Tema:1

Probleme de baza in prelucrarea datelor

climatologice
Introducere:
Prelucrarea datelor climatologice si a observatiilor meteorologice se realizeaza
dupa o anumita metoda, care poarta numele de Metodica prelucrarii datelor
climatologice.

Prelucrarea climatologica a datelor trebuie sa asigure cele mai adecvate procedee

de calcul, in vederea deservirii diferitelor sectoare de activitate.

Pentru ca datele sa poata fi utilizate in studiile de climatologie comparata,

metodele de prelucrare trebuie sa fie unificate si omogenizate.

In prelucrarea datelor climatologice se aplica pe larg metodele statistice de calcul.

Cu ajutorul lor se calculeaza valorile medii zinice, lunare, anotimpuale, anuale, se
extrag valorile extreme(maxime si minime), se calculeaza frecventa si
probabilitatea de producere a anumitor valori, precum si abaterile lor fata de
media multianuala. Interpretarea acestor date se face in functie de legile generale
care stau la baza desfasurarii climatologice.

- O prima operatie , obligatorie in cercetarea climatologica este cunoasterea

reprezentativitatii statiei meteorologice luate in studiu. Trebuie cunoscute
conditiile reale de functionare a instrumentatiei folosite pentru obtinerea datelor
fiecarui element meteorologic si fenomen atmosferic.

- De asemenea, se impune cunoasterea lungimii perioadelor de observatie, pentru

ca, pe baza materialului faptic existent sa se treaca la prelucrarea, analiza si
interpretarea datelor.

Organizarea statiilor meteorologice

O atentie deosebita in organizarea observatiilor meteorologice se da problemelor
privitoare la locul lor de amplasare al statiilor, densitatea teritoriala a acestora,
durata perioadei de observatie si standardizarea instrumentelor si metodelor de
observatie.

AMPLASAREA STATIILOR
METEOROLOGICE
Valorile elementelor meteorologice furnizate de o statie nu depind numai de
pozitia latitudinala, altitudinala si distanta fata de bazinele acvatice, ci si de
topografia locului, respectiv pozitia fata de formele de relief importante, de
fizionomia vegetatiei inconjuratoare, de prezenta perdelelor de arbori sau a
cladirilor.
Reprezentativitatea unei statii meteorologice poate fi asigurata prin amplasarea pe
un teren deschis si tipic pentru regiunea in care functioneaza.
Fiecare statie trebuie sa aiba alcatuit un istoric al sau, care sa cuprinda descrierea
detaliata si planul pozitiei sale. Fiecare mutare, precum si cauzele care au
determinat-o trebuie sa fie incluse in istoric.
Organizatia Mondiala de Meteorologie a recomandat crearea si mentinerea unor
statii meteorologice de referinte instalate acolo unde conditiile de amplasare sunt
susceptibile de a ramane constante o perioada foarte larga de timp.

B.DENSITATEA RETELEI DE STATII

Aceasta depinde de scara la care se studiaza climatul, de variabilitatea in timp si
spatiu a principalelor elemente climatice. Este necesara, in principiu,o densitate
mai mare a statiilor in regiunile unde variabilitatea elementelor este mai
pronuntata si mai ales in vecinatatea zonelor care constituie limite climatice.

Atunci cand este vorba sa se studieze climatul unei regiuni cu o circulatie

atmosferica foarte accentuata sau a unei regiuni montane, acolo unde relieful,
hidrografia, vegetatia si solurile se schimba cu altitudinea si orientarea, este
necesara o retea de statii considerabil mai densa, pentru a putea evidentia toate
particularitatile repartitiei spatiale a elementelor climatice.

Cand este vorba de climatologia urbana, nu se pot da limite ale densitatii,

deoarece conditiile variaza pe spatii reduse, chiar la schimbari neinsemnate fizico-
geografice. De altfel, observatiile in aceste situatii se refera la ,,sondaje,
observatii expeditionale care nu trebuie sa fie repetate intr-o perioada lunga de
timp.

C.DURATA PERIOADEI DE OBSERVATII

Pentru studiul climatului regional, care comporta o variabilitate a valorilor relativ
importanta, este necesar sa se dispuna de un anumit numar de ani de observatii
pentru ca in medie, sa se atenueze efectul variatiilor intamplatoare.

In regiunile unde elementele climatice prezinta o variabilitate relativ redusa, o

perioada de 30 de ani de observatie satisface cerintele pentru toate elementele
climatice.

Pentru regiunile muntoase perioada observatiilor trebuie sa fie mai mare, mai
ales pentru datele privind precipitatiile atmosferice, aceasta depasind 50 de ani.

Pentru ca valorile rezultate din observatii sa poata fi comparate intre ele,

platformele meteorologice si instrumentatia folosita trebuie sa corespunda unor
cerinte universal recunoscute. De aceea, Organizatia Mondiala de Meteorologie a
luat masuri pentru standardizarea instrumentelor si metodelor de observatie.

Platforma meteorologica pe care se efectueaza majoritatea observatiilor trebuie

situata pe loc deschis, la distanta de obstacole, de accidentele de teren, de bazine
acvatice.

Aparatura trebuie instalata in asa fel incat sa nu se influenteze reciproc, sa fie

etalonata, astfel incat precizia valorilor sa fie cat mai mare.

Programul de observatii climatologice in tara noastra este: 1,7,13,19.

Prelucrarea primara si controlul critic al datelor
Prima etapa de pregatire a rezultatelor observatiilor meteorologice pentru analiza
climatologica o constituie prelucrarea primara. Aceasta se realizeaza in
conformitate cu instructiunile pentru statiile si posturile meteorologice editate de
Administratia Nationala de Meteorologie, in scopul verificarii exactitatii datelor
meteorologice inscrise in registrul statiei si in tabele.

Prelucrarea primara a datelor rezultate din observatiile meteorologice se

realizeaza la statii. Aceasta consta in aplicarea corectiilor la valorile citite cu
ajutorul instrumentelor meteorologice, intocmirea tabelelor lunare, descifrarea
diagramelor de la aparatele inregistratoare si controlul tehnic al rezultatelor
observatiilor meteorologice. Notarea valorilor obtinute se realizeaza intr-un
anumit mod si cu un anumit grad de precizie.

Valorile temperaturii aerului se trec cu precizie pana la zecimi de grad; cele ale
umezelii relative in procente intregi; ale umezelii absolute, tensiunii vaporilor de
apa si presiunii atmosferice pana la zecimi de milibari, iar grosimea stratului de
zapada in centrimetri intregi.
Completarea tabelei lunare se efectueaza dupa ce datele din registrul statiei au
fost controlate riguros. Controlul tehnic are drept scop sesizarea erorilor de
observatie si corectarea sau anularea valorilor eronate.

Controlul tehnic:

se verifica exactitatea notatiilor cu privire la conditiile de functionare a statiei, a

instrumentelor si a aparaturii meteorologice;

se verifica corectitudinea calculelor efectuate pentru aplicarea corectiilor

instrumenale si suplimentare;
se efectueaza asupra tabelelor meteorologice cu scopul verificarii exactitatii
transcrierii si notarii valorilor meteorologice, precum si a corectitudinii calculelor
realizate pentru obtinerea sumelor medii, frecventelor si extragerea extremelor;

se efectueaza asupra tuturor elementelor si fenomenelor atmosferice;

presupune verificarea prelucrarii diagramelor obtinute de la aparatele

intregistratoare.

Datele inscrise in tabelele meteorologice si supuse controlului tehnic primar

trebuie sa reflecte conditiile reale de desfasurare a proceselor si fenomenelor
atmosferice. Valorile obtinute pentru unele fenomene atmosferice trebuie sa
concorde cu cele referitoare la celelalte elemente meteorologice. Astfel, cresterea
nebulozitatii trebuie sa fie insotita de scaderea duratei de stralucire a soarelui, iar
prezenta cetii de scaderea vizibilitatii.

Controlul critic al acestor aspecte va permite sesizarea la timp a observatiilor

dubioase.Pentru controlul critic primar se folosesc numai datele de la statia
respectiva, urmand ca pentru controlul tehnic integral sa se bazeze pe datele
meteorologice obtinute la alte statii care au functionat in conditii similare.

In urma prelucrarii primare a datelor rezultate din observatiile meteorologice se

poate trece la publicarea lor in anuare meteorologice.

Tipuri de tabele folosite pentru prelucrarea datelor

meteorologice
Datele rezultate in urma citirilor instrumentale si a descifrarii diagramelor de la
aparatele inregistratoare sunt inscrise in tabele meteorologice. In functie de
elementele cuprinse, acestea sunt de mai multe tipuri.

Tabela TM1

- Pe prima pagina sunt incluse indicatii cu privire la denumirea statiei, numarul

sau de ordine, coordonatele geografice, altitudinea la care se aseste
statia,inaltimea rezervorului barometrului deasupra nivelului marii, tipul
barometrului, numarul si corectia lui instrumentala, luna si anul pentru care este
alcatuita tabela.

- Sunt incluse:

valorile presiunii atmosferice, suma si media(in milibari)

valorile temperaturii aerului,solului, suma si media

valorile maxime si minime termice

valorile citite la termometrul umed, suma si media

valorile tensiunii vaporilor de apa

umezeala aerului

valorile vitezei vantului

valorile grosimii stratului de zapada

In sinteza, in partea finala a paginii sunt incluse date cu privire la cea mai mare si
cea mai mica valoare(minime si maxime).

Exista o serie de rubrici care cuprind numarul de zile si frecventa anumitor

fenomene meteorologice, cat si numarul lunar al zilelor cu anumite fenomene
meteorologice.

Tabelele TM1 constituie importante surse de date cu privire la principalele

elmente si fenomene atmosferice. Pe baza lor se pot analiza oscilatiile interdiurne
si frecventa valorilor medii diurne, maxime si minime ale elementelor
meteorologice.

Tabela TM2

Contine datele obtinute la statiile pluviometrice si constituie sursa de date

privitoare la cantitatea de apa provenita din ploaie sau zapada.

In tabela sunt notate pentru fiecare zi cu precipitatii cantitatea de apa de la orele

7 si 19, totalul acestora, grosimea statului de zapada care acopera solul.
In partea de jos a tabelei sunt mai multe rubrici in care se da totalul lunar de
precipitatii, cantitatea maxina din 24 de ore, numarul zilelor cu ploaie/zapada si
numarul zilelor cu anumite fenomene atmosferice(ploaie, zapada, lapovita,
grindina, ceata, aer cetos, pacla, burnita, roua, bruma,chiciura,polei,manifestari
electrice, fulgere, furtuna de praf si viscol).

Aceste tabele, prin valorile pe care le contin, dau posibilitatea analizei amanuntite
a regimului precipitatiilor atmosferice si a fenomenelor meteorologice.

Tabela TM3

Cuprinde datele obtinute din descifrarea pluviogramelor in raport cu punctele

caracteristice.

Pe prima pagina sunt inscrise elementele cu privire la amplasarea statiei

meteorologice, indicatii in legatura cu tipul pluviometrului si numarul acestuia,
inaltimea de la suprafata solului a partii superioare a receptorului pluviografului si
o rubrica pentru descrierea ploilor torentiale.

Pe cealalta parte sunt notate valorile privitoare la data, inceputul ploii si al

punctelor caracteristice, cantitatea de apa inregistrata de la inceputul ploii, durata
intervalului si intensitatea ploilor pe intervalul dat.

Tabela TM4

Contine valorile orare ale precipitatiilor atmosferice obtinute din descifrarea

pluviogramelor.

Prima pagina cuprinde acelasi indicator ca si tabela TM3. Pe verso, sunt notate
pentru fiecare zi datele, sub forma de fractie, ale cantitatilor de apa calculate in
intervalel orare de la 0-1 pana la 23-24 si durata in minute a caderii acestor
cantitati, pentru fiecare interval orar. La numarator este trecuta cantitatea de
apa, iar la numitor durata de cadere a acesteia.

In partea de jos a tabelelor sunt inscrise totalurile lunare ale cantitatilor de apa
calculate pentru fiecare interval orar.

Tabela TM5
Cuprinde valorile orare obtinute in urma descifrarii diagramelor de la termograf,
barograf si higrograf.

Pe prima pagina sunt notate indicatiile cu privire la anul si luna pentru care s-a
alcatuit tabela: numele statiei, numarul de ordine, latitudinea, longitudinea,
altitudinea, localitatea si judetul in care se gaseste statia, precum si numarul si
tipul inregistratorului.

Pagina a doua cuprinde coloane cu valorile pentru cele 24 ore , sumele pentru
fiecare zi, decada si luna,media lunara penttru fiecare zi si luna.

Tabela TM6

Aceasta tabela este alcatuita pe baza datelor obtinute in urma desfasurarii

heliogramelor.

Sunt notate datele cu privire la durata stralucirii soarelui pentru fiecare ora din zi
si pentru zi din luna. Sunt cuprinse, de asemenea, sumele zilnice si cele lunare
orare, suma duratei efective, a duratei posibile, fractia de isolatie, maximul in 24
de ore, numarul zilelor cu soare si fara soare.

Tabela TM7

Contine date cu privire la depunerile de gheata pe conductorii aerieni.

Notatiile din tabela se refera la data, diametrul si grosimea depunerii, greutatea

acesteia,durata cresterii depunerii de gheata si durata fenomenului.

Tabela contine rubrici cu date cu privire la grosimea stratului de zapada,

nebulozitatea si felul norilor, directia si viteza vantului si temperatura aerului.

Datele cu privire la frecventa si cantitatea depunerilor de gheata cuprinse in

tabela pot fi valorificate in scopul inlaturarii pagubelor provocate de acestea.

Tabela TM11
In cadrul acestei tabele sunt notate valorile medii lunare care sunt cuprinse in
partea de jos a tabelei TM1 , acestea fiind repetate de 12 ori pentru toate lunile
din an.

Extremele absolute ale tempereturii aerului si frecventa zilelor cu anumite valori

termice intereseaza pentru luarea unor masuri de protectie cu privire la
efectuarea in bune conditii a unor activitati din domeniul agricol, transporturi,
constructii.

Alaturi de aceasta tabela de sinteza mai sunt alcatuite si tabela TM12- de sinteza
anuala pentru precipitatii atmosferice, tabela TM13- de sinteza anuala a
precipitatiilor masurate cu pluviograful si tabelele TM16- de sinteza anuala a
duratei de stralucire a soarelui.

Sistematizarea datelor meteorologice pentru un sir lung de ani de observatie a

fost realizata cu ajutorul tabelelor de lustrii.