Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sudarea Cu Arc Electric
Sudarea Cu Arc Electric
5.1.DEFINITII
131. Sudarea cu sârma electrod fuzibil în mediu de gaz protector inert MIG
135. Sudarea cu sârma electrod fuzibil în mediu de gaz protector activ MAG
Arcul electric este o descarcare electrica stabila între doi electrozi la densitati
mari de curent în mediu gazos.
Punctele de contact între electrod si piesa (figura 5.1.a), care constituie locurile
de strangulare a liniilor de curent se vor încalzi pâna la temperatura de topire, datorita
curentului de scurtcircuit mare. Sub influenta fortei de apasare F numarul punctelor de
contact va creste continuu si zona de trecere electrod si piesa va fi formata dintr-o
punte de metal lichid (figura 5.1.b). La ridicarea electrodului de pe piesa (figura 5.1.c)
odata cu alungirea puntii de metal, datorita fortelor electromagnetice Fe se produce si o
strangulare a ei. Aceasta determina o crestere a rezistentei electrice care conduce la
cresterea temperaturii acestei portiuni. La atingerea temperaturii de fierbere a metalului
are loc ruperea puntii metalice si formarea vaporilor metalici care fiind usor ionizabili
asigura trecerea curentului în continuare sub forma unei descarcari în arc (figura 5.1.d).
emisie termoelectronica
ionizarea gazului din spatiul arcului
accelerarea electronilor în câmp electric, etc.
Partile componente ale arcului electric sunt prezentate în figurile 5.2. si 5.3.
electric electric
5.2.1 SUDAREA CU ELECTROZI INVELIŢI
Sudarea cu arc electric, la care arcul se mentine între electrod si piesa fiind
protejat numai de gazele si/sau zgura rezultate prin topirea electrodului, electrodul
constituie metalul de adaos.
Se deosebesc:
Sudarea cu arc electric cu electrozi (înveliti) fuzibili este procedeul cel mai des
aplicat, deoarece prin utilizarea arcului electric poate fi concentrata o mare cantitate de
caldura, iar operatia de sudare începe din momentul amorsarii arcului electric.
a) transformator
b) convertizor
c) redresor
d) invertor
înfasurarile
(5.1.)
Din aceasta relatie rezulta ca, curentul de scurtcircuit poate fi modificat fie prin
modificarea raportului de transformare al transformatorului:
(5.2)
în care: W 1= numar spire primare
fie prin modificarea reactantei XT (cu înfasurare mobila, reglare în trepte a numarului de
spire în primar, cu sunt magnetic, cu bobina de reactanta separata, etc.).
d.) Invertoarele -Masa acestor surse este mult mai mica decât a surselor
clasice. De exemplu pentru a produce un curent de sudare de 10 A în cazul surselor
clasice aceasta sursa va avea o masa cuprinsa între 8 - 10 kg, iar în cazul surselor cu
invertor masa acestora va fi cuprins între 1 - 1,2 kg.
greutatea sursei este micsorata de circa 10 ori fata de cea specifica sursele
precedente;
necesitatea montarii unui filtru de retea de constructie mai deosebita (cât mai
usor) care sa protejeze reteaua fata de tensiunile transmise prin diferite
cuplaje, cu frecventa de 300 Hz care este frecventa maxima a impulsurilor de
curent la sudare.
-nefuzibili - carbune;
- wolfram;
-fuzibili - neînveliti;
- înveliti.
În functie de rolul pe care îl au substantele care intra în compozitia învelisului se pot grupa
în:
2. Substante zgurifiante, care produc zgura abundenta de greutate specifica mai mica
decât a otelului. Asigura racirea înceata a cusaturii.
3. Substante dezoxidante care intra usor în combinatie cu oxigenul. Compusii lor intra în
zgura.
4. Substante fluidizante si fondante care separa zgura si impuritatile din metalul topit, au
punct de topire scazut.
5. Substante gazefiante care produc gaze cu o suprapresiune în spatiul arcului împiedicând
patrunderea aerului în zona metalului topit.
oxidanti
acizi
titanic-rutilici
celulozici
bazici.
b). caracteristicile mecanice sa fie cel putin egale cu cele ale materialului de
baza (limita de curgere, rezistenta la rupere, alungirea, rezistenta la încovoiere prin
soc).
Pentru stabilirea curentului de sudare se folosesc diferite relatii [5] dar toate sunt
functie de diametrul electrodului
Is = f (de) (5.3.)
Ua = f (Is) (5.4)
(5.6)
Electrodul poate fi condus în linie dreapta (cazul cel mai simplu) sau prin
pendulare, pendulare sub forma de arce de cerc si prin tesere vezi figura 5.12.
d.) tesere
În acest caz pozitia relativa a celor doua componente este una orizontala
ceaalalta verticala. În cazul unui cordon de colt pozitia electrodului trebuie sa fie în
bisectoarea unghiului. În cazul placii verticale de trecere pozitia electrodului este tot în
bisectoarea unghiului dar cu 1-2 mm mai sus de colt în vederea repartizarii mai
uniforme a caldurii. ( ca placa orizontala sa nu se supraîncalzeasca) vezi figura 5.15
Figura 5.15. Conducerea electrodului în cazul realizarii unor cordoane de colt orizontal
a.)cordon de colt simplu b si c.) cordon de colt când una din table trece peste
colt
În cazul sudarii unui cordon din mai multe straturi tehnica de conducere a
electrodului este reprezentat în figura 5.19
Figura 5.18. Sudarea verticala a unei îmbinari cap la cap din mai multe straturi