Sunteți pe pagina 1din 58

coPii

A7
&Ot'i
Or-
ry
IJ
,lI

Y
9 .g=
I
E 6E
I ca
rrL

tE
I
Ie o6 r(E

?-+\
r\^ \
- '1?r"-
+-eDlrf-;.rnaod
Copertd 9i ilustratii:
ANAMARIA SMIGELSCHI

Prezenta edi{ie reproduce textul cdrtii


O poveste cu mult soare ciespre cum
te faci tu mare.
Editura lon Crearrqd. '1 987

Toate drepturile apa(in Editurii lon Creanga.


Reproducerea integrala sau partialS a textului
este inlerzisd gi va fi pedepsita conform legii.

rsBN 973-25-0687-3

EDITURA ION CREANGA S.A


Piata Presei Libere. nr. 1
Sector 1, Bucuregti
fel.:222 32 54
Fax 224 46 11
Asta-i o cdrticicd, subtire
cititd rle cei foarte mi'ci
prin jumulire
iar, la arem,ea ltotriuitd,
de cei mai md,ricei si-la-bi-si-ta.
O cd,rticicd, pentru parin{i,
bunici;i nepo{i,
adicd, o iucdrie
(u care se pot juca to{i
si fiecare-n olt fel
dipa cota copiidrie nre in el.
O carte de turtd dulce,
beteula yi soare
I
despre cum cre;li tu mare. \rr ,4"
LIite c-ai ;i trecut peste Prag,
tr,ite ca fard, de rteste
ai ;i intrat tn Poueste. fJ.
!* _."-
I

3
\\
\ ..s
' \-tt

Poveste
ffi t
*''
li
tt'.'
(,ind erai tu fbarte tnic..'=r, 1'
t.
s:-rlbenus pulsAnd sub coaji,
cAnd intreaga ta fhpturi
er:r jrrrnitate vrajd,
cAncl beai aerul cu mine
cAncl visai in visul mr-ri.
cAncl vedeai lumina lunrir
pe care-o vedeam doar eu...
F-i, dar e-o Po't'este lung:i
despre Dor qi Duiosie.
e o stranie Poveste
clespre Aripi-care-cresc,
pe care, cAnd r,ei fi nlitl'e,
l,ioate-oclata Ei odat:i
iot aur sir [i-o p<tvestesc.

-1
Lumea-Gu

E bolnav de gunguriti
gAti;orul dumitale ?
Fati micd, bulgira;
ctr mAnufe-aripioare !
Daci vrei liptic spui gu,
claczi nu vrei nu spui nu,
spui tot gu, dacd !i-e sornn
glr-gu-gu dacd 9i-e fiic5.
Pare-mi-se Gu se chearni , t.
r't+
toatd lumea ta pitic5. \'
,q
Cum se spune-n limba ta
.. latd-boaba-de-mdrgea" ?

Gu, desigur, ce-ntrebare ?


rdspund ochii dumitale ! jr:,
t{r-.
,'-
L
dF\
/

r?'* /
/
Fetita-Gu

- Cine e fetiga Gu ?
- E-o fetiqi cum egti tu.
- Ce mai nume gi-a gasit!

- Nu e nume,-i gungurit. )
- Nu-npeleg. Cum vine-adici
- Vine cd e foarte micd
;i pg limba.dumneaei
t spul ce vrel sr ce nu vrel
cu o singurd silabi
i^ care pldnge, rAde,-ntreab5.
L - GAtul ei nu are-n el,
\r t*)' bine-asfuns. un porumbel ?
4lA/ * - Are. Insi intr-o zi
u. mai incolo, ia aminte,
Pn4
,. rF o si zboare. $i, in loc,
zrj -.'r.""
t,.-
o si vini sd se-ageze
un stol mare
Lcf de cuvinte.

-"...1'',.:}
1'_--%

w
t;"
"-5". f!
# \*
u9'- rrl
d,r-b- ':-\
t
s
$
I

Floarea vie

Uite-qi desenez o floare.


O bobip de culoare,
sau un gilbenus cu fundi
cAt guriEa ra rotundd.
Vrei si cAnte sau si zboare )
Sufl5-i tu pesre petale !
9
-r{

Prima baie

Clip ! intAi un piciorug.


Clip ! mAnuge si bdrbie.
Apa ca de catifba
care mAngAie, imbie.
Uite-un strop pe nasul cArn.
Pe urechi doi stropi perechi.
Pe obraji doud petale
sall sunt lacrime mai vechi ?
Nu curnva prin ap5-gi plimbi
Mopul Ene barba lui ?
Apa e aculn un cuib
rotitor gi albistrui.
Inc-un pic gi am si-gi fac
plapumild" ca de spum5,
-J
-*\ t'
trasd pAna spre ndsuc
din beteala de cldbuc.
f F'4
Si, dac-ai sa fii cuminte,
am s5-1i fac de-aci-nainte
t \l+t
*
o scufigi ;i-un halat
clin clibuc mai parfumat !
{F
'\

12
Cale lungi de-o poveste

Curn se l'ede lumea, oare,


din pitucul dumitale ?
E-un ocean pAnd-n tavan,
pAn'la uqi e un an,
iar pAn' la fbreastri este
cale lungd de-o poveste.
Ce sa-fi dau si nu mai plingi a

Ce sa-1i dau sir ntt tnati plAngi ?

Doi arici
cu lepii rnici,
cloi pisoi
cu labe tttoi,
sALl un strop de lapte dulce
l:lcrimile sir se culce ?
- \'reau trei stele bine coaPte
ca si le m5.ni,nc la noaPte !

,' a

s
t}; 'lQ'
hl
.:,

t f)
q
$r
r

*\\ L
k -.5.-
tf
t..-
;*;
e.:
'#-rj ,/--ts..
i
€- ;:'
'f: . \*'i1
*\
,; t,n
;i.i
*r{

Floarea vie

Uite-qi desenez o floare.


O bobiga de culoare,
sau un gilbenug cu fundi
cAt guriga ta rotundS.
Vrei si cAnte sau sA zboare ?
Sufli-i tu peste petale !
9
l Prima zilpadil

Ochii tii vorbesc intruna


gi sprincenele-arnlndoui
se uimesc de tot ce vid :
dac5-i soare, daci ploud.
Sus in brage ! S5-9i ar5t
pe fereastri, peste case
prima haind de omit.
Pomii toli au glugi albf,,
casele cdciuli de puf.
Lungi e;arfe de ninsoare
se tot leaginS-n vizduh.
Dintre ierni, aceasta-i altfel.
Ninge cum n-a nins vreodatd
Cerul e un sac de-argint
l cu beteal5 parfumat5.
$tii de ce, frunte mirati ?
t
I
I
v' Ochi uimigi, voi Etigi de ce
V ninge altfel, mai liumos,
mai ca-n vis, ca niciodati ?
$i rdspunsul vine simplu
dupi cum vine Ei rima :
pentru tine, fati mici,
iarna asta este prima.
11
Prima baie

Clip ! intAi un PicroruE'


Clib I utAnule si barbie.
Aph ca de catifea
care mAngiie. irnbie.
Uite-un sirop Pe nasul cArn.
Pe urechi doi itroPi Perechi.
Pe obraji.doua Petale , . 1
sau sunt lacrinre tttal Vecht i
Nu cumva prin aPi-gi Plimba
Mogul Ene barba lui ?
.\pa e acutll un cuib
r,ltitor si albdstrui.
it'tc-.,t-t pic gi am si-1i fac _i
a;1
plapurnifa ca tle sPurni. "iF* f
tlasd pAna spl'e ttasuc f
<lin beteala de clabuc. .t

$i, dac-ai sa fii cuminte, t*


am sf,-1i fac de-aci-nainte
o scufigi gi-un halat
t +4
#-' :-;"

clin clSbuc tnai Parfumat ! f +..

G'
tr
*€
f,

12
Funde vii sl
, zburdtoare

Floarea asta parcd. are


fundi-n cregtet. Nu-i aga ?
Nu Etiam c5-s Flori-cu-Fundd
roz gi bleu din catifea !
Funde mov cu picigele
roqii, strS.vezii, tdrcate
gi, pe unele din ele,
desenagi doi ochi uimigi
cu puf alb imprejmuigi.
Zicr cd,-s Flori-cu-Funde. Nu ?
Bine. Ai sd vezi chiar tu
fundele tremuritoare
cum se-nalgi c5.tre soare.
Spune-mt, an vd.zut vreodati
funde vii ;i zburdtoare
cu polen pe aripioare ?
Flori-cu-Funde ?
Da de unde !
Fluturi coborAgi pe flori
care-n limba flutureascd
le invagi pe-ndelete
cum si faci sd pluteasce.

13
Bradul care cint[

Ai s5-1i mai aduci aminte ?


Iarnii ctr clibuci cle Puf,
fluturi-fulei gi fulgi-mdrgele
inofancl prln a,l'b r azduh ?
Aer ctt mtros de mlel'e
gi cle cozonaci cu nucd.
Iarna fluturind la geam
o nS"franti de niluci.
Cetini, mireasmi sfhnti.
Noi cei mari coPil[rili
linga Bradul care cAntd.
O lumina fhr-a seattlatr
alergind Prin incdPel-e
ca uir zvon de zulgalatr
rnai mult vis, mai mult Pdrere'
Ochii tii numai uimire,
tu intreaga vrAnd si zbori.
Eu Ei tata ;i. bunicii
ne-am simqit, Pentru o cliPi,
ca-ntr-un basm, nemuritori'
Primul Brad nu se va stinge,
va zbura-ntr-o sanie albf,
prin zdpada din PoveEti.
Nu-i aEa ci toate-acestea,
peste foalte rnultS. \'l-el)'le.
oi ri 1i Ie arninte;ti ?

l4
#t
f # {

i
'f
i
L

.p**

Ce e asta ? -d

Asta este o RaguEca.


Telefonul,,,r'orbe-n cusci.".
Asta e o Lingurild
care umbl5 prin gurild.
Asta este o Umbrelzi
un Baston ttmflat cle-o Veli,
o ciuperci plutitoare
si pe ploaie gi pe soare.
.\sta e o Portocali.
Asta este o Migdala.
Nu e. Dar o inventim
ca si ne mai atnuzi.m.

15
-s-

Daci rizi
Daci plAngi vin trei Pitici
din betealS gi arnici
qi te cearti cd nu vrei
VI
sa vorDeslr puun cu el
;i te ciup daci scAncegti
in loc sd asculgi povegti.
Dacd rdzivtn gapte Flori
care s-au trezit in zori
drept la tine-n ochi;ori.
t7
&;. -€r
w "-+

'
k
.,.
A:
"Ft!
f\ Prirnii dinfiqori
"::1

Un strrAs, un snoP de raze'


Alt surAs, covor de rouS'
Zimbet, clinchet de mirgele
printre miinile-amAndoui'
i"t p"tt" aceste daruri
zilnice. un alt cadou :
o fhrArni de lumini
cAt un bob cu hrc'itr n()u'
N{artie, surAs cu muguri'
Dar nu mtlgurl ca orlcare
pentrtr ro-"n,, I vrerrnei flclri'
Itlusu.i cu ttriros de laPte
p"titt,t doi albi dirrtisoli'
18
Degefele-acadele

Crezr c5.-s zece acadele


cele zece clegelele ?
Ce le tot inghili de zor
cu tulpini si cotor ?
Uite cum s-atr supdrat
gi stau triste-n purnnii mici,
pr,rrnni;ori ca rioi arici
claqi prin z.ahdr vanilat!
Dtrpi cum vezi, cel mai tare
plAnge degetul cel mare :
- Nu credeam ci.-s cle mAncare
asa crucl si firi sare !

&,
. i!.

#
''t
e*+
Telefonul-feleton

O cutie sunitoare
cu ;nur lung ;i rdsucit.
Cum sd se nulneascd, oare.
o Cutie de Vorbit ?
Stai in faga ei mirati :
ce cutie fermecati !
Vocea Tatei in cutie
ca-ntr-o albd colivie.
Si el nu-i. Doar vocea lui.
C.r- incape Tata, oare.
in Cutia Vorbitoare ?
Tata-ntreabd ce mai faci,
daci e$ti cuminte-adicd.
Hai, rispunde-i fird frici,
cu-o sitabi-gunguriti _
t\' pe care-o depui uimttd
in cutia cu cordon,
$ care-n limba celor mari
'
se mai cheami telefon.
t '-'I
4t,
.\.
.:

_;lr)'
1*.
'1 ',',
,.9;1..
,*il
I-1.i,
(,
-91
{'
rL\ -1"

Gj,r
=€

Miau sl
, Gu

O Pisic5-pui e-un ghem


care vine dac5-l chem,
e un bulgir de ninsoare
cu codiEd gi picioare,
cu pernuge gi cu gheare.
Bea l5ptic cum bei gi tu
insi zice ,,miau", nu ,,gu".
Chiar dacl" e foarte mici
nu s-a pornenit vreodatl
o Pisici-pui pelticS.
2l
l&"-'
.F
% Floarea aurie

Cu mAnugele-amAndouS.
vrei s5. prinzi un strop de roua
de pe floarea asta tnare
care cAnti clin petale.
Intinzi zece degelele
tremurate, licomele,
care Vor s-irpuce toate
lucrurile coltlrate.
Dacd inqeleg eu bine,
floarea asta, pentnr tine,
ar fi buna de mAncat.
f)e-asta vrei ne;rpirat
s-o culegi Ei s-o strecori
printre cei doi dinliqori.
Fatd rnicd., ochi rniragi
;i voi zece lacomi fra1i,
floarea asta colorati
nu-i o floare-ader,5rati.
's.
i{,
:.:l
Nu-i o floare tocmai r,ie
floa-rea asta aurie.
Nici miros ;i nici polen.
E o floare cam ciudati.
Floarea asta din perdea
nu mai are nici uu haz
fiindc5-i nurnai desenati !

23
Primii pagi

Trei silabe in Ptcaj,


cirucior de mic litraj,
sase bile la babord,
clanla e la Polul Nord'
Sudul e un Prag de uqe
explor-at de- Picior-uqe,
caie bat in lung ;i-n lat'
tocmai cunl scrie la carte,
un covor nici Prea, trici foarte,
un ocean nelimitat
care-ncape vrei, ntt vrei,.
intr-un spallll trel Pe trer'

f
a
?
$
Bobocul cu mustiti)

Cin' si fie 5;ti doi fragi


tot buimaci, impiedicagi !
Parc5-s doi boboci de raqi :

unu-n spate, altu-n fag5-.


Peste floarea din covor
se aEeazi lini;or,
sau aluneci de-a dura,
dac-au intrecut misura.
De piciorul de la pat
plAng ci s-au impiedicat.
PAn' la prag, ce cale lungd !
Cum si facd si ajungi ?
Iar acestea nu sunt. oare.
doui albe mustdcioare ?
Cine-a mai vS.zut Ia fald"
vreun boboc purtAnd... mustati t-\
1a
\
Mai intAi ci nu-s boboci,
ci sunt doud, ghete mici,
care fac cAnd ,,lip" cdnd ,,plici".
Iar mustaga-i un giret
pe care 9i-l leg incet.
Ei, acum dacd tot $tii
ce-s aceste gheme vii,
fa-le sd alerge iute
prin odii, p. intrecute !

25
Liugor, hai, liuqor

Hai, lin-lin,
hai nani-nani,
clornri acuE
liu;-liug,
fati mici, gat de plu;,
oicioruge din albu;.
itJani-nani,
hai, lin-lin,
tine ochii-nchi;i c5' vtn
zAnele perechi-Perechi.
ca sd-1i picure-n urecltt
cAnteceie dulci de nliele.
pe care lc stiu <loal ele.
l-itrsor. hai, liusor.
inc-rtn pic Ei vin in zbor
si-ti aduci ce-au Promls:
cr.prtYeste .care-nc_ePe
si se termini irr Vis.
tii

'1.
fara-copillrie
Patru aniqori - sPrAncene,
ochi;ori umbrili de gene,
si uurila conturata
.u"un strat de ciocolata.
Degelele curioase
gata ca sd tot descoase
lucrurile de Prin c'asd.
Top in pat 5i zdtrP sub rnasi,
nici o clipa de rigaz.
Nu umbla la arasaz.
portocala llu-ti nrai Place ?
Lasa priz.ele in Pace. .
Nu cu ptxul Pe Peretl..
Vai, tu^faci cAt cinci baieti I
Patru ani$ori zbtrrclalnici
au nevoie cle trei Pzrznici,
ca sz-l-nvete si se poarte
tocnrlti ctlllr sct-ic Ia carte,
() ( il.1'tc rlc r ,.t1l1e tri tfrafi
t,rt'r I :. ttt.ri r ot' :i 5tie
LLllll c1..1 tlc c:rrld tr5'iau
'| -
!:t l ..t.r-( ll)lllll'le .

g
iL=*Jt:
Cipquna cu pistrui

O cip;uni cu pistrui
si cu fes rnicug, verzui,
se pl2.ng.1.c.^ de la soare
tofl prstruil-l cresc mal tare
si ci are mult necaz
ci-i prea rogie-n obraz
si, pAn' s5. rS.sari luna,
se tot vdicdrea intruna :
- Of li vai, fir-ar sd fie,
cle ce n-am. precum ciuperct
pe cip;o. o pelitie ? ;=<t

jA r '7
f^ rt'a c /1
0v n
trl&}urro Y irt

*
v/1
tO
,t-ao,-,oo
0 -*u.- U
intrebiri

- CAt triiesc gAzele ?


- GAzele triiesc
o seari,
o vari
;i, uneori,
un evantai de culori.
CAt curcubeul,
bunioarf,,
atat cat si se bucure
Privirea noastri uimit5.
Un minut.
Sau nici atat,
o clipita.
- Dar testoasele
cAt triiesc oare ?
- Oho, ele trdiesc de ani.
vreo trei-Patr-u sute
CAt cinci ianduri
de bunici norocoqi,
cu strdnepolei
cuminli qi frumoqi.
- Dar cuvintele
dintr-o poezie ?
- E,le triiesc, uneorl'
preq de o carte.
alteori prel
de o vegnicie.

30
Prima scrisoare

Mami Ani, stribunic5,


eu sunt fata cea mai mic5.
Nu gtiu scrie, nici citi,
insi nu mai am ribdare
;i chiar mAine-n zon de zi
am si i1i trimit scrisoare
printr-o pasire mai mare
care $tle clrlpl.
Cip-cirip - de sinitate.
Cirip-cip - de-mbr5giEare.
Cip-cirip-cirip de dor
de la fata cea mai mic5.
Mami Ani, stribunicS., \
{.1 ,'
negura s5" nu te-alinte, "t 'f
ceata n-o l5.sa sd intre, '-7
somnul mare sd nu vie
de la cre$tet la cilcAie,
brAu de iarbi nu te-ncingi,
intuneric nu te ningd,
nici inele cle ticiune,
nici cercei de lut nu-!i pune.
Aga-9i scriu cu strop de roud
;i cu fulg mi iscdlesc.
Cip-cirip-cirip - de viafi,
Cirip-cip - de te iubesc.

31
.{rrtt+ -x*
-f | ,:\-o---*)
?'
--
Lumea +i r
tt
' ' l:'

4 .l.. r\ f ' =or;i*:itko - +'-'

din poveqti ,E^'- \ r. -J tt\


I
rl a
$-
I. {
tu
.>
t't.
'a:l:E 'li
:-!rV a-; F
Un motan purtAnd caftan ."
\-r _t-I ;.
_.,.o'-'-_,*_
de mai bine de'un all, ." l'
,* \
o rilugcd stAnd in cuqcd t
\_"
!i

precum tigrul care rnusci,


o plstaie cam bllaie
care face perle droaie,
o ciupercS. foarte berci
bAnd rachiu dintr-o balercf,,
o baleni cu antenS.
murmurAnd ca o sirenS,
un covor plutitor
peste timpul viitor.
Dac5-9i spun c5" toate-acestea
n-au cum fi cici nu existd,
;apte zlle-ar si tot plAngi '+)'f

qi-alte gapte-ai sa fii tristd.


Dar dacd tu vrei si fie
toatS-aceasti lume. r,ie.
vir-o tu intr-o poveste
qi-ai si vezi atunci c5, este.
33
Broticelul Verdenuq

Broticel Verdenuq
este foarte lucdug'
Doud cepels ochii lui,
pielea-i d" ttttutuld verzui,
irite-l este, uite-l tttt-i.
Top pe-utr bt'ttsture. Pe-rl Pai'
lacul pentru el e t'at.
Ah. c6-as vrea sa-l Pr-ind Pulirr
5i la mine-n Pulnrr s5'-l lttt'
sd md ioc cu el un atr
irrtr-ui urias borcan.

;1 ?r

I
I

4x+
:ffiFnri'r
{',: Q_.' f,.' )"t Q',-.t
i v'.
{,-
R Si L schimbi cuvinte

Calul are coamd albi,


carul merge unde vrefi,
valu-i un volan al mirii, '-
")
varu-i strai pentru pere[i,
racul are cle;tiqori,
lacul are pegtiqori,
un tablou e-nchis de-o ram:i,
tiietura-i de la lami.
Daci iei bine aminte
R si [, schimba cuvinte.
Doar la dumneata in gulri
este o halabahuld,.
Ieri, azi, miine
T

- MAine
vom merge imPreuna
si cumPirim o PAine.
- Nu o si mergem
ieri ?
- Ieri a trecut.
Deci nu vom Pleca ieri
niciieri.
- Dar e adevdrat
ci mAine anr vdzut
un cigelu;
cu blinigl' tdtcatd, ?

- Nici pomeneali !

MAine
n-a mai fost PAni acum
niciodatd.
Bucifi-buci{ele

Cine spunea ci nu sunt


si pentru {L'tile
-jocurile cu .surubtrri,
mzrsinufe qi piulige ?
h4ie irni place si rnd.joc
cLr t.oate lucrurile
si, nrai ales, cu acele
pe care lc pot desface
bucagi-buciigeler.
l,a jocul ista rni ;riuti
sl tata
care stie locul fiecir-ei btrcirgi
pc cle r ost
5i se joaczi Ei ei
iln ceas si nrai hinc
pini le fact:
la f'el cllnl au fbst. i
a
litl j
,'i
a'
l
u,t
r Tnde e casa bunicii ?
,a.
-f /F'"
.1r-

-."' t
l'
Lasa Dtlnlcll
miroase a \rar proasPat
gi a gutui, l-- l. ./
)

a ler'5"ngicd se umplu incet


pusa.sub caPatAr. de parfum.
Lumtna vtne Casa btrnicii
prin perdeaua e plina de zAne
de borangic ;i cle pitici
cusutd ctt acul pe care ii vicl
cel mic. doar cei mici.
Lumina vine in casa ei
din tind5, trebuie sd fii, neapirat,
dintre muqcate, foarte cuminte
aleargf, prin ungherele qi foarte curat. h.= lr
toate, - Unde e casa bunicii ? ii
mAngAie pdsirile - Unde si fie !
J

!esttte-n covoare in gridina ta minunatS.,


gi le sunt gzrta copilirie. .\
\L

si zboare. \,fai apoi trece, incetiEor, ,,.


Iar daci e;ti un Pic cAt nici nu poli prinde
mai atenti de veste,
simgi culrl in vorbele
florile clin stergare ciintr-o poveste.
t_--4

38 39
Alandala

Daca nu sunt asezate


curninti
O mirgica cle copii (qi nu cle piirinti ,t

hainele iri?t1g pe podele


ca nl$te aripi moiotolite
Giin:r astA, de rAnclunele.
care st:i pe cuibarul pant.ofii {reln
clin paie bilaie sub pr:af si noroi,
iri gura bunicii. daci nLl sunt ctrrilali
nu-i a;a ci-i o gaina arnAnc-loi.
obi;nuiti ? Jucariile,.drapele,
Nu-i asa ci Pare nu se rnal ol)res(l
un pic plictisiti clin oitat
de n'ezrba asta dac;i au fost pirisire
alanCala tft
cie a ne firce cadott qr,rl> pat.
zihrit. ttn ort ? -=€
\li tot 5;inclcst'. $i. drrn:i cc s[l{rr
oafe, cun] ar plltcil. ;i tot a;teapt;i zacl:iritic
sir iie puse l:r locul lor,
sd ;rrate t

giinile clin-Povesti, tocmai c;irrd adorrniti


lertnecate :
Nir-i asa cit trelltrie sil fie
pitmnC ca un stol
chiar sub pleoapele t+t
F
il l('lusc
de ftit trista si cle trlt tltit:i a

eztinrr;a cea clitr l){)\"este


si r.i-ntunece t-

i:are-r, fircLrt o nr:rt'gic':i ? cel mai clulcr: din r.ise.

40
.ll
1

g J
g &

?
Hotul Lumea din acvariu
*
b
Pisoiui Niiorlau -foati ziulica
e ho'ul de-aseari a$ sta si md uit
de i;r noi din ciurari. la pegti;orii color:r1i
( )iieru[ele dumrrealui din acr.ariu.
fac fianjuli, fianji-rri Ce frurnosi.sunt cei.rosii,
-
friptura de pui, ce minunafi strnt cei cu sr>lzi
sperie ;irurile cle cArnaqi arglntll.
afurnati, Cei mai mari. cu dungi inchis
r-istoartrS" ulcica de lapte trebuie si fie paringi.
tocmai pus si se princl5", Cei rnai mici gi zburclalnici
apoi o zbughesc, fericite, trebuie si fie, cu siguranfS.,
in tindi. copl1.
insa pisoiul Miorlau, Lin singur lucru nu ingeleg :

ho-tul de care vorbeam, daci pegtii nu latr5,


face pe viteazttl degeaba, nu miorldie, nu mdcdie
ingheali cle fiici
czi-i ;i nici micar nu vorbesc
ininrioara ;i laba cei rnari, pe cei rnici,
cind aude fosnind cAnd nu sunt curningi,
in.pridvor in ce fel de limba
orlslce goarece lllcepator ii dojenesc ?
42 43
'* '*4T'q
Dorinti
i

- As vrea o poezioarS"
ctr farfurioare !

- Nu-i greu defel !


Un vis Ne gAndim la Lrn rnu$chiulet
de purcel
sau la o supi
Mami, azi noapt.e cu tiigei
arn l,isat cil eranr pentru fbtile 9i biieqei.
fr.,artc curninte. Ne gAndim la o flarfr-rrie
cd rnir-rcarir fird nroftrrri intinsa si nr-r foarte mici.,
t:iorbit.a, fiiptr rr:,-r, plicinte. plinzi cu rni.ncirici,
cri rn5 splilam pe rninuqe 5i-apoi ne gAnclinr
inrrirt're iir: tttasi, la trrr castronas
ca nu eran] plAnS4icioasi. c'rr srrrirntinrr li papana5i.
.\poi. caltle s{ilsit. - Manr5, trr nir ptii
i'isul se, fhcea tr:tusi cel'a nrai h-unros. o pclezie despre firrfurioar-e
$t-ii :' fh'ir nrAncare ?
Am visat o iirirrici rnici Cli sunt &*s2r der sittrlir
cle r,iocoiata incAt nu rnai po[
si rrna, nrai tttare, tlecAt un t:iierel
de jut,irrii. cr-r conrpol i
44 jt5
L9 l
(-
7t/l
tz tii
a-
rl ;- i."--,"
t;,
- i
".at
L
i,/-
{.
.','
/'
3
,*.F **
1.
F
"t Ghem de raze

Un pui mic de tot


e un ghem de raze,
o minse de puf
trrcatl pe doui picioare.
Un pui mic de tot
nici nu poate si zboare !
Un pui este, cum sd-1i explic,
ceva auriu, foarte mic,
precum in desenul
aldturat,
un fel de pdpadie,
peste care dac-ai suflat
rimdne la fel de pufoasi
;i vie.
r - gtii ce ?
Nu. mai vreau pui desenat,
nlcl povestlt,
nici chiar vizut la televizor,
vreau sd tin la mine
in palmi
unul ader'5.rat
;i piuitor.
Cisufele intunericului

I)e uncle vine intunericul ?

- Eu cred cii virrc


de la sprdncene !
-- Eu cred ci-l arltrce in tolbi
rnos Ene.
- Eu cr-ecl ci lirre
spre seara
clin rafturile
cle la cimzrri.
- Ila, err crecl ci trebuie si vinii
neapirral-
elin fbr-easrr:i
;i. mai ales, cle sub pat.
1

.J
Y, :J
h

'|
- +
? E. .::l
sts

Cisufele lurninii

\\ - Dar lumina
ti
,: de urrde vine ?
lri
ti
l,l
:..i - l)e la floare, de la soare,
de la rneri, de la cai;i,
de la pmne,
de la toate faptele bune,
de ia copiii
1 care se.joaci fiumos,
de la liliac, glicina
si cl-riparos,
I cle la trilul cle pasire,
I de la blSnilele mieiior,
cle la zhorul netulburat
al porumbeilor,
cle la toate lucrurile minrrnate
din r,ilzcluh Ei de pe pirnAnt,
de la cAnt.ec, ctrlori
;i cr.rvAnt
qi, cle buni seam5,
de la ochii t5.i, mam.i".

49
j,. :
.€t

Ce-ar fi
si mai cregti un pic ?
n/
Befi;oare aplecate, r-l) {-
cerculele tremurate, !'?'1,1
mAna nu \/rea si ascrrlte,
literele sunt cam rnulte.
VArful la creion se rupe
gi ascugitoarea ciupe.
RAde foaia de caiet
cAnd in hohot, cAnd incet.
Guma e pe terminate.
Nu, a;a nu se mai poate !
S, se scurge-nceti;or.
T, tresare temitor.
P, pufhegte pe-nfundate. Poezia Alexandrei
O, se mird peste poate.
I, t.e-mpunge cu bulinzr.
Insi cel ce poarti vina Colacul de vara trecuti
tuturor acestor rele mi-a rdmas mic,
este R, desigur el e. asta pentru cd am crescut
Toativinaealui si nu mai mi-e frici.
fiindcd nici nu poli s5-l spui ! Oare qi Marea
Ciupelcufi, celc. iblic. mi-o fi rdmas mica ?
Ce-ar fi si rnai cre;ti un pic ? 51
Fel de fel de rispunsuri

Ce e dincolo de soare ?
E cl mare de r5"coare.
Luna e un ban de salbi
ziua-i o niframa alba.
norii sunt clibuci de puf
care umbli prin vizduh.
Pisirelele sunt flori
cu ;rripi la subliori,
dimineaq.a e lurnina
pe care o vld din prag,
florir:ici rdsiritd
chiar din zAmbetul tiu drag.
Poezii-jucirii
I
t. (,e lrumos ne jucim
;
cu toate cuvintele
T pe care le Etim !
Facem din ele gr5dinS,
';
cas5, chilirn. #s
Si ce rnulte cuvinte
am inr,itat.
-I'oate
ne las5. pe limbi
grlst parfumat. "81
Daczi stii si le-alegi E
ca pe mdrgele, .t {ts

sd la mAngAi
jna
;-
€=' "#
gi sa le-ncdlze;ti. # *' #
pof face cu ele povesti, $"
+.
iar daci mireasma.
cukrerrea gi clinchetul
le ;tii potrivi,
pofi face cu ele
chiar ;i poezii-jucdrii.

s3
Ghiozdanul

Ast5zi alegem ghiozdanul


la care ne-am gAndit intreg anul.
Cisuti uqoari
in care vor sta cdrgile tale de ;coali
;i, cAnd vei mai cregte nigel,
vei ingelege ci duci
o lume-ntreagi in el. :t

Un ghiozdan plin cu speranle ;i vise


in care dorm filele inc5, nescrise,
pe. care, incetul cu-ncetul,
vei a;terne. tot alfabetul
$1, ma1 apol,cuvlnte
si, mai apoi, gAnduri
a$ezate in rAnduri.
Drum bun in l'iag5,
mimica igi spune.
ghiozdan plin cu notele bune !
Cel mai frumos drum
4
\l
\Fr
l F;: Cel mai frumos drum
este drumul spre ;coald.
E ca un fuior argintiu
de beteali
pe care rnergi tu -
melcugor cu cisu[a in spate,
melcu;or cu ghiozdan.
Ai l5sat in urmi
an dup5.an,
gapte pttlcl
leganagi de piringi gi bunici-
Unde sunt cuburile ;i tricicleta
si mingea pufoasi ?
Ehei, sunt de mult,
clrei, srrut acasi.
Acurn ai pe degete
un strop de cer ;i un str()p de cerneali,
sernn ci e;ti in drumul spre qcoal5.
fl
Ora de desen

-fu la ora de desen {;"qq,


trebrria si faci un tren. ,{fi}'
Pe peron numai regrete,
ro$le sunt margarete. ,m
In r,agoane - ciocolati,
iar locomotiva toati
e un tort cu inghefatd.
Jos, o gargarip mare
ii cla semnul de plecare.
tlffi
Fnrnza e un semafor.
frenul luneci u$()r
f.
5i dispare clirr caiet
lisAnd doar un fum discret,
cici mecanicul pisoi
cu mustiqile vAlvoi
era fozrrte plictisit
sd steasmirnl in desen,
intr-un tren fbri antren.
Ce-i aici ? O foaie goald ?
.\i uitat ci e;ti la ;cirala w-
gi la ora de clesen -.
4
I

trebuia si faci un tren ?

56
-
Si ved€ffir si vedem

Oglindi din cui, oglinjoari,


i&
r*
-. 11'\, { ,- ..€
clne e cea mal cumlnte . 'j
din gcoald ?
f-etige '^,
Intreabi fetiga
punindu-$i pe cl'e$te berttila.
- Sa vedent, s5. r'edetn.
raspunde oslinda.
Daia ai lum-ini(a in ochi,
dacS ai caiete curate,
daci qtii si scrii literele
u;or aplecate,
daci cifrele joacd jocuri frumoase I
la tine in minte
ai putea fi chiar tu
acea fetita cuminte.

58
I 2

Unul e Soarele, una f)ou5. sunt mAinile care te leaginS,


e Luna,
care te cearti cAnd nu esti cuminte.
unic e-acest coviltir albistrui care-ti intind cana cu lapte fierbintr
cu mister Doui - aceste calde fbrestre
care se mai cheami ;i Cer.
c5"tre tot ceea ce este,
Unul, intAiul, una, unic care vor sd cunoasci
este ghemul cle raze cel mic,
ccea ce inc5" nu are nume.
fetiga pentru care mimica
a scris Cirticica.
Doi - ochii tii
nrari
cleschisi citre lume.

I
.,.1.:,

I
*; 7$-

{rl

6t
J
.A;

Hai sd desen:irr
cifi-a trei.
Pentru asta iei un condei.
faci cloud jtimitigi i

esale de cerc
unzr" sub alta.
Nu-ti trebuie nici fieristriul,
nici dalta.
Doar cll un simpiu condei
po.ti si faci cifra trei.
I-rei zAne . trei zrnei,
tr-ei porulnbei.
Llar-, rilanl:1, rllr e rnai bine
si-i desenrz *r tata. pe rnine. pe tine
Adica elr sr loi cioi
caci cif ra t i.ei -.u rrtcnr !roi.

6:
,*r.
l?*' g
@4* ; -;'l-t?

fts {/ 1'' !

't{=
L
ID

4il. I .And s('rilr t'itia patru


ilu m5. gAndesc cief'ei
ca ioat.l lume:r i:r un
sciunel.
ci la o cAmpie inmiresnratii"
plini cu flori
i'iin care eu cr-rleg pentrn r,oi
un trifoi cu patru loi moi.
stri.r'ezii. cielicate.
pe car-e stli *t i'is
ilricurie. Noroc. \'luit-rrrnlr,.: si
Il- Cifia cinci
e un dornn burtos
si ft'a^'tc. {barte tnorocinos,
pentru ci a tlAncat
cinci chiftele, cinci oud,
cinci cini nrari cu lapte,
ca abia se mai poate misca.
F,i,bine, nici chiar aga !

Cifra cinci nu ne place


pentru ci, oricAt ar fi de umflati.,
e o nota cam micd,
(nu rmuzicali !)
ci o noti la gcoali,
un fel cle pA9-pAg cam olog,
care se-mpiedici prin catalog
f r'', T-
>.j ;ise umfli in pene
f
.

de cAti lene
i are in ei.
'.G Ei bine. inie nu imi place clefbl !

t
T
u tls
\
1t
-'

t'.'
!:
:i
ii'1
\ ': I'
,::'
I

.r:

,;
',:i
a
a,
6
{
Deseneazd. un melc \ i
1
ce se urci incet pe-o tulPind, :

deseneaza in jur
j!'
multzi lumin5,
deseneazi. o rnAn5"
care te rnAngAie -r1 zorr,
cici gase este orzr
la care te scoli
somnoroasd.
Burri dimineata, zi de toamni f
fiurnoasd !
65
I
f

Lrrni. marti. nriercuri


it-ri. r'ineri. sAmbitil, durninicd.
Deci ia anrinte :

ntrn-r:ri in qapte din zilele


szrpuunanll
trebuie sa fii f<r:irte,
dar foarte cunrinte 1

*l
f'

s
8 Opt - dorrd cercuiele
unul sub altul,
doui ineluge legat.e.
Fa-le drept. in picioare,
t-m aplecate.
Mai e multd vreme
pAni cAnd ai s5-nvegi cum se fac
doud cerculege culcate.
adici un semn despre ceva fhri sfhrsit
pe care cei mari il numesc infinit.

67
9

Noud e un gase
care s-a dat de-a dura
pAna a-ntrecut mdsura
gi, uite-I, ste lanfoE
cu bucla in sus.
Nu qtiu daci v-am spus,
dar intre ;ase qi noui"
e o difbrenfi cam mar-e
obginutd nu cum agi crede
p.rin .rdsturnare,
ci prin cumingenie gi invi95tur5,
adica este o noud
destul de frumoasd
cu care poli veni linigtit
de la scoald acasd.

*
--"**-*'

*{}I } * j
Ufif\ i
J

_-I .tLtIJ i ;
*---r'{*Ti ,{
r- \.\.EFy
\ tt*Ir
-/.,/
10

I)aci vei 5ti toate cifrele


cum se joaci ele-ntre ele
tot ce ,,pi!esc"
cAnd se adund, se scad
se -nnrultesc
;i curn inchipuie
fblurite-ntAnrpliri
mlnLillate,
clacd-ai si Stii toate astea gi in plus
cine pe noud-l intrece
r ei ltra. neqresit.
nota 7.ece.

:;r.'
' *4p
4-'i

il-€
t>l '',.') u

g
!T{
/.&. 1l Primul clopofel
: I
i
1
*,1, 1

Cling-clanq-clins - e o Poveste-
o poveste-acl evirratS"
clespre cullt cle$te rl fatd
.rrt-t,o.itti de cu zori
pAn' lir lase ittlist,ri.
bana c2nci o cheatni el :
cling-clang-cling - ce sutret dtllce 1

prirnul st olii clopotei :


i'l i ng-ciarrg-cli llg ellrotiottal
in :rlbaistra climirte:rti ;
r lirrg-cialrs-t iirrg <it' llttt'ttrie.
r-lin[-clane-clini - cirttttl bittl itr t'iat;i :

S-ar putea să vă placă și