Universitatea Politehnica Bucurest

Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Pregtirea Proceselor de Fabricaie

Proiect
Corp filtru aer

Student:Comanescu Eduard-Ionut
Grupa:631 CB
Cuprins
Capitolul 1. Sistemul de productie
Capitolul 2. Procesul de productie
Capitolul 3. Aprovizionarea cu materii prime
Capitolul 4. Determinarea sistemului de productie
Capitolul 5. Determinarea numarului de masini-unelte
Capitolul 6. Determinarea coeficientului de incarcare al
masinii-unelte
Capitolul 7. Calculul lotului optim de productie
Capitolul 8. Calculul duratei ciclului de productie
Capitolul 9. Perioada de repetare a loturilor
Capitolul 10. Modul de amplasare al utilajelor in sectia de
prelucrari
Capitolul 11. Stabilirea unei proceduri de lucru
 1. SISTEMUL DE PRODUCTIE

Sistemele de productie sunt acele sisteme n care se desfasoara un ansamblu de operatii de

transformare si miscare a obiectelor muncii pentru a deveni produse sau servicii. Ele se
constituie din totalitatea elementelor fizice naturale si artificiale, a conceptelor (teorii, metode,
reguli), a experientei organizate n vederea realizarii obiectivelor propuse n conditii de
eficienta maxima. n genereal obiectivele sunt legate de realizarea unor produse, lucrari,
servicii de nalt nivel tehnic si calitativ, cerute de piata, n conditiile n care cheltuielile se
reduc la minim si profitul razultat va fi maxim. Exista 3 mari grupe de activitati ce se
desfasoara n SP: - activitati de productie propriu-zisa; - activitati de stocare; - activitati de
distributie.
Clasificarea sistemelor de productie:
Indicatori ai productiei. Sistemul de productie reprezinta un indicator calitativ al
productiei prin care se evidentiaza volumul de produse realizate intr-o perioada de timp
derminata cu o anumita dotare in conditii organizatorice bine precizate. De tipul sistemului de
productie depinde in mod esential nivelul de dotare tehnica si al pregatirii de fabricatie, gradul
de specializare a personalului muncitor, modul de utilizare a resurselor banesti, metodele de
organizare a productiei si a controlului. Exista 3 tipuri de productie: individuala, de serie si de
masa.
Productie individuala are la baza un proces nerepetitiv, deoarece succesiunea
operatiilor utilizate pentru realizarea unui produs unicat nu se mai repeta si pentru alte
produse existente in portofoliul de comenzi a intreprinderii. Reluarea executiei
produsului respectiv se realizeaza foarte rar dupa perioade indelungate de timp ,
necesitind activitati specifice de programare in functie de capacitatile disponibile si
categoriile de prioritate ale comenziilor.
Productia de serie face parte din productia ciclica cu procese repetitive realizand
simultan sau succesiv mai multe produse de acelasi gen lansate in loturi de fabricatie
la perioade de timp predeterminate. Chiar daca programarea si controlul acestui tip de
productie sunt mai putin costisitoare, scopul productiei de serie are in vedere refacerea
stocurilor de produse finite si acoperirea solicitarilor de vanzare. Masinile
semispecializate sunt amplasate in flux de fabricatie, iar organizarea este specifica si
se revizuieste pentru fiecare produs si cantitate comandata si lansata.
Productia de masa reprezinta o productie extensiva ale carei caracteristici principale
sunt gradul inalt de planificare, de specializare a utilajelor si fortei de munca cat si o
utilizare integrata a tuturor factorilor productiei. Ea este specifica industriilor cu flux
continu, electronicii si productiei de autoturisme. Sistemul de fabricatie reprezinta in
fond gradul de acoperire a timpului productiv dintr-o linie de fabricatie cu o anumita
cantitate a unui produs.
Indicatorii tehnico-economici. A)pentru productia de masa principalii indicatorii tehnico-
ec. sunt:-productia zilnica pe linia de fabricatie:Nz=Ng/z1(buc/zi) unde Nz-cantitatea zilnica
executata; Ng-nr. de piese comandate anual; z1-numarul de zile lucratoare intr-un an.;- ritmul
mediu de fabricatie( rg)- reprezinta timpul mediu in minute necesar pentru realizarea unui
 produs:rg=Fn*60/Ng(min/buc), unde Fn reprezinta fondul nominal de timp de munca pe
care il are disponibil sistemul productiv. Ng-numarul de produse realizate
anual; productivitatea orara reprezinta numarul de buc realizate de linia de fabricatie intr-
o ora: w=60/rg (buc/ora). In general, productia orara este un indicator tehnic de capacitate
al utilajelor sau al liniei tehnologice indicat in cartea tehnica a utilajului.
In industrie se pot defini urmatoarele sisteme de productie :
- productie individuala ;
- productie de serie mica, mijlocie si mare ;
- productie de masa.
Sistemul de productie reprezinta una dintre caracteristicile calitative cele mai importante
ale proceselor de productie industriale determinate. Principalele proportii obiective ale
desfasurarii procesului de productie, caracteristica tipologica a sistemului de productie,
masura sistemului de productie, rezultand din interactiunea volumului productiei realizate cu
o anumita tehnologie si gradul de perfectionare al dotarii procesului tehnologic. Sistemul de
productie conditioneaza amploarea pregatirii tehnice, nivelul de specializare, formele si
metodele de organizare si conducere operativa a productiei. In acest context stabilirea
metodelor si criteriilor de apreciere corecta a sistemului de productie constitue una din
problemele meodologice de baza ale organizarii si conducerii industriale.

1. Procesului de productie.

Procesul de productie reprezinta totalitatea activitatiilor desfasurate cu ajutorul

mijloacelor de munca si a proceselor naturale care au loc in legatura cu transformarea
organizata, condusa si realizata de oameni, a obiectelor muncii in produse finite (servicii),
necesare societatii, fiind unitatea organica a doua laturi : procesul tehnologic si procesul de
munca. Procesul tehnologic reprezinta transformarea cantitativa si calitativa a obiectelor
muncii prin modificarea acestora. Procesul de munca reprezinta activitatea executantului in
sfera productiei industriale sau indeplinirea unei functii in sfera neproductiva. O analiza de
fond a structurii procesului de productie releva ca acesta este alcatuit din o serie de procese
partiale de fabricatie care se gasesc unele fata de altele in anumite relatii de interdependenta.
In functie de gradul de participare al diferitelor procese partiale la realizarea produselor finite
avem :
- procese de baza - in care are loc direct si nemijlocit transformarea obiectelor muncii in
produse finite.
- procese auxiliare - participa direct la realizarea produselor finite prin crearea conditiilor
materiale necesare desfasurarii normale a proceselor de baza.
- procese de servire - participa direct prin crearea conditiilor organiatorice necesare
desfasurarii a proceselor de baza si auxiliare.
- procese anexe - procese cu caracter colateral care contribuie la realizarea productiei
reziduale.

Procesele de productie din punct de vedere al realizarii tehnologice si a muncii se compune

din operatii. Operatia reprezinta partea procesului de productie de a carui efectuare
raspunde un
 executant pe un anumit loc de munca, prevazut cu anumita utilaje si unelte de munca,
actionand asupra unor obiecte sau grupe de obiecte ale muncii in cadrul aceleiasi tehnologii.
Operatia reprezinta premiza de baza pentru diviziunea muncii, un element esential pentru
normarea muncii si organizarea stiintifica a procesului de productie.

2. Aprovizionarea cu materii prime, materiale i SDV-uri

Lista materiilor prime
Materiale STAS Numr
Buci
Cutit de Strunjit 1

Burghiu 1

Freza 1

Filiera 1

Cutit de degajat 1

Subler 1

Micrometru 1

Calibre 1

Lavete 6
 3. Determinarea sistemului de producie

Timp de Arie utilaj

Nr. Norm de Retribuie
Denumire operaie pregtire [m2]
Operaie time [min] [lei]
ncheiere
Strunjire de
1 10 20 8 2,52
degrosare+gaura
2 Strunjire de degrosare 10 15 8 2,52

3 Strunjire de semifinisare 10 14 7 2,52

4 Frezare+Gaurire+Filetare 10 8 7 2,52

5 Frezare+Gaurire+Filetare 10 7 7 2,52

6 Gaurire 10 6 6 2,52

7 Filetare gaura 10 10 7 2,52

8 Filetare exterioara 10 10 7 2,52

9 Filetare 10 10 7 2,52

Sistem1ul de productie este un ansamblu de factori productivi interdependenti,

determinand principalele proportii de desfasurare ale procesului de productie in spatiu si in
timp,
permite crearea conditiilor materiale si tehnico-organizatorice necesare realizarii fabricatiei la
parametrii optimi de eficienta economica.
Una din metodele de fundamentare stiintifica, de estimare a sistemului de productie
este
metoda coeficientului sistemului de productie.

Ritmul mediu de fabricatie este dat de relatia:

unde: Fn este fondul de timp nominal,

 N programa de productie (7000)

Termenul de livrare fixat prin comanda este de un an. In aceste conditii resursa de
timp
Fn se calculeaza cu relatia:

Fn=60*z*ks*h

unde : z este nunarul de zile lucratoare = 255 zile

h este numarul de ore lucrate pe schimb = 8 ore
ks este numarul de schimburi = 3 schimburi

Deci, indicele de apreciere a tipului de productie devine:

60* z * k s * h
k i j=
N j * ti j

Pentru cazul luat in considerare :

Fn=60*255*3*8=367200[min/an]

Cum N = 4500 bucati pe an, rezulta

Nj=N1+N2+N3=7000+100+10=7110

Unde: N1 sunt nunarul de piese comandate,

N2 numarul de piese de schimb,
N3 este numarul de rebuturi acceptate.

In continuare se prezinta valorile obtinute pentru Kij la fiecare operatie:

- pentru operatia 1:

r 11 51,64
k 11 = = =2,582 serie mare
t 11 20

- pentru operatia 2:

r 21 51,64
k 11 = = =3.442 serie mare
t 21 15

- pentru operatia 3:

r 31 51,64
k 11 = = =3.668 serie mare
t 31 14

- pentru operatia 4:
 r 41 51,64
k 11 = = = 6.455 serie mare
t 41 8

- pentru operatia 5:

r 51 51,64
k 11 = = =7.377 serie mare
t 51 7

- pentru operatia 6:

r 61 51,64
k 11 = = =8.606 serie mare
t 61 6

-pentru operatia 7:

r 71 51,64
k 11 = = =5.164 serie mare
t 71 10

-pentru operatia 8:

r 81 51,64
k 11 = = =5.164 serie mare
t 81 10

-pentru operatia 9:

r 91 51.64
k 11 = = =5.164 serie mare
t 91 10

4. Determinarea numarului de masini-unelte

Determinarea numarului de MU ma,i necesare executarii operatiei i, in cadrul procesului

de fabricatie a reperului j se face dupa cum urmeaza:

ti
m a ,i =
r m ed * k u p

unde: ti este timpul necesar executarii operatiei i,

ma,i numar calculat de masini la operatia i,
kup =0.93 este coefficient de planificare utilizat,
rmed este ritmul mediu de fabricatie

Efectuand calculele poate rezulta un numar de MU necesar de forma :

ma,i=a+b
unde: a - parte intreaga; b- zecimala

Din considerente de ordin practic numarul de MU rezultat se majoreaza sau micsoreaza la o

valoare intreaga dupa cum urmeaza:

m= a daca b<=0.15
 m=a+1 daca b>0.15 deci:

20
m11= =0.40 -se alege 1 MU
51,64 * 0.95

15
m 12 = =0.30 -se alege 1 MU
51,64 * 0.95

14
m13= =0.28 -se alege 1 MU
51,64 * 0.95

8
m 14= =0.16 -se alege 1 MU
51,64 * 0.95

7
m15 = =0.14 -se alege 1 MU
51,64 * 0.95

6
m 16 = =0.12 -se alege 1 MU
51,64 * 0.95
10
m17 = =0.20 -se alege 1 MU
51,64 * 0.95
10
m18= =0.20 -se alege 1 MU
51,64 * 0.95
10
m 19 = =0.20 -se alege 1 MU
51,64 * 0.95

5. Determinarea coeficientului de incarcare al MU

Coeficientul de incarcare al MU se calculeaza cu relatia:

m c ,i
k i n , c i= * 100[ ]
mo , i

unde kin,ci este coeficientul de incarcare al masinii,

mci este numarul de masinii calculat la punctual anterior,
mo,I numarul de masii adoptat.

Facand calculele rezulta:

0.40
k 11 = * 100=40[ ]
1

0.30
k 12 = * 100=30 [ ]
1
 0.28
k 13 = * 100=28[ ]
1

0.16
k 14 = * 100=16[ ]
1

0.14
k 15 = * 100=14 [ ]
1
0.12
k 16 = * 100=12 [ ]
1
0.20
k 17= * 100= 20[ ]
1
0.20
k 18 = * 100=20 [ ]
1
0.20
k 19 = * 100=20 [ ]
1

Coeficientul de incarcare a liniei de fabricatie se calculeaza cu relatia:

n

mc , i
2
i=1
k i n , L= n
* 100 = * 100 =22.222
9
ma , i
i=1

6. Calculul lotului optim de productie

Din analiza lucrarilor de specialitate rezulta ca productia de serie mare se realizeaza

numai pe loturi. Optimizarea lotului de fabricatie consta in minimizarea cheltuielilor de
productie pe unitatea de obiect al muncii.
Determinarea lotului optim se face cu relatia urmatoare:

no p t =
2 N j* D
( C m A ) * * n

unde Nj = 4665[buc/an] este volumul de productie,

D cheltuieli dependente de marimea lotului;
Cm cheltuieli materiale;
A cheltuieli independente de marimea lotului,
n= 0.2 coef de cuantificare a pierderilor

Cheltuielile dependente de lot, D se calculeaza cu relatia:

D=B+B[lei/lot]
Unde B reprezinta cheltuieli cu pregatirea incheierea fabricatiei la locul de munca.
Cheltuielile B se determina cu relatia :

Unde tpi- timp de pregatire-incheiere;

mi=nr de masini unelte;
smi= salariu pe ora al muncitorului

B=0.15*1*8+0.15*1*8+0.15*1*7+0.15*1*7+0.15*1*7+0.15*1*6+0.15*1*7+0.15*1*7+0
.15*1*7= 1.2+1.2+1.05+1.05+1.05+0.9+1.05+1.05+1.05=9.6 [lei/lot]

Cheltuielile B se determina cu relatia:

p 20
B= 100 * B= 100 * 9.6=1.92

unde p reprezinta un procent ce tine cont de cheltuielile cu pregatirea administrative a lotului

si
p=20

D=B+B=9.6+1.92=11.52

Cheltuielile materiale se determina cu relatia:

Cm=ms*Csf-md*Cd

Unde ms = 0.16 masa semifabricatului in kg;

Csf =200 lei costul unui kg de piesa turnata;
md=0.07 kg si reprezinta masa deseurilor;
Cd=7 lei/kg cost kg deseu
Cm=0.16*200-0.07*7=31.51

Cheltuielile A independente de marimea lotului se calculeaza cu relatia:

A=Cm+Cs+Cind+Cif [lei/buc]

unde: Cif este cheltuiala cu intretinarea si functionarea utilajului pe durata timpului de lucru
efectiv;
Cind cheltuieli indirecte;
Cs cheltuieli salariale
 Cs=0.16*(20*8+15*8+14*7+8*7+7*7+6*6+10*7+10*7+10*7)=0.16*(160+120+98+56+
49+36+70+70+70) = 0.16*729=116.64[lei/buc]

Cheltuielile indirecte se determina cu relatia:

Rf lei 250
C i n d =C s * (
100 b u c )
= 116.64 *
100
=291.6

unde Rf este regia de fabricatie a sectiei

Cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor pe durata timpului de lucru efectiv se

determina cu relatia:
i

t ui
Ci f = i=1 * ai * mi
60

unde ai reprezinta cota orara a cheltuielilor cu intretinerea si functionarea utilajului la operatia

I
Inlocuind rezultatele in relatia de mai sus rezulta:

A= 31.51+116.64+ 291.6 + 80.48 =520.23 [lei/buc]

Coeficientul i se dermina cu relatia :

1
i=
rj

in care i este un coeficient ce reprezinta numarul mediu de loturi pt diverse forme de

organizare a productiei. Deoarece productia este de serie mare se aplica organizarea in
paralela fara respectarea principiului proportionalitatii.

n
s = t u i
i=1

unde tui este timpul unitar consumat pentru executarea operatiei I

1 20
i= = =0.387
r j 51.65
ne =
2* 10000 * 20.19
( 4580+7270.48 ) * 0.091 * 0.2

=43,26= 43[buc/lot]