ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

Program de masterat Comert exterior si activitate vamala

Analiza mediului de afaceri al Belgiei

Autori:
Popovici Elena
Ciumau Angela
Cazacu Anastasia
Gr. academic COMEX-121

Chisinu 2012

1
Planul:

Prezentare generala.................................................................................................3

I. Factori politici.....................................................................................................4

II. Factori economici................................................................................................5

a). Principalii indicatori economici..............................................................................5

b). Climatul de afaceri.................................................................................................7
c). Comerul exterior................................................................................................8
d). Regimul comertului exterior..............................................................................8
e). Taxe i impozite................................................................................................10

III. Factori sociali-culturali i demografici..........................................................11

IV. Factori tehnologici...........................................................................................15

2
Prezentare Generala
Denumire oficiala: Regatul Belgiei
Forma de guvernamant: Monarhie constitutionala din anul 1831, cu sistem parlamentar bicameral
la nivel federal (Camera Deputatilor si Senatul care au rolul de a propune si adopta legile, ce devin
efective dupa semnarea decretului regal) si unicameral la nivelul regiunilor si comunitatilor.
Seful statului: Regele Albert al II-lea, incoronat la 30 august 1993
Personalitati din guvern: Yves Leterme, Prim Ministru. Guvernul este format dintr-o coalitie
crestin-democrata, liberala si socialista. In Belgia exista un Guvern federal, format din 15 membri -
primul ministru si 14 ministri, dintre care 7 francofoni si 7 neerlandofoni (dimensiunea maxima de
15 posturi ministeriale si structura lingvistica paritara sunt stabilite prin Constitutie - art. 99) si 5
guverne comunitare si regionale - Guvernul Flamand, Guvernul Valon, Guvernul Comunitatii
franceze, Guvernul Regiunii Bruxelles-Capitala, Guvernul Comunitatii germanofone.
Geografie: Belgia este o tara situata in Europa de Vest si se invecineaza la nord cu Olanda, la est cu
Germania si la sud cu Luxembourg si Franta. Anvers, cel de al treilea port ca marime din lume, este
situat in partea de nord-vest a Belgiei, la Marea Nordului. Bruxelles, capitala tarii, este situata la
nord de centrul tarii. Alte orase importante: Liege, Namur, Gent, Charleroi, Brugge. Suprafata tarii
este de 30.522 kmp, distanta cea mai mare intre doua puncte situate in interiorul granitelor este de
330 km.
Clima este maritim-temperata, cu ierni blande si veri placute.
Populatie: Belgia are o populatie de 11 847 076 locuitori. (2012), cu o densitate de 356 de locuitori
pe km2, una din cele mai mari din lume.
Regiuni: Belgia este formata din trei regiuni: Flandra (care cuprinde provinciile: Anvers, Flandra
de Est, Brabantul Flamand, Limburg si Flandra de Vest) cu o populatie de 6,2 milioane locuitori,
limba vorbita fiind neerlandeza (dialect al limbii olandeze); Valonia (cu provinciile: Namur, Liege,
Luxemburg, Hainaut Occidental si Brabantul Valon), situata in sudul tarii are o populatie de 3,4
milioane locuitori, limba vorbita fiind franceza; regiunea Bruxelles-Capitala cu o populatie de 1,2
milioane locuitori este oficial bilingva (flamanda/franceza).
In Belgia exista, din punct de vedere cultural, trei comunitati, respectiv flamanda, franceza, si
germana (ultima, in zona situata la granita cu Germania).
Limba folosita: Oficial, limba vorbita este cea a regiunii respective, iar in Bruxelles una din cele
doua, franceza sau neerlandeza. Engleza este de asemenea larg folosita, cu o frecventa mai mare in
domeniul afacerilor.
Religia: romano-catolica este predominanta.
Moneda naionala: Euro.
Sarbatori oficiale: 21 iulie, Ziua nationala, 1 ianuarie, Pastele, 1 mai, 1 iunie, 11 iunie, 15 august, 1
noiembrie, 11 noiembrie (Ziua armistitiului), Craciunul.
Resurse naturale: Belgia are resurse naturale limitate, fiind obligata sa importe marea majoritate a
materiilor prime.
Produsul intern brut: 351, 800 miliarde euro (2010).

3
 Contributia diferitelor sectoare economice la crearea PIB: servicii comerciale 67,8%,
industrie 15,8%, constructii 4,6%, electricitate, gaze naturale si apa 4%, agricultura, silvicultura si
pescuitul 0,8%.
PIB/locuitor : 32.400 euro (2010)
Cretere economica: 2,1 % (2010/2009)
Rata inflatiei: 2,3% (2010)
Somaj: 8,4% din populatia activa (2010).
Principalii parteneri comerciali: Germania, Franta, Olanda, Marea Britanie si SUA.
Balana comerciala (31.12.2010): deficit de 2,2 miliarde euro.
Rezerve valutare: 5.932 milioane euro (2010).
Datoria publica: 98,1% din PIB (2010)
Datoria externa: 345,3 mlrd euro

I. Factorii politici

De la nfiinarea sa n 1831, Belgia este o monarhie constituionala ereditara. Regele, plasat

de Constituie deasupra considerentelor ideologice i religioase, a dezbaterilor politice i a
intereselor economice, are rol de arbitru si aparator al unitaii i independenei arii. Regele Albert al
II-lea, al aselea rege al belgienilor, a depus juramntul la 9 august 1993. Este casatorit cu Donna
Paola Ruffo di Calabria i au mpreuna trei copii: Prinul Philippe, Prinesa Astrid i Prinul Laurent,
care la rndul lor i-au ntemeiat familii.
eful statului este Regele, care are nsa prerogative reduse. El numete prim ministrul, dar
acesta trebuie sa aiba sprijinul Parlamentului. Prim ministrul este eful guvernului federal, format
dintr-un numar egal de minitrii neerlandofoni i francofoni. Sistemul juridic este bazat pe dreptul
civil ce i are originile n Codul Napoleonian. Curtea de Casaie este nivelul cel mai nalt al
ierarhiei juridice, fiind superioara Curii de Apel. Parlamentul federal este bicameral, format din
Senat i Camera Reprezentanilor. Primul are 40 membri alei, 21 reprezentani ai comunitailor i
10 membri cooptai. Membrii majori ai familiei regale aflai n lista de succesiune la tron sunt
senatori de drept. Camera Inferioara este formata din 150 reprezentani alei n 11 arondismente
electorale, prin vot proporional. Deoarece Belgia este una dintre puinele ari cu participare la vot
obligatorie, nregistreaza una dintre cele mai mari prezene la vot.
Pe lnga nivelul federal, conform reviziei Constituiei din 1993, Belgia are nca doua niveluri
de administraie federala:
trei comunitai lingvistice: Comunitatea flamanda, franceza i germanofona
trei regiuni: Flandra, subdivizata n 5 provincii: Anvers, Limburg, Flandra de Est, Flandra
de Vest, Brabantul Flamand Valonia, subdivizata n 5 provincii: Brabantul Valon, Namur,
Lige, Hainaut, Luxemburg
Regiunea Capitalei Bruxelles
Fiecare Comunitate i Regiune are propria adunare legislativa i propriul guvern. Regiunea
Capitalei Bruxelles este oficial bilingva, ambele Comunitai majore exersndu-i autoritatea pe
teritoriul acesteia, existnd nsa i o Comisie Comunitara Comuna.

4
 Exist trei grupuri n sistemul partidic belgian, care mprtesc idei diferite alimentate de motivaii
la fel de diferite, atunci cnd se pune n discuie integrarea european i Uniunea European n sine. Primul
grup este reprezentat n principal de cretini-democrai, dar i de parlamentarii Volksunie (VU), i ei
urmresc drept scop Statele Unite ale Europei, adic nu un superstat, ci o structur de guvernare pe mai multe
nivele, unde suveranitatea este fragmentat ntre aceste numeroase nivele dup tradiia cretin-democrat a
subsidiaritii.
Al doilea grup, care este format n principal de social-democrai i ecologiti, propun o soluie de tip
utilitarist raional pentru integrare, considernd c integrarea european nu este un scop n sine, ci doar un
instrument cu ajutorul cruia se trateaz problema globalizrii. n viziunea lor, Uniunea European
contrabalanseaz natura capitalist a globalizrii i faciliteaz redistribuirea n lupta mpotriva srciei i
proteciei mediului.
Al treilea grup, care este reprezentat de ctre liberali, cum era de ateptat, se situeaz undeva ntre
primele dou, mprumutnd din poziiile lor ferme doar nuana care se supune compromisului.
Belgia este un exemplu contemporan al democratiei, este o ar relativ mare ca teritoriu, are o
societate puternic divizat ntre vorbitori de limb flamand i limb francez, mprirea puterilor este
impus constituional i prezint simptomele pstrrii acestui tip de democraie o perioad mai lung de timp.
O astfel de democraie consociaional presupune, aa cum dovedete cazul Belgiei, elemente
specifice:
1. mprirea puterii executive prin mari coaliii,
2. Relaiile executiv-legislativ echilibrate cu o semi-separare a puterilor,
3. Sistem bicameral i o reprezentare a minoritilor,
4. Sistem pluripartidic,
5. Caracter multidimensional al sistemului partidic,
6. Reprezentare proporional,
7. Federalism teritorial i non-teritorial i descentralizare,
8. Veto-ul minoritilor.

II. Factorii economici

a). Principalii indicatori economici

Economia belgiana este caracterizata prin puternica productivitate, o slaba inflatie,un calm
social si o stabilitate politica, la origine de o mare prosperitate economica. Somajul este sub media
europeana si continua sa scada. Exportul constituie doua treimi din produsul national brut. O
economie moderna, deschisa, bazata pe intreprinderile private, s-a concentrat pe locatia sa
geografica, pe retelel sale de transport foarte dezvoltate si pe diversificarea industrial comerciala.
Industria este concentrata in principal in regiunea mai intens pipulata din Flandra, in nord. Belgia
detine putine resurse naturale, de aceea importa cantitati substantiale de materii prime si exporta un
volum mare de produse fabricate, ceea ce face economia sa vulnerabila la volatilitatea de pe pietele
mondiale. Aproximativ trei sferturi din comertul Belgiei este cu alte tari din UE, beneficiind de
vecinantatea sa cu Germania. In 2012 , PIB-ul Belgian a crescut cu 2,0%, rata somajului a scazut
usor pina la 7,7% de la 8,5% anul precedent, iar deficitul bugetar a fost redus de la 6% la 4,2%. In
ciuda imbunatatirei relative a situatiei deficitului bugetar, datoria publica a Belgiei constutie
aproximativ 100% din PIB. Bancile Belgiene au fost grav afectatede criza financiara internationala.

5
PIB dupa puterea de cumparare USD:
418.6 trl. (2011)
410.8 trl. (2010)
201.7 trl. (2009)
Pozitia 39 in comparatie cu restul tarilor lumii.
Rata de crestere a PIB-ului:
1,9 % (2011)
2,3 % (2010)
2,8 % (2009)
Pozitia 152 in compratie cu restul tarilor lumii.
PIB pe cap de locuitor USD:
38,200 (2011)
37,900 (2010)
37,400 (2009)
Pozitia 28 in comparatie cu restul tarilor lumii.

Evoluia PIB

600.00

500.00

400.00

300.00 PIB Mlrd. USD

200.00

100.00

0.00
2009 2010 2011 2012

Structura PIB-ului pe sectoare:

Agricultura 0,7%
Repartizarea activitatii
Industrie 21,7%
economice pe sectoare
Servicii - 77,6%
1%

24% Agricultura
Ocuparea popultaiei pe sectoare :
Industrie
Agricultura 2% Servicii
75%
Industrie - 25%
Servicii 73%

6
 Evoluia ratei inflaiei
Rata inflatiei: 4
3,5 % (2011) 3
Rata
2,3% (2010) 2 Inflatiei

2,0% (2009) 1
0
Pozitia 81 printre tarile lumii.
2010 2011 2012

Conform Rportului Global de Competitivitate, Belgia se claseaza pe pozitia 15, cu 4 pozitii

mai sus decit anul trecut. Tara s-a distins la capitolul Sanatate si Educatie primara, creaind un sistem
printre cele mai bune din lume (2 pozitie). Belgia desemenea se poate lauda cu o educatie
superioara exceptionala, scolile sale de management printre cele mai bune si o puternica inclinatie
pentru traininguri in diferite domenii. Pietele sale de marfuri se caracterizeaza printr-un nivel inalt
de competie si un mediu ce faciliteaza crearea noilor afaceri. Operatiunile de business se disting
printr-un nivel inalt de sofisticare si management. Mediul macroeconomic este caracterizat de un
deficit bugetar si o datorie publica persistenta ocupind tocmai pozitia 60 printre tarile lumii, dar
tousi mentine o pozitie mai avantajoasa decit multe alte tari europene.

b). Climatul de afaceri

Belgia are un climat de afaceri liberal in care firmele de stat, incluzand serviciile postale,
caile ferate si transportul public reprezinta o cota nesemnificativa din totalul activitatii productive.
Guvernul Belgian limiteaza cat mai mult interventia sa in economie.
Belgia dispune de o industrie performanta care depinde in mare masura de comertul international.
Astfel ea importa aproape toate materiile prime care ii sunt necesare. Exporturile de marfuri si
servicii reprezinta cca.70% din PIB.
Cateva corporatii domina economia Belgiei, ele avand un rol hotarator in fiecare sector al
economiei, incluzand industria, finantele si comertul.
Guvernul belgian nu impune investitorilor straini limitari sau controale restrictive, rezultand
un climat investitional liberal. Se solicita totusi anumite aprobari a unor comisii care reglementeaza
modalitatea de realizare a serviciilor in industrie, banci, asigurari, leasing etc, respectarea anumitor
reguli de protectie a consumatorilor, obtinerea unor autorizatii de constructii, demolari etc. din
partea administratiilor locale, asigurarea conditiilor de protejare a muncitorilor in sensul de a nu
lucra in conditii periculoase, sau de poluare etc.
Companiile straine se bucura in Belgia de tratamentul national, fiind asimilate celor
indigene. Nu exista restrictii de repatriere a capitalului si profitului si nici cerinte in ceea ce priveste
participarea belgiana la constituirea unei firme cu capital strain. Cu toate acestea companiile straine
se pot confrunta cu probleme comerciale sau de investitii, care adesea sunt rezultatul neclaritatilor in
ce priveste impartirea responsabilitatilor intre autoritatile locale, regionale sau federale si care poate
fi interpretata ca o inconsistenta a legislatiei si a aplicarii ei.
Pentru a preveni distorsionarea competiiei in afaceri cu celelalte tari membre ale U.E.,
Belgia a intarit legislatia care interzice acordurile, deciziile sau practicile care restrictioneaza

7
concurenta, cum ar fi obligativitatea folosirii unor preturi fixe, limitarea sau controlul productiei,
pietelor sau evolutia investitiilor, impartirea pietelor sau surselor de aprovizionare.
Sistemul bancar belgian este format din Banca Centrala (a carui rol determinant in realizarea
politicii monetare belgiene a fost preluat de Banca Europeana Centrala), Comisia Bancara si
Financiara (care supervizeaza activitatea institutiilor financiare, incluzand bancile, companiile de
investitii, companiile de asigurari etc) si bancile comerciale a caror filiale si sucursale functioneaza
in cadrul centrelor comerciale si financiare din numeroase tari. Bancile belgiene utilizeaza sisteme
moderne si automate de realizare a tranzactiilor bancare interne si internationale. De altfel, sediul
SWIFT se afla la Bruxelles. In Belgia isi desfasoara activitatea o serie de banci internationale de
prim rang.

Din punct de vedere al regimului vizelor, Belgia face parte din grupul tarilor care au semnat
Acordul de la Schengen, cetatenii romani neavand nevoie de viza pentru o sedere de maximum 90
de zile pe teritoriul belgian. Persoanele individuale care sosesc in Belgia au obligatia de a se
inregistra la oficiile municipale in decurs de opt zile.

c). Comerul exterior

Totalul schimburilor comerciale a fost estimat in iunie 2012, la 578,1 miliarde euro, din care
exportul 298,4 miliarde euro, iar importul de 279,7 miliarde euro. Circa 80% din volumul total al
schimburilor comerciale ale Belgiei au fost realizate cu tarile membre ale Uniunii Europene (72%
din exporturi si 62,5% din importuri), iar diferenta cu celelalte tari.
Structura exporturilor: produse chimice si farmaceutice (26,3%), masini si aparate (11.2%),
produse minerale (9,2%), materiale de transport (9,1%), metale comune si produse metalurgice
(8,6%), materiale plastice si cauciuc (8,6%) pietre pretioase si bijuterii (4,8%), produse ale industriei
alimentare (4,3%), textile si imbracaminte (3,5%), produse ale regnului vegetal (2,3%), hartie si
carton (2,1%), animale vii si produse ale regnului animal (2,0%), instrumente si aparate optice
(1,5%), mobila (1,5%), ciment, piatra, ceramica, sticla (1,2%).
Principalii parteneri la export sunt membrii Uniunii Europene i SUA.
Structura importurilor: produse chimice si farmaceutice (23,1%), masini si aparate (12,6%),
produse minerale (14,5%), materiale de transport (10,5%), metale comune si produse metalurgice
(7,7%), materiale plastice si cauciuc (5,5%), pietre pretioase si bijuterii (4,2%), produse ale
industriei alimentare (3,5%), textile si imbracaminte (3,1%), produse aqle regnului vegetal (2,9%),
instrumente si aparate optice( 2,6%), hartie si carton (2,1%), instrumente si aparate optice(
2,1%),animale vii si produse ale regnului animal (1,9%), produse ale regnului vegetal (2,9%),
mobila (1,7%), ciment, piatra, ceramica si sticla (1,0%) .
Principalii parteneri la import sunt membrii Uniunii Europene ( Germania, Olanda, Frana,
Marea Britanie, Irlanda ), SUA i China.

d). Regimul comerului exterior

Regimul comertului exterior belgian trebuie inteles in contextul apartenentei acestei tari la
U.E. inca din 1957, cand a obtinut o piata de peste 370 milioane consumatori. Benelux-ul, acordul
tarifar stabilit intre Belgia, Olanda si Luxemburg a fost precedesorul U.E.

8
 Schimburile comerciale se desfasoara, de regula, pe baze libere, fara interventia statului,
guvernul belgian fiind recunoscut, istoric, pentru politica sa comerciala nerestrictiva. Astfel,
majoritatea produselor pot fi importate folosind o simpla declaratie de import, dar pentru anumite
cazuri trebuiesc obtinute licente de import sau de export de la Serviciul Public Federal pentru
Economie, Intreprinderile Mici si Mijlocii, Clasa Mijlocie si Energie. In conformitate cu regulile de
functionare a UE pot fi practicate anumite restrictii, cum ar fi: contingentele tarifare sau restrictii
cantitative, taxele compensatorii, suprataxele la produsele agricole, masurile anti-dumping etc. In
momentul in care UE a incheiat unele acorduri cu alte tari pentru practicarea unor taxe vamale
preferentiale (Turcia, acordul de la Lome, fosta Iugoslavia etc) ele au devenit obligatorii si pentru
Belgia.
Belgia este membru fondator al GATT si al actualei organizatii OMC.
Belgia si Luxemburg au stabilit o uniune economica si monetara (BLEU). Ca rezultat al acestei
uniuni, statistica lor de comert exterior si contul balantei de plati sunt commune. Aceasta uniune
practica regululile comertului liber.
Nu sunt aplicate taxe vamale in cadrul relatiilor comerciale cu celelalte tari membre ale U.E.,
marfurile respective fiind cunoscute sub apelativul de " bunuri comunitare ", cu conditia ca
produsele respective sa nu contina componente importate din afara uniunii. De asemenea, Belgia nu
aplica taxe vamale la produsele care contin componente din afara U.E. daca produsele respective au
fost deja taxate prin sistemul tarifului extern comun.
La produsele importante in Belgia se aplica acelasi TVA ca si la produsele belgiene.
Conform regulilor U.E., controalele fiscale s-au mutat de la granita la o administratie fiscala
centrala, insa pentru marfurile provenind din tarile ne-membre se mentine sistemul unui punct de
intrare pentru calcularea TVA.
La importul anumitor produse agricole, se aplica un sistem de contingente, taxe sau garantii
conform regulilor existente in cadrul U.E.
La vamuire, pentru importurile din tarile membre U.E. se solicita documentul unic , iar pentru
importuri specifice se solicita Carnet de Passage et Douane, pentru importurile temporare (inclusiv
de autoturisme), Carnet ATA/CCVsi Carnet TIR, pentru transporturile internationale.

NFIINAREA UNEI SOCIETATI COMERCIALE

Urmatoarele tipuri de companii pot fi infiintate in Belgia:

Societati pe actiuni (SA/NV) ;
Societati Private cu Responsabilitate Limitata (SPRL/BVBA);
Societati in comandita simpla SC(A)/CV(A) ;
Cooperative.
Societatile pe actiuni sunt cele mai raspandite si adesea folosite in Belgia. Actionarii pot ramane
anonimi, actiunile (la purtator sau nominale) fiind in intregime transferabile, iar detinatorii acestor
actiuni au o responsabilitate limitata.
In cazul SPRL actiunile sunt nominale, iar pentru transferul lor este necesar acordul celorlalti
actionari. Detinatorii acestor actiuni au de asemenea, o responsabilitate limitata.
In cadrul societatilor in comandita se face distinctie intre "partener activ", care conduce compania
si "silent partner" care este numai investitor.

9
Intr-o cooperativa, capitalul companiei este variabil.
Procedura de inregistrare a unei societati pe actiuni, de exemplu, se deruleaza intr-un interval de 30
de zile, finalizandu-se prin publicarea in Begian Official Gazette (dupa ce in prealabil s-a completat
si notificat un formular la notariat cu datele obtinute din Registrul Tribunalului Comercial unde s-a
inregistrat firma). Procedura de inregistrare a firmei (si a " marcii inregistrate ", daca este cazul)
incepe la Registrul Comertului. De mentionat ca firma poate sa-si inceapa activitatea imediat,
inainte de a se finaliza procedura de inregistrare. Taxele percepute pentru inregistrare sunt
urmatoarele:
Taxe notariale in valoare de la 0,0228% la 0,855% din capital (cu procentul mai mic aplicabil
pentru capitaluri mai mari);
Taxa de inregistrare in valoare de 0,5% din capital + TVA;
Costul publicarii inregistrarii in Begian Official Gazette, care este de aproximativ 50 Euro pe
pagina.
Astfel, taxele de inregistrare la nivelul capitalului minim mentionat mai sus, sunt: taxe notariale
459,22 Euro, taxe de inregistrare 309,87 Euro, costul publicarii in Monitorul Oficial 283,29 Euro.
Firmele sunt obligate sa completeze, pana la 30 iunie al fiecarui an, o declaratie de venituri, iar
firmele mari trebuie sa realizeze un audit al situatiei lor financiare. In cadrul Adunarilor Generale a
actionarilor, directorii au obligatia de a prezenta situatia financiara a companiei respective.

e). Taxe i impozite

Impozitul pe profit, practicat in Belgia, atat pentru firme rezidente cat si pentru cele
nerezidente, este de 39% aplicabil veniturilor taxabile. Pentru veniturile mai mici de 322.261,58
Euro nivelul de taxare poate fi intre 28 si 41%.
Taxele pe veniturile individuale variaza intre 0 si 55%, iar pentru dividente este de 25%. La
dobanzile bancare se aplica un impozit de 15%.
T.V.A. face parte din categoria impozitelor indirecte aplicate la vanzarile in Belgia de marfuri
si servicii.
Se aplica urmatoarele exceptii de la plata TVA:
Exporturile de bunuri catre persoanele stabilite in tari in afara U.E.;
Importurile temporare si re-exporturile de marfuri care in general sunt operatiuni libere de
aplicarea unor taxe;
Transferarea unui segment complet de afaceri;
Majorarea in cash a capitalului unei companii. In
Belgia se aplica urmatoarele niveluri ale TVA:
1% pentru tranzactiile cu aur;
6% pentru marfurile si serviciile clasificate ca fiind de natura sociala;
12% pentru marfurile de destinate consumului curent, precum si pentru serviciile care au
importanta deosebita pentru scopuri economice, sociale sau culturale ;
21% pentru celelalte marfuri.
TVA se aplica la valoarea pretului din factura, la care este adaugata taxa vamala (daca este cazul),
ambalajul si cheltuielile de transport si asigurare.

10
Pentru rentele obtinute de detinatorii de propietati imobiliare se percepe o taxa de la 1,25% la
2,5%, care variaza in functie de localizarea propietatii.
Taxele locale, percepute de administratiile locale, variaza intre 0 si 10%, cele mai frecvente
fiind intre 5 si 9% din veniturile taxabile ale persoanelor individuale.
Accizele in U.E. sunt percepute pentru productia si importul de combustibili, tigari, alcool si
produse alcoolice si uleiuri minerale. In Belgia, accizele mai sunt aplicabile cafelei si bauturilor ne-
alcoolice, precum si produselor importate peste anumite limite cantitative. Mentionam ca intre
Romania si Belgia functioneaza Conventia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii
fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnata de cele doua parti in martie l996 si
ratificata de partea romana in luna octombrie 1996.

III. Factori sociali-culturali i demografici

Acum dou mii de ani n urm, populaia Belgiei, dup cum se menioneaz de ctre Iulius
Cezar, n cartea sa despre rzboaiele galice "Comentarii de Bello Gallico", era locuita iniial de catre
belgi, un amestec de popoare celtice i germanice. Aceast populaie, ca urmare a marilor invazii ale
Imperiului Roman i ca rezultat al nenumratelor permutri i-a pierdut identitatea. Francii, care s-
au stabilit acolo n timpul secolului 4 d.Hr., sunt considerai strmoii populaiei belgiene de astzi.
Belgia are o populaie de 11 847 076 de locuitori. Densitatea populaiei este mai mare n
Nord i Vest, n regiunea Flamanda ( 423 loc/km2 ) i mai mic n Sud i Est, n regiunea Valona (
192 loc/km2 ). n regiunea Bruxelles densitatea depete 6000 loc/km2 .
Fiind situat pe frontiera ce divide Europa germanica de Europa latina, teritoriul rii a fost
divizat n dou regiuni mari. Regiunea de limba neerlandeza - Flandra, situat n jumatatea de nord a
arii, are 58% din populaie, iar regiunea de limba francez - Valonia, situat n jumtatea de sud,
grupeaz 32% din populaie. Regiunea capitalei Bruxelles, oficial bilingv, este o enclav majoritar
francofon situat n Regiunea Flamanda, dar n apropiere de frontier cu regiunea valon i are 9%
din populaie. O comunitate germanofon mic 1% exista n estul Valoniei. (Fig.1)

1%
9%

32%
58%
Flamanzi
Valoni
Germani
Altele

Figura 1. Componena etnic a populaiei belgiene

Populaia belgian continu s creasc n fiecare an, cu aproximativ 0,85%. Aceast cretere
continu din ultimii ani, se datoreaz n principal imigraiei. Cu toate acestea, n termen de civa ani
se prevede o diminuare drastic a populaiei totale a rii din cauza vrstei medii, care este de
aproximativ 40 de ani.

11
 n general, cea mai mare parte a populaiei este concentrat n centrul si nordul rii (Fig.2).
Regiunea Bruxelles totalizeaz, n medie, 1 145 098 locuitori cu o densitate de la 793 23057
loc/km2, ceea ce denot faptul c are un grad ridicat de urbanizare (n 2012, s-a nregistrat o cretere
a populaiei din aceast regiune cu +1,62%) , regiunea Flandra 6 370 493 locuitori ( o cretere de
+0,77% n 2012 ) i regiunea Valonia cu 3 561 256 locuitori si o cretere anual a populaiei de
+0,74%.

Regiunea Bruxelles

loc/km2

Figura 2. Densitatea Belgiei

Ca pondere din totalul polulaiei Uniunii Europene, Regatul Belgiei constituie aproximativ
2,39 %, ocupnd locul 11 din 27 state membre. (Tab.1)

Loc Stat membru Populaie Tab. 1 Populaia UE

1 Germania 82,422,299
2 Frana 63,392,140
3 Regatul Unit 60,209,500
4 Italia 58,751,711
5 Spania 45,061,274
6 Polonia 38,132,277
7 Romnia 22,329,977
8 Olanda 16,407,491
9 Grecia 11,244,118
10 Portugalia 10,605,870
11 Belgia 10,445,852
12 Cehia 10,287,189

Natalitatea arat frecvena sau intensitatea naterilor n interiorul unei populaii. Aceasta se
masoar prin rata natalitii, indicator calculat prin raportarea numrului total de nascui vii la
populaia medie i se exprim n promile (%o). Pe Glob, exist diferenieri importante n ceea ce
privete nataliatatea, fenomen complex, biologic dar i social, factorii care permit explicarea acestor
variaii spaiale sunt economici, politici, socio-culturali.
n Belgia la nceputul anilor 50, se evideniaz valori crescute fa de cele din prezent, dar
mai ales fa de cele care se estimeaz c vor fi n anul 2025. n intervalul 1950-1960 natalitatea
12
ajunge de la 16.7%o la 17.1%o apoi ncepe s scad pentru a ajunge n 2025 la o natalitate de
10,2%o. Aceste variaii se datoreaz n primul rnd unor factori economici, dar i socio-culturali.
Concret, cu ct nivelul de trai este mai ridicat, cu att rata natalitii este mai redus i invers,
dezvoltarea economic ducnd deci la un recul al natalitii cele dou ri fiind un exemplu bun
pentru aceti factori, intruct Belgia, fiind un stat dezvoltat prezint o rat a natalitii scazut nc
din 1950, iar continua dezvoltare duce la scderea valorilor n viitor.
Factorii socio-culturali care pot interveni n evoluia ratei natalitatii sunt predominant statutul
femeii in societate, dar si religia. Ca religie, 87,9% din populaia Belgiei sunt romano-catolici, 2,5%
islamiti, 1% - protestani iar 8,6% din populaie sunt de alte religii.

2% 1%
9%

Romano-catolici
Islami;ti
88%
Protestani
Altele

Figura 2. Repartizarea populaiei dup religia confesat

Belgia cuprinde ase uniti subnaionale: comunitile flamande, francofone i germane,

regiunile flamand i wallon i regiunea capitalei Bruxelles. Regiunile nseamn teritorii, iar
comunitile nseamn locuitorii acestora.
Situaia actual a Belgiei, adic mprirea n subunitile menionate anterior, presupune o
explicaie istoric ntruct limba oficial a fost foarte mult vreme numai franceza, iar micarea
flamand (dup 1898) a produs o schimbare radical a acestui aspect. De asemenea, minoritatea
germanofon apare mult mai trziu, abia dup 1918, iar n Wallonia apar reacii la asemenea
modificri de spectru, producndu-se i semnificative evoluii demografice
Astzi exist trei comuniti (sau minoriti), i anume: cea francofon, cea flamand i cea
germanofon, fiecare dintre ele dispunnd de: Parlament, cu putere legislativ la nivel local, dar
egal ca autoritate cu puterea legislativ federal; Guvern la nivel local, responsabil fa de
Parlament; Competene locale exclusive: nvmnt, cultur, audio-vizual, cercetare tiinific
fundamental, sntate, protecia tineretului, politica dezvoltrii; Administraie specific.
Guvernul belgian constituit n 1974 a delegat toate competenele sale culturale ctre cele trei
comuniti: flamand, francez i german. Astfel c organizarea i administrarea domeniului
cultural revine fiecreia n parte, neexistnd la nivel naional vreun organ central de conducere i
control. Dei fiecare comunitate din cele amintite dispune de instituii similare, gemene, totui
problemele sunt luate n dezbatere n mod diferit i servesc unor cauze comune doar n principiu,
pentru c fiecare comunitate are interese specifice.
Comunitile culturale sunt colectiviti de persoane aa cum regiunile sunt colectiviti
teritoriale. n Belgia exist trei asemenea comuniti culturale, identificabile prin limba vorbit:
flamand, francez i german. Competena instituiei comunitii seextinde asupra teritoriului

13
corespunztor celui lingvistic, dar i asupra persoanelor acelei comuniti care locuiesc n Bruxelles,
regiunea capitalei avnd un statut special.
Consiliile Culturale au putere legislativ n fiecare comunitate, legile emise neputnd fi
revzute sau anulate de ctre curile naionale. Consiliile sunt compuse din membri ai ambelor
camere ale Parlamentului corespunztor teritoriului lingvistic. Membrii executivului comunitii
sunt minitrii naionali sau secretari de stat.
Consiliul Cultural nu are putere de a fixa taxe. El primete anual bani de la stat, repartizai pe
principii obiective, neprtinitoare i stabilite de comun acord ntre comuniti, dar mprirea banilor
bugetului de stat reprezint ntotdeauna surs de nenelegeri i dezbateri. n anii 80 Belgia i aloca
fondurile ntre cele trei comuniti principale, Flamanzi, Walloni i populaia Bruxelles-ului, printr-
un compromis avnd la baz trei criterii: numrul populaiei (care reprezenta avantajul flamanzilor),
suprafaa teritorial (atuul wallonilor) i veniturile din taxe.
Comunitile culturale au competene n chestiuni culturale specificate n Legea din 21 Iulie 1971.
De altfel, competenele se exprim ntr-un numr de arii, cuprinznd de la aprare naional i pn
la turism, arte, biblioteci, radio-televiziune, muzee, educaie (dei puin ngrdite, a se vedea mai
jos), cooperare ntre comunitile culturale i cooperare cultural internaional, uzul limbii n
administraie i educaie i relaiile sociale ntre angajatori i angajai.
Pacte Culturelle are n centru educaia, care a funcionat mult vreme pe dou sisteme
colare: unul organizat de autoritile statului i o reea foarte puternic de coli denominaionale,
cele mai multe catolice. n 1958 a fost semnat un Pact colar, care presupunea o unitate de principii,
iar tratamentul egal a nceput s fie pus n practic. Pactul Cultural anticipeaz i problema unui
rzboi cultural" prin faptul c prescrie ca organizaiile culturale publice i private s primeasc
tratament egal, iar opiniile diferite trebuie reprezentate dup importana lor n instituiile culturale
oficiale. Exist, de asemenea, i instrumente de sancionare a abuzurilor, chiar la nivel de minoritate.
n anii '80 se pune problema autoritii regiunilor, care ar putea submina Belgia ca unitate
naional i ar genera un model societal-ideologic n Wallonia i Flandra. Practicile consociaionale
sunt puse sub semnul ntrebrii, existnd tot mai mult posibilitatea schimbrii cu cele ale regulei
impuse de majoritate, ceea ce ar fi o deviere de la practica obinuit a negocierii hotrrilor.
Autonomia local a fiecrei regiuni economice (wallon, flamand i regiunea capitalei
Bruxelles), ca instrument specific al Belgiei, nseamn c autoritile regionale au n aria de
competene domenii ca: protecia social (inclusiv minoritile), inseria profesional, conservarea
calitii vieii, mediul nconjurtor, gestiunea resurselor forestiere, infrastructura.
Statutul oraulului Bruxelles este unul special ntruct este capital federal, n el coexistnd
dou culturi locale, flamand i walon, dar i comuniti de imigrani de diferite etnii. Regiunea
capitalei are statut bilingv n cele 14 comune ale hinterlandului.
Un raport asupra minoritilor din Belgia, prezentat n 2002 Consiliului Europei, arta c: la
nivelul entitilor federale, francofonii belgieni pot fi considerai o minoritate care trebuie protejat
n regiunile de limb flamand sau de limb german, aa cum flamanzii i germanofonii trebuie
protejai n regiunile de limb francez".
Protecia juridic a minoritilor n Belgia nseamn o seam de instrumente precum: paritate
n structura guvernului federal; solidaritate financiar ntre comunitile de aceeai limb; adoptarea

14
legilor importante prin principiul majoritii calificate; semnal de alarm printr-un instrument social
special n caz de ameninare privind interesele unei minoriti; obligaia cutrii unei noi mjoriti
parlamentare atunci cnd o minoritate se simte puternic lezat n drepturile ei legitime; dialogul
intercomunitar, chiar ntre Statul federal i entitile federale; transferuri financiare dinspre puterea
federal spre comunitile sau minoritile care se simt defavorizate.
Belgia este reprezentativ pentru dinamica raporturilor interetnice i pentru faptul c le
situeaz pe acestea n progresul scrii de valori universale impuse de evoluia global a societii
umane.
Rspunsul concret al administraiei belgiene la problemele care in de interculturalitate este
unul potrivit contextual. n aceeai msur n care Belgia poate exporta asemenea soluii, ea poate
gsi alte rezolvri problemelor sale. Dar se ridic ntrebarea n ce msur alte rspunsuri poteniale
corespund contextului Belgiei i, mai mult, n ce msur se subsumeaz ele intereselor de lung
durat ale Belgiei.

IV. Factorii tehnologici

O ancheta comparativa publicata de Comisia Europeana, intitulata "Tabloul de bord al

inovatiilor Uniunii", arata ca Belgia ocupa locul 5 dupa Suedia, Danemarca, Germania si Finlanda.
tudiul se bazeaza pe 24 de indicatori din domeniul cercetarii, iar punctul forte al Belgiei este
sistemul atractiv din cercetare si nivelul bun de pregatire, iar punctul slab este insuficienta
investitiilor din domeniu.
Belgia este o ar federal cu un sistem extrem de descentralizat de cercetare i inovare, care
are o influen profund asupra guvernanei politicii de inovare.
La nivel federal, n pofida instabilitii politice i lipsa de durat a guvernului limitarea activitilor
de afaceri curente, guvernul urmrete, n esen aceeai politica a Guvernului din martie 2008.
Conform acestei declaraii din anul 2008, in ceea ce privete aspectele legate de inovare i n
limitele competenelor sale, guvernul ar trebui s pun n actiune un plan special dedicat la crearii i
dezvoltarii IMM-urilor (simplificare administrativ, reducere a sarcinii fiscale, sprijin pentru inovare
i drepturi de proprietate intelectual, sprijin pentru economii de energie).
Sectorul economic de IT are ca obiectiv stabilirea ansamblului tehnicilor utilizate pentru
prelucrarea si transmiterea informatiei si anume, informatica, telecomunicatii, internet si ansamblul
de retele necesare pentru convertirea, stockarea, gestionarea si transmiterea informatiei. IT
regrupeaza ansamblul filialelor relative tehnologiilor si serviciilor:
- Materialul informatic, servere, PC, echipamente de transmitere a datelor;
- Microelectronica si componentele sale;
- Echipamente de telecomunicatie, echipamente de retele, terminale;
- Servicii de telecomunicatii: telefonie fixa, mobila;
- Retelele informatice;
- Softurile si serviciile informatice;
- Multimedia si servicii de audiovisual: televiziune, video, cinema, jocuri;
- Comertul electronic si media electrinica.

15
Dezvoltarea IT in Belgia
Industria tehnologiilor informationale este un sector important al economiei
belgiene.Industria tehnologiei informaiei i comunicaiilor reprezint mai mult de 4% din PIB-ul
belgian. De curind " Indicatorul de competitivitate a industriei IT 2011" situeaza Belgia pe locul
22 la nivel mondial i pe locul dousprezece n Europa de Vest.
n plus, Belgia are reele de infrastructur excelente. Gradul de acoperire cu internet este
excelent, numarul de utilizatori este destul de mare (77% din gospodrii) i numrul de companii
conectate este foarte mare (96%).
n luna octombrie 2010 (Sursa: IDATE), acoperirea cu internet (ca% din populaie), n
Belgia a fost de aproape 100% pentru DSL , de 92% pentru modemul prin cablu i 98% pentru 3G.
Aproape doua treimi (64,7%) de linii fixe suporta o vitez de transmitere a informatiei de cel
puin 10 megabii pe secund i aproape trei din zece linii (29,9%), inregistreaza o vitez foarte
mare (cel puin 30 Mbps). n ceea ce privete retelele mobile, Belgia inregistreaza o acoperire a
reelei 3G de 90%, inaintind cu pasi rapizi spre reteaua 4.

INSTITUII BELGIENE CU ATRIBUII N DOMENIUL ECONOMIC

I. La nivel federal
A. Serviciul Public Federal al Afacerilor Externe, Comertului Exterior si Cooperarii
Internationale (http://www.diplomatie.be)
Atributii: Are misiunea de a asigura relatiile externe ale Belgiei, printr-o retea de cca. 130 de
ambasade, consulate si reprezentante, care sunt conduse de administratia centrala de la Bruxelles.
Relatiile economice externe sunt coordonate prin Directia Generala Relatii Bilaterale, care cuprinde:
Directia Relatii Bilaterale, care include si Serviciul Europa Centrala si Orientala;
Directia Sprijin financiar pentru Export : Finantarea exporturilor si Asigurarea creditului, in cadrul
Secretariatului Comitetului Finexpo si pregatirea reuniunilor UE si OCDE pentru creditele de
export;
Directia Interese Economice, cu urmatoarele servicii:
- Reprezentarea intereselor economice - instrumente de aparare comerciala, gestiunea
bugetului, misiuni economice in strainatate, diplomatie economica, imaginea de marca a
Belgiei, sectorul diamantar, probleme sanitare si fitosanitare, intreprinderi aflate in
dificultate, OCDE -Coduri de conduita si Punct de contact national;
- Agentia de Comert Exterior, Camere de Comert si Consilieri de Comert Exterior;
- Acorduri Economice - urmarirea acordurilor de promovare si protectie a investitiilor si a
acordurilor pentru evitarea dublei impuneri;
-Politica Transportului International - acorduri maritime, aeriene si de transport rutier,
permise de conducere, autorizatii diplomatice de survol;

B. Serviciul Public Federal pentru Economie, Intreprinderile Mici si Mijlocii, Clasa de Mijloc
si Energie (www.mineco.fgov.be)
Atributii: in domeniul politicilor comerciale, organizat in urmatoarele directii generale:
Energie - vegheaza la aprovizionarea energetica a Belgiei;

16
Organizarea Pietii - elaboreaza cadrul legal si regulamentar in vederea asigurarii functionarii optime
a pietii bunurilor si serviciilor in interesul tuturor actorilor;
Potential Economic - dezvolta cunoasterea pietii si a sectoarelor sale economice si le apara
interesele la nivel european si international;
Politica pentru IMM-uri - stimuleaza spiritul antreprenorial, dezvoltand un cadru reglementar
adaptat IMM-urilor si independentilor si analizeaza situatia socio-economica specifica;
Calitate si Securitate - intareste increderea in produse, servicii si instalatii prin control, certificare si
normalizare, stimuland in acelasi timp inovatia.
Control si Mediere - vegheaza la respectarea legislatiei economice si faciliteaza rezolutia alternativa
a conflictelor;
Statistica si informatii economice - colecteaza, trateaza si difuzeaza datele statistice si informatiile
economice pertinente, fiabile si comentate.
C. Agentia de Comert Exterior (www.abh-ace.org )
Atributii: Organizeaza, la solicitarea organelor federale sau in coordonare cu organismele regionale
de promovare a exportului, misiuni economice belgiene in strainatate, precum si colectarea si
diseiminarea informatiilor necesare pentru intocmirea unor studii si documentare privind pietele
externe.
D.Oficiul National Ducroire (www.ondd.be)
Atributii: Organismul public federal care asigura tranzactiile internationale contra riscurilor politice
si comerciale.
In ceea ce priveste reglementarile privitoare la atragerea investitiilor straine in Belgia, se poate
consulta portalul www.invest.be

II. La nivel regional

1. Ministerul Comunitatii Flamande - Administratia A f a c e r i l o r E x t e r n e
(http://www.vlaanderen.be/), secretar general Koen VERLAECKT, care are in subordine:
Departmentul International - responsabil pentru Romania - dl. Peter Van HEESVELDE -
consilier (e-mail : peter.vanheesvelde@iv.vlaanderen.be) - are ca responsabilitati asigurarea
secretariatului Comisiei mixte romano-flamande, precum si selectarea si derularea
proiectelor pentru Romania, finantate de Guvernului Flamand in cadrul Programului pentru
Europa Centrala si de Est
2. Ministerul Regiunii Valone (www.wallonie.be) - Directia Generala a Relatiilor Externe
Bilaterale (e-mail : dri.dgre@mrw.wallonie.be), condusa de un director general: dl. Charles-
Etienne LAGASSE, care are in subordine:
Directia Europa Centrala si de Est - responsabil pentru Romania - dl . Francois SEUMOIS,
atasat, (e-mail: f.semois@wbi.be) - are ca responsabilitati asigurarea secretariatului Comisiei
mixte romano-valone, precum si selectarea si derularea proiectelor pentru Romania, finantate
de Guvernul Valon.
3. Ministerul Regiunii Bruxelles-Capitala (www.bruxelles.irisnet.be) :
Directia de Comert Exterior - Bruxelles Export - dl. Philip FEYTONS, director. Nu exista o
Comisie mixta intre Romania si aceasta regiune.

17
 III.Agentii Regionale de Promovare a Exportului si a Investitiilor
1. Agentia de Investitii si Comert a Flandrei (FIT) http://www.fitagency.be - agentie a regiunii
Flandra pentru promovarea exporturilor flamande si atragere a investitiilor straine in Flandra. Are ca
atributii : facilitarea participarii firmelor flamande la targuri si expozitii internationale, cu suportarea
unor cote din cheltuieli, organizarea de misiuni economice sau seminarii in strainatate, cu suportarea
unor cote din cheltuieli, elaborarea unor studii de piata etc. De asemenea, organizeaza pentru
comunitatea de afaceri flamanda, vizita unor misiuni economice straine sau a unor seminarii cu
suportarea cheltuielilor ocazionate de realizarea acestor actiuni, respectiv, pune la dispozitie spatiile
si logistica necesare, convoaca firmele flamande etc.
Agentia are propia retea de reprezentare externa, cu statut diplomatic, incadrat la ambasadele
Belgiei in strainatate. Din 2007, FIT a deschis un birou de reprezentanta la Bucuresti (e-mail:
bucharest@fitagency.com)
2. AWEX- Agentia Valona pentru Export si Investitii ( www.awex.wallonie.be) - agentie a regiunii
Valonia pentru promovarea exporturilor si de atragere a investitiilor din strainatate. Atributii
identice cu cele ale FIT.
AWEX are propia retea de reprezentare externa, cu statut diplomatic, incadrat la ambasadele
Belgiei in strainatate, inclusiv la Bucuresti e-mail:awex@clicknet.ro .
3. BRUXELLES EXPORT (www.bruxelles-export.be) - agentie a regiunii Bruxelles- Capitala
pentru promovarea exporturilor. Atributii identice cu celelate doua agentii mentionate mai sus.
Bruxelles Export are propia retea de reprezentare externa, cu statut diplomatic, incadrat la
ambasadele Belgiei in strainatate. Pentru Romania, activitatea este asigurata de Biroul AWEX din
Bucuresti.
Este de remarcat faptul ca, in ciuda multitudinii de organisme pentru promovarea
exporturilor, multe dintre ele operand la nivel regional, in cazul organizarii unor actiuni de
promovare pe o anumita piata, se realizeaza o cooperare pragmatica intre ele. Astfel, se apeleaza la
reprezentantul de pe piata respectiva, indiferent ce agentie de promovare o reprezinta (FIT, AWEX,
sau Bruxelles Export),care isi coordoneaza actiunile de participare la diferite misiuni economice,
simpozioane, targuri si expozitii internationale, in functie de interesul specific al regiunii pentru
respectiva piata etc.

18
 Analiza Belgiei dupa indicii mediului de afaceri (Doing Business)
Prezentare generala
Regiunea OCDE Clasament Doing Clasament Doing Variatia in
Grupa de venit Venit ridicat Business 2012 Business 2011 clasament
Populatia 10 866 560 28 27 -1
PIB (USD) 45 420 00

Analiza pe categorii
Clasamentul pe DB Clasament 2012 DB Clasament 2011 Variatia in clasament
categorii
Initierea afacerilor 36 32 -4
Acordarea autorizatiei 51 51 Nicio schimbare
pentru construire
Transferul de proprietate 174 177 +3
Obtinerea creditelor 48 45 -3
Protectia investitorilor 17 16 -1
Plata impozitelor 77 75 -2
Comertul de frontiera 36 40 +4
Executarea contractelor 20 21 +1
Lichidarea 8 8 Nicio schimbare
intreprinderilor

Initierea afacerilor, indicatori

DB Clasament 2012 DB Clasament 2011 Variatia in clasament
36 32 -4
Procedurile (numarul) 3
Timpul (zile) 4
Costul(% din venitul pe locuitor) 5.2
Capital minim varsat (% din venitul pe locuitor) 18.9

Acordarea autorizatiei pentru construire, indicatori

DB Clasament 2012 DB Clasament 2011 Variatia in clasament
51 51 0
Procedurile (numarul) 12
Timpul (zile) 169
Costul(% din venitul pe locuitor) 53.6

Transferul de proprietate, indicatori

DB Clasament 2012 DB Clasament 2011 Variatia in clasament

174 177 +3
Procedurile (numarul) 8
Timpul (zile) 64
Costul(% din venitul pe locuitor) 12.7

19
Obtinerea creditelor, indicatori
DB Clasament 2012 DB Clasament 2011 Variatia in clasament
48 45 -3
Indicele de garantii de fiabilitate (0-10) 7
Domeniul de informare despre credit(0-6) 4
Acoperirea pe registre publice(% adultilor) 72.6
Acoperirea pe birouri private (% adultilor) 0.0

Protectia investitorilor, indicatori

DB Clasament 2012 DB Clasament 2011 Variatia in clasament
17 16 -1
Indicele de divulgare a informatiei (0-10) 8
Indicile care masoararesponsabilitatea conducatorilor( 0-10) 6
Indicele de usurinta de devenire a actionarilor( 0-10) 7
Indicele de protectie a investitorilor (0-10) 7.0

Plata impozitelor, indicatori

DB Clasament 2012 DB Clasament 2011 Variatia in clasament
48 45 -3
Achitarea impozitelor (numarul pe an) 11
Perioada( ore pe an) 156
Impozitul pe venit (%) 5.2
Importul si schimbul social(%) 50.4
Alte taxe (% din profit) 1.7
Total spre plata (% din venitul brut) 57.3

Comertul de frontiera, indicatori

DB Clasament 2012 DB Clasament 2011 Variatia in clasament
36 40 +4
Acte pentru export (numarul) 4
Perioada de export( zile) 8
Costul exportului (USD pentru participant) 1.429
Acte pentru import (numarul) 5
Perioada de import (zile) 8
Costul importului (USD pentru participant) 1.600

Executarea contractelor, indicatori

DB Clasament 2012 DB Clasament 2011 Variatia in clasament
20 21 +1
Procedurile (numarul) 26
Timpul (zile) 505
Costul(% din venitul pe locuitor) 17.7

20
Lichidarea intreprinderilor, indicatori
DB Clasament 2012 DB Clasament 2011 Variatia in clasament
8 8 0
Timpul (ani) 0.9
Costul(% din din bunurile imobiliare) 4

21