Universitatea Politehanica din Bucuresti

Caiet de practica

Facultatea de Energetica
Student: Tatu Constantin Alin

1
Grupa: 2204 A

2
Saptamana dedicata Cursurilor de Vara ale Academiilor
Romanesti

ncepnd din vara aceasta, Academia Oamenilor de tiin din Romni n colaborare
cu Academia de tiine Tehnice din Romnia au organizat cursurile de var ale
academiilor romneti.
Cursurile din acest an au o semnificaie special, anul 2009 fiind desemnat de
ctre Comisia Uniunii Europene drept An al Inveniei i Inovrii i se vor
desfura n Bucureti, n perioada 6 -13 iulie.
Tematica anului acesta este Istoria tiinei, tehnicii i nvmntului
romnesc.
Cursurile se adreseaz tuturor bucuretenilor i i propun promovarea valorilor
din domeniul tiinei i tehnicii romneti .

Deschiderea cursurilor a avut loc luni, 6 iulie 2009, ora 10.00 a.m., la
Universitatea Politehnic Bucureti, EC 104, Amfiteatrul Constantin Dinculescu.

Dupa debutul cursului in caminul Politehnicii , intalnirea cu istoria stiintei s-a consumat in data de 7
iulie intr-un cadru neschimbat de ani si ani , un cadru reprezentat de sala Politehnica din incinta
cladirii Agir , o cladire incarcata de istorie .Aceasta cladire fiind, atat in trecut cat si in prezent ,
locul de intalnire al inginerilor romani.

Cu acest prilej am descoperit o serie de date foarte interesante din istoria stiintei romane , o serie de
nume ce fac cinste acestui popor si care prin reusitele lor mi-au indus un sentiment de mandrie ca
sunt roman. Printre multiplii membrii ai elitei ingineresti de odinioara am remarcat reusita domnului
Anghel Saligny cu al sau pod de peste Dunare , ce era la vremea respectiva , podul cu cea mai mare
Deschidere din Europa .Pe langa acesta au mai fost enumerati o serie de alte minti luminare ale
ingineriei romane.

Seria cursurilor a fost continuata cu o intalnire la Muzeul tehnic Dimitrie Leonida.

n muzeu pot fi vzute piese de mare valoare documentar ilustrnd spiritul
inventiv al poporului romn, printre care:moara de ap cu "fcaie"
(precursoarea turbinelor Pelton), a crei construcie este atestat nc din
secolul al XV-lea ; macazul cu ac i inim de lemn, imaginat pe la 1600 de minerii
de la Brad, ; primul automobil aerodinamic, conceput de inginerul romn A. Persu, ; machetele
avioanelor cu care Traian Vuia, Aurel Vlaicu i Henri Coand s-au nscris printre pionierii
construciilor aerospaiale, ; diferite utilaje fabricate de uzinele romneti.

n cadrul muzeului funcioneaz "Colecia Henri Coand". Ea evoc prin

machete, fotografii i alte genuri de exponate multiplele preocupri ale
savantului romn Henri Coand (1886 - 1972), autorul a peste 250 de invenii
pentru care a obinut 700 de brevete n diferite ri ale lumii. Dintre machetele
aflate n colecie atrag atenia, n special, primul avion cu reacie din lume
conceput de Coand i pilotat de el personal la 16 decembrie 1910, lng Paris ,
hidrogeneratorul pentru desalinizarea apei de mare (cu ajutorul energiei
solare), sistemul de transport tubular cu mare vitez (o aplicaie a "efectului
Coand"), "rezervorul oceanic" destinat petrolului extras din sondele marine, etc.
3
A patra zi de curs a fost gazduita de Muzeul Aviatiei unde Vizitarea Muzeului Aviaie m-ai
oferit posibilitatea cunoaterii celor mai importante momente ale istoriei
aviaiei romaneti, realizrile din domeniul aeronautic, contribuia major pe
care au avut-o romnii de-a lungul timpului la progresul aviaiei mondiale,
precum i documente, machete i fotografii inedite referitoare la istoria
aeronauticii romne i punctele de interferen cu cea universal.

A urmat o noua intalnire in locatia Agir , unde de asemenea au fost prezenti o multitudine de
oameni ce fac cinste acestei tari.

Toate aceste lucruri au fost posibile cu ajutorul domnului profesor Ion Chiuta ce a deschis usa
acestor cursuri si caruia cu totii ar trebui sa ii multumim.

4
 Aombustibil
C pa En. E
En. Tlectrica
ermica apa calda
abur Consumator
materii si materiale
C.E.T. compus din:
- -constructii
- -constructii speciale
- -instalatii si masini energetice
- -instalatii eletroenergetice

Practica la CET VEST

Prima zi

Prima zi de practica a fost dedicata prezentarii potentialelor pericole ce pot aparea in cadrul unei
centrale si modalitati de prevenire a accidentelor.

Dupa discutie am semnat luarea la cunostiinta cu privire la cele spuse mai sus , mai exact
protectia/siguranta muncii.

A doua zi

A fost ziua in care ne-a fost prezentatea centrala propriui zis.

Astfel am aflat ca producerea energiei electrice si termice este un proces complex care se realizeaza
printr-o succesiune de transformari energetice, in instalatii speciale, prin arderea unui combustibil
( pacura, gaze naturale sau carbuni ).
Centralele termoelectrice cu abur sunt un complex de instalatii ( mecanice si electrice ) si de
constructii, in care diverse forme de energie bruta sunt transformate in energie electrica sau
( combinat ) in energie electrica si termica.
Centrala termoelectrica este in esenta un transformator de energie, transformind succesiv
formele de energie si anume energie chimica a combustibililor clasici ( pacura, gaze naturale sau
carbune ) in energie termica apoi in energie mecanica si la finele procesului de productie in energie
electrica.
Schema de principiu privind procesul de productie intr-o centrala termoelectrica este
urmatoarea:

5
 Consumatori
Produse finite
mara siInstalatii
materiale dede
transformare
baza a energiei primare

Elementele componente ale unei centrale termoelectrice, care participa direct la procesul
tehnologic de productie sunt:
cai si mijloace de transport (cai ferate, drumuri, utilajelocomotive si mijloace auto etc. )
gospodaria de combustibil care functie de combustibilii utilizati de CET in procesul
tehnologic poate cuprinde:
rampe de descarcare a combustibililor lichizi sau solizi
rezervoare de pacura
instalatii de pompare
statii de distributie si reglare gaze naturale
constructii
normale ( cladiri, hale de productie, sali de masini )
speciale ( cosuri de fum, turnuri de racire, etc.)
hidrotehnice ( circuite de apa bruta, ape uzate etc. )
instalatii de tratare a apei brute, care prin tehnologii specifice prepara apa tratata pentru
racire agregate, producerea aburului, apa pentru circuitul de termoficare etc. instalatii
aferente sectiei de tratare a apei
instalatii termomecanice, in care are loc procesul tehnologic propriu zis a energiei termice
prin procesul de ardere a combustibilului ( transformarea energiei chimice a combustibililor
in energie termica ) si apoi de transformare a energiei termice in energie mecanica
Principalele instalatii termomecanice din CET:
instalatii de pompare ( alimentare ) cu combustibil
conducte de transport ( combustibil lichid sau gazos si ape )
cazane de producere a aburului si a apei fierbinti in care cu ajutorul instalatiilor de ardere a
combustibililor se ard combustibilii si se obtine aburul energetic industrial su apa fierbinte
pentru termoficare
instalatii de turbime cu abur
instalatii de producere a apei calde pentru termoficare
instalatii de producere si livrare a energiei electrice, compuse din
generatoare electrice
transformatoare electrice
statii electrice de alimentare proprie a echipamentelor cu energie electrica, statii de transport
pentru evacuarea energiei electrice produse
instalatii de automatizare si aparate de masura si control

Alte instalatii auxiliare:

pentru producerea aerului comprimat
pentru producerea curentului continuu ( baterii de acumulatori )
grup Diesel pentru asigurarea alimentarii cu curent electric a instalatiilor vitale din CET, la
caderea alimentarii actionarilor
Sinoptic, procesul tehnologic de productie a energiei electrice si termice in sectiile de
productie se prezinta astfel:

6
 Apa bruta Transformator
Produsetehnologice
Instalatii finite
Abur Inst. de turbine Generator Abur
electric
Materii prime
Instalatii de tratare a apei Energie electrica
Instalatii de preparare si stocare pacura
Combustibil
Instalatii de cazane pentru:
- -abur
- -apa fierbinte Consumatori:
Inst.
- de pompare
-electrici
- -termici
Apa fiarta

Instalatii tehnologice

Functiile tehnologice ale instalatiilor de baza in cadrul unei centrale termoelectrice sunt in
interdependenta unele de altele si in principal acestea sunt:

a) Instalatiile de pompare, stocare si preparare a combustibilului lichid ( pacura ) au ca scop

preluarea pacurii din rezervoarele de stocare, incalzirea la t = 140 150Csi pomparea in
instalatii de ardere ale cazanului.
In cazul utilizarii drept combustibil si a gazului metan este necesara existenta unei statii de
reglare gaze naturale. Gazul metan se utilizeaza fie drept combustibil de baza in procesul de
ardere sau numai pentru suport de flacara la functionarea cazanelor preponderent cu pacura.

7
 Gaz
Statie de reglare gaze Conducte
naturale
Pompa
de transport gaze naturale
metan Preincalzitor pacura
Pompa
Rezervoare de stocare pacura
Instalatii
de
cazane

Circuitul tehnologic al instalatiilor de combustibil se prezinta astfel:

b) Instalatiile de tratare a apei din CET au menirea de a prelua apa bruta de la o statie de
pompare a apei brute si a asigura tratarea apei cu reactivi industriali dozati ( var, sare, mase
ionice, sulfat feros, acizi, soda caustica ) in vederea reducerii impuritatilor, sedimentelor si a
sarurilor, aducind apa la parametri fizico-chimici stabiliti prin normele de exploatare ale
instalatiilor energetice ( cazan, turbina, boilere de termoficare, retele de termoficare etc. )

Succesiunea fazelor de tratare a apei cuprinde:

coagularea
limpezirea
filtrarea mecanica
demineralizarea
dedurizarea

8
 F F F P
FFB
Rezervoare apa brutaPH1 Decantor
A1Rezervoare apa
A2coagulata FmFm
P -filtru
pompamecanic
Na Rezervoare apa dedu FNa filtru natriu
FB filtru bariera

FH1 filtru cationic

FA1 filtru anionic
FA2 filtru anionic

Schema de principiu a instalatiei de tratare a apei intr-o centrala este:

Apa dedurizata

Apa demi

c) Instalatiile de cazane pot fi:

cazane pentru abur
cazane de apa fierbinte ( CAF )
Cele mai complexe cazane sunt cele de abur. Acestea sunt generatoare de abur care prin
arderea combustibililor transforma apa din cazan in abur si-l livreaza turbinelor cu abur.
La un cazan de abur cu circulatie naturala se deosebesc trei circuite principale si anume :
circuitul de combustibil ( pacura, gaze naturale sau carbune )
9
 circuitul apa abur

circuitul de aer si gaze de ardere

Pentru realizarea acestor circuite cazanul este compus din urmatoarele instalatii:

instalatii de ardere a combustibililor ( arzatoare pentru pacura, gaze naturale sau carbune )

suprafete schimbatoare de caldura, pentru incalzirea apei de cazan si transformarea acesteia in

abur
- economizor ( pentru ridicarea temperaturii apei de alimentare )
- sistem vaporizator ( pentru transformarea apei in abur saturat )
- supraincalzitoare ( pentru uscarea aburului si transformarea in abur supraincalzit
la t = 540C )
- tambur, care constituie locul de separare a aburului din emulsia apa abur
instalatii de introducere a aerului de ardere compuse din ventilatoare de aer si preincalzitoare de
aer
instalatii de evacuare a gazelor arse
Cazanele de abur cu supraincalzire intermediare in forma de au un randament de = 92
94%, fiind economice. Circulatia apei in sistemul vaporizator are loc datorita diferentei de greutate
specifica intre emulsia apa abur din tevile fierbatoare si lichidul din tevile coboritoare.
Apa de alimentare trecuta sub presiune prin economizorul cazanului isi ridica temperatura prin
preluarea caldurii de la gazele arse ( din drumul II ), ajunge in tambur si datorita temperaturii din
focarul cazanului, unde se arde combustibilul, se transforma in abur saturat. Acesta este trecut prin
mai multe supraincalzitoare pentru a se obtine aburul supraincalzit la t = 540C, p = 140 bar care
este livrat apoi turbinei cu abur.
Gazele arse rezultate in focar dupa cedarea caldurii se racesc treptat fiind evacuate la cosul
cazanului cu ajutorul ventilatoarelor de gaze arse.
Pentru procesul de ardere a combustibililor este necesara o cantitate de aer, fapt pentru care se
utilizeaza ventilatoarele de aer; pentru ridicarea randamentului cazanului in sezonul rece aerul este
preincalzit in preincalzitorul de aer cu ajutorul gazelor de ardere sau in calorifere cu abur.

In cazanele de apa fierbinte ( CAF ) apa este incalzita, fiind preluata la iesire de pompe care
asigura circulatia apei in reteaua de termoficare a orasului.

d) Instalatiile de turbine cuprind instalatii de degazare a apei de alimentare a cazanelor, pompe

de alimentare, preincalzitoare de joasa si inalta presiune si turbina cu abur ( cu auxiliarele
respective )
Turbinele cu abur pot fi cu unul pina la trei corpuri si pot functiona in regim de
condensatie
pura ( intreaga cantitate de abur care intra in turbina se condenseaza ) sau in condensatie si prize
( fixe sau reglabile ) care pot fi pentru termoficare ( numai o parte din aburul intrat in turbina se
extrage pentru incalzirea apei ) sau pentru extragerea de abur la parametri necesari utilitatilor
industriale.
In turbina cu abur se produce destinderea aburului transformindu-se energia termica si
cinetica a aburului in lucru mecanic. Aburul de parametri ridicati t = 540C si p = 140 bar se
destinde in corpul turbinei, in lungul rotorului cu palete radiale, rezultind la finele procesului de
destindere un abur de parametri redusi, care este condensat la 45 50C iar condensul ( apa ) se
retransmite generatorului de abur ( cazanului ), reluindu-se ciclul termic, cu eventuale
adaosuri de apa demineralizata, care complecteaza pierderile din circuit.

10
e) Generatorul electric este o masina sincrona, care se compune din doua parti principale:
statorul partea fixa care reprezinta indusul masinii, format din miezul feromagnetic, purtind o
infasurare de curent alternativ polifazat (de obicei trifazat)
rotorul format din miez feromagnetic, echipat cu o infasurare de excitatie
Rotorul generatorului este partea mobila care primeste rotatia transmisa de arborele
turbinei cu abur si montat in interiorul statorului.
Rotirea rotorului generatorului, la o turatie constanta n = 3000 rot/min, produce la bornele

statorului o tensiune electromotoare alternativa, transformindu-se astfel puterea mecanica

primita la ax in putere electrica.

f) Transformatorul este o masina statica cu doua sau mai multe infasurari, cu ajutorul carora se
transforma parametri electrici ai curentului alternativ ( tensiunea si curentul)
Necesitatea transformarii parametrilor curentului alternativ apare din reducerea
pierderilor de tensiune pe liniile de transport si a cresterii randamentului electric al liniei de
transport.
g) Statiile electrice din CET-uri sunt instalatii electroenergetice de evacuare a puterii si care
cuprind, in afara transformatoarelor, aparataj electric de comutatie, distributie si separare a
circuitelor in caz de necesitate.

Energia electrica produsa in CET este transportata catre consumatori prin retele electrice sub
forma de curent electric alternativ trifazat. Retelele electrice pot fi :
Retele de inalta tensiune ( 110 kV, 220 kV )
Retele de foarte inalta tensiune ( 400 kV si 600 kV )
O retea electrica se compune din linii electrice, statii de transformare si statii de conexiuni.
Energia termica sub forma de apa fierbinte se poate produce in instalatiile de termoficare
aferente turbinelor cu abur, prin utilizarea de abur cu parametri redusi, prelevat din prizele turbinei
cu abur.
Aburul este introdus in boilerele de termoficare prin care circula apa din reteaua de termoficare
( retur )
In sezonul de virf de incalzire, cind necesarul de energie termica creste ( toamna iarna ),
energia termica de virf este asigurata de functionarea cazanelor de apa fierbinte.
Cea mai avantajoasa metoda de producere a energiei termice simultan cu energia electrica in
grupuri energetice cu termoficare.
Energia termica sub forma de abur industrial se poate obtine din cazanele de abur prin reducerea
parametrilor acestuia la valori solicitate de consumatori reduceri ce nu sunt recomandate din punct
de vedere economic deoarece se reduc presiunile aburului si randamentul statiilor de reducere
racire este redus. Cea mai economica metoda de livrare a energiei termice sub forma de abur
industrial ( la p = 6; 9 ; 12 ; 15 bar ) este prelevarea aburului din prizele turbinelor cu abur unde
aburul deja a participat la producerea lucrului mecanic.

11
Practica Statia Transelectrica Fundeni

Statia de 220kV cuprinde:

4lini de 220kV;
2 sectiuni de bara;
1 cupla longitudinala;
2 autotransformatoare;
2 celeule de masura (CM);

Statia de 110kV cuprinde:

11 lini de 110kV;
2 transformatoare 110/10 kV
2 celule de masura;
2 sectiuni de bara;
1 cupla longitudinala;
1 bucata bobina compensare;
sursa de alimentare: auototransformator de 220/110 kV.

Statia de 10kV cuprinde:

18 feederi;
3 sectii de bara;
2 transformatoare servicii interne;
3 celule de masura;
2 cuple longitudinale
surse de alimentare: 3 treansformatoare de 110kV.

Celula de masura cuprinde:

1 intreruptor
1 reductor de current
1 reductor de tensiune

12
13