Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Radioul Modern
Radioul Modern
CUPRINS
INTRODUCERE ...............................................................................................................................
5
SA STM DE
VORBA ..................................................................................................................9
1.1. Cuvinte auzite, nu
vazute .......................................................................................12
1.2. O audienta mare... de
indivizi ...............................................................................16
1.3. Claritate, simplitate, concizie. ...............................................................................19
1.4. Reguli de compozitie ................................................................................................25
1.4.1. Diateza
activa ...........................................................................................25
1.4.2. Vocabularul ................................................................................................27
1.4.3. Pronumele personale .................................................................................33
1.4.4. Constructive negative .............................................................................34
1.4.5. Timpul verbelor ................................................................................36
1.4.6. Titulaturi si functii ...................................................................................43
1.4.7. Cifre si
abrevieri .......................................................................................46
1.4.8. Cuvinte de tranzitie si indicatii vocale ..............................................47
1.5.
Ritmul ...........................................................................................................................50
1.6. Culoarea ....................................................................................................................52
Concluzii...............................................................................................................................53
ATI AFLAT ULTIMA NOUTATE? ..........................................................................................55
2.1.
Definitie ......................................................................................................................55
2.2. Caracteristicile stirii ..............................................................................................58
2.3. Tipuri de
stiri ............................................................................................................64
2.4. Organizarea si structura stirilor .........................................................................66
2.4.1. Valoarea de stire si prelucrarea informatiei ....................................66
2
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
1
Strunk & White, 1979,p. 17
3
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
scrie Preedintele a fost mpucat. Sau, n-am putea ridiculiza victima unui atac
care striga Am fost jefuit! in loc de Cineva m-a jefuit!. In aceste cazuri,
obiectul asupra cruia se acioneaz este mai important dect un subiect
necunoscut.
Strunk a observat insa ca exista si un caz deosebit pentru structurarea
ideilor astfel nct subiectul discursului este de asemenea subiectul propoziiei.
Uneori diateza pasiva este inevitabila. Sa luam urmtoarea propozitie.
PASIV: Pictura anilor '60 nu mat este aproape deloc apreciata astzi.
Aici diateza pasiva este acceptabila fiindc in centrul ideii se afla pictura.
Tema propoziiei si subiectul ei sunt aceleai. Dar sa spunem ca tema o
reprezint preferinele criticilor de arta contemporani. Putem scrie propoziia
utiliznd oricare dintre forme:
PASIV: Pictura anilor '60 nu mai este apreciata de criticii contemporani.
Sau:
ACTIV: Criticii contemporani nu mai apreciaza pictura anilor '60.
Totui, in acest al doilea exemplu, diateza activa este mai directa, mai
hotrt, mai concisa. Construcia pasiva este in primul rnd purttoare de
cuvinte inutile. Pentru a evita acest lucru este nevoie de o vigilenta continua.
ntr-adevr, utilizarea diatezei pasive in schia iniiala si in vorbirea improvizata
poate fi reprezentarea prea naturala a modului in care gndurile sunt asociate si
legate de tema si subiect in mintea noastr.
1.4.2. Vocabularul
In sfrit, William Strunk a fost un adept al limbajului concret. Este de
preferat specificul, generalului, cuvntul precis celui vag, concretul abstractului,
spunea el (1). Strunk a argumentat ca marii autori au fost eficieni fiindc au
lucrat cu particulariti si au oferit detaliile ce contau. Prea des jurnalistii
ncearc sa-si lrgeasc audienta apelnd la cazul general in locul celui
particular, angajnd mai degrab termeni abstraci dect exemple concrete.
Lingvistul S.I.Hayakawa (2) a ilustrat precis aceasta problema prin ceea ce a
numit scara abstractizrii. Sa luam de exemplu cazul unei vaci numita
Floricica. Urcnd scara substantiv cu substantiv, vaca este identificata ca
Floricica (un animal unic), rasa Guernsey, vaca, inventar viu (septel), bun al
fermei, si, in final, avere. La fiecare nivel de abstractizare relaia dintre Floricica
si fermier este pusa intr-o perspectiva mai larga, dar caracteristicile care o
identifica in mod unic trebuie lsate deoparte. In timp ce putem sa ne formam o
imagine clara a Floricelei, vaca Guernsey, exista numai o urma slaba a imaginii
sale cand ncercam sa ne imaginam o fotografie a averii fermierului. O lecie
importanta aici este ca detaliile si particularitile au puterea de a forma imagini
in mintea audientei - observaie importanta cand scriem pentru radio.
1
Strunk & White, 1979, p. 19
2
cf. Finn, 1991, p.12
5
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
1
Strunk &White, p.20
7
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
8
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
10
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
11
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
nu este att de importanta si deci poate lipsi, ceea ce este corect cand este citit
suna prostesc cand este vorbit. De exemplu, sa consideram afirmatia:
Preedintele a spus ca a crezut ca primul ministru facea o treaba buna.
Citita cu voce tare, ne face sa ne intrebam daca presedintele inca mai crede
acest lucru. Desigur ca da, deci spunei:
Preedintele spune ca el crede ca primul ministru facea o treaba buna.
Daca exista cineva care crede ceva la trecut, putem presupune, daca nu
stim contrariul, ca el crede acelasi lucru si acum.
lata cateva exemple care ilustreaza cum sa facei tirile mai actuale pentru
radio:
O stire de agentie arata ca presedintele a parasit Bucurestiul pentru
petrecerea vacantei in Predeal. Ziarul trebuie sa scrie tirea la trecut din motivele
deja discutate.
Dar radioul este mult mai rapid, deci poate prezenta tirea in timp ce
presedintele este inca pe drum:
Preedintele se ndreapt ctre Predeal pentru a-si petrece vacanta .
Sau, poate folosi trecutul, accentund apropierea temporala:
Preedintele tocmai a parasit Bucurestiul pentru a-si petrece vacanta in
Predeal.
Sau, poate privi in viitor:
Presedintele va ajunge la reedina sa din Predeal, la doua ore dupa ce a
parasit Bucurestiul in aceasta dimineaa .
Putei accentua senzaia de imediat prin timpul verbelor sau prin
conectarea ei la o anumita referinta temporala, precum:
Cu cateva minute nainte...
Chiar nainte de intrarea in emisie...
La aceasta ora...
In acest moment...
Dar folosirea in exces a acestor expresii ar trebui evitata, altfel ele se vor
banaliza si-si vor pierde impactul.
O alta precautie: ocazional, textul unui discurs este comunicat mediilor de
informare pentru a-l utiliza nainte ca el sa fie cu adevrat rostit. Ganditi-va cum
ar suna daca citati un vorbitor care a spus ceva, bazandu-va pe discursul
tiparit, iar mai tarziu vei descoperi ca in timpul discursului el a facut unele
modificari si nu a mai spus acel lucru. Aceasta situatie necesita in mod clar
folosirea timpului viitor:
Senatorul X, intr-un discurs pe care l va prezenta diseara... va cere cresterea
sprijinului pentru programele educationale.
Sau:
Intr-un discurs pregatit pentru a fi rostit asta seara, senatorul X va acuza...
13
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
14
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
15
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
Totui este posibil sa dam stirii o mai mare senzatie de imediat folosind
forma de gerunziu a verbelor. De exemplu:
Un incendiu a izbucnit aseard intr-un bloc din centrul orasului ucigand 12
persoane si ranind alte 3.
tirea nu este doar mai actuala, dar am si salvat un cuvnt, care, si am
facut fraza sa curg mai uor.
1
Exemplu adaptat dupa Willis & D'Arienzo, 1993, p.150
16
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
17
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
intr-un text: totusi, pe de alta parte, dar. Si exista conectorii standard: si, de
asemenea, in plus, pe langa. Totusi, fii ateni la toi acestia, fiindc muli
incepatori ii folosesc pentru a formula fraze complexe si amestecate acolo unde
doua fraze simple separate ar fi mai bune.
Modificarile in inflexiunea vocii utilizate de prezentatori ofer de asemenea
indicii orale ascultatorilor. Ele ajuta la accentuarea anumitor cuvinte sau expresii
din interiorul unui text. Scriitorul poate indica in script unde se dorete o
inflexiune prin folosirea punctuatiei uzuale, si prin subliniere pentru a indica
accentul. Totusi, inflexiunea reala trebuie sa fie data de vocea textului -
prezentatorul.
In fraza anterioara, de exemplu, utilizarea ghilimelelor in jurul cuvantului
vocea va indica unui prezentator ca acestui cuvnt i-ar trebui data o inflexiune
speciala care l separa de restul frazei prin felul cum se aude.
Un alt exemplu bine cunoscut despre cum diferentele de inflexiune pot
schirnba sensul unui text este urmatorul rnd. ncercai sa-l cititi cu voce tare,
notand diferitele inflexiuni.
Unde an disparut toate florile?
Unde au disparut toate florile?
Unde au disparut toate florile?
Unde au disparut toate florile?
Si acest exemplu, in care schimbarile de accent aduga mult capacitatii
audientei de a nelege intentia autorului:
Presedintele a insistat ca fortele armate romane trimise in Albania vor fi
folosite numai pentru scopuri de mentinere a pacii.
Accent pe Presedintele - ca pus in opozitie cu un alt oficial care ar fi
putut face aceeai declaratie; accentueaz credibilitatea sursei.
Accent pe a insistat - face din actiunea lui, cheia catre fraza.
Accent pe romane - fortele altei tari ar putea fi folosite diferit, dar nu cele
romane.
Accent pe numai - nici o alta activitate nu este propusa.
Accent pe ..mentinere a pacii - in opozitie cu, posibil, actiuni de razboi.
In sfrit, textul difuzat pe calea undelor utilizeaza frecvent pauze, pentru
a da timp asculttorului sa prelucreze informaia anterioara nainte de a
continua cu o noua informaie. Amintii-va ca in lectura textului tiparit cititorul
i fixeaza propriul ritm, dar acest lucru nu este posibil in difuzare. Deci cel care
scrie textul pentru radio va utiliza semnele de punctuatie ce indica
prezentatorului pauzele. Virgulele, cratima si punctele de suspensie vor aparea
mai frecvent intr-un text radiofonic dect intr-unul tiparit, si mai frecvent dect
este cerut de regulile stricte ale gramaticii.
20
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
21
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
2.5.2. Lead-ul
Cand pornii intr-o excursie trebuie sa facei un prim pas. Acelasi lucru se
aplica si in cazul stirilor. Primul lucru pe care trebuie sa-l scriei este lead-ul.
Daca nu obinei interesul audientei cu primele doua fraze, ai pierdut-o pentru
intreaga stire.
Lead-ul este semnalul ca audienta sa nceap sa asculte, de aceea nu
trebuie sa contina detalii importante. Nu este lead-ul Cine - ce - cand - unde -
cum - de ce? din presa scrisa. La una sau doua din aceste ntrebri tradiionale
22
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
se poate rspunde, dar nu la toate. Orice detalii includem intr-un lead difuzat pe
calea undelor, ele ar trebui plasate spre finalul acestuia. Trebuie sa presupunem
ca audienta nu va da atenie primelor cateva cuvinte ale lead-ului. Pe aceste
cuvinte de nceput nu trebuie sa contam cand transmitem o informaie
importanta.
De fapt, utilizarea termenului lead in jurnalismul radio este neltoare.
Termenul provine din presa scrisa. A fost dezvoltat sa se potriveasc mecanicii
acestui suport. A fost o metoda specializata si cumva artificiala de a introduce in
primul para-graf al stirii de ziar toate informaiile eseniale despre eveniment.
Acest lucru a avut ca scop atragerea ateniei cititorului si posibilitatea ca editorii
sa taie tirea la sfritul primului paragraf pstrnd totusi miezul subiectului.
Prezentatorul reelei NEC, John Chancellor, descrie lead-urile ca ideile
fundamentale, uverturile, loviturile la tinta ale scriiturii stirilor. Compus corect,
lead-ul rspunde la ntrebri nainte ca ele sa fie puse si promite mai multe
raspunsuri in continuare (1). Pentru jurnalistul incepator, compunerea lead-ului
este o sarcina dificila. De obicei, jurnalistii de presa scrisa sunt instruiti sa
rezume tirea oferind cele sase ntrebri intr-o singura fraza de introducere. Aa
cum va putei imagina, rezultatul este deseori o afirmatie greoaie, voluminoasa,
ce goleste plamanii de oxigen daca se ncearc sa fie rostita dintr-o rasuflare. Prin
urmare, esenta scrierii unui lead pentru o stire redio este stabilirea unui context
ce evoca un scenariu fundamental in mintea audientei si anuntarea celei mai
evidente si semnificative devieri de la regula care a aparut. Printre sarcinile cele
mai importante ale jurnalistului este selectarea si accentuarea intrebarilor
specifice cine, ce, unde sau cand, care fac din eveniment o stire. Aa rspunde
lead-ul difuzat la ntrebri nainte de a fi puse, in timp ce recunoate faptul ca
promite alte raspunsuri in continuare: intrebarile secundare si mereu
importantul de ce?.
In primele zile ale difuzarii stirilor de radio prezentarile insemnau pur si
simplu citirea literala a ziarelor locale, o practica ramasa si astzi in multe
posturi cu o audienta restransa. Dar prezentatorii au realizat curnd ca era
imposibil sa citesca lead-urile ticsite de fapte si stilul incomod al ziarului. Textul
scris pentru ochi nu poate fi transmis pentru urche intr-o maniera inteligibila.
De aceea, jurnalistii radio si-au dezvoltat propriul lor stil de scriere a lead-
ului, unui ce a atras atenia asculttorului, l-a introdus uor in subiect cu unui
sau doua fapte importante si l-a pregatit pentru alte fapte care urmau.
Filosofia lead-ului pentru radio este simpla. Capacitatea creierului uman
de a receptiona si nelege informaia audio este limitata in termenii unei cantitati
de informaie ce poate fi asimilata intr-o perioada data de timp. Si, mai
important, creierul trebuie atentionat si pregatit sa auda aceasta informaie.
1
Finn, 1991, p.83
23
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
24
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
25
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
26
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
27
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
28
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
Totusi, desi tolerabil in radio, acest lead este mult prea lung si
supraincarcat de amanunte. Ar fi mult mai bine sa prezentam de ce intr-o fraza
ulterioara:
Senatorul X l-a atacat intr-un discurs in Parlament pe deputatul Y. Senatorul
a declarat ca a pornit atacul deoarece Y nu a fost de acord cu planurile sale privind
Legea Invatamantului.
In general, cu cat este mai semnificativa o stire, cu att este mai uor de
scris un lead satisfacator. Cele mai semnificative stiri sunt deseori bazate pe
institutii, persoane si situatii cu care audienta este familiarizata. Astfel, contextul
poate fi stabilit apoape fr efort: Presedintia anunta.... Dar uneori, intrebarile
cine, ce, unde sau cand nu au o anvergura prea mare. In acest caz putem selecta
lead-ul mai degrab pe baza interesului, dect dupa semnificatie. Daca
ambasadorul Austriei in Romnia tine o noua conferinta, care este cel mai
interesant lucru pe care l-a spus? Acesta va fi lead-ul.
Pentru tirile foarte complexe sau pe teme specializate, lead-ul poate
necesita cel puin doua propoziii. Prima stabileste contextul, a doua da
informaia noua. Astfel, pentru stiri care trateaza, de exemplu, evenimente
economice, stiintifice sau Internationale in care Romnia nu este direct implicata,
lead-ul poate fi:
Economia continua sa se relaxeze. Bursa de Valori Bucuresti a inregistrat o
crestere a tranzactiilor cu peste 15%.
Cercetatorii raporteaza o realizare in tratamentul maladiei Alzheimer. Noul
vaccin este testat pe subiecti umani voluntari. Sau Guvernul rus se clatina asta
seara. Presedintele Boris Eltin a anuntat ca primul ministru va fi inlocuit.
In sfrit, deci, cautam sa obtinem cea mai economica utilizare a
limbajului. Cu un minim de cuvinte trebuie dezvoltat un text potrivit, care pune
in lumina noua informaie transmisa. Lead-ul nu trebuie sa fie retinut de
asculttori, dar trebuie sa-si atinga scopul.
Avei o anumita libertate in crearea unui lead difuzat - mai multa dect ai
avea in presa scrisa. Aceasta pentru ca stilul radio este o reprezentare a
limbajului vorbit si nu suntei limitati de strictetea limbii scrise.
Exista multe tipuri diferite de lead si din moment ce nu exista cu adevrat
categorii definitive, cele mai multe lead-uri pot fi grupate in patru tipuri
fundamentale (Hausman, 1992, r 86): lead-ul standard sau direct, lead-ul de fapt
divers, lead-ul intarziat si lead-ul umbrela. Exista de asemenea si lead-uri pe
care vrem sa le evitam si le vom examina pe scurt puin mai tarziu.
29
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
c) Lead-ul intarziat
Numita uneori si lead aruncat sau structural, aceasta forma reprezint un
adevrat anunt pentru audienta. El spune puin despre faptele din stire, dar
introduce o afirmatie sau o intrebare provocatoare, la care audienta rspunde
Oare despre ce e vorba si ramane pe receptie.
Lead-ul intarziat este eficient daca tirea este complexa si un lead standard
poate fi confuz, sau poate reprezenta deformat faptele stirii, sau ar trebui sa fie
prea lung pentru a introduce tirea corect.
Situatia continua sa fie trepidanta in zona Vrancei. (Lead pentru un
cutremur minor, care nu a provocat nici un fel de pagube).
Avem o veste rea fi una bund de la Palatul Copiilor asta seara. (Lead pentru
o stire despre o greva a angajatilor, dar care nu a impiedicat desfasurarea unui
spectacol international).
In lunga greva a profesorilor din licee, partile au cazut de acord sa nu fie de
acord. (tirea despre un impas in care s-a intrat si a fost declarat oficial, si despre
aducerea unui mediator neutru - totul mult prea complicat pentru a fi inclus
intr-un lead direct).
d) Lead-ul umbrela
Uneori doua sau mai multe stiri pot fi strans legate intre ele, sau pot fi de o
asemenea importanta nct fraza lead a jurnalului rebuie sa acopere mai mult
dect o singura stire. In acest caz va fi necesar sa scriei un lead umbrela, numit
uneori si trecere in revista.
Furtunile s-au extins in trei judete din centrul tarii in aceasta dup-amiaza.
Pagubele au fost mari, dar nu s-au raportat raniti.
Economia a transmis o serie de semnale derutante ieri despre directia in
care se indreapta. Bursa a avut cel mai mare progres in ultimele trei luni. Preturile
aurului si argintului au crescut. iar peste ocean, dolarul a scazut fata de cele mai
multe monede.
Acest tip de lead poate fi utilizat de asemenea pentru a lega impreuna mai
multe aspecte ale unei stiri, sa spunem doua reactii - pro si contra - la o decizie a
Curtii Supreme de Justitie, sau o stire nationala urmata de o continuare locala.
Din punctul de vedere al audientei, lead-ul umbrela face din mai multe stiri una
singura.
e) Lead-uri gresite
Chiar daca n-ati retinut nimic din tot ce am explicat pana acum, nu scriei
niciodat lead-uri ca acesta:
Consilierii Primariei s-au intalnit aseara.
Acesta este un lead inutil, gol de coninut, cum scriu de obicei amatorii.
Este inutil fiindc nu are valoare de stire: asculttorii nu stiu nimic mai mult
despre eveniment dect ar fi stiut cu o zi nainte. In definitiv, intalnirea a fost
programata si anuntata in avans. Cu exceptia cazului unei catastrofe, s-ar fi
tinut oricum. Si s-a tinut. Si ce daca?
31
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
folosite in mod obinuit (1), si va vom oferi trei exemple, dar multe stiri nu pot fi
incadrate intr-un tipar prestabilit.
I) Succesiunea cronologica
Acesta structura este cea mai usoara si mai buna pentru tirile in care
exista o succesiune a evenimentelor. Este in special comuna pentru tirile despre
crime, dezastre, accidente si alte situatii similare.
Audienta va fi ajutata sa parcurga seria complicata de evenimente prin
folosirea frecventa a unor cuvinte de tranzitie temporale: apoi, dupa aceea,
azi, ieri, dupa mai puin de, in timp ce, in primul rnd, in sfrit, acum, intre
timp, etc.
II) Succesiunea efect-cauza
Suntem obinuii sa auzim aceasta expresie invers - cauza si efect - dar
tirile sunt mai degrab un efect, o intamplare, orice confera evenimentului
valoare de informare, si acest lucru este primul in secvena. Apoi ne putem
intoarce sa explicam cauza ce a dus la aciune si sa dam semnificatie efectului.
Cuvintele de tranzitie frecvent folosite sunt pentru ca, pentru a,din moment ce.
III) Succesiunea aciune-reaciune
Aceasta abordare este similara cu cea efect-cauza. Este deseori folosita in
tirile in care exista mai mult de un singur punct de vedere. O persoana sau o
institute efectueaza o aciune, care este prezentata in stire, urmata de reactii -
ale altor persoane sau institutii.
Cand utilizati o abordare aciune-reaciune putei ajuta la conducerea
audientei prin tranziii cu cuvinte si expresii ca totusi, pe de alta parte, prin
contrast, dar. Insa fii ateni sa nu oscilati nainte si inapoi printre diferitele parti
ale conflictului, aa cum fac ziarele cand folosesc piramida inversata. In loc de
aceasta, acoperiti declaratiile, argumentele, pozitia unei parti, cu cat de multe
amanunte necesita tirea (sau permite timpul) si apoi folosii o tranzitie pentru
trece la pozitia cealeilalte parti.
34
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
Aceasta tehnica este una la indemana oricui, dar exista anumite capcane
care trebuie evitate. Observati urmtoarea fraza ce urmareste diversitatea in
numirea sursei, dar sfarseste prin a deruta asculttorul:
Presedintele subcomitetului a ordonat ca sala de audiente sa fie golita de
protestatarii galagiosi. Senatorul X a spus audientei ca nu va mai tolera alte
intreruperi.
Nu este necesar ca toi asculttorii sa tie ca senatorul X este, de fapt,
presedintele subcomitetului; este foarte probabil ca cei mai muli dintre ei sa nu
tie. Astfel, o fraza ca aceasta va ajunge doar sa frustreze, nu sa informeze. De ce
sa nu ncercai astfel, daca dorii diversitate?
Presedintele subcomitetului a ordonat ca sala de audiente sa fie golita de
protestatarii galagiosi. Presedintele X... care a nceput investigatia la cererea sefului
Senatului... a spus audientei ca nu va mai tolera alte intreruperi.
Un alt exemplu va poate ajuta sa clarificati orice confuzie: Un purtator de
cuvnt al sindicatelor din minerit a fost tinta unui atac violent al preedintelui
Curtii Supreme. X a spus ca s-a saturat sa asculte marturiile...
In acest moment ntrebai-va cine este X ? Este purtatorul de cuvnt sau
presedintele Curtii? Daca suntei derutati, ganditi-va la bietii asculttori - ei
trebuie sa fie complet pierduti. De ce sa nu scriei aceeai fraza astfel nct sa
inlaturati ambiguitatea:
Un purtator de cuvnt al sindicatelor din minerit a fost violent atacat de
presedintele Curtii Supreme, X, care a spus ca s-a saturat sa asculte marturii...
Vedei ce simplu este acum sa urmariti tirea - nu mai este nici o indoiala
in ceea ce priveste identificarea lui X.
Prea multe atribuiri incetinesc ritmul stirii. Ele iau locul aciunii, culorii, si
adeseori mai degrab deruteaz dect clarifica.
Cel mai evident loc pentru renuntarea la atribuire este in scrierea
declaratiilor oficiale ale birourilor guvernamentale. Ca exemplu, iata o stire aa
cum ar putea aparea intr-un ziar:
Secretarul de stat, Z, a spus astzi ca tara sa va sprijini o rezolutie ce va fi
introdusa sptmna viitoare de Franta in Consiliul de Securitate al Natiunilor
Unite pentru dezarmarea totala in Orientul Mijlociu. Z a facut anuntul azi dimineaa
in timpul conferintei sale saptamanale de presa din Washington.
Fiindc acesta este un anunt oficial, poate fi scris fr atribuire in lead:
Statele Unite vor sprijini rezolutia Frantei cu privire la dezarmarea totala in
Orientul Mijlociu, ce va fi introdusa in Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite,
sptmna viitoare. Secretarul american de stat, X, a facut anuntul azi dimineaa
in timpul conferintei sale saptamanale in Washington.
Jurnalistul radio ar trebui sa amane atribuirea intr-o stire numai cand nu
exista nici o indoiala despre credibilitatea sursei. De exemplu, daca presedintele
anunta ca va tine un discurs in Parlament, nu este necesar sa scrie in lead:
36
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
37
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
fiind folosite numai cand persoana este identificata in mod normal in aceasta
maniera.
Totusi, folosirea numelor multiple in direct invalmaseste textul si incurca
asculttorul, si nu este deloc necesara pentru o buna identificare. Dimpotriva, ea
cere asculttorului sa dea mai multa atenie detaliilor.
2.5.6. Citatele directe
In scriitura radio, citatele care apar in script - nu cele nregistrate - sunt in
general parafrazate. Aceasta nseamn ca ele sunt rescrise, dar reflecta cu
acuratete ceea ce a spus persoana implicata in eveniment. Exista doua motive
principale pentru a face acest lucru (1):
In primul rnd este dificil de citit un text care contine citate exacte. Cititi
cu voce tare in stilul de a vorbi al altcuiva. Pe langa aceasta, citatele sunt de
obicei prea lungi pentru a fi incorporate cuvnt cu cuvnt.
In al doilea rnd nu exista un mod convenabil de a indica un citat.
Ghilimelele nu servesc la nimic in textul difuzat. Nu spunei citez si am
incheiat citatul sau alte astfel de indicatii pe post, cu exceptia cazului cand
citatul este att de important, sau att de bizar nct vrei sa va asigurati ca
asculttorii inteleg perfect ca acestea sunt cuvintele interlocutorului si nu ale
prezentatorului.
Sa presupunem ca ai luat un interviu unui functionar public despre
inceperea unei lucrari pe o artera principala. L-ati vizitat la serviciu, ai
inregistrat interviul si planuiti sa-l folosii ca baza pentru o stire. Functionarul v-
a spus, cuvnt cu cuvnt:
Ne asteptam sa ncepem montarea conductei de apa in iunie. tii, chiar
trebuie s-o facem. Nu avem de ales. Aceasta conducta pierde zeci de mii de litri pe
zi, si unde nu pierde, strangularea interna a compromis fluxul apei intr-att nct
ncercam sa mpingem fluxul unui rezervor principal printr-o conducta cu diametrul
intern al unui furtun de gradina. Aa ca bulevardul Carol va fi nchis pe doua
benzi, una in fiecare direcie, incepand cu 15 iunie si pana probabil spre nceputul
lui august.
Ce facei cu un citat ca acesta? Putei folosi o portiune nregistrata ca parte
a stirii. Aceasta este cunoscuta sub numele de element de realitate, sau insert
sonor.
Dar putei alege sa construiti o stire povestita, parafrazand citatul, in loc
sa-l difuzati exact. Un lead anunt ar merge bine. lata un mod in care putei scrie
tirea si parafraza citatul.
Alte dureri de cap pentru conducatorii auto din Bucuresti... Bulevardul Carol
va fi ingustat la numai doua benzi din 15 iunie pn la 1 august. Echipe ale RGAB
sunt pe cale sa repare o conducta sparta de apa. Un functionar al Primariei, Ion
Lungu, spune ca problema nu mai poate fi amanata conducta batrana pierde
1
cf. Hausman, 1992, p.89
39
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
zeci de mii de litri pe zi, iar partea care nu curge este att de ingustata, nct este
mai mica in interior dect un furtun de gradina.
Ceea ce am facut a fost sa luam un citat lung si complicat si sa-l
simplificam, astfel nct sa se potriveasc bine intr-un text scurt. Remarcati ce
greu ar fi de citit tirea daca ai incerca sa utilizati un citat direct, in stilul presei
scrise:
Alte dureri de cap pentru conducatorii auto din Bucuresti... Bulevardul Carol
va fi ingustat la numai doua benzi din 15 iunie pana la 1 august. Echipe ale RGAB
sunt pe cale sa repare o conducta sparta de apa. Un functionar al Primariei, Ion
Lungu, spune ca problema nu mai poate fi amanata. Aceasta conducta pierde zeci
de mii de litri pe zi, spune el, si unde nu pierde, strangularea interna a
compromis fluxul apei intr-att nct ncercam sa mpingem fluxul unui rezervor
principal printr-o conducta cu diametrul interior al unui furtun de gradina .
Cititi acest text cu voce tare. Vei descoperi ca suna ciudat. Daca vei
incerca sa utilizati stilul conversaional folosind cuvintele functionarului, acest
lucru nu va merge. Cum nu putem descrie modul de tratare al fiecarei situatii in
parte, exista totusi unele linii de orientare generale, care va vor ajuta in
manevrarea citatelor directe cu minimum de efort (1):
1. Nu folosii citate directe lungi. Este imposibil pentru un asculttor sa
urmreasc o afirmatie lunga, complexa. Este mult mai eficient sa le rupeti
in citate indirecte prin parafrazarea sursei.
2. Daca este necesar sa folosii un citat lung, rupeti-l prin numirea sursei de
mai multe ori in timpul citatului
3. Indicati ntotdeauna exact audientei cand incepe si cand se termina citatul.
Dar evitati, daca este posibil, utilizarea lui citez... am incheiat citatul.
Sa ne uitam la fiecare dintre aceste directionari in detaliu.
Utilizarea citatelor directe lungi este mai potrivita pentru presa scrisa. In
scriitura pentru radio, aceasta practica poate duce la construirea de texte
complicate si derutante. Urmatorul exemplu ar provoca un dezastru in mintea
ascultatorilor:
ZIAR: Marian Strungaru, rectorul Politehnicii din Arad, a spus: Principala
problema cu care ne confruntam in cazarea studentilor nostri este
lipsa de garantii pentru a-i asigura ca spatiile si caminele pe care le
inchiriaza pe parcursul anului scolar vor corespunde cel puin
standardului minim de igiena si siguranta, aa cum a fost stabilit de
Ministerul Sanatatii anul trecut.
RADIO: Rectorul Politehnicii din Arad Marian Strungaru a spus ca principala
problema cu care se confrunta institutia este lipsa de garantii in ceea
ce priveste asigurarea standardului minim de igiena pentru spatiile de
cazare inchiriate de studenti. El a artat ca acest standard a fost
stabilit anul trecut de Ministerul Sanatatii.
1
cf. Hall, 1978, p.41
40
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
Senatorul a spus ziaritilor Voi face exact ce am facut - nimic mai mult,
nimic mai puin .
Cititi fraza cu voce tare si vei auzi imediat confuzia care poate aparea.
Audienta, incapabila sa vada ghilimele, se poate gndi ca voi face se refera la
jurnalist, nu la senator. Utilizarea de jumatati de citate de acest fel este numai
scriitura lenesa. De ce sa nu scriei astfel, si sa clarificati orice confuzie posibila:
Senatorul a spus ziaritilor ca va face exact ceea ce a facut - nimic mai mult,
nimic mai puin.
Uneori folosirea jumatatilor de citate atinge ridicolul. A existat un jurnalist,
care a citit o stire despre marturisirea unui criminal. Scriptul citit: El a spus Eu
am facut-o .
A spus si sinonimele sale.
Jurnalistul incepator va avea mai devreme sau mai tarziu problema prea
multor a spus in tirile sale. Ingrijorat de folosirea permanenta a aceleiasi
expresii, el va cuta sinonime. Aceasta cautare poate duce la confuzii fiindc,
indiferent ce spun unii experi, exista un numar de cuvinte care nu au aceeai
semnificatie cu a spus.
Verbul a spus este foarte des cel mai bun pe care l putei folosi si nu
ezitati sa-l repetati daca este necesar. Utilizarea lui a devenit o conventie
acceptabila si putini asculttori vor obiecta la folosirea lui continua, in special
daca sinonimele umbresc adevarata semnificatie a stirii.
De multe ori vei simti imboldul de a utiliza verbe ca a declarat, a adaugat,
a sustinut, a intarit, s.a.m.d. ca substitute pentru a spus. N-o facei. Ele nu au
acelasi interes. A spune ca un vorbitor a pornit sa spun sau a adaugat indica
asculttorului ca afirmatia a fost ca un gand intarziat.
Daca simtiti ca trebuie sa folosii un substitut pentru a spus, alegeti unul
ce da o descriere corecta, sau da culoare stirii.
SLAB: Primarul a spus astzi intr-un discurs catre lucratorii REBU ca va
sprijini campania orasului pentru strazi mai curate.
MAI BINE: Primarul a promis lucratorilor REBU ca va sprijini campania orasului
pentru strazi mai curate.
Substituirea cu verbe puternice, cum am facut in exemplul de mai sus
este o tehnica buna, dar trebuie exersata pentru a nu schimba semnificaia
frazei. In a doua propozitie n-am dorit sa utilizam a dezvluit in loc de a
promis fiindc are un alt interes. El indica faptul ca primarul a revelat o
informaie secreta sau da sentimentul ca nu a admis public acest lucru nainte.
A aduga ar trebui folosit in locul lui a spus numai cand a doua
afirmatie amplifica, extinde sau pune in lumina prima afirmatie.
SLAB: Seful IGP a declarat <de ce nu a spus ,declarat este mai formal) ca
statisticile infractiunilor in oras arata o descrestere a numarului de
jafuri. Proprietarii de magazine a adaugat el, au suferit mai putine
pierderi in ultima luna dect in aceeai perioada a anului trecut.
42
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
43
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
1
in Garvey & Rivers, 1982, p.50
45
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
1
Newman, 1976, p. 160
46
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
eventualele greseli sau omisiuni pe care le poate face agentia; (3) permite innoirea
stirilor, plasand cel mai nou aspect in lead; si (4) da sansa de a ingloba diferite
subiecte sub un singur lead umbrela cuprinzator.
Jurnalistul care citete ziarele din alte zone va gasi ocazional o tema
ce poate fi rescrisa pentru consumul local:
ORIGINAL: O campanie de propaganda nationala pentru ajutorarea copiilor
handicapati a fost lansata astzi aici <Cluj>. Obiectivul campaniei a fost stabilit ca
fiind colectarea unui milion de dolari. Doctorul Iulian Iacob din Cluj a fost ales
preedinte de campanie. Alti membri sunt: Marian Iuga din Buzau, care va fi
coordonator tehnic, Adriana Lungu din Bucuresti, consilier psiholog si Alexandru
Albu din Bucuresti, director de publicitate.
RESCRIERE (pentru un post din Bucuresti): Un bucurestean de la Agenda de
publicitate Graffitti... Alexandru Albu... a fost desemnat director de publicitate
pentru campania de propaganda in ajutorul copiilor handicapati. El a fost ales intr-
o ceremonie de lansare sustinuta recent la Cluj. Obiectivul anuntat al campaniei
este strangerea unui milion de dolari. Un alt cetatean al orasului, doctor Adriana
Lungu a fost aleasa consilier pe problemele de psihologie.
Este ntotdeauna important sa va lasati asculttorii sa tie lucrurile care ii
pot afecta. Ceva apropiat de casa, ca inchiderea unui drum principal pentru
reparatii, oprirea curentului electric intre anumite ore, apropierea unei furtuni -
toate acestea sunt evenimente ce afecteaza oamenii si trebuie anuntate. Cu cat
scriei tirile astfel nct ele sa accentueze efectul evenimentului anuntat asupra
ascultatorilor, cu att audienta ii va da o mai mare atenie.
Rescrierea pentru innoire
Exista si un alt motiv important pentru rescrierea stirilor - plictiseala
ascultatorilor. Spre deosebire de tirile de ziar, tirile radio sunt prezentate de
mai multe ori intr-o zi. Deseori, un post de radio va oferi stiri de doua ori pe ora;
adica 48 de transmisii in 24 de ore. Daca unele din subiecte vor fi noi, in schimb
multe din ele vor fi completari ale prezentarilor anterioare. Cum majoritatea
audientei tinde sa asculte acelasi post intreaga zi, daca nu facei o incercare de
reimprospatare a vechior texte pentru fiecare buletin, vei pierde muli asculttori
numai din cauza ca se vor plictisi.
Observati urmtoarea situatie dintr-un punct de vedere strict comercial. Sa
presupunem ca intr-un oras exista doua posturi de radio. Ambele au buletine de
stiri in interval de o ora. Postul X se bazeaza pe agentiile de presa pentru
prezentarile sale, dand putina atenie problemei repetarii. Pe de alta parte, postul
Y se straduie sa-si improspateze textele in fiecare ora, dand prioritate noilor
aspecte aparute intr-un subiect. Care credei ca va avea mai mult succes pe
termen lung?
Frecvent rescrierea se va face dintr-o versiune anterioara a stirii, care
trebuie rearanjata pentru un buletin ulterior Daca s-au primit informatii noi intr-
49
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
2.5.10. Contra-indicatii
Exista cateva nu-uri care ar trebui invatate in scriitura stirilor (1):
1. Nu incepeti o fraza cu propoziii secundare lungi:
SLAB: In ciuda plangerilor grupurilor studentesti si a imboldurilor fortelor
conservatoare la actiuni mai severe impotriva violentei din campusuri,
ministrul Educatiei refuza sa emita o declaratie politica.
1
cf. Hall, 1978, p.48
50
IRENE JOANESCU RADIOUL MODERN
51