Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Betonul armat, rezulta din asocierea betonului cu otelul, prin inglobarea in beton a
unor bare de otel, astfel ca impreuna sa formeze un ansamblu capabil sa reziste in
bune conditii oricaror eforturi.
Conlucrarea dintre cele doua materiale, este posibila prin:
-aderenta dintre barele de armatura si beton;
-Inclestarea in beton a plaselor si carcaselor de armatura, in principal datorita
barelor transversale existente;
-imbunatatirii ancorarii in beton a armaturii, prin executarea de ciocuri sau a
altor sisteme de ancorare. Armatura se realizeaza in mod obisnuit din:
-otel moale de tip OB37, sau STNB.
-bare rotunde cu profil periodic de tip PC52, PC60, plase sudate, sau cu profile
laminate,etc.
LIVRAREA; MARCAREA si DEPOZITAREA OTELULUI BETON
a) Otelul beton laminat la cald (OB37, PC52, PC60), se poate livra in:
-colaci- pentru diametri intre 6 si 12 mm, cu greutatea de 40 la 600 kg;
-legaturi de bare- pentru diametri intre 14 si 30 mm, greutatea legaturilor fiind de
max. 5000 kg., iar lungimea barelor, intre 8 si 20 m, functie de diametru;
-bare independente- pentru diametri peste 30 mm.
b) Sarma trasa neteda pentru beton, (STNB), se livreaza in colaci de:
- ( 20-100 ) kg. pentru diametri sub 3,55 mm ;
- ( 25-150 ) kg. pentru diametri peste 4,0 mm.
c) plasele sudate, se livreaza in rulouri, sau in pachete de plase plane, bine legate,
pentru a nu se deforma.
Fiecare lot, colac, pachet, trebuie sa fie insotit de un document de certificare a
calitatii. Marcarea otelului beton livrat, este necesara, pentru recunoasterea
sortimentului si se face cu ajutorul unor etichete metalice, sau din mase plastice,
rezistente si bine legate. Eticheta, trebuie sa cuprinda:
-marca de fabrica a producatorului;
-numarul lotului;
-notarea standardizata a produsului;
-semnul organului controlului tehnic de calitate (CTC).
1
Locul de depozitare a otelului beton, trebuie astfel ales, incat acesta sa poata fi
descarcat direct din vehicolele de aprovizionare (vagoane CF, mijloace auto), in
depozitul antreprizei de constructii, pe calitati si pe diametri.
In general pentru depozitare, se realizeaza platforme deschise, balastate, sau
betonate, cu panta pentru scurgerea apelor. Otelul - beton subtire (diam. pana la 12
mm ), livrat in colaci, se depoziteaza pe suporti verticali, sau direct pe platforma
depozitului. In acest caz, se urmareste asezarea colacilor in pozitie verticala, sau
usor inclinata, pentru a usura introducerea cablurilor de manipulare. Barele groase,
livrate in legaturi de bare, se depoziteaza in rastele, sau pe randuri perpendiculare,
cu interspatii, care sa permita introducerea cablurilor de manipulare.
Plasele sudate se depoziteaza in pachete, pe tipuri de plasa, pentru a putea fi usor
identificate. In cazul spatiilor restranse, plasele se pot depozita si vertical, prin
rezemare de un perete, sau in rastele speciale, numite capre.
3. CONDITII TEHNICE si REGULI TEHNOLOGICE PRIVIND ARMAREA
Reguli tehnologice:
a) Armatura trebuie sa fie depozitata corespunzator, pentru a nu ruginii si a nu se
deteriora;
b) Armatura se curata de: rugina neaderenta, pamant, grasimi, gheata, etc. (daca
este cazul), inainte de prelucrare, sau de punerea in opera.
c) La montarea armaturii, trebuie asigurate distantele dintre bare, precum si
dintre bare si cofraj, astfel incat fiecare bara de otel sa fie inconjurata de beton.
Acest spatiu liber, dintre barele de armatura, care sa asigure turnarea betonului, se
realizeaza prin:
-fixarea intre ele a barelor de armatura, (in cazul placilor si al diafragmelor),
-prin fixarea barelor de rezistenta, de etrieri, (in cazul grinzilor, stalpilor,
fundatiilor izolate).
Fixarea se realizeaza prin legarea intersectiilor, cu sarma arsa, sau prin sudura in
puncte, astfel ca distanta relativa dintre bare, sa se pastreze aceeasi, sub impactul
betonului la turnarea in cofraje, precum si la compactarea lui.
d) Stratul de acoperire cu beton, care trebuie sa protejeze armatura, de factorii
corozivi externi este de:
- 11,5 cm, la placi;
- 1,52,5 cm, la grinzi, stalpi, diafragme;
- 3,54,5. cm, la fundatii.
2
Pentru a se obtine si pastra grosimea de acoperire cu beton prescrisa, se monteaza
distantieri , (pureci), intre armatura si beton, astfel:
- 3 buc/m la placi si diafragme;
- 1-2 buc./m. pe fiecare fata de grinda sau stalp;
- 1 buc/2m. intre randurile de armatura, in cazul grinzilor armate
pe doua sau mai multe randuri.
Conditia tehnica nr. -Armaturile trebuie sa preia instantaneu eforturile de
intindere, odata cu aplicarea sarcinii pe elementul de constructie.
Reguli tehnologice
Reguli tehnologice:
a) Barele de armatura ce transmit efortul, trebuie sa fie petrecute (inadite), pe lungimi
corespunzatoare, prin:
-suprapunere aderenta;
-sudura, care poate fi:
-sudura cap la cap prin topire intermediara;
-sudura in puncte;
-sudura cu arc electric, prin suprapunere sau cu eclise;
-sudura cu arc electric, in cochilie in baie de zgura;
-sudura cu arc electric, in manson de cupru recuperabil;
3
-sudarea in mediu de bioxid de carbon;
-mansonare.
b) Pentru asigurarea transmiterii corecte a eforturilor, intr-o sectiune, se admite
procentul maxim de bare inadite, din totalul ariei de armatura, dupa cum urmeaza:
- 25% in cazul barelor netede din OB 37;
- 50% in cazul barelor profilate, de tip PC.
Distanta intre doua sectiuni consecutive de intrerupere a armaturilor, va trebui sa fie
mai mare decat lungimea de suprapunere, LS.
c) Barele inadite trebuie sa fie coliniare. In cazul mustatilor inglobate, se asigura
pozitionarea riguroasa a acestora prin ancorarea de cofraj, sau de carcasa de
armatura, pentru a preveni deplasarea armaturilor in timpul betonarii.
Conditia tehnica nr. 4 Este necesara respectarea prevederilor planului de
armare din proiectul de executie.
reguli tehnologice:
a). Este necesar a se respecta cu strictete prevederile planurilor de armare, in toate
fazele de prelucrare a otelului - beton, (la fasonare, la asamblarea in plase sau
carcase si la montarea in cofraj.
b). Se vor respecta calitatile de otel diametri barelor, prevazute in planurile de
armare. Daca pe santier, lipsesc anumiti diametri de armaturi, se pot inlocui unii
diametri cu altii, la arie de armatura echivalenta, sau cel mult cu 5% mai mare.
Inlocuirea calitatii de otel din planul de armare, se face numai cu acordul
proiectantului.
c). Se efectueaza un control riguros al armaturii, inainte si dupa introducerea ei in
cofraj, urmarindu-se verificarea calitatii otelului, a diametrelor, a pozitiei barelor de
rezistenta si a etrierilor, asigurarea stratului de acoperire cu beton, a realizarii
inadirilor, etc.
d). Inainte de betonare, se intocmeste un proces verbal de lucrari ascunse,
intre constructor si beneficiarul lucrarii, in care se consemneaza, pentru fiecare
element de constructie din structura de rezistenta, daca armarea s-a realizat conform
proiectului, sau daca au fost operate modificari, se va consemna in ce anume
constau aceste modificari.
4. PRELUCRAREA OTELULUI - BETON
4. 1 Indreptarea armaturilor.
4
Indreptarea otelului-beton subtire (d < 14 mm), care este livrat in colaci, se realizeaza
avantajos, cu masini specializate, care realizeaza atat indreptarea cat si debitarea
barelor.
Se deosebesc trei sisteme de masini si anume:
-masini care folosesc procedeul cu toba rotativa si dornuri (fig. 1.);
-masini care folosesc procedeul indreptarii cu role, (fig. );
-masina tip Burin de descolacit, indreptat si debitat bare,
(fig. 3.).
Fig. 1. Masina de descolacit indreptat si taiat barele de diametru mic (in varianta cu
dornuri): 1. colacul de otel beton; Vartelnita; 3. Con de ghidare; 4. Batiu; 5. Toba de
indreptare; 6. Dornuri; 7. Role de tragere; 8. Role de taiere; 9. Jgheab de colectare;
10. Dispozitiv cu releu pentru masurarea lungimii.
Capatul barei de otel - beton, se trage din colacul asezat pe o vartelnita, situata la (2-
3) m de masina. De aici bara se introduce pana intre rolele de tragere. Bara de otel -
beton, este obligata sa treaca printr-un traseu sicanat, astfel incat bara iese din
masina indreptata, fiind totodata si curatata de rugina. Bara avanseaza pana cand
atinge contactorul dispozitivului de masurare a lungimii. In acest moment, prin
sistemul de releu, se cupleaza rolele foarfeca, sau ghilotina, care taie bara la
lungimea dorita. Barele taiate sunt apoi colectate In jgheaburi. Cu aceste masini se
indreapta bare avand diametrul pana la 14 mm.
Fig. MasIna de descolacit Indreptat si taiat otel-beton subtire (in varianta cu role): 1.
5
colac de otel-beton; vartelnita; 3. role de ghidare; 4.grup de role pentru indreptare; 5.
grup de role pentru tragere; 6. ghilotina: 7. jgheab de colectare.
6
unde: - este lungimea de debitare;
7
In atelierele centralizate de prelucrare a armaturilor, in fata depozitului de bare, se
monteaza o cale de rulare, pe care se deplaseaza masina de extras (preluat),
masurat si debitat otel - beton gros.
Fig. 6. Masina de preluat masurat si taiat otel - beton gros. 1. -stelaj de bare; -bare
de otel - beton; 3. -jgheab de preluare; 4. -cadru metalic; 5. -cale de rulare; 6. -role de
ghidare a barelor; 7. -troliu de tragere a barelor; 8. -cablu de agatare si tragere a
barelor; 9. -limitator de lungime; 10. -stanta.
Plasele sudate, se taie bara cu bara, cu ajutorul unor foarfeci actionate manual, sau
cu actionare electrica. De asemenea in bazele de productie si in intreprinderile de
prefabricate, pentru debitarea plaselor, se utilizeaza masini specializate.
4. 4. Fasonarea armaturilor
Fasonarea, (indoirea armaturilor) conform cotelor precizate in planurile de armare,
se poate realiza, atat manual cat si mecanizat.
Fasonarea manuala, se executa cu ajutorul cheii de indoit. Bara este introdusa intre
doua dornuri metalice, montate pe o placa deasemenea metalica, fixata pe bancul de
lucru, (fig. 7. a.) si apoi este Indoita cu ajutorul cheii de fasonat. Alt sistem de
fasonare manuala a armaturilor, foloseste un dispozitiv special tip placa - parghie,
(fig. 7. b.). Armatura se aseaza intre doua bolturi fixate pe o placa metalica si se
indoaie prin rotirea parghiei. In general fasonarea manuala se utilizeaza pentru
realizarea etrierilor sau a altor armaturi de otel - beton subtiri.
8
Fig. 7. Fasonarea manuala a armaturilor: a) sistemul cu cheie de indoit si placa cu
dornuri; b) banc prevazut cu placa si parghie; 1. cheie de fasonat; placa cu dornuri;
3. bara de otel- beton.
Fasonarea mecanica, se executa cu masini specializate, care asigura o
productivitate ridicata. In mod obisnuit, masinile de fasonat sunt integrate in fluxul
tehnologic al atelierelor de prelucrare a armaturilor. Aici se executa fasonarea
urmatoarelor categorii de armaturi :
- barele longitudinale de rezistenta si montaj ;
- etrierii ;
- plasele sudate.
Fasonarea barelor longitudinale, se executa cu ajutorul masinii de fasonat
otel - beton, (fig. 8.). Indoirea barelor se executa cu ajutorul unui disc mobil, in care
sunt prevazute orificii. In orificiul central si intr-unul perimetral, se introduc doua
dornuri. Discului i se imprima o miscare de rotatie, de pana la (180) si in functie
de pozitia dornului perimetral, se obtine unghiul de Indoire prevazut in proiect. Bara
se indoaie in jurul dornului central care este fix. Prin intermediul reductorului, se
realizeaza o diminuare a turatiei motorului de actionare, existand si dispozitiv de
reglare a unghiului de indoire. Masina permite indoirea barelor cu diametrul de pana
la 40 mm, sau in cazul barelor subtiri, se permite indoirea simultana a mai multor
bare asezate in pachet, una peste alta si prinse intre ele cu cleme.
9
Fig. 8. Masina de fasonat otel - beton: 1.-bara de otel-beton; - dorn opritor; 3.- disc
mobil; 4.- dorn mobil, (pe disc); 5.- dorn fix (axul
discului); 6.- gauri in disc pentru dornuri; 7.- bara suport pentru dornul opritor; 8.-
role de rezemare; 9.- masa de lucru.
10
B) - prin sudura;
C) - prin mansonare.
diametrii: ,
Fig. 1 Diametrele barelor dupa cele doua directii care se sudeaza prin puncte.
12
respecti v
b (0,33 0,66) dmin pentru barele cu profil periodic laminat la cald.
Pentru ca o sudura sa aiba o calitate superioara din punct de vedere fizico- mecanic,
se fac incercari de laborator la:
- intindere, respectiv la
-forfecare din intindere.
In cazul incercarii la intindere, Fig. 15. a, se considera sudura de calitate
corespunzatoare, daca ruperea nu se produce in zona sudata si nici in zona de
influienta termica, (Z. I .T).
13
Pentru incercarea la forfecare din intindere, sudura se considera corespunzatoare
daca este satisfacuta relatia de mai sus.
b). Sudura electrica cap la cap cu topire intermediara.
Se foloseste la inadirea prin prelungire a barelor din otel - beton. Diametri de bare ce
se preteaza la acest mod de inadire, trebuie sa satisfaca conditia:
Fig. 16. Inadirea armaturilor prin sudura cap la cap prin topire intermediara;
Tehnologia de sudare, tine seama de parametrii sudarii, care sunt;
-distanta efectiva intre falci ( mm );
-scurtarea la topire, ( mm );
-scurtarea la refulare, ( mm );
-curentul de preancalzire ( KA );
-durata refularii ( Sec.);
-forta de refulare ( daN).
Preincalzirea capetelor barelor se efectuaza prin apropierea lor pana la
scurcircuitare, care se evidentiaza printr-o coloratie portocaliu deschisa, dupa care se
produce topirea capetelor barelor, evidentiata de o scintilatie deasa si uniforma. In
acel moment incepe refularea materialului. Curentul electric se intrerupe dupa ( 0.5
0 ) sec. de la momentul inceperii refularii, iar aceasta continua pana la atingerea
scurtarii la refulare, prescrisa.
14
La verificarea calitatii sudurii, se urmareste, ca la incercarea la intindere, ruperea
sa nu se produca in zona sudata sau in zona de influenta termica, (Z.I .T.) in
proportie mai mare de 10 %.
coaxial.
Fig. 17. Imbinarea barelor, prin sudarea cu arc electric, prin suprapunere coaxiala.
La imbinarea coaxiala, apare avantajul coliniarizarii celor doua bare innadite, dar
dezavantajul unei manopere costisitoare, deoarece este necesara indoirea barelor in
zona de imbinare, sub un unghi precis, rezultat din tangenta unghiulara dintre
15
diametrul minim al barelor imbinate si lungimea de suprapunere a barelor, in zona
de innadire.
La innadirea necoaxiala, prin suprapunere a barelor, avantajul principal este
manopera redusa la realizarea imbinarii, dar prezinta un mare dezavantaj, prin faptul
ca in zona de imbinare, apare un moment de rasucire care tinde sa coliniarizeze
suportul fortelor din cele doua bare innadite.
Fig. 19. Inadirea barelor cu sudura manuala cu arc electric prin suprapunere
necoaxiala; Ls (lungimea sudurii) are aceiasi valoare ca la imbinarea coaxiala,
valori date in tabelul de mai sus.
Innadirea cu eclise, foloseste bare de aceeasi calitate de otel si acelasi diametru,
cu al barei innadite.
16
Fig. 20. Inadirea barelor cu eclise; 1. Sudura longi tudinala pe lungimea
eclisei; Sudura frontala pe o lungime de 1,5 d si o inaltime de 0,5 d.
Aria eclisei trebuie sa satisfaca conditia de egalitate intre capacitatea portanta
minima a eclisei si capacitatea portanta maxima a barelor imbinate:
in care:
Ae este aria eclisei;
Aa este aria barei inadite;
17
nu se permite, ca la o indoire exterioara mai mare de 110, sa apara fisuri In
sudura.
d) Sudura manuala cap la cap, cu arc electric, se poate realiza in doua variante:
-in cochilie in baie de zgura, sau
-in semimanson de cupru recuperabil.
Sudarea manuala cap la cap, cu arc electric, in cochilie in baie de zgura.
Sudarea in cochilie in baie de zgura, se recomanda pentru innadirea barelor avand
diametrul 25 mm.
Se aplica in cazul imbinarilor, la care accesul electrodului, in vederea sudarii, e
posibil doar dintr-o singura parte si atunci cand sunt necesare innadiri de
lungimi reduse, respectiv lungimi de 2,5 d.
Aceste suduri se executa la curent continuu, cu mentinerea partiala a baii lichide,
avand drept suport de baie, o cochilie metalica.
Dupa pozitia imbinarii, se disting doua situatii:
- sudarea in pozitie verticala, fig. 21.a;
- sudarea in pozitie orizontala, fig. 21.b.
Fig. 21. Innadirea barelor cap la cap, cu sudura manuala, in cochilie in baie de
zgura; a.). cu sudura in pozitie verticala; b.). cu sudura in pozitie orizontala.
Tehnologia de sudare.
Barele se introduc in cochilie, dupa ce in prealabil au fost bine curatate si taiate
conform necesarului. Se da drumul la curent si se executa sudura in trei etape:
(I) - radacina sudurii;
18
(II) - sudura propriuzisa in baie de zgura, executata in
straturi, cu pauze intermediare, pentru indepartarea zgurei;
(III) - stratul de acoperire a sudurii.
Preincalzirea capetelor barelor, la o temperatura de (250-300)C, se face cu flacara
oxi-acetilenica, atunci cand:
19
Fig. 2 Innadirea armaturilor cap la cap, cu sudura manuala, in semimanson de cupru
recuperabil.
Tehnologia de realizare a sudurii, presupune urmatoarele etape:
- se fixeaza barele in semimansonul de cupru;
- se presara intre capetele barelor, pe manson, un strat de
flux ceramic, de (1 - 2) mm. grosime;
I - se executa radacina rostului ;
II- se umple rostul dintre bare, prin sudura in baie de zgura,
in straturi succesive, cu pauze pentru indepartarea zgurei,
prin ciocanire cu ciocanul de sudor;
III - se executa stratul de acoperire a sudurii, mai intai pe
fata vazuta, dupa care se demonteaza semimansonul de cupru
si se continua executarea stratului de acoperire, (protecti a
sudurii), de jur imprejur-ul barei inadite.
Innadirea barelor avand capetele prelucrate in forma de V.
Tehnologia de executare a sudarii, este asemanatoare cu cea descrisa anterior, cu
deosebirea ca se prelucreaza capetele In forma de V, (se sanfreneaza).
20
Fig. 23. Inadirea barelor cu capetele sanfrenate in forma de V.
C) Innadirea armaturilor prin mansonare.
Se foloseste la barele din OB, care servesc drept tiranti, a caror lungime trebuie
reglata, pentru tensionarea lor. Se utilizeaza la constructii cu caracter provizoriu, cat
si in cazul lucrari lor de consolidare a constructiilor.
21
In cazul fundatiilor tip radier general, regulile de montare a armaturilor sunt aceleasi
ca in cazul armarii planseelor, formate din placi si grinzi, cu diferenta ca se
inverseaza ordinea de montare a armaturilor, adica se Incepe cu armarea
placii radierului si apoi, armarea grinzilor.
Stalpii
Montarea armaturilor la stalpi, se face concomitent cu ridicarea unui nivel, (etaj), in
urmatoarele etape:
- se monteaza armatura longitudinala a stalpului;
- se fixeaza etrierii, la distanta din proiect, distanta marcata pe doua bare
longitudinale dispuse diagonal, dupa care, se leaga etrierii de barele longitudinale cu
sarma arsa de 1 mm. grosime la distanta marcata.
Pereti diafragme.
In cadrul peretiilor, se monteaza in prima faza, un panou de cofraj, dupa care se
monteaza una dintre cele doua plase de armatura, cum se vede in fig.
25.a, fixandu-se de cofraj cu ajutorul cuielor in forma de L.
22
23
Fig. 25. Succesiunea de montare a armaturilor in cazul peretilor, (diafragmelor): 1.
primul panou de cofraj montat; prima plasa de armatura; 3. destantieri, (pureci),
pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton; 4. cuie in forma de L,
pentru fixarea de cofraj a plasei de armatura; 5. al doi lea panou de cofraj, de
inchidere; 6. agrafa - distantier, pentru mentinerea distantei relative intre cele doua
plase de armatura.
Intre plasa de armatura si cofraj, se prevad pureci, care sa asigure stratul de
acoperire cu beton al armaturilor. In faza urmatoare, se monteaza a doua plasa de
armatura, fixata de prima plasa prin intermediul unor distantieri, dispusi la circa 1,5
m. distanta, asa cum se vede in fig. 25. b, avand rolul de a pastra distanta relativa
intre cele doua plase de armatura. Se inchide cofrajul, cu cel de al doilea panou, nu
inainte de a se monta pe a doua plasa de armatura, distantieri, (pureci), care sa
asigure acoperirea cu beton si la cea de a doua plasa.
Grinzi .
Asamblarea armaturilor grinziilor, se face dupa montarea armaturilor la
stalpii tronsonului inferior, in urmatoarea succesiune:
- se marcheaza pe cofraj pozitia etrierilor;
- se introduc in cofraj etrierii cu bratul deschis;
- se monteaza armaturile longitudinale de rezistenta si montaj;
- se inchid etrierii ;
- se leaga armaturile longitudinale de etrieri, cu sarma arsa;
- se prevad pureci, pentru respectarea stratului de acoperire cu beton.
Placi de beton armat.
24
Fig. 26. Fazele privind etapele de executie a carcaselor de armaturi pentru o grinda:
a). vedere orizontala a stendului de montzaj; b), c), d), aspecte in secvente
tehnologice privind montarea armaturilor pentru grinda; 1. rigla gradata; suport de
inventar (capra); 3. armaturi longitudinale de la partea inferioara; 4. Etrieri ; 5.
Armaturi longitudinale de la partea superioara; 6. Legare cu sarma arsa de un mm
grosime in punctele de intersectie; 7. Armatura ridicata; 9. Armatura de montaj
suplimentara.
Asamblarea carcaselor prinsudura, se face cu ajutorul masinilor de sudat in puncte,
care pot fi :
- stationare, (cu una sau mai multe perechi de electrozi);
- mobile, avand clesti de sudura suspendati.
La masinile stationare de sudat, se executa plase sau carcase plane, care ulterior
asamblate prin sudura, pot forma carcase spatiale.
25
Fig. 27. Executarea carcaselor de armatura pentru stalpi fretati ; 1. sablon;
armatura longitudinala; 3. legatura provizorie, a armaturii longitudinale; 4. suport al
instalatiei de fretare; 5. armare transversala sub forma de freta.
26
Ateliere centralizate de capaci tate mare
sunt organizate pe linii tehnologice cu profil bine stabilit si specializat.
Atelierele, sunt prevazute cu:
- o linie de confectionat plase plane sudate de diferite latimi , folosind o
masina cu mai multe perechi de electrozi;
- o linie de confectionat carcase plane, de diferite tipuri si dimensiuni.
Montarea carcaselor in cofraj, se face manual, daca au o greutate < 100 Kg. si cu
macaraua, daca greutatea este mai mare. Macaralele, au prevazute traverse care
apuca carcasele din mai multe puncte, astfel ca acestea sa nu se deformeze sub
greutate proprie.
O metoda de mare productivitate, pentru armarea placilor planseelor, cat si a
panzelor curbe subtiri, o reprezinta folosirea plaselor subtiri, care se li vreaza
ca:
- plase plane, sau
27
- plase spatiale.
Plasele plane se folosesc la placi armate crucis, care au bare de rezistenta dupa
cele doua directii, de diametrii mari ( ) mm, iar plasele in rulou se
folosesc la placile armate dupa o directie, care au dupa cealalta directie, (lunga),
bare de repartitie, de diametri mici , ( ) mm.
6. Continutul proiectului de rezistenta, referitor la lucrarile de armaturi .
28
Total lungimi pe
diametri (m).
Masa pe metru (Kg.) 1,99 2,46 3,85 0,395 0,617
29
FISA DE DEBITARE
FASONARE Tab.
Tab 3.
BI BLI OGRAFI E.
30
1. - Carare T., Cartea fierarului betonist. Ed. Tehnica, Bucuresti, 1980.
- Dumitrescu D., Calimanovici G., Proiectarea armarii elementelor de beton
armat, cu plase sudate, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1973.
3. - Domsa J., Ionescu A., Utilaje, echipamente tehnologice
si procedee performante de betonare, Oficiul de informare documentara pentru
industria constructiilor de masini, Bucuresti 1994.
4. - I . C. C. P. D. C., instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel -
beton, C-28-83.
5. - I . C. C. P. D. C., instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea
armarii cu plase sudate, a elementelor de beton, P-59-80.
6. - M. C. Ind. - I . P. C. Bucuresti, Tehnologii tip Lucrari de armaturi
Bucuresti, 1979.
7. - M. C. Ind. - I . P. C. Bucuresti, Catalogul general al mijloacelor tehnice
necesare ramurii constructiilor (C. G. M. C.) nr. 3 si 4, Mijloace de prelucrare a
otelului - beton si constructii metalice.
8. - Toma A., Oana T., - Tehnologia si mecanizarea lucrarilor de constructii,
Centrul de multiplicare al U. P. Timisoara, 1991.
9. Toma A. Tehnologia si mecanizarea lucrarilor de constructie, Ed.
Eurobit Timisoara.
31