Este interesant faptul ca in Timeus de Platon, Timeus care era un discipol al lui Pitagora afirma ca

obiectele cresti au fost facute dupa creerea omului pentru a oferii omului o imagine a atemporalitatii.
Genza sustine ca dimpotriva ele au fost facute pentru a oferii o imagine a timpului. Icepnd de la turnul
babel si trecand prin templul lui Solomon geneza implica o respingere a geometriei pre-euclidiene
asezata in opozitie cu conceptul de intelepciune in 1 Imparati 4 si Proverbe. O gaura neagra este din
punct de vedere matematic ceva ce rezulta din teoria relativitatii. Este momentul cand gravitatia atinge
echivalentul unei acceleratii egale cu viteza luminii. Spatiul devine zero. Timpul devine infinit. .Timpul
mort si-ntinde trupul si devine vesnicie Eminescu.

Nu credem ca adventismul este definit de dogmele sale ci de problematica ridicata de fiascoul

hermeneutic de la 1844. Adevaratii AZS sunt eretici.

Biserica are datoria sa argumenteze in favoarea unui sens absolut al vietii. Dar idea ca teologia
sa corecteze stiinta este nelegitima pentru ca teologia nu este stiinta.

Sola Scriptura este un mit. Nu exist nici o biseric a crei doctrin s fie bazat exclusiv pe
Biblie. Multe din problemele teologice i dogmatice a cretinismului au fost rezolvate apelnd la filozofia
greac. Sau la alte sisteme de gndire. ns, ceea ce credem c este unitar este perfect s zicem, omogen
i ireductibil este evanghelia.

Credina const n puterea de a privi realitatea n ochi, de a privi lumea i viaa aa cun este. De a
crede c exist un sens dincolo de ceea ce vedem, i ceea ce este real, i nu avem nevoie de Matrix. Nu
avem nevoie de o realitate substituit, iluzorie. Pentru muli religia este un Matrix. Adic este o lume de
iluzii. Religia nu este o lume de iluzie. Religia este o for luntric. Care te ajut s accepi lumea aa
cum este. i s mergi nainte. Ori unul din aspectele credinei este, c crezi c lucrurile au sens dincolo de
ceea ce se vede. Viaa este un proces, o dezvoltare i n contextul ei Ecesiastul ne ndeamn s nu ne
cramponm de imperfeciunile actuale, c fiecare lucru e frumos la vremea lor, c toate au vremea lor. i
pentru timpul lor, ele sunt ceea ce trebuie s fie. Ne ncurajeaz s trim cu credin, cu optimism, ne
ncurajeaz s mbrism o via supus desertciunii, s gsim sens n via. S mbrisezi clipa
trectoare. S ne bucurm de ea. i n acelai timp s nu fim limitai la orizontul existenei noastre. S
vedem existena noastr ca parte dintr-un proces mai larg, care duce undeva, la altceva.

Istoria NT reflecta tensiunea ideologica intre Evanghelia lui Pavel si conciliul de la Ierusalim. Vezi
Romani 14 in comparatie cu Fapte 15. Decizia din Fapte !5 are la baza principiului ca neamurile sunt sub
cele 7 legi Noahine. Rom 14 este bazat pe principiu un crestin nu este sub nici un fel de lege.

Idea bisericii care are credinta adevarata sau, mai naiv, tot adevarul este un exemplu de big
lie, un instrument de propaganda bazat pe faptul ca omul de rand nu crede ca altii sunt capabili sa
inventeze minciuni ultra-sofisticate si ca atare acestea trebuie sa fie adevaruri.
Se crede c prin revelaie, Biblia vine o cunoatere superioar a Lui Dumnezeu. Care nu este
accesibil pe alte ci. Ori Pavel spune c tot ce se poate cunoate cunoate despre Dumnezeu le este
descoperit n ei. Ca atare, revelaia scris, nu adaug nimic n privina cunoaterii de Dumnezeu. Este un
lucru att de radical, nct a fost trecut cu vederea. cum se poate contesta aceasta?
Biblia este subversiv n relaie cu propria nvtur i ca atare ofer posibiltatea reinterpretrii
permanente. Cnd spun subtext subversiv nu m refer la manipulare ci la faptul c unele contradicii par
a fi deliberat puse acolo. De exemplu Elohim vede lumea perfect n Gen 1 pentru ca n Gen 6 s fie att
de ocat de ce a creat i de absena controlului asupra naturii nct se hotrete s o distrug i i pare
ru c a fcut ceea ce gsise foarte bun.

Noi citim Biblia ca si cum ar fi fost scrisa in timpul nostru. Nimeni nu se mira in secolul XV IH ca
magarita unui vazator a vorbit sau ca a vazut un inger. Asemenea naratiuni nu erau crezute pe baza
autoritatii Bibliei, cum facem noi astazi cand opunem textul biblic gandirii critice, ci pentru ca oamenii
traiau intr-un univers la limita dintre imaginatie si realitate. Lumea credea pur si simplu intr-un univers
mitologic in care nu existau legi fixe ale naturii. Aceasta credinta facea ca cenzura gandirii critice sa nu
exista si oamenii vedeau si auzeau multe lucruri care astazi ar trimite pe cineva la psihiatru.

Adevarul biblic nu trebuie confundat cu perceptiile despre realitate ale oamenilor din vremurile
biblice. Ceea ce face ca Biblia sa fie unica si dovedeste originea ei inspirata este faptul ca adevarul ei
transcede limitele culturale ale autorilor. Dar a face test de credinta din a vedea lumea prin ochii unui
shaman primitiv care cade la pamant in extaz cu ochii deschisi, face magie neagra si vorbeste cu magarita
insemneaza sa dam apa la moara celor care spun ca credinciosii traiesc in lumea babelor si a povestilor
pentru copii.

Legea naturala implica o dialectica a rationamentelor (logismos) care se invinovatesc sau se

dezvinovatesc intre ele intr-o spirala deschisa avand la baza intelegerea nevoilor mele si ale semenului
intr-un context cultural-istoric dat. Legea naturala este obiectivizata atunci cand este codificata in scris
(keirografos) si ca atatare devine o forma de alienare atunci cand nu mai exprima Der Zetgeist spiritul
epocii. Aceasta alienare este insa depasita atunci cand legea este relativizata si revizuita ca expresie
istorica a binelui si dreptatii. Dar Legea ca expresie a vointei divine (cele 10 porunci ca transcript al
caracterului lui D-zeu dupa EGW) este un absolut inafara istoriei, este indiferenta fata de nevoile si
perceptiile omului, nu se poate negocia,revizuii, sau relativiza, este alienarea perfecta a instinctului
moral.

Buna sau rea, divina sau umana, legea apare ca o limita a libertatii individuale si ca o falsa
motivatie in urmarirea binelui. Cineva care este animat de motivul iubirii, se poate lupta cu demonii lui
launtrici (sa zicem ca are inclinatii pedofile), sau cu dileme morale, dar el nu va fi preocupat de
intrebarea este/nu este pacat? sau trebuie sa tin legea, ci cum sa nu fac rau & sa fac bine
aproapelui?.

Un mit nu este o minciun. Un mit este ceva mai adnc dect o minciun, sau o ficiune, sau un
fapt. Un mit este o naraiune, care comunic ceva foarte profund despre condiia uman. Evangleliile nu
sunt un mit. Luca tie s fac deosebire ntre mit i istorie. Mitul este ceva mult mai adnc dect o
ficiune. Mitul transmite adevruri anistorice. Adevruri care nu sunt neaprat ncadrate n timp i loc. Ci
sunt permanent valabile. Miturile exist pentru c n vremurile acelea oamenii nu aveau vocabularul
nostru abstract. n care noi discutm concepte filozofice. Ci foloseau naraiuni. Aa cum Isus Christos
folosea parabole, mituri n sensul filozofic al cuvntului. Nu sunt ficiuni cum ar fi un roman care s te
ntrein. Sunt adevruri venice, puse ntr-o povestire local.
 Israeliii nu erau monoteisti la inceputul mileniului I IH. Nu erau nici singurii inchinatori ai lui
Yahweh din Canaan. Diferenta dintre ei si celelalte triburi era ca israelitii se inchinau doar lui Yahweh,
fara sa conteste existenta altor zei. Divortul dintre Yahweh si Ashtoreth a fost probabil o etapa in
procesul de radicalizare henoteista a yahwismului.
Meritul VT este acela de a fi pastrat monoteismul primitiv intr-un contextul paganismului.
Pavel nu vorbeste nicaieri despre un legamant de la Adam la Moise. Pacat insemneaza ofensa
morala, calcarea legii naturale, nu calcarea unui legamant. Primul pacat este al lui Cain, dar nu este vorba
de un legamant cu Dumnezeu. Nimeni nu are nevoie sa faca un legamant ca nu-si va ucide fratele. Este
legea naturala. Dimpotriva, Cain are nevoie de un legamant ca D-zeu nu va permite sa fie ucis de ceilalti
oameni, care se pare ca nu sunt din tribul sau. Probabil exemplul cu Cain nu este cel mai potrivit. In
contextul legamantului din VT pacat=calcarea legii=moarte. Aceasta ecuatie este incompatibila cu idea
unui tata care isi invata copilul sa mearga. Ai cazut, te-am executat. Nu poti fi sub lege/legamant si fiu
in acelasi timp. Familia are regului, dar nu are judecator, politist si calau.

Isus n-a fost adus ca jertf ca s fie mbunat Dumnezeu. Pavel spune c dac estw vorba de o
jerf, este o jertf a Lui Dumnezeu de ctre Dumnezeu, ca s l mpace pe om.

Geneza 1

Pavel nu spune de calcarea legamantului si evita cuvantul hamartalos pentru Adam, preferand
doua substantive care au sens ne-legal, cum ar fi o greseala a unui copil fata de tatal sau. Nimeni pana la
Augustin in Crestinism nu a inteles ca aici este vorba de un legamant calcat sau de de pacat in sensul de
calcare a legii. Irineu, care a invatat la picioarele lui Policarp, ucenicul lui Ioan, ne ofera cea mai veche
traditie apostolica . Pe scurt, Irineu ne spune ca nu a existat o cadere in pacat ci un act de neasculatare
care a dus prematur la maturizarea lui Adam si Eva si confruntarea lor cu lumea din afrara gradinii.
Caderea, ne spune Irineu, asa cum a auzit de la Iona prin Policarp, a fost planul lui D-zeu, dar nu atat de
repede. Irineu spune ca ca Adam si Eva au fost au fost copii in Eden si ca atare nu puteau fi sub lege sau
legamant. El ne spune mai departe ca Ioan i-a invatat pe ucenici ca moartea lui Isus nu a fost ispasirea
unei pedepse. Idea ca Adam a calcat un legamnt a fost pentru prima data enntata de Tertulian si face
parte din teologia lui Augustin care a folosit-o pentru a justifica pedeapsa cu iadul pentru cei nebotezati,
chiar daca au murit in leagan. Idea este, ai semnat (in Adam) platesti (pedeapsa vesnica), chiar daca nu
stii ce ai semnat. Desigur ca Irineu este mai credibil decat Augustin, care a imprumutat idea caderii de la
gnostici si evrei, dar intrucat a devenit o axioma in Crestinism este natural pentru traducator sau cititor
sa o vada in textul lui Pavel

Irineu, primul teolog cretin spunea c Ioan i nva pe ei, c niciodat s nu cread c Isus a
murit fiindc vrea ca cineva s fie pedepsit i s plteasc preul pcatului, ca pedeaps. Ci mai degrab
c, cderea lui Adam, de fapt, a fost ocazia ntruprii lui Isus. Cderea lui Adam, spune Irineu, n-a fost o
cdere. A fost mai degrab, un act prematur. Adam trebuia s cad. Adam trebuia s mnce din pomul
cunotinei binelui i rului. Trebuia s ias din Eden.

Irineu nu crede c Isus s-a ntrupat din cauz c omul a czut n pcat ca s plteasc Lui
Dumnezeu ofensa pcatului.

Conteaz sensul naraiunii, a idei fructului oprit i a ieirii din Eden, anume Adam nu a czut,
mncnd din fructul oprit. Adam trebuia s cunoasc binele i rul. Trebuia s cunoasc moartea.
Trebuia s ias din spaiul protejat al Edenului. i Isus trebuia s s ntrupeze n Adam. Logosul trebuia s
se ntrupeze.

Fr aceasta avem naraiunea Marii Lupte: Dou fiine antropomorfe, Tatl i Fiul, sunt ca
oamenii, au degete au pr, au barb, au ochi, au picioare; nu tim dac au ficat, inim, plmni, nu tim
ce este dincolo de piele, cci sunt cam luminoase fiinele astea, dar aceste fiine discut s fac om dup
chipul lor; un nger din cei creai ncepe s creeze rzmeri; i n cerul, n care niciodat nu s-a ntmplat
nimic ru, este organizat ca o armat totui, i are o disciplin strict militar, i are un fel de securitate.

Omul cade, Dumnezeu nu poate s ierte un fruct oprit, din care s-a mncat i bleastm pe toi
urmaii lui Adam i Eva fie aici cu Satana pe pmnt, i s sufere, s moar, i aa mai departe. Nu
poate s ierte i altele, de exemplu, c ai trecut cu un minut peste apusul soarelui la sabat, i aa mai
departe, nu poate s accepte dect dac vede moarte. Acolo se cere moarte. i nu moarte oricum. Omul
acela trebuie ars pe rug. Trebuie ars de viu.
Idea ca Adam a calcat un legamant este un mit inventat in crestinism de Tertulian si Augustin.

Omul se naste vinovat de ceva ce nu a comis, se face apoi vinovat de pacate pe care nu poate sa
nu le comita, si sfarseste intr-o judecata kafkaiana al carei verdict a fot dat inainte ca el sa existe. Este
inutil sa mai amintesc si iadul.
Dup ce Isus este torturat i moare, Dumnezeu ne iart pentru vina de a ne fi nscut. n ultim
instan, vina noastr principal este aceea de a ne fi nscut. Firete c nu am ales noi s ne natem. Dar
ne-am nscut, i ne-am nscut n lumea aceasta. i n-am ales noi s ne natem n lumea asta. Dar suntem
vinovai pentru aceasta. i totui tim c nu-i raional i nu-i drept. Dar nu te poi pune cu cine-i mai tare
dect tine. Aa c, dezvoltm un fel de sindrom Stockholm. i spunem: oh! ct ne-a iubit..., ct ne
iubete, dar undeva n sinea noastr, tim c nu suntem iubii. C ne urte. i-n sinea noastr l urm,
dar n-averm curajul s-l urm cu adevrat. C ne temem c-i prea tare, i ne cunoate pn i gndurile.

Avem un sindrom Stockholm, suntem impresionai c ne-a iubit, i cntm, i ne bucurm, cu

toate c tremurm c tim c dac am fcut cea mai mic greeal, s-ar putea s ne atepte focul.

i se poruncete s-l iubeti pe Dumnezeu cu toat puterea ta, cu toat inima ta, cu tot cugetul
tu. O porunc pe care niciodat n-o s-o mplineti. Pentru c todeauna ai ndoieli dac l-ai iubit pe
Dumnezeu destul. i observai c iubirea fa de Dumnezeu este o porunc. Tu trebuie s-L iubeti pe
Dumnezeu, fiindc dac nu-L iubeti pe Dumnezeu cu toat inima, cu toat puterea, cu tot cugetul ai
parte de pedeapsa Lui Dumnezeu. i asta creeaz o problem psihologic foarte serioas. O anxietate.

Homosexualii
 Argumentul principal mpotriva homosexualitii este, c nici nu poate avea loc o discuie
cu privire la moralitatea homosexualitii, devreme ce Biblia o condamn ca imoral. Binele este
absolut, i binele este stabilit de Dumnezeu. Dumnezeu este absolut, cunoatera Lui moral este
absolut, voina Lui este absolut, aadar pentru c Dumnezeu este un absolut, Dumnezeu ne
spune c homosexualitatea este imoral. Putem accepta c oamenii sunt liberi s fie imorali, nu
avem dreptul s-i constrngem , cnd va veni Dumnezeu acetia vor arde ncet. Noi putem s-i
tolerm. Nu putem dezbate oroblema imoraliti homosexualitii.

Biblia nu spune c homosexualitatea este imoral pur i simplu. Biblia spune s-l omori
cu pietre. i dac vrei ntr-adevr s iei Biblia ca ghid moral, tu trebuie s-l omori oe
homosexual. Nu s-l tolerezi. Dac spunem: intru n conflict cu legea, atunci tim c ascultarea
de Dumnezeu este mai important dect ascultarea de oameni. Asta nu este valabil doar n
teocraia din Israel. Exist aa numitele legi noaite, date ntregii lumi dup potop. Pe care le
recunosc i evreii, i musulmanii, i cretinii. i acestea cer de exemplu s condamni la moarte
pe cei care fac blasfemie. Musulmanii care pun mna pe pistolul mitralier i intr n public, au
dreptete. Ei fac voia Lui Dumnezeu.

Pozitia femeii in pastoratie

Noiunea pacatului original este legata la origine de conceptia patriarhala despre samanta
care vine prin barbat. Ovarele femeii sunt doar un izvor de necuratie, dovada a vinovatiei
innascute. Burca, hijabul sau baticul, mana la gura si ochii plecati, sunt semnul recunoasterii
acestei necuratii inerente.

Motivul pentru care omul (adica barbatul) a fost facut dupa chipul lui Dumnezeu iar
femeia (semi-omul) este din barbat, motivul pentru care femeia nu are voie sa fie preot sau
pastor, motivul pentru care dovada fiziologica a faptului ca femeia are samanta este necuratie,
motivul pentru care Dumnezeu este barbat si Isus este al doilea Adam dar nu a doua Eva, motivul
pentru care samanta lui Madian trebuie stinsa uncigand baieteii (dar nu fetitele care au tot DNA-
ul nucleic al Madianului, bashka cel mitohondrial), este ca femeia nu are samanta.

Noi stim astazi ca femeia are samanta mai mult ca barbatul (tinand cont de faptul ca
ADN-ul mitohondrial vine doar pe linie materna).

Despre sexualitate
Autorii biblici impartasesc conceptia vremii despre sexualitate si reproducere. Barbatul este
purtatorul semintei. Femeia este doar solul in care este semanat rasadul. Perpetuarea semintei
patriarhale este privilegiul, datoria si obsesia caracterelor din canon.
Etica sexuala talmudica, cu permisivitatea ei fata de poligamie, concubinaj, viol si pedofilie,
criminalizarea intrasingenta a oului de cuc si varsarii semintei, sau instituita groteasca a
leviratului, isi gaseste sensul intr-o lume de pastori pentru care oamenii sunt septel iar zeii
ciurdari. Divinitatea este interesata de reproducere asa cum crescatorul de animale este interesat
de monta.
Gen. 1
Noiunea de creaie din Gen. 1 ex nihilo vine de la greci, nu evrei. Dumnezeu desparte apa de
pmnt, pmntul de cer, femeia de brbat, pe evrei de restul omenirii. Desprirea nsemneaz sfinire.
Sunt lucruri pe care Dumnezeu le-a desprit. i omul nu trebiue s le amestece. Nu trebuie s amestece
boul cu mgar, nu trebuie s amestece esturi, pntru c asta stric ordinea naturii, aduce comfuzie.

Flistinul crede in interpretarea literala a Genezei, dar nu a studiat-o in adancime. Daca credem in
Creatie, vom accepta ca spatiul si timpul au fost create Cum pot folosii timpul trecut cu privire la
crearea timpului, ca si cum ar exista inainte si dupa, inafara lui. Cum pot descrie un eveniment care
a avut loc inainte ca sa existeun loc.

Domesticirea omului a avut loc acum 6000 de ani (Gen 3 ). Antropologii ne spun ca de atunci
incoace omul a avut o evolutie paralela cu cea a animalelor de curte: creierul s-a micsorat, inteligenta a
scazut, instinctele de luptator s-au tocit, nevoia de siguranta si dependenta fata de autoritate a crescut.

Divortul a creiat o problema noua pentru doua clase de inchinatori: femeile si famenii.

In antichitate, zeii si templele erau institutii reprezentative. O zeitate feminina insemna

imputernicirea cultica si civila a femeii. Cine nu avea un zeu sau o zeita pe care sa jure nu putea face
contracte, nu putea depune marturie in tribunal, si nu avea o instanta suprema la care sa apeleze pentru
dreptate sau protectie. Patriarhalismul radical al lui Yahweh a impins femeia la periferia societatii. Cum
era de asteptat, femeile s-au unit intr-un cult secret al zeitei. Faimosul episod cu femeia de la coltul
strazii din Proverbe face aluzie la un astfel de cult. Raspunsul patriarhal a fost prompt. Daca voiai sa scapi
de o sotie nedorita era suficient sa o denunti ca se inchina la Ashtoreth. Socrul si cumnatii, singura
instanta la care sotia putea apela in caz de abuz, ar fi fost primii sa ridice piatra in executia publica.

O alta clasa reprezentata de Ashtoreth erau transexualii. Acestia erau barbati carora zeita le
poruncise sa devina femei. Nu era vorba despre placere. Ritualul de initiere consta in strivirea testiculelor
intre doua pietre. Era o jertfa din dragoste fata de zeita, facuta la porunca ei irezistibila.

Reactia mozaica impotriva transexualilor a fost violenta. Femeia era inferioara dar facea parte
din ordinea cosmica. Transexualul era o amenintare la aceasta ordine, insemna intoarcerea la haosul
primordial, inainte de despartirea elementelor. Au fost date legi care sa apere ordinea cosmica, cum ar fi
interzicera amestecului de seminte, bou si magar la plug, amestecul de textile in haine, evreu si goim,
barbat si femeie, vesminte de sex opus. Ashtoreth ajunge divinitatea haosului, zeita infernului si a mortii.
Razboiul religios impotriva lui Ashtoreth cerea excludera femeilor, famenilor, si transexualilor din
templu, si curatirea societatii de transexuali prin solutii finale.

Cstoria biblic nu este monogam, nu este de bun voie de partea femeii, si nu este in nici
un caz intre egali.
 Vechii evrei au fost initial o cultura a familiilor extinse care formau triburi. Iar la aceste triburi
era foarte importanta pastrarea liniei genetice. Sexul, ca tabu, era printre metodele prin care ei isi
controlau identitatea. Dar vorbim despre o lume de acum 2-3.000 de ani. Sexul ca tabu era mai degrab
un mod de a controla sngele ntre ghilimele n cadrul unui trib. A unei familii. Adic s nu ne amestecam
cu alii, i s fie mpreun familia noastr extins. Deci mai mult este un control al liniei genetice, pentru
a ne exprima mai pretenios, n cadrul unei familii sau unui trib. Cretinismul a importat nite vechi idei
de pstrare a liniei genetice la evrei, iniial. Erau 12 familii cu totul, i voiau s-i pstreze ntre ei genele.
Practic de la ei s-a preluat n cretinism ideea sexului ca tabu.

Noiunea ca este ru sa rupi oasele strinului si sa-i ieie sotia nu apare nici macar in cartile
timpurii ale VT. Exista o evolutie morala a omenirii. n Numeri 31 la scoala de sabat, Moise da lumina
verde la un viol de rzboi cu zecime din sclave sexuale date lui Aron. Mai mult, se pare ca autorul
numerilor nu stie ca fetiele luate n sclavie sexual poarta ADN-ul Madianului la fel de bine ca si si
baieteii ucisi. Ba mai mult, aduc cu ele si ADN-ul mitocondrial pe care transmite doar femeia. Este doar
un exemplu.

Adevarul este ca revelatia este progresiva si este continua, dar niciodata elementul cultural nu
lipseste. Chiar si Pavel care ne-a dat evenghelia vesnica in cele mai clare cuvinte nu a scapat de obsesia
ingerilor care poftesc femei si cad in pacat venita via Apocalipsa lui Enoch. Petru si Iuda sunt si ei
influentati de Enoch. Pentru cineva care are mintea intreaga este imposibil sa creada in sec XXI ca
femeia va fi mantuita prin naterea de prunci desii va gasii adevarata afirmatia ca in Hristos nu exista
barbat si femeie. Dac nu acceptm elementul cultural al Bibliei, nu putem s rspundem celor care
reproeaz faptul c c genocidul din Biblie a fost cerut de Dumnezeu. Redm mai departe un astfel de
repro: Am contabilizat din biblia voastra criminala si inumana peste 2 milioane de oameni nevinovati
ucisi din indemnul si cu participarea efectiva a d-zeului tau CRIMINAL. Nu se stie citi a mai omorit la
potop, Sodoma si Gomora, Marea Rosie. Niciun zeu din cei paste 1000 de zei, din cele peste 5000 de
religii numai si numai pamintene si deloc universale, N-A ucis asa cum a facut-o criminalul d-zeu biblic
abrahamitic. Este un comentariu la o emisiune video religioas scris sub numele de Socrate Seneca
+John Savel, o dezbatere cu titlu Geneza si Teoria Evolutiei - Oameni si Perspective,
https://youtu.be/zP6lKt9Rpug
Sau:

Dac un om ntlnete o fat fecioar nelogodit, o apuc cu sila i se culc cu ea i se ntmpl

s fie prini, omul care s-a culcat cu ea s dea tatlui fetei cincizeci de sicli de argint i, pentru c a
necinstit-o, s-o ia de nevast i nu va putea s-o goneasc toat viaa lui. Deuteronom 22:28-29

Ce poate fi mai frumos decat sa traiesti toata viata cu violatorul. Interesant ca textul spune ca
asta se intampla daca erau prinsi. Ce urma daca nu erau prinsi? Aflam raspunsul tot din Deuteronom 22,
cateva randuri mai sus, unde se spune ca in cazul in care se dovedea ca o fecioara dupa logodna nu era
de fapt virgina, trebuia ucisa cu pietre, desi poate era victima unui viol.

Puine pri din istoria omenirii sunt mai groteti dect masacrurile fcute de Iosua n Canaan.
Noi lum totul, ne place s lum totul ca ceva foarte frumos. Gndii-v la ideea de a merge n ceti, i a
omor brbai, femei, copii, pe toat lumea. Gndii-v cum rmne un popor care a operat un astfel de
masacru. Pn i holocaustul a fost fcut ntraa fel ca populaia s nu tie. Armata s nu participe. S fie
 numai nite trupe speciale. Care s se ocupe de asta. Pentru c erau foarte contieni c ar demoraliza
toat populaia i armata. Dac ar trece prin aa ceva. Cum este ca un ntreg popor s participe la un
lucru att de grotesc? S omoare copii, s omoare btrni, femei, totul, totul s distrug. Au fcut
aceasta pentru c au considerat c se purific. Dac-i elimin pe ceilali vor avea o societate perfect. i
n-au avut o societate perfect. N-au avut mpria Lui Dumnezeu. n cartea lui Ezra, este o ncercare
extrem de purificare. Atunci cnd iudeiim ntori din Babilon i gonesc soiile i copii. Nici mcar nu
spune izgonirea soiilor i mamelor. Spune izgonirea femeilor strine. Gndii-v s-i spui soiei tale i
copiilr ti, tu eti femeie strin. Copii unei femei strine. Ai mai face asta? Asta li s-a cerut iudeilor.
Femei strine. Plecai. Noi vrem s fim puri. Au devenit puri? !500 de ani, iudeii au ncercat s creeze o
societate perfect. mpria Lui Dumnezeu. n care au nomort cu pietre, au mcelrit, au ccut curiri
etnice, i-au gonit soiile, au fcut tot ce-au putut ca s aib ara perfect. i dup aceea l-au rstignit pe
Isus. La sfritul acestei istorii.

Pe internet gsim un titlu:

Dumnezeul din Biblie este ucigas de copii

Din Iosua Navi (11:14, 15):
Toat prada cetilor acestora i toate vitele le-au luat fiii lui Israel pentru ei, iar pe oameni i-au ucis cu sabia, i-au
14. dat blestemului i n-au lsat din ei nici un suflet.

Precum poruncise Domnul lui Moise, sluga Sa, i cum poruncise i Moise lui Iosua, aa a fcut Iosua: nu s-a abtut
15. de la nimic, nici de la un cuvnt din cte poruncise Domnul lui Moise.

Asta, pe langa faptul ca tot Domnul a poruncit sa cotropeasca tot tinutul, fara macar sa incerce o amarata
de tratativa, de negociere! Nu, direct, pradat, omorat, ars, tot! La porunca Domnului!

Inclusiv COPII!

https://wordpress.com/read/blogs/4056850/posts/630

Egiptul, civilizatia cainita prin excelenta, recunoaste dreptul femeilor si al sclavilor, are legi
umane pentru tratarea prizionerilor de razboi si valori civice. Lgile mozaice mandarteaza genocidul,
discrimneaza impotriva celorlalte rase, accepta violul de razboi si sclavia sexuala chiar si la fetite,
omorarea cu pietre pentru ofense religiose minore, frustreaza femeia de drepturi civile si religioase, etc.
In secolul xxi inca mai avem probleme in biserici cu egalitatea sexelor din cauza canonizarii barbarismului
semitic. Civilizatia lui Set/Sem o vezi in Arabia Saudita si Taliban.
Fata mea, dac vreau s o vnd, pot s fac aa, i dac biatul nu m ascult s m duc s-l omor
cu pietre, aceasta nu corespunde nvturii Lui Isus. VT este un ndrumtor spre Christos, de care ne
ajutm atuncea cnd ne ajut.

Jertfele umane

Aa cum ntr-un SF modern s zic o clon are o problem pentru c nu are dreptul s existe,
pentru c nu se calific prin naterea printr-un tat i mam, i aa mai departe, la fel, urmaii lui Lot nu
au dreptul s existe, i mai ales este vorba de Amalec. Care trebuie nimicit. Oridecteori acestea sunt
nimicite, ele sunt jertfite Domnului. i viaa necalificat este jertfit Domnului.
 Viaa necalificat, prin legmnt, prin relaie civil, o relaie civil acceptat, sancionat divin,
prin descenden din Noe, viaa care este via, trebuie jertfit Domnului. Nu numai c nu exist un
respect fa de via, i nu exist respect fa de via, dar tot ceea ce este via necalificat este
blestemat i este jertfit Domnului. Irationalitatea lui Cain este raspunsul lui la irationalitatea jertfei
respinse. Uciderea lui Abel nu este cu nimic mai irationala decat uciderea unui miel pentru divinitate. In
fata acestei irationalitati fundamentale exista doar trei raspunsuri filosofico-teologice:

1. Abel, Iov, Avraam Kierkegaard, Dostoievski, Aliosa Kamarazov, Tutea lista continua, reprezinta
supunerea ratiunii umane la irationalitatea divina, ca act de pietate.

2. Revolta tragica: tragedia greaca, Byron, Ivan Karamazov, Nietzsche, Cioran, etc.

3. Rationalizarea existentei Aristotel, Descartes, Hegel, etc.

Sfinirea

Sfinirea const n trirea dup anumite reguli date de Dumnezeu prin care omul se desparte de
lume.

Domnul i-a vorbit lui Moise, zicnd: Vorbete ntregii comuniti a fiilor lui Israel i spune-le:
Fii sfini, pentru c Eu, Domnul, Dumnezeul vostru, sunt sfnt. Lev 19, 1. NTR. i urmeaz mai multe
porunci bune. Ce este sfinenia, pentru c dreptate, respectul fa de prini, i a spune adevrul, se
gsesc i la pgni. De exemplu aici una dintre poruncile care suntr date poporului ca s fie sfnt, s nu
v ntoarcei spre idoli, s nu v facei dumnezei turnai, Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.

Toate naiunile idolatre erau politeiste i aveau reguli de etic la fel de bune ca ale evreilor,
uneori chiar superioare. Indiscutabil, att sumerienii ct i egiptenii puteau s dea lecii de etic evreilor,
i erau mult mai morali dect evreii. n foarte multe aspecte ale vieii. n cele mai multe aspecte ale vieii.
Dar se nchinau la idoli. Aadar aici apare o problem. Aceti nchintori la idoli nu sunt sfini. Sunt
blestemai de fapt. n Canaan trebuie nimicii. ns poporului i se cere s fie sfnt, i deci sfinenia nu
este definit n primul rnd de norme etice. Ci este definit de alte norme.

19. S pzii hotrrile Mele. S nu mperechezi dou vite de ras diferit. S nu semeni
ogoarele cu dou feluri de semine. S nu pori haine esute din dou feluri de fire. Lev 19, 19. NTR. Aici
nu poi spune c este ceva ceremonial. Mai degrab este o anumit concepie despre lume.

Perioada celui de-al doilea templu, scrise de rabini - din aceast perioad vin aceste porunci, nu
din timpul lui Moise. i toate sunt puse pe seama lui Moise, spune c moise le-a primit de la Dumnezeu.
Te ndoieti c Dumnezeu poate da porunci att de absurde.

Ideea este c societatea trebuie s se alinieze cu natura. Cu legile universului. De ce Dumnezeu

este att de preocupat s nu pui dou feluri de semine n acelai ogor, sau s nu pori dou feluri de
estur n haina ta?
 Asta este sfinirea. Un om sfnt este preocupat de detalii irelevante moral, i etic, care ns l
deosebesc de ceilali. i dac egipteanul i sumerianul sunt la fel de buni, sau poate mai buni n a fi
cinstii, n a se ine de cuvnt, n a-i respecta prinii, n a-i proteja soiile, atuncea de ce mai suntem
noi sfini, cu ce ne deosebim? i ideea este c aici trebuie s fie ceva cu care s te deosebeti. i n cazul
acesta nu pui dou grne, i aa mai departe.

Rasele umane

Rasele exist. Cel mai puternic argument este acela c fragmente ADN care origineaz n diferite
grupuri etnice pot fi identificate n fiecare din noi. n US un medic este obligat s cunoasc bolile
ereditate i riscurile genetice ale evreilor ashkenazi, negrilor, asiaticilor, etc. Alt argument este c n
tiina forensic un craniu este identificat ca grup etnic fr probleme. Un schelet vechi de cteva mii de
ani este identificat etnic cu destul precizie. Caucazienii au fragmente de la Neantherdal iar melanezienii
de la Denisovan. Exist chiar i segmente de cimpanzeu la congolezi mai recente dect strmoul comun.

Nu nseamn c o ras este mai evoluat dect alta, ci c s-au adaptat la presiuni selective
diferite. De exemplu alergtorii cei mai premiai la olimpice provin din aceai populaie din vestul
Africii.Testele de IQ i aeaz pe asiatici deasupra noastr i pe germani/evrei dup ei ns inteligena
este ceva relativ la tipul de probleme pe care le rezolv.

Pentru a-l convinge pe faraon s-i lase pe evrei s plece din robie, plgile lovesc recoltele
egiptenilor, le ucid animalele, le omoar oamenii prin boli, le omoar ntii-nscui. Faraonul singurul
agent moral care ar fi trebuit s fie pedepsit ntr-un sistem retributiv este cruat. Cnd faraonul ordon
armatei s-i ucid pe evrei, i este necat ntreaga armat, care ndeplinea un simplu ordin. Apele nu s-
au nchis n faa lor, lsndu-i incapabili s treac dincolo. Focul s-a retras i apele s-au deschis,
atrgndu-i ntr-o capcan, pentru ca apoi s moar toi. Scopul pedepsei divine este eliberarea prin
orice mijloace a evreilor, nu rsplata dup dreptate. ntruct egiptenii nu erau calificai s triasc
(naional-religios), vieile lor erau dispensabile, iar faima morii lor supranaturale i puteau convinge
eventual pe pgni s treac la mozaism sau cel puin s se team de evrei.

Iosif desfiinteaza sistemul de asigurare a fermierilor pe timp de seceta, si instaureaza

capitalismul momnopolist de stat fara restrictii. Cumpara graul ieftin in anii de belsug, si il vinde la
suprapret in timp de seceta, pana acapareaza legal toate propietatile funciare din Egip, si reduce
populatia la serbie.

Iosif a distrus economic clasa de mijloc i a transformat-o n sclavi.

In acelasi timp, triburile din Canaan (fratii lui Iosif) paraziteaza economia precara a Egiptului.

Cnd David pctuiete cu Bat-eba, Dumnezeu nu-l pedepsete pe el, autorul moral al rului, ci
i omoar copilul nevinovat, doar pentru a le da prinilor o lecie. Copilul petrece 7 zile chinuindu-se
pn la moarte, astfel nct lecia s nu fie uitat uor!
 Cnd regele Israelului trimite delegaia de 50 de soldai la Ilie, pentru a-l ntreba dac va scpa cu
via n urma accidentului domestic, Ilie cere ca focul din cer s ard soldaii care doar ndeplineau un
ordin nu pe autorul moral al poruncii. De ce trebuia s cad focul? Ca s se tie c Ilie este cu adevrat
profetul lui Dumnezeu, iar poporul s renune la idolatrie. La fel stau lucrurile i cu numrtoarea
poporului. Autorul moral este David, dar este pedepsit poporul, pentru ca David s nvee o lecie.

n toate aceste episoade, singura valoare absolut i aparine Legii divine. n afara ei, viaa uman
este dispensabil, uneori chiar condamnat la pieire (popoarele proscrise). n virtutea ei se justific
uciderea unor nevinovai n scopuri pedagogice. Iat cum n mod paradoxal un sistem retributiv, bazat pe
ascultare absolut a unor norme, devine utilitarian prin simplul fapt c plaseaz Legea n centru, iar viaa
uman pe un loc secund! Putem spune fr s greim c etica vetero-testamentar nu are cu nimic de-a
face cu moralitatea autentic, ntruct nu exist Bine absolut, nici Ru absolut.

Isus

Ar trebui s vorbim despre Isus ca de o putere. Ca un exemplu de atitudine radical fa de

existen. Ca ceva care te cost. Acesta este mesajul care este transmis n predic este respins de
oameni. Adevratul Isus nu este neles n zilele noastre. Cnd Isus a spus sabatul a fost fcut pentru om
nu omul pentru sabat, a fost umanist.

Orice crestin adevarat este un umanist.

Contributia crestinismului a fost buna numai atunci cand a absorbit valorile umaniste. Fara
acestea, contributia crestinilor la civilizatia americana au fost: vanatoarea de vrajitoare, genocidul
indienilor, sclavia, KKK, rasismul.

Secularismul este un produs istoric al crestinismului. Umanismul, secular sau crestin, este
superior etic crestinismului traditional care inca se raporteaza la principiul legii, chiar daca aceasta este
intruchipata in reguli canonice, si este motivat de frica de iad/distrugere finala, sau de fericirea timpa a
strazilor de aur si caselor care outshine the sun. Un ateu umanist se raporteaza la un principiu etic
superior multor crestini buni care tin poruncile. Umanismul crestin modern vine de la Petrarca si
Erasmus. Umanismul secular are acelasi continut etic, dar nu are nevoie de dimensiunea transcendenta.
Nu cred ca umanismul modern se bazeaza pe Erasmus. Umanismul modern, incepand cu Iluminismul, are
la baza recunoasterea unor prerogative umane, pe care crestinismul traditional le atribuie doar lui
Dumnezeu. Aceste prerogative, cum ar fi autonomia ratiunii si a vointei, auto-determinarea, valoarea
individului, au fost formulate de parinti ai modernitatii ca Descartes, Hobbes, Locke, care au fost
umanisti crestini, si au mediat trecerea la umanismul secular modern.

Dar dreptul meu de a ma inchina este garantat de societatea secular-umanista. Pana acum nici o
societate crestina nu a garantat aceste libertati.

Contrar mitului intretinut in toate bisericile, cauza succesului universal al crestinismului nu a fost
cinzecimea ci acceptarea rationalismului grec.
 Iluminismul reprezinta o miscare care manifesta cult printre altele pentru umanism si stiinta.
Experimentul american este bazat pe Iluminism. Sistemul de justitie are la baza British Common Law care
este bazat pe dreptul roman.

Ne place s spunem c nu a existat nici un progres n omenire. A existat un progres etic. Dac n
timpurile biblice puteai s-i vinzi fata ca sclav, nimeni nu se revolta. David putea s mcelreasc sate
ntregi, numai s nu dea de tire filistenilor, i nu era nici o problem. Puteai s violezi prizoniera de
rzboi, i nu era nici o problem. Puteai s jefuieti oraul pe care-l cucereai, nu era nici o problem, deja
n timpurile grecilor, i romanilor, sunt principii care guverneaz inclusiv legile rzboiului.

n USA exista cel putin 300 milioane de semi-literati, stupizi si obezi, si acestia au nevoie de
religie ca sistem de inginerie sociala.

Isus discut cu fariseii despre problema divorului. Dadc este sau nu este ngduit unui om s-i
lase soia. El nu ntreab dac-i ngduit unei soii s-i lase soul, aa este normal astzi, nu? Fiindc
firete c nu era ngduit. O soie care-i prsea soul, era omort cu pietre. Este vorba dac un om are
dreptul s-i prseasc soia. Deci Isus nu iase n afara timpului su. i Isus rspunde la nceput nu a fost
aa. Dumnezeu i-a fcut parte femeiasc i parte brbteasc, ce a unit Dumnezeu omul s nu despart.
Isus confirm toat istoria Genezei va spune cineva. Nu o face. Isus folosete acest text din Geneza, ntr-
un anumit sens, care n-a fost intenionat de autorul Genezei presupunem c ultimul editor al Genezei a
fost Ezra, sunt dovezi circumstaniale puternice care favorizeaz aceast idee, dac nu autor al ei,
presupunnd aceasta, el este cel care le-a poruncit evreilor s-i goneasc soiile fiindc nu erau de
snge israelit. Aa c n nici un caz nu-i putea trece prin cap lui Ezra, scriind aceste cuvinte, c divorul
este interzis. Asta a neles Isus. i aceste este sensul pe care l-a dat Isus.

S fim urmai a celui care a spus clcai pe urmele mele cci i eu calc pe urmele Lui Isus.

-Pavel este un om care arunc cu piciorul ntr-un epu. Adic care are o dilem. i cumva cumva,
el trebuie s cezolve aceast dilem. Nu mai poate merge mai departe cu ea. Aa c merge 3 ani n
pustie. i ceea ce face Pavel n pustia Arabiei, este c trage toate concluziile logice din evenimentul Isus.
Adevrul n Isus este c nu mai e diferen ntre grec i iudeu. Nu mai este diferen ntre brbat i
femeie. Nu mai este diferen ntre sclav i stpn. Nu mai este diferen ntre ceea ce este n templu i
ceea ce este dincolo de zidul de desprire, sau dincolo de zidul exterior al templului, chiar. Tora nu mai
are un caracter absolut. Acestea sunt concluzii logice pe care le trage Pavel. Practic, att Cezarul, ct i
Marele Preot sunt delegimitizai. Ca autoritate absolut. Toat ordinea e deligitimizat. Pentru c toat
ordinea prezen l-a rstignit pe Isus. Este o concluzie foarte radical, este o concluzie revoluionar. i
Pavel se face predicatorul acestei concluzii revoluionare. El trage ultimele concluzii logice.

-Pavel a apelat la cosmologia lui Epicur, care era la data aceea cea mai tiinific filosofie
natural, pentru a susine nite argumente n favoarea nvierii ca fenomen natural. Pavel ca argument n
favoarea nvierii nu apeleaz la ceva supranatural atunci cnd apeleaz la o for spiritual care este la
Isus. Ci mai degrab el vrea s arate c, -n acel nebun ce eti, smna pe care o semeni tu nu crete
dac nu moare nainte, i apoi face diferen ntre corpuri, i amintete c exist diferen ntre corpuri
cereti, i corpuri pmnteti, i apeleaz practic la teoria lui Epicur, i sugereaz c noi vom avea ali
atomi, nvierea este o schimbare la nivelul atomului. Nu susinem c acceptm acest scenariu, a lui Pavel,
ca fiind valid, ceea ce este valid, este ncercarea lui de a defini nvierea, n contextul unei concepii pe
care o putem defini tiinifice despre univers. tiinifice nu este termenul potrivit pentru timpul lui Pavel.
E filosofia naturii. Dar n contextul unei concepii filosofice populare, la timpul acela despre univers.
ntrebarea care se poate ridica este n ce msur argumentul lui Pavel, redus la o paradigm esenial,
anume - exist fizica atomic, s zicem, termen care nu exista pe timpul lui Pavel, exist n legile
universului, universul n care trim noi, ceva care face nvierea posibil. Sau, pentru a fi mai clar, nvierea
este compatibil cu universul? Dac noi putem relua acest discurs, speculativ, la nivelul cunotinelor
actuale despre legile fizicii, despre legile universului.

Edmond Constantinescu, Invierea Quantica, https://www.youtube.com/watch?v=UywtqQrqXOM

(https://youtu.be/UywtqQrqXOM, id.)

Zicerile lui Isus din Toma

Putem fi de acord cu faptul ca se sugereaz ca evangheliile canonice pot fi puse pe acelasi plan
cu cele apocrife?

Evangheliile au fost supuse unui filtrului istoriei care a pastrat si modificat, asa ca noi nu stim
exact ce a spus sau nu a spus Isus, ci mai degraba ce marturisea biserica despre el in primele doua secole.
Nu sustinem ca biserica a falsificat istoria lui Isus ci ca reprezinta o naratiune intre alte naratiuni, care a
castigat prin consistenta teologica, disciplina si organizatie. Imperiul a sustinut aripa mai ierarhica si in
mod natural a privit cu suspiciune naratiunile care incurajau anarhismul teologic si individualismul.

Intrebarea este insa daca un Mesia revolutionar ar fi avut vreo sansa sa se nasca din exegeza stiintifica a
unor texte care au fost scrise cu scopul de a conserva status-quo.

Din punctul de vedere al interesului istoric toate naratiunile despre Isus au drept egal sa fie audiate. La o
analiza atenta, cosmologia gnostica se dovedeste a fi doar o coruptie a platonismului tarziu, insa asta nu
inseamna ca nu contin unele din zicerile care erau atribuite lui Isus in primul secol. Insa Toma nu este
gnostic ci doar heterodox. Peste 84% din zicerile lui Isus din Toma corespund cu cele din evangheliile
canonice. Singura diferenta este aceea ca in Toma lumina este in om si trebuie descoperita prin
introspectie, si ca fiecare om are o intuitie naturala a lui Dumnezeu asa ca nu are nevoie de preot sau
invatator. Inteleg ca biserica nu a putut digera acest aspect. Exista deasemenea logion 114 care spune ca
femeile pot devenii barbati pentru a intra in imparatie, ceea ce inseamna ca femeia nu trebuie sa stea la
cratita, si asta se gaseste implicit in naratiunea cu Marta si Maria, desi Toma e mai radical. Ca filozofie
personala inclinm spre Toma. Dar nu susinem ca este adevarata evanghelie.

Eroul se auto-afirma. Eroul este generos, loial, idealist. Sfantul este las, lacom, siret.
Sfantul isi manipuleaza semenii si este rigid in religia lui.
Eroii Vechiului Testament traiesc in perioada Judecatorilor pana la sfarsitul domniei lui David. Se
numesc Ghedeon, Barac, Debora, Iael, Samson, Iefta, Ionatan, David. Sfantul iubeste pe
Dumnezeu pentru ca ureste oamenii.
Avraam este plin de prejudecati fata de Ahimelec si egipteni, care se pare ca sunt mai
buni decat urmasii sai, fii lui Iacov. Alt exemplu de rasism este casatoria lui Isaac, deja suferind
efectele inbreedingului, (pasiv, miop), care este obligat sa faca inbreeding la a doua generatie.
Rezultatul este Esau, un atavism de homo erectus, si Iacov
cum a tratat-o Avraam pe Egipteanca pe care o folosise ca sclava sexuala si pe fiul ei:
And Abraham rose up early in the morning, and took bread, and a bottle of water, and gave it
unto Hagar, putting it on her shoulder, and the child, and sent her away: and she departed, and
wandered in the wilderness of Beersheba.
Nu i-a dat nici macar un magar
Agar a facut exact ce a facur Sara de doua ori. De fiecare data Avraam si Sara au muls bine pe
regele care cazuse in capcana lor, dar egipteanca a plecat cu o traista si un burduf in pustia
arabiei, pentru ceva ce fusese planuit toto de Sara. Cine persecuta pe cine?
hibrizii de inger si om, carora Geneza le atribuie revolutia stiintifica a Epocii Bronzului. YHWH
este gelos. Daca tot nu a reusit sa pastreze monopolul cunoasterii, vrea sa nu-l piarda macar pe
cel al nemuririi.
Primejdia este reala. Omul poate sa invinga zeii. Pentru a impiedica rebeliunea se aplica
teroarea Stalinista: primul care se opreste din aplaudat merge in Gulag. Exercitii ocazionale
de shock and awe: cutremure, vulcani, inundatii, incendii, lacuste, seceta, comete, epidemii,
etc., au ca scop sa re-aminteasca periodic omului cine-i seful. Dar domnia terorii este dovada ca
puterea totalitara se teme de supusi.
Mesajul subtil este acela ca transumanismul este posibil. Mai mult, Biblia ne ofera si secretul
infrangerii lui YHWH. Domnul a fost cu Iuda; si Iuda a pus stapanire pe munte, dar n-a putut sa
izgoneasca pe locuitorii din campie, pentru ca aveau care de fier Jud 1:19. O divinitate din
Neolitic nu poate face fata tehnologiei militare din Epoca Fierului. La fel cum ingerul care scrie
cu pana de gasca la judecata nu mai sperie pe nimeni in epoca Internetului.
De aceea Israel nu are voie sa practice arhitectura, geometria, astronomia, medicina si
tehnologia fierului. Si din acelasi motiv regimurile totalitare interzic posesia armelor si limiteaza
accesul la Internet al cetatenilor.
Iudaismul sec I era intens apocaliptic. A ignora acest fapt inseamna a nu intelege NT in contextul
lui cultural. Daca crestinsmul nu renunta la viziunea apocaliptica nu supravietuia pana astazi si
noi nu eram crestini. Apocalipticismul permanent e ca revolutia permaneneta: se autodistruge.
Postmodernismul nu ne arunc doar n evul mediu ci n tribalismul dinaintea erei axiologice.
Dup Wells (Insula Doctorului Moreau/Maina Timpului) i Nietzsche (prologul la Zarathustra)
este reversul evoluiei la hominidul sub-uman n contextul unei tehnologii i organizri sociale
care asigur confort i siguran far blestemul raiunii.

n viziunea postmodernilor pn i tiina nu este dect o naraiune egal ca valoare cu alte

naraiuni, cum ar fi miturile aborigene, iar libertile moderne nu sunt cu nimic superioare
Shariei. Excelentul roman al lui Tom Wolf i ecranizarea cu Tom Hanks i Bruce Willis, mult-
negritul Bonfire of Vanities spune adevrul incorect politic despre rzboiul mpotriva culturii
apusene.

Dumnezeu se poate nate din tragedia banal: exist speran pentru om.

ansa Cretinismului este c nu este o religie a crii i c se nchin unui Dumnezeu care s-a
nscut ntr-un grajd.

Matei i Luca introduc episodul naterii din fecioar ntr-un context plin de contradicii. Amndoi
ncearc s demonstreze, n dou rapoarte care se exclud mutual, c Iosif a fost un iudeu pur snge i
membru al dinastiei lui David, iar Isus a fost fiul lui. Pentru ca apoi s susin c Isus nu a fost de fapt fiul
lui Iosif, ci fiul biologic al lui Dumnezeu. Contradicia este uor de rezolvat dac lum n considerare c
Matei i Luca scriau n contextul n care ideea c Isus se nscuse dintr-un viol al Mariei de ctre un
legionar numit Pantera devenise principalul argument mpotriva mesianitii lui. Att genealogia lui Isus
din David prin Iosif ct i naterera miraculoas din fecioar au scopul comun de a rspunde acuzaiei c
Isus era fiul natural al lui Pantera.

Dac Isus era fiul nelegitim al unui Roman, Maria trebuia omort cu pietre, chiar dac fusese
victima unui viol. Nu numai c Isus nu avea dreptul s se proclame Mesia, dar nu avea nici mcar dreptul
la existen. Numai prezena romanilor i mpiedica pe zeloii iudei s pun mna pe pietre.

V invit pentru o clip s v imaginai c Isus a fost cu adevrat fiul lui Pantera. Anticipez pulsul
ridicat i reacia indignat: cum poi s sugerezi o asemenea blasfemie. Tocmai ai dovedit c avei
mentalitatea celor care au strigat rstignete-l n piaa din Ierusalim.

Imaginai-v ca Isus s-a nscut ntr-un WC public unde doi refugiai numii Iosif i Maria au pltit
civa ceni femeii de servici ca s-i lase s petreac noaptea nluntru. Cum i permii? Fiul lui
Dumnezeu s-a nscut n lumina cereasc a ieslei. De ce ne temem s spunem grajd? De ce avem nevoie
de imaginea kitch a ieslei cu beculee de la supermarket sau din holul bisericii, ntr-o lume n care oameni
disperai dorm n WC-uri. De ce avem nevoie de imaginea arhetipal a fecioarei ntr-o lume n care o
femeie d natere ntr-un lagr african copilului rezultat dintr-un viol soldesc de gang? De ce cntai
Stille Nacht cand e teroare noaptea?

Nu vreau s susin c Isus este fiul lui Pantera, dar dac nu nelegem c Omul-Dumnezeu se
poate nate din tragedia banal a unei rnci violate de o armat de ocupaie, se poate nate n WC-ul
unui aeroport internaional sau intr-un lagr african, nseamn c nu exist speran pentru om.

i-astzi dup-aceleai legi,

Te-ntrupezi fr s-alegi

Fraza de mai sus a fost tears dintr-o carte de imnuri cioprit pentru ca biserica s poat pune
copy-right pe ce nu-i aparine. Motivul invocat a fost acela c imnurile trebuie aduse n prezent.
Imaginea unui cuplu flmnd, disperat, i obosit, care se adposteste ntr-un grajd s nasc, ntr-
o lume n care reproducerea este un blestem fiziologc ca la mute sau buruieni, nu pare imaginea
potrivit pentru o felicitare de Crciun. Aa cum imaginea unei femei desperate cu un copil slab a crui
supravieuire este improbabil, nu se potrivete cu muzica i decorul de la supermarket i de la biseric.
Dar scopul unei asemenea imagini nu este s provoace mil ci s provoace speran. Acum dou milenii,
copilul a supravieuit, impotriva oricrei anse. Mai mult, a nvins.