Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI

FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA


S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

SUBIECTE EXAMEN DE LICEN


PROGRAMUL DE STUDII
MANAGEMENT

MANAGEMENTUL PRODUCIEI DISCIPLIN DE SPECIALITATE

1. Practica industriala a impus trei tipuri de procese de productie:


a) de masa, de serie si individuale
b) mare, mijlocie, mica;
c) evolutia nivelului tehnic al utilajelor, gradul de mecanizare si automatizare, calificarea fortei
de munca.
a. a
b. a+b
c. b+c
d. c

2. Reengineering se refera la :
a) reproiectarea proceselor strategice;
b) redefinirea misiunii intreprinderii;
c) testarea pietei si lansarea comerciala.
a. a
b. a+b
c. b+c
d. c

3. Procesul de inovare se refera la:


a) complexitatea constructiva si tehnologica a produselor;
b) strategia de schimbare, redefinirea misiunii intreprinderii, noile cai de urmat;
c) conceptia produsului, dezvoltarea sa, testarea pietei si lansarea comerciala.
a. a+b
b. b
c. a+c
d. c

4. Procesul de schimbare se refera la:


a) conceptia produsului, dezvoltarea sa, testarea pietei si lansarea comerciala;
b) strategia de schimbare, redefinirea misiunii intreprinderii, noile cai de urmat;
c) testarea pietei si lansarea comerciala;
a. a+b
b. b
c. b+c
d. c
UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

5. Procesul de valorizare se refera la:


a) porneste de la identificarea unor comenzi si se extinde pana la realizarea lor, serviciul pre si
post vanzare, crearea satisfactiei clientului;
b) porneste de la aprovizionarea cu materii prime pentru o productie flexibila si ajunge pana 1a
expedierea produselor finite;
c) creeaza un sistem de culegere a informatiilor, arhivarea lor si ajunge la comunicarea cu clientii
si controlul rezultatelor.
a. a+b
b. b
c. a+c
d. c

6. Amplasarea reprezinta :
a) stabilirea pozitiei relative dintre utilaje;
b) elaborarea si fundamentarea planului de productie;
c) fundamentarea variantelor de dezvoltare a sectiilor intreprinderii.
a. a
b. a+b
c. a+c
d. c

7. Gama fictiva reprezinta :


a) un proces tehnologic fictiv;
b) un proces de dezvoltare fictiv;
c) un proces de informare fictiv.
a. a
b. a+b
c. b+c
d. c

8. Efectul automatizarii se regaseste in :


a) micsorarea ciclului de fabricatie;
b) capacitatea de productie;
c) productia maxima de o anumita structura si calitate
a. a
b. a+b
c. b+c
d. c
UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

9. Capacitatea de productie reprezinta :


a) productia maxima ce poate fi obtinuta cand nu exista nici un impediment in utilizarea
potentialului productiv;
b) productia maxima de o anumita structura si calitate;
c) reprezinta productia maxima conditionata de factorii care actioneaza in perioada de plan.
a. a
b. a+b
c. b
d. b+c

10. Capacitatea tehnica reprezinta:


a) productia maxima ce poate fi obtinuta cand nu exista nici un impediment in utilizarea
potentialului productiv;
b) productia maxima de o anumita structura si calitate;
c) reprezinta productia maxima conditionata de factorii care actioneaza in perioada de plan.
a. a
b. a+b
c. b+c
d. c

11. Capacitatea de regim reprezinta:


a) productia maxima ce poate fi obtinuta cand nu exista nici un impediment in utilizarea
potentialului productiv;
b) productia maxima de o anumita structura si calitate;
c) productia maxima conditionata de factorii care actioneaza in perioada de plan.
a. a+b
b. b
c. b+c
d. c

12. Principiul proportionalitatii presupune:


a) desfasurarea continua cand nu apar micropauze pentru mijloacele de munca si obiectele
muncii;
b) existenta unei relatii intre timpul operativ si numarul de masini unelte;
c) ca in mod simultan sa existe piese in lucru la diferite operatii din procesul tehnologic.
a. a+b
b. b
c. b+c
d. c
UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

13. Principiul paralelismului impune:


a) desfasurarea continua cand nu apar micropauze pentru mijloacele de munca si obiectele
muncii;
b) existenta unei relatii intre timpul operativ si numarul de masini unelte;
c) ca in mod simultan sa existe piese in lucru la diferite operatii din procesul tehnologic.
a. a+b
b. b
c. b+c
d. c

14. Legea specializarii consta in:


a) procesul de productie trebuie astfel organizat incat o operatie sa fie repartizata mereu
aceluiasi operator;
b) produsele, reperele, procesele trebuie astfel proiectate incat sa-si realizeze functiile de baza;
c) reducerea nomenclatorului de produse, sau repere fabricate, a marjei dimensionale si a
caracteristicilor, imbunatateste calitatea si scade costurile.
a. a
b. a+b
c. b+c
d. c

15. Legea diviziunii efortului consta in:


a) operatiile repartizate unui organizator sunt astfel alese incat efortul sau sa fie egal cu efortul
celorlalti organizator;
b) operatiile repartizate unui operator sunt astfel alese incat efortul sau sa nu fie egal cu efortul
celorlalti operatori.
c) operatiile repartizate unui operator sunt astfel alese incat efortul sau sa fie egal cu efortul
celorlalti operatori;
a. a+b
b. b
c. b+c
d. c

16. Legea transferului de calificare:


a) calificarea ceruta operatorilor pentru desfasurarea procesului de productie trebuie sa fie invers
proportionala cu nivelul tehnic al utilajelor sau instrumentelor utilizate.
b) calificarea ceruta operatorilor pentru desfasurarea procesului de productie trebuie sa fie direct
proportionala cu nivelul tehnic al utilajelor sau instrumentelor utilizate.
c) calificarea ceruta operatorilor pentru desfasurarea procesului general trebuie sa fie direct
proportionala cu nivelul tehnic al utilajelor sau instrumentelor utilizate.
a. a
b. a+b
c. b+c
d. c
UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

17. Legea standardizarii:


a) conform acestei legi procesul de productie trebuie astfel organizat incat o operatie sa fie
repartizata mereu aceluiasi operator;
b) produsele, reperele, procesele trebuie astfel proiectate incat sa-si realizeze functiile de baza;
c) reducerea nomenclatorului de produse, sau repere fabricate, a marjei dimensionale si a
caracteristicilor, imbunatateste calitatea si scade costurile.
a. a+b
b. b
c. b+c
d. c

18. Legea simplificarii:


a) conform acestei legi procesul de productie trebuie astfel organizat incat o operatie sa fie
repartizata mereu aceluiasi operator;
b) produsele, reperele, procesele trebuie astfel proiectate incat sa-si realizeze functiile de baza;
c) reducerea nomenclatorului de produse, sau repere fabricate, a marjei dimensionale si a
caracteristicilor, imbunatateste calitatea si scade costurile.
a. a+b
b. b
c. b+c
d. c

19. Conducerea operativa cuprinde :


a) un complex de activitati legate de dirijarea nemijlocita a procesului de productie;
b) un complex de activitati legate de dirijarea nemijlocita a procesului de schimbare;
c) un complex de activitati legate de dirijarea nemijlocita a procesului economic.
a. a
b. a+b
c. b+c
d. c

20. Scopul urmaririi fabricatiei este:


a) defalcarea planului anual de productie al intreprinderii pe verigile structurale elementare;
b) stabilirea stadiului productiei, interpretarea rezultatelor, introducerea unor masuri corective;
c) multiplicarea si difuzarea documentatiei la executanti;
a. a
b. b
c. b+c
d. c
UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

21. Principalele modalitati de urmarire a productiei sunt:


a) feed back, feed forward;
b) just in time;
c) pas cu pas, continuu;
a. a
b. a+b
c. b+c
d. c

22. Lotul de fabricatie este:


a) este cantitatea de obiecte ale muncii identice, lansate simultan sau succesiv in fabricatie, care
se prelucreaza neintrerupt la acelasi loc de munca si consuma un singur timp de pregatire
incheiere a fabricatiei
b) principalul parametru al programarii operative in functie de care se stabilesc ceilalti parametri
ai procesului de fabricatie
c) este lotul corectat in functie de diversi factori tehnico economici, in special de corelatia ce
trebuie sa existe fata de loturile de la stadiile anterioare si stadiile ulterioare
a. a
b. a+b
c. b+c
d. c

23. Lotul optim reprezinta:


a) este cantitatea de obiecte ale muncii identice, lansate simultan sau succesiv in fabricatie, care
se prelucreaza neintrerupt la acelasi loc de munca si consuma un singur timp de pregatire
incheiere a fabricatiei
b) principalul parametru al programarii operative in functie de care se stabilesc ceilalti parametri
ai procesului de fabricatie
c) este lotul corectat in functie de diversi factori tehnico economici, in special de corelatia ce
trebuie sa existe fata de loturile de la stadiile anterioare si stadiile ulterioare
a. a+b
b. b+c
c. b
d. c

24. Lotul optim este lotul de fabricatie calculat pe baza:


a) maximizarii profitului
b) minimizarii cheltuielilor de productie
c) minimizarii parametrilor programarii operative
a. a+b
b. b
c. b+c
d. c
UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

25. Lotul economic este:


a) cantitatea de obiecte ale muncii identice, lansate simultan sau succesiv in fabricatie, care se
prelucreaza neintrerupt la acelasi loc de munca si consuma un singur timp de pregatire
incheiere a fabricatiei
b) principalul parametru al programarii operative in functie de care se stabilesc ceilalti parametri
ai procesului de fabricatie
c) este lotul corectat in functie de diversi factori tehnico economici, in special de corelatia ce
trebuie sa existe fata de loturile de la stadiile anterioare si stadiile ulterioare
a. a+b
b. b
c. b+c
d. c

26. Transportul extern (comercial) reprezinta:


a) transportul uzinal
b) transportul operational.
c) transporturile de la furnizori si catre beneficiari
a. a+b
b. b
c. a+c
d. c

27. Transportul dintre depozite si sectii, dintre sectii sau in interiorul sectiilor reprezinta:
a) transportul uzinal
b) transportul intern
c) transportul operational.
a. a
b. a+b
c. b+c
d. b

28. Proiectarea transportului intre sectii, inclusiv a celui dintre depozite si sectii sau intre
sectii si magaziile de piese finite are la baza:
a) planul general al intreprinderii
b) caracteristica tipologica a procesului de productie.
c) defalcarea planului anual de productie al intreprinderii pe verigile structurale elementare
a. a
b. a + b
c. b + c
d. c
UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

29. Transportul operational este in stransa dependenta de:


a) caracteristica tipologica a procesului de productie.
b) procesele tehnologice ce au loc in sectia sau atelierul respectiv
c) de tipul procesului de productie
a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. a+b+c

30. Criteriile folosite pentru alegerea transportului comercial:


a) criteriul costului
b) caracteristica tipologica a procesului de productie.
c) criteriul performantei
a. a+b
b. a+c
c. b+c
d. a+b+c

31. Criteriul performantei in alegerea transportului constau in:


a) durata transportului, frecventa lui, reteaua de transport existenta, siguranta oferita
b) durata transportului, frecventa lui, reteaua de transport existenta
c) durata transportului, reteaua de transport existenta, siguranta oferita
d) costul transportului, frecventa lui, reteaua de transport existenta, siguranta oferita
a. a
b. b+c
c. c+d
d. d

32. Materialele din depozite sau produsele din magazii formeaza un stoc. Stocul reprezinta:
a) asigurarea unei functii a echipamentului datorate aparitiei unor comenzi
b) o cantitate de resurse materiale care satisfac sunt necesare productiei
c) o cantitate de resurse materiale care satisfac cerintele obiective ale desfasurarii procesului de
productie
a. a
b. a+b
c. b+c
d. c

33. Cunoasterea tipului de productie este importanta deoarece :


a) cuprinde succesiunea de activitati care contribuie la generarea unui rezultat prestabilit;
b) conditioneaza caracterul si amploarea pregatirii tehnice;
c) se refera la reproiectarea proceselor strategice.
a. a+b
b. b
c. a+c
d. c
UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

34. Clasificarea liniilor de fabricatie :


a) dupa capacitatea tehnica si dupa dimensionarea unitatilor de productie;
b) alegerea solutiei strategice optime de productie si dupa specializare.
c) dupa specializare, dupa continuitatea lucrului, dupa pozitia pieselor in timpul lucrului;
a. a+b
b. b+c
c. b
d. c

35. Legea proceselor de productie este:


a) o conexiune care apare regulat in cadrul unui proces;
b) o conexiune care apare regulat in cadrul unui proces de schimbare;
c) o conexiune care apare regulat in cadrul unui proces de productie.
a. a
b. a+b
c. b+c
d. c

36. Directorul comercial al unui magazin de produse electrocasnice estimeaz vnzrile


lunare de frigidere pe baza celor realizate pe 3 luni precedente. Dup opinia sa acest numr de
3 luni permite o previziune valabil. Vnzrile realizate pe ultimele 6 luni i previziunile
corespunztoare sunt date n tabel.
Luna 6 7 8 9 10 11 12
Previziuni (buc) P 20 18 23 19 21 23 ?
Vnzri (buc) V 23 25 19 18 22 20
S se determine previziunea de frigidere pentru luna a-12-a.
a. V12 = 17 buc
b. V12 = 18 buc
c. V12 = 19 buc
d. V12 = 20 buc

37. Firma Y a nregistrat o cerere neregulat si de obicei n crestere pentru truse de prim
ajutor de unic folosint n cadrul spitalului. Cererea pentru tuburi de plastic de pediatrie de
unic folosint n septembrie a fost de 400 bucti si n octombrie de 350 bucti. Procedura
previziunii vechi a constat n folosirea cererii medii lunare de anul trecut ca previziune pentru
fiecare lun din acest an. Cererea medie lunar de anul trecut a fost de 200 buc. Folosind 200
bucti ca previziune pe luna septembrie, previziunea pe luna octombrie, pentru luna noiembrie
si un coeficient de nivelare atunci calculati previziunile pe lunile octombrie i
noiembrie.
a. POCT = 340 buc , PNOE = 347 buc
b. POCT = 300 buc , PNOE = 200 buc
c. POCT = 200 buc , PNOE = 300 buc
d. POCT = 400 buc , PNOE = 300 buc
UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

38. Cererea pentru un produs cosmetic a fost de 200 unitti n aprilie, 50 n mai i 150 n
iunie. Previziunea pentru aprilie a fost de 100 unitti. Cu un coeficient de nivelare = 0,40 si
folosind nivelarea exponential de prim rang, care este previziunea pentru luna iulie?
a. P iulie =110,4 unitati
b. P iulie =120,4 unitati
c. P iulie =130,4 unitati
d. P iulie =140,4 unitati

39. O pies turnat de utilizare general poate fi prelucrat pe trei categorii de masini
unelte, necesitnd costurile prezentate n tabelul urmtor. Selectati masina care asigur cele mai
mici costuri totale pentru a realiza o productie de 900 piese.
Maini
Categorii de MAINA (M1) MAINA (M2) MAINA (M3)
costuri

Costuri fixe de instalare 1.000.000 2.500.000 6.000.000


(CF)

Costuri variabile unitare 20.000 12.000 7.000


- (CV)

a. M1
b. M2
c. M3
d. Niciuna

40. O pies turnat de utilizare general poate fi prelucrat pe trei categorii de masini
unelte, necesitnd costurile prezentate n tabelul urmtor. Selectati masina care asigur cele mai
mici costuri totale pentru a realiza o productie de 120 piese.
Maini
Categorii de MASINA (M1) MASINA (M2) MASINA (M3)
costuri

Costuri fixe de instalare 1.000.000 2.500.000 6.000.000


(CF)

Costuri variabile unitare 20.000 12.000 7.000


- (CV)

a. M1
b. M2
c. M3
d. Niciuna
UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

41. O pies turnat de utilizare general poate fi prelucrat pe trei categorii de masini
unelte, necesitnd costurile prezentate n tabelul urmtor. Selectati masina care asigur cele mai
mici costuri totale pentru a realiza o productie de 280 piese.

Maini
Categorii de MASINA (M1) MASINA (M2) MASINA (M3)
costuri

Costuri fixe de instalare 1.000.000 2.500.000 6.000.000


(CF)

Costuri variabile unitare 20.000 12.000 7.000


- (CV)

a. M1
b. M2
c. M3
d. Niciuna

42. Se dorete amplasarea unei noi fabrici care va primi anual loturi de materii prime din
dou surse: F1 i F2. Noua fabric va crea bunuri finite care trebuie expediate ctre 2 depozite
de distribuie F3 i F4. n tabelul de mai jos sunt redate amplasrile celor 4 unitti existente,
numrul ncrcturilor transportate i costurilor pentru a muta o ncrctur cu o unitate de
distant.

Unitatea ncrcturi anuale


existent ntre fi i noua fabric Costul pentru a muta o ncrctur Amplasarea coordonatelor
(Li) cu o unitate de distan (Ci) (Xi, Yi) ale Fi
F1 752 1 (20,30)
F2 899 1 (10,40)
F3 457 1 (30,50)
F4 497 1 (40,60)
TOTAL 2.605

a. X0 = 20; Y0 = 40
b. X0 = 35; Y0 = 20
c. X0 = 25; Y0 = 40
d. X0 = 55; Y0 = 40
UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

43. Se doreste amplasarea unei noi fabrici care va primi anual loturi de materii prime din dou
surse: F1 i F2. Noua fabric va crea bunuri finite care trebuie expediate ctre 2 depozite de
distributie F3 i F4. n tabelul de mai jos sunt redate amplasrile celor 4 unitti existente,
numrul ncrcturilor transportate si costurilor pentru a muta o ncrctur cu o unitate de
distant.
Unitatea ncrcturi anuale
existent ntre fi si noua fabric Costul pentru a muta o ncrctur Amplasarea coordonatelor
(Li) cu o unitate de distant (Ci) (Xi, Yi) ale Fi
F1 752 1 (20,30)
F2 899 1 (10,40)
F3 457 1 (30,50)
F4 497 1 (40,60)
TOTAL 2.605
Se cere determinarea costului anual de transport pentru noua fabric.

a. CT = 45530 usd
b. CT = 45500 usd
c. CT = 45600 usd
d. CT = 45700 usd

44. Este cutat un amplasament pentru o fabrica temporar care va furniza ciment pentru
trei amplasament existente de constructii: n centru, la un complex comercial si ntr-o suburbie.
Locatiile amplasamentelor existente si ncrcturile care trebuie livrate ctre fiecare sunt
prezentate n tabelul:

Costul de mutare
Amplasamentul de livrare Coordonatele ncrcturile ctre
a unei ncrcturi
(Si) (Xi, yi) n mile noua fabric (Li)
cu o mil (Ci)

S1 Centru (20,10) 22 20 usd


S2 Complex comercial (10,40) 43 10 usd
S3 Suburbie (40,20) 36 30 usd
TOTAL : 101
Determinati cel mai bun amplasament pentru fabrica de ciment. Care vor fi costurile totale de
expediere rezultate ?
a. X0 =20, Y0 =10, CT = 22.300 Usd
b. X0 =20, Y0 =20, CT = 49.600 Usd
c. X0 =20, Y0 =10, CT = 25.300 Usd
d. X0 =20, Y0 =10, CT = 28.300 Usd
UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

45. Se cere s se stabileasc amplasamentul optim al unei ntreprinderi care minimizeaz


costurile de transport cunoscnd c viitoarea ntreprindere se va aproviziona cu materii prime
de la dou surse A1 si A2, iar produsele sunt vndute ctre 3 centre de consum C1, C2, C3. Se
dau n tabel amplasarea centrelor de aprovizionare si de consum si greuttile transportate.
Coordonatele
Centre de de amplasament al
aprovizionare si de Greutti anuale transportate ntre centre si Tarif de transport centrelor
consum viitoare ntreprindere (Gi) (tone) (ti) lei/t*km (Xi, Yi)
A1 1500 12000 (30,60)
A2 2500 12000 (20,40)
C1 1000 12000 (40,20)
C2 1200 12000 (50,80)
C3 8000 12000 (50,30)
Total 14200

a. X0 = 50, Y0 =80 CT = 3000


b. X0 = 50, Y0 =30 CT = 2660
c. X0 = 30, Y0 =50 CT = 4000
d. X0 = 30, Y0 =50 CT = 5000

46. Pentru amplasarea unei ntreprinderi au fost selectate 3 localitti L1, L2, L3, care au
structuri de costuri asa cum se prezint n tabel. Pentru un produs care se apreciaz c va fi
vndut cu 2,5 milioane lei.
Se cere:
a) S se gseasc amplasarea cea mai economic pentru un volum anual de productie q
= 10.000 buc;
b) Profitul corespunztor acestei localizri.

Costuri fixe pe an CF Costuri variabile pe unitatea de


Localitate (mld lei) produs cv (mil lei)
L1 3 1,5
L2 4 1
L3 7 0,8

a. L2, P = 11 miliarde lei


b. L1, P = 20 miliarde lei
c. L3, P = 10 miliarde lei
d. L1, P = 10 miliarde lei
UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

47. Amplasamentul A are costuri fixe anuale CF = 300.000 lei, costuri variabile unitare c v =
63 lei/buc si venituri de 68 lei/buc. Costurile fixe anuale ale amplasamentului B sunt CF =
800.000 lei, costurile variabile unitare sunt 32 lei/unitate si veniturile sunt de 68 lei/ unitate.
Volumul de vnzri este estimat la 30.000 unitti anuale. Care amplasament este cel mai atractiv
pe baza analizei pragului de rentabilitate?
a. amplasamentul A
b. amplasamentul B
c. ambele
d. niciunul

48. O companie are nevoie de 10.000 de repere pe an, la costul de achizitie de 10 lei/bucat.
Costul de comand si manevrare pentru o singur comand este de 150 lei, iar costurile de
transport reprezint 15% pe an.
Determinati cantitatea economic de comand (CEC).
a. CEC =1415 bucti
b. CEC =1400 bucti
c. CEC =1500 bucti
d. CEC =1600 bucti

49. O companie are nevoie de 10.000 de repere pe an la un cost de achizitie de 10 lei/buc.


Costurile de comand si manevrare pentru o singur comand este de 150 lei, iar costurile de
transport reprezint 15% pe an, ceea ce nseamn un cost de 1,5lei/bucat pe an pentru
aducerea n depozit. Aceast companie a decis s produc reperele pe plan intern. Utilajele
necesare producerii reperelor respective pe care compania le-a achizitionat, cu o capacitate de
productie de 250.000 repere pe an.
Care este cantitatea economic de comand (CEC) n aceast situatie?
a. CEC =3528 bucti
b. CEC =4235 bucti
c. CEC =3328 bucti
d. CEC =5224 bucti

50. O companie utilizeaz 10.000 unitti dintr-un reper pe an, la un pret de cost de 3
lei/bucat. Costurile de transport reprezint 1% pe lun, iar costul unei comenzi este de 250 lei /
comand.
1) S se calculeze Cantitatea Economica de Comanda (CEC).
2) Care ar fi valoarea CEC dac aceast companie si-ar produce singur reperele
respective cu ajutorul unei masini care ar avea un potential de productie de 50.000 de repere pe
an?
a. CEC =3727 bucti, 4167 bucti
b. CEC =3514 bucti, 3167 bucti
c. CEC =3734 buctii, 4159 bucti
d. CEC =3715 bucti, 4129 bucti
UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

51. O companie are nevoie de 100.000 de repere pe an, la costul de achizitie de 10 lei/buc.
Costul de comand si manevrare pentru o singur comand este de 150 lei, iar costurile de
transport reprezint 15% pe an. Este permis epuizarea stocurilor. Atunci cnd se observ
epuizarea stocului si se face o nou comand de produs, firma furnizoare a fost de acord s o
primeasc, cu conditia ca la livrare s foloseasc un curier rapid pentru transport, la un cost de
0,75 lei/unitatea de produs. Alte costuri administrative asociate epuizrii stocului sunt estimate
la 0,25 lei/unitatea de produs.
Care este Cantitatea Economica de Comanda (CEC) n aceste conditii?
a. CEC =7066 bucti
b. CEC =7162 bucti
c. CEC =7456 bucti
d. CEC =7323 bucti

52. O firm de productie care a lansat un nou produs a fixat un standard preliminar al
muncii de 10 unitti/or (0,1 ore/unitate). Tariful standard al muncii este de 9 lei/or. n cea de a
3-a lun de productie au fost produse 700 unitti folosind 90 ore de munc.
S se determine variatia eficientei muncii.
a. DEM = - 180 lei
b. DEM = - 150 lei
c. DEM = - 129 lei
d. DEM = - 134 lei

53. O firm de productie care a lansat un nou produs a fixat un standard preliminar al
muncii de 12 unitti pe or (0,0833 ore/unitate). Tariful standard al muncii era de 7 lei/ or. n
cea de-a treia lun de productie au fost produse 700 uniti folosind 90 ore de munc.
S se determine variatia eficientei muncii.
a. DEM = -221,83 lei
b. DEM = 221,83 lei
c. DEM = -231,83 lei
d. DEM = 231,83 lei

54. Studiul de timp al unei operatiuni realizate de 4 masini a nregistrat timpuri de ciclu de:
8,7,8 i 9 minute. Analistul a clasat muncitorul observat la 80%. Firma foloseste o marja admis
de 0,25. Care este timpul standard n aceast situatie?
a. TS = 8,53 minute
b. TS = 8,53 ore
c. TS = 8 minute
d. TS = 9,23 minute
UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

55. ntr-o fabric de dulciuri a fost realizat un studiu direct asupra operatiei de topire a
ciocolatei si de turnare. Doi ingineri industriali fr experient i unul cu experient au
realizat studiul simultan. Ei au czut de acord asupra timpilor de ciclu (prezentati n tabel)
dar au avut opinii diferite asupra clasrii muncitorilor. Astfel inginerul cu experient a clasat
muncitorul la 100%, iar ceilalti ingineri fr experient au clasat muncitorul la 80% i
110%. Firma folosette o marj admis de 0,15.
TIMP DE CICLU NR. DE
(MIN) OBSERVAII
30 1
32 2
29 2
28 1

Determinati timpul standard folosind clasamentul muncitorilor realizat de inginerul


industrial cu experient (TSEXP100).
Gsiti timpii standard folosind clasamentul muncitor al fiecrui inginer fr experient (TSFE80),
(TSFE110).
a. TSEXP = 35,29 minute, TSFE80 = 28,23 minute, TSFE110 = 38,82 minute
b. TSEXP = 35,29 ore, TSFE80 = 28,23 ore, TSFE110 = 38,82 ore
c. TSEXP = 36minute, TSFE80 = 29 minute, TSFE110 = 37 minute
d. TSEXP = 32 minute, TSFE80 = 31 minute, TSFE110 = 38 minute

56. La nivelul serviciului comercial (vanzri) al unei firme productoare de piese auto s-a
introdus lisajul exponential pentru previziunea lunar a vanzrilor de cutii de vitez. Situatia
vnzrilor si a previziunilor pe ultimele 3 luni e prezentat n tabelul urmtor. La un coeficient
de lisaj se cere s se arate cum s-a nceput lisajul exponential, cum au fost
calculate valorile intermediare ale previziunii si s se fac previziunea pentru luna a-4-a.

Lunile Valorile vnzrilor sau Previunea


anului cererii n bucti Pt
Ct-1
1 50 -
2 55 50
3 60 52,5
4 60 ?

a. P4= 57 buc
b. P4= 56,25 buc
c. P4= 57,25 buc
d. P4= 56 buc
UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURETI
FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I TIINE ECONOMICE CONSTANA
S Str. Unirii 32-34, Constana
Tel. / Fax: 0241 -545015
Website: http://www.spiruharet.ro

57. ntreprinderea X a nregistrat urmtoarea cerere pentru rcitoare cu ghea n timpul


ultimelor 6 luni

Rcitoare
Luna cerute(buc)
ianuarie 100
februarie 120
martie 150
aprilie 200
mai 280
iunie 350

Managementul ntreprinderii cere ntocmirea previziunii folosind metoda mediei mobile


simple pe 6 luni i pe 3 luni pentru a previziona vnzrile din luna iulie.

a. V7 =200 buc, V7 = 276,6 buc


b. V7 =300 buc, V7 = 274,5 buc
c. V7 =234 buc, V7 = 270,6 buc
d. V7 =250 buc, V7 = 270,4 buc

S-ar putea să vă placă și