Criticilor mei

Mihai eminescu

Multe flori sunt, dar puine

Rod n lume o s poarte,

Toate bat la poarta vieii,

Dar se scutur multe moarte.

E uor a scrie versuri

Cnd nimic nu ai a spune,

nirnd cuvinte goale

Ce din coad au s sune.

Dar cnd inima-i frmnt

Doruri vii i patimi multe,

-a lor glasuri a ta minte

St pe toate s le-asculte,

Ca i flori n poarta vieii

Bat la porile gndirii,

Toate cer intrare-n lume,

Cer vetmintele vorbirii.

Pentru-a tale proprii patimi,

Pentru propria-i via,

 Unde ai judectorii,

Ne'nduraii ochi de ghea?

Ah! atuncea i se pare

C pe cap i cade cerul:

Unde vei gsi cuvntul

Ce exprim adevrul?

Critici voi, cu flori deerte,

Care roade n-ai adus -

E uor a scrie versuri

Cnd nimic nu ai de spus.