Anul I. Nr. 11. Februarie 1936.

INSEMNARI
..r.M..s..e.s..rr......r.
4

SOCIOLOGICE
.....W...........
Apar odat pe lun.
Director : TRAIAN BRAILEANU,
prof esor de Sociologic la Universitatea din Cernauti.

CUPRINSUL
ARTICOLE

1. Andr Joussain : Rsturnarea fortelor.

II. Dan Radulescu : Problema spiritualitatii ca problem
de temelie a sociologiei dinamice.
?,e Traian Braileanu,:: Imperativele morale in viata eco-
nomica. .

REDACTIA: Cernauti, str. General Berthelot 5.

ADMINISTRATIA (Profesor Constantin Zoppa):
Cernauti, str. Baltinester 15.
Abonamentul pentru 1 an . . . . Lei 60
Exemplarul o

Tipografia Mitropolitul Silvestru, Cernguti.

www.dacoromanica.ro
1 Flecare numr va avea cel putin 32 pagini.
Manuscrisele nu se inapoiaz.

www.dacoromanica.ro
ANUL I. Nr. 11 Februarie 1936

Insemndri Sociologice
Director: TRAIAN BRAILEANU,
pro fesor de Sociologie la Universilatea din Cerncluli.

Rsturnarea fortelor
1. Legea actiunii si reactiunhi sociale.
Omul pasionat se avIntA lesne dincolo de tinta. Pasiunile
capultd, astfel numite pentrucA nu merg niciodatA fart% stApInire
de sine nici frA calcul, ca avaritia qi ambitia, nu scapit nici
ele de sub aceastA lege ; cu ant mai vIrtos se Inttmplit aqa cut
privire la pasiunile inimii, reactiuni spontane i adeseori oarbe
ale sentimentului : ele implicA totdeauna, mai ales In massele
impulsive qi lipsite de spirit critic, nerftbdarea rezultatului :
exagerarea succesulni.
Chiar aceea nerAbdare, aceea Inverunare caracterizeazit
revolutiile populare. FAptuiri ale pasiunilor violente, ele ascultA
de legile obinuite ale pasinnilor. Dar cam ordinea social& este
prin fireti ei un echilibru de forte, orice actiune Irnpinsft prea
tare Intenn sens este urmatA mai =Ind mu mai tirziu de o
actiune In sens contrariu : orice revolutie violentA provoaci la
sfIrit o reactinne. Diva revolutia englezi din 1640 care ris-
tarnft monarhia, reactiunea din 1660 o restabili. DupA revolutia
din 1789 care Men la fel, o restauratie aidoma se InfAptni In
1814 qi 1815. Insu mersul revolutiilor este supus acelaia ritm i
dupit anarhia Parlamentului Lung, dictatura lui Cromwell ; dap&
anarhia din 1789, dictatura Comitetului mintuirii publice ; dupti
tirania jacobinA, reactiunea de Thermidor ; dapit anarhia Direc--
toratulni, dictatura lui Bonaparte. Si revolutia rusi din 1917 ne
prezintit cam aceleaqi faze : dupft institairea sovietelor de mun-
citori i soldati caH Ii numeatt dirigaitorii i efii, restabilirea
vechei ierarhii ; dupit monopolul comercial al Statulni, reactiunea
liberali a nouei economii politice (nep-ul) etc.
Se vede cA ispita ce-i ademenete pe uneltitorii de revo-
WO eh profite de foloasele dobtndite pentru a cItiga allele,
obligatiunea In care se gAsete noun ermuire sle a ceda anon
cereri noui salt IncA nesatisfAcute ale masselor amenintati find
dealtcum sA-vi vadA scAzInd numArul partizanilor, tendinta; foarte

www.dacoromanica.ro
 2

puternica la parveniti, de a abuza de o putere pentrn care ei

nu sant de loc obisnniti nici pregatiti, ameteala succesulni asa
de natural& la oameni an, In ordinea politica, efecte asemtina-
toare celor ce rezulta pentru o armata victorioasa dintr'o in-
departare de bazele ei ; si pe de alit' parte actele guvernului fie
cii snnt impnse prin necesitatea de a doborI Impotrivirile san de
a satisface gusturi si ambitii, prin staruintele propriilor sai par-
tizani san prin nevoi provenite din Imprejurari straine vointei
sale si a lor, Ingadue fara doar si poate bratalitati si stingacii
cari sporesc nnmaral nemaltumitilor ; In Elsa chip ca partidul de
la pntere se gseste In situatia unei natinni a carei egemonie
este din ce in ce mai amenintata de o coalitie crescInda de
natiuni ri vale san In acea a nnni popor cuceritor In masura ce
creste numaral sat' puterea popoarelor subjugate si cari nu i se
supun decIt prin constrIngere. Cum s'a Intimplat adeseori In
istorie, izbInda se istoveste pentru a se transforma in infringere
printr'o ruptura de echilibra care deplaseaza fortele. Ceeace s'a
produs pentra imperial roman dupa o dominatiune de mai multe
secole, pentrn Anglia la sfircitul razboinlui de o sut de ani,
pentrn Franta en razboaele lui Napoleon, pentru Germania In
timpul rlizboinlui din 1914-1918, scat produs deasemenea sub
revolutia franceza si In alte revolutii earl an nrmat-o.
Aceast rasturnara a rolurilor care face din Invinsul de ieri
Invingatorul de mItine izvoreste din mai multe cauze.
Intlia este o consecinta direct& a victoriei, en ant mai pro-
nuntata en cit victoria este ea Insas mai desavIrsita. Invingatorul,
indata ce nu mai IntlIneste Impotrivire, mai slabeste In veghierea
sa, In limp ce Invinstal, In prada amarticiunii InfrIngerii, viseaza
revanca sa si o pregateste In tticere. Cel putin, invingatorul e
dispus a-ci subpretui adversarul pe cInd invinsal nu poate co-
mite aceeas eroare. Insfircit InfrIngerea e, la nrma nrmei, mai
instructiva cleat izbinda. Atitat a se perfectiona pentru a se
ridica la Inaltimea celui ce 1-a Mut, Invinsul trebue sa reflec-
teze asnpra pricinilor Infringerii sale Km asupra elementelor de
superioritate ale partii duernane : el este astfel Impins a Intre-
buinta mijloacele prin cari dasmanul si-a cistigat succesele. Ea-
ropa, tinuta lung& vreme In cah de revolutia franceza si Invinsa
de Napoleon 1-lea, si-a asignrat victoria adoptind metodele de
rittzboin ale Revolutiei si ale Imperiului, sistemul natiunii armate
si, pentra a ajange acolo, reforme politice O. sociale In stare sit
dea fiecarni ins motive personale de a se bate. Japonia, umilit de

www.dacoromanica.ro
 3

State le-Unite, a intrat In qcoala popoarelor civilizate pentra a se

pane In starea de a le rezista In viitor. La egalitate de vitejie
qi inteligenta, timpul lacreaza pentra cel mai slab. Si ceea ce-i
adevarat In ordinea militara e adevarat qi In ordinea politica.
Dominati qi subjugati de catre jacobini sub Conventie, moderatii ci
regaliqtii an sfircit prin a-si ins* metodele adversaralui: inun-
&Ind cluburile qi sectiuniIe pentra a-si asigura acolo la urma
urmelor majoritatea sail a doblndi acolo o inflaenta covIrcitoare
ci recurgind la rindal lor la rfismeriti In lana Vendemiaire, apoi
dacIndu-se In mass& la urne In loc de a se abtine i i trimittnd
astfel In adunari o majoritate ostila Directoratului nevoit pentru
a se mentine de a recurge la lovitara de Stat din 18 Fractidor.
A doua cauza de considerat este o consecinta indirect& a
victoriei : tendinta ce o are Invingatoral de a Inmulti saccesele
sale. 0 armatit care se departeaza din ce In ce mai malt de
baza sa de operatiuni slabecte prin necesitatea de a-si asigura
comunicatiile i de a Intari pozitiile cucerite, i daca nu ia
aceasta precautiune, ea este sortita lnfringerii. Astfel Napoleon
ar fi putut fara Indoiala tinea piept aliatilor In 1814 dm& ar fi
avut sub mink, In Franta, toate garnizoanele, tot materialul, toate
provizinnile ce le ImpriftOiase In tog& Europa pentra all men-
tinea dominatiunea, dar chiar amploarea operatiunilor sale a
cauzat pierzarea sa. Pentra aceeac ratiune Anglia s'a vazat obli-
gatit a se supune vointei dominioanelor sale cari reclamau o
antonomie din ce In ce mai larga, apoi vointei Irlandei, urmInd
se vede ca sA capituleze tnaintea Egipetulai san Indiei. Prea pu-
ternica pentru fiecare In parte, ea a sfircit prin a se gasi prea
slabs pentra toti la un loc qi ea nu putea concentra fortele sale
contra annia WA a. procura celorlalti posibilitatea de a profita
de Incurcatarile sale pentru a formula noui pretentii. Partidul
ce pane mIna pe putere In urma nnei revolutii violente se ga-
se0e, prin logica lucrurilor, Inteo situatie destul de aseman-
toare. Insuci succesul san are ca efect de a-i smulge o parte din
puterea sa cd de a-i provoca Impotriviri.
El Ii sustrage mai intlia forte. Revolutia Men% nu mai e
nevoie de revolutionari ; tradarea savitrcita, nu mai e nevoie de
tradator. Cu ell partidul la putere a dat mai malt& satisfactie
dorintelor masselor pe cari s'a sprijinit, ca atit mai patina ne-
voie att massele de el: ele tind spre ingratitudine ci indiferenta
de Indata ce vd cit ceeace a fost dobindit prin revolutie poate
sit se mentina farli ea. Clad taranii francezi att putut gIndi ca

www.dacoromanica.ro
 4 --
Intoarcerea la abuzurile vechiulni regim era imposibilk ei an
Incetat a se teme de restabilirea regalitAtii. Desgustati de rechi-
zitiile qi de despotismul revolntionar ei an aclamat pe Bonaparte,
desgustati de Conscriptie ci de concentrarea drepturilor tote()
singnrA nitnA, ei an acceptat pe Ludovic al XVIII-lea. In orice
stare de lncruri, servicille aduse conteazd mai putin cleat mo-
tivele prezente de nemulfumire.
Simtind cii massele li rezisti sau ca-i seal:4i, partidul la
putere simte nevoia de a nn admite In functiunile pnblice decit
oameni devotati lin qi el o va face en atit mai malt en cIt va
simti popornl mai indiferent san mai duemanos. Dar tot aca, el
atribne mai multa importantA opiniunii politice dectt competintei
i rezervA prea mult loc incapabililor cari n'att alt merit decit
zelnl pentru partid. Prin asta el ridich tmpotriva sa nn unman
meren crescind de oameni capabili ale cAror talente a refuzat
sit le Intrebuinteze pentrucA Ii bAnnia de dugmAnie san de Hi-
ceala san numai pentrucA credea ca partizanii sAi cei mai InflA-
cArati trebuian sh fie primii serviti. Pasinnea sa partizana II Im-
piedica A facA ceeace Men Bonaparte en Inceperea Consn la-
tulni ski, and ntilizInd fArA distinctie regaliti, moderati i ja-
cobini, dupA capacitAtile i competinta lor, fArA a le cere alt
lucrn cleat ascultare qi zel pentru binele public, el raliA Incetul
cu Incetul la gnvernAmtntnl siin pe multi dintre aceia ale ciror
opinii i-ar fi Impins a-I combate. In sfIrcit hotArtrea luatA de a
refuza orice favoare i chiar orice dreptate celor banuiti de osti-
Mate san nepAsare qi de a acorda total partizanilor zeloci attta
pe multi a simnla un zel ce nu-I an ci de a ascuncle adevAratele
lor sentimente : rezultA de aici cA multi din aceia pe cari dr-
mnirea credo cii se poate bizni sant gata de dezertare In cazul
chid sitnatia s'ar schimba. Insfircit, fapt este, a celor mai multi
le place mai bine sA fie ciocan cleat nicovall ci ei Bunt tot-
deanna dispni a trece de partea celni mai tare. Saccesul revo-
IntiOnarilor sporecte In mAsurii ce se afirmi, dar chiar din aceastA
pricinA scade en o vitezA acceleratA cInd a lnceput a slAbi. La
Viena, dupA InfrIngerea social-democratilor rasvratiti, dobortti de
Dolfnss, mii de oameni se InscriserA In Frontal Patriotic cari ar
fi aderat la Partidul democrat dad. acesta ar fi fost InvingAtor.
Intr'o Windt din Viena en nn numAr de 500 functionari, 400 so-
cial-democrati puri se convertirA la cauza guvernamentalA Ili pa-
triotici de IndatA ce aceasta fn victorioasii.
De altminteri reactiunea InceputA se accentneazA inevitabil

www.dacoromanica.ro
 5

aqa cum actinnea ce o provoaca a facut-o ea Insa. Sentimen-

tele qi pasiunile noastre Qdata nasente se Intretin i se intensi-
fie& prin jocul imaginatiei noastre i cursul gindurilor noastre :
pasiunile revolutionare sau contrarevolutionare asculta de aceea
lege. Este deci normal ca micarea de stInga sa se accentneze
pe masura succeselor sale i ea o face cu cIt interesele i pa-
siunile pe cari le satisface san le magulete en nadejdi sant mai
nnmeroase cleat acelea pe cari le jignete san nelinitete. Dar
arid balanta s'a rasturnat i chid interesele jignite birnesc asupra
intereselor satisfAcute, i motivele de teama asupra celor de
speranta, e inevitabil nu numai ca o reactiune sa se produck,
dar i ca ea s mearga intensificIndn-se. Doua cazuri se pot
atunci produce : san ca partidele revolutionare dtndu.i seama
de inutilitatea unei rezistente capituleadt qi In acela timp
partidele reactionare se decid a jertfi ceea ce trebue jertfit,
unii i altii fiind acuma destul de luminati prin experienta, i In
acest caz societatea ajnnge la un echilibru relativ; sau micarea
de reactinne provoaca o Intoarcere ofensiva a revolutiei, ea
lima mai mnit san mai putin Inaintata ; chid aceastrt Intoarcere
a fost tmpinsa la extrem, o noua reactinne urmeaza ; cInd tie
sli se modereze, starea de echilibrn relativ se stabilete. Revo-
Intia englezi din 1640 a fost nrmata, dupi restanrarea monar-
hiei din 1660, de o reaqinne absolutisti care ajunge la puns:Aril
sau extrem en Jacob al 11-lea i provoaca atanci o Intoarcere
ofensiva a liberalismulai cu revolutia din 1688 care, tinuta In
limite Intelepte, ajnnse la o stabilitate relativa. Revolutia din
1789, In culmea teroarei, ajunse la reactinnea thermidoriana,
urmata ea Insa de Intoarcerea ofensiva din 18 fructidor ; ci.
aceasta Intoarcere la teroare provoaca reactinnea liberali din
18 brumar. In Rnsia, reactiunii liberale a nep-ulni i-a nrmat o
Intoarcere ofensivi a Revolutiei Insemnata prin masacrul san
deportarea taranilor instariti (Kalacii) i prin indnstrializarea
ogoarelor. 0 nourt reactiune liberala s'a ivit In urmA, dealtminteri
Inca destnl de nelamnrita.
2. Front national I front comun in Franta.
Ceeace s'a petrecnt In Franta In cursal anilor 1934-1935
se lamurete la lamina acestei legi a rastarnarii fortelor. In 1934
Inteadevar, partidele avansate au atins princtn1 ilo limita al ofen-
sivei lor qi ruptnra de echilibru se produce In avantajnl parti-
delor de ordine.

www.dacoromanica.ro
 6 --
InvingAtori In alegerile. din 1932 finantate de Stavisky,
sprijiniti de puterea oath& a Francmasoneriei si de grupArile
interuationale revolutionare san financiare, stApItni ai sufragiului
universal prin coalitia lor i prin influenta prefectilor, radicalii
socialistii an exagerat succesnl lor. Deja In 1924, unul din
ziarele partidului, le Qaotidien", anuntase fArtt ocoluri progra-
mul lor : Noi vrem puterea, noi o vrem imediat, noi o vrem
IntreagA". Puterea pentru cartelul celor de stInga" Inseamni
Inainte de toate repartizarea locnrilor si ImpArtirea profitnrilor.
Fanctinni, sinecure, despAgabiri, cAlAtorii pe cheltuiala republicei
sub form& de misiuni san studii In strikinAtate san In colonii,
onoruri i decoratiani fur& din ce In ce mai mult rezervate par-
tizanilor ; valoarea, capacitatea, competinta, merital, cinstea,
zelul pentru binele public nn cumpenean nimic. 0 lame Intreag&
de nevoiasi, bogati san sAraci, dar nesAtiosi In trebnintele lor
de bani, se nApusti asupra tezaurului public si subt un pretext
san altul Ii Men din el parte largii. Se ruin& prin impozite
excesive industria i comertal ; se sltrAcir& particalarii prin con-
fiscarea veniturilor si spoliatianea mostenirilor ; nu fa crutat nici
chiar tAranul pus In imposibilitate de a-0 vinde produsele gos-
podAriei la un pret suficient de ritsplAtitor prin legi absurde gi
reglementAri vamale cari ImbogAteau strAinAtatea In paguba nii
pentru cel mai mare folos al politicianilor i oamenilor de afa-
,ceri putin scrupnlosi. i cam, cu toate acestea, prada nu pArea
destal de mare pentra a multumi toate poftele, se organiz& ex-
crocheria sub controln! Statulni, si economia public& fa metodic
jefaitft de hoti de profesie cari lltsaa sft cad& o parte din su-
mele deturnate In cassele partidalui radical san In buzunarele
parlamentarilor cartelisti si francmasoni. Afacerea Stavisky des-
vAlui jocul i rftscoala din 6 Februarie 1934 unde publicul com-
pus In majoritate din fosti combatanti manifest& impotriva mi-
nisterului Daladier ea strigAtele de jos hotii !" mare& punctul
de limit& al ofensivei celor de stInga.
Rezistenta Impotriva acestei ofensive era, drept vorbind,
Incepraft de malt timp, dar ptnA'n 6 Februarie ea fasese opera
unei elite restrInse si clarvAzAtoare. Povittnit& de experientA, ea
adoptase pentru mIntuirea Mrii aceleasi metode pe cari franc-
masoneria si cartelnl le Intrebuintaser& pentra ruina ei : propa-
gand& prin ziare i prin carti, prin conferinte i discntii publice,
asociatiuni si ligi, sfaturi secrete ale sefilor, utilizare a
istoriei Frantei predat& asa ca s& restabileasc& adevAral si sit

www.dacoromanica.ro
 7

distrugl prejudecatile Intretinute en grijA prin mannalele oficiale,

aceasta fa opera IntreprinsA de cAtre cei mai buni cetateni cu
o InflicArare, stAraintA i IncApatinare care trebnie sA-vi gAseascA
Inervit rAsplata. Toti oamenii de valoare, pe cari maffia
acolitii ei Ii InlAturaserA dela functinnile Inalte i toti aceia cari,
parvenind acolo, nu putuserA servi tare ava cum ar fi vrut,
pentrucA o vointA aufAcAtoare paraliza strAdaintele lor, se grit-
birA sA adere la grupArile cari ti propuneau de a reactiona si
sporirA considerabil forte lor. Indignarea provocatA prin scan-
dalul Stavisky fa ocazia unei manifestatii fArA precedent unde
toate grapArile cari vroiaa mintuirea tArii se gAsirA unite in
aceeav vointA de liberare i 1ndreptare nationalA.
Progresul celor de snap, ea o mare In crevtere care ame-
nintA sA Inece total, atinsese punctal ski extrem. Refluxul In-
cepea. Va lune succesive ce partidele avansate aruncarA pentrn
a Incerea sit recucereascA terenul perdut InsemnarA de fiecare
(lath o dare Inapoi.
Prima fu manifestarea din 12 Februarie : vase zile dupA
masacrul din pieta Concordiei, radical-socialivtii, comunivtii, as-
cultind de euvIntul de ordine al francmasoneriei vi de directi-
vele ministrulni de interne Albert Sarraut se gruparA Intean
I/ front coman" en o iutealA vi o unitate cari dovedean cA tote-
legerea era asiguratA de langA vreme. GrevA a fanctionarilor
1nainte de toate, devi an anumit numAr de lacrAtori a nrmat
mivcarea, riposta lor la manifestatia din 6 Febraarie Indreptata
contra tIlharilor nu pntea sA parceadA la conducAtorii sAi, decIt
din dorinta de a salve pe complicii lai Stavisky, de a Impiedica
actiunea jnstitiei vi de a mentinea abuzurile. Cam manifestantii
nu pntean sA arate fArA a se ruvina adevArata ratiane a atitu-
dinii lor, ei erau nevoiti sA gAseascA un pretext: acesta fa aph-
rarea libertAtilor individuale pe care nimenea nu le ameninta si
ea consista In a data Internationala, a sili un anumit numAr
de muncitori aft pArAseascA luerul vi a constrInge comerciantii
sA InchidA prAvAliile. La Perigneux, unde locuese en, primarnl
Invitase, prin afive, pe cetAteni sA lase manifestatia sA se des-
fAvoare In linivte i demnitate" ; prefectul privi rizInd la defilarea
frontalni comun cIntind ,,Aceasta e revolutla care inainteaze ;
i In limp ce jandarmi deveniti protectorii desordinei, Injuraa
en jumAtate de glas nemnitamiti de rolal ciudat ce li se impu-
nea, elevi dela vcoala profesionala, InvAtati de cAtre nnii din
maevtrii lor, veneer' sub ferestrele liceulni sit hnidniascA pe

www.dacoromanica.ro
 8

profesorii cari refuzan s rack grey& i sl cinte Internationala,

sub ferestrele clasei mele, tratindu-mk de reactional." de fas-
cist" qi chiar de camelot da roim. Eu nu apartineam de rapt
nici unui partid gi nu ma ocupasem niciodatk de politick, dar
Inhoo conferintk tinuta la teatral municipal, en denuntasem, mai
bine de nn an Inaintea afacerii Stavisky, republica camarazilor"
ea find gi no republic& de hoti" i acnma ma huidnian spre a
mA pedepsi pentru vina de a fi fost prea bun profet.
Al doilea val de asalt fa cAderea cabinetului Donmergue.
A dona zi dupa 6 F2bruarie, fusese necesar de a se face apel la
concursul nnui om stind Inafara i deasupra partidelor, i ni-
menea, mai mult decIt nn fost preqedinte de Republick pe care
flrea sa blind& Il Meuse popular, nu 'Area mai calificat pentra
acest rol. Mai clarvAzAtor i mai energic Donmergae ar fi putut
face ceeace vroia: bunnl simt prescria constituirea until minister
extra-parlamentar compns din oameni competinti i integri, ca-
pabili de a face lumina in afacerea Stavisky, de a adace pe toti
culpabilii Inaintea tribunalelor gi .de a proceda la snprimarea
abuzurilor. InconOient poate .de ceeace putea IndrAzni, trecat
dinteodatk dela o izolare linititA la eirma Statulni, Doumergue,
fost francmason, fost politician de stinga, suferind, ea parlamen-
tar, o deformatie profesionala de care era neputincios sA se
desbare, comise o greeall de neiertat : aceea de a chema In
ministerul sAn nu numai parlamentari, dar parlamentari aparti-
/And partidulni compromis In acel scandal. De atunci dreptatea
faglidnitk en voce tare, fu InAbnitA. Minister foi comisinne de
anchetk parlamentark, jastitie i politie Ii dAdurA toatA silinta
In acest scop. Cel putin, Doumergue Incerel o reformk de Stat,
pe care toat& lurnea o simtia necesarA. Maffia radicalA, sociali-
zanti i masonicA II rAsturnA. CAzut dela putere, fostul pree-
dinte se plinge ek ar fi fost paralizat de cAtre puteri oculte. To-
tui nu atirnase decit de dinsul de a stApini lucrurile. Franc-
masoneria care, a dorm zi dap& 6 Febraarie, muta pripit arhi-
vele sale pe cari le punea In sigarantk la Bruxelles era la dis-
cretia sa, dacA ar fi IndrAznit. Al treilea val de asalt fa cAderea
ministerului Flandin cAzut pe chestiunea puterilor depline"
considerate de el necesare pentra restabilirea finantelor. Si acest
val InsemnA o dare Inapoi. Cei de stinga neputincioi de a relua
puterea dup& cAderea lui Donmergae, n'o reluark nici dnpa cea
a lui Flandin. In fata nnui deficit de vreo cincisprezece miliarde
care cretea la cadenta unui miliard ase sate de milioane pe

www.dacoromanica.ro
 9 --
hulk trebni fArtft Indoiall, dap& zAdarnice codiri, sit se acorde
pnteri depline lui Laval, care pregAti decretele-legi. Acesta fn
atunci al patrulea val de asalt, manifestatia din 14 Julie 1935
pentru care frontal comun mobiliz& toate trupele sale : oricare
ar fi fost numArul manifestantilor socotit la o jumAtate milion
de clitre ziarul Humanile san le Populaire, don& sau trei sute
de mii de clitre alte ziare, cincizeci de mii setizInda-se numArnl
de femei i copii, de cMre Action Francaise, aceastA desfilnrare
impresionant& de forte nn Impiedie& decretele-legi.
Al cincilea val se deslantni sub forms de rascoa1e la Brest
si Toulon uncle se produser& acte de violent& i de jaf. El n'a
izbutit. Dinaintea hnlei pnblice care urm& aceast& tentativA, presa
avansat& trebni ea tnsa s desavueze aproape In Intregime mis-
carea si sA arunce vina asupra nnor oameni fr cpttiu veniti
din strAinifttate i prin cafi Iner&torii qi micii functionari fuseserA
manevrati.
Lin al saselea val de asalt fa desprins la Limoges de clitre
partidele de desordine en ocazia unei reuniuni de membri ai
nnei ligi patriotice Crucile de foc, earl,. atacati, se apArarti. Au
fost acolo morti i raniti. Partidele carteliste ale Camerei lacer-
ear& in War sti profite de aceasta pentra a obtine desfiintarea
ligilor cliderea ministerulni Laval.
In toate chip arile, o Infringere dupii alta : dela 6 Februarie,
limita ofensivei celor de stinga era atins& toate Incerchrile
i
Monte de atnnci Tneolo adacean dovada. Partidul de desordine nu
mai era reclamant, ci in apArare. Mai mnite ministere de stInga,
In ajunul lui 6 Februarie, trebniserA s& demisioneze Inaintea ma-
nifestatiilor de stradA, en toate c& nct fuseser& puse Tn minoritate
de cAtre parlament. La 6 Februarie, Cartelul trebnise sA rent:into
a exercita pnterea. 12 Februarie 1934 nu fnsese dectt o ripostA,
14 Inlie 1935, o manifestatie neputincioask riscoalele din Brest
si Toulon un efort zAdarnie pentru a obline abrogarea decretelor
legi. In acela Limp si din toate pArtile, partidele de ordine luau
ofensiva. 0 micare vast& se intindea In toat& tara si ostroa-
vele de rezistenta" cari se creaserA se Intindean fth Incetare si
Ii oferean puncte signre de sprijin. Francmasonii cari inundan
cabinetal Laval 1) trebniau ei Tnii sA arnnce lest. D-1 Mario
Roustan, ministra al educatiei, se vitza obligut de a rupe cu

') Arlicolul ne-a fost trimis in 16 lanuarie, inainte de caderea guver-

nului Laval (N. R.).

www.dacoromanica.ro
 10

sindicatal institutorilor antipatrioti si d-1 Marcel Regnier, ministry

de Finante, ea sindicatele amploaiatilor de Contributii, rupturli
mai mult aparentA decit realft fArA IndoialA, dar care nu este
mai putin tun semn al timpurilor.
Un eveniment extern isprAvi de a rAsturna sitnatia In pro-
fitnl partidului reconstructiei si al ordinei. Frontul comun, cu-
tlnd a exploata dorinta de pace a tArii, fir acelas timp cu dra-
gostea sa pentru libertate, organizase In diferite rInduri In toattt
tara manifestatinni contra fascismului si a razboiului". Atacul
proiectat de Italia contra Abisiniei II puse brusc In opozitie en
el Insus. Dorinta de a rAsturna regimul politic instituit In Italia
si de a se rAsbuna Impotriva Ini Mussolini care distrusese franc-
masoneria italiank 11 mina 1ntr'adev lir a cere contra Italiei
sanctiuni cari nu puteau fi luate fArA a deslAntni un rAzboin
european. Teama de rAzboiu din care-si Meuse o armA se In-
toarce in contra lui i forta ce o dobtndise de aci Ii schimba
cImpul.
In acelas timp, se accentua ofensiva partidelor de 1ndrep-
tare nationala. Diferitele ligi patriotice nu Incaaserift de a-si
desfasura activitatea si de a-si manifesta pnterea La mobilizarea
Frontului comun din 14 Iu lie 1935 rtispnnsese cea a Crucilor de
foc a carei ordine si disciplina furl aclamate de multime. Dona
luni mai ttrziu, 80.000 de ai lor se reuneau pentra a comemora
victoria de la Marna.
Federatia Nationala a Cantribuabililor ducea In acelas tirnp
o campanie pentru a lua camerei deputatilor orice initiativa In
materie de cheltueli, pentru a constrInge Statul s suprime si-
necurele i oficiile costisitoare si inutile i ea era destul de pu-
ternicA pentra a tinea, In mai multe puncte ale teritoriului, fiscal
In loc. Taranii, la rIndul lor, se puneau In micare : ei maul-
festan contra unui etatism socializantu care Ii ruina, cereal' un
moratoria pentru impozite. Contra internationalismulni socialist
i masonic ; contra parazitismului i exploatArii politicianilor qi a
escrocilor se rAsvrAteste Ineetul cu Incetul Franta cinstita mun-
citoare i patriotA.
In total, Incrurile se prezintA astfel. Cei ce vreau menti-
nerea abuzurilor i cei ce viseadt o rAsturnare social& fac cauzit
comuna : fie chid propun de a lasa sA dainaiasca In profitul lor
desordinea prezent sau de a o agrava "art la revolutia socialk
ei totdeauna desordinea o reprezintA. In fata lor se ridicA cei
ce vreau suprimarea abuzurilor, restabilirea finantelor, Increderea
In fortik. Ei reprezintA reconstructia i ordinea.

www.dacoromanica.ro
 11

At;la fiind, la dra actnalA, nu mai pot dAinni In Franta cleat

doutt partide : partidal ordinei gi partidul desordinei.
Partidul ordinei cuprinde tot ce este mai sAnAtos In na-
tiune pe cei ce vreau un gavern cinstit. El numArA In rindn-
rile sale i In fruntea sa oameni cari an oferit viata lor pentru
Franta. Partidul desordinei se recruteazA printre nneltitorii de
revolutie cari ateaptA totul dela o Histurnare socialA i printre
profitorii regimulai preocupati numai i numai de a mentinea
itbuzurile cari li ImbogAtesc. El trateadt de, fasciti" pe acei
cari cer pedepsirea tAlharilor.
(Jine va birui In acest conflict care pane astAzi Franta
Intr'o stare latentA de rAzboin civil ?
Aceasta e taina viitorului, dar rationInd dap& analogiile
istoriel, se poate presupnne cA partidal ordinei va Invinge.
Andr Joussain,
(Trad. V. Brdileanu) Doctor in litere, laureat al Institutului Frantei,
prof. agregat de filosofie la liceul din Prigueux.

Problema spiritualitatii ca problema de

temelie a sociologiei dinamice *)
In numArul trecut al Insemndrilor sociologice am formulat
titteva adevAruri en caracter de evidentA postulativA. SA rea-
mintim doui din ele.
1. Organizarea unei colectivitati reprezintA o Incercare de
a solutiona problema dublA a existentei componentelor ei indi-
viduale t;ii a persistentei, adicA a dAinuirii colectivitAtii In timp.
Cu cit organismnl social rezolvA mai complect aceste doutt pro-
bleme, en atIt organizatia e mai bung.
2. Structura 0 functionarea unui organism social sunt de-
terminate de spiritualitatea predominant a componentelor in-
dividuale ale colectivitdtii organizate.
Conditinnile economice de caH tine socotealA qi pe cari
pune Mita pret materialismnl istoric, nu stint altceva de cit pro-
bleme de existentA i activitate caH se pun spiritualitatii unei
anumite natiuni sau epoci, probleme pe cari aceastA spirituali-
tate le poate rezolva mai bine sau mai Hitt san poate sA na le
rezolve de loc.

*) Extras din ,Essal d'une dynamique sociale, in preparatle.

www.dacoromanica.ro
 12

Spiritualitatea jucInd an rol atitt de capital In organizarea

si dainuirea oricarei colectivitAti umane, se impune, ca probleme
de temelie, sit examinam urmAtoarele doua teme : 1. Sd definim
cit mai precis conlinutul notiunil de spiritualitate ; 2. Este
posibil ca un om sau o grupare procentual putin numeroasd, sd
poata modi f lea spiritualitatea unel natiuni # prin aceasta sd
modifice aclinc $1 durabil structura $1 func(ionarea unul intreg
organism de stat?
E inutil sa subliniem Insemnatatea capital& a celei de- a
doua probleme. Dar cum ea nu poate fi solationata si Inteleasa
cum trebuie decIt prin rezolvarea celei dintIi, cititorul va fi
nevoit sa urmareascA o analizA destul de arida a temelor psi-
chologice cari stan la baza primei probleme
*
Dela Inceput apare evident ca pentra problema pe care o
tratam aci, nu ce stie si cum gIndeste rational an individ ne
intereseaza, ci cum lucreazd, cum reactioneazd el spontan, in
calitate de component individual al organismului social.
Intrebarea care se impune imediat ca o consecinta logic&
a acestei atitadini se precizeaz& atunci astfel : cari sunt factorii
cart in fiecare moment determind activitatea fiecdrui individ
uman?
.AtIt examenul obiectiv, ell si introspectiunea fiecaruia ne
arat& ca acesti factori aunt: obiceiurile, nevoia organic& (foame,
sete, etc.), instinctele $1 sentimentele. Le-am Insirat, precum vom
vedea, In ordinea paterii lor cresclnde ea resorturi motoare ale
actiunii mane 1).
Mica vom examina mai atent, vom vedea ca determinanta
care deslantuie areal vointei, directia si intensitatea efortului, e
In totdeanna starea afectivd, corespunzatoare dorintei pe care
ne-o desteapta impulsul satisfacerii obiceiului, nevoiei organice,
a sentimentalai care ne dal:411We In acel moment.
Predominanta alternativa a uneia salt alteia dintre dorintele
mai totdeauna multiple In constiinta, precum si variatia continua
si complex& a intensitatii lor, rapesc orice earacter de automa-
tism mecanic chiar activitatii de toate zilele a celui mai putin
complex dintre oameni.
E absolut necesar sit plitrundem In cunostinta ceva mai
intima a celor patru categorii de factori de actiune : obiceiul,
nevoia organica, instinctul si sentimental.
9 Lucrul e valabil de altminteri si pentru animalele superioare.

www.dacoromanica.ro
 13

Din punct de vedere fiziologic, fiecAreia dintre ele ti cores-

Find anumite detalii structurale ale sistemului nervos : nevoilor
organice si instinctelor le corespund dispozitive si conexAri ce-
fulare ItnAscute si mostenite ea si Inslisi forma si structara cor-
pului, variind in jurul unor forme medii de prototip.
Deosebirile Intre nevoile organice si instincte sant de dont(
categorii : primele lucreazik Intr'un ritm malt mai frecvent, pe
eind cele din urmA, instinctele, numai sporadic, putind eventual
sA se stingA i s disparA definitiv ; pe de altit parte, ca inten-
sitate de afecte i efort de vointA, instinctele sant, de obiceiu,
ea malt superioare nevoilor.
Atit nnele cit si altele se impun constiintei noastre prin
afectele respective, prin dorintele pe cari le desteaptA In noi.
Rolal gindirii rationale se mArgineste, in toate cazarile, la acela
de a glisi mijloacele de a satisface aceste dorinte, evittnd la
maximum orice efecte neplAcute cari s'ar putea ivi In operatia
de satisfacere a dorintei corespunzAtoare.
Prin introspectiune personalli, fiecare poate verifica valabi-
litatea absolnt generalA a acestor adevAruri elementare ale
psichologiei.
* * *
SA trecem acum la definitia psicho-fiziologicA a obiceialui
si la regimul afectiv corelat acestuia.
Obiceini corespunde anei modificAri superficiale, ea caracter
de permanentA, a sistemulai nervos central : el ereeazA corelatii
noi, netniiscate, In sistemul nervos central. AceastA modificare
se realizeazit prin repetarea constantA a unei anumite activitAti
fizice san psihice, care, la inceput, e constient i vratA, dar
Care, on timpul, pe mAsurA ce deformarea nervoasit se stabileste,
tinde s ia caracterul unai automatism : la o anumitA incitatie,
rAspandern automat en aceeas actinne. Dap& cum exist& obice-
iuri corespunzind aetiunilor fizice, existA qi obiceiari In meca-
nismul psihic rational. Ele an acelas substrat structural. Din
punct de vedere psihic afectiv, obiceiul de mice categorie se
manifestA printr'un impuls de a face asa cum ne e obiceiul si
printr'un afect pozitiv
si negativ neplAcere ,placere
cind
clad urmArn acestai impala
suntem impiedecati a ne urma
obiceiul. Prin existenta acestor afecte, obiceiurile tind s impala
ratiunii s caute mijloacele de a le da satisfactie.
SA considerAm acum marile sentimente : ura, mindria,
teama etc., en diferitele lor variante si aspecte. Fiecare din ele

www.dacoromanica.ro
 14

corespande unor detolii de organizare i corelatie ale sistemului

nervos, attt central eft si inferior, de o amploare si o comple-
xitate cam n'o Intilnim la niciuna din categoriile precedente
dispozitivele organice cari corespund sentimentelor sant ortndaite
astfel ea sa zgaduie i sa mobilizeze In serviciul lor, Intregal
organism atunei clod sunt deslantaite In plink activitate. In ;Alta
afectului lor inghiata i amutesc toate celelalte : marile senti-
mente predominante Ingenanchie si stapinesc toate celelalte im-
pulsuri, instincte i nevoi organice, orictt de puternice. Caracte-
ristica i In acelac timp origina puterii lor st in mobili-
zarea In favorul lor a torentulni sanguin, prin legaturile directe
pe cari le an cu inima i aparatul circulator ').

,
Aceste notiuni odata sumar puse la panct si cerem
iertare eititorului ca am fost obligati neaparat s'o facem pentra
Intelegerea celor ce urmeaza putem parcede la caracterizarea
general& a mobilelor activitatii umane, clasificInda-le In mod
logic si consecvent.
In scurgerea timpulni, majoritatea actiunilor umane se re-
zuma la oamenii de rind , la satisfactia impulsarilor co-
respanzatoare nevoilor i obiceiurilor si din chid In chid a
instinctelor.
Aceasta e viata de toate zilele" cenusie, Wit relief, Mrit
bucurii i dared, far& personalitate si caracteristic ! fa-NI
istoric In memoria individalui limns : chiar pentru indivizii mai
inferiori, linia mare, directiva de viat& e definita totdeauna de
un sentiment predominant, de o pasiune. i tot attt de carac-
teristic este ca noi nu traim cu adevarat intens si constient,
dectt Mita cif santem sub staptnirea unor puternice sentimente.
Numai aceste fixeaz& datele memorabile", icoanele vii tnscrise
In arhiva amintirilor. Nu vom intra In explicatia psihofiziologica
a faptulai, ci ne marginim la constatarea general& pe care fie-
care o poate confirma din proprie experienta.
Dintre toate sentimentele, eel care lasa urmele cele mai
adinei i durabile este In genere iubirea. Abia In urma vin, In
ordine descrescluda a efectelor, mlndria, teama si ura.
Poate c& nu e lipsit de interes pentra intuirea acestor ab-
stractiuni psihologice s& dam an exempla sugestiv, din viata, care
sit ilustreze succesiunea c i ierarchia intensitatii afectelor de di-
ferite categorii : on om citeste o carte pasionanta, dar e nevoit
t) Aci, in aceast observable perfect justA a poporului, stA explicatia cA
acesta pune sediul sentimentelor in inimA. .

www.dacoromanica.ro
 lb

Ali tntrerupit citirea pentrn a- si satisface foamea. Cind di se

aseze la masii WA elk Ii vine o vizitA care li satisface vanitatea
san curiozitatea. A uitat de maga. Nonl afect intensiv a fAcut sA
tacii eel dintIi. Dar nn incendin izbacneste In acel moment si
omul nostra fuge fArA sli mai tin seama de sentimental care Il
stApInea en un moment Inainte. Otnd casa e In flAcAri, OA Ins&
en spainul ca mull din copiii inbiti se all& InlAnntra : birnind
frica mortii se aruncrt' In flAcAri spre a-1 salva.
*

Credem ea dupS cele de mai sus propozitia urmAtoare are

nn continut precis pentra fiecare cititor : cauzele actiunilor in-
dividuale din fiecare moment sunt afectele predominante in
acele momente. La temelia acestor afecte stau fie obiceinri, fie
necesitAti organice, fie instincte san sentimente. Acestea din urmit
sant cele mai puternice, iar ordinea In care le-am Insiruit este
si aceea a intensitatii crescinde a afectelor posibile si a ie-
rarhiei lor.
0 a doua propozitie, care nu mai are nevoie de lAmuriri
suplimentare, data fiind evidenta ei, este urmAtoarea : determi-
nante pentru structura si activitatea sociald sunt obiceiurile
de &dire si de actinne si sentimentele.
*

Cu aceste lAmnriri prealabile, ne-am apropiat oarecum de

solutia primei probleme, acea a definirii spiritualitAtii : se dove-
deste cA la temelia spiritualitatii std afectivul.
Pentru a face an pas mai departe, trebuie sft llimurim re-
latiile dintre afectiv, temperamental, cognitional si rational.
Ce Insemneaza temperament" nervos, sanguin, bilios,
etc. ? Temperamental este In legatura ea tonicitatea (intensitatea
actiunii) diferitelor activitAti ale sisternalui nervos si e condi-
tionat de o predominant& fiziologica congenital& a unor anumite
detalii ale structurii nervoase si ale secretiunilor humorale.
Temperamental ca atare neavind nimic de a face en spirituali-
tatea o aceeasi spiritnalitate fiind compatibilA en orice tempe-
rament, nu ne vom ocupa en aceasta problems care iese din
cadrul preocuparilor noastre. Nu tot astfel stA lucre ett ca-
racterul.
Analiza amanuntita ca si etimologia eavIntalui ne aratA In
perfect acord cA tntelegem prin caracter ansamb1.1 proprietatilor
specifice ale unui individ privit din punct de vedere social.

www.dacoromanica.ro
 -- 16 -
Caracterul definete felul specific qi caracteristic In care fiecare
individ reactioneazi In diferitele ImprejurAri ale vietii.
FArA a intra In amAnunte distingem In caracter don& Orli
en total deosebite : p artea temperamentalA, InsculA, moslenitA,
qi partea spiritualk nourt, creatA prin educatie.
Fondal distinctiv al caracterelor Ii formeaz& Inainte de
toate predominanta constant& a unor anumite sentimente asupra
celorlalte i prin aceasta rolul caracterului indivizilor componenti
ai unei societati apare de o important& de primal ordin.
Sti mai facem an pas qi suntem aproape de definitia noastrA
Ne rAmIne numai BA stabilim relatiile dintre afecte, cunoakitere
ci gindirea rationalA.
Ele se pot defini prin doll& propozitii, a cAror valabilitate
general& e mai convenabil s& gi-o verifice oricine prin autoanaliz6.
I. Sfortarea de &dire rational& are totdeauna drept ori-
gin& un scop bine definit, pe care II fixeaz& o dorintei. GIndirea
rational& e deci un instrument In slujba afectivului.
2. 0 mare parte din cunoOntele, amintirile, ideile noastre
aunt, mai mult san mai putin, nuantate afectiv iar unele idei
sant cbiar foarte strIns legate de marile sentimente. Existenta
acestor idei cari devin tinte abstracte de activitate, de un interes
totdeauna transcendent interesului i vietii individuale determin&
activitatea social& voiM si potentata a individului. In ele se
all& izvorn1 tuturor progreselor i Inoirilor In toate domeniile.
Acorn putem defini spiritualitatea unni individ : ea este
ansamblul de proprietdti spirituale specifice, cari determind in
flecare moment gi imprejurare activitatea lui socialet".
Astfel definit& notiunea are un caracter complex, dar destul
de bine precizat. Distingem, In spiritnalitatea astfel definitA, trei
categorii de factori bine diferentiati : 1. Obicelurile (inclusiv da-
tinele acceptate nejudecat). 2. Idelle de cart stint legate senti-
mentele predominante. (Vom designa ansamblal lor cu un termen
scurt i cuprinzAtor : Idealltatea, qi In fine 3. Elementele de cu-
noactere utilizate de individ In activitatea lui socialA, san mai
pe scurt- cunogin(ele social eficiente.
Odata spiritualitatea individulni, considerat ca element
al grupulai social, bine definitA, putem trece far& grentate la
definirea spiritualita(il unui grup social ').
1) Se evit intentionat definirea naturii ,grupulur : natiune, clad, castS,
partid etc.

www.dacoromanica.ro
 17

Enuntam apodictic propozitia avInd un caracter de evi-

dentA care nu mai necesitA explicatii : un grup social se de-
fine,ste 51 apare ca existent prin spiritualitatea concordana a
componentelor sale individuale. El se exteriorizeazh priu con-
cordanta activitAtii componentelor si se caracterizeaai psichic
prin sentimental de solidaritate intro elementele lui.
Nu toate categoriile de componente ale spiritualitAtii indi-
viduale contribaesc In aceias milsur la stabilirea spiritualitAtii
de grup. Determinanta esentialA a existentei i coherentei gra-
pului e idealitatea de grup, In sensul In care am definit-o mai
sus. Abia In al doilea rind intervine concordanta obicelarilor.
Citt despre cunostintele social eficiente", ele nu sant necesare
pentru existenta grupulai, ci pentru eficienta Jai socialii.
Din cele de mai sus se deduce ca un corolar evident am -
mAtoarea propozitie de o incontestabilA valabilitate : coherenta
i puierea unui grup social e determinata exclusiv de uni-
tatea i intensitatea idealitatii lui. Eficienta lei in sensul
creArii de organizstiani bane i durabile depinde de cali-
tatea elementelor de cunoastere si a directivelor de actiane de
care dispune.
Cele de mai sus sant valabile pentru orice categorie de
grup" social asociatie, clasA, castA, partid etc , Oa, la natiune
sau grap de nationalitati In simbiozA.

Acum suntem In mAsurA sA rezolvAin fArA dificultate pro-

blema de temelie pe -care ne-am pus-o la inceputul acestui sta-
dia. 0 vom desparti Insii In cloak dupA cum, implicit, este des-
pArtitA InsAsi Intrebarea initialfi.
Este posibil ca un om singur sd creeze o spiritualitate
noud, de grup 4 prin aceasta, un grup social eficient ?
Dal Dacii este In stare sA creeze o idealitate nouti si s. o
aducti la o intensitate si nnitate saficientA In sufletele compo-
nentelor grapulai. Dar crearea unei idealitAti noui, InsemneazA,
precam am vzat, conexarea intimd dintre anumite &el ci unul
sau mai multe din marile sentimente, creind astfel o serie de
dominante In linia de activitate socialA a indivizilor.
Vom vedea mai tIrzin conditiile reusitei. Deocamdath In
limitele pe cari ni le impune cadral acestui articol, trebnie,
pentru a controla valabilitatea rationamentulni de mai sus, sA
comparAm concluziile lni en datele de fapt pe cari ni le oferb
istoria si actualitatea. Ele ne dovedesc concordant di nn mare

www.dacoromanica.ro
 18

inspirat poate crea o idealitate nou& i poate s'o fac to. s se

destepte i s& se intensifice mai Inttiu Intr'nn grup mic, prezen-
tind anumite caractere specifice de rezonantA.
Aenm, a doua parte a temei : Este posibil ca un grup pro-
centual putin numeros sd schimbe spiritualitatea unei marl
mase? Istoria ne arat& c grupele coherente de o idealitate uni-
tard c1 potenat an fost capabile s modifice durabil spirituali-
tatea maselor, imprimIndu-le idealitatea lor cea non& si realizind
prin aceasta o modificare durabil& a organizatiei si a functionarii
colectivitAtilor umane.
Analiza mecanismulni intim al acestor procese de impor-
tant& primordial& pentru evolutia i progresul colectivitAtilor
umane, va face obiectul unui studiu viitor.
Dan Radulescu,
profesor la Universitatea din Cluj.

Imperativele morale in viata economic

I.
In geneza, istoric i logia, a Statulni conditia fundamen-
tal& este existenta nnui grap social Inchegat In terneiul unei
ideologii comune care cuprinde : constiinta tnrudirii de singe,
interpretarea identicti a lumii tmprejmuitoare (credinte religioase,
practici privind dobtodirea mijloacelor de subsistent& etc.), res-
peclarea ierarhiei sociale pornind dela ierarhia vtrstelor si
a sexelor, astfel ett, In sftrsit, acest grup s& reprezinte o uni-
tate cit se poate de perfect& fat& de alte grupuri sociale. Nu
orice izolare a nnui grup fat& de celelalte d& nastere Statulni,
ci abia eind Incepe lupta pentru spatiul geografic necesar exis-
tentei grupnlni i eInd roirea" nu mai e posibil& din eauza In-
gustArii spatinlui, asa eft conflictele Intre grupuri nu pot fi talk-
turate i grupurile In lupt& sunt Impinse s& organizeze coope-
rarea membrilor sAi In vederea apArArii i atacului. Aceast& or-
ganizare, politics, se desflisoarit acuma Inteo directie opus&
roirii", avInd anume tendinta de a prinde Intr'o nnitate mai
larg& toate unitatile sociale Inrndite" Intreolatta, earl si-au p&-
strat constiinta originii comune, recnnosetndn-se prin graiul co-
mun, traditiile i credintele comune ea flicInd parte did aceeas
comanitate opus& altor comunitati de alt nearn si de
alt& lege".

www.dacoromanica.ro
 19

Asa vedem In Egipet, in Grecia si Italia organizindu-se mai

Intlin cetatile", cari cuprind grupuri familiale pastrInd amintirea
unei descendente comune directe, iar apoi inceputuri de aliante
Intre cettttile de aceeas nationalitate" impotriva barbarilor",
adica a unor oameni cari vorbesc altA limbg si se inching Ja
alti zei. Din luptele aceste au rezultat neincetate prefaceri, su-
prapuneri, amestecuri si despartiri de grupuri sociale, totasa
neincetate prefaceri interne" In vederea InchegArii
a omogeneitgtii grnpului pentru a-i spoil petered de rezistenta
san puterea de expansiune.
Totdeauna deci petit grupulni social iu lupta cu altele va
fi de a ajange la o nnitate eft se poate de destivirsitii, de a
Inlatura Intiuntrul grupulni toate conflictele Intre partite sate
componente. prupul initial In care ideologia comuna exclude
orice conflict intern, rAmine prototipal tutnror unitatilor nliscute
din nevoia de a largi comunitatea. Aceasta imagine a comuni-
tatii perfeete, sustinnta de constiinta morala a membrilor el si
'Narita prin traditie, credinte religioase i prin legi" edictate de
conducatorii grupnlui, de batrinii Intelepti, de patriarhii i pa-
rintii caH au grija Implinirii legilor de dare toti, ramble idea-
lel" orictirei organizatii sociale menite sa asigure perpetuarea
. grupului, mai ales clod existenta lai e amenintata de dusmani
din gait.
Notam deci c Statul se naste, si din punct de vedere is-
tonic si logic, din aceasta nazuinta a grupurilor sociale umane
de a-si [Astra unitatea, individualitatea. feta de grupuri strdine,
adica de alt neam i alta lege. Linia pe care se desfAsoargt In-
chegarea Statalui Ii are Ineeputul In comunitatea morala per-
fectg, reprezentata prin grupul familial, si tinde spre un termen
final Insemnat prin grupul eel mai larg In care constiinta ori-
ginii comune poate forma baza unei solidaritati interne Indrep-
tata Irnpotriva celor de alt neam. Acest termen final e repre-
zentat prin natiune.
Ceea ce numim natiune se defineste prin momentul istoric
al raporturilor intre grupurile sociale. Astfel Atenienii reprezintg
o natiune fata de Lacedemonieni, Tebani, Maced.oneni etc., dar
Grecii sent o natinne fat& de barbari". Totasa Germanii erau
divizati Inteo multime de natiuni, pink ce opozitia feta de Ro-
mani trezi constiinta lor nationala".
Din cele spuse rezulta ca once Stat este national, adica
trebue sa se intemeieze pe un substrat omogen din pullet de

www.dacoromanica.ro
 20

vedere biologic gi ideologic, dar nu orice natiune trebue sik fie

organizatA Intr'un Stat. Natiunea cuprinde numai posibilitAti de
Inchegare i lArgire a unui Stat, clad impotriva ei se ridia
alt natiune. S'ar 'Area cA Statal nu trebue at fie national, d.
ex. imperial Roman sau imperiile coloniale moderne. Aceste or-
ganizatii politice se nasc prin suprapunerea unei natiuni cuceri-
toare, imperialiste, peste natiuni subjugate, cad, cltA vreme nu
sunt asimilate gi Igi pAstreazA. Inert puterea de rezistentA gi con-
gtiinta unitatii lor feta de cuceritor, bunt In stare de ramboiu
permanent fatA de stlipInii lor. Transformarea sclavajului :indivi.
dual In servitudine colectivA nu schimbA esenta Statului, care
nu poate fi decIt national Ceea ce se vede din tendinta impe-
riilor de a deveni State prin asimilarea celor ,supugi, prin ten-
dinta de a distruge individualitatea natiunilor supuse. Imperial
roman a atins In aceastA privinta, inteun moment dat, limita
extremA a puterii de asimilare, cunoscata in istorie. Invaziile
barbarilor, decadenta, biologic gi ideologica, a natiunii domi-
nante, an distras unitatea nationala a imperiului roman. Europa
se Mramiteadt iarAg In natiuni cari, la rindul lor, nAzuesc s se
organizeze In State, In comnnitti omogene, In temeiul con-
gtiintei nationale", a ideologiei comune. Procesul acesta de con-
stituire de State nationale omogene, dap& imaginea comanitatii
morale perfecte, care, istoric gi logic, formeaz idealul" spre
care se IndreaptA toatk strAduinta individualA i colectivA a oa-
menil or, Inca nu e terminat In Europa. Se dan inch lapte aprige
Intre na tiunile enropene, asemAnEttoare luptelor ce se dadeau
Intre ceta tile grecegti. Lasam la o parte obiectivele acestor lupte
colonii, revendicAri teritoriale In Europa, conflicte economice
etc.). Ne propunem s lmurim aci numai problema politicei
interne" ale Statelor europene, problema migcArilor sociale cari
au impiedicat i impiedica Inca Infaptuirea de State cari sA se
apropie .de idealul comunitAtii perfecte, aga cum a descris-o
Platon In Republica sa.
11.

Vorbind de o comunitate ideala", asta nu InseamnA stt nu

tinem seama de natura omeneascii Omul nu este Inger, conflicte
Intre indivizi sunt totdeauna posibile : conflicte Intre soli, Intre
parinti i copii, Intre locuitorii unui sat, Intre patroni i mun-
citori etc. Dar pentra ca o comunitate In lupth cn alte comnni-
MO, deci nn Stat, s dhinniasch, sh-si plistreze unitatea, aceste

www.dacoromanica.ro
 - 21
conflicte trebnese rezolvite In aa fel /mit .ele sa na slAbeascli
puterea comanitatii sporind In acela timp pe cea a comunit-
tilor strAine. Conflictele interne deci n'au voie sA ia aspectul qi
caracterul unui rdzboiu civil in care pdrtile combatante sa fie
atitate la luptd ci sus(inute de agenti al unor comunitati
strdine". Luptele qi rivalitatile InAuntrul comunitAtii, dei pAga-
bitoare totdeauna dud depkesc anumite limite, nu schimbh totu
stractura ei, dacil nu stint degprinse i Intretinute prin amestecul
unor comunitati strAine, en tendinta de a distruge solidaritatea
interni a comunitAtii deci de a o destiinfa. Aceste antagonisme
interne deci, pentru ea di nu atingit i sit nu tirbeascA fiinfa
comunitAtii, trebue sa rAmInA in limitele unor conflicte interin-
dividuale, rivalitAti intro efi, Intre generatii etc. In anumite
conditiuni ele pot lua proportii mari, zguduind tot Statul, de
pilda lupta intre Cesar qi Pompeius. Acest conflict nu primej-
duia, in constelatia internationale de atunci, existenta Statulni
roman, ci era un duel intre doi oameni politici fiecare nAzuind
a deveni stripin al Irnperiulai ajans, prin evolatia sa, la punetal
de a na putea fi guvernat declt de un monarh".
Evolutia dela Cetate la Impardtie a trecut prin faze inter-
mediare caracterizate prin schimbArile constitutiei romane, ale
formelor de guvernamint, Incepind cu regalitatea protoistoricA,
trectnd la republica aristocraticA, apoi la democratie (prin eman-
ciparea progresivA a plebeilor) i ajungind In sfirit, drip& des-
fiintarea tuturor Statelor strAine instare sa. opunit rezistenta, la
forma definitivA : la monarhia militark i birocraticA. Impotriva
tuturor teoriilor politice cari sustin o schimbare Odic& a for-
melor de guvernamint (Aristotel), sari o oscilatie dela libertate la
constringere in jurul unni punct optim de echilibru (Pareto),
monarhia militarA-birocraticA se rnentine In Apus Ora in se-
colul IV d. Hr., In RasArit pinA in secolnl XV d. Hr. DAinuirea
Imperinini bizantin prin mai bine de o mie de ani, fArA schim-
barea formei de guvernamint desminte toate teoriile evolutioniste
cari afirmA c aceastA schimbare e necesarA qi determinati de
forte imanente societlitii, de procese intracomunitare desprinse
de circulatia elitelor sau de lapta intre clasele sociale, de ore--
terea volumului sau a densitatii sociale etc.
Noi am afirmat i afirmAm, na in mod dogmatic ci In forma
unei ipoteze ce trebuete verificata prin datele istoriei, c schim-
barea formelor de gavernamint (sail In general schimbarea strae-
turii sociale) depinde de raportul Statulni en celelalte State

www.dacoromanica.ro
 22

straine san In general de raportul societatii en mediul). Proce-

Bele politice interne cari due la schimbarea formelor de gayer-
namInt Itsi dobindesc intelesul si semnificatia numai din con-
stelatia internationala", prin natura contactulni Intre comunita-
tile politice.
Ca ilustrare clasica poate servi istoria Grecilor, care dace
si ea dela Cetate la monarhia macedoneana si apoi, dupa si prin
dorninatinnea roma* la monarhia bizantina, cum si istoria Ro-
manilor care prezinta aceleasi faze.
Dar mai interesanta ne pare verificarea ipotezei prin pro-
cesele ce s'au iesfasurat dup. faramitarea Imperiulni roman
Inteo mare multime de State, mai bine zis de domnii, cad la
Inceput ne amintese Injghebarile politice protoistorice, treelnd
apoi la forma mai precisa a Statului ierarhizat, si avind in tim-
purile noastre tendinta de a se organiza ea imperii dupli tipnl
celui bizantin. Unii teoreticieni sunt dispusi sa creada ca. State le
dictatoriale de azi se vor Intoarce la democratie, dupa o lege
natural ; noi sustinem ea fascismul si hitlerismul att creiat o
forma definitiva de organizatie a Statelor europene, spre care
nazuesc toate natinnile formate pe teritoriul imperinlui roman
apusean, chiar dela zamislirea lor. 0 intoarcere la forma asazisa
democratica, satt o prabusire spre stinga extrema en instituirea
dictaturii proletariatului" ar fi en putinla numai In tirma unni
razboin nenorocit, care le-ar deschide unor agenti straini" dru-
mul spre destramarea acestor State nationale, acestor cornunitati
eit se poate de perfecte, adica impermeabile fata de mice In-
cercare a Statelor straine de a deslantui In interioral lor lupte
de .partide sustinute de strainatate, de agentii diferitelor Inter-
nationale". In ipoteza deci di Statul nu poate fi deelt national,
el find expresia nazuintei unui grap social omogen de a-0 do-
bIndi, pastra si spori fiinta proprie fata de alte grupuri sill-
ine", noi vom analiza fazele principale prin caH an trecut na-
tinnile europene, dela desfacerea Imperiulni roman pIna la
consolidarea Statelor nationale, reprezentate In forma lor defi-
nitiva prin Italia si Germania.
III.
Intlia natiune care a ajans la organizarea unui Stat national
a fost cea dint!. Imperial bizantin, la Incepnt Inca pastrInd
limba oficiala latina si considerinda-se nu numai In drept dar si
obligat sa restabileasca unitatea Imperiulni, s'a transformat In-

www.dacoromanica.ro
 23

tr'un Stat national elin, In liiturind toate infiuentele ce i-ar fi

putut stirbi unitatea. El prinse In hotarele sale Intreaga natiune
Oink plAmliditii prin dominatia macedonean& si apoi cea roman&
Intr'un aluat omogen. Important este s& notiim cA substratul
uman In Imperial bizantin era inchegat 1ntr'o unitate printr'o
constiint& national& puternick sustinuta si nutria neIncetat de
cunoasterea trecutului, de orgoliul superioritAtii culturii eline
fata de toate celelalte natinni si In primul rind fat& de Romani.
In clipa ce se puse problema conducerii bisericii crestine, Grecii
an refuzat at accepte primatul episcopatului roman, organizIn-
&Ili biserica lor nationalA. Prin acest fapt fu In !Murat& pri-
mejdia unui vecinic amestec al unei puteri spirituale din afara
hotarelor Stain lrti. Pe de all& parte barbarii, de alt neam si alt&
lege, lung& vreme n'avurA posibilitatea sti influenteze, Inteun fel
sau altul, ideologia Oita, fie prin propaganda religioasa saa prin
r6spIndirea de idei revolutionare, ridicInd pe cei sAraci impo-
triva celor bogati etc. In acest fel se explicA stabilitatea struc-
turii Statulni bizantin.
In Apus, duptt cotropirea barbara, Int lin un substrat social
amorf si haotic, care Ins& limpezindu-se lAsii at se Intrevadtt
contururile unor noui natiuni. OH, In fate acestei tendinte de
diferentiere si consolidare de unitAti sociale autonome", con-
tinua tendinta de pAstrare a unitatii Imperiului, deci de consti-
tuire a unor puteri supra- sau internationale.
Int Ilia putere care Incercii aceast& restabilire a unitAtii Im-
perittlui a fost Biserica romand. Organizatia ei unitara, rigid
ierarhizatii, preghtirea tot mai temeinic& a clerului, pastrarea
limbei latine In cult si ca limb& oficial& in administratie, Ii In-
lesni Bisericii stt pun& stapinire spiritual& asupra taturor natiu-
nilor intrate In raza ei de influenta. Faramitarea si instabilitatea
organizatiilor politice precum si ascendentul spiritual al cleralui
cult asupra unor popoare inctilte, superstitioase si prin afectivi-
tatea lor neatins& de scepticism rational predispuse la religiozi-
tate si supunere fat& de reprezentantii puterii divine, toate aceste
elemente Ii Ingaclitira Bisericii romane s& se gindeasca la Inte-
meierea unei teocratii care sA tin& subt ascultare pe toti domnii"
mail si marunti. Aptiend principiul divide et impera", politica
papal& se puse in calea consolidArii de State nationale, mai ales
chid aceste nu se puneau neconditionat In slujba Bisericii. Lap-
tele mei s'au dat Impotriva interna':- nalei catolice" din partea
natinnilor europene sant cunoscute, si Principele lui Machiavelli

www.dacoromanica.ro
 24

no aratil cum Papii an stint stt zitdirniceasc& toate IncercArile

de unire politic& a Italienilor, ea ajutoral Statelor catolice",
Spania i Franta.
Dar regii Angliei oi o mare parte din principii gerroani au
rapt legAturile en Roma, pentrn a seApa, In politica inter* de
netntreruptele uneltiri ale unei puteri strAine. Ritzboaele crIncene
ce au urmat acestor reforme religioase", fiec& e vorba de ritz-
boae civile (In Franta de pildtt) sari Intre State (rAzboial de 30
de ani) ne aratit ce putere international& formidabilit se opunea
eonsoliditrii Statelor nationale, dat fiind eti un Stat national fAr&
biseriett national& e lipsit de suportul cel mai puternic al soli-
daritAtii interne.
A doaa international&" e reprezentat& prin nobilimea feo:
dais, care intrA in conearent& eu biserica romantt. *i ea Utz&
spre o organizare unitar& i ierarhizatli. Dar opozitia bisericii pe
deoparte 1 rivalitatile Intre principi pe de alt& parte zAdArnici
restabilirea unit/4H imperiultii dap& modelnl roman, mai ales e&
diferentierea national& nu le IngAdui nobililor stt se constitue
Inteo unitate omogenA, Inteo natinne". Nu lipsesc tendinte In
aceast& direetie : limb& comuni (cea francezA), conubin nein-
grAdit de consideratii nationale etc. Principii tvi Impart teritoriul
Earopei dap& interesele lor familiale (dinastice) fArit privire la
nationalitatea supuilor. Inttuntrul nobilimii avem o eircalatie
fiber& peste toate hotarele nationale. Printnl Eugen de Savoia
devine general austriae, Descartes, francez oi catolic, ia servicii
In armate strAine din punct de vedere national qi Mr& a consi-
dera &Lc& aceste armate lupt& pentru catolici san protestanti.
Doar rAzboaele Impotriva necredincioilor ca mai hiving la In-
ceput la o Intelegere Intre principi, dar In general ele nu Im-
piediel rivalitAtile i rfizboirile Intre principii eretini, pentrn
dobindirea vi pAstrarea de domnii, ceea ce canoaotem Indeajnns
din istoria noastrA nationallt. lezuitismul international al bisericii
Ii gAsete pendantal In machiavelismul" nobilimii. A treia
internationalit" se ivete ea aseensinnea burgheziei i tendinta
ei de a lua local elernlni i al nobilimii In conducerea Enropei.
Nitscut& In Anglia, aceast& mieare trece In Franta, provoael
aci sIngeroasa revolutie din 1789 In care nobilimea vi clerul se
prabuvese facind loc burgheziei. De aci Inainte Incepe actiunea
sistematiett a internationalei burgheze organizat& In francmaso-
nerie. Pretutindeni se formeaz& nuclee revolntionare, agentii
bnrghezi cutreer& toattt Europa 1 submineaz& pozitiunile bisericii

www.dacoromanica.ro
 25

si le nobilimii. Machiavelisrnul aristocratiei e Inlocnit prin libe--

ralismnl" barghez. Lipsa unei limbi comane e hilocuittt prin po-
liglotismal comerciantalai. Invarea limbilor europene a Amu-
ea un postulat al internationalei burgheze pentrn consolidarea
stApInirii ei tn Earopa. La noi de pilda, In scolile secundare,
elevii Inv* patru limbi pentrn a deveni europeni" ptnti la
elaborarea unei limbi comerciale internationale (esperanto satt
volapiik). A patra internationallt" este cea jidoveascA. Libera-
lismul burghez e Inlocuit prin comunism". Aceasttt internatio-
nal are InsA, an aspect specific, deoarece se sprijinti pe o orga-
nizatie cimentata prin secole i sustinuttt de fanatismul religios
al teocratiei iudaice. NAscatit In Franta, alitturi i pe lInga inter-
nationala burghea, ea s'a rttspIndit apoi In Anglia i Germania
si a deslAntait dupA rtzboinl mondial o serie de revolutii, dintre
cari cea din Rusia a izbutit* pe deplin, ridicInd la stApInire pe
agentii comunismului rudaie. De aici ea nAzueste a sarpa teme-
hue Statelor europene pentra a opri consolidarea lor In State
nationale, adica In unitati omogene impermeabile fatA de orice
ninternationali", care stt le distraga filtzfa. Francmasoneria si
prin ea Societatea Natiunilor au intrat In mlinile internationalei
jidovesti, care tinde stt joace In Europa rolul ce 1-a avut pe
vremuri biserica romanit, apoi nobilimea si In nrm barghezimea.
Ori, In cursul acestor lupte pentrn egemonie Intre diferitele
internationale" i chiar prin aceste lupte s'a structurat tot mai
mult substrata! uman In Europa In directia Ittchegttrii de natinni",,
adiett a nnor unittiti omogene din toate punctele de vedere,
avtnd ea bulk constiinta originii comune i o ideologie" care
nu Ingliclue individului sti se desprindli de comunitate, s calce
normele morale, religioase si politico menite s asigure dttinnirea
comunitAtii. IndividuP e oprit a activa In internationale"
trebue stt-si Indrepte toate strAduintele spre InfAptnirea si Intik-
rirea solidaritatii interne. Aceasti Inchidere a comunitatilor na-
tionale, realizatft In Italia si Germania, nu Inseamnii Instt o izolare
o clusmAnie fattt de alte comunitati, deci, cum ar vrea unii
sit arate, o primejduire a pAcii, ci e singurul mijloc de pacifi-
care a Europei printr'o Intelegere Intro natinni, nude nicinna
din ele nu are 0 nu poate avea pretentii de cnceriri 0 de ex-
pansiune teritorialA In Europa, dat fiind cit orice Inglobare de
elemente eterogene neasimilabile In corpul natinnii proprii trebue
sit producli tulbarAri i revolutii interne precum si rtizboae externe.
Problema timpurilor noastre este deci destivIrsirea omoge-.

www.dacoromanica.ro
 26

neitatii in Statvil national, prin asimilarea san eliminarea elemen-

telor eterogene. E singura cale pentru a Infliptni pacea eternA".
Midi In tratatal Ini Kant despre Pacea eternft Inlocnim ter-
menul sAn de republicA" prin termenul de Stat national",
doblndim cea mai dal% rezolvire a problemei. InlAturarea ame-
stecului strAinatatii In politica internA, devenitA realitate prin
inchiderea Statului national si eliminarea elementelor eterogene
dinAnntrul sau, deschide drumul spre o Intelegere real& i dura-
bil Intre natiuni.
Iv.
Sustinem deci eft transformArile politice In Europa, Indeosebi
schimbArile formelor de guvernAmInt, se datoresc ciocnirii duor
forte snciale de directie opusft. Una merge pe linia mentinerii
unitatii Enropei asa cum se Infitptuise In imperiul roman, alta
porneste dela zAmislirea nouilor natiuni mergind In directia de-
savIrsirii fiintek lor. Procesele cafi se desMsoara se complicA si
prin faptul ca si Initantrul fiecArei natiuni actioneazA forte cen-
tripete cari se IncruciseazA cu fortele cari tind a mentine uni-
tatea Enropei prin oprirea consolidArii natiunilor. Adicit inter-
nationalele" sant forte centripete din punct de vedere enropean,
centrifuge cInd tree prin clinpul natiunilor si considerate din
punct de vedere al evolutiei nationale. Sant teoreticeni dar i
oameni politici practici cari observInd actiunea fortelor In joc
le confunda, neputInd distinge directia lor. Astfel unii sustin eft
fortele centripete europene" contribnese la consolidarea natio-
Da* pe chid fortele centripete nationale sunt o primejdnire
pentru unilatea natinnii, deoarece provoacit turburAri interne",
sant Impotriva ordinei de Stat". Ei confunda aci reactiunea
fortelor centripete nationale Impotriva actiunii centrifuge ale
fortelor europene (internationale), cari Insft din punct de vedere
al unitatii Europei (dupft modelul roman) snnt centripete (deci
conservatoare"). Aceastft reactiune trebue ea tulbure ordinea
interna actualft Intr'un Stat national In formare, a cArui ordine
actuard din punct de vedere national e desordine i anarhie,
adica II supune stApInirii ninternationalei", de orice fel ar fi.
Forte le centripete nationale trebue sA sfarme orice fel de
particularism, fie individual sau coleetiv, care In constelatia
internationala europeanit duce In mod necesar la servitudine na-
tionals, deoarece particularismul e &went i sustinut de fortele
internationalelor. Luptele de partid Imping la aliante de partid

www.dacoromanica.ro
 27

Internationale : catolicii cu catolicii, proletarii en proletarii, bar-

ghezii en burghezi, aristocratii cu aristocrati etc. Mica inauntral
natiunii exist& particularisme, tendinta catre unirea natinnh
(tendinttt nascnta din firea ei) trebne stt produca o organizatie
deasupra particularismelor, o elita nationaM imuna fatift de
actinnea fortelor Internationale. Procesnl care a dus la Inchegarea
Imperiutui bizantin Incepe dela punctnl clad Inceteadt roirile
comunitatilor grecesti i clad In Grecia se formeazA o patura
intercomunitara, deci o paturtt internationala" din punct de ve-
dere al particularismulai cetatilor Grecesti.
Poetii (Homer), filosofii (sofistii") pregatesc disolutia ide-
ologica a eetatilor, iar Fdip, regale Macedoniei, Incearca prima
noire politica a Grecilor, dupa ce IncercArile Spartei si Atenei
Maser% gres. In cursol acestor prefaceri cetatile grecesti aunt
bIntuite de lapte de partide i revolatii, democratii" untndu-se
In slujba Atenei, iar bligarhii" In slujba Spartei. La noi s'au
dat lupte asemanatoare in preajma Unirii, si astazi Inca par-
ticalarismele regionale produc efecte similare. Pe alt plan Insa
se desfAsoara la noi luptele de partid snbt influenta interne-
tionalelor" europene, cum pe alt plan stan luptele interne gre-
cesti subt inflaenta politicei externe a Romanilor i malt presitmea
Tarcilor, iar azi sabt tnricirirea politicei franceze, engleze si
italiene.
Migarea de dreapta a Incepnt In Europa odatA en trezirea
constiintei nationale si se caracterizeaza prin formarea nnor elite
legate de substratal national", etuic, i refractara fata de orice
influenta straina. Poeti, gIuditori, oameni politici, nationalisti",
deci de dreapta", s'au ivit pretutindeni In slant natinnilor.
Aceste elite au paralizat actinnea internationalelor si an prins In
empul !or de atractie si pe cei ce lucraa, multi Wit sa stie,
In folosul puterilor antinationale. Asa preotii, aristocratii, bur-
ghezii, au fost nationalizati", tot mai mult legati de multimea
condusa, In primal rind cei ce erau de aceeas origine etnicA,
dar si multi de obIrsie straina".
EJitimul atac Impotriva enrentnlui nationalist In Europa,
care tinde spre o structurare definitiva a natinnilor si la stabi-
lirea unui echilibru Intre natinni, ii Incearcti acnm Jidanii. PunInd
stapinire pe Rusia ei si-an dobIndit o baza de operatinne pi
cautA sa provoace tarburari, revolutii si razboae pentra a-ci
institai dominatiumea In Europa i, cum spera ei, asupra Intregii
lnmi.

www.dacoromanica.ro
 28

Atacul lor se va prabusi asa cum s'an prfibusit toate In-

cercarile celorlalte internationale". Caci clack Inaintarea spre
dreapta" va saferi In Europa nnele oscilatii i opriri, de izbinda
finala nu se mai Indoeste nimeni. Ultima internationala, cea
jidoveasca, va fi Inabusitit si strivita prin consolidarea Statelor
nationale i stabilirea de raporturi normale", deci pacinice prin
norme de drept international (in adevaratul Inteles al envintnini)
Intre ale.
V.
Dna perspectivele pentra viitor se arata, mai ales In teorie,
destul de linistitoare, situatia interna dela noi se prezinta Insa
extrem de Ingrijoratoare. La noi internationala jidoveasca si-a
organizat o Matt de operatie, si-a concentrat forte formidabile
si a reusit sA opreasca pentra o clip, cn ajntorul unor partide
intrate In jocul fortelor internationale dirijate de jidani, Inain-
tarea victorioasa a nationalismnlui. Dar lovitura fatisa a Jida-
nilor a desvalait dintr'ode.ti toate plannrile lor si a trezit re-
actianea paternica a tntregei natiuni. Adevarat este ca. elita bur-
gheza deabia iesita de subt aripele liberalismului international
francmasonic a capitalat en desavIrsire In fata asaltului comn-
nisrnului indaic astfel ca Statul nostru a ajnns sa fie condus de
oculta francmasonica unit& cn cahalnl jidovesc comnnist. Dar nn
mai pntin adevarat este ca luptele de partide s'an ridicat acnma
pe alt plan, IntrucIt ele ntt se mai datt numai In tre sefii de par-
tide In vederea acapararii puterii, ci ian tot mai mult aspectul
unei lupte Intre cele donk natinni : cea romtna i cea jido-
yeas* cea dintlin cu obiectival de a- si crea o elita nationalit
feral de influente internationale, enropizante", a doua pentru
a subjuga o natinne, a o deposeda si a o exploata fartimitind-o
'In familii de iobagi si robi, avInd astfel, pe ling& Rusia, In sta.-
'Attire o nona tara ale carei bogatii sit le Inlesneascit Inaintarea
spre bolsevizarea i cucerirea Intregei Europe.
Miscarea de dreapta, pornind acorn la contraatac, trebne
sa-si organizeze toate fortele si, mai ales, sit preintImpine mice
slabire a fortelor nationaliste prin ideologia" vechei elite, care
continua a flutura formulele liberalismulni i democratiei", ca
si cam an fi vorba sa se dea lapta Impotriva unei aristocratii
privilegiate i Impotriva nnni cler dusmanos burgheziei francma-
monice i ateiste, deci reactionar". Aceste aberatii anacronice
si absnrde au Inca, din nefericire, inflaenta asupra multimii -care
crede cA dreapta" Inseamnii o Ingradire a libertatilor indivi- -

www.dacoromanica.ro
 29

duale, o incAtusare a initiativei particulare, mai ales in domeniul

economic. Toti afaceristii", politicienii venali si corupti dar qi
multi oameni detreabli ered cA Statul legionar" va intibusi gi
infringe egoismul, libera coneurentA, va zAdArnici ascensinnea
individualA in domeniul economic, adicit ImbogAtirea celor ce au
aptitudini pentru comert, indastrie, speculatinni bancare etc. i
atunci ei prefer& regimnl liberal si democratic" snbt cara Inf lo-
resc toate afacerile posibile si imposibile, ei preferA sik meargA
si mai spre stinga, de teama unni regim de constringere si de
control al hotilor". Ei se tern de prea multd morald In do-
menial economic, de prea multA cinste si legalitate, de procurori
prea severi si de pupArii prea primitoare. Si vedem cum stall
lucrurile. Poate cii vom reusi sA-i linistim intrucltva pe acesti
prea timizi cetAteni, WA sa le patem fAgAdui deplinA libertate
In desfAsurarea talentelor si virtntilor lor speeifice.
VI.
InclestatA in lupta impotriva aristocratiei si cleruldi, bur-
ghezia apuseanA, cea francezA intliu, a apelat la toti cei asupriti
si exploatati de aceste donA staid privilegiate sti se uneascA.
Burghezi din toate Wile uniti-va !" Libertate, egalitate, frater-
nitate pentru twit& lumea ; omul e nAseut liber ; religia e super-
stitie si e menita sA inlesneascii clerulni A exploateze multimea,
prestigiul aristocratilor e intemeiat pe minciuna, ei aunt oameni
ca noi si sant niste paraziti caH triiese din munca multimii.
Acadar : revolutie impotriva starllor privilegiate ; peste hotarele
Stet elor, peste legaturile bisericii trebue si se unease& toti bur-
ghezii pentra a rAsturna tiranii si oligarhia.
Libertatea aeeasta neingrAditA inseamna !ma pentru burghez
libertate in afaceri, asa cum pentra aristocrat ea inseamni li-
bertate de a se bate en oricine. pentru filosof libertate de a gindi
si de a critica pe oricine. Liberalismnl deci inseamna iezuitism
sea machiavelism economic. Burghezul liberal vrea libertate
ca sift poata bate concurenta, oriunde si fatit de oricine Met de-
osebire de neam, lege, stare socialA etc. Pe scurt : afacerile sunt
afaceri! in Statele unde liberalii an pus mina pe putere, aface-
rile an inflorit Inteun chip nemaipomenit. Statul a fost considerat
ca un ran necesar ; el avea menirea sa apere buznnarele econo-
mistilor" burghezi de o prea mare indrAzneali a banditilor ordi-
naH, dar nicidecum sii impiedice libera desfasarare a concurentei.
Politica externa era pusa tot in slujba desvoltArii vietii econo-

www.dacoromanica.ro
 30

mice : export si import, materii prime etc. Ne putem lesne ima-

gina, chiar Mr& s. cetim istoria, ce efecte putea s aibtt acest
regim lateen Stat care nu poate satisface egoismul feroce al
anei elite compustt din aceastA specie de oameni. Dumnezeu,
natinnea, dreptatea, mila, sunt notiuni cari n'au semnificatie
economick comercialA, deci nu intrA In ideologia liberalA. Doar
cunoscind ei ett alti oameni cred In aceste lucruri, ei vor simula
religiozitate, nationalism, moralitate etc., pentru a clstiga clienti
0 a Insela mai lesne multimea. Liberalul perfect, liberalul de
elitA chemat stt guverneze In Statul burghez si democrat este
prin definitie deslegat de orice obligatie fatA de bisericA, natinne,
morals etc. Toate relatiile sale cu semenii sAi i en puterile
supraindividuale vor Ina forma contractulni, a transactiunii co-
merciale. CAsAtoria e un contract care se Incheie si se desface
dap& voie, dar considerIndu-se ea strictetA interesele economice
ale partilor si ale copiilor; femeia poate fi de orice neam, nnmai
sA fie bogallt ; asociatal In afaceri poate fi de orice neam si lege,
numai 'sA fie rutinat In speculatiuni i stt prezinte o garantie din
punct de vedere economic. Afacerile particulare pot pAgabi
Statul, biserica, scoala numai stt fie rentabile ; astfel politi-
cianul, banchernl i speculantul liberal, fie antisemit saa filo-
semit, se va asocia ca jidani, chinezi, englezi etc. pentru a
exploata pAdurile Statalui, ale fondului bisericesc, pentra a con-
strui biseriei i universili, pentra a ruina pe un concnrent de
orice neam si lege. Afacerile nu cunosc, pentrn liberalul de elitA,
nici patrie, nici natie, nici religie, nici familie, nici morallt
el se ImbogAteste prin toate mijloacele posibile. Puterea politicA,
smalsA din mIinile aristocratiei, ale elitei politice militare, ii ser-
veste liberalnlui pentru a InlIttura primejdia puscitriei. Liberalul
face de toate : stiintA experimentalii, sociologie monograficA,
filosofie numai stt fie rentabilA. El nu atinge probleme cari
1-ar putea pAgubi : de pildA problema nationalist& na e o pro-
blem& sociologicA, deoarece solutionarea ei Impinge la concluzii
antidemocratice, antisemite si antiegalitariste. Scandalnrile politice
(Skoda, Cagero etc.) nu stint subiecte pentra sociologie, nu sant
fenomene sociale interesante", In schimb stina, Janata tArAneascA
etc , prezint& intones sociologic extraordinar, colosal tsi mondial.
Educatia tineretului subt regimul burghez liberal are In vedere
formarea liberalului de &it& abil, IndrAznet, destept, stApIn
pe mijloacele de a bate concnrenta. Tineretal liberal" se orga-
nizeazA duptt pilda celor bAtrIni In bande pentrn a fura creioane

www.dacoromanica.ro
 81

pimaini de scris, pentrn a se organiza mai tIrz;ti In clnburi

politice" cari pradi Statul. Deaceea scoala liberala opreste
tineretulai sa construiasea biserici, Ii opreste sa Invete a munci
fara plata In taberele de munca, sli Invete a dispretui pe cei ce
an Indrgit strainii", pe cei ce vad In Statul national o co-
munitate morali Inainte de toate, an grup familial care cuprinde
pe toti cei de an neam si de o lege. In aceasta comnnitate
individul se naste, creste si se desvolta dar trebue sa se
poarte astfel ea nicio fapta a sa sa nu pAgnbeasca pnterea co-
munitatii fata de alta comnnitate straina. Deci : egoismul situ se
poate desfasura InAnntral comunitatii, In concurenta fiber& en
ceilalti membri ai comunitatii, dar niciodata alaturi de strini In
paguba fratilor" sai. Aproapele" nationalistulni romin este fra-
tele slut romIn, pe care trebue sa-1 inbeasca, sa-1 ajute. Cu acesti
frati Impreuna el trebue sa lupte Impotriva dusmanilor pentra
apararea patriei. Ca ostas el trebue sa-si inbeasc si sa-si ajute
camarazii, ea sot el ti iubeste sotia de oarece e romInca si e
mama de romIni, ea parinte Isi iubeste copiii, viitori ostasi si
viitoare mame de ostasi. El e crestin Isi va iubi ci va ierta pe
inimicii si, asa cum zice evanghelia, dar nu pe dasmani (hostes),
pe cei ce-i sunt ixOpoi dar nu noXipot. Astfel si In viata econo-
mica nona ordine social spre care nazneste drgapta nationalista
trebne sa impana observarea normelor morale, religioase si
politice pe care se sprijina nnitatea sociala perfecta reprezentata
prin Statnl national. eel ce pagubeste Statul, fie ca totalitate san
in anal din membrii sai, in folosul unei comunitati straine adica
In asociatie en nn strain, Inlesninda-i acestnia si prin el coma-
nittii sale Imbogatirea si slObind astfel comunitatea proprie, este :
imoral, pacatos si tradlitor. Moralistii trebue sal expuna dispre-
tului public, preotii trebue sa-1 afariseasca, conducatorii Statolui
trebue sa-1 Impucte ea pe an nemernic tradator, ca pe Un ostas
dezertor In timp de lupta.
Ridicarea hidrei comnniste Male(' Impotriva natiunilor
crestine en pretentia de a le stOpIni si exploata a izvorIt din
sporirea puterii comunitatii jidovesti In care Imperativele morale,
religioase si, acuma In urma, i politice, nu i-a Ingadnit i nu-i
Ingaduese individului nici cea mai neinsemnata deviere dela
normele instituite pentrn pastrarea solidaritatii. Niciun Jidan nu
se va alia en un strain pentrn a pgubi pe alt Jidan, nicinn
Jidan nu va eerie la un ziar care ataca interesele iidovesti
religioase, economice, politice. In schimb gasim crectini si Ro-

www.dacoromanica.ro
 32

mIni cail scrin la ziare jidovesti cari atacii religia, morala si

politica romIneascA. *i stint ticAlosi crescuti In ideologia burghezi-
liberalA, In ideologia francmason& international& europeanA"
cari nu se sfiesc a lupta alAturi de agentii internationalei a patra
pentru dirimarea Statulni national, pentru distrugerea comuni-
%Pi morale romtnesti.
Mihtti Eminesca n'a fost antisemit, n'a fost antigerman,
antifrancez n'a fost xenofob -- dar a fost nationalist", si
ca nationalist vAzInd la noi aplicarea principialui liberal afa-
cerile sant afaceri", vAzInd cam francmasonii nostri distrag
neamnl romInesc aliinda-se en strAinii veniti In tar& ca dasmani
(hostes) pentru a prAda si pentru a trAi ca domni din sudoarea
blistinasilor a scris nemnritoarele versuri ce prevestesc ideo-
logia nationalist& prin care se va Inchega comunitatea roml-
neascit indestractibil& i impermeabilit fattt de orice influent&
strain& In orIce domeniu de activitate.
Expunerile noastre nu sant declt interpretarea discursivA,
rational& a calor patra versuri In cari genialul poet a turnat
toat& doctrina nationalista :
Cine-a ladrAgit strAinii
MInca-i-ar inima clinii,
MInca-i-ar casa pustia
Si neamul nemernicia.
De aci trebue sit porneascA cercetArile sociologice pentru
a lAmuri problema Statalui national, pentra a Intelege i explica
transformttrile sociale, revolutille, rAzboaele, schimbArile formelor
de guvernAmint cari au Impins spre Inchegarea i consolidarea
natiunilor europene Impotriva internationalelor".
VII.
Un scurt epilog. Se gAsesc Inel azi apArAtori ai liberalis-
multi i, la noi, se ceartii doutt partide fiecare din ele sustinInd
c& reprezintA liberalismul antentic, care, asa se afirmii, a creat
Statul modern math'. Dar In acelas fel se poate arAta cA bise-
rica si aristocratia au creiat Statul, nu nnmai pe al nostra ci In
general In Europa, alit biserica apusean& cit si cea ortodoxA.
Dar Statul si-a dobIndit fiinta prin nafionalizarea progresivd a
bisericil $i a aristocrafiel si, In snrsit, si a burgheziel. Deci
Statul s'a format In lupta natiunii impotriva bisericii, aristocratiei
si burgheziei cari aveau un caracter international, In teorie
universalist, In realitate la Inceput mediteran (cuprinzInd uni-

www.dacoromanica.ro
 33

versa! reprezentat prin imperial roman), apoi european (dupi

ivirea Mahometanilor), In sflrait mondial (cu excluderea Chinei,
Japoniei ai a popoarelor salbatece). Ceea ce Inseamna c Statul
pentru a deveni Slat a trebuit sa Invinga cele patru internatio-
nale : clericalismul, feodalismul ai liberalismul si sa-ai creeze o
elita politica nationala legat, biologic ai ideologtc, de multimea
gavernata, constitnind en ea Impreuna o cornnnitate morala, cea
mai larga posibil, numita natiune. Acest proces de nationalizare
a elitelor Inca nu e terminat ai In Statele nationale moderne se
gasese Inca urmele acestor internationale". Astfel In Germania
exista o problema catolica, iar problema irlandeza Ii are ori-
ginile In antagonismul Intre catolicismul international ai biserica
anglicana nationala. John Locke In Scrisorile despre toleranta"
admite la cetatenie pe jidani, mahometani si chiar pe pagini,
dar exclude pe catolici i ateisti, deoarece catolicii atirnind de
o autoritate in afara Statului primejdnesc linistea i libertatea
cetateneasca, iar ateitii, fiindca negind pe Dumnezen neagit ai
revelatia. Pe de alta parte Franta oscileazi intr'un moment is-
toric 1ntre catolicism ai protestantism, dar catolicismul Invinge
(convertirea lui Enric IV) si, In urmit, Hughenotii sunt extermi-
nati. Se poate constata Insi ca biserica roman& trebue sa faca
concesiuni nationalismului i clerul catolic se recrateaza In fie-
care tara din bliatinaci. Baca In Hizboiul de 30 de ani Europa
se divizi In doua tabere : una eatolica si una protestanta, fark
privire la nationalitate, In razboiul mondial ea se divizi In ta-
bare constituite din aliante nationale fara privire la confesinnea
religioasii. In tabara Germanilor stan alaturi de catolici, protes-
tanti, ortodocci (Bnlgarii), mahometani, iar In cea a Aliatilor
toate confesiunile i religiile Inmii.
OH, In Rusia s'a observat, In timpul razboinlai, persistenta
internationalei aristocratice (multi ofiteri superiori din armata
rusti 1i pastrasera constiinta originii lor germane) precum ai a
internationalei burgheze liberale, care pregatia revolutia Impotriva
absolutismului si a aristocratiei privilegiate.
Fiecare Stat national In formare Ici are istoria sa proprie,
fie cA e vorba de procesnl de InfrIngere a particularismulni fie
de eel al Inlituririi influentelor internationale. Astfel c Statul
nostru national, trectnd prin aceste faze, se gasea In preajma
razboiului Inca In procesnl de nationalizare a burgheziei liberale.
Dela Eminent' Incoace nationalizarea Meuse progrese, dar Inca
nu se Infaptnise o convertire totala, o schimbare adinca a ideo-

www.dacoromanica.ro
 34

logiei internationaliste. Nationalismnl" liberal pAstra incA acel

caracter de mercantilism, de formal& menit& sA imping& massele
la actiune pentru liberarea fratilor lor, actiune care pentra li-
berali insemna ins& posibilitatea de cucerire a unor provincii
bogate i en largi perspective de exploatare economicA. Ardea-
lul Mr& Ardeleni !" s fi exclamat un ef liberal iat& apli-
carea ideologiei liberalismnlui international la un caz concret gi
dovada c o parte a burgheziei noastre Inota Inca in apele pin-
ternationalei" nAscute din revolutia francezA. i chiar dap&
Unire aceasta ideologie tin cent. Incepu anume lupta IndirjitA
Intre burghezia liberal& din Vechiul Regat i cea din Ardeal (In
Bucovina qi Basarabia liberalii din Vechial Regat na intilnirA
mare rezistenta) pentru cucerirea puterii In vederea exploatArii
economice (bAnci In primal rind qi consilii de administratie). In
aceastA lupta ambele parti ii istovira fortele : BrAtienii i Mania
au fost scoi din arena politick iar cimpul rAmase deschis pentrn
deslantuirea celei mai deantate demagogii qi pentra ascensianea
stingii", a internationalei" comuniste jidovesti.
Am mai avut prilejul s arAt ca ivirea acestei ultime inter-
nationale se datorete unei contigente istorice. Imperial roman
neputind digera aceast& natiune semitA, ci sfArmindu-i namai
organizatia politic& a ImprAtiat-o In toata lumea, iar frinturile
s'au mentinut In ghetto-nri, izolate de lamea cretinA, pastrind
!ma cu toata vitregia vremurilor legAturi intreolalik legAtari
cari devenirti tot mai lesnicioase in mbar& ee mijloacele de
comunicatie se .perfectionara. In timpurile moderne Jidanii se
organizar& inteo comunitate internationalk ajungind In sfircit
sa-i creeze i un centra politic, an Inceput de Stat national.
In istoria Statelor crectine ei intervin mai Ionia alAturi de inte-
lectualii cretini cari sustin cauza tolerantei religioase, a libertatii
de &dire. Spinoza este exemplul eel mai ilustra. Dar nici el,
nici Locke nu se &dean la posibilitatea ca Jidanii s devie
minictri i lorzi, pAstrindu-i nationalitatea, cum nici burghezia
francezA, care-i emancipa In revolutia din 1789, nu putea s&
conceap& c Jidanii vor avea pretentia, rAminInd Mani solidari
cu Jidanil din toata lumea, sit guverneze Franta. Dealtminteri
i Friedrich Engels, german plin, Ii considera pe tovarAii si
jidani socialicti ca germani de confesiune mozaick iar, cum dap&
teoria marxista i liberal& religia n'are nicio importantk acecti
tovaraci pareaa ea total inofensivi. Abia Eugen Diihring, socialist
ci el, Rat& problema internationalei jidovesti In miscarea socia-

www.dacoromanica.ro
 35

germangt. Daring, mare savant si neinduplecat dusman al

Jidanilor, este precursorul miscarii socialismului national In
Germania care infaptui impacarea Intre claseIe sociale en ten-
dinta de nationalizare completa a elitei germane.
Nu negam deci faptul ch cele trei internationale : biserica
aristocratia si burghezia an Inlesnit thauntrul natinnilor 1nche-
garea unitatilor destramInd i sfarmlnd, In coneurenta reciproca
prin rascolirea masselor, particularismele interne. Asa de pilda
cum pe vremuri poetii, sofistii, istoricii (Herodot, Theidide) i
principii internationaliu, distrusera unitatea cetatilor, asa biserica
romank filosofia scolastica etc. Inlesnira unificarea in politica
franceza. Tot astfel la noi ortodoxismul, istoria (cronicarii), poetii
si Iiterafii unfit natiunea Inaintea oricarei uniri politice ; totasa
liberalismul Inlesni participarea la politica a burgheziei ardelene
si conspiratia ei en burghezia din VechiuI regat peste hotarele
politice cari divizan natiunea.
Problema este Ins& ea aceste procese sa se opreasca exact
la limita tras a de interesele natiunii, astfel ea legaturile repro-
zentantilor unei clase conducatoare, nascute de ideologia inter-
nationala, en semenii lor apartinind altor natiuni, fie ca e vorba
de preoti, aristocrati, burghezi, tarani sau muncitori, sa fie rupte
In clipa ce unitatea natiunii e desivIrcita.
Astfel la Jidani proselitismul religios e oprit, cum si tre-
cerea lor la alta confesiune e supnsa nnui control sever. Niciun
rabin nu va Incerca sa converteascA multimea crestini la in-
daism, dar nici misionarismul crectin flu va avea succese Intro
jidani. Ceeace Inseamna c religia lor e nationala si nationalista,
s'a oprit exact la botarele natiunii lor. Totasa In domeniul eco-
nomic, totasa In noua lor Injghebare politica In Palestina.
Din aceasta cauza internationala lor e cea mai primej-
dioasa pentra natiunile crestine i pentru pacea lumii. Ei fiind
inasimilabili i profitInd Inca In unele tari de ideologia interna-
tionala a elitelor politice Intretin spiritul revolutionar, rascolind
massele Impotriva claselor condneatoare nationale sau pe cale
de nationalizare en tendinta de all institni dominatiunea lor
nationala asupra unor natiuni straine fr considerarea hotarelor
acelor natinni.
Rusia este tin exemplu care ar merita o cercetare sociolo-
gica, monografica, special:), dar nu pornind dela satul rusese, ci
dela Statul rusese, organizat dupi modelul despotiilor orientale.
Acest studin ne-ar latnuri asupra Infatisarii ce ar avea Europa

www.dacoromanica.ro
 36

in cazul cind planurile internationalei jidoveti ar reni. Socio-

logia aptiseanA di prea patina atentie i importanta acestei in-
ternationale. Dar confiictul italo-abisinian a inceput sA desvalue
i Apt:mull:1i existenta qi actiunea ei primejdioasti. In lupta ce se
dA in Franta Litre stinga" qi dreapta" a intervenit, In sprijinul
n stingei", toatA jidovimea lumii, cum de altfel politica Angliei e
Unpins& tot de Jidani spre o actiune impotriva ltaliei. Interna-
tionala jidoveasca Incearca deci a inhama pentrn atingerea obie-
ctivelor ei cele mai puternice don& natinni ale lumii .- Anglia
i Franta. SA ne imaginAm : Anglia, Franta i Mica Intelegere
napustinda-se, asupra Italiei, Rusia tinind In ah Germania, Edna
ce cele trei puteri se vor putea intoarce impotriva acesteia pen-
tru a deschide, dap& strivirea regimulni national-socialist, drumul
comunismului iudaic !
Ori, dreapta triteqte qi se intaregte In toate Virile i va
Mitt firele internationalei jidoveti exact la granitele natinnilor,
Si atunci se va pnne In toga amploarea ei problema viitoralui
natiunii jidoveti, dar nu pentrn natinnile creqtine, ci pentru
Jidani, cari vor trebui sa o stndieze, fie dupts metoda monogra-
fiat san dupa o alta metoda mai abstractli, i sa-i gaseasck o
grabnicA deslegare.
Tralan Brilleanu

Din Iiisa de spatin Revista cartilor qi revistelor ramine

pentru n-rul viitor (12).

Nnmarul ce vine (12) va aduce un studin al d-lni Gaston

Richard, Preqedinte de onoare al Institutnlui International, de
Sociologie, tratInd despre : Sociologia comparata a popoarelor
latine din America dupa operele lni Venturino.
In acest studin, scris pentru InsemnAri sociologice" e
expusa in mod magistral pentrn intiia data problema unitatii tli
solidaritatii lumii latine" in toate aspectele ei : culturale, eco-
nomice kii politice.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro