Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SINTEZA
1. INTRODUCERE
Obiectivul strategic pentru anul 2010 este ca aportul surselor regenerabile de energie in
tarile membre al UE, s fie de 12% n consumul total de resurse primare.
Cartea Alba a ISES din 2003 prognozeaza procentele fiecrui tip de surs de energie
regenerabil n producerea de energie n lume (situaie dat pentru anul 2003) astfel:
- Bioenergie: aproape 11% din energia folosit n prezent pe plan mondial este
obinut din bioenergie; se estimeaz pentru potenialul bioenergiei n 2050 o medie de
450EJ (ceea ce este mult mai mult dect cererea total actual de energie in plan mondial.
- Energie solar: energia solar a avut o rat de cretere din 1971 pn n 2000 de
cca. 32.6 %.
1
n Campania Take-Off din cadrul Cartii Albe se propun pentru furnizare, pentru 2010,
urmtoarele capacitati energetice:
n Cartea Alba se estimeaz c, pn n anul 2010, se vor crea ntre 500 000 i 900 000 de
noi locuri de munc prin implementarea SRE.
Cartea Alba prognozeaza o reducere a emisiilor de CO2 estimate, potrivit cu scenariul care
trebuie urmrit pn n 2010 pentru tarile UE, astfel:
2
Fata de cele prezentate mai sus, proiectul (contract 28/2005) se inscrie in directia actiunilor
de promovare, dezvoltare si valorificare eficienta a surselor regenerabile de energie
disponibile in tara noastra in contextul dezvoltarii durabile si alinierii la Directivele europene
in domeniu.
In privina radiaiei solare, ecartul lunar al valorilor de pe teritoriul Romniei atinge valori
maxime n luna iunie (1.49 kWh/ m2/zi) i valori minime n luna februarie ( 0.34 kWh/ m2/zi)
De aceea potenialul eolian valorificabil economic poate fi apreciat numai pe termen mediu,
pe baza datelor tehnologice i economice cunoscute astzi i considerate i ele valabile pe
termen mediu.
S-a ales calea de evaluare a potenialului valorificabil al rii noastre cea macroeconomic,
de tip top-down, pornind de la urmtoarele premise macroeconomice:
- condiiile de potenial eolian tehnic (viteza vntului) n Romnia care sunt apropiate
de media condiiilor eoliene n ansamblul teritoriului Europei;
- politica energetic i piaa energiei n Romnia vor fi integrate n politica european
i piaa european a energiei
4
Datele de potential tehnic si economic eolian sunt urmatoarele:
Conform acestei evolutii, energia electrica produsa din surse eoliene ar asigura cca 1,6 %
din consumul brut de energie electrica in anul 2010. Raportat la cantitatea de energie
prevazuta din surse regenerabile fara hidro de mare putere, energia eoliana ar asigura
12,3% din aceasta cantitate.
Fata de un potential tehnic amenajabil de 3600 MW (8000 GWh/an), cotele tinta pentru
aplicatiile eoliene, pot fi pana in 2015 de 200 MW in 2010 si de 600 MW in 2015.
5
Potentialul de biomasa pe sorturi, regiuni si total, este prezentat in tabelul de mai jos.
Asa cum rezulta din acest tabel, potentialul energetic tehnic al biomasei este de cca.
518.400 TJ.
Luind ca referinta pentru potentialul economic amenajabil anul 2030 rezulta urmatoarele
valori de potential:
POTENTIAL ENERGETIC AL BIOMASEI
Parametru UM Tehnic Economic
a) Biomasa vegetala
Energie termica/electrica TJ/an 471000 289500
mii tep/an 11249 6915
b) Biogaz
Energie termica/electrica TJ/an 24600 14800
mii tep/an 587 353
c) Deseuri urbane
Energie termica/electrica TJ/an 22800 13700
mii tep/an 544 327
TOTAL TJ/an 518400 318000
mii tep/an 12382 7595
6
2.4 Potentialul microhidroenergetic
Potenial hidroenergetic
Suprafaa De precipit. De scurgere Teoretic Tehnic
Bazinul GWh/an GWh/an % Ep TWh/an TWh/an
km2
Some 18.740 23.000 9.000 39 4,20 2,20
Criuri 13.085 10.500 4.500 43 2,50 0,90
Mure 27.842 41.000 17.100 42 9,50 4,30
Jiu 10.544 13.000 6.300 48 3,15 0,90
Olt 24.507 34.500 13.300 38 8,25 5,00
Arge 12.424 12.500 5.000 40 3,10 1,60
Ialomia 10.817 8.500 3.300 39 2,20 0,75
Siret 44.993 44.500 16.700 37 11,10 5,50
Total ruri
interioare 237.500 230.000 90.000 39 51,50 24,00
Dunre - - - - 18,50 12,00
Total
Romnia 237.500 230.000 90.000 39 70,00 36,00
7
Potenialul teoretic mediu al rurilor rii, inclusiv partea ce revine Romniei din potenialul
Dunrii,se ridic la 70 TWh/an, din care potenialul tehnic amenajabil reprezint 40 TWh/an
(2/3 dat de rurile interioare i 1/3 de Dunre).
Ca i n cazul aplicaiilor eoliene, potenialul hidroenergetic tehnic amenajabil este mai mic
dect cel teoretic i n acest sens estimm o valoare de cca. 1 100 MW i o producie de
3 600 GWh/an.
distana fa de reea
POTENTIALUL MICROHIDROENERGETIC
8
2.5 Potentialul energetic geotermal
Tabelul de mai jos prezinta o sinteza a principalilor parametrii din perimetrele geotermale
importante din Romania , inclusiv a potentialului energetic teoretic.
Utilizarea enegiei geotermice extrase este folosita in proportie de 37% pentru incalzire, 30%
pentru agricultura (sere), 23% in procese industriale, 7% in alte scopuri.
Energia
Nr. Aria Nr. Adncime Debitul Tempera- teoretic*
estimat a de exploatabil potenial
crt. Sistemul geotermal de tura
sonde forare
resursei
km2 m l s-1 C MWt
m3h-1
1. Criul Negru- Some 3570 18 1500 148 77 29,14
Scuieni, Marghita, 533
Ciumeghiu, Salonta - judeele
Bihor i Satu-Mare
2. Bor 13 4 2800 30 100 8,79
Oraul Bor - judeul Bihor 108
3. Oradea 77 12 2800 151,5 83,8 34,1
Municipiul Oradea - judeul 545,4
Bihor
4. Mure - Criul Negru 1060 113) 1500 79 58 9.3
Curtici, Macea, Municipiul 285
Arad - judeul Arad
5. Banatul de Vest 2790 20 2000 318 77 62,75
Ndlac, Snnicolau Mare, 1144,8
Sravale,Tomnatic, Lovrin,
Jimbolia, Periam, Teremia
Mare, Comlou Mare,
Grabat, Beregsul Mic -
judeele Arad i Timi
9
Sinteza potentialului geotermal al Romaniei este prezentata in tabelul de mai jos:
Pornind de la datele disponibile s-a intocmit harta cu distributia in teritoriu a radiatiei solare
in Romnia (Fig.3.1). Harta cuprinde distributia fluxurilor medii anuale ale energiei soiare
incidente pe suprafata orizontala pe teritoriul Romaniei.
Sunt evidentiate 5 zone, diferentiate prin valorile fluxurilor medii anuale ale energiei solare
incidente. Se constata ca mai mult de jumatate din suprafata tarii beneficiaza de un flux de
energie mediu anual de 1275 kWh/m2.
Harta solara a fost realizata prin utilizarea si prelucrarea datelor furnizate de catre: ANM
precum si NASA, JRC, Meteotest. Datele au fost comparate si au fost excluse cele care
aveau o abatere mai mare decat 5% de la valorile medii. Datele sunt exprimate in
kWh/m2/an, in plan orizontal, aceasta valoare fiind cea uzuala folosita in aplicatiile
energetice atat pentru cele solare fotovoltaice cat si termice.
Zonele de interes (areale) deosebit pentru aplicatiile electroenergetice ale energiei solare in
tara noastra sunt:
Primul areal, care include suprafeele cu cel mai ridicat potenial acoper Dobrogea
i o mare parte din Cmpia Romn
10
Zonele de interes (areale) deosebit pentru aplicatiile electroenergetice ale energiei solare in
tara noastra sunt:
Primul areal, care include suprafeele cu cel mai ridicat potenial acoper Dobrogea
i o mare parte din Cmpia Romn
Al doilea areal, cu un potenial bun, include nordul Cmpiei Romne, Podiul Getic,
Subcarpatii Olteniei i Munteniei o bun parte din Lunca Dunrii, sudul i centrul
Podiului Moldovenesc i Cmpia i Dealurile Vestice i vestul Podiului
Transilvaniei, unde radiaia solar pe suprafa orizontal se situeaz ntre 1300 i
1400 MJ / m2.
Cel deal treilea areal, cu potenialul moderat, dispune de mai puin de 1300 MJ /
m2 i acoper cea mai mare parte a Podiului Transilvaniei, nordul Podiului
Moldovenesc i Rama Carpatic.
Indeosebi n zona montan variaia pe teritoriu a radiaiei solare directe este foarte
mare, formele negative de relief favoriznd persistena ceii si diminund chiar durata
posibil de strlucire a Soarelul, n timp ce formele pozitive de relief, n funcie de
orientarea n raport cu Soarele i cu direcia dominant de circulaie a aerului, pot
favoriza creterea sau, dimpotriv determina diminuarea radiaiei solare directe.
11
POTENTIALUL SOLAR AL ROMANIEI
12
3.2 Zonarea resurselor de vant. Harta eoliana a Romaniei
Ca urmare, a fost elaborata Harta eoliana a Romaniei care cuprinde vitezele medii anuale
calculate la inaltimea de 50 m deasupra solului (vezi Fig.3.2).
A doua zon cu potenial eolian ce poate fi utilizat n mod rentabil o constituie Litoralul Mrii
Negre, Delta Dunrii i nordul Dobrogei unde viteza medie anual a vntului se situeaz n
jurul a 6 m/s. Fat de alte zone exploatarea energetic a potenialui eolian din aceast
zon este favorizat i de turbulena mai mic a vntului.
Cea de a treia zon cu potenial considerabil o constituie Podiul Brladului unde viteza
medie a vntului este de circa 4-5 m/s. Viteze fa vorabile ale vntului mai sunt semnalate i
n alte areale mai restrnse din vestul rii, in Banat si pe pantele occidentale ale Dealurilor
Vestice (Fig. 3.2).
13
POTENTIALUL EOLIAN AL ROMANIEI
14
Fig.3.2 Distributia vitezei medii anuale a vantului pentru inaltimea de 50 m
3.3 Zonarea geografica a potentialului biomasei. Harti de profil
Biomasa constituie pentru Romnia, o sursa regenerabila de energie, promitoare, att din
punct de vedere al potenialului, ct i, din punct de vedere al posibilitilor de utilizare.
cele mai srace, n acest tip, de resurs sunt judeele din sud:
Constana 10,4 mii mc
Teleorman 10,4 mii mc
Galai 10,4 mii mc
15
POTENTIALUL ENERGETIC AL BIOMASEI IN ROMANIA
LEG ENDA
98, 21
S ATU M ARE 1,7 9
835 9 1. Pot ential energet ic disponibil
MA RAM URE S
66, 03
71, 29
97, 99
2,0 1 28, 71 33, 97 B OTOSA NI B iomasa
769 6 206 2 694 5 forestiera % B iomasa
agricol a
%
%
S UCE AVA li (Tj )
mi
Te irajtou
one
70, 76
95, 87
S ALA J 29, 24 4,1 3
305 1 771 8
45, 61
4,3 9 2. Judet e si Regiuni de dezvol tare
266 7 B IS TRITA-
IA S I
95, 93
72, 41
4,0 7 NAS AUD Nord-E st
20, 59
101 92 NEA MT
603 0
MURE S S ud-E st
94, 16
B IHOR CLUJ 5,8 4
513 3 S ud
70, 81
29, 19
97, 05
88, 34
206 6 2,9 5 S ud-V est
A RA D 11,66
B ACAU 100 89
777 0
87, 36
HARGHI TA Vest
12, 64
95, 57
4,4 3 A LB A 7411 VA SLUI Nord-V et
1145 4
87, 35
12, 65 Centru
381 8 S IB IU COVA SNA
V RA NCEA B ucurest i-Ilf ov
37, 00
63, 00
99, 33
69, 02
30, 98 0,6 7
77, 55
83, 80
TI MI S 22, 45 16, 20 170 3 490 4
98, 60
91, 54
A RGE S P RA HOVA
88, 38
TULCEA
80, 99
11,62
97, 04
99, 15
19, 01 2,9 6
389 8 0,8 5
92, 03
90, 97
88, 70
9,0 3 484 6
98, 24
GORJ 7,5 5
ME HEDI NT I 478 1
96, 40
98, 83
3,6 0
DAM BOV ITA IA LOMI TA 1,11
255 4
105 73
96, 28
B ucurest i
97, 94
3,7 2 2,0 6
99, 42
GI URGI U
0,8 4
865 6 Fig.3.3
Fig.3.4
16
DISTRIBUTIA BIOMASEI VEGETALE
LE GENDA
SATU MARE
1. Total Biomasa vegetala
MARAMURE S
BOTOSANI Biomasa
forestiera Biomasa
agric ola
%
SUCEAVA
mii tone
SALAJ
2. Judete si Regiuni de dezvoltare
BISTRITA-
NASAUD IASI
Nord-Est
NEAMT
MURES Sud-Es t
BIHOR CLUJ
Sud
ARAD Sud-Vest
BACAU
HARGHITA Ves t
ALBA VASLUI Nord-Vet
Centru
SIBIU COVAS NA
VRANCEA Bucuresti-Ilfov
TIMIS
BRASOV
GALATI
HUNEDOARA BUZAU
ARGES PRAHOVA
TULCE A
VALCEA
CARAS -SEVERIN BRAILA
MEHEDINTI GORJ
Bucuresti
CALARASI
OLT TELEORMA N
CONSTANTA
Sursa: IINL, 2006
DOLJ
GIURGIU
Fig.3.4
17
3.4 Zonarea geografica a resurselor microhidro. Harta microhidropotentialului
energetic.
Deoarece sursa cea mai important de energie regenerabil din Romnia (n conformitate
cu cerinele UE), o reprezint energia hidro, s-a impus analiza bazei de date privind atat
microhidrocentralele existente n curs de executie/reabilitare cat si cele potential
amenajabile economic.
Pentru primul tip de resurse (sisteme geotermale dominant convective) sunt caracteristice
ariile din Campia de Vest, in timp ce pentru cel de-al dilea tip sunt caracteristice sistemele
geothermal dominant conductive situate in aria de dezvoltare a vulcanismului neogen-
cuaternar din Carpatii Orientali: Oas-Gutai-Tibles si, repectiv, Calimani-Gurghiu-Harghita.
18
POTENTIALUL MICROHIDROENERGETIC IN ROMANIA
Sursa:
HIDROELECTRICA,
UPB, 2005
19
Fig.3.5 Distributia microhidropotentialului energetic
DISTRIBUTIA RESURSELOR GEOTERMALE IN ROMANIA
20
Fig.3.6 Harta geotermala a Romaniei
4. SOLUTII TEHNOLOGICE IN ENERGETICA SOLARA
Folosirea radiaiei solare pentru producerea de energie electric se poate face prin mai
multe metode:
Generatorul fotovoltaic este organizat sub forma cmpului fotovoltaic incluznd toate
elementele de interconectare (cablaj), protecie (diode antiretur sau de bypass) i/sau
subansamble specifice (mecanisme de acionare n cazul panourilor mobile, dispozitive de
orientare automat etc.).
In cazul realizarii unor sisteme de alimentare autonome care valorifica atit enegia solara cit
si cea eoliana, solutia tehnologica propusa va include o structura hibrida fotovoltaic-eoliana
(PV/EOL).
O alt cale de captare a radiaiei solare o constituie concentratorii parabolici (Fig. 4.3)
22
Sursa: UE, OVM, 2005
Acest tip de concentrator const dintr-o oglind parabolic n form de jgheab care
concentreaz radiaiaia solar asupra unei conducte. In conduct circul un fluid de lucru
care este n general ulei care preia cldura pentru a o ceda apei pentru producerea aburului
care antreneaz turbina unui generator electric.
23
Sursa: UE, OVM, 2005
A. SISTEME AUTONOME
Fig. 4.5
24
4.2 .2. Sisteme hibride
Dintre sistemele hibride cele mai raspandite sunt cele binare: GMG / fotovoltaic / eoliene
(PV / EOL), eolian / grup motor generator (EOL / GMG) sau tertiare PV / EOL / GMG.
Fig.4.6
25
Este un sistem de alimentare care poate asigura consumatorul cu energie electrica foarte
aproape de 100%
Micile comunitati locale (sate etc), unele obiective turistice amplasate in zone izolate
departe de reteaua de distributie pot fi alimentate cu sisteme eoliene integrate in micro /
miniretele de distributie locala (de JT).
In Fig.4.7 este prezentata schema generala de organizare a unei astfel de micro / miniretea.
Fig.4.7
26
Structura de baza a unei astfel de retele cuprinde:
Astfel de sisteme injecteaza energia produsa de turbinele de vant (grupate in mari ferme
eoliene) in reteaua de distributie din zona.
Asa cum apare in Fig.4.8 centrala este racordata la reteaua publica de 20 110-220 kV si
este preluata in sistemul energetic national.
Fig.4.8
27
4.2.5 Tipuri principale de solutii constructive pentru turbine eoliene
n afara acestor tipuri principale , o serie de fabricani au dezvoltat alte tehnologii n timp
(vezi Tabelulde mai jos).
1.5 MW;
Nordex (Germany) CT/CS ; VTDI 600 kW - 1.3 MW; 1.5-2.5 MW
REpower Systems CT/CS; CT/AGP; VTDI 600 - 750 kW; 1.5-2 MW 1MW;
(Germany)
Vestas (Denmark) SVT/OSP; VTDI 660 kW 2,75 MW; 850 kW - 3 MW
28
VTDI = Turaie variabil, unghiul palei variabil -pozitiv, inducie cu
VT/AGP = Turaie variabil, / pas variabil, + generator asincron (100% curent prin
convertor).
In cazul celui de al doilea tip de turbina eoliana, arborele este susinut de cte un lagr n
fiecare parte a generatorului.
29
4.2.6 . Racordarea la retea
Fig.4.9
30
4.3. Tehnologii si echipamente pentru biomasa
Diferitele tehnologii care pot fi aplicate pentru a obine energie din biomas sunt
prezentatemai jos..
31
4.3.1. Tehnologii si instalatii de ardere
Arderea n cazane este cea mai rspndit tehnologie de utilizare energetic a biomasei
Tipurile de cazane pentru arderea biomasei lemnoase sunt foarte variate i s-ar putea
clasifica n trei grupe:
32
c) cazane cu focare cu ardere n suspensie ( Fig.4.11)
L E G E N D :
1 Siloz
2 Extractor
3 Degazor
4 Transport pneumatic
5 Cazan
6 Multiciclon
7 Ventilator gaze
8 Co de fum
Pentru gazeificarea lemnului au fost dezvoltate i aplicate trei tipuri principale de reactoare
de gazeificare:
-Turbin cu abur
-Turbine cu gaze
- Motor Stirling
Aprindere cu combustibil
<1s Ridicat < 650 Bio-ulei
lichid
Aprindere cu combustibil
<1s Ridicat < 650 chimicale, gaz
gazos
34
Tehnologii de piroliza utilizeaza echipamente:
4.4.1 Amenajari
Figura 4.12 prezint schema general a unei amenajri microhidro cu cdere mare sau
medie.
Microhidrocentralele pot fi amplasate fie n zone muntoase, unde rurile sunt repezi, fie n
zone joase, cu ruri mari. n continuare sunt prezentate cele mai des ntlnite patru tipuri de
amenajri ale microhidrocentralelor (Fig.4.13).
35
Pentru schemele de cderi mari i medii, se folosesc combinaii de canal i conduct
forat. Dac terenul este accidentat construcia canalului este dificil, i atunci se utilizeaz
numai conducta forat care uneori poate fi ngropat.
n amenajrile tip baraj turbinele sunt plasate n corpul barajului sau n imediata vecintate a
acestuia, astfel c aproape ca nu mai este nevoie de canal sau de conducte.
36
4.4.2 Tipuri de turbine (vezi Fig.4.14)
-Turbina Pelton const dintr-o roata pe care sunt fixate mai multe cupe, n timp ce un jet de
vitez mare acioneaz tangenial asupra roii. Jetul lovete fiecare cup i este mprit n
dou, astfel nct fiecare jumtate este reflectat la aproape 180. Aproape toat energia
apei este utilizat n rsucirea cupelor, iar apa reflectat este colectat ntr-un canal.
-Turbina Turgo este asemantoare cu Pelton, dar jetul lovete rotorul sub un unghi de 20,
astfel c apa intr pe o parte a rotorului i iese pe cealalt. De aceea debitul nu este limitat
de cantitatea de ap evacuat (ca n cazul turbinei Pelton). n consecin, turbina Turgo
poate avea un diametru mai mic dect Pelton, pentru aceeai putere produs.
-Turbina Bnki const din dou discuri de tabl groas pe care sunt sudate nite pale. Jetul
de ap intr prin partea superioar a rototului printre palele curbate, i iese prin partea
opus, trecnd astfel i a doua oar printre pale. Palele au forma astfel nct la fiecare
trecere prin periferia rotorului apa transfer o parte din momentul su, nainte de a cdea cu
puin energie rezidual.
Turbinele cu reactiune utilizeaz debitul de ap care intr n rotor pentru a genera forele
hidrodinamice care acioneaz asupra palelor rotorului punndu-le n micare. Ele se
difereniaz de turbinele cu aciune prin faptul c rotorul funcioneaz ntotdeauna ntr-o
carcas complet umplut cu ap.
Toate turbinele cu reaciune au un difuzor cunoscut ca aspirator sub rotor prin care apa se
evacueaz. Aspiratorul ncetinete apa evacuat i reduce presiunea static n zona de sub
rotor, crescnd astfel cderea net.
Turbinele de tip elice sunt asemntoare, n principiu, cu elicele unui vapor, dar funcionnd
n mod invers.
37
Fig. 4.14 Tipuri de turbine
38
4.4.3 Microhidroagregate compacte
o microturbin hidraulic;
o mecanism de acionare;
o van de intrare;
o generator asincron;
o dulap electric de comand-automatizare.
39
5. IDENTIFICAREA DE LOCATII FAVORABILE APLICATIILOR SRE
Pentru abordarea unei investitii in domeniul SRE, selectarea locatiilor favorabile aplicatiilor
energetice se face avand in vedere unele criterii, care includ conditii si restrictii tehnice,
economice si de mediu.
40
5.2 Locatii pentru aplicatii solare
Avand in vedere:
- potentialul energetic solar din Romania (o medie de 1275 kWh / m2 / an radiatie globala
incidenta in plan orizontal);
- distributia potentialului solar in teritoriu (care are variatii relativ reduse de sub
200kW/h/m2/an intre zonele sudice si nordice ale tarii noastre);
se poate aprecia ca, in general, orice zona insorita (fara obstacole majore) este propice
pentru aplicatii solare.
Pornind de la aceste criterii principale, s-au avut in vedere pentru centrale fotovoltaice de
sistem in principal amplasamente situate in Dobrogea (jud.Tulcea si Constanta).
41
5.3 Locatii pentru aplicatii eoliene
Zona Dobrogea
Zona Banat
Zona Moldova
Stabilirea acestor zone s-a fcut initial pornind de la faptul c toate sunt situate n subzonele
de potenial eolian favorabil I-II corespunztor formelor de relief: dealuri i podiuri,
montan, zona litoral/mare, campie (cu viteze ale vntului de peste 5 m/s), conform datelor
cuprinse n harta eolian a Romniei.
2) Investigaii n teren
In urma investigatiilor din teren s-au selectat locatiile amplasate in zone conform Fig.5.1
42
Zona MOLDOVA
3 4
5 6
8
9
1
2
1
3
Harta prezentata in Fig.5.2 indica sugestiv situaia asigurrii localitilor cu energie termic
prin termoficare.
43
SITUATIA ASIGURARII LOCALITATILOR DIN TARA
CU ENERGIE TERMICA PRIN TERMOFICARE
LEGENDA
BOTOSANI
Lo calitati Lo calitati
1 1 2 0 in care se in care nu se
0 2 0 2
MARAMU RES di strib uie di strib uie
1 282 5 0 0 408
2 0 1 2 en ergie en ergie
SATU MAR E
0 6 0 495 te rm ica te rm ica
0 290 Mu nicipii Mu nicipii
1 0 SUC EAVA 2 0
0 3 Orase Orase
1 0 2 0
1 2 SALAJ 0 291 3 502 Rural Rural
2 2 0 337 BISTR ITA- IASI
0 5 NASAUD 2 0 Bioma sa forestiera
1 525 1 2
5 0 NEAMT Bioma sa agrico la
BIHOR 3 413
1 0
Bioma sa forestiera +
1 494 3 0
CLU J MUR ES + ag ricola
0 2
4 0 HAR GH ITA 0 520
3 0
1 0 1 5 4 0 3 2
5 3 3 551 2 3 VASLU I
0 570
1 337 0 288
ARAD 4 0 BACAU
3 4
0 721
2 0 2 0
ALBA 2 6 4 0 1 2 2 0 2 0
2 0 0 215 1 5 0 156 1 2 0 2
5 0 0 194 COVASN A 0 394 0 236
TI MIS 7 0 SIBIU
2 390 2 5 BRASOV GALATI
VRANC EA
1 511
HU NEDOARA
2 0
2 7 ARGES 2 0 BUZ AU 1 0
2 629 3 9 2 0 2 1
CAR AS-SEVER IN 2 0 3 0 1 490 TU LCEA
VAL CEA 1 1 0 180
2 3 2 1 PRAHOVA 1 0
2 0 4 668 1 562 BRAILA
4 473 1 4
0 6 2 0
0 356 GOR J 0 177
0 4
0 439
3 0
DAMBOVITA ILFOV 0 1 IALOMITA
MEHED INTI 0 180
1 1 Bucuresti
0 3 2 0 2 0
0 403 2 3 1 2 CALAR ASI
3 0 0 472 GIURGIU
3 0 0 208
2 0 1 0 CONSTANTA
2 0
0 474 OLT 0 2 3 0
0 315
DOLJ 0 213 5 2
TEL EORM AN 1 243
Fig.5.2
44
Judee bogate n biomas forestier care au municipii i orae unde nu
se distribuie energie termic:
45
5.5 Locatii pentru aplicatii microhidroenergetice
Identificarea locatiilor amplasate pe cursurile de apa s-a facut pentru bazinele hidrografice
ale raurilor Olt, Mures si Tisa-Somes considerate ca fiind cele care se preteaza cel mai bine
dezvoltarii de aplicatii microhidroenergetice.
46
Cursurile de ap aparinnd bazinului hidrografic Olt i inventariate n aceast lucrare au o
suprafa nsumat a bazinelor lor hidrografice de 31.066 km2 i o lungime total de
5.029km.
Cu toate c amenajarea hidroenergetic a rului Olt este cea mai important de pe rurile
interioare, potenialul rmas de amenajat este semnificativ. Astfel, potenialul teoretic liniar
nsumeaz 457.906 kW, iar pmed = 85,1 kW/km, variind de la 0,3 kW/km la 721 kW/km.
Bazinul hidrografic al rului Mure, situat n partea central i de vest a Romniei, este
cuprins ntre Carpaii Orientali, Meridionali i Apuseni, iar sectorul su inferior este amplasat
n centrul cmpiei Tisei.
Dintr-un numr de 306 sectoare inventariate, 39 sectoare au p > 150 kW/km, potenialul
specific variind de la 15 kW/km la 628 kW/km.
Afluent al fluviului Dunrea, Tisa superioar dreneaz toi afluenii care i culeg izvoarele
de pe versanii vestici ai Carpailor Pduroi (Ucraina) i ai Munilor Maramure, din nordul
Munilor Rodnei i Lpuului, precum i numeroasele praie nordice i estice care sosesc
din eruptivul Oa Guti - Tible. Toate rurile din vest graviteaz spre depresiunea
tectonic a Maramureului, considerat ca o adevrat pia de adunare a apelor.
Avnd n vedere faptul c rul Some este afluent al rului Tisa, care ud teritoriul Romniei
pe o lungime nu prea mare n raport cu toat lungimea sa, cele dou ruri au fost analizate
mpreun.
47
Potenialul teoretic liniar al cursurilor de ap analizate totalizeaz 177.197 kW i potenialul
specific mediu al acestora este de 65,4 kW/km.
Zonarea locatiilor pentru aplicatiile geotermale are in vedere distributia rezervelor de ape
geotermale in teritoriu functie de temperaturile maximale de emergenta de 120 oC, respectiv
de 140 oC. In ambele cazuri aplicatiile predominante sunt cele termice.
Pe harta din Fig.5.4 sunt marcate cu rosu zonele care, datorita temperaturii de emergenta
mai mari (max. 140 oC), se preteaza la aplicatii electroenergetice.
48
Sursa: IGR, 2006
Fig.5.4
49
6.ANALIZA ECONOMICA PE PROIECTE IN DOMENIU SRE.Studii de caz
Aceste proiecte sunt rentabile pentru un pret de vanzare a energiei electrice de peste 36,6
Euro/MWh. Fezabilitatea proiectelor de tip eolian este imbunatatita datorita mecanismelor
de promovare a proiectelor de tip SRE prin valorificarea certificatelor verzi la un pret de cca.
40Euro/CV.
Veniturile obtinute din tranzactionarea dreptului de emisii de CO2 in intervalul 2008 2012
la un pret de 8 Euro/tCO2 (conform mecanismului de Joint Implementation promovat de
Protocolul de la Kyoto) imbunatatesc, deasemenea, eficienta proiectelor de tip eolian.
Proiectele sunt rentabile pentru un pret de vanzare a energiei electrice cuprins intre 20
Euro/MWh si 36,6Euro/MWh.
50
7. FINANTAREA PROIECTELOR IN DOMENIU SRE
Sursa: ISPE, 2006
stabilirea capacitatii proprii de finantare - surse proprii rezultate din activitatea curent
stabilirea necesarului de surse atrase de finantare
51
Romnia are obligaia de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera (GHG) cu 8%, n prima
perioad de angajament, fa de anul 1989. Pentru atingerea obiectivelor stabilite, exist o
serie de mecanisme promovate de Protocol:
Pasul 3
Pasul 4
52