constienti de fiecare pacat pe
care l-au comis vreodata. Ei vad exact locul unde picioarele lor s-au
departat de pe calea curatiei si a sfinteniei si ct de departe i-a dus
mndria si razvratirea n calcarea Legii lui Dumnezeu...
Deasupra tronului este descoperita crucea; si, ca o priveliste
panoramica, apar scenele ispitirii si caderii lui Adam, mpreuna cu
etapele succesive din planul cel mare de mntuire. Nasterea umila a
Mntuitorului; primii Sai ani de saracie si ascultare; botezul Sau n
Iordan;... lucrarea Lui publica;... tradarea Lui;... Fiul lui Dumnezeu [292]
208
adus n mijlocul veseliei n fata lui Ana, judecat n palatul marelui

preot, n sala de judecata a lui Pilat, naintea lui Irod cel crud si las...
toate acestea sunt prezentate n culori vii.
Iar acum, n fata multimii tremurnde, sunt dezvaluite scenele
finale rabdatorul Suferind mergnd pe drumul spre Calvar. Printul
cerului atrnnd pe cruce...
Spectacolul ngrozitor se arata exact asa cum a fost. Satana,
ngerii lui si supusii lui nu se pot ntoarce de la tabloul propriei lor
lucrari. Fiecare si aminteste partea pe care a nfaptuit-o. GC 666,
667
Va veni timpul cnd toti va trebui sa stea naintea ngerilor si
a oamenilor si sa fie descoperiti n adevarata lor lumina. Asa cum
artistul reproduce pe placa lustruita trasaturile chipului omenesc,
caracterele lor au fost transpuse n cartile din ceruri... La judecata,
fiecare om va fi descoperit asa cum este, fie modelat dupa asemanarea
divina, fie desfigurat de pacatele idolatre ale egoismului si lacomiei.
17MR 288
n ziua cnd fiecare va fi rasplatit dupa faptele sale, cum vor
aparea calcatorii de Lege naintea lor nsisi atunci cnd, pentru
cteva clipe, li se va permite sa vada rapoartele vietii lor asa cum au
ales ei sa o traiasca...
n ziua judecatii, oamenii vor vedea ce ar fi putut deveni ei prin
puterea lui Hristos... Ei au cunoscut cerintele lui Dumnezeu, dar au
[293] refuzat sa se conformeze conditiilor expuse n Cuvntul Sau. A fost
propria lor alegere sa se asocieze cu demonii...
n ziua judecatii, toate acestea vor fi deschise naintea celor
nepocaiti. Scena dupa scena trece prin fata lor. Cu tot atta claritate
ca lumina din miezul zilei, ei vor vedea ce ar fi putut fi, daca ar fi
colaborat cu Dumnezeu, n loc sa I se opuna. Tabloul nu poate fi
nsa schimbat... Cazurile lor sunt hotarte pentru totdeauna...
Iar ngerii decazuti, nzestrati cu mai multa inteligenta dect
omul, si vor da seama ce au facut prin folosirea puterilor lor,
conducndu-i pe oameni sa aleaga minciuna si nselaciunea.
UL 203
A sosit nsa timpul cnd rebeliunea trebuie sa fie nfrnta pna la
urma, iar istoria si caracterul lui Satana sa fie demascate. n ultimul
sau efort urias de a-L detrona pe Hristos, de a distruge pe poporul
Sau si de a pune stapnire pe cetatea lui Dumnezeu, arhiamagitorul
209
a fost demascat definitiv. Aceia care s-au unit cu el vad nfrngerea

totala a cauzei lui. Urmasii lui Hristos si ngerii credinciosi vad
ntinderea vasta a intrigilor lui mpotriva guvernarii lui Dumnezeu.
El devine obiectul repulsiei generale.
Satana vede ca rascoala sa l-a facut nevrednic pentru cer... Acuzatiile lui mpotriva milei si dreptatii lui Dumnezeu sunt aduse acum
la tacere. Jignirea pe care a ncercat sa o arunce asupra lui Iehova
ramne n ntregime asupra lui. Iar acum, Satana se pleaca si marturiseste justetea sentintei date lui... Toate ntrebarile cu privire la
adevar si ratacire n lupta cea lunga au fost acum explicate...
Cu toate ca Satana a fost nevoit sa recunoasca dreptatea lui
Dumnezeu si sa se plece naintea suprematiei lui Hristos, caracterul [294]
lui ramne neschimbat. Spiritul de razvratire izbucneste iarasi ca
un torent puternic. Plin de furie, se hotaraste sa nu renunte la lupta
cea mare. A venit timpul pentru o lupta disperata, finala, mpotriva
mparatului cerului. Se arunca n mijlocul supusilor lui si ncearca
sa-i inspire cu propria lui furie, ridicndu-i de ndata la lupta. Dar
dintre toate milioanele nenumarate, pe care le-a amagit la rascoala,
nu este nici unul care sa-i recunoasca suprematia. Puterea lui este
la sfrsit... Mnia lor se aprinde mpotriva lui Satana si a acelora
care au fost agentii lui de amagire si, ntr-o furie demonica, se ntorc
mpotriva lor...
Cade foc de la Dumnezeu din cer. Pamntul se crapa... Flacari
nimicitoare izbucnesc din fiecare prapastie deschisa... A venit ziua
care va arde ca un cuptor. Elementele sunt amestecate cu dogoarea
mistuitoare, si chiar pamntul cu tot ce este pe el arde. Maleahi 4,1;
2 Petru 3,10. Suprafata pamntului pare o masa topita un lac de
foc urias, n clocot...
Cei nelegiuiti si primesc rasplata... Unii sunt nimiciti ntr-o
clipa, n timp ce altii sufera multe zile. Toti sunt pedepsiti dupa
faptele lor. Pacatele celor drepti fiind transferate asupra lui Satana,
el trebuie sa sufere nu numai pentru razvratirea lui proprie, ci si
pentru toate pacatele pe care i-a provocat pe sfinti sa le savrseasca.
Pedeapsa lui este cu mult mai mare dect a acelora pe care i-a amagit.
Dupa ce toti cei care au cazut prin amagirile lui au pierit, el nca
mai traieste si mai sufera. n flacarile nimicitoare, cei nelegiuiti sunt
nimiciti. GC 670 673 Printr-o viata de razvratire, Satana si toti [295]
cei ce se unesc cu el ajung n asa masura mpotriva lui Dumnezeu,
210
nct chiar prezenta Lui ajunge sa fie pentru ei un foc mistuitor.

Slava Lui, care este iubire, i va nimici. DA 764
ntregul univers va fi martor la ceea ce nseamna natura si urmarile pacatului. Iar distrugerea lui totala, care la nceput ar fi provocat
ngerilor frica, iar lui Dumnezeu dezonoare, va ndreptati acum iubirea Sa si-I va restabili onoarea n fata universului fiintelor care si
gaseau placerea sa faca voia Sa si n a caror inima este Legea Sa.
GC 504
Focul care i consuma pe nelegiuiti curata pamntul. Orice urma
de blestem este ndepartata. Nici un iad arznd vesnic nu va pastra
naintea celor rascumparati consecintele nfricosa toare ale pacatului.
O singura amintire ramne nsa: Mntuitorul nostru va purta
pentru vesnicie semnele rastignirii. Pe fruntea Sa ranita, pe coasta
Sa, pe minile si picioarele Sale, se vor pastra pe veci urmarile
lucrarii pline de cruzime, nfaptuite de pacat. GC 674
Pacatul este un lucru tainic, inexplicabil. Nu exista nici un motiv
pentru existenta sa; a cauta sa-l explici nseamna a cauta sa gasesti o
scuza pentru el, si aceasta ar nsemna sa-l justifici. Pacatul a aparut
ntr-un univers desavrsit, un lucru care s-a aratat a fi de nescuzat
si extrem de pacatos. Motivul pentru initierea lui sau aparitia lui nu
a fost explicat niciodata si nici nu poate fi explicat vreodata, nici
macar n ultima mare zi, cnd se va aseza judecata si se vor deschide
cartile... n acea zi, va fi vadit pentru toti ca nu exista si nu a existat
[296] niciodata vreo cauza pentru pacat.
Cnd va fi rostita condamnarea finala a lui Satana, a ngerilor
lui si a tuturor oamenilor care i s-au alaturat, identificndu-se cu
el n calcarea Legii lui Dumnezeu, orice gura va fi nchisa. Cnd
ostile celor razvratiti, ncepnd de la rebelul cel mare pna la ultimul
calcator de lege, sunt ntrebate de ce au calcat Legea lui Dumnezeu,
ele vor ramne fara glas. Nu vor putea da nici un raspuns, nici un
motiv care sa aiba o ct de mica greutate. ST 28 aprilie 1890
Locuitorii tuturor lumilor vor fi convinsi de dreptatea Legii n
nfrngerea razvratirii si eradicarea pacatului... nfaptuirea planului
de mntuire descopera, nu numai oamenilor, dar si ngerilor, caracterul lui Dumnezeu, si n decursul veacurilor vesnice, caracterul
rautacios al pacatului va fi nteles prin pretul pe care l-au platit Tatal
si Fiul pentru rascumpararea unui neam razvratit. n Hristos, Mielul junghiat de la ntemeierea lumii, toate lumile vor privi semnele
211
blestemului, iar ngerii si oamenii deopotriva vor aduce slava si glorie Mntuitorului prin care au fost sustinuti ca sa nu devina niste
razvratiti.
Eficienta crucii apara neamul rascumparat de pericolul unei a
doua caderi. Viata si moartea lui Hristos scot la iveala, n mod efectiv, nselaciunile lui Satana si resping pretentiile lui. Sacrificiul lui
Hristos pentru o lume cazuta i atrage nu numai pe oameni, dar si
pe ngeri la El cu legaturile unei uniri indisolubile. Prin planul de
mntuire, dreptatea si mila lui Dumnezeu sunt pe deplin satisfacute
si n toata vesnicia razvratirea nu va mai aparea niciodata, iar suferinta nu va mai atinge niciodata universul lui Dumnezeu. The
[297]
Messenger 7 iunie 1893
Pamntul rennoit
Cnd Dumnezeu va curati la sfrsit pamntul, acesta va fi ca un
lac imens de foc. Asa cum Dumnezeu a pastrat corabia n mijlocul
nvolburatului potop, deoarece ea avea n interiorul ei opt persoane,
la fel El va pazi si Noul Ierusalim, care i are n interiorul lui pe cei
credinciosi din toate veacurile... Desi ntregul pamnt, cu exceptia
acelei portiuni unde se afla cetatea, va fi cuprins ntr-o mare de foc
lichid, totusi cetatea va fi aparata asa cum a fost corabia, printr-o
minune a puterii Celui Atotputernic. Aceasta ramne nevatamata n
mijlocul elementelor dezlantuite. 3SG 87
Noul Pamnt si mostenirea noastra vesnica
El [Moise] a vazut pamntul purificat prin foc si curatat de orice
urma de pacat, orice urma de blestem, rennoit si dat sfintilor n
posesie o data pentru totdeauna. 10MR 158
Planul de mntuire nu va fi pe deplin nteles nici chiar atunci cnd
cei rascumparati vor vedea asa cum sunt vazuti si vor cunoaste asa
cum sunt cunoscuti; nsa, de-a lungul veacurilor vesnice, adevarul
se va descoperi continuu n fata mintilor uimite si ncntate. GC
651
n planul de mntuire exista naltimi si adncimi pe care nsasi
vesnicia nu le poate epuiza niciodata, minuni n care ngerii doresc
sa priveasca. Numai cei rascumparati, dintre toate fiintele create, au
212
cunoscut prin propria lor experienta lupta cu pacatul; ei au lucrat

mpreuna cu Hristos si, lucru pe care nici macar ngerii nu-l puteau
[298] face, au fost partasi la suferintele Lui; oare sa nu aduca ei marturie n
ceea priveste stiinta mntuirii despre ceea ce poate fi de valoare
pentru fiintele necazute? Ed. 308
Sunt taine n ceea ce priveste planul de mntuire... care constituie
pentru ngerii cerului subiecte de continua uimire.
Apostolul Petru, vorbind despre descoperirile date profetilor cu
privire la suferintele lui Hristos si slava care va urma, spune ca
acestea sunt lucruri n care ngerii doresc sa priveasca. 5T 702
Multimea celor mntuiti va colinda lume dupa lume, iar o mare
parte din timpul lor va fi petrecut n cercetarea tainelor mntuirii. Si
pe tot parcursul vesniciei, acest subiect va fi continuu deschis mintii

lor. RH 9 martie 1886 stiinta mntuirii este stiinta tuturor stiintelor; stiinta care constituie studiul ngerilor si al tuturor inteligentelor
din lumile necazute; stiinta care angajeaza atentia Domnului si Mntuitorului nostru; stiinta care patrunde n planul izvort din mintea
Celui Infinit...; stiinta care va constitui studiul celor mntuiti ai lui
Dumnezeu, de-a lungul veacurilor nesfrsite. Ed. 126
Scopul minunat al harului lui Dumnezeu, taina iubirii rascumparatoare, constituie subiectul pe care ngerii doresc sa-l cunoasca
si care va fi studiul lor de-a lungul veacurilor nesfrsite. Att cei
rascumparati, ct si fiintele necazute, vor descoperi n crucea lui
[299] Hristos stiinta si cntecul lor. Se va vedea ca slava ce straluceste pe
fata lui Isus este slava iubirii ce se jertfeste pe sine. n lumina de la
Calvar se va vedea ca legea iubirii care renunta la sine este legea
vietii pentru pamnt si cer, ca iubirea care nu cauta folosul sau
si are izvorul n inima lui Dumnezeu si ca n cel blnd si smerit se
manifesta caracterul Aceluia care locuieste n lumina de care nici
un om nu se poate apropia. DA 19, 20 si anii vesniciei, n desfasurarea lor, vor aduce descoperiri mai bogate si mai slavite despre
Dumnezeu si despre Hristos. Pe masura ce creste cunostinta, creste
si dragostea, respectul si fericirea. Cu ct oamenii l vor cunoaste
mai mult pe Dumnezeu, cu att va fi mai mare admiratia lor fata de
caracterul Sau. Cnd
Isus deschide n fata lor bogatiile mntuirii si realizarile uimitoare n lupta cea mare cu Satana, inimile celor mntuiti sunt cuprinse
de o devotiune si mai arzatoare si, cu o bucurie si mai entuziasta, si
213
ating harfele de aur si atunci de zece mii de ori zece mii si mii de
mii de glasuri se unesc pentru a nalta coruri puternice de lauda.
si pe toate fapturile care sunt n cer, pe pamnt, sub pamnt, pe
mare si tot ce se afla n aceste locuri, le-am auzit zicnd: A Celui ce
sede pe scaunul de domnie si a Mielului sa fie lauda, cinstea, slava
si stapnirea n vecii vecilor! Apocalipsa 5,13
Marea lupta a luat sfrsit. Pacatul si pacatosii nu mai exista.
Universul ntreg este curat. O singura vibratie de armonie si de
bucurie strabate prin creatiunea cea imensa. De la Acela care a creat
toate se revarsa viata, lumina si fericirea prin domeniile spatiului fara
sfrsit. De la atomul cel minuscul si pna la luminile cele mari, toate
lucrurile, nsufletite si nensufletite, n frumusetea lor neumbrita si [300]
n bucurie desavrsita, declara ca Dumnezeu este iubire. GC 678
Epilog
Tema mntuirii este un subiect n care ngerii doresc sa priveasca;
ea va fi stiinta si cntecul celor rascumparati de-a lungul veacurilor
nesfrsite ale vesniciei. Nu este oare ea vrednica de atentie si studiu
acum? BE 1 ianuarie 1888
n timp ce [cercetatorul Bibliei] studiaza si mediteaza asupra
temelor n care ngerii doresc sa priveasca (1Petru 1,12), el se
poate bucura de compania lor. El poate merge pe urmele pasilor
divinului nvata tor si sa asculte cuvintele Lui ca atunci cnd El a
vorbit de pe munte, cmpie sau mare. El poate trai n aceasta lume
n atmosfera cerului, mpartasind celor necajiti de pe acest pamnt
si celor ispititi gnduri de nadejde si dorinta puternica dupa sfintire;
apropiindu-se el nsusi si n partasie tot mai strnsa cu Cel Nevazut,
ca acela din vechime, care a umblat cu
Dumnezeu, apropiindu-se tot mai mult si tot mai mult de pragul
vesniciei, pna ce portile se vor deschide si el va intra acolo. El nu
se va mai simti strain. Glasurile care i vor spune bun venit sunt
glasurile celor sfinti care, nevazuti, au fost pe pamnt nsotitorii lui
glasuri pe care aici el a nvatat sa le distinga si sa le iubeasca.
Acela care, prin intermediul Cuvntului lui Dumnezeu, a trait n
partasie cu cerul se va simti acasa n compania cerului. Ed. 127
Domnul doreste ca noi sa avem discernamntul de a ntelege
ca aceste fiinte puternice care viziteaza lumea noastra au avut un
214
[301] rol activ n lucrarea pe care noi am considerat-o ca fiind a noastra.

Aceste fiinte ceresti sunt ngeri slujitori si adesea ei se deghizeaza
n chip de fiinte omenesti. Ca straini, ei discuta cu cei angajati n
lucrarea lui Dumnezeu. Ei au fost calauze, prin locuri singuratice,
acelora care calatoreau n primejdie. n vasele azvrlite ncoace
si ncolo de furtuna, ngeri cu chip omenesc au rostit cuvinte de
ncurajare pentru a domoli teama si a inspira nadejde n ceasul
primejdiei, iar calatorii au crezut ca acela a fost dintre ei, o persoana
cu care nu au mai vorbit nainte. UL 84
Fiecare dintre cei rascumparati va ntelege lucrarea ngerilor n
propria lui viata . ngerul care a fost pazitorul lui nca din frageda
pruncie; ngerul care a vegheat asupra pasilor lui si l-a acoperit n
ziua primejdiei; ngerul care a fost cu el n valea umbrei mortii, care
a nsemnat locul unde a trecut la odihna, care a fost cel dinti sa-l
ntmpine n dimineata nvierii cum va fi cnd va putea vorbi cu
el si va afla istoria interventiei divine n viata lui, a cooperarii ceresti
n fiecare fapta facuta pentru omenire! Ed. 305
Sa ne umplem inimile cu pretioasele fagaduinte ale lui Dumnezeu, ca sa putem rosti cuvinte care sa constituie o mngiere si
putere pentru altii. Astfel, noi putem nvata limba ngerilor ceresti
care, daca noi vom fi credinciosi, vor fi tovarasii nostri n veacurile
vesnice. YI 10 ianuarie 1901
n viata viitoare, noi vom ntelege lucruri care aici ne nedumiresc
mult. Ne vom da seama ce ajutor puternic am avut si n ce fel ngerii
lui Dumnezeu au fost nsarcinati sa ne apere n timp ce noi urmam
sfatul Cuvntului lui Dumnezeu. HP 257
Fiecare dintre cei rascumparati va ntelege lucrarea ngerilor n
propria lui viata . ngerul care a fost pazitorul lui nca din frageda
pruncie; ngerul care a vegheat asupra pasilor lui si l-a acoperit n
ziua primejdiei; ngerul care a fost cu el n valea umbrei mortii, care
a nsemnat locul unde a trecut la odihna, care a fost cel dinti sa-l
[302] ntmpine n dimineata nvierii cum va fi cnd va putea vorbi cu
el si va afla istoria interventiei divine n viata lui, a cooperarii ceresti
n fiecare fapta facuta pentru omenire! Ed. 305
AY Apeal to Youth Apel catre tineri
BE Bible Echo Ecoul Bibliei
Bible Echo and Signs of the Times Bible Echo and Signs of the
Times Ecoul Bibliei si Semnele timpului
215
CC Conflict and Courage - Conflict si curaj

CH Counsels on Health Sfaturi pentru sanatate
CG Child Guidance ndrumarea copilului
COL Christs Object Lessons Parabolele Domnului Hristos
CW Counsels to Writers and Editors Sfaturi catre scriitori si
editori
DA The Desire of Ages Hristos, Lumina lumii
Ed Education Educatie
FCE Fundamentals of Christian Education Fundamentele
educatiei crestine
GC The Great Controversy - Marea lupta
GCB General Conference Bulletin - Buletinul Conferintei Generale
GW Gospel Workers Lucratorii evangheliei
HL Healthful Living - Vietuire sanatoasa
HP In Heavenly Places - n locurile ceresti
HR The Health Reformer Reformatorul sanatatii
HS Historical Sketches of SDA Foreign Missions Schite istorice despre misiunile straine ale Bisericii AZS
LDE Last Day Events - Evenimentele zilelor din urma
LP Sketches From the Life of Paul Schite din viata lui Pavel
LS Life Sketches Schite din viata
Mar Maranatha
ML My Life Today Viata mea azi
1MR Manuscript Releases, vol. 1 Colectia de manuscrise,
vol. 1(2MR etc., pentru volumele urmatoare)
PK Prophets and Kings Profeti si regi
PP Patriarchs and Prophets - Patriarhi si profeti
PT The Present Truth Adevarul prezent
RH Review and Herald
1SAT Sermons and Talks Predici si cuvntari, vol. 1 (2SAT,
pentru vol. 2)
SC Steps to Christ Calea catre Hristos
SF Echo Southern Field Echo
1SG Spiritual Gifts, vol. 1 Daruri spirituale, vol. 1 (2SG etc.,
pentru vol. 2-4)
1SM Selected Messages, book 1 Marturii selectate, vol.1
(2SM etc., pentru vol. 2 si 3)
216
1SP The Spirit of Prophecy, vol. 1 (2SP etc., pentru vol. 2-4)
SpTEd Special Testimonies on Education Marturii speciale
cu privire la educatie
SR The Story of Redemption Istoria mntuirii
SSW The Sabath School Worker - Lucratorul scolii de Sabat
ST The Signes of the Times Semnele timpului
SW The Southern Watchman
1T Testimonies for the Church, vol. 1 Marturii pentru comunitate, vol. 1 (2T etc., pentru vol. 2-9)
TDG This day with God Aceasta zi cu Dumnezeu
TM Testimonies to Ministers and Gospel Workers Marturii
pentru pastori si lucratorii evangheliei
UL Upward Look Privind n sus

Adevarul Despre Îngerii PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Adevarul Despre Îngerii PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Adevarul despre ngeri

Informatii despre aceasta carte

White Estate: mail@whiteestate.org. Suntem recunoscatori pentru

Cuvnt catre cititor

putut explica, si da cititorului simta mntul ca este martor ocular al

Adevarul despre ngeri

Capitolul 10 Lucrarea ngerilor de la judecatori pna la

Adevarul despre ngeri

Natura omeneasca a Domnului Hristos . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115

naltarea lui Hristos la Tatal Sau . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154

Adevarul despre ngeri

Spiritele rele printre cei din ramasita . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Capitolul 1 ngerii si tu Scurta privire

Adevarul despre ngeri

Cnd Sanherib, trufasul asirian, L-a ocart si hulit pe Dumnezeu

ngerii si tu Scurta privire generala

Adevarul despre ngeri

nfricosa toare este starea acelora care se mpotrivesc cerintelor

Capitolul 2 Lucrarea ngerilor astazi

Adevarul despre ngeri

ngerii sunt trimisi pentru a sluji copiilor lui Dumnezeu, care

Lucrarea ngerilor astazi

ngerii lui Dumnezeu vegheaza asupra noastra. Pe acest pamnt,

Adevarul despre ngeri

vederea unui anumit scop, care va va ridica mai presus de toate

Lucrarea ngerilor astazi

pe oamenii de culoare si niciunde nu am gasit lucrarea att de bine

Adevarul despre ngeri

a pus la dispozitie, prin ngerii slujitori, pentru fiecare credincios,

Lucrarea ngerilor astazi

si pazesc pe poporul lui Dumnezeu, care este ispitit, naltndu-l si

Capitolul 3 ngerii n ceruri nainte de razvratire

ngerii n ceruri nainte de razvratire

a ridicat fiecare bolta si stlp din templul cel mare al naturii. HP

Adevarul despre ngeri

ngerii au existat nainte de crearea omului; caci atunci cnd

Dumnezeu l-a facut [pe Lucifer] bun si frumos, ct s-a putut de

ngerii n ceruri nainte de razvratire

face distinctie ntre ele, aceasta compilatie a procedat la fel ca ea.],

Adevarul despre ngeri

nainte de aparitia raului

Capitolul 4 Originea raului

Adevarul despre ngeri

Dumnezeu nu a creat raul. El a facut doar binele, care era ca El

Fiului Sau si sa arate relatia existenta ntre El si toate fiintele create...

Adevarul despre ngeri

ciudat, nfricosa tor. Adevarul, dreptatea si credinciosia se luptau cu

El [Lucifer] cstigase simpatia ctorva dintre asociatii sai,

Adevarul despre ngeri

pe nedrept; si el ar fi atras un numar mult mai mare de partea lui. El

ngerii dezbat problemele

Adevarul despre ngeri

pentru prima data un spirit de nemultumire si nici macar atunci cnd

exprimate n Legea lui Dumnezeu, sunt de neschimbat, desavrsite

Adevarul despre ngeri

nsa mndria, devotamentul pentru conducatorul lor si dorinta dupa

slava minunata a lui Dumnezeu a facut ca vina lor sa fie de neiertat.

Capitolul 5 Alungarea ngerilor razvratiti si

Alungarea ngerilor razvratiti si caderea lui Adam si a Evei

Adevarul despre ngeri

si munti, nu att de nalti si colturosi cum sunt acum, ci uniformi

Alungarea ngerilor razvratiti si caderea lui Adam si a Evei