Examen: 20 grile (minim 10)- eliminatorii/ 4 lucrari in timpul anului:

1. comentariu la o hotarare a Curtii Constitutionale (1pct)

2. recurs impotriva unei solutii de arestare (2pct)
3. exceptie de neconstitutionalitate (3pct)
4. plangere adresata CEDO (4pct)
-trebuie sa obtii minim 5 pct pt a intra in examen
-lucrarile se trimit la consti@raduchirita.ro
-trebuie sa ne inscriem pana pe 10 martie pt lucrari
Speta sau spete cu tot pe masa

Bibliografie: CEDO: Art. 2-14 + Comentariile la protocolul 1, 4, 7, 12

1
22.02.2012

CURS 1
CLASIFICARI ALE DREPTURILOR SI LIBERTATILOR
FUNDAMENTALE

1. Impartirea intre drepturi si libertati

Drepturile= acele interese protejate pe care persoana careia ii sunt protejate nu poate
sa renunte la exercitiul lor.
Libertatile= acele interese pe care persoana in cauza poate sa decida in mod liber daca
si le exercita sau nu;
-contin intotdeauna si un aspect negativ
Ex: -dreptul de proprietate (libertate)
-libertatea de exprimare (libertate)
-dreptul la o instanta impartiala (drept)
-dreptul de a nu fi supus unei discriminari (drept)
-dreptul la intimitate (libertate)
-dreptul de a te casatori (libertate)
-dreptul la exprimare ca martor in proces (drept)
Importanta distinctiei: libertatea presupune si un aspect negativ, iar dreptul nu.
Ex: dreptul la viata; in Romania e un drept- ai dreptul de a trai, dar nu si dreptul de a muri

2. Drepturi si libertati fundamentale drepturi si libertati nefundamentale

Ex: dreptul de a fi prezent undeva- dr. nefundamental
dreptul de proprietate- dr. fundamental
libertatea sexuala- dr. fundamental
Drepturile fundamentale= acele interese care tin de esenta unei societati si a caror
incalcare lezeaza nu doar persoana in cauza, ci intreaga societate
-in principiu, drepturile fundamentale se sanctioneaza penal
Importanta clasificarii: incalcarea unui drept fundamental este echivalenta cu
caracterul neconstitutional al actului respectiv.

3. Drepturi relative si drepturi absolute

Drepturile relative= cele care pot fi limitate
Drepturile absolute= cele care nu pot fi limitate
-a limita un drept= nu se permite exercitarea unui drept in anumite situatii
Ex: interdictia discriminarii- dr. absolut
dreptul de proprietate- dr. relativ
libertatea de exprimare- dr. relativ
principiul legalitatii- dr. absolut
Importanta distinctiei: in cazul drepturilor absolute, orice atingere adusa acelui drept
constituie un act de incalcare a dreptului cu consecintele care se impun de la caz la caz; in

2
cazul drepturilor relative, atingerile aduse exercitiului acelui drept se impart in atingeri/
limitari justificate care sunt legale si constitutionalesi atingeri/ limitari nejustificate care sunt
echivalente cu incalcarea dreptului

Conditiile de justificare a ingerintei:

-art. 53 Constitutie, art. 8-11 alin. (2) CEDO
1. ingerinta sa fie prevazuta de o norma juridica
Actul juridic trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-actul normativ sa fie accesibil= sa fie facut public in asa fel incat orice persoana interesata sa
poata lua cunostinta de continutul sau
-actul normativ sa fie previzibil= trebuie redactat in asa fel incat orice persoana interesata sa
poata sa anticipeze situatiile in care actul normativ se aplica si care sunt consecintele sale
Hotararea KOKINAKIS VS GRECIA
2. ingerinta sa vizeze un scop legitim
3. ingerinta sa fie necesara intr-o societate democratica pt atingerea scopului legitim vizat
HANDYSIDE VS Marea Britanie
3. 1. ingerinta trebuie sa aiba la baza o nevoie sociala imperioasa: ingerinta sa fi fost
determinata de un risc actual sau iminent pt scopul legitim vizat
3. 2. ingerinta sa constea intr-o limitare a drepturilor si nu intr-o anulare a lor
Ex: dreptul de acces la justitie- suma modica- limitare: taxa de timbru
-suma exorbitanta- anulare
3. 3. ingerinta sa nu se aplice discriminatoriu
3. 4. ingerinta sa fie utila pt atingerea scopului vizat
3.5. intre limitarea drepturilor fundamentale si scopul vizat sa existe o anumita
proportionalitate
3. 6. ingerinta sa fie insotita de anumite garantii impotriva arbitrariului in functie de
gravitatea ingerintei

3
27.02.2012
CURS 2
SISTEMELE DE PROTEJARE ALE DREPTURILOR
FUNDAMENTALE

Exista mai multe sisteme:

1. apelul la instanta de judecata
2. recursul la exceptia de neconstitutionalitate
-cand incalcarea drepturilor fundamentale se produce printr-o lege/ ordonanta
Sisteme interne
-sistemul din cadru ONU- exista comitet in cadrul ONU pt drepturile omului care
sanctioneaza incalcari ale drepturilor fundamentale mentionate in pacte internationale;
functioneaza din ratiuni politice
-sistemul din fata Curtii Europene a Drepturilor Omului
Curtea Europeana a Drepturilor Omului este o instanta internationala care
functioneaza in cadrul Consiliului Europei
-are sediul la Strasbourg
-este formata dintr-un nr de judecatori egal cu nr statelor care au ratificat conventia, fiecare
stat desemnand un judecator
-Romania a ratificat conventia la 20 iunie 1994, data de la care ea se aplica cu prioritate fata
de orice alta dispozitie de drept intern
-art. 20 alin. (1) Constitutie- Conventia Europeana are forta juridica superioara oricarei alte
norme, iar potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, Conventia Europeana are forta
juridica egala cu Constitutia

Procedura in fata Curtii Europene

-Curtea Europena poate fi sesizata cu o plangere
-aceasta plangere trebuie sa indeplineasca mai multe conditii de admisibilitate:
1. calitatea procesuala activa (cine poate fi reclamant). Au calitate procesuala activa:
-orice persoana fizica cu urmatoarele precizari:
-in cazul minorilor plangerea trebuie formulata de persoana care potrivit
dreptului intern este reprezentantul legal al minorului;
-atunci cand obiectul plangerii il reprezinta incalcarea dreptului la viata
de familie prin retragerea drepturilor parintesti, plangerea poate fi
formulata pt minor si de parintele caruia i s-a retras calitatea de
reprezentant legal
-aceleasi reguli si la persoanele lipsite de discernamant insa de multe ori
Curtea a judecat plangeri formulate de insasi persoanele in cauza
-grupurile de persoane
-organizatiile neguvernamentale= orice persoana juridica de drept privat +
orice persoana juridica de drept public, cu exceptia acelora prin care statul isi
exercita suveranitatea;

4
 -plangerea in numele unei persoane juridice trebuie semnata de
persoana care are calitatea de reprezentat legal potrivit dreptului intern
-in principiu, actionarii unei persoane juridice nu pot introduce plangere
in numele ei; totusi, atunci cand obiectul plangerii il reprezinta dizolvarea
persoanei juridice, plangerea poate fi introdusa si de fostii ei actionari, asociati
etc. (in numele persoanei juridice)
-plangerile in numele unei persoane juridice care nu a fost inca
infiintata se pot introduce de catre cei care au dorit infiintarea persoanei daca
obiectul plangerii il reprezinta refuzul de a-l infiinta
-pentru a avea calitate procesuala activa, orice persoana, grup de persoane sau
organizatie neguvernamentala trebuie sa se afle sub jurisdictia statului impotriva caruia face
plangerea
-pentru a avea calitate procesuala activa, orice persoana aflata sub jurisdictia statului
parat mai trebuie sa aiba o calitate: sa fie victima a incalcarii drepturilor sale fundamentale
-exista 3 categorii de persoane care au calitate de victima:
1. victimele directe= acele persoane asupra carora se rasfrang in mod direct
consecintele incalcarii unui drept funamental
2. victimele indirecte= acele categorii de persoane care sufera indirect
incalcarea drepturilor altuia si pot sesiza Curtea Europeana a Drepturilor Omului atunci cand
victima directa nu o poate face (obiectul plangerii trebuie sa fie acela ca victima nu o poate
face)
3. victimele potentiale= acele persoane care n-am suportat inca o incalcare a
drepturilor fundamentale insa un astfel de act este iminent

2. calitatea procesuala pasiva; au numai statele care au ratificat Conventia Europeana

-ne putem indrepta doar asupra unui act/ omisiune care apartine statului, nu si a unei persoane
de drept privat
-jurisprudenta: -BOSPHOR AIR- companie aviatica turceasca care folosea un avion inchiriat
de la statul sarb
-hotararea X si Y contra Olanda=> teoria obligatiilor pozitive

3. epuizarea cailor de recurs interne

-cale de recurs interna= orice mijloc procedural reglementat prin lege, prin care o persoana
poate sa obtina incetarea incalcarii drepturilor sale si repararea prejudiciului
-nu trebuie epuizate caile de recurs interne atunci cand:
1. nu exista nicio procedura interna certa stabilita fie prin lege, fie printr-o
jurisprudenta constanta a instantelor
2. calea de recurs interna e inaccesibila= imposibilitate obiectiva care nu se datoreaza
culpei persoanei in cauza de a uza de o anumita cale de recurs (remediu)
3. calea de recurs este inutila, adica atunci cand exista o practica constanta si unanima
de a respinge astfel de cai in situatii similare
4. caile de recurs sunt ineficace, adica acelea care presupunand ca sunt admise, nu pot
repara integral incalcarea drepturilor fundamentale produsa
5. persoana in cauza a uzat deja de un remediu util si eficace, fara succes

5
-epuizarea cailor de recurs interne implica obligatia de a uza de toate caile ordinare de atac pe
care le prevede legea interna
-prin exceptie, trebuie uzat si de caile extraordinare de atac atunci cand obiectul plangerii este
o incalcare de ordin procedural, sanctionata prin calea extraordinara de atac
Ex: orice pers acuzata penal are dreptul sa fie prezenta la propriul proces, daca in recurs pers e
condamata si nu a fost citata, inculpatul poate face o contestatie in anulare; daca judecarea a
fost in fond, fara prezenta inculpatului nu mai e necesara calea extraordinara

5.03.2012
CURS 3

4. tardivitatea plangerii
-termenul de introducere a plangerii este de 6 luni de la data ultimei decizii interne definitive
(de la data la care s-au epuizat caile de recurs interne)
Situatii particulare:
1. Incalcarea continua= atunci cand actul statului se prelungeste in timp
Ex: incalcarea dreptului la o durata rezonabila a procedurii
-in cazul incalcariilor continue, plangerea poate fi introdusa oricand pana la epuizarea actului
contrar conventiei
2. Atunci cand nu exista obligatia de a epuiza caile de recurs interne, termenul de 6 luni se
socoteste de la data actului prin care s-au incalcat drepturi fundamentale

5. presupusa incalcare a Conventiei sa fi produs un prejudiciu important

-un litigiu este suficient de important ca sa fie judecat daca se regaseste in una din
urmatoarele situatii:
1. obiectul plangerii il constituie incalcarea unor drepturi nepatrimoniale
2. in cazul in care obiectul plangerii este un drept de natura patrimoniala, trebuie ca valoarea
prejudiciului sa depaseasca 1000
3. indiferent de natura dreptului invocat, plangerea vizeaza un aspect important pt
interpretarea Conventiei sau pt statul parat

6. plangerea sa nu fie in mod vadit nefondata= din examinarea plangerii la prima

vedere sa rezulte macar in aparenta o incalcare a prevederilor Conventiei

7. plangerea sa nu fie anonima

8. plangerea sa nu fie abuziva sau injurioasa

9. sa nu existe o alta instanta internationala sesizata cu aceeasi plangere

6
 10. instanta (Curtea) sa aiba competenta temporala
-in cazul Romaniei: Curtea poate judeca doar actele statului roman de dupa 20.06.1994
(atunci a ratificat Romania Conventia)
Ex: din 1948 pana in 1954 s-au facut mai multe nationalizari; in 1995- prima lege prin care
statul roman s-a obligat sa dea o parte din case inapoi; in 2001- lege prin care Romania s-a
obligat sa dea toate casele inapoi

11. Curtea sa aiba competenta personala

-reclamantul sa aiba calitate procesuala activa, iar parat sa fie un stat care a ratificat Conventia
-nu au ratificat Belarusul si Vaticanul

12. existenta competentei spatiale

-se pune problema in cazu statelor care au colonii

13. sa existe competenta materiala a Curtii

-Curtea are competenta sa verifice numai incalcarea drepturilor care sunt prevazute in
Conventie si in protocoalele aditionale la Conventie
Ex: Curtea nu are competenta materiala sa verifice respectarea dreptului la munca, respectarea
dreptului la un proces echitabil in alte domenii decat cel penal si civil

PROCEDURA IN FATA CURTII EUROPENE

-orice plangere se inregistreaza de catre grefa
-grefa are dreptul de a nu inregistra plangerile care nu indeplinesc conditiile de forma
-grefierul face un raport; judecatorul semneaza raportul
-in functie de raportul facut de grefa, plangerea poate avea mai multe drumuri:
1. omul de la grefa sa considere ca plangerea e in mod evident inadmisibila (fara nicio
urma de indoiala una din conditii nu e indeplinita)
-plangerea merge la un judecator care va da o decizie de respingere a plangerii ca
inadmisibila; aceasta decizie e irevocabila, nu se motiveaza si nu se publica
2. omul de la grefa considera ca admisibilitatea plangerii e discutabila
-plangerea e trimisa la un comitet de 3 judecatori care au mai multe variante:
-sa o respinga ca inadmisibila printr-o decizie nemotivata, irevocabila si care nu se
publica
-sa comunice plangerea catre stat (parat) dupa care sa judece admisibilitatea plangerii
in functie de cele 2 pozitii puse fata in fata. Exista 2 variante: 1. sa se respinga plangerea ca
inadmisibila; daca se respinge dupa comunicare se motiveaza si se publica 2. se declara
admisibila
-plangerile repetitive= acele plangeri care sunt formulate de persoane aflate intr-o
situatie identica cu alte persoane ale caror plangeri au fost admise printr-o jurisprudenta
constanta a Curtii; sunt trimise tot la un comitet de 3 judecatori care vor pronunta o hotarare
de admitere fara sa o comunice
-sa comunice plangerea- acele plageri pe care cel de la grefa considera ca se va admite;
plangerea va fi examinata de o camera de 7 judecatori pe fond

7
Hotararile camerelor sunt, in principiu, definitive insa ele pot face obiectul unei cereri de
reexaminare in termen de 3 luni de la data pronuntarii; cererea de reexaminare este de
competenta unui comitet de 5 judecatori care daca constata ca solutia camerei a fost
determinata de o grava eroare de fapt sau problemele pe care le ridica plangerea sunt extrem
de importante pt interpretarea Conventiei, atunci acel comitet de 5 judecatori va trimite
plangerea catre Marea camera care e formata dintr-un complet de 17 judecatori si care o va
rejudeca
-procedura pilot: se apeleaza la procedura pilot atunci cand situatia supusa judecatii
Curtii este una care afecteaza un nr f mare de persoane si exista riscul unui nr f mare de
plangeri; printr-o hotarare pilot Curtea poate stabili obligatii generale ale statului parat care sa
vizeze repararea situatiei nu numai pt reclamant/ reclamanti, ci pt toate persoanele aflate in
aceeasi situatie
-procedura este in principal scrisa
-este obligatoriu orala doar in procedura pilot si in fata Marii camere
-procedura se desfasoara in limba oficiala a statului parat pana la momentul comunicarii, dupa
care limba procedurii va fi una din cele 2 limbi oficiale ale Curtii: engleza sau franceza
-dupa momentul comunicarii asistenta juridica este obligatorie
-oricand in cursul procedurii partile pot negocia o intelegere amiabila prin intermediul grefei
aceasta intelegere se materializeaza printr-o declaratie unilaterala a statului prin care
recunoaste incalcarea unora dintre drepturile din Conventie si se obliga sa plateasca o suma de
bani cu titlu de despagubiri

Efectele unei hotarari de admitere de catre Curte

-Curtea Europeana a Drepturilor Omului nu are competenta sa anuleze hotarari judecatoresti,
sa pronunte hotarari in locul instantelor nationale, sa emita sau sa anuleze acte administrative
sau legi
-CEDO poate sa constate incalcarea drepturilor si obligarea la despagubiri
-in situatii exceptionale, Curtea poate cere statelor sa face ceva
-in dreptul procedural roman, in masura in care se admite o plagere de catre CEDO, iar
incetarea incalcarii sau a consecintelor sale s-ar putea realiza prin casarea unei hotarari
judecatoresti persoana in cauza are calea revizuirii prin care poate sa obtina acest lucru
Ex: o persoana a fost subiect al unei perchezitii in conditii care la prima vedere au fost
contrare legii....
- Curtea acopera 3 tipuri de prejudicii:
1. prejudicii materiale care pot fi acoperite in masura in care intre incalcarea
constatata si prejudiciul produs exista un raport direct de cauzalitate
2. prejudicii morale
3. cheltuielile de judecata

8
14.02.2012
CURS 4
OBLIGATIILE STATULUI

Obligatiile statului sunt de 2 feluri:

1. obligatii negative- obligatiile statului de a se abtine de la acte prin care sa
incalce drepturi fundamentale
2. obligatii pozitive- obligatiile statului de a face- de a garanta respectarea
efectiva a drepturilor fundamentale in raporturile dintre privati sau in raporturile sale cu
privatii ex: obligatia statului de a se asigura ca noi respectam drepturile altora
-obligatiile pozitive sunt obligatii de mijloace
-exista 3 obligatii pozitive mari:
2.1. obligatia de legiferare- statul avand obligatia de a adopta reglementari prin care sa
protejeze drepturile fundamentale ale persoanei
Ex: NACHOVA contra BULGARIA- 2 pers au evadat, politia i-a cautat, i-au gasit in satul
natal si i-au impuscat in cap; Curtea a constatat ca Bulgaria si-a incalcat obligatia de legiferare
(uzul de arme de foc din dotare)
2.2. obligatia statului de a lua masuri administrative atunci cand exista un pericol
cunoscut si concret de a se produce o afectare grava a unui drept fundamental al unei
persoane
Ex: langa Istambul langa groapa de gunoi locuiau mai multe familii in locuinte de carton;
municipalitatea a fost sesizata de niste inspectori ca s-a format o bula de gaz sub gunoaie care
poate exploda in orice moment; autoritatiile au trimis niste somanii catre pers ca locuiesc
ilegal; s-a sesizat Curtea; primaria stia ca poate exploda si trebuia sa ia masuri pt a le proteja
viata (de ex sa evacueze cu forta zona)
-Cauza TATAR contra Romania: prin 2000 de la prea multa ploaie s-a umplut un lac cu
ceanura care s-a scurt in Tisa; fam Tatar locuia pe malul Tisei; copilul familiei a suferit o
degradare a sanatatii probandu-se ca una din cauze a fost consumul de apa contaminata cu
ceanura; s-a facut o plangere in fata Curtii; Curtea a supus ca atata timp cat statul roman stiut
ca in apa e mare cantitatea de ceanura, aceasta avea obligatia de a avertiza familia in acest
sens; Romania nu a facut nimic; doar la 2-3 zile de la incident a aparut un cominicat
-situatia expulzarilor sau extradarilor
2.3. obligatia statului de a realiza o acheta penala eficace ori de cate ori exista
suspiciuunea existentei unei incalcari grave a unui drept fundamental (=obligatia statului de a
nu musamaliza anumite fapte)
-acheta penala este eficace numai daca are o durata rezonabila de timp
Ex: ANDRU si altii contra Romania- a intervenit prescriptia pt infractiuni, doar 2 au fost
condamnati pt infr de genocid care e imprescriptibila (1989 Timisoara); a durat 12 ani; Curtea
a spus ca daca sunt f multe victime trebuia sa se grabeasca ancheta
-obligatia ca anchetatorii sa se bucure de independenta fata de cei anchetati
Ex: ANDRU si altii contra Romania- ancheta s-a facut de procuror militar; ancheta avea la
un moment dat ca subiect pe ministrul apararii; o mare parte a anchetei s-a facut de procurori
cu grad de colonel, cand cei mai multi infr aveau grad de generali

9
 ANGHELESCU contra Romaniei- s-a lovit singur la cap de un bar si a cerut sa se constate
ca a fost lovit de politisti; cazul a fost anchetat de procuror militar; politistii au anchetat
politisti- nu e corect
-este obligatorie participarea victimelor la ancheta penala desfasurata
Curtea a constatat ca cel mai bun mod de a nu se musamaliza ancheta este participarea
victimelor la ea
-o ancheta este eficace daca se desfasoara toate activitatile de ancheta rezonabil a fi
desfasurate
Ex: -ANGHELESCU contra Romaniei- omul a avut un incident verbal cu un politist; a
sustinut ca a fost luat de politisti si batut cu bastoanele, politistii ca s-a lovit la bar; nu s-a
inceput plangerea penala pt ca s-a constat ca si-a provocat singur leziunea; trebuiau anchetati
cei din bar
- multe cereri turcesti vizeaza faptul ca multi oameni au muriti in penitenciare; cei de la
penitenciar sustin ca au murit din cauze naturale, dar nu s-a facut autopsie; apropiatii spun ca
au murit din cauza conditiilor din penitenciar

DREPTURILE FUNDAMENTALE

1. Dreptul la viata
-nu se stie exact daca e drept sau libertate
-e un drept relativ
Orice drept fundamental are e componente:
1. un interes personal al persoanei de a-si exercita acel drept
2. un interes al societatii
-in momentul cand exista un conflict in cele 2 interese, se pune problema care din ele
prevaleaza: daca prevaleaza interesul societatii e un drept, daca nu e o libertate
-interesul personal in cazul dreptului la viata: dorinta de a trai manifestata prin instinctul de
autoconservare care exista din nastere
x x x
momentul conceptiei nasterea decesul

interesul statului creste

-daca sunt 2 drepturi in conflict, statul are obligatia de a trasa linia dintre ele
Ex: libertatea de exprimare, dreptul la viata publica- cand se publica poze intr-o anumita
postura cu o persoana
-de la momentul nasterii exista ambele interese: si cel personal si cel al societatii
-in timpul vietii prevaleaza interesul societatii
-daca avem in vedere interesul personal viata se termina in momentul mortii cerebrale

10
 Obligatiile negative ale statului in raport cu dreptul la viata
-dreptul la viata e un drept relativ si poate suporta limitari (in situatia legitimei aparari)
-dreptul statului de a nu ne ucide
Conditii suplimentare pt a putea limita un drept:
1. recursul la forta sa fie absolut necesar in situatia data
Ex: MC CANN contra Marii Britanii- serviciile de securitate au avut informatia ca este in
Gibraltar o masina capcana; in fata unei sectii de politie se parcheaza o dubita alba din care
ies doua pers; politia ii striga crezand ca e acea masina; in momentul cand au fost somati cei 2
au fugit (au fost impuscati); familiile lor au facut plangere cum ca li s-a incalcat dreptul la
viata pt ca nu s-au facut verificari pt a vedea daca cei 2 sunt teroristi sau nu;
-in Olanda o pers a furat o motocicleta, politia la urmarit, omul s-a oprit la un moment dat,
iar politistul a scos o arma; omul a scos un pistol, moment in care a fost impuscat; pistolul lui
era de cauciuc
-ISAEVA contra Rusia- dupa ce rusii au cucerit un oras, armata rusa si-a dat acordul sa
paraseasca orasul convoiul civil; la granita au fost intorsi; convoiul a fost supravegheat de
avioane ruse; s-a tras cu pusca spre avioane; comandantul avionului a tras cu o racheta;
necesitatea recursului la forta
2. scopul legitim urmarit sa fie unul din urmatoarele:
-protectia vietii unei persoane- legitima aparare
-impiedicarea unei evadari sau retinerea unei persoane
-impiedicarea unei revolte

Obligatiile pozitive in cazul dreptului la viata

1. de a reglementa regimul armelor de foc, in special utilizarea lor in fortele de ordine
2. de a elibera din starea de detentie orice persoana care se afla in pericol de a muri datorita
conditiilor de detentie
Cauza GAGIN contra Romaniei: persoana in cauza, orfana la 18 ani a fost condamnata
la 25 ani pt omor deosebit de grav si alte infractiuni. In detentie a facut hepatita si alte boli
vurale. A fost transferat la spitalul penitenciarului, nu s-a agravat boala. Eliberat in spitalul
civil, cererea avea termen mare, intre timp a murit. Cere Curtii inainte de deces respectarea
dreptului la demnitate. Neavand succesori in Romania, nu exista un interes. Jud pe art. 2 (de
la viata), se contata incalcarea dreptului la viata. De la data constatarii starii grave de sanatate,
statul roman avea obligatia de a-l elibera si a-l trimite intr-un spital civil. Mai avea 6 luni pana
la moarte si a fost pus in libertate. Romania si-a incalcat obligatia de a proteja un drept
fundamental.

11
19.03.2012
CURS 5

2. Dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentelor inumane sau degradante

(Dreptul la demnitate)- art. 3
-este un drept absolut, nu suporta nici un fel de limitare
Tortura= orice tratament sau pedeapsa aplicata cu intentie si care produce consecinte
de ordin fizic sau psihic extrem de grave. Aceasta gravitate se estimeaza prin raportare la
varsta, sexul, starea de sanatate si contextul in care se aplica un astfel de tratament asupra unei
persoane
Ex: Acte de tortura prin jurisprudenta Curtii Europene: -pendulul palestinian, lovirea unei pers
de catre autoritati in cursul interogarii acesteia (chiar daca nu e grava, ci datorita contextului
in care s-au aplicat)
Tramente inumane= acele tratamente care sunt aplicate cu intentie si produc
consecinte fizice sau psihice avand un minim de gravitate
Tratamente degradante= cele care au drept consecinta umilirea persoanei sau aducerea
ei intr-o situatie de inferioritate
-de multe ori tratamentele inumane sunt si degradante
Ex: in cazul expulzarii unei pers intr-un stat in care e batut pt ca e homosexual, cand o pers e
tinuta intr-o celula aflata langa groapa de gunoi
-si tratamentele inumane si cele degradante trebuie sa aiba un minim de gravitate
Un copil a fost rapit in Germania. Familia a primit o instiintare ca acel copil va fi
omorat daca nu va plati o suma de bani pana la o anumita ora. Cu acordul sefului politiei
germane, omul care a rapit copilul a fost batut sa recunoasca unde e copilul. Curtea a admis ca
au fost acte de tortura, dar nu s-au acordat despagubiri
Cauza PANTEA: domnul Pantea, avocat in Oradea, a avut legaturi necunoscute cu o
pers, a ajuns in curtea acelei pers, l-a impins, acea pers a dat cu capul si a murit. Pantea
sustinea ca l-a gasit mort in curte. A fost acuzat de omor deosebit de grav si a fost batut pana
in cursul diminetii. Sotia lui a fost anuntata ca Pantea a fost gasit intr-o balta de sange in
celula. Aceasta a venit cu un post de televiziune. A fost transportat la spital cu rani deosebit
de grave. S-a constatat ca plangerea sotiei a fost tardiva. Din cauza loviturilor si a bolilor
anterioare Pantea a facut schizofrenie paranoica de gr 3. Intr-o dimineata aceasta a crezut ca
mama lui vrea sa il omoare si si-a ucis mama. A fost tinut iintr-o celula cu 2 condamnati
definitiv, el fiind arestat-> e INTERZIS.

3. Dreptul la libertate (in sens fizic)- art. 5

-e un drept relativ, poate suporta anumite limitari, dar in situatii speciale si nu se aplica
neaparat conditiile limitarii
Art. 23 Constitutie, art. 5 CEDO: Privarea de libertate se poate dispune numai de un
judecator.
3 hotarari: GUZZARDIC contra Italia: Guzzardic a fost un mafiot hotarat sa toarne. A
facut o intelegere cu procurorii italieni pt a se garanta securitatea. A fost dus pe o insula unde
era f putina securitate italiana si se putea misca liber. La un moment dat, Guzzardic a facut

12
scandal pt a fi eliberat. Tinerea unei pers pe o insula mica e privare de libertate sau o
restrictionare a libertatii de circulatie? Curtea a spus ca e privare de libertate. Jurisprudenta:
interdictia unei pers de a parasi o localitate nu e privare de libertate pt ca omul isi poate
satisface nevoile sociale, e o limitare a libertatii de circulatie.
AMMUUR si altii contra Franta: oamenii erau pers de origine olandeza care au
reusit sa fuga de razboiul civil. S-au urcat pe un avion. Oamenii s-a trezit in aeroport fara acte,
s-au prezentat la politia de frontiera si nu au putut trece. Au fost tinuti in acea zona de
aeroport intre avion si politie. S-a facut cere de azil care a fost respinsa pt ca nu au avut acte
de identitate. Guvernul francez le-a oferit cate un bilet de avion catre oriunde vor. Oamenii nu
au plecat o vreme, li s-a permis sa doarma in sala de asteptare. Dupa 3 sapt oamenii au
acceptat oferta si si-au luat biletele de avion. 5 oamenii au fost ucisi pe aeroport, iar despre
restul nu se stie nimic. O asociatie franceza i-a reprezentat in fata Curtii. Statul francez s-a
aparat, spunand ca acestia putea pleca oricand oriunde. Curtea a respins argumentul, spunand
ca atunci cand se vb de privarea de libertate, imposibilitatea de parasire a locului nu trebuie sa
fie neaparat una de natura fizica. Oamenii erau analfabeti, nu stiau ce inseamna oriunde, nu
stiau ce e avionul. In raport de pers acestea nu se poate spune ca acestia pot merge oriunde.
Practic nu aveau aceasta posibilitate.
OOMS si altii contra Belgia: cei 3 erau homlesi si se rugau de politisti sa ii tina
in arest. La un moment dat, un politist nu le-a mai dat voie sa iasa din arest. Au facut plangere
in fata Curtii sustinand ca au fost tinuti in arest fara o plangere.

Situatiile exceptionale in care se poate limita dr la libertate:

-pe langa conditiile generale sunt necesare si aceste conditii
1. arestarea preventiva- situatia in care o pers este detinuta inainte de o hotarare de
condamnare
-situatie in care un om isi pierde libertatea sub suspiciunea ca a comis o infractiune, acesta
fiind nevinovat in acel moment
-arestarea preventiva constituie privarea de libertate a unui om nevinovat
-dupa ce s-a dat hotararea definitiva de condamnare, se scade perioada in care a fost arestat
din pedeapsa data
Consecinte:
-arestarea preventiva NU este o forma de executare anticipat a pedepsei
-simpla gravitate a acuzatiei NU justifica arestarea unei persoane
Hotararea LETELIER contra Franta: a fost acuzat de terorism.
-justificarea arestarii preventive poate sa aiba 3 surse: -riscul dovedit de fuga
-riscul dovedit de a comite alte infr
-riscul dovedit de a afecta buna
desfasurare a procesului penal (de a ascunde probe, a influenta martori, etc)
-trebuie dovedit riscul, nu ca exista posibilitatea
-aceste riscuri dispar dupa trecerea unui interval de timp astfel incat se impune
o reevaluare permanenta a acestora

13
26.03.2012
CURS 6

-potrivit Constitutiei controlul arestarii se face din 30 in 30 de zile pe perioada urmaririi

penale si din 60 in 60 de zile pe perioada fazei de judecata.
-potrivit art. 5 (3) din Conventie, detentia preventiva trebuie sa aiba o durata rezonabila
-potrivit art. 23 din Constitutie, durata maxima a detentiei in faza de urmarire penala este de
180 de zile

2. internarea medicala fara acordul persoanei

-in raport de persoanele fara discernamant, acordul acestora nu poate fi prezumat si nici
inlocuit de acordul altei pers (de ex: tutore); in consecinta, in cazul acestor pers, statul are
obligatia pozitiva ca la momentul internarii lor sa existe cel putin un aviz medical care sa
justifice internarea medicala
Cauza FILIP contra Romaniei: Filip a comis o infr, procurorul a dispus internarea la
psihiatrie, i s-a facut o expertiza, suferea de o boala, care s-a confirmat dupa 6 luni dupa ce a
fost internat. Cand a fost internat nu a existat niciun aviz. Romania a incalcat dreptul la
libertate a persoanei, omul a fost privat de libertata fara un aviz medical, iar controlul s-a
facut la 6 luni dupa internare.
-la o persoana cu discernamant acordul la internare se prezuma
-la o persoana fara discernamant internarea in spitalul de boli psihice, acordul nu se prezuma
-in raport de acordul pt internare la minori, in principiu, acordul trebuie dat de reprezentantii
legali, iar un acord al acestora semnifica lipsa unei privari de libertate
-daca exista probe certe a lipsei acordului copilului, atunci acordul parintilor nu poate
functiona, situatia trebuie privita ca o privare de libertate
Privare de libertate in scop medical se poate dispune daca sunt indeplinite 2 conditii:
-exista un aviz medical ANTERIOR internarii
-un control judecatoresc ulterior (CEDO nu s-a decis daca acest control trebuie
sa fie automat sau la cerere); potrivit legii romane controlul judecatoresc se face la cerere

3. privarea de libertate a minorilor in scopul educarii acestora

-trebuie avut in vedere scopul

4. privarea de libertate in urma condamnarii pronuntate de o instanta penala

5. privarea de libertate in scopul exercitarii unei obligatii legale

Ex: daca o pers e citata ca martor la un proces, acea persoana trebuie sa stea in instanta in
timpul declaratiilor
la aeroport in timpul controlului
-privarea de libertate trebuie sa tina atata timp cat tine obligatia legala

6. in scopul extradarii sau expulzarii sale

-problema duratei rezonabile se pune la extradari

14
 In viata reala exista si alte situatii:
Ex: centrele de imigrati, AMMUUR contra Franta
Orice persoana privata de libertate, in oricare dintre ipoteze are 2 drepturi:
-de a fi informata intr-o limba pe care o intelege si in cel mai scurt timp despre
motivele privarii de libertate
-de a apela la o instanta de judecata care sa verifice legalitate privarii

4. Dreptul la un proces echitabil

-garantat de art. 21 din Constitutie si art. 6 din Conventia Europeana
-cel mai important dintre toate drepturile: pt a-ti proteja celelalte drepturi e necesar dreptul la
un proces echitabil
-inglobeaza mai multe drepturi
Art. 6 din Conventia Europeana nu se aplica la toate procesele (doar litigiilor in
materie penala si in materie civila); din art. 21 din Costitutie=> se aplica la toate procesele, nu
pare sa-si limiteze domeniul de incidenta, dar jurisprudenta face o anumita limitare
Art. 6 din CEDO se aplica in materie penala:
Cauza ENGEL contra Olanda: Engel era militar, era de fapt un delict disciplinar si a
fost sanctionat penal fara judecator, nu a beneficiat de dr la un proces echitabil
Cauza OZTURK contra Germania: a primit o amenda de circulatie, a facut plangere in
fata Curtii
Sunt folosite 3 criterii pt a verifica daca un delict e penal:
Raspunderea administrativa= vizeaza delicte de incalcare f putin importanta a unei legi
1. calificarea interna- daca prin legea interna fapta e considerata ca fiind infractiune, e
delict penal
2. criteriul naturii infractiunii- sunt considerate fapte penale acele fapte care chiar
daca nu sunt calificate ca fiind infractiuni, lezeaza ordinea publica in general, avand o natura
apropiata de cea a infractiuniilor clasice
Ex: conducerea pe drumurilor publice cu o alcoolemie sub 0,8 e contraventie, dar are natura
penala
3. criteriul severitatii si scopului sanctiunii- sunt considerate penale faptele care se
sanctioneaza cu masuri de ordin punitiv si care constau in privare de libertate, limitarea
substantiala a unor drepturi sau sanctiuni pecuniare cu un cuantum f mare
Ex: in cauza ENGEL fapta are caracter penal
Cauza ANGHEL contra Romania: omul a comis pe legea interna o contraventie, care
se putea sanctiona cu o amenda si se putea transforma in inchisoare in caz de neexecutare

15
2.04.2012
CURS 7

Litigiile civile= toate litigiile care au ca si obiect aspecte patrimoniale, precum si toate
litigiile care tin de familie sau de identitatea persoanei
Ex: litigiile de dreptul muncii, litigiile care vizeaza o autorizatie de constructie
Nu sunt litigii civile:
-litigiile de drept constitutional institutional
-litigiile care au ca si obiect exercitarea puterii statului (ex: daca e revocat din
functie un consilier local, sunt o forma de exercitarea puterii, nu au contract de munca)
-litigiile privitoare la intrarea strainilor pe teritoriul Romaniei etc.
-majoritatea litigiilor sunt civile (se discuta despre bani)
-in litigiile non civile nu se ajunge in justitie (nu exista dreptul la un proces echitabil, accesul
la justitie)

DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL IN

MATERIE PENALA

1. Dreptul de acces la justitie

In materie penala, dreptul de acces la justitie este recunoscut numai persoanei
acuzate penal, nu si victimei unei infractiuni.
-victima poate face plangere penala
-e un drept, nu o libertate
Acest drept implica ca orice persoana acuzata penal sa fie condamnata definitiv doar
de catre o instanta de judecata (o sanctiune penala definitiva nu poate fi aplicata de niciun alt
organ decat o instanta de judecata).
Hotararea GRECU contra Romania: s-a inceput urmarirea penala impotriva lui Grecu,
procurorul a constatat ca fapta lui nu prezinta pericol social si i s-a aplicat o sanctiune cu
caracater administrativ.

2. Prezumtia de nevinovatie
Implica:
a) dreptul la tacere- consecinta a prezumtiei de nevinovatie
Jurisprudenta CEDO: prezumtia de nevinovatie si dreptul la tacere implica interdictia
de a interpreta tacerea drept o admitere a vinovatiei, cu exceptia acelor situatii in care in mod
rezonabil persoana acuzata trebuie sa dea niste explicatii
Cauza SAUNDERS contra Marea Britania: politia britanica a facut o perchezitie intr-
un imobil unde era mult explozibil si Saunders. A fost acuzat ca adera la o grupare terorista.
Trebuie admis ca tacerea reprezinta o acceptare a culpabilitatii sau lipsa unei explicatii.
-nu creeaza dreptul de a oferi informatii false
-declaratia data sub presiuni sau violente este nula

16
 Hotararea FUNKE contra Franta: Funke era suspectat ca ar comite o infr de
contrabanda, politia i-a cerut sa depuna extrasele de cont, a refuzat si a fost amendat pe zilele
de refuz.
CEDO: nicio persoana nu poate fi obligata sa contribuie la propria incriminare nici
prin interogatoriu, nici altfel
-acest drept este relativ=> permite limitari atunci cand o persoana este obligata sa puna la
dispozitia autoritatilor lucruri pe care autoritatile nu le pot obtine altfel.
Care e momentul de la care o persoana beneficiaza de dreptul la tacere?
-daca o pers e citata ca martor intr-un proces penal si refuza sa dea declaratii comite infr de
marturie mincinoasa
Cauza SERVE contra Franta: Serve a fost trimis in judecata pt o infr, a refuzat sa dea
declaratii; a fost citat ca martor la un alt proces, a refuzat sa dea declaratii si a fost acuzat ca a
depus marturie mincinoasa.
Ce se intampla cu probele izvorate din marturiile date sub presiuni sau violente?
Ex: se da o declaratie cu locul unde e ascuns un pistol; politia merge si il ia. E nula proba?
Teoria fructului otravit: o proba nula nu poate produce efecte juridice.
Teorie: doar proba e nula, informatiile obtinute si care conduc la alte probe sunt valabile.
Protejarea prezumtiei in raporturile cu tertii (Cine mai trebuie sa respecte prezumtia
de nevinovatie in afara de instanta?)
Hotarare: ministrul de externe francez a fost impuscat in Paris in plina zi in anii 80.
Faptuitorul e necunoscut. Politia franceza a prins inculpatul. S-a facut o conferinta de presa
unde politistii au povestit cum l-au prins pe criminalul cu sange rece. Inculpatul a facut
plangere la CEDO ca i s-a incalcat dreptul la prezumtia de nevinovatie. (nu el era vinovatul).
Statul francez s-a aparat: cand l-au prins si s-a facut conferinta nu era acuzat, ministrul de
externe e politia si il puteau acuza. Cele 2 argumente au fost respinse de Curte: atata vreme
cat un om e retinut nu puteau spune ca nu l-au acuzat. Slujba ministerului de interne se
manifesta in fata instantelor de judecata, nu in fata opiniei publicului. Curtea a supus ca
organele de ancheta pot informa oamenii despre anchetele in curs, dar nu trebuie formulate in
asa fel incat sa se evidentieze vinovatia acuzatului.
Sarcina probei apartine acuzarii
-singurele care ridica probleme sunt prezumtiile
Hotarare SALABIAKU contra Franta: Curtea a spus ca utilizarea unor prezumtii de
vinovatie nu aduce atingere prezumtiei de nevinovatie in masura in care acele prezumtii chiar
sunt prezumtii adica in masura in care ceea ce se prezuma este un fapt care este de regula
adevarat, dar care este imposibil de probat; a 2-a conditie pt a utiliza astfel de prezumtie este
ca ea sa fie relativa, sa poata fi combatuta in sens contrar.

17
9.04.2012
CURS 8

3. Dreptul la o durata rezonabila a procedurii

-art. 6 CEDO; art. 21 Constitutie
Momentul de la care incepe sa se socoteasca durata unei proceduri penale este
momentul la care unei persoane i se comunica in mod oficial, explicit sau implicit ca este
suspectat de comiterea unei infractiuni.
-comunicarea explicita e, de obicei, un act de procedura adica o rezolutia de incepere a
urmaririi penale.
-comunicarea implicita poate sa apara intr-o multitudine de circumstante ex: la
momentul in care o pers e retinuta e politisti, procurori, pers respectiva i se comunica implicit
ca e suspecta de comiterea unei infractiuni
Punctul final al procedurii este momentul condamnarii definitive sau al achitarii
definitive. (definitiv= in principiu, solutia pronuntata in recurs sau cea pronuntata in fond sau
in apel in masura in care nu a fost atacata)
Exista 3 criterii de determinare a duratei rezonabile a procedurii:
1. cel care vizeaza complexitatea cauzei
2. criteriul comportamentului statului si al inculpatului- de cele mai multe ori cel mai
important criteriu
-expertizele nu au o durata rezonabila (cel putin 6 luni)
3. importanta cauzei- in functie de obiectul cauzei, sunt cauze care trebuie tratate prioritar
(cauzele cu arestati, alte cauze in care s-au luat masuri provizorii etc.)

4. Dreptul la o procedura contradictorie

=tot procesul sa fie o dezbatere intre 2 parti aflate pe pozitie de egalitate si in opozitie, toate
elementele de fapt si de drept sunt stabilite de judecator
-consecinta lipsei de contradictorietate: media de achitari la procesele penale e de 14-15% la
nivelul statelor din UE; in Romania: 4,8%, achitari reale- 1,2% (fara cele date pe art. 18 CP)
-lipseste mult in procesele penale
Consecintele dreptului la o procedura contradictorie:
1. orice persoana acuzata penal are dreptul de a fi prezenta la propriul proces
-e o libertate absoluta
-in situatia in care persoana acuzata penal nu poate fi gasita fara sa existe dovada ca se
sustrage, procesul se poate desfasura si in lipsa (=procedura in contumacie) insa odata ce
persoana acuzata este gasita aceasta are dreptul la rejudecarea cauzei in prezenta sa
-in sistemul nostru, rejudecarea nu e obligatorie
-hotararea initiala nu se caseaza
2. orice persoana acuzata penal are dreptul sa i se comunice intr-o maniera detaliata
acuzatia si faptele care i se reproseaza
-e un drept absolut

18
Ex: o persoana e acuzata de furt, dar nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii
si e condamnata pt abuz de incredere-> acea persoana nu s-a aparat pt acuzatia de abuz, ci pt
furt
-pt a se putea apara persoana in cauza trebuie sa cunoasca toate elementele dosarului de pe
rolul instantei de judecata
Martorii anonimi (situatia marturiilor anonime)= declaratiile date in dosar care nu
sunt ascunse fata de persoana acuzata, ceea ce se ascunde e identitatea martorului
Conditii de utilizare a martorilor anonimi:
-sa existe motivarea probata a justificarii pt care se utilizeaza marturia anonima
-marturia anonima sa nu fie principala proba a vinovatiei (Curtea Europeana: sa ajute la
stabilirea vinovatiei, nu sa determine stabilirea ei.)
-utilizarea marturiei anonime sa fie compensata intr-un anumit fel in cursul procedurii
(compensarea marturiei anonime difera de la stat la stat; sistemul nostru nu reglementeaza
martorii anonimi)

19