GENERALITATI

Betonul este un material compozit obţinut din amestecuri artificiale, bine

omogenizate de ciment, apă, agregate şi eventual aditivi, care după întărire are un
aspect de conglomerat cu bune rezistenţe mecanice si la acţiunea mediului. Betonul
este in prezent unul din principalele materiale de construcţie, datorită proprietăţilor
sale si a avantajelor tehnice si economice pe care le prezintă. Sistemul ciment – apa
constituie partea activa a amestecului, care in urma reacţiilor de hidratare si hidroliza
se întăreşte si formează piatra de ciment, care consolidează granulele agregatului,
formând un monolit rezistent si durabil. Agregatele alcătuiesc scheletul rigid al
betonului si trebuie sa fie inerte fata de ciment, pentru a nu influenta mersul întăririi
si pentru a nu afecta durabilitatea. Aditivii sunt substanţe introduse in cantităţi mici,
pentru a modifica procesul de întărire al cimentului sau structura si proprietăţile
produsului proaspăt si întărit (oxid de zinc , borax, fosfaţi alcalini , zaharuri ,fluoruri
alcaline, sulfaţii, clorura de calciu, etc.).

CLASIFICAREA BETOANELOR

1. Functie de densitatea aparenta, in stare întărita la 28 zile, betoanele se clasifica:

- Betoane foarte grele
- Betoane grele
- Betoane semigrele
- Betoane uşoare
- Betoane foarte uşoare
2.Dupa provenienţa agregatelor:
- Cu agregate naturale
- Cu agregate artificiale
3. Dupa consistenţă:
- Beton foarte vârtos
- Beton vârtos
- Beton fluid
- Beton foarte fluid
- Beton plastic
- Beton slab plastic
4. După modul de turnare:
- Turnare obişnuita
- Turnare prin pompare
- Turnare prin injectare
- Turnare sub apa.
5. Dupa destinaţie:
- Betoane obişnuite
- Betoane rutiere
- Betoane hidrotehnice-baraje, ecluze, canale colectoare.
- Betoane speciale: antiacide, refractare, rezistente la uzura, pentru protecţie
contra radiaţiilor, cu polimeri, cu fibre.
6. Dupa compactare:
 - Necompactate
- Compactate manual
- Copactate mecanic cu maiul
- Indesate prin presare
- Indesate prin vibrare
- Indesate prin centrifugare
- Indesate prin vacuumare

7. După întărire:
- Normala
- Aburire
- Autoclavizare

8. După modul de preparare:

- Manual
- Mecanic – pe şantier, in centre de beton ,in fabrici , ateliere de prefabricate.

CLASIFICAREA BETOANELOR

9. Funcţie de rezistenta la inghet-dezghet (gelivitate) – care reprezinta numărul de

cicluri de inghet-dezghet pentru care rezistenta la compresiune a epruvetelor nu scade
cu mai mult de 25%fata de cea a probelor martor păstrate in apa. Betoanele se
clasifica in clasele:G50,G100,G150. G50,G100,G150 - mărci de betoane in funcţie de
gradul de gelivitate (50,100,150-cicluri de inghet-dezghet).
10.Functie de presiunea apei ce vine in contact cu betonul si la care umectarea
betonului supus încercării se extinde pe un număr prescris de cm (pe direcţia de
pătrundere a apei sub presiune),betoanele se clasifica in clase de permeabilitate. Pa b
a – presiunea apei (bari ,daN/cm2, N/mm2) b - adâncimea limita de pătrundere a apei
(cm). Mărci de betoane după gradul de impermeabilitate:P4 10, P4 20 ,P8 10/20, P12
10/20. (P4 10 : presiunea apei = 4 bari,4daN/cm2, 0,4 N/mm2).

CLASIFICAREA BETOANELOR

11. Funcţie de rezistenta la compresiune ,determinata pe epruvete _cilindrii si cuburi

la vârsta de 28 zile, betoanele se clasifica in clase de rezistenta si mărci .
După rezistenta medie la compresiune (daN/cm2) betoanele se clasifica in mărci
:B25, B50, B100, B150, B200, B250, B300, B400. Marca reprezintă rezistenta medie
la compresiune la 28 de zile pe cuburi cu latura 200mm, se măsoară in daN/cm2 si se
notează cu ,,B’’.
Dupa rezistenta minima la compresiune betoanele se clasifica in clase de rezistenţă:
C, Bc .
Clasa (după standardele romanesti) reprezintă rezistenta minima la compresiune la 28
de zile pe cuburi cu latura de 141mm. Se exprima in N/mm2 si se notează ,,Bc’’:
Bc3,5 ; Bc5 ;Bc7,5; etc.
Clasa (după SR EN - standarde europene) reprezintă minima la compresiune a
betonului, exprimata in N/mm2, determinată pe cilindrii cu diametrul de 150mm si
inaltimea de 300mm si pe cuburi cu latura de 150 mm, la vârsta de 28 de zile. Se
noteaza cu ,,C’’, urmata de 2 rezistente la compresiune , sub forma de fracţie. [C8/10;
(8 = rezistenta cilindru N/mm2, 10 = rezistenta cub N/mm2)] Clase de rezistenta:
C4/5, C 20/ 25, C 40/ 50, C 45/ 55, etc.

PROPRIETATILE BETONULUI PROASPAT

Betonul proaspat reprezinta starea acestuia din momentul amestecarii componentilor
la punerea lucrare , ainte de inceputul prizei.
Betonul proaspat poate fi inclus in categoria fluidelor , avand o comportarea
apropiata de acestea .
Calitatile betonului se preciaza prin determinarea proprietatilor.
1. Densitatea betonului proaspat – reprezinta masa 1m3 de beton proaspat, compactat
in conditii similare punerii in lucrare.
2. Compozitia reala a betonului proaspat - se verifica :continutul de apa ,
granulozitatea agregatelor, dozajul real de ciment , raportul a/c.
3. Continutul de aer oclus- aerul oclus este aerul antrenat in structura betonului in
timpul prepararii , nu trebuie sa depaseasca anumite limite - 5% volum de aer din
volumul betonului.
Cantitatea de aer oclus poate afecta rezistentele betonului . Verificarea cantitatii de
aer oclus se face mai ales in cazul utilizarii unor aditivi care antreneaza aer – poate fi
depasita cantitatea admisa .
4. Priza betonului –se defineste ca perioada de tranzitie intre starea de beton proaspat
si starea rigida .
Inceputul prizei corespunde timpului la care betonul nu mai raspunde compactarii.
Sfarsitul prizei corespunde timpului la care devine posibila determinarea rezistentelor
mecanice, este momentul in care betonul capta forma si volum practic constante .
5.Lucrabilitatea poate fi definita ca proprietatea betoanelor proaspete de a asigura
umplerea tiparelor si globarea armaturilor.
Lucrabilitatea se apreciaza pe baza consistentei , care se determina prin metoda
tasarii, răspandirii , a gradului de compactare , a remodelarii , pentru fiecare metoda
aprecierea fiind facuta pe baza claselor de consistenta . Consistenta ca masura a
lucrabilitatii se poate determina prin mai multe metode . Fiecare metoda determina
clase de consistenta , functie de determinarile facute Ex. Clase :T; V ;F,C
1. Metoda tasarii – masura lucrabilitatii este data de diferenta dintre inaltimea vasului
tronconic (hinitial) –inaltimea gramezii tasate de beton (hfinal). t = hinitial – hfinal
[mm] ; t = tasarea Clase de consistenta – determinate prin metoda tasarii : T 2 , T3 ,
T4 , T5,
2. Metoda gradului de compactare (Walz) – se determina gradul de compactare Gc Gc
= raportul dintre h1 / h2 h1 – inaltimea betonului introdus intr-un recipient de forma
data , h2 – inaltimea betonului compactat ( prin vibrare ) in forma data . In functie de
gradul de compactare exista clase de beton = clase de consistenta : C0 , C1 , C2 , C3.
C0 – Gc > 1,46 ; C1 - Gc = 1,45 -1,26 ......
3. Metoda determinarii lucrabilitatii functie de gradul de remodelare VE-BE se
determina timpul (s) in care o proba de beton se remodeleaza din forma initiala
tronconica in forma final cilindrica , prin vibrare . Se determina clase de consistenta ,
functie de gradul de remodelare : V0 , V1 , V2 ... V4
4. Metoda raspândirii – se masoara diametrele turtei de beton formata , pe masa de
raspdire , dintr-o masa de beton de forma tronconica , supusa la 15 socuri . Se
calculeaza media aritmetica a celor doua diametre masurate : d=[cm] Se determina
clase de consistenta prin metoda raspandirii : F0 , F1 , F2 , F3 . -betonul T2 –v 穩
tos , aspect pamt umed , nu separa apa la amestecare , umple cofrajul prin compactare
puternica .-betonul T3 – plastic , se deformeaza usor , nu curge , isi pastreaza
omogenitatea in timpul transportului , lucrului -betoanele T3 , T4 -fluide , preparate
cu plastifianti , aditivi , Proprietatile betonului intarit Pentru determinarile betonului
intarit se folosesc epruvete de forme cubice , cilindrice , prismatice , functie de
determinare.
1.Densitatea aparenta a betonului intarit(ρa).
2.Compactitatea si porozitatea Compactitatea se determina prin saturarea cu apa, se
apreciaza ca volumul de apa absorbit ar fi egal cu volumul golurilor si al porilor ,in
realitate volumul de apa este mai mic. Compactitatea se calculeaza : C=Va-Vp/ Va =
1-Vp/Va Porozitatea ,,n’’ se calculeaza : n=1-C.
3.Permeabilitatea la apa se defineste ca usurinta cu care apa patrunde in masa
betonului intarit. Impermeabilitatea la apa a betonului intarit reprezinta capacitatea
acestuia de a se opune patrunderii apei sub presiune in masa sa .
4.Rezistenta la inghet – dezghet (gelivitate) este proprietatea acestuia de a rezista la
actiuni de inghet – dezghet , fara a suferi deteriorari , in conditii de exploatare .
5. Conductivitatea termica , se apreciaza prin coeficientul de conductivitate termica
(λ).
6.Deformatiile betonului datorita factorilor fizici (umiditate , temperatura )si
solicitarilor mecanice. -dilatarea si contractia termica datorita variatiilor de
temperatura -contractia si umflarea betonului datorita variatiilor de umiditate
-deformatii sub actiunea incarcarilor exterioare –deformatii elastice ,plastice.
Proprietatile betonului intarit
7.Rezistentele mecanice Rezistenta la compresiune Rezistenta la intindere Rezistenta
la oboseala se determina prin solicitarea alternativa a probelor de beton. Rezistenta la
soc si uzura
8.Rezistenta betonului la agresiuni chimice Coroziunea betonului este un proces de
degradaresau de distrugere sub actiuni chimice ale mediului de exploatare. Substante
agresive pentru beton : gaze din atmosferele industriale (CO2 ,, SO2), aerosoli(in
zona litoralului),uleiuri ,grasimi, microorganisme . Protectia betonului impotriva
coroziunii: Aplicare straturi protectoare pe suprafata :folii din polimeri ,placari .
Placari cu caramizi ceramice antiacide , caramizi de gresie antiacida placi ceramice
glazurate ,faianta ,gresie , placi sticla , materiale naturale (granit, bazalt,gresie).
Impregnarea betonului intarit cu solutii de polimeri (poiesteri , rasini epoxidice )
Adugare in beton la prepare a unui polimer. Protejare prin pelicule : vopsele , chituri ,
grunduri, bitum mastic , gudroane . Carbonatarea suprafetei de beton prin tratare cu
sub presiune cu CO2 gazos. Tratari chimice ale suprafetelor cu tetrafluorura de siliciu
, fluorosilicati.

Plăcile din beton pentru pardoseli pot fi: plăci simple(de protecţie în jurul clădirilor
sau pentru trotuare), plăci cu dimensiuni mai mari care se armează(pentru
platforme,locuri de parcat,terase circulabile) plăci mozaicate(inclusiv plinte)utilizate
pentru pardoseli interioare sau exterioare. Pavelele sunt blocuri compacte din beton
de mici dimensiuni,care prin alcatuirea lor permit ţeserea.Pavelele au diverse
geometrii care se îmbină între ele,iar marginile sunt rezolvate prin borduri.Stratul de
suport este,de regulă un material măcinat de carieră,bine tasat. Bordurile din beton
realizează încadrarea trotuarelor,spaţiilor verzi,aleilor sau drumurilor carosabile.Pot
avea dimensiuni,forme şi calitaţi diferite în funcţie de domeniul de utilizare. Dale
Stalpi Tigle beton

Influenta temperaturilor scazute asupra proprietatilor betonului . Betonarea pe timp

friguros. -se considera timp friguros sub_ 5 ｰ C . Intarire lenta , rezistentele finale pot
avea valori ridicate , uneori chiar mai bune decat in cazul betoanelor intarite in
conditii normale. La temperaturi scazute , dar superioare celei de inghet , granulele de
ciment se hidrateaza , produsele de hidratare obtinute au o0 structura mai fina si cu
mai putine defecte . - la temperaturi sub 0 ｰ C betonul nu se mai intareste , reactiile de
hidratare se desfasoara foarte lent , iar in jur de – 10 ｰ C se opresc complet ,deoarece
ingheata si apa absorbita. Inghetarea apei la temperaturi sub 0 ｰ C , slabeste
adeziunea pietrei de ciment fata de agregate si armaturi , fenomen mai accentuat cu
cat raportul apa/ ciment este mai mare La punerea in lucrare pe timp friguros , trebuie
sa se asigure temperaturi minime de + 5 ｰ C , pe toata perioada de intarire . La
betonarea pe timp friguros se recomanda urmatoarele masuri : -cantitate cat mai
redusa de apa de amestecare ; -utilizare de aditivi plastifianti , acceleratori de priza si
intarire sau antigel ; -prelungirea duratei de amestecare cu 50% fata de durata de
amestecare in conditii normale ; -incalzirea agregatelor ( t ≈ + 50 ｺ C ) si a apei de
amestecare ( + 50 .... 70 ｰ C ); -evitarea pierderilor de caldura la transportul
betonului: distante scurte , acoperire cu prelate .. -curatarea cofrajelor cu jet de aer
cald sau abur ; -compactarea betonului prin vibrare ; -dupa turnare acoperire
cu:prelate , folii de polietilena , saltele termoizolante ; Decofrarea numai dupa
verificarea rezistentelor mecanice pe probe de beton pastrate in aceleasi conditii .

Influenta temperaturilor ridicate asupra proprietatilor betonului .. - la temperaturi

peste + 35 ｰ C , procesele de priza si intarire sunt infranate datorita evaporarii apei de
amestecare . Betonul intarit isi pastreaza proprietatile pana la temperaturi de ≈ + 150
ｰ C .Peste aceste temperaturi incep sa scada rezistentele mecanice ale betonului .
-betoanele rezistente la temperaturi inalte se executa cu ciment aluminos , ciment
portland cu stabilizatori ceramici sau lianti speciali .Ca agregate se folosesc materiale
stabile la temperaturi inalte zgura aluminotitanica , minereu de cromit ,sparturi de
caramizi refractare ,zgura de furnal ,andezit ,..

Accelerarea intariri betoanelor - Utilizarea cimenturilor cu intarire rapida ,

simbolizate cu R , caracterizate prin : finete de macinare , viteza de hidratare si
intarire mare . -Utilizarea aditivilor acceleratori de intarire . Cel mai utilizat este
clorura de calciu . -Tratamente hidrotermice _ procese de accelerare a intaririi
betonului prin incalzirea lui in prezenta aburului sau a apei calde .Procese specifice
fabricilor de prefabricate . Dupa modul lor de realizare sunt : -tratamente termice fara
presiune -tratamente termice cu presiune

Tratamente termice fara presiune _constau in incalzirea elementelor la scurt timp de

la confectionare, la temperaturi de max. 100 ｰ C, in anumite conditii de umiditate ,
care sa nu permita evaporarea apei din beton . Aburirea foloseste ca agent de incalzire
aburul la presiune normala .Efectul final al aburirii depinde de : compozitia
cimentului , dozajulde ciment , raportul apa / ciment , varsta betonului in momentul
aburirii, regimul de aburire ( incalzire , tratare , racire ) , sectiunea piesei de beton.
Betoanele tratate termic prin aburire au rezistentele mecanice finale inferioare cu 10 –
20 % celor intarite in conditii normale , au rezistente la inghet – dezghet , la soc mai
mici .

Tratamente sub presiune de vapori_autoclavizarea Se realizeaza in autoclave , la

presiuni 6-8 atm.si temperaturi de 170 – 200 ｰ C , dupa o intarire prealabila a
betonului de cateva ore in mediu umed la temperatura normala .Ridicarea si
coborarea temperaturii si presiunii sa fac lent ( cate 3 – 4 ore fiecare ), iar tratarea
izoterma dureaza 6-10 ore.La sfarsit se obtin rezistente mecanice echivalente cu cele
la 28 zile in conditii normale de intarire . Autoclavizarea permite inlocuirea partiala
sau totala a cimentului cu var gras ,daca agregatele sunt silicioase si destul de fine .
Procedeul de autoclavizare se foloseste la fabricarea B C A . Accelerarea intaririi
betonului se mai poate realiza : incalzire cu aer cald , curent electric , raze infrarosii ,
tratare in campuri de inalta frecventa .

Betoane armate dispers Fibrele utilizate pot fi : - minerale : - naturale _ azbest -de
fabricatie_ de otel , sticla , carbon , bazalt -organice : - naturale _ bumbac , in ,
exotice - artificiale _poliesteri , polipropilena , poliamide. Compozite armate dispers
cu fibre Azbocimentul _ cu fibre scurte de azbest si matrice de ciment si apa. Se
fabrica placi simple si ondulate , tuburi Betoane armate cu fibre de otel (BAO)_
tuburi de beton , dale parcari , constructia , repararea imbracamintilor rutiere rigide ,
piste aerodrom, acoperisuri industriale , cupole.

Betoane de inalta rezistenta Betoanele de inalta performanta se impart in patru clase (

dupa Rc28).Clasa I , Clasa II , Clasa III , Clasa IV . BIR _ betoane de inalta rezistenta
_ se introduc aditivi cu rol principal de reducere a cantitatii de apa si sporirea
rezistentelor mecanice . BFIR _betoane de foarte inalta rezistenta _se introduc
aditivi ,adaosuri cu granulatie foarte fina ( unele cenusi de termocentrala) . Utilizare :
poduri , cladiri inalte , platforme marine de foraj si extractie a petrolului , lucrari
hidrotehnice marine ,fundatii la lucrari cu deschideri mari.

Betoane usoare Caracteristici : -densitate aparenta redusa -capacitate de izolare

termica ridicata -rezistenta la foc sporita .
a) Betoane usoare compacte - se executa cu agregate minerale usoare naturale sau
artificiale( ex. nisip de rau) , ciment de marca superioara . Compactarea se executa
prin vibrare , vibropresare .
b)Betoane macroporaoase -se executa cu agregate grele compacte sau usoare
poroase .Pasta de ciment leaga granulele fara a umple golurile .Volumul porilor
ajunge pana la 35% din volumul aparent al betonului .
c) Betoane celulare Dupa modul de realizare a structurii poroase , betoanele celulare
pot fi : -gazbetoane ( GB25, GB35; GB50) .Ca generator de gaze se utilizeaza curent
de Al, Zn, Mg ,in stare de pulbere , care reactioneaza cu componentii liantului ,cu
formare de hidrogen care induce porozitatea betonului. -spumobetoane , se obtin prin
amestecarea pastei de materii prime cu o spuma preparata cu ajutorul unui sapun
industrial . Amestecurile pentru betoane celulare turnate in tipare , se intaresc prin
autoclavizare in prezenta vaporilor de apa , la presiunea de 10-14 atm , temperatura
de 180 ｰ C, timp de 10-12 ore. Produsele din BCA se caracterizeaza prin: densitate
aparenta redusa ,capacitate de termoizolare , rezistenta satisfacatoare la gelivitate , la
foc , prelucrare usoara ( taiere ,cioplire gaurire ). Utilizare : elemente de constructii
simple sau armate , portante , neportante_ pereti exteriori autoportanti si neportanti ,
pereti portanti , pereti despartitori ,plansee , acoperisuri hale industriale, pereti din
panouri , pereti din blocuri mici . d) Betoane cu agregate vegetale -se obtin dintr-un
amestec : ciment , apa , agregate vegetale( talas , rumegus , coji orez ,puzderie in
canepa) Utilizare : placi termoizolante pentru pereti si acoperisuri , placi pentru pereti
interiori si exteriori la constructii provizorii , blocuri zidarie , corpuri de umplutura. R