Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arhitectura constructii
TOPOGRAFIE INGINEREASCA
Indiferent de tipul retelei topografice aceasta este constituita din puncte de coordonate
determinate si marcate în teren cu picheti de lemn sau metal, sau cu borne din beton sau
metalice.
Marimea suprafetei
Densitatea si natura detaliilor
Scara si precizia planului rezultant
Marimea suprafetei
Mai mare de 25 kmp Între 2,5 si 25 kmp
Retea Retea altimetrica Retea planimetrica Retea altimetrica
planimetrica
Retea principala De nivelment geometricRetea principala De nivelment geometric
Retea secundara Retea de ridicare Retea de ridicare Retea de ridicare
(de îndesire)
Retea de ridicare
În tabelul urmator sunt prezentate câteva valori ale abaterii relative standard a
distantelor D si marimea abaterii standard de masurare a unghiurilor, u.
Tabel 2
Retea de microtriangulatie (locala, de precizie) recomandata pentru tuneluri, galerii hidrotehnice, metrou,
turnuri. Reteaua este sub forma unui:
o lant de triunghiuri
o lant de patrulater cu ambele diagonale vizate
o sistem central
Forma retelei poate fi lant de triunghiuri, patrate sau romburi sau cu sistem central
si se recomanda pentru tuneluri, lucrari hidrotehnice (baraje), centrale subterane
retea poligonometrica recomandata pentru lucrari ingineresti liniare (cai de comuncatii, sisteme de irigatii
si drenaje, amenajari ale cursurilor de apa)
retea topografica de constructii, folosita pentru trasarea ansamblurilor de constructii civile si industriale.
Punctele de sprijin sunt proiectate pe colturile unor patrate sau dreptunghiuri cu laturi pâna în 400m.
Orientarea retelei este data fie de axul unei cai de comunicatie principala fie de axa unei constructii din
ansamblul proiectat. Acest tip de retea este în fapt o retea liniar unghiulara la care se masoara toate
laturile si unghiurile, iar prelucrarea masuratorilor se face prin metoda poligoanelor. Acest tip de retea
permite unu calcul usor al elementelor de trasare prin metoda coordonatelor rectangulare cu originea în
unul din punctele retelei
retea spatiala recomandata pentru constructii etajate. Forma retelei reda forma constructiei si are un
sistem de baza de forma patratica sau dreptunghica care sa permita proiectarea pe verticala a punctelor
bazei.
Retea de trasare GPS (Global System Position)
Dupa ce s-a definitivat proiectul unui obiectiv ingineresc, acesta urmeaza sa treaca la
faza de executie. Pentru aceasta proiectului i se aplica o prelucrare din punct de vedere
topografic, operatiune ce se numeste pregatirea topografica a proiectelor de trasare.
În cadrul acestei operatiuni exista mai multe etape:
Coordonate
Distante
Unghiuri
Diferente de nivel
Pante
Urmeaza întocmirea schemelor de trasare, care cuprind schema de trasare a fiecarui punct
prezentata grafic sub forma de desen. Pe aceasta schema se noteaza:
Elemente de trasat (unghiuri, distante, diferente de nivel, cote, pante) si modul de marcare pe teren
Metoda si procedeul de trasat, punctele bazei de trasare precum si laturile ei.
Masurile prevazute pentru a asigura precizia trasarii, legata de conditiile de mediu, obstacole, etc.
Instrumente si echipament auxiliar folosite la trasare
Data începerii si terminarii trasarii
Controlul trasarii
Receptia si predarea punctelor trasate
Modul de materializare, semnalizare si protectie a punctelor trasate
Trasarea pe teren a unei directii de marime cunoscuta consta în gasirea, fata de o latura de
orientare, a celei de a doua laturi a unui unghi proiectat.
Exemplu:
Fie de trasat directia BC=b din figura alaturata. Prin proiect se stabilesc:
schema de trasare
unghiul al directiei BC cu latura BA a retelei de sprijin
si lungimea b a directiei proiectate
Exemplu:
Fig. 2
Fie de trasat directia BC=b din figura alaturata. Prin proiect se stabilesc:
schema de trasare
unghiul al directiei BC cu latura BA a retelei de sprijin
si lungimea b a directiei proiectate
se traseaza provizoriu unghiul proiectat (cu luneta în pozitia I), marcându-se cu un pichet punctul C ' gasit,
unghiul provizoriu se noteaza cu '
se masoara unghiul astfel construit ABC', cu precizie, folosind metoda reiteratiei, care se compara cu
valoarea proiectata,
se calculeaza corectia liniara sau reductia, , unde cc reprezinta factorul de transformare în
radiani ( =636,620 )
cc cc
se aplica pe teren corectia liniara q, din punctul C' pe o perpendiculara la latura B C', rezultând punctul C
cautat
pentru control se masoara unghiul ABC
Calculul preciziei necesare la trasarea unghiurilor orizontale
admisa ,
forma: , unde:
Trasarea pe teren a lungimii unei linii de lungime data, fata de un punct fix consta în
materializarea pe o directie data a unei distante orizontale egala cu valoarea din proiect
Masurare directa cu panglici si rulete În functie de precizia ceruta, distanta D se masoara cu:
Exemplu:
Fie de trasat distanta D proiectata ce se aplica pe un aliniament fixat începând din punctul
cunoscut A.
Fig. 3. Trasarea dreptelor de lungime data
Din punctul A, pe directia AB, se traseaza provizoriu distanta D', materializându-se punctul B'
Se masoara cu precizie, (precizia rezulta în urma proiectarii), distanta D' trasata provizoriu
Se determina corectia care trebuie sa fie sub toleranta admisa. Toleranta admisa între
Metoda de trasare tine seama atât de precizia necesara cât si de conditiile terenului.
Elementele de trasare ce se calculeaza sunt distantele orizontale ale caror valori se obtin
din coordonatele punctelor de capat
Calculul preciziei necesare
Surse de erori:
Aceasta metoda se foloseste atunci când exista o baza de trasare sau o retea de trasare.
Date cunoscute:
Coordonatele rectangulare ale punctelor retelei de trasare, A(xA, yA), B(xB, yB), C(xC, yC)
Coordonatele proiectate ale punctelor principale ale constructiei 1(x 1, y1), 2(x2, y2), 3(x3, y3), 4(x4, y4).
Principiul metodei: consta în trasarea unui unghi orizontal si a unei distante orizontale,
pentru fiecare punct din proiect
sau
Controlul trasarii:
Precizia acestei metode depinde atât de precizia trasarii unghiurilor cât si de precizia de
trasare a distantelor. Sursele de erori în acest caz sunt:
Daca este cunoscuta valoarea abaterii standard de trasare a punctului C, ca fiind egala cu:
Date cunoscute:
Principiul metodei: consta în trasarea a doua distante pe doua directii perpendiculare, fata
de punctele retelei de trasare
Fig. 7. Trasarea în plan prin metoda coordonatelor rectangulare
Controlul trasarii:
Precizia acestei metode depinde atât de precizia trasarii unghiului drept cât si de
precizia de trasare a distantelor a1, b1. Sursele de erori în acest caz sunt:
este:
Daca este cunoscuta valoarea abaterii standard de trasare a punctului C, ca fiind egala cu:
Date cunoscute:
Se instaleaza aparatul în punctul A si se traseaza unghiul , fata de directia AB, marcându-se punctul 1,
respectiv 1'
Se instaleaza aparatul în punctul B si se traseaza unghiul , fata de directia BA, marcându-se punctul 2
respectiv 2'
Pe directiile marcate 1-1', respectiv 2-2' se întind fire de otel între tarusi, realizându-se astfel intersectia
Controlul trasarii: se realizeaza prin trasarea punctului C din al treilea punct al retelei de
trasare sau prin masurarea unghiului ABC dupa trasare.
Precizia acestei metode depinde atât de precizia trasarii unghiurilor. Sursele de erori în
acest caz sunt:
Date cunoscute:
Se traseaza provizoriu punctul P' în apropierea punctului proiectat P, printr-o alta metoda de trasare
Se instaleaza aparatul în punctul P' provizoriu si se masoara unghiurile 1, 2, 3, spre punctele de sprijin A,
B, C
Se calculeaza coordonatele punctului P trasat utilizând formulele metodei intersectiei înapoi
Se compara coordonatele punctului P trasat cu cele din proiect si se calculeaza corectiile
Se aplica pe teren corectiile, astfel încât se obtine pozitia definitiva a punctului
Calculul elementelor de trasare a punctului P' provizoriu fata de directia de referinta de exemplu AP',
respectiv distanta DA-P', orientarile P-P', P-A, si unghiul orizontal .
Date cunoscute:
Sursele de erori:
Trasarea pe teren a cotelor din proiect se realizeaza prin nivelment geometric sau prin
nivelment trigonometric.
Date cunoscute:
Cota punctului R (HR) de la care se executa trasare (reper de nivelment sau reper de executie)
Pozitia planimetrica a punctului C
Cota punctului C (HC)
Calculul preciziei:
Erorile datelor initiale, caracterizate de abaterea standard de pozitie a punctului A de la care se executa
trasarea HR
Eroarea de citire pe mirele amplasate pe reper si pe verticala punctului C cautat, caracterizate de
abaterea standard: R, C
Eroarea de marcare a punctului trasat, caracterizata de abaterea standard de fixare, m
În aceste conditii, relatia abaterii standard de trasare a cotei proiectate a punctului C este
data de relatia:
În cazul în care se considera ca erorile de citire la mira au influente egale, atunci se poate
scrie:
Având în vedere relatia între toleranta de trasare si cea de constructie, se poate calcula
valoarea abaterii standard de trasare a cotei proiectate a punctului C, din valoarea abaterii
maxime admise, cunoscuta:
În cadrul proiectarii topo-ingineresti se porneste de la aceasta valoare si se calculeaza
valorile abaterilor standard componente, cu scopul de a determina performantele
aparatelor si accesoriilor.
Trasarea cotelor prin nivelment trigonometric ofera posibilitatea trasarii la distante mari,
pe terenuri accidentate si a diferentelor mari de nivel.
Date cunoscute:
Cota punctului A de la care se executa trasarea, HA, (reper de nivelment sau reper de executie)
Pozitia planimetrica a punctului C
Cota punctului C
Calculul trasarii:
Trasarea.
Se instaleaza aparatul în punctul A
Se masoara înaltimea teodolitului I
Se instaleaza o mira în punctul C pe care se masoara înaltimea I a aparatului
Se introduce la dispozitivul de citire al cercului vertical valoarea unghiului calculata
Se materializeaza pe teren nivelul proiectat
Aplicarea pe teren a unei linii de panta data se realizeaza fie prin nivelment geometric în
cazul distantelor scurte sub 150-200m, fie prin nivelment trigonometric în cazul
distantelor mai mari de 150-200m.
Date cunoscute:
Cota punctului R (HR) de la care se executa trasarea (reper de nivelment sau reper de executie)
Calculul trasarii:
Date cunoscute:
Cota punctului A (HA) de la care se executa trasarea (reper de nivelment sau reper de executie)
Calculul trasarii:
Calculul preciziei:
Erorile de trasare a diferentei de nivel care intra în calculul abaterii standard de trasare, h
Erorile de trasare a distantelor, care determina abaterii standard de distanta, d
Acest procedeu consta în utilizarea a doua instrumente de acelasi tip: doua mire si o
ruleta divizata milimetric.
Calcule de trasare:
Se calculeaza elementul de trasare care este în acest caz citirea pe care o interceptam pe mira asezata
pe verticala punctului E
Se suspenda ruleta topografica de un scripete fixat în constructie. Ruleta este întinsa cu o greutate care
se introduce într-un vas cu apa pentru a amortiza oscilatiile
Se instaleaza doua mire, una pe verticala reperului, RN, de cota cunoscuta, H RN si una pe verticala
punctului, E, a carui cota dorim sa o determinam
Se instaleaza nivela la mijlocul distantei dintre reperul RN si ruleta si se fac citirile r si n
Se urca nivela la etajul unde dorim sa transmitem cota si se instaleaza aparatul în punctul de statie
S2 unde se fac citirile pe ruleta, l
Pentru trasare, se ridica sau se coboara mira pe verticala punctului E pâna în momentul în care, în
dreptul firului reticular orizontal se înregistreaza citirea e calculat
Se materializeaza nivelul proiectat pe elementul de constructie aflat la etajul respectiv
Fig. 14. Transmiterea cotelor la etaj
Calcule de trasare:
Se suspenda ruleta topografica de un scripete fixat în constructie. Ruleta este întinsa cu o greutate care
se introduce într-un vas cu apa pentru a amortiza oscilatiile
Se instaleaza doua mire, una pe verticala reperului, RN, de cota cunoscuta, H RN si una pe verticala
punctului, F
Se instaleaza nivela la mijlocul distantei dintre reperul RN si ruleta si se fac citirile r si m
Se coboara nivela în groapa de fundare si se fac citirile n si f pe ruleta si pe mira
Pentru trasare, se ridica sau se coboara mira pe verticala punctului F pâna în momentul în care, în
dreptul firului reticular orizontal citirea fPR calculata
Se materializeaza nivelul proiectat pe peretele gropii de fundare
Fig. 15. Transmiterea cotei de fundare
Calculul preciziei:
Directia Nord
Caroiajul geometric al coordonatelor topografice
Reteaua de trasare
Reteaua reperelor topografice existente
Inventarul de coordonate
Schite de reperaj
Constructiile de trasat se vor reprezenta prin figuri geometrice rezultate din punctele
caracteristice. Laturile figurilor geometrice de trasare vor deveni baze pentru trasarea pe
orizontala a lucrarilor de detaliu.
Puncte caracteristice principale, formate din vârfurile de unghi ale constructiilor de trasat inclusiv
punctele de frângere
Puncte caracteristice secundare compuse din colturile cladirii si punctele axelor principale neincluse în
controlul de trasare, puncte intermediare ale traseului
Fig. 16. Plan general de trasare
Pozitia pe verticala a cladirilor vor fi puse în evidenta prin înaltimea fata de nivelul de
cota.
Baza de trasare este acea baza fata de care se fixeaza, pe orizontala si pe verticala,
punctele caracteristice ale constructiei
Schemele sau schitele de trasare se realizeaza pentru fiecare detaliu în parte si se extrag
din planul de trasare la o scara cât mai mare (1:500, 1:200, 1:100). Cu ajutorul acestora se
aplica pe teren punctele constructiei.
Axe principale; acestea sunt constituite din doua linii drepte, perpendiculare, dispuse simetric în raport cu
cladirea sau constructia care se traseaza. Punctul de intersectie a celor doua axe principale se determina
prin coordonate în sistemul generat de reteaua de trasare. Aceste axe se folosesc pentru constructii cu o
suprafata mare si o configuratie complexa.
Axe de baza; acestea sunt axele care formeaza conturul exterior al constructiei
Axe secundare, care apartin fundatiilor din interiorul cladirilor, axelor stâlpilor
Se întind sârme între cuiele batute pe împrejmuirea de trasare, obtinându-se conturul fundatiei
Se transmite la sol conturul fundatiei cu ajutorul firelor cu plumb
Se traseaza pe teren conturul sapaturii si se materializeaza acest contur cu dulapi sau tarusi de lemn
Documentarea
Studiul pe harta
Recunoasterea terenului
Elaborarea studiului
Lucrari topografice preliminare
o Retea de sprijin planimetrica
o Retea de sprijin altimetrica
Documentarea este operatia prin care se aleg datele necesare întocmirii studiilor
topografice. Pentru aceasta sunt necesare:
Masurarea laturilor dintre vârfuri si punctele directionale (punctele dintre doua vârfuri consecutive) care
se determina odata cu masurarea unghiurilor
Pichetarea traseului consta în materializarea în detaliu a axei drumului.
Fig. 20. Pichetarea traseului
Pentru aceasta trebuie cunoscute punctele unui traseu. Dupa importanta, acestea sunt:
o Puncte determinate:
Puncte de capat ale traseului (notate cu F1 si F2)
Puncte intermediare, prin care traseul trebuie sa treaca, conform temei de proiectare
(punctele directionale A1, A2)
Puncte obligate, puncte de traversare a unor obstacole
Vârfuri de unghi (V) si frânturi
o Puncte principale
Tangenta de intrare (Ti)
Tangenta de iesire (Te)
Puncte care reprezinta kilometri (km0+231)
o Puncte secundare sunt cele care marcheaza hectometrii si se noteaza cu cifre arabe de la 1 la
9 în cadrul fiecarui kilometru
o Puncte obisnuite se noteaza cu cifre arabe în sensul kilometrajului
Puncte ce marcheaza schimbarea de panta a axei drumului
Puncte ce marcheaza schimbarea de panta a profilului transversal
Puncte de intersectii sau trecere pe lânga constructii
Puncte de intersectii cu limite administrative sau de proprietate
Numerotarea si calculul pichetilor.
o Stabilirea originii traseului (punctele de capat din cadrul punctelor determinate)
Centrul localitatii daca traseul pleaca dintr-o localitate
Punctul de intersectie a doua axe daca traseul se ramifica dintr-unul existent
Punctul tangentei de intrare daca traseul ce se ramifica se racordeaza cu o curba cu
cel existent
Fig. 21
Unghiul de frângere este dat prin proiect sau se deduce din unghiul orizontal masurat
Raza curbei este aleasa sau impusa de conditiile de circulatie, R
Lungimea tangentei, T
Lungimea bisectoarei, b
Lungimea curbei, lc
Depasirea tangentei, DT
Sageata curbei, f
Calculul curbei:
Unghiul de frângere:
Lungimea tangentei:
Lungimea bisectoarei.
Lungimea curbei:
Depasirea tangentei:
Sageata curbei,
Trasarea propriu-zisa: