Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Culegere de Fise Recap Bac PDF
Culegere de Fise Recap Bac PDF
CORNELIA MESTECAN
Prof. RRODICA TRIŞCĂ
CLUJ-NAPOCA
2009
1
2
CUPRINS
3
4
ARGUMENT
5
FIŞA NR. 1 -NUMERE REALE
propunător: prof. Cornelia Mestecan
BREVIAR TEORETIC
a
N = 0,1,2,..., n,...; Z = ...,n,...,2,1,0,1,2,...n,...; Q = / a Z , b N * , (a, b) 1 ,
b
N Z Q R.
Puteri cu exponent raţional
ap
q
a, b R* , p, q Q : a p a q a p q ; q a p q ; a p a pq ; a 0 1;1 p 1;
a
p
ab a a ; a a p ;
p
p p p
b b
1
ap p .
a
Proprietăţile radicalilor
a, b R, n, k N , impare sau a, b R ; n, k N pare :
n
n
a n a; n ab n a n b ; n
a
n
a
b 0 ; n a nk a k ; n k
a nk a .
b b
a1 a 2 ... a n
Media aritmetică a numerelor reale a1 , a2 ,..., an este ma
n
Media armonică a numerelor reale pozitive nunule a1 , a2 ,..., an este
n
marm
1 1 1
...
a1 a 2 an
Media geometrică a numerelor reale pozitive a1 , a2 ,..., an este mg n a1a2 ...an
a, a 0
Modulul ( valoarea absolută ) a numărului real a, este a
a, a 0
Probleme rezolvate
6
nr.caz. favorabile
P ,
nr.caz. posibile
numărul cazurilor posibile = nr. total de elemente din mulţime = 10,
8 4
numărul de cazuri favorabile = nr. iraţionale = 8, deci P
10 5
2
1
3. Să se ordoneze crescător numerele : , 64 , 3
8.
4
2
1 1 1
Rezolvare: = = = 16 = 2 4 ; 64 = 2 6 ; 3
8=2
4
2
1 1
16
4
2
1
2< 2 < 2 4 6 3
8 < < 64 .
4
1 3
4. Să se calculeze 3
3 3 9 .
9 3
3 3
1 1 3 3
Rezolvare: 3
-am amplificat fracţia cu 3
3 pentru a
9 3 3 2 3
3 3 3
raţionaliza numitorul,
3 33 3 2 33 9 3 1 3 3
3 3 3
3
3
9 3 3 3 9= 9 3 9
3 3
33 3 9 3 3 3
Temă
7
FIŞA NR. 2 – ECUAŢII
propunător: prof. Cornelia Mestecan
BREVIAR TEORETIC
b
Ecuaţia de forma ax+b=0 cu a, b R , a≠0 are soluţia unică x=- .
a
Ecuaţia ax bx c 0, a, b, c R şi a≠0, are :
2
b
-două soluţii reale x1, 2 dacă b 2 4ac 0 ;
2a
b
-o soluţie reală x1 x2 dacă b 2 4ac 0 ;
2a
-nici o soluţie reală dacă b 2 4ac 0 .
Descompunerea trinomului ax 2 bx c, a, b, c R , a≠0 în produs:
ax 2 bx c a( x x1 )( x x2 ) , unde x1 , x2 sunt soluţiile ecuaţiei ax 2 bx c 0.
Relaţiile lui Viète:
Fie x1 , x2 sunt soluţiile ecuaţiei ax 2 bx c 0 ( a≠0, 0 ); notăm S= x1 x2 , P= x1 x 2 .
b c
Atunci S= x1 x2 = şi P= x1 x 2 = .
a a
Formarea ecuaţiei ax bx c 0 când se cunosc soluţiile sale:
2
8
12 3 1m 1 m 2 2 1 3m 1 m 2 2 0
m 2 3m 1 3 2 0 m 2 3m 0 ; ecuaţia de gradul II are soluţiile reale
m1 0; m2 3 .
5. Să se determine valorile reale ale lui m pentru care soluţiile x1 şi x 2 ale ecuaţiei
x 2 m 1x m 2 0 , verifică relaţia: x1 x2 2x1 x2 5
Rezolvare: x 2 m 1x m 2 0 cu soluţiile x1 şi x 2
b m 1 c m2
Scriem relaţiile lui Viète: x1 x2 m 1 ; x1 x2 m 2
a 1 a 1
Înlocuim în relaţia x1 x2 2x1 x2 5 ecuaţia m 2m 3 0 care are soluţiile
2
reale m1 1 şi m2 3 .
x x
6. Ştiind că x1 şi x 2 sunt soluţiile ecuaţiei x 2 4 x 5 0 , calculaţi 1 2 3 .
x 2 x1
Rezolvare: x1 şi x 2 sunt soluţiile ecuaţiei x 2 4 x 5 0
b 4 c 5
Scriem relaţiile lui Viète: x1 x2 4 ; x1 x 2 5
a 1 a 1
x1 x 2
3= 1
x x2
2 2
x x2 2 x1 x2 3 = 16 10 = 6 15 = 9
3= 1
2
3
x 2 x1 x1 x 2 x1 x 2 5 5 5 5
Am folosit relaţia x1 x2 x12 x22 2 x1 x2 x12 x22 x1 x2 2 x1 x2
2 2
2m 1 4 m 2 2 4m 2 8m 4 4m 2 8 8m 12
2
3
0 8m 12 0 m ;
2
Temă
1. Să se determine mulţimea valorilor lui x pentru care -5 < 2x +3 < 5.
2. Să se determine mulţimea valorilor lui x pentru care -2 < -2x - 9 < 1.
3. Să se determine valorile reale ale lui x pentru care 2 xx 1 x 1.
4. Să se determine numărul real m pentru care numărul x = 3 este soluţie a ecuaţiei
x 2 xm 1 m 2 2 .
5. Să se determine valorile reale ale lui m pentru care soluţiile x1 şi x 2 ale ecuaţiei
x 2 m 2 mx 2m 1 0 , verifică relaţia: x1 x2 x1 x2 1 .
x x
6. Ştiind că x1 şi x 2 sunt soluţiile ecuaţiei x 2 7 x 3 0 , calculaţi 1 2 1 ;
x 2 x1
3x1 3x2 x1 x2 3 .
7. Să se arate că mulţimea { x R / 2mx 2 3m 1x m 1 0 } are două elemente,
oricare ar fi m R 1.
8. Găsiţi probleme asemănătoare sau care folosesc aceleaşi noţiuni în variantele de
bacalaureat şi rezolvaţi-le. Aţi întâmpinat greutăţi? Notaţi-le şi discutaţi-le la ora de
matematică!
9
FIŞA NR. 3 – FUNCŢII - TEORIE
propunător: prof. Cornelia Mestecan
BREVIAR TEORETIC
Operaţii cu funcţii
Fie f , g : D R , D R
f g : D R, (f+g)(x) = f(x) + g(x) se numeşte funcţia sumă a lui f şi g
f g : D R, fg(x) = f(x)g(x) se numeşte funcţia produs a lui f şi g
f f f ( x)
: D R, g ( x) 0, x D, ( )( x) se numeşte funcţie cât
g g g ( x)
Fie f : A B, g : B C . Funcţia g f : A C definită prin ( g f )( x) g ( f ( x)) se
numeşte compusa lui g cu f. Fie funcţia f : A B , y = f(x). Funcţia g : B A cu
proprietatea ( g f )( x) x, x A şi ( f g )( y) y, y B , se numeşte inversa funcţiei f şi
se notează cu f 1 .
10
Funcţia afină
Funcţia f : R R, f ( x) ax b, a, b R , se numeşte funcţie afină. Funcţia f este constantă
dacă a 0 . Funcţia f este strict crescătoare dacă a 0 şi strict descrescătoare dacă a 0 .
Funcţia f : R R, f ( x) ax b, a, b R , a 0 , se numeşte funcţie de gradul întâi.
Funcţia f : R R, f ( x) ax b, a, b R , a 0 , este bijectivă deci inversabilă.
Funcţia de gradul II
Funcţia f : R R, f ( x) ax 2 bx c, a, b, c R, a 0 se numeşte funcţie de gradul II.
b
V ( ; ) este vârful parabolei (= reprezentarea geometrică a graficului funcţiei de
2a 4a
gradul II) şi acesta reprezintă punct de maxim al funcţiei f dacă a<0 / punct de minim al
funcţiei f dacă a>0.
b
Valoarea f ( ) este valoarea maximă a funcţiei dacă a<0 / valoarea minimă a
2a 4a
2
b
funcţiei dacă a>0. Forma canonică a funcţiei de gradul II este: f ( x) a x .
2a 4a
11
Cazul b 2 4ac 0 , x1 , x2 R ( x1 , x2 sunt soluţiile ecuaţiei f(x)=0 )
x
f(x) semnul lui a
Logaritmi:
loga x = b x = ab , a >0 , a 1 , x 0; , b R .
Dacă a,b (0; + ) – {1}, x, y, r R atunci : loga xy = loga x + loga y ;
x 1
loga = loga x – loga y ; log a n x log a x,
y n
log b x
loga xr = r loga x ; loga a = 1 ; loga 1 = 0 ; loga x =
log b a
12
FIŞA NR. 4 – FUNCŢII - EXERCIŢII
propunător: prof. Cornelia Mestecan
Probleme rezolvate
1. Fie funcţiile f : R R, f ( x) 2 x 1 şi g : R R, g ( x) x 5 . Determinaţi
soluţiile reale ale ecuaţiei 2 f ( x) 3g ( x) 4.
Rezolvare: 2 f ( x) 3g ( x) 4
Înlocuim f (x) şi g (x) cu expresiile lor: 2(2 x 1) 3( x 5) 4
9
4 x 2 3x 15 4 ; 7 x 4 2 15 ; 7 x 9 / : 7 x R
7
13
6. Fie funcţia f : R R, f ( x) mx 2 (m 1) x 3 .Determinaţi valorile reale ale lui m
25
pentru care valoarea maximă a funcţiei f este .
8
Rezolvare: G f admite un punct de maxim dacă a 0 , deci m 0 m ;0
b
Punctul de maxim este V ; iar valoarea maximă a funcţiei f este
2a 4a 4a
((m 1)) 4m 3
2
m 10m 1
2
25
. Din ipoteză deci
4a 4m 4m 4a 8
m 2 10m 1 25 1
2m 2 5m 2 0 care are soluţiile reale m1 şi m2 2 ,
4m 8 2
ambele negative, deci soluţii ale problemei.
8. Fie funcţia f : R R, f ( x) x 2 x 20 .
Calculaţi f (0) f (1) f (2) f (3) f (4) f (5)
Rezolvare: f ( x) ( x 4)( x 5) , 4 şi -5 sunt soluţiile ecuaţiei f(x)=0
f (4) 0 f (0) f (1) f (2) f (3) f (4) f (5) 0
x1 1 x2 3
şi deci G f Gg A(1;2), B(3;4) .
y1 2 y 2 4
14
5 5 5
Rezolvare: C: 3x 5 0 3x 5 x x ; deci D ;
3 3 3
11. Fie funcţia f : 0; R , f ( x) 5 log 2 x . Să se calculeze 5 f (1) f (2) .
x
Temă
15
FIŞA NR. 5 – ECUAŢII IRAŢIONALE; ECUAŢII EXPONENŢIALE
propunător: prof. Cornelia Mestecan
ÎNDRUMAR PENTRU REZOLVARE
ECUAŢII IRAŢIONALE
-Se numesc ecuaţii iraţionale, ecuaţiile care conţin necunoscuta sub semnul radical.
-Metoda obişnuită de rezolvare a ecuaţiilor iraţionale constă în eliminarea radicalilor
prin diferite transformări, reducându-le la ecuaţii raţionale echivalente; acest lucru se face
prin ridicări la putere asfel încât să dispară radicalii. Înainte de a trece la rezolvarea
efectivă a ecuaţiei, se pun condiţii de existenţă a radicalilor pentru a obţine D – mulţimea /
domeniul de existenţă a ecuaţiei, respectiv a soluţiilor; radicalii de ordin par au sens numai
pentru numere pozitive. Se izolează radicalii (dacă este posibil) pentru a se putea ridica la
putere şi a se obţine o ecuaţie mai simplă. Se ţine cont de faptul că cei doi membrii ai unei
ecuaţii trebuie să aibă acelaşi semn ( la ecuaţiile cu radicali de ordin par).
Se rezolvă ecuaţia obţunută, se verifică dacă numărul / numerele găsite aparţin domeniului
de existenţă a soluţiilor D, după care se scrie S- soluţia ecuaţiei.
ECUAŢII EXPONENŢIALE
-Se numesc ecuaţii exponenţiale, ecuaţiile care conţin necunoscuta la exponent.
-Metode de rezolvare: în rezolvarea ecuaţiilor exponenţiale se utilizează proprietatea
de injectivitate a funcţiei exponenţiale : a x a y x y, a 1
- ecuaţia de forma a f ( x ) b, a 0, a 1
-dacă b 0 , ecuaţia nu are soluţii
-dacă b 0, b a r a f ( x ) a r f ( x) r S
-dacă b 0, b a r a f ( x ) b f ( x) log a b S
- ecuaţia de forma a f ( x ) a g ( x ) , a 0, a 1
- se utilizează proprietatea de injectivitate a funcţiei exponenţiale :
a f ( x ) a g ( x ) f ( x) g ( x) S
- ecuaţia de forma a 2 f ( x ) a f ( x ) 0, a 0, a 1
-se notează a f ( x ) t şi se ţine seama de faptul că t > 0.
Probleme rezolvate
1) Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 3x 5 x 1 .
5 5
3x 5 0 x x ; 5
Rezolvare: Condiţii: 3 3 x ; D
x 1 0 x 1 x 1; 3
3x 5 x 1 / 2 3x 5 x 1 x 2 5x 6 0 x1 2, x2 3
2
2;3 D S 2;3.
2) Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 3
x 3 2x 5 x .
5
Rezolvare: 3
x 3 2 x 5 x / 3 x 3 2 x 5 x 3 2 x 5 0 x
2
3) Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 1 x x 19 2 .
1 x 0 x 1 x ;1
Rezolvare: Condiţii: x 19;1 D
x 19 0 x 19 x 19;
1 x x 19 2 / 2
1 x 2 1 x x 19 x 19 4
2 1 x x 19 4 20
16
2 1 x x 19 16 /: 2
1 x x 19 8 / 2
1 xx 19 64
x 2 18x 19 64 0 x 2 18x 45 0
a 1, b 18, c 45 , b 2 4ac 324 180 144
b 18 12
x1 x1 x1 3 ;
2a 2
b 18 12
x2 x2 x2 15
2a 2
3 D, 1 (3) 3 19 2 4 16 2 2 2F 3 nu este soluţie
15 D, 1 (15) 15 19 2 16 4 2 2 2 A 15 este soluţie
Deci S 15 .
4) Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 2 x 3 16 x
Rezolvare: 2 x 3 2 4 x
2 x 3 2 4 x x 3 4x 3 3x x 1 . Deci S 1
q
( am folosit a p a pq şi proprietatea de injectivitate a funcţiei exponenţiale:
x1 , x2 D, cu a x1 a x2 x1 x2 )
5) Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei 2 x2 2 x 2 x1 22
Rezolvare: 2 x2 2 x 2 x1 22
2x 1 11 22 2
2 x 22 2 x 22 2 x 4 1 22 2 x 22 : 2 x 2 x 22
2 2 2 1 11
x2
ap
Deci S 2. Am folosit a p q a p a q şi a p q şi proprietatea de injectivitate a
aq
funcţiei exponenţiale.
1 1 1
t 2 2 x această ecuaţie nu are soluţie pentru că 2 x 0 iar 0
4 4 4
Deci S 0. Am folosit a p q
a pq şi a p q a p a q şi proprietatea de injectivitate a
funcţiei exponenţiale.
17
2x x
2
2 5 x 2 x 2
2 5 0/ : 2
x x
x 2 5
2
5
1 0
2 2
2
5 x 5 x 5
x
2 1 0 , notăm t
2 2 2
2t 2 t 1 0 ; a 2, b 1, c 1 , b 2 4ac 9
1 3 1 3 1
t1 t1 1 , t 2 t2
4 4 2
x x 0
5 5 5
t1 1 1 x1 0
2 2 2
x
1 5 1
t 2 nu are soluţie
2 2 2
p
Temă
1. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiilor 3x 5 x ; x 2 4x x 3 .
2. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiilor 3
x3 2 x 8 x ; 3 1 x 1.
3. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiilor x 1 x 3 0 ; x 1 7 x 4 ;
x 10 x 3 1 .
x
18
FIŞA NR. 6 – ECUAŢII LOGARITMICE
propunător: prof. Cornelia Mestecan
ÎNDRUMAR PENTRU REZOLVARE
-Se numesc ecuaţii logaritmice, ecuaţiile care conţin necunoscuta la baza sau
argumentul unor logaritmi.
-Metode de rezolvare: se utilizează proprietatea de injectivitate a funcţiei logaritmice
log a x log a y x y
-ecuaţii de forma log a f ( x) b, a 0, a 1
-se pune condiţia de existenţă a logaritmului f ( x) 0 , pe care o
rezolvăm şi obţinem D – domeniul în care ecuaţia poate avea soluţii
-se rezolvă ecuaţia : log a f ( x) b f ( x) ab ( conform definiţiei
logaritmului )
-se verifică dacă numărul / numerele obţinute aparţin lui D, obţinându-
se astfel soluţia ecuaţiei S.
-ecuaţii de forma loga f ( x) log a g ( x), a 0, a 1
f ( x) 0
-se pun condiţiile de existenţă a logaritmilor , sistem pe care
g ( x) 0
îl rezolvăm şi obţinem D – domeniul în care ecuaţia poate avea soluţii
-se rezolvă ecuaţia : loga f ( x) log a g ( x) f ( x) g ( x) ( conform
proprietăţii de injectivitate a funcţiei logaritmice)
-se verifică dacă numărul / numerele obţinute aparţin lui D, obţinându-
se astfel soluţia ecuaţiei S.
-ecuaţii de forma log 2a f ( x) log a f ( x) 0, a 0, a 1
-se pun condiţiile de existenţă a logaritmilor f ( x) 0 , pe care o
rezolvăm şi obţinem D – domeniul în care ecuaţia poate avea soluţii
-se rezolvă ecuaţia : log2a f ( x) log a f ( x) 0 utilizând
substituţia loga f ( x) t ( se obţine o ecuaţie de gradul II, care va avea soluţiile t1 , t2
dacă 0 şi nu va avea soluţii reale dacă 0 ; în cazul când există soluţiile t1 , t2 ,
mergem mai departe astfel:
log a f ( x) t1 f ( x) at1 x;log a f ( x) t2 f ( x) at2 x
-se verifică dacă numărul / numerele obţinute aparţin lui D, obţinându-
se astfel soluţia ecuaţiei S.
-ecuaţii de forma log g ( x ) f ( x) b, a 0, a 1
f ( x) 0
-se pun condiţiile de existenţă a logaritmului g ( x) 0 , sistem pe care
g ( x) 1
îl rezolvăm şi obţinem D – domeniul în care ecuaţia poate avea soluţii
-se rezolvă ecuaţia : log g ( x ) f ( x) b f ( x) g ( x)b ( conform
definiţiei logaritmului )
-se verifică dacă numărul / numerele obţinute aparţin lui D, obţinându-
se astfel soluţia ecuaţiei S.
19
Probleme rezolvate
1 1
1 1 1
t 2 log 3 x log 3 x log 3 3 3 x2 3 3 x2 3
3 3 3
1 1
,27 D S 3 ;27
3
3 3
20
3
Deci S . Am folosit proprietatea de injectivitate a funcţiei logaritmice.
2
Temă
1. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiilor log 2 2 x 3 3 ; log 3 x 2 1 2 .
3. Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiilor log 22 x 2 1 2 log 2 x 2 1 0 ;
log 3 x 2 log 3 3x 7 1 ; lgx 2 lgx 2 lg3x .
21
FIŞA NR. 7 - PROGRESII
propunător: prof. Cornelia Mestecan
BREVIAR TEORETIC
Progresii aritmetice Progresii geometrice
Şirul an n 1 se numeşte progresie Şirul bn n 1 se numeşte progresie geometrică
aritmetică de raţie r, dacă de raţie q 0 , dacă bn 1 bn q, n 1.
an 1 an r , n 1.
Formula termenului general
Formula termenului general bn b1q n 1 , n 1 .
an a1 + (n-1)r, n 1 .
Suma primilor n termeni
Suma primilor n termeni qn 1
a an n
Sn a1 a2 ... an 1
b
S n b1 b2 ... bn 1 q 1
,q 1
2 nb , q 1
1
Proprietate Proprietate
an n 1 progresie aritmetică bn n 1 progresie geometrică
a an 1 bn bn 1bn 1 , n 2
an n 1 , n 2.
2
Probleme rezolvate
22
1
4) Să se determine al zecelea termen al unei progresii geometrice în care raţia este şi
5
primul termen este 3125.
Rezolvare: într-o progresie geometrică bn b1q n 1 , n 1
9
1 1
Ştim că b1 3125 şi raţia este q , prin urmare b10 b1 q 9 b10 3125 ,
5 5
1 1 1
b10 55 9 b10 4 , deci b10 .
5 5 625
1 1 1 1
6) Să se calculeze suma 1 2 3 ... 7 .
7 7 7 7
Rezolvare: observăm că termenii sumei se află în progresie geometrică în care b1 1 şi raţia
1
este ; pentru suma termenilor progresiei geometrice ştim
7
qn 1
b ,q 1
S n b1 b2 ... bn 1 q 1 iar pentru termenul general bn b1q n 1 , n 1
nb , q 1
1
n 1 7 n 1
1 1 1 1
În cazul nostru 7 1 deci n 1 7 rezultă că n 8
7 7 7 7
8
1
1
7 1
8
atunci S 8 1 7
S8 1 .
1 6 7
1
7
23
8)În progresia geometrică bn n 1 cu termeni pozitivi, se cunosc b1 2 şi b4 54 . Să se
calculeze b6 .
Rezolvare: ştim că bn b1q n 1 , n 1 ,
atunci b4 b1 q3 54 2 q3 q3 27 q3 33 q 3
aplicând iar formula termenului general, avem b6 b1 q5 , deci b6 2 35 b6 486
Temă
24
FIŞA NR. 8 - ELEMENTE DE COMBINATORICĂ
propunător: prof. Cornelia Mestecan
BREVIAR TEORETIC
25
Deci P5 C53 A62 =120-10-30=80
Obs. Am folosit faptul că un factorial mai mare se poate exprima în funcţie de un factorial
mai mic
Exemplu: 6! 1 2 3 4 5 6 4!5 6 sau 6! 5!6 sau 6! 3!4 5 6 etc.
n 2, n N
Ecuaţia noastră An2 20 devine: n 1 n 20 n2 n 20 0 ecuaţie de gradul II
care are soluţiile n1 5 şi n2 4 ; cum n 2, n N , rezultă că soluţia ecuaţiei este
n=5.
26
Cum avem de calculat numărul total de submulţimi având un număr par de elemente,
adunăm rezultatele obţinute: 15+15+1=31.
6. Se consideră 8 puncte, oricare 3 necoliniare. Câte drepte trec prin cel puţin 2 puncte
din cele 8 ?
Rezolvare : trebuie să aflăm câte submulţimi de câte 2 puncte se pot forma din cele 8
n!
existente, deci utilizăm formula combinărilor Cnk , 0 k n, şi obţinem
k!(n k )!
C82 28 drepte.
7. Să se rezolve ecuaţia :
n 4! 210 .
n 6!
n 4, n N
Rezolvare : condiţii : n 6, n N
n 6, n N
Apoi folosim faptul că un factorial mai mare se poate exprima în funcţie de un factorial
mai mic
De exmplu
n! 1 2 3 ... n 3 n 2 n 1 n n 4!n 3 n 2 n 1 n n 2!n 1 n,
27
nr.caz. favorabile
P , nr. cazuri posibile = 6, nr. cazuri favorabile = 3, rezultă că
nr.caz. posibile
3 1
P .
6 2
28
Temă
1. Să se calculeze P4 C A .
5
7
3
5
2. Să se compare numerele a C62 C64 şi b C50 C51 C52 C53 C54 C55 .
3. Să se rezolve ecuaţia: C n2 n 2 .
4. Să se determine numărul tuturor submulţimilor de 4 elemente ce se pot forma cu
elemente din mulţimea {1,2,3,4,5,6,7}.
5. Se consideră 11 puncte, oricare 3 necoliniare. Câte drepte trec prin cel puţin 2
puncte din cele 11 ?
n!
6. Să se rezolve ecuaţia : 6.
n 2!
7. Să se determine câte cuvinte din 4 litere distincte se pot forma cu un alfabet de 8
litere.
8. Să se calculeze probabilitatea ca alegând un element n al mulţimii {1,2,3,4,5},
acesta să verifice inegalitatea n 2 3n n! .
9. Să se calculeze C2005
4
C2005
2001
1.
10. Să se calculeze C1990
6
C1989
6
C1989
5
.
11. Să se rezolve inecuaţia C n3 n 2 , n N , n 3 .
12. Să se rezolve inecuaţia C11x C11x 2 , x N , x 2 .
13. Găsiţi probleme asemănătoare sau care folosesc aceleaşi noţiuni în variantele de
bacalaureat şi
rezolvaţi-le. Aţi întâmpinat greutăţi? Notaţi-le şi discutaţi-le la ora de matematică!
29
FIŞA NR. 9 – ELEMENTE DE GEOMETRIE- VECTORI
propunător prof. Rodica Trişcă
BREVIAR TEORETIC
Regula paralelogramului
AB u; AC v
u v AB AC AD
Regula triunghiului
Vectori coliniari
Fie u un vector nenul şi v un vector oarecare.
1. Dacă u şi v sunt coliniari, atunci există un număr real , unic, astfel încât v = u .
2. Dacă există R astfel încât v = u , atunci u şi v sunt coliniari.
Probleme rezolvate
1. Se consideră triunghiul echilateral ABC, M este mijlocul laturii BC , O este centrul
triunghiului. Să se determine a real , astfel încât AM a AO .
1
2. Să se demonstreze că în hexagonul regulat ABCDEF, are loc relaţia AB AF AD .
2
30
AB AD DC CB
AF AD DE EF
DE BA
DC FA
EF CB DA
AB AF 2 AD FA BA DA
2 AB AF AD
1
AB AF AD
2
31
6. Să se demonstreze că în hexagonul regulat ABCDEF, CB CD CO .
Rezolvare: O este intersecţia diagonalelor, respectiv centrul cercului circumscris hexagonului
regulat; BCDO este paralelogram pentru că toate cele patru laturi au lungimi egale ( latura
hexagonului este egală cu raza cercului circumscris); prin urmare, conform regulii
paralelogramului CB CD CO .
7.Se consideră punctele A,B,C,D nu toate coliniare. Dacă AD CB 0 , să se demonstreze că
patrulaterul ABCD este paralelogram.
Rezolvare: dacă A,B,C,D sunt puncte, nu toate coliniare, atunci din AD CB 0 rezultă că
AD şi CB sunt vectori opuşi ( au aceeaşi direcţie- dreptele suport sunt paralele , au lungimi
egale şi sensuri opuse);
deci AD ║ BC şi AD=BC, adică ABCD este paralelogram.
AB
8. Dacă AB 3CB 0 , să se calculeze raportul .
BC
Rezolvare: AB 3CB 0 adică AB 3CB , dar BC CB deci AB 3BC
AB 3 BC
3
BC BC
9. Fie triunghiul echilateral ABC înscris într-un cerc de centru O ; să se calculeze
BC BA 3BO .
Rezolvare:
Temă
1. Găsiţi probleme de acelaşi tip în variante, rezolvaţi-le şi discutaţi-le în clasă cu profesorul şi
colegii dvs.
32
FIŞA NR. 10 – ELEMENTE DE GEOMETRIE ANALITICĂ IX-X-XI
propunător prof. Rodica Trişcă
BREVIAR TEORETIC
33
xA yA 1
-aria triunghiului ABC, unde Ax A ; y A , Bx B ; y B , C xC ; yC , este = unde x B y B 1 .
1
2
xC y C 1
Probleme rezolvate
1. Fie punctele A3;2 şi B 5;3 . Să se determine numerele reale a şi b astfel încât
AB ai b j .
Rezolvare: ştim că dacă M1 x1 ; y1 , M2 x2 ; y 2 sunt puncte în sistemul XOY atunci
M 1 M 2 x2 x1 ; y 2 y1 , deci AB 5 3;3 2 AB 8;5
Mai ştim că dacă vx; y atunci v xi y j , deci AB 8i 5 j , dar AB ai b j , rezultă
a 8, b 5 .
3. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin punctele A 4;3 şi B2;3 .
Rezolvare: cunoaştem că ecuaţia dreptei care trece prin punctele M1(x1; y1) şi M2(x2; y2) este
x x1 y y1 x 4 y 3
M1M2 : , x1 x2 , y1 y 2 , deci AB :
x2 x1 y 2 y1 2 4 3 3
x4 y 3
AB :
6 6
AB : 6x 4 6 y 3 , simplificăm ecuaţia cu 6 şi AB : x 4 y 3 ,
AB : y x 1
sau AB : x y 1 0 .
34
x1 y
Rezolvare: ştim că v1 coliniar cu v2 a R a.î. v1 av2 sau 1 a cu alte cuvinte
x2 y 2
cei doi vectori sunt coliniari dacă coordonatele lor sunt proporţionale.
5 2
Deci u şi v sunt coliniari dacă 20 6 2a ( am folosit : produsul
3a 4
extremilor=produsul mezilor ); a 13 .
8. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin A(-5;4) şi este paralelă cu dreapta de ecuaţie
2x-3y+6=0.
Rezolvare: ştim că d1 d 2 m1 m2 şi n1 n2 unde m1 şi m 2 sunt pantele celor două
drepte. Mai ştim că
ecuaţia dreptei de pantă m care trece prin punctul Mo(xo; yo) este d: y-yo = m(x-xo), m R;
ecuaţia dreptei cerute este d : y y A md x x A adică d : y 4 md x 5 . Dreapta d este
paralelă cu dreapta
2 2
d : 2 x 3 y 6 0 d : 3 y 2 x 6 d : y x 2 md . Cum
3 3
d d md md
35
în cazul nostru A( x A ; y A ), C ( xC ; yC ) şi B( x B ; y B ) mijloc, rezultă
x A xC y yC
xB ; yB A
2 2
1 xC 5 yC
adică 3 ;0 xC 7; yC 5 , deci C (7;5) .
2 2
10. În sistemul cartezian xOy se consideră punctele A(1;3), B(-6;-4), C(5;-2). Se cer:
a) ecuaţia medianei duse din B;
b) perimetrul triunghiului ABC.
Rezolvare: a) mediana în triunghi este dreapta care trece printr-un vârf al triunghiului şi prin
mijlocul laturii opuse; mediana dusă din B este dreapta BM, unde M este mijlocul laturii AC.
x xC y yC 1 5 3 2 1
Coordonatele lui M sunt x M A , yM A adică x M 3, y M
2 2 2 2 2
x xB y yB x6 y4
Ecuaţia dreptei BM este: , deci BM :
xM xB y M y B 36 1
4
2
x6 y4
BM :
9 9
2
9 9
BM : x 6 9 y 36 BM : 9 x 54 18 y 72 BM : x 6 2 y 8 (am împărţit
2 2
ecuaţia cu 9)
BM : x 2 y 2 0 .
b) perimetrul triunghiului = suma lungimilor laturilor = suma distanţelor dintre vârfurile
triunghiului
adică perimetrul = d(A;B) + d(B;C) + d(C;A)
perimetrul triunghiului =
xB x A 2 y B y A 2 xC xB 2 yC y B 2 x A xC 2 y A yC 2
72 72 112 2 2 42 52 98 125 41 7 2 5 5 41 .
11. Să se determine punctul D astfel încât patrulaterul ABCD să fie paralelogram. Se cunosc
A(-2;-3), B(4;3) şi C(9;5).
Rezolvare: Fie O punctul de intersecţie al diagonalelor patrulaterului O AC BD , dacă
patrulaterul este paralelogram atunci O este centru de simetrie, deci O este mijlocul
segmentelor AC respectiv BD.
x xC y yC 7
O mijlocul segm. AC xO A ; yO A adică xO ; yO 1
2 2 2
xB xD yB yD 7 4 xD 3 yD
O mijlocul segm. BD xO ; yO adică ;1
2 2 2 2 2
x D 3; y D 1 D(3;1)
36
Rezolvare: cunoaştem : coordonatele punctului de intersecţie al dreptelor
d1 : a1 x b1 y c1 0 ; d 2 : a2 x b2 y c2 0 se determină ca soluţie a sistemului
a1 x b1 y c1 0
.
a 2 x b2 y c 2 0
Fie d1 : 3x 4 y 5 0 şi d 2 : x 2 y 3 0
a x b1 y c1 0
d1 d 2 A , coordonatele lui A se află rezolvând sistemul 1 adică
a 2 x b2 y c 2 0
2 8
3x 4 5 0 3x 5
3 x 4 y 5 0 3 x 4 y 5 0 3 x 4 y 5 0 5 5
x 2 y 3 0 3 x 6 y 9 0 10 y 4 0 y 4 2 y 2
10 5 5
33
x 15
y 2
5
33 2
deci A ; . Distanţa de la O la A este
15 5
2 2
33 2
d (O; A) x A xO
2
y A yO
2
1089 4
1125
45
5
15 5 225 25 225 9
13. Să se determine numărul real m pentru care punctul A(5;1) se află pe dreapta
x 2y m 0.
Rezolvare: un punct aparţine unei drepte dacă coordonatele sale verifică ecuaţia dreptei:
5 2(1) m 0 7 m 0 m 7 .
14. Să se determine numărul real m pentru care punctele A(1;2), B(2;5), C (m;7) sunt
coliniare.
Rezolvare: punctele A, B, C sunt coliniare dacă se află pe aceeaşi dreaptă, deci C AB
Folosind problema anterioară, rezultă : coordonatele lui C trebuie să verifice ecuaţia dreptei
AB
x xA y yA x 1 y 2 x 1 y 2
AB : AB : AB : AB : x y 3 0
xB x A y B y A 2 1 5 2 3 3
C AB m 7 3 0 m 4 .
15. Să se determine ecuaţia dreptei ce trece prin punctul A(2;-3) şi are panta m=2.
Rezolvare: ecuaţia dreptei de pantă m care trece prin punctul Mo(xo; yo) este d: y-yo = m(x-
xo).
Deci d : y y A mx x A d : y 3 2x 2 d : y 3 2 x 4 0
d : 2 x y 7 0
16. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(3;4), B(2;1), C (5; m) . Să se determine
numărul real m pentru care triunghiul ABC este dreptunghic în A.
37
Rezolvare: conform teoremei lui Pitagora, dacă ABC este dreptunghic în A atunci
AB 2 AC 2 BC 2
2 2 2
Adică 5 2 3 8 2 m 4 32 m 1
2 2 2
25 9 64 m 4 9 m 1 ;
2 2
104 52
89 m 2 8m 16 m 2 2m 1 8m 2m 1 105 6m 104 m
6 3
17. Să se determine numerele reale a, b pentru care punctele A(a;b) şi B(3;b-2) aparţin dreptei
2x 5 y 2 0 .
Rezolvare: un punct aparţine unei drepte dacă coordonatele sale verifică ecuaţia dreptei,
A d şi B d
18
2 a 5 20 2a 16 a 8
2a 5b 2 0 2a 5b 2 0 5
18
2 3 5b 2 2 0
18
5b 18 0 b 18 18 b 5 b 5
5 5
19. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A(4;1) şi punctele B,C simetricele punctului
A faţă de axa Ox respectiv Oy. Să se calculeze distanţa dintre punctele B şi C.
Rezolvare: B simetricul lui A faţă de Ox, atunci B(4;-1); C este simetricul lui A faţă de Oy,
atunci C(-4;1)
d ( B; C ) xC xB 2 yC y B 2 4 42 1 12 64 4 68 2 17 .
Temă
1.Fie punctele A 5;4 şi B2;3 . Să se determine numerele reale a şi b astfel încât
AB ai b j .
2.În reperul cartezian xOy se consideră punctele A 2;1 şi B0;4 . Să se determine
coordonatele vectorului OA OB 2 AB .
3. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin punctele A5;3 şi B 3;4 .
38
4. În reperul cartezian (O, i , j ) se consideră vectorii u 4i 3 j şi v 5i 2 j . Să se
determine coordonatele vectorului 3u 4v .
5. În reperul cartezian (O, i , j ) se consideră vectorii u 5i 3 j şi v 6i (2 a) j . Să se
determine numărul real a pentru care cei doi vectori sunt coliniari.
6. Să se determine numărul real a pentru care dreptele 2 x 3 y 7 0 şi 4 x ay 11 0
sunt paralele.
7. Să se determine distanţa dintre punctele A(6;5) şi B(2;1) .
8. Să se determine ecuaţia dreptei care trece prin A(-4;2) şi este paralelă cu dreapta de ecuaţie
-3x+2y+6=0.
9. Să se determine coordonatele punctului C simetricul punctului A(-2;4) faţă de punctul
B(2;3).
10. În sistemul cartezian xOy se consideră punctele A(-1;2), B(-5;-4), C(0;6). Se cer:
a) ecuaţia medianei duse din C;
b) perimetrul triunghiului ABC.
11. Să se determine punctul D astfel încât patrulaterul ABCD să fie paralelogram. Se cunosc
A(-2;0), B(4;3) şi C(6;1).
12. Să se calculeze distanţa de la B(2;0) la punctul de intersecţie al dreptelor 2 x 5 y 3 0
şi x 4 y 3 0 .
13. Să se determine numărul real m pentru care punctul A(4;2) se află pe dreapta
3x 2 y m 0 .
14. Să se determine numărul real m pentru care punctele A(m;2), B(2;1), C (3;4) sunt
coliniare.
15. Să se determine ecuaţia dreptei ce trece prin punctul A(-4;1) şi are panta m=-3.
16. În reperul cartezian xOy se consideră punctele A(1;4), B(3; m), C (5;0) . Să se determine
numărul real m pentru care triunghiul ABC este dreptunghic în A.
17. Să se determine numerele reale a, b pentru care punctele A(a;b) şi B(a+1;-2) aparţin
dreptei x 3 y 2 0 .
18. Să se calculeze aria triunghiului ABC unde A(0;2), B(5;4), C (3;1) .
19. În reperul cartezian xOy se consideră punctul A(-3;2) şi punctele B,C simetricele punctului
A faţă de axa Ox respectiv Oy. Să se calculeze distanţa dintre punctele B şi C.
20. Găsiţi probleme asemănătoare sau care folosesc aceleaşi noţiuni în variantele de
bacalaureat şi rezolvaţi-le. Aţi întâmpinat greutăţi? Notaţi-le şi discutaţi-le la ora de
matematică!
39
FIŞA NR. 11 – ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE
propunător prof. Rodica Trişcă
BREVIAR TEORETIC
t
-relaţia dintre măsura în radiani, t, şi măsura în grade a unghiurior, α, este .
180
-dacă α este măsura în grade a unui unghi atunci
sin 2 cos2 1, R - identitatea fundamentală a trigonometriei
sin(180 ) sin , cos(180 ) cos
sin 90 cos ,cos 90 sin
sin cos
tg , ctg
cos sin
0°=0 180°=
rad 30°= 45°= 60°= 90°=
6 4 3 2 rad
rad rad rad rad
sin 0 1 2 3 1 0
2 2 2
cos 1 3 2 1 0 -1
2 2 2
tg 0 3 1 3 / 0
3
ctg / 3 1 3 0 /
3
40
Exerciţii rezolvate
26 13
2
deci 2 2 32 52 2 3 5 cos B 8 9 25 30cos B cos B cos B
30 15
2. Să se calculeze aria triunghiului ABC ştiind că AB 3, AC 5, m A 30
aha ab sin C abc
Rezolvare: cunoaştem că aria triunghiului este S rp , în problema
2 2 4R
ac sin B ab sin C bc sin A
noastră alegem S . Ştim că
2 2 2
AB 3 c, AC 5 b, m A 30
1
prin urmare S
3 5 sin 30 15
2 15 .
2 2 4
41
Rezolvare: folosim teorema cosinusului: a 2 b 2 c 2 2bc cos A
c AB 4, b AC 7, m A 60 BC 2 AB 2 AC 2 2 AB AC cos A
1
BC 2 16 49 56 cos 60 BC 2 65 56 BC 2 37 BC 37
2
Perimetrul ABC AB AC BC Perimetrul ABC 11 37
10. Să se calculeze sin 15 sin 14 ... sin 14 sin 15 .
Rezolvare: ştim că sin 0 0 deci sin 15 sin 14 ... sin 14 sin 15 0
42
sin 2 75 sin 2 15 sin 2 75 cos2 75 1 ( conform identităţii fundamentale a
trigonometriei).
16. Să se calculeze aria triunghiului echilateral ABC ştiind că are lungimea înălţimii egală
cu 5 3 .
a 3 a2 3 a 3
Rezolvare: ştim că ha şi S , deci 5 3 a 10 şi
2 4 2
102 3 100 3
S 25 3
4 4
18. Triunghiul ABC este dreptunghic în B, iar raza cercului circumscris triunghiului este
R=5. Să se calculeze lungimea laturii AC.
Rezolvare: triunghiul ABC este dreptunghic în B deci AC este ipotenuza, raza cercului
circumscris este jumătate din ipotenuză, rezultă că AC 2R 2 5 10 .
43
echilateral şi m OCD 60 rezultă că m BCD 120 şi
sin BCD sin120 sin 180 60 sin 60 2
3
lg tg 44 lg tg 45 lg tg 46 lg tg 47 ...lg tg 54 0
Temă
1. Se consideră triunghiul ABC cu AB 5, AC 5 2, BC 4 . Să se calculeze
cosC .
2. Să se calculeze aria triunghiului ABC ştiind că BC 3, AC 5, m C 60 .
3. Să se calculeze raza cercului circumscris triunghiului ABC , ştiind că
AB 4, m C 45 .
4. Fie triunghiul dreptunghic ABC şi D mijlocul catetei AB. Să se calculeze
lungimea ipotenuzei BC, ştiind că AD 3, AC 8 .
5. Se consideră triunghiul ABC cu aria egală cu 9, cu AB 5 şi BC 6 . Să se
calculeze sin B .
6. Să se calculeze perimetrul triunghiului ABC, ştiind că
AB 5, BC 8, m B 60 .
7. Să se calculeze lungimea înălţimii din A în triunghiului ABC, ştiind că
AB 8, AC 6, BC 10 .
8. Să se calculeze aria triunghiului ABC ştiind că AB 10 2, BC 12, m B 135 .
9. Să se demonstreze că în orice triunghi dreptunghic ABC de arie S şi ipotenuză de
lungime a este
2S
adevărată identitatea ha tgB tgC .
a
10. Să se calculeze sin 11 sin 10 ... sin 10 sin 11 .
11. Să se calculeze cos50 cos130 .
12. Să se calculeze cos 45 sin 60 tg 30 .
13. Să se calculeze sin 2 65 sin 2 25 .
44
14. Să se calculeze cos 2 cos12 ... cos168 cos178 .
4
15. Să se calculeze cos x , ştiind că sin x şi x 90 ;180 .
5
16. Să se calculeze aria triunghiului echilateral ABC ştiind că are lungimea înălţimii
egală cu 7 3 .
17. Să se calculeze lungimea laturii AB a triunghiului ABC ştiind că
BC 6, m BCA 60 , m BAC 45
18. Triunghiul ABC este dreptunghic în C, iar raza cercului circumscris triunghiului
este R=7. Să se calculeze lungimea laturii AB.
19. Să se determine sin CDE în hexagonul regulat ABCDEF.
20. Să se calculeze ln tg 40 ln tg 41 ln tg 42 ln tg 43 ...ln tg 60 .
21. Să se calculeze cos5 cos15 cos 6
cos14 ... cos15 cos5 .
45
BIBLIOGRAFIE
46
47