0% au considerat acest document util (0 voturi)

260 vizualizări358 pagini

Subiecte Radioamator

Documentul prezintă o serie de 15 subiecte de examen pentru radioamatori, fiecare conținând o întrebare și răspunsul corect la aceasta. Subiectele acoperă noțiuni de bază din electricitate și electronică precum tensiune, curent, rezistență și legile lui Ohm.

Încărcat de

blackmotors

Drepturi de autor

Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.

Formate disponibile

Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

0% au considerat acest document util (0 voturi)

260 vizualizări358 pagini

Subiecte Radioamator

Încărcat de

blackmotors

Drepturi de autor

Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.

Formate disponibile

Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

SUBIECTE RADIOAMATOR

##0#
01A11/ Rigiditatea dielectricilor reprezinta calitatea unui izolator
de a rezista la:
O sarcina electrica mare.
Un flux electric mare.
Un camp electric mare.
O inductie electrica mare.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Cu cat un dielectric este mai 'rigid dielectric', cu atat trebuie o
tensiune mai mare sa il strapungem. Fiindca pentru acelasi
material, tensiunea de strapungere creste cu cresterea grosimii
materialului, rigiditatea dielectrica se exprima in camp electric,
care se masoara in V/m; Testarea rigiditatii dielectrice a unui
izolator se face intr-un dispozitiv care inregistreaza atat grosimea
dielectricului cu un fel de talpa-subler, cat si tensiunea maxima
care s-a atins inainte ca materialul testat sa fie strapuns de inalta
tensiune. Aparatul genereaza inalta tensiune cu tensiune
variabila, se comanda de obicei cu un potentiometru si este
crescuta pana cand apare strapungerea, iar aceasta tensiune
ramane inregistrata.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##1#
02C11/ Purtatorii de sarcina numiti 'goluri' sunt produsi intr-un
semiconductor intrinsec cand:
Electronii sunt indepartati din cristale.
Electronii sunt complet indepartati din reteaua cristalina.
Electronii sunt excitati din banda de valenta in banda de
conductie, peste banda interzisa.
Nici unul din raspunsurile celelalte nu este adevarat.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Golurile sunt niste purtatori de sarcina pozitiva virtuali(a nu se
confunda cu pozitronii /HI/ ) care apar cand electronii trec in
banda de conductie. Cand un electron este iese dintr-un atom
neutru (ca sarcina) al retelei cristaline a unui semiconductor,
atomul ramane dezechilibrat dpdv electrostatic, este un atom
incarcat pozitiv, si astfel 'golul' lasat de electron prin deplasarea
sa se manifesta ca un purtator de sarcina pozitiv.
Empiric vorbind, golurile se 'deplaseaza' in sens opus deplasarii
electronilor.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##2#
03A11/ Ce sunt materialele conductoare?
Materiale ce contin in structura lor electroni liberi care se pot
deplasa in interior.
Materiale care permit deplasarea electronilor numai in conditii
speciale.
Metale, electroliti si uleiuri minerale.
Nici unul din raspunsurile celelalte nu este corect.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

De ex. metalele sunt materiale conducatoare, fiindca au electroni
carora le este necesara o energie foarte mica pentru a trece in
banda de conductie. Mai simplu, electronii se pot deplasa foarte
usor in interiorul materialului.
Nu doar metalele sunt conductoare, ci si lichide ca electrolitii, in
care se gasesc ioni care sunt purtatorii de sarcina.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##3#
04B11L/ Ce curent circula printr-o rezistenta de 10 kΩ cand la
capetele acesteia se aplica o tensiune continua de 15 V:
150mA.
15mA.
1,5mA.
0,15mA

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Aplicam Legea lui Ohm: I = U / R
In cazul nostru, I = 15 V / 10 kΩ = 15 V / 10000 Ω = 0,0015 A =
1,5mA (atentie la unitatile de masura! V/Ω = A; V/kΩ = mA;
V/MΩ = µA)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##4#
05B11L/ Ce curent circula printr-o rezistenta de 1 kΩ cand la
capetele acesteia se aplica o tensiune continua de 15 V:
150mA.
15mA.
1,5mA.
0,15mA

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Aplicam Legea lui Ohm: I = U / R
In cazul nostru, I = 15 V / 1 kΩ = 15 V / 1000 Ω = 0,015 A = 15
mA (atentie la unitatile de masura! V/Ω = A; V/kΩ = mA; V/MΩ =
µA)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##5#
06B11/ Diferenta de potential de la capetele unui conductor prin
care circula curent electric se numeste:
Inductie electromagnetica.
Rezistivitate.
Tensiune electrica.
tensiune magnetomotoare.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Aceasta este o definitie. Daca ai gresit, poate nu ai indicat niciun
rezultat, sau poate nu ai fost atent.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##6#
07A11/ Ce este curentul electric?
Diferenta de potential intre capetele unui conductor.
Transportul electronilor liberi printr-un conductor.
Capacitatea unei baterii de a elibera energie electrica.
Nici unul din raspunsurile celelalte nu este adevarat.
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
Cu mult umor, un profesor al meu de fizica a spus ca e curent
electric atunci cand electronii merg pe cablu asa cum merg
sobolanii unul dupa altul intr-o teava. O definitie mai riguroasa a
curentului electric ar putea fi 'deplasarea ordonata a purtatorilor
de sarcina'.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##7#
08A11/ Cum se numeste unitatea de masura pentru tensiunea
electrica?
Amper.
Volt.
Henry.
Farad.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Amper [A] pentru curent, Volt[V] pentru tensiune, Farad [F]
pentru capacitate, Henry [H]pentru inductie.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##8#
09A11/ Care marime electrica se masoara in Watt?
Energia.
Puterea.
Capacitatea.
Lucrul mecanic.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

James Watt a descoperit motorul cu aburi, adica PUTEREA
mecanicii - Unitatea de masura a puterii(nu numai electrice) ii
poarta numele. Energia este Puterea consumata in timp.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##9#
10B11/ Cata energie electrica consuma un receptor cu puterea
absorbita de 200 W care functioneaza continuu 5 ore?
1500 Vah.
1 kWh.
2000 Wh.
437 J.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

E = P * t; Energia se exprima in W*s, insa in aplicatii 'umane' se
pot folosi si multiplii si submultiplii unitatii de masura. In cazul
nostru, W*h(watt-ora) ar fi nimerit.
E = 200W * 5h = 1000Wh = 1kWh
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##10#
11C11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate in serie la o
sursa ideala de 12V. Daca R1=150Ω, R2=350Ω, iar tensiunea la
bornele lui R3 este de 2V, cat este valorea lui R3?
100Ω
200Ω
300Ω
400Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezistoarele R1 si R2 se pot inseria, schema simplificandu-se;

Tensiunea U12la bornele R1+R2 este egala cu tensiunea
generatorului minus caderea de tensiune U3 la bornele R3. Stiind
R1+R2 si U12, aflam curentul prin circuit(legea lui Ohm), apoi R3.
R1+R2=150Ω + 350Ω = 500 Ω; U12 = 12 V - 2 V = 10V; I = U12 /
(R1+R2) = 10V/500Ω = 20mA; R3 = U3 / I = 2V / 20mA = 0.1
kΩ = 100 Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##11#
12C11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate in serie la o
sursa ideala de 12V. Daca R1=650Ω, R2=350Ω, iar tensiunea la
bornele lui R3 este de 2V, cat este valoarea lui R3?
100Ω
200Ω
300Ω
400Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezistoarele R1 si R2 se pot inseria, schema simplificandu-se;

##12#
13C11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate in serie la o
sursa ideala de 12V. Daca R1=400Ω, R2=600Ω, iar tensiunea la
bornele lui R3 este de 2V, cat este valoarea lui R3?
100Ω
200Ω
300Ω
400Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezistoarele R1 si R2 se pot inseria, schema simplificandu-se;
Tensiunea U12la bornele R1+R2 este egala cu tensiunea
generatorului minus caderea de tensiune U3 la bornele R3. Stiind
R1+R2 si U12, aflam curentul prin circuit(legea lui Ohm), apoi R3.
R1+R2=400Ω + 600Ω = 1 kΩ; U12 = 12 V - 2 V = 10V; I = U12 /
(R1+R2) = 10V / 1 kΩ = 10mA; R3 = U3 / I = 2V / 10mA = 0.2
kΩ = 200 Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##13#
14C11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate in serie la o
sursa ideala de 24V. Daca R1=400Ω, R2=600Ω, iar tensiunea la
bornele lui R3 este de 4V, cat este valoarea lui R3?
100Ω
200Ω
300Ω
400Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezistoarele R1 si R2 se pot inseria, schema simplificandu-se;

##14#
15C11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate in serie la o
sursa ideala de 24V. Daca R1=1500Ω, R2=500Ω, iar tensiunea la
bornele lui R3 este de 4V, cat este valoarea lui R3?
100Ω
200Ω
300Ω
400Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezistoarele R1 si R2 se pot inseria, schema simplificandu-se;

##15#
16C11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate in serie la o
sursa ideala de 24V. Daca R1=800Ω, R2=1200Ω, iar tensiunea la
bornele lui R3 este de 4V, cat este valoarea lui R3?
100Ω
200Ω
300Ω
400Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezistoarele R1 si R2 se pot inseria, schema simplificandu-se;

##16#
17D11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate in serie la o
sursa ideala de 12V. Daca R1=1,5Ω, R2=3,5Ω, iar tensiunea la
bornele lui R3 este de 2V, cat este puterea disipata pe R3?
1W
2W
3W
4W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

P = U3 * I ; Stim U3 , mai trebuie sa aflam I ;
Rezistoarele R1 si R2 se pot inseria, schema simplificandu-se;
Tensiunea U12la bornele R1+R2 este egala cu tensiunea
generatorului minus caderea de tensiune U3 la bornele R3. Stiind
R1+R2 si U12, aflam curentul prin circuit(legea lui Ohm).
R1+R2=1,5Ω + 3,5Ω = 5Ω; U12 = 12 V - 2 V = 10V; I = U12 /
(R1+R2) = 10V / 5 Ω = 2 A; P = U3 * I = 2 V * 2 A = 4W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##17#
18D11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate in serie la o
sursa ideala de 12V. Daca R1=15Ω, R2=5Ω, iar tensiunea la
bornele lui R3 este de 2V, cat este puterea disipata pe R3?
1W
2W
3W
4W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

P = U3 * I ; Stim U3 , mai trebuie sa aflam I ;

Rezistoarele R1 si R2 se pot inseria, schema simplificandu-se;
Tensiunea U12la bornele R1+R2 este egala cu tensiunea
generatorului minus caderea de tensiune U3 la bornele R3. Stiind
R1+R2 si U12, aflam curentul prin circuit(legea lui Ohm).
R1+R2=15Ω + 5Ω = 20Ω; U12 = 12 V - 2 V = 10V; I = U12 /
(R1+R2) = 10V / 20Ω = 0,5 A; P = U3 * I = 2 V * 0,5 A = 1W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##18#
19D11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate in serie la o
sursa ideala de 12V. Daca R1=3Ω, R2=7Ω, iar tensiunea la
bornele lui R3 este de 2V, cat este puterea disipata pe R3?
1W
2W
3W
4W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

P = U3 * I ; Stim U3 , mai trebuie sa aflam I ;

Rezistoarele R1 si R2 se pot inseria, schema simplificandu-se;
Tensiunea U12la bornele R1+R2 este egala cu tensiunea
generatorului minus caderea de tensiune U3 la bornele R3. Stiind
R1+R2 si U12, aflam curentul prin circuit(legea lui Ohm).
R1+R2=3Ω + 7Ω = 10Ω; U12 = 12 V - 2 V = 10V; I = U12 /
(R1+R2) = 10V / 10Ω = 1 A; P = U3 * I = 2 V * 1 A = 2W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##19#
20D11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate in serie la o
sursa ideala de 24V. Daca R1=5Ω, R2=15Ω, iar tensiunea la
bornele lui R3 este de 4V, cat este puterea disipata pe R3?
1W
2W
3W
4W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

P = U3 * I ; Stim U3 , mai trebuie sa aflam I ;
Rezistoarele R1 si R2 se pot inseria, schema simplificandu-se;
Tensiunea U12la bornele R1+R2 este egala cu tensiunea
generatorului minus caderea de tensiune U3 la bornele R3. Stiind
R1+R2 si U12, aflam curentul prin circuit(legea lui Ohm).
R1+R2 = 5Ω + 15Ω = 20Ω; U12 = 24 V - 4 V = 20V; I = U12 /
(R1+R2) = 10V / 5 Ω = 2 A; P = U3 * I = 2 V * 2 A = 4W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##20#
21A11/ Dublarea tensiunii la bornele unei rezistente va produce o
putere disipata:
De 1,41 ori mai mare.
De 2 ori mai mare.
De 3 ori mai mare.
De 4 ori mai mare.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

P = U*I = U * U/R = U2/R; Dublarea U va avea efectul: P=(2U)2/R
= 4 * U2/R ; Puterea disipata va fi deci de 4 ori mai mare
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##21#
22A11/ Daca tensiunea la bornele unui rezistor se mentine
constanta, dar rezistenta sa creste de doua ori, cum se modifica
puterea disipata?
Se dubleaza.
Ramane aceiasi.
Se injumatateste.
Scade de 1,41 ori.
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
P = U*I = U * U/R = U2/R; Dublarea R va avea efectul: P=U2/2R;
Puterea disipata va fi deci jumatate din puterea initiala.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##22#
&23B11K/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este
alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 200V.
Ce valoare trebuie sa aiba aceasta rezistenta pentru ca becul sa
functioneze in regimul sau nominal?
70Ω
100Ω
140Ω
200Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Regimul nominal al becului este atins cand pe el apare o cadere
de tensiune de 100V, deci si pe rezistor va fi o cadere de
100V(Folosim Teorema lui Kirchhoff pt un ochi de circuit). Prin
folosirea teoriei divizorului de tensiune, deducem ca rezistorul are
aceeasi rezistenta cu cea a becului. Rbec = U/I = U/(P/U) = U2/P =
104V/100W=100Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##23#
24B11K/ Un bec de 50 W pentru tensiunea de 100V este
alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 200V.
Ce valoare trebuie sa aiba aceasta rezistenta pentruca becul sa
functioneze in regimul sau nominal?
70Ω
100Ω
140Ω
200Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##24#
25B11K/ Un bec de 200 W pentru tensiunea de 100V este
alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 200V.
Ce valoare trebuie sa aiba aceasta rezistenta pentru ca becul sa
functioneze in regimul sau nominal?
50Ω
100Ω
150Ω
200Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##25#
26C11K/ Un bec de 20 W pentru tensiunea de 100V este
alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 200V.
Ce valoare trebuie sa aiba aceasta rezistenta pentru ca becul sa
functioneze in regimul sau nominal?
500Ω
1000Ω
1500Ω
2000Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##26#
27C11K/ Un bec de 10 W pentru tensiunea de 100V este
alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 200V.
Ce valoare trebuie sa aiba aceasta rezistenta pentru ca becul sa
functioneze in regimul sau nominal?
500Ω
1000Ω
1500Ω
2000Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##27#
28A11L/ Pentru ce curent care parcurge o rezistenta de 100Ω se
realizeaza o putere disipata de 100 W?
0,125A
0,25A
0,5A
1A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

P = U*I = (R*I)*I = R * I2; Rezulta I = √P/R= √100W/100Ω = 1
A;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##28#
29C11L/ Pentru ce curent care parcurge o rezistenta de 10kΩ se
realizeaza o putere disipata de 100 W?
0,1A
0,125A
0,15A
0,2A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

P = U*I = (R*I)*I = R * I2; Rezulta I = √P/R= √100W/10kΩ =
0.1 A;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##29#
30B11L/ Pentru ce curent care parcurge o rezistenta de 500Ω se
realizeaza o putere disipata de 5 W?
0,1A
0,125A
0,15A
0,2A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

P = U*I = (R*I)*I = R * I2; Rezulta I = √P/R= √5W/500Ω = 0.1
A;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##30#
31B11L/ Pentru ce tensiune aplicata la bornele unei rezistente de
100Ω puterea disipata de aceasta este de 100 W?
50V
100V
150V
200V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

P = U*I = U* U / R = U2 / R; Rezulta U = √P * R = √100W *
100Ω = 100V;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##31#
32C11L/ Pentru ce tensiune aplicata la bornele unei rezistente de
10KΩ puterea disipata de aceasta este de 100 W?
250V
500V
750V
1000V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

P = U*I = U* U / R = U2 / R; Rezulta U = √P * R = √100W *
10kΩ = 1000V;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##32#
33C11L/ Pentru ce tensiune aplicata la bornele unei rezistente de
500Ω puterea disipata de aceasta este de 5 W?
50V
100V
150V
200V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

P = U*I = U* U / R = U2 / R; Rezulta U = √P * R = √5W * 500Ω
= 50V;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##33#
34A11M/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este
alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 200V.
Ce putere se disipa pe aceasta rezistenta daca becul functioneza
in regimul sau nominal?
10 W
50 W
75 W
100 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Becul functioneaza in regim nominal, deci caderea de tensiune pe
bec este de 100V, restul de UR = 100V cad pe rezistor. Fiind
inseriate, curentul prin rezistor este acelasi cu curentul prin bec,
care se poate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec
= 100W/100V = 1A ; Puterea disipata pe rezistor este PR = UR * IR
= 100V * 1A = 100W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##34#
35B11M/ Un bec de 25 W pentru tensiunea de 10V este alimentat
printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 30V. Ce putere se
disipa pe aceasta rezistenta daca becul functioneza in regimul sau
nominal?
10 W
50 W
75 W
100 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Becul functioneaza in regim nominal, deci caderea de tensiune pe
bec este de 10V, restul de UR = 20V cad pe rezistor. Fiind
inseriate, curentul prin rezistor este acelasi cu curentul prin bec,
care se poate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec
= 25W/10V = 2.5A ; Puterea disipata pe rezistor este PR = UR * IR
= 20V * 2.5A = 50W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##35#
36B11M/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este
alimentat printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 300V.
Ce putere se disipa pe aceasta rezistenta daca becul functioneza
in regimul sau nominal?
50 W
100 W
150 W
200 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Becul functioneaza in regim nominal, deci caderea de tensiune pe
bec este de 100V, restul de UR = 200V cad pe rezistor. Fiind
inseriate, curentul prin rezistor este acelasi cu curentul prin bec,
care se poate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec
= 100W/100V = 1A ; Puterea disipata pe rezistor este PR = UR * IR
= 200V * 1A = 200W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##36#
37A11M/ Un bec de 75 W pentru tensiunea de 10V este alimentat
printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 20V. Ce putere se
disipa pe aceasta rezistenta daca becul functioneza in regimul sau
nominal?
10 W
50 W
75 W
100 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Becul functioneaza in regim nominal, deci caderea de tensiune pe
bec este de 10V, restul de UR = 10V cad pe rezistor. Fiind
inseriate, curentul prin rezistor este acelasi cu curentul prin bec,
care se poate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec
= 75W/10V = 7.5A ; Puterea disipata pe rezistor este PR = UR * IR
= 10V * 7.5A = 75W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##37#
38B11M/ Un bec de 10 W pentru tensiunea de 10V este alimentat
printr-o rezistenta serie de la o sursa ideala de 60V. Ce putere se
disipa pe aceasta rezistenta daca becul functioneza in regimul sau
nominal?
10 W
50 W
75 W
100 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Becul functioneaza in regim nominal, deci caderea de tensiune pe
bec este de 10V, restul de UR = 50V cad pe rezistor. Fiind
inseriate, curentul prin rezistor este acelasi cu curentul prin bec,
care se poate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec
= 10W/10V = 1A ; Puterea disipata pe rezistor este PR = UR * IR =
50V * 1A = 50W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##38#
39B11M/ Doua rezistente (R1=10Ω si R2=50Ω) sunt legate in
paralel si alimentate impreuna de la o sursa cu rezistenta interna
Ri=50Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=10 W, cat este
puterea P2 disipata de rezistenta R2 ?
P2=1 W
P2=2 W
P2=5 W
P2=10 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Acesta e un subiect in care sunt date si date suplimentare
nerelevante, adica Ri.
Rezolvarea porneste de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel,
caderea de tensiune pe ele este identica, si o calculam din P = U *
I1 = U * U * R1 ; P2 = U * I2 = U * U / R2
Din cele de mai sus rezulta P2 = P1 * R1 / R2 = 10W * 10Ω / 50
Ω=2W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##39#
40B11M/ Doua rezistente (R1=10Ω si R2=20Ω) sunt legate in
paralel si alimentate impreuna de la o sursa cu rezistenta interna
Ri=150Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=10 W, cat este
puterea P2 disipata de rezistenta R2 ?
P2=1 W
P2=2 W
P2=5 W
P2=10 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##40#
41C11M/ Doua rezistente (R1=10Ω si R2=100Ω) sunt legate in
paralel si alimentate impreuna de la o sursa cu rezistenta interna
Ri=50Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=100 W, cat este
puterea P2 disipata de rezistenta R2 ?
P2=1 W
P2=2 W
P2=5 W
P2=10 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Acesta e un subiect in care sunt date si date suplimentare
nerelevante, adica Ri.
Rezolvarea porneste de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel,
caderea de tensiune pe ele este identica, si o calculam din P = U *
I1 = U * U * R1 ; P2 = U * I2 = U * U / R2
Din cele de mai sus rezulta P2 = P1 * R1 / R2 = 100W * 10Ω /
100 Ω = 10 W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##41#
42C11M/ Doua rezistente (R1=500Ω si R2=50Ω) sunt legate in
paralel si alimentate impreuna de la o sursa cu rezistenta interna
Ri=50Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=1 W, cat este
puterea P2 disipata de rezistenta R2 ?
P2=1 W
P2=2 W
P2=5 W
P2=10 W
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
Acesta e un subiect in care sunt date si date suplimentare
nerelevante, adica Ri.
Rezolvarea porneste de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel,
caderea de tensiune pe ele este identica, si o calculam din P = U *
I1 = U * U * R1 ; P2 = U * I2 = U * U / R2
Din cele de mai sus rezulta P2 = P1 * R1 / R2 = 1W * 500Ω / 50
Ω = 10 W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##42#
43B11M/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=50Ω) sunt legate in
paralel si alimentate impreuna de la o sursa cu rezistenta interna
Ri=100Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=1 W, cat este
puterea P2 disipata de rezistenta R2 ?
P2=1 W
P2=2 W
P2=5 W
P2=10 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Acesta e un subiect in care sunt date si date suplimentare
nerelevante, adica Ri.
Rezolvarea porneste de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel,
caderea de tensiune pe ele este identica, si o calculam din P = U *
I1 = U * U * R1 ; P2 = U * I2 = U * U / R2
Din cele de mai sus rezulta P2 = P1 * R1 / R2 = 1W * 100Ω / 50
Ω=2W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##43#
44A11/ Cum se numeste cea mai mica tensiune care provoaca
trecerea unui curent electric printr-un izolator?
Tensiunea de avalansa.
Tensiunea anodica.
Tensiunea de strapungere.
Tensiunea de Zenner.
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
Cu cat un izolator(dielectric) este mai 'rigid dielectric', cu atat
trebuie o tensiune mai mare sa il strapungem. Fiindca pentru
acelasi material, tensiunea de strapungere creste cu cresterea
grosimii materialului, rigiditatea dielectrica se exprima in camp
electric, care se masoara in V/m; Testarea rigiditatii dielectrice a
unui izolator se face intr-un dispozitiv care inregistreaza atat
grosimea dielectricului cu un fel de talpa-subler, cat si tensiunea
maxima care s-a atins inainte ca materialul testat sa fie strapuns
de inalta tensiune creata. Aceasta tensiune este cea mai mica
tensiune care strapunge izolatorul, tensiuni mai mari ca aceasta
evident il strapung.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##44#
45B11N/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=50Ω) sunt legate in
paralel si alimentate impreuna de la o sursa [Link] prin R1
circula un curent I1=0,1A, cat este curentul I2 prin R2?
I2=0,1A
I2=0,2A
I2=0,3A
I2=0,4A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezolvarea porneste de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel,
caderea de tensiune pe ele este identica, si o calculam din U = I1
* R1 ;
I2 = U / R2 = = I1 * R1 / R2 = 0.1A * 100Ω/50Ω = 0.2A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##45#
46B11N/ Doua rezistente (R1=150Ω si R2=50Ω) sunt legate in
paralel si alimentate impreuna de la o sursa [Link] prin R1
circula un curent I1=0,1A, cat este curentul I2 prin R2?
I2=0,1A
I2=0,2A
I2=0,3A
I2=0,4A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezolvarea porneste de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel,
caderea de tensiune pe ele este identica, si o calculam din U = I1
* R1 ;
I2 = U / R2 = = I1 * R1 / R2 = 0.1A * 150Ω/50Ω = 0.3A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##46#
47B11N/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=400Ω) sunt legate in
paralel si alimentate impreuna de la o sursa [Link] prin R1
circula un curent I1=0,4A, cat este curentul I2 prin R2?
I2=0,1A
I2=0,2A
I2=0,3A
I2=0,4A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezolvarea porneste de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel,
caderea de tensiune pe ele este identica, si o calculam din U = I1
* R1 ;
I2 = U / R2 = = I1 * R1 / R2 = 0.4A * 100Ω/400Ω = 0.1A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##47#
48B11N/ Doua rezistente (R1=50Ω si R2=150Ω) sunt legate in
paralel si alimentate impreuna de la o sursa [Link] prin R1
circula un curent I1=0,6A, cat este curentul I2 prin R2?
I2=0,1A
I2=0,2A
I2=0,3A
I2=0,4A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezolvarea porneste de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel,
caderea de tensiune pe ele este identica, si o calculam din U = I1
* R1 ;
I2 = U / R2 = = I1 * R1 / R2 = 0.6A * 50Ω/150Ω = 0.2A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##48#
49C11N/ Doua rezistente (R1=250Ω si R2=500Ω) sunt legate in
paralel si alimentate impreuna de la o sursa [Link] puterea
disipata pe R1 este P1=10 W, cat este curentul I2 prin rezistenta
R2?
I2=0,1A
I2=0,2A
I2=0,3A
I2=0,4A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezolvarea porneste de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel,
caderea de tensiune pe ele este identica, si o calculam din P = U *
I1 = U * U * R1 ;
I2 = U / R2 = √(P1 * R1) / R2 = √(10 * 250) / 500 = 50 / 500 =
0,1A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##49#
50C11N/ Doua rezistente (R1=250Ω si R2=125Ω) sunt legate in
paralel si alimentate impreuna de la o sursa [Link] puterea
disipata pe R1 este P1=10 W, cat este curentul I2 prin rezistenta
R2?
I2=0,1A
I2=0,2A
I2=0,3A
I2=0,4A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezolvarea porneste de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel,
caderea de tensiune pe ele este identica, si o calculam din P = U *
I1 = U * U * R1 ;
I2 = U / R2 = √(P1 * R1) / R2 = √(10 * 250) / 125 = 50 / 125 =
0,4A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##50#
51C11N/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=50Ω) sunt legate in
paralel si alimentate impreuna de la o sursa [Link] puterea
disipata pe R1 este P1=1 W, cat este curentul I2 prin rezistenta
R2?
I2=0,1A
I2=0,2A
I2=0,3A
I2=0,4A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezolvarea porneste de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel,
caderea de tensiune pe ele este identica, si o calculam din P = U *
I1 = U * U * R1 ;
I2 = U / R2 = √(P1 * R1) / R2 = √(1 * 100) / 50 = 10 / 50 =
0,2A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##51#
52C11N/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=200Ω) sunt legate in
paralel si alimentate impreuna de la o sursa [Link] puterea
disipata pe R1 este P1=16 W, cat este curentul I2 prin rezistenta
R2?
I2=0,1A
I2=0,2A
I2=0,3A
I2=0,4A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezolvarea porneste de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel,
caderea de tensiune pe ele este identica, si o calculam din P = U *
I1 = U * U * R1 ;
I2 = U / R2 = √(P1 * R1) / R2 = √(16 * 100) / 200 = 40 / 200 =
0,2A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##52#
53D11P/ Doua rezistente (R1=250Ω si R2=500Ω) sunt legate in
paralel si alimentate impreuna de la o sursa [Link] puterea
disipata pe R1 este P1=10 W, cat este curentul Is debitat de
sursa?
Is = 0,3A
Is = 0,4A
Is = 0,5A
Is = 0,6A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

I1=√(P/R1);
U fiind aceeasi pe R1 si R2, R1I1=R2I2 deci I1 / I2 = R2 / R1, aflam I2,
il adunam cu I1 ajungem la rezultat.
Mai simplu: Folosind regula divizorului de curent [ I1 = I * R2 /
(R1+R2) ], I = I1*(R1+R2) / R2 = √(10/250) * 750 / 500 = 0.3[A]
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##53#
54D11P/ Doua rezistente (R1=250Ω si R2=125Ω) sunt legate in
paralel si alimentate impreuna de la o sursa [Link] puterea
disipata pe R1 este P1=10 W, cat este curentul Is debitat de
sursa?
Is = 0,3A
Is = 0,4A
Is = 0,5A
Is = 0,6A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

I1=√(P/R1);
U fiind aceeasi pe R1 si R2, R1I1=R2I2 deci I1 / I2 = R2 / R1, aflam I2,
il adunam cu I1 ajungem la rezultat.
Mai simplu: Folosind regula divizorului de curent [ I1 = I * R2 /
(R1+R2) ], I = I1*(R1+R2) / R2 = √(10/250) * 375 / 125 = 0.6[A]
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##54#
55D11P/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=50Ω) sunt legate in
paralel si alimentate impreuna de la o sursa [Link] puterea
disipata pe R1 este P1=1 W, cat este curentul Is debitat de sursa?
Is = 0,3A
Is = 0,4A
Is = 0,5A
Is = 0,6A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

I1=√(P/R1);
U fiind aceeasi pe R1 si R2, R1I1=R2I2 deci I1 / I2 = R2 / R1, aflam I2,
il adunam cu I1 ajungem la rezultat.
Mai simplu: Folosind regula divizorului de curent [ I1 = I * R2 /
(R1+R2) ], I = I1*(R1+R2) / R2 = √(1/100) * 150 / 50 = 0.3[A]
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##55#
56D11P/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=200Ω) sunt legate in
paralel si alimentate impreuna de la o sursa [Link] puterea
disipata pe R1 este P1=16 W, cat este curentul Is debitat de
sursa?
Is = 0,3A
Is = 0,4A
Is = 0,5A
Is = 0,6A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

I1=√(P/R1);
U fiind aceeasi pe R1 si R2, R1I1=R2I2 deci I1 / I2 = R2 / R1, aflam I2,
il adunam cu I1 ajungem la rezultat.
Mai simplu: Folosind regula divizorului de curent [ I1 = I * R2 /
(R1+R2) ], I = I1*(R1+R2) / R2 = √(16/100) * 300 / 200 = 0.6[A]
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##56#
57A11R/ Cati micro Amperi corespund unui curent de 0,00002A?
0,2µA
2µA
20µA
200µA
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##57#
58A11R/ Cati micro Amperi corespund unui curent de 0,0002 mA?
0,2µA
2µA
20µA
200µA

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##58#
59A11R/ Cati Amperi corespund unui curent de 2mA?
0,0002A
0.002A
0.02A
0,2A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##59#
60A11R/ Cati Amperi corespund unui curent de 200µA?
0,0002A
0.002A
0.02A
0,2A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##60#
61A11S/ Cati Volti corespund unei tensiuni de 100µV?
0,000001V
0,00001V
0,0001V
0,001V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##61#
62A11S/ Cati Volti corespund unei tensiuni de 10µV?
0,000001V
0,00001V
0,0001V
0,001V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##62#
63A11S/ Cati Volti corespund unei tensiuni de 1µV?
0,000001V
0,00001V
0,0001V
0,001V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##63#
64A11S/ Cati Volti corespund unei tensiuni de 0,1mV?
0,000001V
0,00001V
0,0001V
0,001V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##64#
01A12/ Capacitatea electrica a unei baterii reprezinta:
Produsul dintre curentul debitat pe o sarcina si timpul cat acest
curent poate fi debitat.
Cantitatea de sarcina electrica dintr-un acumulator.
Calitatea unei baterii de a acumula sarcina electrica.
Proprietatea bateriei de a se comporta ca un condensator.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

[PowerPoint show, 780kBytes]
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##65#
02C12/ Curentul electric prin interiorul unei surse care debiteaza
o putere oarecare circula:
De la plus (+) spre minus (-).
De la minus (-) spre plus (+).
In ambele sensuri - dupa caz.
Nici unul din raspunsurile celelalte nu este complet.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Prin interiorul unei surse, electronii sunt 'pompati' catre polul (-)
al bateriei, iar prin circuitul exterior, electronii circula de la (-)
la(+). Sensul conventional al curentului fiind de la (+) la (-),
curentul prin interiorul unei surse circula de la (-) la (+)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##66#
03B12/ Tensiunea in sarcina la bornele unui acumulator:
Creste cu cresterea rezistentei interne.
Scade cu cresterea rezistentei interne.
Este independenta de rezistenta interna.
Nici unul din raspunsurile celelalte nu este corect.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Cu cresterea rezistentei interne, creste si caderea de tensiune pe
ea, astfel incat tensiunea la borne scade.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##67#
04B12/ Tensiunea la bornele unei surse electrice reale este egala
cu tensiunea electromotoare atunci cand:
Curentul debitat pe sarcina este nul.
Curentul debitat pe sarcina este mai mare decat valoarea optima.
Curentul debitat pe sarcina este mai mic decat valoarea optima.
Curentul debitat pe sarcina este egal cu valoarea optima.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

O sursa electrica reala are o rezistenta interna Ri > 0, pe care
apare caderea de tensiune Ui = Ri * I; Ca tensiunea la borne sa
fie egala cu t.e.m., trebuie ca Ui sa fie zero, dar acest lucru e
valabil doar daca I = 0;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##68#
05A12/ Care este unitatea de masura a capacitatii unui
acumulator?
Coulomb.
Amperora.
Farad.
Joulle.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

1Ah este capacitatea unui acumulator care se descarca complet
intr-o ora cu un curent de 1A.
Practic, capacitatea marcata a unui acumulator se obtine doar la
un curent specificat de fabrica producatoare, de obicei mic, la
descarcari cu curenti mai mari de obicei capacitatea
acumulatorului este mai mica decat cea inscrisa, din cauza
randamentului mai scazut al reconversiei chemo-electrice
[PowerPoint show, 780kBytes]
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##69#
06B12J/ Acumulatorul acid are tensiunea electromotoare de:
Aproximativ 0,6V
Aproximativ 1,2 V.
Aproximativ 1,5V.
Aproximativ 2V.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Acumulatorul acid cu Pb are t.e.m. 2V/element(aproximativ, in
functie de gradul de incarcare).
Ansamblul denumit 'acumulator' de 12V se obtine prin inserierea
a 6 elemente acumulatoare
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2006)

##70#
07B12J/ Acumulatorul alcalin are tensiunea electromotoare de:
Aproximativ 0,6V
Aproximativ 1,2 V.
Aproximativ 1,5V.
Aproximativ 2V.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Acumulatorii alcalini NiCd sau NiMH au tensiunea de 1.2V, putin
mai mica decat tensiunea de 1.5V a bateriilor alcaline sau
normale.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##71#
08B12K/ Tensiunea la bornele unei baterii scade de la 9V la
mersul in gol, pana la 4,5V cand debiteaza pe o sarcina de 10Ω.
Cat este rezistenta interna a bateriei Ri ?
Ri=0,45Ω.
Ri=0,9Ω.
Ri=4,5Ω.
Ri=10Ω.
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
Ri si Rsarcina constituie un divizor de tensiune.
Observam ca si pe Ri avem o cadere de tensiune egala cu caderea
de tensiune pe R, deci si Ri = 10Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##72#
09C12K/ O baterie are la borne o tensiune de 9V cand nu
debiteaza curent si de 4,5V cand debiteaza un curent de 100mA.
Cat este rezistenta sa interna Ri?
Ri=4,5Ω.
Ri=9Ω.
Ri=45Ω.
Ri=90Ω.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Ri si Rsarcina constituie un divizor de tensiune.
Observam ca si pe Ri avem o cadere de tensiune egala cu caderea
de tensiune pe R deci si Ri = Rsarcina.
Rsarcina = 4.5V / 0.1A = 45Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##73#
10C12K/ O baterie de acumulatoare are o tensiune de mers in gol
de 24V, dar la un curent in sarcina de 1A, tensiunea la bornele
sale scade la 22V. Cat este rezistenta interna echivalenta a
bateriei?
Ri=0,1Ω.
Ri=0,2Ω.
Ri=1Ω.
Ri=2Ω.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Ri si Rsarcina constituie un divizor de tensiune. Prin Ri circula tot 1A,
si avem o cadere de tensiune 24V - 22V = 2V
Ri = 2V / 1A = 2Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##74#
11C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea
electromotoare E=12V si cu rezistenta interna Ri=2Ω se
conecteaza o sarcina reglabila Rs. Pentru ce valori ale acesteia se
obtine curentul maxim la borne?
Rs=0Ω
Rs=1,2Ω
Rs=2Ω
Rs=12Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Evident, curentul maxim este curentul de scurt-circuit(Rs=0 Ω)
Demonstratie: I = 12V / (Ri + Rs); Cu cat numitorul este mai
mic, cu atat I este mai mare. Ri fiind fixat, Rs minim poate fi zero.
Isc.c = Imax = 12V / 2Ω = 6A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##75#
12A12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea
electromotoare E si cu rezistenta interna Ri, se conecteaza o
sarcina reglabila Rs. Pentru ce valoare a acesteia se obtine
puterea maxima pe sarcina?
Rs=Ri/2
Rs=Ri
Rs=2Ri
Rs=4Ri

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Cea mai simpla rezolvare - rezolvarea prin inlocuire cu
raspunsurile propuse:
Psarcina = E2 * ( Rs / (Ri + Rs)2); E2 fiind constanta, Psarcina este
maxima cand Rs / (Ri + Rs)2 este maxima.
Cand Rs=Ri/2, Rs / (Ri + Rs)2 = Ri / 2(3Ri/2)2 = Ri / (9Ri2/2) =
0.2222/Ri
Cand Rs=Ri, Rs / (Ri + Rs)2 = Ri / (2Ri)2 = Ri / (4Ri2) = 0.25/Ri
Cand Rs=2Ri, Rs / (Ri + Rs)2 = 2Ri / (3Ri)2 = 2Ri / (9Ri2) =
0.2222/Ri
Cand Rs=4Ri, Rs / (Ri + Rs)2 = 4Ri / (5Ri)2 = 4Ri / (25Ri2) =
0.16/Ri
Deci Pmax = E2 * 0.25Ri, pentru cazul Rs = Ri.
Rezolvarea propusa de YO6FNF: Daca consideram acumulatorul(E
si Ri) ca emitator si Rs ca sarcina, transferul maxim de putere se
obtine la adaptare, adica Zout = Zin, in cazul nostru Ri = Rs.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##76#
13C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea
electromotoare E=10V si cu rezistenta interna Ri=5Ω se
conecteaza o sarcina reglabila Rs. Cat este puterea maxima PM ce
se poate obtine pe sarcina prin reglajul lui Rs?
PM=1 W
PM=5 W
PM=10 W
PM=50 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Transferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand
intre cele doua etaje exista adaptare perfecta: Zout=Zin, adica in
cazul nostru Ri=Rs.
PMax=U2/(Ri+Rs) = 100/10 = 10W. Tinand cont ca aceasta e
puterea disipata pe doua rezistente egale, pe Rs avem PM=5W.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##77#
14C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea
electromotoare E=10V si cu rezistenta interna Ri=5Ω se
conecteaza o sarcina reglabila Rs. Pentru ce valoare a acesteia se
obtine prin borne un curent de 2A?
Rs=0Ω.
Rs=1Ω.
Rs=5Ω.
Rs=10Ω.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezistenta insumata = 10V / 2A = 5 Ω Rs = 5 &Omega - Ri = 0 Ω
Avem scurt-circuit!
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##78#
15C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea
electromotoare E=10V si cu rezistenta interna Ri=5Ω se
conecteaza o sarcina reglabila Rs. Pentru ce valoare a acesteia se
obtine prin borne un curent de 1A?
Rs=0Ω
Rs=1Ω
Rs=5Ω
Rs=10Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezistenta insumata = 10V / 1A = 10 Ω Rs = 10 &Omega - Ri = 5
Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##79#
16C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea
electromotoare E=20V si cu rezistenta interna Ri=5Ω se
conecteaza o sarcina reglabila Rs. Cat este puterea maxima PM ce
se poate obtine pe sarcina prin reglajul lui Rs?
PM=5 W
PM=10 W
PM=20 W
PM=50 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Transferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand
intre cele doua etaje exista adaptare perfecta: Zout=Zin, adica in
cazul nostru Ri=Rs.
PM=U2/(Ri+Rs) = 400/10 = 40W. Tinand cont ca aceasta e
puterea disipata pe doua rezistente egale, pe Rs avem PM=20W.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##80#
17C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea
electromotoare E=20V si cu rezistenta interna Ri=5Ω se
conecteaza o sarcina reglabila Rs. Pentru ce valoare a acesteia se
obtine prin borne un curent de 4A?
Rs=0Ω
Rs=1Ω
Rs=5Ω
Rs=10Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezistenta insumata = 20V / 4A = 5 Ω Rs = 5 &Omega - Ri = 0 Ω
Avem scurt-circuit!
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##81#
18C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea
electromotoare E=20V si cu rezistenta interna Ri=5Ω se
conecteaza o sarcina reglabila Rs. Pentru ce valoare a acesteia se
obtine prin borne un curent de 2A?
Rs=0Ω
Rs=1Ω
Rs=5Ω
Rs=10Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezistenta insumata = 20V / 2A = 10 Ω Rs = 10 &Omega - Ri = 5
Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##82#
01B13J/ Liniile de forta ale campului electric produs de o sarcina
electrica punctiforma pozitiva sunt dispuse:
Radial, indreptate spre interior.
Radial, indreptate spre exterior.
Circular, in sensul filetului 'dreapta'.
Circular, in sensul filetului 'stanga'.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

In general, conventia este: '+' inseamna exces de ceva, deci
sensul este dinspre '+'' inspre exterior, iar '-' inseamna lipsa de
acel ceva, deci sensul este dinspre exterios spre '-'. Aceasta
conventie o gasim la polii bateriei(curentul de la + la -), semnul
curentilor care 'ies' si 'intra' intr-un nod de retea in teorema
Kirchoff, liniile de camp pentru o sarcina electrica, etc.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##83#
02B13J/ Liniile de forta ale campului electric produs de o sarcina
electrica punctiforma negativa sunt dispuse:
Radial, indreptate spre interior.
Radial, indreptate spre exterior.
Circular, in sensul filetului 'dreapta'.
Circular, in sensul filetului 'stanga'.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##84#
03C13/ Considerand omogen campul electric dintre armaturile
unui condensator plan, putem deduce ca intensitatea E a acestuia
este:
E=U/d [V/m].
E=Q/d [C/m].
E=Q/U [C/V].
E=Q.V [C*V].

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Doar daca ne uitam la unitatea de masura V / m ne dam seama
care e raspunsul corect. Tensiunea U care se 'simte' scade cu
distanta d
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##85#
04C13/ Sensul fortei Coulombiene depinde de:
Valoarea permitivitatii dielectrice.
Polaritatea sarcinilor.
Semnul diferentei de potential.
Nici unul din raspunsurile celelalte nu este complet.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Polaritatile de acelasi semn ([+ si + ] sau [+ si +]) se resping, in
timp ce sarcinile de semn opus se atrag
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##86#
05A13J/ In ce unitati de masura se exprima energia stocata in
camp electrostatic?
Coulombi.
Jouli.
Wati.
Volti.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Energia se masoara in J, indiferent de natura ei.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##87#
06A13/ Cat este (aproximativ) permitivitatea dielectrica relativa a
aerului?
µ=0,66
µ=1
µ=1,5
µ=2

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Din tabel; Vezi manual Fizica, cl. X(?). O valoare asa rotunda, 1,
se tine minte usor.
O mica detaliere a temei nu ar stica.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##88#
07A13J/ In ce unitati de masura se exprima energia stocata intr-
un condensator?
Volti.
Coulombi.
Wati.
[Link]

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Energia se masoara in Joule = W * s
(rezolvare: YO6OWN, 2007)

##89#
08A13J/ In ce unitati de masura se exprima energia stocata intr-
un condensator?
Coulombi.
Jouli.
Wati.
Volti.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Energia se masoara in Joule = W * s
(rezolvare: YO6OWN, 2007)

##90#
01A14/ Campurile magnetice pot fi produse:
Numai de magneti permanenti.
Numai de electromagneti.
De magneti permanenti si electromagneti.
Nici unul din raspunsurile celelalte nu este complet.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Campul magnetic este produs de corpurile magnetizate,
permanent(magneti naturali sau magneti artificiali permanenti,
Pamantul sau orice paneta) sau temporar - electromagneti.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##91#
02C14/ Actiunea magnetica se transmite prin:
Magneti permanenti.
Electromagneti
Curent electric.
Camp magnetic.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca ai gresit asta, poate nu ai fost suficient de atent, este un
lucru de baza.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##92#
03B14/ Campul magnetic creat de o bobina are liniile de camp:
inchise.
deschise.
paralele.
concurente.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca ai gresit asta, poate nu ai fost suficient de atent, este un
lucru de baza.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##93#
04B14/ Prin conventie se considera ca sensul unei linii de camp
magnetic este dat de:
polul nord geografic.
polul sud geografic.
polul nord al acului magnetic.
polul sud al acului magnetic.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca ai gresit asta, poate nu ai fost suficient de atent, este un
lucru de baza.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##94#
05D14/ Daca vectorul inductie magnetica B este perpendicular pe
o suprafata data, ce se poate afirma despre fluxul prin aceasta?
Este zero.
Este minim.
Este maxim.
Enunt gresit!

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Fluxul Φ... B este perpendicular pe suprafata data, deci diferenta
de unghi e zero, fluxul e maxim. Ce e fluxul? Luati-o ca la apa:
Fluxul Φ printr-o suprafata S e cantitatea de apa ce curge prin
suprafata S. La lichide se mai numeste si debit.
(rezolvare: YO6OWN, raspuns in lucru.)

##95#
06C14/ Sensul liniilor de camp magnetic creat de un curent
continuu ce parcurge o spira circulara se stabileste folosind:
Regula mainii drepte.
Regula lui Oersted.
Regula lui Lenz.
Regula burghiului

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Regula burghiului: rotesti burghiul incat il infiletezi in sensul
spirelor, iar sensul de inaintare al burghiului da sensul liniilor de
camp - arata Nordul magnetic
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##96#
07D14/ Se da o bobina cu doua spire libere (ne fixate pe un
suport). Daca prin aceasta circula un curent continuu de valoare
considerabila, ce se intampla cu cele doua spire?
Se rotesc in sensuri opuse.
Se rotesc in acelasi sens.
Se atrag reciproc.
Se resping reciproc.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Fiecare spira in care circula curent continuu, va genera camp
magnetic si se va comporta ca un magnet. Fiecare spira va avea
un Nord magnetic si un Sud Magnetic
Stim ca N atrage S, iar N si N se resping, S si S se resping.
Pentru spira, N se determira cu regula burghiului: daca rotim un
burghiu in sensul trecerii curentului prin spire, ca si cum ele ar fi
un filet, directia inaintarii burghiului arata Nordul magnetic
generat de spira.
In cazul nostru, spirele fiind ale unei bobine, amplasarea polilor va
fi identica pentru ambele spire: N-S N-S. S atrage N, deci cele
doua bobine se vor atrage.
Fiindca puterea campului magnetic este direct proportionala cu
curentul prin spire, iar acesta este de valoare 'considerabila'(!?!)
putem garanta ca spirele se vor atrage reciproc cu o forta
'considerabila'.
Raspunsul 'se resping reciproc' nu este valabil, am explicat mai
sus de ce, iar raspunsurile 'se rotesc in sensul X' ar fi corecte daca
ar mai exista un camp magnetic iar configuratia ar fi a unui motor
- noi avem doar o bobina aici.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##97#
08B14/ Ce sens are campul magnetic in jurul unui conductor
parcurs de curent continuu?
Acelasi sens cu cel al curentului.
Sens opus celui al curentului.
Este omnidirectional.
Sensul este dat de regula burghiului.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Regula burghiului: rotesti burghiul incat inainteaza in sensul
curentului, iar sensul de rotire da sensul liniilor de camp
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##98#
09B14/ De cine depinde intensitatea campului magnetic creat de
circulatia unui curent continuu I printr-un conductor cu rezistenta
R?
De raportul R/I.
De raportul I/R.
De produsul I.R.
De curentul I.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca ai gresit asta, poate nu ai fost suficient de atent, este un
lucru de baza.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##99#
10A14J/ In ce unitate de masura se exprima energia stocata in
camp magnetic?
Coulomb.
Joule.
Watt.
Volt.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

In J, ca orice alta energie.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##100#
11A14/ Cat este (aproximativ) permeabilitatea magnetica relativa
a aerului?
µr=0,66
µr =1
µr =1,5
µr =2

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca ai gresit asta, poate nu ai fost suficient de atent, este un
lucru de baza.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##101#
12A14J/ In ce unitati de masura se exprima energia stocata in
camp magnetic?
Volti.
Coulombi.
Wati.
Wati*secunda

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

In J, ca orice alta energie. Adica J=W*s
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##102#
01B15/ Undele electromagnetice sunt produse de:
variatia unui camp electromagnetic.
actiunea conjugata a unui magnet si a unei bobine.
un camp electric si un camp magnetic care au aceeasi directie
actiunea independenta a unui camp electric si a unui camp
magnetic.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Campul electromagnetic are doua componente: Campul magnetic
si campul electric, care sunt perpendiculare unul pe celalalt.
Pentru reprezentare grafica, dati click pe link. Un camp electric si
unul magnetic cu aceeasi directie nu vor genera campuri
perpendiculare, deci nici unde electromagnetice
Actiunea conjugata a unui magnet si a unei bobine produce
tensiune indusa in bobina, daca distanta dintre magnet si bobina
variaza in timp.
actiunea independenta a unui camp electric si a unui camp
magnetic pot avea ca rezultat curbarea unor linii de forta sau
modificarea traiectoriei unor microparticule, dar nu se genereaza
camp electromagnetic.
Undele electromagnetice sunt campuri electromagnetice care
variaza in timp. Viteza undelor electromagnetice este egala cu
viteza luminii, c.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##103#
02C15/ Directia de propagare a undei electromagnetice in spatiul
liber este:
In directia campului electric.
In directia campului magnetic.
In planul care contine directiile campului electric si magnetic,
dupa bisectoarea unghiului dintre acestea doua.
Perpendiculara pe planul care contine cele doua campuri.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Campul electromagnetic are doua componente: Campul magnetic
si campul electric, care sunt perpendiculare unul pe celalalt.
Pentru reprezentare grafica, dati click pe link
Directia de propagare se vede bine in figura. Raspunsul corect
este 'Perpendiculara pe planul care contine cele doua campuri',
insa de amorul artei este usor incorect, fiindca nu exista un plan
comun celor doua campuri, ci un plan comun vectorilor E si B intr-
un moment t fixat.
Vectorii sunt simbolizati cu sageti in imagine, fiecare pereche de
vectori de culori diferite care sunt perpendiculari intre ei, si se
intersecteaza, sunt perpendiculari si pe directia de propagare. Sau
invers. Imaginea este mai graitoare decat o mie de cuvinte /hi/
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##104#
03B15/ O unda electromagnetica ce se propaga in spatiul liber se
caracterizeaza printr-un cimp electric si unul magnetic, care sunt:
In faza si cu aceiasi directie.
In aceiasi directie, dar in antifaza.
In aceiasi directie, dar cu un defazaj arbitrar intre ele.
In faza si perpendiculare unul pe celalalt.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Campul electromagnetic are doua componente: Campul magnetic
si campul electric, care sunt perpendiculare unul pe celalalt.
Pentru reprezentare grafica, dati click pe link
Directia de propagare se vede bine in figura. Vectorii E si B intr-
un moment t fixat.
Vectorii sunt simbolizati cu sageti in imagine, fiecare pereche de
vectori de culori diferite care sunt perpendiculari intre ei, si se
intersecteaza, sunt perpendiculari si in faza.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##105#
04B15J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza caracterizeaza o
unda radio polarizata vertical?
Campul electric este paralel cu suprafata pamantului.
Campul magnetic este perpendicular pe suprafata pamantului.
Campul electric este perpendicular pe suprafata pamantului.
Directia de propagare a undei este perpendiculara pe suprafata
pamantului.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Cand vorbim de polarizare, ne gandim din punctul de vedere al
antenelor, care culeg campul electric.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##106#
05B15J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza caracterizeaza o
unda radio polarizata orizontal?
Campul electric este paralel cu suprafata pamantului.
Campul magnetic este paralel cu suprafata pamantului.
Campul electric este perpendicular pe suprafata pamantului.
Directia de propagare a undei este paralela cu suprafata
pamantului.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Cand vorbim de polarizare, ne gandim din punctul de vedere al
antenelor, care culeg campul electric.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##107#
06B15J/ Ce polarizare are o unda radio in cazul in care campul
electric este perpendicular pe suprafata pamantului?
Circulara.
Orizontala
Verticala.
Eliptica.
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
Cand vorbim de polarizare, ne gandim din punctul de vedere al
antenelor, care culeg campul electric.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##108#
07B15J/ Ce polarizare are o unda radio in cazul in care campul
magnetic este paralel cu suprafata pamantului?
Circulara.
Orizontala
Verticala.
Eliptica.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Cand vorbim de polarizare, ne gandim din punctul de vedere al
antenelor, care culeg campul electric.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##109#
08B15J/ Ce polarizare are o unda radio in cazul in care campul
magnetic este perpendicular pe suprafata pamantului?
Circulara.
Orizontala
Verticala.
Eliptica.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Cand vorbim de polarizare, ne gandim din punctul de vedere al
antenelor, care culeg campul electric.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##110#
09B15J/ Ce polarizare are o unda radio in cazul in care campul
electric este paralel cu suprafata pamantului?
Circulara.
Orizontala
Verticala.
Eliptica.
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
Cand vorbim de polarizare, ne gandim din punctul de vedere al
antenelor, care culeg campul electric.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##111#
01A16/ Se stie ca la noi reteaua 'casnica' de alimentare electrica
(monofazica) are tensiunea nominala de 220V. Aceasta este
valoarea sa:
Instantanee.
Amplitudine.
Eficace.
Varf la varf.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Valoarea eficace este numeric egala cu tensiunea de curent
continuu care produce acelasi efect termic intr-un rezistor.
Mai nou tensiunea nominala standardizata este 230V
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##112#
02C16/ Cand se masoara cu voltmetrul de curent alternativ o
tensiune sinusoidala, daca pe aparat nu se specifica altfel, ceea ce
se citeste pe scala este o valoare:
De varf.
Varf la varf.
Medie.
Eficace.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Exista voltmetre care masoara si valoarea de varf, dar acest lucru
se face cu un buton separat de MAX, deci intra in categoria 'pe
aparat se specifica altfel' - acest raspuns nu e bun
Varf la varf - desi suna interesant, prea putine voltmetre au
functia aceasta, nu e deloc obisnuit
Valoarea eficace o masoara toate voltmetrele de c.a., oricat de
vechi. Stiind tensiunea eficace, valorile Uvv, Umax se pot calcula.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##113#
03C16J/ Cat este (aproximativ) valoarea 'varf la varf' a unui
semnal sinusoidal cu valoarea eficace Uef=1V.
Uvv=0,7V
Uvv=1,41V
Uvv=1,83V
Uvv=2,82V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007, corectat YO6OWN)

Uvv = 2 * Uv = 2 * √2 * (Uef) = 2 * 1.41 * 1V = 2.82 V
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##114#
04C16J/ Cat este (aproximativ) valoarea eficace a unui semnal
sinusoidal cu valoarea 'varf la varf' Uvv=2V.
Uef=0,7V
Uef=1V
Uef=1,41V
Uef=1,83V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Uef = Umax / √2 = (Uvv / 2) / √2 = (2V / 2) / 1.41 = 0.7 V
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##115#
05B16J/ Cat este (aproximativ) valoarea 'de varf' (amplitudinea)
Uv a unui semnal sinusoidal cu valoarea eficace Uef=1V.
Uv=0,7V
Uv=1,41V
Uv=1,83V
Uv=2,28V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Uv = √2 * Uef = 1.41 * 1V = 1.41 V
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##116#
06B16J/ Cat este (aproximativ) valoarea 'de varf' (amplitudinea)
Uv a unui semnal sinusoidal cu valoarea 'varf la varf' Uvv=2V.
Uv=0.7V
Uv=1V
Uv=1,41V
Uv=1,83V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Uv = Uvv / 2 = 1V
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##117#
07A16K/ Se stie ca la noi reteaua de alimentare electrica are
frecventa nominala F=50Hz. In acest caz cat este perioada T in
mili secunde (ms)?
T=10ms
T=20ms
T=50ms
T=100ms

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

T = 1 / F = 1 / 50 = 0.020 s = 20ms
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##118#
08B16K/ Cat este perioada T in mili secunde (ms) a unui semnal
sinusoidal cu frecventa F=1kHz?
T=0,1ms
T=1ms
T=10ms
T=100ms

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

T = 1 / F = 1 / 103 = 10-3 = 0.001s = 1ms
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##119#
09B16K/ Cat este perioada T in micro secunde (µs) a unui semnal
sinusoidal cu frecventa F=1kHz?
T=10µs
T=100µs
T=1000µs
T=10.000µs

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

T = 1 / F = 1 / 103 = 10-3 = 0.001s = 1ms = 1000µs
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##120#
10C16K/ Cat este perioada T in mili secunde (ms) a unui semnal
sinusoidal cu frecventa F=100kHz?
T=0,1ms
T=0,01ms
T=0,001ms
T=0,0001ms

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

T = 1 / F = 1 / 105 = 10-5 = 0.00001s = 0.01ms
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##121#
11C16K/ Cat este perioada T in mili secunde (ms) a unui semnal
sinusoidal cu frecventa F=10kHz?
T=0,1ms
T=0,01ms
T=0,001ms
T=0,0001ms

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

T = 1 / F = 1 / 104 = 10-4 = 0.0001s = 0.1ms
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##122#
12C16K/ Cat este perioada T in micro secunde (µs) a unui semnal
sinusoidal cu frecventa F=1MHz?
T=0,01µs
T=0,1µs
T=1µs
T=10µs

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

T = 1 / F = 1 / 106 = 10-6 = 0.000001s = 1µs
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##123#
13B16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui
perioada este T=1µs?
F=1kHz.
F=10kHz.
F=100kHz.
F=1000kHz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

F = 1 / T = 1 / 10-6 = 106 = 1MHz(=1000kHz)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##124#
14B16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui
perioada este T=10µs?
F=1kHz.
F=10kHz.
F=100kHz.
F=1000kHz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

F = 1 / T = 1 / (10*10-6) = 105 = 100kHz)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##125#
15C16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui
perioada este T=0,01ms (mili secunde)?
F=1kHz.
F=10kHz.
F=100kHz.
F=1000kHz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

F = 1 / T = 1 / 10-5s = 105Hz = 100kHz)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##126#
16C16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui
perioada este T=0,01µs?
F=1MHz.
F=10MHz.
F=100MHz.
F=1000MHz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

F = 1 / T = 1 / 10-8 = 108 = 100MHz
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##127#
17D16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui
perioada este T=1ns (nano secunde)?
F=1MHz.
F=10MHz.
F=100MHz.
F=1000MHz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

F = 1 / T = 1 / 10-9 = 109 = 1GHz(=1000MHz)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##128#
18A16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui
perioada este T=20ms (mili secunde)?
F=50Hz.
F=100Hz.
F=200Hz.
F=500Hz.
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
F = 1 / T = 1 / 10-6 = 106 = 1MHz(=1000kHz)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##129#
19A16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui
perioada este T=10ms (mili secunde)?
F=50Hz.
F=100Hz.
F=200Hz.
F=500Hz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

F = 1 / T = 1 / 10-2 = 102 = 100Hz
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##130#
20B16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui
perioada este T=2ms (mili secunde)?
F=50Hz.
F=100Hz.
F=200Hz.
F=500Hz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

F = 1 / T = 1 / (2 * 10-3) = 0.5 * 103 = 500Hz
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##131#
21C16/ Care dintre marimile caracteristice ale semnalului
sinusoidal se defineste ca fiind marimea de curent continuu care
produce acelasi efect termic?
Amplitudinea.
valoarea 'varf la varf.'
valoarea medie.
valoarea eficace.
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
Valoarea eficace.
Luam cele 2 semiperioade, o redresam pe cea negativa. Suprafata
celor 2 semisinusoide dintr-o perioada, adunate, apoi impartite la
T, dau tensiunea Uef.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##132#
22C16/ Care dintre marimile caracteristice ale semnalului
sinusoidal se defineste ca fiind marimea de curent continuu care
produce acelas efect electro chimic (depunere la catod) ca si
semnalul sinusoidal pe o singura semiperioada?
Amplitudinea.
valoarea 'varf la varf.'
valoarea medie.
valoarea eficace.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Efectul electrochimic se poate face folosind curent continuu.
Pe o singura semiperioada se depune electrochimic doar
jumatatea cantitatii de substanta care s-ar depune daca am avea
curentul alternativ redresat cu ambele semiperioade(Uef), deci
Uef/2 contribuie la depunere.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##133#
23B16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale
sinusoidale de 50 Hz, daca atunci cand unul trece din
semialternanta pozitiva in cea negativa, celalalt trece din
semialternanta negativa in cea pozitiva?
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

180 grade, adica sunt in antifaza
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##134#
24C16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale
sinusoidale de 50 Hz, daca ambele trec din semialternanta
pozitiva in cea negativa la interval de 10ms (milisecunde)?
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Perioada T = 1 / F la 50Hz este 20ms. 10ms = T/2; = 180 grade.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##135#
25D16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale
sinusoidale de 50 Hz, daca ambele trec din semialternanta
pozitiva in cea negativa la interval de 2,5ms (milisecunde)?
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Perioada T = 1 / F la 50Hz este 20ms; 2.5ms = T/8; defazajul
este 360 grade / 8 = 45 grade.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##136#
26D16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale
sinusoidale de 50 Hz, daca ambele trec din semialternanta
pozitiva in cea negativa la interval de 5ms (milisecunde)?
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Perioada T = 1 / F la 50Hz este 20ms; 5ms = T/4; defazajul este
360 grade / 4 = 90 grade.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##137#
27D16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale
sinusoidale de 50 Hz, daca ambele trec din semialternanta
pozitiva in cea negativa la interval de 15ms (milisecunde)?
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Perioada T = 1 / F la 50Hz este 20ms; 15ms = 3T/4; defazajul
este 360 grade * 3 / 4 = 270 grade.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##138#
28E16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale
sinusoidale de 1MHz, daca ambele trec din semialternanta pozitiva
in cea negativa la interval de 0,5µs (micro secunde)?
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Perioada T = 1 / F la 1MHz este 1 µs; 0,5µs = T/2; defazajul este
360 grade / 2 = 180 grade.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##139#
29E16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale
sinusoidale de 1MHz, daca ambele trec din semialternanta pozitiva
in cea negativa la interval de 0,25µs (micro secunde)?
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Perioada T = 1 / F la 1MHz este 1 µs; 0,25µs = T/4; defazajul
este 360 grade / 4 = 90 grade.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##140#
30E16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale
sinusoidale de 1MHz, daca ambele trec din semialternanta pozitiva
in cea negativa la interval de 0,75µs (micro secunde)?
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Perioada T = 1 / F la 1MHz este 1 µs; 0,75µs = 3T/4; defazajul
este 360 grade * 3 / 4 = 270 grade.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##141#
31F16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale
sinusoidale de 10MHz, daca ambele trec din semialternanta
pozitiva in cea negativa la interval de 0,0125µs (micro secunde)?
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Perioada T = 1 / F la 10MHz este 0.1 µs; 0,0125µs = T/8;
defazajul este 360 grade / 8 = 45 grade.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##142#
32F16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale
sinusoidale de 10MHz, daca ambele trec din semialternanta
pozitiva in cea negativa la interval de 0,025µs (micro secunde)?
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Perioada T = 1 / F la 10MHz este 0.1 µs; 0,025µs = T/4; defazajul
este 360 grade / 4 = 90 grade.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##143#
33F16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale
sinusoidale de 10MHz, daca ambele trec din semialternanta
pozitiva in cea negativa la interval de 0,05µs (micro secunde)?
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Perioada T = 1 / F la 10MHz este 0.1 µs; 0,05µs = T/2; defazajul
este 360 grade / 2 = 180 grade.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##144#
34F16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale
sinusoidale de 10MHz, daca ambele trec din semialternanta
pozitiva in cea negativa la interval de 0,075µs (micro secunde)?
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Perioada T = 1 / F la 10MHz este 0.1 µs; 0,075µs = 3T/4;
defazajul este 360 grade * 3 / 4 = 270 grade.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##145#
35F16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale
sinusoidale de 10MHz, daca ambele trec din semialternanta
pozitiva in cea negativa la interval de 25ns (nano secunde)?
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Perioada T = 1 / F la 10MHz este 100 ns; 25 ns = T/4; defazajul
este 360 grade / 4 = 90 grade.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##146#
01A17/ Semnalul din figura alaturata este cunoscut in mod
obisnuit ca:

Semnal dreptunghiular.
Semnal dinte de fierastrau.
Semnal triunghiular.
'Riplul' unui redresor.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Este semnal triunghiular, fiindca forma de unda are rampa si
panta egala. Daca ar fi disproportionate, cu timpul de crestere sau
scadere foarte abrupt, ar fi semnal 'dinte de fierastrau'
(rezolvare: yo6own, 2007)

##147#
02B17/ Cum se numeste semnalul periodic nesinusoidal la care
timpul de crestere si cel de revenire difera foarte mult intre ele si
nu are palier?
Dreptunghiular.
trapezoidal
Triunghiular.
Dinte de fierastrau

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Avand palier = 0, nu mai poate fi dreptunghiular sau trapezoidal.
Semnalul triunghiular are timpii de crestere si scadere egali.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##148#
03C17/ Cum sunt distribuite armonicele in spectrul unui semnal in
dinte de fierastrau alternat?
Numai armonicele multiplu de 4.
Numai armonicele pare.
Numai armonicele impare.
Toate armonicele.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Prima regula este ca prezenta sau absenta unei componente

continue nu influenteaza forma spectrala a semnalului. Astfel ca
nu conteaza daca avem acelasi semnal dar intre 0V si 5V sau 0V
si -5V sau intre +2.5V si -2.5V
Regula empirica(si valabila) este de a analiza simetria formei de
unda fata de o linie imaginara orizontala mediana. Daca partea de
sus a semnalului e simetrica cu partea de jos, atunci in spectrul
semnalului predomina armonicele impare, iar daca aceasta
simetrie nu exista, atunci predomina armonicele pare.
Bibliografie: allaboutcircuits
Exemple: primele 2 semnale dreptunghiulare sunt
simetrice(armonice impare), al treilea semnal dreptunghiular este
nesimetric, deci are armonice pare. Se poate observa ca enuntul
unor probleme date de ANCOM este incomplet. Primul semnal
triunghiular este simetric, in timp ce al doilea, dinte de ferastrau,
este nesimetric. De asemenea, semnalul redresat monoalternanta
si bialternanta sunt exemple de semnale nesimetrice care vor
avea armonice pare.
Solutia problemei: Problema este ambigua, semnalul dinte de
fierastrau clasic este nesimetric, deci predomina armonicile pare,
in timp ce dinte de ferastrau alternat este mai degraba un semnal
triunghiular simetric, caruia ii predomina armonicele impare.
(rezolvare: YO2LFM Timisoara, 2009, YO6OWN Brasov, 2010)

##149#
04C17J/ Un semnal dreptunghiular este incadrat intre nivelele 0V
si +5V. Cum sunt repartizate armonicele in spectrul sau?
Predomina armonicele multiplu de 4.
Predomina armonicele pare.
Predomina armonicele impare.
Toate armonicele au amplitudini egale.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Prima regula este ca prezenta sau absenta unei componente
continue nu influenteaza forma spectrala a semnalului. Astfel ca
nu conteaza daca avem acelasi semnal dar intre 0V si 5V sau 0V
si -5V sau intre +2.5V si -2.5V
Regula empirica(si valabila) este de a analiza simetria formei de
unda fata de o linie imaginara orizontala mediana. Daca partea de
sus a semnalului e simetrica cu partea de jos, atunci in spectrul
semnalului predomina armonicele impare, iar daca aceasta
simetrie nu exista, atunci predomina armonicele pare.
Bibliografie: allaboutcircuits
Exemple: primele 2 semnale dreptunghiulare sunt
simetrice(armonice impare), al treilea semnal dreptunghiular este
nesimetric, deci are armonice pare. Se poate observa ca enuntul
unor probleme date de ANCOM este incomplet. Primul semnal
triunghiular este simetric, in timp ce al doilea, dinte de ferastrau,
este nesimetric. De asemenea, semnalul redresat monoalternanta
si bialternanta sunt exemple de semnale nesimetrice care vor
avea armonice pare.
Solutia problemei: Daca facem presupunerea ca semnalul
dreptunghiular este simetric, semnalul are armonice impare.
(rezolvare: YO2LFM Timisoara, 2009, YO6OWN Brasov, 2010)

##150#
05C17J/ Un semnal dreptunghiular este incadrat intre nivelele -5V
si +5V. Cum sunt repartizate armonicele in spectrul sau?
Predomina armonicele multiplu de 4.
Predomina armonicele pare.
Predomina armonicele impare.
Toate armonicele au amplitudini egale.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##151#
06C17J/ Un semnal dreptunghiular este incadrat intre nivelele 0V
si -5V. Cum sunt repartizate armonicele in spectrul sau?
Predomina armonicele multiplu de 4.
Predomina armonicele pare.
Predomina armonicele impare.
Toate armonicele au amplitudini egale.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Prima regula este ca prezenta sau absenta unei componente

continue nu influenteaza forma spectrala a semnalului. Astfel ca
nu conteaza daca avem acelasi semnal dar intre 0V si 5V sau 0V
si -5V sau intre +2.5V si -2.5V
Regula empirica(si valabila) este de a analiza simetria formei de
unda fata de o linie imaginara orizontala mediana. Daca partea de
sus a semnalului e simetrica cu partea de jos, atunci in spectrul
semnalului predomina armonicele impare, iar daca aceasta
simetrie nu exista, atunci predomina armonicele pare.
Bibliografie: allaboutcircuits
Exemple: primele 2 semnale dreptunghiulare sunt
simetrice(armonice impare), al treilea semnal dreptunghiular este
nesimetric, deci are armonice pare. Se poate observa ca enuntul
unor probleme date de ANCOM este incomplet. Primul semnal
triunghiular este simetric, in timp ce al doilea, dinte de ferastrau,
este nesimetric. De asemenea, semnalul redresat monoalternanta
si bialternanta sunt exemple de semnale nesimetrice care vor
avea armonice pare.
Solutia problemei: Daca facem presupunerea ca semnalul
dreptunghiular este simetric, semnalul are armonice impare.
(rezolvare: YO2LFM Timisoara, 2009, YO6OWN Brasov, 2010)

##152#
07C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea
semialternantelor pozitive ale unui semnal sinusoidal la nivelul de
50% din valoarea de varf. Cum sunt repartizate armonicele in
spectrul sau?
Predomina armonicele multiplu de 4.
Predomina armonicele pare.
Predomina armonicele impare.
Toate armonicele au amplitudini egale.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Prima regula este ca prezenta sau absenta unei componente

continue nu influenteaza forma spectrala a semnalului. Astfel ca
nu conteaza daca avem acelasi semnal dar intre 0V si 5V sau 0V
si -5V sau intre +2.5V si -2.5V
Regula empirica(si valabila) este de a analiza simetria formei de
unda fata de o linie imaginara orizontala mediana. Daca partea de
sus a semnalului e simetrica cu partea de jos, atunci in spectrul
semnalului predomina armonicele impare, iar daca aceasta
simetrie nu exista, atunci predomina armonicele pare.
Bibliografie: allaboutcircuits
Exemple: primele 2 semnale dreptunghiulare sunt
simetrice(armonice impare), al treilea semnal dreptunghiular este
nesimetric, deci are armonice pare. Se poate observa ca enuntul
unor probleme date de ANCOM este incomplet. Primul semnal
triunghiular este simetric, in timp ce al doilea, dinte de ferastrau,
este nesimetric. De asemenea, semnalul redresat monoalternanta
si bialternanta sunt exemple de semnale nesimetrice care vor
avea armonice pare.
Solutia problemei: Semnalul sinusoidal este simetric, dar daca ii
limitam o semialternata devine nesimetric, iar semnalul va avea
armonice pare.
(rezolvare: YO2LFM Timisoara, 2009, YO6OWN Brasov, 2010)

##153#
08C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea simetrica a
ambelor semialternante ale unui semnal sinusoidal la nivelul de
25% din valoarea de varf. Cum sunt repartizate armonicele in
spectrul sau?
Predomina armonicele multiplu de 4.
Predomina armonicele pare.
Predomina armonicele impare.
Toate armonicele au amplitudini egale.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Prima regula este ca prezenta sau absenta unei componente

continue nu influenteaza forma spectrala a semnalului. Astfel ca
nu conteaza daca avem acelasi semnal dar intre 0V si 5V sau 0V
si -5V sau intre +2.5V si -2.5V
Regula empirica(si valabila) este de a analiza simetria formei de
unda fata de o linie imaginara orizontala mediana. Daca partea de
sus a semnalului e simetrica cu partea de jos, atunci in spectrul
semnalului predomina armonicele impare, iar daca aceasta
simetrie nu exista, atunci predomina armonicele pare.
Bibliografie: allaboutcircuits
Exemple: primele 2 semnale dreptunghiulare sunt
simetrice(armonice impare), al treilea semnal dreptunghiular este
nesimetric, deci are armonice pare. Se poate observa ca enuntul
unor probleme date de ANCOM este incomplet. Primul semnal
triunghiular este simetric, in timp ce al doilea, dinte de ferastrau,
este nesimetric. De asemenea, semnalul redresat monoalternanta
si bialternanta sunt exemple de semnale nesimetrice care vor
avea armonice pare.
Solutia problemei: Daca limitam simetric semnalul sinusoidal,
avem tt un semnal simetric, care va avea armonice impare.
(rezolvare: YO2LFM Timisoara, 2009, YO6OWN Brasov, 2010)

##154#
09C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea
semialternantelor negative ale unui semnal sinusoidal la nivelul de
25% din valoarea de varf. Cum sunt repartizate armonicele in
spectrul sau?
Predomina armonicele multiplu de 4.
Predomina armonicele pare.
Predomina armonicele impare.
Toate armonicele au amplitudini egale.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Prima regula este ca prezenta sau absenta unei componente

continue nu influenteaza forma spectrala a semnalului. Astfel ca
nu conteaza daca avem acelasi semnal dar intre 0V si 5V sau 0V
si -5V sau intre +2.5V si -2.5V
Regula empirica(si valabila) este de a analiza simetria formei de
unda fata de o linie imaginara orizontala mediana. Daca partea de
sus a semnalului e simetrica cu partea de jos, atunci in spectrul
semnalului predomina armonicele impare, iar daca aceasta
simetrie nu exista, atunci predomina armonicele pare.
Bibliografie: allaboutcircuits
Exemple: primele 2 semnale dreptunghiulare sunt
simetrice(armonice impare), al treilea semnal dreptunghiular este
nesimetric, deci are armonice pare. Se poate observa ca enuntul
unor probleme date de ANCOM este incomplet. Primul semnal
triunghiular este simetric, in timp ce al doilea, dinte de ferastrau,
este nesimetric. De asemenea, semnalul redresat monoalternanta
si bialternanta sunt exemple de semnale nesimetrice care vor
avea armonice pare.
Solutia problemei: Semnalul sinusoidal este simetric, dar daca ii
limitam o semialternata devine nesimetric, iar semnalul va avea
armonice pare.
(rezolvare: YO2LFM Timisoara, 2009, YO6OWN Brasov, 2010)

##155#
10B17/ Ce fel de semnale genereaza baza de timp a
osciloscoapelor?
Dreptunghiular.
trapezoidal
Triunghiular.
Dinte de fierastrau

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Baza de timp a osciloscoapelor genereaza semnalul de comanda al
deflexiei pe orizontala a spotului. Spotul parcurge axa X intr-un
timp T, si apoi revine la pozitia initiala intr-un timp apropiat(ideal)
de zero, pentru a incepe din nou parcurgerea axei X. De aceea
semnalul bazei de timp are forma unui dinte de ferastrau, cu
rampa lenta si panta verticala.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##156#
01A18/ Ce tip de modulatie este prezentat in figura alaturata?
In amplitudine.
In impulsuri.
In faza.
In frecventa.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Priviti anvelopa care inveleste o purtatoare cu amplitudine
variabila si frecventa fixa.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##157#
02B18J/ Care este largimea de banda a unui semnal modulat in
amplitudine (A3E) daca semnalul modulator are frecventa maxima
de 4kHz?
2kHz.
4kHz.
6kHz.
8kHz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

B = fUSB - fLSB = (fpurtatoare + fmod) - (fpurtatoare - fmod) = 2 * fmod = 2 *
4kHz = 8kHz
USB = Upper Sideband, LSB - Lower Sideband - componentele in
frecventa ale unui semnal modulat AM
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##158#
03B18J/ Care este largimea de banda a unui semnal modulat in
amplitudine (A3E) daca semnalul modulator are frecventa maxima
de 3kHz?
2kHz.
4kHz.
6kHz.
8kHz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

B = fUSB - fLSB = (fpurtatoare + fmod) - (fpurtatoare - fmod) = 2 * fmod = 2 *
3kHz = 6kHz
USB = Upper Sideband, LSB - Lower Sideband - componentele in
frecventa ale unui semnal modulat AM
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##159#
04B18J/ Care este largimea de banda a unui semnal modulat in
amplitudine (A3E) daca semnalul modulator are frecventa maxima
de 2kHz?
2kHz.
4kHz.
6kHz.
8kHz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

B = fUSB - fLSB = (fpurtatoare + fmod) - (fpurtatoare - fmod) = 2 * fmod = 2 *
2kHz = 4kHz
USB = Upper Sideband, LSB - Lower Sideband - componentele in
frecventa ale unui semnal modulat AM
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##160#
05A18K/ Cum se numeste procedura in care amplitudinea, faza,
sau frecventa unui semnal sinusoidal de RF este modificata
proportional cu un semnal de audio frecventa?
Modulatie
Interferenta.
Translare.
Shiftare.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca ai gresit asta, poate nu ai fost suficient de atent, este un
lucru de baza.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##161#
06A18K/ Ce se intelege prin 'modulatie'?
Procedura prin care parametrii unui semnal (purtator) sunt
modificati pentru a transmite informatii.
Procedura prin care un semnal de audio frecventa este insumat cu
unul de frecventa mai mare.
Procedura prin care un semnal de audio frecventa este insumat cu
unul care poarta o informatie.
O indoire a semnalului activ.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca ai gresit asta, poate nu ai fost suficient de atent, este un
lucru de baza.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##162#
07B18/ Ce particularitati ale semnalului F3E il recomanda pentru
traficul local in VHF/UHF?
Inteligibilitate buna la semnale slabe.
Fidelitate audio si raport semnal/zgomot bune daca nivelul
semnalului este rezonabil.
Nu este sensibil la schimbarea polarizarii undelor din cauza
reflexiilor de obstacole
O foarte buna stabilitate de frecventa a semnalului purtator.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Modulatia in frecventa produce la receptie un semnal demodulat
curat, fiindca informatia este codata in excursie de frecventa, care
este imuna la zgomotul obisnuit, de tip aditiv, scurt ca durata si
fix ca frecventa. Demodularea corecta se petrece doar cat timp
semnalul receptionat este peste un anumit nivel, care permite
urmarirea lui in frecventa, fara erori notabile. Semnalul FM nu mai
este demodulat corect cat timp scade sub un anumit prag, sau
este bruiat de alt semnal mai puternic ca putere, eventual
modulat FM. Daca semnalul perturbator are frecventa fixa, si are
putere mai mare ca semnalul util, unele demodulatoare pot face
lock pe el si din nou semnalul util se pierde.
Modulatia in frecventa e foarte putin performanta pentru semnale
slabe, oare de ce DX-urile in VHF se fac in SSB, CW, si moduri
digitale?
Este vorba de polarizarea undei electromagnetice, indiferent de
modulatie.
Semnalul purtator nu are nevoie sa fie extraordinar de stabil in
frecventa, din cauza ca in FM semnalul purtator e oricum deviat in
frecventa.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##163#
08C18/ Cu ce alt tip de modulatie se aseamana modulatia de
faza?
Cu modulatia de amplitudine.
Cu modulatia cu banda laterala unica.
Cu modulatia incrucisata.
Cu modulatia de frecventa.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Cu modulatia de frecventa, ambele sunt modulatii unghiulare
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##164#
09C18/ Cu cine este proportionala deviatia de frecventa a unui
semnal F3E?
Numai cu frecventa semnalului audio modulator.
Cu amplitudinea si cu frecventa semnalului audio modulator.
Direct proportional cu amplitudinea si invers proportional cu
frecventa semnalului audio modulator.
Numai cu amplitudinea semnalului audio modulator.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

F3E este F-modulatie de frecventa, 3-canal analogic, E -
informatie audio.(din regulament); Chiar daca nu stii pe de rost
ce inseamna F3E, in enunt spune 'deviatie de frecventa'
La modulatia in frecventa (FM), semnalul modulator misca
frecventa purtatoarei in jurul frecventei F0 in mod proportional cu
amplitudinea sa. Aceasta este esenta modulatiei de frecventa.
Frecventa semnalului modulator este egala cu frecventa de
'intamplare' a deviatiei, dar nu afecteaza deviatia.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##165#
10A18/ In ce tip de modulatie anvelopa semnalului purtatoarei
urmareste fidel amplitudinea semnalului modulator?
J3E
G3E
A3E
G3E

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

In AM. Acest subiect se potriveste ca proba si la legislatie /hi/
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##166#
11C18/ Care este avantajul principal al utilizarii semnalului SSB in
locul DSB?
Se simplifica echipamentul necesar la receptie.
Se simplifica echipamentul necesar atat la emisie, cat si la
receptie.
Este fructificata mai bine puterea pe care o poate livra emitatorul
in regim linear.
Se poate obtine un procentaj de modulatie mai ridicat fara o
crestere notabila a distorsiunilor.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

SSB are aceeasi informatie in jumatate de energie radiata fata de
DSB, deci un emitator in loc sa amplifice DSB, poate amplifica
SSB la nivel dublu.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##167#
12A18/ Care dintre urmatoarele emisiuni de amator ocupa banda
cea mai ingusta?
Emisiuni MF cu banda ingusta.
Emisiuni cu modulatie de faza.
Emisiuni cu banda laterala unica.
Emisiuni cu banda laterala dubla.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca ai gresit asta, poate nu ai fost suficient de atent, este un
lucru de baza.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##168#
13A18/ Ce componenta a spectrului unei emisiuni A3E este
situata in centrul acestuia?
Banda laterala inferioara.
Subpurtatoarea benzii laterate superioare.
Tonul pilot pentru refacerea semnalului.
Purtatoarea neatenuata.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezolvarea cere poza.
Semnalul A3E=Amplitude Modulation, are spectrul in felul
urmator: 2 benzi laterale, purtatoare de aceeasi informatie, si
intre ele, la mijloc, purtatoare nemodulata, ne-purtatoare de
informatie.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##169#
14C18/ Ce se intelege prin 'modulatie unghiulara'?
Nu exista acest tip de modulatie.
Numai modulatia de frecventa.
Modulatia de frecventa sau de faza.
Numai modulatia de faza.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Modulatia care modifica ceva la sin(ωt + φ) - modulatie de
frecventa(modifica ω) sau de faza(modifica φ)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##170#
15E18/ De care din factorii care urmeaza este influentat direct
numarul de componente din spectrul unui semnal MF, daca
semnalul de modulatie este pur sinusoidal?
Este constant si egal cu 3.
Este constant si egal cu 5.
Depinde de indicele de modulatie.
Depinde de frecventa de modulatie.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##171#
16F18/ In ce conditii din spectrul unui semnal cu modulatie
unghiulara cu semnal de modulatie sinusoidal lipseste
componenta centrala, cea care exista la semnalul ne modulat?
Totdeauna exista aceasta componenta caci este 'putatoarea'.
Numai la anumite rapoarte intre frecventa purtatoare si frecventa
de modulatie.
Numai la anumite valori ale indicelui de modulatie.
Niciodata nu exista aceasta componenta daca semnalul este
modulat.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##172#
01B19J/ Ce curent consuma de la reteaua de 220Vca un
amplificator cu puterea utila de 1100w si cu un randament global
de 50% ? (alegeti valoarea cea mai apropiata de cea reala.
6A
8A
10A
15A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca randamentul este 50% atunci puterea consumata este
dubla, 2200W. I=P/U, 10A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##173#
02B19J/ Ce curent consuma de la reteaua de 220Vca un
amplificator cu puterea utila de 110w si cu un randament global
de 50% ? (alegeti valoarea cea mai apropiata de cea reala.
I=0,6A
I=0,8A
I=1A
I=1,5A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca randamentul este 50% atunci puterea consumata este
dubla, 220W. I=P/U, 1A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##174#
03B19K/ Dintre unitatile de masura Joule (J) si Wattsecunda
(Ws), care se poate folosi pentru exprimarea energiei electrice?
Numai 'J'.
Numai 'Ws'.
Nici una.
Oricare dintre ele.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

J = W*s
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##175#
04B19K/ Exprimati in Ws (Wattsecunde) o energie de 10J (Joulle).
0,47Ws.
4,7Ws
10Ws
47Ws

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

J = W*s deci 10J=10Ws
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##176#
05B19K/ Exprimati in J (Joule) o energie de 10 Ws
(Wattsecunde).
4,7J.
10J.
47J.
470J.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

J = W*s deci 10J=10Ws
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##177#
06D19J/ Ce se intelege prin adaptarea impedantei de
sarcina?(alegeti raspunsul cel mai complet!)
Aducerea la rezonanta a perechii: sarcina-impedanta interna
generator.
Transformarea sarcinii astfel ca in comparatie cu impedanta
interna a generatorului partile reactive sa fie egale.
Transformarea intr-o valoare egala cu complex-conjugata
(imaginea) impedantei generatorului.
Aducerea la rezonanta a sarcinii.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##178#
01A21/ Care este functia principala a unui rezistor in montajele
electronice?
Sa stocheze sarcina electrica.
Sa previna campul magnetic.
Sa adapteze o sarcina de impedanta mica la un generator de
impedanta mare.
Sa limiteze curentul din circuit.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Din legea lui Ohm, I=U/R, observam ca pentru o tensiune
maxima, curentul maxim este limitat de rezistenta la o valoare
calculabila.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##179#
02A21J/ Ce este un 'Ohm'?
Unitatea fundamentala pentru admitanta.
Unitatea fundamentala pentru susceptanta.
Unitatea fundamentala pentru conductanta.
Unitatea fundamentala pentru rezistenta.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Nu se poate sa nu stii asta...
(rezolvare: YO6OWN)

##180#
03A21J/ Care este unitatea fundamentala pentru masurarea
rezistentei?
Amper.
Volt
Joule.
Ohm.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

...iar rezistenta se masoara cu aparatul numit Ohm-metru
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##181#
04B21/ Ce influenta are cresterea temperaturii ambiante asupra
rezistentei rezistoarelor?
Totdeauna creste cu temperatura.
Scade sau creste in functie de coeficientul respectiv de
temperatura.
Totdeauna scade cu temperatura.
Totdeauna creste cu temperatura la cele bobinate si scade cu
temperatura la cele chimice.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

In general, pentru rezistoarele de uz general rezistenta creste cu
temperatura, fiindca creste haosul brownian. Insa exista si
rezistoare speciale, cu coeficent de temperatura negativ(NTC), la
care rezistenta scade cu cresterea temperaturii si rezistoare
speciale cu coeficient de temperatura pozitiv(PTC), la care
rezistenta creste cu cresterea temperaturii, insa mult mai
pronuntat decat pentru rezistoarele de uz general. Rezistoarele de
uz general se folosesc acolo unde variatia rezistentei cu
temperatura nu este critica sau dorita, si efectul variatiei
rezistentei se poate compensa prin reactie negativa sau alte
tehnici
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##182#
05C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt:
cele de volum cu carbon (RVC), cele cu pelicula de carbon depusa
chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).
Care dintre acestea produc zgomot exclusiv termic (ne depinzand
de curent)?
RVC.
RPC.
RPM.
RVC si RPC.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Exista 3 tipuri de zgomot generat in interiorul rezistoarelor:
zgomotul termic, zgomotul de alice, si zgomotul de
contact(zgomotul 1/f)
Cele mai silentioase rezistoare sunt cele bobinate, care au doar
zgomot termic(se folosesc doar la foarte joasa frecventa!), apoi
cele cu pelicula metalica, oxizi metalici, pelicula de carbon, si la
urma cele mai zgomotoase, rezistoarele de volum cu carbon
Valoarea medie a tensiunii de zgomot termic uzJ = √4kRTΔf,
unde k e constanta lui Boltzmann, R - valoarea rezistentei, T e
temperatura in °K, Δf este banda de frecvente considerata.
Zgomotul termic este un 'white noise' care nu poate fi eliminat
niciodata, el este independent de forma si tipul rezistentei din
circuit. Astfel, doua rezistente cu aceeasi valoare, una metalica si
una cu pelicula de carbon, aflate la aceeasi temperatura, vor fi
afectate la bornele lor de o aceeasi tensiune de zgomot intr-o
banda de frecvente data. Singura modalitate de limitare e
efectului zgomotului termic este de a reduce rezistenta. De aceea
nu e o idee prea buna sa avem valori foarte mari in circuitul de
intrare RF. O alta metoda de limitare a efectului zgomotului termic
este folosirea unor semnale utile/modulatii cu un spectru cat mai
ingust de frecvente.
Zgomotul de alice (shot noise) este o consecinta a faptului ca
sarcinile electrice sunt particule [Link] punct de vedere
statistic, intr-un interval de timp infinit mic, sectiunea
transversala a conductorului parcurs de curent nu va fi traversata
intotdeauna de acelasi numar de purtatori de sarcina (fluctuatii
Poisson).
uzs = √2eIΔf, unde e este sarcina electronului. Se vede clar ca
acest zgomot, tot un zgomot alb, este dependent de marimea
curentului. Ideea e ca acolo unde trebuie sa avem SNR bun, sa
avem curenti mici.
Mai exista si zgomotul de contact, sau zgomotul 1/f - Flicker
Noise, care este un 'zgomot roz' - depinde de frecventa - si desi
nu are o origine complet elucidata, se stie ca este in concordata
cu calitatea executiei componentelor si cablajelor, geometria
pieselor.
Acest zgomot creste foarte mult cu scaderea in frecventa,
ajungand la maxim in circuitele audio. Totusi in audio este mai
bine tolerat de ureche, fiind zgomot roz si nu zgomot alb, dar e
zgomot pana la urma.
Zgomotul predominant in rezistoare este acest zgomot de contact,
prezent la rezistoarele de carbon, oxizi, pelicule de carbon si
metalice. Rezistoarele bobinate nu au acest zgomot, dar ele nu se
pot folosi in RF din cauza ca au inductanta enorma. Zgomotul de
contact este direct proportional cu curentul prin R, si direct
proportional cu o constanta de material - rezistoarele cresc
in zgomot de contact in ordinea: pelicula metalica, oxizi
metalici, pelicula de carbon, si volum de carbon. Materialul si
geometria modifica marimea zgomotului, astfel incat daca alegem
pelicula metalica e mai bine, iar rezistorul de 3W e mai silentios
decat cel de 0.25W din cauza suprafetei mai mari a corpului.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, pe baza acestui document PDF)

##183#
06C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt:
cele de volum cu carbon (RVC), cele cu pelicula de carbon depusa
chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).
Care dintre acestea produc si un zgomot suplimentar 'de curent'?
RVC.
RPC.
RPM.
RVC si RPC.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##184#
07C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt:
cele de volum cu carbon (RVC), cele cu pelicula de carbon depusa
chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).
Care dintre acestea au componenta capacitiva parazita mare?
RVC.
RPC.
RPM.
RVC si RPC.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Din majoritatea punctelor de vedere, cea mai buna e RPM, apoi
RPC, si cea mai rea e RVC; Pretul e pe masura.
Cea mai rea, adica cu capacitati parazite mari este RVC
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##185#
08C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt:
cele de volum cu carbon (RVC), cele cu pelicula de carbon depusa
chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).
Care dintre acestea beneficiaza de o stabilitate in timp buna?
RVC.
RPC.
RPM.
RVC si RPC.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##186#
09C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt:
cele de volum cu carbon (RVC), cele cu pelicula de carbon depusa
chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).
Care dintre acestea se pot fabrica cu toleranta cea mai mica
(chiar sub 1%)?
RVC.
RPC.
RPM.
RVC si RPC.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Din majoritatea punctelor de vedere, cea mai buna e RPM, apoi
RPC, si cea mai rea e RVC; Pretul e pe masura.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##187#
10C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt:
cele de volum cu carbon (RVC), cele cu pelicula de carbon depusa
chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).
Care dintre acestea se pot fabrica atat cu coeficient de
temperarura pozitiv cat si negativ?
RVC.
RPC.
RPM.
Toate trei.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##188#
11C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt:
cele de volum cu carbon (RVC), cele cu pelicula de carbon depusa
chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).
Care dintre acestea sunt utilizate cu precadere pentru 'montajul
de suprafata'(SMD)?
RVC.
RPC.
RPM.
Toate trei.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##189#
12C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt:
cele de volum cu carbon (RVC), cele cu pelicula de carbon depusa
chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).
Care dintre acestea nu se fabrica de obicei la tolerante mici?
RVC.
RPC.
RPM.
RVC si RPC.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Din majoritatea punctelor de vedere, cea mai buna e RPM, apoi
RPC, si cea mai rea e RVC; Pretul e pe masura.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##190#
13B21L/ Ce tip de potentiometru este recomandabil pentru
reglajul curentului?
Logaritmic.
Exponential.
Liniar.
Invers logaritmic.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Doar pentru reglajul de volum in audiofrecventa se foloseste
potentiometrul logaritmic, deoarece urechea umana percepe
cresterea de volum logaritmic. Pentru alte reglaje de tensiune sau
curent, se recomanda potentiometrul liniar.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##191#
14B21L/ Ce tip de potentiometru este recomandabil pentru
reglajul tensiunii?
Liniar.
Invers logaritmic.
Logaritmic.
Exponential.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##192#
15B21L/ Ce tip de potentiometru este recomandabil pentru
reglajul volumului in audiofrecventa?
Logaritmic.
Exponential.
Liniar.
Invers logaritmic.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##193#
01D22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea
electromotoare E si cu rezistenta interna Ri, se conecteaza
permanent o sarcina formata din rezistenta R in serie cu
capacitatea ideala C. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la
bornele capacitatii?
Uc=[Link]/R
Uc=[Link]/(Ri+R)
Uc=E
Uc=E.R/Ri

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##194#
02C22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea
electromotoare E=500V si cu rezistenta interna Ri=100Ω, se
conecteaza permanent o sarcina formata din rezistenta R=1KΩ in
serie cu capacitatea ideala C=100µF. La ce valoare se va stabili
tensiunea Uc la bornele capacitatii?
Uc=50V
Uc=100V
Uc=250V
Uc=500V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Dupa o perioada de timp tranzitorie, in care se incarca armaturile
condensatorului C serie, curentul prin circuit devine 0, astfel
caderile de tensiune pe rezistente devin R*I=0 - deci rezistentele
nu mai conteaza in circuit. Uc devine E
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##195#
03C22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea
electromotoare E=100V si cu rezistenta interna Ri=1KΩ, se
conecteaza permanent o sarcina formata din rezistenta R=2KΩ in
serie cu capacitatea ideala C=200µF. La ce valoare se va stabili
tensiunea Uc la bornele capacitatii?
Uc=66V
Uc=33V
Uc=50V
Uc=100V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##196#
04C22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea
electromotoare E=250V si cu rezistenta interna Ri=4KΩ, se
conecteaza permanent o sarcina formata din rezistenta R=1KΩ in
serie cu capacitatea ideala C=100µF. La ce valoare se va stabili
tensiunea Uc la bornele capacitatii?
Uc=50V
Uc=100V
Uc=125V
Uc=250V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##197#
05A22K/ Ce componenta se poate folosi in circuit pentru stocarea
energiei in camp electrostatic?
Un transformator de curent.
Un transformator de tensiune.
Un condensator.
Un inductor 'de Leyda'.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Un condensator. Daca ar fi fost 'butelia de Leyda', atunci ar fi fost
si acesta un raspuns oarecum corect fiindca este un model de
condensator, de pe vremea primilor experimentatori cu
electricitate statica. Inductor 'de Leyda' este doar un raspuns
menit sa deruteze. Componenta standard este condensatorul,
indiferent de tip sau model
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##198#
06A22K/ In ce unitati se masoara energia acumulata intr-un
condesator?
Coulomb.
Watt.
Volt.
Joule.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Energia se masoara in joule. Energia acumulata in condensator,
cal sau locomotiva se masoara in joule.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##199#
07A22L/ Ce este Faradul?
Unitatea fundamentala pentru masurarea susceptantei.
Unitatea fundamentala pentru masurarea admitantei.
Unitatea fundamentala pentru masurarea capacitatii
condensatoarelor.
Unitatea fundamentala pentru masurarea capacitatii
acumulatoarelor.
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
Capacitatea condesatoarelor se masoara in F, insa
condensatoarele uzuale se regasesc in plaja pF - µF
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##200#
08A22L/ Care este unitatea fundamentala pentru masurarea
capacitatii condensatoarelor?
Coulomb.
Joule.
Farad.
Erg.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Capacitatea condesatoarelor se masoara in F, insa
condensatoarele uzuale se regasesc in plaja pF - µF
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##201#
09C22M/ Un condensator electrolitic de 10000µF este incarcat la
tensiunea sa nominala. Care este motivul principal pentru care nu
este recomandabil sa fie descarcat in regim de scurtcircuit (cu
surubelnita de exemplu)?
Supratensiunea poate strapunge dielectricului.
Se supraincazeste dielectricul.
Se pot deteriora bornele.
Se pot deteriora contactele armaturilor cu bornele

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Cantitatea de electricitate stocata intr-un condesator electrolitic
de 10000µF este foarte mare. La scurtcircuit, curentul la borne va
fi foarte mare. Bornele nu se deterioreaza, fiindca sunt groase,
supratensiuni nu apar, deoarece tensiunea este in scadere, insa
se incalzesc armaturile, mai ales la punctul de contact cu bornele.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##202#
10D22M/ Doua condensatoare electrolitice de 10000µF cu pierderi
mici, dar produse de fabricanti diferiti, sunt montate pe rand la
iesirea unui redresor. Daca riplul (brumul) obtinut in cele doua
situatii este foarte diferit, care poate fi cauza cea mai probabila?
Rezistentele de contact intre armaturi si borne sunt diferite.
Cantitatea de lichid continuta de condensatoare este diferita
Tensiunile de strapungere sunt diferite.
Situatia nu este posibila in practica.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Riplul este diferit atunci cand unul din condensatoare are curent
de pierdere diferit fata de celalalt, iar ca brumul sa fie
semnificativ, trebuie ca pierderile sa fie apreciabile - iar in enunt
se specifica pierderi mici pentru ambele condensatoare. Daca
ambii fabricanti au produs condensatoare cu parametri de
utilizator identici(capacitate, tensiune nominala, pierderi, ...)
atunci condensatorii se vor comporta identic. Fabricantii pot folosi
in productie metodele lor, care implica dimensiuni diferite poate,
sau cantitate de lichid diferita, insa conteaza parametrii
specificati. Deci situatia nu este posibila in practica.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##203#
11D22/ Unele modele de condensatoarele cu armaturile rulate (cu
hartie, stiroflex, mylar, etc) au un marcaj la borna conectata cu
armatura exterioara. Cum se recomanda a fi folosit acest marcaj?
Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la potential pozitiv.
Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la potentialul
masei.
Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la potential
negativ.
Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la un 'punct cald' al
montajului.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##204#
12B22/ Doua condensatoare electrolitice de acelasi tip si cu
aceeasi capacitate sunt legate in serie pentru a forma o baterie cu
tensiunea de lucru mai mare. Daca ansamblul este conectat la o
sursa de curent continuu,in ce relatie se vor gasi tensiunile la
bornele condensatoarelor?
Cele doua tensiuni vor fi totdeauna egale.
Tensiunea va fi mai mare la bornele condensatorului cu pierderi
mai mici.
Tensiunea va fi mai mare la bornele condensatorului cu pierderi
mai mari.
Tensiunea va fi mai mare la bornele condensatorului conectat spre
borna pozitiva a sursei.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Condensatorul electrolitic este ne-ideal, si se poate modela astfel:
un condensator ideal(fara pierderi) in paralel cu o rezistenta, care
modeleaza pierderile. Cu cat pierderile sunt mai mari, aceasta
rezistenta este mai mica. In problema, cupland condensatoarele
serie la curent continuu, dupa perioada tranzitorie de incarcare,
din schema dispar condensatoarele ideale si raman doar cele 2
rezistente inseriate, care modeleaza pierderile. Tensiunea mai
mare se va regasi la bornele rezistentei mai mari, adica la bornele
condensatoruilui electrolitic cu pierderi mai mici.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##205#
01B23/ Ce modificari sufera inductanta L a unei bobine cilindrice
fara miez, atunci cand i se monteaza un ecran din aluminiu?
Daca distanta ecran-bobina este sub cea critica L creste, iar in caz
contrar scade.
Daca distanta ecran-bobina este sub cea critica L creste.
Totdeauna inductanta creste.
Totdeauna inductanta scade.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Apare o capacitate C intre spirele condensatorului si ecran.
(rezolvare: YO6OWN)

##206#
02B23J/ Inductanta unui circuit oscilant acordat pe 7MHz este
realizata pe un tor de ferita ideal folosind w=10spire. Daca se
foloseste acelasi condensator si acelasi miez, ce numar de spire
este necesar pentru a obtine acordul pe 14MHz?
w=5spire.
w=0,7x10=7spire
w=20spire
w=10x1,4=14spire

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); Stiind ca 14MHz = 2 *
7MHz, construim ecuatia 1/(2* π * √L14 * C) = 2/(2* π * √L7 *
C); Dupa simplificari rezulta L7 = 4 * L14
Avem inductanta specifica a torului AL cu formula w = √(L / AL)
=> w14 = √(L14 / AL) = √(L7/4) / AL = √(L7 / AL) / 2 = w7 / 2 =
10spire / 2 = 5 spire
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##207#
03B23J/ Inductanta unui circuit oscilant acordat pe 7MHz este
realizata pe un tor de ferita ideal folosind w=10spire. Daca se
foloseste acelasi condensator si acelasi miez, ce numar de spire
este necesar pentru a obtine acordul pe 3,5MHz?
w=5spire.
w=0,7x10=7spire
w=20spire
w=10x1,4=14spire

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); Stiind ca 3.5MHz =
7MHz / 2, construim ecuatia 1/(2* π * √L3.5 * C) = 1/(2 * 2* π *
√L7 * C); Dupa simplificari rezulta 4 * L7 = L3.5
Avem inductanta specifica a torului AL cu formula w = √(L / AL)
=> w3.5 = √(L3.5 / AL) = √(4 * L7) / AL = 2 * √(L7 / AL) = 2 * w7
= 2 * 10spire = 20 spire
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##208#
04B23J/ Inductanta unui circuit oscilant acordat pe 7MHz este
realizata pe un tor de ferita ideal folosind w=12spire. Daca se
foloseste acelasi condensator si acelasi miez, ce numar de spire
este necesar pentru a obtine acordul pe 21MHz?
w=4spire.
w=0,58x12=7spire
w=9spire
w=1.73x12=21spire

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); Stiind ca 21MHz = 3 *
7MHz, construim ecuatia 1/(2* π * √L21 * C) = 3/(2* π * √L7 *
C); Dupa simplificari rezulta L7 = 9 * L21
Avem inductanta specifica a torului AL cu formula w = √(L / AL)
=> w21 = √(L21 / AL) = √(L7/9) / AL = √(L7 / AL) / 3 = w7 / 3 =
12spire / 3 = 4 spire
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##209#
05B23J/ Inductanta unui circuit oscilant acordat pe 30MHz este
realizata pe un tor de ferita ideal folosind w=6spire. Daca se
foloseste acelasi condensator si acelasi miez, ce numar de spire
este necesar pentru a obtine acordul pe 10MHz?
w=9spire.
w=0,58x6=3.5spire
w=18spire
w=1.73x6=10,4spire

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); Stiind ca 10MHz =
30MHz / 3, construim ecuatia 1/(2* π * √L10 * C) = 1/(3 * 2* π *
√L30 * C); Dupa simplificari rezulta 9 * L30 = L10
Avem inductanta specifica a torului AL cu formula w = √(L / AL)
=> w10 = √(L10 / AL) = √(9 * L30) / AL = 3 * √(L30 / AL) = 3 * w30
= 3 * 6spire = 18 spire
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##210#
06C23K/ Ce se intelege prin 'frecventa critica' a unei ferite?
Frecventa maxima la care ferita mai poate fi folosita pentru un 'Q'
rezonabil.
Frecventa minima la care ferita mai poate fi folosita pentru un 'Q'
rezonabil.
Frecventa la care ferita prezinta rezonanta de spin, deci trebuie
evitata.
Frecventa la care ferita are cel mai coborat 'punct Curie', deci
trebuie evitata.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Peste frecventa critica, ferita se satureaza si incepe sa absoarba
energie pe care o convereste in caldura, Q scade.
(rezolvare: yo6own, 2007)

##211#
07C23K/ Ce se intelege prin 'frecventa critica' a unei ferite?
Frecventa la care ferita prezinta rezonanta de spin, deci trebuie
evitata.
Frecventa la care ferita are cel mai coborat 'punct Curie', deci
trebuie evitata.
Frecventa limita, peste care factorul de calitate propriu este mai
mare de 10.
Frecventa limita, peste care factorul de calitate propriu este mai
mic de 10.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Peste frecventa critica, Q incepe sa scada foarte mult, ferita se
satureaza, deci e corect raspunsul cu 'mai mic de 10'. (trebuie
vazut de unde vine Q<10, probabil de la -3dB); Raspunsul cu
'rezonanta de spin' e evident gresit, la fel si cel cu 'punct Curie' -
Unde vedem Curie e vorba de radioactivitate nu de ferite, iar un Q
mare este de dorit, si se regaseste la o frecventa sub frecventa
critica.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##212#
08B23L/ Cine este parametrul 'AL' la un miez toroidat din ferita?
Sectiunea transversala a miezului.
Factorul de inductanta al miezului.
Factorul de forma al bobinajului.
Coeficientul de scapari al miezului.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

AL al unui miez toroidal sau cilindric, este inductanta unei singure
spire. Cum inductanta totala creste patratic cu numarul de spire -
vezi formula lui Nagaoka - avem formula 'industriala' L = AL * N2.
AL este de obicei dat ca parametru de catalog la bobinele sau
torurile industriale si se numeste Factor de inductanta al miezului
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##213#
09C23L/ Cine este parametrul 'AL' la un miez toroidat din ferita?
Inductanta unei infasurari cu o singura spira (in nH).
Raportul intre permeabilitatea initiala si cea efectiva
Coeficientul de scapari al miezului (in %).
Factorul de forma al miezului (in cm2/cm).

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##214#
10C23M/ Pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp2 se realizeaza o
bobina cu inductanta de 2µH. Cat este numarul de spire necesar
(w)?
w=2spire.
w=4spire.
w=5spire
w=10spire.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Asa-numita inductanta specifica AL este o marime caracteristica a
miezurilor si este definita ca raport dintre inductanta bobinei si
patratul numarului de spire(se observa si din enunt). AL = L / w2
=> w = √(L / AL)
2µH = 2000nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La
20nH/sp2, ne trebuie √(2000nH/20nH) = √100 = 10 spire
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##215#
11C23M/ Pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp2 se realizeaza o
bobina cu inductanta de 0,5µH. Cat este numarul de spire necesar
(w)?
w=2spire.
w=4spire.
w=5spire
w=10spire.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Asa-numita inductanta specifica AL este o marime caracteristica a
miezurilor si este definita ca raport dintre inductanta bobinei si
patratul numarului de spire(se observa si din enunt). AL = L / w2
=> w = √(L / AL)
0.5µH = 500nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La
20nH/sp2, ne trebuie √(500nH/20nH) = √25 = 5 spire
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##216#
12C23M/ Pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp2 se realizeaza o
bobina cu inductanta de 0,32µH. Cat este numarul de spire
necesar (w)?
w=2spire.
w=4spire.
w=5spire
w=10spire.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Asa-numita inductanta specifica AL este o marime caracteristica a
miezurilor si este definita ca raport dintre inductanta bobinei si
patratul numarului de spire(se observa si din enunt). AL = L / w2
=> w = √(L / AL)
0.32µH = 320nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La
20nH/sp2, ne trebuie √(320nH/20nH) = √16 = 4 spire
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##217#
13C23M/ Pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp2 se realizeaza o
bobina cu inductanta de 0,08µH. Cat este numarul de spire
necesar (w)?
w=2spire.
w=4spire.
w=5spire
w=10spire.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Asa-numita inductanta specifica AL este o marime caracteristica a
miezurilor si este definita ca raport dintre inductanta bobinei si
patratul numarului de spire(se observa si din enunt). AL = L / w2
=> w = √(L / AL)
0.08µH = 80nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La
20nH/sp2, ne trebuie √(80nH/20nH) = √4 = 2 spire
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##218#
14C23M/ Pe un tor din ferita cu AL=10nH/sp2 se realizeaza o
bobina cu inductanta de 1µH. Cat este numarul de spire necesar
(w)?
w=2spire.
w=4spire.
w=5spire
w=10spire.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Asa-numita inductanta specifica AL este o marime caracteristica a
miezurilor si este definita ca raport dintre inductanta bobinei si
patratul numarului de spire(se observa si din enunt). AL = L / w2
=> w = √(L / AL)
1µH = 1000nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La
10nH/sp2, ne trebuie √(1000nH/10nH) = √100 = 10 spire
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##219#
15C23M/ Cat este inductanta L a unei bobine realizata cu
w=10spire pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp2 ?
L=0,08µH.
L=0,32µH.
L=0,5µH
L=2µH.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Asa-numita inductanta specifica AL este o marime caracteristica a
miezurilor si este definita ca raport dintre inductanta bobinei si
patratul numarului de spire(se observa si din enunt). AL = L / w2
=> L = AL * w2
In cazul nostru, L = 20[nH/sp2] * 102[sp2] = 20[nH/sp2] * 102[sp2]
= 2000nH = 2µH
A se observa ca sp2 s-a redus ca unitate de masura in calcul, apoi
am transformat rezultatul in µH
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##220#
16C23M/ Cat este inductanta L a unei bobine realizata cu
w=5spire pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp2 ?
L=0,08µH.
L=0,32µH.
L=0,5µH
L=2µH.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Asa-numita inductanta specifica AL este o marime caracteristica a
miezurilor si este definita ca raport dintre inductanta bobinei si
patratul numarului de spire(se observa si din enunt). AL = L / w2
=> L = AL * w2
In cazul nostru, L = 20[nH/sp2] * 52[sp2] = 20[nH/sp2] * 52[sp2] =
500nH = 0.5µH
A se observa ca sp2 s-a redus ca unitate de masura in calcul, apoi
am transformat rezultatul in µH
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##221#
17C23M/ Cat este inductanta L a unei bobine realizata cu
w=4spire pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp2 ?
L=0,08µH.
L=0,32µH.
L=0,5µH
L=2µH.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Asa-numita inductanta specifica AL este o marime caracteristica a
miezurilor si este definita ca raport dintre inductanta bobinei si
patratul numarului de spire(se observa si din enunt). AL = L / w2
=> L = AL * w2
In cazul nostru, L = 20[nH/sp2] * 42[sp2] = 20[nH/sp2] * 42[sp2] =
320nH = 0.32µH
A se observa ca sp2 s-a redus ca unitate de masura in calcul, apoi
am transformat rezultatul in µH
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##222#
18C23M/ Cat este inductanta L a unei bobine realizata cu
w=2spire pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp2 ?
L=0,08µH.
L=0,32µH.
L=0,5µH
L=2µH.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Asa-numita inductanta specifica AL este o marime caracteristica a
miezurilor si este definita ca raport dintre inductanta bobinei si
patratul numarului de spire(se observa si din enunt). AL = L / w2
=> L = AL * w2
In cazul nostru, L = 20[nH/sp2] * 22[sp2] = 20[nH/sp2] * 22[sp2] =
80nH = 0.08µH
A se observa ca sp2 s-a redus ca unitate de masura in calcul, apoi
am transformat rezultatul in µH
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##223#
19E23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate
fiecare din ele separat (cu celalalta in gol), inductantele sunt
L1=L2=20µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens,
inductanta rezultata este de 60µH, iar legate in sens contrar de
20µH. Cat este inductanta mutuala de cuplaj M?
M=5µH.
M=10µH.
M=15µH.
M=20µH.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu
exista cuplaj intre ele.
Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link
PDF 265kByte) semnele lui M sunt amandoua + sau amandoua -,
fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna in
ambele bobine, sau se scad in ambele bobine.
Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor
cu borne polarizate. daca cei doi curenti i1 si i2 'ataca' la fel
bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne),
atunci in ecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod
diferit aceste borne (un curent intra prin borna polarizata si
celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se
considera -M.
In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua
bobine cuplate mutual si inseriate, cand diportul cu doua bobine
cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine
necuplate, unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor
cu rezistente.
Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile
noastre:
ecuatiile sunt:
• L1+L2+M+M = 60µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra
in bornele polarizate) => 20µH + 20µH + 2M = 60µH => M
= 10µH
• L1+L2-M-M = 20µH;(legare in serie similar figurii). M = 10µH
verifica ecuatia 20µH + 20µH - 2M = 20µH

(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##224#
20E23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate
fiecare din ele separat (cu celalalta in gol), inductantele sunt
L1=L2=20µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens,
inductanta rezultata este de 50µH, iar legate in sens contrar de
30µH. Cat este inductanta mutuala de cuplaj M?
M=5µH.
M=10µH.
M=15µH.
M=20µH.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu
exista cuplaj intre ele.
Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link
PDF 265kByte) semnele lui M sunt amandoua + sau amandoua -,
fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna in
ambele bobine, sau se scad in ambele bobine.
Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor
cu borne polarizate. daca cei doi curenti i1 si i2 'ataca' la fel
bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne),
atunci in ecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod
diferit aceste borne (un curent intra prin borna polarizata si
celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se
considera -M.
In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua
bobine cuplate mutual si inseriate, cand diportul cu doua bobine
cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine
necuplate, unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor
cu rezistente.
Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile
noastre:
ecuatiile sunt:
• L1+L2+M+M = 50µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra
in bornele polarizate) => 20µH + 20µH + 2M = 50µH => M
= 5µH
• L1+L2-M-M = 20µH;(legare in serie similar figurii). M = 5µH
verifica ecuatia 20µH + 20µH - 2M = 30µH

(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##225#
21E23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate
fiecare din ele separat (cu celalalta in gol), inductantele sunt
L1=L2=50µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens,
inductanta rezultata este de 140µH, iar legate in sens contrar de
60µH. Cat este inductanta mutuala de cuplaj M?
M=5µH.
M=10µH.
M=15µH.
M=20µH.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu
exista cuplaj intre ele.
Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link
PDF 265kByte) semnele lui M sunt amandoua + sau amandoua -,
fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna in
ambele bobine, sau se scad in ambele bobine.
Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor
cu borne polarizate. daca cei doi curenti i1 si i2 'ataca' la fel
bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne),
atunci in ecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod
diferit aceste borne (un curent intra prin borna polarizata si
celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se
considera -M.
In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua
bobine cuplate mutual si inseriate, cand diportul cu doua bobine
cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine
necuplate, unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor
cu rezistente.
Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile
noastre:
ecuatiile sunt:
• L1+L2+M+M = 140µH(legare serie in acelasi sens, curentul
intra in bornele polarizate) => 50µH + 50µH + 2M = 140µH
=> M = 20µH
• L1+L2-M-M = 60µH;(legare in serie similar figurii). M = 20µH
verifica ecuatia 50µH + 50µH - 2M = 60µH

(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##226#
22D23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate
fiecare din ele separat (cu celalalta in gol), inductantele sunt
L1=L2=50µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens,
inductanta rezultata este de 130µH, iar legate in sens contrar de
70µH. Cat este inductanta mutuala de cuplaj M?
M=5µH.
M=10µH.
M=15µH.
M=20µH.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu
exista cuplaj intre ele.
Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link
PDF 265kByte) semnele lui M sunt amandoua + sau amandoua -,
fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna in
ambele bobine, sau se scad in ambele bobine.
Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor
cu borne polarizate. daca cei doi curenti i1 si i2 'ataca' la fel
bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne),
atunci in ecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod
diferit aceste borne (un curent intra prin borna polarizata si
celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se
considera -M.
In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua
bobine cuplate mutual si inseriate, cand diportul cu doua bobine
cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine
necuplate, unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor
cu rezistente.
Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile
noastre:
ecuatiile sunt:
• L1+L2+M+M = 130µH(legare serie in acelasi sens, curentul
intra in bornele polarizate) => 50µH + 50µH + 2M = 130µH
=> M = 15µH
• L1+L2-M-M = 70µH;(legare in serie similar figurii). M = 15µH
verifica ecuatia 50µH + 50µH - 2M = 70µH

(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##227#
23E23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate
fiecare din ele separat (cu celalalta in gol), inductantele sunt
L1=L2=20µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens,
inductanta rezultata este de 80µH, iar legate in sens contrar
practic nu prezinta inductanta la borne. Cat este inductanta
mutuala de cuplaj M?
Imposibil.
M=10µH.
M=15µH.
M=20µH.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu
exista cuplaj intre ele.
Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link
PDF 265kByte) semnele lui M sunt amandoua + sau amandoua -,
fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna in
ambele bobine, sau se scad in ambele bobine.
Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor
cu borne polarizate. daca cei doi curenti i1 si i2 'ataca' la fel
bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne),
atunci in ecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod
diferit aceste borne (un curent intra prin borna polarizata si
celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se
considera -M.
In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua
bobine cuplate mutual si inseriate, cand diportul cu doua bobine
cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine
necuplate, unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor
cu rezistente.
Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile
noastre:
ecuatiile sunt:
• L1+L2+M+M = 80µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra
in bornele polarizate) => 20µH + 20µH + 2M = 80µH => M
= 20µH
• L1+L2-M-M = 0;(legare in serie similar figurii). M = 20µH
verifica ecuatia 20µH + 20µH - 2M = 0

(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##228#
24F23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate
fiecare din ele separat (cu celalalta in gol), inductantele sunt
L1=L2=50µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens,
inductanta rezultata este de 200µH, iar legate in sens contrar
practic nu prezinta inductanta la borne. Cum este cel mai probabil
ca sunt realizate cele doua bobinaje?
Nu este posibila aceasta realizare deoarece ar insemna un factor
de cuplaj supraunitar.
Cele doua bobinaje sunt ecranate individual (fiecare separat).
Cele doua bobinaje sunt realizate in aer, dar sunt introduse intr-
un ecran magnetic comun.
Cele doua bobinaje sunt realizate bifilar pe un tor din ferita cu
permeabilitate mare.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu
exista cuplaj intre ele.
Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link
PDF 265kByte) semnele lui M sunt amandoua + sau amandoua -,
fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna in
ambele bobine, sau se scad in ambele bobine.
Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor
cu borne polarizate. daca cei doi curenti i1 si i2 'ataca' la fel
bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne),
atunci in ecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod
diferit aceste borne (un curent intra prin borna polarizata si
celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se
considera -M.
In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua
bobine cuplate mutual si inseriate, cand diportul cu doua bobine
cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine
necuplate, unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor
cu rezistente.
Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile
noastre:
ecuatiile sunt:
• L1+L2+M+M = 200µH(legare serie in acelasi sens, curentul
intra in bornele polarizate) => 50µH + 50µH + 2M = 200µH
=> M = 50µH
• L1+L2-M-M = 0(legare in serie similar figurii). M = 50µH verifica
ecuatia 50µH + 50µH - 2M = 0

Factorul de cuplaj K=M/√L11L22 = 50 * 10-6/√50 * 10-650 10-6 =

50 * 10-6/50 * 10-6 = 1.
K nu este supraunitar, putem elimina unul din cele 4 raspunsuri
propuse
Cum doar valoarea K = 0 corespunde bobinelor necuplate,
ecranate individual, putem elimina si un al doilea raspuns.
K = 1 corespunde cuplajului perfect un cuplaj care nu se poate
face apropiind doua bobine chiar introducandu-le intr-un ecran
comun, fiindca liniile lor de camp magnetic nu o sa fie
identice(mai cade un raspuns)
Cuplajul aproape perfect se realizeaza bobinand cele doua bobine
oe acelasi miez cu µ mare, pentru a concentra liniile de camp in
miez, iar cele doua bobine se bobineaza in acelasi timp, bifilar,
astfel incat campurile lor magnetice se anuleaza sau se aduna, in
functie de modul de inseriere exterioara a bornelor. Acest
principiu se foloseste la executarea rezistoarelor bobinate 'fara
inductivitate L', unde firul rezistiv se pliaza in 2 jumatati, si se
bobineaza incepand de la indoitura, astfel incat vor rezulta doua
bobine inseriate, cuplate mutual, care isi vor anula reciproc
campul magnetic (L total=0) iar rezistenta nu va fi afectata de
aceasta tehnica de bobinare.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##229#
25F23P/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate
fiecare din ele separat (cu celalalta in gol), inductantele sunt
L1=L2=20µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens,
inductanta rezultata este de 60µH, iar legate in sens contrar de
20µH. Cat este factorul de cuplaj mutual K?
K=0,1
K=0,2
K=0,3
K=0,5

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu
exista cuplaj intre ele.
Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link
PDF 265kByte) semnele lui M sunt amandoua + sau amandoua -,
fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna in
ambele bobine, sau se scad in ambele bobine.
Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor
cu borne polarizate. daca cei doi curenti i1 si i2 'ataca' la fel
bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne),
atunci in ecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod
diferit aceste borne (un curent intra prin borna polarizata si
celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se
considera -M.
In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua
bobine cuplate mutual si inseriate, cand diportul cu doua bobine
cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine
necuplate, unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor
cu rezistente.
Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile
noastre:
ecuatiile sunt:
• L1+L2+M+M = 60µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra
in bornele polarizate) => 20µH + 20µH + 2M = 60µH => M
= 10µH
• L1+L2-M-M = 20µH(legare in serie similar figurii). M = 10µH
verifica ecuatia 20µH + 20µH - 2M = 20µH

Factorul de cuplaj K=M/√L11L22 = 10 * 10-6/√20 * 10-620 10-6 =

10 * 10-6/20 * 10-6 = 0.5
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##230#
26F23P/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate
fiecare din ele separat (cu celalalta in gol), inductantele sunt
L1=L2=20µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens,
inductanta rezultata este de 50µH, iar legate in sens contrar de
30µH. Cat este factorul de cuplaj mutual K?
K=0,2
K=0,25
K=0,3
K=0,35

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu
exista cuplaj intre ele.
Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link
PDF 265kByte) semnele lui M sunt amandoua + sau amandoua -,
fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna in
ambele bobine, sau se scad in ambele bobine.
Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor
cu borne polarizate. daca cei doi curenti i1 si i2 'ataca' la fel
bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne),
atunci in ecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod
diferit aceste borne (un curent intra prin borna polarizata si
celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se
considera -M.
In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua
bobine cuplate mutual si inseriate, cand diportul cu doua bobine
cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine
necuplate, unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor
cu rezistente.
Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile
noastre:
ecuatiile sunt:
• L1+L2+M+M = 50µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra
in bornele polarizate) => 20µH + 20µH + 2M = 50µH => M
= 5µH
• L1+L2-M-M = 30µH(legare in serie similar figurii). M = 5µH
verifica ecuatia 20µH + 20µH - 2M = 30µH

Factorul de cuplaj K=M/√L11L22 = 5 * 10-6/√20 * 10-620 10-6 =

5 * 10-6/20 * 10-6 = 0.25
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##231#
27F23P/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate
fiecare din ele separat (cu celalalta in gol), inductantele sunt
L1=L2=50µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens,
inductanta rezultata este de 125µH, iar legate in sens contrar de
75µH. Cat este factorul de cuplaj mutual K?
K=0,2
K=0,25
K=0,3
K=0,35

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu
exista cuplaj intre ele.
Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link
PDF 265kByte) semnele lui M sunt amandoua + sau amandoua -,
fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna in
ambele bobine, sau se scad in ambele bobine.
Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor
cu borne polarizate. daca cei doi curenti i1 si i2 'ataca' la fel
bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne),
atunci in ecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod
diferit aceste borne (un curent intra prin borna polarizata si
celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se
considera -M.
In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua
bobine cuplate mutual si inseriate, cand diportul cu doua bobine
cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine
necuplate, unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor
cu rezistente.
Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile
noastre:
ecuatiile sunt:
• L1+L2+M+M = 125µH(legare serie in acelasi sens, curentul
intra in bornele polarizate) => 50µH + 50µH + 2M = 125µH
=> M = 12.5µH
• L1+L2-M-M = 75µH(legare in serie similar figurii). M = 12.5µH
verifica ecuatia 50µH + 50µH - 2M = 75µH

Factorul de cuplaj K=M/√L11L22 = 12.5 * 10-6/√50 * 10-650 10-6

= 12.5 * 10-6/50 * 10-6 = 0.25
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##232#
28F23P/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate
fiecare din ele separat (cu celalalta in gol), inductantele sunt
L1=L2=50µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens,
inductanta rezultata este de 150µH, iar legate in sens contrar de
50µH. Cat este factorul de cuplaj mutual K?
Imposibil.
K=0,2
K=0,3
K=0,5

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu
exista cuplaj intre ele.
Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link
PDF 265kByte) semnele lui M sunt amandoua + sau amandoua -,
fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna in
ambele bobine, sau se scad in ambele bobine.
Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor
cu borne polarizate. daca cei doi curenti i1 si i2 'ataca' la fel
bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne),
atunci in ecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod
diferit aceste borne (un curent intra prin borna polarizata si
celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se
considera -M.
In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua
bobine cuplate mutual si inseriate, cand diportul cu doua bobine
cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine
necuplate, unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor
cu rezistente.
Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile
noastre:
ecuatiile sunt:
• L1+L2+M+M = 150µH(legare serie in acelasi sens, curentul
intra in bornele polarizate) => 50µH + 50µH + 2M = 150µH
=> M = 25µH
• L1+L2-M-M = 50µH(legare in serie similar figurii). M = 25µH
verifica ecuatia 50µH + 50µH - 2M = 50µH

Factorul de cuplaj K=M/√L11L22 = 25 * 10-6/√50 * 10-650 10-6 =

25 * 10-6/50 * 10-6 = 0.5
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##233#
29F23P/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate
fiecare din ele separat (cu celalalta in gol), inductantele sunt
L1=L2=20µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens,
inductanta rezultata este de 80µH, iar legate in sens contrar
practic nu prezinta inductanta la borne. Cat este factorul de cuplaj
mutual K?
Imposibil.
K=0,5
K=1
K=2
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu
exista cuplaj intre ele.
Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link
PDF 265kByte) semnele lui M sunt amandoua + sau amandoua -,
fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna in
ambele bobine, sau se scad in ambele bobine.
Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor
cu borne polarizate. daca cei doi curenti i1 si i2 'ataca' la fel
bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne),
atunci in ecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod
diferit aceste borne (un curent intra prin borna polarizata si
celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se
considera -M.
In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua
bobine cuplate mutual si inseriate, cand diportul cu doua bobine
cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine
necuplate, unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor
cu rezistente.
Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile
noastre:
ecuatiile sunt:
• L1+L2+M+M = 80µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra
in bornele polarizate) => 20µH + 20µH + 2M = 80µH => M
= 20µH
• L1+L2-M-M = 0(legare in serie similar figurii). M = 20µH verifica
ecuatia 20µH + 20µH - 2M = 0

Factorul de cuplaj K=M/√L11L22 = 20 * 10-6/√20 * 10-620 10-6 =

20 * 10-6/20 * 10-6 = 1
Puteam sa evitam toata teoria si calculele, fiindca atunci cand
doua bobine inseriate, cuplate mutual, in polarizare inversa isi
anuleaza reciproc inductanta, avem cuplaj maxim, cu K = 1
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##234#
01B24/ Un amplificator audio de iesire necesita o impedanta de
sarcina (optima) de 4000Ω. Pentru a-l conecta la o casca de 40Ω
se foloseste un transformator de adaptare coborator. Ce valoare
trebuie sa aiba raportul intre numarul de spire al infasurarilor
sale?
8:1
10:1
40:1
100:1

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Nu vom cadea in capcana de a spune n1 / n2 = R1 / R2 !!!!!
Pornim de la principiul de baza al transformatorului ideal: transfer
de putere 100%. P1(primar) = P2(secundar);
P1 = P2 => U1I1 = U2I2 => U12R1 = U22R2 => (U12 / U22) = R1
/ R2 => (U1 / U2)2 = R1 / R2;
[Stim chiar atat ca n1/n2 = U1 / U2]
Inlocuim si avem (n1 / n2)2 = R1 / R2, de aici reiese n1/n2 = √R1 /
R2
n1/n2 = √4000Ω/40Ω = √100 = 10. Raportul de transformare
n1/n2 este 10:1
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##235#
02B24L/ Un transformator ideal conectat la reteaua de 220V
alimenteaza in secundar filamentul unui tub electronic care
consuma 150 W la 5V. Ce putere se consuma de la retea?
37,5 W.
75 W
150 W
300 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Transformatorul ideal are transfer de putere 1:1 sau 100%. Daca
filamentul primeste in secundar 150W, atunci exact atat se
consuma de la retea din primar.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##236#
03B24L/ Un transformator ideal conectat la reteaua de 220V
alimenteaza in secundar filamentul unui tub electronic care
consuma 75 W la 10V. Ce putere se consuma de la retea?
37,5 W.
75 W
150 W
300 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Transformatorul ideal are transfer de putere 1:1 sau 100%. Daca
filamentul primeste in secundar 75W, atunci exact atat se
consuma de la retea din primar.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##237#
04B24L/ Un transformator ideal conectat la reteaua de 220V
alimenteaza in secundar filamentul unui tub electronic care
consuma 300 W la 5V. Ce putere se consuma de la retea?
37,5 W.
75 W
150 W
300 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Transformatorul ideal are transfer de putere 1:1 sau 100%. Daca
filamentul primeste in secundar 300W, atunci exact atat se
consuma de la retea din primar.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##238#
05B24L/ Un transformator ideal conectat la reteaua de 220V
alimenteaza in secundar filamentul unui tub electronic care
consuma 37,5 W la 12,5V. Ce putere se consuma de la retea?
37,5 W.
75 W
150 W
300 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Transformatorul ideal are transfer de putere 1:1 sau 100%. Daca
filamentul primeste in secundar 37.5W, atunci exact atat se
consuma de la retea din primar.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##239#
06B24L/ Un transformator ideal conectat la reteaua de 220V
alimenteaza in secundar filamentul unui tub electronic care
consuma 150 W la 12V. Ce putere se consuma de la retea?
37,5 W.
75 W
150 W
300 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Transformatorul ideal are transfer de putere 1:1 sau 100%. Daca
filamentul primeste in secundar 150W, atunci exact atat se
consuma de la retea din primar.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##240#
07C24M/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca,
alimenteaza in secundar filamentul unui tub electronic care
consuma 100 W. Ce curent se consuma de la retea?
0,25A.
0,5A.
1A.
Lipsesc date!

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Transformatorul ideal are transfer de putere 100%. Daca
filamentul primeste in secundar 100W, atunci exact atat se
consuma de la retea din primar. Calculam in primar: P = U * I =>
I = 100W/200V = 0.5A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##241#
08C24M/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca,
alimenteaza in secundar filamentul unui tub electronic care
consuma 200 W. Ce curent se consuma de la retea?
0,25A.
0,5A.
1A.
Lipsesc date!

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Transformatorul ideal are transfer de putere 100%. Daca
filamentul primeste in secundar 200W, atunci exact atat se
consuma de la retea din primar. Calculam in primar: P = U * I =>
I = 200W/200V = 1 A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##242#
09C24M/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca,
alimenteaza in secundar filamentul unui tub electronic care
consuma 100 W. Ce curent se consuma de la retea?
0,125A.
0,25A.
0,5A.
Lipsesc date!

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##243#
10C24M/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca,
alimenteaza in secundar filamentul unui tub electronic care
consuma 25 W. Ce curent se consuma de la retea?
0,125A.
0,25A.
0,5A.
Lipsesc date!

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Transformatorul ideal are transfer de putere 100%. Daca
filamentul primeste in secundar 25W, atunci exact atat se
consuma de la retea din primar. Calculam in primar: P = U * I =>
I = 25W/200V = 0.125A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##244#
11C24N/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca
consuma in primar un curent de 0,1A cand alimenteaza in
secundar o sarcina rezistiva de 2000 Ω. Cum este raportul sau de
transformare (ridicator; coborator)?
Ridicator.
Coborator.
Este 1:1.
Lipsesc date!

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rpri = Upri / Ipri = 200V / 0.1A = 2000Ω Raportul de transformare
este 1:1
Pentru cine nu crede, iata si demonstratia:
Pornim de la principiul de baza al transformatorului ideal: transfer
de putere 100%. P1(primar) = P2(secundar);
P1 = P2 => U1I1 = U2I2 => U12R1 = U22R2 => (U12 / U22) = R1
/ R2 => (U1 / U2)2 = R1 / R2;
[Stim chiar atat ca n1/n2 = U1 / U2]
Inlocuim si avem (n1 / n2)2 = R1 / R2, de aici reiese n1/n2 = √R1 /
R2
n1/n2 = √2000Ω/2000Ω = √1 = 1. Raportul de transformare n1 /
n2 este 1:1
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##245#
12C24N/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca
consuma in primar un curent de 0,1A cand alimenteaza in
secundar o sarcina rezistiva de 200 Ω. Cum este raportul sau de
transformare (ridicator; coborator)?
Ridicator.
Coborator.
Este 1:1.
Lipsesc date!

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Problema suna a pacaleala, nu-i asa? Daca am un transformator
pe a carui primar pun 200V c.a. si pun o rezistenta in secundar,
rezistenta nu poate modifica tipul transformatorului, coborator
sau ridicator, nu? Doar ca rezistenta de sarcina se 'reflecta' in
primar, e si ea simtita mai mare sau mai mica in functie de
raportul de transformare, si astfel influenteaza curentul absorbit
de la sursa.
Rpri = Upri / Ipri = 200V / 0.1A = 2000Ω
2000 Ω in primar, 200 Ω in secundar, raportul de transformare
este coborator.
Pentru cine nu crede, fiindca ne bazam pe experienta, iata si
demonstratia:
Pornim de la principiul de baza al transformatorului ideal: transfer
de putere 100%. P1(primar) = P2(secundar);
P1 = P2 => U1I1 = U2I2 => U12R1 = U22R2 => (U12 / U22) = R1
/ R2 => (U1 / U2)2 = R1 / R2;
[Stim chiar atat ca n1/n2 = U1 / U2]
Inlocuim si avem (n1 / n2)2 = R1 / R2, de aici reiese n1/n2 = √R1 /
R2
n1/n2 = √2000Ω/200Ω = √10 = 3.16. Raportul de transformare n1
/ n2 este 3.16:1
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##246#
13C24N/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca
consuma in primar un curent de 0,1A cand alimenteaza in
secundar o sarcina rezistiva de 20KΩ. Cum este raportul sau de
transformare (ridicator; coborator)?
Ridicator.
Coborator.
Este 1:1.
Lipsesc date!

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Problema suna a pacaleala, nu-i asa? Daca am un transformator
pe a carui primar pun 200V c.a. si pun o rezistenta in secundar,
rezistenta nu poate modifica tipul transformatorului, coborator
sau ridicator, nu? Doar ca rezistenta de sarcina se 'reflecta' in
primar, e si ea simtita mai mare sau mai mica in functie de
raportul de transformare, si astfel influenteaza curentul absorbit
de la sursa.
Rpri = Upri / Ipri = 200V / 0.1A = 2000Ω
2000 Ω in primar, 20 kΩ in secundar, raportul de transformare
este ridicator.
Pentru cine nu crede, fiindca ne bazam pe experienta, iata si
demonstratia:
Pornim de la principiul de baza al transformatorului ideal: transfer
de putere 100%. P1(primar) = P2(secundar);
P1 = P2 => U1I1 = U2I2 => U12R1 = U22R2 => (U12 / U22) = R1
/ R2 => (U1 / U2)2 = R1 / R2;
[Stim chiar atat ca n1/n2 = U1 / U2]
Inlocuim si avem (n1 / n2)2 = R1 / R2, de aici reiese n1/n2 = √R1 /
R2
n1/n2 = √2000Ω/20000Ω = √1/10 = 1/3.16. Raportul de
transformare n1 / n2 este 1:3.16
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##247#
14C24N/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca
consuma in primar un curent de 80mA cand alimenteaza in
secundar o sarcina rezistiva de 2000 Ω. Cum este raportul sau de
transformare (ridicator; coborator)?
Ridicator.
Coborator.
Este 1:1 .
Lipsesc date!

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Problema suna a pacaleala, nu-i asa? Daca am un transformator
pe a carui primar pun 200V c.a. si pun o rezistenta in secundar,
rezistenta nu poate modifica tipul transformatorului, coborator
sau ridicator, nu? Doar ca rezistenta de sarcina se 'reflecta' in
primar, e si ea simtita mai mare sau mai mica in functie de
raportul de transformare, si astfel influenteaza curentul absorbit
de la sursa.
Rpri = Upri / Ipri = 200V / 0.08A = 2500Ω
2500 Ω in primar, 2000 Ω in secundar, raportul de transformare
este coborator.
Pentru cine nu crede, fiindca ne bazam pe experienta, iata si
demonstratia:
Pornim de la principiul de baza al transformatorului ideal: transfer
de putere 100%. P1(primar) = P2(secundar);
P1 = P2 => U1I1 = U2I2 => U12R1 = U22R2 => (U12 / U22) = R1
/ R2 => (U1 / U2)2 = R1 / R2;
[Stim chiar atat ca n1/n2 = U1 / U2]
Inlocuim si avem (n1 / n2)2 = R1 / R2, de aici reiese n1/n2 = √R1 /
R2
n1/n2 = √2500Ω/2000Ω = √1.25 = 1.12. Raportul de
transformare n1 / n2 este 1.12:1
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##248#
15D24P/ Ce modificari sufera inductia magnetica in miez B si
curentul primar de mers in gol Io ale unui tansformator de retea,
daca se scot aproximativ 10% din tole?
B creste; Io scade.
B creste; Io creste.
B scade; Io scade.
B scade; Io creste.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##249#
16D24P/ Ce modificari sufera inductia magnetica in miez B si
curentul primar de mers in gol Io ale unui tansformator de retea,
daca se scot aproximativ 10% din spirele infasurarii primare?
B scade; Io scade.
B scade; Io creste.
B creste; Io scade.
B creste; Io creste.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##250#
17D24P/ Ce modificari sufera inductia magnetica in miez B si
curentul primar de mers in gol Io ale unui tansformator de retea,
daca se adauga miezului aproximativ 10% din tole?
B creste; Io scade.
B creste; Io creste.
B scade; Io scade.
B scade; Io creste.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##251#
18D24P/ Ce modificari sufera inductia magnetica in miez B si
curentul primar de mers in gol Io ale unui tansformator de retea,
daca se adauga la infasurarea primara aproximativ 10% din spire?
B scade; Io scade.
B scade; Io creste.
B creste; Io scade.
B creste; Io creste.
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##252#
19A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca
este compus dintr-un primar cu 2000 spire si un secundar cu 100
spire. Cat este tensiunea secundara de mers in gol?
5V.
10V
15V
20V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Transferul de putere fiind 100%, pe secundar tensiunea de mers
in gol = tensiunea in sarcina(se presupune ca in sarcina tensiunea
de la retea nu scade/hi/). Upri / Usec = Npri / Nsec;
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##253#
20A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca
este compus dintr-un primar cu 2000 spire si un secundar cu 50
spire. Cat este tensiunea secundara de mers in gol?
5V.
10V
15V
20V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##254#
21A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca
este compus dintr-un primar cu 2000 spire si un secundar cu 200
spire. Cat este tensiunea secundara de mers in gol?
5V.
10V
15V
20V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##255#
22A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca
este compus dintr-un primar cu 2000 spire si un secundar cu 150
spire. Cat este tensiunea secundara de mers in gol?
5V.
10V
15V
20V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##256#
23A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca
este compus dintr-un primar cu 2000 spire si un secundar cu
tensiunea de mers in gol de 10V. Cat este numarul de spire din
secundar?
50spire.
100spire.
150spire.
200spire

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##257#
24A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca
este compus dintr-un primar cu 2000 spire si un secundar cu
tensiunea de mers in gol de 5V. Cat este numarul de spire din
secundar?
50spire.
100spire.
150spire.
200spire

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##258#
25A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca
este compus dintr-un primar cu 2000 spire si un secundar cu
tensiunea de mers in gol de 15V. Cat este numarul de spire din
secundar?
50spire.
100spire.
150spire.
200spire

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##259#
26A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca
este compus dintr-un primar cu 2000 spire si un secundar cu
tensiunea de mers in gol de 20V. Cat este numarul de spire din
secundar?
50spire.
100spire.
150spire.
200spire

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##260#
27A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca
este compus dintr-un primar cu 2000 spire si un secundar cu
tensiunea de mers in gol de 500V. Cat este numarul de spire din
secundar?
2500spire.
3500spire.
4500spire.
5000spire

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##261#
01B25J/ Care este principala curba caracteristica a unei diode
Zener?
Caracteristica de curent intrare/iesire.
Caracteristica tensiune/ curent in regim de blocare.
Caracteriostica tensiune/ curent in regim de conductie.
Caracteristica temperatura/ curent de stabilizare.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Dioda Zenner, in tensiune directa se comporta ca o dioda
obisnuita. In tensiune inversa incepe sa limiteze tensiunea si
apare efectul Zenner. Caracteristica diodei Zenner este U/I in
regim de blocare, in tensiune inversa.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##262#
02B25J/ Pentru ce domeniu de tensiuni stabilizate se produc cele
mai multe tipuri de diode zener?
1,2-5,6V
1,2-7V
2,4-200V
3-2000V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Teoretic, raspunsul ar fi: ratiunile economice joaca un rol
important pentru ce se produce MULT. Se produce mult daca se
vinde.
Tehnic: la tensiuni mici, stabilizarea se poate face ieftin inseriind
diode obisnuite, polarizate direct. Tensiunea 'stabilizata' va fi in
multipli de 0.6V(0.6,1.2,1.8,2.4V). Sa zicem ca peste 2.4V = 4
diode, toleranta diodelor produce dezechilibre notabile, si nu mai
putem folosi 'carnat' de diode inseriate.
Tensiunea inversa pentru dioda Zenner nu e de mii de volti, deci
un maxim sugerat de raspuns este 200V. De aceea cred ca cel
mai aproape de adevar e raspunsul 2.4 - 200V
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##263#
03C25K/ Care este particularitatea caracteristica a unei diode
tunnel?
Rezistenta mare cand este polarizata in sens de conductie.
Un coeficient PEV foarte inalt.
Un raport foarte mare curent direct/ curent invers.
Existenta unei regiuni cu rezistenta dinamica negativa.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Dioda tunel are o zona pe caracteristica unde se comporta ca o
rezistenta negativa, si poate amplifica semnale.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##264#
04C25K/ Care dintre tipurile de diode este capabil sa amplifice
semnale si chiar sa oscileze?
Diodele planar ne epitaxiale cu contacte din iridiu.
Diodele tunnel in orice executie.
Diodele Shotky in executie fara bariera.
Diodele cu avalansa controlata (varactor).

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Dioda tunel are o zona pe caracteristica unde se comporta ca o
rezistenta negativa, si poate amplifica semnale.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##265#
05A25L/ Ce tip de dioda este conceput special pentru a fi folosit
ca o capacitate controlata electronic?
Dioda tunnel.
Dioda varicap.
Dioda Plessey.
Dioda Shotky.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Dioda varicap polarizata direct se comporta ca o dioda obisnuita.
Polarizata invers, i se poate comanda capacitatea de bariera prin
modificarea tensiunii inverse de polarizare.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##266#
06A25L/ Cum trebuie polarizata dioda varicap pentru a folosi la
acordul circuitelor rezonante?
In curent continuu numai in sensul de blocaj.
In curent continuu numai in sensul de conductie.
In curent continuu, atat in sensul de blocaj cat si in sensul de
conductie.
Numai prin autopolarizare in semnal de RF.
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
Dioda varicap polarizata direct se comporta ca o dioda obisnuita.
Polarizata invers, i se poate comanda capacitatea de bariera prin
modificarea tensiunii inverse de polarizare.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##267#
07C25/ Care este aplicatia cea mai raspandita pentru diodele 'cu
purtatori fierbinti' (hot carrier)?
Pentru comutarea semnalelor mari de RF, cum ar fi trecerea
emisie/ receptie in transceivere.
In oscilatoarele comandate in tensiune pe functia de inductanta
comandata electronic.
Ca referinte de tensiune compensate termic.
In detectoare sau mixere pentru VHF/UHF.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Aceasta este o mostra din faptul ca la noi la scoala inca se invata
istoria meseriei, in loc de meserie. (citat din yo6gzj).
Dioda "cu purtatori fierbinti" se numeste mai nou si Shottky, asa
cum la "ventil" i se spune mai nou "dioda".
Dioda Schottky, prin tensiunea de prag mica si frecventa mare la
care poate lucra, se foloseste tipic in 2 clase de aplicatii - detectie
la semnale de frecventa foarte mare(raspunsul corect: In
detectoare sau mixere pentru VHF/UHF.) - a doua aplicatie, data
de tensiunea de deschidere mica, este utilizarea lor in redresoare
de curenti mari, joasa frecventa: caderea de tensiune fiind mica,
se pierde mai putina energie, sunt necesare radiatoare mai mici,
samd.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2011)

##268#
08B25/ Care este aplicatia cea mai raspandita pentru diodele 'cu
contact punctiform'?
Ca surse de curent constant stabilizate termic.
In detectoare de RF la nivel mic.
In redresoarele de tensiuni foarte mari si curenti mici.
Ca surse de tensiune constanta stabilizate termic.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Diodele cu contact punctiform sunt jonctiuni metal-semiconducor,
cu capacitate foarte mica a jonctiunii, din aceasta cauza sunt
folosite in detectie.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##269#
09C25M/ Care este aplicatia cea mai raspandita pentru diodele
PIN?
Ca generator de armonice in multiplicatoarele de frecventa pentru
microunde.
In mixerele cu zgomot mic pentru VHF/UHF.
Ca redresoare rapide pentru sursele in comutatie.
Pentru comutarea semnalelor de RF la puteri mici si mijlocii.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Dioda PIN este o dioda care se comporta ca o dioda obisnuita
doar la frecvente foarte mici ale semnalului. In radiofrecventa, ea
se comporta foarte asemanator cu un rezistor perfect. Rezistenta
ei in RF este direct proportionala cu curentul direct prin dioda. Cu
curentul Ibias se poate comanda o rezistenta intre 0.1Ω si cativa kΩ
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##270#
10D25M/ Ce tip special de diode se foloseste in atenuatoarele de
RF comandate electronic?
Diode tunnel.
Diode varactor.
Diode Shotky.
Diode PIN.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##271#
11C25M/ Ce tip special de diode se foloseste in comutarea
semnalelor de RF la puteri mici si mijlocii?
Diode Shotky.
Diode PIN.
Diode tunnel.
Diode varactor.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##272#
12B25N/ Care dintre regimurile care urmeaza este cel mai
apropiat de regimul de functionare al majoritatii tipurilor de diode
LED?
60V/20mA.
5V/50mA.
1,7V/20mA.
0,7V/60mA.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

LED-ul produce luminescenta atunci cand este alimentat cu
tensiune directa mai mare de tensiunea de prag - tipic 1.2 - 1.7V
(rezolvare: yo6own, 2007)

##273#
13B25N/ Ce tip de polarizare necesita o dioda LED pentru a
produce luminescenta?
Numai in sensul de conductie.
Numai in sensul de blocare.
In ambele sensuri.
Nu necesita polarizare.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

LED-ul produce luminescenta atunci cand este alimentat cu
tensiune directa mai mare de tensiunea de prag - tipic 1.2 - 1.7V
(rezolvare: yo6own, 2007)

##274#
01A26/ Circuitul prezentat in figura reprezinta schema de
conectare a unui tranzistor bipolar cu:

Colector comun.
Baza comuna.
Emitor comun.
Drena comuna.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Prin 'conexiune' se intelege conexiune in c.a. - semnal. In c.a.

atat +Vcc cat si -Vcc devin GND, iar condensatoarele devin
transparente. Schema devine similara cu cea din figura prin
inversarea colectorului cu emitorul, si se observa ca circuitul de
intrare este bucla baza+emitor, circuitul de iesire este bucla
colector + emitor. Se observa ca cele doua bucle au emitorul in
comun, de aceea circuitul se numeste 'cu emitor comun'.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##275#
02A26/ Precizati ce schema de conectare este folosita pentru
tranzistorul cu efect de camp in figura alaturata:

Cu grila comuna.
Cu baza comuna.
Cu sursa comuna.
Cu emitor comun.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Grila este pinul comun atat circuitului de intrare, cat si circuitului
de iesire
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##276#
03B26/ Ce conexiune s-a folosit pentru conectarea tranzistorului
din amplificatorul reprezentat in figura?
Cu poarta comuna.
Cu colector comun.
Cu drena comuna.
Cu baza comuna.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Prin 'conexiune' se intelege conexiune in c.a. - semnal. In c.a.

atat +Vcc cat si -Vcc devin GND, iar condensatoarele devin
transparente. Schema devine cea din figura, unde se vede ca
circuitul de intrare este bucla baza+colector, circuitul de iesire
este bucla emitor+colector. Se observa ca cele doua bucle au
colectorul in comun, de aceea circuitul se numeste 'cu colector
comun'.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##277#
04B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor
JFET cu canal N?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##278#
05B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor
JFET cu canal P?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##279#
06B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor
MOSFET cu canal N?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##280#
07B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor
MOSFET cu canal P?
A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##281#
08B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor
unijonctiune (TUJ)cu canal N?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##282#
09B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor
MOSFET cu canal P?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##283#
10B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor
MOSFET cu canal N?
A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##284#
11B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor
unijonctiune (TUJ)cu canal P?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Mnemonica: daca ne uitam la sageata ca fiind anodul unei diode,
adica zona p, atunci sageata arata catre catod, adica zona n. Daca
arata catre canal-semicondutorul D-S, atunci canalul este de tip
n. Daca arata dinspre canal, atunci canalul e de tip p, cum ar fi
anodul diodei.
(rezolvare: YO6OWN)
##285#
12A26K/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor
bipolar PNP?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)

##286#
13C26K/ Care din simbolurile din figura reprezinta o tetroda MOS
cu canal P?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)
##287#
14C26K/ Care din simbolurile din figura reprezinta o tetroda MOS
cu canal N?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)

##288#
15A26K/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor
bipolar NPN?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)

##289#
16C26L/ Care din simbolurile din figura reprezinta o tetroda MOS
cu canal N?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)

##290#
17B26L/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor
MOSFET cu canal P?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Mnemonica: daca ne uitam la sageata ca fiind anodul unei diode,
adica zona p, atunci sageata arata catre catod, adica zona n. Daca
arata catre canal-semicondutorul D-S, atunci canalul este de tip
n. Daca arata dinspre canal, atunci canalul e de tip p, cum ar fi
anodul diodei.
Elementul MOS-FET cu doua porti se numeste tetroda MOS-FET, e
mai mult decat un tranzistor MOS-FET, nu numai amplifica, dar
are si posibilitati de amestec ale semnalelor de pe cele doua porti
(rezolvare: YO6OWN)

##291#
18B26L/ Care din simbolurile din figura reprezinta reprezinta un
tranzistor MOSFET cu canal N?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Mnemonica: daca ne uitam la sageata ca fiind anodul unei diode,
adica zona p, atunci sageata arata catre catod, adica zona n. Daca
arata catre canal-semicondutorul D-S, atunci canalul este de tip
n. Daca arata dinspre canal, atunci canalul e de tip p, cum ar fi
anodul diodei.
Elementul MOS-FET cu doua porti se numeste tetroda MOS-FET, e
mai mult decat un tranzistor MOS-FET, nu numai amplifica, dar
are si posibilitati de amestec ale semnalelor de pe cele doua porti
(rezolvare: YO6OWN)

##292#
19C26L/ Care din simbolurile din figura reprezinta o tetroda MOS
cu canal P?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)

##293#
20B26M/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor
JFET cu canal N?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)
##294#
21B26M/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor
unijonctiune (TUJ)cu canal P?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)

##295#
22B26M/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor
unijonctiune (TUJ)cu canal N?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)
##296#
23B26M/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor
JFET cu canal P?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)

##297#
24A26N/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor
bipolar PNP?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)

##298#
25B26N/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor
JFET cu canal P?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)

##299#
26B26N/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor
JFET cu canal N?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)

##300#
27A26N/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor
bipolar NPN?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)

##301#
01B27/ De ce de regula radiatoarele din aluminiu sunt eloxate in
negru?
Din cauza formei complicate, este mai ieftina eloxarea decat
vopsirea.
Pentru protectie la oxidare, iar eloxarea in negru este mai ieftina
decat in alte culori.
Din cauza formei complicate,caci eloxarea in negru patrunde mai
usor in toate colturile.
Pentru a imbunatati transmisia caldurii.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Culoarea neagra usureaza radiatia undelor infrarosii.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##302#
02B27/ Daca aveti de montat pe panoul din spate al unui aparat
un radiator din aluminiu cu aripioare paralele, cum se recomanda
sa fie orientate acestea?
Indiferent daca sunt verticale sau orizontale, dar totdeauna
aripioarele sa fie paralele cu latura cea mai mica a panoului.
Indiferent daca sunt verticale sau orizontale, dar totdeauna
aripioarele sa fie paralele cu latura cea mai mare a panoului.
Totdeauna orizontale pentru un transfer mai bun de caldura.
Totdeauna verticale pentru un transfer mai bun de caldura.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Convectia termica trebuie avantajata prin orientarea verticala.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##303#
03B27/ Se stie ca la montarea tranzistoarelor de putere pe
radiatoare se foloseste o pasta speciala compusa din ulei siliconic
si praf fin de alumina. Care este avantajul principal al acestei
proceduri?
Se imbunatateste transmisia termica.
Se protejaza suprafata radiatorului contra corodarii
electrochimice.
Se protejaza suprafata radiatorului contra patrunderii umezelii.
Se imbunatateste izolatia fata de radiator.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Oricat de plane sunt aparent suprafetele, la nivel microscopic,
suprafata de contact este foarte mica, din cauza neregularitatilor.
Pasta termoconductoare creste suprafata de contact foarte mult,
imbunatatindu-se transmisia termica.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##304#
04C27/ Cat este in general temperatura maxima permisa in
zonele de imbinare a balonului din sticla cu bornele metalice ale
tuburilor electronice de putere (valoare aproximativa)?
80-100 grade.
150-200 grade.
250-300 grade
300-450 grade.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Avem o imbinare de 2 materiale: sticla si metal, care au 2
coeficienti de dilatare diferiti. E clar ca peste o temperatura T0
dilatarile diferite vor duce la craparea sticlei si fisurarea tubului.
Temperatura T0 este data de catalog, folosita in proiectare.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##305#
05C27/ Cat este in general temperatura maxima permisa a
jonctiunii unui tranzistor cu siliciu (valoare aproximativa)?
60-80 grade.
80-90 grade.
100-150 grade
200-250 grade.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca nu mai putem tine mana pe capsula, atunci la exterior
temperatura a trecut de 70°C, iar in interior a trecut de 180°C, o
valoare peste temperatura de lucru nominala. Data de catalog.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##306#
06D27J/ De ce de regula ceramica 'de beriliu' (cu oxid de beriliu)
folosita in constructia tranzistoarelor sau a tuburilor este colorata
in roz?
Este culoarea sa naturala.
Nu exista nici o regula in acest sens.
Pentru a avertiza utilizatorul ca este periculoasa pentru sanatate.
Pentru a avertiza utilizatorul ca poate fi exploatata la temperaturi
mai mari.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

BeO, culoare naturala: alb mat, punct de topire: 2530°C,
clasificare EU: Foarte toxic(T+) Clasa carcinogena(cancer):
Categoria 2. Se foloseste sub forma de pulbere sinterizata, cand
are caracteritici mecanice ceramice. Se foloseste in
semiconductori RF de inalta performanta, fiindca are conductanta
termica mai buna decat Al2O3. Folosit ca ceramica structurala in
tuburile de inalta performanta, magnetroane si laseri cu gaz.
Pudra de Oxid de Beriliu este cancerigena daca este inghitita sau
inspirata si produce boala de plamani numita berilioza. (sursa:
[Link])
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##307#
07D27J/ Care este avantajul principal al utilizarii ceramicei 'de
beriliu' (cu oxid de beriliu) in costructia tranzistoarelor sau a
tuburilor?
Conductibilitatea termica aproape cat a alamei.
Rigiditatea dielectrica aproape cat a cuartului.
Pe scara duritatii este imediat sub diamant.
Spre deosebire de alte materiale ceramice, componentele se
realizeaza prin turnare, ca in cazul sticlei.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##308#
01B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un amplificator
operational in general?
A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Amplificatorul operational ideal, AO, este un element de sinteza a
circuitelor electronice(o cutie neagra), cu parametri ideali: Rd
infinita, si pur rezistiva, Ro = 0, amplificarea A infinita, frecventa
maxima de lucru infinita, nu introduce zgomot, etc..
In realitate, AO este C.I. realizat din tranzistoare, etc, a carui
schema implementeaza un AO cu parametri foarte apropiati de cei
ai AO ideal.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##309#
02C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic
de tip 'SI' (AND)?

A
B
C
D
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)

##310#
03C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic
de tip 'SAU' (OR)?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)

##311#
04B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un amplificator
in general?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

A, C si D sunt circuite digitale.
Simbolul pentru amplificator in general este triunghiul cu o intrare
si o iesire, simbolul B din figura.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##312#
05B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic
de tip 'Si' (AND)?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Raspuns general: exista 3 circuite logice de baza: AND=SI -
simbolul mai rotund(arc roman daca ar fi o arcada), OR=SAU -
simbolul rotund-ascutit(arc gotic, daca ar fi arcada) si
NOT(INVERTOR) - Simbolul de tip triunghi, cu cerculet pe iesire.
Simbolul triunghi, fara cerculet este circuitul BUFFER, dar nu
indeplineste functie de circuit logic, doar de repetor.
Cerculetul, simbolizeaza functia de negare NOT, si se poate gasi
pe oricare intrare sau iesire ale circuitelor logice de baza(AND,
OR, NOT), tranformandu-le dupa caz.
AND cu cerculet pe iesire este un AND + NOT pe iesire, devine
NAND
OR cu cerculet pe iesire este un OR + NOT pe iesire, devine NOR
Cerculetul NOT poate 'migra' de la intrare la iesire, 'transformand'
circuitul peste care 'sar' - a)Un OR cu intrarile negate este
echivalent cu un NAND(si transformarea NAND - OR cu intrarile
negate este valabila) b)Un AND cu intrarile negate este echivalent
cu un NOR, si invers c)Un inversor este echivalent cu un buffer cu
intrarea negata si invers
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##313#
06B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic
de tip 'SEPARATOR' (BUFFER)?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##314#
07C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic
de tip 'SAU' (OR)?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##315#
08C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic
de tip 'INVERTOR' (NOT)?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##316#
09C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic
de tip 'SI-NU' NAND)?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##317#
10C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic
de tip 'SAU-NU' (NOR)?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##318#
11B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic
de tip 'Si' (and)?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##321#
14C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic
de tip 'SAU' (OR)?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##322#
15B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic
de tip 'SI-NU' (NAND)?

A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##323#
16B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic
de tip 'SAU' (OR)?
A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##324#
17B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic
de tip 'SAU-NU' (NOR)?
A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##325#
18B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic
de tip 'INVERTOR' (NOT)?
A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##326#
19B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic
de tip 'SI' (AND)?
A
B
C
D

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##327#
20C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=3mA/V si
factorul de amplificare µ=30. Cat este rezistenta sa interna Ri?
Ri=1kΩ
Ri=9kΩ
Ri=10kΩ
Ri=90kΩ

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

In c.c. avem:
S = IA/UG;
Ri = 1/(IA/UA);
µ=UA/UG;
Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S = 30/3 [V/mA] =
10kΩ
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##328#
21C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=5mA/V si
factorul de amplificare µ=30. Cat este rezistenta sa interna Ri?
Ri=5kΩ
Ri=6kΩ
Ri=10kΩ
Ri=12kΩ

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

In c.c. avem:
S = IA/UG;
Ri = 1/(IA/UA);
µ=UA/UG;
Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S = 30/5 [V/mA] = 6kΩ
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##329#
22C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=3mA/V si
rezistenta interna Ri=3KΩ. Cat este factorul de amplificare µ?
µ=6
µ=9
µ=60
µ=90

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

In c.c. avem:
S = IA/UG;
Ri = 1/(IA/UA);
µ=UA/UG;
Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S deci µ = Ri * S =
3[V/mA] * 3[mA/V] = 9
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##330#
23C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=4mA/V si
rezistenta interna Ri=5KΩ. Cat este factorul de amplificare µ?
µ=9
µ=18
µ=20
µ=40

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

In c.c. avem:
S = IA/UG;
Ri = 1/(IA/UA);
µ=UA/UG;
Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S deci µ = Ri * S =
5[V/mA] * 4[mA/V] = 20
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##331#
24C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc rezistenta interna
Ri=3KΩ si factorul de amplificare µ=30. Cat este panta S?
S=3mA/V
S=6mA/V
S=9mA/V
S=10mA/V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

In c.c. avem:
S = IA/UG;
Ri = 1/(IA/UA);
µ=UA/UG;
Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S deci S= µ / Ri = 30 /
3[V/mA] = 10 mA/V
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##332#
25C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc rezistenta interna
Ri=5KΩ si factorul de amplificare µ=30. Cat este panta S?
S=3mA/V
S=6mA/V
S=9mA/V
S=10mA/V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

In c.c. avem:
S = IA/UG;
Ri = 1/(IA/UA);
µ=UA/UG;
Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S deci S= µ / Ri = 30 /
5[V/mA] = 6 mA/V
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##333#
01B31J/ O sarcina artificiala de 75 Ω este realizata prin
conectarea in paralel a 8 rezistoare chimice neinductive si absolut
identice. Ce valoare are rezistenta fiecaruia dintre ele?
300 Ω
400 Ω
450 Ω
600 Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca rezistentele au valoare identica, 1/R = 8/75Ω => R = 8 *
75Ω = 600Ω
Cu cat creste numarul de rezistente 'identice' puse in paralel cu
atat creste puterea disipabila pe sarcina artificiala si scade
impactul tolerantei componentelor.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##334#
02B31J/ O sarcina artificiala de 50 Ω este realizata prin
conectarea in paralel a 8 rezistoare chimice neinductive si absolut
identice. Ce valoare are rezistenta fiecaruia dintre ele?
300Ω
400Ω
450Ω
600Ω.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca rezistentele au valoare identica, 1/R = 8/50Ω => R = 8 *
50Ω = 400Ω
Cu cat creste numarul de rezistente 'identice' puse in paralel cu
atat creste puterea disipabila pe sarcina artificiala si scade
impactul tolerantei componentelor.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##335#
03B31J/ O sarcina artificiala de 75 Ω este realizata prin
conectarea in paralel a 6 rezistoare chimice neinductive si absolut
identice. Ce valoare are rezistenta fiecaruia dintre ele?
300Ω
400Ω
450Ω
600Ω.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca rezistentele au valoare identica, 1/R = 6/75Ω => R = 6 *
75Ω = 450Ω
Cu cat creste numarul de rezistente 'identice' puse in paralel cu
atat creste puterea disipabila pe sarcina artificiala si scade
impactul tolerantei componentelor.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##336#
04B31J/ O sarcina artificiala de 50 Ω este realizata prin
conectarea in paralel a 6 rezistoare chimice neinductive si absolut
identice. Ce valoare are rezistenta fiecaruia dintre ele?
300Ω
400Ω
450Ω
600Ω.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca rezistentele au valoare identica, 1/R = 6/50Ω => R = 6 *
50Ω = 300Ω
Cu cat creste numarul de rezistente 'identice' puse in paralel cu
atat creste puterea disipabila pe sarcina artificiala si scade
impactul tolerantei componentelor.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##337#
05C31/ Doua condensatoare C1 si C2, de acelasi tip si cu aceiasi
capacitate, sunt conectate in serie, iar la bornele ansamblului se
aplica o tensiune de curent continuu. Tensiunile masurate cu
voltmetrul electronic la bornele celor doua condensatoare sunt:
Uc1=100V, Uc2=300V. Care dintre ele are pierderile cele mai
mari?
C1
C2
Nu este posibil ca cele doua tensiuni sa fie inegale.
Cele doua condensatoare au pierderi egale, dar tensiunea la
bornele lui C2 este mai mare pentru ca el este conectat probabil
spre borna pozitiva.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Condensatorul cu pierderi in c.c. este modelat ca un condensator
ideal pus in paralel cu un rezistor - care simuleaza pierderile.
Acest rezistor este de valoare foarte mare pentru un condensator
valid, si de valoare mai mica, pentru un condensator cu
pierderi/defecte. Pentru condensatorul in sc.c. R=0.
Pentru problema noastra, dupa o perioada de incarcare a
condensatorilor, in schema raman doar rezistentele de pierdere:
pe rezistenta mai mica, tensiunea este mai mica(RC1 in cazul
problemei). Deci C1 este condensatorul cu pierderi.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##338#
06C31J/ Un circuit serie R,C este alimentat de la un generator de
semnal sinusoidal. Tensiunea la bornele intregului grup este de
500V, iar tensiunea la bornele rezistorului este Ur=400V. Cat este
tensiunea Uc la bornele condensatorului?
Uc=100V
Uc=200V
Uc=300V
Uc=400V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezolvam prin metoda vectoriala. (Figura este doar orientativa,

pentru principiu.) In triunghiul dreptunghic, avem ipotenuza U =
500V, o latura Ur = 400V. Aplicam teorema lui Pitagora si aflam
cealalta latura Uc=300V.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##339#
07C31J/ Un circuit serie R,C este alimentat de la un generator de
semnal sinusoidal. Tensiunea la bornele intregului grup este de
5V, iar tensiunea la bornele rezistorului este Ur=4V. Cat este
tensiunea Uc la bornele condensatorului?
Uc=1V
Uc=2V
Uc=3V
Uc=4V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezolvam prin metoda vectoriala. (Figura este doar orientativa,
pentru principiu.) In triunghiul dreptunghic, avem ipotenuza U =
5V, o latura Ur = 4V. Aplicam teorema lui Pitagora si aflam
cealalta latura Uc=3V.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##340#
08C31J/ Un circuit serie R,C este alimentat de la un generator de
semnal sinusoidal. Tensiunea la bornele intregului grup este de
500mV, iar tensiunea la bornele rezistorului este Ur=400mV. Cat
este tensiunea Uc la bornele condensatorului?
Uc=100mV
Uc=200mV
Uc=300mV
Uc=400mV

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezolvam prin metoda vectoriala. (Figura este doar orientativa,

pentru principiu.) In triunghiul dreptunghic, avem ipotenuza U =
500mV, o latura Ur = 400mV. Aplicam teorema lui Pitagora si
aflam cealalta latura Uc=300mV.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##341#
09B31K/ Se da un circuit serie R,L,C alimentat in curent alternativ
sinusoidal. Tensiunea la bornele inductantei este Ul=300V, cea de
la bornele condensatorului este Uc=300V, iar cea de la bornele
rezistentei este Ur=50V. Cat este tensiunea la bornele intregului
circuit?
50V
250V
350V
650V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezolvarea rapida: Circuitul RLC serie este la frecventa de

##342#
10C31K/ Se da un circuit serie R,L,C alimentat in curent alternativ
sinusoidal. Tensiunea la bornele inductantei este Ul=300V, cea de
la bornele condensatorului este Uc=300V, iar cea de la bornele
intregului circuit este Ub=50V. Cat este tensiunea la bornele
rezistentei?
50V
250V
350V
650V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezolvarea rapida: Circuitul RLC serie este la frecventa de

rezonanta, cand UL = UC; UL si UC sunt intotdeauna in anti-faza. In
cazul rezonantei, Ub = Ur = 50V.
Rezolvare prin reprezentare fazoriala(cu versori), vezi figura: UC
este in antifaza cu UL. Fiind inseriate, prin elementele de circuit
curentul este unic. Fiindca UL = UC, rezultanta lor este zero, iar
rezultanta Ub = Ur
Rezolvare analitica: Fata de curent, In curent alternativ, circuitul
este compus din impedante. Aplicam Kirchoff in instantaneu pe
ochiul de retea: Ub = Ur + Ul + Uc
De aici reiese Ur = 50V. Uc este -300V, semnul arata ca e in
antifaza.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##343#
11D31K/ Se da un circuit serie R,L,C alimentat in curent alternativ
sinusoidal. Tensiunea la bornele inductantei este Ul=300V, cea de
la bornele intregului circuit este Ub=50V, iar cea de la bornele
rezistentei este Ur=50V. Cat este tensiunea la bornele
condensatorului?
50V
250V
300V
350V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rezolvarea rapida: Circuitul RLC serie este la frecventa de
rezonanta, cand UL = UC, dar in anti-faza. Raspuns: UC = 300V
Rezolvare prin reprezentare fazoriala(cu versori), vezi figura: UC
este in antifaza cu UL. Fiind inseriate, prin elementele de circuit
curentul este unic. Pentru ca rezultanta Ub = Ur, trebuie ca UL =
UC, dar in anti-faza.
Rezolvare analitica: Fata de curent, In curent alternativ, circuitul
este compus din impedante. Aplicam Kirchoff pe ochiul de retea:
Ub = UR + UL + UC
De aici reiese UC = - 300V. Semnul - arata anti-faza.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##344#
12E31/ Cat este rezistenta echivalenta Rb la bornele circuitului
din figura?

Rb=r
Rb=2r
Rb=3r
Rb=4r

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Incepem sa evaluam schema dinspre dreapta inspre stanga:
2r || 2r = r
r + r = 2r
2r || 2r = r
r + r = 2r
2r || 2r = r
r + r = 2r
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##345#
13E31/ Cat este rezistenta echivalenta Rb la bornele circuitului
din figura?

Rb=r
Rb=2r
Rb=3r
Rb=4r

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Schema este doar aparent complicata, fiind prezentata in mod
complicat ochiului nostru. Daca incercam sa rearanjam schema,
considerand conductoarele mai 'elastice', vom observa ca de fapt
toate cele 5 rezistente sunt in paralel. Fiind de valoare egala, Rb
= 5r / 5 = r. Cine nu crede, sa calculeze dupa formula.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##346#
14E31/ Cat este rezistenta echivalenta Rb la bornele circuitului
din figura?
Rb=r
Rb=2r
Rb=3r
Rb=4r

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Schema este doar aparent complicata, fiind prezentata in mod
complicat ochiului nostru. Daca incercam sa rearanjam schema,
considerand conductoarele mai 'elastice', vom observa ca de fapt
cele trei rezistoare de valoare 6r sunt in paralel, iar acest
ansamblu este inseriat cu rezistorul de valoare r.
6r || 6r || 6r = 2r; 2r + r = 3r
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##347#
15D31/ Cat este rezistenta echivalenta Rb la bornele circuitului
din figura?

Rb=r
Rb=2r
Rb=3r
Rb=4r

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Incepem sa evaluam schema dinspre dreapta inspre stanga:
r inseriat cu r = 2r
2r || 2r = r
r + r + 2r = 4r
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##348#
16E31/ Cat este rezistenta echivalenta Rb la bornele circuitului
din figura?
Rb=r
Rb=2r
Rb=3r
Rb=4r

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Schema este doar aparent complicata, fiind prezentata in mod
complicat ochiului nostru. Daca analizam schema eventual cu
creioane colorate, incercand sa o rearanjam, vom observa ca de
fapt toate cele 5 rezistente sunt in paralel. Fiind de valoare egala,
Rb = 5r / 5 = r. Cine nu crede, sa calculeze dupa formula.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##349#
17E31L/ Daca ampermetrele din figura alaturata sunt ideale
(rezistenta interna nula), iar cele trei rezistoare au valoarea
r=30Ω, atunci cat este rezistenta echivalenta Rb la bornele
intregului circuit?

Rb=10Ω
Rb=30Ω
Rb=60Ω
Rb=90Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Este o alta problema in care se complica intentionat schema. Nu
ne intreaba nimeni cat arata ampermetrele, curentii, etc. Din
enunt, ampermetrele sunt ideale, adica se pot elimina de pe
schema, inlocuindu-le cu conductoare. Mai trebuie sa observam
doar ca cele 3 rezistoare sunt montate in paralel, deci Rb = r / 3
= 30Ω / 3 = 10Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##350#
18F31L/ Daca ampermetrele din figura alaturata sunt ideale
(rezistenta interna nula),U=30V, iar cele trei rezistoare au
valoarea r=30Ω, atunci ce curent indica ampermetrul A4?

0,33A
1A
2A
3A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Schema o putem simplifica inlocuind A1, A2 si A3 cu conductoare
fiindca ampermetrele sunt ideale - se monteaza in serie. Mai
trebuie sa observam doar ca cele 3 rezistoare sunt montate in
paralel, deci Rb = r / 3 = 30Ω / 3 = 10Ω
Curentul total indicat de A4 va fi U / Rb = 30V / 10Ω = 3A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##351#
19F31L/ Daca ampermetrele din figura alaturata sunt ideale
(rezistenta interna nula),U=30V, iar cele trei rezistoare au
valoarea r=30Ω, atunci ce curent indica ampermetrul A3?

0,33A
1A
2A
3A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Schema o putem simplifica inlocuind A1, A2 si A4 cu conductoare
fiindca ampermetrele sunt ideale - se monteaza in serie. Mai
trebuie sa observam doar ca cele 3 rezistoare sunt montate in
paralel, deci Rb = r / 3 = 30Ω / 3 = 10Ω
Conform regulii divizorului de curent, curentul total printr-o
rezistenta a circuitului va fi o treime din curentul total I total = U
/ Rb = 30V / 10Ω = 3A
A3 alimenteaza 2 din cele 3 rezistente, va arata deci 3A * 2/3 = 2
A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##352#
20F31L/ Daca ampermetrele din figura alaturata sunt ideale
(rezistenta interna nula),U=30V, iar cele trei rezistoare au
valoarea r=30Ω, atunci ce curent indica ampermetrul A2?

0,33A
1A
2A
3A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Schema o putem simplifica inlocuind A1, A3 si A4 cu conductoare
fiindca ampermetrele sunt ideale - se monteaza in serie. Mai
trebuie sa observam doar ca cele 3 rezistoare sunt montate in
paralel, deci Rb = r / 3 = 30Ω / 3 = 10Ω
Conform regulii divizorului de curent, curentul total printr-o
rezistenta a circuitului va fi o treime din curentul total I total = U
/ Rb = 30V / 10Ω = 3A
A2 alimenteaza 2 din cele 3 rezistente, va arata deci 3A * 2/3 = 2
A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##353#
21F31L/ Daca ampermetrele din figura alaturata sunt ideale
(rezistenta interna nula),U=30V, iar cele trei rezistoare au
valoarea r=30Ω, atunci ce curent indica ampermetrul A1?
0,33A
1A
2A
3A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Schema o putem simplifica inlocuind A2, A3 si A4 cu conductoare
fiindca ampermetrele sunt ideale - se monteaza in serie. Mai
trebuie sa observam doar ca cele 3 rezistoare sunt montate in
paralel, deci Rb = r / 3 = 30Ω / 3 = 10Ω
Conform regulii divizorului de curent, curentul total printr-o
rezistenta a circuitului va fi o treime din curentul total I total = U
/ Rb = 30V / 10Ω = 3A
A1 alimenteaza unul din cele 3 rezistente, va arata deci 3A * 3 =
1A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##354#
22B31M/ Divizorul rezistiv reglabil din figura este alimentat de la
o sursa de tensiune constanta, iar regimul sau este supravegheat
cu instrumente de masura ideale. Cum se modifica indicatiile
acestora daca rezistenta potentiometrului 'rp' creste?

A scade, V1 creste, V2 scade.

A scade, V1 scade, V2 creste.
A creste, V1 creste, V2 scade.
A creste, V1 scade, V2 creste.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

V1 si V2 fiind voltmetre ideale, rezistenta lor interna este infinita.
Daca rp creste, atunci creste si rp+r, iar curentul I masurat de
ampermetul A, I = U/(rp+r), scade.
rp si r constituie un divizor de tensiune, iar U2 = U * r/(rp+r);
daca rp creste, U2 scade iar U1 creste, fiindca U1+U2=U,
constant.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##355#
23B31M/ Divizorul rezistiv reglabil din figura este alimentat de la
o sursa de tensiune constanta, iar regimul sau este supravegheat
cu instrumente de masura ideale. Cum se modifica indicatiile
acestora daca rezistenta potentiometrului 'rp' scade?

A scade, V1 creste, V2 scade.

A scade, V1 scade, V2 creste.
A creste, V1 creste, V2 scade.
A creste, V1 scade, V2 creste.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

V1 si V2 fiind voltmetre ideale, rezistenta lor interna este infinita.
Daca rp scade, atunci scade si rp+r, iar curentul I masurat de
ampermetul A, I = U/(rp+r), creste.
rp si r constituie un divizor de tensiune, iar U2 = U * r/(rp+r);
daca rp scade, U2 creste, iar U1 scade, fiindca U1+U2=U,
constant.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##356#
24B31M/ Divizorul rezistiv reglabil din figura este alimentat de la
o sursa de tensiune constanta, iar regimul sau este supravegheat
cu instrumente de masura ideale. Cum se modifica indicatiile
acestora daca rezistenta fixa 'r' scade?

A scade, V1 creste, V2 scade.

A scade, V1 scade, V2 creste.
A creste, V1 creste, V2 scade.
A creste, V1 scade, V2 creste.
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
V1 si V2 fiind voltmetre ideale, rezistenta lor interna este infinita.
Daca r scade, atunci scade si rp+r, iar curentul I masurat de
ampermetul A, I = U/(rp+r), creste.
rp si r constituie un divizor de tensiune, iar U1 = U * rp/(rp+r);
daca r scade, U1 creste, iar U2 scade, fiindca U1+U2=U,
constant.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##357#
25B31M/ Divizorul rezistiv reglabil din figura este alimentat de la
o sursa de tensiune constanta, iar regimul sau este supravegheat
cu instrumente de masura ideale. Cum se modifica indicatiile
acestora daca rezistenta fixa 'r' creste?

A scade, V1 creste, V2 scade.

A scade, V1 scade, V2 creste.
A creste, V1 creste, V2 scade.
A creste, V1 scade, V2 creste.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

V1 si V2 fiind voltmetre ideale, rezistenta lor interna este infinita.
Daca r creste, atunci creste si rp+r, iar curentul I masurat de
ampermetul A, I = U/(rp+r), scade.
rp si r constituie un divizor de tensiune, iar U1 = U * rp/(rp+r);
daca r creste, U1 scade, iar U2 creste, fiindca U1+U2=U,
constant.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##358#
26B31/ Cat este capacitatea echivalenta la bornele A, B ale
circuitului din figura?
50pF
100pF
150pF
200pF

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Incepem sa reducem schema dinspre dreapta spre stanga:50pF ||
50pF = 100pF
100pF serie cu 100pF = 50pF
50pF || 50pF = 100pF
100pF serie cu 100pF = 50pF
50pF || 50pF = 100pF
100pF serie cu 100pF = 50pF
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##359#
27B31/ Cat este capacitatea echivalenta la bornele A, B ale
circuitului din figura?

5pF
10pF
25pF
50pF

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Figura e complicata doar pentru ochi, nu in sine. Daca o sa
consideram firele mai 'elastice', sau notam cu A si B terminalele
condensatorilor in functie de numele bornei la care sunt legate, o
sa observam ca de fapt toti condensatorii sunt legati in paralel
intre bornele A si B.
Astfel capacitatea totala este 5 * 10pF = 50pF
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##360#
28B31/ Cat este capacitatea echivalenta la bornele A, B ale
circuitului din figura?

50pF
100pF
150pF
200pF

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Incepem sa reducem schema dinspre dreapta spre stanga:
100pF serie cu 100pF = 50pF
50pF || 50pF = 100pF
100pF serie cu 100pF = 50pF
50pF || 50pF = 100pF
100pF serie cu 100pF = 50pF
50pF || 50pF = 100pF
100pF serie cu 100pF = 50pF
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##361#
29B31/ Cat este capacitatea echivalenta la bornele A, B ale
circuitului din figura?

50pF
100pF
150pF
200pF

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Incepem sa reducem schema dinspre dreapta spre stanga:
100pF serie cu 100pF = 50pF
50pF || 50pF = 100pF
100pF serie cu 100pF = 50pF
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##362#
30B31/ Cat este capacitatea echivalenta la bornele A, B ale
circuitului din figura?
50pF
100pF
150pF
200pF

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Condensatoarele de sus, 4 bucati, sunt in paralel, capacitatea lor
totala este 4 * 25pF = 100 pF.
Condensatorul rezultat, de 100pF este inseriat cu cel de 100pF din
figura, deci capacitatea echivalenta este de 50pF.
Condensatorul rezultat astfel din compunere, se afla intre bornele
A si B, in paralel cu condensatorul de 50pF din dreapta figurii, si el
tot intre A si B este conectat.
50pF || 50pF = 100pF
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##363#
31B31/ Cat este capacitatea echivalenta la bornele A, B ale
circuitului din figura?

50pF
100pF
150pF
200pF

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca ne uitam atent, observam 'pacaleala' - schema este foarte
simpla de fapt: toti condensatorii sunt de fapt in paralel.
Capacitatea totala este suma capacitatilor, CAB = 5 * 20pF =
100pF
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##364#
32E31/ Daca circuitul din figura contine componente ideale, atunci
ce valoare va avea tensiunea la bornele A, B (Uab) indicata de
voltmetrul U?

Uab=0V
Uab=25V
Uab=50V
Uab=100V

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Este o pacaleala pentru ochi, rezistentele sunt aranjate mai
neobisnuit. De fapt, cele 4 rezistente din stanga formeaza o punte
Wheatstone, si se poate rearanja ca in figura generala. Se
observa ca puntea este in echilibru - rezistentele sunt egale, deci
tensiunea intre punctele A si B este zero. Tensiunea fiind zero, pe
rezistenta din dreapta, paralela cu voltmetrul, nu avem curent, ea
se poate scoate din schema.
Mai simplist: In acest caz particular, puntea este alcatuita din
doua divizoare identice de tensiune. Punctele A si B ale
divizoarelor se afla la acelasi potential, 50V(divizoarele sunt de
tipul /2). UAB = VA - VB = 50V - 50V = 0.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##365#
33E31/ Daca circuitul din figura contine componente ideale, atunci
ce valoare va indica ampermetrul A care este de tipul 'cu zero la
mijlocul scalei'?

0,5A la stanga lui zero.

zero Amperi.
0,5A la dreapta lui zero.
0,25A la dreapta lui zero.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Este o pacaleala pentru ochi, rezistentele sunt aranjate mai
neobisnuit. De fapt, cele 4 rezistente din stanga formeaza o punte
Wheatstone, si se poate rearanja ca in figura generala. Se
observa ca puntea este in echilibru - rezistentele sunt egale, deci
tensiunea intre punctele A si B este zero. Tensiunea fiind zero, pe
rezistenta din dreapta, in serie cu ampermetrul, nu avem curent,
ea se poate scoate din schema.
Mai simplist: In acest caz particular, puntea este alcatuita din
doua divizoare identice de tensiune. Punctele A si B ale
divizoarelor se afla la acelasi potential, 5V(divizoarele sunt de
tipul /2). UAB = VA - VB = 5V - 5V = 0.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##366#
01A32/ Analizand dispozitivul din figura se deduce ca acesta este
un filtru RC de tip:
Trece sus.
Trece jos.
Trece banda.
Trece tot.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Cu cresterea frecventei scade impedanta cu care esta
scurtcircuitata intrarea Ui la masa: Z = R + XC = R + (1 / 2 * π *
C), la limita avem Z = R; Cu scaderea frecventei Z catre masa
creste, la f=0 avand Z = infinit.
Observam ca tensiunea Uo de iesire are amplitudinea invers
proportionala cu frecventa, deci filtrul se comporta ca un filtru
trece-jos.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##367#
02A32J/ Care dintre tipurile de schema din figura poate
reprezenta un filtru trece banda?

Tipul 1.
Tipul 2.
Tipul 3.
Nici unul dintre tipuri.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Primul tip consta din doua circuite acordate LC, cuplate magnetic.
Fiecare circuit are propria fecventa de rezonanta, si propria banda
de trecere, in jurul frecventei de rezonanta. Banda de trecere a
sistemului se poate obtine grafic prin suprafata rezultata din
intersectia caracteristicilor de trecere individuale(ce fraza
complicata...). Pe scurt, cand cele doua frecvente de rezonanta
sunt foarte apropiate, si cele 2 'cocoase' se suprapun, acolo e
banda de trecere a filtrului. De obicei, unul sau ambele circuite LC
sunt reglabile, astfel se pot obtine caracteristici de trecere foarte
inguste. Deci primul circuit este un filtru trece-banda.
Fara sa intram in matematica, al doilea circuit este un FTJ si al
treile FTS fiindca cu cat crestem frecventa semnalului, cu atat
semnalul trece mai usor prin condensatoare, si trece mai greu
prin bobine, in timp ce frecventele foarte joase, asemanatoare
cirentului continuu, trec usor prin bobine si greu prin
condensatoare.(ZC = 1/ωC iar ZL = ωL - Creste 2*π*f => scade ZC
si creste ZL
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##368#
03A32J/ Care dintre tipurile de schema din figura poate
reprezenta un filtru trece sus?

Tipul 1.
Tipul 2.
Tipul 3.
Nici unul dintre tipuri.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##369#
04A32J/ Care dintre tipurile de schema din figura poate
reprezenta un filtru trece jos?

Tipul 1.
Tipul 2.
Tipul 3.
Nici unul dintre tipuri.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##370#
05A32J/ Care dintre tipurile de schema din figura poate
reprezenta un filtru opreste banda?

Tipul 1.
Tipul 2.
Tipul 3.
Nici unul dintre tipuri.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##371#
06B32/ Caracteristica de frecventa de transfer din figura este
specifica filtrului:

trece banda
opreste banda
trece sus
trece jos

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Observam ca intre f1 si f2 caracteristica filtrului este de a 'taia'
puternic din amplitudinea semnalelor ce trec prin filtru, in timp ce
in afara benzii f1-f2 amplitudinea semnalelor ce trec este lasata
mare(un filtru real atenueaza si acolo, dar nu mult). Acest filtru se
numeste filtru opreste banda, pentru banda f1-f2
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##372#
07D32K/ La un circuit rezonant paralel capacitatea totala de acord
variaza intre valoarea minima Cm = 20pF si cea maxima CM =
180 pF. Daca inductanta circuitului ramane constanta, cat este
valoarea raportului intre frecventa maxima de acord fM
(corespunzatoare lui Cm) si cea minima fm (corespunzatoare lui
CM)?
fM/fm = 3
fM/fm = 2,5
fM/fm = 2
fM/fm = 1,5

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Folosim formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); De aici fM / fm
= √L * CM / √L * Cm = (√L * √CM) / (√L * √Cm) = √CM / √CM
= √CM/Cm = √180/20 = √9 = 3
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##373#
08D32K/ La un circuit rezonant paralel capacitatea totala de acord
variaza intre valoarea minima Cm = 20pF si cea maxima CM = 80
pF. Daca inductanta circuitului ramane constanta, cat este
valoarea raportului intre frecventa maxima de acord fM
(corespunzatoare lui Cm) si cea minima fm (corespunzatoare lui
CM)?
fM/fm = 3
fM/fm = 2,5
fM/fm = 2
fM/fm = 1,5

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Folosim formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); De aici fM / fm
= √L * CM / √L * Cm = (√L * √CM) / (√L * √Cm) = √CM / √CM
= √CM/Cm = √80/20 = √4 = 2
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##374#
09D32K/ La un circuit rezonant paralel capacitatea totala de acord
variaza intre valoarea minima Cm = 10pF si cea maxima CM = 90
pF. Daca inductanta circuitului ramane constanta, cat este
valoarea raportului intre frecventa maxima de acord fM
(corespunzatoare lui Cm) si cea minima fm (corespunzatoare lui
CM)?
fM/fm = 3
fM/fm = 2,5
fM/fm = 2
fM/fm = 1,5

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Folosim formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); De aici fM / fm
= √L * CM / √L * Cm = (√L * √CM) / (√L * √Cm) = √CM / √CM
= √CM/Cm = √90/10 = √9 = 3
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##375#
10C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanta la
bornele unui circuit rezonant serie LC la frecvente mai mari decat
frecventa de rezonanta proprie?
Totdeauna inductiv.
Inductiv numai daca L/C<1 si capacitiv in celelalt caz.
Capacitiv numai daca L/C<1 si inductiv in celelalt caz.
Totdeauna capacitiv.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

La rezonanta, UL = -UC, rezultanta este zero, sistemul se comporta

ca un scurt-circuit. Odata cu cresterea frecventei, XL = ωL creste,
iar XC = 1/ωC scade, astfel ca peste frecventa de rezonanta
UL>UC, caracterul circuitului fiind inductiv.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##376#
11C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanta la
bornele unui circuit rezonant serie LC la frecvente mai mici decat
frecventa de rezonanta proprie ?
Totdeauna inductiv.
Inductiv numai daca L/C<1 si capacitiv in celelalt caz.
Capacitiv numai daca L/C<1 si inductiv in celelalt caz.
Totdeauna capacitiv.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

La rezonanta, UL = -UC, rezultanta este zero, sistemul se comporta
ca un scurt-circuit. Odata cu scaderea frecventei, XL = ωL scade,
iar XC = 1/ωC creste, astfel ca sub frecventa de rezonanta UL <
UC, caracterul circuitului fiind capacitiv.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##377#
12C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanta la
bornele unui circuit rezonant LC paralel la frecvente mai mici
decat frecventa de rezonanta proprie?
Totdeauna inductiv.
Inductiv numai daca L/C<1 si capacitiv in alt caz.
Capacitiv numai daca L/C<1 si inductiv in alt caz.
4 Totdeauna capacitiv.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Stim ca circuitul LC paralel are la rezonanta impedanta maxima, si
mai mica alfel. Cu scaderea frecventei de rezonanta, XC = 1/ωC
incepe sa creasca si XL = ωL sa scada. Dar stiind ca impedanta
circuitului scade cu scaderea frecventei sub frecventa de
rezonanta, se observa ca bobina contribuie cu scaderea de
impedanta, nu condensatorul. Avem caracter inductiv
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##378#
13C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanta la
bornele unui circuit rezonant paralel LC la frecvente mai mari
decat frecventa de rezonanta proprie?
Totdeauna inductiv.
Inductiv numai daca L/C<1 si capacitiv in celelalte cazuri.
Capacitiv numai daca L/C<1 si inductiv in celelalte cazuri.
Totdeauna capacitiv.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Stim ca circuitul LC paralel are la rezonanta impedanta maxima, si
mai mica alfel. Cu cresterea frecventei de rezonanta, XC = 1/ωC
incepe sa scada si XL = ωL sa creasca. Dar stiind ca impedanta
circuitului scade cu cresterea frecventei peste frecventa de
rezonanta, se observa ca nu bobina contribuie cu scaderea de
impedanta, ci condensatorul. Avem caracter capacitiv.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##379#
14B32M/ Un circuit serie este compus dintr-un condensator C si o
inductanta L, a caror reactante la 1000Hz sunt egale si au
valoarea Xc=Xl=250 Ω. Ce reactanta va prezenta la borne acest
circuit la frecventa de 2000Hz si ce caracter va avea reactanta?
375Ω - inductiv
500Ω - inductiv
375Ω - capacitiv
500Ω - capacitiv

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

ω1 = 2 * π * f1, ω2 = 2 * π * f2
Xc = 1/(ω1*C) => C = 1 / (ω1 * 250Ω)
Xl = ω1*L => L = 250Ω/ω1
La 2000Hz avem:
Xc = 1/(ω2*C) = 1/(ω2*(1 / (ω1 * 250Ω))) = 1/(2*π*f2*(1 /
(2*π*f1 * 250Ω)));Dupa simplificari obtinem Xc= 250Ω*f1/f2 =
125Ω
XL = ω2*L = ω2*(250Ω/ω1) = 2*π*f2*(250Ω/2*π*f1); Dupa
simplificari obtinem XL = 250Ω*f2/f1 = 500Ω
Fiindca XL si XC sunt valori vectoriale de sens opus, avem Z = XL-
XC = 500Ω-125Ω = 375Ω
Caracterul este inductiv, fiindca in modul XL > XC.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##380#
15B32M/ Un circuit serie este compus dintr-un condensator C si o
inductanta L, a caror reactante la 1000Hz sunt egale si au
valoarea Xc=Xl=250 Ω. Ce reactanta va prezenta la borne acest
circuit la frecventa de 500Hz si ce caracter va avea reactanta?
375Ω - inductiv
500Ω - inductiv
375Ω - capacitiv
500Ω - capacitiv

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

ω1 = 2 * π * f1, ω2 = 2 * π * f2
Xc = 1/(ω1*C) => C = 1 / (ω1 * 250Ω)
Xl = ω1*L => L = 250Ω/ω1
La 2000Hz avem:
Xc = 1/(ω2*C) = 1/(ω2*(1 / (ω1 * 250Ω))) = 1/(2*π*f2*(1 /
(2*π*f1 * 250Ω)));Dupa simplificari obtinem Xc= 250Ω*f1/f2 =
500Ω
XL = ω2*L = ω2*(250Ω/ω1) = 2*π*f2*(250Ω/2*π*f1); Dupa
simplificari obtinem XL = 250Ω*f2/f1 = 125Ω
Fiindca XL si XC sunt valori vectoriale de sens opus, avem Z = XL-
XC = 125Ω-500Ω = -375Ω
Caracterul este capacitiv, fiindca in modul XC > XL.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##381#
16B32M/ Un circuit serie este compus dintr-un condensator C si o
inductanta L, a caror reactante la 1000Hz sunt egale si au
valoarea Xc=Xl=500 Ω. Ce reactanta va prezenta la borne acest
circuit la frecventa de 2000Hz si ce caracter va avea reactanta?
750Ω - inductiv
250Ω - inductiv
750Ω - capacitiv
250Ω - capacitiv

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

ω1 = 2 * π * f1, ω2 = 2 * π * f2
Xc = 1/(ω1*C) => C = 1 / (ω1 * 500Ω)
Xl = ω1*L => L = 500Ω/ω1
La 2000Hz avem:
Xc = 1/(ω2*C) = 1/(ω2*(1 / (ω1 * 500Ω))) = 1/(2*π*f2*(1 /
(2*π*f1 * 500Ω)));Dupa simplificari obtinem Xc= 500Ω*f1/f2 =
250Ω
XL = ω2*L = ω2*(500Ω/ω1) = 2*π*f2*(500Ω/2*π*f1); Dupa
simplificari obtinem XL = 500Ω*f2/f1 = 1000Ω
Fiindca XL si XC sunt valori vectoriale de sens opus, avem Z = XL-
XC = 1000Ω-250Ω = 750Ω
Caracterul este inductiv, fiindca in modul XL > XC.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##382#
17B32M/ Un circuit serie este compus dintr-un condensator C si o
inductanta L, a caror reactante la 1000Hz sunt egale si au
valoarea Xc=Xl=500 Ω. Ce reactanta va prezenta la borne acest
circuit la frecventa de 500Hz si ce caracter va avea reactanta?
750Ω - inductiv
250Ω - inductiv
750Ω - capacitiv
250Ω - capacitiv

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

ω1 = 2 * π * f1, ω2 = 2 * π * f2
Xc = 1/(ω1*C) => C = 1 / (ω1 * 500Ω)
Xl = ω1*L => L = 500Ω/ω1
La 2000Hz avem:
Xc = 1/(ω2*C) = 1/(ω2*(1 / (ω1 * 500Ω))) = 1/(2*π*f2*(1 /
(2*π*f1 * 500Ω)));Dupa simplificari obtinem Xc= 500Ω*f1/f2 =
1000Ω
XL = ω2*L = ω2*(500Ω/ω1) = 2*π*f2*(500Ω/2*π*f1); Dupa
simplificari obtinem XL = 500Ω*f2/f1 = 250Ω
Fiindca XL si XC sunt valori vectoriale de sens opus, avem Z = XL-
XC = 250Ω-1000Ω = -750Ω
Caracterul este capacitiv, fiindca in modul XC > XL.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##383#
18C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este
reglat pentru frecventa centrala de 7000kHz si prezinta o
atenuare de -3dB la frecventele: 7035 kHz si 6965 kHz. Cat este
factorul de calitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?
Qs=25
Qs=50
Qs=75
Qs=100

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Qs = F0 / Largimea de banda = F0 / ΔF
Qs = 7000kHz / (7035kHz - 6965kHz) = 7000 / 70 = 100
Qs = 100
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##384#
19C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este
reglat pentru frecventa centrala de 10MHz si prezinta o atenuare
de -3dB la frecventele: 9950kHz si 10050 kHz. Cat este factorul
de calitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?
Qs=25
Qs=50
Qs=75
Qs=100

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Qs = F0 / Largimea de banda = F0 / ΔF
Qs = 10000kHz / (10050kHz - 9950kHz) = 10000 / 100 = 100
Qs = 100
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##385#
20C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este
reglat pentru frecventa centrala de 7000kHz si prezinta o
atenuare de -3dB la frecventele: 7070 kHz si 6930 kHz. Cat este
factorul de calitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?
Qs=25
Qs=50
Qs=75
Qs=100
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
Qs = F0 / Largimea de banda = F0 / ΔF
Qs = 7000kHz / (7070kHz - 6930kHz) = 7000 / 140 = 50
Qs = 50
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##386#
21C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este
reglat pentru frecventa centrala de 7000kHz si prezinta o
atenuare de -3dB la frecventele: 7140kHz si 6860kHz. Cat este
factorul de calitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?
Qs=25
Qs=50
Qs=75
Qs=100

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Qs = F0 / Largimea de banda = F0 / ΔF
Qs = 7000kHz / (7140kHz - 6860kHz) = 7000 / 280 = 25
Qs = 25
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##387#
22C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este
reglat pentru frecventa centrala de 10MHz si prezinta o atenuare
de -3dB la frecventele: 9,8MHz si 10,2MHz. Cat este factorul de
calitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?
Qs=25
Qs=50
Qs=75
Qs=100

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Qs = F0 / Largimea de banda = F0 / ΔF
Qs = 10MHz / (10.2MHz - 9.8MHz) = 10 / 0.4 = 25
Qs = 25
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##388#
23C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este
reglat pentru frecventa centrala de 10MHz si prezinta o atenuare
de -3dB la frecventele: 9900kHz si 10100 kHz. Cat este factorul
de calitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?
Qs=25
Qs=50
Qs=75
Qs=100

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Qs = F0 / Largimea de banda = F0 / ΔF
Qs = 10MHz / (10.1MHz - 9.9MHz) = 10 / 0.2 = 50
Qs = 50
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##389#
24C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este
reglat pentru frecventa centrala de 10MHz si prezinta o atenuare
de -3dB la frecventele: 9950kHz si 10050 kHz. Cat este factorul
de calitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?
Qs=25
Qs=50
Qs=75
Qs=100

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Qs = F0 / Largimea de banda = F0 / ΔF
Qs = 10MHz / (10.05MHz - 9.95MHz) = 10 / 0.1 = 100
Qs = 100
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##390#
25B32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este
reglat pentru frecventa centrala de 7000kHz si prezinta o banda
de trecere (la atenuarea de -3dB) ΔF=280kHz. Cat este factorul
de calitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?
Qs=25
Qs=50
Qs=75
Qs=100

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Qs = F0 / ΔF
Qs = 7000kHz / 280kHz = 25
Qs = 25
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##391#
26B32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este
reglat pentru frecventa centrala de 7000kHz si prezinta o banda
de trecere (la atenuarea de -3dB) ΔF=140kHz. Cat este factorul
de calitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?
Qs=25
Qs=50
Qs=75
Qs=100

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Qs = F0 / ΔF
Qs = 7000kHz / 140kHz = 50
Qs = 50
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##392#
27B32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este
reglat pentru frecventa centrala de 7000kHz si prezinta o banda
de trecere (la atenuarea de -3dB) ΔF=70kHz. Cat este factorul de
calitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?
Qs=25
Qs=50
Qs=75
Qs=100

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Qs = F0 / ΔF
Qs = 7000kHz / 70kHz = 100
Qs = 100
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##393#
01B33J/ Circuitul din figura, considerand valorile marcate ale
componentelor: (R=1kΩ/10 W, C1=30µF/350V, C2=30µF/350V),
este folosit pentru netezirea pulsatiilor unui redresor:

de tensiune mare si curent mic.

de tensiune mica si curent mare.
de tensiune si curent mici.
de tensiune si curent mari.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca mare este 50V, peste care electrocutarea devine periculoasa
si uneori mortala, atunci din tipul condensatoarelor, de 350V,
filtrul este de tensiune mare.
P=R*I2, curentul maxim nedistructiv prin sistem este √P/R =
√10/1000 = 100mA. Pentru curenti mari, rezistorul trebuie sa fie
sub 1Ω, din aceasta cauza de obicei avem o bobina in loc de R,
sau chiar un shunt.
Valoarea condensatorilor, de zeci de µF, ne intareste afirmatia ca
e vorba de curent mic.
(rezolvare: YO6OWN, 2007)

##394#
02B33J/ Circuitul din figura, considerand valorile marcate ale
componentelor: (R=1kΩ/10 W, C1=3000µF/35V,
C2=3000µF/35V), este folosit pentru netezirea pulsatiilor unui
redresor:

de tensiune mare si curent mic.

de tensiune mica si curent mare.
de tensiune si curent mici.
de tensiune si curent mari.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca mare este 50V, peste care electrocutarea devine periculoasa
si uneori mortala, atunci din tipul condensatoarelor, de 35V, filtrul
este de tensiune mica.
P=R*I2, curentul maxim nedistructiv prin sistem este √P/R =
√10/1000 = 100mA. Pentru curenti mari, rezistorul trebuie sa fie
sub 1Ω, din aceasta cauza de obicei avem o bobina in loc de R,
sau chiar un shunt.
Valoarea condensatorilor, de mii de µF, ar putea sa ne pacaleasca
sa spunem 'curent mare', insa avand condensatorii netezind
pulsatiile unui redresor, daca avem curent mare, vom avea si
brum mare - 3000µF nu sunt suficienti, decat pentru durate foarte
scurte, fiidca C2 se umple foarte greu prin rezistenta de limitare
R.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##395#
03B33J/ Circuitul din figura, considerand valorile marcate ale
componentelor: (R=500Ω/30 W, C1=300µF/350V,
C2=300µF/350V), este folosit pentru netezirea pulsatiilor unui
redresor:
de tensiune mare si curent mic.
de tensiune mica si curent mare.
de tensiune si curent mici.
de tensiune si curent mari.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca mare este 50V, peste care electrocutarea devine periculoasa
si uneori mortala, atunci din tipul condensatoarelor, de 350V,
filtrul este de tensiune mare.
P=R*I2, curentul maxim nedistructiv prin sistem este √P/R =
√30/500 = 244mA. Personal as propune 'tensiune mare si curent
mic'. Desigur, daca ne raportam la ce inseamna 'curent mic' =
'semnal mic', 250mA e curent mare, insa aici vorbim de redresor
si alimentare, nu de caracteristici de semnal. 250mA nu e
suficient de 'industrial' ca sa-i spunem curent mare.
Probabil ca daca e > 100mA se considera curent mare.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##396#
04B33J/ Circuitul din figura, considerand valorile marcate ale
componentelor: (R=300Ω/30 W, C1=3000µF/35V,
C2=3000µF/35V), este folosit pentru netezirea pulsatiilor unui
redresor:

de tensiune mare si curent mic.

de tensiune mica si curent mare.
de tensiune si curent mici.
de tensiune si curent mari.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca mare este 50V, peste care electrocutarea devine periculoasa
si uneori mortala, atunci din tipul condensatoarelor, de 35V, filtrul
este de tensiune mica.
P=R*I2, curentul maxim nedistructiv prin sistem este √P/R =
√30/300 = 316mA. Personal as propune 'tensiune mica si curent
mic'. Desigur, daca ne raportam la ce inseamna 'curent mic' =
'semnal mic', 300mA e curent mare, insa aici vorbim de redresor
si alimentare, nu de caracteristici de semnal. 300mA nu e
suficient de 'industrial' ca sa-i spunem curent mare.
Probabil ca daca e > 100mA se considera curent mare.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##397#
05C33J/ Pentru netezirea pulsatiilor curentului continuu redresat
se foloseste un circuit LC ca in figura. Care grupa de valori este
recomandabila pentru ca acest filtru sa functioneze eficient la
tensiunea de 24V si curent de 5A?

C1=470µF, L=25mH, C2=470µF.

C1=4700µF, L=20mH, C2=4700µF.
C1=47µF, L=70µH, C2=47µF.
C1=4,7µF, L=25µH, C2=4,7µF.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Presupunem f=50Hz, iar filtrul este in configuratie FTJ. Teoretic,
ca sa fie filtru de redresare, banda de trecere trebuie sa o aiba
mult sub 50Hz, sa taie brumul. Fara sa facem calcule, alegem
condensatorii cat mai mari, si impedanta de ordinul mH, avem
totusi 5A. Aceasta este o problema unde experienta practica
aduce raspunsul corect inaintea calculelor, care se pot face si ele.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##398#
06B33/ Circuitul de mai jos reprezinta un:

Stabilizator.
Invertor.
oscilator de zgomot.
Oscilator Gunn.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Dioda Zenner din baza, polarizata invers prin rezistorul R(care
asigura si o limitare a curentului prin dioda), forteaza o tensiune
UZ pe baza tranzistorului. Tensiunea din aval - cea stabilizata, va
fi UZ + 0.6V in cazul Tz cu Si; Aceasta este doar o explicatie cat
de cat intuitiva a functionarii. Schema e doar foarte simpla, nu si
extraordinar de performanta, insa la curenti mici merge
acceptabil.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##399#
07B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol
16V, dar daca debiteaza un curent de 1A tensiunea la borne scade
la 12V. Cat este rezistenta sa interna Ri?
Ri=2Ω
Ri=4Ω
Ri=8Ω
Ri=16Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/1A = 4Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##400#
08B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol
16V, dar daca debiteaza un curent de 2A tensiunea la borne scade
la 12V. Cat este rezistenta sa interna Ri?
Ri=2Ω
Ri=4Ω
Ri=8Ω
Ri=16Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/2A = 2Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##401#
09B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol
16V, dar daca debiteaza un curent de 0,5A tensiunea la borne
scade la 12V. Cat este rezistenta sa interna Ri?
Ri=2Ω
Ri=4Ω
Ri=8Ω
Ri=16Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/0.5A = 8Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##402#
10B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol
16V, dar daca debiteaza un curent de 0,25A tensiunea la borne
scade la 12V. Cat este rezistenta sa interna Ri?
Ri=2Ω
Ri=4Ω
Ri=8Ω
Ri=16Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/0.25A = 16Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##403#
11B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol
16V, dar daca debiteaza un curent de 1A tensiunea la borne scade
la 12V. Cat este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine puterea
maxima?
Rs=2Ω
Rs=4Ω
Rs=8Ω
Rs=16Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##404#
12B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol
16V, dar daca debiteaza un curent de 2A tensiunea la borne scade
la 12V. Cat este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine puterea
maxima?
Rs=2Ω
Rs=4Ω
Rs=8Ω
Rs=16Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##405#
13B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol
16V, dar daca debiteaza un curent de 0,5A tensiunea la borne
scade la 12V. Cat este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine
puterea maxima?
Rs=2Ω
Rs=4Ω
Rs=8Ω
Rs=16Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##406#
14B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol
16V, dar daca debiteaza un curent de 0,25A tensiunea la borne
scade la 12V. Cat este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine
puterea maxima?
Rs=2Ω
Rs=4Ω
Rs=8Ω
Rs=16Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##407#
15B33L/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol
16V, dar daca debiteaza un curent de 1A tensiunea la borne scade
la 12V. Cat este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l
poate debita sursa si la care trebuie asigurata protectia?
Isc=1A
Isc=2A
Isc=4A
Isc=8A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

La masurarea tensiunii in gol, curentul fiind zero, rezistenta
interna Ri nu-si face simtita prezenta, caderea de tensiune este
zero. Tensiunea generatorului ideal este 16V.
La trecerea unui curent prin circuit, apare o cadere de tensiune pe
Ri, iar Ri poate fi calculata cu legea lui Ohm: Ri = URi / I = 4V / 1A
= 4Ω
Curentul de sc.c. este atunci cand toata tensiunea generatorului
cade pe Ri, rezistenta de sarcina fiind zero.
Isc.c.= Ugol / Ri = 16V / 4Ω = 4A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##408#
16B33L/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol
16V, dar daca debiteaza un curent de 2A tensiunea la borne scade
la 12V. Cat este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l
poate debita sursa si la care trebuie asigurata protectia?
Isc=1A
Isc=2A
Isc=4A
Isc=8A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

La masurarea tensiunii in gol, curentul fiind zero, rezistenta
interna Ri nu-si face simtita prezenta, caderea de tensiune este
zero. Tensiunea generatorului ideal este 16V.
La trecerea unui curent prin circuit, apare o cadere de tensiune pe
Ri, iar Ri poate fi calculata cu legea lui Ohm: Ri = URi / I = 4V / 2A
= 2Ω
Curentul de sc.c. este atunci cand toata tensiunea generatorului
cade pe Ri, rezistenta de sarcina fiind zero.
Isc.c.= Ugol / Ri = 16V / 2Ω = 8A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##409#
17B33L/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol
16V, dar daca debiteaza un curent de 0,5A tensiunea la borne
scade la 12V. Cat este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe
care-l poate debita sursa si la care trebuie asigurata protectia?
Isc=1A
Isc=2A
Isc=4A
Isc=8A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

La masurarea tensiunii in gol, curentul fiind zero, rezistenta
interna Ri nu-si face simtita prezenta, caderea de tensiune este
zero. Tensiunea generatorului ideal este 16V.
La trecerea unui curent prin circuit, apare o cadere de tensiune pe
Ri, iar Ri poate fi calculata cu legea lui Ohm: Ri = URi / I = 4V /
0.5A = 8Ω
Curentul de sc.c. este atunci cand toata tensiunea generatorului
cade pe Ri, rezistenta de sarcina fiind zero.
Isc.c.= Ugol / Ri = 16V / 8Ω = 2A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##410#
18B33L/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol
16V, dar daca debiteaza un curent de 0,25A tensiunea la borne
scade la 12V. Cat este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe
care-l poate debita sursa si la care trebuie asigurata protectia?
Isc=1A
Isc=2A
Isc=4A
Isc=8A

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

La masurarea tensiunii in gol, curentul fiind zero, rezistenta
interna Ri nu-si face simtita prezenta, caderea de tensiune este
zero. Tensiunea generatorului ideal este 16V.
La trecerea unui curent prin circuit, apare o cadere de tensiune pe
Ri, iar Ri poate fi calculata cu legea lui Ohm: Ri = URi / I = 4V /
0.25A = 16Ω
Curentul de sc.c. este atunci cand toata tensiunea generatorului
cade pe Ri, rezistenta de sarcina fiind zero.
Isc.c.= Ugol / Ri = 16V / 16Ω = 1A
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##411#
19C33M/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol
16V, dar daca debiteaza un curent de 1A tensiunea la borne scade
la 12V. Cat este puterea maxima Pmax pe care o poate debita in
sarcina?
Pmax=4 W
Pmax=8 W
Pmax=16 W
Pmax=32 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/1A = 4Ω
Transferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand
intre cele doua etaje exista adaptare perfecta: Zout=Zin, adica
Ri=Rs.
Rs=4Ω
Pmax=U2/(Ri+Rs) = 162/8 = 32W. Cum rezistentele sunt egale,
pe Rs se disipa jumatate de putere, adica 16W.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##412#
20C33M/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol
16V, dar daca debiteaza un curent de 2A tensiunea la borne scade
la 12V. Cat este puterea maxima Pmax pe care o poate debita in
sarcina?
Pmax=4 W
Pmax=8 W
Pmax=16 W
Pmax=32 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/2A = 2Ω
Transferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand
intre cele doua etaje exista adaptare perfecta: Zout=Zin, adica
Ri=Rs.
Rs=2Ω
Pmax=U2/(Ri+Rs) = 162/4 = 64W. Cum rezistentele sunt egale,
pe Rs se disipa jumatate de putere, adica 32W.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, rev. visky - 2008)

##413#
21C33M/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol
16V, dar daca debiteaza un curent de 0,5A tensiunea la borne
scade la 12V. Cat este puterea maxima Pmax pe care o poate
debita in sarcina?
Pmax=4 W
Pmax=8 W
Pmax=16 W
Pmax=32 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/0.5A = 8Ω
Transferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand
intre cele doua etaje exista adaptare perfecta: Zout=Zin, adica
Ri=Rs.
Rs=8Ω
PM=U2/(Ri+Rs) = 162/16 = 16W. Cum rezistentele sunt egale, pe
Rs se disipa jumatate de putere, adica 8W.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, rev. visky - 2008)
##414#
22C33M/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol
16V, dar daca debiteaza un curent de 0,25A tensiunea la borne
scade la 12V. Cat este puterea maxima Pmax pe care o poate
debita in sarcina?
Pmax=4 W
Pmax=8 W
Pmax=16 W
Pmax=32 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/0.25A = 16Ω
Transferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand
intre cele doua etaje exista adaptare perfecta: Zout=Zin, adica
Ri=Rs.
Rs=16Ω
PM=U2/(Ri+Rs) = 162/32 = 8W. Cum rezistentele sunt egale, pe
Rs se disipa jumatate de putere, adica 4W.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, rev. visky - 2008)

##415#
23C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener
ideala cu tensiunea de palier de 10V si puterea disipata de 2 W,
conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast
RB=50Ω. Se noteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci
cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zener si IS curentul
debitat in sarcina. Cat este puterea disipata de dioda Zener PZ
daca prin sarcina circula curentul IS=0,1A?
PZ=0,5 W
PZ=1 W
PZ=1,5 W
PZ=2 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se
monteaza in polarizare inversa, fiindca acolo se manifesta
caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca
o dioda normala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.
Puterea disipata pe dioda se calculeaza cu PZ = UZ * IZ
Din teorema lui Kirkhoff in nodul de retea, IB = IZ + IS
IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A
PZ = UZ * IZ = UZ * (IB - IS) = 10V * (0.2A - 0.1A) = 10V * 0.1A =
1W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##416#
24C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener
ideala cu tensiunea de palier de 10V si puterea disipata de 2 W,
conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast
RB=50Ω. Se noteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci
cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zener si IS curentul
debitat in [Link] este puterea disipata de dioda Zener PZ
daca este deconectata sarcina (IS=0)?
PZ=0,5 W
PZ=1 W
PZ=1,5 W
PZ=2 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se
monteaza in polarizare inversa, fiindca acolo se manifesta
caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca
o dioda normala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.
Sarcina fiind decuplata(RS = infinit), IS va fi zero, iar schema
devine foarte simpla: RB si dioda inseriate.
Puterea disipata pe dioda se calculeaza cu P = U * I
IZ = IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A
PZ = UZ * IZ = 10V * 0.2A = 2W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##417#
25C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener
ideala cu tensiunea de palier de 10V si puterea disipata de 2 W,
conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast
RB=50Ω. Se noteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci
cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zener si IS curentul
debitat in [Link] este puterea disipata de dioda Zener PZ
daca prin sarcina circula curentul IS=0,15A?
PZ=0,5 W
PZ=1 W
PZ=1,5 W
PZ=2 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se

monteaza in polarizare inversa, fiindca acolo se manifesta
caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca
o dioda normala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.
Puterea disipata pe dioda se calculeaza cu PZ = UZ * IZ
Din teorema lui Kirkhoff in nodul de retea, IB = IZ + IS
IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A
PZ = UZ * IZ = UZ * (IB - IS) = 10V * (0.2A - 0.15A) = 10V * 0.05A
= 0.5W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##418#
26C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener
ideala cu tensiunea de palier de 10V si puterea disipata de 2 W,
conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast
RB=50Ω. Se noteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci
cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zener si IS curentul
debitat in [Link] este puterea disipata de dioda Zener PZ
daca prin sarcina circula curentul IS=50mA?
PZ=0,5 W
PZ=1 W
PZ=1,5 W
PZ=2 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se

monteaza in polarizare inversa, fiindca acolo se manifesta
caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca
o dioda normala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.
Puterea disipata pe dioda se calculeaza cu PZ = UZ * IZ
Din teorema lui Kirkhoff in nodul de retea, IB = IZ + IS
IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A
PZ = UZ * IZ = UZ * (IB - IS) = 10V * (0.2A - 0.05A) = 10V * 0.15A
= 1.5W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##419#
27C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener
ideala cu tensiunea de palier de 10V si puterea disipata de 2 W,
conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast
RB=50Ω. Se noteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci
cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zener si IS curentul
debitat in [Link] este curentul IB prin rezistenta de balast
daca IS=0,1A?
IB=150mA
IB =200mA
IB =250mA
Lipsesc date.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se

monteaza in polarizare inversa, fiindca acolo se manifesta
caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca
o dioda normala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.
IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A = 200mA.
Curentul prin rezistenta de balast este 'fortat' de caderea de
tensiune constanta UG - UZ, indiferent de valoarea curentului de
sarcina. Ca sa evitam o posibila pacaleala, trebuie sa verificam ca
IS < IB, acest lucru fiind cerut de teorema lui Kirkhoff in nodul de
retea, IB = IZ + IS
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##420#
28C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener
ideala cu tensiunea de palier de 10V si puterea disipata de 2 W,
conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast
RB=50Ω. Se noteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci
cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zener si IS curentul
debitat in [Link] este curentul IB prin rezistenta de balast
daca IS=150mA?
IB=150mA
IB =200mA
IB =250mA
Lipsesc date.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se

monteaza in polarizare inversa, fiindca acolo se manifesta
caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca
o dioda normala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.
IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A = 200mA.
Curentul prin rezistenta de balast este 'fortat' de caderea de
tensiune constanta UG - UZ, indiferent de valoarea curentului de
sarcina. Ca sa evitam o posibila pacaleala, trebuie sa verificam ca
IS < IB, acest lucru fiind cerut de teorema lui Kirkhoff in nodul de
retea, IB = IZ + IS
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##421#
29C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener
ideala cu tensiunea de palier de 10V si puterea disipata de 2 W,
conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast
RB=50Ω. Se noteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci
cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zener si IS curentul
debitat in [Link] este curentul IB prin rezistenta de balast
daca IS=50mA?
IB=150mA
IB =200mA
IB =250mA
Lipsesc date.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se

monteaza in polarizare inversa, fiindca acolo se manifesta
caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca
o dioda normala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.
IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A = 200mA.
Curentul prin rezistenta de balast este 'fortat' de caderea de
tensiune constanta UG - UZ, indiferent de valoarea curentului de
sarcina. Ca sa evitam o posibila pacaleala, trebuie sa verificam ca
IS < IB, acest lucru fiind cerut de teorema lui Kirkhoff in nodul de
retea, IB = IZ + IS
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##422#
30C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener
ideala cu tensiunea de palier de 10V si puterea disipata de 2 W,
conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast
RB=50Ω. Se noteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci
cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zener si IS curentul
debitat in [Link] este curentul IB prin rezistenta de balast
daca se deconecteaza sarcina (IS=0)?
IB=150mA
IB =200mA
IB =250mA
Lipsesc date.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se

monteaza in polarizare inversa, fiindca acolo se manifesta
caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca
o dioda normala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.
Sarcina fiind decuplata(RS = infinit), IS va fi zero, iar schema
devine foarte simpla: RB si dioda inseriate.
IZ = IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A = 200mA
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##423#
01D34/ Etajul final al unui emitator CW pentru banda de 10 m
este realizat cu o tetroda in montaj clasic (cu catodul la masa). La
reglajul initial cu ocazia construirii sale, s-a constatat ca etajul
oscileaza parazit pe o frecventa de aproximativ 2 - 3MHz. Care
este cea mai probabila dintre cauze?
Cu toate ca este realizat cu o tetroda, lucrand la frecventa mare,
este necesara neutrodinarea.
Condensatorul de decuplare a grilei ecran s-a ales de valoare prea
mica.
Socurile de grila si de anod sunt fie necorespunzatoare, fie
incorect plasate in montaj.
Sursa de alimentare anodica are impedanta interna prea mare.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##424#
02D34J/ La acordul etajului final al unui emitator in regim SSB se
observa ca puterea maxima la iesire (citita pe reflectometru) si
minimul de curent anodic nu se obtin in aceiasi pozitie a butonului
de acord, ci in pozitii diferite. Acesta este un indiciu ca:
Etajul necesita refacerea neutrodinarii.
Cel putin unul dintre tuburile din etajul final are vid slab si deci
curent invers de grila.
Trebuie redusa excitatia etajului final.
Negativarea etajului final este prea mica.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##425#
03D34J/ La acordul pe o frecventa a etajului final al unui TX in
regim telegrafic se observa urmatorul fenomen: Minimul
curentului anodic si maximul curentului de grila se obtin in pozitii
diferite ale butonului de acord (nu se obtin simultan). Acesta este
un indiciu ca:
Etajul final trebuie neutrodinat sau nu este perfect neutrodinat.
Cel putin unul din tuburile electronice ale etajului final are vid slab
si deci curent invers de grila.
Este necesar sa se reduca excitatia etajului final.
Este necesar sa se mareasca negativarea etajului final.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##426#
04B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator
functioneaza in clasa A. In acest caz in circuitul de iesire al
elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):
Pe o durata mai mica decat jumatate din perioada semnalului de
excitatie.
Pe o durata egala cu jumatate din perioada semnalului de
excitatie.
Pe o durata mai mica decat perioada semnalului de excitatie, dar
mai mare decat jumatate din aceasta.
Pe intreaga perioada a semnalului de excitatie.
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
Clasa A are distorsiunile cele mai mici. Punctul static de
functionare determina clasa de functionare, iar pentru clasa A,
PSF se afla pe mijlocul segmentului liniar al pantei, astfel incat
excursia de semnal se intampla pentru ambele semialternante ale
semnalului de intrare.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##427#
05B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator
functioneaza in clasa AB. In acest caz in circuitul de iesire al
elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):
Pe o durata mai mica decat jumatate din perioada semnalului de
excitatie.
Pe o durata egala cu jumatate din perioada semnalului de
excitatie.
Pe o durata mai mica decat perioada semnalului de excitatie, dar
mai mare decat jumatate din aceasta.
Pe intreaga perioada a semnalului de excitatie.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Amplificatoarele clasa AB se construiesc clasic in montaj push-
pull, cu doua elemente active, aceeasi schema ca la clasa B.
Diferenta intre clasa B si clasa AB este ca in timp ce la clasa B
curentul de bias(prepolarizare) este 0, in clasa AB exista un
curent de bias.
Fiecare element activ(tranzistor, tub) din sistemul push-pull
amplifica doar o semiperioada, exact ca la clasa B, insa la
recompunerea semialternantelor amplificate separat de fiecare
dintre cele 2 elemente active nu mai apar 'neracordarile' specifice
clasei B, iar astfel semnalul este mai curat, fara alte armonici si
zgomot generat de amplificator.
Randamentul amplificatorul clasa AB este mult mai mare decat al
celui in clasa A, si putin mai slab decat al celui in clasa B.
Punctul static de functionare determina clasa de functionare, iar
pentru clasa AB, PSF se afla in partea inferioara a segmentului
liniar al pantei, astfel incat excursia de semnal se intampla in
zona liniara a pantei, pentru semialternanta amplificata.
Pentru clasa B, PSF se afla in 0-origine, astfel incat are excursie si
pe zona de inceput, neliniara a pantei.
Acest curent de bias al clasei AB, respectiv situarea PSF in alt
punct decat 0, forteaza un curent si prin circuitul de
colector/anodic a elementelor active finale.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##428#
06B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator
functioneaza in clasa B. In acest caz in circuitul de iesire al
elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):
Pe o durata mai mica decat jumatate din perioada semnalului de
excitatie.
Pe o durata egala cu jumatate din perioada semnalului de
excitatie.
Pe o durata mai mica decat perioada semnalului de excitatie, dar
mai mare decat jumatate din aceasta.
Pe intreaga perioada a semnalului de excitatie.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Fiecare element activ(tranzistor, tub) din sistemul push-pull
amplifica doar o semiperioada.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##429#
07B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator
functioneaza in clasa C. In acest caz in circuitul de iesire al
elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):
Pe o durata mai mica decat jumatate din perioada semnalului de
excitatie.
Pe o durata egala cu jumatate din perioada semnalului de
excitatie.
Pe o durata mai mica decat perioada semnalului de excitatie, dar
mai mare decat jumatate din aceasta.
Pe intreaga perioada a semnalului de excitatie.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Clasa C este mai zgomotoasa dar mai eficienta energetic decat
clasa B, amplificand puternic doar varfurile semnalului de intrare.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##430#
08D34L/ Cat este factorul de amplificare in tensiune al montajului
din figura, daca R1=1kΩ, iar Rf=100kΩ?

A=10
A=20
A=50
A=100

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si

Idiff = 0 (modelat cu nulator in modelul N-N-N), intrarea inversoare
(-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrarea
inversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).
Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are
semnul (-) din cauza sensului curentului: Configuratia este de
amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf *
If = - Rf * Uin/R1;
Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de
vedere strict al amplitudinii semnalului, putem considera
A=Rf/R1.
In cazul nostru, A = 100kΩ/1kΩ = 100
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##431#
09D34L/ Cat este factorul de amplificare in tensiune al montajului
din figura, daca R1=5kΩ, iar Rf=100kΩ?

A=10
A=20
A=50
A=100

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si

##432#
10D34L/ Cat este factorul de amplificare in tensiune al montajului
din figura, daca R1=2kΩ, iar Rf=100kΩ?

A=10
A=20
A=50
A=100

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si

##433#
11D34L/ Cat este factorul de amplificare in tensiune al montajului
din figura, daca R1=10kΩ, iar Rf=100kΩ?
A=10
A=20
A=50
A=100

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si

##434#
12E34L/ Cat este castigul montajului din figura (in dB), daca
R1=1kΩ, iar Rf=100kΩ?
+20dB
+26dB
+32dB
+40dB

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si

Idiff = 0 (modelat cu nulator in modelul N-N-N), intrarea inversoare
(-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrarea
inversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).
Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are
semnul (-) din cauza sensului curentului: Configuratia este de
amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf *
If = - Rf * Uin/R1;
Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de
vedere strict al amplitudinii semnalului, putem considera
A=Rf/R1.
In cazul nostru, A = 100kΩ/1kΩ = 100;
In dB, AdB = 20 log(10)A = 20*lg100 = 20 * 2 = 40
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##435#
13E34L/ Cat este castigul montajului din figura (in dB), daca
R1=10kΩ, iar Rf=100kΩ?
+20dB
+26dB
+32dB
+40dB

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si

Idiff = 0 (modelat cu nulator in modelul N-N-N), intrarea inversoare
(-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrarea
inversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).
Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are
semnul (-) din cauza sensului curentului: Configuratia este de
amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf *
If = - Rf * Uin/R1;
Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de
vedere strict al amplitudinii semnalului, putem considera
A=Rf/R1.
In cazul nostru, A = 100kΩ/10kΩ = 10;
In dB, AdB = 20 log(10)A = 20*lg10 = 20 * 1 = 20
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##436#
14E34L/ Cat este castigul montajului din figura (in dB), daca
R1=5kΩ, iar Rf=100kΩ?
+20dB
+26dB
+32dB
+40dB

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si

Idiff = 0 (modelat cu nulator in modelul N-N-N), intrarea inversoare
(-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrarea
inversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).
Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are
semnul (-) din cauza sensului curentului: Configuratia este de
amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf *
If = - Rf * Uin/R1;
Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de
vedere strict al amplitudinii semnalului, putem considera
A=Rf/R1.
In cazul nostru, A = 100kΩ/5kΩ = 20;
In dB, AdB = 20 log(10)A = 20*lg20 = 20 * 1,3 = 26
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##437#
15E34L/ Cat este castigul montajului din figura (in dB), daca
R1=2,5kΩ, iar Rf=100kΩ?
+20dB
+26dB
+32dB
+40dB

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si

Idiff = 0 (modelat cu nulator in modelul N-N-N), intrarea inversoare
(-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrarea
inversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).
Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are
semnul (-) din cauza sensului curentului: Configuratia este de
amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf *
If = - Rf * Uin/R1;
Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de
vedere strict al amplitudinii semnalului, putem considera
A=Rf/R1.
In cazul nostru, A = 100kΩ/2,5kΩ = 40;
In dB, AdB = 20 log(10)A = 20*lg40 = 20 * 1.6 = 32
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##438#
01B35/ Schema electrica din figura alaturata reprezinta:
un redresor.
un detector MA.
un stabilizator.
un detector MP

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Sistemul este un redresor monoalternanta cu filtraj capacitiv, cu

valori calculate pentru radiofrecventa. Dioda(dioda cu contact
punctiform, de detectie) redreseaza semialternantele pozitive, iar
condensatorul se descarca prin rezistorul catre masa. Deoarece C
si R sunt calculate cu τ corespunzator, codensatorul nu se poate
descarca repede, si urmareste anvelopa purtatoarei, care este
chiar semnalul de audiofrecventa.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##439#
02C35/ Cum se numeste montajul din figura?
Detector de produs.
Demodulator MP
Discriminator.
Demodulator MF,

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Detector de produs, sau modulator/demodulator in inel - de la
configuratia diodelor, lucreaza in SSB, unde avem Audio + BFO =
SSB, SSB + BFO = audio.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##440#
03C35J/ Cu montajul din figura pot fi demodulate numai emisiuni:

SSB.
A1A.
FM.
MA

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##441#
04C35J/ Cum se numeste montajul din figura?
Demodulator in inel.
Detector de raport.
Detector de MA.
Detector SSB

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##442#
01C36/ In cazul unui rezonator cu cuart in taietura AT, ce
legatura este intre grosimea sa si frecventa fundamentala de
rezonanta?
La aceasta taietura frecventa nu depinde de grosimea
rezonatorului.
Totdeauna rezonatorul subtire oscileaza pe frecventa mai mica.
Totdeauna rezonatorul subtire oscileaza pe frecventa mai mare.
Numai peste 4-5MHz exista o legatura directa intre grosime si
frecventa.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Taietura AT se foloseste pentru frecvente fundamentale cuprinse
intre 1 MHz si 25 MHz, cu mod fundamental de oscilatie de
contur. Acest tip de taiere este folosit si pentru frecventele
overtone (armonicile de ordin impar 3, 5, 7) cu frecvente in gama
de la 17 MHz pana la 250 MHz.
Uzual, rezonatoarele au frecvente de oscilatie cuprinse intre 15
kHz si 25 MHz, deoarece pentru frecvente mai mici dimensiunile
lamei de cuart sunt mari, greu de obtinut, iar pentru frecvente
mai mari lamela de cuart devine fragila ca urmare a grosimii
foarte mici(s <= 0,15 mm).
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, dupa link documentatie PDF
400kByte)

##443#
02B36/ Ce conditii sunt necesare pentru ca un oscilator LC cu
reactie sa functioneze?
Montajul trebuie sa aiba un castig mai mic decat unitatea.
Montajul trebuie sa fie corect neutrodinat.
Montajul trebuie sa fie prevazut cu o reactie pozitiva suficient de
profunda pentru a fi compensate pierderile proprii ale circuitului
rezonant.
Montajul trebuie sa fie prevazut cu o reactie negativa suficient de
profunda pentru a fi compensate pierderile proprii ale circuitului
rezonant.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Conditia de amorsare si intretinere a oscilatiilor este conditia
Barkhausen, care spune ca daca avem o reactie pozitiva in 0° sau
360° cu un castig supraunitar, oscilatiile sunt intretinute.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##444#
03A36J/ Colpitts si Clapp sunt tipuri de:
Alimentatoare in comutatie.
Stabilizatoare de tensiune.
Oscilatoare.
Modulatoare echilibrate.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Hartley, Colpitts, Clapp, Meissner, Vackar sunt oscilatoare in 3
puncte, denumite dupa inventatorii lor.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##445#
04A36J/ Vackar si Clapp sunt tipuri de:
Alimentatoare in comutatie.
Stabilizatoare de tensiune.
Modulatoare echilibrate.
Oscilatoare.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Hartley, Colpitts, Clapp, Meissner, Vackar sunt oscilatoare in 3
puncte, denumite dupa inventatorii lor.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##446#
05A36J/ Hartley si Clapp sunt tipuri de:
Alimentatoare in comutatie.
Oscilatoare.
Stabilizatoare de tensiune.
Modulatoare echilibrate.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Hartley, Colpitts, Clapp, Meissner, Vackar sunt oscilatoare in 3
puncte, denumite dupa inventatorii lor.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##447#
06A36J/ Colpitts si Hartley sunt tipuri de:
Oscilatoare.
Modulatoare echilibrate.
Alimentatoare in comutatie.
Stabilizatoare de tensiune.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Hartley, Colpitts, Clapp, Meissner, Vackar sunt oscilatoare in 3
puncte, denumite dupa inventatorii lor.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##448#
07C36K/ In care din schemele de oscilatoare LC cunoscute reactia
se obtine printr-un divizor inductiv? (Alegeti raspunsul cel mai
complet.)
Hartley.
Colpitts si Clapp.
Vackar.
Colpitts si Vackar.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Mnemonica: H - Henry, unitatea de masura a inductantei
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##449#
08C36K/ In care din schemele de oscilatoare LC cunoscute reactia
se obtine printr-un divizor capacitiv? (Alegeti raspunsul cel mai
complet.)
Hartley si Colpitts.
Colpitts si Clapp.
Clapp si Hartley.
Hartley si Vackar.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Dintre oscilatoarele 'in trei puncte' clasice, oscilatorul Hartley e
construit cu priza la bobina(mnemonica: H=camp magnetic, deci
bobina). Colpitts si Clapp(mnemonica: C=Condensator) sunt cu
priza intre capacitati.
(rezolvare: YO6OWN, 2007)

##450#
09C36K/ In care din schemele de oscilatoare LC cunoscute reactia
se obtine printr-un divizor capacitiv? (Alegeti raspunsul cel mai
complet.)
Vackar si Hartley.
Hartley si Clapp.
Vackar si Clapp.
Colpitts si Hartley.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##451#
10C36K/ In care din schemele de oscilatoare LC cunoscute reactia
se obtine printr-un divizor capacitiv? (Alegeti raspunsul cel mai
complet.)
Vackar si Hartley.
Hartley si Clapp.
Colpitts si Hartley.
Colpitts siVackar.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##452#
11C36/ De ce este recomandabil ca bobinele folosite in VFO sa fie
realizate cat mai strans si pe carcase cat mai rigide?
Sunt mai usor de ajustat la reglaj.
Se inbunatateste izolatia termica.
Creste imunitatea la vibratii.
Scad capacitatile parazite.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca ne uitam la formula lui Nagaoka, observam ca inductanta L
a unei bobine variaza cu dimensiunile mecanice: Lungime,
Diametru si Numar de spire, precum si de materialul miezului.
Cum vibratia nu afecteaza numarul spirelor, materialul si
diametrul, ne este usor sa ne inchipuim cat de mult se
deformeaza o bobina-resort la vibratie, cand spirele se
indeparteaza si se apropie intre ele. In acest caz, L variaza in timp
ce bobina vibreaza, cu toate consecintele negative. In VFO, la
frecventa de RF, orice mica miscare afecteaza frecventa destul de
mult, si se impune rigidizarea bobinelor.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##453#
12C36L/ Cu ajutorul unei surse de aer cald s-a stabilit ca
frecventa VFO-ului scade cu temperatura. Ce solutie de remediere
este recomandabila?
O parte din condensatoarele care contribue la stabilirea frecventei
trebuiesc inlocuite cu unele cu coeficient termic negativ.
O parte din condensatoarele care contribue la stabilirea frecventei
trebuiesc inlocuite cu unele cu coeficient termic pozitiv.
Toate condensatoarele care contribue la stabilirea frecventei
trebuiesc inlocuite cu unele cu coeficient termic zero.
In serie cu inductanta se monteaza un termistor cu coeficientul
termic potrivit ales.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

In VFO(Variable Frequency Oscillator), frecventa de rezonanta e
data de un circuit LC. Daca ne uitam la formula lui Thomson,
frecventa de rezonanta scade cu cresterea capacitatii si/sau
cresterea inductantei. Cum in problema nu se pomeneste de
inductanta, se considera ca aceasta ramane constanta. In
realitate variaza foarte putin oricum. Ne dam seama ca in caz de
L=constant, capacitatea creste cu cresterea temperaturii.
Inseamna ca trebuie sa ajustam sistemul astfel incat la cresterea
temperaturii, capacitatea sa ramana constanta. Ne trebuie 2 tipuri
de condensatoare: cu coeficient termic negativ si pozitiv, astfel
imperecheate incat capacitatea compusa sa ramana constanta la
valoarea prescrisa pe intrg domeniu de variatie a temperaturii de
lucru a VFO.
Relativ la celelalte raspunsuri: daca avem doar cu coeficient
pozitiv, frecventa va scadea pregnant cu temperatura;
Condensatoare cu coeficient termic zero nu exista, insa se poate
compune cu metoda explicata inainte. Un termistor, fiind o
rezistenta, scade factorul Q al sistemului, si nu e de preferat, mai
ales ca nu rezolva problema noastra.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##454#
13C36L/ Cu ajutorul unei surse de aer cald s-a stabilit ca
frecventa VFO-ului creste cu temperatura. Ce solutie de remediere
este recomandabila?
O parte din condensatoarele care contribuie la stabilirea frecventei
trebuiesc inlocuite cu unele cu coeficient termic negativ.
O parte din condensatoarele care contribuie la stabilirea frecventei
trebuiesc inlocuite cu unele cu coeficient termic pozitiv.
Toate condensatoarele care contribuie la stabilirea frecventei
trebuiesc inlocuite cu unele cu coeficient termic zero.
In serie cu inductanta se monteaza un termistor cu coeficientul
termic potrivit ales.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

In VFO(Variable Frequency Oscillator), frecventa de rezonanta e
data de un circuit LC. Daca ne uitam la formula lui Thomson,
frecventa de rezonanta creste cu scaderea capacitatii si/sau
scaderea inductantei. Cum in problema nu se pomeneste de
inductanta, se considera ca aceasta ramane constanta. In
realitate variaza foarte putin oricum. Ne dam seama ca in caz de
L=constant, capacitatea scade cu cresterea temperaturii.
Inseamna ca trebuie sa ajustam sistemul astfel incat la cresterea
temperaturii, capacitatea sa ramana constanta. Ne trebuie 2 tipuri
de condensatoare: cu coeficient termic negativ si pozitiv, astfel
imperecheate incat capacitatea compusa sa ramana constanta la
valoarea prescrisa pe intrg domeniu de variatie a temperaturii de
lucru a VFO.
Relativ la celelalte raspunsuri: daca avem doar cu coeficient
negativ, frecventa va creste pregnant cu temperatura;
Condensatoare cu coeficient termic zero nu exista, insa se poate
compune cu metoda explicata inainte. Un termistor, fiind o
ezistenta, scade factorul Q al sistemului, si nu e de preferat, mai
ales ca nu rezolva problema noastra.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##455#
01C37J/ Analizati schema alaturata. Ea reprezinta:

Principiul RAA.
Principiul buclei PLL.
Principiul reactiei.
Principiul conversiei.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

In figura este prezentat principiul buclei PLL: OCT este Oscilator
Controlat in Tensiune care produce semnalul util(purtatoarea).
Semnalul util, este comparat in de comparatorul de faza CF cu
semnalul-etalon dat de un oscilator cu cuart XO(Xtall Oscillator).
Comparatorul de faza, compara frecventa XO cu frecventa
semnalului dat de OCT si genereaza un semnal de corectie, care
trecut printr-un filtru-trece-jos FTJ si care controleaza OCT, care
este 'adus pe calea cea buna'.
Rolul FTJ este de a elimina riplurile rapide generate de CF neideal,
astfel incat semnalul de corectie a frecventei OCT sa aiba o
variatie liniara cu abaterea OCT in frecventa.
Semnalul de corectie polarizeza de obicei o dioda varicap
introdusa intr-un circuit oscilant LC
In figura, OCT va produce un semnal cu aceeasi frecventa cu cea
a XO, adica schema e functionala dar utila doar didactic. In mod
normal, semnalul adus de la OCT la CF este divizat in frecventa de
un prescaler, astfel incat se obtine relatia f(OCT) = n * f(XO), si
deci in schema cu PLL un cristal de frecventa scazuta stabilizeaza
in frecventa un OCT/VFO de RF.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##456#
02C37J/ In figura este prezentata schema bloc functionala a unui
oscilator 'PLL'. Ce functie indeplineste modulul notat 'XO'?

Filtru cu cuart de banda ingusta.

Oscilator cu frecventa controlata de bucla.
Oscilator de referinta cu cuart.
Oscilator cu calare de faza.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##457#
03C37J/ In figura este prezentata schema bloc functionala a unui
oscilator 'PLL'. Ce functie indeplineste modulul notat 'CF'?

Filtru cu cuart.(crystal filter).

Regulator de faza controlat de bucla.
Dispozitiv de comanda a frontului impulsurilor.
Comparator de faza.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##458#
04B37J/ In figura este prezentata schema bloc functionala a unui
oscilator 'PLL'. Ce functie indeplineste modulul notat 'FTJ'?

Filtru cu cuart de tip 'trece jos' (in aceasta schema).

Filtru de tip 'trece jos'
Formator de 'trenuri de impulsuri' cu pas controlat.
Formatorul 'tactului de juxtapunere'.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##459#
05C37J/ In figura este prezentata schema bloc functionala a unui
oscilator 'PLL'. Ce functie indeplineste modulul notat 'OCT'?

Optimizator controlat in tensiune.

Optimizator al constantei de timp.
Oscilator cu frecventa controlata de bucla.
Oscilator de referinta cu cuart.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##460#
06C37J/ In figura este prezentata schema bloc functionala a unui
oscilator 'PLL'. Ce functie indeplineste modulul notat 'XO'?

Filtru cu cuart de banda ingusta.

Oscilator cu frecventa controlata de bucla.
Oscilator cu cuart cu frecventa reglabila continuu (VXO).
Baza de timp pilotata cu cuart.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##461#
01A41/ Analizati schema alaturata. Precizati ce fel de receptor
reprezinta:

Sincrodina.
Cu conversie directa.
Superheterodina.
Cu amplificare directa.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Avem o superheterodina cu simpla schimbare de frecventa - avem
un singur mixer care amesteca semnalul receptionat cu semnalul
generat de VFO, generand frecventa intermediara care intra in AFI
- amplificatorul de frecventa intermediara.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##462#
02B41J/ Un receptor pentru SSB contine numai doua oscilatoare.
Ce tip de receptor este cel mai probabil sa fie?
Receptor cu amplificare directa.
Superheterodina cu simpla schimbare de frecventa.
Superheterodina cu dubla schimbare de frecventa.
Receptor cu conversie directa.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca este receptor de SSB si are 2 oscilatoare, unul este
obligatoriu BFO - beat frequency oscillator - care injecteaza
semnal in demodulator; mai ramane un oscilator local pentru un
mixer - deci avem o superheterodina cu simpla schimbare de
frecventa - avem o sigura frecventa intermediara.
(rezolvare: yo6own, 2007)

##463#
03B41J/ Un receptor pentru SSB contine trei oscilatoare. Ce tip de
receptor este cel mai probabil sa fie?
Receptor cu amplificare directa.
Superheterodina cu simpla schimbare de frecventa.
Superheterodina cu dubla schimbare de frecventa.
Receptor cu conversie directa.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Din cauza ca avem SSB, unul din oscilatoare este BFO(Beat
Frequency Oscillator) care isi injecteaza semnalul in demodulator.
Mai raman 2 oscilatoare, care cel mai probabil duc 2 mixere. In
acest caz avem dubla schimbare de frecventa, adica
superheterodina.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##464#
04A41K/ Ce tip de receptor este posibil sa nu contina oscilatoare?
Receptorul cu amplificare directa.
Receptor de tip 'diversity'.
Aceasta situatie nu este posibila.
Receptorul cu conversie directa.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Fara oscilatoare, avem un receptor fara frecvente intermediare, si
alte conversii. Este un receptor de tip 'direct', cu sau fara etaje de
amplificare RF, filtre, si amplificare audio(sau fara.)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##465#
05A41K/ Care este numarul minim de oscilatoare pe care trebuie
sa-l contina un receptor pentru semnale MA?
Trei.
doua.
Unul.
Niciunul.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Cel mai simplu receptor de MA contine doar antena, detectorul si
castile, fara niciun oscilator.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##466#
06A41K/ Care este numarul minim de oscilatoare pe care trebuie
sa-l contina un receptor pentru semnale telegrafice?
Trei.
doua.
Unul.
Niciunul.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

La receptia CW receptionam o purtatoare RF activa in ritmul
semnalului telegrafic. Trebuie sa avem minim un BFO - Beat
Frequency Oscillator, ca prin mixarea celor doua
semnale(receptionata si de la BFO) sa selectam produsul care
intra in zona frecventelor audio si avem un receptor CW primitiv.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##467#
07A41K/ Care este numarul minim de oscilatoare pe care trebuie
sa-l contina un receptor pentru semnale SSB?
Trei.
doua.
Unul.
Niciunul.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Clasic, la demodularea SSB, avem nevoie de un BFO, care
injecteaza semnal in detector. Dar mai nou am putea raspunde:
niciunul, punem un DSP si demodulam digital(desigur, nu asta e
raspunsul asteptat de ANRCTI).
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##468#
01B42/ Receptorul a carei schema bloc este prezentata mai jos
este destinat receptiei semnalelor:

A3E, J3E, A1A.

A3E, J3E, F3E.
A3F, A3E, F3E.
A3F, A1A, F3E.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Receptorul functioneaza nativ pentru CW si SSB. Deoarece AM are
2 benzi laterale cu aceeasi informatie + purtatoare fara
informatie, un receptor de SSB poate receptiona cu succes una
din cele 2 benzi laterale ale emisiunii AM. Deci AM, SSB, CW
Observam ca putem decupla BFO, deci putem deduce ca in
principiu(depinde de demodulator) radioul poate receptiona si AM,
fara sa foloseasca trucul SSB explicat mai sus.
(rezolvare: yo6own, 2007)

##469#
02A42J/ Ce fel de receptor reprezinta schema bloc din figura?

Un receptor superheterodina cu simpla schimbare de frecventa.

Un receptor superheterodina cu dubla schimbare de frecventa.
Un receptor cu amplificare directa.
Un receptor cu conversie directa.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Avem 2 blocuri care ne evidentiaza urmatoarele: MIX+VFO ca
avem o singura schimbare de frecventa(heterodinare), si DP+BFO
ca avem un receptor de SSB, AM si CW. In concluzie, 'Un receptor
superheterodina cu simpla schimbare de frecventa.' este
raspunsul corect.
dubla schimbare de frecventa sugerata de un alt raspuns este
incorecta, deoarece avem un singur mixer, receptor cu amplificare
directa nu este, deoarece un receptor cu amplificare directa nu
are conversie de frecventa(mixer), si conversie directa nu este
fiindca detectorul nu este primul etaj dupa antena.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##470#
03B42J/ Ce functie este posibil sa indeplineasca blocul ne marcat
din schema receptorului din figura?

Amplificator de joasa frecventa.

Amplificator de frecventa intermediara.
Amplificator de inalta frecventa.
Mixer.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Semnul de antena de receptie si difuzorul ne arata ca avem un
receptor(pe scurt, RX). Pe intrarea de antena, trebuie sa avem un
amplificator de semnal mic, de radiofrecventa.
(rezolvare: yo6own, 2007)

##471#
04B42J/ Ce functie este posibil sa indeplineasca blocul ne marcat
din schema receptorului din figura?
Amplificator de joasa frecventa.
Amplificator de frecventa intermediara.
Amplificator de inalta frecventa.
Mixer.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Ar trebui sa recunoastem in figura schema receptorului
superheterodina cu singura schimbare de frecventa. Blocul
nemarcat este mixerul care produce FI din amestecul semnalului
receptionat cu semnalul generat de oscilatorul local VFO.(Variable
Frequency Oscillator - frecventa lui e variabila, ca sa avem si
acord pe frecventa)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##472#
05B42J/ Ce functie este posibil sa indeplineasca blocul ne marcat
din schema receptorului din figura?

Oscilator cu frcventa variabila.

Detector de produs.
Oscilator de batai.
Modulator echilibrat.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Ar trebui sa recunoastem in figura schema receptorului
superheterodina cu singura schimbare de frecventa. Mixerul
produce FI din amestecul semnalului receptionat cu semnalul
generat de oscilatorul local VFO(blocul nemarcat).(Variable
Frequency Oscillator - frecventa lui e variabila, ca sa avem si
acord pe frecventa)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##473#
06B42J/ Ce functie este posibil sa indeplineasca blocul ne marcat
din schema receptorului din figura?

Detector de produs.
Amplificator de frecventa intermediara.
Amplificator de inalta frecventa.
Mixer.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Ar trebui sa recunoastem in figura schema receptorului
superheterodina cu singura schimbare de frecventa. Mixerul
produce FI din amestecul semnalului receptionat cu semnalul
generat de oscilatorul local VFO. FI(frecventa intermediara) intra
in AFI - Amplificatorul de FI - blocul nemarcat.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##474#
07B42J/ Ce functie este posibil sa indeplineasca blocul ne marcat
din schema receptorului din figura?

Detector de produs.
Circuit de accentuare.
Oscilator de batai (BFO).
Modulator echilibrat.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Ar trebui sa recunoastem in figura schema receptorului
superheterodina cu singura schimbare de frecventa, pentru CW si
SSB. DP - Detector de [Link] nemarcat este BFO - Beat
Frequency Oscillator. BFO genereaza un semnal apropiat ca
frecventa de semnalul de demodulat, pentru a avea si o
componenta audio. Bataile sunt un proces fizic, de interferenta a
unor semnale apropiate ca frecventa.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##475#
08B42J/ Ce functie este posibil sa indeplineasca blocul ne marcat
din schema receptorului din figura?

Amplificator de joasa frecventa.

Amplificator de frecventa intermediara.
Amplificator de inalta frecventa.
Mixer.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Dupa detector, avem semnal de audiofrecventa(frecvente joase,
putere foarte mica) si pana la difuzor avem nevoie de un
amplificator de audiofrecventa(frecvente joase, putere medie)
(rezolvare: yo6own, 2007)

##476#
09B42J/ Ce functie este posibil sa indeplineasca blocul ne marcat
din schema receptorului din figura?
Detector de raport.
Detector de varf.
Detector de produs.
Detector de faza.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Avem schema unui receptor pentru SSB/CW - lipseste detectorul
de produs.
(rezolvare: yo6own, 2007)

##477#
10C42J/ Ce functie NU este posibil sa indeplineasca blocul ne
marcat din schema receptorului din figura?

Detector de produs.
Amplificator de frecventa intermediara.
Filtru cu cuart.
Filtru LC cu circuite cuplate.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Ar trebui sa recunoastem in figura schema receptorului
superheterodina cu schimbare de frecventa. Dintre raspunsurile
propuse:
Detector de produs: NU este posibil sa avem doua, avem deja
unul, dupa blocul nemarcat, in plus, DP cere obligatoriu un BFO,
pe care nu l-am avea.
AFI - blocul nemarcat este AFI in mod tipic, fiind dupa mixer.
Filtru cu cuart - ar putea fi, filtru de cuart pentru AFI, sau un
roofing filter cu cuart.
Filtru LC - poat fi, cu acelasi rol ca filtrul cu cuart
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##478#
01C43/ In ce scop este folosita de obicei purtatoarea la receptia
unei emisiuni A3E?
Este inlaturata, caci separa cele doua benzi laterale.
Contine informatia despre modulatie.
Pentru a mentine simetria intre cele doua benzi laterale.
Foloseste ca semnal de referinta pentru demodularea cu un
detector de anvelopa.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

A3E este A = AM cu Banda laterala dubla, 3 = un singur canal,
info analogica, E = Telefonie; Nu are purtatoare suprimata, aceea
ar fi J3E; Semnalul cu purtatoare modulata AM se demoduleaza
clasic cu un detector de anvelopa cu dioda de detectie si celul RC.
Fara purtatoare, ca in cazul J3E, simpla detectie nu e suficienta,
asa ca purtatoarea trebuie re-generata la receptie.
(rezolvare: YO6OWN, 2010)

##479#
01C51J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza constituie unul
dintre argumentele principale pentru adoptarea unei scheme de
emitator cu translare de frecventa?
Garanteaza functionarea pe aceiasi frecventa a receptorului si a
emitatorului.
Permite o comutare emisie/receptie mai simpla.
Este doar o simpla moda, care face produsul mai vandabil.
Modulatia se poate realiza intr-un etaj care functioneaza pe
frecventa fixa.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca avem un emitator pe 7MHz si translatam emisia lui printr-un
translator 3x, putem lucra in 21MHz. Si banda creste de 3x asa ca
nu e asa simplu.
Putem sa eliminam cateva raspunsuri: Nu garanteaza
functionarea pe aceeasi frecventa a RX si TX, asta e treaba
oscilatorului local comun. Comutarea TX/RX trebuie sa fie simpla
in momentul in care ai un TX si un RX, indiferent daca exista
translare sau nu. La radioamatori moda mai putin influenteaza,
influenta au solutiile tehnice, costurile sau alte argumente.
Raspunsul care poate fi corect este cel cu modulatia pe frecventa
fixa, caz in care translatia ar trebui sa fie ajustabila. (aceasta este
o incercare de rezolvare, daca aveti un raspuns mai complet, nu
ezitati sa mi-l trimiteti)
(rezolvare: YO6OWN, 2010)

##480#
02C51J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza constituie unul
dintre argumentele principale pentru adoptarea unei scheme de
emitator cu translare de frecventa?
Permite o comutare emisie/receptie mai simpla.
Garanteaza functionarea pe aceiasi frecventa a receptorului si a
emitatorului.
Se pot utiliza in comun cu receptorul mai multe blocuri, deci
rezulta o constructie mai compacta.
Este doar o simpla moda, care face produsul mai vandabil.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##481#
03B51J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza constituie unul
dintre argumentele principale pentru adoptarea unei scheme de
emitator cu translare de frecventa?
Este doar o simpla moda, care face produsul mai vandabil.
Faciliteaza realizarea in aceeasi caseta a receptorului si a
emitatorului (Transceiver).
Permite o comutare emisie/receptie mai simpla.
Continutul de armonice la iesire este mai redus.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##482#
04C51J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza constituie unul
dintre argumentele principale pentru adoptarea unei scheme de
emitator cu translare de frecventa?
Garanteaza functionarea pe aceiasi frecventa a receptorului si a
emitatorului.
Continutul de armonice la iesire este mai redus.
Permite o comutare emisie/receptie mai simpla.
Este doar o simpla moda, care face produsul mai vandabil.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##483#
01B52/ Ce reprezinta schema bloc din figura alaturata?

Un emitator cu multiplicare de frecventa F3E.

Un oscilator cu bucla PLL.
Un emitator cu translatarea frecventei.
Un repetor.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Avem o schema care incepe cu microfon, si se termina cu antena
- un emitator. Automat se descalifica doua raspunsuri propuse:
Nu avem oscilator PLL si nici un repetor.
Incepem sa identificam blocurile din schema:
AJF - amplificator de joasa frecventa - amplifica semnalul
microfonului.
OSC - probabil oscilatorul care genereaza puratoarea sau similar
BUFF - Buffer, etaj de amplificare in putere(nu la nivel de putere
de emisie), cu rol mai ales de separatie, intare Hi-Z pentru a nu
incarca etajul din amonte, pentru a nu deforma forma semnalului.
Nu introduce modificari in frecventa.
AP - amplificator de Putere, inainte de antena, este amplificatorul
de radiofrecventa, amplificatorul de emisie. Nu introduce
modificari in frecventa.
Modulul 'x12' este un modul care multiplica frecventa de 12 ori,
'*12'. Acest modul ne indica un emitator cu multiplicare de
frecventa. Nu imi dau seama cum se face modulatia de frecventa
F3E, cum raspunsul sugereaza.
Nu avem un emitator cu translatatea frecventei, deoarece
translatarea de frecventa se face prin mixare cu freventa unui OL,
si ne lipsesc din schema ambele.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##484#
02B52/Ce reprezinta schema bloc din figura alaturata?

Un emitator cu multiplicare de frecventa.

Un emitator telegrafic.
Un emitator cu translatarea frecventei.
Un emitator SSB.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

ARF - amplificator de radiofrecventa, ne indica ca OSC genereaza
direct semnal in banda de emisie. Deoarece nu avem un
modulator, dar observam un intrerupator care comanda ceva la
OSC, deducem ca informatia introdusa in sistem este telegrafie
sau informatie digitala. AP este emplificatorul de putere pentru
emisie, dar nu ne mai spune nimic in plus.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##485#
01C53/ Un emitator destinat lucrului in mai multe game de
frecventa, este prevazut in etajul final cu un circuit de
neutrodinare ne comutabil (acelasi in totate gamele). In care
dintre game este recomandabil sa se efectueze neutrodinarea?
Pe frecventa de lucru cea mai mica.
Pe frecventa de lucru cea mai mare.
Pe o frecventa din mijlocul intervalului de frecvente de lucru.
Pe orice frecventa din gamele de lucru.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##486#
02B53J/ Ce se intelege prin VXO in limbajul curent al
radioamatorilor?
Un tip de excitator in care semnalul unui oscilator cu frecventa
variabila (LC) este mixat cu cel provenind de la un oscilator pe
frecventa fixa stabilizat cu cuart.
Un tip de excitator in care frecventa unui oscilator cu cuart este
modificata intre anumite limite.
Un tip de excitator in care se foloseste un rezonator cu cuart ce
oscileaza direct pe o armonica mecanica a sa.
Un tip de excitator in care frecventa unui oscilator LC este
controlata permanent (prin reglaj automat) in comparatie cu
frecventa unui oscilator stabilizat cu cuart.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Variable Xtall Oscillator.
(rezolvare: YO6OWN, Basov, 2008)

##487#
03B53J/ Ce se intelege prin VFX in limbajul curent al
radioamatorilor?
Un tip de excitator in care semnalul unui oscilator cu frecventa
variabila (LC) este mixat cu cel provenind de la un oscilator pe
frecventa fixa stabilizat cu cuart.
Un tip de excitator in care frecventa unui oscilator cu cuart este
modificata intre anumite limite.
Un tip de excitator in care se foloseste un rezonator cu cuart ce
oscileaza direct pe o armonica mecanica a sa.
Un tip de excitator in care frecventa unui oscilator LC este
controlata permanent (prin reglaj automat) in comparatie cu
frecventa unui oscilator stabilizat cu cuart.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##488#
04B53J/ Ce se intelege prin XO in limbajul curent al
radioamatorilor?
Un tip de excitator in care semnalul unui oscilator cu frecventa
variabila (LC) este mixat cu cel provenind de la un oscilator pe
frecventa fixa stabilizat cu cuart.
Un tip de excitator in care frecventa unui oscilator cu cuart este
modificata intre anumite limite.
Un tip de excitator in care frecventa unui oscilator LC este
controlata permanent (prin reglaj automat) in comparatie cu
frecventa unui oscilator stabilizat cu cuart.
Un tip de excitator pe frecventa fixa pilotat cu cuart.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Xtal Oscillator = Crystall Oscillator - Oscilator cu cuart
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##489#
05B53J/ Ce se intelege prin VFO in limbajul curent al
radioamatorilor?
Un tip de excitator in care semnalul unui oscilator cu frecventa
variabila (LC) este mixat cu cel provenind de la un oscilator pe
frecventa fixa stabilizat cu cuart.
Un tip de excitator in care frecventa unui oscilator cu cuart este
modificata intre anumite limite.
Un tip de excitator in care se foloseste un rezonator cu cuart ce
oscileaza direct pe o armonica mecanica a sa.
Un tip de excitator in care se foloseste un oscilator LC cu
frecventa variabila.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Variable Frequency Oscillator - Oscilator cu frecventa variabila. In
circuitul LC al oscilatorului de acord al frecventei, de obicei
capacitatea e variabila mecanic, cu butonul de acord. Se poate si
magnetic, prin introducerea unui miez de ferita intr-o bobina. In
cazul unui VFO pe post de modulator FM, capacitatea din LC este
realizata cu dioda varicap.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##490#
06B53L/ Ce tip de emisiune produce un emitator de telefonie daca
pentru formarea semnalului foloseste un modulator echilibrat
urmat de un filtru cu banda de 2,5kHz?
Emisiuni MF cu banda ingusta.
Emisiuni cu modulatie de faza.
Emisiuni cu banda laterala dubla.
Emisiuni cu banda laterala unica.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Modulatorul echilibrat produce DSB(double sided band) -
modulatie AM, cu doua benzi laterale identice, cu purtatoare
suprimata. Ca sa treaca de filtru si sa ramana DSB, trebuie filtru
de banda larga, fiindca benzile laterale sunt suficient de
distantate. in cazul nostru, filtrul de 2.5kHz este de banda
ingusta, astfel incat poate trece de el o singura banda laterala,
deci din DSB/BLD ramane doar SSB/BLU(single sided band/banda
laterala unica)
(rezolvare: YO6OWN, 2007)

##491#
07B53K/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru
obtinerea modulatiei de frecventa?
Folosind un modulator echilibrat si a unui amplificator audio.
Folosind un modulator echilibrat cuplat cu un oscilator.
Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu un
oscilator.
Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu etajul
final.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Montajul clasic este cu dioda varicap(adica reactanta controlata
XC) pusa in circuitul LC a unui oscilator.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##492#
08B53K/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru
obtinerea modulatiei de faza?
Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu un
oscilator.
Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu etajul
final.
Folosind un modulator echilibrat cuplat cu un oscilator.
Folosind un modulator echilibrat si a unui amplificator audio.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##493#
09B53K/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru
obtinerea modulatiei unghiulare?
Folosind un modulator echilibrat si a unui amplificator audio.
Folosind un modulator echilibrat cuplat cu un oscilator.
Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu un
oscilator.
Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu etajul
final.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##494#
10B53L/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru
obtinerea modulatiei cu dubla banda laterala?
Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu un
oscilator.
Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu. un filtru
cu banda ingusta.
Folosind un oscilator 'de purtatoare' si a unui amplificator audio.
Folosind un modulator echilibrat cuplat cu un oscilator 'de
purtatoare'.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Semnalul DSB se obtine injectand semnalul cu informatie(de
obicei audio) intr-o intrare a modulatorului echilibrat(varianta
simpla: modulator in inel cu diode) iar in cealalta intrare a
modulatorului injectam semnal de la un oscilator local.
Daca dupa modulator, care produce DSB, instalam un filtru de
banda ingusta corespunzator, putem obtine SSB.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##495#
11B53L/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru
obtinerea modulatiei cu banda laterala unica?
Folosind un modulator echilibrat si a unui amplificator audio.
Folosind un modulator echilibrat, urmat de un filtru cu banda
ingusta.
Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu un
oscilator.
Folosind un modulator cu reactanta controlata,cuplat cu. un filtru
cu banda ingusta.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca vorbim de modulatii, e vorba de RF si excludem din start
raspunsul cu amplificator audio. Modulatoarele cu reactanta
controlata se folosesc la modulatoarele FM. Un modulator
echilibrat, urmat de filtrul de banda ingusta, poate fi folosit pt
generarea SSB.(BLU pe romaneste)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##496#
12B53L/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru
obtinerea modulatiei cu banda laterala unica?
Folosind un modulator echilibrat, urmat de un filtru cu banda
ingusta.
Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu. un filtru
cu banda ingusta.
Folosind un modulator echilibrat atacat de un semnal DSB.
Folosind un modulator cu reactanta controlata, urmat de un mixer
echilibrat.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##497#
13B53L/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru
obtinerea modulatiei cu dubla banda laterala?
Folosind un modulator de tip 'Husky' si a unui defazor de 90 grade
(metoda defazajului).
Folosind un modulator echilibrat si a unui oscilator 'de purtatoare'.
Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu un
oscilator.
Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu. un filtru
cu banda ingusta.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##498#
14B53/ Ce este un modulator echilibrat?
Un modulator care produce semnal MF cu deviatia echilibrata.
Un modulator care produce semnal SSB cu purtatoarea
suprimata.
Un modulator care produce semnal DSB cu purtatoarea
suprimata.
Un modulator care produce semnal MF cu purtatoarea suprimata.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##499#
01B54J/ Un emitator asigura o tensiune de 20 Volti eficace la
bornele unei rezistente de sarcina de 50Ω. Ce putere utila
corespunde acestui regim?
4W
6W
8W
10W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

P=U*I=U2/R = 20V * 20V / 50Ω = 8W
In cazul nostru, avand sarcina rezistiva, energia electrica se disipa
sub forma de caldura. Ne putem imagina ca tensiunea e continua,
de aceeasi valoare ca Vef, fiindca de fapt asa suna si definitia
tensiunii efective: tensiunea continua care produce acelasi efect
caloric ca si tensiunea alternativa considerata.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##500#
02B54J/ Un emitator asigura o tensiune de 30 Volti eficace la
bornele unei rezistente de sarcina de 50Ω. Ce putere utila
corespunde acestui regim?
14W
16W
18W
20W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

P=U*I=U2/R = 30V * 30V / 50Ω = 18W
In cazul nostru, avand sarcina rezistiva, energia electrica se disipa
sub forma de caldura. Ne putem imagina ca tensiunea e continua,
de aceeasi valoare ca Vef, fiindca de fapt asa suna si definitia
tensiunii efective: tensiunea continua care produce acelasi efect
caloric ca si tensiunea alternativa considerata.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##501#
03B54J/ Un emitator asigura o tensiune de 30 Volti eficace la
bornele unei rezistente de sarcina de 75Ω. Ce putere utila
corespunde acestui regim?
6W
9W
10W
12W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

P=U*I=U2/R = 30V * 30V / 75Ω = 12W
In cazul nostru, avand sarcina rezistiva, energia electrica se disipa
sub forma de caldura. Ne putem imagina ca tensiunea e continua,
de aceeasi valoare ca Vef, fiindca de fapt asa suna si definitia
tensiunii efective: tensiunea continua care produce acelasi efect
caloric ca si tensiunea alternativa considerata.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##502#
04B54J/ Un emitator asigura o tensiune de 50 Volti eficace la
bornele unei rezistente de sarcina de 50Ω. Ce putere utila
corespunde acestui regim?
25W
50W
100W
250W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

P=U*I=U2/R = 50V * 50V / 50Ω = 50W
In cazul nostru, avand sarcina rezistiva, energia electrica se disipa
sub forma de caldura. Ne putem imagina ca tensiunea e continua,
de aceeasi valoare ca Vef, fiindca de fapt asa suna si definitia
tensiunii efective: tensiunea continua care produce acelasi efect
caloric ca si tensiunea alternativa considerata.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##503#
05B54J/ Un emitator asigura o tensiune de 150 Volti eficace la
bornele unei rezistente de sarcina de 75Ω. Ce putere utila
corespunde acestui regim?
100W
200W
300W
400W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

P=U*I=U2/R = 150V * 150V / 75Ω = 300W
In cazul nostru, avand sarcina rezistiva, energia electrica se disipa
sub forma de caldura. Ne putem imagina ca tensiunea e continua,
de aceeasi valoare ca Vef, fiindca de fapt asa suna si definitia
tensiunii efective: tensiunea continua care produce acelasi efect
caloric ca si tensiunea alternativa considerata.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##504#
06B54J/ Un emitator asigura o tensiune de 10 Volti eficace la
bornele unei rezistente de sarcina de 50Ω. Ce putere utila
corespunde acestui regim?
2W
5W
10W
25W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

P=U*I=U2/R = 10V * 10V / 50Ω = 2W
In cazul nostru, avand sarcina rezistiva, energia electrica se disipa
sub forma de caldura. Ne putem imagina ca tensiunea e continua,
de aceeasi valoare ca Vef, fiindca de fapt asa suna si definitia
tensiunii efective: tensiunea continua care produce acelasi efect
caloric ca si tensiunea alternativa considerata.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##505#
07C54L/ Cat este (aproximativ) banda totala ocupata de o
emisiune F3E ideala, daca deviatia de frecventa este de 5kHz
(NBFM), iar semnalul de modulatie este de 3kHz?
3kHz.
5kHz.
8kHz.
16kHz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

B = 2(Δf + Δfmod) = 2 * (5 + 3) = 16kHz
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010)

##506#
08C54L/ Cat este (aproximativ) banda totala ocupata de o
emisiune F3E ideala, daca deviatia de frecventa este de 5kHz, iar
semnalul de modulatie este de 1kHz?
5kHz.
6kHz.
10kHz.
12kHz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

B = 2(Δf + Δfmod) = 2 * (5 + 1) = 12kHz
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010)

##507#
09C54L/ Cat este (aproximativ) banda totala ocupata de o
emisiune F3E ideala, daca deviatia de frecventa este de 5kHz, iar
semnalul de modulatie este de 2kHz?
5kHz.
7kHz.
10kHz.
14kHz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

B = 2(Δf + Δfmod) = 2 * (5 + 2) = 14kHz
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010)
##508#
10C54L/ Cat este (aproximativ) banda totala ocupata de o
emisiune F3E ideala, daca deviatia de frecventa este de 5kHz, iar
semnalul de modulatie este de 4kHz?
5kHz.
9kHz.
10kHz.
18kHz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

B = 2(Δf + Δfmod) = 2 * (5 + 4) = 18kHz
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010)

##509#
11D54M/ Cat este deviatia maxima de faza insotitoare a unui
semnal NBFM modulat cu o frecventa de 5kHz si o deviatie
maxima de frecventa de 5kHz?
1 radian.
2 radiani.
3 radiani.
Nu exista!

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##510#
12D54M/ Cat este deviatia maxima de faza insotitoare a unui
semnal NBFM modulat cu o frecventa de 2,5kHz si o deviatie
maxima de frecventa de 5kHz?
1 radian.
2 radiani.
3 radiani.
Nu exista!

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##511#
13D54M/ Cat este deviatia maxima de faza insotitoare a unui
semnal NBFM modulat cu o frecventa de 1,25kHz si o deviatie
maxima de frecventa de 5kHz?
1 radian.
2 radiani.
4 radiani.
Nu exista!

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##512#
14D54M/ Cat este deviatia maxima de faza insotitoare a unui
semnal NBFM modulat cu o frecventa de 1kHz si o deviatie
maxima de frecventa de 5kHz?
5 radiani.
4 radiani.
3 radiani.
Nu exista!

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##513#
15D54M/ Cat este indicele de modulatie Km al unui semnal NBFM
modulat cu o frecventa de 5kHz si o deviatie maxima de frecventa
de 5kHz?
Km=1.
Km=2.
Km=3.
Km=4.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Km, numit β in 'Man. Rad. Incepator - Ianculescu, pag. 138' -
este indicele de modulatie. Km = Δf / fmodulatoare
Km = 5kHz / 5kHz = 1
Nu conteaza daca avem NBFM, narrow-band FM sau WBFM wide-
band FM, formula e aceeasi.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##514#
16D54M/ Cat este indicele de modulatie Km al unui semnal NBFM
modulat cu o frecventa de 2,5kHz si o deviatie maxima de
frecventa de 5kHz?
Km=1.
Km=2.
Km=3.
Km=4.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Km, numit β in 'Man. Rad. Incepator - Ianculescu, pag. 138' -
este indicele de modulatie. Km = Δf / fmodulatoare
Km = 5kHz / 2.5kHz = 2
Nu conteaza daca avem NBFM, narrow-band FM sau WBFM wide-
band FM, formula e aceeasi.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##515#
17D54M/ Cat este indicele de modulatie Km al unui semnal NBFM
modulat cu o frecventa de 1,25kHz si o deviatie maxima de
frecventa de 5kHz?
Km=1.
Km=2.
Km=3.
Km=4.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Km, numit β in 'Man. Rad. Incepator - Ianculescu, pag. 138' -
este indicele de modulatie. Km = Δf / fmodulatoare
Km = 5kHz / 1.25kHz = 4
Nu conteaza daca avem NBFM, narrow-band FM sau WBFM wide-
band FM, formula e aceeasi.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##516#
18D54M/ Cat este indicele de modulatie Km al unui semnal NBFM
modulat cu o frecventa de 1kHz si o deviatie maxima de frecventa
de 5kHz?
Km=5.
Km=4.
Km=3.
Km=2.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Km, numit β in 'Man. Rad. Incepator - Ianculescu, pag. 138' -
este indicele de modulatie. Km = Δf / fmodulatoare
Km = 5kHz / 1kHz = 5
Nu conteaza daca avem NBFM, narrow-band FM sau WBFM wide-
band FM, formula e aceeasi.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##517#
01B61/ Una din figurile de mai jos reprezinta antena dipol indoit.
Precizati care:

Figura 1.
Figura 2.
Figura 3.
Figurile 1 si 3.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Din punct de vedere radio, nu se comporta ca indoitura un
element radiant care are un unghi de frangere mai mare de 120 °
Orice e mai obtuz de atat se comporta in practica la fel ca un
element drept. Figura 1 este un dipol simplu, figura 2 este un
dipol indoit, figura 3 nu este o antena standard(daca are capetele
indoite, nu e dipol indoit). Dipol indoit = eng. Folded dipole.
(rezolvare: yo6own, 2007)

##518#
02B61/ Precizati care din figurile de mai jos poate reprezenta
antena verticala in sfert de unda (Ground Plane).
Figura 1.
Figura 2.
Figura 3.
Figurile 2si 3.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Figura 2 e in mod clar, antena dipol.
Figura 1 este un Ground plane cu 4 contragreutati, desi schema
nu este suficient de tri-dimensionala, iar problema nu precizeaza
planul vertical sau orizontal in care este prezentata imaginea 2D
Figura 3 ar putea fi, la limita, un Ground Plane cu o singura
contragreutate, la 90°
Dintre figura 1 si figura 3 castiga figura 1, fiind un Ground Plane
clasic, cu mentiunea generala ca figurile ar putea fi mai sugestive.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##519#
03B61/ Se considera un dipol in semiunda alimentat la frecventa
de rezonanta. Care dintre cele trei figuri alaturate reprezinta
distributiile de curent si tensiune in aceasta antena?

Fig.1.
Fig.2.
Fig.3.
Nici una.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

La o antena dipol intilnim ventre de curent I (puncte cu

intensitate maxima) si noduri de tensiune U (puncte de tensiune
minime).
(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin
teste', cu acordul autorului)

##520#
04B61/ Cate elemente active contine o antena Yagi cu 5
elemente?
1 element.
2 elemente.
3 elemente.
4 elemente.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Avem reflectorul(pasiv), rezonatorul(activ), si 3 elemente
directoare pasive.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##521#
05B61J/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin a
unei antene 'Ground plane' (in λ/4), daca radialele vor fi inclinate
in jos?
Zin scade.
Zin creste.
Zin este constanta.
Zin devine capacitiva

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Antena verticala in λ/4 Ground Plane abreviat GP, provine din
dipolul in λ/2, care are o impedanta la mijloc de 72ohm. In cazul
cand contragreutatile sint la 90°, impedanta se injumatateste
datorita faptului ca antena rezoneaza cu 'imaginea' sa fata de
planul format de contragreutati. Cand acest unghi este de 180°
antena se transforma intr-un dipol cu o lungime de λ/2
Impedanta, in punctul de alimentare a unei antene verticale de tip
Ground Plane depinde de unghiul format in plan vertical intre
elementul radiant vertical si elementele de contragreutate.
Pentru o antena Ground Plane in λ/4 cu elemente de
contragreutate tot in λ/4, pentru diferite unghiuri verticale avem
urmatoarele valori ale impedantei Z :
Unghiul de
90 grade => Z=36 Ω
120 grade => Z=50 Ω
180 grade => Z=75 Ω
(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin
teste', cu acordul autorului)

##522#
06B61J/ Cat este valoarea aproximativa a impedantei de intrare la
rezonanta Zin a unei antene 'Ground plane' (in λ/4), daca
radialele sunt inclinate in jos la 45 de grade?
Zin=18Ω
Zin=36Ω
Zin=52Ω
Zin=72Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

'inclinate in jos la 45 de grade' din textul problemei, este 135°
fata de verticala, in notatia de mai jos
Antena verticala in λ/4 Ground Plane abreviat GP, provine din
dipolul in λ/2, care are o impedanta la mijloc de 72ohm. In cazul
cand contragreutatile sint la 90°, impedanta se injumatateste
datorita faptului ca antena rezoneaza cu 'imaginea' sa fata de
planul format de contragreutati. Cand acest unghi este de 180°
antena se transforma intr-un dipol cu o lungime de λ/2
Impedanta, in punctul de alimentare a unei antene verticale de tip
Ground Plane depinde de unghiul format in plan vertical intre
elementul radiant vertical si elementele de contragreutate.
Pentru o antena Ground Plane in λ/4 cu elemente de
contragreutate tot in λ/4, pentru diferite unghiuri verticale avem
urmatoarele valori ale impedantei Z :
Unghiul de
90 grade => Z=36 Ω
120 grade => Z=50 Ω
180 grade => Z=75 Ω
SOLUTIA :
In desenul alaturat, unghiul format in plan vertical intre elementul
vertical radiant si contragreutati este de 120° pentru care
corespunde o valoare a impedantei la talpa antenei de Z=50 Ω,
ceea ce permite alimentarea acestuia, direct cu un cablu coaxial
de 50Ω, fara nici un circuit de adaptare.
(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin
teste', cu acordul autorului)

##523#
07C61K/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin
si largimea de banda ΔF ale unei antene dipol orizontal in λ/2,
daca se mareste diametrul fizic al conductorului din care este
realizat?
Zin creste; ΔF creste.
Zin creste; ΔF scade.
Zin scade; ΔF creste.
Zin scade; ΔF scade.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Pentru a afla cum se modifica Δf ne gandim ca antena este un
circuit oscilant si are un factor de calitate Q. Cu cat Q este mai
mare(factor de calitate mai mare) cu atat caracteristica de
transfer = banda se ingusteaza iar cu cat Q este mai mic, cu atat
caracteristica de transfer se largeste si aplatizeaza.
Q = F0 / ΔF
Q depinde si de L/C daca consideram antena ca un circuit
rezonant serie cu L si C distribuit. Daca dipolul cu diametrul fizic
marit il consideram ca fiind facut din N conductoare alaturate cu
diametrul initial, ne dam seama ca L a scazut si C a crescut, deci
Q a scazut si banda a crescut.
Despre Zin al dipolului se stie ca variaza cu inaltimea fata de sol la
care e montat dipolul, intre 72Ω si 50Ω Cu Zin cand doar
grosimea conductorului se modifica, sa ma ajute cineva cu
rezolvarea!
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010(Bibliografie: Man. Rad. Incepator -
Ianculescu).)

##524#
08C61K/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin
si largimea de banda ΔF ale unei antene 'Ground plane' (in λ/4),
daca se mareste diametrul fizic al conductoarelor din care este
realizata?
Zin creste; ΔF creste.
Zin scade; ΔF scade
Zin creste; ΔF scade.
Zin scade; ΔF creste.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Pentru a afla cum se modifica Δf ne gandim ca antena este un
circuit oscilant si are un factor de calitate Q. Cu cat Q este mai
mare(factor de calitate mai mare) cu atat caracteristica de
transfer = banda se ingusteaza iar cu cat Q este mai mic, cu atat
caracteristica de transfer se largeste si aplatizeaza.
Q = F0 / ΔF
Q depinde si de L/C daca consideram antena ca un circuit
rezonant serie cu L si C distribuit. Daca antena cu diametrul fizic
marit o consideram ca fiind facuta din N conductoare alaturate cu
diametrul initial, ne dam seama ca L a scazut si C a crescut, deci
Q a scazut si banda a crescut.
Despre Zin al antenei Ground plane se stie ca este dependent de
unghiul contragreutatilor, vezi problemele I14, I68 date de
YO5AMF; Cu Zin cand doar grosimea conductorului se modifica, sa
ma ajute cineva cu rezolvarea!
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010(Bibliografie: Man. Rad. Incepator -
Ianculescu).)

##525#
09C61K/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin
si largimea de banda ΔF ale unei antene dipol orizontal in λ/2,
daca se micsoreaza diametrul fizic al conductorului din care este
realizat?
Zin creste; ΔF creste.
Zin creste; ΔF scade.
Zin scade; ΔF creste.
Zin scade; ΔF scade.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Pentru a afla cum se modifica Δf ne gandim ca antena este un
circuit oscilant si are un factor de calitate Q. Cu cat Q este mai
mare(factor de calitate mai mare) cu atat caracteristica de
transfer = banda se ingusteaza iar cu cat Q este mai mic, cu atat
caracteristica de transfer se largeste si aplatizeaza.
Q = F0 / ΔF
Q depinde si de L/C daca consideram antena ca un circuit
rezonant serie cu L si C distribuit. La dipolul cu diametrul fizic
misorat C scade deci Q creste, banda scade.
Despre Zin al dipolului se stie ca variaza cu inaltimea fata de sol la
care e montat dipolul, intre 72Ω si 50Ω Cu Zin cand doar
grosimea conductorului se modifica, sa ma ajute cineva cu
rezolvarea!
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010(Bibliografie: Man. Rad. Incepator -
Ianculescu).)

##526#
10C61K/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin
si largimea de banda ΔF ale unei antene 'Ground plane' (in λ/4),
daca se micsoreaza diametrul fizic al conductoarelor din care este
realizata?
Zin creste; ΔF creste.
Zin scade; ΔF scade
Zin creste; ΔF scade.
Zin scade; ΔF creste.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Pentru a afla cum se modifica Δf ne gandim ca antena este un
circuit oscilant si are un factor de calitate Q. Cu cat Q este mai
mare(factor de calitate mai mare) cu atat caracteristica de
transfer = banda se ingusteaza iar cu cat Q este mai mic, cu atat
caracteristica de transfer se largeste si aplatizeaza.
Q = F0 / ΔF
Q depinde si de L/C daca consideram antena ca un circuit
rezonant serie cu L si C distribuit. La dipolul cu diametrul fizic
misorat C scade deci Q creste, banda scade.
Despre Zin al antenei Ground plane se stie ca este dependent de
unghiul contragreutatilor, vezi problemele I14, I68 date de
YO5AMF; Cu Zin cand doar grosimea conductorului se modifica, sa
ma ajute cineva cu rezolvarea!
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010(Bibliografie: Man. Rad. Incepator -
Ianculescu).)

##527#
11B61J/ Cat este valoarea aproximativa a impedantei de intrare la
rezonanta Zin a unei antene 'Ground plane' (in λ/4), daca
radialele sunt intr-un plan perpendicular pe radiator?
Zin=18Ω
Zin=36Ω
Zin=52Ω
Zin=72Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Antena verticala in λ/4 Ground Plane abreviat GP, provine din

dipolul in λ/2, care are o impedanta la mijloc de 72ohm. In cazul
cand contragreutatile sint la 90°, impedanta se injumatateste
datorita faptului ca antena rezoneaza cu 'imaginea' sa fata de
planul format de contragreutati. Cand acest unghi este de 180°
antena se transforma intr-un dipol cu o lungime de λ/2
Impedanta, in punctul de alimentare a unei antene verticale de tip
Ground Plane depinde de unghiul format in plan vertical intre
elementul radiant vertical si elementele de contragreutate.
Pentru o antena Ground Plane in λ/4 cu elemente de
contragreutate tot in λ/4, pentru diferite unghiuri verticale avem
urmatoarele valori ale impedantei Z :
Unghiul de
90 grade => Z=36 Ω
120 grade => Z=50 Ω
180 grade => Z=75 Ω
(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin
teste', cu acordul autorului)

##528#
12B61J/ Care este motivul principal pentru care antena 'Ground
plane' (in λ/4) se realizeaza cu radialele inclinate in jos?
Astfel creste unghiul fata de orizont al lobului principal.
Este mai usor de construit in aceasta forma, deoarece radialele
sunt in prelungirea ancorelor.
In aceasta forma pe radiale se depoziteaza mai putina apa (si deci
si gheata)
Prin inclinarea radialelor cu un anumit unghi fata de orizontala,
impedanta de intrare la rezonanta Zin poate fi adusa la
aproximativ 52Ω.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Antena verticala in λ/4 Ground Plane abreviat GP, provine din

dipolul in λ/2, care are o impedanta la mijloc de 72ohm. In cazul
cand contragreutatile sint la 90°, impedanta se injumatateste
datorita faptului ca antena rezoneaza cu 'imaginea' sa fata de
planul format de contragreutati. Cand acest unghi este de 180°
antena se transforma intr-un dipol cu o lungime de λ/2
Impedanta, in punctul de alimentare a unei antene verticale de tip
Ground Plane depinde de unghiul format in plan vertical intre
elementul radiant vertical si elementele de contragreutate.
Pentru o antena Ground Plane in λ/4 cu elemente de
contragreutate tot in λ/4, pentru diferite unghiuri verticale avem
urmatoarele valori ale impedantei Z :
Unghiul de
90 grade => Z=36 Ω
120 grade => Z=50 Ω
180 grade => Z=75 Ω
SOLUTIA :
In desenul alaturat, unghiul format in plan vertical intre elementul
vertical radiant si contragreutati este de 120° pentru care
corespunde o valoare a impedantei la talpa antenei de Z=50 Ω,
ceea ce permite alimentarea acestuia, direct cu un cablu coaxial
de 50Ω, fara nici un circuit de adaptare.
(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin
teste', cu acordul autorului)

##529#
13B61J/ Cat este valoarea aproximativa a impedantei de intrare la
rezonanta Zin, a unei antene dipol orizontal in λ/2 instalat la o
inaltime fata de sol mai mare de λ/2?
Zin=18Ω
Zin=36Ω
Zin=52Ω
Zin=72Ω

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##530#
14C61/ Care dintre metodele de mai jos este cea mai potrivita
pentru a creste (largi) banda de frecvente a unei antene directive
cu elemente parazite (cum este antena Yagi de exemplu)?
Folosirea unor elemente cu diametrul mai mare.
Folosirea unor elemente cu diametrul mai mic.
Folosirea unor 'trapuri' pe elemente.
Redimensionarea distantelor intre elementi.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

La aproape orice antena, cresterea in diametru al elementului
radiant(tub, sarma) duce la cresterea benzii. Se pot fabrica
diametre foarte mari din fire de diamatre mici, in sistemul 'colivie'
.
(rezolvare: yo6own, 2007)

##531#
01A62J/ Una din figurile prezentate mai jos este diagrama de
radiatie tipica antenei 'Long Yagi'. Precizati care:

Diagrama 1.
Diagrama 2.
Diagrama 3.
Diagramele 2 si 3.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca vorbim de antena Yagi, indiferent de varianta, diagrama
arata cu un lob pronuntat catre inainte si un lob foarte atenuat
catre inapoi. Lobii laterali sunt nesemnificativi, incat de multe ori
nu se mai reprezinta.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##532#
02A62J/ Una din figurile prezentate mai jos este diagrama de
radiatie tipica antenei 'Dipol simplu in λ/2'. Precizati care:

Diagrama 1.
Diagrama 2.
Diagrama 3.
Diagramele 1 si 3.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Antena Dipol simplu in λ/2 este usor directiva cu doua directii :
fata si spate, iar raportul fata/spate este 1.
Diagrama 1 este diagrama unei antene cu raport fata/spate
supraunitar - lobul frontal este mult pronuntat, avem de-a face cu
diagrama in plan orizontal al unei antene de tip beam
Diagrama 2 este tipica pentru dipolul in λ/2
Diagrama 3, daca este o diagrama in plan orizontal, este
diagrame unei antene cu 2 directii predominante de propagare -
antena usor directiva, cu cativa lobi mici laterali, insa raportul
fata/spate este supraunitar asa ca sigur nu este diagrama unui
dipol.
Daca diagrama 3 ar fi o diagrama in plan vertical - nu este, fiindca
se vede linia orizontala, si problema ar fi ambigua - atunci ar
putea fi diagrama de radiatie a unui dipol aflat la o distanta mica
de sol sau de planul de masa.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##533#
03A62J/ Una din figurile prezentate mai jos este diagrama de
radiatie tipica antenei denumita in mod obisnuit 'Beam'. Precizati
care:

Diagrama 1.
Diagrama 2.
Diagrama 3.
Diagramele 2 si 3.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

In engleza, 'beam' inseamna 'raza' sau 'fascicul'. Este vorba de o
antena care concentreaza unda emisa intr-un fascicul ingust, de
cateva zeci de grade - o antena foarte directiva. Caracteristica de
radiatie(pattern de radiatie) a antenei Beam are un lob foarte
ingust si pronuntat in directia de radiatie, 'fata', un lob foarte mic
in 'spate'.
Caracteristica fata/spate a unei antene ne spune cat de sensibila
este o antena catre fata si cat de 'surda' este catre spate.
Si alte antene foarte directive au caracteristica de radiatie similara
cu a antenei Beam.
(rezolvare: yo6own, 2007)
##534#
04B62K/ Care dintre figurile de mai jos ar putea fi cel mai
probabil diagrama de radiatie a antenei fir lung (Long Wire)?

Diagrama 1.
Diagrama 2.
Diagrama 3.
Diagramele 2 si 3.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##535#
05B62K/ Care dintre figurile de mai jos este diagrama de radiatie
in plan orizontal a antenei verticale in λ/4?

Diagrama 1.
Diagrama 2.
Diagrama 3.
Diagramele 1 sau 2.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##536#
06B62K/ Care dintre figurile de mai jos este diagrama de radiatie
a antenei denumita in mod obisnuit 'Beam'?

Diagrama 1.
Diagrama 2.
Diagrama 3.
Diagramele 1si 3.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##537#
07C62K/ Care dintre figurile de mai jos cu certitudine nu poate
reprezenta diagrama de radiatie in plan vertical a unei antene
verticale?
Diagrama 1.
Diagrama 2.
Diagrama 3.
Diagramele 1 sau 2.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##538#
08C62K/ Care dintre figurile de mai jos este diagrama de radiatie
a antenei 'izotropice'?

Diagrama 1.
Diagrama 2.
Diagrama 3.
Diagramele 1 sau 2.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Izotropic inseamna 'in acelasi mod in orice directie' - antena
izotropica este antena ideala, care are un front de unda sferic.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##539#
09B62L/ Care dintre cele trei figuri reprezinta diagrama de
radiatie in plan orizontal a unui dipol montat orizontal?

Diagrama 1.
Diagrama 2.
Diagrama 3.
Diagramele 2 si 3.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Antena Dipol simplu in λ/2 este usor directiva cu doua directii :
fata si spate, iar raportul fata/spate este 1.
Diagrama 1 se potriveste descrierii
Diagrama 2 este tipica pentru dipolul in λ/4. Nu are directivitate
clara
Diagrama 3, este o antena directiva, cu raport fata/spate diferit
de 1.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##540#
10C62/ Una din figuri prezinta diagrama de radiatie in plan
vertical a antenei verticale cu inaltimea de 5/8?. Care este
aceasta?

Diagrama 1.
Diagrama 2.
Diagrama 3.
Diagramele 1 sau 3.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##541#
11B62/ Comparata cu un dipol λ/2, o antena directiva aduce un
spor de semnal de doua puncte pe scara Smetrului. Cat este
castigul sau raportat la dipolul λ/2?
2 dBd
6 dBd
9 dBd
12 dBd
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
In teorie(repet in teorie, fiindca in practica nu e asa), un punct de
S-metru = 6dB. Deci castigul de 2 puncte S ale antenei directive
sunt 12 dB
In practica, fabricantii implementeaza 1 punct S = 4dB, 5dB, 6dB,
si cel mai des S-metrul este neliniar.
Pentru mai multa distractie, vezi link
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##542#
12B62M/. Un emitator cu puterea la iesire de 50W foloseste o
antena cu castigul G= 6dBd. Cat de mare trebuie sa fie puterea
emitatorului pentru ca folosind o antena cu un castig de numai
3dBd sa se asigure acelasi camp radioelectric la receptie?
75W
100W
150W
300W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

dBd = decibel, castig luand ca referinta antena dipol.
Cu antena de 6dBd = castig 4x, emitatorul se va auzi ca un
emitator de 50W*4=200W care foloseste pe post de antena un
dipol.
Cu antena de 3dBd = castig 2x, si la receptor sa se auda ca un
200W, trebuie ca emitatorul sa aiba 100W.
Castigul global in dB a unui lant de etaje se obtine prin adunarea
castigurilor(+dB)/atenuarilor(-dB) fiecarui etaj exprimate tot in
dB.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##543#
13B62M/ Un emitator cu puterea la iesire de 50 W foloseste o
antena cu castigul G=13 dBi. Cat de mare trebuie sa fie puterea
emitatorului cu care folosind o antena cu un castig de 3dBi, sa se
asigure acelasi camp radioelectric la receptie?
100W
200W
250W
500W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

dBi = decibel, castig luand ca referinta radiatorul izotrop.
Doar cu antena de 3dBi emitatorul trebuie sa fie mai puternic cu
10dB fata de cel de 50W pentru ca sa se auda similar in receptor.
10dB = 10lg1010 = castig 10x, 50W * 10 = 500W
Castigul global in dB a unui lant de etaje se obtine prin adunarea
castigurilor(+dB)/atenuarilor(-dB) fiecarui etaj exprimate tot in
dB.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##544#
14B62M/ Un emitator cu puterea la iesire de 50 W foloseste o
antena cu castigul G=10dBd. Cat de mare trebuie sa fie puterea
emitatorului pentru ca folosind o antena cu un castig de 4dBd sa
se asigure acelasi camp radioelectric la receptie?
100W
200W
250W
500W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

dBd = decibel, castig luand ca referinta antena dipol.
Doar cu antena de 4dBd emitatorul trebuie sa fie mai puternic cu
6dB fata de cel de 50W pentru ca sa se auda similar in receptor.
6dB = castig 4x, deci 200W.
Castigul global in dB a unui lant de etaje se obtine prin adunarea
castigurilor(+dB)/atenuarilor(-dB) fiecarui etaj exprimate tot in
dB.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##545#
15B62M/ Un emitator cu putere la iesire de 50W foloseste o
antena cu castigul G=9dB. Cat de mare trebuie sa fie puterea
emitatorului pentru ca folosind o antena cu un castig de 3dB sa se
asigure acelas camp radioelectric la receptie?
100W
200W
250W
500W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

In noua situatie, cu antena de 3dBd emitatorul trebuie sa mai
aiba 6dB castig fata de cel de 50W pentru ca sa se auda similar in
receptor.
6dB = castig 4x, deci 200W.
Castigul global in dB a unui lant de etaje se obtine prin adunarea
castigurilor(+dB)/atenuarilor(-dB) fiecarui etaj exprimate tot in
dB.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##546#
16C62/ O antena verticala cu lungimea electrica mai mica de λ/4
prezinta la borne o impedanta a carei componenta reactiva este:
Totdeauna inductiva.
Inductiva daca antena este prevazuta cu capacitate terminala si
capacitiva daca nu are capacitate terminala.
Capacitiva daca antena este prevazuta cu capacitate terminala si
inductiva daca nu are capacitate terminala.
Totdeauna capacitiva.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##547#
17A62/ Printre caracteristicile unor antene este si 'raportul
fata/spate'. Cum se defineste acesta?
Este numarul de directori impartit la numarul de reflectori.
Este raportul intre distantele: director-element activ si respectiv
reflector-element activ.
Este raportul intre puterea aparent radiata pe directia maximului
lobului principal si puterea aparent radiata in directia exact opusa.
Este raportul intre media puterii radiata in lobul principal si media
puterii radiata in lobii secundari.
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
Pe diagrama de radiatie, raportul fata/spate este aria lobului
principal / aria lobului catre directia opusa.
Raspunsul cu directori/reflectori e incorect, deoarece se induce
imaginea unei antene Yagi, insa orice antena are lobi si raport
fata/spate.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##548#
01B63/ Daca ΔL si ΔC sunt elemente 'distribuite', ce reprezinta
circuitul din figura?

Schema echivalenta a unui cablu coaxial.

Schema echivalenta a unei linii bifilare.
Schema echivalenta a unui filtru de armonice.
Schema echivalenta a unui filtru de retea.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Elemente de circuit distribuite - un fir putem sa-l consideram o
inseriere de micro-inductante ΔL infinit de mici, infinit de multe si
care echivaleaza o bucata de fir infinit de scurta. Pentru calcule se
foloseste un nr foarte mare, nu infinit
La fel, capacitatea intre 2 fire putem sa-l consideram o capacitate
constituita dintr-o infinitate(sau f. multe) capacitati in paralel,
pentru fiecare segment de fir, infinit de scurt.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##549#
02C63/ Se dau doua tipuri de cablu coaxial,ambele cu impedanta
caracteristica de 50Ω si cu izolatia interna din polietilena masiva
(fara intruziuni de aer), dar cu diametre exterioare diferite: Cablul
tip1 are diametrul de 6mm, iar cablul tip2 de 12mm. Care dintre
cabluri are capacitatea distribuita (pF/m) mai mare?.
Cablul cel subtire are capacitatea mai mare, caci distanta intre
armaturi este mai mica.
Cablul cel gros are capacitatea mai mare, caci contine mai mult
dielectric.
Ambele cabluri au aceeasi capacitate distribita.
Nu se poate preciza daca nu se cunoaste permitivitatea
dielectricului.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##550#
03C63/ Impedanta caracteristica a unui cablu coaxial depinde de
permitivitatea dielectrica relativa a materialului care constituie
izolatia dintre conductorul interior (cu diametrul d) si cel exterior
(cu diametrul D), precum si de:
D-d
LOG(D/d)
D/d
√D/d

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##551#
04B63J/ O antena la rezonanta si cu impedanta la borne de 300Ω,
este cuplata direct cu un fider fara pierderi, a carui impedanta
caracteristica este de 75Ω. Ce raport de unda stationara se obtine
pe fider?
SWR=2
SWR=3
SWR=4
SWR=5

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

SWR = Zcablu / Zsarcina sau SWR = Zsarcina / Zcablu astfel incat la
numarator sa fie numarul cel mai mare. Bibliografie:
AllAboutCircuits, vezi caseta din josul paginii.
In cazul nostru, SWR = 300/75 = 4
(rezolvare: YO6OWN,Brasov, 2010)

##552#
05B63J/ La un fider cu impedanta caracteristica de 75Ω este
conectata o sarcina artificiala de 50Ω. Cat este raportul de unda
stationara pe fider?
SWR=1,0
SWR=1,5
SWR=2,0
SWR=2,5

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##553#
06C63/ Un fider cu impedanta caracteristica Zo este utilizat cu un
raport de unde stationare diferit de unitate (ne adaptare). Ce se
poate spune despre raportul intre tensiunea si curentul asociate
undei directe, respectiv celei reflectate, masurate in acelasi punct
pe fider?
Totdeauna ambele rapoarte sunt egale cu Zo.
Este Zo pentru unda directa si egal cu impedanta de sarcina
pentru unda reflectata.
Este egal cu impedanta de sarcina pentru unda directa si Zo
pentru unda reflectata.
Totdeauna ambele rapoarte sunt egale cu impedanta de sarcina.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##554#
07C63/ Un fider este utilizat in regim ne adaptat. In acest caz cat
este distanta L intre doua maxime (ventre) de tensiune
invecinate?
L=?
L=λ/2
L=λ/4
L=λ/8

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##555#
08C63/ In care din situatiile de mai jos este foarte probabil ca
impedanta caracteristica a unui cablu coaxial sa nu mai poata fi
considerata ca o rezistenta pura?
Cand cablul are pierderi proprii extrem de mari.
Cand cablul este utilizat la frecvente foarte mari.
Cand cablul este utilizat la frecvente foarte mici.
Cand cablul are pierderi proprii extrem de mici.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##556#
09C63/ In care din situatiile de mai jos este posibil ca la un fider
coaxial raportul de unde stationare la unul din capete sa fie mic
(SWR=2), desi celalalt capat este lasat in gol?
Lungimea electrica a fiderului este un multiplu impar de λ/4.
Lungimea electrica a fiderului este un multiplu par de λ/4.
Fiderul este lung si/sau cu pierderi mari la frecventa de lucru.
Fiderul este strans sub forma unei bobine (colac).

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##557#
10B63/ Pe toata lungimea unui fider fara pierderi si fara
neregularitati:
1. SWReste totdeauna constant.
2. SWR creste totdeauna pe masura ce ne deplasam in sensul de
la sarcina spre emitator.
3. SWR scade totdeauna pe masura ce ne deplasam, in sensul de
la sarcina spre emitator.
Afirmatia de la punctul 1 este valabila numai in cazul adaptarii
perfecte (SWR=1), in toate celelalte cazuri sunt valabile
afirmatiile de la punctele 2 sau 3, dupa cum impedanta de sarcina
este mai mare. respectiv mai mica decat cea a fiderului.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##558#
11B63/ Doua reflectometre absolut identice sunt montate unul la
capatul dinspre antena, celalalt la capatul dinspre emitator al unui
fider coaxial care nu are neomogenitati, dar are pierderi care nu
pot fi neglijate. Daca reflectometrul din spre antena arata SWR=2
ce valoare poate indica cel din spre emitator?
1. Totdeauna mai mic sau cel mult egal cu cel din spre antena.
2. Totdeauna mai mare sau cel mult egal cu cel din spre antena.
Valabil raspunsul de la pct.1 daca modulul impedantei antenei
este mai mic decat impedanta caracteristica a fiderului, sau cel de
la pct.2 in cazul contrar.
Valabil raspunsul de la pct.1 daca impedanta antenei are caracter
inductiv, sau cel de la pct.2 daca are caracter capacitiv.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##559#
12B63/ Impedanta caracteristica a unei linii de transmisiune (a
unui fider) pentru o frecventa data este:
Impedanta unitatii de lungime de linie (Ohmi/metru).
Impedanta care conectata ca sarcina nu reflecta energie.
Impedanta de intrare cand linia lucreaza in scurtcircuit.
Impedanta de intrare cand linia lucreaza in gol.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##560#
13B63/ La bornele fiderului unei antene s-a masurat un raport de
unde stationare SWR=[Link] posibil sa se imbunatateasca
raportul de unde stationare pe acest fider daca intre el si emitator
se intercaleaza un circuit suplimentar de adaptare
(TRANSMATCH)?
Da, dar numai daca atenuarea proprie a fiderului nu este prea
mare.
Nu. SWR pe fider va ramane acelasi in aceasta situatie.
Da, totdeauna se imbunatateste SWR pe fider daca intre el si Tx
se intercaleaza un Transmatch.
In functie de structura schemei Transmatch-ului, SWR pe fider
poate sa creasca sau sa scada.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

SWR = Zcablu / Zsarcina sau SWR = Zsarcina / Zcablu astfel incat la
numarator sa fie numarul cel mai mare. Bibliografie:
AllAboutCircuits, vezi caseta din josul paginii.
Ducand rationamentul mai departe in cazul nostru, vedem ca
SWR este dat de impedanta caracteristica a cablului si de
impedanta sarcinii, asa ca orice am pune la intrarea fiderului,
transmatch sau orice altceva, SWR ramane neschimbat
(rezolvare: YO6OWN,Brasov, 2010)

##561#
14B63L/ Un reflectometru de buna calitate montat la iesirea unui
emitator, indica in functionare o putere in unda directa de 150 W
si o putere in unda reflectata de 25 W. Care este puterea utila
care se debiteaza la intrarea in fider?
125W
150W
175W
√(150x150-25x25) = 122,5 W

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

150W - 25W = 125W
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##562#
15D63/ Un reflectometru de buna calitate este prevazut cu doua
moduri de lucru pentru a masura raportul de unda stationara
(SWR): In modul 1 se citesc separat puterea directa si puterea
reflectata (cate 8 subgame pentru fiecare) si se calculeaza SWR.
In modul 2 se comuta instrumentul pe pozitia 'calibrare' si cu
ajutorul unui potentiometru se aduce indicatia instrumentului la
cap de scala. Se comuta apoi pe 'masura' si se citeste direct SWR.
Care dintre cele doua moduri de utilizare este cel mai precis?
Modul 1 asigura o precizie mai buna.
Modul 2 asigura o precizie mai buna.
Amandoua modurile sunt la fel de precise, caci folosesc acelasi
cuplor directional.
La valori mari ale SWR este mai precis modul 2 ,caci se citeste
spre capatul scalei instrumentului indicator.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##563#
16E63/ Cu ajutorul unui reflectometru se masoara raportul de
unde stationare pe un fider coaxial, gasindu-se valoarea SWR=2.
Apoi se scurteaza fiderul cu o bucata reprezentand aproximativ
λ/8 si se masoara din nou, gasindu-se valoarea SWR=3. Se
constata ca cele doua valori difera cu mult mai mult decat ar
corespunde preciziei de masura a reflectometrului (atestata prin
verificarea metrologica). Care din afirmatiile de mai jos este cea
mai corecta?
Cele doua citiri sunt corecte, fiecare pentru lungimile respective
ale fiderului.
Valoarea corecta este media aritmetica a celor doua citiri.
Valoarea corecta este media geometrica a celor doua citiri.
Nici una dintre cele doua citiri nu prezinta garantia ca este
corecta.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##564#
17D63K/ Un cablu coaxial ideal cu impedanta caracteristica
Zo=75Ω este terminat pe o sarcina rezistiva Zs=60Ω. Pentru ce
lungimi electrice ale cablului (exprimate in λ) impedanta la
intrarea sa este o rezistenta pura (nu exista componenta
reactiva)? (Alegeti raspunsul cel mai complet).
Multiplu impar de λ/2.
Multiplu par de λ/2.
Multiplu impar de λ/8.
Multiplu de λ/4

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Se stie ca doar cablul λ/4 este transformator de impedanta care
ne permite sa facem match intre o impedanta rezistiva si alta
impedanta rezistiva; Relatia este:
Z1*Z2=(Zc)2
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010)

##565#
18B63J/ Un cablu coaxial cu atenuare neglijabila si cu impedanta
caracteristica Zo=50Ω este terminat pe o sarcina rezistiva
Zs=25Ω. Cat este raportul de unde stationare pe cablu in
conditiile date?
SWR=3 caci 25/50=0,5 iar SWR=(1+0,5)/(1-0,5)=3.
SWR=4 caci SWR=(50x50)/(25x25)=4.
SWR=2 caci SWR=50/25=2.
SWR=1,73 caci SWR=√((50+25)/(50-25)) = √(3).

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##566#
19D63K/ Un cablu coaxial cu atenuarea neglijabila si cu
impedanta caracteristica Zo=60Ω este terminat pe o sarcina
rezistiva Zs=30Ω. Se stie ca pentru anumite lungimi electrice ale
cablului, impedanta la intrarea sa (Zint) este o rezistenta pura (nu
exista componenta reactiva). Care sunt valorile posibile pentru
Zint in conditiile date?
Numai 30Ω.
30Ω, 60Ωsi 120Ω.
30Ω si 120Ω.
30Ω si 60Ω.
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
Se stie ca doar cablul λ/4 este transformator de impedanta care
ne permite sa facem match intre o impedanta rezistiva si alta
impedanta rezistiva; Relatia pentru λ/4 este:
Z1*Z2=(Zc)2
Pentru cablu de lungime multiplu λ/4 calculam ca si cum ar fi
segmente de λ/4 cu Zin = Zout pentru impedanta comuna
segmentelor. Calculand, avem alternativ, 30Ω si 120Ω
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010)

##567#
20D63L/ Pe wattmetrul directional montat la intrarea in fiderul
unui emitator se citesc: puterea in unda directa Pd= 100W si
puterea in unda reflectata Pr=25w. Cat este raportul de unde
stationare (SWR) in punctul de masura?
SWR=100/25=4
SWR=rad 100/25 = rad4 = 2
√(25/100) = √(1/4) = 0,5; SWR=(1+0,5)/(1-0,5)=3
25/100=0,25; SWR=(1+0,25)/(1-0,25)=1,66

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Intre numarul s , Pdir si Pref exista urmatoarele relatii : Pref/Pdir =
((s-1)/(s+1))2
Vezi rezolvarea problemei I25 de YO5AMF de la clasa I
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010)

##568#
21B63/ Cu ajutorul unei sonde de tensiune, pe un fider s-au
gasit: intr-un punct de tensiune maxima Umax=100V, iar in
punctul de tensiune minima cel mai apropiat Umin=50V. Cat este
raportul de unde stationare (SWR) in zona controlata?
SWR=(100+50)/(100-50)=3
SWR=√((100+50)/(100-50)) = √(3) = 1,73
SWR=100/50 = 2
SWR=√(100/50)=√(2)=1,41

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##569#
22A63M/ Daca scade frecventa de lucru ce se intampla cu
pierderile in dielectricul fiderului?
Scad totdeauna.
Cresc totdeauna.
Raman constante.
Depinde de tipul dielectricului.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Tinand cont ca avem capacitati parazite la masa, sau la ecran, sau
intre conductorii scaritei,(in plus vezi modelul liniei de transmisie)
- la scaderea frecventei creste Xc = 1/ωC, scazand astfel
pierderile.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##570#
23A63M/ Daca se creste frecventa de lucru ce se intampla cu
pierderile in dielectricul fiderului?
Scad totdeauna.
Cresc totdeauna.
Raman constante.
Depinde de tipul dielectricului.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Tinand cont ca avem capacitati parazite la masa, sau la ecran, sau
intre conductorii scaritei,(in plus vezi modelul liniei de transmisie)
- la cresterea frecventei scade Xc = 1/ωC, crescand astfel
pierderile.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##571#
01B70J/ Analizati figura de mai jos si stabiliti care este 'zona de
tacere'.
Zona 1.
Zona 2.
Zona 3.
Zonele 1+3.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Zona de tacere este zona unde nu ajung unde radio de la
emitator, este zona in care, daca am avea un receptor nu am
putea auzi emitatorul.
Zona 1 este acoperita prin unde de suprafata - unde directe.
Zona 3 este acoperita prin unde reflectate de ionosfera.
Deoarece la o frecventa data, exista un unghi critic sub care
undele nu se mai reflecta pe ionosfera ci strapung ionosfera si se
pierd in spatiu, avem si o zona, imediat dupa zona acoperita cu
unde de suprafata(zona1) neacoperita de unde reflectate. Aceasta
este zona 2, a carei marime variaza cu frecventa si cu structura la
acel moment al ionosferei.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##572#
02B70J/ Analizati figura de mai jos si stabiliti care este 'zona de
unda directa'.
Zona 1.
Zona 2.
Zona 3.
Zonele 2+3.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Zona de unda directa este zona in care undele se propaga fara
reflexii pe ionosfera. Undele ajung la receptor prin propagare in
linie dreapta daca nu sunt obstacole intre emitator si receptor, si
prin difractie, cand undele ocolesc unele obstacole si se propaga si
dincolo de orizont. Difractia este diferita in functie de frecventa.
Undele ultrascurte si de frecventa foarte inalta(VHF, UHF, SHF) se
propaga aproximativ in acelasi fel ca lumina.
Zona 1 este zona de unda directa.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##573#
03B70J/ Analizati figura de mai jos si stabiliti care este 'zona de
propagare prin salt (skip)'.
Zonele 1+2.
Zona 2.
Zona 3.
Zona 1.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Zona 3 este acoperita prin unde reflectate de ionosfera.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##574#
04B70J/ Analizati figura de mai jos si stabiliti care este zona
denumita in mod obisnuit 'de noapte' pentru banda de 80m.
Zona 1.
Zona 2.
Zona 3.
Zonele 1+2.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Noaptea, startul D al ionosferei, raspunzator de propagarea in
3.5-3.7 MHz - banda de 80m, ionizat de soare in timpul zilei, se
linisteste, dar ramane ionizat si favorizeaza QSO-uri la distante
mari.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##575#
05C70K/ Ce se intelege prin 'conditii de E sporadic'?
Variatii in inaltimea stratului 'E' cauzate de modificarea numarului
de pete solare.
Cresteri rapide ale nivelului semnalului in VHF, datorate urmelor
de meteoriti la inaltimea stratului 'E'.
Conditii de aparitie a unor pete de ionizare densa la inaltimea
stratului 'E'.
Canale partiale de propagare troposferica la inaltimea stratului 'E'.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##576#
06C70K/ Cum se numesc conditiile de propagare in care se obtin
reflexii de pete mobile cu ionizare relativ densa ce apar sezonier
la inaltimea stratului 'E'?
Aurora boreala.
Meteo skatter.
Ducting.
E sporadic

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Eliminam intai raspunsurile evident gresite: Meteo Skatter nu
exista, ar exista 'meteor scatter' - dare de ionizare puternica,
lasate in zona de combustie a meteoritilor si meteorilor, Aurora
boreala e o ionizare de lunga durata, ducting se intampla intre
straturi ionizate de intindere mare. Mai ramane E sporadic, care
se intampla in stratul E, e sporadic, intens, zona ionizata
restransa.
(rezolvare: yo6own, 2007)

##577#
07C70K/ in ce regiuni ale pamantului apare cel mai frecvent
fenomenul 'E sporadic'?
In regiunile ecuatoriale.
In regiunile Arcticei.
In regiunile hemisferei nordice.
In regiunile polare.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##578#
08B70K/ In care dintre benzile de amator mentionate mai jos este
probabilitatea mai mare de aparitie a propagarii prin 'E sporadic'?
In banda de 2m.
In banda de 6m.
In banda de 20m.
In banda de 80m.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##579#
09D70K/ Care pare sa fie cauza principala a aparitie conditiilor de
'E sporadic'?
Intersectia de curenti de aer.
Petele solare.
Inversiunile termice.
Meteoritii.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##580#
10C70L/ Ce este 'fadingul selectiv'?
Efectul de fading cauzat de defazajul variabil intre undele radio
ale eceleiasi transmisiuni- captate concomitent la receptie pe
trasee putin diferite.
Efectul de fading cauzat de variatiile de orientare a antenelor
directive ('beam'-uri).
Efectul de fading cauzat de modificari importante ale inaltimii
straturilor ionizate.
Efectul de fading cauzat de diferenta de timp intre statiile de
emisie si de receptie.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##581#
11C70L/ Cum se numeste efectul de propagare provocat de
defazajul variabil intre unde radio ale aceleiasi transmisiuni,
captate concomitent la receptie pe trasee putin diferite?
Rotatie Faraday.
Receptie in 'diversity'
Fading selectiv.
Diferenta de faza.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##582#
12C70L/ Care este cauza principala a fadingului selectiv?
Mici schimbari inevitabile in orientarea antenei directive (beam) la
receptie.
Schimbari importante a inaltimii straturilor ionosferei.
Decalajul de timp intre statiile de emisie si de receptie.
Defazajul variabil intre unde radio ale aceleiasi transmisiuni,
captate concomitent la receptie pe trasee putin diferite.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##583#
13B70L/ Ce tipuri de emisiuni sunt afectate cel mai mult de
fadingul selectiv?
A1A si J3E.
F3E si A3E.
SSB si AMTOR.
SSTV si CW.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##584#
14B70L/ In functie de largimea de banda ocupata a semnalului
transmis, in care caz efectul fadingului selectiv este mai
pronuntat?
Totdeauna la semnalele de banda larga.
Totdeauna la semnalele de banda ingusta.
La semnalele de banda ingusta numai in cazul propagarii pe
'traseul lung' (long path).
La semnalele de banda ingusta numai in cazul propagarii pe
'traseul scurt' (short path).

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##585#
15C70M/ Ce efect are 'propagarea pe aurora' asupra semnalului
transmis?
Creste inteligibilitatea semnalelor SSB.
Creste inteligibilitatea semnalelor MF si MP.
Tonul semnalelor CW devine mai pur.
Semnalele CW capata un 'tremolo' (fluttery tone).

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Propagarea cu reflexie pe aurora este o propagare pe un mediu
destul de ostil. E ca si cum ai folosi reflexia luminii pe o oglinda
care valureste in mod continuu. Inteligibilitatea semnalelor CW
scade drastic, mai functioneaza cateva moduri digitale, iar SSB,
MF sunt bune de aruncat.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##586#
16C70M/ In ce conditii la propagarea pe aurora semnalul CW
capata un 'tremolo' (fluttery tone)?
Din cauza rotatiei pamantului numai la propagarea de la Est la
West.
Din cauza rotatiei pamantului numai la propagarea de la West la
Est.
Totdeauna pe aurora.
Totdeauna pe unda directa.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Rotatia pamantului este foarte lenta comparativ cu viteza undelor
radio, si nu are cum sa genereze efect Doppler, mai ales ca
distanta dintre emitator si receptor este constanta, iar din acest
punct de vedere, rotatia pamantului nu conteaza.
La propagarea cu reflexie pe nu are sens sa vorbim de unda
directa - avem reflexie, nu unda directa.
In propagarea pe aurora, niciodata semnalul nu o sa fie clar, ci
distorsionat. Cuvinte ca 'tremolo', 'flutter', si altele descriu doar
partial cum se aude CW pe aurora. Cel mai la indemana este sa
asculti inregistrari de pe internet cu acest subiect.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##587#
17B70M/ Care este cauza cea mai probabila a aparitiei aurorei
Boreale?
Cresterea numarului de pete solare.
Scaderea numarului de pete solare.
Bombardamentul cu particule puternic ionizante emise de soare.
Norul de micro meteoriti concentrat de forta centrifuga in zona
polara.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Aurora apare atunci cand micro-particulele de foarte mare
ejectate din Soare in directia Pamantului sunt captate de
campurile magnetice foarte intense de la poli, traiectoria lor
modificata, si aunci ele intra in atmosfera polara cu o viteza foarte
mare, ionizeaza aerul, eliberand energie inclusiv in spectrul
vizual(luminile aurorei).
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##588#
18B70M/ In ce directie trebuie indreptata o antena directiva
situata in hemisfera nordica pentru a utiliza optim propagarea pe
aurora?
Spre Sud.
Spre Nord
Spre Est.
Spre West.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Antena trebuie indreptata spre aurora. Cum din YO, aurora este
spre N, spre Nord trebuie indreptata. Catre S,E,V nu avem nicio
aurora.
(rezolvare: YO6OWN, 2007)

##589#
19B70M/ Unde anume in ionosfera este situata aurora Boreala?
La inaltimea stratului F1.
La inaltimea stratului F2.
La inaltimea stratului E.
La inaltimea stratului D.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##590#
20B70M/ Care dintre modurile de lucru enumerate mai jos sunt
cele mai potrivite in conditiile propagarii pe aurora?
CW.
SSB si FM.
FM si PM
DSB si RTTY

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Aurora este un mediu de propagare ostil, putem sa o comparam
cu reflexia luminii pe o oglinda convexa cu suprafata care se
valureste continuu. CW - prezenta sau absenta luminii, este cea
mai simpla codificare a informatiei, iar varianta QRSSS(CW foarte
lent) este cea mai imuna la perturbatii. Modulatiile vocale SSB,
DSB, FM nu fac fata, PM e foarte probabil sa fie afectat, iar RTTY,
un mod digital, probabil ar merge, la viteza foarte scazuta, si cu
multe erori.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##591#
21B70N/ Cum se explica faptul ca 'orizontul radio' depaseste
orizontul geometric?
Prin propagarea pe stratul E.
Prin propagarea pe stratul F.
Prin propagarea pe straturile E si F.
Prin curbarea traseului undelor radio.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

'curbarea traseului undelor radio' si 'efectul de creasta in VHF,
UHF' sunt niste efecte mai mult constatate si mai putin explicate.
Eu vad 2 cauze pentreu aceste efecte: 1) Efectul de 'near-field
propagation', unda electromagnetica se deplaseaza cu precadere
in zona din apropiere a unui conductor si ii urmeaza traseul - ex.
linii de transmisiune, ghidurile de unda in microunde, conductoare
oarecare in zona 13MHz, si solul, in cazul problemei noastre -
solul conduce si este si GND. 2) Efectul termic al straturilor de
aer, care genereaza interfete cu parametri ε diferiti si forteaza o
curbare a traiectoriei undei. Este mai pregnant in UHF, dar nu se
compara nici pe departe cu reflexiile pe ionosfera.
Am gasit o dizertatie mai completa despre asta 'Bent Radio' pe
[Link] .
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##592#
22B70N/ Aproximativ cu ce procent creste orizontul radio fata de
orizontul geometric?
15%
50%
100%
200%

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Putin. 15% e cel mai obisnuit caz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##593#
23B70/ Aproximativ la ce distanta este limitata in mod obisnuit
propagarea in VHF?
1000km
2000km
3000km
4000km

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

In mod obisnuit, propagarea VHF este limitata la linia orizontului,
la cateva zeci de km. Cateva sute de km sunt accesibile in mod
curent radioamatorilor cu echipamente performante, antene in
locatii bine amplasate, si cu experienta in DX.
QSO-uri transatlantice(4000km+) au existat destule, dar
intrebarea accentueaza 'in mod obisnuit' - media aritmetica a
numarului de tari confirmate de membrii YO DX Club, la categoria
'confirmate 144MHz' este aproximativ 28, si daca numaram cele
mai apropiate 28 entitati/tari din jurul YO, ne incadram lejer intr-
un cerc cu raza de 1000 de km, si observam ca un cerc cu raza de
2000km contine cu mult peste 28 de tari.
Eu am calculat interpretand in felul meu termenul 'in mod
obisnuit' din enunt, si alte interpretari ar putea fi valabile si
argumentabile.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##594#
24B70/ Care dintre fenomenele de propagare este cauza cea mai
probabila, daca un semnal VHF este receptionat la o distanta mai
mare de 1000km?
Absorbtie in stratul D.
Rotatie Faraday.
Ghid ('ducting') troposferic.
Difractie pe creasta.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Prin eliminare:
MUF(Maximum Usable Frequency) pentru stratul D este 3.5 -
7MHz, VHF trece prin stratul D
Difractia de creasta este responsabila de propagarea 'peste deal',
nu 1000km.
Rotatia Faraday se refera la schimbarea unghiului de polarizare a
undei radio prin rotire.
Si asa mai ramane ducting tropo, care intr-adevar e un proces
responsabil pentru propagarea VHF la mare distanta.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##595#
25C70/ Ce se intampla din punct de vedere energetic cu undele
electromagnetice care se propaga in spatiu, daca acestea se
ciocnesc cu particule ionizate?
Totdeauna undele pierd din energie.
Daca particulele sunt incarcate negativ, undele castiga energie.
Daca particulele sunt incarcate pozitiv, undele castiga energie.
Nu se petrece nici o schimbare, deoarece undele electromagnetice
nu contin substanta fizica.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Conform fizicii, energia si materia sunt energie, deci intre unda si
particula ionizata exista un transfer energetic.
Au fost raportate destule cazuri in care statia 'big gun'(putere f.
mare la emisie) producea conditii de propagare pentru statiile mai
slabe, deci ioniza particule.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##596#
01D81L/ O bucata de cablu coaxial de lungime l este lasata in gol
la un capat, iar la celalalt, cele doua conductoare sunt conectate
impreuna formand o mica bucla, cu care se cupleaza un dipmetru.
Ce lungime electrica are bucata de cablu la frecventa cea mai
mica pentru care se obtine un dip la aparat?
l=λ/8
l=λ/4
l=λ/2
l=?

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##597#
02B81J/ Care este eroarea absoluta cu care se masoara frecventa
de 100MHz folosind un frecventmetru digital a carui baza de timp
interna este garantata la 1ppm (parti per milion)? (se neglijaza
eroarea numaratorului si a portii).
+-1Hz.
+-10Hz.
+-100Hz.
+-1000Hz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

eroarea de 1 ppm = 1 parte-pe-milion, iar la 100MHz este
100MHz * 1 / 106 = 108Hz / 106 = 100 Hz. Deci eroarea absoluta
de 1ppm = 100Hz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##598#
03B81J/ Care este eroarea absoluta cu care se masoara frecventa
de 100MHz folosind un frecventmetru digital a carui baza de timp
interna este garantata la 10ppm (parti per milion)? (se neglijaza
eroarea numaratorului si a portii).
+-1Hz.
+-10Hz.
+-100Hz.
+-1000Hz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

eroarea de 10 ppm = 10 parti-pe-milion, iar la 100MHz este
100MHz * 10 / 106 = 109Hz / 106 = 1000 Hz. Deci eroarea
absoluta de 1ppm = 1000Hz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##599#
04B81J/ Care este eroarea absoluta cu care se masoara frecventa
de 10MHz folosind un frecventmetru digital a carui baza de timp
interna este garantata la 10ppm (parti per milion)? (se neglijaza
eroarea numaratorului si a portii).
+-1Hz.
+-10Hz.
+-100Hz.
+-1000Hz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

eroarea de 10 ppm = 10 parti-pe-milion, iar la 10MHz este 10MHz
* 10 / 106 = 108Hz / 106 = 100 Hz. Deci eroarea absoluta de
1ppm = 100Hz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##600#
05B81J/ Care este eroarea absoluta cu care se masoara frecventa
de 10MHz folosind un frecventmetru digital a carui baza de timp
interna este garantata la 1ppm (parti per milion)? (se neglijaza
eroarea numaratorului si a portii).
+-1Hz.
+-10Hz.
+-100Hz.
+-1000Hz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

eroarea de 1 ppm = o parte-pe-milion, iar la 10MHz este 10MHz *
1 / 106 = 107Hz / 106 = 10 Hz. Deci eroarea absoluta de 1ppm =
10Hz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##601#
06B81J/ Care este eroarea absoluta cu care se masoara frecventa
de 30MHz folosind un frecventmetru digital a carui baza de timp
interna este garantata la 10ppm (parti per milion)? (se neglijaza
eroarea numaratorului si a portii).
+-100Hz.
+-200Hz.
+-300Hz.
+-400Hz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

eroarea de 10 ppm = 10 parti-pe-milion, iar la 30MHz este 30MHz
* 10 / 106 = 3* 108Hz / 106 = 300 Hz. Deci eroarea absoluta de
1ppm = 300Hz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##602#
07B81J/ Care este eroarea absoluta cu care se masoara frecventa
de 20MHz folosind un frecventmetru digital a carui baza de timp
interna este garantata la 10ppm (parti per milion)? (se neglijaza
eroarea numaratorului si a portii).
+-100Hz.
+-200Hz.
+-300Hz.
+-400Hz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

eroarea de 10 ppm = 10 parti-pe-milion, iar la 20MHz este 20MHz
* 10 / 106 = 2* 108Hz / 106 = 200 Hz. Deci eroarea absoluta de
1ppm = 200Hz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##603#
08B81J/ Care este eroarea absoluta cu care se masoara frecventa
de 20MHz folosind un frecventmetru digital a carui baza de timp
interna este garantata la 5ppm (parti per milion)? (se neglijaza
eroarea numaratorului si a portii).
+-1Hz.
+-10Hz.
+-100Hz.
+-1000Hz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

eroarea de 5 ppm = 5 parti-pe-milion, iar la 20MHz este 20MHz *
5 / 106 = 108Hz / 106 = 100 Hz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##604#
09B81J/ Care este eroarea absoluta cu care se masoara frecventa
de 100MHz folosind un frecventmetru digital a carui baza de timp
interna este garantata la 5ppm (parti per milion)? (se neglijaza
eroarea numaratorului si a portii).
+-10Hz.
+-50Hz.
+-500Hz.
+-1000Hz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

eroarea de 5 ppm = 5 parti-pe-milion, iar la 100MHz este 100MHz
* 5 / 106 = 5* 108Hz / 106 = 500 Hz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##605#
10B81J/ Se stie ca prin regulament (art.10) toleranta maxima de
frecventa permisa este de 0,05%.Exprimati aceasta valoare in
ppm.
5ppm.
50ppm.
500ppm
5000ppm.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

0.05% = 0.0005 = 0.000500 = 500ppm
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##606#
11D81J/ Un calibrator cu cuart cu frecventa fundamentala de
1MHz este garantat la 50ppm. Daca se face abstractie de alte
erori (sistematice sau de operator), pe ce eroare absoluta puteti
conta cand este folosit pe armonica a 20-a?
+-50Hz.
+-100Hz.
+-500Hz.
+-1kHz.
(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)
eroarea de 50 ppm = 50 parti-pe-milion, adica 1MHz * 50 / 106 =
106Hz * 50 / 106 = 50 Hz. Deci abaterea de 50ppm = 50Hz. La
deviatia armonicii a 20-a a semnalului contribuie a 20-a armonica
a abaterii, adica 20 * 50Hz = 1000Hz = 1kHz
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##607#
12D81J/ Un calibrator cu cuart cu frecventa fundamentala de
100kHz este garantat la 50ppm. Daca se face abstractie de alte
erori (sistematice sau de operator), pe ce eroare absoluta puteti
conta cand este folosit pe armonica a 20-a?
+-50Hz.
+-100Hz.
+-500Hz.
+-1kHz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

eroarea de 50 ppm = 50 parti-pe-milion, adica 100kHz * 50 / 106
= 105Hz * 50 / 106 = 106Hz * 5 / 106 = 5 Hz. Deci abaterea de
50ppm = 5Hz. La deviatia armonicii a 20-a a semnalului
contribuie a 20-a armonica a abaterii, adica 20 * 5Hz = 100Hz
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##608#
13D81K/ Ce se intampla daca dip-metrul este prea strans cuplat
cu circuitul pe care-l testati?
Creste continutul de armonice, deci 'dip'-ul devine greu de
observat sau lipseste cu desavarsire.
Cresc erorile de masura din cauza dezacordului reciproc (dip-
metru - circuit testat).
Creste factorul de calitate Q al circuitului testat, deci 'dip'-ul
devine greu de observat sau lipseste cu desavarsire.
Din cauza intermodulatiei 'dip'-ul devine greu de observat sau
lipseste cu desavarsire.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##609#
14D81K/ Ce se intampla daca dip-metrul este prea strans cuplat
cu circuitul pe care-l testati?
Creste factorul de calitate Q al circuitului testat, deci 'dip'-ul
devine greu de observat sau lipseste cu desavarsire.
Scade factorul de calitate Q al circuitului testat, deci 'dip'-ul
devine greu de observat sau lipseste cu desavarsire.
Se intensifica fenomenul de 'tarare' reciproca a frecventei, cu
toate consecintele sale.
Scade in intensitate fenomenul de 'tarare' reciproca a frecventei,
cu toate consecintele sale.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Apare cuplajul supracritic, in care prezenta dip-metrului afecteaza
prea mult comportamentul circuitului testat. Niciun aparat de
masura, oricat de performant, nu masoara fara sa afecteze putin
rezultatul masurarii prin prezenta sa. Grid-dip-metrul nu este un
aparat extraordinar de performant si in consecinta usor de
influentat de sistemuld testat, si invers. La cuplaj supracritic,
circuitului LC al grid-dip-metrului, circuit care stabileste frecventa
oscilatorului, i se altereaza valoarea L, prin fenomenul de cuplaj
cu L din circuitul testat. Si invers. L devenind L+Lc, frecventa
grid-dip-metrului, calculabila cu formula lui Thompson, se
schimba.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##610#
15D81K/ Ce se intampla daca dip-metrul este prea strans cuplat
cu circuitul pe care-l testati?
Creste puterea absorbita de la dip-metru si 'dip'-ul devine greu de
observat sau lipseste cu desavarsire.
Scade factorul de calitate Q al circuitului testat, deci 'dip'-ul
devine greu de observat sau lipseste cu desavarsire.
Este posibil sa apara doua 'dip'-uri pe doua frecvente cu valori
distincte: unul cand reglati frecventa de la valori mici la cele mari
si altul cand reglati in sens invers.
Nu este afectata precizia citirii, dar deviatia indicatorului poate
depasi scala.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Apare cuplajul supracritic, in care prezenta dip-metrului afecteaza
prea mult comportamentul circuitului testat. Apar 2 dip-uri.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##611#
16D81K/ La testarea cu dip-metrul a unui circuit oscilant simplu
LC, observati ca frecventa la care se obtine 'dip'-ul depinde foarte
mult de sensul in care manipulati aparatul (de la frecvente mari la
cele mici sau invers).Care este cauza cea mai probabila a acestui
fenomen?
Cuplajul cu circuitul testat este prea slab.
Cuplajul cu circuitul testat este prea strans (prea puternic).
Fenomenul apare numai la dip-metrele alimentate la retea, din
cauza capacitatii acesteia fata de pamant.
Circuitul testat nu este legat la pamant (impamantat).

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##612#
17D81L/ O bucata de cablu coaxial de lungime l este legata in
scurt-circuit la un capat, iar la celalalt, cele doua conductoare
sunt conectate impreuna formand o mica bucla, cu care se
cupleaza un dipmetru. Ce lungime electrica are bucata de cablu la
frecventa cea mai mica pentru care se obtine un dip la aparat?
l=λ/8
l=λ/4
l=λ/2
l=λ

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##613#
01C82/ Ce este un standard de frecventa (frequency standard)?
Frecventa unei retele (Net) standard de comunicatii radio.
Un dispozitiv sau aparat care produce un semnal cu frecventa
foarte exact cunoscuta si mentinuta.
Un dispozitiv sau aparat care produce un semnal al carui spectru
este uniform distribuit (zgomot alb).
Un dispozitiv sau aparat care produce un semnal al carui spectru
contine componente distribuite dupa legea lui Gauss (semnal
Gaussian).

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##614#
02B82J/ Ce fel de semnal produce un generator de tip 'marker de
frecventa'?
Un semnal dreptunghiular cu frecventa precis cunoscuta si
mentinuta.
Un semnal vobulat pentru studiul raspunsului in frecventa a
circuitelor.
Un semnal al carui spectru este uniform distribuit (zgomot alb).
Un semnal al carui spectru contine componente cu frecvente
generate la intamplare, care simuleaza traficul in banda
respectiva.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Markerul e ca o baliza, produce un semnal de frecventa fixa,
foarte stabila.
Semnalul vobulat este un semnal cu frecventa variabila, zgomotul
alb este un zgomot distribuit egal in toata banda, la TV l-am numi
'purici'.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##615#
03B82J/ La ce foloseste un generator de tip 'marker de
frecventa'?
Ca frecventmetru cu citire directa pentru semnale foarte slabe (cu
nivel mic).
pentru calibrarea in frecventa a receptoarelor sau a
vobulatoarelor.
Ca excitator pentru emitatoarele cu modulatie de frecventa (MF).
Pentru masurarea directa a lungimii de unda a semnalelor.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Un generator 'marker de frecventa' se foloseste pentru etalonari
si reglaje. De ex: O radio-baliza care emite in CW lent(semnal de
banda f. ingusta) pe o frecventa cunoscuta, poate fi folosita pt
reglarea receptoarelor. In loc de baliza putem folosi un generator
local de frecventa foarte stabila, pt calibrarea receporului.
Vobuloscopul foloseste markeri, care apar ca niste puncte pe
tubul catodic, cu ajutorul lor se citeste caracteristica unui filtru, de
ex.
(rezolvare: yo6own, 2007)

##616#
04B82J/ Ce alta denumire mai folosesc radioamatorii pentru
generatorul de tip 'marker de frecventa'?
Generator de zgomot alb.
Generator vobulat (vobler).
Calibrator cu cuart.
Scala digitala.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Nu ne legam de denumirea folosita de radioamatori, fiindca asta
depinde de limbaj, de unde a invatat, de la cine, si ce formatie
profesionala are.
Ne legam de concepte: 'markerul de frecventa' este un
dsipozitiv/montaj/functie hardware care genereaza un semnal cu
frecventa precis cunoscuta si mentinuta.
Generatorul de zgomot alb, generand zgomot in toata banda, nu
are o frecventa fixa, nu se incadreaza.
Generatorul vobulat, genereaza un semnal, care isi modifica
frecventa astfel incat 'matura' o portiune de banda(eng. 'sweep')
si apoi revine la frecventa initiala. Simplist, generatorul vobulat
este un modulator MF, pentru care semnalul modulat este un
dinte de ferastrau.
Calibratorul cu cuart este un generator tip 'marker de frecventa',
cuartul asugurandu-i o stabilitate foarte buna a semnalului.
Scala digitala, este ceea ce-i spune si numele, o scala, nu un
generator. Poate afisa frecventa sau altceva. Daca scala nu doar
afiseaza, ci si determina frecventa de afisat, atunci avem un
frecventmetru.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##617#
05B82K/ Ce este un dip-metru?
Un generator de tip 'marker de frecventa', asociat cu un voltmetru
electronic.
Un mic receptor asociat cu voltmetru [Link] masurarea
nivelului.
Un oscilator RC cu frecventa variabila, caruia i se supravegheaza
regimul cu un indicator analogic
Un oscilator LC cu frecventa variabila, caruia i se supravegheaza
regimul cu un indicator analogic

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Grid-dip-metrul este un mic generator de radiofrecventa, un
oscilator LC de mica putere, cu un indicator. Cand dip-metrul este
apropiat de o antena care are o frecventa proprie de rezonanta, si
se variaza frecventa dip-metrului, atunci cand el ajunge la
frecventa antenei(sau a altui circuit LC), sistemele sunt acordate,
si antena absoarbe din energia dip-metrului. Acest lucru este
sesizabil pe indicatorul analogic.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##618#
06B82K/ care este utilizarea principala (tipica) a dip-metrului?
Masurarea precisa a intensitatii campului electromagnetic.
Masurarea precisa a frecventei semnalelor slabe (cu nivel mic).
Masurarea aproximativa a puterii reflectate in circuite ne
adaptate.
Masurarea aproximativa a frecventei de rezonanta a circuitelor.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##619#
07C82K/ Care este principiul de functionare a 'dip-metrului'?
Undele reflectate pe frecventa de lucru a dip-metrului scad
deviatia indicatorului acestuia.
Cand circuitul oscilant masurat este la rezonanta pe frecventa dip-
metrului,se modifica deviatia indicatorului acestuia deoarece
creste puterea transferata.
Cu cat puterea emitatorului este mai mare, cu atat scade curentul
de reactie al oscilatorului dip-metrului si scade indicatia pe
instrumentul acestuia.
Armonicele oscilatorului dip-metrului produc o crestere a
factorului de calitate Q al circuitului masurat, fenomen pus in
evidenta de instrumentul indicator.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##620#
01B91J/ Care din aparatele mentionate in continuare este cel mai
probabil sa constitue un perturbator de RF 'de banda larga'?
Intrerupator de perete pentru iluminat.
Lampa (bec) cu incandescenta.
Telefon celular.
Bormasina electrica de mana cu comutatie proasta (colector/ perii
defecte).

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Zgomot de radiofrecventa de banda larga genereaza orice aparat
electric sau fenomen electric generator de scantei(colectoarele
sau periile uzate ale motoarelor, bujii, aparate de sudura,
ruptoare de putere, contacte uzate ale intrerupatoareleor sau ale
releelor, care astfel fac arc electric, fulgere si trasnete).De
asemenea, sursele in comutatie de slaba calitate genereaza
perturbatii radio.
Zgomotele se aud in radio ca niste pocnete sau sfaraituri, iar pe
TV ca 'purici'.
Ca respuns la intrebare:Intrerupatorul de perete, face o singura
mica scanteie la cuplare sau decuplare, deci nu e perturbator de
durata. Telefonul mobil este si el de fapt un transceiver pe 900-
1800MHz, nu va perturba niciodata in RF. Becul cu incandescenta
este un element rezistiv, nu perturba niciodata electromagnetic.
Bormasina, la care este specificat ca are defectiuni tipice
generatoare de scantei in timpul functionarii, in mod sigur este un
perturbator de RF de banda larga.
Motivul fizic al acestor manifestari ne este explicat de fizica
cuantica: un purtator de sarcina, in miscare accelerata, produce
un camp electromagnetic - in cazul scanteilor nu avem un curent
continuu, ci pulsuri foarte scurte de curent. Spectrul larg al undei
electromagnetice generate se poate explica aplicand tr. Fourier.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007 )

##621#
02B91J/ Care din aparatele mentionate in continuare este cel mai
probabil sa constitue un perturbator de RF 'de banda larga'?
Aspirator de praf cu comutatie proasta (colector/ perii defecte).
Lampa (bec) cu incandescenta.
Telefon celular.
Intrerupator de perete pentru iluminat.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Zgomot de radiofrecventa de banda larga genereaza orice aparat
electric sau fenomen electric generator de scantei(colectoarele
sau periile uzate ale motoarelor, bujii, aparate de sudura,
ruptoare de putere, contacte uzate ale intrerupatoareleor sau ale
releelor, care astfel fac arc electric, fulgere si trasnete).De
asemenea, sursele in comutatie de slaba calitate genereaza
perturbatii radio.
Zgomotele se aud in radio ca niste pocnete sau sfaraituri, iar pe
TV ca 'purici'.
Ca respuns la intrebare:Intrerupatorul de perete, face o singura
mica scanteie la cuplare sau decuplare, deci nu e perturbator de
durata. Telefonul mobil este si el de fapt un transceiver pe 900-
1800MHz, nu va perturba niciodata in RF. Becul cu incandescenta
este un element rezistiv, nu perturba niciodata electromagnetic.
Aspiratorul la care este specificat ca are defectiuni tipice
generatoare de scantei in timpul functionarii, in mod sigur este un
perturbator de RF de banda larga.
Motivul fizic al acestor manifestari ne este explicat de fizica
cuantica: un purtator de sarcina, in miscare accelerata, produce
un camp electromagnetic - in cazul scanteilor nu avem un curent
continuu, ci pulsuri foarte scurte de curent. Spectrul larg al undei
electromagnetice generate se poate explica aplicand tr. Fourier.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##622#
03B91J/ Care din aparatele mentionate in continuare este cel mai
probabil sa constituie un perturbator de RF 'de banda larga'?
Intrerupator de perete pentru iluminat.
Uscator de par cu comutatie proasta (colector/ perii defecte).
Telefon celular.
Lampa (bec) cu incandescenta.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Zgomot de radiofrecventa de banda larga genereaza orice aparat
electric sau fenomen electric generator de scantei(colectoarele
sau periile uzate ale motoarelor, bujii, aparate de sudura,
ruptoare de putere, contacte uzate ale intrerupatoareleor sau ale
releelor, care astfel fac arc electric, fulgere si trasnete).De
asemenea, sursele in comutatie de slaba calitate genereaza
perturbatii radio.
Zgomotele se aud in radio ca niste pocnete sau sfaraituri, iar pe
TV ca 'purici'.
Ca respuns la intrebare:Intrerupatorul de perete, face o singura
mica scanteie la cuplare sau decuplare, deci nu e perturbator de
durata. Telefonul mobil este si el de fapt un transceiver pe 900-
1800MHz, nu va perturba niciodata in RF. Becul cu incandescenta
este un element rezistiv, nu perturba niciodata electromagnetic.
Uscatorul de par la care este specificat ca are defectiuni tipice
generatoare de scantei in timpul functionarii, in mod sigur este un
perturbator de RF de banda larga.
Motivul fizic al acestor manifestari ne este explicat de fizica
cuantica: un purtator de sarcina, in miscare accelerata, produce
un camp electromagnetic - in cazul scanteilor nu avem un curent
continuu, ci pulsuri foarte scurte de curent. Spectrul larg al undei
electromagnetice generate se poate explica aplicand tr. Fourier.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

##623#
04C91/Daca receptia in banda de radiodifuziune in unde medii
este interferata 'pe canalul imagine'de catre un emitator de
amator din apropiere, in ce banda este cel mai probabil ca
lucreaza acesta?
UHF.
VHF.
29 MHz.
1,8 MHz.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Din cauza ca radioreceptorul de radiodifuziune are un
demodulator, semnalul rezultat in difuzor, si care perturba
auditiv, este in domeniul audio. Pentru ca zgomotul suparator sa
fie in audio, trebuie ca frecventa de radiodifuziune(fRD) si
frecventa radioamatorului(fA) sa fie foarte apropiate, astfel incat
unul din produsele de amestec fRD - fA sau fA - fRD sa fie in audio.
Daca receptorul e superheterodina, si mixajul nedorit se produce
in mixere, el trece mai greu fiindca mixerele sunt urmate de filtre
trece-banda care il opreste. Insa aceste filtre nu sunt ideale, si
mai ales fiindca in mixer se produc multe variante de amestec,
frecventa imagine trece daca cele doua emitatoare receptionate
sunt foarte apropiate ca frecventa.
Banda de radiodifuziune UM fiind intre cateva sute de KHz si
2.5MHz, radioreceptorul este cel mai probabil sa fie in banda de
1.8MHz.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##624#
05B91/ Ce gen de perturbatii este cel mai probabil (si
caracteristic) daca intr-un receptor TV perturbatorul de RF
patrunde direct in modulul de FI (calea comuna)?
Imaginea este perturbata.
Numai sunetul este perturbat.
Canalele se comuta haotic.
Receptia este total blocata.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Problema asta pare a fi problema pentru depanatorii de TV,
trebuie sa cunosti cate ceva despre semnalul video-complex si
macar schema bloc a receptorului TV.
FI = frecventa intermediara, iar cale comuna = sunet+imagine.
'Perturbatorul de RF' nefiind clar ce modulatie are, ce largime de
banda, nu prea se poate raspunde. Las rezolvarea deschisa celor
care cunosc bine tema.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##625#
06C91K/ Oscilatiile parazite in emitatoarele de amator constituie
una din tipurile de interferente (RFI) [Link] se
caracterizeaza prin: (alegeti raspunsul cel mai complet.)
Sunt totdeauna pe o frecventa mult mai mare decat cea de lucru.
Sunt totdeauna pe o frecventa mai mica decat cea de lucru.
Sunt totdeauna pe o frecventa multiplu celei de lucru.
Frecventa lor nu este totdeauna legata direct de cea de lucru.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Oscilatiile parazite sunt generate de apropierea unor elemente de
carcasa(capacitati parazite), chiar oscilatii mecanice, defectiunea
unor componente asa ca nu sunt previzibile. Daca ar exista o
regula pentru aceste oscilatii, ar exista si filtre pentru ele si am
avea echipamentele perfecte. Din aceasta cauza raspunsurile cu
'totdeauna' sunt gresite.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##626#
07D91K/ Oscilatiile parazite in emitatoarele de amator constituie
una din tipurile de interferente (RFI) [Link] se
caracterizeaza prin: (alegeti raspunsul cel mai complet.)
Pot sa nu fie permanente si nici pe frecventa constanta.
Totdeauna sunt permanente si pe frecventa constanta.
Totdeauna sunt sporadice dar pe frecventa constanta.
Totdeauna sunt pe frecventa constanta.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##627#
08C91K/ Oscilatiile parazite in emitatoarele de amator constituie
una din tipurile de interferente (RFI) [Link] se
caracterizeaza prin: (alegeti raspunsul cel mai complet.)
Sunt totdeauna pe o frecventa foarte stabila, dar mult mai mare
decat cea de lucru.
Frecventa lor nu este totdeauna legata direct de cea de lucru si nu
este stabila.
Frecventa lor nu este totdeauna legata direct de cea de lucru, dar
este foarte stabila.
Sunt totdeauna pe o frecventa foarte stabila, dar mai mica decat
cea de lucru.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Oscilatiile parazite sunt generate de apropierea unor elemente de
carcasa(capacitati parazite), chiar oscilatii mecanice, defectiunea
unor componente asa ca nu sunt previzibile. Daca ar exista o
regula pentru aceste oscilatii, ar exista si filtre sau alte
contramasuri pentru ele si am avea echipamentele perfecte. Din
aceasta cauza raspunsurile cu in care se declara o caracteristica a
perturbatiei ca fiind determinista - 'totdeauna sunt' - sunt gresite.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##628#
09B91/ Ce se intelege prin 'Compatibilitate Electromagnetica'?
(Alegeti raspunsul cel mai complet.)
Situatia in care polarizarea antenei de receptie corespunde cu
polarizarea undei receptionate.
Situatia in care polarizarea undei directe corespunde cu
polarizarea undei reflectate.
Situatia in care polarizarea undelor emise corespunde celei optime
pentru propagarea pe traseul respectiv.
Situatia in care echipamentele (aparatele) de RF care
functioneaza in vecinatate nu se perturba reciproc.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

CEM nu are nicio legatura cu vreo polarizare, deci se elimina din
start 3 raspunsuri gresite. Compatibilitatea electromagnetica este
situatia in care echipamentele in cauza nu genereaza perturbatii
echipamentelor din jur, si pot functiona in parametri chiar daca
'incaseaza' un nivel moderat de perturbatii de la echipamentele
din jur.
(rezolvare: yo6own, 2007)

##629#
01B92/ O emisiune cu semnal pur sinusoidal:
Nu produce niciodata interferente.
Poate contine armonice care sa produca interferente.
Poate contine semnale ne dorite, care sa produca interferente.
Poate produce interferente.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Semnalul pur sinusoidal, foarte corect si ne-perturbator in sinea
lui, poate fi un element perturbator, depinde unde este generat si
ce rezultate aduce. Ex.: Semnal sinusoidal de 50Hz produce
brum. Semnal sinusoidal cu frecventa apropiata postului produce
interferente.
De regula, orice semnal produce interferente, trebuie doar pus la
locul potrivit.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##630#
02C92K/ Intr-un emitator se foloseste un oscilator cu cuart pe
8MHz, urmat de mai multe multiplicatoare, din care primele trei
sunt: x2; x2; x3. In acest caz daca nu se iau masuri speciale, se
pot produce interferente in vecinatate, cel mai probabil in:
Receptoarele pe 3,5 MHz.
Receptoarele de Radiodifuziune MF (88-108 MHz).
Emitatoarele de 10MHz.
In niciunul din cazurile celelalte.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Lantul de multiplicare Q -> x2 -> x2 -> x3, unde iesirea unui
multiplicator este legata la intrarea urmatorului produce
urmatoarele frecvente:
8MHZ -> 16MHz -> 32MHz -> 96MHz
Se observa ca 96MHz 'cade' in intervalul 88-108MHz, unde va
produce interferente. In 'vecinatate' cel mai probabil se vor gasi
receptoare de radiodifuziune(la vecini).
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##631#
03C92J/ Oscilatiile parazite pe frecvente mai mici decat cea de
lucru pot apare:
Pe frecventa de rezonanta proprie a condensatoarelor de
decuplare.
Pe frecventa de rezonanta proprie a conexiunilor montajului.
Pe frecventa de rezonanta proprie a socurilor de RF.
Pe frecventa de rezonanta proprie a condensatoarelor de cuplaj.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##632#
04C92J/ Oscilatiile parazite pe frecvente mai mari decat cea de
lucru pot apare:
Pe frecventa de rezonanta proprie a condensatoarelor de
decuplare.
Pe frecventa de rezonanta proprie a conexiunilor montajului.
Pe frecventa de rezonanta proprie a socurilor de RF.
Pe frecventa de rezonanta proprie a condensatoarelor de cuplaj.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##633#
05C92K/ Intr-un emitator se foloseste un oscilator cu cuart pe
frecventa de 12MHZ, urmat de mai multe multiplicatoare, din care
primele trei sunt: x2; x2; x2. In acest caz daca nu se iau masuri
speciale, se pot produce interferente in vecinatate, cel mai
probabil in:
Receptoarele pe 3,5 MHz.
Receptoarele de Radiodifuziune MA in unde medii.
Receptoarele de TV in canalele UHF.
Receptoarele de Radiodifuziune MF (88 - 108MHz).

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Lantul de multiplicare Q -> x2 -> x2 -> x2, unde iesirea unui
multiplicator este legata la intrarea urmatorului produce
urmatoarele frecvente:
12MHZ -> 24MHz -> 48MHz -> 96MHz
Se observa ca 96MHz 'cade' in intervalul 88-108MHz, unde va
produce interferente.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##634#
06C92L/ Care din tipurile de semnal mentionate in raspunsuri
prezinta cea mai mare probabilitate de a perturba un amplificator
audio 'hi-fi' din vecinatate?
Modulatie de frecventa (MF).
Modulatie de faza (MP)
Telegrafie prin deviatie de frecventa.
Modulatie de amplitudine (MA).

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##635#
07C92L/ Care din tipurile de semnal mentionate in raspunsuri
prezinta cea mai mare probabilitate de a perturba un amplificator
audio 'hi-fi' din vecinatate?
Modulatie de frecventa (MF).
Modulatie de faza (MP)
Modulatie cu banda laterala unica (SSB).
Manipulatie telegrafica prin deviatie de frecventa.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Semnalele MA pot fi demodulate de componente
semiconductoare, care au capacitati de jonctiune, astfel
informatia audio MA intra in paralel cu semnalul audio
util(muzica)
Modulatiile de faza si frecventa necesita detectoare mai
complicate, nu este suficienta o jonctiune polarizata la limita, ca
in cazul MA.
SSB fiind un tip de modulatie MA, poate sa perturbe un
amplificator audio mai debil, chiar si numit 'Hi-Fi', insa
amplificatoarele audio serioase sunt pline de ecranaje, filtre si
reactii negative, astfel incat sa nu prinda toate posturile.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##636#
08C92L/ Care din tipurile de semnal mentionate in raspunsuri
prezinta cea mai mare probabilitate de a perturba un amplificator
audio 'hi-fi' din vecinatate?
Modulatie cu dubla banda laterala (DSB).
Modulatie de frecventa.
Modulatie de faza
Modulatie unghiulara.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Semnalele MA pot fi demodulate de componente
semiconductoare, care au capacitati de jonctiune, astfel
informatia audio MA intra in paralel cu semnalul audio
util(muzica)
Modulatiile de faza si frecventa necesita detectoare mai
complicate, nu este suficienta o jonctiune polarizata la limita, ca
in cazul MA.
DSB fiind un tip de modulatie MA, poate sa perturbe un
amplificator audio mai debil, chiar si numit 'Hi-Fi', insa
amplificatoarele audio serioase sunt pline de ecranaje, filtre si
reactii negative, astfel incat sa nu prinda toate posturile.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##637#
01C93/ Este stabilit ca perturbati o 'statie' de ascultare 'HI-FI' din
vecinatate si ca zgomotele rezultate se aud in difuzoare (boxe)
chiar daca aceasta este oprita (ne alimentata). Care este remediul
cel mai probabil?
Se va reface acordul transmatchului pentru o capacitate de iesire
mai mare.
Se va reface acordul transmatchului pentru o capacitate de iesire
mai mica.
Ecranarea firelor de legatura cu boxele la aparatul perturbat.
Suplimentarea filtrului de retea la statia dumneavoastra.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Este clar ca firul catre boxe se comporta ca o antena, iar sunetul
se obtine prin demodulare direct pe bobina boxei. Trebuie ecranat
conductorul, astfel incat sa nu se mai comporte ca o antena.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##638#
02B93/ Care este prima masura pe care se recomanda sa o luati
daca sunteti sesizat ca perturbati in vecinatate?
Va asigurati ca in locuinta dumneavoastra nu produceti asemenea
perturbatii.
Deconectati de la retea echipamentele proprii de emisie.
Anuntati telefonic serviciul de protectie a radioreceptiei.
Cautati sa identificati care este radioamatorul din vecinatate care
perturba.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

Daca sunteti sesizat ca perturbat, nu auncati pisica peste gard!
Poate fara sa vreti, perturbati si nu ati observat. Cooperati! In
primul rand cereti celui care va sesizeaza sa va descrie cat de clar
poate simptomele perturbatiei(va aude vocea, poate reproduce
bucati de QSO, aude telegrafie, etc.). Va asigurati ca nu produceti
perturbatii. Decuplarea echipamentelor de la retea nu rezolva,
perturbatiile pot fi prin retea sau mai ales radio, si poate lucrati
de pe acumulatori, si oricum veti dori sa lucrati in continuare de la
retea. Daca insa oprirea totala a echipamentelor nu face sa
dispara perturbatia, sunteti sigur ca ea nu provine de la
echipamentele de radio.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##639#
03C93/ Socul de RF bifilar pe ferita montat la borna de antena a
receptorului TV perturbat (braid-breaker) reduce efectul
perturbatorilor:
De orice natura, daca patrund prin cablul coaxial al antenei.
Care circula in antifaza pe cablul coaxial.
Care circula in faza pe cablul coaxial.
Numai pe cele de tip 'de banda larga'.

(Contributor: Subiect public ANRCTI, 2007)

##640#
De ce in zone muntoase, radiourile din automobile receptioneaza
bine programele AM insa cele FM vin foarte slab sau chiar deloc?
Satelitii de deasupra nu functioneaza
Frecventele folosite de emitatoarele AM se propaga prin unda
spatiala si de suprafata in acelasi timp
Emitatoarele FM lucreaza cu puteri scazute
Efectul de creasta nu este evident

(Contributor: YO6OWN - adaptare dupa [Link], 2007)

Programele AM sunt emise in unde lungi sau scurte. Undele lungi
pot ocoli obstacole cum ar fi muntii, fiindca λ/2 e mult mai mare
decat inaltimea muntilor. Daca emisiunea este in US, beneficiem
de multiple refelexii pe ionosfera, avem unda spatiala si de
suprafata.
Programele FM sunt emise in UUS care au particularitatea ca se
propaga similar cu razele de lumina, iar in munti vom avea
destule zone umbrite radio, unde receptia este zero.
Raspunsul cu satelitii e gresit, deoarece functionarea satelitilor nu
depinde daca un automobil este la munte sau nu, iar ei fiind
deasupra, fara obstacole intre satelit si receptorul de la sol,
semnalul e tot timpul 59. Satelitii care emit posturi radio emit in
digital nu in FM.
Emitatoarele FM comerciale lucreaza cu puteri foarte mari, si cu
antene bune.
Efectul de creasta e valabil doar in FM(intrebarea se refera si la
posturi AM)
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##641#
Semnalul audio este un semnal sinusoidal?
da
nu
din cand in cand
doar cand sursa genereaza semnal sinusoidal

(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)

Semnalele audio nu sunt sinusoidale, ele se pot descompune
teoretic/matematic intr-o suma de semnale sinusoidale. Exista
cazul particular rar cand semnalul audio este un semnal sinusoidal
generat tehnic in banda audio.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##642#
Urmarind fenomenul de propagare, se observa un fenomen la
receptia intr-un loc a undelor emise de un singur emitator, insa
ajunse la receptor pe doua cai separate, diferite ca lungime. Care
este fenomenul si cum se explica?
fading interferential - se produce interferenta celor doua unde
care in punctul de interferenta ajung cu diferenta de faza.
reflexie-oglinda - cele doua unde de frecventa identica se reflecta
in punctul de intalnire, astfel incat se culege semnal foarte slab in
antena
nu exista doua cai de propagare pentru unda radio, este nonsens
pierdere colaterala de unda radio - pe calea mai lunga atenuarea
este destul de mare, iar la receptor cele doua unde insumate dau
un semnal foarte slab

(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)

Sa analizam undele ajunse la receptor pe doua cai diferite, din

punctul de vedere al parametrilor A(amplitudine), f(frecventa),
φ(faza).
A scade cu distanta, din cauza atenuarii. Unda receptionata pe
calea lunga are A1 mai mic decat A2 al undei receptionate pe calea
scurta.
Frecventa semnalului nu se schimba cu distanta - de ex. postul
national radio se receptioneaza la aceeasi frecventa in Bucuresti,
Oradea sau Viena.
Faza φ variaza cu distanta emitator-receptor, din cauza lungimii
de unda λ
La receptor cele doua unde ajung ca A1(sin 2πf*t + &phi1) si A2(sin
2πf*t + &phi2); Daca undele la receptie sunt sinfazate, adica &phi1
= &phi2, atunci receptorul culege suma semnalelor - emitatorul se
aude puternic. Daca undele la receptie sunt in antifaza, &phi1 =
&phi2 + 180°, atunci semnalele se atenueaza unul pe celalalt,
receptorul culege diferenta semnalelor, iar emitatorul se aude
slab, sau chiar deloc.
In US, din cauza ca ionosfera este in miscare, conditiile de
propagare variaza permanent la distante mari, calea pe care o
parcurge semnalul variaza in timp, si de aici se poate ajunge la
asa-numitul QSB - atenuare variabila a semnalului receptionat -
amplitudinea creste si scade periodic, mai lent sau mai rapid.
Aceasta atenuare (fading in limba engleza) produsa de
interferenta semnalelor ajunse la receptor pe mai multe cai se
numeste fading interferential.
Celelalte variante de raspus nu sunt bune pentru ca: reflexie-
oglinda nu exista, undele se pot reflecta pe un mediu
diferit(ionosfera, sol, apa) dar nu pe antena. ; Exista nu doua, ci
in functie de conditiile de propagare, de la 0 la multe cai de
propagare; Varianta cu 'pierderea colaterala' e o atragere in
capcana, deoarece desi raspunsul suna corect, nu este, fiindca nu
se tine seama de parametrul φ care e hotarator.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##643#
Ce se intampla daca unda radio care pleaca din antena are
frecventa mai mare decat frecventa critica?
trece prin ionosfera
este absorbita de ionosfera
frecventa este schimbata de ionosfera intr-una mai mica
este reflectata catre sursa
(Contributor: YO6OWN - adaptare dupa [Link], 2007)
MUF - Maximum Usable Frequency - este frecventa maxima
folosibila la care se mai intampla reflexia pe ionosfera. Peste MUF,
unda penetreaza ionosfera si se pierde in spatiu.
Se face analogia cu refractia razei de lumina la interfata dintre
doua medii - apa si aer de exemplu. Raza de lumina emisa din
apa, aflata la un unghi mic fata de verticala, iese din apa si este
vizibila de afara, din aer. Daca unghiul pe care il face raza de
lumina cu verticala este mai mare de un unghi critic, raza se
reflecta pe interfata si de afara nu o vedem.
La unda radio, si frecventa poate fi variata in limite largi, fata de
lumina unde spectrul vizibil este relativ ingust.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##644#
Care este avantajul folosirii CI(circuite integrate) in locul tuburilor
electronice in circuite?
CI combina mai multe functii intr-o capsula
CI pot folosi semnale de intrare de mare putere
CI pot functiona cu tensiuni mult mai inalte
CI rezista la temperaturi mai inalte

(Contributor: YO6OWN - adaptare dupa [Link], 2007)

Avantajul tuburilor: Tuburile nu sunt afectate de atacul la intrare
cu semnal de putere, functioneaza la tensiune inalta, regimul
nominal de functionare este la temperatura mare, unde se poate
obtine cu usurinta o termostatare foarte buna(tubul poate fi tinut
mai usor la 200°C cand temperatura urca la 90°C - bate soarele
de vara pe echipament, fata de semiconductoare, care sunt greu
de termostatat la 25°C cand temperatura ambianta creste peste
30°C). De asemenea, tubul, inainte sa se defecteze, semnalizeaza
o perioada de timp(se inroseste, praful de pe el se incinge si
pute), fata semiconductoare, care se defecteza practic instant.
Tuburile sunt insa elemente cu un grad de complexitate scazut,
intr-un balon de sticla incapand 1,2 sau 3 elemente active, si de
consum energetic mare. Circuitul integrat ofera o complexitate
foarte ridicata a functiilor implementate, la un pret de cost foarte
scazut, consum foarte mic, dimensiuni mecanice foarte mici. CI
lucreaza la tensiuni scazute, nepericuloase comparativ cu
tensiunile de sute de V ale tuburilor si temperaturi in jurul
temperaturii ambiante.
(rezolvare: yo6own, 2007)

##645#
Ce este un frecventmetru numeric?
Este un aparat numeric pentru masurarea frecventei, functionarea
lui consta in numararea perioadelor semnalului a carui frecventa
se masoara, intr-un interval de timp
Este un aparat numeric care masoara raportul frecventa / metru
Este o intrebare capcana nu exista decat frecventmetre digitale
Este un aparat numeric care masoara produsul frecventa * metru

(Contributor: YO3HAF, Bucuresti, 2005)

Este un frecventmetru care obtine frecventa semnalului folosind o
metoda digitala de numarare a perioadelor, si afiseaza rezultataul
in mod alfanumeric.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##646#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga
la dreapta: maro-negru-galben-argintiu

10K, toleranta 10%

100K, toleranta 10%
120 ohm, toleranta 20%
1K2, toleranta 10%

(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)

1-0-4-10% = 10 * 104 Ω 10% = 100kΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)
##647#
In cazul unei surse de curent de cine depinde curentul de
scurtcircuit?
de grosimea conductorului pe sursa
de capacitatea metrica a sursei in tensiune
de rezistenta interioara si tensiunea sursei
de curentul de repaus

(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)

Curentul de Sc.C., cand R sarcina = 0, este Isc.c.= E/Ri
Se vede acum clar de cine depinde.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##648#
Cu ce viteza se propaga undele electromagnetice?
330 m/s
3*108m/s
1024 bit/s
29976 m/s

(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)

Cu viteza luminii, c = 3 * 108 m/s
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##649#
Ce se intampla cu o bobina plasata in camp magnetic variabil?
se roteste in sensul liniilor de camp
se incarca pozitiv
oscileaza
in bobina apare o tensiune indusa

(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)

apare tensiunea indusa u = δΦ/δt
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##650#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga
spre dreapta: auriu-orange-negru-albastru
60K, toleranta 10%
60K, toleranta 5%
61K, toleranta 5%
6K3, toleranta 10%

(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)

Se incepe de la inelul cel mai apropiat de terminal: albastru-
negru-orange-auriu: 60 * 103 Ω 5% = 60K&Omega, 5%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##651#
Cati Hertzi(Hz) sunt intr-un kilohertz(kHz)?
10-3
1000
106
10000

(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)

Multiplicatorul k(kilo) este 1000. 1kHz = 1000Hz
(rezolvare: YO6OWN, 2007)

##652#
Cati Hz sunt intr-un GHz?
100
109
10-9
106

(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)

Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##653#
Care este tensiunea de prag in cazul unei diode cu Germaniu(Ge)?
0,6V
0,2V
1,2V
3V

(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)

0.2 Ge, 0.6 Si, 1.2V LED, 3V sau mai mult unele LED-uri
ultrabright de generatie noua.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##654#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga
la dreapta: maro-negru-orange-argintiu

10K, toleranta 10%

1K, toleranta 10%
1000 ohm, toleranta 10%
1K2, toleranta 10%

(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)

1-0-3-10% = 10 * 103 Ω 10% = 10KΩ 10%
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##655#
Care este unitatea de masura a campului electric?
V/m
E
Kg
F

(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)

Aceasta este din definitie. Daca ai gresit, poate nu ai indicat
niciun rezultat, sau poate nu ai fost atent.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

##656#
Care este valoare rezistentei R?

560 Ω
1120 Ω
840 Ω
1680 Ω

(Contributor: Publicat in YO/HD Antena)

##657#
Vechile receptoare radio cunoscute ca si 'cu cristale' depindeau in
functionare de energia generata de...
liniile de forta magnetice
celule solare
semnalul radio venit chiar de la statia de emisie
baterii de 4.5V

(Contributor: YO6OWN - adaptare dupa [Link], 2007)

##658#
Ce este tensiunea de strapungere a unui material izolator?
tensiunea la care o descarcare electrica prin materialul testat lasa
o mica gaura;
tensiunea la care esantionul de material izolator supus testului de
strapungere nu-si mai pastreaza proprietatea izolatoare, fenomen
manifestat prin aparitia unui curent prin dielectric.
tensiunea la care apar scantei specifice de culoare albastra;
tensiunea la care dipolii dielectricului se orienteaza intr-o directie
unica, formand o structura cristalina cu remanenta mare.

(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)

##659#
Avem o sursa de c.c. pe a carei placuta scrie: Vcc = 12V, I =
1200A. Putem pune pe sursa, ca un consumator, un rezistor cu
rezistenta de 1kΩ si puterea Pmax=1W, fara sa-l distrugem?
da, fiindca puterea disipata pe rezistenta e sub Pmax
da, fiindca puterea data de sursa este mai mare decat 1W
consumat de rezistor
nu, rezistorul se va supraincalzi si se va arde
nu, fiindca puterea data de sursa este mult mai mare decat 1W
cat poate suporta rezistorul

(Contributor: YO6OWN, Brasov, 2008)

Am propus problema aceasta, fiindca exista mitologia 'Am avut o
sursa cu un amperaj prea mare, si a bagat prea mult curent pe
consumator, care s-a ars' sau 'Sursa a fost prea puternica pentru
saracul consumator si i-a rupt gatul/hi/'
Sa calculam:
Curentul prin rezistor este I=U/R = 12V/1kΩ = 12mA;
Puterea disipata pe rezistor: P=U*I = 12V * 12mA = 0.144W.
Cum P mai mic decat Pmax, suntem siguri ca rezistenta va
functiona in parametri.
Se observa ca curentul I nu depinde de cat curent poate sa
debiteze sursa, rezistorul 'isi trage cat ii trebuie', adica I=U/R. Ca
sa crestem curentul, trebuie sa crestem tensiunea.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008)

S-ar putea să vă placă și

Intrebari Examen Radioamator
Încă nu există evaluări
Intrebari Examen Radioamator
123 pagini
DEEA
Încă nu există evaluări
DEEA
42 pagini
TIRISTORUL
Încă nu există evaluări
TIRISTORUL
3 pagini
Test Dioda
Încă nu există evaluări
Test Dioda
9 pagini
Starea de Încărcare Electrică A Corpurilor. Sarcina Electrică
Încă nu există evaluări
Starea de Încărcare Electrică A Corpurilor. Sarcina Electrică
4 pagini
Multiplexarea
Încă nu există evaluări
Multiplexarea
22 pagini
Cablaje Imprimate
100% (7)
Cablaje Imprimate
3 pagini
Simbol Uri
Încă nu există evaluări
Simbol Uri
11 pagini
Tehnium 07 1992
Încă nu există evaluări
Tehnium 07 1992
24 pagini
Scheme Bloc
Încă nu există evaluări
Scheme Bloc
6 pagini
Cap 1 TV Analogic-Off03
Încă nu există evaluări
Cap 1 TV Analogic-Off03
40 pagini
Capacitatea, Inductanţa Şi Rezistenţa Electrică.
100% (1)
Capacitatea, Inductanţa Şi Rezistenţa Electrică.
6 pagini
Subiecte Electrotehnica Si Electronica
Încă nu există evaluări
Subiecte Electrotehnica Si Electronica
14 pagini
Test Redresoare
Încă nu există evaluări
Test Redresoare
15 pagini
Grile Caf Cu Rasp
Încă nu există evaluări
Grile Caf Cu Rasp
70 pagini
I. Radioemiţătoare 1. Structura Unei Instalaţii de Emisie-Recepţie
Încă nu există evaluări
I. Radioemiţătoare 1. Structura Unei Instalaţii de Emisie-Recepţie
6 pagini
E D Fizica Tehnologic 2017 Bar Simulare LRO
Încă nu există evaluări
E D Fizica Tehnologic 2017 Bar Simulare LRO
5 pagini
Teste Dioda
Încă nu există evaluări
Teste Dioda
13 pagini
Termeni Electrici
Încă nu există evaluări
Termeni Electrici
6 pagini
01 Semnalul Alb Negru
Încă nu există evaluări
01 Semnalul Alb Negru
8 pagini
Tehnologii de Cablare Cu Fire Cablaje Cu Fire 56ec3fd5c5fd5
Încă nu există evaluări
Tehnologii de Cablare Cu Fire Cablaje Cu Fire 56ec3fd5c5fd5
26 pagini
Test Diode-Cls 10
Încă nu există evaluări
Test Diode-Cls 10
2 pagini
Circuit RLC
Încă nu există evaluări
Circuit RLC
4 pagini
Depanare Circuite Cu Tranzistoare Bipolare
100% (1)
Depanare Circuite Cu Tranzistoare Bipolare
6 pagini
Curs8 Antene PDF
100% (1)
Curs8 Antene PDF
52 pagini
Filmari Nunti, Poze Nunti
100% (2)
Filmari Nunti, Poze Nunti
2 pagini
Teoereme Pentru Analiza Circuitelor Electrice (Curs 3)
Încă nu există evaluări
Teoereme Pentru Analiza Circuitelor Electrice (Curs 3)
23 pagini
Intrebari Si Raspunsuri Pentru Colocviu Materiale (Prof. Craciun)
100% (1)
Intrebari Si Raspunsuri Pentru Colocviu Materiale (Prof. Craciun)
29 pagini
Circuite de Esantionare Si Memorare
Încă nu există evaluări
Circuite de Esantionare Si Memorare
8 pagini
Filtre de Armonice
Încă nu există evaluări
Filtre de Armonice
7 pagini
Capitolul 1 Teoria Electricității PDF
Încă nu există evaluări
Capitolul 1 Teoria Electricității PDF
33 pagini
Grile
Încă nu există evaluări
Grile
185 pagini
Test - Examen Diferente - M4 - Componente Și Circuite Electronice
100% (1)
Test - Examen Diferente - M4 - Componente Și Circuite Electronice
2 pagini
Receptor Radio Superheterodină
100% (1)
Receptor Radio Superheterodină
7 pagini
Cursuri TCE
100% (1)
Cursuri TCE
138 pagini
C4.Semnale Modulate
Încă nu există evaluări
C4.Semnale Modulate
73 pagini
CURS 13 New PDF
100% (1)
CURS 13 New PDF
14 pagini
L1 - Linii de Transmisie
75% (4)
L1 - Linii de Transmisie
100 pagini
Tehnium 09 1998 C
Încă nu există evaluări
Tehnium 09 1998 C
28 pagini
Dioda Zener
Încă nu există evaluări
Dioda Zener
6 pagini
Reteaua CDMA
Încă nu există evaluări
Reteaua CDMA
51 pagini
Curent Continuu Și Alternativ
Încă nu există evaluări
Curent Continuu Și Alternativ
3 pagini
Fisa 10 Capitolul 6 Circuite Electronice Simple
Încă nu există evaluări
Fisa 10 Capitolul 6 Circuite Electronice Simple
6 pagini
00 TTN Exercitii Rezolvate
Încă nu există evaluări
00 TTN Exercitii Rezolvate
5 pagini
Sisteme Radiante
100% (2)
Sisteme Radiante
46 pagini
Distorsiuni Neliniare
100% (1)
Distorsiuni Neliniare
14 pagini
Dioda PNPN Sau Dioda Shockley
Încă nu există evaluări
Dioda PNPN Sau Dioda Shockley
4 pagini
C03 - Propagarea Undelor
Încă nu există evaluări
C03 - Propagarea Undelor
5 pagini
Probleme Rezolvate Simulare-Clasa2
Încă nu există evaluări
Probleme Rezolvate Simulare-Clasa2
249 pagini
Suport de Curs Electrician
100% (6)
Suport de Curs Electrician
134 pagini
Fisa de Lucru
Încă nu există evaluări
Fisa de Lucru
7 pagini
Seminar Electrocinetica1
Încă nu există evaluări
Seminar Electrocinetica1
5 pagini
Rebus 06.11
Încă nu există evaluări
Rebus 06.11
16 pagini
Breviar Electro
Încă nu există evaluări
Breviar Electro
5 pagini
Electricitate 2
Încă nu există evaluări
Electricitate 2
36 pagini
Electricitate
Încă nu există evaluări
Electricitate
4 pagini
Cap Ii
Încă nu există evaluări
Cap Ii
13 pagini
Relația Exercițiilor de Electricitate 2º ESO
Încă nu există evaluări
Relația Exercițiilor de Electricitate 2º ESO
5 pagini
Baza de Date Fizica 2015
Încă nu există evaluări
Baza de Date Fizica 2015
151 pagini
Probleme Curent Electric
100% (2)
Probleme Curent Electric
6 pagini