Design

CAPITOLUL 1. PROBLEMATICA DESIGNULUI . TEHNOSFERA SI FENOMENUL

TEHNIC

Peste tot, in sec 20, apare evidenta preocuparea ca obiectul produs industrial, cu destinație
practica sa retina atenția si prin înfățișarea sa plăcuta. Unii istorici insista asupra asocierii
fundamentale a designului cu mașina si mașinismul.
Pentru atingerea unei finalitati estetice se disting 2 modalități:
a.folosirea ornamemtelor si decoratiunilor adică aplicarea unor elemente noi fara utilitate
practica. Puristii au afirmat vehement ca ele afecteaza negative functionalitatea obiectului.
b.Proiectarea si materializarea obiectului in asa fel incat produsul obtinut sa incite privirea
exluzandu-se elementele neimpuse de functiunile sale.
Vremurile mai recente au subminat fundamentarile funcionaliste si au multiplicat directiile de
abordare a designului.
Eliminarea ornamentului si decoratiunilora constituit un fenomen de civilizatie necunoscut
altadata cand domina convingerea ca frumusetea este realizata prin acestea.Cuvantul design
este folosit la descrierea obiectelor capabile sa incante privirea fara a apela la
decoratiuni.Principala semnificatie a cuvantului este aceea de proiectare.
Conform triadei vitruviene frumosul este asociat cu functionalul si construibilul.Forma
opereaza prin natura ei functie de gusturile si preferintele fiecarui comparator.Dar creatia si
proiectarea produsului sunt determinante.

Premisele aparitiei si dezvoltarii industrial-designului

DESIGN-(dupa al doilea razboi mondial)process complex de concepere proiectare si realizare
cu mijloace industriale a formelor functionale si frumoase totodata.
David Pyc era de parere ca formele din sistemul designului se materializeaza prin respectarea
anumitor conditii. Acestea ar presupune de la bun inceput o anumita conceptie in legatura cu
obiectul ce urmeaza a fi realizat,o anumita proiectare si un mod de executie ,de obtinere a
produsului bazat pe folosirea tehnologiilor inaintate si a utilajelor performante.
In final produsul- obiect nu trebuie sa implice eforturi mari economice sa fie usor manevrabil
sa aiba rabdament maxim sa genereze minimum de cheltuieli pentru intretinere si functionare
sis a fie placut si frumos.
DESIGNERUL-un nou specialist cel mai apt pt rolul de lider a echipei de conceptie si chiar
realizare,datorita nivelului sau de cultura si largimii orizontuluisi aportului real pe care il
poate adduce la instituirea echilibrului general al produsului.el nu mai poate intereni insa
decat la o viitoare reproiectare.rezulta drama greselilor masinii care nu poate fi oprita din a o
multiplica.
Alta particularitate a acestui design intervine dintr-un anonimat al beneficiarului pe care
incearca sa-l atenueze tehnicile sociologice si de marketing.
Intr-o prima etapa s-au conturat 2 domenii de activitate a designerului:
- designul acoperind intreg mediul vietii umane
- industrial-desingnul care vizeaza doar produsul industrial
- a aparut apoi prin intermediul media graphic designul
DESIGN AMBIENTAL-DESIGN INDUSTRIAL-DESIGN GRAFIC
UN SPATIU POPULAT NUMAI CU FORME DE TIP DESIGN DEVINE OBOSITOR
DACA NU ESTE INTRERUPT DE CATE O FORMA CARE SFIDEAZA PRINCIPIILE
EFICIENTEI SI ECONOMICITATII. Aici intervine estetica si arta aceasta din urma fiind
chemata sa infrunte timpul .Problema care apare priveste in deosebi raportul intre formele
designului si cee ale artisticului pt ca cee din urma nu necesita a fi inlocuite fiindca s-ar fi
invechit. Astfel se infirma identificarea designului cu alte domenii static distincte.
ESTETICA- studiaza legile si structura unei atitudini umane fata de realitate si fata de creatie
pe mai multe faze:
- contemplere preindustriala
- traire afectiva
- Valorizare – creatie constienta
Estetica industriala/designul este inclusa in estetica generala, utilizează elemente ale acesteia
dar isi adduce si aportul propriu la evoluția acesteia.
Istoria designului/esteticii designului asociaza in mod paradoxal inceputurile acesteia unor
opinii divergente aparținând lui William Morris(a pledat pentru designul industriala si
renuntarea la sistemele medievale de organizare a muncii)si John Ruskin (adversar a
standardizarii, poet a artizanatului). Se evidentiaza inca de la inceput un fundament
conceptual al viitorii estetici industriale in competitie cu produsele mestesugaresti. Astfel
termenul de design industria uneste 2 termeni neasociati pana in sec XX.
ESTETICA INDUSTRIALA-a avut mari merite in promovarea designului pt ca prin forma
mai accesibila de “stilism” a dat senzatia de participare la creatie a unui segment de populatie
important ceea ce a us la lansarea a numeroase produse.
DESIGNUL DE MASA –este subordonat ideei ca “produsele de masa pot fi frumoase fara sa
devina mai scumpe”.Astfel forma ,continutul,durabilitatea,comoditatea,pretul de vanzare,erau
elemente definitorii ale industrial designului.
Arta si cultura fac parte intrinseca din design de unde mitul perfectionarii estetice prin
progress.
In epoca postmoderna s-a realizat si posibilitatea diversificarii si personalizarii productiei de
masa devenita posibila datorita productie asiatata pe calculator.
Designul industrial
-activitate creatoare a carei tel este acela de a determina calitatile formale a obiectelor produse
de industrie.
Clasificari in functie de:
-sectia mecanica: obiecte create in mod mecanic dar fara mecanism si obiecte a căror forma
externa este legata de forma interna a unui mecanism
-dupa natura reatiei om mecanism si utilitate: produse de uz public, individuale sau super
individuale
-dupa natura reatie om –obiect si natura efortului implicat de acesta
-clasificare datorata lui Gillo Dorfles
Designul ocupa o pozitie de graniță intre arta si stiinta, fiind sinteza dintre ARTA - STIINTA
SI TEHNOLIGIE.
DESIGNERUL-ar fi cel care umanizeaza mediul ambiant si produsele habitale, cristalizand
nevoile si realizarile umane pe plan functional si estetic.
Masina a facut posibila aparitia designului…=John Ruskin scriitor (impotrica industializarii
produselorsi William Morris (elev a lui Ruskin si initiator a miscarii Arts and crafts)
Astfel estetica industriala a aparut la mijlocul secolului XIX prin recunosterea necesitatii ca
produsele industriale sa fie integrate ambiantei umane in asa fel incat sa duca la desavarsirea
ei.
Exista diferențe majore intre designer si artizan. Primul lucreaza singur pt clienti care ii
cunoaste prea bine si face aceleasi produse toata viata..Al doilea lucreaza in echipa si
investigheaza intreaga societate pt a raspunde la nevoile acesteia.

Definitiile ,legile si criteriile din epoca industriala

-stiinta a frumosului in domeniul productiei industriale
-legitate economica-pretul sa fie minim
-legitate de aprtitudine si valoare functionala –adaptare perfecta a obiectului la functiune
-legitate de unitate si conmpozitie-un tot armonic
-legitate de armonie intre aspect si utilizare-niciodata conflict
-legitate de stil-supunere la legie de influenta a le modei
-legitate de evolutie si reativitate-perpetua devenire si adaptare la tehnica
-legitate de gust-racordat la gusturile epocii
-legitate de satisfactie-sa raspunda exigentelor destinatarului
-legitate de miscare si fluctuatie-estetica miscarii partilor mobile
-legitate de ierarhie si finalitate-intre estetica industriala si finalitatea produsului?
-legitate comerciala-“imi place sau nu”
-legitate de probitate cinstea si sinceritatea rezolvari produsului
-legitate artistica implicate-implicare a gandirii artistice
Designul e o arta practica cam ca si arhitectura.
Este notabila una din primele incercari de grupare a produselor in:
-utilaje mecanisme si obiecte pt productia materiala
-produse pt consum si nevoi umane cotidiene
Estetica idustriala a impus realitatea importantei cadrului de lucru. A rezultat preocuparea
ambientala combinata cu ergonomia.
Designul presupune lucrul in echipa.
Estetica industriala-trebuia sa participe la conceperea produselor industriale asigurând
realizarea trinitatii : functionalitate – utilitate – aspect, preturi de cost minime si randamente
in folosire mari, vanzare dar si promovarea produselor, orientarea simtului estetic contidia,
umanizarea ambientala.
CRITERII DE VALOARE ESTETICA IN DESIGN

RELATII INTRE PARAMETRII TEHNICO ECONOMICI SI ESTETICI.

-EVIDENTE IN MOMENTELE DE VALIDARE A REZULTATELOR PROCESULUI DE
DESIGN.
In aprecierea unui produs apar parametrii tehnico economici si cei estetici. Primii sunt
obiectivi si cei din urma subiectivi. Nu este suficient sa se faca aprecierea unui produs
subiectiv”pt ca imi place”ci trebuie apelat la factorii obiectivi.
Criterii estetice pt produse:
-criteriul economic- pret de cost minim prin economie de materiale si mijloace de productie
utilizate
-criteriul aptitudinii de folosire a si a valorii functionale - perfecta adaptare la functie si
exterior
-criteriul unitatii compozitiei - conceperea partilor unele in raport cu altele si cu toate in
functie de ansamblu
-criteriul armoniei intre aspect si utilizare - respectarea legilor esteticii industrial
Perfectiunea tehnica ar fi una dintre proprietatiile produsului generatoare de satisfactie
estetica la cei care le percep.
Siguranta functionala ar fi un alt factor care se poate converti in satisfactie estetica. Valentele
estetice ale produsului pot genera efectul de surpriza si atractivitate (conexiuni cu ludicul,
entropia estetica , inovatie tehnica). Extinderea creativitatii face ca o descoperire tehnico-
stiintifica sa se transforme in mod implacabil intr-una estetica.
Un ideal a omului ar fi ca produsele realizate de om pt om sa poata fi apreciate obiectiv sa fie
comensurabile din punct de vedere tehnic-economic – estetic, sa exercite asupra omului si
existentei sale o puternica influenta materiala spirituala,care sa se regaseasca in urmatoarele
realizari.
GRUPUL DE METODE FUNDAMENTATE PE GRUPA DE PRODUSE
Este un grup de metode intrucat se aplica tehnici particularizate in urma unor cercetari pe
grupe de produse:
- studiul energie functionale (dinamica schimarilor structurale-culoare forma)
- metoda sondajului statistic
- corelare statistica intre factorii de influenta a productiei si cei de consum
- aplicarea teoriei testelor de semnificatie pt verificarea ipotezelor
- metode de control a calitatii produselor
- teoria grafurilor in planificarea productiei
- teoria deciziei optime
Toate aceste criterii doresc sa duca la o apreciere a produsului din punct de vedere obiectiv.

METODA ANALIZEI VALORII

Analiza valorii presupune stabilirea costului unei functii ,adica pretul cel mai mic care trebuie
platit ca un serviciu sa fie satisfacator

SECVENTE PROPUSE
In cadrul designului pe langa exprimare formala au aparut si constructii conceptuale
CAPITOLUL 2. ISTORIA DESIGN-ULUI. CURENTE IN ARTA SI ARHITECTURA

Arhitectura Tehnologica = rezultat ar revolutiei industriale. Ar fi generat programe de

arhitectura care răspundeau unor cerințe ce in mod traditional nu-si mai găseau rezolvarea
(deschideri mari destinate expozițiilor industriale, gari , hale industriale depozite) , si-au gasit-
o totusi in constructia metalica (mai intai fonta , iar apoi otelul care aer mult mai usor sin nu
era casant).
Sfârșitul de sec XVII(o data cu expozitia industriei franceze de pe Champs-de-Mars 1798)
pana la sfârșitul de sec XIX_ perioada caracterizanta de o continua industrializare in care
impunerea noilor produse era o necessitate (de aici aparitia marilor expozitii
internationale_‟era inginerilor‟_era prelungita de la metal pana la betonul sec XX). Perioada
in care functionalismul determina aparitia oricarei forme (de la halele industriale pana la
scaunul pentru scolari). Din aceeasi perioada dateaza si preocuparile formatoare: deschiderea
scolilor de arte si meserii din Anglia (sir Robert Pelle_1832) ; „Journal of Design”(1849-1852
Henry Cole) ; primul muzeu de arte decorative ( “Grammar of ornament” 1856_Owen jones).
UK : poduri_Conway (1826) ; Clifton (1836-1864) ;Forth (1881-1890)
Gari_Newcastle on Tyne(1846-1850) ; Austerlitz Paris Chrystal Palace 1850-1851
Jardin des Plantes paris 1833-1867 ; Tour Eiffel 1887-1889 ;galeriile Vittorio Emanuelle II si
Umberto I napoli ; Brooklyn Bridge ,George Washington bridge ; Goldan Gate Bridge ; Audi-
Torium Building(Chicago) ; Podul Cernavoda

Romantismul = detine o conotatie anti-industriala intre artele figurative dar abia in sec XX se
poate vorbi despre o tenta romantica in design.
Impresionismul = va avea o influenta indiresct asupra design-ului datorita exploatarii relatiei
obiect-subiect din perceptia culorilor. Poate fii considerată ca fiind prima reactie de adaptare a
artei la concurenta figurativă a fotografiei.
Neoimpresionism = nu vizeaza direct design-ul ci are un aport in domeniul perceptiei vizuale.
(reprezinta o continuare a impresionismului continuând experientele cromatice , inventia fiind
pointilismul)
Arta 1900 = primul curent care “retezat” prostul gust in arta , a dat nastere graficii publicitare
(manifestata prin afis) a cautat o sinteza a artelor moderne. Curent care este considerat
promotorul miscarii moderne. Reusita acestui curent este evidenta mai ales in domeniul
obiectului , find un curent puternic manifestat in moda , grafica , picture , arhitectura , teatru ,
balet. Arta 1900 reprezinta perioada de timp 1885-1910 nu rezinta o ruptură totala de stilurile
anterioare ci subliniaza mai degraba intentia pentru prima oara de creare a unui ambient
sintetic unitar si de integrare a artelor. Afinitatea cu modernismul poate fii considerate si tenta
sa internationala : art nouveau (Franta) ; jugendstil(Germania) ; sezession(Austria) ; coup de
fouet(Belgia) .
_decorativism complex si forma inspirată din vegetal _ predecesor al viziunii organistice
(Gaudi);
_ inovatoare prin inclinatia spre decoratie si ornament , precum si prin reintegrarea artelor
intr-o unitate , a promovat conceptia de realizare tip design.
_ asocierea arhitecturii cu constructia metalica : Victor Horta = primul architect care a folosit
structuri metalica in locuinte precum si suprafete mari vitrate ; Hector Guimard cu statiile de
mtreo din Paris si sala de concerte Humbert de Romans(1902).

Arts&Crafts _ apartinand miscarii Artei 1900 se

caracterizeaza prin contestarea industrializarii si
intoarcerea spre artizanat , reluand si elemente din
arhitectura Renasterii engleze insa fara
reproducerea elementelor decorative . Anglia a
mai promovat si orasul industrial , orasul gardina
(Ebenezer Howard si Raymond Unwin)
Deutscher Werkbund _ miscare cu o intensă
activitate ce urmarea ridicarea calitatii artistice a
produselor indutriale. Miscarea fondata in 1861-
1927 opunandu-se miscarii Arts&Crafts din UK. a
atras artisti , mesteri artizani, dar si reprezentatnti
ai industriilor si comercianti , creandu-se astfel
echipe mixte care vizau metode si prototipuri noi
de omologare a produselor industriale. Apar
primele servicii de design in cadrul trustului AEG
_ reprezentand un model de pluralitate
indreptandu-si atentia de la proiectarea cladirilor
administrative , ale cartierelor de locuinte pana la
motoare , transformatoare , radiatoare, ambalaje si
grafica industriala…..fondatori: Theodor
Fischer,Van de velde , Josef Hoffman.Creste opozitia intre artizanat si industrie _ajungand a
fi considerate din punct de vedere estetic doua entitati diferite care ar da raspunsuri diferite la
problema nevoii contemporane de inlocuitori de arta.
_a influentat aparitia primei organizatii de design din UK _ DIA=Design and Industries
Associations in 1915 care viza o reorientare a principiilor si actiunilor de la artizanat spre cele
de tip Werkbund. DIA avea ca manifest”gasirea unui echilibru intre un design bun si
eficacitatea industriei”.(John Brown,Kenneth Anderson,J.Marshall)
USA = in Statele Unite se producea la inceputul sec XX cantitati immense si in serii uriase de
obiecte ieftine , urate , pline de ornamentatii. ‟ororile ambientale si obiectuale”,”ororile
urbanistice‟ (create de aparitia zgarie norilor care de altfel reprezentau utilizarea terenului
eficace datorita speculei , un model de aspiratie spre bunastare spre o lume noua).
_FLWright _parintele arhitecturii moderne in USA , promotorul unei arhitecturi organice si
functionaliste .
Simbolismul = va influenta designul ecologist de la sfârșitul de sec XX (influenta primei sale
etape manifestata prin Fratia Prerafaelita din Anglia) si a IIa etapa care este caracterizata de
forme mai abstracte si un subiectivism decorative cu afinitati sprea viziunea orientala.

Fauvismul = 1905,incidenta sa asupra design-ului se manifesta la nivelul viziunii , influente

manifestate mai exact in grafic design.(stil care inlatura perspectiva, geometria umbrelor,si se
foloseste de impactul petelor plate de culoare precum si a combinatiilor puternice in
impresionarea vizualului).

Cubismul = introduce cea de a IVa dimensiune-timpul, reducerea formelor si volumelor din

natura doar la latura lor geometrica vazand descompunerea formala, surprinderea
secventialitatii. Are 2 faze: analiza si sinteza. A influentat arhitectura , industrial design ,
designul comunicatiilor vizuale .La sfârșitul anilor 30 ajungandu-se să se vorbească de o
“arhitectura cubista”(corespondenta clara intre lumea artelor plastice si cea a arhitecturii).

AVANGARDA ARTISTICA EUROPEANA = nu reprezinta in mod direct un fenomen

determinant in istoria designului…..futurism , expresionism , arta abstracta , neoplasticismul
olandez , constructivism , Dadaism , suprarealism , arta naiva , neorealism. Noul univers
formal nu se dezvolta unitar ci au aparut puternice procese de interinfluente. Artisti au fost
impinsi spre descoperirea de noi forme si datorita ritmului rapid de dezvoltare a societatii
masiniste.
Futurism = formal a fost considerat o varianta italiana a cubismului. Atentia acordata redarii
miscarii,vitezei dinamismului, disonantei si disarmoniei prin intermediul automobilului. A
ridicat tehnica automobilului la rang de principiu estetic. A avut insemnatate notabila in
evolutia designului. Prima miscare de avangarda.
Expresionism = considerat mai degraba un current ideologic de neadaptare a artistului la
societate.
_‟Der Blaue Reiter” “die Neue sachlichkeit”(germania) , Scoala din Paris , “Novecento”.
Arta abstracta = 1910, curent care este considerat plecand din cubism si fauvism , caracterizat
prin abandonarea in arta a recognoscibilului, crearea formelor noi dar prin intermediul carora
artistul refuza sa transpuna subiectiv realitatea.
Neoplasticismul olandez = pleaca din cubismul sintetic, abordând infinitatea spatiului,
modelarea sa in grupuri geometrice elementare si care sunt proiectiile sale spatiale , culoarea
reprezenta modalitate de baza in redarea spatiului .Mondrian : “echivalenta plastica
“_culoarea era socotita ca unul dintre cele mai eficace mijloace in definirea spatiului, in
arhitectura spatial vid conteaza ca non-culoare iar materialul poate conta ca culoare.
_ rol important in afirmarea functionalismului din arhitectura si design.
Scoala de la Paris , Purism = privea aspectele functionale dintre diferitele elemnte
reprezentate (le Corbusier, Robert Delaunay)
Constructivism = ca expresie a avangardei ar fi influentat formele industriale prin tezele
constructivismului estetic (Naum Gabo) dar cele ale constructivismului practice (Vladimir
Tatlin).: spatiul si timpul sunt factorii fundamentali prin care se manifesta viata (in baza
acestui concept au fost create primele sculpturi cinetice in 1920_Gabo).O alta teza notabila ar
fii fost contemporaneitatea : constructivistii fiind primii care au folosit materiale noi si
metodologii tehnico-industriale.
Arta naiva = expresie artizanala , nu se tine seama de regulile clasice ale artelor dar nici nu le
incalca in mod deliberat.
Neorealismul = pozitie intermediara intre Realism si Pictura naiva , artistul vrea sa depasesaca
conditia de artizanat
Scoala Bauhaus: infiintata in 1919 de Walter Gropius la Weimer _ contributie prin stabilirea
armoniei intre diferitele activitati artistice in baza unei orientari estetice binedefinite. Urmarea
: arta unitara_unde nu vor exista diferente intre arta monumentala sic ea decorative si
“gandirea “si conceperea in spiritul tehnologiei industriale existente.
_caracterizate de adaptabilitate: dacă in primii ani a fost exclusa din studiu istoria arhitecturii
a fost reintrodusa in urma obtinerii unor generatii inculte ; daca in Europa s-a axat pe
dezvoltarea progresiva de la detaliu la incapere , in USA aceeasi indivizi au mers pe
prefabricare si planning-ul general.
_studii axate pe elementele formei si a culorii care au o existentă obiectiva
_activitate impartita in mod egal intre invatamant si productie :rolul dominant acordat
arhitecturii considerate a fii capabila sa inglobeze in mod unitar cele mai diferite domenii ;
“formele uitile”- care cuprind domeniul obiectelor de larg consum incepand de la mobilier,
lampi, tacamuri, tesaturi, imbracaminte, materiale de finisaj.
_rol hotarator in aparitia design-ului industrial (unitate intre arta si tehnica, pregatirea
artistilor pentru industrie).
_stiinta nasterii formelor , fundamentarea unui basic Design , creatii care si-au pastrat
valoarea de etalon , ideal umanist si pedagogic.
- absolventi ai acestei scoli:Josef Albers,marcel Breuer,Mies van der Rohe.
Dadaismul = 1916,Zurich,deisgnul va dezvolta in aceeasi perioada o directie corespunzatoare
nascuta din negativismul si contestarea futurimsului Italian.(reprezentant marcel Duchamp)
Suprarealismul = deriva din Dadaism , adept al abordarii functionarii reale a gandirii (dicteu
in absenta oricarui control eexrcitat de ratiune,in afara oricarei preocupari estetice sau
morale….?)(reprezentant Dali)

Modernism,Late modernism,High tech,Expresionism , Organicism , Post modernism

,Deconstructivism,Informal/Minimalism,Vernacular _vezi cursuri arhitectura contemporana
CAPITOLUL 3. ISTORIA DESIGNULUI, PIONIERII DESIGNULUI SI
ARHITECTURII MODERNE
-mari exponenți internationali 1851, 1867, 1889, 1900
- preocupăr legate de prêt, desfacere, cantitate, rentabilitate functionalitate la care se adauga
probleme legate de frumusetea produsului odata cu saturarea pietelor in condițiile unei
uniformizari a proprietilor produselor
- scoli de „arte si meserii‟
- prapastia inutilitatii artei in productie ca lux sau risipa de forta de munca
- William Morris si John Ruskin, Anglia sec XIX -> tezele functionaliste „masinoclasti‟
- designul contemporan volatilist odata ce s-a iesit din era masinista, produsele trebuiau sa fie
frumoase, logice prin functionalitatea lor si sa produca satisfactie utilizatorilor
- Germania, Franta si Belgia –formele Art Nouveau specifice
- industria- dezvoltarea esteticii industriale, inclusive in stiinta
- sex XIX XX Paul Soriau- doctrina functionalismului „forma este expresia fațisa a functiei
sale‟(Etienne Soriau)
-SUA puterea ec -> necesit unor schimbari radicale de perceptie si conceptie
-dupa 1907, Muthesius „Deutscher Werkbund‟
- intervalul antebelic – presupune elem ale teoriei functionaliste > doctrina designului
>postmodernism
Perioada moderna
-1918 1920 – curente in arta si arhitectura: constructivism sovietic, neoplasticismul olandez,
Bauhaus, miscarea franceza Le Corbusier si avangarda artistica europeana ; orientarea
nationalista si constiinta realitatii stiintifice-industriale a epocii
- reproiectari numeroase produc efecte in perspectivă, abordarea superioara decorativismului
primei perioade istorice
Le Corbusier – promotor al masinismului si al desinglui in toate domeniile (urbanism,
industrializare a construcțiilor si productiei de echipamente pentru cladiri)
-masina –productia de obiecte perfecte, organisme vii
-inventie tehnica –forme noi si schimbari radicale in producția industrială si in dezvoltarea
standardizarii si prefabricarea elementelor si echipamentelor de construcție
Jacques Vienot 1893 1959 – 1927 prima casa de decoratiuni in Franta cu 3 sect
décor/mob/inst
-informații despre realizarea design American
-1933 mag La Printemps – promovează culorile functionale
-1940 –„La republique des Arts‟, program national de estetica industrială
-1950 asoc de estetica industriala „Porza‟ > „asoc internat de estetica industriala‟
-Preocupat sa gaseasca specificit franceza in universul designului
-1919 -1929 – industria Americana extensivă, preocupări pentru estetic surclasate de
fctionalitate, competitivitate
-1929 marea criza economică > reproiectare/redesenare produse, designul conceptual produse
noi si investitii tehnologice uriase
Perioada moderna/contemporana – din anii 30 ai sec XX
-criza ec 1929 punct de lansare al designului American
-Raymond Loewy „La laideur se vend mal‟ – reporiectarea in masa intre anii 1930-1934 a
productiei americane
-1930, Muzeul American de arta moderna – sectie distincta de estetica industrială, primul
exponat – masina de scris Olivetti
-influenta scolii germane , Bauhaus
-primii designeri Raymond Loewy si Henry Dreyfus , Walter Dorwin Teague, Harley Earl,
Richard Buckminster Fuller (1927 celula de locuit prefabricata - Dymaxion House, 1932
Dymaxion Auto)
Raymond Loewy – noile modele de masini de multiplicat Gestetner, de la locomotive pana la
obiecte de uz casnic, de la submarine la astronave
-pionier graphic design – proiectarea de logotipuri
-teoretician al deisgnului cauta sa gaseasca locul si sarcinile designerului in cadrul echipei de
proiectare
Henry Dreyfus – aparatura create pt Bell Company, piroscaful Independence, avionul
Superconstellation
Walter Dorwin Teague – design de automobile Marmon, retele Service station, motoscafuri,
unelte si ustensile
Harley Earl – designer al uzinelor Cadillac
Designul European Bauhaus, cel Franta (Jaques Vienot, Charlotte Perriand, l‟Architectur
d‟aujurd‟hui), cel Italian (Gio Ponti revista Domus, Lancia, mobilier Figini si Pollini),
Finlandez (Alvaro Alto), Danez(Arne Jacobsen);
-designul o problema sociala interventia statului, problematica promovarii exporturilor cu
reversal competitivitatii in piata interna > coordonate nationale
Anglia:1944 Council of Industrial design, organizat la 5 ani Congrese de proiectare artistica si
cursuri de profil pe sectiunea de producție, publicatia Design
Franta:1948 Oficiul pentru estetica industrială, revista Esthetique industrielle, mari birouri de
estetica industriala
Belgia:Institutul Belgian al esteticii industriale, oficiul Belgian pentru comertul exterior si
Oficiul Belgian pt marirea productivitatii muncii
Danemarca:1965 premii pentru produsele cu nivel estetic corespunzător>estetica
Italia:excelenta in design, pluralism orientari promoveaza la nivel national interprinderi de
producție sau comerciale designul. ADI „La Rinascente Compasso D‟Oro‟
Japonia:2 univ de estetica industriala, 1952 Asoc desenatorilor industriali japonezi, 1955
burse in strainatate, 1964 echipa japoneza castiga în SUA premiul internat pentru estetica
industrială, Ministerul Comertului –certificate de estetica produselor si prime fabricantilor,
sectie proprie estetica in 1958
Germania:Consiliul pentru proiect formei traditia din invatamant consacrata la Bauhaus,
birouri de estetica industriala
Olanda: notabila simbioza cu comertul prin ghidarea organismelor de profil a consumatorilor,
influenta cererii
SUA : Societatea Proiectantilor Estetico-Industriali ai Amercii-majoritatea companiilor aveau
birpouri de profil
-1957 ICSID The International Council of Societies of Industrial Design recunoscut de
UNESCO
URSS:intorducerea metoda constructiei artistice Institutul Unional de Cercetari Stiintifice
privind estetica tehnica;
Londra ICSID- sediul Bruxelles, congrese la 2 ani, 46 membri in 32 tari
1.comisia de educatie consacrata invatamantului de design industrial
2.comisia de definitie si doctrina
3.comisia de comunicatii
4.comisia pt probl practicii si eticii profesionale
Tarile socialiste, filiera administrată mai eficient decat cea comerciala, problema ramanerii in
urma (Cehoslovacia,Bulgaria,RDG, Iugoslavia), comunismul –societate neconcurentiala
-patrund forme diversificate, reapare arh inginerilor (P.L.Nervi,Z.D.Makovski,R.B.Fuller)
-„supermarketingul‟, „consumismul‟, „criza obiectului‟
-1933 grand Palais din Paris – expozitia „Design Miroir du Siecle 1853-1993, studiul de caz
ceasurile Swatch
-provocarea pentru design – formalizarea invizibilului (electronica miniaturizata, informatica)
-1996, centrul Pompidou – expo Gaetano Pesce – scaun Golgotha, canapea Apus de Soare-
imbatranirea premature a formelor obiectelor ind, promotorul „designului psihanalitic‟,
fotoliul mama-prunc,
-promovarea esteticii trebuie desavarsita in sistemul commercial >
premiile pentru design, etichetele aplicate de marfuri sistemele de ghidare si consiliere a
cumparatorilor, campanile de promovare ale unor produse
-rolul comerciantilor – detinatorii unor baze de date cu o valoare inestimabila pentru
orientarea productiei si asigurarea eficientei si rentabilitatii activit economice
Articulatia design-marketing, Public Relations publicitatea, propaganda produsului, studiul
psiho-sociologic al pietei si al conjuncturii, la limita intre societatea industrială si cea
postindustrială.
Problema optiunii intre serii mari si serii mici
-omul contemporan aspira la singularitate, detesta uniformitatea si rigiditatea, dar
constientizeaza efectele modei, moravurilor, traditiilor, mutatiilor din ultimele 4 5 decenii,
constientizeaza sezoanele
-apare productia asistata pe calculator > asigurarea varietatii actuale se realizeaza prin sisteme
de clase si realizarea diferentelor dintre obiecte numai in limita anumitor categorii
-uniformitatea dispare in cazul bunurilor de consum individual care pot afirma personalitatea
achizitorului
-calculatorul predispus eficient la combinatorica si colaj
Romania – probleme de sincronizare cu contextual mondial
0 dezghetare ideologic anii 60 primele initiative de programare a designului
1967 – Biroul de Estetica Marfurilor, punct de informare in problemele esteticii industriale pe
langa Camera de Comert RSR
-1971 ICIEP institutul de creatie industrială si estetica a produselor
-in invatamant, economic pana in anii ‟80 asociat cu marketingul, ,
La sfârșitul anilor 60 invatamântul superior –catedra de design Univ Arte Plastice N.
Grigorescu Bucuresti si Ion Andreescu la Cluj sectia de design
1972 –al VII-lea Congres International de Estetica
-1973 Comisia de design-estetica de pe langa Uniunea Artistilor Plastici , se deschid Galeriile
ARTIND Bucuresti consacrate acestui domeniu
-evidente in urma realitati:- durata ciclului de prod nu face operativă copierea designului –
producțiaare deja pregatite gen urmat;
- designul poate promova produsul daca are resurse suficiente
-designul in sine nu poate compensa deficientele tehnologice si economice
-designul ar putea crea un segment anume, propriu daca ar avea in spate o filosofie si o putere
de concentrare a resurselor
-dupa 1990 problemele se mentin - deriva economiei romanesti
Succesul in epoca al esteticii-filosofia participative
-substituirea termenului estetica ind cu design s‟a produs in timp dar devine definitive in anii
60 ai sec XX, cu justificarea ca epoca industriala este un capitol al esteticii gen in timp ce
designul ind ar fi un dom de activitate creatoare, practicam tehnico-artistica si pastreaza doar
fundam teoretica
Putem distinge 2 nuclee dure –deisgnerul ca detonator de competente reale si specialistul in
marketing care trebuie sa valideze creatia sis a asigure reproducerea ei.>lant trofic al
ambientului sintetic contemporan
- design-uri recognoscibile, istoria in desfasurare iar designul va utiliza in viitor elemente din
trecut