Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Universitatea Tehnic a Moldovei

Tema: Istoria Jocurilor Olimpice

Realizat: Dolghieru Rodica,

studenta grupei SI-162.

Chiinu 2017
 CUPRINS
I. Jocurile Olimpice antice.3
1.1. Originea Jocurilor Olimpice antice..3
1.2. Olimpia7
1.3. Atleii9
1.4. Jocurile.............................................10

II. Jocurile Olimpice moderne..13

2.1. Renaterea Jocurilor Olimpice.........13

III. Olimpismul..23

IV. Bibliografie..25
 I.Jocurile Olimpice antice

1.1. Originea Jocurilor Olimpice antice

Jocurile Olimpice au fost cele mai vechi dintre cele patru evenimente atletice
naionale care fceau parte din jocurile periodos, sau de circuit. Celelalte trei au fost:
Jocurile Pytice din Delphi, Jocurile Istmice din Cotint i Jocurile din Nemeea. Chiar dac
Jocurile Olimpice antice sunt, n accepiunea general, precursoarele celor moderne,
probele competiionale i modul de desfurare a acestora pot prea destul de mult
diferite fa de ceea ce exist n prezent. ntr-o lume n care atleii preferau s moar
dect s se recunoasc nvini, chiar i spiritul sportiv capt noi nelesuri.
Nscut acum aproape 3000 de ani pe muntele Olimp, fieful zeilor strvechi, Olimpiada
a reprezentat dintotdeauna o ncununare a celor mai nalte virtui umane. Chiar dac
nvingtorilor de azi nu li se mai nalta ode i statui c n vremurile antice, spiritul nobil al
competitorilor a rmas viu i s-a perpetuat ntr-o competiie ajuns la nivel global.
n ciuda numeroaselor informaii pe care le avem n prezent despre prestigioas
competiie antic, originile acesteia rmn acoperite n mister. Homer i prezint pe vechii
greci c pe nite rzboinici prin excelen i mai puin c pe nite atlei renumii care primeau
ovaiile mulimii. Cel mai probabil, ntrecerile sportive i culturale ar fi aprut c o consecin
a stabilitii politice a cetilor greceti din secolele VIII-VI i.H., i a adoptrii idealurilor
aristocrate privind continu antrenare a minii i trupului, de ctre toate clasele sociale.
Legendele antice vorbesc ns de regele Oenomanos, suveran al Olimpiei, cel care
instituise o proba sportiv ce avea c premiu mna fiicei sale, Hippodamia. Pretendenii ar fi
trebuit s l ntreac pe tatl exigent ntr-o cursa de care, eecul soldndu-se inevitabil cu
execuia celui nvins. Nu mai puin de 12 tineri se spune c fuseser ucii n ncercarea de a
ctig mna Hippodamiei. Cel care va pune punct tiranicei competiii avea s fie Pelops, un
tnr erou grec, cel care ajutat de zeul Poseidon va defect carul regelui atribuindu-i victoria.
De altfel, se spune c Oenomanos avea s piar n aceast ultima cursa devenind cea de a 13-a
i ultima victima a sngeroasei ntreceri.. n dorina de a comemora victoria, Pelops va
inaugura o nou competiie, pe care o va numi Olimpiada, i care trebuia s se desfoare odat
la fiecare patru ani.
Mesagerii plecau din Olimpia spre toate cetile greceti, anunnd nceperea
evenimetului care se desfura sub patronajul lui Zeus, zeul suprem n mitologia greac.
Originea Jocurilor Olimpice se afla n mai multe legenge,unele dintre ele nscocite de
fantezia diferitilor povestitori sau poeti ai Antichitaii.
Iat una dintre aceste legende: Se zice ca prin secolul al IX-lea .Hr. Zeus,dupa ce l-a
invins pe tatal sau,Cronos,mnctorul de copii,i pe titani, coborndu-i in Tartar , s-a nlat pe
varful muntelui Olimp, devenind stpnul lumii si a statornicit inerea unor jocuri care sa-i
cinsteasca biruina.Se pare ca aceasta surs este mai puin credibil.
O alt legenda atribuie Jocurile unui muritot care,datorit vitejiei sale,a devenit
erou,Heracle sau Hercule, fiul reginei Alemena,voinic cum nu se mai afla altul .Dupa ce l-a
ucis pe regele Elidei,Auguas,Heracle a rsdit 300 de mslini si a organizat Jocurile
Olimpice,multumindu-i astfel lui Zeus.La venirea lui din Creta,Heracle,fire vesel,odata sosit
n Olimpia i-a pus la ntrecere pe cei patru frati ai si ,dar neavnd stadion,vestitul erou a
stabilit el traseul ,msurandu-l cu 600 de picioare n linie dreapt.Aceste picioare au rmas
celebre peste veacuri deoarece totalul lor nsumeaz 192,27 m sau distanta de un
stadiu.Heracle l-a ncununat pe nvingator cu o ramur de mslin,traditie pastrata pn astzi.
O alt versiune atribuie paternitatea Jocurilor lui Pelops care, dup ce l-a nvins pe
regele Oinomaos la alergri,s-a casatorit cu Hipodamia si a organizat la Olimpia Jocurile
Atletice, n 884 .Hr.
Dovezile obiective scrise,privind nceputurile jocurilor,au ntrziat s apar secole la
rnd ,pana in anii 1875-1881,cand arheologul german Ernest Curtius a descoperit o inscriptie
n marmur alb, care cuprinde lita atletilor nvingtori.Cea mai veche dintre ele dateazz din
anul 776 .Hr. i l consacr pe Corebas drept primul nvingtor n cursa de un stadiu. Actul de
natere al Jocurilor Olimpice a fost semnat.
O data la 4 ani cei mai buni sportivi din lume se intrec intr-un concurs numit
Olimpiada - deunde vine numele si cum a aparut acest concurs? Numele de
Olimpiada vine de la numele orasului Olimp, faimos pentru frumusetea templelor
incare locuiau Zeus si Hera impreuna cu ceilalti zei.Primele intreceri olimpice au avut
loc dupa spusele arheologilor in anul 776 i.H., ele cuprindeau o serie de intreceri
sportive si erau organizate in cinstea zeilor, initial avand un caracter religios; Jocurile se
desfurau la fiecare patruani,vara, nzilelesrbtorilor lui Zeus, n nord-
vestulPeloponesului, n cmpia Olimpia. Participau doar brbaii de origine greceasc n
timp ce femeilor nu le era permis prezena nici ca spectatoare. De asemenea, doar
cetenii liberi erau admii, sclaviifiind exclui.
Organizarea jocurilor, judecarea rezultatelor i decernarea premiilor se fceau de
ctre magistrainumii Helladonike. Jocurile durau cinci zile i ncepeau cu o procesiune
solemn i cu jertfe, cudefilarea concurenilor i jurmntul olimpic. n ziua a doua avea
loc ntrecerea tinerilor de 18-20 anidup care, n ziua a treia ntreceri de alergare, lupte,
pugilat i pancraiu. Cea mai disputat prob,cea de pentatlonavea loc n ziua a patra
urmat de ntrecerile hoplitodorilor (oameni narmai),alergrile de care i clria.
De-a lungul timpului, ordinea ntrecerilor s-a modificat de nenumrateori. n ziua
a cincea erau premiai nvingtorii (Olimpionike, nvingtor la Olimpia) care primeau
ocunun din ramuri de mslin slbatic. Cei care i menineau titlul de campion la mai
multe ediiisuccesive sau erau ctigtori a mai multor jocuri care se desfurau pe
teritoriul Greciei senumeau periodonikes.
Jocurile Olimpice au fost cele mai vechi dintre cele patru evenimente atletice
naionale care fceau parte din jocurile periodos, sau de circuit. Celelalte trei au fost:
Jocurile Pytice din Delphi, JocurileIstmice din Corint i Jocurile din Nemeea.O
deosebire important dintre Jocurile greceti i cele moderne este c toate evenimentele
atleticeindiferent de gradul de importan erau orgamizate sub patronajul unei diviniti.
La Delphi eraonorat zeul Apollo, iar n Corint i Nemeea zeul Poseidon. Se
credea c zeii le dau atleilor forafizic i abilitatea necesar pentru a putea participa cu
succes la Jocuri, i drept urmare, atleii senchinau la zeitile respective.
n timpul jocurilor olimpice ncetau orice conflicte politice i militare dintre
cetile greceti, instituindu-se aa-zisa pace olimpic. Intervalul dintre dou
ediii se numea olimpiad.
Evenimentele importante din istoria acestei perioade sunt exprimate prin
numrul de ordine al Olimpiadei: de exemplu, lupta de la Termopile a avut loc n
primul an al Olimpiadei 75 (480 .Hr.). Tradiia spune c ncepnd cu anul 720 .Hr.
atleii concurau dezbrcai . Ultima ediie a jocurilor a avut loc n anul 392, fiind
interzise doi ani mai trziu printr-un edict al mpratului roman Teodosiu I, din
prejudecat religioas (acesta era cretin, iar membrilor acestui cult le repugnau toate
tradiiile legate de religiile pgne), el ordonnd distrugerea cldirilor Olimpiei.
Pn la acest moment final, timp de 12 secole Jocurile Olimpice s-au desfurat
nentrerupt o dat la patru ani; au avut loc 293 de ediii . n anul 426, Teodosiu al II-lea
a ordonat distrugerea edificiilor din Olimpia.
Jocurile Olimpice simbolizau o ofranda adusa zeilor pentru toate lucrurile bune
pe care le faceau pentru pamanteni. Jocurile Olimpice ocupau un loc important in viata
Greciei antice, toata populatia de gen masculin, indiferent de cat de bogata sau
saraca, avea voie sa participe la intreceri; de asemenea, fetele necasatorite aveau
voie sa priveasca intrecerile; femeile maritate insa, nu aveau voie nici sa participe nici
sa priveasca competitia! In urma intrecerilor, castigatorii erau rasplatiti cu o coroana
impletita din ramuri de maslini si erau priviti de ceilalti participanti sau spectatori ca
adevarati eroi. Unul din cele mai importante lucruri pe langa faptul ca invingatorii
deveneau cunoscuti in toata Grecia era ca aceste intreceri nu puneau in valoare doar
forta fizica a sportivilor ci si modul in care ei isi puneau in valoare forta, vointa si
inteligenta imbinandu-le trebuie sa mentionam ca intrecerile sportive in antichitate
erau mult mai dure decat cele de astazi iar forta fizica deosebita era necesara.
Cu timpul au aparut asa cum era si firesc reguli noi si alte sporturi noi asa ca
intreaga competitie nu mai tinea doar o zi ci cinci zile si se desfasura numai vara, in cea
mai calda perioada a anului. Asa cum se obisnuieste si astazi in prima zi a jocurilor se
aprinde flacara olimpica, ea arde pe toata durata competitiei.
Flacara era adusa in Olimp de trei oameni anume alesi, care purtau pe cap
coroane din ramuri de maslin; pana sa ajunga in Olimp ei calatoreau 3 luni prin intreaga
Grecie, nimeni nu avea voie sa stinga flacara sau sa faca vreun rau unuia din purtatorii
ei; asta insemna ca il nesocotea chiar pe Zeus, cel caruia ii erau dedicate aceste
intreceri. Jocurile Olimpice au mai continuat inca 12 secole (1200 de ani) pana
cand, in anul 393 d.H. imparatul Theodosius a considerat ca acestea sunt jocuri
pagane fara caracter educativ sau sportiv si care nu fac altceva decat sa incurajeze
violenta asa ca pana in anul 1896 cand au aparut Jocurile Olimpice moderne aceste
intreceri nu au mai avut loc.

1.2. Olimpia

Coline dulci,mpdurite,pajisti si poiene nflorite,stropite de apele Alfeului si ale

Cladeosului rmuit de platani, fac din aceast vale cea mai pitoresc din ntreaga Elad. Aici
se gsete Olimpia,care nu a fost nici ora , nici aezare omeneasc ,ci o asociere de temple i
altare , ntre care strluceau cele ale lui zeus si ale Herei. Lng acestea , se aflau
stadionul,hopodromul si palestra.Stadionul ,care exist i astzi, nu avea o pist circular,ci
una pe mijloc , lung de 211 m si lat de 32 m, acoperit cu un strat gros de nisip.La cele doua
capete se afl cate o linie de calcar la care se puteau alinia 20 de alergatori.ntre cele doua linii
distanta este de 192,27 m, deci cele 600 de tlpi ale piciorului lui Hercule.
Spectatorii luau loc pe taluzuri naturale sau artificiale, n jurul arenei pentru a se ncrca
cu energie teluric.
Legenda spune ca prin secolul al IX-lea .Hr. Iftias,regele Elidei stpanea o regiune
rvnit pentru frumuseea si fertilitatea sa. Pentru a o pune la adpost de Licurg,regele
puternicei Sparte,Iftias a ncheiat cu acesta un pact care declara Olimpia teritoriu sacru i
inviolabil.Traversarea teritoriului cu armele n mn ,era pedepsit cu amenzi mari.Aa s-a
nscut pacea sacra (echecheria),armistiiu olimpic impus tuturor oraelor grecesti participante
la Jocurile Olimpice.O dat la 4 ani ,timp de o lun, n luna sacra (hieromenia)-ncepnd cu
cteva zile nainte de jocuri i cateva dupa acestea-nimeni nu se putea apropia narmat,trebuind
sa depun lancea i scutul la grani.
Poate cea mai important regul a Jocurilor Olimpice antice era echecheria, armistiul
sacru ce se instaura pentru trei luni n toat Grecia antic. Nici unei ceti greceti nu i era
permis s lupte sau s i deplaseze armatele n Eli, regiunea din care fcea parte Olimpia. Pe
timpul pcii, orice cetean grec putea traversa teritoriul inamicilor si fr team de a fi atacat,
iar pedeapsa cu moartea era abolit.
Istoricul Tucidides menioneaz o astfel de nclcare a armistiiul de ctre armata spartan n
anul 420 i.H. Pentru deplasarea unei armate de 2000 de oameni dincolo de grania regiunii
Eli, Spart avea s primeasc o amend uria, 100 de drahme pentru fiecare lupttor.
Pretextnd c trupele nu fceau altceva dect s se antreneze, cetatea acuzat refuz plata
exorbitantei sume de 200.000 de drahme. n consecin, organizatorii vor interzice att
participarea oricrui atlet spartan la Jocurile Olimpice din acel an, ct i realizarea oricrui fel
de sacrificii n cinstea zeilor.

Olimpia este cunoscut i pentru statuia sa imens a lui Zeus, statuie fcut
din filde i aur, una dintre Cele apte Minuni ale Lumii, fcut de Phidias. A fost gzduit de
templul lui Zeus, foarte aproape de o cldire imens, care se consider c a fost atelierul
lui Phidias, n care acesta a creat statuia (ulterior atelierul a fost transformat ntr-o basilic
cretin, n prezent ruinat).

1.3. Atleii

Participanii veneau din toate teritoriile greceti ,la nceput din Peloponez si apoi din
ndepatate aezri greceti: Atena, Egipt, Asi Mic, Pontul Euxin.
Odat cu amplificarea importanei Jocurilor, hieromenia tindea sa se lrgeasc la trei
luni ,cu 30 de zile nainte de jocuri, n gimnaziul din Elida. Atleii parcurgeau 15-20 de zile pe
drum la venire si alte cateva la plecare. n Elida, ei trebuiau s se prezinte helanodicilor (un
corp de oficiali,arbitrii care verificau sub toate aspectele calitile participanilor.
Ce condiii trebuia s ndeplineasc fiecare ? S fie grec , s fie om liber, s prezinte
referine asupra virtuilor atletice, i toi aspiranii trebuiau s efectueze n prealabil acas, n
patrie, antrenamente timp de 10 luni, n cantonament, sub conducerea maetrilor, care-I
supuneau la exerciii foarte sereve.
Niciun sclav sau barbar nu avea dreptul de a concura la Jocurile Olimpice, ele fiind
rezervate strict vorbitorilor de limba greac. Orice persoan care comisese o crim sau care
furase dintr-un templu primea interdicia de a mai participa vreodat la competiii.
Festivalul era interzis i femeilor mritate care nu puteau nici mcar s priveasc ntrecerile,
orice abatere fiind pedepsit cu moartea. Cu toate acestea, virginele i preotesele zeiei
Demeter erau binevenite. i totui, istoria menioneaz o astfel de abatere, atunci cnd
Kallipateira, mama unui competitor s-a deghizat n antrenor pentru a-i pregti fiul al crui tat
murise. Descoperit, Kallipateira va fi totui iertat de ctre organizatori n semn de respect
pentru familia ei din care fceau parte nu mai puin de ase campioni olimpici, inclusive fiul pe
care l antrenase.
n acelai an n care aveau loc Jocurile Olimpice destinate brbailor, o alt competiie
olimpic, aflat sub patronajul zeiei Hera, era celebrat. ntrecerea sportiv era destinat
exclusiv femeilor care se puteau ntrece ntr-o singur proba, cea de alergare. Se spune c
evenimentul ar fi avut aceleai origini c i cel dedicat brbailor, atunci cnd Hippodamia ar fi
ales 16 fecioare care s concureze n cinstea cstoriei sale cu Pelops.
Premiile constau n cununi din ramuri de mslin i vite sacrificate n onoarea Herei.
Cu toate acestea, familiile elene nu i ncurajau fiicele n practicarea atletismului, singur
excepie fiind cetatea Spartei, acolo unde se consider c o femeie puternic va putea nate fii
puternici. Competitoarele spartane concurau nude asemeni brbailor, fiind singurele
reprezentane ale sexului slab care alegeau o asemenea form de participare. Se tie c
sportivele din celelalte ceti purtau n timpul ntrecerilor rochii suficient de scurte astfel nct
s nu acopere gleznele.
Jocurile olimpice feminine puteau fi asistate de brbai ntruct se consider c acesta era
un bun prilej pentru alegerea viitoarele soii.
Odat cu adoptarea Jocurilor olimpice de ctre romni, femeilor li se va permite i participarea
la cursele de care.

Intervalul dintre doua ediii ale Jocurilor, de 4 ani, nsumnd 1457 zile,10 ore i 40 de
minute se numete olimpiad.

1.4. Jocurile

776 .Hr. Registrul public al nvingtorulor ncepe cu Corebas,buctar, cafegiu i

negustor din Elida, care a ctigat proba de dromos, cursa de viteza pe un stadiu.Ctigatorul
se numea olimpionic. Se pare ca timp de 13 olimpiade,adica peste 50 de ani, dromosul a fost
singura prob a Jocurilor.
 744 .Hr. ncep s ia parte la jocuri si spartanii si apoi toti grecii, jocurile devenind
panelenice.
724 .Hr. Apare in program cursa numit diaulos sau cursa dubl, de doua stadia .
Primul nvingtor a fost Hipenos din Pisa.
720 .Hr. S-a introdus o noua prob de rezisten: dolicos, pe 12 lungimi de stadiu, deci
4614,48 m, nvingtor fiind Acatos din Sparta.
708 .Hr. De la acest editie ncep sa figureze programul Jocurilor si alte probe:
luptelor. Lupttorii i ungeau corpul cu grsime i nisip pentru a ngreuna prizele si elul luptei
era triagmos, adic adversarul sa fie dobort de 3 ori la pamant.
Tot la aceast ediie este mentionat pentru prima data pentatlonul, format din 5 probe:
alergarea, lupta, saritura n lungime, alergarea discului i a suliei.
688 .Hr. Se introduce n programul Jocurilor proba de pugilat; cel mai puin nobil
dintre jocuri, desfasurat la nceput cu pumnii goi, apoi cu pumnii si braele nfurate n curele
de piele , iar mai trzius-au btut bumbi de plumb pe aceste curele numite ceste. Lupta dura
pn unul din adversari se declara nvins.
680 .Hr. Apar n programele Jocurilor cursele de care (cvadrige). Era o curs
aristocratic la care paticipau tirani , regi sau oameni bogai. Aceasta se desfasura pe hipodrom
, care avea 780 m distan , pe care cvadrigele o parcurgeau de 12 ori. Startul se ddea n bloc,
victoriile vizitiilor tocmii se atribuiau proprietarului celor 4 cai nvingtori.
648 .Hr. La aceasta ediie este inclusa n program ce mai crud si mai violent prob,
pancraiul, un amestec de lupte si pugilat .Tot la ediia respectiv se mai introduce cursele de
cai.
Din cele prezentate rezult c Jocurile Olimpice au devenit tot mai complexe, oferind
participantilor mai multe posibiliti de afirmare si totodat mai multe variante de spectacol.
Numeroi au fost nvingtorii, considerate eroi n localitatile si tarile din care
proveneau.Cel mai celebru atlet al antichitii a fost Milon din Crotona ca s-a distins la lupt
ca adolescent , a ctigat de 6 ori cununa din ramuri de mslin , era ndemnatit , agil si avea
statura herculean. Milon era foarte lacom, deoarece manca la o masa 4 kg de carne si tot
atta pine si bea 4 litri de vin.
488 .Hr. La doi ani dup btlia de la Marathon se instalez perioada idealuli atletic .
La cultul forei se adaug cel am msurii , armoniei i frumuseii plastic , fiind glorificai
atleii complei.
 Diversitatea probelor si numrul n cretere al concurenilor a fcut ca o singur zi sa fie
insuficient pentru desfurarea jocurilor; astfel, probele s-au repartizat pe o perioad de 5 zile.
Jocurile , ca reprezenii de prestigiu au determinat cetile greceti s-i formeze
campionii,acordndu-le privilegii i asigurndu-le considerabil viaa. Ne apropiem astfel de
ediia din 416 .Hr. ,n care apare atletismul profesionist. Atleii ncep s considere exerciiile
fizice ca o meserie i se pregtesc numai pentru obinerea victoriei la Jocuri.Ei lupt puin
pentru onoruri i mai mult pentru recompense material.
292 .Hr. ncepe decadena atletic.Se nmul-esc cazurile de fraud.Atenianul Calipos
si-a mituit adversarii la pentathlon, dar a fost descoperit si amendat. Atena a refuzat s
plateasc , riscnd sa fie exclus de la Jocuri. ntr-un final s-a rzgndit si a achitat amenda,
din care s-au nlat 6 statui lui Zeus.
164 .Hr. Ultimul campion glorios, Leonidas din Rodos, a totalizat la patru ediii
successive ntre 164 .Hr. 152 .Hr., 12 victorii la cursele de un stadiu, de diaulos i cele cu
arme.
67 .Hr. Jocurile au deczut att de mult si din cauza faptului ca Nero, cezarul bufon, a
schimbat data de desfasurare ca el sa poata participa la Jocuri, la care a concurat singur, dar
nu a ncheiat parcursul. A fost totui declarat nvingtor, fiind singur cincurent.
Este epoca pe care Juvenal a caracterizat-o cu mare dispre panen et circenses( pine i
circ) .
313 d.Hr. mpratul roman Teodosiu, convertit la cretinism, la cererea episcopului
Ambrozie,emite un verdict prin care suprim Jocurile Olimpice, socotite cult pgn.
Istoria Jocurilor Olimpice s-a ncheiat. Peste Olimpia au nvlit goii, apoi, Teodosiu al
II-lea i-a dat foc. S-au produs doua cutremure si s-au revarsat apele, distrugand unul din cele
mai faimoase locuri din lume , care a strlucit timp de 12 veacuri.
Armonia este o expresie greceasc, pe care gimnastica trebuia s o promoveze.
Supleea trupui, dezvotarea proporional a membrelor, nsoite de curaj , for, modestie si
chibzuin ddeau armonia.

II.Jocurile Olimpice moderne

2.1. Renaterea Jocurilor Olimpice

Secolul al XIX-lea a reprezentat pentru omenire startul in dezvoltarea sociala

,economica si cultural care continua si in zilele noastre.Gradul sporit de civilizatie al acestui
secol a creat conditiile pentru aparitia unor preocupari privind Jocurile Olimpice
antice.Istorici,arheologi si pedagogi,dupa 1300 de ani de la sistarea jocurilor,le-au adus in
atentia contemporanilor lor.
Unul dintre promotorii cei mai active ai renasterii Jocurilor Olimpice este Evanghelie
Zappa, care,cu 30 de ani inaintea memorabilei conferinte de la Sorbona a baronului de
Coubertin ,a vorbit si a trecut la fapte,promovand renastera Jocurilor Olimpice.
Opera sa de rasunet mondial este initiativa de a organiza primele competitii de
reanviare a jocurilor traditionale ale grecilor,pentru care a pus la dispozitia statului grec averea
sa.Acestea trebuiai organizate din 4 in 4 ani.
Primele incercari intreprinse la Atena in 1859 nu au avut success din cauza
numeroaselor problem organizatorice.Chiar si asa neizubutite,aceste jocuri preolimpice au
facut o legatura logica intre trecutul intunecat si viitorul nesigur(V. Grombach).
Perre de Coubertin este cel care poarta azi ,cutotul justificat,titlul de renovator al
Jocurilor Olimpice modern.Nascut la 1 ianuarie 1863,tanarul aristocrat francez a parasit cariera
militara imbratisand cu pasiune sociologia si pedagogia.Adversar al educatiei rigide,prin
dresaj,Coubertin militeaza pentru o educatie sportive prin participare libera.A practicat crosul
si fotbalul,atletismul,canotajul si inotul ,ajungand secretar general al Uniunii Societatii
Franceze de Sporturi Atletice.El a lansat mens fervid in corpora lacertoso (spirit inflacarat
intr-un trup puternic) pentru a inlocui vesnicul dicton al lui Juvenal mens sana in corpora
sano , care nu mai corespundea spiritului tinerilor societatii sfarsitului de secol XIX.
In urma unei corespondente sustinute cu personalitati din Europa si America,Coubertin
organizeaza, la 16 iunie 1894,Congresul pentru restabilirea Jocurilor Olimpice, care a vizat in
primele 7 puncte problem privind amatorismul si profesionalitatea in sport,iar punctul 8 fiind
destinat restaurarii Jocurilor Olimpice,punctual 9 prevedea conditiile pentru
concurenti,discipline,periodicitate si organizare,iar punctual 10,numirea unui comitet
international insarcinat cu pregatirea restaurarii jocurilor.Au participat delegate din 12 tari ale
lumii,carora li s-au adaugat adeziuni scrise din alte 21 de tari.
 S-a stabilit desfasurarea periodica a jocurilor,din 4 in 4 ani,si s-a constituit Comitetul
International Olimpic (CIO) al carui presedinte a fost poetul grec Dimitris Bikelas, iar
secretar general Pierre de Coubertin.

Atena 1896

Dupa o perioada de 1503 ani,Jocurile Olimpice revin in actualitate si se organizeaza

prima editie la Atena.Dificultatile organizarii au fost serioase deoarece Grecia nu era pregatita
,pentru un eveniment de o asemenea anvergura,iar guvernul se opunea.
Programul jocurilor cumprindea:atletismul,gimnastica cu haltere si tragerea
franghiei,scrima,luptele,tirul,sporturile nautice (yachting,canotaj,natatie,polo pe
apa),ciclismul,calaria,jocuri (tenis-cricket).
La 6 aprilie si in prezenta a 50.000-80.000 de spectator a avut loc ceremonia oficiala de
deschidere si s-a intonate Cantata Olimpica a compozitorului Spiridon Samaras,pe versurile
poetului Costis Palamas.
La start s-au aliniat 13 tari si un total de 282 de sportive.
Jocurilile modern au inceput.Grandoarea si stralucirea de mai tarziu au fost anuntate de
o raza de soare captata,care a luminat renastera uneia din actiunile umane universal.

Paris 1900

Inca din 1894 se hotareste ca a doua editie a Jocurilor Olimpice sa aiba loc la Paris,in
onoarea renovatorului acestora.Nesansa a facut ca desfasurarea Jocurilor sa aiba loc in aceeasi
perioada cu organizarea Expozitiei Mondiale,care le-a si integrat.Multe au fost neajunsurile
datorate acestei integrari mondiale,mai ales pe plan financiar.
La start s-au aliniat sportive din 20 de tari ,americanii distingandu-se iarassi prin
numarul mare de medalii castigate la atletism ; echipa de rugby a Frantei a castigat finala cu
Germania si , de asemenea, tot francezii au castigat la scrima,gimnastica si canotaj.

Jocurile Olimpice de la Paris s-au distins prin cateva evenimente:

-in program apar probele feminine,la aceasta editie femeile participand pentru prima
data.Pima medaliat : C. Cooper (Anglia) , la tenis;
 -In program figurau probe de alergare pe 60 m, 2500 m, 4000 m, obstacolr, 5000 m, pe
echipe formate din 5 sportivi , inot 60 m sub apa si altele;
-in locul cununilor cu lauri si medaliilor,sportivilor le sunt inmanate umbrele,bastoane
si alte obiecte.
Coubertin a conchis la incheierea Jocurilor : Multa bunavointa, rezultate interesante,
dar nimic olimpic .

St. Louis 1904

America, distingandu-se prin participantii sai la primele doua editii ale Jocurilor
Olimpimce , cum era si firesc, a primit organizarea editiei din anul 1904. Distanta pentru
organizare s-a dat intre localitatile Chicago si St. Louis. C.I.O a recurs la presedintele Th.
Roosevelt pentru a stabili care din aceste doua localitati sa organizeze Jocurile si acesta a
decis: St. Louis.
La aceasta editie au fost introduce in program boxul si baschetul precum si o proba all
round championship (proba probelor , ce cuprindea toate probele atletismului , 10 la numari),
care se defasura intr-o singura zi : decatlonul de astazi . Jocurile de la St. Louis nu au avut
stralucire si au fost repede date uitarii.

Atletismul a constituit atractia intrecerilor olimpice. Un record, ce va dainui 28 de ani, a

fost stabilit la 200 m, de Archie Hahn din SUA, devenit triplu campion olimpic. Compatriotul
sau Ray Ewry a invins in toate sariturile fara elan. Probele de inot, desfasurate in conditii
nepotrivite si pe distante aproximative, au fost castigate, in majoritate, de sportivii germani si
unguri.

Londra 1908

Grecia nu renuntase la idea de a fi sigura tara organizatoare a Jocurilor Olimpice ,

solicitand sa fie permisa organizarea unor intreceri intermediare, in 1906 , cu prilejul
aniversarii a 10 ani de la prima editie. Acestea au fost superioare celor americane, dar
rezultatele obtinute nu au fost recunoscute niciodata.
C.I.O. a atribuit organizarea Jocurilor Londrei, in virtutea faptului ca Anglia se
socoteste leaganul mai multor sporturi practicate si in zilele noastre. In 18 luni s-a construit un
stadion cu 70.000 de locuri , pe care s-au organizat mai mlte intreceri simultan: un dreptunghi
de 235 x 100 m, cu o pista de 1/3 de mila (536,45 m) inconjurata de o pista de ciclism de 3
furlongi (603,50 m) avand in mijloc, in afara sectoarelor atletice, o piscine lunga de 100 m si
lata de 17 m , cu podium pentru box si luptem peluze de iarba pentru gimnastica si tir cu rcul.
Episcopul de Pensylvania a rostit, pe 19 iulie 1908, cateva cuvinte fericite : Important
la aceste concursuri nu este sa castigi, ci sa iei parte .Principiu pe care Coubertin L-a enintat
astfel: Important in viata nu este Victoria, ci lupta ; esentialul nu este sa invingi , ci sa lupti
bine .
Acestea concorda cu fairplay-ul si dau substanta olimpismului modern.

Stokholm 1912

Coubertin, in notitele sale, il consemneaza ca membru, primit in decembrie 1908 in

randurile C.I.O.,pe George A. Plagino (Romania), membru independent al Comitetului
International.
Comitetul Olimpic Roman s-a infiintat peste 2 ani, pe 8 mai 1914. SUedia, tara in care
gimnastica era la mare cinste , de peste un secol,dar si patria lui Ling , a primit organizarea
Jocurilor la Stokholm.
La Stokholm a fost construit un stadion un stadion olimpic cu 32.000 de locuri si s-a
amenajat un bazin de inot de 100 m. Deschiderea oficiala a avut loc la 6 iulie,participand 26 de
tari. Atletismul a dominat intreaga editie.
La 6 luni dupa incheierea Jocurilor Olimpice, Amateur Athletic Union (Federatia
americana de atletism ) a comunicat Comitetului Olimpic ca Jim Thorpe a jucat baseball in
1909 si 1910 intr-o echipa profesionista primind un salariu de 60 de dolari pe luna.Suedia a
luat legatura cu CIO care hotareste sa-I fie retrase medaliile.
Comitetul Olimpic Roman a fost infiintat in primavera anului 1914, cu scopul de a
pregati si asigura participarea atletilor romani la Jocurile Olimpice. In acelasi an , o delegatie a
Romaniei participa la Congresul CIO de la Paris , unde s-au elaborate regulamente amanuntite
privind numarul participantilor pentru fiecaresport ( de la 10 la 6 ) , lista probelor obligatorii si
facultative a aparut pentru prima data drapelul olimpic alb cu cele 5 inele impletite: albastru ,
galben, negru , verde si rosu, simbolizand cele 5 continente.
Intre timp a izbucnit Primul Razboi mondial , care a interrupt Jocurile Olimpice pana in
anul 1920.
Un tanar cu infatisare statuara, Jim Thorpe, descendent al triburilor indiene Sioux, a
castigat detasat pentatlonul si decatlonul. Ulterior, titlurile i-au fost insa retrase de CIO, sub
acuzatia -discutabila- ca el ar fi participat si la concursurile profesionistilor. A trebuit sa treaca
sase decenii pana ce, reluand acest caz in 1972, CIO va hotari reacordarea, post-mortem, a
celor doua medalii de aur cuvenite nedreptatitului Jim Thorpe.

Germanii, suedezii si australienii au cucerit cele mai multe locuri fruntase la natatie. Pe
langa acestia, o impresie deosebita a lasat Duke Paoa Kahanamoku, originar din Hawaii,
castigatorul probei de 100 m liber cu un timp senzational pentru vremea aceea. El si-a creat un
bun renume in urma refuzului de a aparea intr-un spectacol de music-hall, rol consistent
remunerat, insa considerat ca ofensator, acceptand in schimb sa se ocupe in Hawaii de
pregatirea tinerilor inotatori. Modestia si regimul sanatos de viata l-au ajutat ca, dupa opt ani,
cu prilejul JO de la Anvers, sa devina din nou campion, fapt nemaiintalnit pana atunci in
istoricul probei de 100 m.

Anvers 1920

Declansarea Razboiului Mondial a anulat desfasurarea Jocurilor Olimpice programate

pentru anul 1916. Desi traumatizata dupa marea conflagratie, lumea s-a aratat atasata ideilor si
actiunilor olimpice, chiar in imprejurarile nefavorabile ale anului 1920. Ca atare, numarul
tarilor si al sportivilor participanti a atins cifre record.
In urma invitatiei primite de COR din partea forurilor organizatoare belgiene (au fost
trimise pana si afise in limba romana), s-au luat masuri pentru participarea a 40 de concurenti
romani, la sapte ramuri de sport, estimandu-se chiar ocuparea de locuri fruntase la rugby si
calarie. Dar fondurile adunate s-au dovedit neindestulatoare, astfel ca sportivii romani nu s-au
putut deplasa la Anvers.
Deschidera Jocurilor Olimpice a avut oc pe 14 august , cu un ceremonial intrat de acum
in istorie.
Pentru prima oara se inalta steagul olimpic pe catargul central si se rosteste juramantul
olimpic.
La aceasta editie s-au batut toate recordurile din punctual de vedere al tarilor
participante , al concurentilor si al probelor sportive , desi nu au participat tarile invinse in
razboi si nou create Uniune Sovietica.
Aceasta editie a reprezentat un pas inainte important, in ceea ce priveste rugurozitatea
programului si masurile de fairplay.

Paris-Jocurile Olimpice de vara 1924

Chamonix-Jocurile Olimpice de iarna (prima editie)

La aceaste Jocuri s-au consacrat ca eroi dinlandezul Pavo Nurmi (Jocurile de vara) si
norvegianul Torleif Haug (Jocurile de iarna)
La ambele editii , Romania a participat cu echipe de atletism , rugby, fotbal, tir, scrima,
tenis, natatie si calorie.
Din anul 1924 , Jocurile Olimpice de vara si de iarna s-au desfasurat in acelasi an dupa
cum urmaza:
1928-Amsterdam ( Jocurile de vara) si St. Moritz (Jocurile de iarna)
1932-Los Angeles ( Jocurile de vara) si Lake Placid ( Jocurile de iarna)
1936-Berlin (Jocurile de vara) si Garmisch Partenkirshen (Jocurile de iarna)
In data de 2 septembrie 1937 se stinge din viata , la Lausanne , Pierre de Coubertin, la
74 de ani ; inima lui a fost ingropata, dupa propria dorinta, la Olimpia.
Urmeaza a doua conflagratie mondiala , care a dus la intreruperea Jocurilor pana in
anul 1948.
1948-Londra(Jocurile de vara )si St. Moritz ( Jocurile de iarna)
1952-Helsinki (Jocurile de vara) si Oslo ( Jocurile de iarna )
 1956-Melbourne (Jocurile de vara) si Stokholm (Jocurile Olimpice ecvestre) Cortina
dAmpezzo (Jocurile de iarna)
1960-Roma (Jocurile de vara) si Squaw Valley (Jocurile de iarna)
1964-Tokio(Jocurile de vara) si Insbruck ( Jocurile de iarna )
1968-Mexico (Jocurile de vara ) si Grenoble (Jocurile de iarna)
1972-Munchen (Jocurile de vara) si Sapparo (Jocurile de iarna)
1976-Montreal (Jocurile de vara) si Insbruck ( Jocurile de iarna)
1980-Moscova ( Jocurile de vara) si Lake Placid (Jocurile de iarna )
1984-Los Angeles (Jocurile de vara ) si Saranjevo (Jocurile de iarna)
1988-Seul ( Jocurile de vara) si Calgary ( Jocurile de iarna )
1992-Barcelona ( Jocurile de vara) si Albertville (Jocurile de iarna)
1996, Atlanta
2000, Sidney
2004, Atena
Din anul 1994 Jocurile Olimpice de iarna s-au desfasurat in anul cu sot din intervalul
olimpic de 4 ani.
1994, Lillehammer
2002, Salt Lake City
2006, Torino

Se cuvine, de asemenea, sa amintim si locul noua, din 18 tari participante, ocupat de trei
sahisti romani la un turneu pe echipe, neinclus in programul oficial al JO, denumit ,,Olimpiada
de Sah'. Cu acest prilej s-au pus bazele Federatiei Internationale de Sah , la care a aderat si tara
noastra, prin delegatul sau Ion H. Gudju.

1928 - Jocurile Olimpice Amsterdam

Acesta avea la mijloc un incapator stadion, cu o parte a tribunelor acoperita, considerat

cel mai modern la vremea aceea. Ovalul culoarelor de atletism a fost inconjurat de o pista de
500 m pentru cursele cicliste. Prin construirea, de o parte si de alta a stadionului, a unui bazin
de inot si a salilor care urmau sa gazduiasca boxul si scrima, majoritatea intrecerilor In
stradania de a crea cele mai bune conditii materiale, organizatorii olandezi au investit sume
olimpice au fost concentrate pe un spatiu foarte restrans, ceea ce a insemnat un mare pas
inainte in organizarea JO. La Amsterdam, s-au inregistrat si alte elemente inedite: ceremonialul
aprinderii flacarii olimpice - purtata, ca si in zilele noastre, prin mai multe tari de catre stafete-
si admiterea femeilor, alaturi de barbati, la intrecerile de atletism si gimnastica.
Ca si la precedentele editii ale JO, atletii americani au dominat sariturile si aruncarile,
iar cei finlandezi - alergarile de fond. Daca reprezentantii Australiei la natatie nu s-au mai
situat pe primul plan al intrecerilor, au aparut in schimb doua noi echipe de inotatori, excelent
pregatite : ale Japoniei si Germaniei. Asalturile de scrima au fost castigate, in majoritatea lor,
de concurentii italieni, francezi si unguri. Dintre scrimerii nostri, Mihai Savu s-a remarcat prin
castigarea seriei a opta, ajungand pana in semifinale.
Dupa o selectie precara, dublata de pregatirea insuficienta si neadecvata, atletii romani
au sosit la Amsterdam in ultimul moment. Epuizati dupa o lunga calatorie, ei nu au putut
realiza nici macar performantele atinse in tara, fiind eliminati in serii si calificari.

1932 - Jocurile Olimpice Los Angeles

Organizatorii americani au imprimat Jocurilor olimpice o nota specifica, potrivita
modului propriu de a intelege desfasurarea unei asemenea manifestari. Daca alta data
esalonarea intrecerilor s-a facut pe un termen prea lung, in 1932 s-au organizat cele mai scurte
JO. Pentru aceasta insa unii concurenti erau nevoiti sa se scoale foarte devreme, deoarece
proba lor se desfasura la sase dimineata. Si inca o mostra de ,,americanisms ca niciodata,
fotbalul - sport putin cunoscut in S.U.A. - nu a fost inclus in program, desi s-au facut auzite
destule glasuri de protest.
La aceste editie atletismul s-a aflat in casa proprie. Spectatorii, pasionati si cunoscatori,
veniti in numar mare, au fost pe deplin satisfacuti de darza inclestare de forte de pe stadion, ca
si de lupta dusa cu centimetrii sau secundele, soldata cu doborarea a 16 recorduri mondiale si
25 olimpice. Nu acelasi lucru se poate spune despre infringerea suferita de atletii tarii gazda la
inaltime (proba castigata de ei la toate JO de pina atunci) si la 400 m garduri. O puternica
impresie au produs victoriile alergatorilor americani Eddie Tolan (100 m si 200 m), a
polisportivei Mildred Didrikson (80 m garduri si sulita) si a lui William Carr (care, desi cu
cativa ani in urma suferise grave accidente la ambele picioare, ii invinge pe toti specialistii
probei de 400m), a polonezului Janusz Kusocinski (10 000 m) si a fondistilor finlandezi ai
curselor pe distante lungi chiar in lipsa celebrului Nurmi (acesta se afla doar in tribuna pentru
pretinse acte de profesionalism).
Intrecerile masculine de inot au confirmat ascensiunea inceputa cu patru ani in urma de
inotatorii japonezi. Favoritii de altadata, americanii si australienii, au dat o palida replica
concurentilor din Tara Soarelui Rcsare. Gazdele, in schimb, s-au revansat in probele feminine,
pe care le-au dominat net.

La canotaj s-au impus, in primul rand, tarile care aveau deja traditie: S.U.A. si Anglia.
La fel in ciclism si scrima (unde au stralucit sportivii din Italia si Franta si, ca de atatea ori
pana acum, la sabie, cei din Ungaria), la box (S.U.A. si Argentina), lupte (Suedia,S.U.A. si
Finlanda) la haltere (Franta). Cu totul alta a fost situatia la intrecerile de gimnasticc, dominate
acum de reprezentantii S.U.A., Italiei si Ungariei sau la cele de cclcrie prilej de afirmare pentru
concurentii francezii.
Protestul impotriva actiunilor de fascizare a Germaniei s-a facut simtit inca din 1932.
Astfel, la JO de la Los Angeles, in timpul intonarii imnului german sportivii francezi si
polonezi au stat jos in mod ostentativ.

1936 - Jocurile Olimpice Berlin

Desemnarea Berlinului drept gazda a JO din 1936 a declansat, pentru prima data in
istoria olimpismului, proteste politice. Fortele progresiste au sesizat, inca de la inceput,
pericolul reprezentat de regimul national-socialist german pentru pacea lumii. In semn de
protest si avertizare impotriva dimensiunii rasiale si agresive a nazismului, se propunea fie
schimbarea locului de desfasurare a JO, fie neparticiparea la manifestarea de la Berlin. In
Franta s-a cerut interzicerea deplasarii delegatiei olimpice franceze; cercuri muncitoresti si
studentesti engleze au efectuat presiuni pentru a opri plecarea sportivilor britanici; in
Iugoslavia, conducatori ai sportului au afirmat necesitatea amanarii JO, pana la schimbarea
regimului politic din Germania. S-au luat masuri pentru organizarea unui congres ,,antiolimpic'
la Paris, in vederea boicotarii JO, ca si a unei ,,Olimpiade Muncitoresti' la Barcelona. Aceasta
nu s-a putut desfasura in Spania, datorita izbucnirii razboiului civil, dar a avut totusi loc, un an
mai tarziu, la Anvers.
 Probele de calarie , desi dominate de concurentii germani, au adus in final prima
medalie olimpica pentru delegatia romaneasca. In proba individuala a Marelui Premiu al
natiunilor a fost nevoie de o intrecere de baraj pentru desemnarea campionului. Dupa ce
concurentii aflati la egalitate - germanul Kurt Hasse si romanul Henri Rang- au parcurs un nou
traseu, Rang s-a clasat pe locul al II- lea, obtinand medalia de argint.

III.Olimpismul

In zilele noastre organizatiile olimpice international si nationale, Comitetul International

Olimpic , Comitetele Olimpice nationale, Federatiile Internationale, vorbesc despre miscarea
olimpica si relatiile dintre aceste organism, reglementare in principal de Carta Olimpica,
document care consemneaza :
1. Olimpismul modern a fost conceput de Pierre de Coubertin , consfintit in insusi
documentul amintit.
2. Olimpismul este o filosofie de viata care combina intr-un intreg echilibrat calitatile
corpului , vointei si spiritului, imbinand sportul , cultura si educatia.
Olimpismul cauta sa creeze un mod de viata bazat pe bucuria gasita in effort, pe
valoarea educativa a exemplului bun si de respectful fata de principiile etice fundamentale
universal.
3. Misiunea olimpismului este de a pune sportul in serviciul dezvoltarii armonioase a
individului , avand in vedere incurajarea instaurarii unei societati pasnice , cu ocrotirea
demnitatiiumane.
4. Miscarea ollimpica moderna s-a nascut din olimpismul modern.
5. Obiectivul miscarii olimpice este de a contribui la construirea unei lumi pasnice si
mai bune, prin educarea tineretului , prin practicarea sportului fara niciun fel de discriminare si
in spiritual olimpic, care necesita intelegere mutuala intr-un spirit de prietenie , solidarita si
fairplay.
Olimpismul este un cod de conduit morala, care cere loialitate si situeaza oamenii in
functie de valoarea lor si nu de functiile detinute in societate.
 Cea mai mare glorie a lui Pierre de Coubertin este faptul ca a promovat sportul la rangul
de valoare universal si ca a pus la bazele olimpismului modern aparatul theoretic si practic,
fara de care nu ar fi putut sa progreseze.
Olimpismul cuprinde atata ideile educatiei prin sportm actiunile de realizare practica a
acestuia, organizarea Jocurile si tot ansamblul de actiuni de promovare a culturii olimpice.
Sportul si olimpismul trebuie aparate de relele societatii modern, cum sunt: vedetismul,
dopingul, supracomercializarea, gigantismul, mediatezarea excesiva si mai ales violent. In fapt,
intreaga societate este afectata de aceste fenomene , insa filosofia olimpica trebuie sa ofere
puritatea continutului sau si a jocurilor pe care la patroneaza.

IV.Bibliografie

1. http://www.qreferat.com/referate/medicina/Jocurile-olimpice349.php
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Jocurile_Olimpice
3. http://www.referateok.ro/?x=referat&id_p=644
4. https://ru.scribd.com/doc/55892685/Istoria-jocurilor-Olimpice