Creierul uman - un miracol

Suntem o specie creatoare cu totul neobinuit. n numai un secol am strabatut drumul de la

descoperirea legilor ereditaii la controlul vieii. Nimic nu este mai emoionant decat certitudinea
ca fiecare dintre noi este un eveniment cu totul singular. Suntem unici intr-un univers unic.
Unicitatea este una din marile realitai ale vietii. Omul este i ereditate si cultura ( mediu). Se
spune ca mediul modeleaza permanent viaa.Viaa noastra are ritmurile ei proprii. Creierul,
inima, respiraia, secreiile hormonale funcioneaza conform unei programari ciclice.
Rostand spunea ca tiina a facut din noi zei mai nainte de a fii meritat sa fim oameni.
Cum sa investigam viaa cand nu stim ce este?Cea mai evoluata forma a materiei din cate se
cunosc o formeaza creierul uman, el este o mare de necunoscute.Creierul este dispecerul care
controleaza toate activitatile organismului. El primeste, integreaza, stocheaza, si prelucreaza
informatiile, elaborand comenzi care,prin stimularea, sau inhibarea diferitelor parti ale
organismului, permit realizarea celor mai adecvate raspunsuri.Felul cum functioneaza creierul
ramane un mister, el insui fiind componentul cel mai misterios al miracolului care este omul
insui.
n fiecare secunda, creierul primete circa 100 de milioane de bii, sau unitai
informationale transmise prin diferite organe de sim. Cum poate creierul s trieze aceste
milioane de mesaje pe care le primete n acelai timp, tiind ca n moc contient noi nu putem
medita la doua lucriri n acelai timp? n interiorul trunchilui cerebral exist o retea nervoas de
cca.5-6 cm. lungime si grosimea degetului mic care se numete substan reticulr. Aceasta
controleaz milioane de mesaje care sosesc la creier, selctndu-le pe cete ce merit a fi trimise
scoarei cerebrale i blocndu-le pe cele lipsute de importan. Din cele 100 de milioane de uniti
informaionale pe secund doar aproximativ cateva sute ajung pe scoara cerebral.
Creierul este parcurs de unde care l traverseaza de 8 pan la 12 ori pe secund undele
produc perioade de nalt sensibilitate in care creierul inregistreaya semnalele cele mai puternice
si acioneaz n consecin .Prin aceste unde creierul se autoanaizeaz oprindu-se doar asupra
informaiilor esenale.
 Miracolul incepe in viaa intrauterina. La trei saptamani dupa conceperea, cand incepe sa
se formeze primele celule cerebrale, ele se inmultesc in salturi, producand uneori pana la 200 de
mii de celule pe minut. In primul an de vtaa creierul uman ii tripleaza volumul.
Conexiunile dintre neuroni se fac prin substante chimice ce actioneayza asupra
prelungirilor celulei numite axoni si asupra unei ramificatii numite dentrite. In neuroni aceste
semnale sunt electrice, iar spatiile dintre neuroni sunt chimice, transmiterea semnalelor este de
natur electro-chimic. n timpul fazei de invatare nu se cunosc schimbrile fiziologice produse
in creier. Pe msur ce invatm, conexiunile nervoase se mresc, iar substanele chimice, care
umple spatiile dintre neuroni se elibereaz in cantiti mai mari. Creierul se fortifica prin
exersare, facultiile mintale, dac nu sunt folosite, se atrofiaz. Este foarte importanta repartitia
conexiunilor dintre neuroni. Majoritatea acestora
sunt stabilite cu precizie in stadiul primar al dezvoltarii. Sunt zone cu circuit precis plasate in tot
sistemul nervos.
O problema nerezolvata este modul cum aceste circuite au fost plasate, numarul lor fiind
de ordin astronomic. Creierul uman .poate forma um milion de miliadre de conexiuni. Carl Sagan
spunea ca informaiile pe care creierul le-ar putea acumula ar umple 20 de milioane de volume,
ceea ce ar reprezenta totalul celor care se afla in cele mai mari biblioteci din lume.Scoara
cerebrala reprezinta cea mai evoluata parte a creierului. Este un strat de 4,5mm. Grosimea care ia
forma cutiei craniene si care prezinta niste adancituri numite circumvoluntiuni cerebrale.
Cortexul, depliat formeaza o suprafata de 20 decimetrii patrati, cu aproximativ 1000 km de fire
de conexiuni pe cm patrat.Creierul uman este dotat cu aptitudini innascute necesare formarii
intelectului. Ommul poate s-i programeze singur capacitatiile intelectuale in functie de
cunostintele dobandite, de valorile noastre morale, de mprejurri i de obiectivele urmrite.
Creierul uman este programat de mic pentru dezvoltarea limbajului, el nu este cablat pentru o
anumita limba, un om putand nvta mai multe limbi.
Originea limbajului rmane unul dintre cele mai importante mistere ale creierului. Cu ct
cutam s nelegem mai mult procesul limbajului, cu atat acesta devine mai misterios.
Creierul uman este dotat cu un potenial mult mai mare decat acela folosit pe parcursul
vieii umane. El ar putea primii si memoriza toate cunotinele ce i se transmit actualmente si
chiar de un miliard de ori mai mult.
 Pentru ce a produs evoluia acest surplus? Este unicul exemplu existent , cand o specie
este dotata cu un organ pe care nu a nvat nc cum s-l foloseasc. Cum se poate mpca faptul
acesta, cu cea mai elementara teza evoluionista, conform careia selecia natural inainteaza lent,
cu pai mici? Daca omul a fost dotat cu facultatea de a nva la infinit nseamn ca el a fost
conceput sa triasc pentru totdeauna?. Toate capacitiile intelectuale ale omului reflecta o
inteligent superioar.
Un alt aspect care da de gndit evolutionistilor este altruismul specific specii umane.
Evoluionitii spun ca tot ceea ce a evoluat prin selecie naturala este neaparat egoism.
Ovulul fecundat in uterul viitoarei mame poarta nscris in el toate partile corpului uman:
Inima, plmani, rinichi, ochii, urechi, membre, uimitorul creier. Toate organele sunt inscrise in
codul genetic al ovulului fecundat, dar acest cod mai cuprinde si un program intern, un ceas
biologic care masoara exact timpul, ordinea in care vor aparea diferite organe, fiecare aparand la
momrntul potrivit.
In genele ce intra in alcatuirea cromozonilor sunt incluse si succesiunea in care sa
intervina una sau alta din componentele ei, pentru a forma la timpul precis determinant diferitele
organe n deyvoltarea embruionului.Codul genetic poate fii comparat cu o carte cu zeci, sute sau
mii de pagini, fiecare pagina reprezentand o gama ce cuprinde in ea instructiuni pentru realizarea
unui anumit caracter.Fiecare individ este doar o clipa de viaa. Sensul vietii sale este viata
insui.