Sunteți pe pagina 1din 40
Colegiul Naţional „I. L. Caragiale” Bucureşti IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ GEOGRAFIE FIZICĂ Caiet
Colegiul Naţional „I. L.
Caragiale” Bucureşti
IOAN MĂRCULEŢ  CĂTĂLINA MĂRCULEŢ
GEOGRAFIE FIZICĂ
Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a
ISBN 978-973-0-25185-2
BUCUREŞTI
2017

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

IOAN MĂRCULEŢ CĂTĂLINA MĂRCULEŢ

GEOGRAFIE FIZICĂ

Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a

(material didactic pentru uz intern)

UTILIZATOR

Nume

Prenume

ISBN 978-973-0-25185-2

BUCUREŞTI

2017

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

COLEGIUL NAŢIONAL „I. L. CARAGIALE”

www.cnilcb.ro Bucureşti – Calea Dorobanţilor, nr. 163, Sector 1 Telefon: 0212.301.021 colegiul_caragiale_buc@yahoo.com

IOAN MĂRCULEŢ doctor în geografie cu teza Culoarul Mureșului între Arieș și Strei – studiu geomorfologic, susținută la Institutul de Geografie al Academiei Române (2011, publicată în 2013) și profesor gradul I la Colegiul Național „I. L. Caragiale”, București – este autorul sau coautorul a peste 45 cărți, broșuri şi caiete (studii de specialitate, monografii, enciclopedii, dicționare, cărți şi auxiliare școlare etc.) și a publicat, singur sau în colaborare, peste 200 de studii de geografie (geomorfologie, climatologie, geografia mediului, geografia populației și așezărilor, geografie economică, geografie culturală, geografie politică și geopolitică), istorie și sociologie, precum și peste 150 de articole de popularizare și cu caracter școlar.

CĂTĂLINA MĂRCULEŢ – cercetător științific în Institutul de Geografie al Academiei Române, doctor în Geografie din anul 2010, cu teza Clima şi riscurile climatice din Depresiunea Alba Iulia - Turda, cu o activitate editorială alcătuită din: peste 20 de cărți și broșuri realizate în colaborare, 10 capitole în volume, peste 150 de articole ştiinţifice în diverse reviste de specialitate acreditate, rezultatul a peste 100 de comunicări susţinute la diferite sesiuni şi conferinţe, naţionale şi internaţionale, alături de alte peste 50 de articole şi broşuri de popularizare şi informare.

ISBN 978-973-0-25185-2

Important: prezenta lucrare nu se comercializează, iar distribuirea ei se face numai cu acordul scris al autorilor.

Adrese de contact:

ioan_marculet@yahoo.com

cmarculet@yahoo.com

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

C U P R I N S

B u c u r e ş t i

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE

CONȚINUTUL

PAGINA

PĂMÂNTUL – O ENTITATE A UNIVERSULUI

Universul şi Sistemul Solar Caracteristicile Pământului şi consecinţele geografice

5

8

MĂSURAREA ŞI REPREZENTAREA SPAŢIULUI TERESTRU

Coordonatele geografice Reprezentări cartografice. Reprezentările cartografice şi societatea omenească Măsurarea şi calculul distanţelor şi al suprafeţelor pe hărţi geografice şi în orizontul local

12

13

 

16

RELIEFUL TERESTRU

Scoarţa terestră ca suport al reliefului Unităţile majore ale reliefului terestru Agenţi, procese şi forme de relief. I. Agenții interni și relieful creat Agenţi, procese şi forme de relief. II. Agenții externi și relieful creat Agenţi, procese şi forme de relief. III. Relieful petrografic şi relieful structural Tipuri şi unităţi de relief Analiza şi interpretarea reliefului. Relieful şi societatea omenească Relieful orizontului local. Aplicaţii practice în orizontul local

18

21

24

28

34

36

38

39

BIBLIOGRAFIE

40

ATMOSFERA TERESTRĂ

APELE TERREI

VIAŢA ŞI SOLURILE PE TERRA

MEDIUL, PEISAJUL ŞI SOCIETATEA OMENEASCĂ

Alcătuirea şi structura atmosferei Factorii genetici ai climei Climatele Terrei Evoluţia şi tendinţele de evoluţie a climei Hărţile climatice şi harta sinoptică Analiza şi interpretarea datelor Clima şi societatea omenească Clima orizontului local

Biosfera şi organizarea ei; Evoluţia vieţii pe Terra Pedosfera Zonele biopedoclimatice Biosfera, solurile şi activitatea omenească Aplicaţii în orizontul local Interacţiunile dintre elementele naturale ale mediului; / Interacţiunile dintre om şi mediul terestru Peisajele naturale Factorii geoecologici naturali Tipurile de mediu natural Rolul mediului geografic în evoluţia şi dezvoltarea societăţii omeneşti; Mediul orizontului local

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

PĂMÂNTUL – O ENTITATE A UNIVERSULUI

Fişa de lucru:

Universul şi Sistemul Solar

A. Universul

Universul sau Cosmosul …………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………………………………………………………………………………… Universul s-a format în urmă cu aproximativ 15 miliarde de ani, în urma „marii explozii” (Big Bang), și se află într-o continuă expansiune.

Se consideră că formarea Universului a durat 3 minute, iar la 100 milioane de ani
Se consideră că formarea Universului a durat 3 minute, iar la 100 milioane de ani de la Big Bang, era un
amestec difuz de hidrogen și heliu la temperaturi scăzute.
Mai târziu, repartiția acestor gaze a devenit neomogenă, în spațiile cu concentrare mai mare apărând, sub
influența gravitației, formațiuni sferice pe locul cărora se vor „naște” galaxiile.
După: Mândruț O., Geografie fizică. Pământul – planeta oamenilor. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Corint, București, 2000, p. 6.

În funcție de „cunoaștere”, Universul a fost „împărțit” în:

Universul observabil („Metagalaxia”) - …………………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Universul fizic - ………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Universul total (presupus). Între corpurile din Univers se evidențiază stelele. Stelele …………………………………………………………………………………………………………… ……………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………. Galaxiile ………………………………………………………………………………………………………… ……………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………. Se disting mai multe tipuri/categorii de galaxii: neregulate, eliptice și spirale.

Cum se numește galaxia în care seaflă Soarele și Pământul și din care categorie face
Cum se numește galaxia în care
seaflă Soarele și Pământul și din care
categorie face parte?

Constelațiile ………………………………… ………………………………………………… … ………………………………………………………. ………………………………………………………. ………………………

Bolta cerească a fost împărțită în 88 de constelații. 12 constelații sunt situate pe același plan cu orbita Pământului în jurul Soarelui. Aceste constelații, care au atras atenția încă din Antichitate, formează zodiacul.

……………………………

Model de hartă a cerului

Model de hart ă a cerului

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

B. Sistemul Solar

Sistemul Solar …………………………………………………………………………………………………………… ……………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………. I. Soarele este o stea de mărime medie care concentrează peste 99% din întreaga masă a Sistemului Solar.

Activitate individuală

Exercițiul I: Cu ajutorul textului alăturat, completează graficul de mai jos.

Soarele este alcătuit în principal din două gaze:

hidrogen (55%) și heliu (44%) 1 . Mișcarea de rotație este neuniformă ca viteză. Se realizează în 25 de zile terestre la Ecuator și de 35 de zile în zonele polare

terestre la Ecuator și de 35 de zile în zonele polare  Activitate în perechi Exerci

Activitate în perechi

Exercițiul II: Citiţi textul de mai jos şi pe baza informaţiilor obţinute …

Soarele se compune din interiorul Soarelui (în partea centrală) și din atmosfera solară. Interiorul Soarelui se caracterizează prin:

temperaturi foarte ridicate (circa 15 mil. grade Celsius);

presiuni uriașe: 10 11 atmosfere;

material în stare de plasmă;

reacții termonucleare.

Atmosfera solară este compusă din trei straturi:

1. Fotosfera, situată în bază, se evidențiază prin:

temperaturi de aproximativ 6.000 o C;

porțiuni mai intunecate (pete solare) și mai reci (4.500 o C).

2. Cromosfera înconjoară fotosfera și prezintă:

temperaturi de circa 20.000 o C;

erupții solare (explozii) care determină formarea protuberanțelor solare.

Petele solare din fotosferă și erupțiile solare din cromosferă se intensifică cu o periodicitate medie de 11 ani.

Petele solare din fotosfer ă și erupțiile sola re din cromosferă se intensifică cu o periodicitate
Petele solare din fotosfer ă și erupțiile sola re din cromosferă se intensifică cu o periodicitate
Petele solare din fotosfer ă și erupțiile sola re din cromosferă se intensifică cu o periodicitate

3. Coroana solară este învelișul exterior, vizibil în timpul eclipselor de soare. Caracteristici:

gaze ionizate foarte rarefiate;

temperaturi de câteva milioane de grade Celsius;

emite fluxuri de plasmă (vânt solar).

scrieți elementele din compunerea Soarelui marcate, pe schița alăturată, cu numere.

Din energia emisă de Soare, Pământul primește numai a doua miliarda parte. Cantitatea de energie primită de Terra la partea superioară a atmosferei este de 1,96 cal./cm 2 /min. (constanta solară).

1 Conform altor surse, proporțiile sunt diferite: 71% hidrogen și 28% heliu.

Structura Soarelui

Structura Soarelui

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

II. Planetele

Activitate individuală

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Exercițiul III: Pe baza cunoștințelor acumulate până în prezent, scrieți numele planetelor din Sistemul Solar, începând cu cea mai apropiată de Soare.

Sistemul Solar, începând cu cea mai apropiată de Soare.  Primele patru sunt planete mici, alcătuite

Primele patru sunt planete mici, alcătuite din elemente grele (rocă), iar următoarele patru sunt planete gigant, alcătuite din elemente ușoare (gaze).

III. Sateliţii

Luna este satelitul Pământului.

Activitate individuală

Exercițiul IV: Cu ajutorul textului din manual, completează graficul de mai jos cu principalele caracteristici ale Lunii.

de mai jos cu principalele caracteristici ale Lunii. În unele situaţii, din cauza poziţionării celor trei

În unele situaţii, din cauza poziţionării celor trei corpuri cereşti (Soare, Pământ şi Lună) se formează eclipse de Soare şi Lună.

Activitate individuală

Exercițiul VI: Analizează figura din manual sau din atlas, referitoare la eclipse. Scrie ordinea celor trei corpuri cereşti la:

a) Eclipsele de Soare: …………………………………………………………………………………………………………………………

b) Eclipsele de Lună: …………………………………………………………………………………………………………………………

IV. Asteroizii

Comparativ cu planetele, asteroizii sunt mult mai mici, din care cauză sunt numiți, uneori, „planetoizi”. Cei mai mulți asteroizi își au traseul între orbitele planetelor Marte și Jupiter 2 , unde formează așa-numita Centură de asteroizi. Ei orbitează în jurul Soarelui, la fel ca și planetele, de la vest la est.

V.

Cometele

VI.

Meteoriții

Distanțele în spațiul cosmic: 3

Anexă

UNITATEA DE MĂSURĂ

SIMBOL

TRANSFORMĂRI

Unitatea astronomică

u.a.

150 mil. Km (15x10 7 km)

Anul-lumină

a.l.

9x10 12 km; 63.300 u.a.

Parsecul

pc

3,26 a.l.; 31x10 12 km

Kiloparsecul

kpc

10 3 pc

2 Între 320 și 480 de milioane de kilometrii de Soare.

3 După: Mândruț O., Geografie fizică. Pământul – planeta oamenilor. Manual pentru clasa a IX-a, Edit. Corint, București, 2000, p. 12.

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

Fişa de lucru:

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Caracteristicile Pământului şi consecinţele geografice

Terra este o planetă a Sistemului Solar, situată la o distanţă medie de 149.500.000 km faţă de Soare. Terra sau Pământul se evidenţiază prin următoarele caracteristici:

A. Forma Pământului

Care este forma Pământului? Datorită cărui fapt Pământul are această formă?

De-a

lungul

timpului,

considerată ca fiind:

a. elipsoid de rotație,

forma

Terrei

a

fost

(Forma de elipsoid este caracteristică unui corp omogen. Pământul nu este un corp omogen din punct de vedere fizico chimic.)

b. geoid,

(Diferența între geoid și elipsoid este de ±100 m.)

c. terroid sau telluroid,

Reprezentarea geoidului și terroidului

Repreze ntarea geoidului și terroidului
Explică modul în care forma Terrei determină distribuirea inegală a energiei solare pe suprafața sa.
Explică modul în care forma Terrei determină distribuirea inegală a energiei solare pe suprafața sa.

B. Dimensiunile Pământului

Activitate în perechi

Exercițiul I: Analizați tabelul alăturat și rezolvați următoarele cerințe:

a. Precizați suprafața Pământului.

Dimensiunile Pământului

Suprafața

510 mil. km 2

Volumul

1,08 mld. km 3

Raza ecuatorială (semiaxa mare)

 

6.378,1 km

Raza polară (semiaxa mică)

 

6.356,7 km

Lungimea

circumferinței

40.075

km

Ecuatorului

 

Lungimea

circumferinței

unui

40.008

km

meridian

 

b. Calculați diferența dintre raza ecuatorială și

raza polară.

c. Calculați diferența dintre lungimea circumferinței Ecuatorului și circumferința unui meridian.

C. Alcătuirea chimică a Pământului

Din punct de vedere chimic, Pământul este alcătuit din 90 de elemente, diferite ca proporții.

Activitate individuală

Exercițiul II: Cu ajutorul graficului de mai jos scrie:

numele principalelor opt elemente chimice care intră în alcătuirea Pământului;

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

valorile procentuale ale principalelor cinci elemente:

oxigen =

siliciu =

aluminiu =

fier =

calciu =

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Principalele elemente chimice din alcătuirea Pământului

Principalele elemente chimice din alcătuirea Pământului

D. Proprietățile fizice ale Pământului

I. Magnetismul terestru

Polii magnetici nu corespund cu polii geografici: Polul Nord magnetic se află în Arhipelagul Canadian (la 70 lat. N și 100 long. E), iar Polul Sud magnetic, în Antarctica (la 68 lat. S și 143 o long. E).

Exercițiul III: Cu ajutorul profesorului de la clasă, stabiliți consecințele geografice determinate de magnetismul terestru.

II. Gravitația

Exercițiul IV: Împreună cu profesorul de la clasă, stabiliți consecințele geografice ale gravitației terestre.

III. Densitatea medie a Pământului este de 5,52 g/cm 3 . Pe verticală, distribuția densității scade din interior spre suprafață: 12-17 g/cm 3 în nucleu, 4-6 g/cm 3 în manta și 2-3 g/cm 3 în scoarță.

Precizați cauza pentru care cea mai mare densitate se găsește în interiorul planetei (în partea centrală).

IV. Înclinarea axei terestre. Axa terestră este o axă imaginară care intersectează suprafața globului terestru în cele două puncte diametral opuse numite poli geografici (Polul Nord și Polul Sud). Exercițiul V: Observă imaginea de mai jos. Care este poziția axei terestre?

b. orizontală

a. verticală

c. înclinată

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

o n a l „I. L. C a r a g i a l e” B

Axa terestră formează un unghi de 23 o 27’ cu verticala și un unghi de 66 o 33’ cu planul orbitei. Ea rămâne fixă în raport cu stelele, fiind îndreptată spre același punct de pe bolta cerească (Steaua Polară).

Exercițiul VI: Împreună cu profesorul de la clasă, stabiliți consecințele geografice ale înclinări axei terestre.

V. Mișcările Pământului Asemănător cu celelalte planete din Sistemul Solar, și Terra efectuează o serie de mișcări, mai importante fiind:

mișcarea de rotație;

mișcarea de revoluție.

A
A

Mişcare de rotaţie

Viteza mișcării de rotație scade le la Ecuator spre poli: 465 m/s la Ecuator, 345 m/s la 60 o latitudine și 0 m/s la poli.

Consecințele mișcării de rotație. Exercițiul VII: Cu ajutorul textului din manual și a profesorului de la clasă, stabiliți consecințele mișcării de rotație.

Variația orei pe glob Un punct de pe suprafaţa Terrei execută o mişcare de rotaţie completă (360 o ) în 24 de ore.

Activitate individuală

Exercițiul VIII: Calculează câte grade de meridian parcurge un punct de pe suprafaţa Pământului într-o oră. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Activitate in perechi

Exercițiul IX: Pe baza cunoştinţelor din anii anteriori, răspundeţi la următoarele întrebări.

1. Cum se numeşte distanţa de 15 o longitudine? …………………………………………………………………………………………

2. În câte fusuri orare a fost împărţită suprafaţa Pământului? ………………………………………………………………………

3. Câte grade are meridianul Greenwich? …………………………………………………………………………………………………

4. Câte grade are meridianul considerat „linia internaţională de schimbare a datei” 4 ? ………………………………………………

B
B

Mişcare de revoluție

Ce este anul bisect?

Viteza medie a mișcării de revoluție este 29,7 km/s.

4 Spre est de acest meridian, ne aflăm în ziua curentă, iar spre vest, suntem cu o zi înainte.

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Pământul este mai aproape de Soare la periheliu (147.100.000 km, la 3 ianuarie) și la distanță mai mare la afeliu (152.100.000 km, la 6 iulie).

Consecințele mișcării de revoluție. Exercițiul X: Cu ajutorul textului din manual și a profesorului de la clasă, stabiliți consecințele mișcării de revoluție.

echinocțiul de primăvară (21 martie)

solstițiul de vară (22 iunie)

echinocțiul de toamnă (23 septembrie)

solstițiul de iarnă (22 decembrie)

Exercițiul XI: Îndrumaţi de profesorul de la clasă, desenaţi evoluţiile duratelor zilelor şi nopţilor în cursul unui an.

duratelor zilelor şi nopţilor în cursul unui an.  (o zonă caldă, două zone temperate și

(o zonă caldă, două zone temperate și două zone reci).

Verifică-ți cunoștințele!

Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmațiile de mai jos:

1. Viteza de deplasare a Pământului pe orbită, în jurul Soarelui, este de:

a. 27,7 km/s

b. 28,7 km/s

2. Pământul este cel mai aproape de Soare în luna:

a. ianuarie

b. iunie

3. Curgerea râurilor este cauzată de:

a. gravitație

b. magnetism

4. Pământul este mai turtit la:

b. Polul Nord

5. În compoziția chimică a Pământului, ocupă locul doi ca pondere:

a. Ecuator

a. aluminiul

b. oxigenul

6. Ziua este egală cu noaptea la:

a. 22 iunie

b. 23 septembrie

c. 29,7 km/s

c. iulie

c. înclinarea axei terestre

c. Polul Sud

c. siliciul

c. 22. decembrie

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

MĂSURAREA ŞI REPREZENTAREA SPAȚIULUI TERESTRU

Fişa de lucru:

Coordonatele geografice

Poziţia unui punct pe Terra poate fi stabilită cu ajutorul coordonatelor geografice: latitudinea şi longitudinea.

Latitudinea 5 ………………………………………………………………………………………………………………………………… ……… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… Această coordonată geografică variază între 0 o (la Ecuator) şi 90 o (la poli) şi este redată prin paralele.

Paralelele ………………………………………………………………………………………………… … …………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………

……………………………………………… … Ecuatorul emisfera sudică. împarte Pământul în două

Ecuatorul

emisfera sudică.

împarte

Pământul în două emisfere: emisfera nordică şi

Activitate individuală

Exercițiul I: Scrie în desenul alăturat: Ecuator, Emisfera Nordică, Emisfera Sudică, Polul Nord şi Polul Sud.

Longitudinea 6 ……………………………………………………………………………………………………………………………… ……… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… Longitudinea estică sau longitudinea vestică variază între 0 o (meridianul de origine) 7 şi 180 o .

Această coordonată geografică este redată prin meridiane.

Meridianele ….…………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………… Meridianele de 0 o şi 180 o formează un cerc ce împarte Pământul în două emisfere: emisfera estică şi emisfera vestică.

Activitate individuală

Exercițiul II: Scrie în desenul alăturat: Emisfera Estică, Emisfera Vestică, Polul Nord şi Polul Sud.

Activitate individuală

Polul Nord şi Polul Sud.  Activitate individuală Exercițiul III: Analizați coordonatele geografice din

Exercițiul III: Analizați coordonatele geografice din figura alăturată și precizați pozițiile geografice ale punctelor marcate cu literele A, B, C, D și E.

A.

B.

C.

D.

E.

marcate cu literele A, B, C, D ș i E. A. B. C. D. E. 5

5 Latitudinea este unghiul diedru format de verticala punctului dat şi planul Ecuatorului.

6 Longitudinea este unghiul diedru format de planul meridianului de origine cu planul meridian al punctului considerat.

7 Meridianul de origine (0 o ) trece prin Greenwich.

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

Fişa de lucru:

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Reprezentările cartografice. Reprezentările cartografice şi societatea omenească

Spaţiul geografic este reprezentat în două moduri: glob şi hartă.

A. Globul geografic …………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Cele mai numeroase globuri geografice sunt: globurile fizice și globurile politice.

Activitate în perechi

Exercițiul I: Scrieți în tabelul de mai jos deosebirile și asemănările de conținut dintre un glob geografic fizic și un glob geografic politic.

Globul geografic fizic

 

Globul geografic politic

Deosebiri

Asemănări

Deosebiri

B. Harta ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Să ne reamintim!

Harta este micşorată ………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Tipuri de scări:

numerică:

 

grafică:

 

directă:

Activitate individuală

alăturată.

Măsoară şi calculează distanţele dintre:

a) punctele A şi B =

b) punctele C şi D =

c) punctele A şi D =

Harta este o reprezentare convenţională ………………………………………………………………… ………………… ……………………………………………………………………………. …………………………………………………………………………….

Exercițiul

II:

Analizează

imaginea

…….

Exercițiul II: Analizează imaginea …… . Precizaţi culorile utilizate pentru redarea formelor de
Precizaţi culorile utilizate pentru redarea formelor de relief în funcție de altitudine.
Precizaţi culorile utilizate pentru redarea formelor de relief în funcție de altitudine.

Harta este o reprezentare generalizată ……………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Harta este o reprezentare aproximativă ……………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Proiecţiile

cartografice

sunt

de

trei

tipuri:

proiecţie

cilindrică,

proiecţie

conică

şi

proiecţie azimutală.

Proiecţie cilindrică

Proiecţie conică

Proiecţie azimutală

Proiecţie cilindrică Proiecţie conică Proiecţie azimutală
Proiecţie cilindrică Proiecţie conică Proiecţie azimutală
Proiecţie cilindrică Proiecţie conică Proiecţie azimutală

Conţinutul hărţii. Pe hărţi sunt redate:

titlul hărţii;

scara;

coordonatele geografice;

elemente de planimetrie; …………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… (exemple: ţărmurile, reţeaua hidrografică, pădurile, aşezările umane, căile de comunicaţie etc.).

elemente de nivelment:

cote ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

curbe de nivel ………………………………………………………………………………………………………………………………………

(echidistanţa reprezintă valoarea în metri care indică diferenţa de înălţime dintre două curbe de nivel).

Exemplificare:

de înălţime dintre două curbe de nivel). Exemplificare:  curbe batimetrice

curbe batimetrice ……………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………………

treptele hipsometrice ………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Tipuri de hărţi (clasificare):

După scara de proporţie:

hărţi la scară mare (între 1:20.000 şi 1:200.000);

hărţi la scară mijlocie (între 1:200.000 şi 1:1.000.000);

hărţi la scară mică (peste 1:1.000.000).

După conţinut:

hărţi generale (pe care sunt redate toate elementele geografice prezente într-o regiune);

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

hărţi speciale (pe care este redat un singur element sau un grup de elemente, în funcţie de scopul pentru care a fost întocmită).

Exercițiul III: Precizaţi câteva tipuri de hărţi speciale utilizate în anii anteriori la orele de geografie.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………

După mărimea teritoriului reprezentat:

hărţi pe care apare întreaga suprafaţă terestră (planiglob, planisferă, mapamond);

Planiglob

terestră (planiglob, planisferă, mapamond); Planiglob Planisferă  hărţi ale emisferelor;  hărţi ale

Planisferă

(planiglob, planisferă, mapamond); Planiglob Planisferă  hărţi ale emisferelor;  hărţi ale

hărţi ale emisferelor;

hărţi ale continentelor;

hărţi ale bazinelor oceanice;

hărţi ale statelor;

hărţi ale unor suprafeţe restrânse.

După destinaţia utilizării.

Activitate individuală

Mapamond

utilizării.  Activitate individuală Mapamond Exercițiul IV: Scrie câteva domenii socio- economice în

Exercițiul IV: Scrie câteva domenii socio-economice în care sunt utilizate hărţile.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Temă:

Realizaţi un scurt eseu prin care să arătaţi importanţa reprezentărilor cartografice pentru societatea omenească.

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

Fişa de lucru:

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Măsurarea şi calculul distanţelor şi al suprafeţelor pe hărţi geografice şi în orizontul local

Cu ajutorul hărţilor se pot determina distanţele dintre două puncte, în linie dreaptă, curbă şi frântă, cum ar fi:

distanţa dintre două aşezări umane, distanţa dintre izvorul şi gura de vărsare ale unui râu, distanţa dintre domiciliu şi şcoală etc. De asemenea, se pot măsura suprafeţele unor unităţi de relief, bazine hidrografice, aşezări umane, terenuri agricole etc.

Activitate individuală

Exercițiul I: Analizează harta de mai jos („Fragment din harta turistică a Munților Gurghiu”) și Fragment din harta turistică a Munților Gurghiu

) ș i Fragment din harta turistică a Munților Gurghiu Geografie generală. Caiet cu fişe de

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

calculează:

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

a. distanța dintre punctele A și B;

b. suprafața figurii geometrice marcată cu Y;

c. altitudinea dintre punctele C și D.

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

După: Istvan D. și colab., Munții Gurghiu. Ghid turistic, Edit. Sport-Turism, București, 1990.

Ghid turistic , Edit. Sport-Turism , București, 199 0. Exercițiul I I: Măsuraţi pe harta murală:

Exercițiul II: Măsuraţi pe harta murală:

a) distanţa, în linie dreaptă, dintre două localităţi;

b) lungimea unei ape curgătoare.

Activitate individuală

Exercițiul III: Analizează harta de mai jos și, utilizând compasul și rigla, măsoară și calculează:

Harta luncii râului Cugir

Harta luncii râului Cugir Legenda: 1 , lunca inundabilă; 2, lunca înaltă; 3, limita luncii în

Legenda: 1, lunca inundabilă; 2, lunca înaltă; 3, limita luncii în regiunea cu versanţi şi terase; 4, sector înscris în lunca Mureşului; 5, con de dejecţie; 6, glacis de luncă; 7, exces de umiditate.

După: Mărculeț I., Culoarul Mureșului – studiu geomorfologic, Edit. Samuel, Mediaș, 2013, p. 50.

a) lungimea râului Cugir între orașul Cugir și confluența cu Mureșul;

b) lățimea luncii în dreptul localității Balomiru de Câmp.

Măsurarea pe teren se poate face cu pasul, cu panglica (de 10, 20 sau 50
Măsurarea pe teren se poate face cu pasul, cu panglica (de 10, 20 sau 50 m), cu compasul (de 1 sau 2 m) şi cu
instrumente moderne (G.P.S.).

Temă:

Realizaţi, în echipă, harta orizontului local 8 (aşezarea umană şi regiunea învecinată) şi stabiliţi:

a)

poziția geografică în cadrul României;

b)

suprafaţa localității în care aveţi domiciliul;

c)

distanța dintre localitatea în care aveți domiciliul și cea mai aproapeiată localitate vecină;

d)

distanţa dintre casa (blocul) în care locuiţi şi şcoala în care învăţaţi.

8 Important: harta să fie însoţită de scara grafică şi legendă.

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

RELIEFUL TERESTRU

Fişa de lucru:

Relieful

Scoarţa terestră ca suport al reliefului

A. Structura internă a Pământului

Datorită gravitaţiei terestre şi mişcării de rotaţie, structura internă a Pământului este zonar-concentrică, elementele mai dense fiind situate în interiorul planetei.

Activitate individuală

Exercițiul I: Cu ajutorul manualului, scrie numele elementelor marcate, cu litere, pe schița alăturată.

A.

B.

a.

b.

c.

d.

C.

Materia din componența celor trei învelișuri, separate de discontinuități, este solidă sau vâscoasă, cu temperaturi și densități diferite.

A. Nucleul (între 2.900 și 6.370 km) cuprinde:

a. nucleul intern, alcătuit din

b. nucleul extern, din

Structura internă a Pământului

Structura internă a Pământului După : Neg uț S. și colab., Geografie fizică generală, Edit. Humanitas,

După: Neguț S. și colab., Geografie fizică generală, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 29.

În interiorul său se formează curenți de convecție.

Care este proprietatea fizică a Pământului determinată de acești curenți din nucleul extern?

B. Mantaua (între aproximativ 100 și 2.900 km) cuprinde:

c. mantaua inferioară, alcătuită din

d. mantaua superioară (astenosfera), din

Materia din astenosferă este înscrisă într-o mișcare lentă, formând circuite largi (celule de convecție sau curenți subcrustali) care deplasează plăcile tectonice.

C. Scoarța sau crusta terestră 9 are grosimi de aproximativ 80-120 km în blocurile continentale și de 10-20 km sub oceane. Ea este formată din trei pături (subînvelișuri): bazaltică, granitică și sedimentară.

Activitate în perechi

Exercițiul II: Observați desenul de mai jos („Structura scoarței terestre”) și scrieți, în fișă, dispunerea şi caracteristicile celor trei pături din alcătuirea scoarței.

9 Litosfera reprezintă învelișul solid al Pământului, format din scoarță și din porțiunile solide din partea superioară a astenosferei.

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

În funcție de repartiția celor trei subînvelișuri, se evidențiază două tipuri de scoarță:

de tip continental (29%), care conține

de tip oceanic (71%), având doar

Scoarța terestră nu este continuă. Ea a fost fragmentată, de curenții subcrustali din astenosferă, în blocuri cu volum și masă deosebite, numite plăci tectonice. Acestea plutesc pe astenosferă într-un echilibru izostatic.

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Structura scoarței terestre

Structura scoarței terestre După : Posea Gr., Mândruț O., Geografie fizică generală, Edit. Didactică și

După: Posea Gr., Mândruț O., Geografie fizică generală, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1996, p. 14

După dimensiuni, se deosebesc:

plăci majore (macroplăci): Africană, Antarctică, Euroasiatică, Indo-Australiană, Nord-Americană, Sud-Americană și Pacifică; plăci medii (mezoplăci), rezultate din fragmentarea plăcilor majore: Arabă, Caraibelor (Antilelor), Cocos, Filipinelor, Juan de Fuca 10 , Nazca și Somaleză. 11

plăci minore (microplăci), provenite din: a) fragmentarea plăcilor majore și medii și b) în urma consumării

plăcilor tectonice foarte vechi. În regiunea României funcţionează un sistem compus din mai multe microplăci:

placa Est-Europeană, ce pătrunde sub Carpații Orientali, placa Transilvano-Panonică (Intraalpină), ce înaintează spre est, placa Moesică, ce avansează spre nord-vest și pătrunde sub Carpații Meridionali, și placa Mării Negre, ce se deplasează rapid spre curbura Munților Carpați.

Exercițiul III: Cu ajutorul manualului și a atlasului geografic, scrieți în fișă:

a) numele plăcilor majore marcate, pe schița alăturată, cu litere:

A.

B.

C.

D.

E.

F.

G.

b) numele plăcilor medii marcate, pe schița alăturată, cu numere:

1.

2.

4.

6.

Exercițiul IV: Cu ajutorul profesorului de la clasă, desenați, pe harta alăturată, plăcile tectonice care funcționează pe teritoriul României: Est-Europeană, Transilvano-Panonică, Moesică și a Mării Negre. Indicați prin săgeți sensurile de deplasare ale acestora.

Schița plăcilor tectonice majore și medii

Schița plăcilor tectonice majore și med ii A- G = plăci majore 1 - 7 =

A-G = plăci majore

1-7 = plăci medii (mezoplăci)

După: Neguț S. și colab., Geografie fizică generală, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 31.

generală, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 31. 1 0 După unele manuale, placa Gorda. 1 1

10 După unele manuale, placa Gorda.

11 În manualul publicat de Edit. Corint (O. Mândruț, 2000, p. 37) figurează și plăcile: Scoția (în sudul Americii de Sud), Iraniană și Egeeană.

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B. Alcătuirea scoarței

Scoarța este alcătuită din minerale și roci. Mineralele

B u c u r e ş t i

Ele pot fi alcătuite dintr-un singur element chimic (aurul, argintul, grafitul, sulful) sau din mai multe. Majoritatea mineralelor sunt în stare solidă. Există, însă, și în stare:

lichidă:

gazoasă:

Rocile

Rocile se deosebesc după modul de formare, alcătuire, structură, textură etc. După geneză, rocile se împart în: roci magmatice, roci metamorfice și roci sedimentare.

Activitate pe grupe

Exercițiul V: Utilizaţi textul din manual și caracterizați tipurile de roci după modul de formare. Dați pentru fiecare tip de rocă exemple.

Grupa 1: Rocile magmatice.

Grupa 2: Rocile metamorfice.

Grupa 3: Rocile sedimentare. 12

12 În manualul apărut la Edit. Economică (Ge. Erdeli și colab., 2004, p. 27) în cadrul rocilor sedimentare sunt prezentate și rocile reziduale. Acestea se formează prin dezagregarea și dizolvarea rocilor și transportarea elementelor solubile. Elementele insolubile rămânân „pe loc, precum solurile, terra rossa, lateritul, bauxita”.

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

Fişa de lucru:

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Unităţile majore ale reliefului terestru

Formele de relief reprezintă aspectul real al neomogenităților scoarței terestre, cu anumite întinderi și cu anumite dimensiuni verticale (înățime, adâncime).

În funcție de dimensiuni, formele de relief se clasică conform tabelului de mai jos:

Categorii

de

forme

Forme planetare

Forme majore

Forme minore

de relief

Definiție

Sunt cele mai mari forme de relief.

Forme de relief dezvoltate pe formele planetare.

Forme de relief dezvoltate pe formele de relief majore.

Exemple

- continentele,

- munții, dealurile, câmpiile,

- văile, crovurile, dolinele, dunele, estuarele, fiordurile, circurile glaciare ș.a.

- bazinele oceanice.

platformele oceanice, gropile abisale ș.a.

Activitate individuală

Exercițiul I: Analizează textul de mai sus și răspunde la următoarele întrebări:

1.

2.

3.

Care sunt formele de relief planetare?

Pe care forme de relief s-au dezvoltat formele de relief majore?

Din care categorii de relief fac parte:

a. bazinele oceanice?

b. câmpiile?

c. dunele?

d. circurile glaciare?

e. gropile abisale?

A. Formele de relief planetare sunt reprezentate de:

1. Continentele

2. Bazinele oceanice

Activitate individuală

Exercițiul II: Analizează harta de mai jos și scrie numele continentelor (a) și bazinelor oceanice (b).

a.

b.

Harta continentelor și oceanelor

Harta continentelor și oceanelor

B. Formele de relief major s-au dezvoltat pe continente şi în cadrul bazinelor oceanice.

Formele de relief major de pe continente:

1. Munții

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

(Munții Alpi, Munții Anzi, Munţii Appalachi, Munții Atlas, Munții Carpați, Munții Caucaz, Munții Himalaya, Munții Marii Cumpene de Ape, Munții Stâncoși ș.a.) 2. Podișurile

(Podișul Australiei de Vest, Podișul Braziliei, Podișul Etiopiei, Podișul Moldovei, Podișul Preriilor, Podișul Rusiei Centrale, Podișul Siberiei de Vest, Podișul Tibet ș.a.)

3. Dealurile

(Colinele Gâtine, Colinele Timan, Dealurile de Vest, Subcarpații ș.a.)

4.

Câmpiile

(Câmpia Amazonului, Câmpia Europei de Vest, Câmpia Mississippi, Câmpia Mozambicului, Câmpia Senegambia, Câmpia Siberiei de Vest, Marea Câmpie a Australiei, Marea Câmpie Chineză ș.a.)

Activitate pe grupe

Exercițiul III: Cu ajutorul atlasului geografic, scrieţi numele unităţilor de relief marcate, pe harta de mai jos, cu numere.

de relief marcate, pe harta de mai jos, cu numere. G r u p a I

Grupa I, numerele: 1, 2, 3, 4 şi 5.

3.

Grupa II, numerele: 6, 7, 8, 9 şi 10.

8.

Grupa III, numerele: 11, 12, 13, 14 şi 15.

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

13.

Grupa IV, numerele: 16, 17, 18, 19 şi 20.

18.

Formele de relief major ale bazinelor oceanice sunt: platforma continentală, abruptul continental, platoul oceanic, fosele abisale şi dorsalele oceanice.

Activitate în perechi

Exercițiul IV: Citiţi textul de mai jos şi

1. Platformele continentale (litorale) sunt cuprinse între 0 și -200 m (chiar -400 m). Pe suprafețele lor se găsesc

văi vechi submerse ale unor fluvii, cândva, terestre. 2. Abrupturile continentale (povârnișurile sau taluzurile) coboară până la -3.000 m (chiar -4.000 m) și fac trecerea de la domeniul continental la cel oceanic. Au pantele mari și sunt fragmentate.

3. Platourile oceanice (câmpiile abisale sau fundul oceanic) coboară lin până la adânimi de -6.000 m. Pe

„aceste câmpii” abisale se pot observa podișuri și munți vulcanici (dorsale).

4. Fosele abisale (gropile abisale) sunt înguste și cu lungimi mari. Coboară cu pante accentuate de la -6.000 m

la peste -10.000 m (-11.033 m în Groapa Marianelor) 13 . S-au format la contactul de „tip coliziune” dintre plăcile tectonice.

5. Dorsalele oceanice sunt sisteme montane de origine vulcanică ce se ridică deasupra platourilor oceanice cu

2.000-2.500 m. S-au format la contactele de tip rift dintre plăcile tectonice.

… pe baza informaţiilor obţinute completaţi asemănările şi deosebirile dintre diferitele forme majore ale bazinelor oceanice.

Platformele continentale

 

Platourile oceanice

Deosebiri

Asemănări

Deosebiri

Abrupturile oceanice

 

Gropile abisale

Deosebiri

Asemănări

Deosebiri

Dorsalele oceanice

 

Gropile abisale

Deosebiri

Asemănări

Deosebiri

Temă:

Cu ajutorul curbei hipsometrice din manual sau de pe internet, scrie valorile proporțiilor deținute de:

a.

treapta munților și podișurilor înalte:

b.

treapta câmpiilor și podișurilor joase:

c.

platformele continentale:

d.

abrupturile continentale:

e.

platformele oceanice:

f.

gropile abisale:

13 După diferite surse, adâncimea maximă în Groapa Marianelor ar coborî la: -11.033 m, -11.034 m, -11.080 m -11.516 m, -11.521 m etc.

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

Fişa de lucru:

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Agenţi, procese şi forme de relief I. Agenții interni și relieful creat

Relieful Terrei este continuu transformat (modificat) de două categorii de agenți: interni și externi.

Agenții sunt forțe care, datorită energiei de care dispun, crează diferite forme de relief.

Agenții interni

Cuprind: mișcările tectonice (orogenetice și epirogenetice), magmatismul, vulcanismul și seismele (cutremurele de pământ).

I. Mișcările tectonice

Se împart în mișcări orogenetice și mișcări epirogenetice.

a) Mișcările orogenetice

În acest caz, contactele dintre placile tectonice sunt de tip:

1. rift,

2. coliziune (subducție),

a. Contact de tip rift

1. rift, 2. coliziune (subducție), a. Contact de tip rift b. Contact de tip coliziune De-a

b. Contact de tip coliziune

a. Contact de tip rift b. Contact de tip coliziune De-a lungul timpului au avut loc

De-a lungul timpului au avut loc mai multe orogeneze:

Orogeneza caledoniană, când au fost înățlați: Munții (Alpii) Scandinaviei, Munții Scoției, nordul Munților

Appalachi, Podișul Casimcei ș.a.

Orogeneza hercinică, evidențiată prin: Masivul Central Francez, Munții Pădurea Neagră, Meseta Spaniolă,

Munții Ural, Alpii Australieni, sudul Munților Appalachi, Munții Măcin etc.

Orogeneza alpină (cea mai nouă), pusă în evidență de: Munții Alpi, Munții Pirinei, Munții Carpați, Munții

Caucaz, Munții Himalaya 14 , o parte din Munții Atlas, Munții Anzi, Munți Stâncoși.

b) Mișcările epirogenetice

când mișcările sunt pozitive (ridicări) se produc extinderi ale uscatului și retrageri (regresiuni) ale mărilor;

14 Munții Himalaya sunt cei mai înalţi din lume (8.848 m în Vârful Everest sau Chomolungma / „Zeiţa mamă a munţilor”; 8.850 m, după alte surse), sunt situaţi în partea central-sudică a Asiei. Sunt cei mai tineri de pe continent, având o vechime de până la 15 mil. ani. Împreună cu Munţii Karakorum formează cel mai înalt sistem montan, cu 14 vârfuri la peste 8.000 m: Kanchenjunga, 8.585 m, Everest, 8.850 m, Makalu, 8.470 m, Cho Oyu, 8.182 m, Gosainthan, 8.126 m, Manaslu, 8.125 m, Lhotse, 8.545 m, Annapurna, 8.078 m, Dhaulagiri, 8.178 m, Nanga Parbat, 8.126 m, Gasherbrum I, 8.062 m, Gasherbrum II, 8.038 m, Broad Peak, 8.051 m, şi K2, 8.611 m (După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 55).

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

când mișcările sunt negative (scufundări) au loc retrageri ale uscatului și înaintări (transgresiuni) ale mărilor.

Procesul tectonic de lăsare lentă a fundului unui bazin de sedimentare, pe măsura acumulării de materiale, ca efect al apăsării acestora, se numește subsidență.

Activitate individuală

Exercițiul I: Analizează schiţele de mai jos (a, b și c). În comparație cu schița marcată cu litera a, care dintre celelalte două schițe indică:

1. transgresiunea marină?

2. regresiunea marină?

indică: 1. transgresiunea marină? 2. regresiunea marină? II. Magmatismul Formele rezultate se numesc: batolite,

II. Magmatismul

Formele rezultate se numesc: batolite, lacolite şi filoane.

Exercițiul II: Observați imaginea alăturată și descrieți cele trei forme generate de magmatism și marcate cu literele a, b și c.

III. Vulcanismul

Forme magmatice

Forme magmatice

Aparatul vulcanic este compus din mai multe elemente.

Activitate individuală

Exercițiul III: Analizează aparatul vulcanic alăturat și scrie părțile componente. Descrie aceste componente.

Produsele vulcanismului sunt:

e. Descrie aceste componente. Produsele vulcanismului sunt:  Lava 1 5 este o magmă sărăcită în

Lava 15 este o magmă sărăcită în gaze. După conținutul în dioxid de siliciu (SiO 2 ) sunt:

lave acidice (bogate în SiO 2 );

lave bazice (sărace în SiO 2 );

15 Nyiragongo este vulcanul în craterul căruia se află, încă din 1928, un mare lac de lavă fierbinte (lungimea de circa 300 m şi lăţimea de 160 m). Este situat în Marele Graben (Congo, Africa), la 1 o 31’ lat. S și 29 o 15’ long. E. Are altitudinea de 3.470 m şi a avut cea mai recentă erupţie în anul 2010 (După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 86).

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

Emanații gazoase:

fumarole,

solfatare,

mofete,

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

Piroclastite (produse solide):

bombe sau blocuri vulcanice,

lapili,

nisip vulcanic, cenușă vulcanică.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Regiunile geografice cu cele mai numeroase și ample procese vulcanice sunt: „Cercul de Foc al Pacificului” (în jurul Oceanului Pacific), Dorsala Medio-Atlantică, Marele Rift African și Bazinul Mării Mediterane.

Activitate în perechi

Exercițiul IV: Cu ajutorul hărții murale și a atlasului geografic, desenați, pe harta de mai jos (Principalele regiuni vulcanice de pe Terra”), principalele regiuni vulcanice de pe glob.

Principalele regiuni vulcanice de pe Terra  Lectură  Fuji-Yama/Fuji-San – vulcanul cu cea mai
Principalele regiuni vulcanice de pe Terra
 Lectură
 Fuji-Yama/Fuji-San – vulcanul cu
cea mai perfectă formă conică
(simetrică) – este situat în Insula Honshū
(în nordul Peninsulei Izu), la 35 o 21’35”
lat. N și 138 o 44’02” long. E. Este alcătuit
dintr-un con central, înalt de 3.776 m,
înconjurat de conuri mai mici (circa 100)
cu înălţimi de 1.500-1.900 m. Între inelul
de conuri mai mici şi conul principal se
află o depresiune cu lacuri vulcanice.
Cea mai recentă erupţie a avut loc în
perioada 1707-1708.
 Tambora, vulcanul cu cea mai
puternică erupţie din timpurile moderne,
este situat în Insula Sumbawa (Arhipelagul Sondele Mici, Indonezia), la 8 o 15’ lat. S și 118 o 00’ long. E. Erupţia sa din
aprilie 1815 a fost de opt ori mai violentă decât erupţia vulcanului din Insula Krakatoa, din august 1883, în cazul
căreia zgomotul a fost auzit în Australia şi în Madagascar, iar cenuşa vulcanică a făcut de mai multe ori înconjurul
lumii, înainte de a se depune într-un strat de 60 cm. Exploziile produse în perioada 10-12 aprilie s-au auzit până la
1.750 km, iar bombele cântărind 5 kg au fost proiectate până la distanţe de 40 km. Au fost pulverizaţi 150 km 3 de
cenuşă şi s-au înregistrat 92.000 de victime. Ultima dată a erupt în anul 1967.
După: Mărculeţ I. (coord.), Mic dicționar geografic școlar cu superlative și singularități, Vol. I, Geografie fizică, București, 2014, p. 85-86.

IV. Mişcările seismice (cutremurele de pământ)

Cauzele formării seismelor sunt:

Activitate individuală

Exercițiul V: Cu ajutorul textului din document, completați organizatorul grafic de mai jos.

Document

Punctul în care are loc declanșarea seismului se numește hipocentru, iar proiecția la suprafață se numește

epicentru. În funcție de adâncimea hipocentrului, cutremurele se împart în: cutremure de suprafață (până la 100 km),

cutremure cu adâncimi medii (între 100 și 300 km) și cutremure profunde (peste 300 km).

Mișcarea seismică se transmite prin unde seismice longitudinale (cu viteze de propagare de 7-13 km/s) și

transversale (cu viteze de 4-7,3 km/s). Intnsitatea seismelor se măsoară în grade Mercalli (12), iar magnitudinea, în grade Richter (cu valori între 0 și

9, cu numere fracţionale).

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

o n a l „I. L. C a r a g i a l e” B

Verifică-ți cunoștințele!

Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă le consideri adevărate, încercuieşte litera A, iar dacă le consideri false, încercuieşte litera F.

A 1. Lacoliţii sunt corpuri vulcanice.

A 2. Scara Mercalli este compusă din 12 grade.

/

/

F

F

A 3. Seismele cu hipocentrul la adâncimi de 30 km sunt considerate profunde.

A 4. Gropile abisale se formează în rifturi.

/

/

F

F

A 5. Lapilii sunt produse vulcanice solide.

A 6. Mofetele au un conținut ridicat de dioxid de carbon.

A 7. Transgresiunile marine se produc atunci când mișcările epirogenetice determină coborârea uscatului.

A 8. Munții Carpați au fost înălțați în orogeneza alpină

A 9. Scara Richter măsoară intensitatea seismului.

A 10. Contactul de tip rift determină formarea planului Benioff.

/

/

/

/

/

/

F

F

F

F

F

F

Lectură

Scara Mercalli Gradul I: Nu este simțit. Animalele și păsările devin neliniștite. Gradul II: Este simțit numai de puține persoane care se găsesc în repaus (în special de cele de la etajele superioare). Gradul III: Este simțit de unele persoane din interiorul clădirilor. Gradul IV: Este simțit de mai multe persoane din interiorul clădirilor și de unele aflate în exterior. Gradul V: Este simțit de aproape toată lumea. Multe persoane sunt sculate din somn. Gradul VI: Este simțit de toată lumea. Mulți se sperie și fug din locuințe. Unele mobile grele se deplasează. Gradul VII: Cei mai mulți oameni părăsesc locuințele. Clădirile prost construite înregistrează stricăciuni considerabile. Este perceput și de persoanele aflate la volan. Gradul VIII: Casele se deplasează pe fundațiile lor, iar perenții ușori sunt aruncați în afară (unii pereți din cărămidă se prăbușesc). Gradul IX: Provoacă panică generală, stricăciuni considerabile (chiar în structuri special construite) și crăpături mari în teren. Gradul X: Distruge cele mai multe structuri din cărămidă și provoacă alunecări de teren. Gradul XI: Dărâmă majoritatea clădirilor din cărămidă, distruge poduri și îndoaie puternic șinele de cale ferată. Gradul XII: Provoacă distrugeri aproape totale. Au loc modificări ale reliefului, iar unele obiecte sunt aruncate în sus.

După: Grecu Florina, Hazarde și riscuri naturale, Edit. Universitară, București, 2004, p. 51.

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

Fişa de lucru:

Agenții externi

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Agenţi, procese şi forme de relief II. Agenții externi și relieful creat

Acţionează prin eroziune, transport și acumulare. Printre principalii agenţi externi se numără: precipitațiile, radiația solară, apele curgătoare, apele marine, ghețarii, vântul și omul. Se evidențiază:

I. Procesele fizico-chimice (meteorice)

Dezagregarea

Este determinată de:

variația bruscă a temperaturii (între zi și noapte);

înghețul și dezghețul apei în porii și fisurile din roci;

alternanța umezire-uscare a rocilor argiloase;

presiunea rădăcinilor plantelor.

Alterarea chimică

Se realizează prin: oxidare, hidratare, hidroliză, carbonatare, dizolvare și alterare biochimică. În urma proceselor de meteorizare se formează scoarța de alterare.

Activitate individuală

I:

Exercițiul

Analizează

schița

alăturată

și

scrie

numele

straturilor/

orizonturilor care intră în compoziția scoarței de alterare.

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

Scoarță de alterare

Scoarță de alterare

Detritus = material rezultat prin puternica sfărâmare a rocilor. Poate fi compus din nisip, pietriș etc.

II. Procesele gravitaţionale Gravitaţia, deşi este un agent intern, are rol decisiv în deplasarea materialelor pe pante. Deplasările materialelor (ajunse în dezechilibru din cauze diferite) pot fi: bruște și lente.

1
1

Deplasările bruște cuprind:

Prăbușirile

Se deosebesc: prăbușiri individuale și prăbușiri în masă. Se produc prin: cădere liberă, rostogolire, surpare și năruire.

Alunecările de teren

Cauzele/condițiile de formare pot fi:

potențiale:

prezența unui substrat argilos;

pantă accentuată; precipitații bogate.

preliminare:

crăpăturile din rocă, provocate de uscăciune și seisme;

eliminarea vegetației;

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

 

accentuarea pantei.

de declanșare

precipitații bogate;

seisme;

explozii;

subminarea bazei versanților.

Activitate în perechi

Exercițiul

II:

Analizați

figura

alăturată

și

scrieți

elementele care compun alunecarea de teren.

Alunecare de teren

Alunecare de teren

Activitate individuală

Exercițiul III: Stabilește trei măsuri destinate combaterii alunecărilor de tere. …………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………… …………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………

Curgerile noroioase

2
2

Deplasările lente:

Solifluxiunea

Sufoziunea

16

Determină formarea: pâlniilor de sufoziune, hornurilor, tunelelor, hrubelor 17 și izvoarelor de sufoziune. În timp, prin creșterea tunelurilor, părţile de deasupra se pot prăbuși, rezultând văi de sufoziune.

Activitate individuală

Exercițiul IV: Analizează figura alăturată și scrie numele formelor create prin sufoziune.

1.

2.

3.

4.

Forme de relief create prin sufoziune

Forme de relief create prin sufoziune

Tasarea reprezintă procesul prin care particulele de nisip şi argilă din masa loessului se reaşează în spaţiile goale generate de dizolvarea calcarului de către apa care circulă prin rocă. Ca urmare, rezultă: crovuri (microdepresiuni circulare cu adâncimi de 0,3-5 m şi diametre de până la 50 m), găvane (formate prin unirea

16 Loess = rocă sedimentară detritică, prăfoasă, cu porozitate mare, alcătuită din cuarţ, argilă, carbonat de calciu etc.; are culoare gălbuie până la brun-gălbuie.

17 Cavităţi în loess.

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

crovurilor), padine (depresiuni mai întinse formate prin unirea găvanelor) şi văi de tip „furcitură” 18 (cu aspect neregulat şi lipsite de apă cea mai mare parte din an).

Activitate în perechi

Exercițiul V: Analizați figura alăturată și scrieți numele formelor create prin tasare.

a.

b.

c.

d.

Forme de relief create prin tasare

Forme de relief create prin tasare

III. Procesele și formele de relief legate de acțiunea precipitațiilor

Pluviodenudarea

Acest proces de eroziune în suprafaţă generează degradarea solurilor.

Şiroirea

Rigolele sunt şanţuri scurte, puţin adânci (până la 0,5 m), care pot dispărea la sfârşitul ploii.

Ravenele sunt şanţuri mai lungi (zeci de metri), mai adânci (peste 0,5 m), care taie stratul de sol.

Ogaşele sunt şanţuri lungi şi adânci, care taie aproape în întregime depozitul de pe versant.

Torenţialitatea

Organismul torenţial este alcătuit din bazin de recepţie, canal de scurgere şi con de dejecţie.

Exercițiul VI: Cu ajutorul schiţei din manual, explicați ce reprezintă cele trei componente ale organismului torențial.

Bazinul de recepție:

Canalul de scurgere:

Conul de dejecție:

IV. Acțiunea apelor curgătoare și formele de relief rezultate (relieful fluvial) Prin eroziune, transport și acumulare, apele curgătoare creează văi (forme de relief negative cu lungimi mari și foarte mari și cu adâncimi de zeci și sute de metrii). Părţile componente ale unei văi sunt:

a) Versanții

b) Terasele

c) Albia majoră (lunca)

d) Albia minoră

Părțile componente ale terasei

Părțile componente ale terasei

18 Văile de tip „furcitură” se formează atunci când la baza loessului există strat argilos slab înclinat, care permite circulaţia apei pe anumite direcţii. La suprafaţă se poate ajunge la dezvoltarea unor crovuri care se înşiră pe aliniamentele circulaţiei apei subterane. Prin unirea îndelungată a acestor crovuri rezultă văi cu contur neregulat.

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Albia majoră este alcătuită din: maluri și patul albiei. Buclele formate de albia minoră se numesc meandre și sunt de două tipuri:

meandre încătușate și meandre libere. Exercițiul VII: Observați imaginea alăturată și precizați prin ce se deosebesc meandrele libere simple de meandrele libere compuse. Prin gâtuirea meandrelor se formează belciuge (meandre părăsite) și popine (grădiști). e) Talvegul (canalul de etiaj)

Meandre libere: a. simple, b. compuse

Meandre libere: a. simple, b. compuse

schița

alăturată și scrieți elementele văii marcate cu litere.

Exercițiul

VIII:

Analizați

Vale (secțiune transversală)

Vale (secțiune transversală)

V. Acțiunea gheții. Relieful glaciar

Ghețarii se formează în regiunile cu temperaturi medii anuale mai scăzute de -2 p C, la altitudini de: peste 5.000 m în zona caldă, peste 3.000 m în zonele temperate și la 0 m la poli. Tipuri de ghețari:

ghețari de calotă (calote glaciare),

ghețari montani, de tip:

în Antartica și Groenlanda

alpin;

pirineean;

himalayan;

stea.

Activitate individuală

Exercițiul IX: Citiți cu atenție textul de mai jos și … Ghețarii acționează asupra reliefului prin: eroziune glaciară (exarație), transport și acumulare. Gheţarii alpini se compun în general din trei elemente: a) zona de acumulare a zăpezii, unde se formează zăpada înghețată (névé-ul) și care se suprapune peste un bazin de vale existent înaite de instalarea ghețarului; b) circul glaciar, care este o excavație de formă ovală unde se acumulează gheață și care se delimitează de névé printr-o rimaye (crăpătură circulară); c) limba glaciară, care se scurge pe o vale glaciară pâna la limita de topire a gheții. Limba glaciară prezintă numeroase crevase (crăpături) când trece peste praguri, iar prin eroziune creează o vale glaciară care are în profil transversal forma literei „U”. Materialele erodate, transportate și depuse de ghețari la limita de topire a gheții, se numesc morene.

După: Posea Gr., Mândruț O., Geografie fizică generală, Edit. Didactică și Pedagogică, București, 1996, p. 56.

… scrieți elementele indicate prin cifre pe schița alăturată.     

Ghețarul pirineean este compus numai din circ glaciar, iar cel himalayan, din confluența mai multor

Gheţar montan alpin

Gheţar montan alpin

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

limbi glaciare. Ghețarii de tip stea se formează în craterele vulcanilor, iar gheața se revarsă pe versanții conului.

VI. Acțiunea apei de mare. Relieful litoral Apele mărilor şi oceanelor modelează relieful în regiunile litorale (cu faleze 19 , plaje 20 , delte etc.). Prin intermediul valurilor, curenţilor şi mareelor, apele exercită acţiuni de eroziune (abraziune), transport (deplasează spre larg materialele erodate) şi acumulare (creează plaje, cordoane de nisip etc.).

Activitate în perechi

Exercițiul X: Analizați figura alăturată și scrieți două deosebiri între faleză și plajă.

Ţărmurile ……………………………

Faleză și plajă

Faleză și plajă

În funcţie de înălţime, ţărmurile se împart în:

A. ţărmuri înalte:

Ţărmuri cu fiorduri, ………………………

(în Peninsula Scandinavia, Insula Islanda, Insula Groenlanda etc.)

Ţărmuri cu riass, ………………………

(în nord-vestul Franţei şi Spaniei, în sud-vestul Marii Britanii)

Ţărmuri cu canale şi insule (dalmatin), ………………………

(în Croaţia)

B. ţărmuri joase:

Ţărmuri cu estuare 21 , ………………………

(estuarele fluviilor: Tamisa, Sena, Obi, Amazon ş.a.)

Ţărmuri cu lagune, ………………………

Estuar

Estuar

(Laguna Maracaibo, în Venezuela; Laguna Veneţia, în Italia; Laguna Razim, în România ş.a.)

Ţărmuri cu limanuri, ………………………

19 Faleze = abrupturi stâncoase.

20 Plaje = fâşii joase cu nisip şi pietriş.

21 Estuarele sunt prezente şi în regiunile cu ţărmuri înalte.

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

(limanul Nistrului, limanul Niprului, Lacul Techirghiol ş.a.) Ţărmuri cu delte, ………………………

(deltele fluviilor: Mississippi, Huang He, Gange-Brahmaputra 22 , Dunăre, Nil etc.)

VII. Acțiunea vântului. Relieful eolian Vântul acţionează în regiunile în care roca este lipsită de covor vegetal protector – deşerturi, crestele munţilor etc. – şi se manifestă prin trei procese: eroziune (coroziune sau coraziune), deflaţie (spulberare) şi acumulare. Prin cele trei procese, vântul creează în deşerturi:

erguri: ………………………………………………………………………………………………………………………………………….

reguri şi hamade: …………………………………………………………………………………………………………………………

Activitate în perechi

Exercițiul XI: Analizați figura alăturată și scrieți ce proces și ce forme de relief sunt indicate cu ajutorul săgeților.

Relief eolian

Relief eolian

În regiunile montane, dar şi în regiunile deşertice cu roci dure, prin coraziune vântul creează forme reziduale cu aspect de ciuperci (babe), sfincşi, stâlpi etc.

XII: Împreună cu

profesorul de la clasă, realizaţi schema formării unei babe pe conglomerate 23 .

Stâncă Babă
Stâncă
Babă

Exercițiul

Verifică-ți cunoștințele!

Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos. Dacă le consideri adevărate, încercuieşte litera A, iar dacă le consideri false, încercuieşte litera F.

A /

F

1. Scoarţa de alterare rezultă în urma proceselor meteorice.

A /

F

2. Râpa de desprindere este creată de tasare.

A /

F

3. Crovurile sunt microforme de relief cu aspect de movile.

/

A 4. Rigolele sunt şanţuri cu adâncimi de până la 1,5 m.

F

A /

F

5. Abraziunea este eroziunea generată de acţiunea vântului.

A /

F

6. Hamadele sunt câmpuri cu pietre.

A /

F

7. Deltele se formează în regiunile cu maree ridicate.

A /

F

8. Albia majoră este numită şi talveg.

A /

F

9. Văile glaciare au în profil transversal forma literei „V”.

A /

F

10. Fiordurile fac parte din categoria ţărmurilor înalte.

22 Delta Gange-Brahmaputra, cea mai întinsă deltă de pe Glob (circa 105.640 km 2 ), este situată la vărsarea fluviilor Gange, Brahmaputra şi Menga în Golful Bengal (sudul Asiei, în Bangladesh şi India). Are formă triunghiulară şi găzduieşte circa 130 miloane locuitori (aproximativ 1.300 loc./km 2 ).

23 Conglomerate: roci sedimentare detritice rezultate prin cimentarea pietrişurilor; cimentul poate fi silicios, calcaros şi argilos.

Geografie generală. Caiet cu fişe de lucru pentru clasa a IX-a, Ioan Mărculeţ, Cătălina Mărculeţ, ISBN 978-973-0-25185-2, 2017.

C o l e g i u l

N a ţ i o n a l

„I. L.

C a r a g i a l e”

B u c u r e ş t i

Agenţi, procese şi forme de relief III. Relieful petrografic şi relieful structural

Prin proprietăţile lor şi prin modul de dispunere a straturilor, rocile reacţionează diferit la acțiunea agenților modelatori, ajungând să impună dezvoltarea unor reliefuri specifice: petrografic și structural.

A. Relieful petrografic

Fişa de lucru:

Totalitatea formelor impuse de proprietățile rocii sub influența agenților modelatori formează relieful petrografic.

Tipuri de relief petrografic

Tipul de relief

Agenții modelatori

Formele de relief rezultate

Relieful dezvoltat pe roci magmatice

   

pe granite

temperaturile și umiditatea ridicate

blocuri rotunjite („căpățâni de zahăr)

temperaturile ridicate și îngheț