Probleme Rezolvate Simulare-Clasa2

Probleme si Rezolvari: db_tech2 http://examyo.scienceontheweb.net/cgi-bin/tool_checker2.cgi?g...
v 3.3.2
Aceasta este o afisare a bazelor de date folosite de programul SimEx, un simulator de examen de
radioamatori
Acest program este un software gratuit, poate fi distribuit/modificat in termenii licentei libere GNU
GPL, asa cum este ea publicata de Free Software Foundation in versiunea 2 sau intr-o veriune
ulterioara.
Programul, intrebarile si raspunsurile sunt distribuite gratuit, in speranta ca vor fi folositoare, dar
fara nicio garantie, sau garantie implicita, vezi textul licentei GNU GPL pentru mai multe detalii.
In distributia programului SimEx trebuie sa gasiti o copie a licentei GNU GPL, iar daca nu, ea
poate fi descarcata gratuit de pe pagina http://www.fsf.org
Textul intrebarilor oficiale publicate de ANCOM face exceptie de la cele de mai sus, nefacand
obiectul licentierii GNU GPL, modificarea lor si/sau folosirea lor in afara Romaniei in alt mod
decat read-only nefiind permisa. Acest lucru deriva din faptul ca ANCOM este o institutie publica
romana, iar intrebarile publicate au caracter de document oficial.
Intrebari radiotehnica clasa II versiunea 3.16 versiune actualizata pe
http://examyo.scienceontheweb.net prog_HAREC_radiotehnica
##0#
01A11/ Rigiditatea dielectricilor reprezinta calitatea unui izolator de a rezista la:
O sarcina electrica mare.
Un flux electric mare.
Un camp electric mare.
O inductie electrica mare.
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)
Cu cat un dielectric este mai 'rigid dielectric', cu atat trebuie o tensiune mai mare sa il strapungem.
Fiindca pentru acelasi material, tensiunea de strapungere creste cu cresterea grosimii materialului,
rigiditatea dielectrica se exprima in camp electric, care se masoara in V/m; Testarea rigiditatii
dielectrice a unui izolator se face intr-un dispozitiv care inregistreaza atat grosimea dielectricului cu
un fel de talpa-subler, cat si tensiunea maxima care s-a atins inainte ca materialul testat sa fie
strapuns de inalta tensiune. Aparatul genereaza inalta tensiune cu tensiune variabila, se comanda de
obicei cu un potentiometru si este crescuta pana cand apare strapungerea, iar aceasta tensiune
ramane inregistrata.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)
##1#
02C11/ Purtatorii de sarcina numiti 'goluri' sunt produsi intr-un semiconductor intrinsec cand:
Electronii sunt indepartati din cristale.
Electronii sunt complet indepartati din reteaua cristalina.
Electronii sunt excitati din banda de valenta in banda de conductie, peste banda interzisa.
Nici unul din raspunsurile celelalte nu este adevarat.
Golurile sunt niste purtatori de sarcina pozitiva virtuali(a nu se confunda cu pozitronii /HI/ ) care
apar cand electronii trec in banda de conductie. Cand un electron este iese dintr-un atom neutru (ca
sarcina) al retelei cristaline a unui semiconductor, atomul ramane dezechilibrat dpdv electrostatic,
este un atom incarcat pozitiv, si astfel 'golul' lasat de electron prin deplasarea sa se manifesta ca un
purtator de sarcina pozitiv.
Empiric vorbind, golurile se 'deplaseaza' in sens opus deplasarii electronilor.
1 of 249 14/11/2019, 10:15

##2#
03A11/ Ce sunt materialele conductoare?
Materiale ce contin in structura lor electroni liberi care se pot deplasa in interior.
Materiale care permit deplasarea electronilor numai in conditii speciale.
Metale, electroliti si uleiuri minerale.
Nici unul din raspunsurile celelalte nu este corect.
De ex. metalele sunt materiale conducatoare, fiindca au electroni carora le este necesara o energie
foarte mica pentru a trece in banda de conductie. Mai simplu, electronii se pot deplasa foarte usor in
interiorul materialului.
Nu doar metalele sunt conductoare, ci si lichide ca electrolitii, in care se gasesc ioni care sunt
purtatorii de sarcina.
##3#
04B11L/ Ce curent circula printr-o rezistenta de 10 kΩ cand la capetele acesteia se aplica o tensiune
continua de 15 V:
150mA.
15mA.
1,5mA.
0,15mA
Aplicam Legea lui Ohm: I = U / R

In cazul nostru, I = 15 V / 10 kΩ = 15 V / 10000 Ω = 0,0015 A = 1,5mA (atentie la unitatile de
masura! V/Ω = A; V/kΩ = mA; V/MΩ = µA)
##4#
05B11L/ Ce curent circula printr-o rezistenta de 1 kΩ cand la capetele acesteia se aplica o tensiune
continua de 15 V:
150mA.
15mA.
1,5mA.
0,15mA
Aplicam Legea lui Ohm: I = U / R

In cazul nostru, I = 15 V / 1 kΩ = 15 V / 1000 Ω = 0,015 A = 15 mA (atentie la unitatile de masura!
V/Ω = A; V/kΩ = mA; V/MΩ = µA)
##5#
06B11/ Diferenta de potential de la capetele unui conductor prin care circula curent electric se
numeste:
Inductie electromagnetica.
2 of 249 14/11/2019, 10:15

Rezistivitate.
Tensiune electrica.
tensiune magnetomotoare.
Aceasta este o definitie. Daca ai gresit, poate nu ai indicat niciun rezultat, sau poate nu ai fost atent.
##6#
07A11/ Ce este curentul electric?
Diferenta de potential intre capetele unui conductor.
Transportul electronilor liberi printr-un conductor.
Capacitatea unei baterii de a elibera energie electrica.
Nici unul din raspunsurile celelalte nu este adevarat.
Cu mult umor, un profesor al meu de fizica a spus ca e curent electric atunci cand electronii merg pe
cablu asa cum merg sobolanii unul dupa altul intr-o teava. O definitie mai riguroasa a curentului
electric ar putea fi 'deplasarea ordonata a purtatorilor de sarcina'.
##7#
08A11/ Cum se numeste unitatea de masura pentru tensiunea electrica?
Amper.
Volt.
Henry.
Farad.
Amper [A] pentru curent, Volt[V] pentru tensiune, Farad [F] pentru capacitate, Henry [H]pentru
inductie.
##8#
09A11/ Care marime electrica se masoara in Watt?
Energia.
Puterea.
Capacitatea.
Lucrul mecanic.
James Watt a descoperit motorul cu aburi, adica PUTEREA mecanicii - Unitatea de masura a
puterii(nu numai electrice) ii poarta numele. Energia este Puterea consumata in timp.
##9#
10B11/ Cata energie electrica consuma un receptor cu puterea absorbita de 200 W care functioneaza
continuu 5 ore?
3 of 249 14/11/2019, 10:15

1500 Vah.
1 kWh.
2000 Wh.
437 J.
E = P * t; Energia se exprima in W*s, insa in aplicatii 'umane' se pot folosi si multiplii si

submultiplii unitatii de masura. In cazul nostru, W*h(watt-ora) ar fi nimerit.
E = 200W * 5h = 1000Wh = 1kWh
##10#
11C11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate in serie la o sursa ideala de 12V. Daca
R1=150Ω, R2=350Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cat este valorea lui R3?
100Ω
200Ω
300Ω
400Ω
Rezistoarele R1 si R2 se pot inseria, schema simplificandu-se; Tensiunea U12la bornele R1+R2 este
egala cu tensiunea generatorului minus caderea de tensiune U3 la bornele R3. Stiind R1+R2 si U12,
aflam curentul prin circuit(legea lui Ohm), apoi R3.
R1+R2=150Ω + 350Ω = 500 Ω; U12 = 12 V - 2 V = 10V; I = U12 / (R1+R2) = 10V/500Ω = 20mA;
R3 = U3 / I = 2V / 20mA = 0.1 kΩ = 100 Ω
##11#
R1=650Ω, R2=350Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cat este valoarea lui R3?
100Ω
200Ω
300Ω
400Ω
4 of 249 14/11/2019, 10:15

R1+R2=650Ω + 350Ω = 1 kΩ; U12 = 12 V - 2 V = 10V; I = U12 / (R1+R2) = 10V / 1 kΩ = 10mA;
R3 = U3 / I = 2V / 10mA = 0.2 kΩ = 200 Ω
##12#
100Ω
200Ω
300Ω
400Ω
R3 = U3 / I = 2V / 10mA = 0.2 kΩ = 200 Ω
##13#
100Ω
200Ω
300Ω
400Ω
5 of 249 14/11/2019, 10:15

R3 = U3 / I = 4V / 20mA = 0.2 kΩ = 200 Ω
##14#
100Ω
200Ω
300Ω
400Ω
R1+R2=1,5kΩ + 500Ω = 2 kΩ; U12 = 24 V - 4 V = 20V; I = U12 / (R1+R2) = 20V / 2 kΩ = 10mA;
R3 = U3 / I = 4V / 10mA = 0.4 kΩ = 400 Ω
##15#
100Ω
200Ω
300Ω
6 of 249 14/11/2019, 10:15

400Ω
R3 = U3 / I = 4V / 10mA = 0.4 kΩ = 400 Ω
##16#
17D11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate in serie la o sursa ideala de 12V. Daca
R1=1,5Ω, R2=3,5Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cat este puterea disipata pe R3?
1W
2W
3W
4W
P = U3 * I ; Stim U3 , mai trebuie sa aflam I ;

aflam curentul prin circuit(legea lui Ohm).
R1+R2=1,5Ω + 3,5Ω = 5Ω; U12 = 12 V - 2 V = 10V; I = U12 / (R1+R2) = 10V / 5 Ω = 2 A; P = U3
* I = 2 V * 2 A = 4W
##17#
18D11J/ Trei rezistente R1, R2 si R3 sunt conectate in serie la o sursa ideala de 12V. Daca R1=15Ω,
R2=5Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cat este puterea disipata pe R3?
7 of 249 14/11/2019, 10:15

1W
2W
3W
4W

R1+R2=15Ω + 5Ω = 20Ω; U12 = 12 V - 2 V = 10V; I = U12 / (R1+R2) = 10V / 20Ω = 0,5 A; P =
U3 * I = 2 V * 0,5 A = 1W
##18#
1W
2W
3W
4W

R1+R2=3Ω + 7Ω = 10Ω; U12 = 12 V - 2 V = 10V; I = U12 / (R1+R2) = 10V / 10Ω = 1 A; P = U3 *
I = 2 V * 1 A = 2W
8 of 249 14/11/2019, 10:15

##19#
1W
2W
3W
4W

R1+R2 = 5Ω + 15Ω = 20Ω; U12 = 24 V - 4 V = 20V; I = U12 / (R1+R2) = 10V / 5 Ω = 2 A; P = U3
* I = 2 V * 2 A = 4W
##20#
21A11/ Dublarea tensiunii la bornele unei rezistente va produce o putere disipata:
De 1,41 ori mai mare.
De 2 ori mai mare.
De 3 ori mai mare.
De 4 ori mai mare.
P = U*I = U * U/R = U2/R; Dublarea U va avea efectul: P=(2U)2/R = 4 * U2/R ; Puterea disipata va
fi deci de 4 ori mai mare
##21#
22A11/ Daca tensiunea la bornele unui rezistor se mentine constanta, dar rezistenta sa creste de
doua ori, cum se modifica puterea disipata?
Se dubleaza.
Ramane aceiasi.
Se injumatateste.
Scade de 1,41 ori.
P = U*I = U * U/R = U2/R; Dublarea R va avea efectul: P=U2/2R; Puterea disipata va fi deci
9 of 249 14/11/2019, 10:15

jumatate din puterea initiala.

##22#
&23B11K/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la
o sursa ideala de 200V. Ce valoare trebuie sa aiba aceasta rezistenta pentru ca becul sa functioneze
in regimul sau nominal?
70Ω
100Ω
140Ω
200Ω
Regimul nominal al becului este atins cand pe el apare o cadere de tensiune de 100V, deci si pe
rezistor va fi o cadere de 100V(Folosim Teorema lui Kirchhoff pt un ochi de circuit). Prin folosirea
teoriei divizorului de tensiune, deducem ca rezistorul are aceeasi rezistenta cu cea a becului. Rbec =
U/I = U/(P/U) = U2/P = 104V/100W=100Ω
##23#
24B11K/ Un bec de 50 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o
sursa ideala de 200V. Ce valoare trebuie sa aiba aceasta rezistenta pentruca becul sa functioneze in
regimul sau nominal?
70Ω
100Ω
140Ω
200Ω
U/I = U/(P/U) = U2/P = 104V/50W=200Ω
##24#
25B11K/ Un bec de 200 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o
sursa ideala de 200V. Ce valoare trebuie sa aiba aceasta rezistenta pentru ca becul sa functioneze in
50Ω
100Ω
150Ω
200Ω
10 of 249 14/11/2019, 10:15

U/I = U/(P/U) = U2/P = 104V/200W=50Ω

##25#
26C11K/ Un bec de 20 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o
500Ω
1000Ω
1500Ω
2000Ω
U/I = U/(P/U) = U2/P = 104V/20W=500Ω
##26#
27C11K/ Un bec de 10 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o
500Ω
1000Ω
1500Ω
2000Ω
U/I = U/(P/U) = U2/P = 104V/10W=1000Ω
##27#
28A11L/ Pentru ce curent care parcurge o rezistenta de 100Ω se realizeaza o putere disipata de 100
W?
0,125A
0,25A
0,5A
1A
P = U*I = (R*I)*I = R * I2; Rezulta I = √P/R= √100W/100Ω = 1 A;

##28#
11 of 249 14/11/2019, 10:15

29C11L/ Pentru ce curent care parcurge o rezistenta de 10kΩ se realizeaza o putere disipata de 100
W?
0,1A
0,125A
0,15A
0,2A
P = U*I = (R*I)*I = R * I2; Rezulta I = √P/R= √100W/10kΩ = 0.1 A;

##29#
30B11L/ Pentru ce curent care parcurge o rezistenta de 500Ω se realizeaza o putere disipata de 5 W?
0,1A
0,125A
0,15A
0,2A
P = U*I = (R*I)*I = R * I2; Rezulta I = √P/R= √5W/500Ω = 0.1 A;

##30#
31B11L/ Pentru ce tensiune aplicata la bornele unei rezistente de 100Ω puterea disipata de aceasta
este de 100 W?
50V
100V
150V
200V
P = U*I = U* U / R = U2 / R; Rezulta U = √P * R = √100W * 100Ω = 100V;

##31#
32C11L/ Pentru ce tensiune aplicata la bornele unei rezistente de 10KΩ puterea disipata de aceasta
este de 100 W?
250V
500V
750V
1000V
P = U*I = U* U / R = U2 / R; Rezulta U = √P * R = √100W * 10kΩ = 1000V;

##32#
33C11L/ Pentru ce tensiune aplicata la bornele unei rezistente de 500Ω puterea disipata de aceasta
12 of 249 14/11/2019, 10:15

este de 5 W?
50V
100V
150V
200V
P = U*I = U* U / R = U2 / R; Rezulta U = √P * R = √5W * 500Ω = 50V;

##33#
34A11M/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o
sursa ideala de 200V. Ce putere se disipa pe aceasta rezistenta daca becul functioneza in regimul sau
nominal?
10 W
50 W
75 W
100 W
Becul functioneaza in regim nominal, deci caderea de tensiune pe bec este de 100V, restul de UR =
100V cad pe rezistor. Fiind inseriate, curentul prin rezistor este acelasi cu curentul prin bec, care se
poate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec = 100W/100V = 1A ; Puterea disipata
pe rezistor este PR = UR * IR = 100V * 1A = 100W
##34#
35B11M/ Un bec de 25 W pentru tensiunea de 10V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o
nominal?
10 W
50 W
75 W
100 W
poate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec = 25W/10V = 2.5A ; Puterea disipata
pe rezistor este PR = UR * IR = 20V * 2.5A = 50W
##35#
nominal?
50 W
100 W
13 of 249 14/11/2019, 10:15

150 W
200 W
poate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec = 100W/100V = 1A ; Puterea disipata
pe rezistor este PR = UR * IR = 200V * 1A = 200W
##36#
37A11M/ Un bec de 75 W pentru tensiunea de 10V este alimentat printr-o rezistenta serie de la o
nominal?
10 W
50 W
75 W
100 W
poate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec = 75W/10V = 7.5A ; Puterea disipata
pe rezistor este PR = UR * IR = 10V * 7.5A = 75W
##37#
nominal?
10 W
50 W
75 W
100 W
poate calcula folosind formula puterii: IR = Ibec = Pbec / Ubec = 10W/10V = 1A ; Puterea disipata pe
rezistor este PR = UR * IR = 50V * 1A = 50W
##38#
39B11M/ Doua rezistente (R1=10Ω si R2=50Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de la o
sursa cu rezistenta interna Ri=50Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=10 W, cat este puterea P2
disipata de rezistenta R2 ?
P2=1 W
P2=2 W
14 of 249 14/11/2019, 10:15

P2=5 W
P2=10 W
Acesta e un subiect in care sunt date si date suplimentare nerelevante, adica Ri.
Rezolvarea incepe de la observatia ca R1 si R2 fiind in paralel, caderea de tensiune pe ele este
identica, si o calculam din P = U * I1 = U * U * R1 ; P2 = U * I2 = U * U / R2
Din cele de mai sus rezulta P2 = P1 * R1 / R2 = 10W * 10Ω / 50 Ω = 2 W
##39#
40B11M/ Doua rezistente (R1=10Ω si R2=20Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de la o
sursa cu rezistenta interna Ri=150Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=10 W, cat este puterea P2
P2=1 W
P2=2 W
P2=5 W
P2=10 W
##40#
41C11M/ Doua rezistente (R1=10Ω si R2=100Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de la
o sursa cu rezistenta interna Ri=50Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=100 W, cat este puterea
P2 disipata de rezistenta R2 ?
P2=1 W
P2=2 W
P2=5 W
P2=10 W
##41#
42C11M/ Doua rezistente (R1=500Ω si R2=50Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de la
o sursa cu rezistenta interna Ri=50Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=1 W, cat este puterea P2
P2=1 W
P2=2 W
15 of 249 14/11/2019, 10:15

P2=5 W
P2=10 W
##42#
43B11M/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=50Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de la
o sursa cu rezistenta interna Ri=100Ω. Daca puterea disipata de R1 este P1=1 W, cat este puterea P2
P2=1 W
P2=2 W
P2=5 W
P2=10 W
##43#
44A11/ Cum se numeste cea mai mica tensiune care provoaca trecerea unui curent electric printr-un
izolator?
Tensiunea de avalansa.
Tensiunea anodica.
Tensiunea de strapungere.
Tensiunea de Zenner.
Cu cat un izolator(dielectric) este mai 'rigid dielectric', cu atat trebuie o tensiune mai mare sa il
strapungem. Fiindca pentru acelasi material, tensiunea de strapungere creste cu cresterea grosimii
materialului, rigiditatea dielectrica se exprima in camp electric, care se masoara in V/m; Testarea
rigiditatii dielectrice a unui izolator se face intr-un dispozitiv care inregistreaza atat grosimea
dielectricului cu un fel de talpa-subler, cat si tensiunea maxima care s-a atins inainte ca materialul
testat sa fie strapuns de inalta tensiune creata. Aceasta tensiune este cea mai mica tensiune care
strapunge izolatorul, tensiuni mai mari ca aceasta evident il strapung.
##44#
45B11N/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=50Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de la
o sursa ideala.Daca prin R1 circula un curent I1=0,1A, cat este curentul I2 prin R2?
I2=0,1A
16 of 249 14/11/2019, 10:15

I2=0,2A
I2=0,3A
I2=0,4A

identica, si o calculam din U = I1 * R1 ;
I2 = U / R2 = = I1 * R1 / R2 = 0.1A * 100Ω/50Ω = 0.2A
##45#
I2=0,1A
I2=0,2A
I2=0,3A
I2=0,4A

I2 = U / R2 = = I1 * R1 / R2 = 0.1A * 150Ω/50Ω = 0.3A
##46#
47B11N/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=400Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de
la o sursa ideala.Daca prin R1 circula un curent I1=0,4A, cat este curentul I2 prin R2?
I2=0,1A
I2=0,2A
I2=0,3A
I2=0,4A

I2 = U / R2 = = I1 * R1 / R2 = 0.4A * 100Ω/400Ω = 0.1A
##47#
I2=0,1A
I2=0,2A
I2=0,3A
I2=0,4A
17 of 249 14/11/2019, 10:15


I2 = U / R2 = = I1 * R1 / R2 = 0.6A * 50Ω/150Ω = 0.2A
##48#
49C11N/ Doua rezistente (R1=250Ω si R2=500Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de
la o sursa ideala.Daca puterea disipata pe R1 este P1=10 W, cat este curentul I2 prin rezistenta R2?
I2=0,1A
I2=0,2A
I2=0,3A
I2=0,4A

identica, si o calculam din P = U * I1 = U * U * R1 ;
I2 = U / R2 = √(P1 * R1) / R2 = √(10 * 250) / 500 = 50 / 500 = 0,1A
##49#
I2=0,1A
I2=0,2A
I2=0,3A
I2=0,4A

I2 = U / R2 = √(P1 * R1) / R2 = √(10 * 250) / 125 = 50 / 125 = 0,4A
##50#
51C11N/ Doua rezistente (R1=100Ω si R2=50Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de la
o sursa ideala.Daca puterea disipata pe R1 este P1=1 W, cat este curentul I2 prin rezistenta R2?
I2=0,1A
I2=0,2A
I2=0,3A
I2=0,4A

I2 = U / R2 = √(P1 * R1) / R2 = √(1 * 100) / 50 = 10 / 50 = 0,2A
##51#
18 of 249 14/11/2019, 10:15

I2=0,1A
I2=0,2A
I2=0,3A
I2=0,4A

I2 = U / R2 = √(P1 * R1) / R2 = √(16 * 100) / 200 = 40 / 200 = 0,2A
##52#
53D11P/ Doua rezistente (R1=250Ω si R2=500Ω) sunt legate in paralel si alimentate impreuna de la
o sursa ideala.Daca puterea disipata pe R1 este P1=10 W, cat este curentul Is debitat de sursa?
Is = 0,3A
Is = 0,4A
Is = 0,5A
Is = 0,6A
I1=√(P/R1);
U fiind aceeasi pe R1 si R2, R1I1=R2I2 deci I1 / I2 = R2 / R1, aflam I2, il adunam cu I1 ajungem la
rezultat.
Mai simplu: Folosind regula divizorului de curent [ I1 = I * R2 / (R1+R2) ], I = I1*(R1+R2) / R2 =
√(10/250) * 750 / 500 = 0.3[A]
##53#
Is = 0,3A
Is = 0,4A
Is = 0,5A
Is = 0,6A
I1=√(P/R1);
rezultat.
√(10/250) * 375 / 125 = 0.6[A]
##54#
Is = 0,3A
Is = 0,4A
19 of 249 14/11/2019, 10:15

Is = 0,5A
Is = 0,6A
I1=√(P/R1);
rezultat.
√(1/100) * 150 / 50 = 0.3[A]
##55#
Is = 0,3A
Is = 0,4A
Is = 0,5A
Is = 0,6A
I1=√(P/R1);
rezultat.
√(16/100) * 300 / 200 = 0.6[A]
##56#
57A11R/ Cati micro Amperi corespund unui curent de 0,00002A?
0,2µA
2µA
20µA
200µA
Link la tabel cu multipli si submultipli SI pe pagina yo7kaj

##57#
58A11R/ Cati micro Amperi corespund unui curent de 0,0002 mA?
0,2µA
2µA
20µA
200µA

20 of 249 14/11/2019, 10:15

##58#
59A11R/ Cati Amperi corespund unui curent de 2mA?
0,0002A
0.002A
0.02A
0,2A

##59#
60A11R/ Cati Amperi corespund unui curent de 200µA?
0,0002A
0.002A
0.02A
0,2A

##60#
61A11S/ Cati Volti corespund unei tensiuni de 100µV?
0,000001V
0,00001V
0,0001V
0,001V

##61#
0,000001V
0,00001V
0,0001V
0,001V

##62#
0,000001V
21 of 249 14/11/2019, 10:15

0,00001V
0,0001V
0,001V

##63#
64A11S/ Cati Volti corespund unei tensiuni de 0,1mV?
0,000001V
0,00001V
0,0001V
0,001V

##64#
01A12/ Capacitatea electrica a unei baterii reprezinta:
Produsul dintre curentul debitat pe o sarcina si timpul cat acest curent poate fi debitat.
Cantitatea de sarcina electrica dintr-un acumulator.
Calitatea unei baterii de a acumula sarcina electrica.
Proprietatea bateriei de a se comporta ca un condensator.
[PowerPoint show, 780kBytes]

##65#
02C12/ Curentul electric prin interiorul unei surse care debiteaza o putere oarecare circula:
De la plus (+) spre minus (-).
De la minus (-) spre plus (+).
In ambele sensuri - dupa caz.
Nici unul din raspunsurile celelalte nu este complet.
Prin interiorul unei surse, electronii sunt 'pompati' catre polul (-) al bateriei, iar prin circuitul
exterior, electronii circula de la (-) la(+). Sensul conventional al curentului fiind de la (+) la (-),
curentul prin interiorul unei surse circula de la (-) la (+)
##66#
03B12/ Tensiunea in sarcina la bornele unui acumulator:
Creste cu cresterea rezistentei interne.
Scade cu cresterea rezistentei interne.
Este independenta de rezistenta interna.
22 of 249 14/11/2019, 10:15

Nici unul din raspunsurile celelalte nu este corect.
Cu cresterea rezistentei interne, creste si caderea de tensiune pe ea, astfel incat tensiunea la borne
scade.
##67#
04B12/ Tensiunea la bornele unei surse electrice reale este egala cu tensiunea electromotoare atunci
cand:
Curentul debitat pe sarcina este nul.
Curentul debitat pe sarcina este mai mare decat valoarea optima.
Curentul debitat pe sarcina este mai mic decat valoarea optima.
Curentul debitat pe sarcina este egal cu valoarea optima.
O sursa electrica reala are o rezistenta interna Ri > 0, pe care apare caderea de tensiune Ui = Ri * I;
Ca tensiunea la borne sa fie egala cu t.e.m., trebuie ca Ui sa fie zero, dar acest lucru e valabil doar
daca I = 0;
##68#
05A12/ Care este unitatea de masura a capacitatii unui acumulator?
Coulomb.
Amperora.
Farad.
Joulle.
1Ah este capacitatea unui acumulator care se descarca complet intr-o ora cu un curent de 1A.
Practic, capacitatea marcata a unui acumulator se obtine doar la un curent specificat de fabrica
producatoare, de obicei mic, la descarcari cu curenti mai mari de obicei capacitatea acumulatorului
este mai mica decat cea inscrisa, din cauza randamentului mai scazut al reconversiei chemo-
electrice
[PowerPoint show, 780kBytes]
##69#
06B12J/ Acumulatorul acid are tensiunea electromotoare de:
Aproximativ 0,6V
Aproximativ 1,2 V.
Aproximativ 1,5V.
Aproximativ 2V.
Acumulatorul acid cu Pb are t.e.m. 2V/element(aproximativ, in functie de gradul de incarcare).

Ansamblul denumit 'acumulator' de 12V se obtine prin inserierea a 6 elemente acumulatoare
23 of 249 14/11/2019, 10:15

##70#
07B12J/ Acumulatorul alcalin are tensiunea electromotoare de:
Aproximativ 0,6V
Aproximativ 1,2 V.
Aproximativ 1,5V.
Aproximativ 2V.
Acumulatorii alcalini NiCd sau NiMH au tensiunea de 1.2V, putin mai mica decat tensiunea de 1.5V
a bateriilor alcaline sau normale.
##71#
08B12K/ Tensiunea la bornele unei baterii scade de la 9V la mersul in gol, pana la 4,5V cand
debiteaza pe o sarcina de 10Ω. Cat este rezistenta interna a bateriei Ri ?
Ri=0,45Ω.
Ri=0,9Ω.
Ri=4,5Ω.
Ri=10Ω.
Ri si Rsarcina constituie un divizor de tensiune.

Observam ca si pe Ri avem o cadere de tensiune egala cu caderea de tensiune pe R, deci si Ri = 10Ω
##72#
09C12K/ O baterie are la borne o tensiune de 9V cand nu debiteaza curent si de 4,5V cand
debiteaza un curent de 100mA. Cat este rezistenta sa interna Ri?
Ri=4,5Ω.
Ri=9Ω.
Ri=45Ω.
Ri=90Ω.
Ri si Rsarcina constituie un divizor de tensiune.

Observam ca si pe Ri avem o cadere de tensiune egala cu caderea de tensiune pe R deci si Ri =
Rsarcina.
Rsarcina = 4.5V / 0.1A = 45Ω
##73#
10C12K/ O baterie de acumulatoare are o tensiune de mers in gol de 24V, dar la un curent in sarcina
de 1A, tensiunea la bornele sale scade la 22V. Cat este rezistenta interna echivalenta a bateriei?
Ri=0,1Ω.
Ri=0,2Ω.
Ri=1Ω.
Ri=2Ω.
24 of 249 14/11/2019, 10:15

Ri si Rsarcina constituie un divizor de tensiune. Prin Ri circula tot 1A, si avem o cadere de tensiune
24V - 22V = 2V
Ri = 2V / 1A = 2Ω
##74#
11C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=12V si cu
rezistenta interna Ri=2Ω se conecteaza o sarcina reglabila Rs. Pentru ce valori ale acesteia se obtine
curentul maxim la borne?
Rs=0Ω
Rs=1,2Ω
Rs=2Ω
Rs=12Ω
Evident, curentul maxim este curentul de scurt-circuit(Rs=0 Ω)

Demonstratie: I = 12V / (Ri + Rs); Cu cat numitorul este mai mic, cu atat I este mai mare. Ri fiind
fixat, Rs minim poate fi zero. Isc.c = Imax = 12V / 2Ω = 6A
##75#
12A12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E si cu rezistenta
interna Ri, se conecteaza o sarcina reglabila Rs. Pentru ce valoare a acesteia se obtine puterea
maxima pe sarcina?
Rs=Ri/2
Rs=Ri
Rs=2Ri
Rs=4Ri
Cea mai simpla rezolvare - rezolvarea prin inlocuire cu raspunsurile propuse:

Psarcina = E2 * ( Rs / (Ri + Rs)2); E2 fiind constanta, Psarcina este maxima cand Rs / (Ri + Rs)2 este
maxima.
Cand Rs=Ri/2, Rs / (Ri + Rs)2 = Ri / 2(3Ri/2)2 = Ri / (9Ri2/2) = 0.2222/Ri
Cand Rs=Ri, Rs / (Ri + Rs)2 = Ri / (2Ri)2 = Ri / (4Ri2) = 0.25/Ri
Cand Rs=2Ri, Rs / (Ri + Rs)2 = 2Ri / (3Ri)2 = 2Ri / (9Ri2) = 0.2222/Ri
Cand Rs=4Ri, Rs / (Ri + Rs)2 = 4Ri / (5Ri)2 = 4Ri / (25Ri2) = 0.16/Ri
Deci Pmax = E2 * 0.25Ri, pentru cazul Rs = Ri.
Rezolvarea propusa de YO6FNF: Daca consideram acumulatorul(E si Ri) ca emitator si Rs ca
sarcina, transferul maxim de putere se obtine la adaptare, adica Zout = Zin, in cazul nostru Ri = Rs.
##76#
rezistenta interna Ri=5Ω se conecteaza o sarcina reglabila Rs. Cat este puterea maxima PM ce se
poate obtine pe sarcina prin reglajul lui Rs?
PM=1 W
25 of 249 14/11/2019, 10:15

PM=5 W
PM=10 W
PM=50 W
Transferul maxim de putere intre doua etaje are loc atunci cand intre cele doua etaje exista adaptare
perfecta: Zout=Zin, adica in cazul nostru Ri=Rs.
PMax=U2/(Ri+Rs) = 100/10 = 10W. Tinand cont ca aceasta e puterea disipata pe doua rezistente
egale, pe Rs avem PM=5W.
##77#
rezistenta interna Ri=5Ω se conecteaza o sarcina reglabila Rs. Pentru ce valoare a acesteia se obtine
prin borne un curent de 2A?
Rs=0Ω.
Rs=1Ω.
Rs=5Ω.
Rs=10Ω.
Rezistenta insumata = 10V / 2A = 5 Ω Rs = 5 &Omega - Ri = 0 Ω

Avem scurt-circuit!
##78#
Rs=0Ω
Rs=1Ω
Rs=5Ω
Rs=10Ω

##79#
rezistenta interna Ri=5Ω se conecteaza o sarcina reglabila Rs. Cat este puterea maxima PM ce se
poate obtine pe sarcina prin reglajul lui Rs?
PM=5 W
PM=10 W
PM=20 W
PM=50 W
26 of 249 14/11/2019, 10:15

perfecta: Zout=Zin, adica in cazul nostru Ri=Rs.
PM=U2/(Ri+Rs) = 400/10 = 40W. Tinand cont ca aceasta e puterea disipata pe doua rezistente
egale, pe Rs avem PM=20W.
##80#
Rs=0Ω
Rs=1Ω
Rs=5Ω
Rs=10Ω

Avem scurt-circuit!
##81#
Rs=0Ω
Rs=1Ω
Rs=5Ω
Rs=10Ω

##82#
01B13J/ Liniile de forta ale campului electric produs de o sarcina electrica punctiforma pozitiva
sunt dispuse:
Radial, indreptate spre interior.
Radial, indreptate spre exterior.
Circular, in sensul filetului 'dreapta'.
Circular, in sensul filetului 'stanga'.
In general, conventia este: '+' inseamna exces de ceva, deci sensul este dinspre '+'' inspre exterior,
iar '-' inseamna lipsa de acel ceva, deci sensul este dinspre exterios spre '-'. Aceasta conventie o
gasim la polii bateriei(curentul de la + la -), semnul curentilor care 'ies' si 'intra' intr-un nod de retea
in teorema Kirchoff, liniile de camp pentru o sarcina electrica, etc.
##83#
27 of 249 14/11/2019, 10:15

02B13J/ Liniile de forta ale campului electric produs de o sarcina electrica punctiforma negativa
sunt dispuse:
Radial, indreptate spre interior.
Radial, indreptate spre exterior.
Circular, in sensul filetului 'dreapta'.
Circular, in sensul filetului 'stanga'.
In general, conventia este: '+' inseamna exces de ceva, deci sensul este dinspre '+'' inspre exterior,
iar '-' inseamna lipsa de acel ceva, deci sensul este dinspre exterios spre '-'. Aceasta conventie o
gasim la polii bateriei(curentul de la + la -), semnul curentilor care 'ies' si 'intra' intr-un nod de retea
in teorema Kirchoff, liniile de camp pentru o sarcina electrica, etc.
##84#
03C13/ Considerand omogen campul electric dintre armaturile unui condensator plan, putem deduce
ca intensitatea E a acestuia este:
E=U/d [V/m].
E=Q/d [C/m].
E=Q/U [C/V].
E=Q.V [C*V].
Doar daca ne uitam la unitatea de masura V / m ne dam seama care e raspunsul corect. Tensiunea U
care se 'simte' scade cu distanta d
##85#
04C13/ Sensul fortei Coulombiene depinde de:
Valoarea permitivitatii dielectrice.
Polaritatea sarcinilor.
Semnul diferentei de potential.
Polaritatile de acelasi semn ([+ si + ] sau [+ si +]) se resping, in timp ce sarcinile de semn opus se
atrag
##86#
05A13J/ In ce unitati de masura se exprima energia stocata in camp electrostatic?
Coulombi.
Jouli.
Wati.
Volti.
Energia se masoara in J, indiferent de natura ei.
28 of 249 14/11/2019, 10:15

##87#
06A13/ Cat este (aproximativ) permitivitatea dielectrica relativa a aerului?
µ=0,66
µ=1
µ=1,5
µ=2
Din tabel; Vezi manual Fizica, cl. X(?). O valoare asa rotunda, 1, se tine minte usor.
O mica detaliere a temei nu ar stica.
##88#
07A13J/ In ce unitati de masura se exprima energia stocata intr-un condensator?
Volti.
Coulombi.
Wati.
Wati.secunda
Energia se masoara in Joule = W * s

(rezolvare: YO6OWN, 2007)
##89#
08A13J/ In ce unitati de masura se exprima energia stocata intr-un condensator?
Coulombi.
Jouli.
Wati.
Volti.
Energia se masoara in Joule = W * s

##90#
01A14/ Campurile magnetice pot fi produse:
Numai de magneti permanenti.
Numai de electromagneti.
De magneti permanenti si electromagneti.
Campul magnetic este produs de corpurile magnetizate, permanent(magneti naturali sau magneti
artificiali permanenti, Pamantul sau orice paneta) sau temporar - electromagneti.
29 of 249 14/11/2019, 10:15

##91#
02C14/ Actiunea magnetica se transmite prin:
Magneti permanenti.
Electromagneti
Curent electric.
Camp magnetic.
Daca ai gresit asta, poate nu ai fost suficient de atent, este un lucru de baza.
##92#
03B14/ Campul magnetic creat de o bobina are liniile de camp:
inchise.
deschise.
paralele.
concurente.
##93#
04B14/ Prin conventie se considera ca sensul unei linii de camp magnetic este dat de:
polul nord geografic.
polul sud geografic.
polul nord al acului magnetic.
polul sud al acului magnetic.
##94#
05D14/ Daca vectorul inductie magnetica B este perpendicular pe o suprafata data, ce se poate
afirma despre fluxul prin aceasta?
Este zero.
Este minim.
Este maxim.
Enunt gresit!
Fluxul Φ... B este perpendicular pe suprafata data, deci diferenta de unghi e zero, fluxul e maxim.
Ce e fluxul? Luati-o ca la apa: Fluxul Φ printr-o suprafata S e cantitatea de apa ce curge prin
suprafata S. La lichide se mai numeste si debit.
(rezolvare: YO6OWN, raspuns in lucru.)
##95#
30 of 249 14/11/2019, 10:15

06C14/ Sensul liniilor de camp magnetic creat de un curent continuu ce parcurge o spira circulara se
stabileste folosind:
Regula mainii drepte.
Regula lui Oersted.
Regula lui Lenz.
Regula burghiului
Regula burghiului: rotesti burghiul incat il infiletezi in sensul spirelor, iar sensul de inaintare al
burghiului da sensul liniilor de camp - arata Nordul
Si regula mainii drepte este corecta, dar mai neintuitiva(strangi conductorul in mana, policele arata
sensul I, cele 4 degete alaturate arata sensul liniilor de camp magnetic) astfel incat ANCOM ar
trebui sa corecteze aceasta problema.
(rezolvare: YO6OWN 2007, rev. YO9HRB 2017)
##96#
07D14/ Se da o bobina cu doua spire libere (ne fixate pe un suport). Daca prin aceasta circula un
curent continuu de valoare considerabila, ce se intampla cu cele doua spire?
Se rotesc in sensuri opuse.
Se rotesc in acelasi sens.
Se atrag reciproc.
Se resping reciproc.
Fiecare spira in care circula curent continuu, va genera camp magnetic si se va comporta ca un
magnet. Fiecare spira va avea un Nord magnetic si un Sud Magnetic
Stim ca N atrage S, iar N si N se resping, S si S se resping.
Pentru spira, N se determira cu regula burghiului: daca rotim un burghiu in sensul trecerii curentului
prin spire, ca si cum ele ar fi un filet, directia inaintarii burghiului arata Nordul magnetic generat de
spira.
In cazul nostru, spirele fiind ale unei bobine, amplasarea polilor va fi identica pentru ambele spire:
N-S N-S. S atrage N, deci cele doua bobine se vor atrage.
Fiindca puterea campului magnetic este direct proportionala cu curentul prin spire, iar acesta este de
valoare 'considerabila'(!?!) putem garanta ca spirele se vor atrage reciproc cu o forta 'considerabila'.
Raspunsul 'se resping reciproc' nu este valabil, am explicat mai sus de ce, iar raspunsurile 'se rotesc
in sensul X' ar fi corecte daca ar mai exista un camp magnetic iar configuratia ar fi a unui motor -
noi avem doar o bobina aici.
##97#
08B14/ Ce sens are campul magnetic in jurul unui conductor parcurs de curent continuu?
Acelasi sens cu cel al curentului.
Sens opus celui al curentului.
Este omnidirectional.
Sensul este dat de regula burghiului.
Regula burghiului: rotesti burghiul incat inainteaza in sensul curentului, iar sensul de rotire da
sensul liniilor de camp
31 of 249 14/11/2019, 10:15

##98#
09B14/ De cine depinde intensitatea campului magnetic creat de circulatia unui curent continuu I
printr-un conductor cu rezistenta R?
De raportul R/I.
De raportul I/R.
De produsul I.R.
De curentul I.
##99#
10A14J/ In ce unitate de masura se exprima energia stocata in camp magnetic?
Coulomb.
Joule.
Watt.
Volt.
In J, ca orice alta energie.

##100#
11A14/ Cat este (aproximativ) permeabilitatea magnetica relativa a aerului?
µr=0,66
µr =1
µr =1,5
µr =2
##101#
12A14J/ In ce unitati de masura se exprima energia stocata in camp magnetic?
Volti.
Coulombi.
Wati.
Wati*secunda
In J, ca orice alta energie. Adica J=W*s

##102#
32 of 249 14/11/2019, 10:15

01B15/ Undele electromagnetice sunt produse de:

variatia unui camp electromagnetic.
actiunea conjugata a unui magnet si a unei bobine.
un camp electric si un camp magnetic care au aceeasi directie
actiunea independenta a unui camp electric si a unui camp magnetic.
Unda de camp electromagnetic are doua componente: variatia(unda) de camp magnetic si

variatia(unda) de camp electric, care sunt perpendiculare una pe celalalta.
Pentru reprezentare grafica, dati click pe link. Un camp electric si un camp magnetic cu aceeasi
directie nu vor genera campuri perpendiculare, deci nici unde electromagnetice
Actiunea conjugata a unui magnet si a unei bobine produce tensiune indusa in bobina, daca distanta
dintre magnet si bobina variaza in timp.
actiunea independenta a unui camp electric si a unui camp magnetic pot avea ca rezultat curbarea
unor linii de forta sau modificarea traiectoriei unor microparticule, dar nu se genereaza camp
electromagnetic.
Undele electromagnetice sunt campuri electromagnetice care variaza in timp. Viteza undelor
electromagnetice este egala cu viteza luminii, c.
##103#
02C15/ Directia de propagare a undei electromagnetice in spatiul liber este:
In directia campului electric.
In directia campului magnetic.
In planul care contine directiile campului electric si magnetic, dupa bisectoarea unghiului
dintre acestea doua.
Perpendiculara pe planul care contine cele doua campuri.

variatia(unda) de camp electric, care sunt perpendiculare una pe celalalta.
Pentru reprezentare grafica, dati click pe link
Directia de propagare se vede bine in figura. Raspunsul corect este 'Perpendiculara pe planul care
contine cele doua campuri', insa de amorul artei este usor incorect, fiindca nu exista un plan comun
celor doua campuri, ci un plan comun vectorilor E si B intr-un moment t fixat.
Vectorii sunt simbolizati cu sageti in imagine, fiecare pereche de vectori de culori diferite care sunt
perpendiculari intre ei, si se intersecteaza, sunt perpendiculari si pe directia de propagare. Sau
invers. Imaginea este mai graitoare decat o mie de cuvinte /hi/
##104#
03B15/ O unda electromagnetica ce se propaga in spatiul liber se caracterizeaza printr-un cimp
electric si unul magnetic, care sunt:
In faza si cu aceiasi directie.
In aceiasi directie, dar in antifaza.
In aceiasi directie, dar cu un defazaj arbitrar intre ele.
In faza si perpendiculare unul pe celalalt.
33 of 249 14/11/2019, 10:15


variatia(unda) de camp electric, care sunt perpendiculare unul pe celalalt.
Pentru reprezentare grafica, dati click pe link
Directia de propagare se vede bine in figura. Vectorii E si B intr-un moment t fixat.
Vectorii sunt simbolizati cu sageti in imagine, fiecare pereche de vectori de culori diferite care sunt
perpendiculari intre ei, si se intersecteaza, sunt perpendiculari si in faza.
##105#
04B15J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza caracterizeaza o unda radio polarizata vertical?
Campul electric este paralel cu suprafata pamantului.
Campul magnetic este perpendicular pe suprafata pamantului.
Campul electric este perpendicular pe suprafata pamantului.
Directia de propagare a undei este perpendiculara pe suprafata pamantului.
Cand vorbim de polarizare, ne gandim din punctul de vedere al antenelor, care culeg campul
electric.
##106#
05B15J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza caracterizeaza o unda radio polarizata orizontal?
Campul electric este paralel cu suprafata pamantului.
Campul magnetic este paralel cu suprafata pamantului.
Campul electric este perpendicular pe suprafata pamantului.
Directia de propagare a undei este paralela cu suprafata pamantului.
electric.
##107#
06B15J/ Ce polarizare are o unda radio in cazul in care campul electric este perpendicular pe
suprafata pamantului?
Circulara.
Orizontala
Verticala.
Eliptica.
electric.
##108#
07B15J/ Ce polarizare are o unda radio in cazul in care campul magnetic este paralel cu suprafata
pamantului?
Circulara.
34 of 249 14/11/2019, 10:15

Orizontala
Verticala.
Eliptica.
electric.
##109#
08B15J/ Ce polarizare are o unda radio in cazul in care campul magnetic este perpendicular pe
suprafata pamantului?
Circulara.
Orizontala
Verticala.
Eliptica.
electric.
##110#
09B15J/ Ce polarizare are o unda radio in cazul in care campul electric este paralel cu suprafata
pamantului?
Circulara.
Orizontala
Verticala.
Eliptica.
electric.
##111#
01A16/ Se stie ca la noi reteaua 'casnica' de alimentare electrica (monofazica) are tensiunea
nominala de 220V. Aceasta este valoarea sa:
Instantanee.
Amplitudine.
Eficace.
Varf la varf.
Valoarea eficace este numeric egala cu tensiunea de curent continuu care produce acelasi efect
termic intr-un rezistor.
Mai nou tensiunea nominala standardizata este 230V
35 of 249 14/11/2019, 10:15

##112#
02C16/ Cand se masoara cu voltmetrul de curent alternativ o tensiune sinusoidala, daca pe aparat nu
se specifica altfel, ceea ce se citeste pe scala este o valoare:
De varf.
Varf la varf.
Medie.
Eficace.
Exista voltmetre care masoara si valoarea de varf, dar acest lucru se face cu un buton separat de
MAX, deci intra in categoria 'pe aparat se specifica altfel' - acest raspuns nu e bun
Varf la varf - desi suna interesant, prea putine voltmetre au functia aceasta, nu e deloc obisnuit
Valoarea eficace o masoara toate voltmetrele de c.a., oricat de vechi. Stiind tensiunea eficace,
valorile Uvv, Umax se pot calcula.
##113#
03C16J/ Cat este (aproximativ) valoarea 'varf la varf' a unui semnal sinusoidal cu valoarea eficace
Uef=1V.
Uvv=0,7V
Uvv=1,41V
Uvv=1,83V
Uvv=2,82V
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007, corectat YO6OWN)
Uvv = 2 * Uv = 2 * √2 * (Uef) = 2 * 1.41 * 1V = 2.82 V

##114#
04C16J/ Cat este (aproximativ) valoarea eficace a unui semnal sinusoidal cu valoarea 'varf la varf'
Uvv=2V.
Uef=0,7V
Uef=1V
Uef=1,41V
Uef=1,83V
Uef = Umax / √2 = (Uvv / 2) / √2 = (2V / 2) / 1.41 = 0.7 V

##115#
05B16J/ Cat este (aproximativ) valoarea 'de varf' (amplitudinea) Uv a unui semnal sinusoidal cu
valoarea eficace Uef=1V.
Uv=0,7V
Uv=1,41V
Uv=1,83V
Uv=2,28V
36 of 249 14/11/2019, 10:15

Uv = √2 * Uef = 1.41 * 1V = 1.41 V

##116#
06B16J/ Cat este (aproximativ) valoarea 'de varf' (amplitudinea) Uv a unui semnal sinusoidal cu
valoarea 'varf la varf' Uvv=2V.
Uv=0.7V
Uv=1V
Uv=1,41V
Uv=1,83V
Uv = Uvv / 2 = 1V
##117#
07A16K/ Se stie ca la noi reteaua de alimentare electrica are frecventa nominala F=50Hz. In acest
caz cat este perioada T in mili secunde (ms)?
T=10ms
T=20ms
T=50ms
T=100ms
T = 1 / F = 1 / 50 = 0.020 s = 20ms
##118#
08B16K/ Cat este perioada T in mili secunde (ms) a unui semnal sinusoidal cu frecventa F=1kHz?
T=0,1ms
T=1ms
T=10ms
T=100ms
T = 1 / F = 1 / 103 = 10-3 = 0.001s = 1ms

##119#
09B16K/ Cat este perioada T in micro secunde (µs) a unui semnal sinusoidal cu frecventa F=1kHz?
T=10µs
T=100µs
T=1000µs
T=10.000µs
T = 1 / F = 1 / 103 = 10-3 = 0.001s = 1ms = 1000µs
37 of 249 14/11/2019, 10:15

##120#
10C16K/ Cat este perioada T in mili secunde (ms) a unui semnal sinusoidal cu frecventa
F=100kHz?
T=0,1ms
T=0,01ms
T=0,001ms
T=0,0001ms
T = 1 / F = 1 / 105 = 10-5 = 0.00001s = 0.01ms

##121#
11C16K/ Cat este perioada T in mili secunde (ms) a unui semnal sinusoidal cu frecventa F=10kHz?
T=0,1ms
T=0,01ms
T=0,001ms
T=0,0001ms
T = 1 / F = 1 / 104 = 10-4 = 0.0001s = 0.1ms

##122#
12C16K/ Cat este perioada T in micro secunde (µs) a unui semnal sinusoidal cu frecventa
F=1MHz?
T=0,01µs
T=0,1µs
T=1µs
T=10µs
T = 1 / F = 1 / 106 = 10-6 = 0.000001s = 1µs

##123#
13B16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=1µs?
F=1kHz.
F=10kHz.
F=100kHz.
F=1000kHz.
F = 1 / T = 1 / 10-6 = 106 = 1MHz(=1000kHz)

38 of 249 14/11/2019, 10:15

##124#
14B16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=10µs?
F=1kHz.
F=10kHz.
F=100kHz.
F=1000kHz.
F = 1 / T = 1 / (10*10-6) = 105 = 100kHz)

##125#
15C16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=0,01ms (mili
secunde)?
F=1kHz.
F=10kHz.
F=100kHz.
F=1000kHz.
F = 1 / T = 1 / 10-5s = 105Hz = 100kHz)

##126#
16C16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=0,01µs?
F=1MHz.
F=10MHz.
F=100MHz.
F=1000MHz.
F = 1 / T = 1 / 10-8 = 108 = 100MHz

##127#
17D16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=1ns (nano secunde)?
F=1MHz.
F=10MHz.
F=100MHz.
F=1000MHz.
F = 1 / T = 1 / 10-9 = 109 = 1GHz(=1000MHz)

##128#
18A16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=20ms (mili
secunde)?
39 of 249 14/11/2019, 10:15

F=50Hz.
F=100Hz.
F=200Hz.
F=500Hz.
F = 1 / T = 1 / 10-6 = 106 = 1MHz(=1000kHz)

##129#
19A16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=10ms (mili
secunde)?
F=50Hz.
F=100Hz.
F=200Hz.
F=500Hz.
F = 1 / T = 1 / 10-2 = 102 = 100Hz

##130#
20B16L/ Cat este frecventa F a unui semnal sinusoidal a carui perioada este T=2ms (mili secunde)?
F=50Hz.
F=100Hz.
F=200Hz.
F=500Hz.
F = 1 / T = 1 / (2 * 10-3) = 0.5 * 103 = 500Hz

##131#
21C16/ Care dintre marimile caracteristice ale semnalului sinusoidal se defineste ca fiind marimea
de curent continuu care produce acelasi efect termic?
Amplitudinea.
valoarea 'varf la varf.'
valoarea medie.
valoarea eficace.
Valoarea eficace.
Luam cele 2 semiperioade, o redresam pe cea negativa. Suprafata celor 2 semisinusoide dintr-o
perioada, adunate, apoi impartite la T, dau tensiunea Uef.
##132#
22C16/ Care dintre marimile caracteristice ale semnalului sinusoidal se defineste ca fiind marimea
40 of 249 14/11/2019, 10:15

de curent continuu care produce acelas efect electro chimic (depunere la catod) ca si semnalul
sinusoidal pe o singura semiperioada?
Amplitudinea.
valoarea 'varf la varf.'
valoarea medie.
valoarea eficace.
Efectul electrochimic se poate face folosind curent continuu.

Pe o singura semiperioada se depune electrochimic doar jumatatea cantitatii de substanta care s-ar
depune daca am avea curentul alternativ redresat cu ambele semiperioade(Uef), deci Uef/2
contribuie la depunere.
##133#
23B16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale sinusoidale de 50 Hz, daca atunci cand
unul trece din semialternanta pozitiva in cea negativa, celalalt trece din semialternanta negativa in
cea pozitiva?
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.
180 grade, adica sunt in antifaza

##134#
24C16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale sinusoidale de 50 Hz, daca ambele trec
din semialternanta pozitiva in cea negativa la interval de 10ms (milisecunde)?
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.
Perioada T = 1 / F la 50Hz este 20ms. 10ms = T/2; = 180 grade.

##135#
25D16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale sinusoidale de 50 Hz, daca ambele trec
din semialternanta pozitiva in cea negativa la interval de 2,5ms (milisecunde)?
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.
41 of 249 14/11/2019, 10:15

Perioada T = 1 / F la 50Hz este 20ms; 2.5ms = T/8; defazajul este 360 grade / 8 = 45 grade.
##136#
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.
Perioada T = 1 / F la 50Hz este 20ms; 5ms = T/4; defazajul este 360 grade / 4 = 90 grade.
##137#
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.
Perioada T = 1 / F la 50Hz este 20ms; 15ms = 3T/4; defazajul este 360 grade * 3 / 4 = 270 grade.
##138#
28E16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale sinusoidale de 1MHz, daca ambele trec
din semialternanta pozitiva in cea negativa la interval de 0,5µs (micro secunde)?
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.
Perioada T = 1 / F la 1MHz este 1 µs; 0,5µs = T/2; defazajul este 360 grade / 2 = 180 grade.
##139#
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.
42 of 249 14/11/2019, 10:15

Perioada T = 1 / F la 1MHz este 1 µs; 0,25µs = T/4; defazajul este 360 grade / 4 = 90 grade.
##140#
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.
Perioada T = 1 / F la 1MHz este 1 µs; 0,75µs = 3T/4; defazajul este 360 grade * 3 / 4 = 270 grade.
##141#
31F16M/ Ce defazaj φ (in grade) este intre doua semnale sinusoidale de 10MHz, daca ambele trec
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.
Perioada T = 1 / F la 10MHz este 0.1 µs; 0,0125µs = T/8; defazajul este 360 grade / 8 = 45 grade.
##142#
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.
##143#
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.
43 of 249 14/11/2019, 10:15

##144#
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.
Perioada T = 1 / F la 10MHz este 0.1 µs; 0,075µs = 3T/4; defazajul este 360 grade * 3 / 4 = 270
grade.
##145#
din semialternanta pozitiva in cea negativa la interval de 25ns (nano secunde)?
φ=45 grade.
φ=90 grade.
φ=180 grade.
φ=270 grade.
Perioada T = 1 / F la 10MHz este 100 ns; 25 ns = T/4; defazajul este 360 grade / 4 = 90 grade.
##146#
01A17/ Semnalul din figura alaturata este cunoscut in mod obisnuit ca:
Semnal dreptunghiular.
Semnal dinte de fierastrau.
Semnal triunghiular.
'Riplul' unui redresor.
Este semnal triunghiular, fiindca forma de unda are rampa si panta egala. Daca ar fi
disproportionate, cu timpul de crestere sau scadere foarte abrupt, ar fi semnal 'dinte de fierastrau'
(rezolvare: yo6own, 2007)
##147#
02B17/ Cum se numeste semnalul periodic nesinusoidal la care timpul de crestere si cel de revenire
difera foarte mult intre ele si nu are palier?
44 of 249 14/11/2019, 10:15

Dreptunghiular.
trapezoidal
Triunghiular.
Dinte de fierastrau
Avand palier = 0, nu mai poate fi dreptunghiular sau trapezoidal. Semnalul triunghiular are timpii de
crestere si scadere egali.
##148#
03C17/ Cum sunt distribuite armonicele in spectrul unui semnal in dinte de fierastrau alternat?
Numai armonicele multiplu de 4.
Numai armonicele pare.
Numai armonicele impare.
Toate armonicele.
Prima regula este ca prezenta sau absenta unei componente continue nu influenteaza forma spectrala
a semnalului. Astfel ca nu conteaza daca avem acelasi semnal dar intre 0V si 5V sau 0V si -5V sau
intre +2.5V si -2.5V
Regula empirica(si valabila) este de a analiza simetria formei de unda fata de o linie imaginara
orizontala mediana. Daca partea de sus a semnalului e simetrica cu partea de jos, atunci in spectrul
semnalului predomina armonicele impare, iar daca aceasta simetrie nu exista, atunci predomina
armonicele pare. Bibliografie: allaboutcircuits
Exemple: primele 2 semnale dreptunghiulare sunt simetrice(armonice impare), al treilea semnal
dreptunghiular este nesimetric, deci are armonice pare. Se poate observa ca enuntul unor probleme
date de ANCOM este incomplet. Primul semnal triunghiular este simetric, in timp ce al doilea, dinte
de ferastrau, este nesimetric. De asemenea, semnalul redresat monoalternanta si bialternanta sunt
exemple de semnale nesimetrice care vor avea armonice pare.
Solutia problemei: Semnalul dinte de fierastrau clasic este nesimetric, deci predomina armonicile
pare, in timp ce dinte de ferastrau alternat este un semnal simetric, caruia ii predomina armonicele
impare. Raspunsul ANCOM pentru aceasta intrebare, "Toate armonicele" este gresit.
(rezolvare: YO2LFM Timisoara, 2009, YO6OWN Brasov, 2010)
##149#
04C17J/ Un semnal dreptunghiular este incadrat intre nivelele 0V si +5V. Cum sunt repartizate
45 of 249 14/11/2019, 10:15

armonicele in spectrul sau?

Predomina armonicele multiplu de 4.
Predomina armonicele pare.
Predomina armonicele impare.
Toate armonicele au amplitudini egale.
Solutia problemei: Semnalul dreptunghiular simetric este un caz particular ar semnalelor
dreptunghiulare, deci semnalul dreptunghiular oarecare este asimetric, semnalul are armonice pare.
Problema ANCOM este ambigua.
##150#
05C17J/ Un semnal dreptunghiular este incadrat intre nivelele -5V si +5V. Cum sunt repartizate
46 of 249 14/11/2019, 10:15

##151#
06C17J/ Un semnal dreptunghiular este incadrat intre nivelele 0V si -5V. Cum sunt repartizate
47 of 249 14/11/2019, 10:15

##152#
07C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea semialternantelor pozitive ale unui semnal
sinusoidal la nivelul de 50% din valoarea de varf. Cum sunt repartizate armonicele in spectrul sau?
48 of 249 14/11/2019, 10:15

Solutia problemei: Semnalul sinusoidal este simetric, dar daca ii limitam o semialternata devine
nesimetric, iar semnalul va avea armonice pare.
##153#
08C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea simetrica a ambelor semialternante ale unui
semnal sinusoidal la nivelul de 25% din valoarea de varf. Cum sunt repartizate armonicele in
spectrul sau?
Solutia problemei: Daca limitam simetric semnalul sinusoidal, avem tot un semnal simetric, care va
avea armonice impare.
##154#
09C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea semialternantelor negative ale unui semnal
sinusoidal la nivelul de 25% din valoarea de varf. Cum sunt repartizate armonicele in spectrul sau?
49 of 249 14/11/2019, 10:15

Solutia problemei: Semnalul sinusoidal este simetric, dar daca ii limitam o semialternata devine
nesimetric, iar semnalul va avea armonice pare.
##155#
10B17/ Ce fel de semnale genereaza baza de timp a osciloscoapelor?
Dreptunghiular.
trapezoidal
Triunghiular.
Dinte de fierastrau
Baza de timp a osciloscoapelor genereaza semnalul de comanda al deflexiei pe orizontala a spotului.

Spotul parcurge axa X intr-un timp T, si apoi revine la pozitia initiala intr-un timp apropiat(ideal) de
zero, pentru a incepe din nou parcurgerea axei X. De aceea semnalul bazei de timp are forma unui
dinte de ferastrau, cu rampa lenta si panta verticala.
##156#
01A18/ Ce tip de modulatie este prezentat in figura alaturata?
50 of 249 14/11/2019, 10:15

In amplitudine.
In impulsuri.
In faza.
In frecventa.
Priviti anvelopa care inveleste o purtatoare cu amplitudine variabila si frecventa fixa.

##157#
02B18J/ Care este largimea de banda a unui semnal modulat in amplitudine (A3E) daca semnalul
modulator are frecventa maxima de 4kHz?
2kHz.
4kHz.
6kHz.
8kHz.
B = fUSB - fLSB = (fpurtatoare + fmod) - (fpurtatoare - fmod) = 2 * fmod = 2 * 4kHz = 8kHz

USB = Upper Sideband, LSB - Lower Sideband - componentele in frecventa ale unui semnal
modulat AM
##158#
2kHz.
4kHz.
6kHz.
8kHz.

modulat AM
##159#
2kHz.
4kHz.
51 of 249 14/11/2019, 10:15

6kHz.
8kHz.

modulat AM
##160#
05A18K/ Cum se numeste procedura in care amplitudinea, faza, sau frecventa unui semnal
sinusoidal de RF este modificata proportional cu un semnal de audio frecventa?
Modulatie
Interferenta.
Translare.
Shiftare.
##161#
06A18K/ Ce se intelege prin 'modulatie'?
Procedura prin care parametrii unui semnal (purtator) sunt modificati pentru a transmite
informatii.
Procedura prin care un semnal de audio frecventa este insumat cu unul de frecventa mai
mare.
Procedura prin care un semnal de audio frecventa este insumat cu unul care poarta o
informatie.
O indoire a semnalului activ.
##162#
07B18/ Ce particularitati ale semnalului F3E il recomanda pentru traficul local in VHF/UHF?
Inteligibilitate buna la semnale slabe.
Fidelitate audio si raport semnal/zgomot bune daca nivelul semnalului este rezonabil.
Nu este sensibil la schimbarea polarizarii undelor din cauza reflexiilor de obstacole
O foarte buna stabilitate de frecventa a semnalului purtator.
Modulatia in frecventa produce la receptie un semnal demodulat curat, fiindca informatia este
codata in excursie de frecventa, care este imuna la zgomotul obisnuit, de tip aditiv, scurt ca durata si
fix ca frecventa. Demodularea corecta se petrece doar cat timp semnalul receptionat este peste un
anumit nivel, care permite urmarirea lui in frecventa, fara erori notabile. Semnalul FM nu mai este
demodulat corect cat timp scade sub un anumit prag, sau este bruiat de alt semnal mai puternic ca
52 of 249 14/11/2019, 10:15

putere, eventual modulat FM. Daca semnalul perturbator are frecventa fixa, si are putere mai mare
ca semnalul util, unele demodulatoare pot face lock pe el si din nou semnalul util se pierde.
Modulatia in frecventa e foarte putin performanta pentru semnale slabe, oare de ce DX-urile in VHF
se fac in SSB, CW, si moduri digitale?
Este vorba de polarizarea undei electromagnetice, indiferent de modulatie.
Semnalul purtator nu are nevoie sa fie extraordinar de stabil in frecventa, din cauza ca in FM
semnalul purtator e oricum deviat in frecventa.
##163#
08C18/ Cu ce alt tip de modulatie se aseamana modulatia de faza?
Cu modulatia de amplitudine.
Cu modulatia cu banda laterala unica.
Cu modulatia incrucisata.
Cu modulatia de frecventa.
Cu modulatia de frecventa, ambele sunt modulatii unghiulare

##164#
09C18/ Cu cine este proportionala deviatia de frecventa a unui semnal F3E?
Numai cu frecventa semnalului audio modulator.
Cu amplitudinea si cu frecventa semnalului audio modulator.
Direct proportional cu amplitudinea si invers proportional cu frecventa semnalului audio
modulator.
Numai cu amplitudinea semnalului audio modulator.
F3E este F-modulatie de frecventa, 3-canal analogic, E - informatie audio.(din regulament); Chiar
daca nu stii pe de rost ce inseamna F3E, in enunt spune 'deviatie de frecventa'
La modulatia in frecventa (FM), semnalul modulator misca frecventa purtatoarei in jurul frecventei
F0 in mod proportional cu amplitudinea sa. Aceasta este esenta modulatiei de frecventa. Frecventa
semnalului modulator este egala cu frecventa de 'intamplare' a deviatiei, dar nu afecteaza deviatia.
##165#
10A18/ In ce tip de modulatie anvelopa semnalului purtatoarei urmareste fidel amplitudinea
semnalului modulator?
J3E
G3E
A3E
G3E
In AM. Acest subiect se potriveste ca proba si la legislatie /hi/

##166#
53 of 249 14/11/2019, 10:15

11C18/ Care este avantajul principal al utilizarii semnalului SSB in locul DSB?
Se simplifica echipamentul necesar la receptie.
Se simplifica echipamentul necesar atat la emisie, cat si la receptie.
Este fructificata mai bine puterea pe care o poate livra emitatorul in regim linear.
Se poate obtine un procentaj de modulatie mai ridicat fara o crestere notabila a
distorsiunilor.
SSB are aceeasi informatie in jumatate de energie radiata fata de DSB, deci un emitator in loc sa
amplifice DSB, poate amplifica SSB la nivel dublu.
##167#
12A18/ Care dintre urmatoarele emisiuni de amator ocupa banda cea mai ingusta?
Emisiuni MF cu banda ingusta.
Emisiuni cu modulatie de faza.
Emisiuni cu banda laterala unica.
Emisiuni cu banda laterala dubla.
##168#
13A18/ Ce componenta a spectrului unei emisiuni A3E este situata in centrul acestuia?
Banda laterala inferioara.
Subpurtatoarea benzii laterate superioare.
Tonul pilot pentru refacerea semnalului.
Purtatoarea neatenuata.
Rezolvarea cere poza.

Semnalul A3E=Amplitude Modulation, are spectrul in felul urmator: 2 benzi laterale, purtatoare de
aceeasi informatie, si intre ele, la mijloc, purtatoare nemodulata, ne-purtatoare de informatie.
##169#
14C18/ Ce se intelege prin 'modulatie unghiulara'?
Nu exista acest tip de modulatie.
Numai modulatia de frecventa.
Modulatia de frecventa sau de faza.
Numai modulatia de faza.
Modulatia care modifica ceva la sin(ωt + φ) - modulatie de frecventa(modifica ω) sau de

faza(modifica φ)
54 of 249 14/11/2019, 10:15

##170#
15E18/ De care din factorii care urmeaza este influentat direct numarul de componente din spectrul
unui semnal MF, daca semnalul de modulatie este pur sinusoidal?
Este constant si egal cu 3.
Este constant si egal cu 5.
Depinde de indicele de modulatie.
Depinde de frecventa de modulatie.
##171#
16F18/ In ce conditii din spectrul unui semnal cu modulatie unghiulara cu semnal de modulatie
sinusoidal lipseste componenta centrala, cea care exista la semnalul ne modulat?
Totdeauna exista aceasta componenta caci este 'putatoarea'.
Numai la anumite rapoarte intre frecventa purtatoare si frecventa de modulatie.
Numai la anumite valori ale indicelui de modulatie.
Niciodata nu exista aceasta componenta daca semnalul este modulat.
##172#
01B19J/ Ce curent consuma de la reteaua de 220Vca un amplificator cu puterea utila de 1100w si cu
un randament global de 50% ? (alegeti valoarea cea mai apropiata de cea reala.
6A
8A
10A
15A
Daca randamentul este 50% atunci puterea consumata este dubla, 2200W. I=P/U, 10A
##173#
02B19J/ Ce curent consuma de la reteaua de 220Vca un amplificator cu puterea utila de 110w si cu
un randament global de 50% ? (alegeti valoarea cea mai apropiata de cea reala.
I=0,6A
I=0,8A
I=1A
I=1,5A
Daca randamentul este 50% atunci puterea consumata este dubla, 220W. I=P/U, 1A
##174#
03B19K/ Dintre unitatile de masura Joule (J) si Wattsecunda (Ws), care se poate folosi pentru
exprimarea energiei electrice?
Numai 'J'.
Numai 'Ws'.
55 of 249 14/11/2019, 10:15

Nici una.
Oricare dintre ele.
J = W*s
##175#
04B19K/ Exprimati in Ws (Wattsecunde) o energie de 10J (Joulle).
0,47Ws.
4,7Ws
10Ws
47Ws
J = W*s deci 10J=10Ws

##176#
05B19K/ Exprimati in J (Joule) o energie de 10 Ws (Wattsecunde).
4,7J.
10J.
47J.
470J.
J = W*s deci 10J=10Ws

##177#
06D19J/ Ce se intelege prin adaptarea impedantei de sarcina?(alegeti raspunsul cel mai complet!)
Aducerea la rezonanta a perechii: sarcina-impedanta interna generator.
Transformarea sarcinii astfel ca in comparatie cu impedanta interna a generatorului partile
reactive sa fie egale.
Transformarea intr-o valoare egala cu complex-conjugata (imaginea) impedantei
generatorului.
Aducerea la rezonanta a sarcinii.
##178#
01A21/ Care este functia principala a unui rezistor in montajele electronice?
Sa stocheze sarcina electrica.
Sa previna campul magnetic.
Sa adapteze o sarcina de impedanta mica la un generator de impedanta mare.
Sa limiteze curentul din circuit.
56 of 249 14/11/2019, 10:15

Din legea lui Ohm, I=U/R, observam ca pentru o tensiune maxima, curentul maxim este limitat de
rezistenta la o valoare calculabila.
##179#
02A21J/ Ce este un 'Ohm'?
Unitatea fundamentala pentru admitanta.
Unitatea fundamentala pentru susceptanta.
Unitatea fundamentala pentru conductanta.
Unitatea fundamentala pentru rezistenta.
Nu se poate sa nu stii asta...

(rezolvare: YO6OWN)
##180#
03A21J/ Care este unitatea fundamentala pentru masurarea rezistentei?
Amper.
Volt
Joule.
Ohm.
...iar rezistenta se masoara cu aparatul numit Ohm-metru

##181#
04B21/ Ce influenta are cresterea temperaturii ambiante asupra rezistentei rezistoarelor?
Totdeauna creste cu temperatura.
Scade sau creste in functie de coeficientul respectiv de temperatura.
Totdeauna scade cu temperatura.
Totdeauna creste cu temperatura la cele bobinate si scade cu temperatura la cele chimice.
In general, pentru rezistoarele de uz general rezistenta creste cu temperatura, fiindca creste haosul
brownian. Insa exista si rezistoare speciale, cu coeficent de temperatura negativ(NTC), la care
rezistenta scade cu cresterea temperaturii si rezistoare speciale cu coeficient de temperatura
pozitiv(PTC), la care rezistenta creste cu cresterea temperaturii, insa mult mai pronuntat decat
pentru rezistoarele de uz general. Rezistoarele de uz general se folosesc acolo unde variatia
rezistentei cu temperatura nu este critica sau dorita, si efectul variatiei rezistentei se poate compensa
prin reactie negativa sau alte tehnici
##182#
05C21K/ Cele trei tipuri de rezistente chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC),
cele cu pelicula de carbon depusa chimic (RPC) si cele cu pelicula metalica depusa in vid (RPM).
Care dintre acestea produc zgomot exclusiv termic (ne depinzand de curent)?
RVC.
RPC.
57 of 249 14/11/2019, 10:15

RPM.
RVC si RPC.
Exista 3 tipuri de zgomot generat in interiorul rezistoarelor: zgomotul termic, zgomotul de alice, si
zgomotul de contact(zgomotul 1/f)
Cele mai silentioase rezistoare sunt cele bobinate, care au doar zgomot termic(se folosesc doar la
foarte joasa frecventa!), apoi cele cu pelicula metalica, oxizi metalici, pelicula de carbon, si la urma
cele mai zgomotoase, rezistoarele de volum cu carbon
Valoarea medie a tensiunii de zgomot termic uzJ = √4kRTΔf, unde k e constanta lui Boltzmann, R -
valoarea rezistentei, T e temperatura in °K, Δf este banda de frecvente considerata.
Zgomotul termic este un 'white noise' care nu poate fi eliminat niciodata, el este independent de
forma si tipul rezistentei din circuit. Astfel, doua rezistente cu aceeasi valoare, una metalica si una
cu pelicula de carbon, aflate la aceeasi temperatura, vor fi afectate la bornele lor de o aceeasi
tensiune de zgomot intr-o banda de frecvente data. Singura modalitate de limitare e efectului
zgomotului termic este de a reduce rezistenta. De aceea nu e o idee prea buna sa avem valori foarte
mari in circuitul de intrare RF. O alta metoda de limitare a efectului zgomotului termic este folosirea
unor semnale utile/modulatii cu un spectru cat mai ingust de frecvente.
Zgomotul de alice (shot noise) este o consecinta a faptului ca sarcinile electrice sunt particule
discrete.Din punct de vedere statistic, intr-un interval de timp infinit mic, sectiunea transversala a
conductorului parcurs de curent nu va fi traversata intotdeauna de acelasi numar de purtatori de
sarcina (fluctuatii Poisson).
uzs = √2eIΔf, unde e este sarcina electronului. Se vede clar ca acest zgomot, tot un zgomot alb, este
dependent de marimea curentului. Ideea e ca acolo unde trebuie sa avem SNR bun, sa avem curenti
mici.
Mai exista si zgomotul de contact, sau zgomotul 1/f - Flicker Noise, care este un 'zgomot roz' -
depinde de frecventa - si desi nu are o origine complet elucidata, se stie ca este in concordata cu
calitatea executiei componentelor si cablajelor, geometria pieselor.
Acest zgomot creste foarte mult cu scaderea in frecventa, ajungand la maxim in circuitele audio.
Totusi in audio este mai bine tolerat de ureche, fiind zgomot roz si nu zgomot alb, dar e zgomot
pana la urma.
Zgomotul predominant in rezistoare este acest zgomot de contact, prezent la rezistoarele de carbon,
oxizi, pelicule de carbon si metalice. Rezistoarele bobinate nu au acest zgomot, dar ele nu se pot
folosi in RF din cauza ca au inductanta enorma. Zgomotul de contact este direct proportional cu
curentul prin R, si direct proportional cu o constanta de material - rezistoarele cresc in
zgomot de contact in ordinea: pelicula metalica, oxizi metalici, pelicula de carbon, si volum de
carbon. Materialul si geometria modifica marimea zgomotului, astfel incat daca alegem pelicula
metalica e mai bine, iar rezistorul de 3W e mai silentios decat cel de 0.25W din cauza suprafetei mai
mari a corpului.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, pe baza acestui document PDF)
##183#
Care dintre acestea produc si un zgomot suplimentar 'de curent'?
RVC.
RPC.
RPM.
RVC si RPC.
58 of 249 14/11/2019, 10:15

Exista 3 tipuri de zgomot generat in interiorul rezistoarelor: zgomotul termic, zgomotul de alice, si
zgomotul de contact(zgomotul 1/f)
Cele mai silentioase rezistoare sunt cele bobinate, care au doar zgomot termic(se folosesc doar la
foarte joasa frecventa!), apoi cele cu pelicula metalica, oxizi metalici, pelicula de carbon, si la urma
cele mai zgomotoase, rezistoarele de volum cu carbon
Valoarea medie a tensiunii de zgomot termic uzJ = √4kRTΔf, unde k e constanta lui Boltzmann, R -
valoarea rezistentei, T e temperatura in °K, Δf este banda de frecvente considerata.
Zgomotul termic este un 'white noise' care nu poate fi eliminat niciodata, el este independent de
forma si tipul rezistentei din circuit. Astfel, doua rezistente cu aceeasi valoare, una metalica si una
cu pelicula de carbon, aflate la aceeasi temperatura, vor fi afectate la bornele lor de o aceeasi
tensiune de zgomot intr-o banda de frecvente data. Singura modalitate de limitare e efectului
zgomotului termic este de a reduce rezistenta. De aceea nu e o idee prea buna sa avem valori foarte
mari in circuitul de intrare RF. O alta metoda de limitare a efectului zgomotului termic este folosirea
unor semnale utile/modulatii cu un spectru cat mai ingust de frecvente.
Zgomotul de alice (shot noise) este o consecinta a faptului ca sarcinile electrice sunt particule
discrete.Din punct de vedere statistic, intr-un interval de timp infinit mic, sectiunea transversala a
conductorului parcurs de curent nu va fi traversata intotdeauna de acelasi numar de purtatori de
sarcina (fluctuatii Poisson).
uzs = √2eIΔf, unde e este sarcina electronului. Se vede clar ca acest zgomot, tot un zgomot alb, este
dependent de marimea curentului. Ideea e ca acolo unde trebuie sa avem SNR bun, sa avem curenti
mici.
Mai exista si zgomotul de contact, sau zgomotul 1/f - Flicker Noise, care este un 'zgomot roz' -
depinde de frecventa - si desi nu are o origine complet elucidata, se stie ca este in concordata cu
calitatea executiei componentelor si cablajelor, geometria pieselor.
Acest zgomot creste foarte mult cu scaderea in frecventa, ajungand la maxim in circuitele audio.
Totusi in audio este mai bine tolerat de ureche, fiind zgomot roz si nu zgomot alb, dar e zgomot
pana la urma.
Zgomotul predominant in rezistoare este acest zgomot de contact, prezent la rezistoarele de carbon,
oxizi, pelicule de carbon si metalice. Rezistoarele bobinate nu au acest zgomot, dar ele nu se pot
folosi in RF din cauza ca au inductanta enorma. Zgomotul de contact este direct proportional cu
curentul prin R, si direct proportional cu o constanta de material - rezistoarele cresc in
zgomot de contact in ordinea: pelicula metalica, oxizi metalici, pelicula de carbon, si volum de
carbon. Materialul si geometria modifica marimea zgomotului, astfel incat daca alegem pelicula
metalica e mai bine, iar rezistorul de 3W e mai silentios decat cel de 0.25W din cauza suprafetei mai
mari a corpului.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, pe baza acestui document PDF)
##184#
Care dintre acestea au componenta capacitiva parazita mare?
RVC.
RPC.
RPM.
RVC si RPC.
Din majoritatea punctelor de vedere, cea mai buna e RPM, apoi RPC, si cea mai rea e RVC; Pretul e
59 of 249 14/11/2019, 10:15

pe masura.
Cea mai rea, adica cu capacitati parazite mari este RVC
##185#
Care dintre acestea beneficiaza de o stabilitate in timp buna?
RVC.
RPC.
RPM.
RVC si RPC.
##186#
Care dintre acestea se pot fabrica cu toleranta cea mai mica (chiar sub 1%)?
RVC.
RPC.
RPM.
RVC si RPC.
pe masura.
##187#
Care dintre acestea se pot fabrica atat cu coeficient de temperarura pozitiv cat si negativ?
RVC.
RPC.
RPM.
Toate trei.
##188#
Care dintre acestea sunt utilizate cu precadere pentru 'montajul de suprafata'(SMD)?
RVC.
RPC.
RPM.
Toate trei.
60 of 249 14/11/2019, 10:15

##189#
Care dintre acestea nu se fabrica de obicei la tolerante mici?
RVC.
RPC.
RPM.
RVC si RPC.
pe masura.
##190#
13B21L/ Ce tip de potentiometru este recomandabil pentru reglajul curentului?
Logaritmic.
Exponential.
Liniar.
Invers logaritmic.
Doar pentru reglajul de volum in audiofrecventa se foloseste potentiometrul logaritmic, deoarece

urechea umana percepe cresterea de volum logaritmic. Pentru alte reglaje de tensiune sau curent, se
recomanda potentiometrul liniar.
##191#
14B21L/ Ce tip de potentiometru este recomandabil pentru reglajul tensiunii?
Liniar.
Invers logaritmic.
Logaritmic.
Exponential.

##192#
15B21L/ Ce tip de potentiometru este recomandabil pentru reglajul volumului in audiofrecventa?
Logaritmic.
Exponential.
Liniar.
Invers logaritmic.
61 of 249 14/11/2019, 10:15


##193#
01D22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E si cu rezistenta
interna Ri, se conecteaza permanent o sarcina formata din rezistenta R in serie cu capacitatea ideala
C. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacitatii?
Uc=E.Ri/R
Uc=E.Ri/(Ri+R)
Uc=E
Uc=E.R/Ri
Dupa o perioada de timp tranzitorie, in care se incarca armaturile condensatorului C serie, curentul
prin circuit devine 0, astfel caderile de tensiune pe rezistente devin R*I=0 - deci rezistentele nu mai
conteaza in circuit. Uc devine E
##194#
02C22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E=500V si cu
rezistenta interna Ri=100Ω, se conecteaza permanent o sarcina formata din rezistenta R=1KΩ in
serie cu capacitatea ideala C=100µF. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacitatii?
Uc=50V
Uc=100V
Uc=250V
Uc=500V
##195#
rezistenta interna Ri=1KΩ, se conecteaza permanent o sarcina formata din rezistenta R=2KΩ in
Uc=66V
Uc=33V
Uc=50V
Uc=100V
62 of 249 14/11/2019, 10:15

##196#
rezistenta interna Ri=4KΩ, se conecteaza permanent o sarcina formata din rezistenta R=1KΩ in
Uc=50V
Uc=100V
Uc=125V
Uc=250V
##197#
05A22K/ Ce componenta se poate folosi in circuit pentru stocarea energiei in camp electrostatic?
Un transformator de curent.
Un transformator de tensiune.
Un condensator.
Un inductor 'de Leyda'.
Un condensator. Daca ar fi fost 'butelia de Leyda', atunci ar fi fost si acesta un raspuns oarecum
corect fiindca este un model de condensator, de pe vremea primilor experimentatori cu electricitate
statica. Inductor 'de Leyda' este doar un raspuns menit sa deruteze. Componenta standard este
condensatorul, indiferent de tip sau model
##198#
06A22K/ In ce unitati se masoara energia acumulata intr-un condesator?
Coulomb.
Watt.
Volt.
Joule.
Energia se masoara in joule. Energia acumulata in condensator, cal sau locomotiva se masoara in
joule.
##199#
07A22L/ Ce este Faradul?
Unitatea fundamentala pentru masurarea susceptantei.
Unitatea fundamentala pentru masurarea admitantei.
Unitatea fundamentala pentru masurarea capacitatii condensatoarelor.
Unitatea fundamentala pentru masurarea capacitatii acumulatoarelor.
63 of 249 14/11/2019, 10:15

Capacitatea condesatoarelor se masoara in F, insa condensatoarele uzuale se regasesc in plaja pF -

µF
##200#
08A22L/ Care este unitatea fundamentala pentru masurarea capacitatii condensatoarelor?
Coulomb.
Joule.
Farad.
Erg.
Capacitatea condesatoarelor se masoara in F, insa condensatoarele uzuale se regasesc in plaja pF -

µF
##201#
09C22M/ Un condensator electrolitic de 10000µF este incarcat la tensiunea sa nominala. Care este
motivul principal pentru care nu este recomandabil sa fie descarcat in regim de scurtcircuit (cu
surubelnita de exemplu)?
Supratensiunea poate strapunge dielectricului.
Se supraincazeste dielectricul.
Se pot deteriora bornele.
Se pot deteriora contactele armaturilor cu bornele
Cantitatea de electricitate stocata intr-un condesator electrolitic de 10000µF este foarte mare. La
scurtcircuit, curentul la borne va fi foarte mare. Bornele nu se deterioreaza, fiindca sunt groase,
supratensiuni nu apar, deoarece tensiunea este in scadere, insa se incalzesc armaturile, mai ales la
punctul de contact cu bornele.
##202#
10D22M/ Doua condensatoare electrolitice de 10000µF cu pierderi mici, dar produse de fabricanti
diferiti, sunt montate pe rand la iesirea unui redresor. Daca riplul (brumul) obtinut in cele doua
situatii este foarte diferit, care poate fi cauza cea mai probabila?
Rezistentele de contact intre armaturi si borne sunt diferite.
Cantitatea de lichid continuta de condensatoare este diferita
Tensiunile de strapungere sunt diferite.
Situatia nu este posibila in practica.
(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007, rev.2012)
Cu toate ca par identice, nu toti parametrii condensatorilor sunt dati, ci doar capacitatea, si ca au
pierderi 'mici'. Daca echivalam condensatorul real cu o schema alcatuita din componente ideale: un
condensator ideal cu capacitatea data in enunt, intre armaturi o rezistenta ideala de valoare mare
care auto-descarca condensatorul. Fiindca pierderile sunt 'mici' si sugerat neglijabile in enunt,
aceasta rezistenta o consideram foarte mare, aproape infinita. Mai exista 2 rezistente care sunt
64 of 249 14/11/2019, 10:15

rezistentele terminalelor si ale punctelor de contact intre terminale si armaturi. Impreuna cu

capacitatea ideala, acestea formeaza o celula RC care are o constanta σ=1/RC. In cuvinte, cu cat mai
mare R, cu atat condensatorul se incarca si descarca mai greu, de unde si riplul. Nu ni se spune
despre aceasta rezistenta parazita ca ar fi neglijabila, iar intr-unul din raspunsuri ni se sugereaza
existenta ei. Riplul este diferit cand constanta RC a celor doua condensatoare reale difera.
##203#
11D22/ Unele modele de condensatoarele cu armaturile rulate (cu hartie, stiroflex, mylar, etc) au un
marcaj la borna conectata cu armatura exterioara. Cum se recomanda a fi folosit acest marcaj?
Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la potential pozitiv.
Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la potentialul masei.
Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la potential negativ.
Borna marcata va fi conectata (daca se poate) la un 'punct cald' al montajului.
##204#
12B22/ Doua condensatoare electrolitice de acelasi tip si cu aceeasi capacitate sunt legate in serie
pentru a forma o baterie cu tensiunea de lucru mai mare. Daca ansamblul este conectat la o sursa de
curent continuu,in ce relatie se vor gasi tensiunile la bornele condensatoarelor?
Cele doua tensiuni vor fi totdeauna egale.
Tensiunea va fi mai mare la bornele condensatorului cu pierderi mai mici.
Tensiunea va fi mai mare la bornele condensatorului cu pierderi mai mari.
Tensiunea va fi mai mare la bornele condensatorului conectat spre borna pozitiva a sursei.
Condensatorul electrolitic este ne-ideal, si se poate modela astfel: un condensator ideal(fara

pierderi) in paralel cu o rezistenta, care modeleaza pierderile. Cu cat pierderile sunt mai mari,
aceasta rezistenta este mai mica. In problema, cupland condensatoarele serie la curent continuu,
dupa perioada tranzitorie de incarcare, din schema dispar condensatoarele ideale si raman doar cele
2 rezistente inseriate, care modeleaza pierderile. Tensiunea mai mare se va regasi la bornele
rezistentei mai mari, adica la bornele condensatoruilui electrolitic cu pierderi mai mici.
##205#
01B23/ Ce modificari sufera inductanta L a unei bobine cilindrice fara miez, atunci cand i se
monteaza un ecran din aluminiu?
Daca distanta ecran-bobina este sub cea critica L creste, iar in caz contrar scade.
Daca distanta ecran-bobina este sub cea critica L creste.
Totdeauna inductanta creste.
Totdeauna inductanta scade.
Apare o capacitate C intre spirele condensatorului si ecran.

(rezolvare: YO6OWN)
##206#
02B23J/ Inductanta unui circuit oscilant acordat pe 7MHz este realizata pe un tor de ferita ideal
folosind w=10spire. Daca se foloseste acelasi condensator si acelasi miez, ce numar de spire este
65 of 249 14/11/2019, 10:15

necesar pentru a obtine acordul pe 14MHz?

w=5spire.
w=0,7x10=7spire
w=20spire
w=10x1,4=14spire
formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); Stiind ca 14MHz = 2 * 7MHz, construim ecuatia 1/(2* π *
√L14 * C) = 2/(2* π * √L7 * C); Dupa simplificari rezulta L7 = 4 * L14
Avem inductanta specifica a torului AL cu formula w = √(L / AL) => w14 = √(L14 / AL) = √(L7/4) /
AL = √(L7 / AL) / 2 = w7 / 2 = 10spire / 2 = 5 spire
##207#
necesar pentru a obtine acordul pe 3,5MHz?
w=5spire.
w=0,7x10=7spire
w=20spire
w=10x1,4=14spire
formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); Stiind ca 3.5MHz = 7MHz / 2, construim ecuatia 1/(2* π *
√L3.5 * C) = 1/(2 * 2* π * √L7 * C); Dupa simplificari rezulta 4 * L7 = L3.5
Avem inductanta specifica a torului AL cu formula w = √(L / AL) => w3.5 = √(L3.5 / AL) = √(4 *
L7) / AL = 2 * √(L7 / AL) = 2 * w7 = 2 * 10spire = 20 spire
##208#
w=4spire.
w=0,58x12=7spire
w=9spire
w=1.73x12=21spire
formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); Stiind ca 21MHz = 3 * 7MHz, construim ecuatia 1/(2* π *
√L21 * C) = 3/(2* π * √L7 * C); Dupa simplificari rezulta L7 = 9 * L21
Avem inductanta specifica a torului AL cu formula w = √(L / AL) => w21 = √(L21 / AL) = √(L7/9) /
AL = √(L7 / AL) / 3 = w7 / 3 = 12spire / 3 = 4 spire
##209#
66 of 249 14/11/2019, 10:15


w=9spire.
w=0,58x6=3.5spire
w=18spire
w=1.73x6=10,4spire
formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); Stiind ca 10MHz = 30MHz / 3, construim ecuatia 1/(2* π
* √L10 * C) = 1/(3 * 2* π * √L30 * C); Dupa simplificari rezulta 9 * L30 = L10
Avem inductanta specifica a torului AL cu formula w = √(L / AL) => w10 = √(L10 / AL) = √(9 *
L30) / AL = 3 * √(L30 / AL) = 3 * w30 = 3 * 6spire = 18 spire
##210#
06C23K/ Ce se intelege prin 'frecventa critica' a unei ferite?
Frecventa maxima la care ferita mai poate fi folosita pentru un 'Q' rezonabil.
Frecventa minima la care ferita mai poate fi folosita pentru un 'Q' rezonabil.
Frecventa la care ferita prezinta rezonanta de spin, deci trebuie evitata.
Frecventa la care ferita are cel mai coborat 'punct Curie', deci trebuie evitata.
Peste frecventa critica, ferita se satureaza si incepe sa absoarba energie pe care o convereste in
caldura, Q scade.
##211#
07C23K/ Ce se intelege prin 'frecventa critica' a unei ferite?
Frecventa la care ferita prezinta rezonanta de spin, deci trebuie evitata.
Frecventa la care ferita are cel mai coborat 'punct Curie', deci trebuie evitata.
Frecventa limita, peste care factorul de calitate propriu este mai mare de 10.
Frecventa limita, peste care factorul de calitate propriu este mai mic de 10.
Peste frecventa critica, Q incepe sa scada foarte mult, ferita se satureaza, deci e corect raspunsul cu
'mai mic de 10'. (trebuie vazut de unde vine Q<10, probabil de la -3dB); Raspunsul cu 'rezonanta de
spin' e evident gresit, la fel si cel cu 'punct Curie' - Unde vedem Curie e vorba de radioactivitate nu
de ferite, iar un Q mare este de dorit, si se regaseste la o frecventa sub frecventa critica.
##212#
08B23L/ Cine este parametrul 'AL' la un miez toroidat din ferita?
Sectiunea transversala a miezului.
Factorul de inductanta al miezului.
Factorul de forma al bobinajului.
Coeficientul de scapari al miezului.
AL al unui miez toroidal sau cilindric, este inductanta unei singure spire. Cum inductanta totala
67 of 249 14/11/2019, 10:15

creste patratic cu numarul de spire - vezi formula lui Nagaoka - avem formula 'industriala' L = AL *
N2. AL este de obicei dat ca parametru de catalog la bobinele sau torurile industriale si se numeste
Factor de inductanta al miezului
##213#
09C23L/ Cine este parametrul 'AL' la un miez toroidat din ferita?
Inductanta unei infasurari cu o singura spira (in nH).
Raportul intre permeabilitatea initiala si cea efectiva
Coeficientul de scapari al miezului (in %).
Factorul de forma al miezului (in cm2/cm).
AL al unui miez toroidal sau cilindric, este inductanta unei singure spire. Cum inductanta totala
creste patratic cu numarul de spire - vezi formula lui Nagaoka - avem formula 'industriala' L = AL *
N2. AL este de obicei dat ca parametru de catalog la bobinele sau torurile industriale si se numeste
Factor de inductanta al miezului
##214#
10C23M/ Pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp2 se realizeaza o bobina cu inductanta de 2µH. Cat
este numarul de spire necesar (w)?
w=2spire.
w=4spire.
w=5spire
w=10spire.
Asa-numita inductanta specifica AL este o marime caracteristica a miezurilor si este definita ca

raport dintre inductanta bobinei si patratul numarului de spire(se observa si din enunt). AL = L / w2
=> w = √(L / AL)
2µH = 2000nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La 20nH/sp2, ne trebuie √(2000nH/20nH) =
√100 = 10 spire
##215#
11C23M/ Pe un tor din ferita cu AL=20nH/sp2 se realizeaza o bobina cu inductanta de 0,5µH. Cat
w=2spire.
w=4spire.
w=5spire
w=10spire.

=> w = √(L / AL)
0.5µH = 500nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La 20nH/sp2, ne trebuie √(500nH/20nH) =
68 of 249 14/11/2019, 10:15

√25 = 5 spire
##216#
w=2spire.
w=4spire.
w=5spire
w=10spire.

=> w = √(L / AL)
0.32µH = 320nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La 20nH/sp2, ne trebuie √(320nH/20nH) =
√16 = 4 spire
##217#
w=2spire.
w=4spire.
w=5spire
w=10spire.

=> w = √(L / AL)
0.08µH = 80nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La 20nH/sp2, ne trebuie √(80nH/20nH) = √4
= 2 spire
##218#
14C23M/ Pe un tor din ferita cu AL=10nH/sp2 se realizeaza o bobina cu inductanta de 1µH. Cat
w=2spire.
w=4spire.
w=5spire
w=10spire.

=> w = √(L / AL)
1µH = 1000nH, ca sa avem aceeasi unitate de masura. La 10nH/sp2, ne trebuie √(1000nH/10nH) =
69 of 249 14/11/2019, 10:15

√100 = 10 spire
##219#
15C23M/ Cat este inductanta L a unei bobine realizata cu w=10spire pe un tor din ferita cu
AL=20nH/sp2 ?
L=0,08µH.
L=0,32µH.
L=0,5µH
L=2µH.

=> L = AL * w2
In cazul nostru, L = 20[nH/sp2] * 102[sp2] = 20[nH/sp2] * 102[sp2] = 2000nH = 2µH
A se observa ca sp2 s-a redus ca unitate de masura in calcul, apoi am transformat rezultatul in µH
##220#
AL=20nH/sp2 ?
L=0,08µH.
L=0,32µH.
L=0,5µH
L=2µH.

=> L = AL * w2
In cazul nostru, L = 20[nH/sp2] * 52[sp2] = 20[nH/sp2] * 52[sp2] = 500nH = 0.5µH
##221#
AL=20nH/sp2 ?
L=0,08µH.
L=0,32µH.
L=0,5µH
L=2µH.

=> L = AL * w2
70 of 249 14/11/2019, 10:15


##222#
AL=20nH/sp2 ?
L=0,08µH.
L=0,32µH.
L=0,5µH
L=2µH.

=> L = AL * w2
##223#
19E23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta in
gol), inductantele sunt L1=L2=20µH, dar daca sunt legate in serie in acelasi sens, inductanta
rezultata este de 60µH, iar legate in sens contrar de 20µH. Cat este inductanta mutuala de cuplaj M?
M=5µH.
M=10µH.
M=15µH.
M=20µH.
L11 si L22 sunt inductivitatile proprii ale celor doua bobine, cand nu exista cuplaj intre ele.
Din cauza teoriei campului electromagnetic(vezi documentatie link PDF 265kByte) semnele lui M
sunt amandoua + sau amandoua -, fiindca fluxul magnetic propriu si fluxul mutual sau se aduna in
71 of 249 14/11/2019, 10:15

ambele bobine, sau se scad in ambele bobine.

Pentru a preciza semnul lui M se foloseste reprezentarea bobinelor cu borne polarizate. daca cei doi
curenti i1 si i2 'ataca' la fel bornele polarizate (ambii intra sau ambii ies din aceste borne), atunci in
ecuatii se considera +M, iar daca i1 si i2 'ataca' in mod diferit aceste borne (un curent intra prin
borna polarizata si celalalt curent iese prin borna polarizata) atunci in ecuatii se considera -M.
In cazul problemei noaste, este dezbatut cazul particular a doua bobine cuplate mutual si inseriate,
cand diportul cu doua bobine cuplate se poate descompune intr-un diport cu trei bobine necuplate,
unde putem lucra cu legea lui Ohm, similar circuitelor cu rezistente.
Dupa teoria cat mai lamuritoare de mai sus, revenim la valorile noastre:
ecuatiile sunt:
L1+L2+M+M = 60µH(legare serie in acelasi sens, curentul intra in bornele polarizate) =>
20µH + 20µH + 2M = 60µH => M = 10µH
L1+L2-M-M = 20µH;(legare in serie similar figurii). M = 10µH verifica ecuatia 20µH +
20µH - 2M = 20µH
##224#
rezultata este de 50µH, iar legate in sens contrar de 30µH. Cat este inductanta mutuala de cuplaj M?
M=5µH.
M=10µH.
M=15µH.
M=20µH.
72 of 249 14/11/2019, 10:15

ecuatiile sunt:
20µH + 20µH + 2M = 50µH => M = 5µH
L1+L2-M-M = 20µH;(legare in serie similar figurii). M = 5µH verifica ecuatia 20µH + 20µH
- 2M = 30µH
##225#
rezultata este de 140µH, iar legate in sens contrar de 60µH. Cat este inductanta mutuala de cuplaj
M?
M=5µH.
M=10µH.
M=15µH.
M=20µH.
73 of 249 14/11/2019, 10:15

ecuatiile sunt:
50µH + 50µH + 2M = 140µH => M = 20µH
50µH - 2M = 60µH
##226#
22D23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta in
rezultata este de 130µH, iar legate in sens contrar de 70µH. Cat este inductanta mutuala de cuplaj
M?
M=5µH.
M=10µH.
M=15µH.
M=20µH.
74 of 249 14/11/2019, 10:15


ecuatiile sunt:
50µH + 50µH + 2M = 130µH => M = 15µH
50µH - 2M = 70µH
##227#
rezultata este de 80µH, iar legate in sens contrar practic nu prezinta inductanta la borne. Cat este
inductanta mutuala de cuplaj M?
Imposibil.
M=10µH.
M=15µH.
M=20µH.
75 of 249 14/11/2019, 10:15

ecuatiile sunt:
20µH + 20µH + 2M = 80µH => M = 20µH
L1+L2-M-M = 0;(legare in serie similar figurii). M = 20µH verifica ecuatia 20µH + 20µH -
2M = 0
##228#
24F23N/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta in
rezultata este de 200µH, iar legate in sens contrar practic nu prezinta inductanta la borne. Cum este
cel mai probabil ca sunt realizate cele doua bobinaje?
Nu este posibila aceasta realizare deoarece ar insemna un factor de cuplaj supraunitar.
Cele doua bobinaje sunt ecranate individual (fiecare separat).
Cele doua bobinaje sunt realizate in aer, dar sunt introduse intr-un ecran magnetic comun.
Cele doua bobinaje sunt realizate bifilar pe un tor din ferita cu permeabilitate mare.
ecuatiile sunt:
76 of 249 14/11/2019, 10:15

50µH + 50µH + 2M = 200µH => M = 50µH
L1+L2-M-M = 0(legare in serie similar figurii). M = 50µH verifica ecuatia 50µH + 50µH -
2M = 0
Factorul de cuplaj K=M/√L11L22 = 50 * 10-6/√50 * 10-6*50 * 10-6 = 50 * 10-6/50 * 10-6 = 1.

K nu este supraunitar, putem elimina unul din cele 4 raspunsuri propuse
Cum doar valoarea K = 0 corespunde bobinelor necuplate, ecranate individual, putem elimina si un
al doilea raspuns.
K = 1 corespunde cuplajului perfect un cuplaj care nu se poate face apropiind doua bobine chiar
introducandu-le intr-un ecran comun, fiindca liniile lor de camp magnetic nu o sa fie identice(mai
cade un raspuns)
Cuplajul aproape perfect se realizeaza bobinand cele doua bobine oe acelasi miez cu µ mare, pentru
a concentra liniile de camp in miez, iar cele doua bobine se bobineaza in acelasi timp, bifilar, astfel
incat campurile lor magnetice se anuleaza sau se aduna, in functie de modul de inseriere exterioara a
bornelor. Acest principiu se foloseste la executarea rezistoarelor bobinate 'fara inductivitate L', unde
firul rezistiv se pliaza in 2 jumatati, si se bobineaza incepand de la indoitura, astfel incat vor rezulta
doua bobine inseriate, cuplate mutual, care isi vor anula reciproc campul magnetic (L total=0) iar
rezistenta nu va fi afectata de aceasta tehnica de bobinare.
##229#
25F23P/ Doua bobine identice sunt cuplate mutual. Masurate fiecare din ele separat (cu celalalta in
rezultata este de 60µH, iar legate in sens contrar de 20µH. Cat este factorul de cuplaj mutual K?
K=0,1
K=0,2
K=0,3
K=0,5
77 of 249 14/11/2019, 10:15

ecuatiile sunt:
20µH + 20µH + 2M = 60µH => M = 10µH
L1+L2-M-M = 20µH(legare in serie similar figurii). M = 10µH verifica ecuatia 20µH + 20µH
- 2M = 20µH
Factorul de cuplaj K=M/√L11L22 = 10 * 10-6/√20 * 10-6*20 * 10-6 = 10 * 10-6/20 * 10-6 = 0.5

##230#
K=0,2
K=0,25
K=0,3
K=0,35
78 of 249 14/11/2019, 10:15


ecuatiile sunt:
20µH + 20µH + 2M = 50µH => M = 5µH
L1+L2-M-M = 30µH(legare in serie similar figurii). M = 5µH verifica ecuatia 20µH + 20µH -
2M = 30µH

##231#
K=0,2
K=0,25
K=0,3
K=0,35
79 of 249 14/11/2019, 10:15

ecuatiile sunt:
50µH + 50µH + 2M = 125µH => M = 12.5µH
L1+L2-M-M = 75µH(legare in serie similar figurii). M = 12.5µH verifica ecuatia 50µH +
50µH - 2M = 75µH
Factorul de cuplaj K=M/√L11L22 = 12.5 * 10-6/√50 * 10-6*50 * 10-6 = 12.5 * 10-6/50 * 10-6 = 0.25
##232#
Imposibil.
K=0,2
K=0,3
K=0,5
80 of 249 14/11/2019, 10:15

ecuatiile sunt:
50µH + 50µH + 2M = 150µH => M = 25µH
L1+L2-M-M = 50µH(legare in serie similar figurii). M = 25µH verifica ecuatia 50µH + 50µH
- 2M = 50µH

##233#
rezultata este de 80µH, iar legate in sens contrar practic nu prezinta inductanta la borne. Cat este
factorul de cuplaj mutual K?
Imposibil.
K=0,5
K=1
K=2
81 of 249 14/11/2019, 10:15

ecuatiile sunt:
20µH + 20µH + 2M = 80µH => M = 20µH
L1+L2-M-M = 0(legare in serie similar figurii). M = 20µH verifica ecuatia 20µH + 20µH -
2M = 0
Factorul de cuplaj K=M/√L11L22 = 20 * 10-6/√20 * 10-6*20 * 10-6 = 20 * 10-6/20 * 10-6 = 1

Puteam sa evitam toata teoria si calculele, fiindca atunci cand doua bobine inseriate, cuplate mutual,
in polarizare inversa isi anuleaza reciproc inductanta, avem cuplaj maxim, cu K = 1
##234#
01B24/ Un amplificator audio de iesire necesita o impedanta de sarcina (optima) de 4000Ω. Pentru
a-l conecta la o casca de 40Ω se foloseste un transformator de adaptare coborator. Ce valoare
trebuie sa aiba raportul intre numarul de spire al infasurarilor sale?
8:1
10:1
40:1
100:1
Nu vom cadea in capcana de a spune n1 / n2 = R1 / R2 !!!!!

Incepem de la principiul de baza al transformatorului ideal: transfer de putere 100%. P1(primar) =
P2(secundar);
P1 = P2 => U1I1 = U2I2 => U12R1 = U22R2 => (U12 / U22) = R1 / R2 => (U1 / U2)2 = R1 / R2;
[Stim chiar atat ca n1/n2 = U1 / U2]
Inlocuim si avem (n1 / n2)2 = R1 / R2, de aici reiese n1/n2 = √R1 / R2
n1/n2 = √4000Ω/40Ω = √100 = 10. Raportul de transformare n1/n2 este 10:1
##235#
02B24L/ Un transformator ideal conectat la reteaua de 220V alimenteaza in secundar filamentul
unui tub electronic care consuma 150 W la 5V. Ce putere se consuma de la retea?
37,5 W.
75 W
150 W
300 W
Transformatorul ideal are transfer de putere 1:1 sau 100%. Daca filamentul primeste in secundar
82 of 249 14/11/2019, 10:15

150W, atunci exact atat se consuma de la retea din primar.

##236#
37,5 W.
75 W
150 W
300 W
##237#
37,5 W.
75 W
150 W
300 W
##238#
unui tub electronic care consuma 37,5 W la 12,5V. Ce putere se consuma de la retea?
37,5 W.
75 W
150 W
300 W
37.5W, atunci exact atat se consuma de la retea din primar.
##239#
37,5 W.
75 W
150 W
300 W
83 of 249 14/11/2019, 10:15

##240#
07C24M/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca, alimenteaza in secundar filamentul
unui tub electronic care consuma 100 W. Ce curent se consuma de la retea?
0,25A.
0,5A.
1A.
Lipsesc date!
Transformatorul ideal are transfer de putere 100%. Daca filamentul primeste in secundar 100W,
atunci exact atat se consuma de la retea din primar. Calculam in primar: P = U * I => I =
100W/200V = 0.5A
##241#
0,25A.
0,5A.
1A.
Lipsesc date!
200W/200V = 1 A
##242#
0,125A.
0,25A.
0,5A.
Lipsesc date!
100W/200V = 0.5A
84 of 249 14/11/2019, 10:15

##243#
0,125A.
0,25A.
0,5A.
Lipsesc date!
atunci exact atat se consuma de la retea din primar. Calculam in primar: P = U * I => I = 25W/200V
= 0.125A
##244#
11C24N/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca consuma in primar un curent de 0,1A
cand alimenteaza in secundar o sarcina rezistiva de 2000 Ω. Cum este raportul sau de transformare
(ridicator; coborator)?
Ridicator.
Coborator.
Este 1:1.
Lipsesc date!
Rpri = Upri / Ipri = 200V / 0.1A = 2000Ω Raportul de transformare este 1:1
Pentru cine nu crede, iata si demonstratia:
P2(secundar);
n1/n2 = √2000Ω/2000Ω = √1 = 1. Raportul de transformare n1 / n2 este 1:1
##245#
12C24N/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca consuma in primar un curent de
0,1A cand alimenteaza in secundar o sarcina rezistiva de 200 Ω. Cum este raportul sau de
transformare (ridicator; coborator)?
Ridicator.
Coborator.
Este 1:1.
Lipsesc date!
Problema suna a pacaleala, nu-i asa? Daca am un transformator pe a carui primar pun 200V c.a. si
pun o rezistenta in secundar, rezistenta nu poate modifica tipul transformatorului, coborator sau
ridicator, nu? Doar ca rezistenta de sarcina se 'reflecta' in primar, e si ea simtita mai mare sau mai
mica in functie de raportul de transformare, si astfel influenteaza curentul absorbit de la sursa.
85 of 249 14/11/2019, 10:15

Rpri = Upri / Ipri = 200V / 0.1A = 2000Ω

2000 Ω in primar, 200 Ω in secundar, raportul de transformare este coborator.
Pentru cine nu crede, fiindca ne bazam pe experienta, iata si demonstratia:
P2(secundar);
n1/n2 = √2000Ω/200Ω = √10 = 3.16. Raportul de transformare n1 / n2 este 3.16:1
##246#
0,1A cand alimenteaza in secundar o sarcina rezistiva de 20KΩ. Cum este raportul sau de
Ridicator.
Coborator.
Este 1:1.
Lipsesc date!
2000 Ω in primar, 20 kΩ in secundar, raportul de transformare este ridicator.
P2(secundar);
n1/n2 = √2000Ω/20000Ω = √1/10 = 1/3.16. Raportul de transformare n1 / n2 este 1:3.16
##247#
80mA cand alimenteaza in secundar o sarcina rezistiva de 2000 Ω. Cum este raportul sau de
Ridicator.
Coborator.
Este 1:1 .
Lipsesc date!
86 of 249 14/11/2019, 10:15

2500 Ω in primar, 2000 Ω in secundar, raportul de transformare este coborator.
P2(secundar);
n1/n2 = √2500Ω/2000Ω = √1.25 = 1.12. Raportul de transformare n1 / n2 este 1.12:1
##248#
15D24P/ Ce modificari sufera inductia magnetica in miez B si curentul primar de mers in gol Io ale
unui tansformator de retea, daca se scot aproximativ 10% din tole?
B creste; Io scade.
B creste; Io creste.
B scade; Io scade.
B scade; Io creste.
##249#
unui tansformator de retea, daca se scot aproximativ 10% din spirele infasurarii primare?
B scade; Io scade.
B scade; Io creste.
B creste; Io scade.
##250#
unui tansformator de retea, daca se adauga miezului aproximativ 10% din tole?
B creste; Io scade.
B scade; Io scade.
B scade; Io creste.
##251#
unui tansformator de retea, daca se adauga la infasurarea primara aproximativ 10% din spire?
B scade; Io scade.
B scade; Io creste.
B creste; Io scade.
87 of 249 14/11/2019, 10:15

##252#
19A24R/ Un transformator ideal conectat la o retea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000
spire si un secundar cu 100 spire. Cat este tensiunea secundara de mers in gol?
5V.
10V
15V
20V
Transferul de putere fiind 100%, pe secundar tensiunea de mers in gol = tensiunea in sarcina(se
presupune ca in sarcina tensiunea de la retea nu scade/hi/). Upri / Usec = Npri / Nsec;
##253#
5V.
10V
15V
20V
##254#
5V.
10V
15V
20V
##255#
5V.
10V
15V
20V
88 of 249 14/11/2019, 10:15

##256#
spire si un secundar cu tensiunea de mers in gol de 10V. Cat este numarul de spire din secundar?
50spire.
100spire.
150spire.
200spire
##257#
50spire.
100spire.
150spire.
200spire
##258#
50spire.
100spire.
150spire.
200spire
##259#
50spire.
89 of 249 14/11/2019, 10:15

100spire.
150spire.
200spire
##260#
2500spire.
3500spire.
4500spire.
5000spire
##261#
01B25J/ Care este principala curba caracteristica a unei diode Zener?
Caracteristica de curent intrare/iesire.
Caracteristica tensiune/ curent in regim de blocare.
Caracteriostica tensiune/ curent in regim de conductie.
Caracteristica temperatura/ curent de stabilizare.
Dioda Zenner, in tensiune directa se comporta ca o dioda obisnuita. In tensiune inversa incepe sa
limiteze tensiunea si apare efectul Zenner. Caracteristica diodei Zenner este U/I in regim de blocare,
in tensiune inversa.
##262#
02B25J/ Pentru ce domeniu de tensiuni stabilizate se produc cele mai multe tipuri de diode zener?
1,2-5,6V
1,2-7V
2,4-200V
3-2000V
Teoretic, raspunsul ar fi: ratiunile economice joaca un rol important pentru ce se produce MULT. Se
produce mult daca se vinde.
Tehnic: la tensiuni mici, stabilizarea se poate face ieftin inseriind diode obisnuite, polarizate direct.
Tensiunea 'stabilizata' va fi in multipli de 0.6V(0.6,1.2,1.8,2.4V). Sa zicem ca peste 2.4V = 4 diode,
toleranta diodelor produce dezechilibre notabile, si nu mai putem folosi 'carnat' de diode inseriate.
90 of 249 14/11/2019, 10:15

Tensiunea inversa pentru dioda Zenner nu e de mii de volti, deci un maxim sugerat de raspuns este
200V. De aceea cred ca cel mai aproape de adevar e raspunsul 2.4 - 200V
##263#
03C25K/ Care este particularitatea caracteristica a unei diode tunnel?
Rezistenta mare cand este polarizata in sens de conductie.
Un coeficient PEV foarte inalt.
Un raport foarte mare curent direct/ curent invers.
Existenta unei regiuni cu rezistenta dinamica negativa.
Dioda tunel are o zona pe caracteristica unde se comporta ca o rezistenta negativa, si poate
amplifica semnale.
##264#
04C25K/ Care dintre tipurile de diode este capabil sa amplifice semnale si chiar sa oscileze?
Diodele planar ne epitaxiale cu contacte din iridiu.
Diodele tunnel in orice executie.
Diodele Shotky in executie fara bariera.
Diodele cu avalansa controlata (varactor).
Dioda tunel are o zona pe caracteristica unde se comporta ca o rezistenta negativa, si poate
amplifica semnale.
##265#
05A25L/ Ce tip de dioda este conceput special pentru a fi folosit ca o capacitate controlata
electronic?
Dioda tunnel.
Dioda varicap.
Dioda Plessey.
Dioda Shotky.
Dioda varicap polarizata direct se comporta ca o dioda obisnuita. Polarizata invers, i se poate
comanda capacitatea de bariera prin modificarea tensiunii inverse de polarizare.
##266#
06A25L/ Cum trebuie polarizata dioda varicap pentru a folosi la acordul circuitelor rezonante?
In curent continuu numai in sensul de blocaj.
In curent continuu numai in sensul de conductie.
In curent continuu, atat in sensul de blocaj cat si in sensul de conductie.
Numai prin autopolarizare in semnal de RF.
91 of 249 14/11/2019, 10:15

Dioda varicap polarizata direct se comporta ca o dioda obisnuita. Polarizata invers, i se poate
comanda capacitatea de bariera prin modificarea tensiunii inverse de polarizare.
##267#
07C25/ Care este aplicatia cea mai raspandita pentru diodele 'cu purtatori fierbinti' (hot carrier)?
Pentru comutarea semnalelor mari de RF, cum ar fi trecerea emisie/ receptie in
transceivere.
In oscilatoarele comandate in tensiune pe functia de inductanta comandata electronic.
Ca referinte de tensiune compensate termic.
In detectoare sau mixere pentru VHF/UHF.
Aceasta este o mostra din faptul ca la noi la scoala inca se invata istoria meseriei, in loc de meserie.
(citat din yo6gzj).
Dioda "cu purtatori fierbinti" se numeste mai nou si Shottky, asa cum la "ventil" i se spune mai nou
"dioda".
Dioda Schottky, prin tensiunea de prag mica si frecventa mare la care poate lucra, se foloseste tipic
in 2 clase de aplicatii - detectie la semnale de frecventa foarte mare(raspunsul corect: In detectoare
sau mixere pentru VHF/UHF.) - a doua aplicatie, data de tensiunea de deschidere mica, este
utilizarea lor in redresoare de curenti mari, joasa frecventa: caderea de tensiune fiind mica, se pierde
mai putina energie, sunt necesare radiatoare mai mici, samd.
##268#
08B25/ Care este aplicatia cea mai raspandita pentru diodele 'cu contact punctiform'?
Ca surse de curent constant stabilizate termic.
In detectoare de RF la nivel mic.
In redresoarele de tensiuni foarte mari si curenti mici.
Ca surse de tensiune constanta stabilizate termic.
Diodele cu contact punctiform sunt jonctiuni metal-semiconducor, cu capacitate foarte mica a

jonctiunii, din aceasta cauza sunt folosite in detectie.
##269#
09C25M/ Care este aplicatia cea mai raspandita pentru diodele PIN?
Ca generator de armonice in multiplicatoarele de frecventa pentru microunde.
In mixerele cu zgomot mic pentru VHF/UHF.
Ca redresoare rapide pentru sursele in comutatie.
Pentru comutarea semnalelor de RF la puteri mici si mijlocii.
Dioda PIN este o dioda care se comporta ca o dioda obisnuita doar la frecvente foarte mici ale
semnalului. In radiofrecventa, ea se comporta foarte asemanator cu un rezistor perfect. Rezistenta ei
in RF este direct proportionala cu curentul direct prin dioda. Cu curentul Ibias se poate comanda o
rezistenta intre 0.1Ω si cativa kΩ
92 of 249 14/11/2019, 10:15

##270#
10D25M/ Ce tip special de diode se foloseste in atenuatoarele de RF comandate electronic?
Diode tunnel.
Diode varactor.
Diode Shotky.
Diode PIN.
##271#
11C25M/ Ce tip special de diode se foloseste in comutarea semnalelor de RF la puteri mici si
mijlocii?
Diode Shotky.
Diode PIN.
Diode tunnel.
Diode varactor.
##272#
12B25N/ Care dintre regimurile care urmeaza este cel mai apropiat de regimul de functionare al
majoritatii tipurilor de diode LED?
60V/20mA.
5V/50mA.
1,7V/20mA.
0,7V/60mA.
LED-ul produce luminescenta atunci cand este alimentat cu tensiune directa mai mare de tensiunea
de prag - tipic 1.2 - 1.7V
##273#
13B25N/ Ce tip de polarizare necesita o dioda LED pentru a produce luminescenta?
Numai in sensul de conductie.
Numai in sensul de blocare.
In ambele sensuri.
93 of 249 14/11/2019, 10:15

Nu necesita polarizare.
LED-ul produce luminescenta atunci cand este alimentat cu tensiune directa mai mare de tensiunea
de prag - tipic 1.2 - 1.7V
##274#
01A26/ Circuitul prezentat in figura reprezinta schema de conectare a unui tranzistor bipolar cu:
Colector comun.
Baza comuna.
Emitor comun.
Drena comuna.
Prin 'conexiune' se intelege conexiune in c.a. - semnal. In c.a. atat +Vcc cat si -Vcc devin GND, iar
condensatoarele devin transparente. Schema devine similara cu cea din figura prin inversarea
colectorului cu emitorul, si se observa ca circuitul de intrare este bucla baza+emitor, circuitul de
iesire este bucla colector + emitor. Se observa ca cele doua bucle au emitorul in comun, de aceea
circuitul se numeste 'cu emitor comun'.
##275#
02A26/ Precizati ce schema de conectare este folosita pentru tranzistorul cu efect de camp in figura
alaturata:
94 of 249 14/11/2019, 10:15

Cu grila comuna.
Cu baza comuna.
Cu sursa comuna.
Cu emitor comun.
Grila este pinul comun atat circuitului de intrare, cat si circuitului de iesire
##276#
03B26/ Ce conexiune s-a folosit pentru conectarea tranzistorului din amplificatorul reprezentat in
figura?
Cu poarta comuna.
Cu colector comun.
Cu drena comuna.
Cu baza comuna.
Prin 'conexiune' se intelege conexiune in c.a. - semnal. In c.a. atat +Vcc cat si -Vcc devin GND, iar
condensatoarele devin transparente. Schema devine cea din figura, unde se vede ca circuitul de
intrare este bucla baza+colector, circuitul de iesire este bucla emitor+colector. Se observa ca cele
doua bucle au colectorul in comun, de aceea circuitul se numeste 'cu colector comun'.
##277#
04B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor JFET cu canal N?
95 of 249 14/11/2019, 10:15

A
B
C
D
Mnemonica: daca ne uitam la sageata ca fiind anodul unei diode, adica zona p, atunci sageata arata
catre catod, adica zona n. Daca arata catre canal-semicondutorul D-S, atunci canalul este de tip n.
Daca arata dinspre canal, atunci canalul e de tip p, cum ar fi anodul diodei.
(rezolvare: YO6OWN)
##278#
05B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor JFET cu canal P?
A
B
C
D
(rezolvare: YO6OWN)
##279#
06B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor MOSFET cu canal N?
A
B
C
D
96 of 249 14/11/2019, 10:15

(rezolvare: YO6OWN)
##280#
07B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor MOSFET cu canal P?
A
B
C
D
(rezolvare: YO6OWN)
##281#
08B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor unijonctiune (TUJ)cu canal N?
A
B
C
D
(rezolvare: YO6OWN)
##282#
09B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor MOSFET cu canal P?
97 of 249 14/11/2019, 10:15

A
B
C
D
(rezolvare: YO6OWN)
##283#
10B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor MOSFET cu canal N?
A
B
C
D
(rezolvare: YO6OWN)
##284#
11B26J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor unijonctiune (TUJ)cu canal P?
A
B
C
98 of 249 14/11/2019, 10:15

(rezolvare: YO6OWN)
##285#
12A26K/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor bipolar PNP?
A
B
C
D
Recunoasteti simbolul.
(rezolvare: YO6OWN)
##286#
13C26K/ Care din simbolurile din figura reprezinta o tetroda MOS cu canal P?
A
B
C
D
(rezolvare: YO6OWN)
##287#
14C26K/ Care din simbolurile din figura reprezinta o tetroda MOS cu canal N?
99 of 249 14/11/2019, 10:15

A
B
C
D
(rezolvare: YO6OWN)
##288#
15A26K/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor bipolar NPN?
A
B
C
D
(rezolvare: YO6OWN)
##289#
16C26L/ Care din simbolurile din figura reprezinta o tetroda MOS cu canal N?
A
B
C
D
100 of 249 14/11/2019, 10:15

(rezolvare: YO6OWN)
##290#
17B26L/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor MOSFET cu canal P?
A
B
C
D
Elementul MOS-FET cu doua porti se numeste tetroda MOS-FET, e mai mult decat un tranzistor
MOS-FET, nu numai amplifica, dar are si posibilitati de amestec ale semnalelor de pe cele doua
porti
(rezolvare: YO6OWN)
##291#
18B26L/ Care din simbolurile din figura reprezinta reprezinta un tranzistor MOSFET cu canal N?
A
B
C
D
Elementul MOS-FET cu doua porti se numeste tetroda MOS-FET, e mai mult decat un tranzistor
MOS-FET, nu numai amplifica, dar are si posibilitati de amestec ale semnalelor de pe cele doua
porti
(rezolvare: YO6OWN)
##292#
19C26L/ Care din simbolurile din figura reprezinta o tetroda MOS cu canal P?
101 of 249 14/11/2019, 10:15

A
B
C
D
(rezolvare: YO6OWN)
##293#
20B26M/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor JFET cu canal N?
A
B
C
D
(rezolvare: YO6OWN)
##294#
21B26M/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor unijonctiune (TUJ)cu canal P?
A
B
C
D
102 of 249 14/11/2019, 10:15

(rezolvare: YO6OWN)
##295#
22B26M/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor unijonctiune (TUJ)cu canal N?
A
B
C
D
(rezolvare: YO6OWN)
##296#
23B26M/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor JFET cu canal P?
A
B
C
D
(rezolvare: YO6OWN)
##297#
24A26N/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor bipolar PNP?
A
B
103 of 249 14/11/2019, 10:15

C
D
(rezolvare: YO6OWN)
##298#
25B26N/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor JFET cu canal P?
A
B
C
D
(rezolvare: YO6OWN)
##299#
26B26N/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor JFET cu canal N?
A
B
C
D
(rezolvare: YO6OWN)
##300#
27A26N/ Care din simbolurile din figura reprezinta un tranzistor bipolar NPN?
104 of 249 14/11/2019, 10:15

A
B
C
D
(rezolvare: YO6OWN)
##301#
01B27/ De ce de regula radiatoarele din aluminiu sunt eloxate in negru?
Din cauza formei complicate, este mai ieftina eloxarea decat vopsirea.
Pentru protectie la oxidare, iar eloxarea in negru este mai ieftina decat in alte culori.
Din cauza formei complicate,caci eloxarea in negru patrunde mai usor in toate colturile.
Pentru a imbunatati transmisia caldurii.
Culoarea neagra usureaza radiatia undelor infrarosii.

##302#
02B27/ Daca aveti de montat pe panoul din spate al unui aparat un radiator din aluminiu cu
aripioare paralele, cum se recomanda sa fie orientate acestea?
Indiferent daca sunt verticale sau orizontale, dar totdeauna aripioarele sa fie paralele cu
latura cea mai mica a panoului.
Indiferent daca sunt verticale sau orizontale, dar totdeauna aripioarele sa fie paralele cu
latura cea mai mare a panoului.
Totdeauna orizontale pentru un transfer mai bun de caldura.
Totdeauna verticale pentru un transfer mai bun de caldura.
Convectia termica trebuie avantajata prin orientarea verticala.

##303#
03B27/ Se stie ca la montarea tranzistoarelor de putere pe radiatoare se foloseste o pasta speciala
compusa din ulei siliconic si praf fin de alumina. Care este avantajul principal al acestei proceduri?
Se imbunatateste transmisia termica.
Se protejaza suprafata radiatorului contra corodarii electrochimice.
Se protejaza suprafata radiatorului contra patrunderii umezelii.
Se imbunatateste izolatia fata de radiator.
105 of 249 14/11/2019, 10:15

Oricat de plane sunt aparent suprafetele, la nivel microscopic, suprafata de contact este foarte mica,
din cauza neregularitatilor. Pasta termoconductoare creste suprafata de contact foarte mult,
imbunatatindu-se transmisia termica.
##304#
04C27/ Cat este in general temperatura maxima permisa in zonele de imbinare a balonului din sticla
cu bornele metalice ale tuburilor electronice de putere (valoare aproximativa)?
80-100 grade.
150-200 grade.
250-300 grade
300-450 grade.
Avem o imbinare de 2 materiale: sticla si metal, care au 2 coeficienti de dilatare diferiti. E clar ca
peste o temperatura T0 dilatarile diferite vor duce la craparea sticlei si fisurarea tubului.
Temperatura T0 este data de catalog, folosita in proiectare.
##305#
05C27/ Cat este in general temperatura maxima permisa a jonctiunii unui tranzistor cu siliciu
(valoare aproximativa)?
60-80 grade.
80-90 grade.
100-150 grade
200-250 grade.
Daca nu mai putem tine mana pe capsula, atunci la exterior temperatura a trecut de 70°C, iar in
interior a trecut de 180°C, o valoare peste temperatura de lucru nominala. Data de catalog.
##306#
06D27J/ De ce de regula ceramica 'de beriliu' (cu oxid de beriliu) folosita in constructia
tranzistoarelor sau a tuburilor este colorata in roz?
Este culoarea sa naturala.
Nu exista nici o regula in acest sens.
Pentru a avertiza utilizatorul ca este periculoasa pentru sanatate.
Pentru a avertiza utilizatorul ca poate fi exploatata la temperaturi mai mari.
BeO, culoare naturala: alb mat, punct de topire: 2530°C, clasificare EU: Foarte toxic(T+) Clasa
carcinogena(cancer): Categoria 2. Se foloseste sub forma de pulbere sinterizata, cand are
caracteritici mecanice ceramice. Se foloseste in semiconductori RF de inalta performanta, fiindca
are conductanta termica mai buna decat Al2O3. Folosit ca ceramica structurala in tuburile de inalta
performanta, magnetroane si laseri cu gaz. Pudra de Oxid de Beriliu este cancerigena daca este
inghitita sau inspirata si produce boala de plamani numita berilioza. (sursa: wikipedia.org)
106 of 249 14/11/2019, 10:15

##307#
07D27J/ Care este avantajul principal al utilizarii ceramicei 'de beriliu' (cu oxid de beriliu) in
costructia tranzistoarelor sau a tuburilor?
Conductibilitatea termica aproape cat a alamei.
Rigiditatea dielectrica aproape cat a cuartului.
Pe scara duritatii este imediat sub diamant.
Spre deosebire de alte materiale ceramice, componentele se realizeaza prin turnare, ca in
cazul sticlei.
BeO, culoare naturala: alb mat, punct de topire: 2530°C, clasificare EU: Foarte toxic(T+) Clasa
carcinogena(cancer): Categoria 2. Se foloseste sub forma de pulbere sinterizata, cand are
caracteritici mecanice ceramice. Se foloseste in semiconductori RF de inalta performanta, fiindca
are conductanta termica mai buna decat Al2O3. Folosit ca ceramica structurala in tuburile de inalta
performanta, magnetroane si laseri cu gaz. Pudra de Oxid de Beriliu este cancerigena daca este
inghitita sau inspirata si produce boala de plamani numita berilioza. (sursa: wikipedia.org)
##308#
01B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un amplificator operational in general?
A
B
C
D
Amplificatorul operational ideal, AO, este un element de sinteza a circuitelor electronice(o cutie
neagra), cu parametri ideali: Rd infinita, si pur rezistiva, Ro = 0, amplificarea A infinita, frecventa
maxima de lucru infinita, nu introduce zgomot, etc..
In realitate, AO este C.I. realizat din tranzistoare, etc,a carui schema implementeaza un AO cu
parametri foarte apropiati de cei ai AO ideal.
Nota: la acest exercitiu nu urmam complet exercitiul ANCOM deoarece acesta are raspunsul
incorect.
##309#
02C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SI' (AND)?
107 of 249 14/11/2019, 10:15

A
B
C
D
(rezolvare: YO6OWN)
##310#
03C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SAU' (OR)?
A
B
C
D
(rezolvare: YO6OWN)
##311#
04B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un amplificator in general?
A
B
C
D
108 of 249 14/11/2019, 10:15

A, C si D sunt circuite digitale.

Simbolul pentru amplificator in general este triunghiul cu o intrare si o iesire, simbolul B din figura.
Nota: Imaginea nu coincide cu cea data de ANCOM pentru acest exercitiu, pe motivul ca acea
imagine nu contine niciun raspuns corect la intrebarea pusa. Varianta propusa D nu e corecta pentru
un amplificator in general deoarece un amplificator in general are o singura intrare, un AO fiind un
caz particular.
##312#
05B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'Si' (AND)?
A
B
C
D
Raspuns general: exista 3 circuite logice de baza: AND=SI - simbolul mai rotund(arc roman daca ar
fi o arcada), OR=SAU - simbolul rotund-ascutit(arc gotic, daca ar fi arcada) si NOT(INVERTOR) -
Simbolul de tip triunghi, cu cerculet pe iesire. Simbolul triunghi, fara cerculet este circuitul
BUFFER, dar nu indeplineste functie de circuit logic, doar de repetor.
Cerculetul, simbolizeaza functia de negare NOT, si se poate gasi pe oricare intrare sau iesire ale
circuitelor logice de baza(AND, OR, NOT), tranformandu-le dupa caz.
AND cu cerculet pe iesire este un AND + NOT pe iesire, devine NAND
OR cu cerculet pe iesire este un OR + NOT pe iesire, devine NOR
Cerculetul NOT poate 'migra' de la intrare la iesire, 'transformand' circuitul peste care 'sar' - a)Un
OR cu intrarile negate este echivalent cu un NAND(si transformarea NAND - OR cu intrarile
negate este valabila) b)Un AND cu intrarile negate este echivalent cu un NOR, si invers c)Un
inversor este echivalent cu un buffer cu intrarea negata si invers
##313#
06B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SEPARATOR'
(BUFFER)?
A
B
C
109 of 249 14/11/2019, 10:15

##314#
A
B
C
D
##315#
08C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'INVERTOR' (NOT)?
110 of 249 14/11/2019, 10:15

A
B
C
D
##316#
09C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SI-NU' NAND)?
A
B
C
D
111 of 249 14/11/2019, 10:15

##317#
10C28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SAU-NU' (NOR)?
A
B
C
D
##318#
11B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'Si' (and)?
A
B
C
D
112 of 249 14/11/2019, 10:15

##319#
12B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'INVERTOR' (NOT)?
A
B
C
D
##320#
13B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SEPARATOR'
(BUFFER)?
113 of 249 14/11/2019, 10:15

A
B
C
D
##321#
A
B
C
D
114 of 249 14/11/2019, 10:15


##322#
15B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SI-NU' (NAND)?
A
B
C
D
##323#
16B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SAU' (OR)?
A
B
C
D
115 of 249 14/11/2019, 10:15

##324#
17B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SAU-NU' (NOR)?
A
B
C
D
##325#
18B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'INVERTOR' (NOT)?
116 of 249 14/11/2019, 10:15

A
B
C
D
##326#
19B28J/ Care din simbolurile din figura reprezinta un circuit logic de tip 'SI' (AND)?
A
B
C
D
117 of 249 14/11/2019, 10:15


##327#
20C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=3mA/V si factorul de amplificare µ=30. Cat este
rezistenta sa interna Ri?
Ri=1kΩ
Ri=9kΩ
Ri=10kΩ
Ri=90kΩ
In c.c. avem:
S = IA/UG;
Ri = 1/(IA/UA);
µ=UA/UG;
Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S = 30/3 [V/mA] = 10kΩ
##328#
21C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=5mA/V si factorul de amplificare µ=30. Cat este
rezistenta sa interna Ri?
Ri=5kΩ
Ri=6kΩ
Ri=10kΩ
Ri=12kΩ
In c.c. avem:
S = IA/UG;
Ri = 1/(IA/UA);
µ=UA/UG;
Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S = 30/5 [V/mA] = 6kΩ
##329#
22C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=3mA/V si rezistenta interna Ri=3KΩ. Cat este
factorul de amplificare µ?
µ=6
µ=9
µ=60
µ=90
118 of 249 14/11/2019, 10:15

In c.c. avem:
S = IA/UG;
Ri = 1/(IA/UA);
µ=UA/UG;
Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S deci µ = Ri * S = 3[V/mA] * 3[mA/V] = 9
##330#
23C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc panta S=4mA/V si rezistenta interna Ri=5KΩ. Cat este
factorul de amplificare µ?
µ=9
µ=18
µ=20
µ=40
In c.c. avem:
S = IA/UG;
Ri = 1/(IA/UA);
µ=UA/UG;
Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S deci µ = Ri * S = 5[V/mA] * 4[mA/V] = 20
##331#
24C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc rezistenta interna Ri=3KΩ si factorul de amplificare
µ=30. Cat este panta S?
S=3mA/V
S=6mA/V
S=9mA/V
S=10mA/V
In c.c. avem:
S = IA/UG;
Ri = 1/(IA/UA);
µ=UA/UG;
Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S deci S= µ / Ri = 30 / 3[V/mA] = 10 mA/V
##332#
25C28K/ Pentru o trioda cu vid se cunosc rezistenta interna Ri=5KΩ si factorul de amplificare
µ=30. Cat este panta S?
S=3mA/V
S=6mA/V
S=9mA/V
S=10mA/V
119 of 249 14/11/2019, 10:15

In c.c. avem:
S = IA/UG;
Ri = 1/(IA/UA);
µ=UA/UG;
Inlocuind, avem Ri = 1/(S*UG/µ*UG) = µ/S deci S= µ / Ri = 30 / 5[V/mA] = 6 mA/V
##333#
01B31J/ O sarcina artificiala de 75 Ω este realizata prin conectarea in paralel a 8 rezistoare chimice
neinductive si absolut identice. Ce valoare are rezistenta fiecaruia dintre ele?
300 Ω
400 Ω
450 Ω
600 Ω
Daca rezistentele au valoare identica, 1/R = 8/75Ω => R = 8 * 75Ω = 600Ω

Cu cat creste numarul de rezistente 'identice' puse in paralel cu atat creste puterea disipabila pe
sarcina artificiala si scade impactul tolerantei componentelor.
##334#
300Ω
400Ω
450Ω
600Ω.

##335#
300Ω
400Ω
450Ω
600Ω.

120 of 249 14/11/2019, 10:15

##336#
300Ω
400Ω
450Ω
600Ω.

##337#
05C31/ Doua condensatoare C1 si C2, de acelasi tip si cu aceiasi capacitate, sunt conectate in serie,
iar la bornele ansamblului se aplica o tensiune de curent continuu. Tensiunile masurate cu
voltmetrul electronic la bornele celor doua condensatoare sunt: Uc1=100V, Uc2=300V. Care dintre
ele are pierderile cele mai mari?
C1
C2
Nu este posibil ca cele doua tensiuni sa fie inegale.
Cele doua condensatoare au pierderi egale, dar tensiunea la bornele lui C2 este mai mare
pentru ca el este conectat probabil spre borna pozitiva.
Condensatorul cu pierderi in c.c. este modelat ca un condensator ideal pus in paralel cu un rezistor -
care simuleaza pierderile. Acest rezistor este de valoare foarte mare pentru un condensator valid, si
de valoare mai mica, pentru un condensator cu pierderi/defecte. Pentru condensatorul in sc.c. R=0.
Pentru problema noastra, dupa o perioada de incarcare a condensatorilor, in schema raman doar
rezistentele de pierdere: pe rezistenta mai mica, tensiunea este mai mica(RC1 in cazul problemei).
Deci C1 este condensatorul cu pierderi.
##338#
06C31J/ Un circuit serie R,C este alimentat de la un generator de semnal sinusoidal. Tensiunea la
bornele intregului grup este de 500V, iar tensiunea la bornele rezistorului este Ur=400V. Cat este
tensiunea Uc la bornele condensatorului?
Uc=100V
Uc=200V
Uc=300V
Uc=400V
121 of 249 14/11/2019, 10:15

Rezolvam prin metoda vectoriala. (Figura este doar orientativa, pentru principiu.) In triunghiul
dreptunghic, avem ipotenuza U = 500V, o latura Ur = 400V. Aplicam teorema lui Pitagora si aflam
cealalta latura Uc=300V.
##339#
bornele intregului grup este de 5V, iar tensiunea la bornele rezistorului este Ur=4V. Cat este
Uc=1V
Uc=2V
Uc=3V
Uc=4V
dreptunghic, avem ipotenuza U = 5V, o latura Ur = 4V. Aplicam teorema lui Pitagora si aflam
cealalta latura Uc=3V.
##340#
bornele intregului grup este de 500mV, iar tensiunea la bornele rezistorului este Ur=400mV. Cat este
Uc=100mV
Uc=200mV
Uc=300mV
Uc=400mV
122 of 249 14/11/2019, 10:15

dreptunghic, avem ipotenuza U = 500mV, o latura Ur = 400mV. Aplicam teorema lui Pitagora si
aflam cealalta latura Uc=300mV.
##341#
09B31K/ Se da un circuit serie R,L,C alimentat in curent alternativ sinusoidal. Tensiunea la bornele
inductantei este Ul=300V, cea de la bornele condensatorului este Uc=300V, iar cea de la bornele
rezistentei este Ur=50V. Cat este tensiunea la bornele intregului circuit?
50V
250V
350V
650V
Rezolvarea rapida: Circuitul RLC serie este la frecventa de rezonanta, cand UL = UC; UL si UC sunt
intotdeauna in anti-faza. In cazul rezonantei, Ub = Ur = 50V.
Rezolvare prin reprezentare fazoriala(cu versori), vezi figura: UC este in antifaza cu UL. Fiind
inseriate, prin elementele de circuit curentul este unic. Fiindca UL = UC, rezultanta lor este zero, iar
rezultanta Ub = Ur = 50V
##342#
10C31K/ Se da un circuit serie R,L,C alimentat in curent alternativ sinusoidal. Tensiunea la bornele
inductantei este Ul=300V, cea de la bornele condensatorului este Uc=300V, iar cea de la bornele
intregului circuit este Ub=50V. Cat este tensiunea la bornele rezistentei?
50V
250V
350V
650V
123 of 249 14/11/2019, 10:15

Rezolvarea rapida: Circuitul RLC serie este la frecventa de rezonanta, cand UL = UC; UL si UC sunt
intotdeauna in anti-faza. In cazul rezonantei, Ub = Ur = 50V.
inseriate, prin elementele de circuit curentul este unic. Fiindca UL = UC, rezultanta lor este zero, iar
rezultanta Ub = Ur
Rezolvare analitica: Fata de curent, In curent alternativ, circuitul este compus din impedante.
Aplicam Kirchoff in instantaneu pe ochiul de retea: Ub = Ur + Ul + Uc
De aici reiese Ur = 50V. Uc este -300V, semnul arata ca e in antifaza.
##343#
11D31K/ Se da un circuit serie R,L,C alimentat in curent alternativ sinusoidal. Tensiunea la bornele
inductantei este Ul=300V, cea de la bornele intregului circuit este Ub=50V, iar cea de la bornele
rezistentei este Ur=50V. Cat este tensiunea la bornele condensatorului?
50V
250V
300V
350V
Rezolvarea rapida: Circuitul RLC serie este la frecventa de rezonanta, cand UL = UC, dar in anti-
faza. Raspuns: UC = 300V
inseriate, prin elementele de circuit curentul este unic. Pentru ca rezultanta Ub = Ur, trebuie ca UL =
UC, dar in anti-faza.
Rezolvare analitica: Fata de curent, In curent alternativ, circuitul este compus din impedante.
Aplicam Kirchoff pe ochiul de retea: Ub = UR + UL + UC
De aici reiese UC = - 300V. Semnul - arata anti-faza.
##344#
12E31/ Cat este rezistenta echivalenta Rb la bornele circuitului din figura?
124 of 249 14/11/2019, 10:15

Rb=r
Rb=2r
Rb=3r
Rb=4r
Incepem sa evaluam schema dinspre dreapta inspre stanga:

2r || 2r = r
r + r = 2r
2r || 2r = r
r + r = 2r
2r || 2r = r
r + r = 2r
##345#
Rb=r
Rb=2r
Rb=3r
Rb=4r
Schema este doar aparent complicata, fiind prezentata in mod complicat ochiului nostru. Daca
incercam sa rearanjam schema, considerand conductoarele mai 'elastice', vom observa ca de fapt
toate cele 5 rezistente sunt in paralel. Fiind de valoare egala, Rb = 5r / 5 = r. Cine nu crede, sa
calculeze dupa formula.
##346#
125 of 249 14/11/2019, 10:15

Rb=r
Rb=2r
Rb=3r
Rb=4r
incercam sa rearanjam schema, considerand conductoarele mai 'elastice', vom observa ca de fapt
cele trei rezistoare de valoare 6r sunt in paralel, iar acest ansamblu este inseriat cu rezistorul de
valoare r.
6r || 6r || 6r = 2r; 2r + r = 3r
##347#
15D31/ Cat este rezistenta echivalenta Rb la bornele circuitului din figura?
Rb=r
Rb=2r
Rb=3r
Rb=4r
Incepem sa evaluam schema dinspre dreapta inspre stanga:

r inseriat cu r = 2r
2r || 2r = r
r + r + 2r = 4r
##348#
Rb=r
Rb=2r
126 of 249 14/11/2019, 10:15

Rb=3r
Rb=4r
analizam schema eventual cu creioane colorate, incercand sa o rearanjam, vom observa ca de fapt
toate cele 5 rezistente sunt in paralel. Fiind de valoare egala, Rb = 5r / 5 = r. Cine nu crede, sa
calculeze dupa formula.
##349#
17E31L/ Daca ampermetrele din figura alaturata sunt ideale (rezistenta interna nula), iar cele trei
rezistoare au valoarea r=30Ω, atunci cat este rezistenta echivalenta Rb la bornele intregului circuit?
Rb=10Ω
Rb=30Ω
Rb=60Ω
Rb=90Ω
Este o alta problema in care se complica intentionat schema. Nu ne intreaba nimeni cat arata
ampermetrele, curentii, etc. Din enunt, ampermetrele sunt ideale, adica se pot elimina de pe schema,
inlocuindu-le cu conductoare. Mai trebuie sa observam doar ca cele 3 rezistoare sunt montate in
paralel, deci Rb = r / 3 = 30Ω / 3 = 10Ω
##350#
18F31L/ Daca ampermetrele din figura alaturata sunt ideale (rezistenta interna nula),U=30V, iar cele
trei rezistoare au valoarea r=30Ω, atunci ce curent indica ampermetrul A4?
0,33A
1A
2A
3A
127 of 249 14/11/2019, 10:15

Schema o putem simplifica inlocuind A1, A2 si A3 cu conductoare fiindca ampermetrele sunt ideale
- se monteaza in serie. Mai trebuie sa observam doar ca cele 3 rezistoare sunt montate in paralel,
deci Rb = r / 3 = 30Ω / 3 = 10Ω
Curentul total indicat de A4 va fi U / Rb = 30V / 10Ω = 3A
##351#
0,33A
1A
2A
3A
deci Rb = r / 3 = 30Ω / 3 = 10Ω
Conform regulii divizorului de curent, curentul total printr-o rezistenta a circuitului va fi o treime
din curentul total I total = U / Rb = 30V / 10Ω = 3A
A3 alimenteaza 2 din cele 3 rezistente, va arata deci 3A * 2/3 = 2 A
##352#
0,33A
1A
2A
3A
128 of 249 14/11/2019, 10:15

deci Rb = r / 3 = 30Ω / 3 = 10Ω
A2 alimenteaza 2 din cele 3 rezistente, va arata deci 3A * 2/3 = 2 A
##353#
0,33A
1A
2A
3A
deci Rb = r / 3 = 30Ω / 3 = 10Ω
A1 alimenteaza unul din cele 3 rezistente, va arata deci 3A * 3 = 1 A
##354#
22B31M/ Divizorul rezistiv reglabil din figura este alimentat de la o sursa de tensiune constanta, iar
regimul sau este supravegheat cu instrumente de masura ideale. Cum se modifica indicatiile acestora
daca rezistenta potentiometrului 'rp' creste?
A scade, V1 creste, V2 scade.

A scade, V1 scade, V2 creste.
A creste, V1 creste, V2 scade.
A creste, V1 scade, V2 creste.
129 of 249 14/11/2019, 10:15

V1 si V2 fiind voltmetre ideale, rezistenta lor interna este infinita.

Daca rp creste, atunci creste si rp+r, iar curentul I masurat de ampermetul A, I = U/(rp+r), scade.
rp si r constituie un divizor de tensiune, iar U2 = U * r/(rp+r); daca rp creste, U2 scade iar U1
creste, fiindca U1+U2=U, constant.
##355#
daca rezistenta potentiometrului 'rp' scade?


Daca rp scade, atunci scade si rp+r, iar curentul I masurat de ampermetul A, I = U/(rp+r), creste.
rp si r constituie un divizor de tensiune, iar U2 = U * r/(rp+r); daca rp scade, U2 creste, iar U1
scade, fiindca U1+U2=U, constant.
##356#
daca rezistenta fixa 'r' scade?


Daca r scade, atunci scade si rp+r, iar curentul I masurat de ampermetul A, I = U/(rp+r), creste.
130 of 249 14/11/2019, 10:15

rp si r constituie un divizor de tensiune, iar U1 = U * rp/(rp+r); daca r scade, U1 creste, iar U2

scade, fiindca U1+U2=U, constant.
##357#
daca rezistenta fixa 'r' creste?


Daca r creste, atunci creste si rp+r, iar curentul I masurat de ampermetul A, I = U/(rp+r), scade.
rp si r constituie un divizor de tensiune, iar U1 = U * rp/(rp+r); daca r creste, U1 scade, iar U2
creste, fiindca U1+U2=U, constant.
##358#
26B31/ Cat este capacitatea echivalenta la bornele A, B ale circuitului din figura?
50pF
100pF
150pF
200pF
Incepem sa reducem schema dinspre dreapta spre stanga:50pF || 50pF = 100pF

100pF serie cu 100pF = 50pF
50pF || 50pF = 100pF
50pF || 50pF = 100pF
131 of 249 14/11/2019, 10:15

##359#
5pF
10pF
25pF
50pF
Figura e complicata doar pentru ochi, nu in sine. Daca o sa consideram firele mai 'elastice', sau
notam cu A si B terminalele condensatorilor in functie de numele bornei la care sunt legate, o sa
observam ca de fapt toti condensatorii sunt legati in paralel intre bornele A si B.
Astfel capacitatea totala este 5 * 10pF = 50pF
##360#
50pF
100pF
150pF
200pF
Incepem sa reducem schema dinspre dreapta spre stanga:

50pF || 50pF = 100pF
50pF || 50pF = 100pF
50pF || 50pF = 100pF
132 of 249 14/11/2019, 10:15

##361#
50pF
100pF
150pF
200pF
Incepem sa reducem schema dinspre dreapta spre stanga:

50pF || 50pF = 100pF
##362#
50pF
100pF
150pF
200pF
Condensatoarele de sus, 4 bucati, sunt in paralel, capacitatea lor totala este 4 * 25pF = 100 pF.
Condensatorul rezultat, de 100pF este inseriat cu cel de 100pF din figura, deci capacitatea
echivalenta este de 50pF.
Condensatorul rezultat astfel din compunere, se afla intre bornele A si B, in paralel cu condensatorul
de 50pF din dreapta figurii, si el tot intre A si B este conectat.
50pF || 50pF = 100pF
##363#
133 of 249 14/11/2019, 10:15

50pF
100pF
150pF
200pF
Daca ne uitam atent, observam 'pacaleala' - schema este foarte simpla de fapt: toti condensatorii
sunt de fapt in paralel. Capacitatea totala este suma capacitatilor, CAB = 5 * 20pF = 100pF
##364#
32E31/ Daca circuitul din figura contine componente ideale, atunci ce valoare va avea tensiunea la
bornele A, B (Uab) indicata de voltmetrul U?
Uab=0V
Uab=25V
Uab=50V
Uab=100V
Este o pacaleala pentru ochi, rezistentele sunt aranjate mai neobisnuit. De fapt, cele 4 rezistente din
stanga formeaza o punte Wheatstone, si se poate rearanja ca in figura generala. Se observa ca puntea
este in echilibru - rezistentele sunt egale, deci tensiunea intre punctele A si B este zero. Tensiunea
fiind zero, pe rezistenta din dreapta, paralela cu voltmetrul, nu avem curent, ea se poate scoate din
schema.
Mai simplist: In acest caz particular, puntea este alcatuita din doua divizoare identice de tensiune.
Punctele A si B ale divizoarelor se afla la acelasi potential, 50V(divizoarele sunt de tipul /2). UAB =
VA - VB = 50V - 50V = 0.
##365#
33E31/ Daca circuitul din figura contine componente ideale, atunci ce valoare va indica
ampermetrul A care este de tipul 'cu zero la mijlocul scalei'?
134 of 249 14/11/2019, 10:15

0,5A la stanga lui zero.

zero Amperi.
0,5A la dreapta lui zero.
0,25A la dreapta lui zero.
Este o pacaleala pentru ochi, rezistentele sunt aranjate mai neobisnuit. De fapt, cele 4 rezistente din
stanga formeaza o punte Wheatstone, si se poate rearanja ca in figura generala. Se observa ca puntea
este in echilibru - rezistentele sunt egale, deci tensiunea intre punctele A si B este zero. Tensiunea
fiind zero, pe rezistenta din dreapta, in serie cu ampermetrul, nu avem curent, ea se poate scoate din
schema.
Mai simplist: In acest caz particular, puntea este alcatuita din doua divizoare identice de tensiune.
Punctele A si B ale divizoarelor se afla la acelasi potential, 5V(divizoarele sunt de tipul /2). UAB =
VA - VB = 5V - 5V = 0.
##366#
01A32/ Analizand dispozitivul din figura se deduce ca acesta este un filtru RC de tip:
Trece sus.
Trece jos.
Trece banda.
Trece tot.
Cu cresterea frecventei scade impedanta cu care esta scurtcircuitata intrarea Ui la masa: Z = R + XC

= R + (1 / 2 * π * C), la limita avem Z = R; Cu scaderea frecventei Z catre masa creste, la f=0 avand
Z = infinit.
Observam ca tensiunea Uo de iesire are amplitudinea invers proportionala cu frecventa, deci filtrul
se comporta ca un filtru trece-jos.
##367#
02A32J/ Care dintre tipurile de schema din figura poate reprezenta un filtru trece banda?
135 of 249 14/11/2019, 10:15

Tipul 1.
Tipul 2.
Tipul 3.
Nici unul dintre tipuri.
Primul tip consta din doua circuite acordate LC, cuplate magnetic. Fiecare circuit are propria
fecventa de rezonanta, si propria banda de trecere, in jurul frecventei de rezonanta. Banda de trecere
a sistemului se poate obtine grafic prin suprafata rezultata din intersectia caracteristicilor de trecere
individuale(ce fraza complicata...). Pe scurt, cand cele doua frecvente de rezonanta sunt foarte
apropiate, si cele 2 'cocoase' se suprapun, acolo e banda de trecere a filtrului. De obicei, unul sau
ambele circuite LC sunt reglabile, astfel se pot obtine caracteristici de trecere foarte inguste. Deci
primul circuit este un filtru trece-banda.
Fara sa intram in matematica, al doilea circuit este un FTJ si al treile FTS fiindca cu cat crestem
frecventa semnalului, cu atat semnalul trece mai usor prin condensatoare, si trece mai greu prin
bobine, in timp ce frecventele foarte joase, asemanatoare cirentului continuu, trec usor prin bobine
si greu prin condensatoare.(ZC = 1/ωC iar ZL = ωL - Creste 2*π*f => scade ZC si creste ZL
##368#
03A32J/ Care dintre tipurile de schema din figura poate reprezenta un filtru trece sus?
Tipul 1.
Tipul 2.
Tipul 3.
##369#
136 of 249 14/11/2019, 10:15

04A32J/ Care dintre tipurile de schema din figura poate reprezenta un filtru trece jos?
Tipul 1.
Tipul 2.
Tipul 3.
##370#
05A32J/ Care dintre tipurile de schema din figura poate reprezenta un filtru opreste banda?
Tipul 1.
Tipul 2.
Tipul 3.
137 of 249 14/11/2019, 10:15

##371#
06B32/ Caracteristica de frecventa de transfer din figura este specifica filtrului:
trece banda
opreste banda
trece sus
trece jos
Observam ca intre f1 si f2 caracteristica filtrului este de a 'taia' puternic din amplitudinea semnalelor
ce trec prin filtru, in timp ce in afara benzii f1-f2 amplitudinea semnalelor ce trec este lasata
mare(un filtru real atenueaza si acolo, dar nu mult). Acest filtru se numeste filtru opreste banda,
pentru banda f1-f2
##372#
07D32K/ La un circuit rezonant paralel capacitatea totala de acord variaza intre valoarea minima
Cm = 20pF si cea maxima CM = 180 pF. Daca inductanta circuitului ramane constanta, cat este
valoarea raportului intre frecventa maxima de acord fM (corespunzatoare lui Cm) si cea minima fm
(corespunzatoare lui CM)?
fM/fm = 3
fM/fm = 2,5
fM/fm = 2
fM/fm = 1,5
Folosim formula Thomson: f = 1/(2* π * √L * C); De aici fM / fm = √L * CM / √L * Cm = (√L *

√CM) / (√L * √Cm) = √CM / √CM = √CM/Cm = √180/20 = √9 = 3
##373#
fM/fm = 3
fM/fm = 2,5
fM/fm = 2
fM/fm = 1,5
138 of 249 14/11/2019, 10:15

√CM) / (√L * √Cm) = √CM / √CM = √CM/Cm = √80/20 = √4 = 2

##374#
fM/fm = 3
fM/fm = 2,5
fM/fm = 2
fM/fm = 1,5

√CM) / (√L * √Cm) = √CM / √CM = √CM/Cm = √90/10 = √9 = 3
##375#
10C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanta la bornele unui circuit rezonant serie LC
la frecvente mai mari decat frecventa de rezonanta proprie?
Totdeauna inductiv.
Inductiv numai daca L/C<1 si capacitiv in celelalt caz.
Capacitiv numai daca L/C<1 si inductiv in celelalt caz.
Totdeauna capacitiv.
La rezonanta, UL = -UC, rezultanta este zero, sistemul se comporta ca un scurt-circuit. Odata cu

cresterea frecventei, XL = ωL creste, iar XC = 1/ωC scade, astfel ca peste frecventa de rezonanta
UL>UC, caracterul circuitului fiind inductiv.
##376#
11C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanta la bornele unui circuit rezonant serie LC
la frecvente mai mici decat frecventa de rezonanta proprie ?
Totdeauna inductiv.
Inductiv numai daca L/C<1 si capacitiv in celelalt caz.
Capacitiv numai daca L/C<1 si inductiv in celelalt caz.
139 of 249 14/11/2019, 10:15

La rezonanta, UL = -UC, rezultanta este zero, sistemul se comporta ca un scurt-circuit. Odata cu

scaderea frecventei, XL = ωL scade, iar XC = 1/ωC creste, astfel ca sub frecventa de rezonanta UL <
UC, caracterul circuitului fiind capacitiv.
##377#
12C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanta la bornele unui circuit rezonant LC
paralel la frecvente mai mici decat frecventa de rezonanta proprie?
Totdeauna inductiv.
Inductiv numai daca L/C<1 si capacitiv in alt caz.
Capacitiv numai daca L/C<1 si inductiv in alt caz.
4 Totdeauna capacitiv.
Stim ca circuitul LC paralel are la rezonanta impedanta maxima, si mai mica alfel. Cu scaderea
frecventei de rezonanta, XC = 1/ωC incepe sa creasca si XL = ωL sa scada. Dar stiind ca impedanta
circuitului scade cu scaderea frecventei sub frecventa de rezonanta, se observa ca bobina contribuie
cu scaderea de impedanta, nu condensatorul. Avem caracter inductiv
##378#
13C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanta la bornele unui circuit rezonant paralel
LC la frecvente mai mari decat frecventa de rezonanta proprie?
Totdeauna inductiv.
Inductiv numai daca L/C<1 si capacitiv in celelalte cazuri.
Capacitiv numai daca L/C<1 si inductiv in celelalte cazuri.
Stim ca circuitul LC paralel are la rezonanta impedanta maxima, si mai mica alfel. Cu cresterea
frecventei de rezonanta, XC = 1/ωC incepe sa scada si XL = ωL sa creasca. Dar stiind ca impedanta
circuitului scade cu cresterea frecventei peste frecventa de rezonanta, se observa ca nu bobina
contribuie cu scaderea de impedanta, ci condensatorul. Avem caracter capacitiv.
##379#
14B32M/ Un circuit serie este compus dintr-un condensator C si o inductanta L, a caror reactante la
1000Hz sunt egale si au valoarea Xc=Xl=250 Ω. Ce reactanta va prezenta la borne acest circuit la
frecventa de 2000Hz si ce caracter va avea reactanta?
375Ω - inductiv
500Ω - inductiv
375Ω - capacitiv
140 of 249 14/11/2019, 10:15

500Ω - capacitiv
ω1 = 2 * π * f1, ω2 = 2 * π * f2
Xc = 1/(ω1*C) => C = 1 / (ω1 * 250Ω)
Xl = ω1*L => L = 250Ω/ω1
La 2000Hz avem:
Xc = 1/(ω2*C) = 1/(ω2*(1 / (ω1 * 250Ω))) = 1/(2*π*f2*(1 / (2*π*f1 * 250Ω)));Dupa simplificari
obtinem Xc= 250Ω*f1/f2 = 125Ω
XL = ω2*L = ω2*(250Ω/ω1) = 2*π*f2*(250Ω/2*π*f1); Dupa simplificari obtinem XL =
250Ω*f2/f1 = 500Ω
Fiindca XL si XC sunt valori vectoriale de sens opus, avem Z = XL-XC = 500Ω-125Ω = 375Ω
Caracterul este inductiv, fiindca in modul XL > XC.
##380#
375Ω - inductiv
500Ω - inductiv
375Ω - capacitiv
500Ω - capacitiv
ω1 = 2 * π * f1, ω2 = 2 * π * f2
Xc = 1/(ω1*C) => C = 1 / (ω1 * 250Ω)
Xl = ω1*L => L = 250Ω/ω1
La 2000Hz avem:
250Ω*f2/f1 = 125Ω
Fiindca XL si XC sunt valori vectoriale de sens opus, avem Z = XL-XC = 125Ω-500Ω = -375Ω
Caracterul este capacitiv, fiindca in modul XC > XL.
##381#
750Ω - inductiv
250Ω - inductiv
750Ω - capacitiv
250Ω - capacitiv
ω1 = 2 * π * f1, ω2 = 2 * π * f2
141 of 249 14/11/2019, 10:15

Xc = 1/(ω1*C) => C = 1 / (ω1 * 500Ω)

Xl = ω1*L => L = 500Ω/ω1
La 2000Hz avem:
500Ω*f2/f1 = 1000Ω
Fiindca XL si XC sunt valori vectoriale de sens opus, avem Z = XL-XC = 1000Ω-250Ω = 750Ω
Caracterul este inductiv, fiindca in modul XL > XC.
##382#
750Ω - inductiv
250Ω - inductiv
750Ω - capacitiv
250Ω - capacitiv
ω1 = 2 * π * f1, ω2 = 2 * π * f2
Xc = 1/(ω1*C) => C = 1 / (ω1 * 500Ω)
Xl = ω1*L => L = 500Ω/ω1
La 2000Hz avem:
500Ω*f2/f1 = 250Ω
Fiindca XL si XC sunt valori vectoriale de sens opus, avem Z = XL-XC = 250Ω-1000Ω = -750Ω
Caracterul este capacitiv, fiindca in modul XC > XL.
##383#
18C32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de
7000kHz si prezinta o atenuare de -3dB la frecventele: 7035 kHz si 6965 kHz. Cat este factorul de
calitate in sarcina Qs al circuitului sau acordat?
Qs=25
Qs=50
Qs=75
Qs=100
Qs = F0 / Largimea de banda = F0 / ΔF
Qs = 7000kHz / (7035kHz - 6965kHz) = 7000 / 70 = 100
Qs = 100
##384#
142 of 249 14/11/2019, 10:15

10MHz si prezinta o atenuare de -3dB la frecventele: 9950kHz si 10050 kHz. Cat este factorul de
Qs=25
Qs=50
Qs=75
Qs=100
Qs = 10000kHz / (10050kHz - 9950kHz) = 10000 / 100 = 100
Qs = 100
##385#
7000kHz si prezinta o atenuare de -3dB la frecventele: 7070 kHz si 6930 kHz. Cat este factorul de
Qs=25
Qs=50
Qs=75
Qs=100
Qs = 7000kHz / (7070kHz - 6930kHz) = 7000 / 140 = 50
Qs = 50
##386#
7000kHz si prezinta o atenuare de -3dB la frecventele: 7140kHz si 6860kHz. Cat este factorul de
Qs=25
Qs=50
Qs=75
Qs=100
Qs = 7000kHz / (7140kHz - 6860kHz) = 7000 / 280 = 25
Qs = 25
##387#
10MHz si prezinta o atenuare de -3dB la frecventele: 9,8MHz si 10,2MHz. Cat este factorul de
143 of 249 14/11/2019, 10:15

Qs=25
Qs=50
Qs=75
Qs=100
Qs = 10MHz / (10.2MHz - 9.8MHz) = 10 / 0.4 = 25
Qs = 25
##388#
Qs=25
Qs=50
Qs=75
Qs=100
Qs = 10MHz / (10.1MHz - 9.9MHz) = 10 / 0.2 = 50
Qs = 50
##389#
Qs=25
Qs=50
Qs=75
Qs=100
Qs = 10MHz / (10.05MHz - 9.95MHz) = 10 / 0.1 = 100
Qs = 100
##390#
25B32N/ Un amplificator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecventa centrala de
7000kHz si prezinta o banda de trecere (la atenuarea de -3dB) ΔF=280kHz. Cat este factorul de
Qs=25
Qs=50
Qs=75
144 of 249 14/11/2019, 10:15

Qs=100
Qs = F0 / ΔF
Qs = 7000kHz / 280kHz = 25
Qs = 25
##391#
Qs=25
Qs=50
Qs=75
Qs=100
Qs = F0 / ΔF
Qs = 7000kHz / 140kHz = 50
Qs = 50
##392#
Qs=25
Qs=50
Qs=75
Qs=100
Qs = F0 / ΔF
Qs = 7000kHz / 70kHz = 100
Qs = 100
##393#
01B33J/ Circuitul din figura, considerand valorile marcate ale componentelor: (R=1kΩ/10 W,
C1=30µF/350V, C2=30µF/350V), este folosit pentru netezirea pulsatiilor unui redresor:
de tensiune mare si curent mic.
145 of 249 14/11/2019, 10:15

de tensiune mica si curent mare.

de tensiune si curent mici.
de tensiune si curent mari.
Daca mare este 50V, peste care electrocutarea devine periculoasa si uneori mortala, atunci din tipul
condensatoarelor, de 350V, filtrul este de tensiune mare.
P=R*I2, curentul maxim nedistructiv prin sistem este √P/R = √10/1000 = 100mA. Pentru curenti
mari, rezistorul trebuie sa fie sub 1Ω, din aceasta cauza de obicei avem o bobina in loc de R, sau
chiar un shunt.
Valoarea condensatorilor, de zeci de µF, ne intareste afirmatia ca e vorba de curent mic.
##394#
02B33J/ Circuitul din figura, considerand valorile marcate ale componentelor: (R=1kΩ/10 W,

condensatoarelor, de 35V, filtrul este de tensiune mica.
P=R*I2, curentul maxim nedistructiv prin sistem este √P/R = √10/1000 = 100mA. Pentru curenti
mari, rezistorul trebuie sa fie sub 1Ω, din aceasta cauza de obicei avem o bobina in loc de R, sau
chiar un shunt.
Valoarea condensatorilor, de mii de µF, ar putea sa ne pacaleasca sa spunem 'curent mare', insa
avand condensatorii netezind pulsatiile unui redresor, daca avem curent mare, vom avea si brum
mare - 3000µF nu sunt suficienti, decat pentru durate foarte scurte, fiidca C2 se umple foarte greu
prin rezistenta de limitare R.
##395#
03B33J/ Circuitul din figura, considerand valorile marcate ale componentelor: (R=500Ω/30 W,
146 of 249 14/11/2019, 10:15


condensatoarelor, de 350V, filtrul este de tensiune mare.
P=R*I2, curentul maxim nedistructiv prin sistem este √P/R = √30/500 = 244mA. Personal as
propune 'tensiune mare si curent mic'. Desigur, daca ne raportam la ce inseamna 'curent mic' =
'semnal mic', 250mA e curent mare, insa aici vorbim de redresor si alimentare, nu de caracteristici
de semnal. 250mA nu e suficient de 'industrial' ca sa-i spunem curent mare.
Probabil ca daca e > 100mA se considera curent mare.
##396#
04B33J/ Circuitul din figura, considerand valorile marcate ale componentelor: (R=300Ω/30 W,

condensatoarelor, de 35V, filtrul este de tensiune mica.
P=R*I2, curentul maxim nedistructiv prin sistem este √P/R = √30/300 = 316mA. Personal as
propune 'tensiune mica si curent mic'. Desigur, daca ne raportam la ce inseamna 'curent mic' =
'semnal mic', 300mA e curent mare, insa aici vorbim de redresor si alimentare, nu de caracteristici
de semnal. 300mA nu e suficient de 'industrial' ca sa-i spunem curent mare.
Probabil ca daca e > 100mA se considera curent mare.
##397#
05C33J/ Pentru netezirea pulsatiilor curentului continuu redresat se foloseste un circuit LC ca in
figura. Care grupa de valori este recomandabila pentru ca acest filtru sa functioneze eficient la
tensiunea de 24V si curent de 5A?
147 of 249 14/11/2019, 10:15

C1=470µF, L=25mH, C2=470µF.

C1=4700µF, L=20mH, C2=4700µF.
C1=47µF, L=70µH, C2=47µF.
C1=4,7µF, L=25µH, C2=4,7µF.
Presupunem f=50Hz, iar filtrul este in configuratie FTJ. Teoretic, ca sa fie filtru de redresare, banda
de trecere trebuie sa o aiba mult sub 50Hz, sa taie brumul. Fara sa facem calcule, alegem
condensatorii cat mai mari, si impedanta de ordinul mH, avem totusi 5A. Aceasta este o problema
unde experienta practica aduce raspunsul corect inaintea calculelor, care se pot face si ele.
##398#
06B33/ Circuitul de mai jos reprezinta un:
Stabilizator.
Invertor.
oscilator de zgomot.
Oscilator Gunn.
Dioda Zenner din baza, polarizata invers prin rezistorul R(care asigura si o limitare a curentului prin
dioda), forteaza o tensiune UZ pe baza tranzistorului. Tensiunea din aval - cea stabilizata, va fi UZ +
0.6V in cazul Tz cu Si; Aceasta este doar o explicatie cat de cat intuitiva a functionarii. Schema e
doar foarte simpla, nu si extraordinar de performanta, insa la curenti mici merge acceptabil.
##399#
07B33K/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de
1A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta sa interna Ri?
Ri=2Ω
Ri=4Ω
Ri=8Ω
Ri=16Ω
148 of 249 14/11/2019, 10:15

Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/1A = 4Ω
##400#
2A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta sa interna Ri?
Ri=2Ω
Ri=4Ω
Ri=8Ω
Ri=16Ω
##401#
0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta sa interna Ri?
Ri=2Ω
Ri=4Ω
Ri=8Ω
Ri=16Ω
Ri = (Ugol-Usarcina) / I = (16V-12V)/0.5A = 8Ω
##402#
0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta sa interna Ri?
Ri=2Ω
Ri=4Ω
Ri=8Ω
Ri=16Ω

##403#
1A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine puterea
maxima?
Rs=2Ω
Rs=4Ω
Rs=8Ω
Rs=16Ω
149 of 249 14/11/2019, 10:15

perfecta: Zout=Zin, adica Ri=Rs.
Rs=4Ω
(rezolvare: YO6FNF, Brasov, 2008)
##404#
2A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine puterea
maxima?
Rs=2Ω
Rs=4Ω
Rs=8Ω
Rs=16Ω
Rs=2Ω
##405#
0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine puterea
maxima?
Rs=2Ω
Rs=4Ω
Rs=8Ω
Rs=16Ω
Rs=8Ω
##406#
0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este rezistenta de sarcina Rs la care se obtine puterea
maxima?
Rs=2Ω
Rs=4Ω
Rs=8Ω
Rs=16Ω
150 of 249 14/11/2019, 10:15


Rs=16Ω
##407#
15B33L/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de
1A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poate
debita sursa si la care trebuie asigurata protectia?
Isc=1A
Isc=2A
Isc=4A
Isc=8A
La masurarea tensiunii in gol, curentul fiind zero, rezistenta interna Ri nu-si face simtita prezenta,
caderea de tensiune este zero. Tensiunea generatorului ideal este 16V.
La trecerea unui curent prin circuit, apare o cadere de tensiune pe Ri, iar Ri poate fi calculata cu
legea lui Ohm: Ri = URi / I = 4V / 1A = 4Ω
Curentul de sc.c. este atunci cand toata tensiunea generatorului cade pe Ri, rezistenta de sarcina
fiind zero.
Isc.c.= Ugol / Ri = 16V / 4Ω = 4A
##408#
2A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poate
Isc=1A
Isc=2A
Isc=4A
Isc=8A
legea lui Ohm: Ri = URi / I = 4V / 2A = 2Ω
fiind zero.
Isc.c.= Ugol / Ri = 16V / 2Ω = 8A
##409#
0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poate
151 of 249 14/11/2019, 10:15

Isc=1A
Isc=2A
Isc=4A
Isc=8A
legea lui Ohm: Ri = URi / I = 4V / 0.5A = 8Ω
fiind zero.
Isc.c.= Ugol / Ri = 16V / 8Ω = 2A
##410#
0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poate
Isc=1A
Isc=2A
Isc=4A
Isc=8A
legea lui Ohm: Ri = URi / I = 4V / 0.25A = 16Ω
fiind zero.
Isc.c.= Ugol / Ri = 16V / 16Ω = 1A
##411#
19C33M/ Un alimentator de retea are tensiunea de mers in gol 16V, dar daca debiteaza un curent de
1A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este puterea maxima Pmax pe care o poate debita in
sarcina?
Pmax=4 W
Pmax=8 W
Pmax=16 W
Pmax=32 W
Rs=4Ω
152 of 249 14/11/2019, 10:15

Pmax=U2/(Ri+Rs) = 162/8 = 32W. Cum rezistentele sunt egale, pe Rs se disipa jumatate de putere,
adica 16W.
##412#
2A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este puterea maxima Pmax pe care o poate debita in
sarcina?
Pmax=4 W
Pmax=8 W
Pmax=16 W
Pmax=32 W
Rs=2Ω
Pmax=U2/(Ri+Rs) = 162/4 = 64W. Cum rezistentele sunt egale, pe Rs se disipa jumatate de putere,
adica 32W.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, rev. visky - 2008)
##413#
0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este puterea maxima Pmax pe care o poate debita in
sarcina?
Pmax=4 W
Pmax=8 W
Pmax=16 W
Pmax=32 W
Rs=8Ω
PM=U2/(Ri+Rs) = 162/16 = 16W. Cum rezistentele sunt egale, pe Rs se disipa jumatate de putere,
adica 8W.
##414#
0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cat este puterea maxima Pmax pe care o poate debita in
sarcina?
Pmax=4 W
Pmax=8 W
Pmax=16 W
Pmax=32 W
153 of 249 14/11/2019, 10:15


Rs=16Ω
PM=U2/(Ri+Rs) = 162/32 = 8W. Cum rezistentele sunt egale, pe Rs se disipa jumatate de putere,
adica 4W.
##415#
23C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseste o dioda Zener ideala cu tensiunea de palier de 10V si
puterea disipata de 2 W, conectata la o sursa ideala de 20V printr-o rezistenta de balast RB=50Ω. Se
noteaza IB curentul prin rezistenta de balast (deci cel debitat de sursa), IZ curentul prin dioda Zener
si IS curentul debitat in sarcina. Cat este puterea disipata de dioda Zener PZ daca prin sarcina
circula curentul IS=0,1A?
PZ=0,5 W
PZ=1 W
PZ=1,5 W
PZ=2 W
Primul pas este desenarea schemei(vezi figura). Dioda Zenner se monteaza in polarizare inversa,
fiindca acolo se manifesta caracteristica stabilizatoare. In polarizare directa, se comporta ca o dioda
normala cu cadere de tensiune de ordinul 0.6V.
Puterea disipata pe dioda se calculeaza cu PZ = UZ * IZ
Din teorema lui Kirkhoff in nodul de retea, IB = IZ + IS
IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A
PZ = UZ * IZ = UZ * (IB - IS) = 10V * (0.2A - 0.1A) = 10V * 0.1A = 1W
##416#
si IS curentul debitat in sarcina.Cat este puterea disipata de dioda Zener PZ daca este deconectata
sarcina (IS=0)?
PZ=0,5 W
PZ=1 W
PZ=1,5 W
PZ=2 W
154 of 249 14/11/2019, 10:15

Sarcina fiind decuplata(RS = infinit), IS va fi zero, iar schema devine foarte simpla: RB si dioda
inseriate.
Puterea disipata pe dioda se calculeaza cu P = U * I
IZ = IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A
PZ = UZ * IZ = 10V * 0.2A = 2W
##417#
si IS curentul debitat in sarcina.Cat este puterea disipata de dioda Zener PZ daca prin sarcina circula
curentul IS=0,15A?
PZ=0,5 W
PZ=1 W
PZ=1,5 W
PZ=2 W
IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A
PZ = UZ * IZ = UZ * (IB - IS) = 10V * (0.2A - 0.15A) = 10V * 0.05A = 0.5W
155 of 249 14/11/2019, 10:15

##418#
si IS curentul debitat in sarcina.Cat este puterea disipata de dioda Zener PZ daca prin sarcina circula
curentul IS=50mA?
PZ=0,5 W
PZ=1 W
PZ=1,5 W
PZ=2 W
IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A
PZ = UZ * IZ = UZ * (IB - IS) = 10V * (0.2A - 0.05A) = 10V * 0.15A = 1.5W
##419#
si IS curentul debitat in sarcina.Cat este curentul IB prin rezistenta de balast daca IS=0,1A?
IB=150mA
IB =200mA
IB =250mA
Lipsesc date.
156 of 249 14/11/2019, 10:15

IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A = 200mA.
Curentul prin rezistenta de balast este 'fortat' de caderea de tensiune constanta UG - UZ, indiferent
de valoarea curentului de sarcina. Ca sa evitam o posibila pacaleala, trebuie sa verificam ca IS < IB,
acest lucru fiind cerut de teorema lui Kirkhoff in nodul de retea, IB = IZ + IS
##420#
si IS curentul debitat in sarcina.Cat este curentul IB prin rezistenta de balast daca IS=150mA?
IB=150mA
IB =200mA
IB =250mA
Lipsesc date.
IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A = 200mA.
##421#
si IS curentul debitat in sarcina.Cat este curentul IB prin rezistenta de balast daca IS=50mA?
IB=150mA
IB =200mA
IB =250mA
Lipsesc date.
157 of 249 14/11/2019, 10:15

IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A = 200mA.
##422#
si IS curentul debitat in sarcina.Cat este curentul IB prin rezistenta de balast daca se deconecteaza
sarcina (IS=0)?
IB=150mA
IB =200mA
IB =250mA
Lipsesc date.
Sarcina fiind decuplata(RS = infinit), IS va fi zero, iar schema devine foarte simpla: RB si dioda
inseriate.
IZ = IB = (UG - UZ) / RB = 10V / 50Ω = 0.2A = 200mA
##423#
01D34/ Etajul final al unui emitator CW pentru banda de 10 m este realizat cu o tetroda in montaj
clasic (cu catodul la masa). La reglajul initial cu ocazia construirii sale, s-a constatat ca etajul
oscileaza parazit pe o frecventa de aproximativ 2 - 3MHz. Care este cea mai probabila dintre cauze?
158 of 249 14/11/2019, 10:15

Cu toate ca este realizat cu o tetroda, lucrand la frecventa mare, este necesara

neutrodinarea.
Condensatorul de decuplare a grilei ecran s-a ales de valoare prea mica.
Socurile de grila si de anod sunt fie necorespunzatoare, fie incorect plasate in montaj.
Sursa de alimentare anodica are impedanta interna prea mare.
##424#
02D34J/ La acordul etajului final al unui emitator in regim SSB se observa ca puterea maxima la
iesire (citita pe reflectometru) si minimul de curent anodic nu se obtin in aceiasi pozitie a butonului
de acord, ci in pozitii diferite. Acesta este un indiciu ca:
Etajul necesita refacerea neutrodinarii.
Cel putin unul dintre tuburile din etajul final are vid slab si deci curent invers de grila.
Trebuie redusa excitatia etajului final.
Negativarea etajului final este prea mica.
##425#
03D34J/ La acordul pe o frecventa a etajului final al unui TX in regim telegrafic se observa
urmatorul fenomen: Minimul curentului anodic si maximul curentului de grila se obtin in pozitii
diferite ale butonului de acord (nu se obtin simultan). Acesta este un indiciu ca:
Etajul final trebuie neutrodinat sau nu este perfect neutrodinat.
Cel putin unul din tuburile electronice ale etajului final are vid slab si deci curent invers
de grila.
Este necesar sa se reduca excitatia etajului final.
Este necesar sa se mareasca negativarea etajului final.
##426#
04B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator functioneaza in clasa A. In acest caz
in circuitul de iesire al elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):
Pe o durata mai mica decat jumatate din perioada semnalului de excitatie.
Pe o durata egala cu jumatate din perioada semnalului de excitatie.
Pe o durata mai mica decat perioada semnalului de excitatie, dar mai mare decat jumatate
din aceasta.
Pe intreaga perioada a semnalului de excitatie.
Clasa A are distorsiunile cele mai mici. Punctul static de functionare determina clasa de functionare,
iar pentru clasa A, PSF se afla pe mijlocul segmentului liniar al pantei, astfel incat excursia de
semnal se intampla pentru ambele semialternante ale semnalului de intrare.
##427#
05B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator functioneaza in clasa AB. In acest caz
in circuitul de iesire al elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):
159 of 249 14/11/2019, 10:15


din aceasta.
Amplificatoarele clasa AB se construiesc clasic in montaj push-pull, cu doua elemente active,

aceeasi schema ca la clasa B. Diferenta intre clasa B si clasa AB este ca in timp ce la clasa B
curentul de bias(prepolarizare) este 0, in clasa AB exista un curent de bias.
Fiecare element activ(tranzistor, tub) din sistemul push-pull amplifica doar o semiperioada, exact ca
la clasa B, insa la recompunerea semialternantelor amplificate separat de fiecare dintre cele 2
elemente active nu mai apar 'neracordarile' specifice clasei B, iar astfel semnalul este mai curat, fara
alte armonici si zgomot generat de amplificator.
Randamentul amplificatorul clasa AB este mult mai mare decat al celui in clasa A, si putin mai slab
decat al celui in clasa B.
Punctul static de functionare determina clasa de functionare, iar pentru clasa AB, PSF se afla in
partea inferioara a segmentului liniar al pantei, astfel incat excursia de semnal se intampla in zona
liniara a pantei, pentru semialternanta amplificata.
Pentru clasa B, PSF se afla in 0-origine, astfel incat are excursie si pe zona de inceput, neliniara a
pantei.
Acest curent de bias al clasei AB, respectiv situarea PSF in alt punct decat 0, forteaza un curent si
prin circuitul de colector/anodic a elementelor active finale.
##428#
06B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator functioneaza in clasa B. In acest caz in
circuitul de iesire al elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):
din aceasta.
Fiecare element activ(tranzistor, tub) din sistemul push-pull amplifica doar o semiperioada.
##429#
07B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emitator functioneaza in clasa C. In acest caz in
circuitul de iesire al elementului amplificator circula curent (anodic sau de colector):
din aceasta.
Clasa C este mai zgomotoasa dar mai eficienta energetic decat clasa B, amplificand puternic doar
varfurile semnalului de intrare.
160 of 249 14/11/2019, 10:15

##430#
08D34L/ Cat este factorul de amplificare in tensiune al montajului din figura, daca R1=1kΩ, iar
Rf=100kΩ?
A=10
A=20
A=50
A=100
Din cauza caracteristicilor diportului de intrare ale AO - Udiff = 0 si Idiff = 0 (modelat cu nulator in
modelul N-N-N), intrarea inversoare (-) oglindeste in tensiune intrarea neinversoare, deci intrarea
inversoare devine un punct de masa virtuala(doar in tensiune).
Curentul unic care trece prin sistem este I1 = If = Uin/R1; Uout are semnul (-) din cauza sensului
curentului: Configuratia este de amplificator inversor, Uout este in anti-faza fata de Uin; Uout = - Rf
* If = - Rf * Uin/R1;
Amplificarea in tensiune A = Uout/Uin = - Rf/R1; Din punct de vedere strict al amplitudinii
semnalului, putem considera A=Rf/R1.
In cazul nostru, A = 100kΩ/1kΩ = 100
##431#
Rf=100kΩ?
A=10
A=20
A=50
A=100
161 of 249 14/11/2019, 10:15

* If = - Rf * Uin/R1;
##432#
Rf=100kΩ?
A=10
A=20
A=50
A=100
* If = - Rf * Uin/R1;
162 of 249 14/11/2019, 10:15

##433#
Rf=100kΩ?
A=10
A=20
A=50
A=100
* If = - Rf * Uin/R1;
In cazul nostru, A = 100kΩ/10kΩ = 10;
##434#
12E34L/ Cat este castigul montajului din figura (in dB), daca R1=1kΩ, iar Rf=100kΩ?
+20dB
+26dB
+32dB
+40dB
163 of 249 14/11/2019, 10:15

* If = - Rf * Uin/R1;
In dB, AdB = 20 log(10)A = 20*lg100 = 20 * 2 = 40
##435#
+20dB
+26dB
+32dB
+40dB
* If = - Rf * Uin/R1;
In dB, AdB = 20 log(10)A = 20*lg10 = 20 * 1 = 20
164 of 249 14/11/2019, 10:15

##436#
+20dB
+26dB
+32dB
+40dB
* If = - Rf * Uin/R1;
In dB, AdB = 20 log(10)A = 20*lg20 = 20 * 1,3 = 26
##437#
15E34L/ Cat este castigul montajului din figura (in dB), daca R1=2,5kΩ, iar Rf=100kΩ?
+20dB
+26dB
+32dB
+40dB
165 of 249 14/11/2019, 10:15

* If = - Rf * Uin/R1;
In cazul nostru, A = 100kΩ/2,5kΩ = 40;
In dB, AdB = 20 log(10)A = 20*lg40 = 20 * 1.6 = 32
##438#
01B35/ Schema electrica din figura alaturata reprezinta:
un redresor.
un detector MA.
un stabilizator.
un detector MP
Sistemul este un redresor monoalternanta cu filtraj capacitiv, cu valori calculate pentru

radiofrecventa. Dioda(dioda cu contact punctiform, de detectie) redreseaza semialternantele
pozitive, iar condensatorul se descarca prin rezistorul catre masa. Deoarece C si R sunt calculate cu
τ corespunzator, codensatorul nu se poate descarca repede, si urmareste anvelopa purtatoarei, care
este chiar semnalul de audiofrecventa.
##439#
02C35/ Cum se numeste montajul din figura?
166 of 249 14/11/2019, 10:15

Detector de produs.
Demodulator MP
Discriminator.
Demodulator MF,
Detector de produs, sau modulator/demodulator in inel - de la configuratia diodelor, lucreaza in

SSB, unde avem Audio + BFO = SSB, SSB + BFO = audio.
##440#
03C35J/ Cu montajul din figura pot fi demodulate numai emisiuni:
SSB.
A1A.
FM.
MA
##441#
04C35J/ Cum se numeste montajul din figura?
Demodulator in inel.
Detector de raport.
Detector de MA.
Detector SSB
##442#
01C36/ In cazul unui rezonator cu cuart in taietura AT, ce legatura este intre grosimea sa si frecventa
fundamentala de rezonanta?
167 of 249 14/11/2019, 10:15

La aceasta taietura frecventa nu depinde de grosimea rezonatorului.

Totdeauna rezonatorul subtire oscileaza pe frecventa mai mica.
Totdeauna rezonatorul subtire oscileaza pe frecventa mai mare.
Numai peste 4-5MHz exista o legatura directa intre grosime si frecventa.
Taietura AT se foloseste pentru frecvente fundamentale cuprinse intre 1 MHz si 25 MHz, cu mod
fundamental de oscilatie de contur. Acest tip de taiere este folosit si pentru frecventele overtone
(armonicile de ordin impar 3, 5, 7) cu frecvente in gama de la 17 MHz pana la 250 MHz.
Uzual, rezonatoarele au frecvente de oscilatie cuprinse intre 15 kHz si 25 MHz, deoarece pentru
frecvente mai mici dimensiunile lamei de cuart sunt mari, greu de obtinut, iar pentru frecvente mai
mari lamela de cuart devine fragila ca urmare a grosimii foarte mici(s <= 0,15 mm).
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2008, dupa link documentatie PDF)
##443#
02B36/ Ce conditii sunt necesare pentru ca un oscilator LC cu reactie sa functioneze?
Montajul trebuie sa aiba un castig mai mic decat unitatea.
Montajul trebuie sa fie corect neutrodinat.
Montajul trebuie sa fie prevazut cu o reactie pozitiva suficient de profunda pentru a fi
compensate pierderile proprii ale circuitului rezonant.
Montajul trebuie sa fie prevazut cu o reactie negativa suficient de profunda pentru a fi
compensate pierderile proprii ale circuitului rezonant.
Conditia de amorsare si intretinere a oscilatiilor este conditia Barkhausen, care spune ca daca avem
o reactie pozitiva in 0° sau 360° cu un castig supraunitar, oscilatiile sunt intretinute.
##444#
03A36J/ Colpitts si Clapp sunt tipuri de:
Alimentatoare in comutatie.
Stabilizatoare de tensiune.
Oscilatoare.
Modulatoare echilibrate.
Hartley, Colpitts, Clapp, Meissner, Vackar sunt oscilatoare in 3 puncte, denumite dupa inventatorii
lor.
##445#
04A36J/ Vackar si Clapp sunt tipuri de:
Oscilatoare.
168 of 249 14/11/2019, 10:15

lor.
##446#
05A36J/ Hartley si Clapp sunt tipuri de:
Oscilatoare.
lor.
##447#
06A36J/ Colpitts si Hartley sunt tipuri de:
Oscilatoare.
lor.
##448#
07C36K/ In care din schemele de oscilatoare LC cunoscute reactia se obtine printr-un divizor
inductiv? (Alegeti raspunsul cel mai complet.)
Hartley.
Colpitts si Clapp.
Vackar.
Colpitts si Vackar.
Mnemonica: H - Henry, unitatea de masura a inductantei

##449#
capacitiv? (Alegeti raspunsul cel mai complet.)
Hartley si Colpitts.
Colpitts si Clapp.
Clapp si Hartley.
Hartley si Vackar.
169 of 249 14/11/2019, 10:15

Dintre oscilatoarele 'in trei puncte' clasice, oscilatorul Hartley e construit cu priza la
bobina(mnemonica: H=camp magnetic, deci bobina). Colpitts si Clapp(mnemonica:
C=Condensator) sunt cu priza intre capacitati.
##450#
Vackar si Hartley.
Hartley si Clapp.
Vackar si Clapp.
Colpitts si Hartley.
##451#
Vackar si Hartley.
Hartley si Clapp.
Colpitts si Hartley.
Colpitts siVackar.
##452#
11C36/ De ce este recomandabil ca bobinele folosite in VFO sa fie realizate cat mai strans si pe
carcase cat mai rigide?
Sunt mai usor de ajustat la reglaj.
Se inbunatateste izolatia termica.
Creste imunitatea la vibratii.
Scad capacitatile parazite.
Daca ne uitam la formula lui Nagaoka, observam ca inductanta L a unei bobine variaza cu
dimensiunile mecanice: Lungime, Diametru si Numar de spire, precum si de materialul miezului.
Cum vibratia nu afecteaza numarul spirelor, materialul si diametrul, ne este usor sa ne inchipuim cat
de mult se deformeaza o bobina-resort la vibratie, cand spirele se indeparteaza si se apropie intre
ele. In acest caz, L variaza in timp ce bobina vibreaza, cu toate consecintele negative. In VFO, la
frecventa de RF, orice mica miscare afecteaza frecventa destul de mult, si se impune rigidizarea
bobinelor.
##453#
12C36L/ Cu ajutorul unei surse de aer cald s-a stabilit ca frecventa VFO-ului scade cu temperatura.
Ce solutie de remediere este recomandabila?
O parte din condensatoarele care contribue la stabilirea frecventei trebuiesc inlocuite cu
unele cu coeficient termic negativ.
O parte din condensatoarele care contribue la stabilirea frecventei trebuiesc inlocuite cu
170 of 249 14/11/2019, 10:15

unele cu coeficient termic pozitiv.

Toate condensatoarele care contribue la stabilirea frecventei trebuiesc inlocuite cu unele
cu coeficient termic zero.
In serie cu inductanta se monteaza un termistor cu coeficientul termic potrivit ales.
In VFO(Variable Frequency Oscillator), frecventa de rezonanta e data de un circuit LC. Daca ne

uitam la formula lui Thomson, frecventa de rezonanta scade cu cresterea capacitatii si/sau cresterea
inductantei. Cum in problema nu se pomeneste de inductanta, se considera ca aceasta ramane
constanta. In realitate variaza foarte putin oricum. Ne dam seama ca in caz de L=constant,
capacitatea creste cu cresterea temperaturii. Inseamna ca trebuie sa ajustam sistemul astfel incat la
cresterea temperaturii, capacitatea sa ramana constanta. Ne trebuie 2 tipuri de condensatoare: cu
coeficient termic negativ si pozitiv, astfel imperecheate incat capacitatea compusa sa ramana
constanta la valoarea prescrisa pe intrg domeniu de variatie a temperaturii de lucru a VFO.
Relativ la celelalte raspunsuri: daca avem doar cu coeficient pozitiv, frecventa va scadea pregnant
cu temperatura; Condensatoare cu coeficient termic zero nu exista, insa se poate compune cu
metoda explicata inainte. Un termistor, fiind o rezistenta, scade factorul Q al sistemului, si nu e de
preferat, mai ales ca nu rezolva problema noastra.
##454#
13C36L/ Cu ajutorul unei surse de aer cald s-a stabilit ca frecventa VFO-ului creste cu temperatura.
Ce solutie de remediere este recomandabila?
O parte din condensatoarele care contribuie la stabilirea frecventei trebuiesc inlocuite cu
unele cu coeficient termic negativ.
O parte din condensatoarele care contribuie la stabilirea frecventei trebuiesc inlocuite cu
unele cu coeficient termic pozitiv.
Toate condensatoarele care contribuie la stabilirea frecventei trebuiesc inlocuite cu unele
cu coeficient termic zero.
In serie cu inductanta se monteaza un termistor cu coeficientul termic potrivit ales.
In VFO(Variable Frequency Oscillator), frecventa de rezonanta e data de un circuit LC. Daca ne

uitam la formula lui Thomson, frecventa de rezonanta creste cu scaderea capacitatii si/sau scaderea
inductantei. Cum in problema nu se pomeneste de inductanta, se considera ca aceasta ramane
constanta. In realitate variaza foarte putin oricum. Ne dam seama ca in caz de L=constant,
capacitatea scade cu cresterea temperaturii. Inseamna ca trebuie sa ajustam sistemul astfel incat la
cresterea temperaturii, capacitatea sa ramana constanta. Ne trebuie 2 tipuri de condensatoare: cu
coeficient termic negativ si pozitiv, astfel imperecheate incat capacitatea compusa sa ramana
constanta la valoarea prescrisa pe intrg domeniu de variatie a temperaturii de lucru a VFO.
Relativ la celelalte raspunsuri: daca avem doar cu coeficient negativ, frecventa va creste pregnant cu
temperatura; Condensatoare cu coeficient termic zero nu exista, insa se poate compune cu metoda
explicata inainte. Un termistor, fiind o ezistenta, scade factorul Q al sistemului, si nu e de preferat,
mai ales ca nu rezolva problema noastra.
##455#
01C37J/ Analizati schema alaturata. Ea reprezinta:
171 of 249 14/11/2019, 10:15

Principiul RAA.
Principiul buclei PLL.
Principiul reactiei.
Principiul conversiei.
In figura este prezentat principiul buclei PLL: OCT este Oscilator Controlat in Tensiune care
produce semnalul util(purtatoarea). Semnalul util, este comparat in de comparatorul de faza CF cu
semnalul-etalon dat de un oscilator cu cuart XO(Xtall Oscillator). Comparatorul de faza, compara
frecventa XO cu frecventa semnalului dat de OCT si genereaza un semnal de corectie, care trecut
printr-un filtru-trece-jos FTJ si care controleaza OCT, care este 'adus pe calea cea buna'.
Rolul FTJ este de a elimina riplurile rapide generate de CF neideal, astfel incat semnalul de corectie
a frecventei OCT sa aiba o variatie liniara cu abaterea OCT in frecventa.
Semnalul de corectie polarizeza de obicei o dioda varicap introdusa intr-un circuit oscilant LC
In figura, OCT va produce un semnal cu aceeasi frecventa cu cea a XO, adica schema e functionala
dar utila doar didactic. In mod normal, semnalul adus de la OCT la CF este divizat in frecventa de
un prescaler, astfel incat se obtine relatia f(OCT) = n * f(XO), si deci in schema cu PLL un cristal
de frecventa scazuta stabilizeaza in frecventa un OCT/VFO de RF.
##456#
02C37J/ In figura este prezentata schema bloc functionala a unui oscilator 'PLL'. Ce functie
indeplineste modulul notat 'XO'?
Filtru cu cuart de banda ingusta.

Oscilator cu frecventa controlata de bucla.
Oscilator de referinta cu cuart.
Oscilator cu calare de faza.
172 of 249 14/11/2019, 10:15

##457#
indeplineste modulul notat 'CF'?
Filtru cu cuart.(crystal filter).

Regulator de faza controlat de bucla.
Dispozitiv de comanda a frontului impulsurilor.
Comparator de faza.
##458#
04B37J/ In figura este prezentata schema bloc functionala a unui oscilator 'PLL'. Ce functie
indeplineste modulul notat 'FTJ'?
Filtru cu cuart de tip 'trece jos' (in aceasta schema).

Filtru de tip 'trece jos'
Formator de 'trenuri de impulsuri' cu pas controlat.
Formatorul 'tactului de juxtapunere'.
173 of 249 14/11/2019, 10:15

##459#
indeplineste modulul notat 'OCT'?
Optimizator controlat in tensiune.

Optimizator al constantei de timp.
Oscilator de referinta cu cuart.
##460#
indeplineste modulul notat 'XO'?
174 of 249 14/11/2019, 10:15

Filtru cu cuart de banda ingusta.

Oscilator cu cuart cu frecventa reglabila continuu (VXO).
Baza de timp pilotata cu cuart.
##461#
01A41/ Analizati schema alaturata. Precizati ce fel de receptor reprezinta:
Sincrodina.
Cu conversie directa.
Superheterodina.
Cu amplificare directa.
Avem o superheterodina cu simpla schimbare de frecventa - avem un singur mixer care amesteca
semnalul receptionat cu semnalul generat de VFO, generand frecventa intermediara care intra in
AFI - amplificatorul de frecventa intermediara.
##462#
02B41J/ Un receptor pentru SSB contine numai doua oscilatoare. Ce tip de receptor este cel mai
probabil sa fie?
Receptor cu amplificare directa.
Superheterodina cu simpla schimbare de frecventa.
175 of 249 14/11/2019, 10:15

Superheterodina cu dubla schimbare de frecventa.

Receptor cu conversie directa.
Daca este receptor de SSB si are 2 oscilatoare, unul este obligatoriu BFO - beat frequency oscillator
- care injecteaza semnal in demodulator; mai ramane un oscilator local pentru un mixer - deci avem
o superheterodina cu simpla schimbare de frecventa - avem o sigura frecventa intermediara.
##463#
03B41J/ Un receptor pentru SSB contine trei oscilatoare. Ce tip de receptor este cel mai probabil sa
fie?
Receptor cu amplificare directa.
Superheterodina cu simpla schimbare de frecventa.
Superheterodina cu dubla schimbare de frecventa.
Receptor cu conversie directa.
Din cauza ca avem SSB, unul din oscilatoare este BFO(Beat Frequency Oscillator) care isi
injecteaza semnalul in demodulator. Mai raman 2 oscilatoare, care cel mai probabil duc 2 mixere. In
acest caz avem dubla schimbare de frecventa, adica superheterodina.
##464#
04A41K/ Ce tip de receptor este posibil sa nu contina oscilatoare?
Receptorul cu amplificare directa.
Receptor de tip 'diversity'.
Aceasta situatie nu este posibila.
Receptorul cu conversie directa.
Fara oscilatoare, avem un receptor fara frecvente intermediare, si alte conversii. Este un receptor de
tip 'direct', cu sau fara etaje de amplificare RF, filtre, si amplificare audio(sau fara.)
##465#
05A41K/ Care este numarul minim de oscilatoare pe care trebuie sa-l contina un receptor pentru
semnale MA?
Trei.
doua.
Unul.
Niciunul.
Cel mai simplu receptor de MA contine doar antena, detectorul si castile, fara niciun oscilator.
##466#
176 of 249 14/11/2019, 10:15

semnale telegrafice?
Trei.
doua.
Unul.
Niciunul.
La receptia CW receptionam o purtatoare RF activa in ritmul semnalului telegrafic. Trebuie sa avem

minim un BFO - Beat Frequency Oscillator, ca prin mixarea celor doua semnale(receptionata si de
la BFO) sa selectam produsul care intra in zona frecventelor audio si avem un receptor CW primitiv.
##467#
semnale SSB?
Trei.
doua.
Unul.
Niciunul.
Clasic, la demodularea SSB, avem nevoie de un BFO, care injecteaza semnal in detector. Dar mai
nou am putea raspunde: niciunul, punem un DSP si demodulam digital(desigur, nu asta e raspunsul
asteptat de ANCOM).
##468#
01B42/ Receptorul a carei schema bloc este prezentata mai jos este destinat receptiei semnalelor:
A3E, J3E, A1A.

A3E, J3E, F3E.
A3F, A3E, F3E.
A3F, A1A, F3E.
Receptorul functioneaza nativ pentru CW si SSB. Deoarece AM are 2 benzi laterale cu aceeasi
informatie + purtatoare fara informatie, un receptor de SSB poate receptiona cu succes una din cele
2 benzi laterale ale emisiunii AM. Deci AM, SSB, CW
Observam ca putem decupla BFO, deci putem deduce ca in principiu(depinde de demodulator)
radioul poate receptiona si AM, fara sa foloseasca trucul SSB explicat mai sus.
##469#
177 of 249 14/11/2019, 10:15

02A42J/ Ce fel de receptor reprezinta schema bloc din figura?
Un receptor superheterodina cu simpla schimbare de frecventa.

Un receptor superheterodina cu dubla schimbare de frecventa.
Un receptor cu amplificare directa.
Un receptor cu conversie directa.
Avem 2 blocuri care ne evidentiaza urmatoarele: MIX+VFO ca avem o singura schimbare de

frecventa(heterodinare), si DP+BFO ca avem un receptor de SSB, AM si CW. In concluzie, 'Un
receptor superheterodina cu simpla schimbare de frecventa.' este raspunsul corect.
dubla schimbare de frecventa sugerata de un alt raspuns este incorecta, deoarece avem un singur
mixer, receptor cu amplificare directa nu este, deoarece un receptor cu amplificare directa nu are
conversie de frecventa(mixer), si conversie directa nu este fiindca detectorul nu este primul etaj
dupa antena.
##470#
03B42J/ Ce functie este posibil sa indeplineasca blocul ne marcat din schema receptorului din
figura?
Amplificator de joasa frecventa.

Amplificator de frecventa intermediara.
Amplificator de inalta frecventa.
Mixer.
Semnul de antena de receptie si difuzorul ne arata ca avem un receptor(pe scurt, RX). Pe intrarea de
antena, trebuie sa avem un amplificator de semnal mic, de radiofrecventa.
##471#
figura?
178 of 249 14/11/2019, 10:15


Mixer.
Ar trebui sa recunoastem in figura schema receptorului superheterodina cu singura schimbare de

frecventa. Blocul nemarcat este mixerul care produce FI din amestecul semnalului receptionat cu
semnalul generat de oscilatorul local VFO.(Variable Frequency Oscillator - frecventa lui e variabila,
ca sa avem si acord pe frecventa)
##472#
figura?
Oscilator cu frecventa variabila.

Detector de produs.
Oscilator de batai.
Modulator echilibrat.

frecventa. Mixerul produce FI din amestecul semnalului receptionat cu semnalul generat de
oscilatorul local VFO(blocul nemarcat).(Variable Frequency Oscillator - frecventa lui e variabila, ca
sa avem si acord pe frecventa)
##473#
figura?
Detector de produs.
Mixer.

frecventa. Mixerul produce FI din amestecul semnalului receptionat cu semnalul generat de
179 of 249 14/11/2019, 10:15

oscilatorul local VFO. FI(frecventa intermediara) intra in AFI - Amplificatorul de FI - blocul

nemarcat.
##474#
figura?
Detector de produs.
Circuit de accentuare.
Oscilator de batai (BFO).
Modulator echilibrat.

frecventa, pentru CW si SSB. DP - Detector de Produs.Blocul nemarcat este BFO - Beat Frequency
Oscillator. BFO genereaza un semnal apropiat ca frecventa de semnalul de demodulat, pentru a avea
si o componenta audio. Bataile sunt un proces fizic, de interferenta a unor semnale apropiate ca
frecventa.
##475#
figura?

Mixer.
Dupa detector, avem semnal de audiofrecventa(frecvente joase, putere foarte mica) si pana la
difuzor avem nevoie de un amplificator de audiofrecventa(frecvente joase, putere medie)
##476#
figura?
180 of 249 14/11/2019, 10:15

Detector de raport.
Detector de varf.
Detector de produs.
Detector de faza.
Avem schema unui receptor pentru SSB/CW - lipseste detectorul de produs.

##477#
10C42J/ Ce functie NU este posibil sa indeplineasca blocul ne marcat din schema receptorului din
figura?
Detector de produs.
Filtru cu cuart.
Filtru LC cu circuite cuplate.
Ar trebui sa recunoastem in figura schema receptorului superheterodina cu schimbare de frecventa.

Dintre raspunsurile propuse:
Detector de produs: NU este posibil sa avem doua, avem deja unul, dupa blocul nemarcat, in plus,
DP cere obligatoriu un BFO, pe care nu l-am avea.
AFI - blocul nemarcat este AFI in mod tipic, fiind dupa mixer.
Filtru cu cuart - ar putea fi, filtru de cuart pentru AFI, sau un roofing filter cu cuart.
Filtru LC - poat fi, cu acelasi rol ca filtrul cu cuart
##478#
01C43/ In ce scop este folosita de obicei purtatoarea la receptia unei emisiuni A3E?
Este inlaturata, caci separa cele doua benzi laterale.
Contine informatia despre modulatie.
Pentru a mentine simetria intre cele doua benzi laterale.
Foloseste ca semnal de referinta pentru demodularea cu un detector de anvelopa.
A3E este A = AM cu Banda laterala dubla, 3 = un singur canal, info analogica, E = Telefonie; Nu
are purtatoare suprimata, aceea ar fi J3E; Semnalul cu purtatoare modulata AM se demoduleaza
clasic cu un detector de anvelopa cu dioda de detectie si celul RC. Fara purtatoare, ca in cazul J3E,
181 of 249 14/11/2019, 10:15

simpla detectie nu e suficienta, asa ca purtatoarea trebuie re-generata la receptie.

##479#
01C51J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza constituie unul dintre argumentele principale pentru
adoptarea unei scheme de emitator cu translare de frecventa?
Garanteaza functionarea pe aceiasi frecventa a receptorului si a emitatorului.
Permite o comutare emisie/receptie mai simpla.
Este doar o simpla moda, care face produsul mai vandabil.
Modulatia se poate realiza intr-un etaj care functioneaza pe frecventa fixa.
Daca avem un emitator pe 7MHz si translatam emisia lui printr-un translator 3x, putem lucra in
21MHz. Si banda creste de 3x asa ca nu e asa simplu.
Putem sa eliminam cateva raspunsuri: Nu garanteaza functionarea pe aceeasi frecventa a RX si TX,
asta e treaba oscilatorului local comun. Comutarea TX/RX trebuie sa fie simpla in momentul in care
ai un TX si un RX, indiferent daca exista translare sau nu. La radioamatori moda mai putin
influenteaza, influenta au solutiile tehnice, costurile sau alte argumente. Raspunsul care poate fi
corect este cel cu modulatia pe frecventa fixa, caz in care translatia ar trebui sa fie ajustabila.
(aceasta este o incercare de rezolvare, daca aveti un raspuns mai complet, nu ezitati sa mi-l trimiteti)
##480#
Se pot utiliza in comun cu receptorul mai multe blocuri, deci rezulta o constructie mai
compacta.
##481#
03B51J/ Care dintre afirmatiile care urmeaza constituie unul dintre argumentele principale pentru
Faciliteaza realizarea in aceeasi caseta a receptorului si a emitatorului (Transceiver).
Continutul de armonice la iesire este mai redus.
##482#
Continutul de armonice la iesire este mai redus.
182 of 249 14/11/2019, 10:15

##483#
01B52/ Ce reprezinta schema bloc din figura alaturata?
Un emitator cu multiplicare de frecventa F3E.

Un oscilator cu bucla PLL.
Un emitator cu translatarea frecventei.
Un repetor.
Avem o schema care incepe cu microfon, si se termina cu antena - un emitator. Automat se

descalifica doua raspunsuri propuse: Nu avem oscilator PLL si nici un repetor.
Incepem sa identificam blocurile din schema:
AJF - amplificator de joasa frecventa - amplifica semnalul microfonului.
OSC - probabil oscilatorul care genereaza puratoarea sau similar
BUFF - Buffer, etaj de amplificare in putere(nu la nivel de putere de emisie), cu rol mai ales de
separatie, intare Hi-Z pentru a nu incarca etajul din amonte, pentru a nu deforma forma semnalului.
Nu introduce modificari in frecventa.
AP - amplificator de Putere, inainte de antena, este amplificatorul de radiofrecventa, amplificatorul
de emisie. Nu introduce modificari in frecventa.
Modulul 'x12' este un modul care multiplica frecventa de 12 ori, '*12'. Acest modul ne indica un
emitator cu multiplicare de frecventa. Nu imi dau seama cum se face modulatia de frecventa F3E,
cum raspunsul sugereaza.
Nu avem un emitator cu translatatea frecventei, deoarece translatarea de frecventa se face prin
mixare cu freventa unui OL, si ne lipsesc din schema ambele.
##484#
02B52/Ce reprezinta schema bloc din figura alaturata?
Un emitator cu multiplicare de frecventa.

Un emitator telegrafic.
Un emitator cu translatarea frecventei.
Un emitator SSB.
ARF - amplificator de radiofrecventa, ne indica ca OSC genereaza direct semnal in banda de emisie.
Deoarece nu avem un modulator, dar observam un intrerupator care comanda ceva la OSC,
deducem ca informatia introdusa in sistem este telegrafie sau informatie digitala. AP este
183 of 249 14/11/2019, 10:15

emplificatorul de putere pentru emisie, dar nu ne mai spune nimic in plus.

##485#
01C53/ Un emitator destinat lucrului in mai multe game de frecventa, este prevazut in etajul final cu
un circuit de neutrodinare ne comutabil (acelasi in totate gamele). In care dintre game este
recomandabil sa se efectueze neutrodinarea?
Pe frecventa de lucru cea mai mica.
Pe frecventa de lucru cea mai mare.
Pe o frecventa din mijlocul intervalului de frecvente de lucru.
Pe orice frecventa din gamele de lucru.
##486#
02B53J/ Ce se intelege prin VXO in limbajul curent al radioamatorilor?
Un tip de excitator in care semnalul unui oscilator cu frecventa variabila (LC) este mixat
cu cel provenind de la un oscilator pe frecventa fixa stabilizat cu cuart.
Un tip de excitator in care frecventa unui oscilator cu cuart este modificata intre anumite
limite.
Un tip de excitator in care se foloseste un rezonator cu cuart ce oscileaza direct pe o
armonica mecanica a sa.
Un tip de excitator in care frecventa unui oscilator LC este controlata permanent (prin
reglaj automat) in comparatie cu frecventa unui oscilator stabilizat cu cuart.
Variable Xtall Oscillator.

(rezolvare: YO6OWN, Basov, 2008)
##487#
03B53J/ Ce se intelege prin VFX in limbajul curent al radioamatorilor?
limite.
VFX in Tehnium
VFX = oscilator cu frecventa variabila cu stabilizare controlata prin cristal
##488#
04B53J/ Ce se intelege prin XO in limbajul curent al radioamatorilor?
184 of 249 14/11/2019, 10:15

limite.
Un tip de excitator pe frecventa fixa pilotat cu cuart.
Xtal Oscillator = Crystall Oscillator - Oscilator cu cuart

##489#
05B53J/ Ce se intelege prin VFO in limbajul curent al radioamatorilor?
limite.
Un tip de excitator in care se foloseste un oscilator LC cu frecventa variabila.
Variable Frequency Oscillator - Oscilator cu frecventa variabila. In circuitul LC al oscilatorului de

acord al frecventei, de obicei capacitatea e variabila mecanic, cu butonul de acord. Se poate si
magnetic, prin introducerea unui miez de ferita intr-o bobina. In cazul unui VFO pe post de
modulator FM, capacitatea din LC este realizata cu dioda varicap.
##490#
06B53L/ Ce tip de emisiune produce un emitator de telefonie daca pentru formarea semnalului
foloseste un modulator echilibrat urmat de un filtru cu banda de 2,5kHz?
Emisiuni MF cu banda ingusta.
Emisiuni cu modulatie de faza.
Emisiuni cu banda laterala dubla.
Emisiuni cu banda laterala unica.
Modulatorul echilibrat produce DSB(double sided band) - modulatie AM, cu doua benzi laterale
identice, cu purtatoare suprimata. Ca sa treaca de filtru si sa ramana DSB, trebuie filtru de banda
larga, fiindca benzile laterale sunt suficient de distantate. in cazul nostru, filtrul de 2.5kHz este de
banda ingusta, astfel incat poate trece de el o singura banda laterala, deci din DSB/BLD ramane
doar SSB/BLU(single sided band/banda laterala unica)
##491#
07B53K/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei de
frecventa?
Folosind un modulator echilibrat si a unui amplificator audio.
Folosind un modulator echilibrat cuplat cu un oscilator.
Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu un oscilator.
Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu etajul final.
185 of 249 14/11/2019, 10:15

Montajul clasic este cu dioda varicap(adica reactanta controlata XC) pusa in circuitul LC a unui
oscilator.
##492#
08B53K/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei de faza?
##493#
09B53K/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei unghiulare?
##494#
10B53L/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei cu dubla
banda laterala?
Folosind un modulator cu reactanta controlata, cuplat cu. un filtru cu banda ingusta.
Folosind un oscilator 'de purtatoare' si a unui amplificator audio.
Folosind un modulator echilibrat cuplat cu un oscilator 'de purtatoare'.
Semnalul DSB se obtine injectand semnalul cu informatie(de obicei audio) intr-o intrare a
modulatorului echilibrat(varianta simpla: modulator in inel cu diode) iar in cealalta intrare a
modulatorului injectam semnal de la un oscilator local.
Daca dupa modulator, care produce DSB, instalam un filtru de banda ingusta corespunzator, putem
obtine SSB.
##495#
11B53L/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei cu banda
laterala unica?
Folosind un modulator echilibrat, urmat de un filtru cu banda ingusta.
Folosind un modulator cu reactanta controlata,cuplat cu. un filtru cu banda ingusta.
186 of 249 14/11/2019, 10:15

Daca vorbim de modulatii, e vorba de RF si excludem din start raspunsul cu amplificator audio.
Modulatoarele cu reactanta controlata se folosesc la modulatoarele FM. Un modulator echilibrat,
urmat de filtrul de banda ingusta, poate fi folosit pt generarea SSB.(BLU pe romaneste)
##496#
12B53L/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei cu banda
laterala unica?
Folosind un modulator echilibrat, urmat de un filtru cu banda ingusta.
Folosind un modulator echilibrat atacat de un semnal DSB.
Folosind un modulator cu reactanta controlata, urmat de un mixer echilibrat.
obtine SSB.
##497#
13B53L/ Care din procedurile ce urmeaza poate fi folosita pentru obtinerea modulatiei cu dubla
banda laterala?
Folosind un modulator de tip 'Husky' si a unui defazor de 90 grade (metoda defazajului).
Folosind un modulator echilibrat si a unui oscilator 'de purtatoare'.
obtine SSB.
##498#
14B53/ Ce este un modulator echilibrat?
Un modulator care produce semnal MF cu deviatia echilibrata.
Un modulator care produce semnal SSB cu purtatoarea suprimata.
Un modulator care produce semnal DSB cu purtatoarea suprimata.
Un modulator care produce semnal MF cu purtatoarea suprimata.
187 of 249 14/11/2019, 10:15

obtine SSB.
##499#
01B54J/ Un emitator asigura o tensiune de 20 Volti eficace la bornele unei rezistente de sarcina de
50Ω. Ce putere utila corespunde acestui regim?
4W
6W
8W
10W
P=U*I=U2/R = 20V * 20V / 50Ω = 8W

In cazul nostru, avand sarcina rezistiva, energia electrica se disipa sub forma de caldura. Ne putem
imagina ca tensiunea e continua, de aceeasi valoare ca Vef, fiindca de fapt asa suna si definitia
tensiunii efective: tensiunea continua care produce acelasi efect caloric ca si tensiunea alternativa
considerata.
##500#
14W
16W
18W
20W
P=U*I=U2/R = 30V * 30V / 50Ω = 18W

considerata.
##501#
6W
9W
10W
12W
P=U*I=U2/R = 30V * 30V / 75Ω = 12W

188 of 249 14/11/2019, 10:15

considerata.
##502#
25W
50W
100W
250W
P=U*I=U2/R = 50V * 50V / 50Ω = 50W

considerata.
##503#
100W
200W
300W
400W
P=U*I=U2/R = 150V * 150V / 75Ω = 300W

considerata.
##504#
2W
5W
10W
25W
P=U*I=U2/R = 10V * 10V / 50Ω = 2W

189 of 249 14/11/2019, 10:15

considerata.
##505#
07C54L/ Cat este (aproximativ) banda totala ocupata de o emisiune F3E ideala, daca deviatia de
frecventa este de 5kHz (NBFM), iar semnalul de modulatie este de 3kHz?
3kHz.
5kHz.
8kHz.
16kHz.
B = 2(Δf + Δfmod) = 2 * (5 + 3) = 16kHz

##506#
frecventa este de 5kHz, iar semnalul de modulatie este de 1kHz?
5kHz.
6kHz.
10kHz.
12kHz.
B = 2(Δf + Δfmod) = 2 * (5 + 1) = 12kHz

##507#
5kHz.
7kHz.
10kHz.
14kHz.
B = 2(Δf + Δfmod) = 2 * (5 + 2) = 14kHz

##508#
5kHz.
9kHz.
10kHz.
18kHz.
190 of 249 14/11/2019, 10:15

B = 2(Δf + Δfmod) = 2 * (5 + 4) = 18kHz

##509#
11D54M/ Cat este deviatia maxima de faza insotitoare a unui semnal NBFM modulat cu o frecventa
de 5kHz si o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?
1 radian.
2 radiani.
3 radiani.
Nu exista!
##510#
de 2,5kHz si o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?
1 radian.
2 radiani.
3 radiani.
Nu exista!
##511#
de 1,25kHz si o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?
1 radian.
2 radiani.
4 radiani.
Nu exista!
##512#
de 1kHz si o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?
5 radiani.
4 radiani.
3 radiani.
Nu exista!
##513#
15D54M/ Cat este indicele de modulatie Km al unui semnal NBFM modulat cu o frecventa de 5kHz
si o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?
Km=1.
Km=2.
Km=3.
Km=4.
191 of 249 14/11/2019, 10:15

Km, numit β in 'Man. Rad. Incepator - Ianculescu, pag. 138' - este indicele de modulatie. Km = Δf /
fmodulatoare
Km = 5kHz / 5kHz = 1
Nu conteaza daca avem NBFM, narrow-band FM sau WBFM wide-band FM, formula e aceeasi.
##514#
16D54M/ Cat este indicele de modulatie Km al unui semnal NBFM modulat cu o frecventa de
2,5kHz si o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?
Km=1.
Km=2.
Km=3.
Km=4.
fmodulatoare
Km = 5kHz / 2.5kHz = 2
##515#
17D54M/ Cat este indicele de modulatie Km al unui semnal NBFM modulat cu o frecventa de
1,25kHz si o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?
Km=1.
Km=2.
Km=3.
Km=4.
fmodulatoare
Km = 5kHz / 1.25kHz = 4
##516#
18D54M/ Cat este indicele de modulatie Km al unui semnal NBFM modulat cu o frecventa de 1kHz
si o deviatie maxima de frecventa de 5kHz?
Km=5.
Km=4.
Km=3.
Km=2.
fmodulatoare
192 of 249 14/11/2019, 10:15

Km = 5kHz / 1kHz = 5
##517#
01B61/ Una din figurile de mai jos reprezinta antena dipol indoit. Precizati care:
Figura 1.
Figura 2.
Figura 3.
Figurile 1 si 3.
Din punct de vedere radio, nu se comporta ca indoitura un element radiant care are un unghi de
frangere mai mare de 120 ° Orice e mai obtuz de atat se comporta in practica la fel ca un element
drept. Figura 1 este un dipol simplu, figura 2 este un dipol indoit, figura 3 nu este o antena
standard(daca are capetele indoite, nu e dipol indoit). Dipol indoit = eng. Folded dipole.
##518#
02B61/ Precizati care din figurile de mai jos poate reprezenta antena verticala in sfert de unda
(Ground Plane).
Figura 1.
Figura 2.
Figura 3.
Figurile 2si 3.
Figura 2 e in mod clar, antena dipol.

Figura 1 este un Ground plane cu 4 contragreutati, desi schema nu este suficient de tri-dimensionala,
iar problema nu precizeaza planul vertical sau orizontal in care este prezentata imaginea 2D
Figura 3 ar putea fi, la limita, un Ground Plane cu o singura contragreutate, la 90°
Dintre figura 1 si figura 3 castiga figura 1, fiind un Ground Plane clasic, cu mentiunea generala ca
figurile ar putea fi mai sugestive.
##519#
03B61/ Se considera un dipol in semiunda alimentat la frecventa de rezonanta. Care dintre cele trei
193 of 249 14/11/2019, 10:15

figuri alaturate reprezinta distributiile de curent si tensiune in aceasta antena?
Fig.1.
Fig.2.
Fig.3.
Nici una.
La o antena dipol intilnim ventre de curent I (puncte cu intensitate maxima) si noduri de tensiune U
(puncte de tensiune minime).
(rezolvare: YO5AMF, Oradea, 2008 - din lucrarea 'Electronica prin teste', cu acordul autorului)
##520#
04B61/ Cate elemente active contine o antena Yagi cu 5 elemente?
1 element.
2 elemente.
3 elemente.
4 elemente.
Avem reflectorul(pasiv), rezonatorul(activ), si 3 elemente directoare pasive.

##521#
05B61J/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin a unei antene 'Ground plane' (in
λ/4), daca radialele vor fi inclinate in jos?
Zin scade.
Zin creste.
Zin este constanta.
Zin devine capacitiva
194 of 249 14/11/2019, 10:15

Antena verticala in λ/4 Ground Plane abreviat GP, provine din dipolul in λ/2, care are o impedanta
la mijloc de 72ohm. In cazul cand contragreutatile sint la 90°, impedanta se injumatateste datorita
faptului ca antena rezoneaza cu 'imaginea' sa fata de planul format de contragreutati. Cand acest
unghi este de 180° antena se transforma intr-un dipol cu o lungime de λ/2
Impedanta, in punctul de alimentare a unei antene verticale de tip Ground Plane depinde de unghiul
format in plan vertical intre elementul radiant vertical si elementele de contragreutate.
Pentru o antena Ground Plane in λ/4 cu elemente de contragreutate tot in λ/4, pentru diferite
unghiuri verticale avem urmatoarele valori ale impedantei Z :
Unghiul de
90 grade => Z=36 Ω
120 grade => Z=50 Ω
180 grade => Z=75 Ω
##522#
06B61J/ Cat este valoarea aproximativa a impedantei de intrare la rezonanta Zin a unei antene
'Ground plane' (in λ/4), daca radialele sunt inclinate in jos la 45 de grade?
Zin=18Ω
Zin=36Ω
Zin=52Ω
Zin=72Ω
'inclinate in jos la 45 de grade' din textul problemei, este 135° fata de verticala, in notatia de mai jos
Unghiul de
90 grade => Z=36 Ω
195 of 249 14/11/2019, 10:15

120 grade => Z=50 Ω

180 grade => Z=75 Ω
SOLUTIA :
In desenul alaturat, unghiul format in plan vertical intre elementul vertical radiant si contragreutati
este de 120° pentru care corespunde o valoare a impedantei la talpa antenei de Z=50 Ω, ceea ce
permite alimentarea acestuia, direct cu un cablu coaxial de 50Ω, fara nici un circuit de adaptare.
##523#
07C61K/ Cum se modifica impedanta de intrare la rezonanta Zin si largimea de banda ΔF ale unei
antene dipol orizontal in λ/2, daca se mareste diametrul fizic al conductorului din care este realizat?
Zin creste; ΔF creste.
Zin creste; ΔF scade.
Zin scade; ΔF creste.
Zin scade; ΔF scade.
Pentru a afla cum se modifica Δf ne gandim ca antena este un circuit oscilant si are un factor de
calitate Q. Cu cat Q este mai mare(factor de calitate mai mare) cu atat caracteristica de transfer =
banda se ingusteaza iar cu cat Q este mai mic, cu atat caracteristica de transfer se largeste si
aplatizeaza.
Q = F0 / ΔF
Q depinde si de L/C daca consideram antena ca un circuit rezonant serie cu L si C distribuit. Daca
dipolul cu diametrul fizic marit il consideram ca fiind facut din N conductoare alaturate cu diametrul
initial, ne dam seama ca L a scazut si C a crescut, deci Q a scazut si banda a crescut.
Despre Zin al dipolului se stie ca variaza cu inaltimea fata de sol la care e montat dipolul, intre 72Ω
si 50Ω Cu Zin cand doar grosimea conductorului se modifica, sa ma ajute cineva cu rezolvarea!
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2010(Bibliografie: Man. Rad. Incepator - Ianculescu).)
##524#
antene 'Ground plane' (in λ/4), daca se mareste diametrul fizic al conductoarelor din care este
realizata?
Zin scade; ΔF scade
aplatizeaza.
Q = F0 / ΔF
Q depinde si de L/C daca consideram antena ca un circuit rezonant serie cu L si C distribuit. Daca
antena cu diametrul fizic marit o consideram ca fiind facuta din N conductoare alaturate cu
diametrul initial, ne dam seama ca L a scazut si C a crescut, deci Q a scazut si banda a crescut.
Despre Zin al antenei Ground plane se stie ca este dependent de unghiul contragreutatilor, vezi
problemele I14, I68 date de YO5AMF; Cu Zin cand doar grosimea conductorului se modifica, sa
196 of 249 14/11/2019, 10:15

ma ajute cineva cu rezolvarea!

##525#
antene dipol orizontal in λ/2, daca se micsoreaza diametrul fizic al conductorului din care este
realizat?
Zin scade; ΔF scade.
aplatizeaza.
Q = F0 / ΔF
Q depinde si de L/C daca consideram antena ca un circuit rezonant serie cu L si C distribuit. La
dipolul cu diametrul fizic misorat C scade deci Q creste, banda scade.
Despre Zin al dipolului se stie ca variaza cu inaltimea fata de sol la care e montat dipolul, intre 72Ω
si 50Ω Cu Zin cand doar grosimea conductorului se modifica, sa ma ajute cineva cu rezolvarea!
##526#
antene 'Ground plane' (in λ/4), daca se micsoreaza diametrul fizic al conductoarelor din care este
realizata?
Zin scade; ΔF scade
aplatizeaza.
Q = F0 / ΔF
Q depinde si de L/C daca consideram antena ca un circuit rezonant serie cu L si C distribuit. La
dipolul cu diametrul fizic misorat C scade deci Q creste, banda scade.
Despre Zin al antenei Ground plane se stie ca este dependent de unghiul contragreutatilor, vezi
problemele I14, I68 date de YO5AMF; Cu Zin cand doar grosimea conductorului se modifica, sa
ma ajute cineva cu rezolvarea!
##527#
11B61J/ Cat este valoarea aproximativa a impedantei de intrare la rezonanta Zin a unei antene
'Ground plane' (in λ/4), daca radialele sunt intr-un plan perpendicular pe radiator?
197 of 249 14/11/2019, 10:15

Zin=18Ω
Zin=36Ω
Zin=52Ω
Zin=72Ω
Unghiul de
90 grade => Z=36 Ω
120 grade => Z=50 Ω
180 grade => Z=75 Ω
##528#
12B61J/ Care este motivul principal pentru care antena 'Ground plane' (in λ/4) se realizeaza cu
radialele inclinate in jos?
Astfel creste unghiul fata de orizont al lobului principal.
Este mai usor de construit in aceasta forma, deoarece radialele sunt in prelungirea
ancorelor.
In aceasta forma pe radiale se depoziteaza mai putina apa (si deci si gheata)
Prin inclinarea radialelor cu un anumit unghi fata de orizontala, impedanta de intrare la
rezonanta Zin poate fi adusa la aproximativ 52Ω.
198 of 249 14/11/2019, 10:15

Unghiul de
90 grade => Z=36 Ω
120 grade => Z=50 Ω
180 grade => Z=75 Ω
SOLUTIA :
In desenul alaturat, unghiul format in plan vertical intre elementul vertical radiant si contragreutati
este de 120° pentru care corespunde o valoare a impedantei la talpa antenei de Z=50 Ω, ceea ce
permite alimentarea acestuia, direct cu un cablu coaxial de 50Ω, fara nici un circuit de adaptare.
##529#
13B61J/ Cat este valoarea aproximativa a impedantei de intrare la rezonanta Zin, a unei antene dipol
orizontal in λ/2 instalat la o inaltime fata de sol mai mare de λ/2?
Zin=18Ω
Zin=36Ω
Zin=52Ω
Zin=72Ω
##530#
14C61/ Care dintre metodele de mai jos este cea mai potrivita pentru a creste (largi) banda de
frecvente a unei antene directive cu elemente parazite (cum este antena Yagi de exemplu)?
Folosirea unor elemente cu diametrul mai mare.
Folosirea unor elemente cu diametrul mai mic.
Folosirea unor 'trapuri' pe elemente.
Redimensionarea distantelor intre elementi.
La aproape orice antena, cresterea in diametru al elementului radiant(tub, sarma) duce la cresterea
benzii. Se pot fabrica diametre foarte mari din fire de diamatre mici, in sistemul 'colivie' .
##531#
01A62J/ Una din figurile prezentate mai jos este diagrama de radiatie tipica antenei 'Long Yagi'.
Precizati care:
199 of 249 14/11/2019, 10:15

Diagrama 1.
Diagrama 2.
Diagrama 3.
Diagramele 2 si 3.
Daca vorbim de antena Yagi, indiferent de varianta, diagrama arata cu un lob pronuntat catre inainte
si un lob foarte atenuat catre inapoi. Lobii laterali sunt nesemnificativi, incat de multe ori nu se mai
reprezinta.
##532#
02A62J/ Una din figurile prezentate mai jos este diagrama de radiatie tipica antenei 'Dipol simplu in
λ/2'. Precizati care:
Diagrama 1.
Diagrama 2.
Diagrama 3.
Diagramele 1 si 3.
Antena Dipol simplu in λ/2 este usor directiva cu doua directii : fata si spate, iar raportul fata/spate
este 1.
Diagrama 1 este diagrama unei antene cu raport fata/spate supraunitar - lobul frontal este mult
pronuntat, avem de-a face cu diagrama in plan orizontal al unei antene de tip beam
Diagrama 2 este tipica pentru dipolul in λ/2
Diagrama 3, daca este o diagrama in plan orizontal, este diagrame unei antene cu 2 directii
predominante de propagare - antena usor directiva, cu cativa lobi mici laterali, insa raportul
fata/spate este supraunitar asa ca sigur nu este diagrama unui dipol.
Daca diagrama 3 ar fi o diagrama in plan vertical - nu este, fiindca se vede linia orizontala, si
problema ar fi ambigua - atunci ar putea fi diagrama de radiatie a unui dipol aflat la o distanta mica
de sol sau de planul de masa.
##533#
03A62J/ Una din figurile prezentate mai jos este diagrama de radiatie tipica antenei denumita in
mod obisnuit 'Beam'. Precizati care:
200 of 249 14/11/2019, 10:15

Diagrama 1.
Diagrama 2.
Diagrama 3.
Diagramele 2 si 3.
In engleza, 'beam' inseamna 'raza' sau 'fascicul'. Este vorba de o antena care concentreaza unda
emisa intr-un fascicul ingust, de cateva zeci de grade - o antena foarte directiva. Caracteristica de
radiatie(pattern de radiatie) a antenei Beam are un lob foarte ingust si pronuntat in directia de
radiatie, 'fata', un lob foarte mic in 'spate'.
Caracteristica fata/spate a unei antene ne spune cat de sensibila este o antena catre fata si cat de
'surda' este catre spate.
Si alte antene foarte directive au caracteristica de radiatie similara cu a antenei Beam.
##534#
04B62K/ Care dintre figurile de mai jos ar putea fi cel mai probabil diagrama de radiatie a antenei
fir lung (Long Wire)?
Diagrama 1.
Diagrama 2.
Diagrama 3.
Diagramele 2 si 3.
##535#
05B62K/ Care dintre figurile de mai jos este diagrama de radiatie in plan orizontal a antenei
verticale in λ/4?
Diagrama 1.
201 of 249 14/11/2019, 10:15

Diagrama 2.
Diagrama 3.
Diagramele 1 sau 2.
##536#
06B62K/ Care dintre figurile de mai jos este diagrama de radiatie a antenei denumita in mod
obisnuit 'Beam'?
Diagrama 1.
Diagrama 2.
Diagrama 3.
Diagramele 1si 3.
In engleza, 'beam' inseamna 'raza' sau 'fascicul'. Este vorba de o antena care concentreaza unda
emisa intr-un fascicul ingust, de cateva zeci de grade - o antena foarte directiva. Caracteristica de
radiatie(pattern de radiatie) a antenei Beam are un lob foarte ingust si pronuntat in directia de
radiatie, 'fata', un lob foarte mic in 'spate'.
Caracteristica fata/spate a unei antene ne spune cat de sensibila este o antena catre fata si cat de
'surda' este catre spate.
Si alte antene foarte directive au caracteristica de radiatie similara cu a antenei Beam.
##537#
07C62K/ Care dintre figurile de mai jos cu certitudine nu poate reprezenta diagrama de radiatie in
plan vertical a unei antene verticale?
Diagrama 1.
Diagrama 2.
Diagrama 3.
Diagramele 1 sau 2.
##538#
08C62K/ Care dintre figurile de mai jos este diagrama de radiatie a antenei 'izotropice'?
202 of 249 14/11/2019, 10:15

Diagrama 1.
Diagrama 2.
Diagrama 3.
Diagramele 1 sau 2.
Izotropic inseamna 'in acelasi mod in orice directie' - antena izotropica este antena ideala, care are
un front de unda sferic.
##539#
09B62L/ Care dintre cele trei figuri reprezinta diagrama de radiatie in plan orizontal a unui dipol
montat orizontal?
Diagrama 1.
Diagrama 2.
Diagrama 3.
Diagramele 2 si 3.
Antena Dipol simplu in λ/2 este usor directiva cu doua directii : fata si spate, iar raportul fata/spate
este 1.
Diagrama 1 se potriveste descrierii
Diagrama 2 este tipica pentru dipolul in λ/4. Nu are directivitate clara
Diagrama 3, este o antena directiva, cu raport fata/spate diferit de 1.
##540#
10C62/ Una din figuri prezinta diagrama de radiatie in plan vertical a antenei verticale cu inaltimea
de 5/8?. Care este aceasta?
Diagrama 1.
Diagrama 2.
Diagrama 3.
203 of 249 14/11/2019, 10:15

Diagramele 1 sau 3.
##541#
11B62/ Comparata cu un dipol λ/2, o antena directiva aduce un spor de semnal de doua puncte pe
scara Smetrului. Cat este castigul sau raportat la dipolul λ/2?
2 dBd
6 dBd
9 dBd
12 dBd
In teorie(repet in teorie, fiindca in practica nu e asa), un punct de S-metru = 6dB. Deci castigul de 2
puncte S ale antenei directive sunt 12 dB
In practica, fabricantii implementeaza 1 punct S = 4dB, 5dB, 6dB, si cel mai des S-metrul este
neliniar.
Pentru mai multa distractie, vezi link
##542#
12B62M/. Un emitator cu puterea la iesire de 50W foloseste o antena cu castigul G= 6dBd. Cat de
mare trebuie sa fie puterea emitatorului pentru ca folosind o antena cu un castig de numai 3dBd sa
se asigure acelasi camp radioelectric la receptie?
75W
100W
150W
300W
dBd = decibel, castig luand ca referinta antena dipol.

Cu antena de 6dBd = castig 4x, emitatorul se va auzi ca un emitator de 50W*4=200W care foloseste
pe post de antena un dipol.
Cu antena de 3dBd = castig 2x, si la receptor sa se auda ca un 200W, trebuie ca emitatorul sa aiba
100W.
Castigul global in dB a unui lant de etaje se obtine prin adunarea castigurilor(+dB)/atenuarilor(-dB)
fiecarui etaj exprimate tot in dB.
##543#
13B62M/ Un emitator cu puterea la iesire de 50 W foloseste o antena cu castigul G=13 dBi. Cat de
mare trebuie sa fie puterea emitatorului cu care folosind o antena cu un castig de 3dBi, sa se asigure
acelasi camp radioelectric la receptie?
100W
200W
250W
500W
204 of 249 14/11/2019, 10:15

dBi = decibel, castig luand ca referinta radiatorul izotrop.

Doar cu antena de 3dBi emitatorul trebuie sa fie mai puternic cu 10dB fata de cel de 50W pentru ca
sa se auda similar in receptor.
10dB = 10lg1010 = castig 10x, 50W * 10 = 500W
##544#
14B62M/ Un emitator cu puterea la iesire de 50 W foloseste o antena cu castigul G=10dBd. Cat de
mare trebuie sa fie puterea emitatorului pentru ca folosind o antena cu un castig de 4dBd sa se
asigure acelasi camp radioelectric la receptie?
100W
200W
250W
500W
dBd = decibel, castig luand ca referinta antena dipol.

Doar cu antena de 4dBd emitatorul trebuie sa fie mai puternic cu 6dB fata de cel de 50W pentru ca
sa se auda similar in receptor.
6dB = castig 4x, deci 200W.
##545#
15B62M/ Un emitator cu putere la iesire de 50W foloseste o antena cu castigul G=9dB. Cat de mare
trebuie sa fie puterea emitatorului pentru ca folosind o antena cu un castig de 3dB sa se asigure
acelas camp radioelectric la receptie?
100W
200W
250W
500W
In noua situatie, cu antena de 3dBd emitatorul trebuie sa mai aiba 6dB castig fata de cel de 50W
pentru ca sa se auda similar in receptor.
6dB = castig 4x, deci 200W.
##546#
16C62/ O antena verticala cu lungimea electrica mai mica de λ/4 prezinta la borne o impedanta a
carei componenta reactiva este:
Totdeauna inductiva.
Inductiva daca antena este prevazuta cu capacitate terminala si capacitiva daca nu are
capacitate terminala.
Capacitiva daca antena este prevazuta cu capacitate terminala si inductiva daca nu are
205 of 249 14/11/2019, 10:15

capacitate terminala.
Totdeauna capacitiva.
##547#
17A62/ Printre caracteristicile unor antene este si 'raportul fata/spate'. Cum se defineste acesta?
Este numarul de directori impartit la numarul de reflectori.
Este raportul intre distantele: director-element activ si respectiv reflector-element activ.
Este raportul intre puterea aparent radiata pe directia maximului lobului principal si
puterea aparent radiata in directia exact opusa.
Este raportul intre media puterii radiata in lobul principal si media puterii radiata in lobii
secundari.
Pe diagrama de radiatie, raportul fata/spate este aria lobului principal / aria lobului catre directia
opusa.
Raspunsul cu directori/reflectori e incorect, deoarece se induce imaginea unei antene Yagi, insa
orice antena are lobi si raport fata/spate.
##548#
01B63/ Daca ΔL si ΔC sunt elemente 'distribuite', ce reprezinta circuitul din figura?
Schema echivalenta a unui cablu coaxial.

Schema echivalenta a unei linii bifilare.
Schema echivalenta a unui filtru de armonice.
Schema echivalenta a unui filtru de retea.
Elemente de circuit distribuite - un fir putem sa-l consideram o inseriere de micro-inductante ΔL

infinit de mici, infinit de multe si care echivaleaza o bucata de fir infinit de scurta. Pentru calcule se
foloseste un nr foarte mare, nu infinit
La fel, capacitatea intre 2 fire putem sa-l consideram o capacitate constituita dintr-o infinitate(sau f.
multe) capacitati in paralel, pentru fiecare segment de fir, infinit de scurt.
##549#
02C63/ Se dau doua tipuri de cablu coaxial,ambele cu impedanta caracteristica de 50Ω si cu izolatia
interna din polietilena masiva (fara intruziuni de aer), dar cu diametre exterioare diferite: Cablul
tip1 are diametrul de 6mm, iar cablul tip2 de 12mm. Care dintre cabluri are capacitatea distribuita
(pF/m) mai mare?.
Cablul cel subtire are capacitatea mai mare, caci distanta intre armaturi este mai mica.
Cablul cel gros are capacitatea mai mare, caci contine mai mult dielectric.
206 of 249 14/11/2019, 10:15

Ambele cabluri au aceeasi capacitate distribita.

Nu se poate preciza daca nu se cunoaste permitivitatea dielectricului.
##550#
03C63/ Impedanta caracteristica a unui cablu coaxial depinde de permitivitatea dielectrica relativa a
materialului care constituie izolatia dintre conductorul interior (cu diametrul d) si cel exterior (cu
diametrul D), precum si de:
D-d
LOG(D/d)
D/d
√D/d
##551#
04B63J/ O antena la rezonanta si cu impedanta la borne de 300Ω, este cuplata direct cu un fider fara
pierderi, a carui impedanta caracteristica este de 75Ω. Ce raport de unda stationara se obtine pe
fider?
SWR=2
SWR=3
SWR=4
SWR=5
SWR = Zcablu / Zsarcina sau SWR = Zsarcina / Zcablu astfel incat la numarator sa fie numarul cel mai
mare. Bibliografie: AllAboutCircuits, vezi caseta din josul paginii.
In cazul nostru, SWR = 300/75 = 4
(rezolvare: YO6OWN,Brasov, 2010)
##552#
05B63J/ La un fider cu impedanta caracteristica de 75Ω este conectata o sarcina artificiala de 50Ω.
Cat este raportul de unda stationara pe fider?
SWR=1,0
SWR=1,5
SWR=2,0
SWR=2,5
In cazul nostru, SWR = 75/50 = 1.5
##553#
06C63/ Un fider cu impedanta caracteristica Zo este utilizat cu un raport de unde stationare diferit
de unitate (ne adaptare). Ce se poate spune despre raportul intre tensiunea si curentul asociate undei
directe, respectiv celei reflectate, masurate in acelasi punct pe fider?
207 of 249 14/11/2019, 10:15

Totdeauna ambele rapoarte sunt egale cu Zo.

Este Zo pentru unda directa si egal cu impedanta de sarcina pentru unda reflectata.
Este egal cu impedanta de sarcina pentru unda directa si Zo pentru unda reflectata.
Totdeauna ambele rapoarte sunt egale cu impedanta de sarcina.
##554#
07C63/ Un fider este utilizat in regim ne adaptat. In acest caz cat este distanta L intre doua maxime
(ventre) de tensiune invecinate?
L=λ
L=λ/2
L=λ/4
L=λ/8
##555#
08C63/ In care din situatiile de mai jos este foarte probabil ca impedanta caracteristica a unui cablu
coaxial sa nu mai poata fi considerata ca o rezistenta pura?
Cand cablul are pierderi proprii extrem de mari.
Cand cablul este utilizat la frecvente foarte mari.
Cand cablul este utilizat la frecvente foarte mici.
Cand cablul are pierderi proprii extrem de mici.
##556#
09C63/ In care din situatiile de mai jos este posibil ca la un fider coaxial raportul de unde stationare
la unul din capete sa fie mic (SWR=2), desi celalalt capat este lasat in gol?
Lungimea electrica a fiderului este un multiplu impar de λ/4.
Lungimea electrica a fiderului este un multiplu par de λ/4.
Fiderul este lung si/sau cu pierderi mari la frecventa de lucru.
Fiderul este strans sub forma unei bobine (colac).
##557#
10B63/ Pe toata lungimea unui fider fara pierderi si fara neregularitati:
1. SWReste totdeauna constant.
2. SWR creste totdeauna pe masura ce ne deplasam in sensul de la sarcina spre emitator.
3. SWR scade totdeauna pe masura ce ne deplasam, in sensul de la sarcina spre emitator.
Afirmatia de la punctul 1 este valabila numai in cazul adaptarii perfecte (SWR=1), in
toate celelalte cazuri sunt valabile afirmatiile de la punctele 2 sau 3, dupa cum impedanta de
sarcina este mai mare. respectiv mai mica decat cea a fiderului.
##558#
11B63/ Doua reflectometre absolut identice sunt montate unul la capatul dinspre antena, celalalt la
capatul dinspre emitator al unui fider coaxial care nu are neomogenitati, dar are pierderi care nu pot
208 of 249 14/11/2019, 10:15

fi neglijate. Daca reflectometrul din spre antena arata SWR=2 ce valoare poate indica cel din spre
emitator?
1. Totdeauna mai mic sau cel mult egal cu cel din spre antena.
2. Totdeauna mai mare sau cel mult egal cu cel din spre antena.
Valabil raspunsul de la pct.1 daca modulul impedantei antenei este mai mic decat
impedanta caracteristica a fiderului, sau cel de la pct.2 in cazul contrar.
Valabil raspunsul de la pct.1 daca impedanta antenei are caracter inductiv, sau cel de la
pct.2 daca are caracter capacitiv.
##559#
12B63/ Impedanta caracteristica a unei linii de transmisiune (a unui fider) pentru o frecventa data
este:
Impedanta unitatii de lungime de linie (Ohmi/metru).
Impedanta care conectata ca sarcina nu reflecta energie.
Impedanta de intrare cand linia lucreaza in scurtcircuit.
Impedanta de intrare cand linia lucreaza in gol.
##560#
13B63/ La bornele fiderului unei antene s-a masurat un raport de unde stationare SWR=2.Este
posibil sa se imbunatateasca raportul de unde stationare pe acest fider daca intre el si emitator se
intercaleaza un circuit suplimentar de adaptare (TRANSMATCH)?
Da, dar numai daca atenuarea proprie a fiderului nu este prea mare.
Nu. SWR pe fider va ramane acelasi in aceasta situatie.
Da, totdeauna se imbunatateste SWR pe fider daca intre el si Tx se intercaleaza un
Transmatch.
In functie de structura schemei Transmatch-ului, SWR pe fider poate sa creasca sau sa
scada.
Ducand rationamentul mai departe in cazul nostru, vedem ca SWR este dat de impedanta
caracteristica a cablului si de impedanta sarcinii, asa ca orice am pune la intrarea fiderului,
transmatch sau orice altceva, SWR ramane neschimbat
##561#
14B63L/ Un reflectometru de buna calitate montat la iesirea unui emitator, indica in functionare o
putere in unda directa de 150 W si o putere in unda reflectata de 25 W. Care este puterea utila care
se debiteaza la intrarea in fider?
125W
150W
175W
√(150x150-25x25) = 122,5 W
209 of 249 14/11/2019, 10:15

150W - 25W = 125W

##562#
15D63/ Un reflectometru de buna calitate este prevazut cu doua moduri de lucru pentru a masura
raportul de unda stationara (SWR): In modul 1 se citesc separat puterea directa si puterea reflectata
(cate 8 subgame pentru fiecare) si se calculeaza SWR. In modul 2 se comuta instrumentul pe pozitia
'calibrare' si cu ajutorul unui potentiometru se aduce indicatia instrumentului la cap de scala. Se
comuta apoi pe 'masura' si se citeste direct SWR. Care dintre cele doua moduri de utilizare este cel
mai precis?
Modul 1 asigura o precizie mai buna.
Modul 2 asigura o precizie mai buna.
Amandoua modurile sunt la fel de precise, caci folosesc acelasi cuplor directional.
La valori mari ale SWR este mai precis modul 2 ,caci se citeste spre capatul scalei
instrumentului indicator.
##563#
16E63/ Cu ajutorul unui reflectometru se masoara raportul de unde stationare pe un fider coaxial,
gasindu-se valoarea SWR=2. Apoi se scurteaza fiderul cu o bucata reprezentand aproximativ λ/8 si
se masoara din nou, gasindu-se valoarea SWR=3. Se constata ca cele doua valori difera cu mult mai
mult decat ar corespunde preciziei de masura a reflectometrului (atestata prin verificarea
metrologica). Care din afirmatiile de mai jos este cea mai corecta?
Cele doua citiri sunt corecte, fiecare pentru lungimile respective ale fiderului.
Valoarea corecta este media aritmetica a celor doua citiri.
Valoarea corecta este media geometrica a celor doua citiri.
Nici una dintre cele doua citiri nu prezinta garantia ca este corecta.
##564#
17D63K/ Un cablu coaxial ideal cu impedanta caracteristica Zo=75Ω este terminat pe o sarcina
rezistiva Zs=60Ω. Pentru ce lungimi electrice ale cablului (exprimate in λ) impedanta la intrarea sa
este o rezistenta pura (nu exista componenta reactiva)? (Alegeti raspunsul cel mai complet).
Multiplu impar de λ/2.
Multiplu par de λ/2.
Multiplu impar de λ/8.
Multiplu de λ/4
Se stie ca doar cablul λ/4 este transformator de impedanta care ne permite sa facem match intre o
impedanta rezistiva si alta impedanta rezistiva; Relatia este:
Z1*Z2=(Zc)2
##565#
18B63J/ Un cablu coaxial cu atenuare neglijabila si cu impedanta caracteristica Zo=50Ω este
terminat pe o sarcina rezistiva Zs=25Ω. Cat este raportul de unde stationare pe cablu in conditiile
210 of 249 14/11/2019, 10:15

date?
SWR=3 caci 25/50=0,5 iar SWR=(1+0,5)/(1-0,5)=3.
SWR=4 caci SWR=(50x50)/(25x25)=4.
SWR=2 caci SWR=50/25=2.
SWR=1,73 caci SWR=√((50+25)/(50-25)) = √(3).
In cazul nostru, SWR = 50/25 = 2
##566#
19D63K/ Un cablu coaxial cu atenuarea neglijabila si cu impedanta caracteristica Zo=60Ω este
terminat pe o sarcina rezistiva Zs=30Ω. Se stie ca pentru anumite lungimi electrice ale cablului,
impedanta la intrarea sa (Zint) este o rezistenta pura (nu exista componenta reactiva). Care sunt
valorile posibile pentru Zint in conditiile date?
Numai 30Ω.
30Ω, 60Ωsi 120Ω.
30Ω si 120Ω.
30Ω si 60Ω.
Se stie ca doar cablul λ/4 este transformator de impedanta care ne permite sa facem match intre o
impedanta rezistiva si alta impedanta rezistiva; Relatia pentru λ/4 este:
Z1*Z2=(Zc)2
Pentru cablu de lungime multiplu λ/4 calculam ca si cum ar fi segmente de λ/4 cu Zin = Zout pentru
impedanta comuna segmentelor. Calculand, avem alternativ, 30Ω si 120Ω
##567#
20D63L/ Pe wattmetrul directional montat la intrarea in fiderul unui emitator se citesc: puterea in
unda directa Pd= 100W si puterea in unda reflectata Pr=25w. Cat este raportul de unde stationare
(SWR) in punctul de masura?
SWR=100/25=4
SWR=√100/25= √4 = 2
√(25/100) = √(1/4) = 0,5; SWR=(1+0,5)/(1-0,5)=3
25/100=0,25; SWR=(1+0,25)/(1-0,25)=1,66
Intre numarul s , Pdir si Pref exista urmatoarele relatii : Pref/Pdir = ((s-1)/(s+1))2

Vezi rezolvarea problemei I25 de YO5AMF de la clasa I
##568#
21B63/ Cu ajutorul unei sonde de tensiune, pe un fider s-au gasit: intr-un punct de tensiune maxima
Umax=100V, iar in punctul de tensiune minima cel mai apropiat Umin=50V. Cat este raportul de
unde stationare (SWR) in zona controlata?
211 of 249 14/11/2019, 10:15

SWR=(100+50)/(100-50)=3
SWR=√((100+50)/(100-50)) = √(3) = 1,73
SWR=100/50 = 2
SWR=√(100/50)=√(2)=1,41
##569#
22A63M/ Daca scade frecventa de lucru ce se intampla cu pierderile in dielectricul fiderului?
Scad totdeauna.
Cresc totdeauna.
Raman constante.
Depinde de tipul dielectricului.
Tinand cont ca avem capacitati parazite la masa, sau la ecran, sau intre conductorii scaritei,(in plus
vezi modelul liniei de transmisie) - la scaderea frecventei creste Xc = 1/ωC, scazand astfel
pierderile.
##570#
23A63M/ Daca se creste frecventa de lucru ce se intampla cu pierderile in dielectricul fiderului?
Scad totdeauna.
Cresc totdeauna.
Raman constante.
Depinde de tipul dielectricului.
Tinand cont ca avem capacitati parazite la masa, sau la ecran, sau intre conductorii scaritei,(in plus
vezi modelul liniei de transmisie) - la cresterea frecventei scade Xc = 1/ωC, crescand astfel
pierderile.
##571#
01B70J/ Analizati figura de mai jos si stabiliti care este 'zona de tacere'.
Zona 1.
Zona 2.
212 of 249 14/11/2019, 10:15

Zona 3.
Zonele 1+3.
Zona de tacere este zona unde nu ajung unde radio de la emitator, este zona in care, daca am avea un
receptor nu am putea auzi emitatorul.
Zona 1 este acoperita prin unde de suprafata - unde directe.
Zona 3 este acoperita prin unde reflectate de ionosfera.
Deoarece la o frecventa data, exista un unghi critic sub care undele nu se mai reflecta pe ionosfera ci
strapung ionosfera si se pierd in spatiu, avem si o zona, imediat dupa zona acoperita cu unde de
suprafata(zona1) neacoperita de unde reflectate. Aceasta este zona 2, a carei marime variaza cu
frecventa si cu structura la acel moment al ionosferei.
##572#
02B70J/ Analizati figura de mai jos si stabiliti care este 'zona de unda directa'.
Zona 1.
Zona 2.
Zona 3.
Zonele 2+3.
Zona de unda directa este zona in care undele se propaga fara reflexii pe ionosfera. Undele ajung la
receptor prin propagare in linie dreapta daca nu sunt obstacole intre emitator si receptor, si prin
difractie, cand undele ocolesc unele obstacole si se propaga si dincolo de orizont. Difractia este
diferita in functie de frecventa. Undele ultrascurte si de frecventa foarte inalta(VHF, UHF, SHF) se
propaga aproximativ in acelasi fel ca lumina.
Zona 1 este zona de unda directa.
##573#
03B70J/ Analizati figura de mai jos si stabiliti care este 'zona de propagare prin salt (skip)'.
213 of 249 14/11/2019, 10:15

Zonele 1+2.
Zona 2.
Zona 3.
Zona 1.
Zona 3 este acoperita prin unde reflectate de ionosfera.

##574#
04B70J/ Analizati figura de mai jos si stabiliti care este zona denumita in mod obisnuit 'de noapte'
pentru banda de 80m.
Zona 1.
Zona 2.
Zona 3.
Zonele 1+2.
Noaptea, startul D al ionosferei, raspunzator de propagarea in 3.5-3.7 MHz - banda de 80m, ionizat
de soare in timpul zilei, se linisteste, dar ramane ionizat si favorizeaza QSO-uri la distante mari.
##575#
05C70K/ Ce se intelege prin 'conditii de E sporadic'?
Variatii in inaltimea stratului 'E' cauzate de modificarea numarului de pete solare.
214 of 249 14/11/2019, 10:15

Cresteri rapide ale nivelului semnalului in VHF, datorate urmelor de meteoriti la inaltimea
stratului 'E'.
Conditii de aparitie a unor pete de ionizare densa la inaltimea stratului 'E'.
Canale partiale de propagare troposferica la inaltimea stratului 'E'.
##576#
06C70K/ Cum se numesc conditiile de propagare in care se obtin reflexii de pete mobile cu ionizare
relativ densa ce apar sezonier la inaltimea stratului 'E'?
Aurora boreala.
Meteo skatter.
Ducting.
E sporadic
Eliminam intai raspunsurile evident gresite: Meteo Skatter nu exista, ar exista 'meteor scatter' - dare
de ionizare puternica, lasate in zona de combustie a meteoritilor si meteorilor, Aurora boreala e o
ionizare de lunga durata, ducting se intampla intre straturi ionizate de intindere mare. Mai ramane E
sporadic, care se intampla in stratul E, e sporadic, intens, zona ionizata restransa.
##577#
07C70K/ in ce regiuni ale pamantului apare cel mai frecvent fenomenul 'E sporadic'?
In regiunile ecuatoriale.
In regiunile Arcticei.
In regiunile hemisferei nordice.
In regiunile polare.
##578#
08B70K/ In care dintre benzile de amator mentionate mai jos este probabilitatea mai mare de
aparitie a propagarii prin 'E sporadic'?
In banda de 2m.
In banda de 6m.
In banda de 20m.
In banda de 80m.
##579#
09D70K/ Care pare sa fie cauza principala a aparitie conditiilor de 'E sporadic'?
Intersectia de curenti de aer.
Petele solare.
Inversiunile termice.
Meteoritii.
215 of 249 14/11/2019, 10:15

##580#
10C70L/ Ce este 'fadingul selectiv'?
Efectul de fading cauzat de defazajul variabil intre undele radio ale eceleiasi transmisiuni-
captate concomitent la receptie pe trasee putin diferite.
Efectul de fading cauzat de variatiile de orientare a antenelor directive ('beam'-uri).
Efectul de fading cauzat de modificari importante ale inaltimii straturilor ionizate.
Efectul de fading cauzat de diferenta de timp intre statiile de emisie si de receptie.
##581#
11C70L/ Cum se numeste efectul de propagare provocat de defazajul variabil intre unde radio ale
aceleiasi transmisiuni, captate concomitent la receptie pe trasee putin diferite?
Rotatie Faraday.
Receptie in 'diversity'
Fading selectiv.
Diferenta de faza.
##582#
12C70L/ Care este cauza principala a fadingului selectiv?
Mici schimbari inevitabile in orientarea antenei directive (beam) la receptie.
Schimbari importante a inaltimii straturilor ionosferei.
Decalajul de timp intre statiile de emisie si de receptie.
Defazajul variabil intre unde radio ale aceleiasi transmisiuni, captate concomitent la
receptie pe trasee putin diferite.
##583#
13B70L/ Ce tipuri de emisiuni sunt afectate cel mai mult de fadingul selectiv?
A1A si J3E.
F3E si A3E.
SSB si AMTOR.
SSTV si CW.
##584#
14B70L/ In functie de largimea de banda ocupata a semnalului transmis, in care caz efectul
fadingului selectiv este mai pronuntat?
Totdeauna la semnalele de banda larga.
Totdeauna la semnalele de banda ingusta.
La semnalele de banda ingusta numai in cazul propagarii pe 'traseul lung' (long path).
La semnalele de banda ingusta numai in cazul propagarii pe 'traseul scurt' (short path).
##585#
15C70M/ Ce efect are 'propagarea pe aurora' asupra semnalului transmis?
216 of 249 14/11/2019, 10:15

Creste inteligibilitatea semnalelor SSB.

Creste inteligibilitatea semnalelor MF si MP.
Tonul semnalelor CW devine mai pur.
Semnalele CW capata un 'tremolo' (fluttery tone).
Propagarea cu reflexie pe aurora este o propagare pe un mediu destul de ostil. E ca si cum ai folosi
reflexia luminii pe o oglinda care valureste in mod continuu. Inteligibilitatea semnalelor CW scade
drastic, mai functioneaza cateva moduri digitale, iar SSB, MF sunt bune de aruncat.
##586#
16C70M/ In ce conditii la propagarea pe aurora semnalul CW capata un 'tremolo' (fluttery tone)?
Din cauza rotatiei pamantului numai la propagarea de la Est la West.
Din cauza rotatiei pamantului numai la propagarea de la West la Est.
Totdeauna pe aurora.
Totdeauna pe unda directa.
Rotatia pamantului este foarte lenta comparativ cu viteza undelor radio, si nu are cum sa genereze
efect Doppler, mai ales ca distanta dintre emitator si receptor este constanta, iar din acest punct de
vedere, rotatia pamantului nu conteaza.
La propagarea cu reflexie pe nu are sens sa vorbim de unda directa - avem reflexie, nu unda directa.
In propagarea pe aurora, niciodata semnalul nu o sa fie clar, ci distorsionat. Cuvinte ca 'tremolo',
'flutter', si altele descriu doar partial cum se aude CW pe aurora. Cel mai la indemana este sa asculti
inregistrari de pe internet cu acest subiect.
##587#
17B70M/ Care este cauza cea mai probabila a aparitiei aurorei Boreale?
Cresterea numarului de pete solare.
Scaderea numarului de pete solare.
Bombardamentul cu particule puternic ionizante emise de soare.
Norul de micro meteoriti concentrat de forta centrifuga in zona polara.
Aurora apare atunci cand micro-particulele de foarte mare viteza ejectate din Soare in directia
Pamantului sunt captate de campurile magnetice foarte intense de la poli, traiectoria lor modificata,
si aunci ele intra in atmosfera polara cu o viteza foarte mare, ionizeaza aerul, eliberand energie
inclusiv in spectrul vizual(luminile aurorei).
##588#
18B70M/ In ce directie trebuie indreptata o antena directiva situata in hemisfera nordica pentru a
utiliza optim propagarea pe aurora?
Spre Sud.
Spre Nord
Spre Est.
Spre West.
217 of 249 14/11/2019, 10:15

Antena trebuie indreptata spre aurora. Cum din YO, aurora este spre N, spre Nord trebuie
indreptata. Catre S,E,V nu avem nicio aurora.
##589#
19B70M/ Unde anume in ionosfera este situata aurora Boreala?
La inaltimea stratului F1.
La inaltimea stratului F2.
La inaltimea stratului E.
La inaltimea stratului D.
##590#
20B70M/ Care dintre modurile de lucru enumerate mai jos sunt cele mai potrivite in conditiile
propagarii pe aurora?
CW.
SSB si FM.
FM si PM
DSB si RTTY
Aurora este un mediu de propagare ostil, putem sa o comparam cu reflexia luminii pe o oglinda
convexa cu suprafata care se valureste continuu. CW - prezenta sau absenta luminii, este cea mai
simpla codificare a informatiei, iar varianta QRSSS(CW foarte lent) este cea mai imuna la
perturbatii. Modulatiile vocale SSB, DSB, FM nu fac fata, PM e foarte probabil sa fie afectat, iar
RTTY, un mod digital, probabil ar merge, la viteza foarte scazuta, si cu multe erori.
##591#
21B70N/ Cum se explica faptul ca 'orizontul radio' depaseste orizontul geometric?
Prin propagarea pe stratul E.
Prin propagarea pe stratul F.
Prin propagarea pe straturile E si F.
Prin curbarea traseului undelor radio.
'curbarea traseului undelor radio' si 'efectul de creasta in VHF, UHF' sunt niste efecte mai mult
constatate si mai putin explicate.
Eu vad 2 cauze pentreu aceste efecte: 1) Efectul de 'near-field propagation', unda electromagnetica
se deplaseaza cu precadere in zona din apropiere a unui conductor si ii urmeaza traseul - ex. linii de
transmisiune, ghidurile de unda in microunde, conductoare oarecare in zona 13MHz, si solul, in
cazul problemei noastre - solul conduce si este si GND. 2) Efectul termic al straturilor de aer, care
genereaza interfete cu parametri ε diferiti si forteaza o curbare a traiectoriei undei. Este mai
pregnant in UHF, dar nu se compara nici pe departe cu reflexiile pe ionosfera.
Am gasit o dizertatie mai completa despre asta 'Bent Radio' pe www.eham.net .
218 of 249 14/11/2019, 10:15

##592#
22B70N/ Aproximativ cu ce procent creste orizontul radio fata de orizontul geometric?
15%
50%
100%
200%
Putin. 15% e cel mai obisnuit caz.

##593#
23B70/ Aproximativ la ce distanta este limitata in mod obisnuit propagarea in VHF?
1000km
2000km
3000km
4000km
In mod obisnuit, propagarea VHF este limitata la linia orizontului, la cateva zeci de km. Cateva sute
de km sunt accesibile in mod curent radioamatorilor cu echipamente performante, antene in locatii
bine amplasate, si cu experienta in DX.
QSO-uri transatlantice(4000km+) au existat destule, dar intrebarea accentueaza 'in mod obisnuit' -
media aritmetica a numarului de tari confirmate de membrii YO DX Club, la categoria 'confirmate
144MHz' este aproximativ 35, si daca numaram cele mai apropiate 28 entitati/tari din jurul YO, ne
incadram lejer intr-un cerc cu raza de 1000 de km, si observam ca un cerc cu raza de 2000km
contine cu mult peste 28 de tari.
Eu am calculat interpretand in felul meu termenul 'in mod obisnuit' din enunt, si alte interpretari ar
putea fi valabile si argumentabile.
##594#
24B70/ Care dintre fenomenele de propagare este cauza cea mai probabila, daca un semnal VHF
este receptionat la o distanta mai mare de 1000km?
Absorbtie in stratul D.
Rotatie Faraday.
Ghid ('ducting') troposferic.
Difractie pe creasta.
Prin eliminare:
MUF(Maximum Usable Frequency) pentru stratul D este 3.5 - 7MHz, VHF trece prin stratul D
Difractia de creasta este responsabila de propagarea 'peste deal', nu 1000km.
Rotatia Faraday se refera la schimbarea unghiului de polarizare a undei radio prin rotire.
Si asa mai ramane ducting tropo, care intr-adevar e un proces responsabil pentru propagarea VHF la
mare distanta.
219 of 249 14/11/2019, 10:15

##595#
25C70/ Ce se intampla din punct de vedere energetic cu undele electromagnetice care se propaga in
spatiu, daca acestea se ciocnesc cu particule ionizate?
Totdeauna undele pierd din energie.
Daca particulele sunt incarcate negativ, undele castiga energie.
Daca particulele sunt incarcate pozitiv, undele castiga energie.
Nu se petrece nici o schimbare, deoarece undele electromagnetice nu contin substanta
fizica.
Conform fizicii, energia si materia sunt energie, deci intre unda si particula ionizata exista un
transfer energetic.
Au fost raportate destule cazuri in care statia 'big gun'(putere f. mare la emisie) producea conditii de
propagare pentru statiile mai slabe, deci ioniza particule.
##596#
01D81L/ O bucata de cablu coaxial de lungime l este lasata in gol la un capat, iar la celalalt, cele
doua conductoare sunt conectate impreuna formand o mica bucla, cu care se cupleaza un dipmetru.
Ce lungime electrica are bucata de cablu la frecventa cea mai mica pentru care se obtine un dip la
aparat?
l=λ/8
l=λ/4
l=λ/2
l=λ
##597#
02B81J/ Care este eroarea absoluta cu care se masoara frecventa de 100MHz folosind un
frecventmetru digital a carui baza de timp interna este garantata la 1ppm (parti per milion)? (se
neglijaza eroarea numaratorului si a portii).
+-1Hz.
+-10Hz.
+-100Hz.
+-1000Hz.
eroarea de 1 ppm = 1 parte-pe-milion, iar la 100MHz este 100MHz * 1 / 106 = 108Hz / 106 = 100
Hz. Deci eroarea absoluta de 1ppm = 100Hz.
##598#
+-1Hz.
+-10Hz.
+-100Hz.
220 of 249 14/11/2019, 10:15

+-1000Hz.
eroarea de 10 ppm = 10 parti-pe-milion, iar la 100MHz este 100MHz * 10 / 106 = 109Hz / 106 =
1000 Hz. Deci eroarea absoluta de 1ppm = 1000Hz.
##599#
+-1Hz.
+-10Hz.
+-100Hz.
+-1000Hz.
eroarea de 10 ppm = 10 parti-pe-milion, iar la 10MHz este 10MHz * 10 / 106 = 108Hz / 106 = 100
Hz. Deci eroarea absoluta de 1ppm = 100Hz.
##600#
+-1Hz.
+-10Hz.
+-100Hz.
+-1000Hz.
eroarea de 1 ppm = o parte-pe-milion, iar la 10MHz este 10MHz * 1 / 106 = 107Hz / 106 = 10 Hz.
Deci eroarea absoluta de 1ppm = 10Hz.
##601#
+-100Hz.
+-200Hz.
+-300Hz.
+-400Hz.
eroarea de 10 ppm = 10 parti-pe-milion, iar la 30MHz este 30MHz * 10 / 106 = 3* 108Hz / 106 =
221 of 249 14/11/2019, 10:15

##602#
+-100Hz.
+-200Hz.
+-300Hz.
+-400Hz.
eroarea de 10 ppm = 10 parti-pe-milion, iar la 20MHz este 20MHz * 10 / 106 = 2* 108Hz / 106 =
##603#
+-1Hz.
+-10Hz.
+-100Hz.
+-1000Hz.
eroarea de 5 ppm = 5 parti-pe-milion, iar la 20MHz este 20MHz * 5 / 106 = 108Hz / 106 = 100 Hz.
##604#
+-10Hz.
+-50Hz.
+-500Hz.
+-1000Hz.
eroarea de 5 ppm = 5 parti-pe-milion, iar la 100MHz este 100MHz * 5 / 106 = 5* 108Hz / 106 = 500
Hz.
##605#
10B81J/ Se stie ca prin regulament (art.10) toleranta maxima de frecventa permisa este de
0,05%.Exprimati aceasta valoare in ppm.
5ppm.
50ppm.
500ppm
5000ppm.
222 of 249 14/11/2019, 10:15

0.05% = 0.0005 = 0.000500 = 500ppm

##606#
11D81J/ Un calibrator cu cuart cu frecventa fundamentala de 1MHz este garantat la 50ppm. Daca se
face abstractie de alte erori (sistematice sau de operator), pe ce eroare absoluta puteti conta cand
este folosit pe armonica a 20-a?
+-50Hz.
+-100Hz.
+-500Hz.
+-1kHz.
eroarea de 50 ppm = 50 parti-pe-milion, adica 1MHz * 50 / 106 = 106Hz * 50 / 106 = 50 Hz. Deci
abaterea de 50ppm = 50Hz. La deviatia armonicii a 20-a a semnalului contribuie a 20-a armonica a
abaterii, adica 20 * 50Hz = 1000Hz = 1kHz
##607#
12D81J/ Un calibrator cu cuart cu frecventa fundamentala de 100kHz este garantat la 50ppm. Daca
se face abstractie de alte erori (sistematice sau de operator), pe ce eroare absoluta puteti conta cand
este folosit pe armonica a 20-a?
+-50Hz.
+-100Hz.
+-500Hz.
+-1kHz.
eroarea de 50 ppm = 50 parti-pe-milion, adica 100kHz * 50 / 106 = 105Hz * 50 / 106 = 106Hz * 5 /

106 = 5 Hz. Deci abaterea de 50ppm = 5Hz. La deviatia armonicii a 20-a a semnalului contribuie a
20-a armonica a abaterii, adica 20 * 5Hz = 100Hz
##608#
13D81K/ Ce se intampla daca dip-metrul este prea strans cuplat cu circuitul pe care-l testati?
Creste continutul de armonice, deci 'dip'-ul devine greu de observat sau lipseste cu
desavarsire.
Cresc erorile de masura din cauza dezacordului reciproc (dip-metru - circuit testat).
Creste factorul de calitate Q al circuitului testat, deci 'dip'-ul devine greu de observat sau
lipseste cu desavarsire.
Din cauza intermodulatiei 'dip'-ul devine greu de observat sau lipseste cu desavarsire.
Apare cuplajul supracritic, in care prezenta dip-metrului afecteaza prea mult comportamentul
circuitului testat. Niciun aparat de masura, oricat de performant, nu masoara fara sa afecteze putin
rezultatul masurarii prin prezenta sa. Grid-dip-metrul nu este un aparat extraordinar de performant si
223 of 249 14/11/2019, 10:15

in consecinta usor de influentat de sistemuld testat, si invers. La cuplaj supracritic, circuitului LC al

grid-dip-metrului, circuit care stabileste frecventa oscilatorului, i se altereaza valoarea L, prin
fenomenul de cuplaj cu L din circuitul testat. Si invers. L devenind L+Lc, frecventa grid-dip-
metrului, calculabila cu formula lui Thompson, se schimba.
##609#
Creste factorul de calitate Q al circuitului testat, deci 'dip'-ul devine greu de observat sau
Scade factorul de calitate Q al circuitului testat, deci 'dip'-ul devine greu de observat sau
Se intensifica fenomenul de 'tarare' reciproca a frecventei, cu toate consecintele sale.
Scade in intensitate fenomenul de 'tarare' reciproca a frecventei, cu toate consecintele
sale.
circuitului testat. Niciun aparat de masura, oricat de performant, nu masoara fara sa afecteze putin
rezultatul masurarii prin prezenta sa. Grid-dip-metrul nu este un aparat extraordinar de performant si
in consecinta usor de influentat de sistemuld testat, si invers. La cuplaj supracritic, circuitului LC al
grid-dip-metrului, circuit care stabileste frecventa oscilatorului, i se altereaza valoarea L, prin
fenomenul de cuplaj cu L din circuitul testat. Si invers. L devenind L+Lc, frecventa grid-dip-
metrului, calculabila cu formula lui Thompson, se schimba.
##610#
Creste puterea absorbita de la dip-metru si 'dip'-ul devine greu de observat sau lipseste cu
desavarsire.
Scade factorul de calitate Q al circuitului testat, deci 'dip'-ul devine greu de observat sau
Este posibil sa apara doua 'dip'-uri pe doua frecvente cu valori distincte: unul cand reglati
frecventa de la valori mici la cele mari si altul cand reglati in sens invers.
Nu este afectata precizia citirii, dar deviatia indicatorului poate depasi scala.
circuitului testat. Apar 2 dip-uri.
##611#
16D81K/ La testarea cu dip-metrul a unui circuit oscilant simplu LC, observati ca frecventa la care
se obtine 'dip'-ul depinde foarte mult de sensul in care manipulati aparatul (de la frecvente mari la
cele mici sau invers).Care este cauza cea mai probabila a acestui fenomen?
Cuplajul cu circuitul testat este prea slab.
Cuplajul cu circuitul testat este prea strans (prea puternic).
Fenomenul apare numai la dip-metrele alimentate la retea, din cauza capacitatii acesteia
fata de pamant.
Circuitul testat nu este legat la pamant (impamantat).
224 of 249 14/11/2019, 10:15

##612#
17D81L/ O bucata de cablu coaxial de lungime l este legata in scurt-circuit la un capat, iar la
celalalt, cele doua conductoare sunt conectate impreuna formand o mica bucla, cu care se cupleaza
un dipmetru. Ce lungime electrica are bucata de cablu la frecventa cea mai mica pentru care se
obtine un dip la aparat?
l=λ/8
l=λ/4
l=λ/2
l=λ
##613#
01C82/ Ce este un standard de frecventa (frequency standard)?
Frecventa unei retele (Net) standard de comunicatii radio.
Un dispozitiv sau aparat care produce un semnal cu frecventa foarte exact cunoscuta si
mentinuta.
Un dispozitiv sau aparat care produce un semnal al carui spectru este uniform distribuit
(zgomot alb).
Un dispozitiv sau aparat care produce un semnal al carui spectru contine componente
distribuite dupa legea lui Gauss (semnal Gaussian).
##614#
02B82J/ Ce fel de semnal produce un generator de tip 'marker de frecventa'?
Un semnal dreptunghiular cu frecventa precis cunoscuta si mentinuta.
Un semnal vobulat pentru studiul raspunsului in frecventa a circuitelor.
Un semnal al carui spectru este uniform distribuit (zgomot alb).
Un semnal al carui spectru contine componente cu frecvente generate la intamplare, care
simuleaza traficul in banda respectiva.
Markerul e ca o baliza, produce un semnal de frecventa fixa, foarte stabila.

Semnalul vobulat este un semnal cu frecventa variabila, zgomotul alb este un zgomot distribuit egal
in toata banda, la TV l-am numi 'purici'.
##615#
03B82J/ La ce foloseste un generator de tip 'marker de frecventa'?
Ca frecventmetru cu citire directa pentru semnale foarte slabe (cu nivel mic).
pentru calibrarea in frecventa a receptoarelor sau a vobulatoarelor.
Ca excitator pentru emitatoarele cu modulatie de frecventa (MF).
Pentru masurarea directa a lungimii de unda a semnalelor.
Un generator 'marker de frecventa' se foloseste pentru etalonari si reglaje. De ex: O radio-baliza
225 of 249 14/11/2019, 10:15

care emite in CW lent(semnal de banda f. ingusta) pe o frecventa cunoscuta, poate fi folosita pt

reglarea receptoarelor. In loc de baliza putem folosi un generator local de frecventa foarte stabila, pt
calibrarea receporului. Vobuloscopul foloseste markeri, care apar ca niste puncte pe tubul catodic,
cu ajutorul lor se citeste caracteristica unui filtru, de ex.
##616#
04B82J/ Ce alta denumire mai folosesc radioamatorii pentru generatorul de tip 'marker de
frecventa'?
Generator de zgomot alb.
Generator vobulat (vobler).
Calibrator cu cuart.
Scala digitala.
Nu ne legam de denumirea folosita de radioamatori, fiindca asta depinde de limbaj, de unde a

invatat, de la cine, si ce formatie profesionala are.
Ne legam de concepte: 'markerul de frecventa' este un dsipozitiv/montaj/functie hardware care
genereaza un semnal cu frecventa precis cunoscuta si mentinuta.
Generatorul de zgomot alb, generand zgomot in toata banda, nu are o frecventa fixa, nu se
incadreaza.
Generatorul vobulat, genereaza un semnal, care isi modifica frecventa astfel incat 'matura' o
portiune de banda(eng. 'sweep') si apoi revine la frecventa initiala. Simplist, generatorul vobulat este
un modulator MF, pentru care semnalul modulat este un dinte de ferastrau.
Calibratorul cu cuart este un generator tip 'marker de frecventa', cuartul asugurandu-i o stabilitate
foarte buna a semnalului.
Scala digitala, este ceea ce-i spune si numele, o scala, nu un generator. Poate afisa frecventa sau
altceva. Daca scala nu doar afiseaza, ci si determina frecventa de afisat, atunci avem un
frecventmetru.
##617#
05B82K/ Ce este un dip-metru?
Un generator de tip 'marker de frecventa', asociat cu un voltmetru electronic.
Un mic receptor asociat cu voltmetru electronic.pentru masurarea nivelului.
Un oscilator RC cu frecventa variabila, caruia i se supravegheaza regimul cu un indicator
analogic
Un oscilator LC cu frecventa variabila, caruia i se supravegheaza regimul cu un indicator
analogic
Grid-dip-metrul este un mic generator de radiofrecventa, un oscilator LC de mica putere, cu un

indicator. Cand dip-metrul este apropiat de o antena care are o frecventa proprie de rezonanta, si se
variaza frecventa dip-metrului, atunci cand el ajunge la frecventa antenei(sau a altui circuit LC),
sistemele sunt acordate, si antena absoarbe din energia dip-metrului. Acest lucru este sesizabil pe
indicatorul analogic.
##618#
06B82K/ care este utilizarea principala (tipica) a dip-metrului?
226 of 249 14/11/2019, 10:15

Masurarea precisa a intensitatii campului electromagnetic.

Masurarea precisa a frecventei semnalelor slabe (cu nivel mic).
Masurarea aproximativa a puterii reflectate in circuite ne adaptate.
Masurarea aproximativa a frecventei de rezonanta a circuitelor.

##619#
07C82K/ Care este principiul de functionare a 'dip-metrului'?
Undele reflectate pe frecventa de lucru a dip-metrului scad deviatia indicatorului acestuia.
Cand circuitul oscilant masurat este la rezonanta pe frecventa dip-metrului,se modifica
deviatia indicatorului acestuia deoarece creste puterea transferata.
Cu cat puterea emitatorului este mai mare, cu atat scade curentul de reactie al
oscilatorului dip-metrului si scade indicatia pe instrumentul acestuia.
Armonicele oscilatorului dip-metrului produc o crestere a factorului de calitate Q al
circuitului masurat, fenomen pus in evidenta de instrumentul indicator.

##620#
01B91J/ Care din aparatele mentionate in continuare este cel mai probabil sa constitue un
perturbator de RF 'de banda larga'?
Intrerupator de perete pentru iluminat.
Lampa (bec) cu incandescenta.
Telefon celular.
Bormasina electrica de mana cu comutatie proasta (colector/ perii defecte).
Zgomot de radiofrecventa de banda larga genereaza orice aparat electric sau fenomen electric
generator de scantei(colectoarele sau periile uzate ale motoarelor, bujii, aparate de sudura, ruptoare
de putere, contacte uzate ale intrerupatoareleor sau ale releelor, care astfel fac arc electric, fulgere si
trasnete).De asemenea, sursele in comutatie de slaba calitate genereaza perturbatii radio.
Zgomotele se aud in radio ca niste pocnete sau sfaraituri, iar pe TV ca 'purici'.
Ca respuns la intrebare:Intrerupatorul de perete, face o singura mica scanteie la cuplare sau
decuplare, deci nu e perturbator de durata. Telefonul mobil este si el de fapt un transceiver pe
900-1800MHz, nu va perturba niciodata in RF. Becul cu incandescenta este un element rezistiv, nu
perturba niciodata electromagnetic. Bormasina, la care este specificat ca are defectiuni tipice
227 of 249 14/11/2019, 10:15

generatoare de scantei in timpul functionarii, in mod sigur este un perturbator de RF de banda larga.
Motivul fizic al acestor manifestari ne este explicat de fizica cuantica: un purtator de sarcina, in
miscare accelerata, produce un camp electromagnetic - in cazul scanteilor nu avem un curent
continuu, ci pulsuri foarte scurte de curent. Spectrul larg al undei electromagnetice generate se poate
explica aplicand tr. Fourier.
(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007 )
##621#
02B91J/ Care din aparatele mentionate in continuare este cel mai probabil sa constitue un
Aspirator de praf cu comutatie proasta (colector/ perii defecte).
Telefon celular.
perturba niciodata electromagnetic. Aspiratorul la care este specificat ca are defectiuni tipice
##622#
03B91J/ Care din aparatele mentionate in continuare este cel mai probabil sa constituie un
Uscator de par cu comutatie proasta (colector/ perii defecte).
Telefon celular.
perturba niciodata electromagnetic. Uscatorul de par la care este specificat ca are defectiuni tipice
228 of 249 14/11/2019, 10:15

##623#
04C91/Daca receptia in banda de radiodifuziune in unde medii este interferata 'pe canalul
imagine'de catre un emitator de amator din apropiere, in ce banda este cel mai probabil ca lucreaza
acesta?
UHF.
VHF.
29 MHz.
1,8 MHz.
Din cauza ca radioreceptorul de radiodifuziune are un demodulator, semnalul rezultat in difuzor, si

care perturba auditiv, este in domeniul audio. Pentru ca zgomotul suparator sa fie in audio, trebuie
ca frecventa de radiodifuziune(fRD) si frecventa radioamatorului(fA) sa fie foarte apropiate, astfel
incat unul din produsele de amestec fRD - fA sau fA - fRD sa fie in audio.
Daca receptorul e superheterodina, si mixajul nedorit se produce in mixere, el trece mai greu fiindca
mixerele sunt urmate de filtre trece-banda care il opreste. Insa aceste filtre nu sunt ideale, si mai ales
fiindca in mixer se produc multe variante de amestec, frecventa imagine trece daca cele doua
emitatoare receptionate sunt foarte apropiate ca frecventa.
Banda de radiodifuziune UM fiind intre cateva sute de KHz si 2.5MHz, radioreceptorul este cel mai
probabil sa fie in banda de 1.8MHz.
##624#
05B91/ Ce gen de perturbatii este cel mai probabil (si caracteristic) daca intr-un receptor TV
perturbatorul de RF patrunde direct in modulul de FI (calea comuna)?
Imaginea este perturbata.
Numai sunetul este perturbat.
Canalele se comuta haotic.
Receptia este total blocata.
Problema asta pare a fi problema pentru depanatorii de TV, trebuie sa cunosti cate ceva despre
semnalul video-complex si macar schema bloc a receptorului TV.
FI = frecventa intermediara, iar cale comuna = sunet+imagine.
'Perturbatorul de RF' nefiind clar ce modulatie are, ce largime de banda, nu prea se poate raspunde.
Las rezolvarea deschisa celor care cunosc bine tema.
##625#
06C91K/ Oscilatiile parazite in emitatoarele de amator constituie una din tipurile de interferente
(RFI) posibile.Acestea se caracterizeaza prin: (alegeti raspunsul cel mai complet.)
Sunt totdeauna pe o frecventa mult mai mare decat cea de lucru.
Sunt totdeauna pe o frecventa mai mica decat cea de lucru.
229 of 249 14/11/2019, 10:15

Sunt totdeauna pe o frecventa multiplu celei de lucru.

Frecventa lor nu este totdeauna legata direct de cea de lucru.
Oscilatiile parazite sunt generate de apropierea unor elemente de carcasa(capacitati parazite), chiar
oscilatii mecanice, defectiunea unor componente asa ca nu sunt previzibile. Daca ar exista o regula
pentru aceste oscilatii, ar exista si filtre pentru ele si am avea echipamentele perfecte. Din aceasta
cauza raspunsurile cu 'totdeauna' sunt gresite.
##626#
07D91K/ Oscilatiile parazite in emitatoarele de amator constituie una din tipurile de interferente
Pot sa nu fie permanente si nici pe frecventa constanta.
Totdeauna sunt permanente si pe frecventa constanta.
Totdeauna sunt sporadice dar pe frecventa constanta.
Totdeauna sunt pe frecventa constanta.
pentru aceste oscilatii, ar exista si filtre pentru ele si am avea echipamentele perfecte. Din aceasta
cauza raspunsurile cu 'totdeauna' sunt gresite.
##627#
08C91K/ Oscilatiile parazite in emitatoarele de amator constituie una din tipurile de interferente
Sunt totdeauna pe o frecventa foarte stabila, dar mult mai mare decat cea de lucru.
Frecventa lor nu este totdeauna legata direct de cea de lucru si nu este stabila.
Frecventa lor nu este totdeauna legata direct de cea de lucru, dar este foarte stabila.
Sunt totdeauna pe o frecventa foarte stabila, dar mai mica decat cea de lucru.
pentru aceste oscilatii, ar exista si filtre sau alte contramasuri pentru ele si am avea echipamentele
perfecte. Din aceasta cauza raspunsurile cu in care se declara o caracteristica a perturbatiei ca fiind
determinista - 'totdeauna sunt' - sunt gresite.
##628#
09B91/ Ce se intelege prin 'Compatibilitate Electromagnetica'? (Alegeti raspunsul cel mai complet.)
Situatia in care polarizarea antenei de receptie corespunde cu polarizarea undei
receptionate.
Situatia in care polarizarea undei directe corespunde cu polarizarea undei reflectate.
Situatia in care polarizarea undelor emise corespunde celei optime pentru propagarea pe
traseul respectiv.
Situatia in care echipamentele (aparatele) de RF care functioneaza in vecinatate nu se
230 of 249 14/11/2019, 10:15

perturba reciproc.
CEM nu are nicio legatura cu vreo polarizare, deci se elimina din start 3 raspunsuri gresite.
Compatibilitatea electromagnetica este situatia in care echipamentele in cauza nu genereaza
perturbatii echipamentelor din jur, si pot functiona in parametri chiar daca 'incaseaza' un nivel
moderat de perturbatii de la echipamentele din jur.
##629#
01B92/ O emisiune cu semnal pur sinusoidal:
Nu produce niciodata interferente.
Poate contine armonice care sa produca interferente.
Poate contine semnale ne dorite, care sa produca interferente.
Poate produce interferente.
Semnalul pur sinusoidal, foarte corect si ne-perturbator in sinea lui, poate fi un element perturbator,
depinde unde este generat si ce rezultate aduce. Ex.: Semnal sinusoidal de 50Hz produce brum.
Semnal sinusoidal cu frecventa apropiata postului produce interferente.
De regula, orice semnal produce interferente, trebuie doar pus la locul potrivit.
##630#
02C92K/ Intr-un emitator se foloseste un oscilator cu cuart pe 8MHz, urmat de mai multe
multiplicatoare, din care primele trei sunt: x2; x2; x3. In acest caz daca nu se iau masuri speciale, se
pot produce interferente in vecinatate, cel mai probabil in:
Receptoarele pe 3,5 MHz.
Receptoarele de Radiodifuziune MF (88-108 MHz).
Emitatoarele de 10MHz.
In niciunul din cazurile celelalte.
Lantul de multiplicare Q -> x2 -> x2 -> x3, unde iesirea unui multiplicator este legata la intrarea
urmatorului produce urmatoarele frecvente:
8MHZ -> 16MHz -> 32MHz -> 96MHz
Se observa ca 96MHz 'cade' in intervalul 88-108MHz, unde va produce interferente. In 'vecinatate'
cel mai probabil se vor gasi receptoare de radiodifuziune(la vecini).
##631#
03C92J/ Oscilatiile parazite pe frecvente mai mici decat cea de lucru pot apare:
Pe frecventa de rezonanta proprie a condensatoarelor de decuplare.
Pe frecventa de rezonanta proprie a conexiunilor montajului.
Pe frecventa de rezonanta proprie a socurilor de RF.
Pe frecventa de rezonanta proprie a condensatoarelor de cuplaj.
231 of 249 14/11/2019, 10:15

##632#
04C92J/ Oscilatiile parazite pe frecvente mai mari decat cea de lucru pot apare:
Pe frecventa de rezonanta proprie a condensatoarelor de decuplare.
Pe frecventa de rezonanta proprie a conexiunilor montajului.
Pe frecventa de rezonanta proprie a socurilor de RF.
Pe frecventa de rezonanta proprie a condensatoarelor de cuplaj.
##633#
05C92K/ Intr-un emitator se foloseste un oscilator cu cuart pe frecventa de 12MHZ, urmat de mai
multe multiplicatoare, din care primele trei sunt: x2; x2; x2. In acest caz daca nu se iau masuri
speciale, se pot produce interferente in vecinatate, cel mai probabil in:
Receptoarele pe 3,5 MHz.
Receptoarele de Radiodifuziune MA in unde medii.
Receptoarele de TV in canalele UHF.
Receptoarele de Radiodifuziune MF (88 - 108MHz).
Lantul de multiplicare Q -> x2 -> x2 -> x2, unde iesirea unui multiplicator este legata la intrarea
urmatorului produce urmatoarele frecvente:
12MHZ -> 24MHz -> 48MHz -> 96MHz
Se observa ca 96MHz 'cade' in intervalul 88-108MHz, unde va produce interferente.
##634#
06C92L/ Care din tipurile de semnal mentionate in raspunsuri prezinta cea mai mare probabilitate
de a perturba un amplificator audio 'hi-fi' din vecinatate?
Modulatie de frecventa (MF).
Modulatie de faza (MP)
Telegrafie prin deviatie de frecventa.
Modulatie de amplitudine (MA).
Semnalele MA pot fi demodulate de componente semiconductoare, care au capacitati de jonctiune,

astfel informatia audio MA intra in paralel cu semnalul audio util(muzica)
Modulatiile de faza si frecventa necesita detectoare mai complicate, nu este suficienta o jonctiune
polarizata la limita, ca in cazul MA.
Totusi acest neajuns nu este specific schemelor Hi-Fi serioase.
##635#
Modulatie de frecventa (MF).
Modulatie de faza (MP)
Modulatie cu banda laterala unica (SSB).
Manipulatie telegrafica prin deviatie de frecventa.
232 of 249 14/11/2019, 10:15


SSB fiind un tip de modulatie MA, poate sa perturbe un amplificator audio mai debil, chiar si numit
'Hi-Fi', insa amplificatoarele audio serioase sunt pline de ecranaje, filtre si reactii negative, astfel
incat sa nu prinda toate posturile.
##636#
Modulatie cu dubla banda laterala (DSB).
Modulatie de frecventa.
Modulatie de faza
Modulatie unghiulara.

DSB fiind un tip de modulatie MA, poate sa perturbe un amplificator audio mai debil, chiar si numit
'Hi-Fi', insa amplificatoarele audio serioase sunt pline de ecranaje, filtre si reactii negative, astfel
incat sa nu prinda toate posturile.
##637#
01C93/ Este stabilit ca perturbati o 'statie' de ascultare 'HI-FI' din vecinatate si ca zgomotele
rezultate se aud in difuzoare (boxe) chiar daca aceasta este oprita (ne alimentata). Care este
remediul cel mai probabil?
Se va reface acordul transmatchului pentru o capacitate de iesire mai mare.
Se va reface acordul transmatchului pentru o capacitate de iesire mai mica.
Ecranarea firelor de legatura cu boxele la aparatul perturbat.
Suplimentarea filtrului de retea la statia dumneavoastra.
Este clar ca firul catre boxe se comporta ca o antena, iar sunetul se obtine prin demodulare direct pe
bobina boxei. Trebuie ecranat conductorul, astfel incat sa nu se mai comporte ca o antena.
##638#
02B93/ Care este prima masura pe care se recomanda sa o luati daca sunteti sesizat ca perturbati in
vecinatate?
Va asigurati ca in locuinta dumneavoastra nu produceti asemenea perturbatii.
Deconectati de la retea echipamentele proprii de emisie.
Anuntati telefonic serviciul de protectie a radioreceptiei.
Cautati sa identificati care este radioamatorul din vecinatate care perturba.
233 of 249 14/11/2019, 10:15

Daca sunteti sesizat ca perturbat, nu auncati pisica peste gard! Poate fara sa vreti, perturbati si nu ati
observat. Cooperati! In primul rand cereti celui care va sesizeaza sa va descrie cat de clar poate
simptomele perturbatiei(va aude vocea, poate reproduce bucati de QSO, aude telegrafie, etc.). Va
asigurati ca nu produceti perturbatii. Decuplarea echipamentelor de la retea nu rezolva, perturbatiile
pot fi prin retea sau mai ales radio, si poate lucrati de pe acumulatori, si oricum veti dori sa lucrati in
continuare de la retea. Daca insa oprirea totala a echipamentelor nu face sa dispara perturbatia,
sunteti sigur ca ea nu provine de la echipamentele de radio.
##639#
03C93/ Socul de RF bifilar pe ferita montat la borna de antena a receptorului TV perturbat (braid-
breaker) reduce efectul perturbatorilor:
De orice natura, daca patrund prin cablul coaxial al antenei.
Care circula in antifaza pe cablul coaxial.
Care circula in faza pe cablul coaxial.
Numai pe cele de tip 'de banda larga'.
##640#
De ce in zone muntoase, radiourile din automobile receptioneaza bine programele AM insa cele FM
vin foarte slab sau chiar deloc?
Satelitii de deasupra nu functioneaza
Frecventele folosite de emitatoarele AM se propaga prin unda spatiala si de suprafata in
acelasi timp
Emitatoarele FM lucreaza cu puteri scazute
Efectul de creasta nu este evident
(Contributor: YO6OWN - adaptare dupa qrz.com, 2007)
Programele AM sunt emise in unde lungi sau scurte. Undele lungi pot ocoli obstacole cum ar fi
muntii, fiindca λ/2 e mult mai mare decat inaltimea muntilor. Daca emisiunea este in US, beneficiem
de multiple refelexii pe ionosfera, avem unda spatiala si de suprafata.
Programele FM sunt emise in UUS care au particularitatea ca se propaga similar cu razele de
lumina, iar in munti vom avea destule zone umbrite radio, unde receptia este zero.
Raspunsul cu satelitii e gresit, deoarece functionarea satelitilor nu depinde daca un automobil este la
munte sau nu, iar ei fiind deasupra, fara obstacole intre satelit si receptorul de la sol, semnalul e tot
timpul 59. Satelitii care emit posturi radio emit in digital nu in FM.
Emitatoarele FM comerciale lucreaza cu puteri foarte mari, si cu antene bune.
Efectul de creasta e valabil doar in FM(intrebarea se refera si la posturi AM)
##641#
Semnalul audio este un semnal sinusoidal?
da
nu
din cand in cand
doar cand sursa genereaza semnal sinusoidal
(Contributor: YO5OWN, Sacele, 2004)
234 of 249 14/11/2019, 10:15

Semnalele audio nu sunt sinusoidale, ele se pot descompune teoretic/matematic intr-o suma de
semnale sinusoidale. Exista cazul particular rar cand semnalul audio este un semnal sinusoidal
generat tehnic in banda audio.
##642#
Urmarind fenomenul de propagare, se observa un fenomen la receptia intr-un loc a undelor emise de
un singur emitator, insa ajunse la receptor pe doua cai separate, diferite ca lungime. Care este
fenomenul si cum se explica?
fading interferential - se produce interferenta celor doua unde care in punctul de
interferenta ajung cu diferenta de faza.
reflexie-oglinda - cele doua unde de frecventa identica se reflecta in punctul de intalnire,
astfel incat se culege semnal foarte slab in antena
nu exista doua cai de propagare pentru unda radio, este nonsens
pierdere colaterala de unda radio - pe calea mai lunga atenuarea este destul de mare, iar la
receptor cele doua unde insumate dau un semnal foarte slab
Sa analizam undele ajunse la receptor pe doua cai diferite, din punctul de vedere al parametrilor
A(amplitudine), f(frecventa), φ(faza).
A scade cu distanta, din cauza atenuarii. Unda receptionata pe calea lunga are A1 mai mic decat A2
al undei receptionate pe calea scurta.
Frecventa semnalului nu se schimba cu distanta - de ex. postul national radio se receptioneaza la
aceeasi frecventa in Bucuresti, Oradea sau Viena.
Faza φ variaza cu distanta emitator-receptor, din cauza lungimii de unda λ
La receptor cele doua unde ajung ca A1(sin 2πf*t + &phi1) si A2(sin 2πf*t + &phi2); Daca undele la
receptie sunt sinfazate, adica &phi1 = &phi2, atunci receptorul culege suma semnalelor - emitatorul
se aude puternic. Daca undele la receptie sunt in antifaza, &phi1 = &phi2 + 180°, atunci semnalele
se atenueaza unul pe celalalt, receptorul culege diferenta semnalelor, iar emitatorul se aude slab, sau
chiar deloc.
In US, din cauza ca ionosfera este in miscare, conditiile de propagare variaza permanent la distante
mari, calea pe care o parcurge semnalul variaza in timp, si de aici se poate ajunge la asa-numitul
QSB - atenuare variabila a semnalului receptionat - amplitudinea creste si scade periodic, mai lent
sau mai rapid. Aceasta atenuare (fading in limba engleza) produsa de interferenta semnalelor ajunse
la receptor pe mai multe cai se numeste fading interferential.
Celelalte variante de raspus nu sunt bune pentru ca: reflexie-oglinda nu exista, undele se pot reflecta
pe un mediu diferit(ionosfera, sol, apa) dar nu pe antena. ; Exista nu doua, ci in functie de conditiile
235 of 249 14/11/2019, 10:15

de propagare, de la 0 la multe cai de propagare; Varianta cu 'pierderea colaterala' e o atragere in

capcana, deoarece desi raspunsul suna corect, nu este, fiindca nu se tine seama de parametrul φ care
e hotarator.
##643#
Ce se intampla daca unda radio care pleaca din antena are frecventa mai mare decat frecventa
critica?
trece prin ionosfera
este absorbita de ionosfera
frecventa este schimbata de ionosfera intr-una mai mica
este reflectata catre sursa
(Contributor: YO6OWN - adaptare dupa eham.net, 2007)
MUF - Maximum Usable Frequency - este frecventa maxima folosibila la care se mai intampla
reflexia pe ionosfera. Peste MUF, unda penetreaza ionosfera si se pierde in spatiu.
Se face analogia cu refractia razei de lumina la interfata dintre doua medii - apa si aer de exemplu.
Raza de lumina emisa din apa, aflata la un unghi mic fata de verticala, iese din apa si este vizibila de
afara, din aer. Daca unghiul pe care il face raza de lumina cu verticala este mai mare de un unghi
critic, raza se reflecta pe interfata si de afara nu o vedem.
La unda radio, si frecventa poate fi variata in limite largi, fata de lumina unde spectrul vizibil este
relativ ingust.
##644#
Care este avantajul folosirii CI(circuite integrate) in locul tuburilor electronice in circuite?
CI combina mai multe functii intr-o capsula
CI pot folosi semnale de intrare de mare putere
CI pot functiona cu tensiuni mult mai inalte
CI rezista la temperaturi mai inalte
(Contributor: YO6OWN - adaptare dupa eham.net, 2007)
Avantajul tuburilor: Tuburile nu sunt afectate de atacul la intrare cu semnal de putere, functioneaza
la tensiune inalta, regimul nominal de functionare este la temperatura mare, unde se poate obtine cu
usurinta o termostatare foarte buna(tubul poate fi tinut mai usor la 200°C cand temperatura urca la
90°C - bate soarele de vara pe echipament, fata de semiconductoare, care sunt greu de termostatat la
25°C cand temperatura ambianta creste peste 30°C). De asemenea, tubul, inainte sa se defecteze,
semnalizeaza o perioada de timp(se inroseste, praful de pe el se incinge si pute), fata
semiconductoare, care se defecteza practic instant. Tuburile sunt insa elemente cu un grad de
complexitate scazut, intr-un balon de sticla incapand 1,2 sau 3 elemente active, si de consum
energetic mare. Circuitul integrat ofera o complexitate foarte ridicata a functiilor implementate, la
un pret de cost foarte scazut, consum foarte mic, dimensiuni mecanice foarte mici. CI lucreaza la
tensiuni scazute, nepericuloase comparativ cu tensiunile de sute de V ale tuburilor si temperaturi in
jurul temperaturii ambiante.
##645#
Ce este un frecventmetru numeric?
Este un aparat numeric pentru masurarea frecventei, functionarea lui consta in numararea
perioadelor semnalului a carui frecventa se masoara, intr-un interval de timp
236 of 249 14/11/2019, 10:15

Este un aparat numeric care masoara raportul frecventa / metru

Este o intrebare capcana nu exista decat frecventmetre digitale
Este un aparat numeric care masoara produsul frecventa * metru
(Contributor: YO3HAF, Bucuresti, 2005)
Este un frecventmetru care obtine frecventa semnalului folosind o metoda digitala de numarare a
perioadelor, si afiseaza rezultataul in mod alfanumeric.
##646#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga la dreapta: maro-negru-galben-
argintiu
10K, toleranta 10%

100K, toleranta 10%
120 ohm, toleranta 20%
1K2, toleranta 10%
(Contributor: YO5OWN, Brasov, 2004)
1-0-4-10% = 10 * 104 Ω 10% = 100kΩ 10%

##647#
In cazul unei surse de curent de cine depinde curentul de scurtcircuit?
de grosimea conductorului pe sursa
de capacitatea metrica a sursei in tensiune
de rezistenta interioara si tensiunea sursei
de curentul de repaus
(Contributor: YO6GZI, Sacele, 2004)
Curentul de Sc.C., cand R sarcina = 0, este Isc.c.= E/Ri

Se vede acum clar de cine depinde.
##648#
Cu ce viteza se propaga undele electromagnetice?
330 m/s
3*108m/s
1024 bit/s
29976 m/s
Cu viteza luminii, c = 3 * 108 m/s

237 of 249 14/11/2019, 10:15

##649#
Ce se intampla cu o bobina plasata in camp magnetic variabil?
se roteste in sensul liniilor de camp
se incarca pozitiv
oscileaza
in bobina apare o tensiune indusa
apare tensiunea indusa u = δΦ/δt

##650#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga spre dreapta: auriu-orange-negru-
albastru
60K, toleranta 10%

60K, toleranta 5%
61K, toleranta 5%
6K3, toleranta 10%
Se incepe de la inelul cel mai apropiat de terminal: albastru-negru-orange-auriu: 60 * 103 Ω 5% =

60KΩ, 5%
##651#
Cati Hertzi(Hz) sunt intr-un kilohertz(kHz)?
10-3
1000
106
10000
Multiplicatorul k(kilo) este 1000. 1kHz = 1000Hz

##652#
Cati Hz sunt intr-un GHz?
100
109
10-9
106
238 of 249 14/11/2019, 10:15


##653#
Care este tensiunea de prag in cazul unei diode cu Germaniu(Ge)?
0,6V
0,2V
1,2V
3V
0.2 Ge, 0.6 Si, 1.2V LED, 3V sau mai mult unele LED-uri ultrabright de generatie noua.
##654#
Care este valoarea rezistorului din figura urmatoare? De la stanga la dreapta: maro-negru-orange-
argintiu
10K, toleranta 10%

1K, toleranta 10%
1000 ohm, toleranta 10%
1K2, toleranta 10%
1-0-3-10% = 10 * 103 Ω 10% = 10KΩ 10%

##655#
Care este unitatea de masura a campului electric?
V/m
E
Kg
F
Aceasta este din definitie. Daca ai gresit, poate nu ai indicat niciun rezultat, sau poate nu ai fost
atent.
##656#
Care este valoare rezistentei R?
239 of 249 14/11/2019, 10:15

560 Ω
1120 Ω
840 Ω
1680 Ω
(Contributor: Publicat in YO/HD Antena)
##657#
Vechile receptoare radio cunoscute ca si 'cu cristale' depindeau in functionare de energia generata
de...
liniile de forta magnetice
celule solare
semnalul radio venit chiar de la statia de emisie
baterii de 4.5V
(Contributor: YO6OWN - adaptare dupa qrz.com, 2007)
##658#
Ce este tensiunea de strapungere a unui material izolator?
tensiunea la care o descarcare electrica prin materialul testat lasa o mica gaura;
tensiunea la care esantionul de material izolator supus testului de strapungere nu-si mai
pastreaza proprietatea izolatoare, fenomen manifestat prin aparitia unui curent prin dielectric.
tensiunea la care apar scantei specifice de culoare albastra;
tensiunea la care dipolii dielectricului se orienteaza intr-o directie unica, formand o
structura cristalina cu remanenta mare.
##659#
Avem o sursa de c.c. pe a carei placuta scrie: Vcc = 12V, I = 1200A. Putem pune pe sursa, ca un
consumator, un rezistor cu rezistenta de 1kΩ si puterea Pmax=1W, fara sa-l distrugem?
da, fiindca puterea disipata pe rezistenta e sub Pmax
da, fiindca puterea data de sursa este mai mare decat 1W consumat de rezistor
nu, rezistorul se va supraincalzi si se va arde
nu, fiindca puterea data de sursa este mult mai mare decat 1W cat poate suporta rezistorul
Am propus problema aceasta, fiindca exista mitologia 'Am avut o sursa cu un amperaj prea mare, si
a bagat prea mult curent pe consumator, care s-a ars' sau 'Sursa a fost prea puternica pentru saracul
consumator si i-a rupt gatul/hi/'
Sa calculam:
Curentul prin rezistor este I=U/R = 12V/1kΩ = 12mA;
Puterea disipata pe rezistor: P=U*I = 12V * 12mA = 0.144W. Cum P mai mic decat Pmax, suntem
240 of 249 14/11/2019, 10:15

siguri ca rezistenta va functiona in parametri.

Se observa ca curentul I nu depinde de cat curent poate sa debiteze sursa, rezistorul 'isi trage cat ii
trebuie', adica I=U/R. Ca sa crestem curentul, trebuie sa crestem tensiunea.
NOU: Afisarea acoperirii programei, pe subcapitole, cu intrebari din baza de date.
Valorile sunt calculate, nu completate de mana, deci fara trucuri depasite cu productivitatea la
hectar.
Tineti cont ca in unele cazuri, de ex. radiotehnica pentru clasa I si II la subcapitolul Legea lui Ohm
si altele similare e normal sa nu fie intrebari, ANCOM specifica intrebari de dificultate sporita. In
alte cazuri nu sunt intrebari inca, ele nu cresc singure, trebuie facute, asa ca accept propuneri cu
placere.
acoperire programa HAREC radiotehnica, clasa I, II [rev. nov. 2017]
PROGRAMA DE EXAMINARE conform cerintelor CEPT, pentru obtinerea certificatului

armonizat de radioamator (HAREC)
PROGRAMA ANALITICA DE EXAMINARE DETALIATA
A) PROBLEME CU CONTINUT TEHNIC
CAPITOLUL 1
NOTIUNI TEORETICE DE ELECTRICITATE, ELECTROMAGNETISM SI RADIO
1.1. Conductibilitatea
5- Conductoare, semiconductoare si izolatoare
2- Curentul, tensiunea si rezistenta
9- Unitatile de masura Amper, Volt, Ohm
16- Legea lui Ohm
13- Legile lui Kirchhoff
16- Puterea electrica
1- Wattul
10- Energia electrica
15- Capacitatea unei baterii [ A x h ]
1.2. Surse de electricitate

20 Surse de tensiune, surse de tensiune electromotoare, curentul de scurtcircuit, rezistenta interna,
tensiunea la borne
0 Conectarea serie si paralel a surselor de tensiune
1.3. Campul electric

4- Nivelul campului electric
2- Unitatea de masura volt/metru
0- Ecranarea campurilor electrice
1.4. Campul magnetic

10- Campul magnetic ce inconjoara un conductor parcurs de curent electric
241 of 249 14/11/2019, 10:15

0- Ecranarea campurilor magnetice
1.5. Campul electromagnetic

2- Undele radio ca unde electromagnetice
1- Viteza de propagare si relatia dintre frecventa si lungimea de unda
7- Polarizarea campului electromagnetic
1.6. Semnale sinusoidale

0- Reprezentarea grafica in timp
8- Valori instantanee, amplitudine [ Emax ], valoarea eficace (RMS) si valoarea medie
6- Perioada si durata unei perioade
8- Frecventa
2- Unitatea de masura a frecventei (Hertz)
13- Diferenta de faza dintre doua semnale sinusoidale
1.7. Semnale nesinusoidale, zgomot

1- Semnale audio
3- Semnale dreptunghiulare (extra: triunghiulare, dinte de ferastrau)
0- Reprezentarea grafica in domeniul timp
7- Componenta continua, unda fundamentala si armonicile superioare
2- Zgomot (zgomotul termic al receptorului, banda de zgomot, densitatea de zgomot, puterea
zgomotului in banda receptorului)
l.8. Semnale modulate

0- Modulatia telegrafica (CW)
1- Modulatia de amplitudine (AM)
3- Modulatia de faza , modulatia de frecventa (FM) si modulatia cu banda laterala unica (BLU)
0- Deviatia de frecventa si indicele de modulatie
3- Purtatoarea, benzile laterale si largimea de banda
2- Modulatia de amplitudine cu banda laterala unica (SSB)(s-a scos din programa)
1- Purtatoare, benzi laterale si largime de banda(s-a scos din programa)
1- Forme de unda pentru semnale CW, AM, BLU si FM (prezentare grafica)
0- Spectrul pentru semnale CW, AM si BLU (prezentare grafica)
0- Modulatii digitale: FSK, 2-PSK, 4-PSK, QAM
0- Modulatia digitala: debit binar, debit per simbol (debitul Baud) si largime de banda
0- Corectia CRC si retransmisii (de exemplu packet radio), corectia FEC (de exemplu Amtor FEC)
1.9. Puterea si energia

0- Puterea semnalelor sinusoidale
0- Rapoarte de puteri corespunzatoare urmatoarelor valori (pozitive si negative): 0 dB, 3 dB, 6 dB,
10 dB si 20 dB
0- Raportul puterilor de intrare/iesire in dB ale unor amplificatoare si/sau atenuatoare conectate in
cascada
1- Adaptarea (transferul maxim de putere)
2- Relatia dintre puterea de intrare, puterea de iesire si randament
0- Puterea la varf de modulatie (PEP)
1.10. Procesarea digitala de semnal (DSP)

0- Esantionarea si cuantizarea
0- Rata minima de esantionare (frecventa Nyquist)
242 of 249 14/11/2019, 10:15

0- Convolutia (in domeniul timp / in domeniul frecventa, reprezentare grafica)

0- Filtre contra zgomotului de cuantizare, filtre de refacere a semnalului
0- Conversia digital / analogica, analogic / digitala
CAPITOLUL 2
COMPONENTE
2.1. Rezistorul
2- Unitatea de masura (Ohm)
8- Rezistenta
3- Caracteristica curent/tensiune
0- Disipatia de putere
2- Coeficienti pozitivi si negativi de temperatura (CPT si CNT)(s-a scos din programa)
2.2. Condensatorul
6- Capacitatea
2- Unitatea de masura a capacitatii (Faradul)
1- Relatia dintre capacitate, dimensiuni si dielectric (numai tratare calitativa)
0- Reactanta
0- Defazajul dintre tensiune si curent
1- Caracteristicile condensatoarelor fixe si variabile: cu dielectric aer, mica, plastic, ceramica si a
condensatoarelor electrolitice(s-a scos din programa)
0- Coeficientul de temperatura (s-a scos din programa)
1- Curentul de fuga(s-a scos din programa)
2.3. Bobina
1- Inductia(s-a scos din programa) Autoinductia
0- Unitatea de masura a inductantei (Henry)
16- Efectul asupra inductantei al numarului de spire, al diametrului, al lungimii si al materialului din
care este facut miezul (numai tratare calitativa)
0- Reactanta
0- Defazajul dintre tensiune si curent
0- Factorul Q
0- Efectul pelicular(s-a scos din programa)
2- Pierderi in miezul bobinei(s-a scos din programa)
2.4. Transformatoare - aplicatii si utilizare

2- Transformatorul ideal
1- Relatia dintre raportul numarului de spire N si:
9- Raportul tensiunilor
6- Raportul curentilor
5- Raportul impedantelor (numai tratare calitativa)
4- Transformatoare
2.5. Diode
8- Utilizare si aplicatii ale diodelor
6- Dioda redresoare, dioda Zener, diode luminiscente (LED), dioda varicap
0- Tensiunea inversa, curent si putere
2.6. Tranzistorul
243 of 249 14/11/2019, 10:15

4- Tranzistoare PNP si NPN

0- Factorul de amplificare
20- Tranzistorul cu efect de camp versus tranzistorul bipolar (controlul in tensiune versus in curent)
0- Rezistenta dintre poarta si sursa(s-a scos din programa>
- Tranzistorul in:
1- Conexiune cu emitorul comun (sursa comuna)
1- Conexiune cu baza (poarta) comuna
1- Conexiune cu colectorul comun (drena comuna)
0- Conexiune Darlington (extra-curricular)
0- Impedantele de intrare si iesire in conexiunilor de mai sus(s-a scos din programa)
0- Metode de polarizare in conexiunilor de mai sus(s-a scos din programa)
Disipatia de caldura (s-a scos din programa)
5- Transfer termic semiconductor-capsula, capsula-radiator, coeficienti termici(s-a scos din
programa)
2- Materiale speciale: Ceramica cu oxid de Be(s-a scos din programa)
2.7. Diverse
6- Dispozitive simple termoionice (tuburi electronice)
0- Tensiuni si impedante pentru etaje de inalta tensiune, transformari de impedanta
18- Circuite integrate digitale simple, inclusiv amplificatoare operationale
2- Circuite integrate liniare(s-a comasat cu subiectul anterior)
CAPITOLUL 3
CIRCUITE
3.1. Combinatii de componente

16- Circuite serie si paralel cu rezistoare, bobine, condensatoare, transformatoare si diode
32- Curentii si tensiunile in aceste circuite
0- Impedanta acestor circuite(s-a scos din programa)
1- Comportamentul real (nu ideal) al rezistorului, condensatorului si bobinei la frecvente inalte
3.2. Filtre
0- Circuite acordate serie si paralel
8- Impedanta acestor circuite
0- Caracteristica de frecventa
3- Frecventa de rezonanta
10- Factorul de calitate al unui circuit acordat
0- Largimea de banda
0- Filtru trece banda
5- Filtru trece-jos, trece-sus, trece-banda si opreste-banda alcatuite din componente pasive
1- Caracteristica de frecventa a filtrelor
0- Filtru Pi si filtru T
0- Cristalul de cuart
0- Efecte datorita caracteristicilor reale (nu ideale) al componentelor
0- Filtre digitale (vezi sectiunile 1.10 si 3.8)
244 of 249 14/11/2019, 10:15

3.3. Surse de alimentare

0- Circuite redresoare monoalternanta si dubla alternanta si puntea redresoare
5- Circuite de netezire
9- Circuite stabilizatoare in surse de alimentare de mica putere
0- Surse de alimentare in comutatie, izolare galvanica si EMC
3.4. Amplificatoare
0- Amplificatoare de joasa si de inalta frecventa
8- Factorul de amplificare
0- Caracteristica amplitudine/frecventa si largimea de banda (banda larga vs. etaje acordate)
4- Regimul de functionare in clasele A, A/B, B, C
3- Armonici (distorsiuni de neliniaritate), distorsiuni de intermodulatie, etaje de amplificare
supramodulate
3.5. Detectoare
1- Detectoare pentru AM
0- Detectorul cu dioda
1- Detectorul de produs si oscilatoare de "batai"
2- Detectoare pentru FM
0- Detectorul pe panta(s-a scos din programa)
0- Discriminatorul Foster-Seeley(s-a scos din programa)
0- Detectoare pentru CW/SSB(s-a scos din programa)
3.6. Oscilatoare
0- Reactie (oscilatii produse intentionat sau nu)
3- Factorii care afecteaza frecventa si stabilitatea oscilatiei
9- Oscilatorul LC
1- Oscilatoare cu cristal, oscilatorul overtone
0- Oscilator controlat in tensiune (VCO)
0- Zgomotul de faza
3.7. Bucla blocata in faza (PLL)

6- Bucla de control cu circuit de comparare a fazei.
0- Sinteza de frecventa cu divizoare programabile in bucal de reactie
3.8. Procesoare digitale de semnal (sisteme DSP)

0- Topologii de filtre cu raspuns finit (FIR) si infinit (IIR)
0- Transformata Fourier (discreta, rapida cu prezentare grafica)
0- Sinteza digitala directa
CAPITOLUL 4
RECEPTOARE
4.1. Tipuri
5- Receptorul superheterodina cu simpla si dubla schimbare de frecventa
3- Receptoare cu conversie directa
4.2. Scheme bloc

1- Receptorul CW (AlA)
245 of 249 14/11/2019, 10:15

0- Receptorul AM (A3E)
9- Receptorul SSB pentru telefonie cu purtatoare suprimata (J3E)
0- Receptorul FM (F3E)
4.3. Modul de operare si functionare al urmatoarelor etaje (se trateaza numai schema bloc)
0- Amplificatorul RF (cu banda fixa sau acordabila)
1- Oscilatorul (fix si variabil)
0- Mixerul
0- Amplificatorul de frecventa intermediara
0- Limitatorul
0- Detectorul, inclusiv detectorul de produs
0- Oscilatorul de batai(scos din programa)
0- Calibratorul cu cristal(scos din programa)
0- Amplificatorul de joasa frecventa (audio)
0- Controlul automat al amplificarii
0- S-metrul
0- Squelch-ul
4.4. Caracteristicile receptoarelor (descriere simpla)

0- Canalul adiacent
0- Selectivitatea
0- Sensibilitatea, zgomotul receptorului, factorul de zgomot
0- Stabilitatea
0- Frecventa imagine
0- Desensibilizarea / blocarea
0- Intermodulatia; modulatia incrucisata
0- Mixarea reciproca (zgomotul de faza)
CAPITOLUL 5
EMITATOARE
5.1. Tipuri
4- Emitatoare cu si fara translatare de frecventa
1- Multiplicarea de frecventa
5.2. Scheme bloc

1- Emitatorul CW (A1A)
0- Emitatorul SSB pentru telefonie cu purtatoare suprimata (J3E)
0- Emitatorul FM (F3E)
5.3. Modul de operare si functionare al urmatoarelor etaje (se trateaza numai schema bloc)
0- Mixerul
4- Oscilatorul
0- Separatorul
0- Driver-ul
0- Multiplicatorul de frecventa
1- Amplificatorul de putere
0- Adaptarea la iesire
0- Filtrul de iesire (filtrul pi)
246 of 249 14/11/2019, 10:15

3- Modulatorul de frecventa
6- Modulatorul SSB
0- Modulatorul de faza
0- Filtrul cu cristale
5.4. Caracteristicile emitatoarelor (descriere simpla)

0- Stabilitatea de frecventa
4- Largimea benzii de RF
0- Benzile laterale
0- Gama frecventelor audio
0- Neliniaritatea (distorsiuni armonice si de intermodulatie)
0- Impedanta de iesire
6- Puterea de iesire
0- Randamentul
4- Deviatia de frecventa
4- Indicele de modulatie
0- Clicsuri de manipulatie si chirp-uri
0- Supramodulatia in benzile laterale si splatter (frecvente nedorite in benzile laterale)
0- Radiatii de inalta frecventa spurioase
0- Radiatia cutiei
0- Zgomotul de faza
CAPITOLUL 6
ANTENE SI LINII DE TRANSMISIUNE
6.1. Tipuri de antene

3- Dipolul in jumatate de unda alimentat la centru
0- Dipolul in jumatate de unda alimentat la capat
1- Dipolul indoit
5- Antena verticala in sfert de unda (ground plane)
2- Antena cu elemente pasive (Yagi)
0- Antena cu apertura (reflector parabolic, horn)
0- Dipolul cu trapuri
6.2. Caracteristicile antenei

0- Distributia curentului si tensiunii in antena
3- Impedanta la punctul de alimentare
1- Impedanta capacitiva sau inductiva a unei antene nerezonante
0- Polarizarea
4- Castigul, directivitatea si eficienta antenei
0- Zona de captura
0- Puterea efectiv radiata izotropic (e.i.r.p.) si puterea aparent radiata (e.r.p.)
2- Raportul fata-spate
10- Diagrame de radiatie in plan orizontal si vertical
6.3. Linii de transmisiune

1- Linia cu conductori paraleli
1- Cablul coaxial
0- Ghidul de unda
3- Impedanta caracteristica (Z0)
247 of 249 14/11/2019, 10:15

1- Viteza de propagare
12- Raportul de unde stationare
4- Pierderi
0- Simetrizare(balun)
1- Linia in sfert de unda ca transformator de impedanta [ Z02 = Zin*Zout ](scos din programa)
0- Linia terminata in gol sau in scurtcircuit ca circuite acordate (scos din programa)
0- Unitati de adaptare a antenei (numai configuratii in PI sau T)
CAPITOLUL 7
PROPAGARE
0- Atenuarea semnalului, raportul semnal pe zgomot

3- Propagare in vizibilitate directa (propagarea in spatiul liber, legea patrata inversa)
0- Straturile atmosferei
0- Frecventa critica
1- Influenta soarelui asupra ionosferei
1- Frecventa maxima utilizabila (MUF)
5- Unda de sol, unda spatiala, unghiul de radiatie si distanta zonei de tacere (skip)
0- Propagarea ionosferica pe mai multe cai
6- Fading
1- Troposfera (conductie, difractie)
0- Influenta inaltimii antenei asupra distantei ce poate fi acoperita (orizontul radio)
0- Temperatura de inversie
5- Reflexia pe stratul E sporadic
6- Reflexia pe aurora
0- Reflexia meteorica
0- Reflexia pe luna
0- Zgomotul atmosferic (furtuni la distanta)
0- Zgomotul cosmic
0- Zgomotul de sol (termic)
0- Bazele predictiei de propagare (bugetul legaturii)
0- sursa dominanta de zgomot (zgomotul in banda vs. zgomotul receptorului)
0- raportul minim semnal - zgomot
0- puterea minima a semnalului de receptie
0- atenuarea de propagare
0- castigul antenelor, atenuarile liniilor de transmisie
0- puterea minima a emitatorului
CAPITOLUL 8
MASURARI
8.1. Efectuarea masurarilor

Masurarea:
0- Tensiunilor si curentilor in curent continue si alternative
- Erorilor:
8- influenta frecventei
0- influenta formei de unda
0- influenta rezistentei interne a instrumentelor
0- Rezistentei
248 of 249 14/11/2019, 10:15

0- Puterii continue si de RF (puterea medie, PEP)

2- Raportului de unde stationare in tensiune
0- Formei de unda a anvelopei unui semnal RF
3- Frecventei
4- Frecventei de rezonanta
8.2. Instrumente de masura

Efectuarea masurarilor folosind:
0- Instrument cu bobina mobila(scos din programa)
0- Instrument cu mai multe game (digital sau analogic)
0- Dispozitiv de masurare a puterii de radiofrecventa
0- Puntea reflectometru (dispozitiv de masurare a coeficientului de unda stationara)
4- Generatoare de semnal
1- Frecventmetru numeric
0- Frecventmetru cu absorbtie(scos din programa)
3- Grid-dip metru(scos din programa)
0- Osciloscop
0- Analizor de spectru
CAPITOLUL 9
INTERFERENTE SI IMUNITATE
9.1. Interferente in echipamentele electronice

0 Blocarea
4- Interferente cu semnalul dorit
3- Intermodulatia
3- Detectia in circuitele audio
9.2. Cauzele interferentelor in echipamentele electronice

0- Nivelul de camp al emitatorului
3- Radiatiile neesentiale ale emitatorului (radiatii parazite, armonici)
- Influente nedorite in echipamente care patrund prin:
2- intrarea de antena (tensiuni din antena, selectivitatea intrarii)
2- alte linii conectate
0- radiatie directa
9.3. Masuri impotriva interferentelor

Masuri pentru prevenirea si eliminarea efectelor interferentelor:
1- Filtrarea
1- Decuplarea
1- Ecranarea
249 of 249 14/11/2019, 10:15

Probleme Rezolvate Simulare-Clasa2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme Rezolvate Simulare-Clasa2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probleme si Rezolvari: db_tech2 http://examyo.scienceontheweb.net/cgi-bin/tool_checker2.cgi?g...

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

1 of 249 14/11/2019, 10:15

(rezolvare: YO6OWN, Brasov, 2007)

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

Aplicam Legea lui Ohm: I = U / R

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

Aplicam Legea lui Ohm: I = U / R

2 of 249 14/11/2019, 10:15

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

3 of 249 14/11/2019, 10:15

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

E = P * t; Energia se exprima in W*s, insa in aplicatii 'umane' se pot folosi si multiplii si

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

4 of 249 14/11/2019, 10:15

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

5 of 249 14/11/2019, 10:15

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

6 of 249 14/11/2019, 10:15

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

P = U3 * I ; Stim U3 , mai trebuie sa aflam I ;

7 of 249 14/11/2019, 10:15

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

P = U3 * I ; Stim U3 , mai trebuie sa aflam I ;

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

P = U3 * I ; Stim U3 , mai trebuie sa aflam I ;

8 of 249 14/11/2019, 10:15

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

P = U3 * I ; Stim U3 , mai trebuie sa aflam I ;

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

9 of 249 14/11/2019, 10:15

jumatate din puterea initiala.

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

10 of 249 14/11/2019, 10:15

U/I = U/(P/U) = U2/P = 104V/200W=50Ω

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

P = U*I = (R*I)*I = R * I2; Rezulta I = √P/R= √100W/100Ω = 1 A;

11 of 249 14/11/2019, 10:15

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

P = U*I = (R*I)*I = R * I2; Rezulta I = √P/R= √100W/10kΩ = 0.1 A;

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

P = U*I = (R*I)*I = R * I2; Rezulta I = √P/R= √5W/500Ω = 0.1 A;

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

P = U*I = U* U / R = U2 / R; Rezulta U = √P * R = √100W * 100Ω = 100V;

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

P = U*I = U* U / R = U2 / R; Rezulta U = √P * R = √100W * 10kΩ = 1000V;

12 of 249 14/11/2019, 10:15

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

P = U*I = U* U / R = U2 / R; Rezulta U = √P * R = √5W * 500Ω = 50V;

(Contributor: Subiect public ANCOM, 2007)

P = UI = (RI)I = R I2; Rezulta I = √P/R= √100W/100Ω = 1 A;

P = UI = (RI)I = R I2; Rezulta I = √P/R= √100W/10kΩ = 0.1 A;

P = UI = (RI)I = R I2; Rezulta I = √P/R= √5W/500Ω = 0.1 A;

P = UI = U U / R = U2 / R; Rezulta U = √P * R = √100W * 100Ω = 100V;

P = UI = U U / R = U2 / R; Rezulta U = √P * R = √100W * 10kΩ = 1000V;

P = UI = U U / R = U2 / R; Rezulta U = √P * R = √5W * 500Ω = 50V;