IV.

PROIECTAREA UNEI FUNDAII CONTINUE SUB

UN sIR DE STLPI
Fundatia ce se proiecteaza sustine un sir de stlpi ai unei constructii industriale sau civile ncadrata n clasa a II-a
de importanta . Se considera ca ncarcarile transmise de structura la nivelul terenului sunt alcatuite numai din
fortele verticale din stlpi. Stratificatia terenului de fundare si caracteristicile geotehnice ale acestuia sunt
prezentate ntr-o fisa de foraj anexata datelor de tema . n anexa B2 este prezentat un model de calcul pentru o
astfel de fundatie.

Fundatia continua se realizeaza sub forma unei grinzi din beton armat ca n
figura IV.1.

Figura IV.1

Grinda continua are sectiunea transversala, de regula, de forma T, cu placa de

baza dezvoltata simetric fata de grinda (fig. IV.2).
Figura IV.2

Etapele realizarii proiectului

Proiectarea fundatiei continue sub un sir de stlpi cuprinde urmatoarele

etape:

determinarea caracteristicilor geotehnice de calcul ale terenului de

fundare;

predimensionarea grinzii de fundatie pe baza presiunilor conventionale

de calcul;

calculul presiunilor pe teren si al eforturilor n grinda printr-o

metoda aproximativa ;

calculul presiunilor pe teren si al eforturilor in grinda printr-o

metoda exacta ;

armarea grinzii de fundatie.

IV.1 DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GEOTEHNICE DE

CALCUL ALE TERENULUI DE FUNDARE

Se face conform III.1.

IV.2 PREDIMENSIONAREA FUNDATIEI CONTINUE PE BAZA

PRESIUNILOR CONVENTIONALE DE CALCUL
 IV.2.1 Alegerea adncimii de fundare

Se face conform III.2.1.

IV.2.2 Stabilirea latimii talpii fundatiei

Stabilirea latimii talpii fundatiei se face pe baza conditiei ca presiunea

efectiva dezvoltata sub talpa fundatiei sa nu depaseasca presiunea
conventionala corespunzatoare stratului de fundare.

Deoarece grinda este ncarcata numai cu fortele axiale din stlpi (Pi)
conditia de determinare a latimii B este:

n care:

pef,med-presiunea efectiva medie dezvoltata sub talpa fundatiei;

med-greutatea volumica medie a betonului din fundatie si a pamntului

care sprijina pe fundatie; la acest stadiu de predimensionare se poate
considera o valoare aproximativa a lui med=20kN/m3;

pconv-presiunea conventionala a terenului n valoare corectata cu

adncimea de fundare si cu latimea fundatiei, determinata conform STAS
3300/2-86.

Nota : Marimea B obtinuta se majoreaza cu 10.20%; latimea efectiva a

talpii fundatiei se rotunjeste la multiplu de 50 mm.

IV.2.2.1 Stabilirea presiunii conventionale de calcul

Se face conform III.2.2.1.

IV.2.3 Stabilirea dimensiunilor pe verticala ale fundatiei

Dupa stabilirea dimensiunii talpii fundatiei este necesara determinarea si

a celorlalte elemente geometrice ale fundatiei (fig. IV.2).
 Nota : Dimensiunile stlpului ls si bs sunt considerate stabilite si
cunoscute din calculul structurii

IV.3 CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN SI AL EFORTURILOR N

GRINDA PRINTR-O METODA APROXIMATIVA

Metodele aproximative pornesc de la o diagrama cunoscuta a presiunilor

pe talpa . De regula se accepta ipoteza distributiei liniare a presiunilor pe teren,
rezultata din aplicarea relatiei:

(IV.1)

unde: N-rezultanta fortelor PI , aplicata n centrul de greutate al grinzii;

M-momentul ncovoietor exterior rezultat ca urmare a reducerii fortelor

PI n centrul de greutate al grinzii;

A-aria ta lpii fundatiei; (m2);

W-modulul de rezistenta al talpii fundatiei; (m3).

 Ca metode aproximative de calcul amintim metoda grinzii continue cu
reazeme fixe si metoda grinzii continue static determinata . n cadrul acestei
teme ca metoda aproximativa folosita la calculul eforturilor n grinda se
foloseste metoda grinzii continue static determinata .

n aceasta metoda fundatia continua se considera ca o grinda static

determinata , cu reactiunile pe reazeme cunoscute, egale cu fortele axiale din
stlpi. Avnd grinda ncarcata cu aceste reactiuni si cu reactiunea terenului,
valoarea momentului ncovoietor si a fortei taietoare n orice sectiune de pe
grinda se determina prin scrierea ecuatiilor de echilibru.

n cazul n care fortele din stlpi difera ntre ele (cu mai mult de 20%) iar
reactiunea terenului a fost presupusa liniara erorile pot fi mari.

n acest caz, se accepta ipoteza unei distributii n trepte a presiunilor pe

teren, forta aferenta fiecarui stlp repartizndu-se uniform pe deschiderea
aferenta .

IV.4 C
ALCU
LUL

PRESIUNILOR PE TEREN SI AL EFORTURILOR N GRINDA PRINTR-

O METOD "EXACT "

Metodele "exacte" sunt cunoscute sub denumirea de metode pentru calculul grinzilor pe mediu elastic. Principalul
criteriu dupa care se diferentiaza aceste metode l constituie modelul adoptat pentru teren. Ca metode "exacte"
amintim metoda Boussinesq si metoda Winkler. n aceasta tema se propune utilizarea metodei bazata pe
modelul Winkler, terenul de fundare fiind asimilat prin resoarte elastice.

Mediul de tip Winkler se caracterizeaza prin relatia de proportionalitate ntre presiunea p ntr-un punct al
mediului si tasarea z a acelui punct:

(IV.2)

n care Ks este denumit coeficient de pat.

Valoarea coeficientului de pat se determina experimental , fiind functie de natura terenului, marimea ncarcarii si
forma fundatiei.

Unele valori orientative ale coeficientului de pat sunt date n tabelul IV.2.

Tabelul IV.2
 Nr. crt. Natura terenului Ks (daN/cm3)
Nisip si nisip argilos afnat, argila si argila nisipoasa , n stare de
1 0.1-0.5
curgere
Pietris, nisip si nisip argilos de compactitate mijlocie, argila si
2 0.5-5
argila nisipoasa n stare plastica
Pietris, nisip argilos n stare compacta , argila si
3 5-10
argila nisipoasa consistenta
4 Stnca dura , stnca cu fisuri 10-100

Valoarea coeficientului de pat se poate determina cu relatia (conform

NP112-04):

(
IV.3)

unde : km-coeficient n functie de raportul dintre lungimea si latimea de contact a

grinzii(b/a, tabelul IV.3);

E-modulul de deformatie liniara a terenului;

-coeficientul de deformatie transversala a terenului;

a-semilatimea suprafetei de contact a grinzii;

b-semilungimea suprafetei de contact a grinzii.

Tabelul IV.3. Valorile coeficientului km

b/a km b/a km
1 0.5283 6 0.2584
1.25 0.4740 7 0.2465
1.5 0.4357 8 0.2370
1.75 0.4070 9 0.2292
2 0.3845 10 0.2226
2.23 0.3663 20 0.1868
2.5 0.3512 30 0.1705
2.75 0.3385 40 0.1606
3 0.3275 50 0.1537
3.5 0.3093 60 0.1484
4 0.2953 70 0.1442
4.5 0.2836 80 0.1407
5 0.2739 90 0.1378
100 0.1353
 Valoarea coeficientului de pat poate fi obtinuta si prin prelucrarea datelor
obtinute n urma ncercarii de compresibilitate n edometru:

KsB=2M,
(IV.4)

unde M este modulul edometric corespunzator unui interval de presiuni.

Pentru deducerea relatiilor de calcul a deformatiilor si eforturilor n

grinda prin metoda Winkler se pleaca de la ecuatia diferentiala a fibrei medii
deformate a grinzii supusa la ncovoiere:

, n care este ncarcarea pe unitatea de lungime si EI

rigiditatea grinzii.

Dar ,n care p este presiunea pe talpa iar p=Ksz.

nlocuind aceste relatii n relatia anterioara se obtine:

, n care s-a introdus notatia :

(IV.5)

n care:

B-latimea grinzii (cm)

E-modulul de elasticitate al betonului din care este realizata grinda

(pentru un beton de clasa C10/15 se ia E=2.4*105 daN/cm2)

I-momentul de inertie al sectiunii grinzii obtinut cu relatia

Solutia generala cunoscuta a acestei ecuatii este:

Constantele de integrare A,B,C,D se determina , pentru o problema data ,

punnd conditiile pe contur.
 Considernd grinda de lungime infinita , ncarcata cu o
forta concentrata , punnd conditiile pe contur z=0, pentru x=, rezulta A=B=0.

Punnd conditia de rotire zero pentru x=0, rezulta C=D.

Cu aceste valori ale constantelorobtinem:

Punnd conditia pentru x=0, obtinem .

Considernd o grinda infinita actionata de mai multe forte concentrate

P1,P2,...Pn, calculul marimilor z,,M,Tntr-o sectiune data se face
aplicndu-se suprapunerea efectelor.

n
care =x (IV.6)

Functiile (), (), (), () sunt date n tabelele IV.4., IV.5., IV.6.,
IV.7. .

Expresiile analitice ale acestor functii sunt:

(
IV.7)

Tabelul IV.4. Valorile functiei ()

 f1 f1 f1 f1 f1
0.000 1.000 1.040 0.484 2.080 0.048 3.120 -0.043 4.160 -0.021
0.040 0.998 1.080 0.460 2.120 0.040 3.160 -0.043 4.200 -0.020
0.080 0.994 1.120 0.436 2.160 0.032 3.200 -0.043 4.240 -0.019
0.120 0.987 1.160 0.413 2.200 0.024 3.240 -0.043 4.280 -0.018
0.160 0.977 1.200 0.390 2.240 0.017 3.280 -0.042 4.320 -0.017
0.200 0.965 1.240 0.368 2.280 0.011 3.320 -0.042 4.360 -0.016
0.240 0.951 1.280 0.346 2.320 0.005 3.360 -0.041 4.400 -0.015
0.280 0.935 1.320 0.325 2.360 -0.001 3.400 -0.041 4.440 -0.015
0.320 0.918 1.360 0.305 2.400 -0.006 3.440 -0.040 4.480 -0.014
0.360 0.899 1.400 0.285 2.440 -0.010 3.480 -0.039 4.520 -0.013
0.400 0.878 1.440 0.266 2.480 -0.015 3.520 -0.038 4.560 -0.012
0.440 0.857 1.480 0.247 2.520 -0.019 3.560 -0.038 4.600 -0.011
0.480 0.835 1.520 0.230 2.560 -0.022 3.600 -0.037 4.640 -0.010
0.520 0.811 1.560 0.212 2.600 -0.025 3.640 -0.036 4.680 -0.010
0.560 0.787 1.600 0.196 2.640 -0.028 3.680 -0.035 4.720 -0.009
0.600 0.763 1.640 0.180 2.680 -0.031 3.720 -0.034 4.760 -0.008
0.640 0.738 1.680 0.165 2.720 -0.033 3.760 -0.032 4.800 -0.007
0.680 0.712 1.720 0.150 2.760 -0.035 3.800 -0.031 4.840 -0.007
0.720 0.687 1.760 0.137 2.800 -0.037 3.840 -0.030 4.880 -0.006
0.760 0.661 1.800 0.123 2.840 -0.038 3.880 -0.029 4.920 -0.006
0.800 0.635 1.840 0.111 2.880 -0.040 3.920 -0.028 4.960 -0.005
0.840 0.610 1.880 0.099 2.920 -0.041 3.960 -0.027 5.000 -0.005
0.880 0.584 1.920 0.088 2.960 -0.042 4.000 -0.026
0.920 0.558 1.960 0.077 3.000 -0.042 4.040 -0.025
0.960 0.533 2.000 0.067 3.040 -0.043 4.080 -0.024
1.000 0.508 2.040 0.057 3.080 -0.043 4.120 -0.023
Tabelul IV.5. Valorile functiei ()
f2 f2 f2 f2 f2
0.000 0.000 1.040 0.305 2.080 0.109 3.120 0.001 4.160 -0.013
0.040 0.038 1.080 0.300 2.120 0.102 3.160 -0.001 4.200 -0.013
0.080 0.074 1.120 0.294 2.160 0.096 3.200 -0.002 4.240 -0.013
0.120 0.106 1.160 0.287 2.200 0.090 3.240 -0.004 4.280 -0.013
0.160 0.136 1.200 0.281 2.240 0.083 3.280 -0.005 4.320 -0.012
0.200 0.163 1.240 0.274 2.280 0.078 3.320 -0.006 4.360 -0.012
0.240 0.187 1.280 0.266 2.320 0.072 3.360 -0.008 4.400 -0.012
0.280 0.209 1.320 0.259 2.360 0.067 3.400 -0.009 4.440 -0.011
0.320 0.228 1.360 0.251 2.400 0.061 3.440 -0.009 4.480 -0.011
0.360 0.246 1.400 0.243 2.440 0.056 3.480 -0.010 4.520 -0.011
0.400 0.261 1.440 0.235 2.480 0.051 3.520 -0.011 4.560 -0.010
0.440 0.274 1.480 0.227 2.520 0.047 3.560 -0.012 4.600 -0.010
0.480 0.286 1.520 0.218 2.560 0.042 3.600 -0.012 4.640 -0.010
0.520 0.295 1.560 0.210 2.600 0.038 3.640 -0.013 4.680 -0.009
0.560 0.303 1.600 0.202 2.640 0.034 3.680 -0.013 4.720 -0.009
0.600 0.310 1.640 0.194 2.680 0.031 3.720 -0.013 4.760 -0.009
0.640 0.315 1.680 0.185 2.720 0.027 3.760 -0.013 4.800 -0.008
0.680 0.319 1.720 0.177 2.760 0.024 3.800 -0.014 4.840 -0.008
0.720 0.321 1.760 0.169 2.800 0.020 3.840 -0.014 4.880 -0.007
0.760 0.322 1.800 0.161 2.840 0.017 3.880 -0.014 4.920 -0.007
0.800 0.322 1.840 0.153 2.880 0.015 3.920 -0.014 4.960 -0.007
0.840 0.321 1.880 0.145 2.920 0.012 3.960 -0.014 5.000 -0.006
0.880 0.320 1.920 0.138 2.960 0.009 4.000 -0.014
0.920 0.317 1.960 0.130 3.000 0.007 4.040 -0.014
0.960 0.314 2.000 0.123 3.040 0.005 4.080 -0.014
1.000 0.310 2.040 0.116 3.080 0.003 4.120 -0.013

Tabelul IV.6 Valorile functiei ()

f3 f3 f3 f3 f3
0.000 1.000 1.040 -0.126 2.080 -0.170 3.120 -0.045 4.160 0.005
0.040 0.922 1.080 -0.139 2.120 -0.165 3.160 -0.042 4.200 0.006
0.080 0.846 1.120 -0.152 2.160 -0.160 3.200 -0.038 4.240 0.006
0.120 0.774 1.160 -0.162 2.200 -0.155 3.240 -0.035 4.280 0.007
0.160 0.705 1.200 -0.172 2.240 -0.150 3.280 -0.032 4.320 0.007
0.200 0.640 1.240 -0.180 2.280 -0.144 3.320 -0.029 4.360 0.008
0.240 0.577 1.280 -0.187 2.320 -0.139 3.360 -0.026 4.400 0.008
0.280 0.517 1.320 -0.192 2.360 -0.134 3.400 -0.024 4.440 0.008
0.320 0.461 1.360 -0.197 2.400 -0.128 3.440 -0.021 4.480 0.008
0.360 0.407 1.400 -0.201 2.440 -0.123 3.480 -0.019 4.520 0.009
0.400 0.356 1.440 -0.204 2.480 -0.118 3.520 -0.017 4.560 0.009
0.440 0.308 1.480 -0.206 2.520 -0.112 3.560 -0.014 4.600 0.009
0.480 0.263 1.520 -0.207 2.560 -0.107 3.600 -0.012 4.640 0.009
0.520 0.221 1.560 -0.208 2.600 -0.102 3.640 -0.011 4.680 0.009
0.560 0.181 1.600 -0.208 2.640 -0.097 3.680 -0.009 4.720 0.009
0.600 0.143 1.640 -0.207 2.680 -0.092 3.720 -0.007 4.760 0.009
0.640 0.108 1.680 -0.206 2.720 -0.087 3.760 -0.005 4.800 0.009
0.680 0.075 1.720 -0.204 2.760 -0.082 3.800 -0.004 4.840 0.009
0.720 0.045 1.760 -0.201 2.800 -0.078 3.840 -0.003 4.880 0.009
0.760 0.017 1.800 -0.199 2.840 -0.073 3.880 -0.001 4.920 0.009
0.800 -0.009 1.840 -0.195 2.880 -0.069 3.920 0.000 4.960 0.009
0.840 -0.033 1.880 -0.192 2.920 -0.064 3.960 0.001 5.000 0.008
0.880 -0.055 1.920 -0.188 2.960 -0.060 4.000 0.002
0.920 -0.076 1.960 -0.184 3.000 -0.056 4.040 0.003
0.960 -0.094 2.000 -0.179 3.040 -0.052 4.080 0.004
1.000 -0.111 2.040 -0.175 3.080 -0.049 4.120 0.004
 Tabelul IV.7 Valorile functiei ()

f4 f4 f4 f4 f4
0.000 1.000 1.040 0.179 2.080 -0.061 3.120 -0.044 4.160 -0.008
0.040 0.960 1.080 0.160 2.120 -0.063 3.160 -0.042 4.200 -0.007
0.080 0.920 1.120 0.142 2.160 -0.064 3.200 -0.041 4.240 -0.007
0.120 0.881 1.160 0.125 2.200 -0.065 3.240 -0.039 4.280 -0.006
0.160 0.841 1.200 0.109 2.240 -0.066 3.280 -0.037 4.320 -0.005
0.200 0.802 1.240 0.094 2.280 -0.067 3.320 -0.036 4.360 -0.004
0.240 0.764 1.280 0.080 2.320 -0.067 3.360 -0.034 4.400 -0.004
0.280 0.726 1.320 0.066 2.360 -0.067 3.400 -0.032 4.440 -0.003
0.320 0.689 1.360 0.054 2.400 -0.067 3.440 -0.031 4.480 -0.003
0.360 0.653 1.400 0.042 2.440 -0.067 3.480 -0.029 4.520 -0.002
0.400 0.617 1.440 0.031 2.480 -0.066 3.520 -0.028 4.560 -0.002
0.440 0.583 1.480 0.021 2.520 -0.065 3.560 -0.026 4.600 -0.001
0.480 0.549 1.520 0.011 2.560 -0.065 3.600 -0.025 4.640 -0.001
0.520 0.516 1.560 0.002 2.600 -0.064 3.640 -0.023 4.680 0.000
0.560 0.484 1.600 -0.006 2.640 -0.063 3.680 -0.022 4.720 0.000
0.600 0.453 1.640 -0.013 2.680 -0.061 3.720 -0.020 4.760 0.000
0.640 0.423 1.680 -0.020 2.720 -0.060 3.760 -0.019 4.800 0.001
0.680 0.394 1.720 -0.027 2.760 -0.059 3.800 -0.018 4.840 0.001
0.720 0.366 1.760 -0.032 2.800 -0.057 3.840 -0.016 4.880 0.001
0.760 0.339 1.800 -0.038 2.840 -0.056 3.880 -0.015 4.920 0.002
0.800 0.313 1.840 -0.042 2.880 -0.054 3.920 -0.014 4.960 0.002
0.840 0.288 1.880 -0.046 2.920 -0.053 3.960 -0.013 5.000 0.002
0.880 0.264 1.920 -0.050 2.960 -0.051 4.000 -0.012
0.920 0.241 1.960 -0.053 3.000 -0.049 4.040 -0.011
0.960 0.220 2.000 -0.056 3.040 -0.048 4.080 -0.010
1.000 0.199 2.040 -0.059 3.080 -0.046 4.120 -0.009

Nota: Deoarece linia de influenta a fortei taietoare T este antisimetrica n

raport cu punctul de aplicare al fortei P, valorile lui se iau cu semnul din
tabel cnd forta este situata la stnga sectiunii de calcul si cu semn
schimbat cnd forta este situata la dreapta sectiunii de calcul.

Pentru a se putea utiliza si n cazul grinzii de lungime finita functiile(liniile de influenta ) stabilite pentru grinda de
lungime infinita , se aplica procedeul denumit "al fortelor fictive" care consta n urmatoarele:
Se considera grinda AB prelungita de o parte si de alta a extremitatilor A si B.
Asupra grinzii infinite astfel definita actioneaza ncarcarile P1,..Pn pe tronsonul
AB, ct si patru forte fictive V1 si V2 la stnga extremitatii A si V3 si V4 la dreapta
extremitatii B. Pentru ca fortele fictive sa nu modifice deformatiile si solicitarile
grinzii AB, se considera sectiunile A si B ca articulatii ale grinzii infinite.

Pentru determinarea fortelor fictive necunoscute se exprima conditiile:

MA=0, TA=0, MB=0,TB=0, cu ajutorul carora se determina necunoscutele V1, V2,
V3, V4.

Pozitia fortelor fictive poate fi oarecare. Totusi, pentru simplificarea

calculelor, fortele Vi pot fi amplasate la asemenea distante de A si, respectiv
B, nct momentul sau forta taietoare datorate acestor forte n sectiunile A sau B
sa fie nule.

Astfel, daca se alege x=1.575, forta taietoare n A datorata lui V1 este

zero; daca se alege x=0.785, momentul ncovoietor n A datorat lui V2 este
zero.

Pe de alta parte, daca lungimea L a grinzii infinite este astfel nct

distantele x3 si x4 ale celorlalte forte fictive V3 si V4 fata de extremitatea
A ndeplinesc conditiile x34, x44, efectul acestor forte n raport cu sectiunea A
este practic neglijabil, ca si efectul fortelor V1 si V2 fata de sectiunea B. n acest
mod sistemul de 4 ecuatii cu 4 necunoscute se transforma ntr-un sistem de 4
ecuatii avnd fiecare o singura necunoscuta .

Rezulta astfel :
 (IV.8)

unde i=xi, iar distantele xiA si xiB sunt distantele de la fortele P i si Vi la

extremitatile A si respectiv B ale grinzii reale. Valorile absciselor x se iau cu semn
negativ daca fortele respective se gasesc la stnga sectiunii de calcul si cu
semn pozitiv daca se gasesc la dreapta sectiunii.

Dupa aflarea necunoscutelor V1, V2, V3, V4 se determina valorile lui y, M,

T si p n diferite sectiuni ale grinzii reale AB, sub efectul tuturor fortelor V 1...V4 si
P1..Pn, ca n cazul unei grinzi infinite.

Calculul acestor marimi poate fi organizat cu ajutorul unui tabel pentru

fiecare sectiune de calcul( tabelul IV.1).

Tabelul IV.1

Forta x P P P
V1
V2
P1
P2
.
.
Pn
V3
V4

IV.5 ARMAREA GRINZII DE FUNDAIE

 Armarea longitudinala se face ca pentru o sectiune T de beton dublu
armata solicitata la ncovoiere cu forta taietoare.

Armarea n sectiune transversala a talpii fundatiei continue se

calculeaza ca pentru o consola ncastrata si ncarcata , de jos n sus, de
presiunile reactive mobilizate n terenul de fundare.