Plan de Management PNCB-H PDF

PLANUL DE MANAGEMENT AL PARCULUI NAŢIONAL CHEILE BICAZULUI- HĂŞMAŞ
1
Cuprins
Capitolul 1. Introducere şi context 6

1.1 Scurtă descrierea a planului 6
1.2 Scopul şi categoriile de arii naturale protejate 7
1.2.1 Scopul şi încadrarea generală 7
1.2.2 Arii naturale protejate incluse în P.N.C.B.-H. 8
1.3 Bazele legale 9
1.3.1 Baza legală a planului de management 9
1.3.2 Înfiinţare şi funcţionare 9
1.4 Procesul de elaborare a planului 12
1.4.1 Elaborarea planului de management 12
1.4.2 Calendarul de elaborare a planului 13
1.4.3 Aprobare şi revizuire 13
1.5 Proceduri de modificare a planului 14
Capitolul 2. Descriere 16
2.1 Descriere generală 16
2.1.1 Localizare şi acces 17
2.1.2 Dreptul de folosinţă şi adminstrare a terenurilor 18
2.1.3 Resurse de management şi infrastructură 21
2.1.4 Acoperirea cu hărţi, aerografică, imagini satelitare şi terestre 22
2.1.5 Buget plan de management pe 5 ani 23
2.1.6 Limitele prezente şi zonarea internă 24
2.2 Cadrul fizico – geografic 43
2.2.1 Scurt istoric al cercetărilor fizico – geografice şi geologice 43
2.2.2 Geologie 44
2.2.3 Geomorfologie 46
2.2.4 Apele 47
2.2.5 Clima 48
2.2.6 Solurile 49
2
2.3 Descrierea mediului biologic 51

2.3.1 Flora şi vegetaţia 51
2.3.2 Fauna 58
2.3.3 Relaţii şi procese ecologice 63
2.3.4 Peisaj 63
2.4 Aspecte culturale, folosinţa terenului în trecut 64
2.4.1 Date arheologice, istorice şi folosinţa în trecut a terenului 64
2.4.2 Semnificaţie şi interes în zonă 69
2.4.3 Administrare în trecut 72
2.5 Aspecte socio-economice, folosinţa terenului în prezent 73
2.5.1 Comunităţi locale 73
2.5.2 Alţi factori de interes 74
2.5.3 Folosinţa actuală a terenurilor 76
2.5.4 Starea actuală de conservare 80
2.5.5 Turism şi facilităţi de turism 81
2.5.6 Educaţie şi facilităţi de educaţie 87
2.5.7 Cercetare şi facilităţi de cercetare 88
Capitolul 3. Evaluări şi ameninţări 89
3.1 Evaluare pentru mediul fizic şi biodiversitate 89
3.1.1 Evaluarea cadrului fizico – geografic 89
3.1.2 Evaluare pentru biodiversitate şi habitate 89
3.1.3 Evaluarea peisajului 92
3.2 Ameninţări 92
3.2.1 Ameninţări datorate activităţilor antropice 92
3.2.2 Ameninţări naturale 97
3.3 Evaluarea conservării moştenirii culturale 98
3.4 Evaluarea pentru utilizarea terenurilor şi a resurselor naturale 99
3.5 Evaluarea potenţialului turistic şi de recreere 102
3.6 Evaluare pentru educaţie şi conştientizare 105
3.7 Situaţia actuală a managementului parcului 107
Capitolul 4. Măsuri de management pentru speciile şi habitatele de 109
3
interes comunitar din Parcul Naţional Cheile Bicazului-

Hăşmaş listate în directivele 79/409/EEC ŞI 92/43/EEC
4.1 Măsuri de management pentru speciile de interes comunitar 109
4.2 Măsuri de management pentru habitatele de interes comunitar 111
Capitolul 5. Acţiuni 131
Capitolul 6. Monitorizarea implementării Planului de Management al 144
Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş
Capitolul 7. Regulamentul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş 149
7.1 Înfiinţarea, scopul, limitele, zonarea şi managementul 149
Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş
7.2 Reglementarea activităţilor în Parcul Naţional Cheile 166
Bicazului-Hăşmaş
7.2.1 Activităţi de silvicultură, de gospodărire a fondului cinegetic 166
şi piscicol
7.2.1.1 Fondul forestier 166
7.2.1.2 Gestionarea fondului cinegetic 170
7.2.1.3 Fondul piscicol 171
7.2.2 Păşunat şi cosit 173
7.2.3 Utilizarea altor resurse 177
7.2.4 Cercetare ştiinţifică 178
7.2.5 Activitatea speologică 178
7.2.6 Turism, reguli de vizitare 179
7.2.7 Activităţi comerciale 184
7.2.8 Activităţi de alpinism şi escaladă 186
7.2.9 Serviciul Public Salvamont 188
7.2.10 Construcţii 189
7.2.11 Regimul deşeurilor 192
7.3 Finanaţarea activităţilor 194
7.4 Exercitarea controlului şi implementarea regulamentului 194
7.5 Dispoziţii finale 195
Bibliografie 196
4
Capitolul 8. Anexe 200

Anexa I. Harta turistică 200
Anexa II. Harta cu proprietarii de pădure şi păşune 201
Anexa III. Harta cu Ocoalele Silvice de pe raza Parcului Naţional 202
Cheile Bicazului-Hăşmaş
Anexa IV. Harta fondului forestier şi a păşunilor 203
Anexa V. Harta zonării interne 204
Anexa VI. Harta cu primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu 205
protecţie strictă sau integrală
Anexa VII. Lista speciilor de plante protejate 206
Anexa VIII. Lista speciilor de nevertebrate ocrotite 209
Anexa IX. Lista speciilor de vertebrate ocrotite 210
Anexa X. Lista cu speciile prioritare din Parcul Naţional Cheile 213
Bicazului-Hăşmaş, Directivele 79/409/EEC şi 92/43/EEC
Anexa XI. Habitatele din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş 214
Anexa XII. Lista cu habitatele de interes comunitar din Parcul 223
Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, Directivele
79/409/EEC şi 92/43/EEC
Anexa XIII. Harta ROSCI0027 225
Anexa XIV. Harta ROSPA0018 226
Anexa XV. Trasee turistice din Parcul Naţional Cheile Bicazului- 227
Hăşmaş
Anexa XVI. Pensiunile şi facilităţile de cazare 233
Anexa XVII. Reguli referitoare la managementul forestier în Parcul 235
Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş
Anexa XVIII. Trasee de alpinism şi escală 240
Anexa XIX. Formular Standard ROSCI0027 250
Anexa XX. Formular Standard ROSPA0018 254
5
Capitolul 1. Introducere şi context
1.1. Scurtă descrierea a planului

Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, denumit în continuare P.N.C.B.-
H., este o arie naturală protejată înfiinţată în 1990, cu statut de parc naţional,
pentru conservarea biodiversităţii şi a peisajului, a speciilor valoroase, pentru
promovarea ecoturismului şi pentru conştientizarea şi educarea publicului în
spiritul protejării naturii. Zona include o largă paletă de valori naturale, culturale şi
istorice. Din acest motiv, obiectivele şi acţiunile administraţiei parcului sunt foarte
diverse.
În conformitate cu principiile moderne ale conservării naturii, planul de
management trebuie să îmbine interesele de conservare a biodiversităţii cu cele de
dezvoltare socio-economică ale comunităţilor locale din raza de acţiune a parcului,
ţinând cont totodată de trăsăturile tradiţionale, culturale şi spirituale specifice
zonei. Lipsa unei coordonări a tuturor activităţilor care se desfăşoară pe raza
parcului, a eforturilor şi acţiunilor de conservare poate duce la acţiuni dispersate,
cu eficienţă redusă şi la pierderi semnificative din punct de vedere al biodiversităţii
şi ale altor valori ale parcului.
Planul de management al P.N.C.B.-H. a fost elaborat în vederea unei
planificări integrate a acţiunilor ce trebuie întreprinse în vederea îndeplinirii
obiectivului major al parcului, respectiv conservarea biodiversităţii.
Planul de management stă la baza activităţii Administraţiei Parcului
Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, denumită în continuare A.P.N.C.B.-H. şi se
constituie ca document de referinţă pentru planificarea tuturor activităţilor legate
de parc.
Pentru elaborarea planului de management a fost necesară şi desfăşurarea
unui proces participativ, la care au fost invitaţi să ia parte toţi factorii interesaţi din
zona parcului, şi mai ales reprezentanţii comunităţilor locale.
6
1.2. Scopul şi categoriile de arii naturale protejate

Conform prevederilor O.U.G. nr. 57/20.06.2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice cu
modificările şi completările aduse de: Legea nr.49/2011, Ord. nr. 2387/2011
pentru modificarea Ord. nr. 1964/2007, HG nr. 971/2011 pentru modificarea HG
nr. 1284/2007 P.N.C.B.-H. face parte din categoria parcurilor naţionale.
Ariile protejate prin valoarea lor naturală şi gradul redus al intervenţiei
umane pe teritoriul lor sunt cele mai bune exemple şi modele pentru sistemele
ecologice naturale şi seminaturale. Totodată pentru a realiza tranziţia de la actualul
model de dezvoltare la un model de dezvoltare durabilă este necesară cercetarea,
cunoaşterea şi experimentarea teoriilor pentru implementarea conceptului de
dezvoltare durabilă. Astfel, atât evaluarea şi monitorizarea stării capitalului natural,
cât şi dezvoltarea cunoaşterii se poate realiza în cadrul unor zone pilot cum sunt
ariile protejate. Parcurile naţionale sunt acele arii naturale protejate al căror scop
este protecţia şi conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul
biogeografic naţional cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect
fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic,
pedologic, sau de altă natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice,
educative, recreative şi turistice.
1.2.1. Scopul şi încadrarea generală

Conform prevederilor O.U.G. nr. 57/20.06.2007 P.N.C.B.-H. face parte din
categoria parcurilor naţionale, care au drept scop protecţia şi conservarea unor
eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând
elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic,
faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă
7
natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi

turistice.
În perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale
practicate numai de membrii comunităţilor din zona parcului naţional şi de
persoanele care deţin terenuri în interiorul parcului, activităţi tradiţionale ce vor fi
reglementate prin planul de management. Managementul P.N.C.B.-H. urmăreşte şi
menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii
habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale
terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii
tradiţionale ale populaţiei locale.
De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se
încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.
Potrivit Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional – Secţiunea a-III-a Zone Protejate promulgată prin Decretul
nr.41/2000 suprafaţa P.N.C.B.-H. este de 6.575,00 ha, iar după suprafeţele
însumate rezultate din amenajamentele silvice şi planurile urbanistice în vigoare
suprafaţa P.N.C.B.-H. este de 6793,64 ha.
1.2.2. Arii naturale protejate incluse în P.N.C.B.-H

Conform Legii nr. 5/2000 în cadrul P.N.C.B.-H. au fost declarate
următoarele Rezervaţii Naturale, care se află acum asimilate în zona de protecţie
integrală:
a) Avenul Licaş – aparţinând de oraşul Gheorgheni, localitatea Lacul Roşu,
b) Cheile Bicazului - aparţinând de comuna Bicaz Chei,
c) Cheile Bicazului şi Lacul Roşu - aparţinând de oraşul Gheorgheni,
d) Masivul Hăşmaşul Mare, Piatra Singuratică-Hăşmaşul Negru - aparţinând de
comuna Sândominic,
8
e) Cheile Şugăului, aparţinând de comuna Bicaz-Chei, suprapusă parţial – cca. 10

% - pe P.N.C.B.-H. - doar Cheile Şugăului.
1.3. Bazele legale

1.3.1.Baza legală a planului de management
Elaborarea şi aprobarea planului de management s-a făcut în baza O.U.G. nr.
57/20.06.2007 aprobată de Legea nr. 49/2011, Art. 21.
1.3.2.Înfiinţare şi funcţionare
a)Înfiinţare: Ord. nr. 7/1990 M.A.P.P.M. privind înfiinţarea a 13 parcuri naţionale
în România;
b)Funcţionare:
aa) Legea nr. 407/09.11.2006 Legea vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic,
cu modificările şi completările aduse de: Legea nr. 197/ 02.07.2007; Legea nr. 215/
24.10.2008; OUG nr. 154/ 12.11. 2008, Legea nr. 80/ 06.05. 2010; OUG nr. 102/
17.11.2010;
bb) Legea 107/25.09.1996 Legea apelor cu modificările şi completările
aduse de: Legea nr. 310/2004, Legea nr.112/2006, O.U.G. nr.12/2007, OUG nr.
3/05.02.2010; Legea nr.146/2010, O.U.G. nr.64/2011, H.G. nr.83/1997, H.G.nr.
948/1999, Legea nr. 192/20001, O.U.G. nr.107/2002, Legea nr.404/2003;
cc) Legea nr. 46/2008 Codul Silvic, cu modificările şi completările ulterioare
aduse de: O.U.G. nr.193/2008, O.U.G.nr. 16/2010, Legea nr. 156/2010, Legea nr.
60/2012, Legea nr.193/2009, Legea nr. 95/2010 Legea nr. 187/2012;
dd) Legea nr.5/06.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional – Secţiunea a-III-a Zone Protejate promulgată prin
Decretul nr.41/2000;
ee) Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice
cu modificările ulterioare aduse de O.U.G.nr. 71/2011
9
ff) Legea nr. 49/2011 care aprobă O.U.G. nr. 57/20.06.2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi
faunei sălbatice promulgată de Decretul nr.427/2011;
gg) Legea nr. 72/2002 Legea zootehniei, cu modificările şi completările
ulterioare aduse de: O.U.G.nr.127/2003,O.U.G. nr. 49/2006, O.U.G. nr.

66/2007, Legea nr.187/2002;
hh) H.G. nr.230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor
naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora cu
modificările aduse de Hotărârea nr.1529/2006;
ii) Ordinul nr. 552/2003 al M.A.P.A.M., privind aprobarea zonării interioare a
parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al
necesităţii de conservare a diversităţii biologice;
jj) Ordinul nr. 1948/2010 al M.M.G.A. privind aprobarea procedurilor de
încredinţare a administrării şi de atribuire în custodie a ariilor naturale
protejate;
kk) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind protecţia
mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.265/2006, cu
modificările şi completările ulterioare aduse de O.U.G. nr.114/2007,
O.U.G. nr.164/2008, O.U.G. nr.58/2012, O.U.G. nr.71/2011, Legea
nr.187/2012;
ll) Contractul de Administrare nr. 736/22.05.2004 încheiat între Ministerul
Mediului şi Gospodăririi Apelor şi R.N.P. – Romsilva;
mm) Ordinul nr.1964 din 13 decembrie 2007, al M.M.D.D., privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară,
ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România
cu modificările ulterioare aduse de Ordinul nr.2387/2011;
nn) Hotărârea nr. 1284/24.10.2007 a M.M.D.D. privind declararea ariilor de
protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice
10
europene Natura 2000 în România cu modificările şi completările

ulterioare aduse de H.G. nr.971/2011;
oo) Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 651/2004 privind
constituirea Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Cheile Bicazului –

Hăşmaş;
pp) Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 719/2004 privind
constituirea Consiliului Consultativ al Cheile Bicazului – Hăşmaş;

qq) Hotărârea Guvernului nr. 229/2009 privind reorganizarea Regiei Naţionale
a Pădurilor - Romsilva şi aprobarea regulamentului de organizare şi

funcţionare;
rr) Ordinului Ministrului Mediului şi Pădurilor nr.1948/2010 privind
aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale
protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a
Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu
necesită structuri de administrare.
Baza legală de funcționare a structurilor de administrare ale Parcului
Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş: Administraţia Parcului Naţional Cheile
Bicazului – Hăşmaş R.A. s-a constituit ca unitate cu personalitate juridică din
structura Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, în baza Hotărârii Guvernului nr.
229/2009 şi administrează Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş în urma
încheierii contractului nr.736/MMGA/22.05.2004 între Ministerul Mediului şi
Gospodăririi Apelor şi Regia Naţională a Pădurilor şi a Actului adiţional nr. 1/2009
la contractul nr.736/MMGA/22.05.2004, în baza Hotărârii Guvernului nr.
230/2003, a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2007 şi a Ordinului
Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1948/2010.
Administraţia Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş R.A. este unitate
cu personalitate juridică din structura Regiei Naţionale a Pădurilor –Romsilva.
11
Consiliul Consultativ de Administrare a fost înfiinţat în baza Ordinului

Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 719/2004, ca structură de
administrare ce include reprezentanţi ai instituţiilor de stat, organizaţiilor
economice, organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor administraţiilor publice
locale, comunităţi din jurul parcului care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri sau
au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariei naturale protejate şi care sunt
implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, în conservarea şi
dezvoltarea durabilă a zonei. Rolul acestui Consiliu este de a permite participarea
reprezentanţilor factorilor interesaţi la activităţile de management. Componenţa
Consiliului Consultativ de Administrare a fost aprobată prin Ordinul Ministrului
Mediului şi Pădurilor nr. 2049/2010.
Consiliul Ştiinţific a fost înfiinţat prin Ordinul Ministrului Mediului şi
Gospodăririi Apelor nr. 651/2004. Componenţa Consiliului Ştiinţific al Parcului
Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş a fost aprobată prin Ordinul Ministrului
Mediului şi Pădurilor privind aprobarea componenţei Consiliului Ştiinţific al
Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, cu nr. 1336/2010, şi cuprinde
persoane nominalizate, cu rol de autoritate ştiinţifică pe teritoriul Parcului Naţional
Cheile Bicazului – Hăşmaş.
1.4.Procesul de elaborare a planului

1.4.1.Elaborarea planului de management
Structura şi capitolele planului de management al P.N.C.B.-H. au fost stabilite
conform “Ghidului pentru elaborarea Planurilor de Management ale ariilor
protejate din România” dar s-au folosit ca şi modele Planurile de Management ale
Parcurilor Naţionale Piatra Craiului, Retezat şi Parcului Natural Vânători Neamţ.
În cursul elaborării planului de management a fost utilizată lucrarea “Eurosite
Management Planning Toolkit” realizată în cadrul grupului de lucru Eurosite
Working Group on Management Planning.
12
O componentă majoră a procesului de fundamentare şi dezvoltare a

sistemului de management a constituit-o elaborarea Planului de Management al
Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş.
Planul de management a fost elaborat de echipa A.P.N.C.B.-H., cu
implicarea tuturor factorilor interesaţi. Implicarea celor care sunt afectaţi sau pot
influenţa acest plan şi respectiv realizarea obiectivelor P.N.C.B.-H., s-a asigurat
prin:
a) observaţiile facute în cadrul Consiliului Consultativ - C.C. - al parcului
de către membrii acestuia şi a beneficiat de contribuţia membrilor Consiliului
Ştiinţific - C.Ş. - atât în etapa de început a procesului de planificare cât şi pentru
discutarea proiectului de plan în vederea definitivării;
b) implicarea în procesul de elaborare a planului, respectiv invitarea la
sesiunile de lucru ale A.P.N.C.B.-H., a reprezentanţilor unor organizaţii de mediu
şi factori interesaţi;
c) solicitarea de comentarii/sugestii de la factorii interesaţi şi de la
specialişti din diverse domenii în perioada de lucru pentru elaborarea planului;
d) analiza observaţiilor factorilor interesaţi de către Consiliul Ştiinţific
înainte de a solicita aprobarea planului de management conform prevederilor

legale.
1.4.2.Calendarul de elaborare a planului

După toate întâlnirile cu factorii interesaţi - C.C., C.Ş. şi noii proprietari de
pădure.
1.4.3.Aprobare şi revizuire
Planul de management şi regulamentul parcului se elaborează de către
administratorii acestuia, se avizează de către Consiliul Ştiinţific şi se aprobă prin
13
hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia

mediului.
Valabilitatea planului de management este de 10 ani, urmând ca planul de
acţiuni sa fie revizuit dupa 5 ani, cu avizul Consiliului Ştiinţific al parcului.
Revizuirea Planului de Management se va face odată la 10 ani, iar Planul de
Acţiune se va revizui odată la 5 ani.
1.5. Proceduri de modificare a planului

Responsabilitatea implementării Planului de Management revine
Administraţiei Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, aceasta făcându-se pe
baza planurilor anuale şi lunare de lucru.
Avizarea planurilor de lucru se face de către Consiliul Ştiinţific iar pentru
probleme care pot afecta factorii interesaţi este consultat Consiliul Consultativ.
Activităţile incluse în planurile de lucru sunt realizate după cum urmează:
a) de către personalul A.P.N.C.B.-H. în mod direct;
b) cu parteneri pe bază de contracte de colaborare, voluntariat - O.N.G.-uri,
voluntari, servicii publice şi altele asemenea;
c) cu furnizori - persoane juridice, fizice - pe bază de contracte de achiziţie:
bunuri, servicii şi sponsorizare.
A.P.N.C.B.-H. va monitoriza în permanenţă activitatea altor instituţii,
organizaţii, persoane a căror activitate contravine prevederilor planului de
management şi regulamentului de organizare şi funcţionare al parcului, intervenind
oridecâte ori este necesar pentru reglementarea problemelor apărute.
În cazul în care se impun schimbări în planul de management, competenţa
aprobării acestora revine:
a) Guvernului României cu avizul autorităţii centrale pentru protecţia mediului,
cu respectarea procedurii de aprobare descrisă în secţiunea 1.4.3., pentru
modificări ale planului de management sau ale regulamentului parcului.
14
b) Consiliului Ştiinţific, dacă modificările se referă la planul de acţiuni,

priorităţi, responsabilitate, aspecte legate de cercetare, inclusiv revizuirea
planului de acţiuni după primii 5 ani.
c) A.P.N.C.B.-H. dacă modificările sunt la nivelul planului de lucru anual
15
Capitolul 2. Descriere
2.1. Descriere generală

2.1.1.Localizare şi acces
a) Localizare: Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş este situat în zona
central nord - estică a României, pe raza administrativă a judeţelor Harghita şi
Neamţ, localizare indicată de Anexa nr.I. Din punct de vedere geografic parcul se
situează în Masivul Hăşmaş – Hăghimaş - care ocupă o poziţie centrală în Carpaţii
Moldo–Transilvani, însemnată subdiviziune a Carpaţilor Orientali. În partea de
nord suprafaţa Parcului Naţional se întinde în principal pe zona Lacului Roşu şi a
Cheilor Bicazului cuprinzând partea inferioară a bazinetelor afluenţilor de nord ai
pârâului Bicaz - Suhard, Cupaş, Lapoş şi Şugău - la vest având ca limită pârâul
Licaş iar la est pârâul Şugău. În continuare spre sud pornind din albia pârâului
Bicaz Parcul Naţional se întinde pe una din principalele culmi ale Masivului
Hăşmaş şi anume, Culmea Curmătura, cuprinzând la est peretele din dreapta
Cheilor Bicazului - cu culminaţiile Surducul, Surducelul, Piatra Poienii şi Fagul
Ciucului, spre sud Culmea Ghilcoş - Ucigaşu - Hăşmaşul Negru, vârful Telecul
Mare, culminând cu vârful Hăşmaşul Mare - 1792 m - punct dominant al
masivului, Piatra Singuratică, vârful Fratele – Öcsém, 1707 m - şi vârful Tarcău,
toate acestea fiind încadrate la vest de Pârâul Oii, Poiana Albă - limita fondului
forestier cu păşunile - valea de obârşie a râului Olt - oraşul Bălan, sub creasta
Hăşmaşului prin fond forestier - la est de pârâul Bicăjel - satul Trei Fântâni, limita
fondului forestier cu păşunile - la sud de şeaua de trecere între bazinul Oltului şi
cel al Bicăjelului - pârâul Tibec.
b) Acces: Accesul către Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş se poate
face în principal dinspre Bicaz - jud. Neamţ - şi Gheorgheni - jud. Harghita - oraşe
16
legate de D.N. 12C ce traversează Parcul Naţional prin zona Staţiunii Lacu Roşu şi
Cheile Bicazului şi dinspre comuna Sândominic pe D.J.125 prin oraşul Bălan .
Accesul către Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş se poate face astfel:
a) dinspre Vatra Dornei pe D.N. 17B până în Poiana Largului şi apoi până în
Bicaz, pe D.N. 15;
b) dinspre Borsec pe D.N. 12 până în Poiana Largului şi apoi până în Bicaz, pe
D.N. 15;
c) dinspre Piatra Neamţ pe D.N. 12 până în Bicaz;
d) dinspre Braşov, Miercurea Ciuc pe D.N.12 până în Gheorgheni;
e) dinspre Bucureşti pe E60 până în Braşov, pe E577 – D.N.11 până la Sfântu
Gheorghe şi apoi pe D.N.12 până în Gheorgheni;
f) dinspre Tg.-Mureş pe D.N.15 până la Topliţa şi apoi pe D.N. 12 pânâ în
Gheorgheni;
g) dinspre Oradea, Cluj, Tg.-Mureş pe E60 până la Bălăuşeri şi apoi pe D.N.
13B la Sovata, Praid - Pasul Bucin - până în Gheorgheni.
În interiorul P.N.C.B.-H. există următoarele drumuri forestiere:
Denumire drum Lungime în Administrator

forestier interiorul P.N.C.B-H
-km-
Autoritate a administraţiei
Cupaş 1,0 publice locale din
municipiul Gheorgheni
Suhard 2,7
Licaş 2,0 D.S HARGHITA
Suhard 1,4
Trei Fântâni 1,0 D.S.
Lapoş 6,0 NEAMŢ
TOTAL 14,1
17
2.1.2.Dreptul de folosinţă şi administrare a terenurilor
Dreptul de folosinţă *
Categoria de Proprietate Suprafaţa % din Observaţii
folosinţă -ha- total supr.
Publică a statului -
autorităţii administraţiei 2203,8 32
publice centrale
Publică a autorităţii Autoritate a
Fond Forestier administraţiei publice 677,35 10 administraţiei publice
locale locale
Privată a persoanelor 2449,39 36 Composesorate
juridice
Dobândite cu L
Privată a persoanelor 948,66 14 18/1991,
fizice L 1/2000, L 427/2005
Fâneaţă-enclave Persoane fizice 57,9 1
Publică a autorităţii
administraţiei publice 60,6 1 0.18
locale
Publică a persoanelor 213,9 3
Păşune juridice
Publică a persoanelor
fizice 50,74 1
Publică a autorităţii
administraţiei publice 12,2 - 0.18%
Păşune locale
împădurită Publică a persoanelor
juridice 31,4 1 0,46%
-composesorate-
Publică a persoanelor - -
fizice
Particulari,
Construcţii Stat - autoritate a - -
administraţiei publice
centrale
Publică a statului - -
Curs de apă autorităţii administraţiei L = 68 m
centrale
Publică a statului - -
Lacuri naturale autorităţii administraţiei 10,6 UP VIII, ua 95T
centrale
Drumuri DN+DAF 16,6 -
Arabil Particulari şi comunităţi - - -
18
publice locale din 55 1 Staţiunea Lacu Roşu
mun.Gheorgheni
Intravilan Autoritate a administraţiei
publice locale din comuna 12,8 -
Bicaz-Chei
Extravilan publice locale din comuna 3,2 -
Bicaz-Chei
Total P.N.C.B.-H. 6793,64 100 -
* Situaţie prezentată de Anexa nr. II
Dreptul de administrare*
Zona Suprafaţa % din
Administrată Administrator - ha - total
sup.
OS Tulgheş 712,54 10,5
OS M-Ciuc 146,3 2,15
RNP-ROMSILVA OS Bicaz 2437,85 35,8
OS de Regim M - Ciuc 1181,6 17,40
OS Particular Gheorgheni 852,34 12,5
Fond forestier
Persoane fizice-fără contracte de Legea 18 23,94 0,35
administrare cu o structură silvică Legea 1 924,72 13,7
Total Fond forestier : 6279,3 92
Fâneaţă
- enclave - Persoane fizice 57,9 1
Comuna Sândominic 40,1 1

Comuna Voşlobeni 20,5 -
Comuna Bicaz – Chei 10 -
Composesoratul Tomeşti 181,7 3
Păşune Composesoratul Gheorgheni 10 -
Composesoratul Gheorgheni-Tulgheş 22,2 -
Persoane fizice 50,74 1
Total păşune : 335,24 5

Comuna Bicaz-Chei - -
Păşune Comuna Voşlobeni 2,2 -
19
împădurită Composesoratul Tomeşti 13,6 -
Composesoratul Gheorgheni-Tulgheş 17,8 1

Total păşune împădurită : 33,6 1
curgătoare L= 68 m
Cursuri de ape Statul - Autoritate a administraţiei publice lacuri naturale 10,6 -
centrale
Arabil Particulari şi comunităţi - -
- Autoritatea administraţiei publice locale din 48,3 1
Intravilan Municipiului Gheorgheni
- Autoritatea administraţiei publice locale din comuna 12,8 -
Bicaz-Chei
Extravilan - Autoritatea administraţiei publice locale din comuna 3,2 -
construit Bicaz-Chei
Drumuri Drum naţional 8 -
Drum forestier 8,6 -
P.N.C.B.-H. 6793,64 100
* Situaţie prezentată de Anexa nr. III. şi Anexa nr.IV.
Administrarea fondului forestier se face pe baza amenajamentelor silvice în

vigoare adaptate la regimul de arie naturală protejată şi anume de cel de Parc
Naţional cu zonarea sa interioară.
Administrarea intravilanului se realizează pe baza planurilor urbanistice
generale şi a legislaţiei în vigoare. Este aici doar cazul Staţiunii Lacu Roşu care
aparţine de autoritatea administraţiei publice locale din municipiul Gheorgheni.
Administrarea păşunilor este efectuată de către proprietari pe baza unor
reguli interne însă fără a deţine studii silvo-pastorale recente.
Administraţia Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş a fost desemnată
să administreze aria naturală protejată numită Parcul Naţional Cheile Bicazului-
Hăşmaş în baza Legii nr.5/2000, în urma Contractului de Administrare nr.
736/22.05.2004 încheiat între M.M.G.A. şi R.N.P. – Romsilva.
20
2.1.3.Resurse de managament şi infrastructură

Sediul Administraţiei Parcului Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş este situat
în Staţiunea Izvorul Mureşului, nr. 664, cod poştal 537356, jud. Harghita şi constă
într-o clădire ce asigură necesarul de birouri pentru funcţionarea în condiţii bune a
personalului Administraţiei şi pentru desfăşurarea celorlalte activităţi specifice -
sală pentru organizarea de prezentări, simpozioane sau expoziţii, camere amenajate
pentru cazare colaboratori sau voluntari, altele asemenea.
Componenţa personalului Administraţiei Parcului Naţional Cheile Bicazului -
Hăşmaş este următoarea:
a) Director Parc;
b) Contabil Şef Parc;
c) Responsabil privind relaţia cu comunităţile şi educaţie ecologică;
d) Responsabil cu tehnologia informaţiei;
e) Biolog;
f) Şef pază şi turism;
g) 6 Rangeri.
În activităţile de administrare a ariei naturale protejate, Administraţia
Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş colaborează permanent cu
administratorii fondului forestier, adică Ocoalele Silvice de Stat - OS Bicaz, OS
Tulgheş, OS Miercurea Ciuc - şi Ocoalele Silvice Particulare - OS de Regim
Miercurea Ciuc, OS Particular Gheorgheni - şi proprietarii de păşuni: autoritate a
administraţiei publice locale din comuna Voşlobeni, autoritate a administraţiei
publice locale din comuna Sândominic, autoritate a administraţiei publice locale
din comuna Bicaz-Chei, autoritate a administraţiei publice locale din comuna
Dămuc, Composesoratul Sândominic, Composesoratul Tomeşti, Composesoratul
Ineu şi Composesoratele din Gheorgheni - paznicii de păşune - şi toţi factorii
interesaţi de pe raza Parcului şi cei limitrofi acestuia.
21
În perioada următoare Administraţia doreşte să amenajeze un centru de

informare în cadrul sediului din Izvorul Mureşului şi un punct de informare în
Staţiunea Lacu Roşu în clădirea ce o deţine în UP VIII, u.a. 9C.
Administraţia este dotată cu două autovehicule de teren - Dacie Papuc 4x4 -
mobilier de birou corespunzător, echipament de birou şi tehnologie informaţională
- calculatoare, 13 buc. G.P.S. - echipament de teren pentru rangeri, voluntari sau
colaboratori - binocluri, corturi şi saci de dormit -,un videoproiector pentru
acţiunile de conştientizare şi educaţie ecologică.
2.1.4.Acoperirea cu hărţi, aerografică, imagini satelitare şi terestre

Acoperirea cu hărţi: Suprafaţa Parcului este acoperită în proporţie de 92% cu
planuri de bază scara 1:5000 - 41 de foi din 45 necesre - neechipate cu detalii
amenajistice. Se încearcă obţinerea celor echipate, lucru necesar la realizarea
parcelarului silvic în format GIS, proiecţie Stereo 70. Deţinem de asemenea o hartă
turistică, hărţi silvice scara 1:20.000 şi 1:50.000 - conform noilor 2003-2004 şi
vechilor 1992 amenajări silvice - de pe întreaga suprafaţă, şi o serie de hărţi
digitale obţinute prin suprapunerea unor diverse straturi create pe baza curbelor de
nivel, reţelei hidrografice, drumurilor şi nu în ultimul rând a caracteristicilor
pădurii preponderentă pe teritoriul parcului. Datele existente pot fi completate
ulterior cu altele preluate cu ajutorul G.P.S.-ului, şi vor putea sta la baza efectuării
unor analize minuţioase.
Acoperirea aerografică, imagini satelitare şi terestre: Deţinem o imagine
satelitară LANDSAT 5 din anul 1990, ortofotoplanuri şi o varietate consistentă de
fotografii în număr de peste 2000, o parte din acestea putând fi vizionate şi preluate
de pe pagina de web a parcului.
Resursele financiare sunt cele asigurate de către R.N.P. - Romsilva conform
contractului de administrare, respectiv alte finanţări/proiecte.
22
2.1.5.Buget plan de management pe 5 ani
RNP Romsilva - Administratia Parcului Cheile Bicazului-Hasmas Sume in lei
NECESAR DE FINANŢARE
Programe si sub-programe Scenariu critic* Scenariu optim**
Ore
Ore lucru Fonduri Fonduri
lucru
P1 Managementul biodiversitatii
1.1. Inventariere si cartare 1472 55.544 6256 184.888
1.2. Monitorizare stării de conservare 2760 47.000 5704 99.100
1.3. Paza, implementare reglementari si măsuri specifice de
3570 74.140 8869 177.420
protectie
1.4. Managementul datelor 405 99.439 736 110.519
1.5. (Re)introducere specii –extincte-
1.6. Reconstrucţie ecologică
Subtotal P1 costuri operaţionale anuale 8207 276.123 21565 571.927
Investitii P1 - 5 ani (durata planului de management) 96.350 351.900
P2 Turism
2.1. Infrastructură de vizitare 1472 37.800 3496 195.200
2.2. Servicii, facilităti de vizitare si promovarea turismului 1141 21.310 3680 90.000
2.3. Managementul vizitatorilor 552 9.300 920 15.500
Subtotal P2 costuri operaţionale anuale 3165 68.410 8096 300.700
P3 Constientizare, conservare traditii si comunitati locale
3.1. Traditii si comunităţi 552 9.300 920 15.500
3.2. Conştientizare şi comunicare 3312 59.300 5520 101.000
3.3. Educatie ecologică 1454 24.790 2024 38.100
P3 Subtotal costuri operaţionale anuale 5318 93.390 8464 154.600
Investitii P3 - 5 ani (durata planului de management) 0 0
P4 Management şi Administrare
4.1. Echipament şi infrastructura de funcţionare 1840 97.574 2024 105.166
4.2. Personal conducere, coordonare, administrare 4784 100.422 5704 125.100
4.3. Documente strategice si de planificare 1288 21.873 2116 36.650
4.4. Instruire personal 0 7.000 0 24.000
P4 Subtotal costuri operaţionale anuale 7912 226.869 9844 290.916
Total costuri operaţionale anuale 24602 664.792 47969 1.318.143
Investiţii totale pe 5 ani 194.350 1.035.900
TOTAL FINANŢARE PLAN DE MANAG. PE 5ANI 3.518.310 7.626.615
Cost.operaţ. anuale pentru sit N2000 in afara parcului: Scenariu critic Scenariu optim
Suprafaţă parc (ha) 6794 6794
Nr. ha sit in afara parcului (ha) 842 842
Total costuri (lei) 82.390 163.361
*Scenariu critic = Nivelul de finanţare pentru misiunea critică este acela care permite atingerea cerintelor de baza pentru functionarea
ariei protejate. Functiile misiunii critice sunt acele activităţi care sunt obligatorii conform legii; obligatorii pentru indeplinirea unui anumit
mandat; obligatorii pentru a asigura o experienţă placută şi în siguranta a vizitatorilor in aria protejată; obligatorii pentru a asigura
protecţia resurselor naturale si culturale la un nivel de bază.
**Scenariu optim = Nivelul de finaţare pentru misiunea optimă este acela care permite atingerea în intregime a scopurilor si obiectivelor
fiecărui program. Trebuie ţă fie scopuri si obiective realiste care sa se poata atinge in condiţiile in care fondurile ar fi disponibile. Ele
trebuie să reflecte starea ideală care depăseşte cerintele minime impuse legal, se ridică la nivelul aşteptărilor finanţatorilor, imbunătăţesc
starea resurselor naturale si culturale în AP şi ating pe deplin obiectivele ariei protejate.
23
2.1.6.Limitele prezente şi zonarea internă*

Suprafaţa în Suprafaţa în
Zona jud. Harghita jud. Neamţ Total
-ha- -ha- -ha-
Zona cu protecţie 30,4 365,3 395,7
strictă 0,43% 5,2% 5,67%
Zona de protecţie 2523,39 2167,75 4691,14
integrală 37,1% 31,9% 69%
Zona de conservare 618,5 1021,1 1639,6
durabilă - tampon- 9,1% 15,% 24,1%
Zona de dezvoltare 53,9 13.3 67,2
durabilă 0,8% 0,2% 1%
Suprafaţa totală: 3226,19 3567,45 6793,64
47,47% 52,51% 100%
* Situaţie prezentată de Anexa nr.V. şi Anexa nr.VI.
Limitele exterioare: Conform H.G. nr. 230/04.03.2003:

Limita nordică
Din Vf. Licaş - 1675,2 m - limita ocoleşte pe la nord poiana de pe pisc şi
coboară spre est pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Licaş şi Cupaş [XII-
1.53.48.2] şi apoi pe culmea dintre pârâul Suhard şi pârâul Cupaş până în Vf.
Suhard - 1507,0 m. De aici coboară pe culmea secundară dintre cele două pâraie cu
obârşiile în estul vârfului Suhard până la confluenţa acestora şi apoi pe pârâu până
la confluenţa cu pârâul Cupaş - borna silvică 351 UP VIII, O.S. Tulgheş. În
continuare urmăreşte aval malul stâng al pârâului Cupaş până la cota 954,1 m
aflată la confluenţa cu primul afluent pe stânga, urcă pe acesta până la obârşie -
borna silvică 417 UP VIII, O.S. Tulgheş - şi continuă pe limita fondului forestier
până la cota 1358,0 m aflată pe interfluviul dintre bazinele hidrografice Cupaş şi
Lapoş [XII-1.53.48.3]. În continuare, limita urmează interfluviul spre est până la
cota 1332,0 m de unde coboară spre nord-est pe culmea secundară din vestul
cheilor Lapoşului până amonte de acestea - borna silvică 8 UP VI, O.S. Bicaz. De
la capătul din amonte al cheilor - borna silvică 8 UP VI, O.S. Bicaz - limita
24
parcului se continuă spre est pe limita fondului forestier până la est de localitatea
Bârnadu - borna silvică 123 UP VI, O.S. Bicaz. De aici urmăreşte talvegul pârâului
prin pădure, pe limită de parcelă şi apoi pe limita fondului forestier până în valea
Şugăului [XII-1.53.48.5] - borna silvică 125 UP VI, O.S. Bicaz. Din acest loc
limita continuă pe creasta abruptului stâng al văii Şugăului până la confluenţa
acesteia cu Bicazul [XII-1.53.48.], incluzând în parc Cheile Şugăului.
Limita estică
De la confluenţa Şugăului cu Bicazul, limita urcă pe Bicaz până la circa 100
m amonte de ramificaţia drumului - borna silvică 348 UP IV, O.S. Bicaz - apoi se
orientează spre sud-est şi urcă pe interfluviul dintre Bicaz şi Surduc, urmărind
limita fondului forestier până în Vf. Surduc - 925,5 m. Din acest vârf limita
parcului urmăreşte limita sinuoasă a fondului forestier până la confluenţa pârâului
Ţiganul cu primul afluent pe dreapta - borna silvică 3 UP V, O.S. Bicaz. Din valea
pr. Ţiganul limita parcului urmează liziera pădurii de pe versantul drept al
Bicăjelului până în afluentul de dreapta al pr. Făgetul, aflat sub linia de înaltă
tensiune - 20 kw, borna silvică 24 UP V, O.S. Bicaz - în continuare urmează
aceeaşi limită a fondului forestier mai întâi aval, în lungul acestui afluent circa 250
m de unde urcă în vârful de cotă 897,0 m pentru a cobora apoi în valea Bicăjelului
[XII-1.53.48.4.] la intrarea din amonte a cheilor - borna silvică 262 UP V, O.S.
Bicaz - incluzându-le în parc. Traversează Bicăjelul, urcă pe versantul stâng făcând
un intrând spre nord pe limita fondului forestier - bornele silvice 261, 260 UP V,
O.S. Bicaz - după care se orientează spre SV aproximativ paralel cu linia de înaltă
tensiune - 20 kw, până la cumpăna de ape dintre Bicaz şi Bicăjel - borna silvică
259 UP V, O.S. Bicaz. De aici limita parcului merge pe versantul stâng al
Bicăjelului, urmând limita fondului forestier şi lăsând în afara parcului sălaşele şi
fâneţele, până la confluenţa cu Măturişca - borna silvică 253 UP V, O.S. Bicaz -, în
continuare urmează versantul drept al cheilor formate de Bicăjei până la confluenţa
cu pr. Groapa incluzându-le în parc. Urmează apoi spre amonte cursul Bicăjelului
25
până la intrarea în chei de unde urcă pe versantul drept, ocoleşte pe limita fondului
forestier cota 1045,0 m şi coboară la intrarea din amonte a cheilor - borna silvică
245 UP V, O.S. Bicaz. Din acest punct limita formează un intrând spre NV prin
bornele 243 şi 300 UP V, O.S. Bicaz traversând pr. Oniga pe limita fondului
forestier. Din pr. Oniga - borna silvică 300 UP V, O.S. Bicaz - limita parcului se
orientează spre sud pe versantul stâng al Bicăjelului urmând limita fondului
forestier - bornele silvice 298, 234, 231, 200 UP V, O.S. Bicaz - până în Pârâul lui
Melot - borna silvică 188 UP V, O.S. Bicaz -. De la baza Culmii lui Lazăr -borna
silvică 188 UP V, O.S. Bicaz - limita parcului face un intrând spre vest pe limita
fondului forestier mai întâi pe stânga şi apoi pe dreapta Pârâului lui Melot - bornele
silvice 169, 170, 171, 173, 174 UP V, O.S. Bicaz - şi urcă pe cumpăna de ape
dintre Pârâul lui Melot şi pr. Druniţei, coboară în acesta şi îl urmează până la
ieşirea din pădure - borna silvică 165 UP V, O.S. Bicaz. De aici până la pârâul Trei
Fântâni - borna silvică 151 UP V, O.S. Bicaz - urmează limita fondului forestier.
Din pr. Trei Fântâni limita parcului urcă pe interfluviul din dreapta şi urmează
limita fondului forestier până la borna silvică 152 UP V, O.S. Bicaz. Urcă la cota
1244,0 m şi se menţine spre sud pe linia de schimbare de pantă de pe versantul
stâng al Pârâului Tainic, urcă până la înşeuarea de pe cumpăna de apă pe care se
continuă apoi până în Vf. Stâncilor -1461,8 m.
Limita sudică
Pornind din Vf. Stâncilor limita coboară în bazinul Oltului spre vest până la
confluenta primului afluent de pe stânga cu pr. Ţibleacul - borna silvică 17 UP
VIII, O.S. de Regim Ciuc-, în continuare limita urmează interfluviuî drept al pr.
Ţibleac până la cota 1326,0 m, traversează Piciorul lui Balint până la borna silvică
223 UP VII, O.S. M-Ciuc şi coboară în pârâul Simina la limita fondului forestier -
borna silvică 226 UP VII, O.S. de Regim Ciuc.
Limita vestică
26
Din pârâul Simina - borna silvică 226 UP VII, O.S. de Regim Ciuc- limita
urmează amonte malul drept al pr. Simina până la prima confluenţă - borna silvică
219 UP VII, O.S. de Regim Ciuc - după care se înscrie din nou spre vest pe limita
fondului forestier până pe cumpăna de ape dintre pâraele Simina şi Fierarul - borna
silvică 217 UP VII, O.S. de Regim Ciuc -, în continuare limita urcă la cota 1216,0
m şi coboară pe o culme secundară până la pârâul Fierarului - borna silvică 216 UP
VII, O.S. de Regim Ciuc. Urmează amonte pârâul Fierarului, pe limita fondului
forestier, până la ieşirea pârâului din pădure - borna silvică 215 UP VII, O.S. de
Regim Ciuc - se orientează spre vest pe liziera pădurii, traversează Culmea
Fierarului şi ajunge în afluentul din dreapta al pârâului Fierarului - borna silvică
208 UP VII, O.S. de Regim Ciuc. De aici coboară pe pârâu circa 400 m - borna
silvică 207 UP VII, O.S. de Regim Ciuc - apoi urcă pe cumpăna de ape dintre
pârâul Strâmt şi pârâul Fierarului pe care o urmează spre nord până la cota 1365,0
m. Din vârf coboară spre vest până la intersecţia dintre culmile Piciorul Scaunelor
şi Piciorul Bisericii - borna silvică 183 UP VII, O.S. M-Ciuc - coboară spre nord în
pârâul Scaunelor şi urcă pe aceeaşi direcţie până la limita fondului forestier pe
Culmea Frumoasă - borna silvică 180 UP VII, O.S. de Regim Ciuc. Urmăreşte
liziera pădurii până la ieşirea din pădure a pârâului Andrei - pr. Boroş, borna
silvică 176 UP VII, O.S. de Regim Ciuc - pe care îl urmează până la 50 m amonte
de confluenţa cu Pârâul Mare - borna silvică 174 UP VII, O.S. de Regim Ciuc.
Urmează în continuare limita fondului forestier amonte pe versantul stâng al
Pârâului Mare pe care îl traversează la ieşirea din pădure - borna silvică 171 UP
VII, O.S. M-Ciuc - şi continuă spre NV peste Culmea Mare şi Piciorul
Mesteacănului până în pârâul Mesteacănul Mare - borna silvică 147 UP VII, O.S.
de Regim Ciuc. Urcă pe o culme secundară la cota 1203,0 m de pe Culmea Patul
Mare pe care va coborî până la confluenţa pâraielor Patul Mare cu Şaua Fagului -
borna silvică 136 UP VII, O.S. de Regim Ciuc. Urcă pe partea dreaptă a pârâului
Şaua Fagului până la prima confluenţă - borna silvică 253 UP VII, O.S. M-Ciuc -
27
urmează cumpăna de ape dintre pâraiele Şaua Fagului şi Liniei - borna silvică 126
UP VII, O.S. M-Ciuc - de unde coboară pe o culme secundară la confluenţa
pârâului Liniei cu pârâul Ascuns - borna silvică 122 UP VII, O.S. de Regim Ciuc.
Continuă pe pârâul Ascuns amonte până la obârşie - borna silvică 249 UP VII, O.S.
de Regim Ciuc - de unde pe direcţie NV coboară în pârâul Fagul Olt şi continuă
spe nord pe culmi secundare până la cota 1394,0 m - borna silvică 77 UP VII, O.S.
de Regim Ciuc. De aici limita urmează în amonte interfluviul până la cota 1598,0
m de unde coboară pe versantul sudic până la liziera pădurii - borna silvică 239 UP
VII, O.S. de Regim Ciuc. Din acest punct limita parcului formează mai multe
intânduri mai întâi spre est şi apoi apre nord menţinându-se în permanenţă pe
limita fondului forestier - 110 UP VII, 116 UP VII, 114 UP VII O.S. M-Ciuc, 217
UP V, 225 UP V O.S. Bicaz, 141 UP VIII, 138 UP VIII, 142 UP VIII, 167 UP VIII
O.S. Tulgheş - până în valea Hăghimaş -borna silvică 143 UP VIII, O.S. Tulgheş -
lăsând în afara parcului păşunile şi fâneţele. Urmează valea Hăşmaşului aval până
la ieşirea din pădure - borna silvică 147 UP VIII, O.S. Tulgheş - continuând apoi
din nou pe limita fondului forestier - 450 UP VIII, 124 UP VIII, 116 UP VIII, 91
UP VIII O.S. Tulgheş, 240 UP V O.S. Bicaz, 28 UP VIII, 13 UP VIII, 21 UP, VIII
O.S. Tulgheş - până la marginea abruptului stâncos din estul Lacului Roşu la borna
silvică 440 UP VIII O.S. Tulgheş. De aici limita parcului coboară pe interfluviu
spre Lacul Roşu până la baza versantului la est de şosea - borna silvică 59 UP VIII,
O.S. Tulgheş - de unde pe limita fondului forestier ajunge la confluenţa Bicazului
cu pr. Oaia [XII-1.53.48.1.] şi cu pârâul Licaş. De la confluenţă limita parcului
continuă amonte pe malul drept al Licaşului până la obârşie - 264 UP VIII - şi se
îndreaptă apoi spre vest pe versant până la borna 265 UP VIII aflată în curmătura
dintre Vf. Ciutacului, 1624 m şi Vf. Licaş, 1675,2 m, de unde se continuă pe culme
spre nord până în Vf. Licaş.
28
Zona cu protecţie strictă

Zona cu protecţie strictă a PNCB-H, este zona de mare importanţă ştiinţifică
şi cuprinde zone sălbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul
acestora a fost foarte redus. În această zonă se interzice desfăşurarea oricăror
activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie ecologică, activităţi
de ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management. Zona cu protecţie
strictă este constituită pe suprafaţa masivului Hăşmaşul Negru, cu suprafaţa de
395,7 ha după cum urmează:
parcelele silvice:
a) 31A.B, U.P. VIII-„Lacu Roşu” din cadrul Ocolului Silvic Tulgheş, cu 30,4
ha - judeţul Harghita, proprietar statul - autoritatea administraţiei publice
centrale,
b) 86N%, 87N%, 88 U.P. V-„Bicăjel” din cadrul Ocolului Silvic Bicaz, cu
104,5 ha - judeţul Neamt, proprietar statul - autoritatea administraţiei publice
centrale,
c) 86A, 86N%, 89A, 90A.B, 91A.B, 92A.C.D.F.G, U.P. V-„Bicăjel” din
cadrul Ocolului Silvic Bicaz cu 260,8 ha - judeţul Neamţ, proprietar
autoritatea administraţiei publice locale din comuna Dămuc.
Zona de protecţie integrală

Zona de protecţie integrală a PNCB-H, cuprinde cele mai valoroase bunuri
ale patrimoniului natural din interiorul PNCB-H. În această zonă sunt interzise:
a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice
forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de
conservare;
b) C:\q\Sintact 2.0\cache\Legislatie\temp\00103869.HTML - #activităţile de construcţii-
investiţii, cu excepţia celor destinate administrării PNCB-H şi/sau
29
activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei

naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.
Prin excepţie, în zona de protecţie integrală, se pot desfăşura următoarele
activităţi:
a) activităţi ştiinţifice şi educative;
b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale
domestice, proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care
deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia
naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele
avizate de A.P.N.C.B.-H., astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi
speciile de floră şi faună prezente;
d) localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;
e) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al
reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul
A.P.N.C.B.-H., în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi aprobate de către
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor;
f) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul A.P.N.C.B.-H.,
în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi aprobate de către autoritatea publică
centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile
afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se
fac cu avizul A.P.N.C.B.-H., în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi
aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi
pădurilor;
g) acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu
necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora;
h) acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care
necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar
30
focare de înmulţire, cu avizul A.P.N.C.B.-H., în baza hotărârii consiliului

ştiinţific, şi aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului şi pădurilor.
Zona de protecţie integrală din cadrul PNCB-H cuprinde:

a) UPVIII Lacu Rosu
i) parcelele şi subparcelele silvice: 1 – 6, 7A%, 7B, 7C%, 7D, 8, 10A%,
10B.C, 11A.B, 20B%, 20C, 20D%, 20G, 23A%, 23B,24A%, 24B, 25A,
25B%, 26, 27, 28, 29, 30, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 92 C.D.E, 93A%,
94A%, 94B%, 94C, 95N, 95T,96A%, 96B%, 164A, 164B, 164V, din U.P.
VIII – „Lacu Roşu” din cadrul Ocolului Silvic Tulgheş cu 678,54 ha –
proprietate publică a autorităţii administraţiei publice centrală - statul,
judeţul Harghita;
ii) parcelele şi subparcelele silvice: 89, 90A, 90B, 94A%, 94B% , 96A%,
96B%, U.P VIII ,,Lacu Rosu” din bazinetul Likas, din U.P. VIII –
„Lacu Roşu” din cadrul Ocolului Silvic Particular Gheorgheni cu 77,24 ha
- proprietar Composesoratul Gheorgheni - judeţul Harghita
iii) 97 - 111, 112A, 112 B% ,112D, 112F G.H.I.J, 113 A.B.D.E., 114A.B.C.,
115A.B.C.D., 116A.B.C.D.V1, 117A.C., din bazinetul Suhard, U.P. VIII
– „Lacu Roşu”, din cadrul Ocolului Silvic Particular Gheorgheni cu 595,05
ha - proprietar Composesoratul Gheorgheni - judeţul Harghita.
iv) 275 – 277, U.P VIII ,,Lacu Rosu” din bazinetul Cupaş, din cadrul
Ocolului Silvic Particular Gheorgheni cu 80,1 ha - proprietar
Composesoratul Gheorgheni - judeţul Harghita;
v) 112B%, 112C, 112E, 113V, 114V2, 115E, 116V2, 117V din bazinetul
Suhard, U.P. VIII – „Lacu Roşu, din cadrul Ocolului Silvic Particular
Gheorgheni cu 23,25 ha - proprietar autoritatea administraţiei publice locale
din municipiul Gheorgheni - judeţul Harghita;
31
vi) parcelele şi subparcelele silvice: 7A%, 7C%, 10A%, 20A, 20B%,

20D%, 20E, 20F, 23A%, 24A%, 25B%, 91A, 91V, 92A, 92B, 93A%,
93B, din U.P. VIII – „Lacu Roşu” din cadrul Ocolului Silvic Tulgheş cu
83,71 ha - proprietar persoane fizice - judeţul Harghita;
b) U.P. IV – „Dămuc”
i) parcelele şi subparcelele silvice: 125, 127A%, 127M2, 127M3, 128A,
128M2, 129A, 129M1, 129M3, 129N – din U.P. IV – „Dămuc” din
cadrul Ocolului Silvic Bicaz cu 100,0 ha - proprietar autoritatea
administraţiei publice centrală - statul - judeţul Neamţ;
ii) parcelele şi subparcelele silvice: 127A%- din U.P. IV – „Dămuc” din
cadrul Ocolului Silvic Bicaz cu 3,0 ha, proprietar persoane fizice - judeţul
Neamţ;
c) U.P. V – „Bicăjel”
i) parcelele şi subparcelele silvice: 5A%, 61%, 66, 67A, 67B, 67C, 68, 69,
70, 71ABC, 72AB, 82%, 83A%, 84A%, 96A%, 96C% din din U.P. V –
„Bicăjel” din cadrul Ocolului Silvic Bicaz cu 367,94 ha - proprietar
persoane fizice - judeţul Neamţ;
ii) parcelele şi subparcelele silvice: 51, 52, 54 – 56, 58 – 60 din U.P. V –
„Bicăjel” din cadrul Ocolului Silvic Bicaz cu 318,4 ha - proprietar
Composesoratul Tomeşti - judeţul Neamţ;
iii) parcelele şi subparcelele silvice: 82%, 84A%,84B, 85, 89M1,
92BEHIM1, 93ABCDEFGHI, 93J%, 93K, 94B%, 94CDE, 95, din U.P.
V – „Bicăjel”, din cadrul Ocolului Silvic Bicaz cu 344,9 ha - proprietar
autoritatea administraţiei publice locale din comuna Dămuc - judeţul Neamţ;
iv) parcelele şi subparcelele silvice: 1, 5A%, 5B.C.D, 61%, 62A.B.C., 63,
64, 65AV, 83A%, 84A%, 93J%, 94A, 94B%, 96A%, 96B, 96C%, 96D,
111, 112, din UP.V „Bicăjel” din cadrul Ocolului Silvic Bicaz cu 351,96 ha
32
- proprietar autoritatea administraţiei publice centrale - statul - judeţul

Neamţ;
d) U.P. VI – „Lapoş”
i) parcelele şi subparcelele silvice: 1 – 2A.B.C.M, 3A,B,C, 32A,B, – 37,
38B%, 39- 48 din U.P. VI – „Lapoş” din cadrul Ocolului Silvic Bicaz cu
507,6 ha - proprietar autoritatea administraţiei publice centrale - statul -
judeţul Neamţ;
ii) parcelele şi subparcelele silvice: 38A, 38B%, din U.P. VI – „Lapoş” din
cadrul Ocolului Silvic Bicaz cu 7,3 ha - proprietar persoane fizice - judeţul
Neamţ;
e) U.P. VII – „Sândominic
i) parcelele şi subparcelele silvice: 41, 42, 57, 58N , 62, 63B.C.D.E.H.I,
64BC.D.E, 65B, 67B, 68N, 71D, 72N, 75 – 84, 89 – 90, 101, 103, 104, 106,
108 din U.P. VII – „Sândominic”, din cadrul Ocolului Silvic de Regim
Ciuc cu 645,0 ha - proprietar Composesoratul Sândominic;
ii) parcelele şi subparcelele silvice: 123A.B.V, U.B. VII – „Sândominic”,
din cadrul Ocolului Silvic de Regim Ciuc cu 32,2 ha - proprietar
Composesoratul Sândominic - judeţul Harghita;
iii) parcelele şi subparcelele silvice: 59 ABV, 60 AV, 61AB, U.P VII
,,Hăşmaş” din cadrul D.S Harghita, Ocolul Silvic M-Ciuc, cu 146,3 ha -
proprietar autoritatea administraţiei publice centrale - statul - judeţul
Harghita;
f) U.B. V – „Terkő”
parcelele şi subparcelele silvice 130, 131 din U.B. V – „Terkő”, din
cadrul Ocolului Silvic de Regim Ciuc cu 43,6 ha - proprietar
Composesoratul Tomeşti – judeţul Harghita;
g)Enclavele aflate în interiorul grupurilor de parcele enumerate mai sus: E1 - U.P.
VIII Lacu Rosu, u.a. 7C, cu 1,3 ha, E9 - U.P. VIII Lacu Rosu, u.a. 25-26,
33
cu 0,6 ha, E12 - U.P. VIII Lacu Rosu, u.a. 91-92, cu 17,2 ha, E3 - U.P. V
Bicăjel, u.a. 94B-96A, cu 4,8 ha;
h)Păşunea Mieilor - 38,37 ha-Poiana Albă% -, din vârful Hăşmaşul Mare -
proprietar Kurkó János György din Miercurea Ciuc;
i)Păşunea „Trupul 10-Curmătura” din creasta Hăşmaşului Mare - proprietar
autoritatea administraţiei publice locale - Comuna Sândominic, parcelele
32A.B cu 62,4 ha;
j)Păşunea „Trupul 7-Curmătura” din creasta Hăşmaşului Mare - proprietar
autoritatea administraţiei publice locale - Comuna Voşlobeni, parcelele
35A.B.C cu 22,7 ha;
k)Păşunea „Trupul 20-Trei Fântâni-Tarcău” din creasta Hăşmaşului Mic -
Őcsem - proprietar Composesoratul Tomeşti, parcelele 81B - 11,1 ha - şi 82
- 99,4 ha - total 110,5 ha;
l)Lacul Roşu - u.a. 95T şi N, U.P. VIII „Lacu Roşu”, din cadrul Ocolului Silvic
Tulgheş, cu 11,3ha - judeţul Harghita;
m)Cheile Bicazului;
n)Rezervaţia Naturală Avenul Licaş - 5 ha ;
o)Rezervaţia Naturală „Cheile Şugăului” - supraf. suprapusă cu P.N.C.B.-H.
Zona de conservare durabilă – zona tampon

În zona de conservare durabilă, denumită şi zona tampon este interzisă
realizarea de construcţii noi, cu excepţia celor ce servesc strict A.P.N.C.B.-H. sau
activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei
naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.
Această zonă nu se include în zonele cu protecţie integrală, strictă sau de
dezvoltare durabilă a activităţilor umane.
În zonele de conservare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi:
34

c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat pe suprafeţele, în
perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de A.P.N.C.B.-H., astfel încât
să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;
e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor
specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul
protecţiei, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului şi pădurilor, cu avizul A.P.N.C.B.-H., în baza hotărârii
consiliului stiinţific, a planului de acţiune provizoriu, elaborat şi valabil
până la intrarea în vigoare a planului de management;
f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi
al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor.
g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul A.P.N.C.B.-H.,
în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi ulterior, cu aprobarea autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care
calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a
efectelor acestora se fac cu acordul A.P.N.C.B.-H., în baza hotărârii
consiliului ştiinţific şi ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale
pentru protecţia mediului şi pădurilor.
h) activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în
masă a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos
din pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, se fac
cu avizul A.P.N.C.B.-H., în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi ulterior,
cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor.
35
i) activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita

capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu
impact redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de
plante medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot
desfăşura numai de către persoanele fizice sau juridice care
deţin/administrează terenuri în interiorul parcului sau de comunităţile
locale, cu acordul A.P.N.C.B.-H.;
j) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, lucrări speciale de
conservare cu accent pe promovarea regenerării naturale şi fără extragerea
lemnului mort, cu excepţia cazurilor în care se manifestă atacuri de
dăunători ai pădurii ce se pot extinde pe suprafeţe întinse, în primul rând de
parcele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau integrală, în restul
zonei-tampon fiind permisă aplicarea de tratamente silvice care
promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor
de transformare spre grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi
cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor progresive clasice sau în margine de
masiv cu perioada de regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice
se vor aplica cu restricţii impuse de planul de management al parcului şi de
ghidurile de gospodărire a pădurilor în arii naturale protejate.
k) Activităţi tradiţionale de utilizare a resurselor regenerabile, prin
introducerea de tehnologii cu impact redus
Zona de conservare durabila din cadrul PNCB-H cuprinde:

parcelele şi subparcelele silvice:
a) în zona Staţiunii Lacu Roşu:
i) 9 - din U.P. VIII – “Lacu Roşu” din cadrul Ocolului Silvic Tulgheş cu 0,8
ha, judeţul Harghita; fond forestier naţional, proprietate privată a persoanelor
fizice
36
ii) 11Ad - din U.P. VIII – “Lacu Roşu” din cadrul Ocolului Silvic Tulgheş,
judeţul Harghita, fond forestier naţional, proprietate privată a persoanelor
fizice, cu 2,8 ha, folosit în trecut în scopuri de administraţie silvică-cosire,
delimitat în teren de DN12C;
iii) 75Ad – 75% din U.P. VIII – “Lacu Roşu” din cadrul Ocolului Silvic
Tulgheş, judeţul Harghita;fond forestier naţional - proprietate a autorităţii
administraţiei publice centrale - statului - terenul situat între drumul ce duce
la Păstrăvăria “Lacu Roşu”, pr. Licaş şi Pr. Roşu, teren folosit în trecut în
scopuri de administraţie silvică-cosire;
iv) 165 - din U.P. VIII – “Lacu Roşu” - proprietar Composesoratul
Gheorgheni, din cadrul Ocolului Silvic Particular Gheorgheni cu 1,5 ha -
judeţul Harghita limita cu u.a. 11A la sud, malul Lacului Roşu şi bornele
silvice 50 şi 49 la nord, situate în intravilanul Staţiunii Lacu Roşu conform
PUG - proiect nr. 2644/2000 -, din U.P. VIII – “Lacu Roşu” din cadrul
Ocolului Silvic Tulgheş, judeţul Harghita;
v) bandă de protecţie cu lăţimea de 50 m limitrofă Lacului Roşu, din
intravilanul Lacu Roşu-Municipiul Gheorgheni, indiferent de forma de
proprietate a terenurilor - publică sau privată a Municipiului Gheorgheni sau
privată a persoanelor fizice/juridice. Se menţionează aici următoarele
construcţii legale existente în zona debarcader: Vila “Ranova”- proprietar -
Trufaş Victor, Vila “Kádár Jenő şi Fábián Melinda” – proprietari şi Vila
„Debarcader”- gestionar SC VIRIDIS SRL;
vi) enclava: E8 -între u.a. 10 şi 12 din U.P. VIII – “Lacu Roşu”, cu 0,1 ha.
b) în zona Licaş:
i) parcelele şi subparcelele silvice: 85, 86, 87, 88, U.P. VIII – “Lacu Roşu”
din cadrul Ocolului Silvic Particular Gheorgheni cu 73,7 ha, judeţul
Harghita - proprietar Composesoratul Gheorgheni;
37
ii) păşunea - “Trupul Gaura” din Vârful Licaş - proprietar Composesoratul

Gheorgheni cu 40 ha. – Tulgheş, parcelele 1A.B.C;
c) în zona Cupaş:
i) păşunea Cupaşul Mic, din bazinul Cupaş, - autoritatea administraţiei
publice locale din Bicaz Chei, cca 10 ha, din raza U.P. VIII – “Lacu Roşu”
proprietar - Composesorat Gheorgheni, interiorul parcelei silvice 276, din
cadrul Ocolului Silvic Particular Gheorgheni;
d) în zona Trei Fântâni:
i) parcelele şi subparcelele silvice: 73A, 73M1%, 74A,74B, 74C,74D, 75A,
75B, 76A,76B,77A, 77B, 77C, 78A, 78B, 79A, 79B, 79C, 80ABC, 81ABC,
81D U.P. V – „Bicăjel” din cadrul Ocolului Silvic Bicaz cu 287,74 ha -
proprietar persoane fizice - judeţul Neamţ;
ii) parcelele şi subparcelele silvice: 73M1%, 74M1, 76M1, 77M1-M2, 78C,
din U.P. V – „Bicăjel din cadrul O.S. Bicaz cu 19,16 ha - proprietar
autoritatea administraţiei publice centrale - statul;
iii) enclavele din interiorul acestor parcele: E1 - U.P. V, u.a. 76-77, cu 0,4 ha,
E2 - U.P. V, u.a. 76-78A, cu 0,4 ha.
e) în zona Ghilcoş:
i) parcelele şi subparcelele silvice: 16A% , 97A%, 97B, 97C%, 97N, 98,
99A, 99B%, 100A, 100B%, 100C, 100D%, 100E%, 101A%, 101B,
101C%, 101D, 102A%, 102D%, 103A, 103B%, 104A%, 104B%, 109%,
din U.P. V – „Bicăjel” din cadrul O.S. Bicaz cu 201,26 ha - proprietar
ii) parcelele şi subparcelele silvice:: 16A%, 16B, 16M1, 16M2, 99B%,
99D%, 99R%, 100B%,100D%, 100R, 101A%, 102A%, 102B, 102C,
102D%, 102E,F, 104A%, 105, 106A, 106B, 107ABC, 108AB, 109%,
110A,110B, 110C, din U.P. V – „Bicăjel“ din cadrul O.S. Bicaz cu
261,24 ha - proprietar autoritatea administraţiei publice centrale - statul;
38
iii) parcelele şi subparcelele silvice : 97A%, 97C%, 97R, 99D%, 99R%,

100D%, 101A%, 101C%, 102A%, 102 D%, 103B% ,104A%, 104B%
din U.P. V – „Bicăjel” din cadrul ocolului silvic Bicaz cu 42,9 ha -
proprietar primăria - autoritatea administraţiei publice locale din comuna
Dămuc;
iv) enclavele din interiorul acestor parcele: E4 - U.P. V, u.a. 101A -102D, cu
2,3 ha, E5 - U.P. V, u.a. 101-102-103, cu 29,1 ha - şi E6 - U.P. V, u.a. 100B
-104A, cu 1,1 ha - Gropile Ghilcoşului;
f) în zona Hăşmaşul Mare:
i) parcelele şi subparcelele silvice: 69B, 70B, 73C, U.P. VII – „Bălan” -
proprietar Composesoratul Sândominic, din cadrul Ocolului Silvic de Regim
Ciuc, cu o suprafaţă de 9,3 ha - judeţul Harghita;
ii) parcelele şi subparcelele silvice: 110A.B.C.G.F, 111, 112A.B.C, 114A.C,
115AC.D.Ad, 116A.E.F.Ad, 117A.B.E.F, 118A.B.D, 119A.B.C.D.E.F.a,
120A.B, 121A.B.C.D.E, 122, 134, 135A.B.C.V, 136A.B, 137A.B.C,
138A.B.C.Ad, 142A.B.C, U.B. VII – „Sândominic”, din cadrul Ocolului
Silvic de Regim Ciuc cu o suprafaţă de 364,9 ha - proprietar Composesoratul
Sândominic - judeţul Harghita;
iii) enclava: E – 0,5 ha - Cabana „Piatra Singuratică”, conf.
amenajamentului silvic OS Izv. Mureş- 1992 - actualmente inclusă în u.a.
84A, U.P. VII-„ Sândominic”, din cadrul Ocolului Silvic de Regim Ciuc -
proprietar Composesoratul Sândominic - judeţul Harghita;
g) Zona Tarcău:
i) parcelele şi subparcelele silvice: 44, 46A,B, 48A,B,C, 50A,B, U.P. V –
„Bicăjel”, din cadrul Ocolului Silvic Bicaz cu o suprafaţă de 121,8 ha -
proprietar Composesoratul Tomeşti - judeţul Neamţ;
39
ii) păşunea „Trupul 20-Trei Fântâni-Tarcău” din Hăşmaşul Mic - Őcsem,

parcelele 27A - 9,4 ha, 27B -1,2 ha şi 81A - 41,3 ha, total 51,9 ha -,
proprietar Composesoratul Tomeşti - judeţul Harghita;
iii) parcelele şi subparcelele silvice: 135, U.P. VII – „Sândominic”, din
cadrul Ocolului Silvic de Regim Ciuc cu o suprafaţă de 9,4 ha - proprietar
Composesoratul Tomeşti - judeţul Harghita;
iv) parcelele şi subparcelele silvice: 20A.B.C, 21A.B, 22A.B.C.E, 23A.B din
U.B. V – „Tomeşti”, din cadrul Ocolului Silvic de Regim Ciuc cu o
suprafaţă de 77,2 ha - proprietar Composesoratul Tomeşti - judeţul Harghita;
v) păşunea „Trupul 7-Câmpul Gropii-Lic” din bazinul Tibec - proprietar
Composesoratul Tomeşti, parcelele 26A - 8,0 ha, 26B - 5,6 ha, 26C - 11,7
ha, 26D -2,0 ha, 26E - 5,6 ha păşune împădurită, total 32,9 ha, judeţul
Harghita;
Zona de dezvoltare durabilă

Zonele de dezvoltare durabilă a activităţilor umane sunt zonele în care se
permit activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu
respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a
oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii.
În zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi:
a) activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a
animalelor;
b) activităţi de pescuit sportiv, industrial şi piscicultura;
c) activităţi de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, dacă
reprezintă o activitate tradiţională;
d) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare;
e) aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale
naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit,
40
tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor

progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive
clasice ori în margine de masiv, tratamentul tăierilor rase în arboretele de
molid pe suprafeţe de maximum 1 ha.;
f) activităţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a terenului
agricol şi creşterea animalelor, în conformitate cu legislaţia specifică din
sistemul de agricultură ecologică;
g) alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale.
h) activităţi de construcţii/investiţii, cu avizul A.P.N.C.B.-H. pentru fiecare
obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate.
Zona de dezvoltare durabilă, din P.N.C.B.-H.cuprinde:

a) Intravilanul Staţiunii Lacu Roşu din cadrul autorităţii administraţiei
publice locale a Municipiului Gheorgheni - judeţul Harghita, exceptând :

i) parcelele silvice din zona de protecţie integrală, ce se suprapun parţial sau
total cu intravilanul Staţiunii Lacu Roşu din cadrul autorităţii administraţiei
publice locale a Municipiului Gheorgheni conform P.U.G. - proiect nr.
2644/2000, judeţul Harghita;
ii) parcelele silvice din zona de conservare durabilă – tampon din interiorul
intravilanului Staţiunii Lacu Roşu din cadrul autorităţii administraţiei
publice locale a Municipiului Gheorgheni conform P.U.G. - proiect nr.
iii) o bandă de protecţie cu lăţimea de 50 m limitrofă Lacului Roşu aflată în
zona de conservare durabilă – tampon - indiferent de forma de proprietate a
terenurilor incluse în bandă - publică sau privată al autorităţii administraţiei
publice locale a Municipiului Gheorgheni, sau privată a persoanelor
fizice/juridice-, menţionată la capitolul 2.1.6.4., lit. a, pct. 3.;
41
b) Enclavele cu construcţii din zona de intravilan a Staţiunii Lacu Roşu,

aflate în interiorul fondului forestier:
i) E18 -„Vila Borş” - U.P. VIII, interiorul u.a. 94A, cu 0,6 ha, delimitată de
fondul forestier din U.P. VIII –„Lacu Roşu” din cadrul OS Tulgheş prin
bornele silvice 288, 289, 290 şi 291;
ii) „Cabana Suhard” delimitată de fondul forestier din U.P. VIII – „Lacu
Roşu” din OS Tulgheş prin bornele silvice 511, 512, 514 şi 515, conform
P.U.G. – Staţiunea Lacu Roşu din Municipiul Gheorgheni - proiect nr.
2644/2000;
c) Intravilanul Comunei Bicaz-Chei de la intrarea în Cheile Bicazului -
judeţul Neamţ: zona cu fâneţe şi gospodării particulare, delimitată astfel:
limita cu fondul forestier administrat de O.S. Bicaz, U.P. IV-Dămuc, bornele
silvice 348, 717, 713, 714, 715, 716, 357, până la pârâul Bicaz şi aval pe firul
acestuia până la U.P. VI - Lapoş borna 121, 120 şi 126 pe limita fondului
forestier până la intersecţia cu drumul forestier Şugău şi înapoi pe acesta până
la DN 12 C cu o suprafata de 12,8 ha - conform P.U.G. – Comuna Bicaz-Chei -
nr. proiect 55/1999;
d) Zona de extravilan de pe raza administrativă a Comunei Bicaz-Chei cu
proprietăţi particulare cu construcţii din amonte de tunel, zonă delimitată
de: fondul forestier administrat de O.S. Bicaz, U.P. VI – Lapoş, - u.a. 1, 2 la
nord - prin bornele silvice 1, 2 bis, 3 bis, 5 şi pârâul Bicaz - conform
amenajamentului silvic în vigoare al O.S. Bicaz – 2004 - inclusiv zona
administrativă cu cantonul silvic al O.S. Bicaz - u.a. 2Ad - 0,4ha şi 2C - 0,1 ha,
U.P. VI-„Lapoş” din cadrul O.S. Bicaz;
e) Parcelele silvice: 9C - 0,1 ha, terenul aflat în fondul forestier proprietete
publică al autorităţii administraţiei publice centrale - statului, cu clădirea

„Punctului de Informare” a Administraţiei Parcului Naţional Cheile Bicazului–
Hăşmaş, 75 S% şi C - 75S% - păstrăvăria - cca 0,6 ha şi 75C - clădirile
42
administrative - 0,2 ha, total cca 0,8 ha, păstrăvăria Lacu Roşu - pr. Licaş, 94C -
Cabana de vânătoare -„Lacu Roşu”- a OS Tulgheş din U.P. VIII – “Lacu
Roşu” din cadrul Ocolului Silvic Tulgheş - judeţul Harghita - situate în
intravilanul Staţiunii Lacu Roşu conform P.U.G. - proiect nr. 2644/2000;
f) Parcela silvică: 164C - 0,2 ha canton silvic „Cupaş”, 164 Ad 2,4 ha zona
administrativă folosită pentru cosire - din U.P. VIII – “Lacu Roşu”, din cadrul
O.S. Tulgheş.
g) 114 V1, 115 V din U.P. VIII – “Lacu Roşu”- din cadrul Ocolului Silvic
Particular Gheorgheni cu 1,5 ha, proprietar - autoritatea administraţiei publice

locale din municipiul Gheorgheni - judeţul Harghita. Parcelele silvice 114 V1,
115 V din U.P. VIII – “Lacu Roşu” pot fi utilizate numai pentru sporturi de
iarnă, iar viitoarele construcţii se rezumă exclusiv la instalaţii de transport
pe cablu care să deservească pârtia de schi;
3
h) 0,004 ha - 40 m din parcela silvică u.a. 129 U.P. IV-Dămuc, care cuprinde
suprafaţa „Izvorului Maria”,
2.2. Cadrul fizico – geografic
2.2.1.Scurt istoric al cercetărilor fizico – geografice şi geologice

Vechea denumire a masivului Hăşmaş, cunoscută şi astăzi de mulţi localnici
este Curmătura. Denumirea de Curmătură este cea mai adecvată, pentru că redă
fidel aspectul masivului calcaros astfel numit. Privind de la Sândominic, din
Depresiunea Ciuc, în masivul mult alungit se deschide o curmătură adâncă, în care
se înalţă vârful izolat, Piatra Singuratică -1587 m. În lucrările de specialitate
editate în 1962, atât masivul cât şi vârful său cel mai înalt sunt numite Hăşmaş,
numele de Curmătură fiind atribuit numai culmii principale.
Eforturile depuse pentru cunoaşterea ştiinţifică a acestui masiv de o
spectaculozitate deosebită au început cu peste 180 de ani în urmă, însă primii care
s-au aventurat pe văile abrupte, cu mult timp înainte, au fost ciobanii, crescătorii de
43
animale, vânătorii şi braconierii. Aceştia au fost cei care au descoperit cele mai
bune drumuri de acces, iar apoi tot ei au fost primii ghizi ai cercetătorilor care s-au
încumetat să urce pe acest munte pentru a studia roca, apele sau vegetaţia sau ai
topografilor care au realizat primele hărţi ale masivului şi împrejurimilor.
Istoricul cercetărilor asupra regiunii Hăşmaş se poate împărţi în trei etape:
a) Prima etapă aparţine notelor de călătorie ale lui Lill de Lillienbach –1833 - a
informaţiilor despre alcătuirea geologică a regiunii făcută de Hauer –1859 - şi
studiile paleontologice efectuate de Herbrich - 1866, 1870, 1873 - cât şi lucrarea
monografică asupra geologiei „Ţării Secuilor’’ în 1878. Tot lui Heibrich îi aparţine
şi prima schemă stratigrafică a zonei. Neumayr - 1870, 1873 - face studii asupra
’’stratelor cu achantichus’’. Separarea pânzelor bucovinice şi transilvănene
aparţine lui Uhlig - 1899, 1903, 1907. În 1915 Vadász descoperă noi cuiburi
fosilifere.
b) A doua etapă este cuprinsă între cele două Războaie Mondiale. I. Atanasiu şi
I. Băncilă completează cu studii de detaliu acest sector carpatic. Apar hărţi
geologice de detaliu. Aici menţionăm studiilie lui Jekelius – 1922 - asupra
depozitelor jurasice.
c) A treia etapă începe după cel de-al doilea Război Mondial, când studiul
asupra regiunii se intensifică.
Primii care au reuşit escaladarea dificilă a Pietrei Altarului au fost doi tineri
din Braşov, Csallner Ervin şi Goldschmidt Waldemar – 1934 - dar eroul adevărat
este Keresztes Zoltán din Joseni, care a urcat cu picioarele goale, în costum
popular secuiesc.
2.2.2.Geologie
Din punct de vedere geologic, Munţii Hăşmaş intră în arealul cristalino-
mezozoic, care ocupă zona centrală a acestei grupe carpatice. Fundamentul lor este
alcătuit din roci crisaline - vechi roci eruptive şi roci sedimentare - mai mult sau
44
mai puţin metamorfozate sub influenţa temperaturii şi presiunii, care au schimbat

profund caracterul rocilor primare, cristalizându-le. Acestor roci, li s-au adăugat
apoi altele sedimentare, formate în era secundară - mezozoică - şi care n-au mai
fost supuse transformărilor suferite de primele. În fişa centrală a Masivului
Hăşmaş, orientată în general nord-sud, cristalinul este acoperit aproape peste tot de
depozitele mezozoice. Asocierile de jaspuri, cenuşi vulcanice, conglomerate,
marne şi gresii, roci diferit colorate şi variate ca formă şi alcătuire, care se
întâlnesc pe traseul Lacu Roşu – Bicazul Ardelean, fac ca imensa spintecătură a
Bicazului să constituie unul din cele mai remarcabile itinerare turistice din Carpaţii
noştri.
Alcătuirea geologică a principalelor formaţiuni: Vârful Hăşmaşul Mare, are
la bază un sâmbure de şisturi cristaline, foarte mult metamorfzat. Pe acest miez
cristalin s-au depus roci sedimentare - jurasic. Sporadic apar calcare - albe sau roşii
- dolomite şi rareori, jaspuri - roci de duritate mare, verzui sau cafenii-negre -
conglomerate şi gresii. Către vest se succed o serie de culmi dezvoltate pe şisturi
cristaline. Începând din valea Oltului, culmea Hăşmaş, este îmbrăcată în calcare
cretacice şi marne. Ea apare ca tăiată de paloş, cu pereţi înalţi din care curg către
Olt grohotişuri dispuse pe suprafeţe întinse. Astfel de grohotişuri coboară şi pe
versantul vestic al vârfului Hăşmaşul Negru către Pârâul Oii. Faţa răsăriteană a
culmii Hăşmaşului este alcătuită din conglomerate. Piscul Nordic al muntelui
Ucigaşul este format din calcare jurasice.
În alcătuirea Culmii Curmătura şi pe stânga pârâului Bicaz întâlnim puternice
masive de dolomite de vârstă triasică. Muntele Suhard, Bâtca Cupaşului şi Muntele
Lapoş sunt alcătuite din conglomerate cretacice. Dolomitelor de pe Suhardul Mare
li s-au alipit gresii şi conglomerate, acestea din urmă fiind roci mai dure. Cheile
Bicazului spintecă gigantice mase de calcare jurasice. Cheile Şugăului străbat
calcare de vârstă cretacică
45
2.2.3.Geomorfologie
Munţii Hăşmaş prezintă unele din caracteristicile majore ale Carpaţilor
Orientali. Totuşi aceştia au suficiente trăsături particulare care le conferă o
personalitate geografică aparte. Printre acestea se numără: prezenţa calcarelor şi
dolomitelor pe toată lungimea lor, din care rezultă un relief relativ mai înalt - 1600
– 1700 m - cu abrupturi şi vârfuri semeţe izolate, chei adânci, spectaculoase; marea
extensiune a culmilor rotunjite cu altitudini depăşind 1400 -1500 m, reflex al
rocilor cristaline; o fragmentare longitudinală şi transversală a reliefului destul de
mare, în concordanţă cu configuraţia reţelei hidrografice; alternanţa sectoarelor
înguste de vale cu sectoare mai largi; zăcăminte cuprifere în zona Bălanului, în
bazinul râului Olt; peisajul inedit al Cheilor şi şoseaua transcarpatică Gheorgheni –
Piatra Neamţ, D.N.12C.
Modul de dispunere a culmilor şi văilor din Munţii Hăşmaş arată două
direcţii dominante: NNV – SSE, conforme cu direcţia generală de cutare a
formaţiunilor şi cu contactele litologice, şi a doua aproximativ perpendiculară pe
aceasta. Există însă şi regiuni unde văile au caracter divergent. Fragmentarea
accentuată a reliefului s-a efectuat cu precădere sub comanda nivelului de bază mai
coborât de la exteriorul zonei muntoase.
În ansamblul său, relieful parcului se deşfăşoară pe două trepte altimetrice
principale. Desfăşurarea reliefului în trepte corespunde evoluţiei policiclice a
regiunii. Cu excepţia măgurilor, de pe stânga cursului superior al pârâului Bicaz,
alcătuite din calcare şi dolomite detaşate prin eroziune selectivă din masivul
compact al Hăşmaşului, relieful păstrează urmele vechilor etape de modelare.
Treapta înaltă, cu altitudini de peste 1400 m cuprinde cele mai mari înălţimi:
Licaş -1675 m, Suhardul Mare -1502 m, Hăşmaşul Negru -1773 m, Hăşmaşul
Mare -1792 m.
46
Treapta joasă este mult mai bine dezvoltată în partea de vest a parcului, unde
are de regulă, altitudini de 1200-1350 m. O treaptă joasă mai îngustă se desfăşoară,
între văile Bicăjelului şi Dămucului.
Microformele de relief care apar în acest sector sunt reprezentate prin
turnuri, ace, lapiezuri şi alveole. În anumite sectoare apar şi acumulări de grohotiş
rezultate în urma proceselor de dezagregare care afectează pereţii de calcar.
Interesant este Turnul Bardosului care apare ca un martor de eroziune care domină
întreaga zonă. Versantul estic al Hăşmaşului Mare cade spre Valea Oltului sub
forma unui abrupt calcaros, cu multe formaţiuni spectaculoase.
2.2.4.Apele
Reţeaua hidrografică ce intersectează calcarele şi conglomeratele mezozoice
străbate adesea aceste formaţiuni prin chei sălbatice. Râurile sunt alimentate de
pânzele de apă din şisturi cristaline conglomerate şi gresii şi de pânza aflată la baza
calcarelor şi dolomitelor.
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş se suprapune peste cursul superior
al râului Bicaz, care colectează toate pâraiele ce coboară din munte: Licaş, Suhard,
Cupaş, Lapoş, Şugău de pe stânga, respectiv Pârâul Oii, Bicăjelul şi Surducul de pe
dreapta.
Afluenţi mai importanţi ai Bicazului sunt pâraiele Bicăjel şi Dămuc.
Bicăjelul, afluent pe dreapta al Bicazului, izvorăşte din sud, de sub vârful Lavardi,
curge spre nord spintecând jumatatea sudică a Hăşmaşului şi se varsă în Bicaz în
zona cunoscută sub numele de ’’Gâtul Iadului’’. Pe acest traseu pârâul Bicăjel
străbate o regiune pitorească, punctată de trei rânduri de chei, toate greu accesibile.
Între acestea mentionăm Cheile Duruitoarei şi Cheile Bicăjelului ambele de o
neîntrecută sălbăticie.
Chei de mai mică amploare, dar tot atât de spectaculoase, sunt pe văile
pâraielor Bicăjel, Cupaş, Lapoş şi Şugău, sporind gradul de atractivitate al regiunii.
47
Lacul Roşu, situat în amonte de Cheile Bicazului, a rezultat prin bararea

râului Bicaz în anul 1837 în urma unei deplasări gravitaţionale a unui pachet mare
de roci; ca atare, Lacul Roşu intră în categoria lacurilor de baraj natural. Lacul are
o suprafaţă de aproximativ 13 hectare şi o adâncime maximă de 12,5 m.
Apele de pe versantul estic al Hăşmaşului sunt colectate de râul Olt, care
izvorăşte de sub Hăşmaşul Mare.
Regimul precipitaţiilor şi al temperaturii influenţează alimentarea sezonieră a
râurilor. Pe faţada vestică a Munţilor Hăşmaş se constată o perioadă de ape mari de
primăvară şi viituri de vară, scurgerea medie lichidă variază între 4 şi 7 l/s•km². Pe
faţada estică, unde râurile izvorăsc de la altitudini mai mari având alimentare
pluvială modernă, scurgerea atinge 7 şi chiar 10 l/s•km.²
Apa subterană este prezentă în întreaga suprafaţă, datorită permeabilităţii
foarte mari a depozitelor aluvionare, deasupra talvegului preexistent al văii
Bicazului, sub formă de orizonturi acvifere continue care drenează atât versanţii
văii cât şi parţial apele lacului.
2.2.5.Clima
Zona P.N.C.B.-H. corespunde tipului de climat temperat, boreal, de natură
montană carpatică, cu diverse caracteristici în funcţie de altitudine, expoziţia
versanţilor, orientare şi altele asemenea.
Poziţia masivului faţă de larga arie depresionară dinspre vest-depresiunile
Ciucului si Giurgeului-adăpostul oferit de masivele Tarcău şi Ceahlău din nord-est
şi energia reliefului determină o circulaţie activă a brizelor, care produc cunoscute
inversiuni termice şi fac să se inregistreze temperaturi şi fenomene cu totul diferite,
influenţate de zonele către care sunt orientaţi versanţii. Astfel, inversiunile termice
produse pe versantul vestic fac să se înregistreze temperaturi mai scăzute, -25°C, -
35°C în lunile februarie şi martie. Aceste acumulări de aer rece sunt însoţite uneori
de ceţuri, care se risipesc odată cu rasăritul soarelui, când briza de vale pune în
48
mişcare masele de aer, dirijându-le către creste. Pe versantul nord-estic, clima se

apropie mult de cea a Ceahlăului. În zona centrală, corespunzătoare bazinului
Bicazului, umiditatea este mai scăzută iar temperatura medie anuală variază intre
8°C şi 9,5°C, climatul fiind caracterizat prin ierni aspre şi veri răcoroase.
Temperatura medie în timpul verii este de 18°C. Temperatura maximă se
înregistrează la sfârsitul lunii iulie, iar cea mai scăzută la sfârşitul lunii ianuarie.
Primele îngheţuri se produc la sfârşitul lui septembrie, iar ultimele se produc
până căre sfârşitul lunii mai. Ploile sunt frecvente primăvara şi toamna, însă în
general sunt de scurtă durată.
Nebulozitatea prezintă un maxim principal în decembrie, un minim principal
între 5 iulie şi 25 august şi un maxim secundar primăvara sau chiar la începutul
verii. Zilele senine sunt frecvente în tot cursul anului. Durata de strălucire a
soarelui este de 75 zile pe an.
Precipitaţiile sunt scăzute în zona centrală a masivului, staţiunea Lacu Roşu.
Fenomenul este datorat destinderii adiabatice a aerului umed, care urcă povârnişul
muntelui şi condensează vaporii. Vântul din vest şi sud-vest, canalizat în lungul
culoarului depresionar din bazinul superior al Bicazului împinge norii, cauzând
precipitaţii mai abundente pe versanţii expuşi spre vest, faţă de cei expusi spre est.
În general, din cele trei tipuri principale de variaţie anuală a precipitaţiilor în zona
interioară a masivului s-a confirmat tipul ploilor de vară. Numărul zilelor în care
solul este acoperit cu zăpadă ajunge la 86, iar numărul zilelor cu îngheţ la 163.
2.2.6.Solurile
Învelişul de soluri din perimetrul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş
s-a format în condiţiile unor factori pedogenetici naturali specifici grupei centrale a
Carpaţilor Orientali. În spaţiul P.N.C.B.-H. se întâlnesc principalele clase de soluri
cunoscute în literatura pedologică românească.
Cea mai mare extindere o au:
49
a) cernisoluri - rendzine;
b) luvisoluri - sol brun podzolic;
c) cambisolurile - sol brun şi sol brun acid;
d) spodosolurile - podzol;
e) protisoluri – litosoluri, aluviosoluri.
Cernisolurile sunt reprezentate prin rendzine, au cea mai mare răspândire
sub pădurile de amestec de fag cu răşinoase şi pajiştile de munte din Hăşmaş şi
Lapoş. Rendzinele sunt soluri negre intrazonale asemănătoare cernoziomurilor
formate pe calcare, dolomite şi substrate petrografice bogate în calciu, au o
fertilitate variată, după grosimea lor morfologică, conţinutul în argilă şi schelet,
fiind în general soluri de productivitate mijlocie.
Luvisolurile sunt reprezentate prin soluri brune podzolice sub insulele de
pădure compactă de fag, sunt soluri de trecere între soluri brune de pădure şi
podzolurile secundare. Au o fertilitate foarte variată de la cls.I la cls.IV-V de
producţie în funcţie de grosimea stratului solificat de conţinutul de pietre şi pietriş,
bogat în substanţe nutritive, umiditate şi alte caractere fizice.
Din clasa cambisolurilor menţionăm solurile brune acide, tot sub pădurea
de amestec din versanţii culmii Licaşului şi Danţuraşului Mic, respectiv bazinul
Bicăjelului. Solurile brune sunt prezente pe substratul conglomeratelor de Bârnadu.
Aceste soluri sunt frecvente pe treptele de relief mai coborâte pe calcare, pe gresii
calcaroase, conglomerate cu ciment calcaros, roci bogate în minerale calcice şi
feromagneziene, fiind soluri de productivitate mijlocie şi superioară.
Spodosolurile sunt reprezentate de podzoluri, soluri caracteristice pădurilor
de molid. Se formează pe roci acide silicioase, şi sunt soluri sărace în substanţe
nutritive. În producţia forestieră contează ca soluri de fertilitate scăzută până la
mijlocie.
Protisolurile (solurile neevoluate) cuprind litosoluri şi aluviosoluri din
sectorul cheilor, pajiştilor degradate şi la liziera pădurii de pe versantul vestic al
50
Hăşmaşului. Relieful accidentat din sectorul cheilor şi al Munţiilor Hăşmaş a

favorizat trunchierea unor soluri cu profil diferenţiat şi un proces de solificare pe
roci afânate dar şi pe roci compacte în care procesele de dezagregare-alterare sunt
dominante.
2.3. Descrierea mediului biologic
2.3.1.Flora şi vegetaţia
Fiind alcătuit în mare parte din roci calcaroase, P.N.C.B.-H. găzduieşte
fitocenoze destul de uniforme şi reduse. În realitate, condiţiile existente pe teren au
permis dezvoltarea unei flore şi vegetaţii specifice şi variate.
Scurt istoric al cercetărilor botanice din Parcul Naţional Cheile Bicazului-
Hăşmaş - Masivul Hăşmaş:
Primele referiri floristice asupra zonei aparţin botanistului ardelean, sas de
origine, F. Fronius, care în anii 1857-1858 publică rezultatele unor excursii
efectuate în zona harghiteană a masivului, citând de aici 27 de specii de plante
superioare.
Ulterior, F. Schur, în urma excursiei sale în Transilvania, din anul1853,
descrie detaliat flora de pe muntele Fratele - Öcsém, citând de aici 168 specii de
plante, din care 17 fuseseră citate anterior.
În anul 1859 V. Janka publică câteva date referitoare la vârfurile Fratele şi
Hăşmaşu Mare. În 1908 F. Pax face prima arondare geobotanică a Hăşmaşului în
sinteza sa asupra fitogeografiei Carpaţilor.
Cercetări floristice şi geobotanice realizează şi M. Guşuleac, care în 1932
publică aspecte privind flora şi vegetaţia din Cheile Bicazului şi staţiunile
adiacente acestora, citând de aici 255 de specii şi subspecii de plante superioare,
dintre care o serie de rarităţi: Astragalus pseudopurpureus, A. römeri, Poa
nemoralis ssp. rehmanni, Hieracium racemosum ssp. pojoritense, Dianthus
51
kitaibelii ssp. spiculifolius, Hepatica transsilvanica, Trisetum macrotrichum.

Totodată citează şi asociaţii vegetale.
În anul 1937 E. Nyárády publică un studiu asupra vegetaţiei Cheilor
Bicazului, a Lacului Roşu şi a împrejurimilor acestora, oprindu-se la grupările
vegetale cele mai reprezentative de aici - grupări vegetale cu Juniperus sabina,
Juniperus communis ssp.nana, grupări de molid, brad şi fag-. Face referiri speciale
asupra rarităţilor floristice din masiv: Primula leucophylla, Silene zawadskii,
Gentiana phlogifolia, Astragalus pseudopurpureus, A. römeri şi altele asemenea
Acelaşi botanist revine în 1950, publicând în lucrarea sa despre flora
Transilvaniei şi aspecte din flora Hăşmaşului Mare şi a vf. Fratele, citând de aici
104 specii şi subspecii de plante şi îndemnând, totodată, la o continuare a studierii
acestei zone foarte interesante.
R. Soó publică în 1940 cea mai vastă sinteză asupra florei din partea
harghiteană a Masivului Hăşmaş, citănd de aici 586 de specii şi subspecii de plante
superioare, din care 245 de specii fuseseră citate anterior. De asemenea, în 1944
publică o altă lucrare, în care face referiri asupra vegetaţia pădurilor si stâncăriilor
înalte din Munţii Fratele, Ghilcoş, Suhard, ca şi asupra vegetaţiei Lacului Roşu,
citând 12 asociaţii, dintre care menţionăm: Artemisio-Gypsophyletum, Festucetum
versicoloris, Sesslerium heuffleriane, Avenastretum decori. În lucrările sale R. Soó
sintetizează şi studiile intreprinse de Fuss şi Nagy.
Date asupra florei şi vegetaţiei mai publică în 1962 C. Papp, C. Bârcă,
Elena Eftimie şi Gh. Mihai, care apreciează vegetaţia Cheilor Mari ale Bicazului
ca având o puternică nuanţă nord-alpină şi descriu unele asociaţii muscinale în care
se integrează o serie de pteridofite şi spermatofite.
Contribuţii fitocenologice asupra pajiştilor din Hăşmaş aduce Evdochia
Puşcaru-Soroceanu şi colaboratorii în 1963 şi 1968, citând de aici asociaţii
specifice.
52
Asupra răspândirii speciei Festuca porcii şi a asociaţiei Diantheto compacti-

Festucetum porcii în Hăşmaşu Mare face referiri A. Nyárády în 1966.
C. Dobrescu şi V. Ghenciu, în anii 1970-1971, 1974 publică lucrări care
contribuie la cunoaşterea florei şi vegetaţiei Lacului Roşu şi a împrejurimilor,
enumerând de aici 363 de specii şi subspecii de plante superioare. Ei mai remarcă
existenţa pe braţele pâraielor ce se varsă în Lacu Roşu şi pe trunchiurile pietrificate
din lac a unor biochorii. Citează de aici şase noi asociaţii acvatice şi palustre.
Cl. Horeanu, în 1979, aduce o contribuţie importantă la studiul florei
rezervaţiei Munticelu-Cheile Şugăului, enumerând 489 de specii şi 21 subspecii. În
acelaşi an autorul publică o lucrare privind flora şi vegetaţia complexului carstic
Cheile Bicazului-Lacu Roşu, citând 151 de specii şi 27 de subspecii de plante
superioare, precum şi 24 de asociaţii, dintre care nouă sunt noi pentru zonă.
V. Sanda, A. Popescu şi M. Doltu, în 1980, în lucrarea de sinteză privind
cenotaxonomia şi corologia grupărilor vegetale din România, citează din Hăşmaş
13 asociaţii.
A. György, A. Kovács, V. Prepeliţă şi M. Dóczy, în 1985, realizează un
studiu pratologic asupra tipurilor de pajişti din Hăşmaş, făcând cunoscută şi
etajarea vegetaţiei de aici: etajul pădurilor de molid şi etajul subalpin. Trec apoi în
revistă principalele tipuri de pajişti, după speciile dominante, menţionează faptul
că pe acest masiv, în etajul subalpin, lipsesc specii caracteristice: Pinus mugo şi
Rhododendron kotschyi. Ei descriu rezervaţiile ştiinţifice/naturale de aici: Cheile
Bicazului, Lacu Roşu şi Hăşmaşu Mare, cu elemente floristice rare.
F. Tauber, în 1985, publică unele asociaţii endemice din Carpaţii României,
amintind din Hăşmaş asociaţia Artemisio-Gypsophiletum petreae.
În 1987 T. Chifu, D. Mititelu şi D. Dăscălescu realizează o sinteză asupra
florei şi vegetaţiei judeţului Neamţ, citând din Masivul Hăşmaş, Cheile Bicazului
şi Lacu Roşu 63 specii de plante şi 22 de asociaţii.
53
Gh. Coldea, în 1991, în sinteza fitosociologică referitoare la Carpaţii

României, citează din zonă asociaţia endemică Diantheto compacti-Festucetum
porcii.
D. Mititelu şi Nicoleta Nechita realizează în 1992 un conspect floristic care
sintetizează contribuţiile floristice anterioare, la care adaugă alte 126 de specii şi
subspecii, rezultate din cercetările proprii. Aceeaşi autori, în 1993, realizează un
conspect al asociaţiilor vegetale de aici, în număr de 63.
În anul 1996 Nicoleta Nechita şi D. Mititelu publică o lucrare în care relevă
aspecte privind corologia şi compoziţia floristică a asociaţiilor vegetale din
Masivul Hăşmaş, citând alte 43 de specii şi 32 de subspecii nesemnalate până
atunci în zonă.
În anul 2003 Nicoleta Nechita publică lucrarea „Flora şi vegetaţia
cormofitelor din Masivul Hăşmas, Cheile Bicazului şi Lacu Roşu”.
Plantele inferioare. Studiul plantelor inferioare din zona P.N.C.B.-H. ,
început în primele decenii ale sec. XX, s-a făcut pentru unele grupe sporadic şi
incomplet. Astfel numărul algelor cunoscute până în prezent se ridică la 159 specii.
Ciupercile, în special micromicetele, sunt relativ bine studiate. Au fost citate 301
specii de micromicete.
Foarte bine studiaţi sunt lichenii, datorită cercetărilor intensive efectuate de
către Lucia Rotărescu. Din această zonă au fost citate 246 specii de licheni.
Briofitele sunt reprezentate prin 182 specii.
În concluzie în P.N.C.B.-H. este necesară în viitor o cunoaştere mai
aprofundată a florei talofitice, atât de bogată, dar insuficient cunoscută.
Flora cormofitică. Cadrul natural al masivului Hăşmaş cu elemente
geologice, geomorfologice, pedologice şi climatice foarte variate, condiţiile
microclimatice determinate de expoziţia şi înclinaţia pantelor, marea diferenţă de
nivel - de la 575 m în valea pârâului Bicaz la 1792 m vârful Hăşmaşu Mare -
determină existenţa unei florei cormofitice bogate şi variate.
54
În urma investigaţiilor realizate în teren şi după datele existente în

bibliografie s-au inventariat 1147 specii - din care 29 hibrizi - şi 99 subspecii.
Aceşti taxoni aparţin la 407 genuri şi 98 de familii. Dintre genuri cele mai bine
reprezentate sunt: Carex - 37 de specii, Hieracium - 25 specii, Festuca - 19 specii,
Centaurea - 18 specii, Galium - 16 specii, Cirsium - 15 specii, Veronica - 15
specii, Viola - 14 specii, Potentilla - 13 specii, Trifolium - 13 specii, Campanula -
13 specii, Alchemilla - 12 specii, Salix - 11 specii, Gentiana - 10 specii, Aconitum -
12 specii.
Familiile cele mai bogate în specii sunt: Compositae - 165 specii, Gramineae
- 91 specii, Rosaceae - 57 specii, Cruciferae - 56 specii, Scrophulariceae - 55
specii, Leguminosae - 53 specii, Labiatae - 52 specii, Cyperaceae - 45 specii,
Ranunculaceae - 40 specii, Umbelliferae - 40 specii, Caryophyllaceae - 36 specii,
Orchidaceae - 33 specii.
Dintre cormofite, 40 de specii sunt pteridofite, 7 specii şi o subspecie
gimnosperme, iar 1100 de specii şi 98 de subspecii angiosperme.
Dintre speciile protejate menţionăm:
Achillea critmifolia – limbricariţă, Achillea schurii - romaniţă de munte,
Aconitum firmum – omag, Aconitum moldavicum – omag, Aconitum toxicum -
omag vânăt, Alyssum repens – ciucuşoară, Androsace villosa ssp.arachnoidea,
Aquilegia nigricans – căldăruşă, Arabis alpina – gâscariţă, Asperula capitata -
sânziene de munte, Astragalus pseudopurpureus - cosaciul bicăjan - endemit local,
Astragalus römeri - cosaciul bistriţean, Campanula carpatica – cădelniţă,
Campanula rotundifolia – albăstrică, Carex appropinquata – pipirig, Carex
elongata – rogoz, Carex semprvirens – rogoz, Centaurea atropurpurea – vineţele,
Centaurea pinnatifida, Cerastium arvense – cornuţ, Cirsium furiens – căpuşnic,
Cypripedium calceolus - papucul doamnei, blabornic, Daphne cneorum – tămâiţă,
Dianthus tennuifolius - garoafă roşie, - Doronicum carpaticum, Eritrichium nanum
- ochiul şarpelui, Erysimum wittmanni - micsandre sălbatice, - Festuca carpatica –
55
păiuş, Festuca cinerea – păiuş, Festuca drymeia – scradă, Festuca porcii – păiuş,
Festuca scoparia ssp. lutea – păiuş - endemit local , Genista tinctoria – drobiţă,
Gentiana lutea – ghinţură, Gentiana phlogifolia, Helichtotrichon decorum –
ovăscior, Helleborus purpurascens – spânz, Hepatica transsylvanica - crucea
voinicului, Hesperis matronalis – nopticoasă, Hieracinum racemosum – vulturică,
Juncus thomasii – pipirig, Juniperus Sabina - cetină de negi, Larix decidua ssp.
Carpatica - lariţă, zadă, Leontopodium alpinum - floare de colţ, albumeală,
Melampyrum sylvaticum –ciormoiag, Nigritella rubra - sângele voinicului,
Oxytropis carpatica – luntricică, Phyteuma vagneri – cărbuni, Pinus sylvestris –
pin, Poa alpine - firişca şopârlelor, Pulmonaria rubra - mierea ursului,
Rannunculus carpaticus - gălbenele de munte, Ribes nigrum - struguri negri,
Saxifraga luteo - viridis - ochii şoricelului, Scabiosa lucida ssp. Barbata - muşcatu
dracului, Sesleria coerulans - mălaiul cucului, Silene heuffeli – miliţea, Silene
zawadzkii – miliţea, Taraxacum nigricans – păpădie, Taxus baccata – tisa,
Thymus bihorensis –cimbrişor, Thymus comosus – soponel, Verbascum lanatum –
lumânărică, Viola biflora - viorele galbene, Viola dacica - unghia păsării, Viola
declinata - unghia păsării, Viola jooi - tămâioasă.
Lista speciilor de plante protejate este prezentată în Anexa nr. VII.
Etajarea vegetaţiei. La delimitarea şi descrierea etajelor de vegetaţie
folosim drept criterii de bază atât vegetaţia lemnoasă, cât şi vegetaţia ierboasă
secundară, zonală, instalată după defrişările vegetaţiei lemnoase.
Având în vedere aceste considerente, în Masivul Hăşmaş se delimitează
următoarele etaje de vegetaţie - după Nechita N. 2003:
Etajul montan: Subetajul montan mijlociu – bine reprezentat în acest
masiv, întinzându-se de la 575 m - lunca Bicazului - până la 1.100 m altitudine.
Aici vegetaţia lemnoasă este alcătuită predominant din arborete de fag în amestec
cu molid - Leucanthemo waldsteinii – Fagetum şi mai rar amestec de fag şi brad
Pulmonario rubrae – Fagetum. Asociaţia Sympyto cordati - Fagetum este dispusă
56
insular şi în mici petece din masiv. Pe versanţii despăduriţi din acest subetaj se
întâlnesc pajişti secundare constituite în principal din asociaţia Festuco rubrae –
Agrostetum capillaris.
Subetajul montan superior – se întinde de la altitudinea de 1.100 m până la
1.700 m. Aici predomină asociaţia Hieracio rotundati – Piceetum. Caracteristice
pentru Cheile Bicazului sunt pinetele de stâncărie - asociaţia Vaccinio – Pinetum
sylvestris. Pajiştile secundare din acest etaj, provenite din defrişarea molidişurilor
în vederea extinderii păşunilor şi fâneţelor, sunt dominate de asociaţia Scorzonero
roseae – Festucetum nigricantis,adeseori acestea fiind invadate de specia Nardus
stricta, ca semn al degradării, instalându-se astfel asociaţia Violo declinatae –
Nardetum strictae.
Etajul subalpin. Se află la peste 1.700 m, începe să se contureze odată cu
apariţia molidişurilor de limită şi se consolidează la apariţia tufărişurilor de
ienupăr. Acest etaj ocupă petice reduse pe vârfurile mai înalte. Tufărişurile
subalpine sunt constituite predominant din asociaţiile Campanulo abietinae -
Juniperetum nanae şi Empetro-Vaccinietum gautheroides. Caracteristic pentru
Masivul Hăşmaş este lipsa speciilor subalpine Pinus mugo şi Rhododendron
kotschyi. Pajiştile zonale din acest etaj sunt constituite din Potentillo
chrysocraspedae- Festucetum airoidis, iar pe brânele de sub piscuri, din Diantho
tenuifolii –Festucetum amethystinae şi Seslerio- Festucetum versicoloris.
De asemenea, in Masivul Hăşmaş s-au prezervat o serie de asociaţii
endemice şi rare şi anume: Artemisio-Gypsophyletum petreae, Sileneto zawadzkii-
Saxifrageto luteo-viridis, Cetrario-Vaccinetum gaultherioides, Seslerietum bielzii-
Caricetum sempervirentis, Diantho–tenuifolii-Festucetum amethystinae,
Seslerietum heufflerianae, Caricetum sempervirentis, Campanulo carpaticae-
Poetum rehmanii, Helictotrichetum decori, Thymo comosi-Festucetum rupicolae,
Juniperetum sabinae, Leucobryo-Pinetum sylvestris, Diantheto compacti-
Festucetum porcii, Caricetum appropinquatae, Typhetum shuttleworthii.
57
Condensarea rarităţilor floristice şi fitocenologice are loc în cea mai mare

parte pe principalele vârfuri ale masivului şi în Cheile Bicazului, multe dintre ele
fiind saxicole.
2.3.2.Fauna
Fauna de nevertebrate este foarte bogată, ponderea cea mai mare revenind
insectelor, acestea prezentând un deosebit interes ştiinţific - este prezentată în
Anexa nr. VIII.
Din fauna bogată de nevertebrate, dar încă relativ puţin studiată din zona
P.N.C.B.-H., ce numără în prezent 914 specii, sunt semnalate noutăţi pentru ştiinţă,
România şi P.N.C.B.-H.. Astfel din suprafamilia Chalcidoidea sunt semnalate 44
genuri şi 60 de specii noi pentru fauna Parcului Naţional, din care: 2 specii noi
pentru ştiinţă: Gastraucistrus carpathicus şi Gastraucistrus grahami, 13 genuri şi
25 specii noi pentru fauna României, precum şi 30 genuri şi 33 specii noi pentru
Parcul Naţional.
Dintre speciile de nevertebrate, care au fost propuse de către Colectivul de
ecologie al Universităţii Bucureşti pentru un grad ridicat de conservare, amintim:
Ord. Odonate: Coenagrion hastulatum - Charp. - specie boreo-alpină,
Aeschna juncea L., Aeschna grandis L., specii montane de altitudine,
Ord. Plecoptera: Nemoura fusca Kis., Protonemura aestiva Kis. şi
Chloroperla kisi Zwick,
Ord. Neuroptera: Wesmaelius rava – Withyt, Ord. Heteroptera: Sciocoris
umbrinus - Wff.,
Ord. Coleoptera: 8 specii de Carabus reprezentate prin subspecii şi rase
endemice pentru România şi lanţul carpatic.
Ord. Lepidoptera: Corscheltellus carna transsylvanica Daniel – endemism -
Stenoptilia pneumonanthes Schl. - numai din zona Parcului, Datascia dilucidaria
carpathica Soffner - endemism pentru lanţul carpatic, Parasemia plantaginis
58
carpathica Daniel - endemism pentru lanţul carpatic, Parnassius apollo

transsylvanicus Schw. - endemism pentru Carpaţii orientali, Erebia medusa
slovakiana Warr. - endemism pentru Carpaţii orientali, şi Erebia melas
carpathicola Popescu Gorj et. Alex.
Ord. Hymenoptera: Familia Ichneumonidae: Glypta kowalli ozols - nouă
pentru România, Ichneumon factor D.T., Cosmoconus nigriventris Kasp.,
Polyblastus carbonator Kasp., şi Tryphon abditus Kasp., - ultimele 4 specii au fost
semnalate numai din zona Parcului Naţional, Diblastomorpha bicornis – Boie,
Calajoppa lapidator - F.- Poemenia collaris Haupt., Megarhyssa emarginatoria -
Thunb.
Suprafamilia Chalcicoidea: din această suprafamilie au fost propuse să fie
protejate cele 44 genuri şi 60 specii noi pentru Parcul Naţional, dintre care 2 specii
noi pentru ştiinţă: Gastraucistrus carpathicus şi Gastraucistrus grahami, 13 genuri
şi 25 specii noi pentru fauna României, precum şi cele 30 genuri şi 33 specii noi
pentru P.N.C.B.-H..
Suprafamilia Cynipoidea: 2 specii noi pentru ştiinţă, probabil endemice, au
fost descrise numai în acest parc: Pezophycta luteipes M. Ionescu şi Nephhycta
lutea M. Ionescu.
Lista speciilor de vertebrate ocrotite este prezentată în Anexa nr. IX., lista
speciilor prioritare este prezentată în Anexa nr. X.
În ape întâlnim specii din fauna piscicolă, precum: păstrăvul - Salmo trutta
fario,cleanul - Leuscius cephalus, porcuşorul - Gobio gobio obtusirostris, moioaga
- Barbus meridionalis petenyi, Cottus poecilopus, iar în Lacul Roşu au fost
identificate: păstrăvul de lac - Salmo trutta fario forma lacustris şi babuşca -
Rutilus rutilus carpathorossicus.
În această zonă amfibienii şi reptilele sunt reprezentate de următoarele
specii: buhaiul de baltă cu burta galbenă - Bombina variegata, broasca mare de lac
- Rana ridibunda, tritonul de munte - Triturus alpestris, tritonul carpatic - Triturus
59
montandoni, tritonul cu creastă - Triturus cristatus, salamandra - Salamandra

salamandra, broasca râioasă - Bufo bufo, broasca roşie de munte - Rana
temporaria, şopârla de munte - Lacerta vivipara, şopârla de ziduri - Lacerta
muralis, năpârca - Anguis fragilis, vipera comună - Vipera berus, şarpele de casă -
Natrix natrix, şarpele de alun - Coronella austriaca.
De menţionat că toate speciile de amfibieni şi reptile de pe teritoriul
României sunt protejate fiind incluse în Anexa 3 a legii 13 din 11 martie 1993 -
Convenţia de la Berna.
În ceea ce priveşte ornitofauna până în prezent au fost identificate 108
specii dintre care 50 sunt menţionate ca specii strict protejate în Convenţia de la
Berna –„Convenţia pentru protejarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din
Europa” - Legea nr. 13/11.03.1993; iar şase specii în Convenţia de la Bonn –
„Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice” - Legea
nr.13/08.01.1998.
Pe baza a 15 specii de păsări listate în Hotărârea nr. 1284/2007, Parcul
Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş este desemnat sit Natura 2000 – ROSPA0018
- Cheile Bicazului-Hăşmaş - Bonasa bonasia, Bubo bubo, Strix uralensis,
Aegolius funereus, Dryocopus martius, Picoides tridactylus, Glaucidium
passerinum, Pernis apivorus, Circaetus gallicus, Circus aeruginosus,
Caprimulgus europaeus, Lullula arborea, Picus canus, Ficedula parva, Lanius
collurio, Tetrao urogallus.
Din avifauna alpină, a pădurilor de munte şi a ecosistemelor antropogene amintim:
Ordinul GALLIFORME - cocoşul de munte - Tetrao urogallus, ierunca -
Bonasia bonasia.
Ordinul FALCONIFORME - acvila de munte - Aquila chrysaetos, acvila
ţipătoare mică - Aquila pomarina, şorecar comun - Buteo buteo, şerparul -
Circaetus gallicus, uliu porumbar - Accipiter gentilis, vânturel roşu - Falco
60
tinnunculus, şoim călător - Falco peregrinus, şoimul rândunelelor - Falco

subbuteo, vânturel mic - Falco naumanni.
Ordinul GRUIFORME - cârsteiul de câmp - Crex crex.
Ordinul CHARADRIIFORME – sitar - Scolopax rusticola.
Ordinul COLUMBIFORME – turturică - Streptopelia turtur, porumbelul
gulerat - Columba palumbus.
Ordinul CUCULIFORME – cucul - Cuculus canorus.
Ordinul APODIFORME - drepnea mică - Apus apus.
Ordinul CORACIIFORME – pupăza - Upupa epops.
Ordinul PICIFORME - ciocănitoarea neagră - Dryocopus martius,
ciocănitoarea pestriţă mare - Dendrocopos major, ciocănitoarea verzuie - Picus
canus, capântorsul - Jynx torquilla.
Ordinul PASSERIFORME - ciocârlia de câmp - Alauda arvensis, ciocârlia
de pădure - Lullula arborea, rândunica de câmp - Hirundo rustica, fâsa de pădure -
Anthus trivialis, fâsa de munte - Anthus spinoletta, codobatura albă - Motacilla
alba, codobatura de munte - Motacilla cinerea, codobatură cu cap negru -
Motacilla flava, sfrânciocul roşiatic - Lanius collurio, sfrânciocul mare - Lanius
excubitor, graurul comun - Sturnus vulgaris, gaiţa - Garrulus glandaris, alunar -
Nucifraga caryocatactes, cioara grivă - Corvus corone cornix, stăncuţa - Corvus
monedula, corb - Corvus corax, mierla de apă - Cinclus cinclus, ochiul-boului -
Troglodytes troglodytes, brumariţa de pădure - Prunella modularis, Prunella
collaris, pitulicea mică - Phylloscopus collybita, pitulicea sfărâitoare -
Phylloscopus sibilatrix, pitulicea fluierătoare - Phylloscopus trochilus, silvia mică -
Sylvia curruca, silvia cu cap negru - Sylvia atracapilla, muscarul sur - Muscicapa
striata, auşelul cu cap galben - Regulus regulus, auşel sprâncenat - Regulus
ignicapillus, fluturaşul de stâncă - Tichodroma muraria, cojoaica comună - Certhia
familiaris, piţigoiul de brădeţ - Parus ater, piţigoiul moţat - Parus cristatus, piţigoi
sur - Parus palustris, piţigoi de munte - Parus montanus, piţigoi mare - Parus
61
major, măcăleandru - Erithacus rubecula, codroş de pădure - Phoenicurus

phoenicurus, codroş de munte - Phoenicurus ochuros, mărăcinar mare - Saxicola
rubetra, sturz cântător - Turdus philomelos, mierlă gulerată - Turdus torquatus,
mierlă - Turdus merula, sturz de vâsc - Turdus viscivorus, sticlete - Carduelis
carduelis, scatiu - Carduelis spinus, florinte - Carduelis chloris, botgros -
Coccothraustes coccothraustes, cânepar - Carduelis cannabina, cinteză - Fringilla
coelebs, cinteză de iarnă - Fringilla montifringilla, forfecuţă - Loxia curvirostra,
mugurar - Pyrrhula pyrrhula, cănăraş - Serinus serinus, vrabie de casă - Passer
domesticus, vrabie de câmp - Passer montanus, presura de munte - Emberiza cia,
presură sură - Emberiza calandra, Dan Munteanu; Faragó Sándor;
Fauna de mamifere mici este bine reprezentată fiind însă insuficient
cunoscută. Până în prezent au fost identificate 9 specii de lilieci, care se adăpostesc
în peşterile sau scorburile arborilor bătrâni de pe teritoriul Parcului. Dintre acestea
o specie este de interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei 92/43
EEC - Myotis myotys, iar o specie - Vespertilio murinus - este inclusă în Convenţia
de la Bonn. De menţionat că pe teritoriul României sunt protejate toate speciile de
lilieci conform legii 90 din 10 mai 2000 pentru aderarea României la Acordul
privind conservarea liliecilor în Europa , adoptat la Londra la 4 decembrie 1991.
Specii reprezentative dintre mamiferele mari al căror habitat se suprapune
parţial sau total cu suprafaţa Parcului: cerbul carpatin - Cervus elaphus, capră
neagră - Rupicapra rupicapra, căprior - Capreolus capreolus, ursul - Ursus arctos,
râsul - Lynx lynx, lupul - Canis lupus.
Habitate. Pe teritoriul parcului se disting mai multe tipuri majore de
habitate, care prezintă la rândul lor mai multe subdiviziuni. În Anexa nr.XI. sunt
indicate habitatele identificate pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Bicazului-
Hăşmaş corespondenţele cu codurile din diferite sisteme internaţionale de
clasificare a habitatelor: Clasificarea EUNIS a habitatelor, clasificarea Palaearctică
a habitatelor, clasificarea şi codurile din România a habitatelor, precum şi
62
clasificarea şi codurile Natura 2000. În Anexa nr.XII. sunt indicate habitatele de

interes comunitar din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş care stau la baza
declarării Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş ca sit Natura 2000-
ROSCI0027 Cheile Bicazului – Hăşmaş.
În Anexa nr.XIII. este prezentată harta ROSCI0027 Cheile Bicazului – Hăşmaş.
În Anexa nr.XIV. este prezentată harta ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hăşmaş.
2.3.3.Relaţii şi procese ecologice

Cu toate că pe teritoriul parcului au fost efectuate numeroase studii floristice
şi faunistice, multe relaţii ecologice sunt încă puţin cunoscute.
Este nevoie de studii mai aprofundate privind succesiunea vegetaţiei pe
grohotişuri, evoluţia vegetaţiei în diferitele stadii de fixare a grohotişurilor,
evoluţia vegetaţiei în păşuni, succesiunea vegetaţiei in pădurile exploatate şi altele
asemenea De asemenea sunt necesare studii privind relaţiile existente între
diversele componente ale ecosistemelor şi a factorilor care pot crea dezechilibre
ecologice în zonă. Aici amintim impactul păşunatului asupra păşunilor subalpine,
deversările de ape uzate menajere în Lacul Roşu şi în pârâul Bicaz şi accentuarea
fenomenului de colmatare cu aluviuni a lacului.
2.3.4.Peisaj
Principalele zone cu peisaje deosebite din P.N.C.B.-H. pot fi considerate
zona Lacului Roşu, Cheile Bicazului cu văile create de afluenţii pârâului Bicaz,
precum şi masivul calcaros al Hăşmaşului Mare - Piatra Unică – Ocsem - Tarcău
înconjurat de păduri şi pajişti.
Principalele unităţi peisagistice sunt:
a) Chei: Cheile Bicazului, care sunt cele mai impresionante chei din Europa
Centrală şi de Est, ce se desfăşoară pe 6 km lungime, Cheile Bicăjelului, Cupaş,
63
Lapoş, Şugău, Duruitoare, La Bechet cu peisaje deosebite, şi un grad ridicat de

biodiversitate;
b) Lacul Roşu: Lac de baraj natural cel mai mare de acest gen din România şi
cel mai cunoscut din ţară;
c) Creasta calcaroasă a Hăşmaşului Mare, Piatra Singuratică, Ocsem, Tarcău;
d) Grohotişurile calcaroase, de o mare frumuseţe, de ex. Moara Dracului;
e) Pădurile, de conifere, de amestec şi de fag, care urcă de multe ori până în
pajiştile alpine, stâncoase, cu specii de plante calcifile, şi cu insule de ienupăr,
adevărate bijuterii ale parcului. În timpul verii aici apare şi elementul antropic -
ciobani cu turme de oi;
f) Fâneţele montane;
g) Peisaj antropic – staţiunea turistică Lacu Roşu.
2.4. Aspecte culturale , folosinţa terenului în trecut
2.4.1.Date arheologice, istorice şi folosinţa în trecut a terenului:

Municipiul Gheorgheni, situat în partea vestică a Parcului Naţional Cheile
Bicazului- Hăşmaş, s-a dezvoltat în Depresiunea Giurgeului la o altitudine de 800
m în lungul văii Belchia în apropierea confluenţei ei cu Mureşul, la zona de contact
a depresiunii cu versanţii munţilor Giurgeului. Pe aici trece drumul de importanţă
naţională spre Lacu Roşu şi Cheile Bicazului şi de aceea oraşul prezintă un interes
turistic. Oraşul s-a dezvoltat pe temeliile unei aşezări feudale din sec. al XIV-lea.
Primele atestări documentare despre oraşul Gheorgheni provin din 1332. În 1668 -
când turcii au atacat Moldova - 300 de familii de armeni au părăsit oraşele din
Moldova şi s-au refugiat în Carpaţii Orientali. În 1672, la sfârşitul luptelor turceşti,
majoritatea armenilor s-au întors în Moldova, dar mulţi s-au stabilit definitiv în
zonă. În 1707 şi 1708, lăbonţii au incendiat Depresiunea Giurgeului, Oraşul
Gheorgheni a suferit o pierdere umană şi materială. O pierdere şi mai gravă a fost
în 1716-1719, datorită ciumei şi foametei. În această perioadă mai mult de 45% din
64
locuitorii oraşului au murit. După 1721, a început dezvoltarea oraşului. Biserica

Romano-Catolică a fost construită în 1498 şi reconstituită în 1756; are un portic şi
o cristalină din sec. al XV-lea. Biserica armeană a fost construită în 1730. Muzeul
funcţionează într-o clădire construită în stil baroc în 1787 şi prezintă piese
etnografice din zonă.
Oraşul Gheorgheni a fost distrus în cea mai mare parte în septembrie 1944,
de trupele hitleriste în retragere şi refăcut începând cu anul următor la parametrii
unui oraş modern, aflat în plin progres economic. Din anul 1900 în oraş există o
grădină botanică infiinţată de avocatul Dr. Csiky Dénes, are o suprafaţă de 16 ha şi
cuprindea 185 de specii. Actualmente, în grădina botanică funcţionează Facultatea
de Turism, secţie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.
Comuna Bicaz Chei este aşezată la sud-vest de masivul Ceahlău, pe valea
râului Bicaz, afluent al râului Bistriţa, pe partea estică a Parcului Naţional Cheile
Bicazului-Hăşmaş. Bicazul are o istorie cu rădăcini ce pătrund adânc până în
mileniile apropiate de epoca de piatră. Majoritatea triburilor neolitice s-au
aglomerat în regiunile de şes ale Judeţului Neamţ şi numai grupuri izolate au
pătruns temporar până la Bicaz. Pe valea Bicazului, aşezări compacte au apărut în
sec. al XVII- lea,iar locuitorii acestor aşezări proveneau din iobagi fugiţi atât din
Moldova cât şi din Transilvania. În mod cert, numărul locuitorilor din aceste
aşezări a crescut după înfrângerea răscoalei ţăranilor conduşi de Horia, Cloşca şi
Crişan din 1784 şi după desfinţarea iobăgiei din Transilvania de către Împăratul
Iosif al II- lea în anul 1785.
De la Marea Unire din 1918 şi până în 1933, localitatea Bicaz Chei făcea
parte din Bicazul Ardelean. În 1933, s-a desprins de comuna Bicazul Ardelean,
formând o comună separată, Bicaz Chei, care avea în componenţă şi localitatea
Dămuc.
Dămucul se desprinde de Bicaz Chei şi formează comuna separată, Dămuc,
în 1937. În 1910 a început construirea drumului din Gheorgheni - Lacu Roşu,
65
realizat până in locul „Gâtul Iadului”, şi numai în 1937 s-a terminat restul drumului
ce leagă Transilvania de Moldova.
Staţiunea climaterică Lacu Roşu a început să funcţioneze ca staţiune din
1920, înconjurată de munţi acoperiţi de conifere este situată la altitudinea de 980 m
într-un cadru natural interesant, variat şi important ştiinţific. Formarea staţiunii este
o consecinţă a formării lacului şi a minunatelor chei ale Bicazului. Staţiunea
climaterică este considerată perla Carpaţilor Orientali. Aerul puternic ozonat,
bogat în aerosoli răşinoşi, este factorul natural care asigură refacerea în timp scurt
a organismului. Staţiunea se află într-o căldare, care este străjuită în afară de
vârfurile: Danţuraş, Suhardul Mare, Suhardul Mic, Licaş, Scaunul Rău şi
Hăşmaşul Mic, Piatra Potcoavei. Cadrul peisagistic deosebit precum şi importanţa
ştiinţifică a zonei a determinat Academia R.S.R. ca în jurul staţiunii o suprafaţă de
890,6 ha să fie declarată ca rezervaţie de intereş ştiinţific în anul 1948.
Din staţiunea Lacu Roşu, indicată pentru odihnă în tot timpul anului, se pot
face excursii scurte şi plăcute pe teritoriul P.N.C.B.-H., oboseala acestor excursii
fiind compensată de peisajul sălbatic şi neîntrecut care încântă ochiul şi inima
tuturor iubitorilor de natură. Lacul Roşu obiectiv de bază al staţiunii oferă turiştilor
momente de recreere din cele mai frumoase prin plimbările cu barca. Pentru cei
aflaţi la odihnă se mai pun la dispoziţie: vizionări de filme seri distractive şi de
dans şi altele asemenea.
Pentru alpinişti există numeroase trasee de la cele mai simple până la cele
mai dificile, fixate în pereţii stâncoşi ai Suhardului, Surducului şi Bardosului.
Primul traseu alpin a fost deschis în pereţii Pietrii Bardosului în anul 1895.
Staţiunea cunoaşte aflux continuu de turişti atât vara cât şi iarna, când
iubitorii de schi pot practica acest sport în urma căderilor masive de zăpadă.
Staţiunea climaterică Lacu Roşu a început să funcţioneze ca staţiune din
1920, dar abia după 1948, când a trecut în administraţia statului, staţiunea Lacu
Roşu a făcut importante progrese.
66
În anul 1952, întreaga staţiune a fost electrificată. Între anii 1954-1955 au

fost construite blocul alimentar şi clubul staţiunii. Introducerea încălzirii centrale în
vile a constituit primul pas spre permanentizarea sezonului de odihnă pe toată
durata anului. În 1957 s-a realizat captarea izvoarelor principale în bazine de beton
şi dirijarea apei prin conducte la toate vilele. Periodic toate vilele sunt renovate şi
dotate cu mobilier nou. A fost construită o sală de festivităţi, cu scenă şi aparat de
proiecţie.
Drumul naţional - DN 12C - care străbate staţiunea şi leagă Moldova de
Transilvania a fost modernizat şi asfaltat.
Oraşul Bălan se află la poalele Hăşmaşului Mare, în partea sudică a
Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş. Atestările documentare despre această
zonă provin încă din anii 1500, după cum dovedesc registrele comunei
Sândominic. Bălanul se desparte în 1825 de Sândominic, şi devine o colonie
minieră de sine stătătoare. În 1894 localitatea, din punct de vedere administrativ, a
fost retrocedată comunei Sândominic şi această situaţie s-a menţinut până în 1968
când localitatea a fost declarată oraş. Înainte de 1967, Bălanul a făcut parte din
Sândominic, fiind populat de maghiari, a doua parte insemnată ca număr de
locuitori provenind din mai multe regiuni ale României fiind toţi de naţionalitate
română. Mulţi dintre aceştia sunt locuitori ai Bălanului încă din 1967, iar alţii s-au
mutat in zonă odată cu dezvoltarea minei. Mina avea un departament social de
recrutare a personalului din întreaga ţară - care nu mai există actualmente.
Oamenii din Bălan au supravieţuit făcând astfel faţă economiei centralizate
prin intermediul „reţelelor sociale”, mina devenind un soi de corporaţie în care
fiecare individ avea deplină încredere, încurajând astfel apariţia reţelelor sociale.
Această situaţie s-a schimbat radical după 1989. Relaţiile sociale şi-au pierdut rolul
bine definit, deoarece rămânând fără sprijinul minei, eficienţa lor scăzând
considerabil, o bună parte din oameni şi-au pierdut identitatea culturală comună.
67
Trei Fântâni, cătunul de la poalele Hăşmaşului Negru - 1792 m - se află în

valea superioară a pârâului Bicazul Mic, aparţine de Ghimeşul de Jos, aflat la est
de Miercurea-Ciuc, la 39 km pe traseul D.N. 12A, localitate de sine stătătoare din
jurul anului 1810, compusă din cătune mai mici, "pârâuri" cum li se spune pe aici.
Locul cel mai estic al localităţii este punctul de vărsare a pârâului Valea Rece în
Trotuş, străbătut de D.J. 127A. Acesta este cel mai important afluent pe teritoriul
Judeţului Harghita al Trotuşului, valea găzduind la rândul ei o serie de localităţi
mici dintre care amintim şi satul Trei Fântăni.
Folosinţa în trecut a terenului. Folosinţa în trecut a terenurilor a fost
puternic influenţată de tipul de relief din zonă, de succesiunea civilizaţiilor şi
aşezămintelor, precum şi de oportunităţile legate de dispunerea geografică.
Activitatea de bază a locuitorilor din Gheorgheni era exploatarea şi
prelucrarea primară a lemnului, plutăritul lemnului pe Mureş, creşterea animalelor
şi agricultura. Odată cu venirea armenilor, oraşul a devenit un oraş comercial -la
început comerţul fiind bazat, pe schimb de materiale. În 1890 au apărut primele
fabrici de prelucrare a lemnului utilizând tehnici moderne pentru acea vreme şi au
pus astfel baza unui comerţ înfloritor. Astfel, din 1935, în oraş funcţionează fabrica
de cherestea şi lăzi. După 1970, se construiesc şi se dezvoltă în Gheorgheni
importante unităţi economice: Intreprinderea de Piese Turnate, Intreprinderea de
Prelucrare a Lemnului, Filatura de In şi Cânepă, Intreprinderea de Stofă, Mobilă şi
Ţesături tehnice, Fabrica mixtă de industrie locală şi Centrul de Fructe de Pădure.
Primul tren din Gheorgheni a plecat spre M-Ciuc în septembrie 1907 iar
porţiunea de cale ferată Gheorgheni-Deda-Tg. Mureş a fost construită în 1909.
Pe teritoriul comunei Bicaz-Chei s-au descoperit urmele existenţei omului,
atestată fiind de descoperirea unui număr mare de unelte care aparţineau unei cete
de vânători, începând din paleolitic. În perioada imediat următoare, atunci când
agricultura a început să joace un rol din ce în ce mai important în viaţa socială,
lipsa unor terenuri fertile duce la o mai slabă populare a zonei. Activităţile
68
economice specifice locuitorilor comunei sunt determinate de bogăţiile naturale

existente şi anume: pădurile care ocupau o mare parte din suprafaţa comunei,
precum şi păşunile şi fâneţele. Activitatea de bază a locuitorilor comunei o
constituie creşterea animalelor şi munca la pădure. Pe lângă creşterea animalelor,
exploatarea şi prelucrarea lemnului, ocupaţia de bază încă din 1800 era vărăritul.
Făina de porumb era şi este obţinută prin măcinarea boabelor în mori acţionate cu
apa râurilor Bicaz şi Dămuc. Pe lângă aceste mori sunt amenajate ştejiile în care
gospodinele satului îşi spălau covoarele. O altă activitate de bază o constituie
munca desfăşurată în unităţile cu caracter industrial: Fabrica de Ciment, Cariera de
Calcar, precum şi alte activităţi economice.
De-a lungul întregii sale existenţe, destinul locuitorilor Oraşului Bălan a fost
determinat de mina de cupru. Ocupaţia de bază, începând din 1600 era mineritul.
Spre sfârşitul anilor 1700, zăcămintele cuprifere de aici au devenit unele dintre
importantele surse de metal ale Monarhiei Austro-Ungare. Oraşul este mic şi
monoindustrial. Locuitorii săi nu se ocupă cu cultivarea plantelor, iar creşterea
animalelor se face doar într-o mică proporţie.
2.4.2.Semnificaţie şi interes în zonă

Particularităţi ale tradiţiilor şi obiceiurilor locale. Oamenii din zonă sunt
meşteri populari în prelucrarea lemnului, ceramicii, ţesăturilor şi împletiturilor. Din
cele mai vechi timpuri, femeile sunt pricepute gospodine şi harnice în tot ce ţine de
gospodărie şi la cele necesare portului în stative. Femeile execută ţesături, cum ar
fi costumele populare, cergi şi altele, menite să împodobească locuinţa.
Costumele populare:
a) secuiesc, caracteristic municipiului Gheorgheni şi unei părţi din Bălan;
b) moldovenesc, caracteristic comunei Bicaz Chei;
c) ceangăiesc, caracteristic satului Trei Fântâni;
Portul popular Secuiesc
69
Portul bărbătesc al secuilor se distinge prin cioareci făcuţi din postav alb ce
se lipesc de corp. Se poartă cu cizme de culoare neagră cu carâmb semimoale.
Bărbaţii poartă cămăşi cu manşetă şi cu guler încheiat, din pânză sau giulgiu alb.
Peste cămaşă se îmbracă o vestă de culoare neagră. De obicei vara se poartă pălărie
neagră. Peste vestă se îmbracă minteanul din postav, ori scurta de postav, sumanul
lung, de culoare gri sau neagră. Veşmântul secuiesc feminin se distinge prin cele
două componente principale; rochia – fusta - şi vesta. Rochia este trasă în creţ la
talie, pe marginea de jos având aplicat un tiv de catifea, de lăţime variată. Vesta
scurtă, de linie zveltă, se face din material în dungi identic cu cel din care este
confecţiontă rochia, ori din material unicolor, din catifea ; ornarea ei se face cu
şiret sau mărgele. Peste rochia largă se poartă şorţuleţul cu dungi mai înguste. La
această îmbrăcăminte se poartă cizme. Fetele nu poartă baticuri ci îşi împletesc
părul în două codiţe. Cele două panglici atârnate pe spate întregesc armonic
veşmântul femeiesc. Nevestele au părul legat în coc pe care îl acoperă cu o basma
ce se leagă pe sub bărbie.
Portul popular Românesc
Portului bărbătesc românesc îi sînt caracteristici cioarecii din postav alb care
urmează lejer liniile corpului. În zilele de sărbătoare se poartă cizme, iar în
celelalte, în majoritatea cazurilor, bocanci. Cămaşa cu mânecă largă, deschisă,
ajungând aproape până la nivelul genunchilor, este strânsă pe talie cu un şerpar
frumos ornat. Peste cămaşă, vara se poartă o vestă neagră, iar în anotimpurile
răcoroase şi iarna – pieptarul înflorat peste care se îmbracă sumanul. Vara, bărbaţii
poartă pălărie cu boruri mari, iar în timpul iernii căciulă înaltă, cu vârful ascuţit.
Parte caracteristică a veşmântului femeiesc este şi ţesătura de formă
dreptunghiulară din lână, cu alesături - fota cu vărguliţe colorate, fixată mai sus de
talie printr-un brâu de lână cu ornamentaţie bogată. Se poartă ghete cu carâmbul
înalt, dar şi pantofi. Tinerele fete îşi acoperă capul cu un batic imprimat cu
trandafiri, lăsat pe ceafă. Femeile mai în vârstă îşi acoperă complet fruntea cu o
70
basma de culoare închisă, legată sub bărbie. Peste iie se îmbracă pieptarul din
piele. Mărgelele de culoare deschisă, cu panglicuţă, se poartă numai de tinere.
Portul popular Ceangăiesc
Portul ceangăilor seamănă in general cu cel din Moldova. La portul
bărbătesc atât cioarecii cât şi iţarii sunt mai strâmţi, purtându-se cu bocanci. Se
poartă cămaşa cu mânecă largă sau cu manşetă brodată, micul guler fiind frumos
ornat. Şerparul foarte lat, purtat pe vremuri, este înlocuit printr-unul mult mai
îngust, care fixează pe talie cămaşa semilungă, trasă în creţ. Pe pălărioara neagră
cu boruri mici se poartă, mai ales de către flăcăi, un buchet colorat. Pieptarul este
foarte bogat ornat; sumanul lung, de culoare neagră, se ornează discret cu şiret şi
şnur, dar numai prin părţile buzunarelor şi ale gulerului. Iarna, capul se acoperă cu
căciulă neagră. Portul ceangăiesc feminin are iia cu altiţa ornată pe vremuri cu
broderii de forme geometrice cusute pe dos. Acum aceasta este brodată cu motive
florale multicolore, ornarea tradiţională păstrându-se doar la creţuri. Poalele
ceangăieşti se confecţionează din pânză sau giulgiu alb; ele nu sunt brodate, iar
dantela care încadrează partea de jos a poalelor, le conferă o frumuseţe discretă. Iia
şi poalele sunt strânse, de asemenea, printr-un brâu lat de lână, peste care se
îmbracă catrinţa de culoare maro sau neagră, vărgată cu măsură şi fixată mai sus de
talie printr-un brâu îngust de lână. Cojocul de blană încheiat în faţă este ornamentat
printr-o broderie colorată. Este răspândit portul baticului. Tinerele îşi leagă
baticurile cu trandafiri pe ceafă, iar femeile mai în vârstă sub bărbie. Vara femeile
poartă pantofi, iar iarna ghete cu tureac.
În fiecare an, de 5 Decembrie se organizeză zilele oraşului Gheorgheni - ziua
de Sfântul Nicolae - de unde provine şi numele oraşului.
Formarea Lacului Roşu avut loc într-o zi din luna iulie 1837, după o serie de
furtuni şi ploi torenţiale; din Muntele Ucigaşu s-a desprins o bucată de stâncă şi a
blocat pâraiele Licaş, Oii şi Roşu. Martorii actuali ai calamităţii naturale de atunci
sunt rămăşiţele trunchiurilor de molid rămase în apă. Legenda spune, că în
71
momentul catastrofei, în vale s-ar fi aflat turme de oi care au fost înghiţite de

pământ împreună cu ciobanii, de unde derivă şi numele lacului. - gyilkos - ucigaş-.
Oricum, aspectul arborilor pietrificaţi sugerează pe undeva atmosfera unui cimitir
părăsit, reprezentând un "memento mori!" pentru toţi trecătorii. Argila galben-
roşiatică din aluviunile aduse după câte o ploaie torenţială, precum şi reflecţia
stâncilor roşiatice din împrejurimi sunt bazele altor teorii privind originea numelui
sub care este cunoscut lacul.
O altă legendă spune că o fată frumoasă a fost răpită de un haiduc şi dusă
într-o peşteră din Munţii Suhard. Fata, cu lacrimile sale, a înduplecat spre
răzbunare pe bătrânul munte, făcându-l pe acesta să-i prăvale stâncile peste
răufăcătorul haiduc şi să-l ucidă. În luna iulie, s-a desprins o bucată de stâncă şi a
fost ucis haiducul, fata şi un cioban cu turma sa de oi.
În fiecare an, la Bicaz Chei, în prima duminică din luna mai se organizează
serbarea câmpenească „Armidem”. Jocurile populare, specifice zonei sunt
învârtita, sârba de joc şi hora; acestea fiind însoţite de strigături şi chiuituri hazlii.
2.4.3.Administrare în trecut
Asupra pădurilor din Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş până în anul
1937 au existat relaţii de proprietate de tip feudal pădurile aparţinând proprietarilor
particulari. În anul1937, ele au trecut în proprietatea ţăranilor, ca păduri ţărăneşti.
Lemnul rezultat din tăieri era folosit pentru foc, construcţii şi comercializare.
Proprietarii pădurilor erau din Gheorgheni, Sândominic şi Bicaz. Din cauza
vânătorilor abuzive şi a braconajului un număr însemnat de exemplare de vânat au
dispărut din păduri, fapt ce a determinat luarea unor măsuri de protecţie prin
constituirea rezervaţiei. Astfel, în perioada interbelică, Lacu Roşu a fost constituit
în „Rezervaţie pentru păduri şi animale”. După 1948, pădurile au fost naţionalizate
şi trecute în proprietatea statului. Primul amenajament fondat pe baze ştiinţifice,
pentru pădurile din zona parcului s-a întocmit în 1949.
72
Lacul Roşu şi Cheile Bicazului alcătuiesc unul din cele mai frumoase şi în
acelaşi timp interesante peisaje geografice. Ca urmare a condiţiilor geologice,
pedologice şi climatice pe crestele şi vârfurile din jurul lacului vegetează o serie de
plante care sunt constituite în rezervaţia ştiinţifică a Academiei Române Lacu
Roşu-Cheile Bicazului. Această rezervaţie este o operă a silvicultorilor români şi s-
a constituit tocmai pentru protejarea formelor carstice din Cheile Bicazului cu
numeroase plante rare. Constituirea rezervaţiei nu s-a făcut legiferat, ci numai cu
scopul reducerii cantităţii de lemn exploatat. Această rezervaţie era constituită din
vegetaţie lemnoasă, ierboasă şi acvatică aflată pe Lacu Roşu. Zona era înconjurată
de arborete tampon cu rol de protecţie, fiind legiferată de O.M. nr.7/1990.
2.5. Aspecte socio-economice, folosinţa terenului în prezent

2.5.1.Comunităţi locale
Comunităţile umane din zona parcului sunt situate în partea de est, vest şi sud
de-a lungul drumurilor naţionale şi cursurilor de apă.
O situaţie statistică existentă la nivelul comunităţilor umane din zonă este
redată în tabelul de mai jos:
Localităţi
Lacu Bicaz Trei
-date Gheorgheni Bârnadu Dămuc Bălan
Roşu Chei Fântâni
administrative-
Spital 1 0 0 0 0 1 -
Punct sanitar 5 1 1 0 2 1 -
Punct
3 0 1 0 1 1 -
veterinar
Nr. locuitori 19750 171 4793 104 3166 8025 180
din care 18-62
11000 100 3522 50 2474 3700 150
ani
cu loc de
3300 25 300 0 500 2600 -
muncă
Şomeri 5250 0 0 0 0 150 -
Şcoli - licee 2 0 0 0 0 1 -
Şc. Generală 5 0 3 0 2 2 1
1 - 4 clase 1 2 1 1 1 1
73
2.5.2.Alţi factori de interes

Pădurile deţinute de autoritatea administraţiei publice centrale- statul sunt
administrate de R.N.P.-Romsilva, prin Ocoalele Sivilce Tulgheş şi Miercurea Ciuc
– în judeţul Harghita, şi Ocolul Silvic Bicaz în judeţul Neamţ. Cele ale
comunităţilor – Composesorate - sunt administrate de Ocolul Silvic de Regim Ciuc
şi Ocolul Silvic Particular Gheorgheni - Composesoratul Gheorgheni, Sândominic
şi Tomeşti. Suprafeţele de păduri proprietate privată a persoanelor fizice din zona
de protecţie integrală, zona de conservare durabilă – tampon - retrocedate în baza
Legii nr.18/1991, nr. 1/2000 şi nr. 247/2005, nu sunt administrate de nici o
structură silvică, acest fapt fiind contrar legilor actuale. Pădurile proprietate privată
a persoanelor fizice reprezintă 14% - 955,15 ha - din suprafaţa P.N.C.B.-H.
Păşunile sunt administrate de composesorate, administraţii publice locale şi
persoane fizice. Pe perioada verii sunt date spre exploatare – păşunat - în urma
unor licitaţii sau consultări a obştii, stăpânilor de munte, care păşunează cu
animalele oamenilor din comunităţile limitrofe parcului. Fâneţele - enclavele -
sunt deţinute de persoane fizice din comunităţile limitrofe.
Activităţile autorităţilor administraţiei publice locale sunt supervizate de
către consiliile locale ale comunelor, iar a acestora de Consiliile Judeţene Harghita
şi Neamţ.
La nivel statal, ministerele cu atribuţii sunt M.A.I., M.A.D.R., M.M.S.C. şi
Academia Română - Comisia Monumentelor Naturii.
Fondurile de vânătoare sunt administrate de către asociaţii de vânătoare
private. Administrarea la nivel central este vizată de Ministerul Mediului şi
Schimbărilor Climatice.
Fondurile de vânătoare suprapuse parţial pe parc sunt redate în tabelul
următor:
74
Nr. Fondul de Administratorul Administrator Suprapune

crt. vânătoare UP / u.a. fondului de fond forestier re
vânătoare P.N.C.B.-H.
0 1 2 3 4 5
1 Nr. 9 UP VIII Lacu Roşu Asociaţia O.S. Tulgheş
Lacu u.a.; 1-11; 164; 20; Cinegetică D.S. Harghita Parţial
Roşu 23-38; Loduj
UP VIII Lacu Roşu O.S.
u.a 85-117; 161-163; Particular
Gheorgheni
2 Nr. 14 UP V Bicăjel u.a. 44; A.V. Ursul Brun O.S. Bicaz
Bicăjel 46;48;50-52;54-56; D.S. Piatra Parţial
58-112;1;5;125; Neamţ
127-129;16;
3 Nr.15 UP VI Lapoş u.a. 1- O.S. Bicaz
Telec 3; 32-48; A.J.V.P.S. D.S. Piatra Parţial
Neamţ Neamţ
4 Nr.15 UP VII Hăşmaş u.a. O.S. M – Ciuc
Bălan 44;42;51;58-63; A.V.P.S. M - D.S. Harghita Parţial
88-90;101; Ciuc
103-104;68;72;75-84;
101-105;
64-65;67;69-71, O.S. de Regim
73-74,85-87,102,105; Ciuc
5 Nr. 18 UP VII Hăşmaş u.a. O.S. M – Ciuc
Tomeşti 106; 108; 130; A.V.P.S. Nimrod D.S. Harghita Parţial
107;109;110;114;129; O.S. de Regim
131;132;133;134;135. Ciuc
Alte instituţii/ factori interesaţi:

a) Fundaţia Naturland din Gheorgheni;
b) S.C. Viridis S.R.L. din Gheorgheni;
75
c) Fundaţia Amoeba Eco Center din Gheorgheni;

d) Universitatea “Babeş Bolyai”, Facultatea de Turism Gheorgheni;
e) Fundaţia „Sângele Voinicului” din Bălan;
f) Fundaţia „Vier Pfoten” din Austria;
g) Pensiunile agroturistice, cabane, alţi agenţi de profil.
2.5.3.Folosinţa actuală a terenurilor

Folosinţa actuală a terenurilor şi interacţiunile ce se manifestă în cadrul
acestei secţiuni sunt reprezentate în schema alăturată:
a) Păduri
b) Păşuni
c) Fâneţe
d) Gospodării individuale
e) Zone de intravilan - Staţiunea Lacu Roşu % din cadrul Municipiului
Gheorgheni şi Comuna Bicaz – Chei %
Păduri. Pădurile de pe raza P.N.C.B.-H., cu excepţia celor proprietate
privată a persoanelor fizice dobândite în baza Legii 18/1991, Legii 1/2000, Legii
247/2005 sunt administrate în baza Amenajamentelor silvice de către ocoalele
silvice de stat sau private.
În prezent, O.S. Bicaz, subunitate a Direcţiei Silvice Piatra Neamţ deţine în
regim de gospodărire ca arie protejată în raza P.N.C.B.-H. o suprafaţă totală de
1344,46 ha din fondul forestier naţional proprietate publică a statului în U.P. IV-
Dămuc - 100 ha, U.P. V - Bicăjel - 736,86 ha, U.P. VI - Lapoş - 507,6 ha. De
asemenea O.S. Tulgheş, subunitate a Direcţiei Silvice Harghita deţine în perimetrul
parcului o suprafaţă de 723,74 ha din fondul forestier naţional proprietate
administraţiei publice centrale - statul în U.P. VIII - Lacu Roşu iar O.S. Miercurea
Ciuc, din cadrul aceleiaşi direcţii silvice administrează o suprafaţă de 146,3 ha în
U.P. VII - Bălan.
76
Suprafeţele de 827,59 ha ale Composesoratului Gheorgheni, administrate de

Ocolul Silvic Particular Gheorgheni, 1051,4 ha ale Composesoratului Sândominic
şi 130,2 ha ale Composesoratului Tomeşti, ambele administrate de Ocolul Silvic de
Regim Ciuc din M.- Ciuc, reprezintă un total de 1181,6 ha. Suprafaţa de 440,2 ha
din U.P. V - Bicaz, pădure a Composesoratului Tomeşti, este administrată de
Ocolul Silvic Bicaz din cadrul Direcţiei Silvice Piatra Neamţ. Pentru aceste ocoale
silvice managementul pădurilor se realizează pe baza amenajamentelor silvice
redate în tabelul de mai jos:
Anul realizării
Nr. Amenajamentului
crt. Ocolul Silvic - Proiectant
Stadiul actual
1. O.S.Tulgheş 2004 I.C.A.S. Braşov
2. O.S. M-Ciuc 2004 I.C.A.S. Braşov
3. O.S. Bicaz 2005 I.C.A.S. Roman
O.S.Particular S.C. Silvproiect S.R.L.-
4. 2002
Gheorgheni Braşov
5. O.S.de Regim Ciuc 2003 S.C.Vîjoiu S.R.L.-BRAŞOV
O suprafaţă de 1020 ha - 15% din suprafaţa P.N.C.B.-H. - cuprinde păduri

aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice, nefiind administrate de vreun
ocol silvic, neexistând studii de amenajare pentru aceste suprafeţe.
Păşuni. Pe suprafaţa P.N.C.B.-H. există păşuni, care nu deţin studii silvo-
pastorale referitoare la bonitate, capacitate de suport a acestora. După informaţiile
existente nu reiese existenţa unui suprapăşunat de proporţii. În aceste păşuni nu se
folosesc îngrăşăminte chimice, fertilizarea acestora făcându-se cu îngrăşăminte
organice, în perioadele de vegetaţie de către animalele care le păşunează.
Structura păşunilor pe proprietăţi din Parcul Naţional este redată în tabelul de mai
jos:
77
Suprafaţă -Ha-
Nr Denumirea Proprietar Parcele
crt păşunii Păş. Păşune Total
- trup păşune - Păşune Păşune
cu împă-
arbori durită
1. Păşunea Composesoratul 1A, -
„Trupul Gheorgheni- B, C 22,2 17,8 40
Gaura”- Licaş Tulgheş
2. Păşunea„Trupul Autoritate a - 40,1
10-Curmătura” - administraţiei 32A,B 34,9 5,2
Hăşmaşul Mare- publice locale din
comuna
Sândominic
3. Păşunea„Trupul Composesoratul 27A,B,
20-Trei Fântâni- Tomeşti 81A, 50,7 111,7 162,4
Tarcău”-Öcsem- B,82
4. Păşunea Autoritate a - - -
“Trupul Cupaşu administraţiei
Mic” publice locale din 10 10
comuna
Bicaz-Chei
5. Păşunea„Trupul Autoritate a -
7-Curmătura” - administraţiei 35A,B,
Hăşmaşul Mare- publice locale din C 20,5 2,2 22,7
comuna
Voşlobeni
6. Păşunea Mieilor Kurkó János 473 38,37 - - 38,37
György
7. Păşunea„Trupul Autoritate a - -
Şugău”-Bicaz- administraţiei 53A% 10 10
Chei publice locale din
comuna
Bicaz-Chei
8. Păşunea Comp. Tomeşti 26A,B,
„Trupul 7- C,D,E - 19,3 13,6 32,9
Câmpul Gropii-
Lik”– Piatra
Ascuţită
- Hăşmaşul Mic -
9 Pasunea U.P. V UP V,
– Kurkó János ua 76, 12,37 - - 12.37
„Bicăjel”, OS György 79, 82,
Bicaz 83, 84
Total păşuni 189,04 136,2 43,6 368,84
78
Fâneţe – enclave. În fâneţele - unele împădurite - de pe raza P.N.C.B.-H. se

desfăşoară activităţi tradiţionale - cositul şi păşunatul după cosit - cu un număr
foarte mic de animale de către proprietarii acestora. Se extrag mici cantităţi de
material lemnos - acolo unde există - pentru activităţi gospodăreşti sub directa
supraveghere a ocoalelor silvice. Nu se folosesc îngrăşăminte chimice, iar
fertilizarea se face cu îngrăşăminte organice - gunoi de grajd. Aceste fâneţe
prezintă o stare bună de conservare şi o biodiversitate ridicată.
Structura fâneţelor de pe teritoriul P.N.C.B.-H. se prezintă astfel:

Nr. Supra Parcele Proprietarul Domiciliul Categ. de Amplasare
Crt. f. limitrofe folosinţă -OS/terit.
-ha- Administrativ-
1. E1 UP V-Bicăjel Bârsan Ion Com. Fâneaţă O.S. Bicaz/
0,4 ua 76,77 Lunca, Autoritate a
Harghita administraţiei
publice locale din
comuna Dămuc
2. E2 UPV-Bicăjel Micloş Neculai Com. Fâneaţă O.S. Bicaz/
0,4 ua 76,78 Lunca, Autoritate a
Harghita administraţiei
publice locale din
comuna Dămuc
3. E3 UPV-Bicăjel Creţu Toader Com. Fâneaţă O.S. Bicaz/
4,8 ua 94,96 Dămuc, Autoritate a
Neamţ administraţiei
publice locale din
comuna Dămuc
4. E4 UPV-Bicăjel Bucur Com. Fâneaţă O.S. Bicaz/
2,3 ua 101,102 Gheorghe Dămuc, Autoritate a
publice locale din
comuna Dămuc
6. E5 UPV-Bicăjel Frăsinaru Com. Fâneaţă O.S. Bicaz/
29,1 ua Gheorghe şi Dămuc, Autoritate a
101,102,103 alţii Neamţ administraţiei
-Gropile publice locale din
Ghilcos- comuna Dămuc
7. E6 UPV-Bicăjel Chindea Com. Bicaz Fâneaţă O.S. Bicaz/
1,1 ua 100,104 Simion Ion Chei, Autoritate a
publice locale din
comuna Dămuc
79
8. E9 UP VIII- Nu se cunosc Com. Fâneaţă O.S. Tulgheş/

0,6 Lacu Roşu Dămuc, împ. Autoritate a
ua 25,26 Neamţ Păşune administraţiei
publice locale din
comuna Dămuc
9. E8 UP VIII- Nu se cunosc - Fâneaţă O.S. Tulgheş/
0,1 Lacu Roşu împ. Autoritate a
ua 10A Păşune administraţiei
publice locale din
municipiul
Gheorgheni
10. E1 UP VIII- Munteanu Lacu Roşu, Fâneaţă O.S. Tulgheş/
1,3 Lacu Roşu Toader Harghita împ. Autoritate a
ua 7 Păşune administraţiei
publice locale din
municipiul
Gheorgheni
11. E12 UP VIII- Găină Cecilia Com. Bicaz Fâneaţă O.S. Tulgheş/
17,2 Lacu Roşu şi alţii Chei, împ. Autoritate a
ua Neamţ Păşune administraţiei
91,98,96,92 publice locale din
municipiul
Gheorgheni
12. E 18 Curte Vila Csibi Istvan? Miercurea Intravilan O.S. Tulgheş/
0,6 Borş Ciuc construibil Autoritate a
administraţiei
publice locale din
municipiul
Gheorgheni
Tot 57,9
al ha
Zona de intravilan - Lacu Roşu -: este în administrarea autorităţii

administraţiei publice locale din municipiul Gheorgheni şi are suprafaţa de
90 ha. În interiorul limitelor Parcului Naţional sunt cca. 55 de ha din
Staţiunea Lacu Roşu.
2.5.4.Starea actuală de conservare

Păduri: Pădurile din P.N.C.B.-H., în afară de cele ale persoanelor fizice,
sunt administrate de către structuri silvice conform amenajamentelor silvice în
vigoare. Zonarea funcţională a pădurilor permite conservarea parcelelor din zona
de protecţie integrală şi zona cu protecţie strictă. Există zone în parc - O.S. Bicaz -,
80
unde retrocedarea pădurilor - Legea 18/1991 şi 1/2000 - a dus la tăieri rase şi

defrişări ale unor suprafeţe de pădure de către proprietari.
Păşuni: Există Studii de transformare, studiul amenajistic al păşunilor
împădurite elaborate în cursul anilor 2000-2003. În urma verificărilor din teren în
cursul anilor 2004-2005 reiese faptul că trupurile de păşune nu sunt supraîncărcate
cu animale, datorită faptului că efectivele de animale cu care se păşunează sunt
într-o continuă scădere după anii 1990.
Fâneţe: - unele împădurite şi fermierit la scară mică. În fâneţe se desfăşoară
activităţi tradiţionale - cositul şi păşunatul după cosit cu un număr foarte mic de
animale - de către proprietarii acestora. Se extrag mici cantităţi de material lemnos
pentru activităţi gospodăreşti sub directa supraveghere a ocoalelor silvice. Nu se
folosesc îngrăşăminte chimice, iar fertilizarea se face cu îngrăşăminte organice -
gunoi de grajd. Aceste fâneţe prezintă o stare bună de conservare şi o biodiversitate
ridicată.
2.5.5.Turism şi facilităţi de turism

Pe teritoriul parcului cele mai întâlnite activităţi turistice se leagă de
drumeţii, ascensiuni montane, alpinism precum şi de activităţile specifice de
camping. Activităţile ecoturistice sunt încă într-o fază incipientă.
Cea mai bună metodă de a cunoaşte caracteristicile, structura activităţilor
turistice în Parcul Naţional va fi monitorizarea turismului prin sondaje efectuate pe
bază de chestionare. Chestionarea se va adresa turiştilor întâlniţi pe raza parcului,
iar completarea, centralizarea şi interpretarea rezultatelor vor duce la conturarea
imaginii activităţilor şi facilităţilor turistice din parc şi din comunităţile locale.
Această activitate se va realiza de către agenţii de teren şi responsabilul cu turismul
din cadrul Administraţiei Parcului.
Monitorizarea turismului, va deveni un important instrument de control al
eficacităţii acesteia şi asigură feed-back-ul permanent necesar corectării din mers a
81
problematicii legate de turism. Monitorizarea turiştilor are în mod necesar un

caracter permanent şi va deveni un instrument necesar păstrării echilibrului fragil
între scopul principal al existenţei P.N.C.B.-H. - conservarea biodiversităţii - şi
dezvoltarea ecoturismului în zonă.
Evaluare. Sunt probleme legate de biodiversitatea fragilă din zonă şi de
potenţiala presiune pe care turismul o exercită asupra biodiversităţii.
De asemenea sunt probleme interne ale turismului cum ar fi:
a) Calitatea slabă a facilităţilor din zonele cu posibilitate de campare;
b) Rata scăzută de vizitare a acomodărilor din comunităţile locale;
c) Creşterea fluxului de automobile în detrimentul transportului public;
d) Nivelul scăzut al circulaţiei banilor proveniţi din turism în comunităţile
locale.
Activitatea de turism – ecoturismul - trebuie să fie în concordanţă cu scopul
de conservare al naturii dar şi să asigure un suport administraţiei parcului şi
intereselor locale tradiţionale.
A.P.N.C.B.-H. nu deţine încă studii speciale de turism. Momentan se află în
studiu strategia de turism durabil în raza parcului. Zona are o valoare turistică
ridicată, confirmată de numărul destul de mare de turişti, mai ales în timp de vară,
sau în perioda sărbătorilor de iarnă, precum şi în perioada unor sărbători religioase.
S-au identificat, totuşi următoarele tipuri de turism:
a) Turism de tranzit dinspre Ardeal – Gheorgheni - spre Moldova - Tg. Neamţ,
Suceava, Rădăuţi, şi altele asemenea - pentru vizitarea mănăstirilor, turiştii
staţionând puţin timp în zona staţiunii Lacu Roşu şi în Cheile Bicazului.
b) Turism pentru vizitarea staţiunii Lacu Roşu, Cheile Bicazului şi
împrejurimilor pitoreşti cum ar fi: Lacu Roşu, Vf. Suhardul Mic, Vf.
Ghilcoş, Dosul Poienii, Cheile Bicăjelului, satele Bicăjel şi Trei Fântâni. Din
localitatea Bălan se vizitează de către turişti Piatra Unică, Vf. Őcsém, zonele
Tarcău şi Hăşmaşul Mare. Acest tip de turism necesită o implicare activă a
82
personalului parcului prin agenţii de teren şi ghizii autorizaţi care vor

îndruma sub supraveghere turiştii pe traseele turistice din parc.
c) Turism climateric. Staţiunea Lacu Roşu şi împrejurimile acesteia sunt
cunoscute ca fiind zone cu un microclimat plăcut fiind recomandate în
tratarea bolilor neurologice şi insomnii. Temperatura medie anuală este de
80C. Lunile cele mai călduroase ale anului sunt Iulie şi August, băile solare
fiind benefice asupra refacerii organismului uman. Vânturile moderate, aerul
curat, curgerile şi căderile de apă asigură un cadru adecvat turiştilor care
doresc să se plimbe, să se odihnească sau să facă sport în zona staţiunii Lacu
Roşu.
Facilităţi turistice.
Drumuri: densitatea reţelei de drumuri naţionale - DN 12C - judeţene,
comunale, forestiere permite accesul facil în toate zonele parcului. Drumul
Naţional 12C asigură accesul spre şi prin parc dinspre localităţile Gheorgheni şi
Piatra Neamţ. D.N.12 asigură accesul spre parc din Miercurea Ciuc până în
localitatea Sândominic, de unde pe drumul judeţean 125 se poate ajunge în
localitatea Bălan- aşezată sub poalele Masivului Hăşmaş-. Drumurile forestiere
Simina, Fierarului, Fierului asigură intrări spre parc în zona Masivului Hăşmaş.
Din localitatea Bălan pe drumul forestier Gálkút se poate ajunge în aşezarea Trei
Fântâni prin pasul Tarcău. De aici se poate ajunge în staţiunea Lacu Roşu pe
drumul forestier Bicăjel. Drumul forestier Pr. Oii asigură accesul spre Masivul
Hăşmaş din Lacu Roşu.
Poteci: traseele turistice omologate existente pe raza parcului sunt
omologate, marcate şi întreţinute de către Administraţia Parcului împreună cu
Asociaţia de Salvamont Dancurás - Gheorgheni. Traseele turistice sunt descrise în
Anexa nr.XV.
Spaţii de campare: pe raza Parcului nu sunt locuri suficiente de campare
special amenajate, iar deschiderea unora noi este o prioritate a tuturor factorilor
83
interesaţi. Momentan există o potenţială zonă de campare în staţiunea Lacu Roşu

în spatele Vilei Cios lângă D.N. 12C gestionată de S.C. MONTURIST S.R.L. din
Gheorgheni. Campingurile reprezintă de asemenea o categorie importantă de
facilităţi turistice. Lipsa facilităţilor necesare - canalizare, apă potabilă, asigurarea
salubrităţii - face ca aceste acomodări să nu se ridice la standardele unui camping
modern.
Spaţii de cazare: în staţiunea Lacu Roşu există un hotel funcţional - Hotel
„Lacu Roşu”-, precum şi câteva pensiuni şi vile posibilităţi de cazare-Iasicon,
Floare de Colţ, Turist, Tuşnad, Andrei-şi unele cu posibilităţi de servire a mesei.
Pensiunile sunt în număr restrâns, existând o necesitate în dezvoltarea celor
ecoturistice şi agroturistice. Ele pot fi găsite în Anexa nr.XVI.
Dezvoltarea unui turism durabil în P.N.C.B.-H., va fi posibilă datorită următoarelor
motivaţii:
a) Parcul este uşor accesibil cu mijloace auto dinspre Municipiul Gheorgheni şi
Comuna Bicaz - Chei pe DN 12C şi dinspre oraşul Bălan, din Sândominic de
pe E 578.
b) Existenţa reliefului şi a pejsajelor pitoreşti unice: Lacul Roşu, Cheile
Bicazului, Avenul Licaş, Piatra Unică, Cheile Şugăului, Cheile Bicăjelului,
Masivul Hăşmaş.
c) Biodiversitatea prezentă în zonă, incluzând floră şi faună deosebită.
d) Modul de viaţă tradiţional în comunităţile locale din vecinătatea parcului.
e) Aspectul aparte şi tradiţiile arhitecturale din comunităţile din jurul parcului.
f) Popularitatea de care se bucură Masivul Hăşmaş, Cheile Bicazului şi Lacul
Roşu
g) Prezenţa carnivorelor mari şi mici - urs, lup, râs, pisică sălbatică.
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş poate suporta un număr destul de
mare de activităţi în aer liber cu impact redus asupra mediului, începând cu
84
plimbările, plimbările cu barca pe Lacul Roşu, drumeţiile, alpinismul şi până la ski

de tură, ski fond, ski alpin, ciclism montan.
În ultimii ani s-a constatat la nivel internaţional o creştere remarcabilă a
volumului de turişti care preferă să practice ecoturismul în zonele naturale
nealterate. Aceştia obtează pentru vizionarea unor peisaje, obiceiuri tradiţionale,
plante deosebite, păduri virgine sau a habitatelor unor animale sălbatice de care pot
avea parte şi în Parcul Naţional Cheile Bicazului–Hăşmaş.
Un punct important de atracţie al turiştilor îl constituie Lacul Roşu cu
legendele create în jurul acestuia, lac de baraj natural. Vraja deosebită este
amplificată de mulţimea trunchiurilor goale, ale brazilor de odinioară, care ies din
apă străpungând imaginea Suhardului Mic reflectată în oglinda lacului. Numele de
Lacul Roşu provine de la gresia roşie terţiară, uşor dezagregabilă transportată de
Pârâul Roşu, care vopseşte în roşu împrejurimile până la lac. Lacul din păcate e
periclitat de marea cantitate de aluviuni transportată de pâraiele afluente - Roşu,
Licaş, Oii, Suhard. Un alt nucleu turistic este reprezentat de Cheile Bicazului,
deosebit şi unic, aici desfăşurându-se şi activităţi de alpinism pe trasee de
dificultăţi diferite. Pe traseele turistice marcate de pe raza parcului se organizează
de către Administraţia P.N.C.B.-H. prin ghizi montani autorizaţi, ture de diferite
dificultăţi. Serviciile de ghizi sunt într-o fază incipientă, există un număr restrâns
de ghizi calificaţi pentru zona montană, care să facă legătura între doritorii de
excursii şi serviciile oferite de diverşii operatori de turism. Administraţia Parcului
prin Punctul de Informare, care urmează să fie dotat în staţiunea Lacu Roşu,asigură
turiştilor informaţiile necesare despre Parcul Naţional precum şi servicii de ghizi.
În zona montană a parcului există un refugiu destinat adăpostirii turiştilor pe
perioadă scurtă, la Piatra Singuratică. Până la această dată nu există un sistem
informaţional coerent care să asigure turiştilor toate informaţiile necesare la sosirea
în zonele adiacente parcului - puncte de informare cu ghizi şi dotate cu toate
materialele necesare. De asemenea se resimte faptul că nu funcţionează Punctul de
85
Informare din Lacu Roşu, lipsa totală sau prezenţa unor materiale incomplete -
broşuri cu hărţi şi descrieri de trasee incomplete fără informaţii detaliate privind
modul de a ajunge în localităţile adiacente parcului şi fără prezentarea
acomodărilor existente,contacte cu ghizi locali,şi altele asemenea.
Există o pagină web a parcului ce va fi dezvoltată şi actualizată permanent -
www.cheilebicazului-hasmas.ro unde se pot găsi o multitudine de informaţii utile.
Serviciul Salvamont.
Un rol important în Masivul Hăşmaş îl joacă echipele de intervenţie
Salvamont care asigură salvarea în condiţii de urgenţă a turiştilor accidentaţi sau
aflaţi în situaţii dificile în zona montană. Funcţionează sub denumirea de Asociaţia
Salvamont Dancurás – Gheorgheni cu punct de lucru în staţiunea Lacu Roşu,
telefon de contact 0725-826668, şeful formaţiei fiind Bögözi Gábor.
O.N.G.-uri: Asociaţia Amoeba Eco Center - Gheorgheni, Fundaţia Naturland
- Gheorgheni, Asociaţia Sângele Voinicului – Bălan, Fundaţia pentru Parteneriat –
Miercurea Ciuc, Asociaţia Gyilkosto – Adventure - Gheorgheni.
Asociaţii de turism: Fenyő Travel - Miercurea Ciuc, Molnar Tours -
Miercurea Ciuc, Montana Tours - Miercurea Ciuc, Peregrinus - Gheorgheni.
Atracţiile turistice din zona adiacentă parcului se pot clasifica:
a) Atracţii cultural istorice şi atracţii legate de obiceiuri, tradiţii şi produse locale.
Din această categorie un punct important este constituit de nucleele de turism rural
din zona Ciucului şi Gheorgheniului. Tot din această categorie un punct important
este existenţa în aproprierea parcului a Castelului Lazar şi Mănăstirea Franciscană
din Lăzarea, Borsec, Praid – Salina - Biserica Şumuleu – Ciuc, Rezervaţia Naturală
“Lacul Sfânta Ana”, Sovata, Corund şi mănăstirile din Moldova - Văratec, Agapia,
Sihăstria, Secu, Neamţ - şi schituri - Vovidenia, Dobru, Nifon, Icoana Nouă, Sfânta
Cruce şi altele asemenea .
b) Atracţii strict legate de natură: În Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş
atracţiile turistice legate de natură sunt Lacul Roşu cu posibilitatea plimbărilor pe
86
lac cu bărcile, plimbările prin Cheile Bicazului, vizitarea Cheilor Bicăjelului şi a

Cheilor Şugăului, excursiile montane pe trasee turistice la Avenul Licaş, Vf.
Suhardul Mic, Vf. Ghilcoş, Şaua Ţifrii, Masivul Hăşmaş. În vecinătatea parcului se
găseşte Rezervaţia Naturală Cheile Şugăului – Munticelu cu peştera Munticelu.
c) Staţiuni turistice: Prezenţa staţiunii Lacu Roşu în interiorul parcului reprezintă
un puct de atracţie pentru turismul de tranzit între Ardeal şi Moldova. La o distanţă
de aproximativ 150 Km de Parcul Naţional se pot vizita staţiunile Borsec, Durău,
Lacul de Baraj – Bicaz, Sovata, Praid, Corund - recunoscut la nivel european prin
produsele artizanale şi ceramică - Băile Harghita şi Tuşnad.
2.5.6.Educaţie şi facilităţi de educaţie

În zonă, majoritatea populaţiei este educată la nivel de liceu, şcoală
profesională şi şcoală generală.
Tendinţă actuală: nivelul redus de trai determină scăderea continuă a
nivelului de educaţie - clasele I-VIII. Bugetele de învăţământ ale şcolilor din zonă
sunt reduse, cadrele didactice calificate preferă zone urbane.
În Municipiul Gheorgheni funcţionează Facultatea deTurism, secţie a
Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.
Există o strategie din partea parcului privind activitatea educaţională cu
specific ecologic. În cadrul activităţii de conştientizare publică, cel mai important
grup ţintă ales îl constituie copiii de vârstă şcolară. Ţelurile programului pe termen
lung se leagă de formarea în rândul copiilor din comunităţile locale -şi nu numai-, a
unui comportament responsabil faţă de natură în general şi faţă de P.N.C.B.-H. Pe
termen scurt, programul mizează pe influenţa puternică pe care o au copiii asupra
părinţilor şi asupra comunităţilor locale în general.
Dintre rezultatele programului menţionăm:
a) apropierea continuă de membrii comunităţilor locale;
87
b) angrenarea copiilor în acţiuni de ecologizare şi educaţie din ce în ce mai

des în parc;
c) reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate necorespunzător de membrii
comunităţilor locale în zona P.N.C.B.-H.;
d) îmbunătăţirea imaginii Parcului în interiorul comunităţilor locale.
2.5.7.Cercetare şi facilităţi de cercetare

Pe teritoriul Parcului au fost realizate de-a lungul timpului numeroase lucrări
ştiinţifice pornind de la articole, lucrări de licenţă până la teze de doctorat.
Administraţia Parcului a iniţiat acţiuni de voluntariat ştiinţific pe parcursul anilor
2004, 2005, 2006, 2007 - insuficiente ca număr şi amploare - pentru evaluarea
numărului de specii de floră şi fauna ocrotite, precum şi evaluarea stării habitatelor
in parc. La aceaste acţiuni au participat cercetători şi profesori de la numeroase
instituţii din ţară.
În prezent A.P.N.C.B.-H. nu dispune de facilităţi de cercetare.
Pe viitor se preconizează realizarea unor studii pentru identificarea
suprafeţelor care ar putea fi întroduse în perimetrul P.N.C.B.-H., pentru că
principalul obiectiv, conservarea biodiversităţii să fie cât mai eficientă.
Se doreşte de asemenea declararea masivului Hăşmaşul Negru ca zonă cu
protecţie strictă, aceasta fiind precedată de realizarea unei documentaţii complete,
acesta oferind totodată o ocazie de cercetare multidisciplinară.
O ocazie pentru cercetători interesaţi în relaţii şi procese ecologice, este
delimitarea, şi posibila identificare a noi habitate Natura 2000 faţă de cele
identificate până în prezent, acest lucru implicând identificarea şi cartarea de specii
rare şi endemice.
88
Capitolul 3. Evaluări şi ameninţări
3.1. Evaluare pentru mediul fizic şi biodiversitate

3.1.1.Evaluarea cadrului fizico – geografic
Cadrul fizico-geografic prin componentele sale justifică într-o mare măsură
crearea parcului. Relieful carstic prin cele două componente ale sale, exocarstul şi
endocarstul amplifică importanţa geologică şi geomorfologică a masivului Hăşmaş
– cheile - Cheile Bicazului, Cheile Bicăjelului, Cheile Lapoşului, Cheile
Duruitoare, Cheile Cupaşului, Cheile Şugăului şi altele asemenea-, numărul relativ
mare de peşteri de dimensiuni mici şi avene - Avenul Licaş - unele puţin
cunoscute. Formele unice ale reliefului stâncos, create prin modelarea calcarului de
către apă, crează un peisaj impresionant cu o mare valoare estetică.
3.1.2.Evaluare pentru biodiversitate şi habitate

Există unele informaţii cu privire la biodiversitatea Parcului, dar se constată
numeroase goluri de informaţie, care trebuiesc completate. Sunt necesare unele
studii de inventariere şi cartare a biodiversităţii pentru a identifica grupurile şi
zonele în care biodiversitatea necesită măsuri speciale de protecţie.
Habitatele reprezentative pentru P.N.C.B.-H. sunt stâncăriile care adăpostesc
cele mai mari aglomerări de specii endemice din masiv, pajiştile alpine, pădurile de
conifere şi grohotişurile calcaroase. Aceste habitate se găsesc în general într-o stare
bună de conservare.
Starea de conservare a păşunilor este în genereal satisfăcătoare, mărimea
şeptelului micşorându-se în continuu din anii `90. În cursul anului 2007 s-a
demonstrat că din cauza conditiilor meteo nefavorabile – secetă - cantitatea de
furaje fiind mai redusă, ciobanii din zona Hăşmaşului Mare păşunează cu turmele
pe creasta Hăşmaşului, degradând în acest fel habitate şi specii prioritare pentru
conservare. - 6170 - Pajişti calcifile alpine şi subalpine; 6440 - Pajişti aluviale din
89
Cnidion dubii; 6510 - Pajişti de altitudine joasă Alopecurus pratensis-Sanguisorba

officinalis.
Pentru ca măsurile de management să fie eficiente este necesară o bună
cunoaştere a ameninţărilor la adresa biodiversităţii iar mecanismele de acţiune să
fie fundamentate ştiinţific.
Până în prezent pădurile au fost bine gospodărite găsindu-se într-o stare bună
de conservare. De o mare importanţă sunt molidişurile precum şi pădurile de pin de
limită altitudinală pe calcare, unice în România.
Starea de conservare actuală a fâneţelor este bună, aici practicându-se un
cosit tradiţional de sute de ani. Cositul se efectuează pe porţiuni mici, vara târziu,
începând cu luna iunie continuându-se până în august după fructificarea speciilor
protejate de plante care se găsesc aici. Acest mod de cosire târzie, permite plantelor
să fructifice şi realizează totodată o împrăştiere a seminţelor pe fâneaţă. Cositul
efectuat în acest mod permite o bună dezvoltare şi menţinere a unor populaţii
bogate de specii de floră protejate - Trollius europaeus – bulbuci, diferite specii de
orhidaceae şi altele asemenea.
Starea de conservare a vegetaţiei şi a grohotişurilor calcaroase este bună.
Singura ameninţare din prezent vine din partea turiştilor care circulă pe trasee
nemarcate, precum şi din cauza alpiniştilor care folosesc trasee neomologate, sau
tehnici de căţărare necorespunzătoare, favorizând deplasarea grohotişurilor şi
distrugerea vegetaţiei destul de fragilă în aceste zone.
Stâncăriile şi grohotişurile din P.N.C.B.-H. au o mare importanţă pentru
conservarea biodiversităţii fiind incluse ca tip de habitate în Anexa I a Directivei
Habitate a Consiliului Europei - 8120 - Grohotiş calcaros si de şisturi calcaroase
ale etajelor muntoase până la cele alpine - Thlaspietea rotundifolii, 8210 - Versanţi
stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase.
Lacul Roşu, cel mai important habitat de apă dulce din parc, este într-o stare
de degradare accentuată, fiind ameninţat de poluare cu ape uzate menajere, din
90
cauza infrastructurii deficitare a staţiunii Lacu Roşu. Este un pericol real şi

colmatarea accentuată a lacului, barajele de retenţie fiind pline cu aluviuni, rolul
lor de retenţie fiind minim.
Cursul cel mai important de apă - Pârâul Bicaz - este poluat puternic cu ape
uzate din staţiunea Lacu Roşu. Celelalte pârâuri din punct de vedere al calităţii apei
sunt într-o stare bună, biodiversitatea nefiind ameninţată în mod vizibil de poluarea
apei.
Biodiversitatea este bogată având în vedere situarea masivului în zona
temperat-continentală a Europei.
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş este renumit în mod special pentru
diversitatea sa floristică, din totalul de 1147 specii identificate până acum, 114
fiind incluse în “Lista Roşie a Plantelor Superioare din România” ca specii rare,
endemice, vulnerabile sau periclitate. Se remarcă prezenţa unui număr de 128 de
specii endemice dintre care două endemisme locale cele mai importante fiind
cosacii bicăjeni - Astragalus pseudopurpureus şi păiuşul -Festuca gautieri ssp.
lutea. Cele mai mari aglomerări de flora endemică se întâlnesc în zona pajiştilor
alpine, grohotişurilor şi stâncăriilor calcaroase. De asemenea fâneţele de la baza
masivului adăpostesc populaţii bogate de specii protejate.
Speciile 1902 - Cypripedium calceolus - Papucul doamnei, Blabornic şi 4097
- Iris aphylla ssp. hungarica - Iris fiind listate în Anexa I a Directivei Habitate -
stau la baza declarării P.N.C.B.-H. ca sit Natura 2000.
Fauna este bogată dar încă insuficient cunoscută. Se remarcă prezenţa a 25
de specii de nevertebrate noi pentru fauna României, 93 de specii noi pentru fauna
Parcului Naţional, din care 2 specii noi pentru ştiinţă: Gastraucistrus carpathicus
şi Gastraucistrus grahami endemice.
Din cele aprox. 80 de specii de păsări identificate până în prezent, sunt
caracteristice şi importante în special speciile caracteristice zonelor stâncoase din
parc. - fluturaşul de stâncă – Tichodroma muraria s.a-. S-a înregistrat un număr
91
extrem de mic de exemplare de acvilă de munte Aquila chrysaetos, specia probabil

nu mai cuibăreşte în parc.
În parc s-au înregistrat 9 specii de lilieci, numărul lor posibil să fie mai mare
deoarece există un număr relativ mare de grote şi bârloage explorate sumar sau
deloc, pe teritoriul parcului. Aceştia au un rol ecologic important. Prezenţa unor
specii vulnerabile la nivel mondial impune stabilirea unor măsuri adecvate de
protejare a lor.
P.N.C.B.-H. adăposteşte efective bogate de erbivore mari, şi se suprapune
parţial pe habitatele speciilor de carnivore mari -lup, urs, râs- Masivul Hăşmaş
fiind unul dintre cele mai importante locuri de iernat pentru urşi, din România.
3.1.3.Evaluarea peisajului
Peisajul specific P.N.C.B. - H rezultat din interacţiunea factorilor fizici,
biologici şi antropici, se află în prezent într-o bună stare de conservare. Peisajul pe
alocuri este însă alterat în unele zone de rezultatele activităţilor antropice:
activităţile de comerţ ambulant cu tarabe în Cheile Bicazului, depozitările
necontrolate de deşeuri menajere în Staţiunea Lacu Roşu şi Cheile Bicazului,
construirea de noi clădiri care nu se încadrează în peisaj şi altele asemenea.
3.2. Ameninţări
3.2.1.Ameninţări datorate activităţilor antropice
a) Tăierile ilegale - tăierea şi furtul de masă lemnoasă - în fondul forestier, au fost
observate până acum în jurul staţiunii Lacu Roşu, în Cheile Bicazului dar în special
în zona Ghilcoş - proprietăţile private ale persoanelor fizice. Tăierile ilegale
executate de către proprietarii de pădure în proprietăţile lor - lipsa studiilor de
amenajare. Se presupune că această practică se va intensifica după retrocedarea
integrală a pădurilor din parc foştilor proprietari, dacă nu se vor încheia contracte
de pază cu structuri silvice.
92
b)Păşunatul şi activităţile asociate acestuia constituie o ameninţare însă nu foarte

mare. Deşi în aceste zone păşunatul a constituit o îndeletnicire străveche, păşunile
au fost menţinute într-o stare de conservare destul de bună de-a lungul timpului. În
general păşunile din interiorul parcului nu sunt suprapăşunate, principalele
ameninţări fiind numărul mare de câini fără jujee, precum şi păşunatul ilegal în
fond forestier. În cursul anului 2007 s-a demonstrat că din cauza conditiilor meteo
nefavorabile – secetă - cantitatea de furaje fiind mai redusă, ciobanii din zona
Hăşmaşului Mare păşunează cu turmele pe creasta Hăşmaşului, degradând în acest
fel habitate şi specii prioritare pentru conservare. 6170 - Pajişti calcifile alpine şi
subalpine; 6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii; 6510 - Pajişti de altitudine
joasă - Alopecurus pratensis - Sanguisorba officinalis.
Alte ameninţări datorate păşunatului:
i) ca urmare a lipsei de supraveghere şi a indiferenţei, vitele pătrund în pădure
şi chiar pe stâncării distrugând speciile endemice, concurând pentru hrană cu
speciile sălbatice, disturbând activitatea faunei sălbatice, acest lucru fiind
frecvent dinspre Poiana Albă spre vârful Hăşmaşului Mare şi dinspre Tarcău
spre Hăşmaşul Mic.
ii) tăierile ilegale, de amploare mică în jurul Poienii Albe făcute de către
ciobani, în scopul alimentării cu lemn de foc;
iii) câinii de la stâne, aflaţi într-un număr mare, precum şi lipsa jujeelor
constituie o ameninţare pentru fauna sălbatică, în special pentru mamifere de
talie mică şi iezii de capră neagră şi căpriori;
iv) târlirea necorespunzătoare.
c)Braconajul: este în ascensiune şi periclitează mai ales populaţia de capre negre,
şi aşa fragilă, favorizată de lacunele legislative privind gestionarea faunei sălbatice
din parcurile naţionale - Cheile Bicazului, Hăşmaşul Negru, Hăşmaşul Mare,
Ocsem, Tarcău.
93
d)Vânătoarea: conform Legii 406/2005 nu ar trebui să existe fonduri de vânătoare

pe suprafaţa parcului, însă acestea încă nu au fost excluse şi există presiunea
asupra speciilor de interes cinegetic în interiorul şi din exteriorul parcului - capra
neagră, cerb, căprior, urs.
e)Pescuitul: pe pâraiele din interiorul parcului se practica pescuitul până la
înfiinţarea Administraţiei Parcului însă odată cu realizarea propunerii de
Regulament a Parcului acesta a fost interzis în zona de protecţie integrală, deci
inclusiv pe Lacul Roşu. Se practica un pescuit haotic în mare parte fără autorizaţie
- braconaj - iar lângă Lacul Roşu această activitate necontrolată genera o pluare cu
diverse deşeuri având în vedere că accesul pe drumurile limitrofe lacului - D.A.F.
Suhard - era permis cu autovehicole.
În Lacul Roşu au fost introduse legal sau ilegal diverse specii de peşti fără a
se face un studiu în prealabil şi astfel au fost afectate populaţiile existente.
Actualmente accesul pe drumurile limitrofe este restricţionat circulaţiei
publice cu autovehicule şi pescuitul este interzis prin Regulamentul Parcului cel
puţin până la noi reglementări ce vor rezuta din studii asupra stării florei şi faunei
şi asupra gradului de poluare al Lacului Roşu.
Referitor la controlul asupra respectării legislaţiei de pescuit pe pâraiele din
zona de conservare specială, inclusiv Lacul Roşu , acesta ar trebui să fie asigurat
de către gestionarii fondurilor piscicole, însă acest lucru este slab sau deloc realizat
existând o permanentă ameninţare asupra faunei piscicole.
f)Turismul haotic, de masă constituie de asemenea una din ameninţările
importante mai ales în zona Staţiunii Lacu Roşu , Cheilor Bicazului şi Hăşmaşului
Mare - Piatra Singuratică .
Ameninţări datorate turismului haotic, de masă:
i) practicarea sporturilor cu motor - maşini şi motociclete de teren - şi simpla
deplasare cu aceste mijloace în afara drumurilor publice, prezintă un deranj
major pentru faună, distrugând vegetaţia şi stratul superficial de sol.
94
Practicarea acestor sporturi este frecventă pe timp de vară în zona de protecţie

integrală - în jurul Staţiunii Lacu Roşu, Cheile Bicazului, Hăşmaşul Mare,
Piatra Unică, Öcsém, Tarcău;
ii) cantităţi mari de deşeuri menajere şi chiar toxice lăsate de turişti în parc, duc
la poluarea solului, apei şi la poluarea estetică - Lacu Roşu, Cheile Bicazului,
traseurile turistice spre Piatra Unică;
iii) eventuala creştere necontrolată a numărului de vizitatori poate duce la
dereglarea ecosistemelor naturale, eroziunea traseelor turistice, creşterea
cantităţilor de deşeuri;
iv) circulaţia turiştilor pe trasee nemarcate şi în zone nepermise cauzează
deteriorarea unor habitate fragile – grohotişuri. De asemenea apare eroziunea
de-a lungul unor trasee turistice - Suhardul Mic, Piatra Unică, Hăşmaşul Mare
şi Ghilcoş - datorită folosirii excesive;
v) camparea şi crearea de vetre de foc în locuri neamenajate - în jurul Lacului
Roşu, Suhardul Mic, Hăşmaşul Mare şi în zona Pietrei Singuratice;
vi) deşeurile de la cabanele turistice poluează apele. În prezent acest fenomen este
accentuat în zona de aval a Lacului Roşu.
vii) circulaţia turiştilor în zone nepermise, zgomotele produse de aceştia
deranjează animalele sălbatice, în special în sezonul de împerechere -fenomen
observat mai ales în cazul caprelor negre în Cheile Bicazului, Suhardul Mic,
Hăşmaşul Mare, Piatra Unică, Ocsem, Tarcău;
viii) traseele de alpinism amplasate necorespunzător deranjează păsările care
cuibăresc în zonele stâncoase şi afectează flora din aceste zone.
g)Culegerea sau distrugerea deliberată a unor specii din flora şi fauna
spontană, culegere şi comercializare de floare de colţ - Leontopodium alpinum în
Cheile Bicazului, precum şi culegerea de specii de floră ocrotite pe/şi în jurul
Suhardului Mic, specia papucul doamnei - Cypripedium calceolus - specie
95
prioritară, menţionată în Anexa nr.II a Directivei Habitate a Consiliului Europei,

fiind periclitată din cauza acestei practici.
Alte ameninţări importante:
a) traficul de tonaj mare prin Lacu Roşu şi Cheile Bicazului : poluarea aerului,
în special în zona Cheilor Bicazului datorită gazelor de eşapament, prafului şi
vibraţiilor produse de autovehiculele ce străbat zona dar în special de cele de tonaj
mare al căror trafic a cunoscut o însemnată creştere după darea în folosinţă a
tunelului nou de la intrarea în chei, flora, fauna, siguranţa turiştilor şi peisajul fiind
grav ameninţate aici;
b) construcţiile şi activităţile comerciale ilegale din zona de extravilan a
Parcului: în special chioşcurile - tarabele - din Cheile Bicazului amplasate în zona
de protecţie integrală , în zona de siguranţă a drumului - rampele de odihnă ,
parcările pentru autovehicule , acostament şi chiar pe carosabil - şi pe alocuri
suspendate deasupra pârâului Bicaz sau chiar cocoţate pe stâncile din chei. Aceste
activităţi poluează serios Cheile Bicazului prin : generarea unor importante
cantităţi de deşeuri ce nu sunt adunate şi evacuate sistematic de către comercianţi şi
autorităţile locale responsabile - Autoritate a administraţiei publice locale din
Comuna Bicaz-Chei, generarea comerţului ilegal de floră ocrotită - floare de colţ -
şi altele asemenea
c) realizarea construcţiilor ilegale sau nerespectarea autorizaţiilor de
construcţie în Staţiunea Lacul Roşu: nu se respectă o linie arhitecturală specifică
zonei - staţiunii - şi există o tendinţa din ce în ce mai mare a instalării noilor
proiecte cât mai aproape de malul Lacului Roşu;
d) lipsa infrastructurii necesară evacuării şi epurării apelor uzate în Staţiunea
Lacu Roşu - lipsa unui sistem de canalizare - duce la poluarea în primul rând a
pâraielor şi Lacului Roşu aflate în zona de protecţie integrală şi a apelor subterane.
Aceasta în contextul unei cereri din ce în ce mai mare pentru realizarea de noi
96
construcţii şi extindere a facilităţilor turistice existente duce la agravarea

fenomenului de poluare;
e) lipsa unui sistem de alimentare cu apă potabilă corespunzător pentru
locuinţele şi facilităţile turistice din Staţiunea Lacu Roşu duce la diverse soluţii de
captare a izvoarelor din zona de protecţie integrală şi Lacul Roşu.
3.2.2.Ameninţări naturale
a) Torenţialitatea;
b) Colmatarea Lacului Roşu – lac natural: cele două baraje de retenţie construite
pe Pr. Oii şi Pr. Roşu - Bicaz - sunt colmatate în procent de 100 % şi respectiv 80
%, acest lucru coroborat cu suprafeţele mari dezgolite de pădure din bazinul
Pârâului Oii în urma doborâturilor şi rupturilor de vânt produse în anii 1995-2000
şi aplicarea tehnologiilor de exploatare ale pădurilor neadecvate din amonte duce la
o colmatare rapidă a lacului.
c) Dislocarea stâncilor de calcare din zona Cheilor Bicazului poate duce la
antrenarea unor cantităţi însemnate de sol cu tot cu arboret, fapt ce se produce
aproape anual - exemplu: dislocarea unei mari părţi din Piatra Mariei care a distrus
cca. 0.5 ha de pădure şi a barat o importantă cale de acces a localnicilor din Trei
Fântâni spre Cheile Bicazului şi implicit spre zona Bicazului - Moldova.
d) Producerea doborâturilor şi rupturilor de vânt şi zăpadă mai ales în
arboretele pure de molid. Este o ameninţare naturală permanentă în arboretele pure
de molid, mai ales în bazinul pârâului Oii, zona Bălanului şi mai puţin în zona
Lacului Roşu. Soluţii corespunzătoare de reducere a producerii doborâturilor de
vânt ar fi: adaptarea tehnologiilor şi schemelor tehnologice de exploatare forestieră
astfel încât să se excludă realizarea de noi drumuri de tractor şi forestiere,
promovarea tratamentelor cu regenerare naturală.
e) Modificarea climatului;
97
3.3. Evaluarea conservării moştenirii culturale

Un element caracteristic pentru P.N.C.B.-H. este faptul că se întinde pe 2
judeţe, Harghita şi Neamţ, în trecut incluse în două regiuni istorice ale României,
care au suferit influenţe diferite, Moldova şi Transilvania. Din acest motiv este
interesant de văzut cum cele două culturi au evoluat în condiţii de mediu
asemănătoare. Satele risipite şi izolate de la poalele masivului se integrează bine în
toate aceste elemente naturale, creând o atmosferă de libertate şi spaţiu.
Prelungirea mediului natural în modul de construcţie a caselor, apariţia unor
elemente asemănătoare cum ar fi lemnul şi piatra, forma acoperişurilor creează
impresia de contopire între natural şi uman. Un element important în evoluţia
nivelului de trai în satele din Moldova a fost imposibilitatea aplicării colectivizării
în agricultură, fapt care a permis oamenilor să îşi genereze şi să îşi păstreze
veniturile obţinute în urma acestei activităţi. De asemenea, nici păşunatul nu a fost
afectat în perioada comunistă. Parte din aceste venituri se regăsesc în dezvoltarea
actuală a infrastructurii, care a permis o creştere rapidă a turismului rural.
Industrializarea în Gheorgheni şi în Bălan a dus la crearea de locuri de
muncă şi de venituri pentru populaţia locală, dar în ultimii 10 ani datorită prăbuşirii
industriei locale, nivelul de trai a scăzut odată cu creşterea şomajului.
Colectivizarea asociată industrializării nu a permis dezvoltarea unei infrastructuri
care să fie folosită în prezent pentru turism.
Un alt factor care a contribuit la menţinerea acestor tradiţii a fost faptul că
pentru o lungă perioadă, majoritatea tinerilor părăseau aceste zone, pentru a se
muta în alte localităţi cu condiţii mai uşoare de trai, acest fenomen afectând în
special satele mici şi greu accesibile. În ultimul timp însă, se poate vedea o
încetinire a acestui proces, datorită lipsei de locuri de muncă în zonele
înconjurătoare.
Oamenii din zonă trebuie conştientizaţi de valorile care există aici, precum şi
de interesul pentru modul în care sunt păstrate tradiţiile şi valorile locale, pentru că
98
tocmai acestea pot fi folosite pentru îmbunătăţirea condiţiilor lor de viaţă, situaţie
în care activităţile legate de pădure se pot reduce la nivelul conservării
biodiversităţii.
Punctele de atracţie ale turiştilor în zonă trebuie să fie atât tradiţiile locale,
cât şi frumuseţea şi bogăţia naturală a arealului, iar veniturile provenite din
practicarea ecoturismului trebuie să rămână în cadrul comunităţilor locale pentru a
duce atât la creşterea nivelului de trai cât şi la un interes sporit pentru păstrarea
valorilor naturale şi respectarea şi conservarea tradiţiilor.
O altă activitate care însoţeşte ecoturismul este comercializarea de produse
locale tradiţionale şi de artizanat, pentru care, odată cu apariţia turiştilor în zonă, se
crează o piaţă de desfacere.
3.4. Evaluarea pentru utilizarea terenurilor şi a resurselor naturale

Principalele tipuri de folosire a resurselor din arealul Parcului Naţional
Cheile Bicazului - Hăşmaş sunt:
a) suprafeţele din vecinătatea parcului, adecvate cultivării din jurul gospodăriilor
ţărăneşti, pe care se practică o agricultură la scară redusă, proprietarii particulari
fiind beneficiarii recoltelor obţinute de pe aceste terenuri;
b) fâneţele, sunt folosite pentru producerea de furaje uscate necesare hrănirii
animalelor pe timpul iernii, beneficiarii fiind tot proprietarii particulari;
c) păşunile, aparţin composesoratelor, administraţiilor publice locale şi
localnicilor aceştia folosindu-le pe timpul verii pentru păşunatul animalelor proprii;
d) păşunile împădurite, aparţin composesoratelor, administraţiilor publice locale şi
localnicilor marea parte din acestea fiind în zona de protecţie integrală a parcului;
e) pădurile particulare ale persoanelor fizice, obţinute conform Legii 18/1991 se
află în mare parte în zona de protecţie integrală şi sunt în procent de cca. 80 %
defrişate legal sau ilegal. Pădurile retrocedate conform Legii 1/2000 şi Legii
247/2005 se găsesc în procent de 48% în zona de dezvoltare durabilă iar 52 % zona
99
de protecţie integrală, pe acestea efectuându-se tăieri ilegale la scară redusă pentru

satisfacerea nevoilor locale de lemn însă nu conform unor studii de amenajare
pentru că acestea nu există.
f) pădurile composesorale sunt administrate de către ocoale silvice particulare şi
de Stat în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice în vigoare;
g) pădurile statului, administrate de Regia Naţionala a Pădurilor- Romsilva, sunt
gospodărite în concordanţă cu prevederile amenajamentelor silvice în vigoare.
h) produsele nelemnoase ale pădurii - fructe de pădure, plante medicinale, muşchi,
ciuperci - sunt bine reprezentate pe raza parcului. În zona de protecţie integrală a
P.N.C.B.-H. recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale este
permisă numai de către persoanele fizice şi juridice care deţin terenuri în interiorul
parcului sau de comunităţile locale, cu aprobarea administraţiei parcului.
Localnicii care trăiesc în jurul parcului practică o agricultură la scară mică,
fără a epuiza resursele solului, folosesc îngrăşăminte organice pentru fertilizare,
păstoritul având legătură cu ciclurile vegetaţiei, târlirea şi transhumanţa
contribuind la menţinerea resurselor naturale, folosind resursele numai pentru
nevoile proprii, integrându-se mediului natural de care depinde viaţa lor. În ultimul
timp, datorită condiţiilor foarte grele de trai, se constată o schimbare a mentalităţii
populaţiei din zonă, care măreşte presiunea asupra utilizării resurselor naturale –
ciuperci - mai ales în zona oraşului Bălan.
Gospodărirea în regim silvic a pădurilor de pe suprafaţa Parcului, care a ţinut
cont şi de valoarea ecologică deosebită şi de biodiversitatea ridicată din zonă, a
fost poate singura acţiune reală de protecţie realizată în trecut şi care a dus la
existenţa unor însemnate suprafeţe de păduri naturale. Amenajamentele silvice
elaborate în trecut au ţinut cont de valoarea biodiversităţii existente în această zonă
şi au inclus majoritatea arboretelor în grupa I funcţională, şi au exclus unele
arborete de la tăieri, şi respectiv au prevăzut executarea doar de lucrări de
conservare, ceea ce a condus la o mai bună conservare a biodiversităţii.
100
În urma retrocedării pădurilor către foştii proprietari şi în cazul nerespectării

regimului silvic de către aceştia, se produce o exploatare iraţională a acestor
păduri, cu efecte negative asupra biodiversităţii, solului şi a peisajului.
Fondurile de vânătoare de pe cuprinsul Parcului sunt administrate de către
asociaţii de vânătoare şi R.N.P.- Romsilva prin ocoalele silvice din subordinea
acesteia, paza acestor fonduri fiind asigurată de către pădurari şi maiştri de
vănătoare.
Păşunatul şi cositul sunt activităţi tradiţionale şi sunt făcute în mod raţional
nedeteriorând mediul natural, având în vedere că o parte a mediului natural a
evoluat sub influenţa acestora de-a lungul anilor. Interzicerea în mod brusc a
acestor activităţi poate duce la modificări ale peisajului şi la scăderea varietăţilor
de specii.
Vărăritul - obţinerea varului - este o activitate tradiţională practicată de
către comunităţile locale este de asemenea o activitate tradiţională în zonă, dar
aceasta este strict legată de exploatarea pietrei din cariera de la Bicaz-Chei din
afara parcului - S.C. Carpatcement S.A. - şi în special localnicii din: com. Bicaz-
Chei, com. Dămuc, satul Bicăjel şi Trei Fântâni, limitrofe parcului.
Pentru a reduce practicarea acestor activităţi în parc, trebuie găsite surse
alternative generatoare de venituri, care sa ducă la scăderea presiunii asupra
resurselor naturale. Una din aceste resurse o reprezintă practicarea unui turism
ecologic - ecoturismul .
Zona de intravilan - Staţiunea Lacu Roşu - este precară din punct de vedere
al infrastructurii, neexistând o aprovizionare cu apă curentă şi un sistem de
canalizare pentru localnici şi facilităţile turistice, acest lucru având un impact
negativ aspra mediului, în special asupra Lacului Roşu şi pârâului Bicaz. Există
tendinţa de a se construi în imediata vecinătate a Lacului Roşu fapt care va genera
un impact negativ direct şi indirect asupra lacului şi asupra peisajului din zonă.
Lipsa unui loc special amenajat pentru campare implică folosirea terenului din
101
jurul lacului în acest scop de către turişti fapt care duce de asemenea la poluarea
zonei.
Zona de extravilan din Cheile Bicazului în lungul drumului naţional -
D.N.12C - este folosită mai ales în zonele de parcare şi siguranţă ale drumului de
către comercianţii ambulanţi cu chioşcuri - tarabe - iar traficul auto a cunoscut o
intensificare mai ales cel de tonaj mare în urma construirii unui tunel cu două benzi
la intrarea în chei. Aceste două activităţi mult intensificate în ultima perioadă au un
impact negativ asupra biodiversităţii din Cheile Bicazului şi asupra siguranţei
turiştilor din zonă.
3.5. Evaluarea potenţialului turistic şi de recreere

Cheile Bicazului şi Lacu Roşu, constituie o atracţie turistică majoră în
România, iar valoarea lor va creşte probabil în viitor, atât pe plan naţional cât şi
internaţional. Obiectivele de interes turistic sunt grupate în două categorii; peisajul
şi recreerea.
Peisajul: Cheile Bicazului, Lacu Roşu, Masivele Suhardul Mare, Mic, Licaş,
Piatra Altarului, Ghilcoş, creasta calcaroasă a Masivului Hăşmaş - Hăşmaşul Mare
- Piatra Singuratică – Őcsém - Tarcău, Cheile Bicăjelului, Cheile Şugăului, Cheile
Lapoşului, Cheile Cupaşului, Cheile Duruitoare, Cheile La Beghet, Păşunea
Mieilor de sub Hăşmaşul Mare, fâneţele Ghilcoşului, Dosul Poienii.
Recreerea: drumeţie - pe traseele existente şi întreţinute conform Anexei
nr.XV, alpinism - există diverse trasee de alpinism şi escaladă, de diferite grade de
dificultate conform Anexei nr.XVIII., fotografiere - vânătoare de poze, turism
specializat pe domenii -geologie, speologie, botanică, ornitologie, faună, ciclism
montan şi altele asemenea, schi fond, schi alpin şi de tură, campare - Lacu Roşu,
închirieri de camere în gospodării, case de vacanţă din interiorul şi limitrofe
parcului - Bicăjel – Trei Fântâni.
Evaluarea facilităţilor existente:
102
a) drumuri publice şi forestiere ce permit accesul în Parc;

b) cabane turistice şi ale R.N.P.-Romsilva accesibile pe drum auto şi poteci;
c) pensiuni în staţiunea Lacu Roşu şi zona adiacentă parcului;
d) refugiul – cabana - din zona Piatra Singuratică;
e) zone care deocamdată nu oferă anumite utilităţi;
f) reţeaua traseelor turistice marcate este bine reprezentată în parc,traseele au
grade de dificultate diferite, fiind accesibile tuturor.
Efecte ale activităţilor antropice:

a) asupra peisajului
Activitate Efecte Sens
Eroziune, distrugerea stratului ierbos,
Drumeţie deranjarea zonei, gunoi pe trasee, lipsa de Negativ
informare, posibile accidente, nerespectarea
traseelor marcate
Alpinism Eroziune, deranjarea zonei, gunoi pe trasee,
pagube fizice - înfigerea pitoanelor - şi Negativ
distrugerea vegetaţie instalată în colţurile de
stâncă
Vizitarea peşterilor Gunoaie, deranjarea populaţiilor de lilieci,
poluarea cu lumina, distrugerea şi furtul Negativ
concreţiunilor speologice.
Campare Gunoaie, zgomot, lipsa WC duce la poluare, Negativ
compactarea solului,
Picnic Fum, pericol de foc, gunoaie, zgomot, lipsa Negativ
WC duce la poluare, compactarea solului,
Închirieri, camere în Oportunităţi de creare de infrastructură Pozitiv
gospodării, case de suplimentară
vacanţă din interiorul Baza de impozitare se măreşte Pozitiv
şi limitrof parcului Crearea de oportunităţi de finanţare Pozitiv
- Bicăjel – Trei suplimentare
Fântâni Creşterea presiunii pe infrastructura existentă - Negativ
apa, electricitate, drum, lipsa canalizării
accentuează poluarea în adâncime. Apar case
cu arhitectură diferită de cea locală,
tradiţională.
Fotografierea Sursa de venit şi creşterea conştientizării Pozitiv
103
Turism specializat Sursa de venit şi creşterea conştientizării Pozitiv

Turism cu mijloace Eroziune, distrugerea păturii erbacee, Negativ
motorizate deranjarea zonei, gunoi pe trasee, posibile
accidente, nerespectarea traseelor marcate
b) în relaţia dintre vizitatori şi populaţia locală

Asupra… Efecte Sens
Populaţiei Creşterea veniturilor şi implicit a bazei de impozitare Pozitiv
locale Mărirea nivelului de cunoaştere şi creşterea Pozitiv
conştientizării
Pierderea unor obiceiuri Negativ
Îmbunătăţirea modului de viaţă Pozitiv
Păstrarea populaţiei tinere care va rămâne în sate într-o Pozitiv
proporţie mai mare
Creşterea conştientizării şi responsabilităţii Pozitiv
Presiune mai mare asupra facilitaţilor existente Negativ
deşeuri, drumuri, furnizare de apă, lipsa canalizării va
deveni o problemă foarte mare
Vizitatorilor Impune conştientizarea, vizitatorii sunt mai educaţi Pozitiv
Descoperă tradiţiile locului Pozitiv
Se relaxează, fac exerciţii fizice Pozitiv
Efectele negative ale activităţilor menţionate în tabelul de mai sus prezintă

un impact asupra peisajului şi biodiversităţii.
Biodiversitatea este afectată de către turiştii însoţiţi de animalele de
companie – câini - care pot deranja şi liniştea faunei sălbatice.
P.N.C.B.-H. are un mare potenţial turistic, dar dacă dezvoltarea turismului în
parc se va face necontrolat şi haotic, fără a ţine cont de valorile existente, există
pericolul ca acestea să fie afectate în mod ireversibil.
Pentru protejarea anumitor zone este posibilă închiderea accesului public,
dacă monitoringul relevă că zona poate fi deranjată radical prin turismul din zona
respectivă.
104
3.6. Evaluare pentru educaţie şi conştientizare

Populaţia locală nu are încă o imagine clară asupra activităţilor şi scopurilor
parcului, şi confundă de asemenea obiectivele acestuia cu cele ale altor proiecte ce
se desfăşoară în zonă. Se poate menţiona că nivelul de conştientizare este mai
ridicat în cadrul şcolilor şi liceelor din localităţile din zonă. Numai o parte din
vizitatori au cunoştinţe despre existenţa parcului şi obiectivele sale.
Caracteristicile zonei:
a) există şcoli de nivele diferite în toate localităţile;
b) există un contact nemijlocit al comunităţilor cu parcul, prin activităţile lor mai
mult sau mai puţin tradiţionale, precum: creşterea vitelor şi păşunatul,
activităţi meşteşugăreşti, şi altele asemenea,ce pot sau nu să afecteze mediul
înconjurător - de exemplu suprapăşunatul;
c) există O.N.G.-uri cu activităţi educative, de conştientizare, de refacere şi
marcare a traseelor turistice - Naturland, Sângele Voinicului, Amoeba;
Beneficii ale conştientizării:
a) în populaţia locală se pot identifica persoane/ organizaţii/ finanţatori care vor
să devină catalizatorii/ susţinătorii de transmitere a informaţiei dinspre şi
înspre parc, către populaţia locală şi vizitatori, şi altele asemenea;
b) comportamentul civilizat contribuie la reducerea impactului asupra
P.N.C.B.-H şi a mediului în general;
c) educaţia ecologică a copiilor are un efect social educativ mai larg asupra
familiei şi comunităţii;
Beneficiile conştientizării sunt: promovarea utilizării durabile a resurselor,
conservarea biodiversităţii, creşterea numărului de turişti în zonă, fiecare cu mai
multe cunoştinţe despre valorile existente în zonă - se transformă în „ ambasadori”
ai parcului.
Pentru programele de conştientizare trebuiesc avute în vedere următoarele
grupuri ţintă:
105
a) populaţie: proprietari de terenuri, crescători de animale, stăpâni de munte;

b) copii - elevi;
c) profesori;
d) vizitatori;
e) administraţiile publice locale;
f) mass-media;
g) agenţi economici;
h) sponsori;
i) O.N.G.-uri;
j) organizaţii regionale, naţionale;
k) preoţi, grupuri religioase.
Pentru realizarea conştientizării în funcţie de grupurile ţintă trebuie folosite
următoarele mesaje cheie:
a) păstrarea unicităţii peisajului;
b) nevoia conservării şi protejării biodiversităţii;
c) dezvoltare durabilă a zonei;
d) implicarea comunităţilor în activităţile parcului;
e) transmiterea imaginii parcului.
În viitor cercetările trebuie să includă un inventar complet, multisezonal al
numărului de turişti în zonă. O serie de date multianuale vor permite administraţiei
parcului să urmărească tendinţele turismului şi impacturile - pozitive sau negative -
în zonă. Un astfel de studiu socio-economic la nivel de sate este necesar.
Rezultatele unui astfel de studiu vor ajuta parcul să implementeze unele
programe de granturi mici, ce vor putea să ajute satele din vecinătatea P.N.C.B.-H.
Este nevoie să includă ocuparea forţei de muncă, sursele şi nivelul de venituri, date
demografice referitoare la mărimea familiei, profilele pe vârste, nivele de folosire
ale resurselor naturale, numărul de animale domestice, ce produse se produc în
zonă, meşteşuguri practicate, oportunităţi de afaceri, surse de finanţare - familiare,
106
credite şi altele asemenea - şi nivelul de asistenţă socială sau alte moduri de

implicare ale unor agenţii guvernamentale.
3.7. Situaţia actuală a managementului parcului
Înfiinţată în anul 2004 Administraţia Parcului Naţional Cheile Bicazului -

Hăşmaş a fost completată treptat cu personal conform contractului încheiat între
M.M.G.A. şi R.N.P.-Romsilva şi astfel problemele specifice au fost abordate
gradual punându-se acent în special pe conştientizare publică, educaţie ecologică şi
pază în colaborare cu factorii implicaţi din zonă - Ocoale Silvice, jandarmi.
Sarcinile ce au revenit Administraţiei au fost îndeplinite în mare însă problemele
legate de inventarierea patrimoniului natural, dotarea cu echipamente specifice de
teren, pentru efectuarea de observaţii şi măsurători, chiar şi cele necesare pentru
asigurarea pazei nu vor fi rezolvate decât în timp prin obţinerea unor fonduri
corespunzătoare. Dotarea existentă constă într-una suficientă pentru desfăşurarea
activităţilor minime necesare iar totodată, dat fiind caracterul de noutate al
activităţilor specifice, pentru România, personalul Administraţiei Parcului trebuie
să-şi dezvolte în continuare aptitudinile necesare ducerii la bun sfârşit a
activităţilor. În ceea ce priveşte personalul de teren, se simte lipsa unor angajaţi
care să se ocupe în special de problemele specifice parcului, să acopere zona
subalpină din Hăşmaş până în Tarcău şi să ofere servicii de ghid turiştilor care
vizitează mai ales zona Lacului Roşu şi a Cheilor Bicazului. Scopurile şi acţiunile
parcului trebuie materializate cât mai repede într-un plan de management care să
fie aprobat şi legalizat, însoţit de un regulament de aplicare şi care să se desfăşoare
într-o zonă cu limite precise şi legal constituite, iar promovarea acestor acţiuni
trebuie făcută odată cu promovarea imaginii parcului.
Administraţia beneficiază de studii efectuate anterior în Hăşmaş de
cercetători în diverse domenii, dar informaţia conţinută trebuie structurată pentru a
putea fi folosită cât mai eficient. Cea mai mare parte a pădurilor din parc a fost şi
107
este strict protejată prin amenajamentele forestiere, restul pădurilor sunt încă bine
gospodărite în regim silvic de către actualii administratori. Pe lângă infrastructura
existentă - trasee turistice, trasee de alpinism - există şi infrastructura proprie a
R.N.P. - în special drumuri forestiere, cabane. Administraţia beneficiază de
suportul O.N.G.-urilor cu specific de mediu care acţionează în zonă, de cel al
instituţiilor descentralizate ale statului din domeniul protecţiei mediului, precum şi
de cel al autorităţilor locale şi judeţene.
Restituirea pădurilor de pe suprafaţa parcului către foştii proprietari va duce
la pericolul degradării acestora, dacă nu vor fi gospodărite în regim silvic - avem
aici experienţa tristă a pădurilor retrocedate cu Legea nr.18/1991 din Trei Fântâni
şi Lapoş din parc şi pr. Oii limitrof Parcului, păduri în mare parte defrişate ilegal.
Se impune de urgenţă luarea de măsuri pentru determinarea proprietarilor de
pădure persoane fizice de a încheia cel puţin contracte de pază şi/sau de
administrare cu o structură silvică specializată - Ocol Silvic.
Prin înfiinţarea administraţiei parcului, şi prin promovarea obiectivelor
acesteia pe plan local , naţional dar mai ales pe plan internaţional, în viitor se speră
că beneficiile obţinute în special de pe urma ecoturismului să ducă la o
îmbunătăţire a situaţiei economice a populaţiei din zonă, la păstrarea tradiţiilor şi a
obiceiurilor, precum şi la păstrarea unui nivel durabil al exploatării resurselor
naturale din parc.
108
Capitolul 4. Măsuri de management pentru speciile şi habitatele de

interes comunitar din P.N.C.B.-H., listate în directivele 79/409/EEC ŞI
92/43/EEC
4.1.Măsuri de management pentru speciile de interes comunitar -
conform cu Ordinul nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind „instituirea

regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene natura 2000 în România”şi Hotărârea nr.
1284 din 24 octombrie 2007 privind „declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene natura 2000 în
românia”.
Măsurile de management legale pentru habitatele şi speciile din parcuri
naţionale în general corespund cerinţelor de management ale reţelei Natura 2000,
în ceea ce priveşte gradul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes
comunitar.
În P.N.C.B.-H. se vor îndeplini următoarele obiective în următorii 5 ani
pentru atingerea unui grad de conservare corespunzătoare a habitatelor şi a
speciilor de interes comunitar:
a) identificarea pe teren a habitatelor listate în O.M. 1964/13.12.2007,
modificată prin Ordinul 2387/2011 al MMP şi cartarea acestor habitate
b) cartarea speciilor listate în O.M. 1964/13.12.2007, modificată prin
Ordinul 2387/2011 al MMP şi în Hotărârea nr.1284/24.10.2007, modificată prin
H.G. 971/2011, realizarea hărţilor de distribuţie punctiforme, evaluarea efectivelor
populaţionale şi elaborarea unui sistem de monitoring al populaţiilor.
Măsuri de management complementare pentru specii:
a) taxonii Cypripedium calceolus şi Iris aphylla ssp. hungarica necesită o atenţie
sporită în perioada de înflorire, prin restricţionarea turismului pe traseele care le
intersectează habitatul - zona Suhard şi altele asemenea. În vederea protejării
eficiente a acestori taxoni propunem:
109
i) creerea unor condiţii pentru facilitarea schimbului nestingherit de gene

dintre subpopulaţiile taxonilor- ţintă: restaurarea unor coridoare ecologice;
ii) evaluarea calităţii şi reprezentativităţii habitatului celor două specii;
iii) evaluarea viabilităţii populaţiilor şi creerea unor condiţii pentru mărirea
efectivului populaţional în cazul subpopulaţiilor reprezentate printr-un

număr redus de exemplare, sub limita populaţiei minime viabile;
iv) schimburi de experienţă şi informaţii cu alte arii naturale protejate din ţară şi
străinătate care găzduiesc aceşti doi taxoni, în vederea îmbunătăţirii

metodelor de management;
v) îngrădirea unor suprafeţe unde vegetează Papucul doamnei, în vederea
menţinerii condiţiilor de habitat din care face parte, având în vedere

intervalul relativ îngust de toleranţă al acesteia la variaţiile factorilor biotici
şi abiotici ai habitatului.
b) Pholidoptera transsylvanica beneficiează de pe urma măsurilor de conservare
privind fâneţele şi pajiştile montane. În habitatele respective păşunatul şi cositul
trebuie practicate în mod alternativ.
c) pentru conservarea speciilor de peşti Barbus meridionalis şi Cottus gobio se
vor respecta regulile din Planul de management si Regulamentul P.N.C.B.-H.
privind construcţiile si activităţile posibil poluatoare al apelor din parc;
d) pentru conservarea locurilor de înmulţire a speciilor de Bombina variegata,
Triturus cristatus şi Triturus montadoni se va menţine inchis drumul limitrof
lacului - D.A.F. Suhard - şi se vor respecta regulile din Planul de management şi
Regulamentul P.N.C.B.-H. privind construcţiile si activităţile posibil poluatoare al
apelor din parc. Sunt specii vulnerabile la nivel naţional, în anumite zone chiar
periclitate, în special datorită degradării şi distrugerii habitatelor acvatice de
reproducere şi a fragmentării habitatelor terestre adiacente. Menţinerea habitatelor
acvatice existente precum şi crearea de noi habitate acvatice acolo unde acestea au
110
fost distruse şi asigurarea de coridoare de dispersie va permite menţinerea unor

populaţii viabile.
e) pentru prădătorii mari - Ursus arctos, Lynx lynx şi Canis lupus - se va menţine
liniştea locurilor de înmulţire şi de iernat din parc - Ghilcoş, Suhardul Mare,
Cupaş, Lapoş, Bicăjel, Hăşmaşul Mare, Hăşmaşul Negru, Ecem. Fragmentarea
habitatelor datorată expansiunii infrastructurii şi dezvoltării activităţilor umane
reprezintă ameninţări pe termen mediu care pot fi reduse prin includerea în
planurile de dezvoltare a aspectelor legate de conectivitatea populaţiilor, în special
în zonele cheie. De asemenea, este esenţială implementarea unor metode
îmbunătăţite de estimare care să ia în considerare atât parametrii biologici cât şi
ecologia speciei iar activităţile de monitorizare să fie abordate integrat.
f) speciile Barbastella barbastellus şi Myotis blythii necesită ca adăpost arbori
bătrâni scorburoşi, măsura de conservare fiind păstrarea acestor arbori -lemnul
mort din păduri - în zonele unde se efectuează tăieri conform amenajamentelor
silvice. O măsură necesară fiind totodată controlarea activităţilor de alpinism
pentru a evita deranjul excesiv al habitatelor de pe carst care adăpostesc o mulţime
de peşteri fisuri şi crăpături, habitate caracteristice coloniilor de lilieci.
4.2.Măsuri de management pentru habitatele de interes comunitar din

P.N.C.B.-H.-ROSCI0027
Nr. Cod Denumire habitat Starea habitatului - Limite acceptabile

crt Natur Măsuri de management
a 2000
Extindere
1. 3150 Lacuri eutrofe
naturale cu Acest habitat este în extindere ca urmare a
vegetaţie tip proceselor de colmatare. Poate fi acceptată o
Magnopotamion reducere a suprafeţei habitatului cu maxim 5%.
sau Compoziţia speciilor
Hydrocharition Minim 50% din acoperirea generală să fie dată
de una dintre speciile edificatoare ale
Habitat de ape asociaţiilor vegetale.
111
stătătoare sau Să fie prezente minim 2 sau 3 dintre speciile

foarte lin cheie - dominante, atât natante cât şi submerse,
curgătoare cu în funcţie de tipul asociaţiei vegetale
depuneri de
material organic. Structura vegetaţiei
Valoare Majoritatea elementelor biogeografice sunt
conservativă cosmopolite, însă speciile rare trebuie
moderată. monitorizate. Evaluarea şi monitorizarea
diversităţii specifice a asociaţiilor vegetale
Este reprezentat în semnalarea şi monitorizarea apariţiei unor specii
părţile colmatate adventive.
ale Lacului Roşu. Caracteristici fizice
În urma colmatării, asociaţiile vegetale
evoluează în procesul de succesiune. Încetinirea
procesului de colmatare cu aluviuni şi
monitorizarea proceselor de succesiune,
evaluarea şi monitorizarea gradului de
eutrofizare a Lacului Roşu.
Condiţii chimice
Speciile sunt slab acid-neutrofile. Monitorizarea
modificărilor intervenite în chimismul apei.
Stoparea poluării cu ape menajere uzate şi sare.
Funcţia habitatului
Habitatul are funcţie estetică, îmbogăţeşte apele
în oxigen, constituie mediu de viaţă pentru
specii de animale.
Măsură de management:
a) menţinerea curăţeniei pe malului Lacului
Roşu;
b) interzicerea realizării de construcţii la mai
puţin de 50 de m de limita acestu habitat.
Extindere
2. 3220 Cursuri de apă
montane şi Este un habitat rar în cadrul parcului. Poate fi
vegetaţia erbacee acceptată o reducere a suprafeţei habitatului cu
de pe malurile maxim 5%.
acestora Compoziţia speciilor
Plante superioare >30%
Habitat format din
Minim 25% din acoperirea generală să fie dată
grupuri de plante
112
pioniere erbacee, de una dintre speciile edificatoare şi/sau

majoritatea caracteristice ale asociaţiilor vegetale.
elemente montane Să fie prezente minim 2 sau 3 dintre speciile
care colonizează cheie -dominante sau caracteristice- în funcţie
depozitele de de tipul asociaţiei vegetale.
pietriş ale
pâraielor din Acoperirea totală a speciei Veratrum album nu
etajele alpin şi trebuie să depăşească 5%.
subalpin. Structura vegetaţiei
Înălţimea vegetaţiei:10-25 cm, cu excepţia
Este prezent pe cenozelor edificate de Calamagrostis
toate pârâurile pseudophragmites unde înălţimea vegetaţiei este
montane de pe de 80-150 cm.
teritoriul parcului.
Caracteristici fizice
Substrat neacoperit cu vegetaţie: Până la 40% în
funcţie de tipul vegetaţiei.
Adâncime max: 10-15 cm - în special la
comunităţile cu Caltha laeta şi Chrysosplenium
alternifolium - primăvara, apoi scade nivelul
apei.
Adâncime min.: 0-2 cm.
Durata max. a perioadei de secetă: Maxim 3
luni.
Condiţii chimice
pH: între 4,3 şi 7.
Habitat pentru unele specii de nevertebrate,
amfibieni, peşti - Cottus gobio – cod 1163
Natura 2000
Habitatul este direct influenţat de debitele
râurilor care îşi au izvoarele la altitudini
ridicate, ceea ce determină scurgeri rapide ale
apelor şi debite mari spre vară. Izvoarele, mai
ales cele din subalpin, sunt uneori folosite
pentru adăparea animalelor, solurile şi vegetaţia
din jurul lor fiind astfel puternic răscolite.
Vegetaţia are un rol important în fixarea
solurilor.
113
Măsură de management: se impune interzicerea

păşunatului în jurul izvoarelor şi controlul
activităţilor turistice în sit-urile mai sensibile.
Habitatul este inclus in lista EUNIS level 2 şi
Convenţia de la Berna - 37.71. În reţeaua Natura
2000 din România există 24 de SCI-uri care
cuprind acest tip de habitat. Evitarea
exploatărilor forestiere în aceste zone - trasul
lemnelor pe firul pâraielor.
Cantitate
3. 3230 Vegetaţie
lemnoasă cu Este un habitat rar în cadrul parcului. Poate fi
Myricaria acceptată o reducere a suprafeţei habitatului cu
germanica de-a maxim 5%.
lungul cursurilor Compoziţia speciilor
de apă montane a) Acoperirea cu plante superioare >30-40%
b) Depinde de stadiul refacerii vegetaţiei
Comunităţi de
după inundaţii sau după retragerea apelor
plante lemnoase
pioniere, instalate c) Specii dominante
pe depozitele de d) Minim 50% din acoperirea generală să fie
pietriş bogate în dată de Myricaria germanica şi speciile
nămol fin ale de Salix sp.
cursurilor de apă
e) Specii caracteristice
din etajul montan.
f) Să fie prezente minim 2-3 specii cheie -
Este prezent pe dominante sau caracteristice
toate pârâurile g) Specii nedorite
montane de pe h) Acoperirea totală a unor specii ca Juncus
teritoriul parcului. effusus, Cirsium arvense, Urtica dioica să
nu depăşească 10%
Structura vegetaţiei
a) Înălţimea vegetaţiei 0,5 – 2,5 m
a) Viteza cursului de apă
Nu există date.
Viiturile distrug vegetaţia de Myricaria
germanica. Aceasta se reface după retragerea
apelor.
114
b) Substratul original -%-

Până la 60% în funcţie de stadiul instalarii
vegetaţiei.
c) Adâncime maximă
Cca. 10-20 cm
Specia preferă prundişurile umede, însă rezistă
mai greu pe teren inundat -maxim 1 lună.
d) Adâncime minimă 0 cm
e) Durata max. a perioadei secetoase 3-4
luni
Existenţa habitatului cu Myricaria germanica
este condiţionată de regimul neregulat al
scurgerii apelor şi de acumularea de noi
pietrişuri şi aluviuni.
Funcţiile habitatului
Habitat pentru unele specii de nevertebrate,
amfibieni, peşti, păsări - Actitis hypoleucos,
Charadrius dubius - sursă de hrană pentru
insecte fitofage cum sunt Coniatus splendidus şi
Tuponia prasina.
Habitatele cu Myricaria germanica au valoare
conservativă mare, sunt protejate Emerald şi
sunt încă bine reprezentate în România.
Habitatul este inclus in lista EUNIS level 2 şi
Convenţia de la Berna - 31.1. În secolul al XIX-
lea, Myricaria germanica putea fi identificată în
văile râurilor şi la altitudini foarte scăzute, în
Văile Târnavelor, Valea Seacă, lunca joasă a
Oltului şi Siretului. În timp, specia a dispărut de
aici ca urmare a amenajărilor hidrotehnice care
au modificat dinamica scurgerii apelor,
împiedicând inundaţiile, eroziunile şi
acumularea aluviunilor. Fitocenozele de
Myricaria germanica s-au redus mult în întreaga
Europă iar habitatul a fost declarat de interes
comunitar şi inclus în Anexa I a Directivei
Habitate.
Pârâurile şi râurile din Carpaţi încă mai oferă
condiţii pentru instalarea vegetaţiei pioniere cu
115
Myricaria germanica. Însă aceste cenoze, mai

ales în condiţii de păşunat, se ruderalizează şi se
pot transforma în pajişti degradate din alianţa
Agropyro-Rumicion. Fiind o specie heliofilă, se
poate interveni pentru menţinerea acestui tip de
vegetaţie cu Myricaria germanica, prin tăierea
speciilor lemnoase de talie mai mare; se întârzie
astfel dinamica naturală a vegetaţiei, de instalare
a pădurilor de luncă. Tufărişurile de Myricaria
germanica, alături de sălcete, au un rol
important în atenuarea vitezei de scurgere a
apelor în timpul viiturilor. În România există 18
SCI-uri Natura 2000 care includ şi acest tip de
habitat. Cenozele instalate pe malurile râurilor şi
speciile pioniere Myricaria germanica, Salix
purpurea şi Epilobium dodonaei constituie un
habitat caracteristic pentru două specii de păsări
Actitis hypoleucos şi Charadrius dubius. În
arealul său de răspândire, Myricaria germanica
constituie, de asemenea, unica sursă de hrană
pentru anumite insecte fitofage cum sunt
Coniatus splendidus şi Tuponia prasina [12].
Măsură de management: trebuie să se
urmărească menţinerea într-o stare cât mai puţin
modificată a acestui tip de habitat, cu
interzicerea păşunatului sau a oricăror activităţi
care ar putea influenţa dinamica naturală a
apelor.
Extindere
4. 3260 Cursuri de apă
din zona de Este un habitat rar în cadrul parcului. Poate fi
câmpie, până în acceptată o reducere a suprafeţei habitatului cu
etajul montan, cu maxim 5%.
vegetaţie Compoziţia speciilor
submersă sau Minim 50% din acoperirea generală să fie dată
natantă din de una dintre speciile edificatoare ale
Ranunculion asociaţiilor vegetale.
fluitantis şi
Să fie prezente minim 2 sau 3 dintre speciile
Callitricho-
cheie – dominante - în funcţie de tipul asociaţiei
Batrachion
116
vegetale.
Habitat de ape Structura vegetaţiei
stătătoare sau
foarte lin Majoritatea plantelor sunt fixate de substrat.
curgătoare cu Specia Batrachium trichophyllum probabil
depuneri de lipseşte. Ca dominante sunt prezente specii de
material organic. Callitriche. Evaluarea şi monitorizarea
diversităţii specifice a asociaţiilor vegetale.
Este reprezentat în Caracteristici fizice
zonele colmatate Habitatul se dezvoltă în apa Lacului Roşu, în
ale Lacului Roşu. apropierea malurilor, în ape mai puţin adânci. În
urma colmatării, asociaţiile vegetale evoluează
în procesul de succesiune.
Măsură de conservare:
Încetinirea procesului de colmatare cu aluviuni
şi monitorizarea proceselor de succesiune.
Condiţii chimice
Speciile suportă amplitudini mari ale pH-ului,
dar preferă totuşi apele bogate în calciu şi sunt
eutro-mezofite. Monitorizarea modificărilor
intervenite în chimismul apei. Stoparea poluării
cu ape menajere uzate şi sare.
Habitatul are funcţie estetică, îmbogăţeşte apele
în oxigen, constituie mediu de viaţă pentru
specii de animale.
- realizarea lucrărilor hidrotehnice de pe malul
Lacului Roşu în acel mod, încât să nu afecteze
fizic acest habitat;
- interzicerea realizării de construcţii la mai
puţin de 50 de m de malul Lacului Roşu in zona
de intravilan.
Extindere
5. 4060 Tufărişuri alpine
şi boreale Unele asociaţii vegetale din cadrul habitatului
ocupă suprafeţe restrânse, deoarece zona
Habitat dominat subalpină are o întindere limitată la Vârfurile
de tufărişuri Hăşmaşul Mare, Ecem, Hăşmaşul Negru. Poate
scunde, elemente fi acceptată o reducere a suprafeţei habitatului
117
floristice cu maxim 5%.

subalpine şi Compoziţia speciilor
circumpolare, în
România fiind Minim 50% din acoperirea generală să fie dată
prezent în etajele de una dintre speciile edificatoare ale
subalpin şi alpin asociaţiilor vegetale.
ale Carpaţilor Să fie prezente minim 2 sau 3 dintre speciile
Orientali şi cheie – dominante - în funcţie de tipul asociaţiei
Meridionali. vegetale. Adăposteşte o serie de specii protejate
Valoare la nivel naţional, şi taxonul ameninţat la nivel
conservativă mare. european Iris aphylla ssp. hungarica sau specii
protejate la nivel naţional.
Pe teritoriul Taxonul Empetrum nigrum ssp.
parcului este hermaphroditum lipseşte sau încă nu a fost
prezent pe identificat.
suprafeţe restrânse
în zonele de Structura vegetaţiei
creastă ale În spectrul elementelor biogeografice se remarcă
Hăşmaşului Mare, prezenţa în procent important al speciilor
Ecem, Hăşmaşul circumpolar arctic-alpine, boreale şi endemice.
Negru. Un procent ridicat de specii este xerofit sau
xeromezofit, microterm, criofil sau moderat
termofil. În spectrul bioformelor predomină
hemicriptofitele şi camefitele. Asociaţiile sunt
foarte diferite, dominate de speciile
caracteristice şi sunt distribuite mozaicat pe mici
intinderi, în funcţie de microstaţiunile
diferenţiate. Pericolele de menţinere sunt atât
cele naturale cât şi păşunatul neraţional sau
turismul necontrolat.
Ocupă cele mai dificile condiţii de viaţă, având
perioade scurte de vegetatie, vânturi puternice,
zăpezi prelungite, fiind situate pe creste si
versanti abrupti, cu sol superficial, oligotrof.
Sunt răspândite la altitudinea cuprinsă între
1600-1800 m, pe coaste abrupte, sau pe
grohotişuri calcaroase.
Sunt habitate fragile, datorită factorilor abiotici
naturali; sunt periclitaţi de păşunatul excesiv, de
supraîncărcarea cu animale domestice; de
118
asemenea, turismul necontrolat, cu deplasarea în

afara potecilor, pe scurtături, provoacă o
eroziune suplimentara a covorului vegetal, greu
de remediat în aceste condiţii de viaţă extreme.
Condiţii chimice
Substratul pe care se dezvoltă acest habitat
determină un procentaj mai ridicat al speciilor
adaptate la aciditate scăzută: slab acid-neutrofile
şi neutro-bazifile.
Habitatul are funcţie estetică, pe coastele
abrupte şi grohişuri are rol protector prin fixarea
substratului, reţine apele de precipitaţii,
alimentează izvoarele şi protejează solul
împotriva eroziunii.
Măsuri de management: interzicerea
păşunatului, marcarea vizibilă a unor trasee
turistice unice, controlul turismului, evaluarea şi
monitorizarea diversităţii specifice a asociaţiilor
vegetale.
Compoziţia speciilor
6. 6170 Pajişti calcifile
alpine şi Plante superioare: > 20 specii/25m2
subalpine Specii de plante dominante:
Carex rupestris, Sesleria bielzii, Carex
Habitat de pajişti sempervirens, Festuca amethystina, Festuca
închise sau saxatilis, Sesleria rigida, Helictotrichon
deschise, cu decorum, Festuca versicolor.
precădere pe
Specii caracteristice:
substrat calcaros
Minimum 6 specii din următoarele: Silene
bogat în specii de
zawadskii, Gentiana phlogifolia, Dianthus
plante endemice,
spiculifolius, Carduus kerneri, Primula halleri,
relicte glaciare.
Leontopodium alpinum, Saxifraga paniculata,
Valoare
Jovibarba globifera, Achillea schurii, Alyssum
conservativă mare.
repens, Centaurea pinnatifida, Saxifraga
luteoviridis, Linum extraaxilare, Gentiana
Pe teritoriul
verna, Crepis jaquinii, Phyteuma orbiculare,
parcului este
Taraxacum hoppeanum, Eritrichium jankae,
prezent în zonele
Galium anisophyllon, Calamintha alpina,
119
de creastă ale Scabiosa lucida ssp. barbata, Scrophularia

Hăşmaşului Mare, laciniata ssp. lasiocaulis, Laserpitium krapfii,
Ecem, Vf. Primula elatior ssp. leucophylla, Gentiana
Ucigaşul, nivalis, Poa rehmannii.
Suhardul Mic. Structura vegetaţiei
Înălţimea veg. ierboase : >15 cm
Mozaic de veg ierboasă şi arbuşti: <25%
Strat de veg. moartă: 1.5-4 cm
Sol neacoperit: 15%
Regimul apei din sol: 1000-1400 mm/an
Caracteristici chimice
pH-ul solului: 6.5-8
Măsuri de management: evitarea
suprapăşunatului şi practicarea unui turism
ecologic şi evaluarea şi monitorizarea
diversităţii specifice a asociaţiilor vegetale.
Cantitate
7. 6430 Comunităţi de
lizieră cu ierburi Compoziţia speciilor
înalte higrofile de Plante superioare: 15 specii per 25m2
la câmpie şi din Specii-cheie: Petasites hybridus, Telekia
etajul montan speciosa, Carduus personata, Aconitum
până în cel alpin moldavicum, Doronicum austriacum,
Adenostyles alliariae, Heracleum sphondylium,
Habitat edificat de Ranunculus platanifolius, Valeriana
plante ierboase de sambucifolia, Veratrum album, Chaerophyllum
talie înaltă, care hirsutum.
cresc pe marginea
Există posibilitatea apariţiei unor specii
pârâurilor din
invazive.
etajul montan
(buruienişuri Structura vegetaţiei
înalte). Apar şi Înălţimea veg. ierboase: 50-150 cm la 90% din
elemente solul acoperit
endemice
Mozaic ierburi-arbuşti: < 5%
carpatice. Valoare
conservativă Vegetaţie moartă: 3 cm
moderată. Caracteristici fizice
120
Sol neacoperit: 10% dispersat pe o arie mai

Se găseşte pe toate mare de > 0.5m2
pârâurile montane
de pe teritoriul Măsuri de management: interzicerea desecărilor,
parcului. a defrişărilor, a tractării buştenilor pe cursul
apelor şi a construirii de drumuri forestiere,
evaluarea şi monitorizarea diversităţii specifice
a asociaţiilor vegetale.
8. 6440 Pajişti aluviale
din Cnidion dubii Plante superioare: 25 specii per 25m2
Specii dominante:
Habitate praticole Poa pratensis, Alopecurus pratensis, Agrostis
răspândite de-a stolonifera, Festuca pratensis, Deschampsia
lungul cursurilor cespitosa, Holcus lanatus, Juncus
de apă în etajul conglomeratus, Ranunculus acris, Crepis
montan inferior şi biennis
mijlociu, pe soluri
aluviale. Sunt
inundate natural în Poa pratensis, Alopecurus pratensis, Agrostis
perioada de stolonifera, Festuca pratensis, Deschampsia
primăvară, cespitosa, Ranunculus repens, Cirsium canum
speciile de plante Specii importante:
fiind higrofile,
Fritillaria meleagris
mezo-higrofile.
Sunt de regulă Specii invazive:
exploatate prin Erigeron annuus & şi alte specii < 5%
cosit, având Structura vegetaţiei
valoare
conservativă Înălţimea veg. ierboase: 30-100 cm peste70% a
moderat-ridicată. solului acoperit cu veg.
Mozaic de ierburi-arbuştii: < 1%
Răspândit în zona Grosimea veg.moarte: în medie 1 cm
Trei Fântâni.
Sol neacoperit: 5% dispersat, pe suprafeţe > 0.2
m2
Datorită suprafeţelor mici pe care le ocupă, în
cazul unui management inadecvat aceste
habitate sunt periclitate prin pătrunderea
speciilor din pajiştile învecinate. Ele sunt
121
periclitate şi prin drenarea terenurilor şi folosire

intensivă.
Exploatare prin cosit regulat, evitarea
păşunatului.
Condiţii:
9. 6510 Fâneţe de joasă Apare între 350 m alt. şi 700 m alt. în climat cu
altitudine - temperatura medie anuală ântre 6,5°C şi 9°C şi
Alopecurus precipitaţii cuprinse între 600 mm şi 800
pratensis, mm/an. Solurile sunt brune luvice şi brun-
Sanguisorba montane, fertile, slab acide, dezvoltate pe şisturi
officinalis cristaline, mai rar pe calcare şi gresii.
Pajişti bogate în Specii cheie: Arrhenatherum elatius, Alopecurus

specii dezvoltate pratensis, Trisetum flavescens, Pimpinella
pe soluri moderat major, Centaurea jacea, Crepis biennis,
fertilizate, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis,
exploatate prin Daucus carota, Leucanthemum vulgare,
cosit. Datorită Sanguisorba officinalis, Campanula patula,
prezenţei multor Leontodon hispidus şi altele.
specii de orchidee,
au o valoare Măsuri de management: Evitarea
conservativă suprapăşunatului, exploatarea prin cosit regulat.
ridicată.
Răspândit în zona
Trei, Fântâni,
Bicăjel, etc.
Plante superioare > 25 specii/25m2
10. 6520 Fâneţe montane Specii dominante:
Festuca rubra, Agrostis capillaris, Trisetum
Pajişti mezofile flavescens
caracteristice
etajului montan,
bogate în specii, Minimum 15 specii dintre următoarele:
exploatate prin Cynosurus cristatus, Holcus lanatus, Trifolium
cosit dar şi prin aureum, Trifolium pannonicum, Trifolium
păşunat. Valoare montanum, Hypochoeris radicata, Hypochoeris
conservativă maculata, Stellaria graminea, Campanula
moderat-ridicată. patula ssp patula, Centaurea phrygia s.l.,
Filipendula vulgaris, Orchis ustulata, Orchis
122
Răspândit în zona militaris, Orchis globosa, Gymnadenia

Hăşmaşul Mare, conopsea, Trollius europaeus, Dianthus
Pârâul Sec, Pârâul superbus, Gladiolus imbricatus, Tragopogon
Oii, Pârâul Cupaş, pratense ssp orientalis, Festuca pratensis,
Trei Fântâni, Angelica sylvestris, Ophioglossum vulgatum,
Bicăjel, Poiana Pimpinella major, Carex panicea, Anthyllis
Ghilcos, Şaua vulneraria, Carum carvi.
Suhard, etc. Specii invazive:
Cirsium vulgare, Carduus acanthoides,
Polygonum aviculare, Rumex alpinus, Capsella
bursa-pastoris, Pteridium aquilinum,
Taraxacum officinaleâ.
Structura vegetaţiei
Înălţimea veg.ierboase: 35-45 cm
Mozaic de subarbuşti-arbuştii: <5%
Grosimea veg.moarte: în medie 0.3-2 cm
Sol neacoperit: < 5%
Regimul de apă din sol: 1000-1400 mm/year
Caracteristici chimici
pH-ul solului: 5.8-7
Măsuri de management:
Pentru conservarea acestor pajişti este necesară
evitarea suprapăşunatului care poate duce la
degradarea lor determinând tranziţia acestora
înspre nardete. De asemenea, se recomandă
cosirea acestora începând cu sfârşitul lunii iulie,
după ce majoritatea speciilor componente au
fructificat.
Plante superioare: 11 specii per 25 m2
Bryophyte: 3 specii per 25 m2
Specii-cheie: Cratoneuron commutatum, C.
Izvoare filicinu, Pinguicula vulgaris, Crepis paludosa,
mineralizate Viola biflora, Carex flava, Galium palusre,
11. 7220* încrustante cu Carex rostrata, Valeriana simplicifolia.
formare de tuf Structura vegetaţiei
calcaros -
123
Cratoneurion - Înălţimea vegetaţiei: 10-15 cm; acoperire 30%

al ariei
Izvoare de apă
dură cu formare Subarbuştii -%-: <1%
activă de travertin Sol neacoperit cu veg.: <5%
sau tuf calcaros. Caracteristici fizice
Acest habitat se
Suprafaţă luciu de apă: < 25%
întâlneşte în medii
foarte diverse – Caracteristici chimice
păduri, zone pH - 6.8 - 7.2%
deschise -, în
Funcţiile habitatului
general sunt
punctiforme, cu Formare de tuf
întindere mică, Habitat pt. specii Natura 2000.
limitată. Măsuri de management: interzicerea realizării
de noi activităţi de captare şi amenajare a
Este prezent în aducţiunilor de apă potabilă - captare pentru
zona „Melegviz”. nevoi industriale şi nevoi locale sau pentru
gospodării - din astfel de habitate fragile şi cu
valoare conservativă ridicată.
12. 7230 Mlaştini alcaline Specii caracteristice: Carex davalliana, C.
flava, C. lepidocarpa, Eriophorum latifolium, E.
Habitate umede, angustifolium, Dactylorhiza incarnata,
edificate de Pinguicula vulgaris, Drosera rotundifolia,
vegetaţie ierboasă: Molinia coerulea, Schoenus nigricans, Swertia
comunităţi de perennis, etc.
rogozuri scunde şi
muşchi. Sunt
prezente pe soluri
permanent saturate
cu apă. Este
caracteristic
procesul de
formare şi
acumulare a
turbei. Sunt
prezente specii de
plante
circumpolare,
relicte glaciare.
Valoare
124
conservativă
ridicată.
Pe teritoriul
parcului prezent
punctiform în
zona Trei Fântâni,
Valea Bicăjelului.
Condiţii:
Grohotişuri Altitudini: 1800-2200 m.
calcaroase şi de Clima: T = 1,5 – -0,8 º C; P = 1300-1400 mm.
13. 8120 şisturi calcaroase Relief: grohotişuri calcaroase mobile şi semi-
din etajul mobile. Substrat: calcaros, conglomerate
montan până în calcaroase. Soluri scheletice, rendzine, pH = 6 -
cel alpin - 7,5.
Thlaspietea Specii cheie: Calamintha alpina, Galium
rotundifolii - anisophyllum, Cerastium arvense ssp.
calcicolum, Arabis alpina, Thymus
Habitate edificate pulcherrimus, Cerastium lerchenfeldianum, Poa
de plante pioniere, molinerii, Sedum atratum, Senecio squalidus,
care se instalează Silene nutans ssp. dubia, Geranium
pe grohotişuri, macrorrhizum, Melica ciliata, Moehringia
contribuind la muscosa, Cystopteris fragilis
formarea solului, Măsuri de management:
dezvoltarea a) evitarea suprapăşunatului;
vegetaţiei şi b) în particular, pentru acest tip de habitat,
stabilizarea datorită prezenţei sale pe versanţi înclinaţi
grohotişurilor. dar şi pe versanţi cu pantă mare,
ameninţarea principală o constituie
Este prezent în păşunatul şi turismul necontrolat din
zona stâncoasă a zonele uşor accesibile, apoi, alpinismul
Hăşmaşului Mare, din zonele mai inaccesibile;
Ecem, Hăşmaşul c) interzicerea realizării unor pârtii de schi şi
Negru, Suhardul infrastructura aferentă: aceste activităţi
Mic, Cheile pot afecta habitatul până la dispariţie;
Bicazului. d) crearea unor trasee turistice marcate,
unice, cu podeţe.
Specii-cheie: Asplenium ruta-muraria,
Asplenium trichomanes, Cystopteris fragilis,
Versanţi stâncoşi Saxifraga paniculata, Moehringia muscosa,
cu vegetaţie Campanula carpatica, Valeriana tripteris.
14. 8210 chasmofitică pe Ameninţarea principală o constituie turismul
125
roci calcaroase necontrolat din zonele uşor accesibile, apoi,

alpinismul din zonele mai inaccesibile.
Comunităţi de Măsuri de management:
plante pioniere
instalate în fisurile Controlul turismului, desfiinţarea unor trasee
stâncilor turistice şi de alpinism.
calcaroase.
Este prezent în
zona stâncoasă a
Hăşmaşului Mare,
Ecem, Hăşmaşul
Negru, Suhardul
Mic, Cheile
Bicazului.
În luncile râurilor din regiunea de dealuri peri-
şi intracarpatice, până în luncile râurilor
montane din toţi Carpaţii României, între 200 -
Păduri aluviale 1700 m altitudine. Pe aluviuni grosiere de
cu Alnus pietrişuri-nisipuri. Soluri de tip litosol, gleiosol,
15. 91E0* glutinosa şi aluviosol, superficiale-mijlociu profunde,
Fraxinus scheletice, permanent umed-ude, mezo-
excelsior - Alno- eutrofice.
Padion, Alnion Ameninţări: defrişări, păşunat, incendierea
incanae, Salicion voluntară, turismul practicat intensiv,
albae depozitarea gunoaielor, eutrofizarea
comunităţilor riverane, invazia salcâmului şi
Habitat prioritar arţarului canadian, plantaţiile de plop
dezvoltat de-a euramerican.
lungul cursurilor Măsuri de management:
de apă din etajul Menţinerea regimului hidrologic natural,
colinar şi montan. interzicerea defrişărilor, depozitării gunoaielor.
Habitatul este
edificat de specii
lemnoase, dar în
stratul ierbos pot fi
prezente specii
valoroase,
endemite sau sub-
endemite.
Este prezent pe
126
toate cursurile de
apă de pe teritoriul
parcului.
Cantitate
16. 91Q0 Păduri relictare Extindere: 3,0 ha, pe marginea stâncăriei în
de Pinus Cheile Bicazului, Cheile Bicăjelului, Cheile
sylvestris pe Duruitoare, Cheile Lapoşului, Cheile Cupaşului,
substrat calcaros Cheile Şugăului.
Habitat xeroterm
cu endemite, Specii native: >95%
prezent în Specii-cheie: Pinus sylvestris, Hypnum
România pe cupressiforme, Orthilia secunda, Chamaecytisus
calcare din hirsutus, Veronica officinalis, Iris ruthenica,
Carpaţii Orientali Cotoneaster integerrima.
şi Munţii Apuseni. Structura vegetaţiei
Acoperirea cu arbori: >50%
Nr. straturi de coronament: 1
Structura de vârstă al arborilor:
Clase de vîrstă: >50% arboret matur
Strat de veg.moartă: 1-2 cm
Sol neacoperit cu veg.: >10 cm
Dinamica
<5% in regresie
a) interzicerea cu desăvârşire a tăierilor de
produse principale şi secundare;
b) interzicerea practicării activităţilor de
alpinism şi escaladă sportivă;
c) modificarea traseelor turistice sau
desfiinţarea unor porţiuni ale acestora
acolo unde se intersectează cu zona
habitatului: ex. Suhardul Mic, Cheile
Bicăjelului, etc;
d) interzicerea traficului greu în Cheile
Bicazului - autovehiculele de tonaj mare -
127
poluarea cu gaze a cheilor din cauza

circulaţiei autovehicolelor şi producerea
de dislocări ale stâncilor-.
Condiţii:
17. 91V0 Păduri dacice de Altitudine: 600 – 900 – 1300 - 1450 m; Clima:
fag - Symphyto- T=5,3 - 3,60C, P = 750 - 950 - 1200 mm. Relief:
Fagion versanţi umezi, cu înclinaţii medii şi expoziţii
diferite, platouri, culmi. Roci: variate, în special
Habitat de pădure fliş, conglomerate, şisturi cristaline. Soluri de tip
din etajul montan eutricambosol, luvosol, districambosol mijlociu-
mijlociu şi profunde până la profunde, slab-scheletice,
superior, bogat în moderat-slab acide, mezo-eubazice, jilave-ude.
endemite şi Factori limitativi: pot fi cauze naturale, dar mai
elemente floristice ales antropogene, între care pe un loc important
daco-balcanice. se situează turismul, exploatarea neindustrială a
Valoare calcarului, exploatarea fondului forestier,
conservativă mare. poluarea apei cu deşeuri menajere, recoltarea
plantelor medicinale.
Specii cheie: Picea abies, Fagus sylvatica ssp.
sylvatica, Abies alba, Pulmonaria rubra,
Symphytum cordatum, Cardamine glanduligera
-syn Dentaria glandulosa-, Leucanthemum
waldsteinii, Ranunculus carpaticus, Phyllitis
scolopendrium, Hepatica transsilvanica, Silene
heuffelii, Euphorbia carniolica, Aconitum
moldavicum, Saxifraga rotundifolia ssp.
heuffelii, Primula elatior ssp. leucophylla,
Hieracium rotundatum, Galium kitaibelianum,
Festuca drymeia.
a) păstrarea statutului actual al ariilor protejate
- prin adaptarea prevederilor
amenajamentelor silvice - iniţierea unor
proiecte prin intermediul cărora să se
realizeze renaturarea siturilor, limitarea
exploatărilor forestiere.
b) efectuarea tăierilor ce promovează
regenerarea naturală - cu perioadă lungă de
regenerare - în zonele de conservare
durabilă.
Condiţii:
128
18. 9410 Păduri acidofile Între 1000 m şi 1850 m alt. Clima cu

de Picea abies din temperatură medie anuală între 1,5°C şi 5°C şi
regiunea precipitaţii cuprinse între 900 mm şi 1400
montana - mm/an. Pe soluri podzolice superficiale, acide
Vaccinio-Piceetea dezvoltate pe roci silicioase şi calcaroase.
Specii cheie: Picea abies, Abies alba,
Păduri de molid Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea,
dezvoltate spontan Moneses uniflora, Orthilia secunda, Pyrola
în etajul boreal al minor, Pyrola rotundifolia, Monotropa
Carpaţilor. hypopitys, Huperzia selago, Lycopodium
annotinum, Sorbus aucuparia, Lonicera
Prezent cu coerulea, Deschampsia flexuosa, Oxalis
acoperire mare pe acetosella, Corallorhiza trifida, Listera
teritoriul parcului. cordata, muşchii Hylocomium splendens,
Pleurozium schreberi, Sphagnum girgensohnii.
a) adaptarea prevederilor amenajamentelor
silvice;
b) nu se vor executa tăieri de produse
principale – rase - şi secundare în zona de
protecţie integrală, iar în zona de conservare
durabilă şi de devoltarea durabilă se vor
executa doar tăieri de îngrijire conform
normelor tehnice specifice ariilor naturale
protejate.
19. 9180* Păduri de Tilio- Specii caracteristice: Acer pseudoplatanus,
Acerion pe Carpinus betulus, Corylus avellana, Fraxinus
versanţi, excelsior, Ulmus glabra, Tilia cordata, Actea
grohotişuri şi spicata, Lunaria rediviva
ravene
Păduri mixte de
foioase instalate
pe grohotiluri,
versanţi stâncoşi
abrupţi, pe
substrate
calcaroase şi
silicatice. Preferă
expoziţii uscate şi
calde (păduri
xerotermofile).
Sunt foarte rare în
129
România. Valoare
conservativă mare.
Pe teritoriul
parcului pe
suprafeţe reduse în
zona Cheilor
Şugăului,
Munticelu.
130
Capitolul 5. Acţiuni
TEMA: A. BIODIVERSITATE ŞI PEISAJ

OBIECTIV : Menţinerea intactă a populaţiilor, habitatelor, elementelor geomorfologice-geologice şi a trăsăturilor caracteristice ale
peisajului natural şi antropic
Jumătate de an; Activităţi cu prioritatea:
PRIORITATEA 1
Se atribuie acţiunilor care TREBUIE să se desfăşoare în perioada de
implementare a planului de management; nu există nici o scuză pentru eşec
PRIORITATEA
PRIORITATEA 2
ACŢIUNI LIMITE/ Acţiuni ce AR TREBUI finalizate. Există flexibilitate, dar trebuie să existe o Parteneri pentru Note
motivaţie serioasă dacă nu vor fi realizate
ŢINTĂ
PRIORITATEA 3 implementare
Acţiunile ce se vor realiza dacă mai există timp şi/ sau resurse după
finalizarea acţiunilor 1 şi 2
An1 An2 An3 An4 An5
H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2
A1. Inventarierea faunei şi florei, cu accent pe Speciile şi Institute de cercetare,
specii şi habitate prioritare, şi elaborarea hărţii habitatele universităţi, asociaţii
de distribuţie speciilor şi habitatelor rare, listate. Hărţi
endemice şi vulnerabile, identificarea zonelor realizate, şi 1 profesionale,
cu biodiversitate ridicată. zone de refugiu voluntari specializaţi
şi cuibărit
menţinute.
A2. Crearea de hărţi GIS, actualizate periodic Institute de cercetare,
care să prezinte localizarea şi starea de universităţi, asociaţii
conservare a principalelor tipuri de habitate din Hărţi GIS
parc, cu accent pe: grohotişuri, Lacul Roşu, 1 profesionale,
păşuni şi fâneţe, stâncării, râuri şi păduri cu voluntari specializaţi
accent pe habitatele Natura 2000.
A3. Crearea sistemului de monitoring al Planul Institute de cercetare,
biodiversităţii cu accent deosebit pe habitatele functional de universităţi, asociaţii
Natura 2000, bazat pe indicatori biologici şi monitorizarea
realizarea unei monitorizări permanente a stării biodiversităţii 1 profesionale,
Parcului pe baza acestor indicatori urmată de voluntari specializaţi
adaptarea măsurilor de management în funcţie
de rezultatele obţinute.
131
A4. Adoptarea de măsuri speciale în cazul Specii şi 1 ONG,Salvamont,

speciilor protejate care sunt culese şi/sau habitate Jandarmerie, O.S.1
comercalizate pe suprafaţa parcului. conservate
A5. Studiu în vederea identificării de noi zone Grad ridicat de Institute de cercetare, Declararea
de importanţă ştiinţifică deosebită . conservare,. universităţi, asociaţii unor rezervaţii
acces limitat şi ştiinţifice
specii 2 profesionale,ONG,
menţinute. Salvamont, voluntari
A6. Realizarea unui studiu pentru cunoaşterea Studiu întocmit Specialişti în domeniu,
stării reale de conservare a Lacului Roşu . şi autorităţile 1 APM2,CJ3,AL4, GNM5,
administraţiei
locale
informate, ape
nepoluate
A7. Identificarea, cartarea şi măsuri pt. Impact negativ Salvamont,ONG,
refacerea habitatelor degradate de-a lungul redus asupra 2 voluntari, specialişti
traseelor turistice şi de alpinism, în special în habitatelor.
interiorul siturilor Natura 2000. Harta şi analiza
traseelor.
A8. Igienizarea şi curăţarea traseelor şi Parc mai curat AL, Apele Române,
punctelor de interes din parc, şi acţiuni de şi ape 1 APM Salvamont,
curăţare anuală a albiilor cursurilor de apă , nepoluate.
reducerea cantităţilor de macropoluanţi ce ONG, voluntari
ajung în Cheile Bicazului
A9. Crearea bazei electronice de date pentru Baza de date Institute de cercetare,
biodiversitatea parcului. 1 universităţi,asociaţii
profesionale,
voluntari specializaţi
1
OS – Ocol Silvic
2
APM – Agenţia pentru Protecţia Mediului
3
CJ – Consiliul Judeţean
4
AL – Autorităţi Locale
5
GNM – Garda Naţională de Mediu
132
A10. Inventarierea şi cartarea obiectivelor Hărţi GIS Institute de cercetare,

morfologice, geologice şi speologice 2 universităţi, asociaţii
profesionale,
voluntari specializaţi
A11. Inventarierea şi cartarea zonelor afectate Masuri de APM, CJ,AL, GNM,
de impactul generat de traficul de tonaj mare şi management 1 ONG, voluntari
comerţul ambulant în Lacu Roşu şi Cheile
Bicazului. Măsuri, în urma monitorizării specializaţi
acestora.
A12. Monitorizarea evoluţiei producţiei, Raport anual, Institute de cercetare;
calităţii, biodiversităţii şi stării păşunilor dispar efectele 2 universităţi; asociaţii
montane. negative ale
suprapăşunatu- profesionale;
lui şi voluntari specializaţi
supratârlirii
133
TEMA: B. CONSERVAREA TRADIŢIILOR

OBIECTIV : Conştientizarea cu privire la bogăţia tradiţiilor şi moştenirii culturale, încurajând dezvoltarea deprinderilor şi cunoaşterii
asociate cu acestea.
Jumătate de an; Activtivitate cu prioritatea
PRIORITATEA 1
PRIORITATEA
PRIORITATEA 2
ŢINTĂ
An1 An2 An3 An4 An5
H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2
B1. Promovarea unor puncte de desfacere a Promovarea 3 Localnici , AL , ONG,
produselor tradiţionale în cadrul comunităţilor produselor voluntari
locale locale
tradiţionale
B2. Promovarea sistemelor de compensaţii Legislaţie 1 MAP,
pentru proprietarii care deţin terenuri în parc MMSC,CJ,APM, AL
B3. Integrarea valorilor comunităţilor locale Strategia de Comunităţile
alături de cele naturale în strategia de promovarea 2 locale,operatori de
promovare a turismului turismului
turism
B4. Încurajarea comunităţilor locale în Informarea AL, Localnici, ONG,
dezvoltarea de activităţi economice care să referitor la 2 Autorităţi judeţene
reducă presiunea negativă a acestora asupra proiecte,
P.N.C.B.-H.. parteneriate,
cursuri
TEMA: C. UTILIZARE TEREN ŞI RESURSE NATURALE

134
OBIECTIV : Menţinerea şi promovarea activităţilor durabile de exploatare a resurselor în zone desemnate acestor activităţi şi
reducerea până la eliminare a celor nedurabile
Jumătate de an; Activitati cu prioritatea
PRIORITATEA 1
PRIORITATEA
PRIORITATEA 2
ŢINTĂ
An1 An2 An3 An4 An5
H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2 H1 H2
C1. Incurajarea realizării studiilor pentru Studii pt. păşuni AL,ONG, proprietari
păşuni de către proprietarii de păşuni corespunzătoare 1 de păşuni
C2. Urmărirea modului de realizare a caietelor Reducerea AL,O.S., Târlele se rotesc,
de sarcini ale licitaţiilor păşunilor. Asistenţa efectelor proprietari de păşune nu se amplasează
indirectă. negative ale lângă ape şi altele
suprapăşunatu- asemenea
lui şi numărului 2 Menţinerea în
necorespunzător permanenţă a nr.
de câini la stâni corespunzător de
câini lângă turmă
C3. Adaptarea prevederilor amenajamentelor Planuri O.S., ICAS6, MADR7, Crearea unei baze
silvice şi silvo-pastorale la limitele, zonarea amenajare 1 CMN8, APM de date referitoare
internă şi prevederile planului de management silvice şi la prevederile
şi ale regulamentului parcului şi monitorizarea silvopastorale amenajamentelor
aplicării acestora. adaptate. silvice şi modul
Monitorizarea de aplicare al
lucrărilor silvice acestora.
şi silvo-
pastorale.
6
ICAS- Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice
7
MADR- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
8
CMN- Comisia Monumentelor Naturii
135
C4. Implementarea normelor specifice de Management O.S.,ICAS, GNM, ANEXA VII.

management forestier în arii protejate - vezi corespunzător 1 APM
Anexa nr.XVII. - categoriei de
Parc Naţional
C5. Paza împotriva braconajului Minimalizare Voluntari, specialişti,
activităţilor de 1 ONG, Salvamont,
braconaj
Jandarmerie
C6. Evaluarea resurselor naturale regenerabile Listă de resurse Voluntari speciali-
identificate zaţi, CMN, institute
Studii de
evaluare şi specializa-te, ANRM9
eventuale cote
posibil de 2
extras.
C7. Reglementarea recoltării produselor Stoparea APM, ANRM

menţionate la C6 şi verificarea în teren a recoltării ilegale 2
aplicării regulamentelor. a resurselor
naturale
regenerabile
C8. Desfinţarea comerţului ambulant şi a Stoparea GNM, APM, CJ, Tarabele din
construcţiilor ilegale din zonele de extravilan degradării 2 AL,Jandarmerie Cheile Bicazului
mediului
C9. Interzicerea circulaţiei autovehiculelor de Protejarea zonei AND,CJ,AL,GNM,
tonaj greu prin Lacu Roşu şi Cheile Bicazului Lacului Roşu şi APM,IPJ
a Cheilor
Bicazului prin 2
reducerea
poluării în zonă
C10. Controlul asupra construirii în perimetrul Protejarea AL,APM,CJ Interzicerea
Lacului Roşu Lacului Roşu 1 construcţiilor
conf.Regulam.
parc-<50m-
9
ANRM- Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale
136
C11. Includerea conceptelor legate de Planuri de CJ,AL, Adaptarea PUG,

conservarea biodiversităţii şi a nealterării urbanism 1 APM, GNM PUZ la regimul
peisajului în planurile de urbanism şi în planul adecvate de arie protejată
tuturor construcţiilor şi investiţiilor de pe
suprafaţa Parcului.
137
TEMA: D. TURISM ŞI RECREERE

OBIECTIV : Crearea de oportunităţi pentru un turism civilizat, în scopul limitării impactului asupra mediului înconjurător
Jumătate de an; Activitatea cu prioritatea
PRIORITATEA 1
PRIORITATEA
PRIORITATEA 2
ŢINTĂ
D1. Dirijarea accesului turistic în parc în Harta cu trasee Salvamont, ONG,
funcţie de interesele de conservare şi reducerea turistice, 1 voluntari
riscului producerii accidentelor regulamentul
parcului
D2. Demersuri necesare pentru asigurarea unei Centru de ONG, Obţinerea de
infrastructuri corespunzătoare turismului - vizitare şi punct Voluntari, salvamont fonduri prin rea-
centru de vizitare şi punct de informare în Lacu de informare lizarea de proiecte
Roşu - 1 de finanţare -
fonduri
structurale-
D3. Stabilirea locaţiilor şi încurajarea Puncte de AL, ONG, În special în
amenajării locurilor de campare, parcări campare şi par- 2 proprietari, APM Staţiunea Lacu
cări în zona Sta- Roşu şi Cheile
ţiunii Lacu Roşu Bicazului
D4. Înfiinţarea de trasee educative în zona Promovarea Salvamont, ONG, Obţinerea de
Staţiunii Lacu Roşu şi a Cheilor Bicazului ecoturismului şi voluntari fonduri prin rea-
produselor lizarea de proiecte
turistice locale 2 de finanţare -
fonduri
structurale-
D5. Delegarea către echipa locală Salvamont a Protocol- Salvamont
organizării şi supravegherii activităţilor de Administraţie
alpinism din parc Parc-Salvamont
3
138
D6. Realizarea şi promovarea de programe Controlul asupra Salvamont,ONG,

turistice în parc pe diverse domenii -ornitolo- turismului , voluntari, firme de
gic, botanic, silvic, geologic şi altele realizarea de
asemenea- venituri la turism
Administraţia
Parcului, adu- 2
cerea de venituri
suplimentare
comunităţilor
locale
D7. Realizarea de trasee ecoturistice cu Trasee 2 ONG, voluntari Observatoare la
observatoare pentru vizionare de faună ecoturistice Capră Neagră
D8. Organizarea directă a unor activităţi de Rapoarte de Salvamont, ONG,
turism ale parcului activitate ale 2 voluntari
rangerilor
D9. Realizarea strategiei de turism a parcului şi Strategie 2
implementarea acesteia. realizată
D10. Introducerea tarifului de vizitare Folosirea AL, ONG, voluntari ,
veniturilor MAP
pentru
conservare şi 3
conştientizare
publică
D11.Monitorizarea turismului Date prelucrate, 2 Salvamont, ONG,
hărţi voluntari
139
TEMA: E. EDUCAŢIE ŞI CONSTIENTIZARE

OBIECTIV : a) Informarea publicului şi schimbarea atitudinii şi comportamentului vizitatorilor prin conştientizare
b) Îmbunătăţirea atitudinii comunităţilor locale şi a factorilor de decizie faţă de valorile parcului prin informare,
conştientizare şi consultare
Jumătate de an; Activ. cu prioritatea
PRIORITATEA 1
PRIORITATEA
PRIORITATEA 2
ŢINTĂ
E1. Acţiuni de conştientizare publică, în cadrul Comunităţile Şcoli , universităţi,
instituţiilor de învăţământ din zonă, cu accent locale 1 APM, ONG,
deosebit pe conservarea biodiversităţii.
E2. Amplasarea de panouri educative şi Panouri, ONG ,
informative în teren şi întreţinerea acestora . informaţie 1 Voluntari, Salvamont
Elaborarea unei strategii de educaţie
conştientizare
E3. Conceperea şi editarea de materiale Broşuri, pliante, ONG ,
educaţionale şi informative despre parc şi hărţi, cărţi poş- 1 firme specializate
reţeaua Natura 2000 tale, postere şi
alte materiale
informative.
E4. Informarea comunităţilor locale pentru a Produse turistice 2 ONG, comunităţi,
dezvolta facilităţi de transport, cazare şi alte noi operatori de turism
produse
E5. Dezvoltarea unui program educativ în şcoli Materiale ONG,
cu elaborarea şi implementarea unui manual didactice, edu- 1 Voluntari,
educativ caţia elevilor
Şcoli,
Inspectorat şcolar
E6. Editarea unui buletin informativ periodic şi Buletin ONG,

a unei reviste educative pentru copii informativ, re- 2 tipografie
vistă educativă
E7. Actualizarea periodică a paginii WEB a Numărul de 1 Firma de găzduire a
parcului - www.cheilebicazului-hasmas.ro - vizitatori ai paginii web
paginii W.E.B.
140
E8. Acţiuni care dau posibilitatea publicului să Programe cu Şcoli , ONG,

participe la activităţile parcului: igienizare, O.N.G.-uri, şcoli 2 Voluntari, O.S.
inventarieri de floră şi faună şi altele asemenea
E9. Întâlniri de lucru cu autorităţiile Primării, consilii Mass media, ONG,
administraţiei publice locale pentru informări locale 1 AL
reciproce
E10. Promovarea imaginii parcului prin Numărul de Mass- media,
participarea la manifestări naţionale şi articole, 2 ONG
internaţionale, mass – media reportaje,
materiale
informative
E11. Colaborări cu O.N.G. – uri, Salvamont şi Programe de ONG, Salvamont,
instituţii de învăţământ conştientizare 3 Şcoli universitare şi
preuniversitare
E12. Organizarea de evenimente cum ar fi ziua Evenimentele - Localnici,

parcului şi alte activităţi dedicate acestuia seminarii, în- Comunităţi,
tâlniri de lucru - 3
numărul de oa- Autoritate a
meni prezenţi la administraţiei publice
aceste eveni- locale şi judeţene
mente, caiet de APM, Consiliul
impresii
Ştiinţific
E13. Informarea asupra metodelor de colectare Localnici şi ONG,AL, APM Informare prin
şi reciclare a deşeurilor în Staţiunea Lacu Roşu turişti informaţi 2 Panouri, semne
şi Cheile Bicazului prin amplasarea de panouri convenţionale şi
informative intervenţia
rangerilor
E14. Monitorizarea impactului procesului de Chestionare, ONG
conştientizare mai puţine deşe- 3 Voluntari
uri
Salvamont
TEMA: F. MANAGEMENTUL PARCULUI
141
OBIECTIV : a- Gospodărirea parcului va asigura resursele umane financiare şi fizice necesare atingerii obiectivelor planului de
management, obţinând în acelaşi timp recunoaşterea locală, naţională şi internaţională.
b- Limitele parcului şi zonarea internă vor fi stabilite şi legal constituite.
Jumătate de an; Activitatea cu prioritatea
PRIORITATEA 1
PRIORITATEA
PRIORITATEA 2
ŢINTĂ
F1. Amenajarea sediului parcului ca şi centru Centru de vizi- Firme amenajări Cele două clădiri
de vizitare şi amenajarea punctului de tare în Izvorul interioare,ONG, deţinute de către
informare din Lacu Roşu Mureşului şi Administraţia
Punct de infor- AAPL Parcului
1
mare în Lacu
Roşu
F2. Încheierea de contracte de colaborare şi Zona turistică ONG, Patrulare pe linie
protocoale cu instituţii abilitate pentru pază şi Lacu Roşu , 2 Voluntari, de pază -
menţinerea curăţeniei în zonele frecvent Cheile Bicazului braconaj, tăieri
vizitate de către turişti şi Hăşmaşul Ghizi, ilegale, prevenirea
Mare . Reduce- Jandarmi, incendiilor,
rea poluării Salvamont colectare de floră
interzisă şi altele
asemenea -
F3. Găsirea de surse de autofinanţare şi Venituri 1 UE10, ONG, Accesarea
atragerea unor noi surse de finanţare MAP,Ambasade fondurilor
structurale
F4. Vânzarea sau închirierea în punctele de Obţinerea de Voluntari, ONG,
informare a diferitelor materiale sau venituri, 3 comunităţi
echipamente legate de turism
F5. Crearea infrastructurii – construirea şi Centru de ONG, Salvamont, Accesarea
amenajarea unui Centru de vizitare în zona vizitare şi alte 1 AAPL, Comunităţi fondurilor
Staţiunii Lacu Roşu dotări structurale
10
UE- Uniunea Europeană
142
F6. Menţinerea colaborărilor existente şi O.N.G. – uri ONG, AAPL, AJ,

informarea şi/ sau atragerea O.N.G. – urilor, implicate, APM, media
autorităţilor administraţiei publice locale şi a articole media şi 1
celor descentralizate ale autorităţilor autorităţi
administraţiei centrale, precum şi a mass- informate -
media, pentru aplicarea planului de implicate -
management
F7. Comunicarea limitelor şi a zonării interne Harta cu limite APM, CJ, CL,O.S.
către Direcţiile de Urbanism şi Amenajarea şi zonarea
Teritoriului ale Consiliilor Judeţene Harghita şi internă înaintată 1
Neamţ şi toţi administratorii de terenuri de pe birourilor
raza parcului specializate
F8. Refacerea periodică şi menţinerea limitelor Limite , borne, O.S., ONG
şi a bornelor parcului panouri, 1
indicatoare
F9. Organizarea întâlnirilor bianuale ale Întâlnirile O.S., ONG
Consiliului Ştiinţific şi Consultativ ale organizate 1
P.N.C.B.-H., şi menţinerea contactului cu
membrii Consiliului Ştiinţific
F10. Îmbunătăţirea nivelului de calificare a Echipă
personalului profesionistă 2
F11. Realizarea unei biblioteci a parcului cu Biblioteca 1 Institute de cercetare,
studii şi publicaţii de specialitate parcului Muzee,Biblioteci
F12. Elaborarea şi implementarea planurilor de Planuri de lucru 1
lucru anuale bazate pe planul de management
F13. Actualizarea periodică a Regulamentului Regulament şi 1 Caracter
Parcului şi a Planului de Management PM elaborat permanent:APNC
B-H
143
Capitolul 6. Monitorizarea implementării planului de management al Parcului Naţional Cheile –Bicazului Hăşmaş
Tema Monitoringul implementării planului de management

Asigurarea faptului că aplicarea planului de management
Obiective este sistematic monitorizată, înregistrată şi evaluată şi că
planul este adaptat corespunzător.
Frecvenţa
Corespondenţa Periodică-P Indicatorul monitorizat
obiectiv-acţiuni Continuă-C
După
necesităţi-N
Completarea inventarierii florei şi faunei. Inventarierea şi A1, A5, A6, A11 C Bază de date specii
cartarea impactului antropic asupra parcului Hărţi cu distribuţia
principalelor specii
Lista cauzelor şi a efectelor
impactului antropic asupra
P.N.C.B.-H.
Înfiinţarea unei reţele de pieţe de monitoring asociate A3, A12 C Pieţe de monitoring
procedurilor de monitorizare a speciilor şi habitatelor. Rapoarte anuale de
Efectuarea sistematică a monitoringului anual monitoring pentru
protocoalele selectate
Reactualizarea catalogului peşterilor din P.N.C.B.-H. A10 N Catalog reactualizat
Efectuarea de supravegheri - evaluări a stării speciilor A4 P Supravegheri
culese şi/sau comercializate pe suprafaţa parcului Rapoarte asupra speciilor
ţintă
144
Efectuarea anuală a evaluării impactului ecologic al D1, D4, D8, D9, P Raport
traseelor turistice D11
Verificarea anuală a cursurilor de apă - vegetaţie, A8,C10 P Raport
gunoaie, debite
Crearea şi implementarea unui sistem de colectare a A2, A9 C Sistem de colectare al
înregistrărilor suplimentare ale voluntarilor şi vizitatorilor înregistrărilor
- informaţii predate la centrele de vizitare, carnete de Informaţii înregistrate şi
teren ale rangerilor prelucrate
Monitorizarea colectării produselor nelemnoase C6, C7 P Raport asupra colectării
Monitorizarea operaţiunilor forestiere în parc pentru a C3,C4 C Patrule rangeri
verifica respectarea regulamentelor în vigoare Informaţii turişti/localnici
Discutarea cu populaţia locală a problemelor legate de E1, E2, E8, E13 P Întâlniri cu populaţia şi
aruncarea deşeurilor administraţiile locale
Asigurarea unei verificări la trei ani a tuturor traseelor D5, D8 P,N Verificări trasee marcate
marcate, precum şi a traseelor de alpinism. Efectuarea de Verificări trasee de alpinism
controale suplimentare dacă este necesar Controale suplimentare
Monitorizarea deşeurilor A8, E13 C Patrule agenţi de teren -
rangeri
Informaţii turişti/localnici
Efectuarea de evaluări ale conştientizării şi înţelegerii E1, E14 N Localnici conştientizaţi
scopurilor parcului înainte şi după efectuarea programelor Rezultate monitoring turism
şi activităţilor de educaţie şi conştientizare Materiale ecologice, tabere,
cluburi
Chestionare
Menţinerea unei biblioteci cu studii şi publicaţii E3, E6, F11 C Studii, publicaţii, literatură
despre parc, precum şi cu literatură de specialitate de specialitate
145
Asigurarea că toţi cercetătorii şi oamenii de teren depun A1, A2, A3, A5, C Contracte de cercetare,
copii ale muncii prestate A6, A7, A9, A10, voluntariat
A11, A12, F2 Fişe de raportare
Menţinerea unei arhive cu hărţi, planuri şi alte date A1, A2, A10, C3, C Hărţi G.I.S.
produse şi actualizate prin G.I.S. şi alte baze de date D1 Baze de date
Asigurarea că hărţile oficiale ale parcului sunt distribuite F7 N Distribuire hărţi
autorităţilor interesate
Asigurarea unor copii ale planurilor de urbanism, inclusiv C11, F7 N Copii planuri urbanism -
ale prevederilor legate de conservarea naturii piese scrise şi desenate
Asigurarea consultărilor şi includerii observaţiilor - F9 N Întâlniri Consiliul Ştiinţific
incluzând Consiliul Ştiinţific şi Consultativ - asupra Întâlniri Consiliul
studiilor şi rapoartelor majore, comandate sau efectuate Consultativ
de administraţia parcului
Monitorizarea utilizării resurselor şi a activităţilor C1, C2, C3, C4, C Patrule rangeri
efectuate de alte instituţii, proprietari sau agenţii pe C6, C7, C8, C9, Informaţii turişti/localnici
suprafaţa parcului C10, D8
Asigurarea pazei împotriva braconajului C5 C Patrule rangeri împreună cu
reprezentanţii instituţiilor
abilitate
Efectuarea de verificări anuale ale semnelor de hotar F8 P Patrule rangeri
Colectarea de date în urma activităţilor de pază şi D1, D2, D10, D11 C Chestionare de monitorizare
turism referitoare la comportamentul şi atitudinile
turiştilor în parc
Efectuarea de inventare anuale, cu informaţii calitative şi D11 P Chestionare de inventariere
cantitative, ale turiştilor
Colectarea de date şi reacţii ale comunităţilor locale B1,B2, B3,B4, N Evaluări ale întâlnirilor de
146
E4,E5, E 7, E 10, E lucru, răspunsuri la scrisori

11, E 12, E 14
D3,6,7,8
Completarea monitorizării lucrărilor planificate F12 P Fişe lucrări planificate
Asigurarea că echipele care efectuează lucrări şi instalaţii A11,C3,D11,F2 N Fişe monitoring
în teren prezintă rapoarte, hărţi cu localizarea, fotografii şi
altele asemenea
Asigurarea unor formate adecvate pentru contracte, C Modele de contracte,
acorduri, şi a includerii mijloacelor de raportare, revizuire acorduri
şi monitorizare
Producerea de minute şi procese verbale în urma E9,F9 C Minute şi procese verbale
întâlnirilor de lucru, şedinţe, şi altele asemenea
Scrierea de rapoarte şi înregistrări de către personalul care B1 C Rapoarte
participă la sau organizează evenimente
Menţinerea unei reviste a presei şi a apariţiilor radio-tv E11,E12 C Apariţii mass-media
Realizarea unui sistem de raportare a activităţilor F10 C Raportări

personalului
Menţinerea evidenţei propunerilor de proiecte şi planuri B4, C1, D2, D7, C Copii propuneri înaintate
întocmite pentru obiectivele parcului sau comunităţilor, F1, F3, F9 Rezultate evaluări proiecte -
precum şi rezultatele acestor propuneri procese verbale de evaluare
Menţinerea înregistrărilor veniturilor financiare ale C Acte contabile

parcului
Atragerea de fonduri pentru realizarea infrastructurii D2, D7, F3, F5, F4 C Proiecte de finanţare
147
necesare
Monitorizarea pregătirii, competenţei şi performanţelor F10 C Fişe de apreciere
personalului Formulare de evaluare
Păstrarea înregistrărilor legate de cursuri şi pregătire F10 C Suporturi de curs
profesională ale personalului Cursuri efectuate
Asigurarea că personalul care participă la F10 C Raportări
evenimente,cursuri, instruiri, vizite de studiu întocmeşte Activităţi în domeniile de
rapoarte şi aplică lecţiile învăţate în activităţile proprii aplicabilitate ale cursurilor
Analiza anuală a realizării planului de management F9, F13, C11, F6 P Raport anual
împreună cu Consiliul Ştiinţific şi Consultativ şi Modificări operate
adaptarea în consecinţă a acţiunilor din planul de
management
Pregătirea unui plan de lucru anual cu activităţile F12 P Plan de lucru anual
planificate - personal, resurse, timp şi altele asemenea
Pregătirea evaluării planului de management în al V-lea F9, F13 P Raport final de evaluare
an şi întocmirea noului plan Plan de management nou
148
Capitolul 7. Regulamentul Parcului Naţional Cheile –Bicazului Hăşmaş
7.1 Înfiinţarea, scopul, limitele, zonarea şi managementul Parcului

Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş
Art. 1. Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, denumit în continuare

PNCB-H, înfiinţat prin Ord. MAPPM nr. 7/27.01.1990 referitor la înfiinţarea
parcurilor naţionale în România, confirmat prin Legea 5/2000 şi delimitat prin HG
nr. 230/2003 este o arie naturală protejată de interes naţional corespunzătoare
categoriei a II – a IUCN11.
Art. 2. Obiectivul principal al PNCB-H este: protecţia şi conservarea unor
eşantioane reprezentative pentru spaţiul biogeografic naţional, cuprinzând
elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic,
faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă
natură, oferind totodată posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative,
recreative şi turistice.
Managementul PNCB-H asigură menţinerea cadrului fizico-geografic în
stare naturală, protecţia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a
diversităţii biologice în condiţii de stabilitate ecologică, excluderea oricărei forme
de exploatare a resurselor naturale şi a folosinţelor terenurilor incompatibilă
scopului atribuit.
Art. 3.
(1) descrierea şi harta limitelor PNCB-H sunt conform Legii nr.5/2000 şi
sunt aprobate prin HG 230/2003.
(2) localităţile limitrofe PNCB-H sunt considerate următoarele:
Sândominic, Bălan, Voşlobeni, Tomeşti, Bicaz-Chei, Bicazul Ardelean, Bârnadu,
Bicăjel, Dămuc, Trei Fântâni şi Gheorgheni.
11
Categoria a II a IUCN (International Union for Conservation of Nature- Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii) -
Parc Naţional - o zonă terestră desemnată să protejeze integritatea ecologică a unor sau mai multor ecosisteme pentru generaţiile
prezente şi viitoare.
149
Art. 4. Zonarea internă a PNCB-H, cuprinde următoarele zone:

zona cu protecţie strictă a PNCB-H, este zona de mare importanţă ştiinţifică şi
cuprinde zone sălbatice în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul
acestora a fost foarte redus. În această zonă se interzice desfăşurarea oricăror
activităţi umane, cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie ecologică, activităţi
de ecoturism, cu limitările descrise în planurile de management, cu limitările
descrise în planul de management.
Zona cu protecţie strictă este constituită pe suprafaţa masivului Hăşmaşul
Negru, cu suprafaţa de 395,7 ha, şi cuprinde următoarele parcele silvice:
a) 31A.B, U.P. VIII-„Lacu Roşu” din cadrul Ocolului Silvic Tulgheş, cu 30,4 ha -
judeţul Harghita, proprietar autoritatea administraţiei publice centrale - statul;
b) 86N%, 87N%, 88 U.P. V-„Bicăjel” din cadrul Ocolului Silvic Bicaz, cu 104,5
ha - judeţul Neamt, proprietar autoritatea administraţiei publice centrale - statul;
c) parcelele silvice: 86A, 86N%, 89A, 90A.B, 91A.B, 92A.C.D.F.G, U.P. V-
„Bicăjel” din cadrul Ocolului Silvic Bicaz, cu 260,8 ha - judeţul Neamţ;
proprietar - autoritatea administraţiei publice locale din comuna Dămuc;
zona de protecţie integrală a PNCB-H, cuprinde cele mai valoroase bunuri ale
patrimoniului natural din interiorul PNCB-H. În această zonă sunt interzise:
a) orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum şi orice
forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de
conservare;
b) activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia celor destinate administrării
PNCB-H şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării
siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.
Prin excepţie, în zona de protecţie integrală, se pot desfăşura următoarele activităţi:
150
c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale

domestice, proprietatea membrilor comunităţilor care deţin păşuni sau care
deţin dreptul de utilizare a acestora în orice formă recunoscută prin legislaţia
naţională în vigoare, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele
avizate de APNCB-H, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi
speciile de floră şi faună prezente;
e) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al
A.P.N.C.B.-H., în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi aprobate de către
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor;
f) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul A.P.N.C.B.-H.,
în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi aprobate de către autoritatea publică
centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care calamităţile
afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor acestora se
fac cu avizul A.P.N.C.B.-H., în baza hotărârii consiliului ştiinţific, şi
aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi
pădurilor;
g) acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care nu
necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a acestora;
h) acţiunile de combatere a înmulţirii în masă a dăunătorilor forestieri, care
necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, în cazul în care apar
focare de înmulţire, cu avizul A.P.N.C.B.-H., în baza hotărârii consiliului
ştiinţific, şi aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecţia
Zona de protecţie integrală din cadrul PNCB-H cu suprafaţa de 4669,75 ha este
organizat după cum urmează:
a)UPVIII Lacu Roşu
151
i) parcelele şi subparcelele silvice: 1 – 6, 7A%, 7B, 7C%, 7D, 8, 10A%,

10B.C, 11A.B, 20B%, 20C, 20D%, 20G, 23A%, 23B,24A%, 24B, 25A,
25B%, 26, 27, 28, 29, 30, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 92 C.D.E, 93A%, 94A%,
94B%, 94C, 95N, 95T,96A%, 96B%, 164A. 164B.164V. din U.P. VIII –
„Lacu Roşu” din cadrul Ocolului Silvic Tulgheş cu 678,54 ha – proprietate
publică a autorităţii administraţiei publice centrală - statul, judeţul Harghita;
ii) parcelele şi subparcelele silvice:
89, 90A, 90B, 94A%, 94B% , 96A%, 96B%, U.P VIII ,,Lacu Roşu” din
bazinetul Likaş, din U.P. VIII – „Lacu Roşu” din cadrul Ocolului Silvic
Particular Gheorgheni cu 77,24 ha proprietar Composesoratul Gheorgheni -
judeţul Harghita
iii) 97 - 111, 112A, 112 B% ,112D, 112F G.H.I.J, 113 A.B.D.E., 114A.B.C.,
115A.B.C.D., 116A.B.C.D.V1, 117A.C., din bazinetul Suhard, U.P. VIII –
„Lacu Roşu”, din cadrul Ocolului Silvic Particular Gheorgheni cu 595,05 ha,
proprietar Composesoratul Gheorgheni - judeţul Harghita.
iv) 275 – 277, din bazinetul Cupaş, din U.P VIII ,,Lacu Roşu” din cadrul
Ocolului Silvic Particular Gheorgheni cu 80,1 ha, proprietar Composesoratul
Gheorgheni - judeţul Harghita;
v) 112B%, 112C, 112E, 113V, 114V2, 115E, 116V2, 117V din bazinetul
Suhard, U.P. VIII – „Lacu Roşu, , din cadrul Ocolului Silvic Particular
Gheorgheni cu 23,25 ha, proprietar - autoritatea administraţiei publice locale
din municipiul Gheorgheni - judeţul Harghita;
vi) parcelele şi subparcelele silvice: 7A%, 7C%, 10A%, 20A, 20B%,
20D%, 20E, 20F, 23A%, 24A%, 25B%, 91A, 91V, 92A, 92B, 93A%, 93B,
din U.P. VIII – „Lacu Roşu” din cadrul Ocolului Silvic Tulgheş cu 83,71 ha,
proprietar persoane fizice - judeţul Harghita;
b)U.P. IV – „Dămuc”
152
i) parcelele şi subparcelele silvice: 125, 127A%, 127M2, 127M3,128A,

128M2,129A, 129M1, 129M3,129N, – din U.P. IV – „Dămuc” din cadrul
Ocolului Silvic Bicaz cu 100,0 ha, proprietar autoritatea administraţiei publice
centrale - statul - judeţul Neamţ;
ii) parcelele şi subparcelele silvice: 127A%- din U.P. IV – „Dămuc” din
Neamţ;
c) U.P. V – „Bicăjel”
i) parcelele şi subparcelele silvice: 5A%, 61%, 66, 67A, 67B, 67C, 68, 69,
70, 71ABC, 72AB, 82%, 83A%, 84A%, 96A%, 96C% din din U.P. V –
„Bicăjel”din cadrul Ocolului Silvic Bicaz cu 367,94 ha, proprietar persoane
fizice - judeţul Neamţ;
ii) parcelele şi subparcelele silvice: 51, 52, 54 – 56, 58 – 60 din U.P. V –
„Bicăjel”, din cadrul Ocolului Silvic Bicaz cu 318,4 ha, proprietar
Composesoratul Tomeşti - judeţul Neamţ;
iii) parcelele şi subparcelele silvice: 82%, 84A%,84B, 85, 89M1,
92BEHIM1, 93ABCDEFGHI, 93J%, 93K, 94B%, 94CDE, 95, din U.P. V –
„Bicăjel”, din cadrul Ocolului Silvic Bicaz cu 344,9 ha, proprietar - autoritatea
administraţiei publice locale din comuna Dămuc - judeţul Neamţ;
iv) parcelele şi subparcelele silvice: 1, 5A%, 5B.C.D, 61%, 62A.B.C., 63,
64, 65AV, 83A%, 84A%, 93J%, 94A, 94B%, 96A%, 96B, 96C%, 96D, 111,
112, din UP.V „Bicăjel” din cadrul Ocolului Silvic Bicaz cu 351,96 ha,
proprietar autoritatea administraţiei publice centrale - statul - judeţul Neamţ;
d)U.P. VI – „Lapoş”
i) parcelele şi subparcelele silvice: 1 – 2A.B.C.M, 3A,B,C, 32A,B, – 37,
38B%, 39- 48 din U.P. VI – „Lapoş” din cadrul Ocolului Silvic Bicaz cu
507,6 ha, proprietar autoritatea administraţiei publice centrale - statul - judeţul
Neamţ;
153
ii) parcelele şi subparcelele silvice: 38A, 38B%, din U.P. VI – „Lapoş” din
Neamţ;
e)U.P. VII – „Sândominic
i) parcelele şi subparcelele silvice: 41, 42, 57, 58N, 62, 63B.C.D.E.H.I,
64BC.D.E, 65B, 67B, 68N, 71D, 72N, 75 – 84, 89 – 90, 101, 103, 104, 106,
108 din U.P. VII – „Sândominic”, din cadrul Ocolului Silvic de Regim Ciuc
cu 645,0 ha, proprietar Composesoratul Sândominic;
ii) parcelele şi subparcelele silvice: 123A.B.V, U.B. VII – „Sândominic”,
din cadrul Ocolului Silvic de Regim Ciuc cu 32,2 ha, proprietar
Composesoratul Sândominic - judeţul Harghita;
iii) parcelele şi subparcelele silvice: 59 ABV, 60 AV, 61AB, U.P VII
,,Hăşmaş” din cadrul D.S Harghita, Ocolul Silvic M-Ciuc, cu 146,3 ha,
proprietar autoritatea administraţiei publice centrale - statul - judeţul Harghita;
f)U.B. V – „Terkő”
parcelele şi subparcelele silvice 130, 131 din U.B. V – „Terkő”, din cadrul
Ocolului Silvic de Regim Ciuc cu 43,6 ha, proprietar Composesoratul Tomeşti
– judeţul Harghita;
g)Enclavele aflate în interiorul grupurilor de parcele enumerate mai sus: E1 - U.P.
VIII Lacu Roşu, u.a. 7C, cu 1,3 ha, E9 - U.P. VIII Lacu Roşu, u.a. 25-26, cu
0,6 ha, E12 - U.P. VIII Lacu Roşu, u.a. 91-92, cu 17,2 ha, E3 - U.P. V
Bicăjel, u.a. 94B-96A, cu 4,8 ha;
h)Păşunea Mieilor - 38,37 ha-Poiana Albă% -, din vârful Hăşmaşul Mare,
proprietar Kurkó János György din Miercurea Ciuc;
i)Păşunea „Trupul 10-Curmătura” din creasta Hăşmaşului Mare, proprietar
autoritatea administraţiei publice locale - Comuna Sândominic, parcelele 32A.B
cu 62,4 ha;
154
j)Păşunea „Trupul 7-Curmătura” din creasta Hăşmaşului Mare, proprietar

autoritatea administraţiei publice locale- Comuna Voşlobeni, parcelele 35A.B.C
cu 22,7 ha;
k)Păşunea „Trupul 20-Trei Fântâni-Tarcău” din creasta Hăşmaşului Mic -
Őcsem - proprietar Composesoratul Tomeşti, parcelele 81B - 11,1 ha - şi 82 -
99,4 ha - total 110,5 ha;
l)Lacul Roşu - u.a. 95T şi N, U.P. VIII „Lacu Roşu”, din cadrul Ocolului Silvic
Tulgheş, cu 11,3ha - judeţul Harghita;
m)Cheile Bicazului;
n)Rezervaţia Naturală Avenul Licaş - 5 ha ;
o)Rezervaţia Naturală „Cheile Şugăului” - suprafaţa suprapusă cu P.N.C.B.-H.
Zona de conservare durabilă, denumită şi zona tampon a PNCB-H: este zona în

care este interzisă realizarea de construcţii noi, cu excepţia celor ce servesc strict
A.P.N.C.B.-H. sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate
asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale.
Această zonă nu se include în zonele cu protecţie integrală, strictă sau de
dezvoltare durabilă a activităţilor umane.
În zonele de conservare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi:
c) utilizarea raţională a pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat pe suprafeţele, în
perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de A.P.N.C.B.-H., astfel încât să
nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;
e) intervenţiile pentru menţinerea habitatelor în vederea protejării anumitor
specii, grupuri de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul
protecţiei, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului
155
şi pădurilor, cu avizul A.P.N.C.B.-H., în baza hotărârii consiliului stiinţific, a

planului de acţiune provizoriu, elaborat şi valabil până la intrarea în vigoare a
planului de management;
f) intervenţiile în scopul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor.
g) acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi, cu avizul A.P.N.C.B.-H.,
în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi ulterior, cu aprobarea autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. În cazul în care
calamităţile afectează suprafeţe de pădure, acţiunile de înlăturare a efectelor
acestora se fac cu acordul A.P.N.C.B.-H., în baza hotărârii consiliului
ştiinţific şi ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia
h) activităţile de protecţie a pădurilor, acţiunile de prevenire a înmulţirii în masă
a dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului lemnos din
pădure în cantităţi care depăşesc prevederile amenajamentelor, se fac cu
avizul A.P.N.C.B.-H., în baza hotărârii consiliului ştiinţific şi ulterior, cu
aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
i) activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita
capacităţii productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact
redus, precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante
medicinale, cu respectarea normativelor în vigoare. Acestea se pot desfăşura
numai de către persoanele fizice sau juridice care deţin/administrează terenuri
în interiorul parcului sau de comunităţile locale, cu acordul A.P.N.C.B.-H.;
j) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor, lucrări speciale de conservare
cu accent pe promovarea regenerării naturale şi fără extragerea lemnului
mort, cu excepţia cazurilor în care se manifestă atacuri de dăunători ai pădurii
156
ce se pot extinde pe suprafeţe întinse, în primul rând de parcele întregi

limitrofe zonelor cu protecţie strictă sau integrală, în restul zonei-tampon
fiind permisă aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe
cale naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre
grădinărit, tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul
tăierilor progresive clasice sau în margine de masiv cu perioada de regenerare
de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu restricţii impuse de
planul de management al parcului şi de ghidurile de gospodărire a pădurilor
în arii naturale protejate.
k) Activităţi tradiţionale de utilizare a resurselor regenerabile, prin introducerea
de tehnologii cu impact redus
Zona de conservare durabilă cu o suprafata de 1648,4 ha din cadrul PNCB-H
cuprinde:
a)în zona Staţiunii Lacu Roşu:
parcelele şi subparcelele silvice:
i) 9 - din U.P. VIII – “Lacu Roşu” din cadrul Ocolului Silvic Tulgheş cu 0,8
ha, judeţul Harghita; fond forestier naţional, proprietate privată a persoanelor
fizice
ii) 11Ad - din U.P. VIII – “Lacu Roşu” din cadrul Ocolului Silvic Tulgheş,
judeţul Harghita, fond forestier naţional, proprietate privată a persoanelor
fizice, cu 2,8 ha, folosit în trecut în scopuri de administraţie silvică-cosire,
delimitat în teren de DN12C;
iii) 75Ad – 75% din U.P. VIII – “Lacu Roşu” din cadrul Ocolului Silvic
Tulgheş, judeţul Harghita;fond forestier naţional, proprietate a autorităţii
administraţiei publice centrale - statului - terenul situat între drumul ce duce
la Păstrăvăria “Lacu Roşu”, pr. Licaş şi Pr. Roşu, teren folosit în trecut în
scopuri de administraţie silvică-cosire;
157
iv) 165 - din U.P. VIII – “Lacu Roşu” proprietar Composesoratul Gheorgheni,
din cadrul Ocolului Silvic Particular Gheorgheni cu 1,5 ha - judeţul Harghita
limita cu u.a. 11A la sud, malul Lacului Roşu şi bornele silvice 50 şi 49 la
nord, situate în intravilanul Staţiunii Lacu Roşu conform PUG - proiect nr.
2644/2000 din U.P. VIII – “Lacu Roşu” din cadrul Ocolului Silvic Tulgheş,
judeţul Harghita;
v) bandă de protecţie cu lăţimea de 50 m limitrofă Lacului Roşu, din
intravilanul Lacu Roşu - Municipiul Gheorgheni, indiferent de forma de
proprietate a terenurilor - publică sau privată a Municipiului Gheorgheni sau
privată a persoanelor fizice/juridice. Se menţionează aici următoarele
construcţii legale existente în zona debarcader: Vila “Ranova”- proprietar -
Trufaş Victor, Vila “Kádár Jenő şi Fábián Melinda” – proprietari şi Vila
„Debarcader”- gestionar SC VIRIDIS SRL;
vi) enclava: E8 -între u.a. 10 şi 12 din U.P. VIII – “Lacu Roşu” cu 0,1 ha.
b)în zona Licaş:
i) parcelele şi subparcelele silvice: 85, 86, 87, 88, U.P. VIII – “Lacu Roşu”
din cadrul Ocolului Silvic Particular Gheorgheni cu 73,7 ha, judeţul
Harghita; proprietar Composesoratul Gheorgheni;
ii) păşunea - “Trupul Gaura” din Vârful Licaş, proprietar Composesoratul
Gheorgheni cu 40 ha.– Tulgheş, parcelele 1A.B.C;
c)în zona Cupaş:
i) păşunea Cupaşul Mic, din bazinul Cupaş, proprietar autoritatea
administraţiei publice locale - Bicaz Chei, cca 10 ha, din raza U.P. VIII –
“Lacu Roşu” - proprietar Composesorat Gheorgheni, interiorul parcelei
silvice 276, din cadrul Ocolului Silvic Particular Gheorgheni;
d)în zona Trei Fântâni:
i) parcelele şi subparcelele silvice: 73A, 73M1%, 74A,74B, 74C,74D, 75A,
75B, 76A,76B,77A, 77B, 77C, 78A, 78B, 79A, 79B, 79C, 80ABC, 81ABC,
158
81D U.P. V – „Bicăjel” din cadrul Ocolului Silvic Bicaz cu 287,74 ha,
proprietar persoane fizice - judeţul Neamţ;
ii) parcelele şi subparcelele silvice: 73M1%, 74M1, 76M1, 77M1-M2, 78C,
din U.P. V – „Bicăjel din cadrul O.S. Bicaz cu 19,16 ha, proprietar
autoritatea administraţiei publice centrale - statul;
iii) enclavele din interiorul acestor parcele: E1 - U.P. V, u.a. 76-77, cu 0,4 ha,
E2 - U.P. V, u.a. 76-78A, cu 0,4 ha.
e)în zona Ghilcoş:
i) parcelele şi subparcelele silvice: 16A% , 97A%, 97B, 97C%, 97N, 98,
99A, 99B%, 100A,100B%, 100C, 100D%, 100E%, 101A%, 101B,
101C%, 101D, 102A%, 102D%, 103A, 103B%, 104A%, 104B%, 109%,
din U.P. V – „Bicăjel”din cadrul O.S. Bicaz cu 201,26 ha, proprietar
ii) parcelele şi subparcelele silvice:: 16A%,16B,16M1,16M2 , 99B%,
99D%, 99R%, 100B%,100D%, 100R, 101A%, 102A%, 102B, 102C,
102D%, 102E,F, 104A%, 105, 106A, 106B, 107ABC, 108AB, 109%,
110A,110B, 110C, din U.P. V – „Bicăjel“ din cadrul O.S. Bicaz cu
261,24 ha, proprietar autoritatea administraţiei publice centrale - statul;
iii) parcelele şi subparcelele silvice : 97A%, 97C%, 97R, 99D%, 99R%,
100D%, 101A%, 101C%, 102A%, 102 D%,103B% 104A%, 104B% din
U.P. V – „Bicăjel” din cadrul ocolului silvic Bicaz cu 42,9 ha, proprietar
primăria - autoritatea administraţiei publice locale din comuna Dămuc;
iv) enclavele din interiorul acestor parcele: E4 - U.P. V, u.a. 101A -102D, cu
2,3 ha, E5 - U.P. V, u.a. 101-102-103, cu 29,1 ha - şi E6 - U.P. V, u.a. 100B
-104A, cu 1,1 ha - Gropile Ghilcoşului;
f)în zona Hăşmaşul Mare:
159
i) parcelele şi subparcelele silvice: 69B, 70B, 73C, U.P. VII – „Bălan”,

proprietar Composesoratul Sândominic, din cadrul Ocolului Silvic de Regim
Ciuc, cu o suprafaţă de 9,3 ha - judeţul Harghita;
ii) parcelele şi subparcelele silvice: 110A.B.C.G.F, 111, 112A.B.C, 114A.C,
115AC.D.Ad, 116A.E.F.Ad, 117A.B.E.F, 118A.B.D, 119A.B.C.D.E.F.a,
120A.B, 121A.B.C.D.E, 122, 134, 135A.B.C.V, 136A.B, 137A.B.C,
138A.B.C.Ad, 142A.B.C, U.B. VII – „Sândominic”, din cadrul Ocolului
Silvic de Regim Ciuc cu o suprafaţă de 364,9 ha, proprietar Composesoratul
Sândominic - judeţul Harghita;
iii) enclava: E – 0,5 ha - Cabana „Piatra Singuratică”, conf.
amenajamentului silvic OS Izv. Mureş-1992 - actualmente inclusă în u.a.
84A, U.P. VII„ Sândominic”, din cadrul Ocolului Silvic de Regim Ciuc
proprietar Composesoratul Sândominic - judeţul Harghita;
g) Zona Tarcău:
i) parcelele şi subparcelele silvice: 44, 46A,B, 48A,B,C, 50A,B, U.P. V –
„Bicăjel”, din cadrul Ocolului Silvic Bicaz cu o suprafaţă de 121,8 ha,
proprietar Composesoratul Tomeşti - judeţul Neamţ;
ii) păşunea „Trupul 20-Trei Fântâni-Tarcău” din Hăşmaşul Mic - Őcsem,
parcelele 27A - 9,4 ha, 27B -1,2 ha şi 81A - 41,3 ha, total 51,9 ha, proprietar
iii) parcelele şi subparcelele silvice: 135, U.P. VII – „Sândominic”, din
cadrul Ocolului Silvic de Regim Ciuc cu o suprafaţă de 9,4 ha, proprietar
iv) parcelele şi subparcelele silvice: 20A.B.C, 21A.B, 22A.B.C.E, 23A.B din
U.B. V – „Tomeşti”, din cadrul Ocolului Silvic de Regim Ciuc cu o
suprafaţă de 77,2 ha, proprietar Composesoratul Tomeşti - judeţul Harghita;
160
v) păşunea „Trupul 7-Câmpul Gropii-Lic” din bazinul Tibec, proprietar

Composesoratul Tomeşti, parcelele 26A - 8,0ha, 26B - 5,6ha, 26C - 11,7ha,
26D -2,0ha, 26E - 5,6 ha păşune împădurită, total 32,9 ha, judeţul Harghita;
Zona de dezvoltare durabilă a PNCB-H, cuprinde zonele în care se permit
activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de interes turistic, dar cu
respectarea principiului de utilizare durabilă a resurselor naturale şi de prevenire a
oricăror efecte negative semnificative asupra biodiversităţii.
În zonele de dezvoltare durabilă se pot desfăşura următoarele activităţi:
a) activităţi tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a
animalelor;
b) activităţi de pescuit sportiv, industrial şi piscicultura;
c) activităţi de exploatare a resurselor minerale neregenerabile, dacă
reprezintă o activitate tradiţională;
d) lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor şi lucrări de conservare;
e) aplicarea de tratamente silvice care promovează regenerarea pe cale
naturală a arboretelor: tratamentul tăierilor de transformare spre grădinărit,
tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor
progresive clasice sau în margine de masiv, tratamentul tăierilor succesive
clasice ori în margine de masiv, tratamentul tăierilor rase în arboretele de
molid pe suprafeţe de maximum 1 ha.;
f) activităţi specifice modului de producţie ecologic de cultivare a terenului
agricol şi creşterea animalelor, în conformitate cu legislaţia specifică din
sistemul de agricultură ecologică;
g) alte activităţi tradiţionale efectuate de comunităţile locale.
h) activităţi de construcţii/investiţii, cu avizul A.P.N.C.B.-H. pentru fiecare
obiectiv, conforme planurilor de urbanism legal aprobate.
Zona de dezvoltare durabilă cu o suprafata de 4,7 ha din PNCB-H cuprinde:
161
e) Intravilanul Staţiunii Lacu Roşu din cadrul Municipiului Gheorgheni -

judeţul Harghita, exceptând :
i) parcelele silvice din zona de protecţie integrală, menţionate la capitolul
2.1.6.3., litera a, ce se suprapun parţial sau total cu intravilanul Staţiunii Lacu
Roşu din cadrul Municipiului Gheorgheni conform P.U.G. - proiect nr.
ii) parcelele silvice din zona de conservare durabilă –tampon, din interiorul
intravilanului Staţiunii Lacu Roşu din cadrul Municipiului Gheorgheni
conform P.U.G. - proiect nr. 2644/2000, judeţul Harghita;
iii) parcelele silvice din zona de conservare durabilă –tampon, ce se suprapun
parţial sau total cu intravilanul Staţiunii Lacu Roşu din cadrul Municipiului
Gheorgheni conform P.U.G. - proiect nr. 2644/2000, judeţul Harghita;
iv) o bandă de protecţie cu lăţimea de 50 m limitrofă Lacului Roşu aflată în
zona de conservare durabilă – tampon - indiferent de forma de proprietate a
terenurilor incluse în bandă - publică sau privată a Municipiului Gheorgheni,
sau privată a persoanelor fizice/juridice;
f) Enclavele cu construcţii din zona de intravilan a Staţiunii Lacu Roşu, aflate
în interiorul fondului forestier: E18 -„Vila Borş” - U.P. VIII, interiorul u.a.
94A, cu 0,6 ha, delimitată de fondul forestier din U.P. VIII –„Lacu Roşu” din
cadrul OS Tulgheş prin bornele silvice 288, 289, 290 şi 291 şi „Cabana Suhard”
delimitată de fondul forestier din U.P. VIII – „Lacu Roşu” din OS Tulgheş prin
bornele silvice 511, 512, 514 şi 515, conform P.U.G. – Staţiunea Lacu Roşu din
Municipiul Gheorgheni - proiect nr. 2644/2000;
g) Intravilanul Comunei Bicaz-Chei de la intrarea în Cheile Bicazului -
judeţul Neamţ - zona cu fâneţe şi gospodării particulare, delimitată astfel: limita
cu fondul forestier administrat de O.S. Bicaz, U.P. IV-Dămuc, bornele silvice 348,
717, 713, 714, 715, 716, 357, până la pârâul Bicaz şi aval pe firul acestuia până la
U.P. VI-Lapoş borna 121, 120 şi 126 pe limita fondului forestier până la
162
intersecţia cu drumul forestier Şugău şi înapoi pe acesta până la DN 12 C -

conform P.U.G. – Comuna Bicaz-Chei - nr. proiect 55/1999;
h) Zona de extravilan de pe raza administrativă a Comunei Bicaz-Chei cu
proprietăţi particulare cu construcţii din amonte de tunel, zonă delimitată de:
fondul forestier administrat de O.S. Bicaz, U.P. VI – Lapoş, - u.a. 1, 2 la nord -
prin bornele silvice 1, 2 bis, 3 bis, 5 şi pârâul Bicaz - conform amenajamentului
silvic în vigoare al O.S. Bicaz – 2004 - inclusiv zona administrativă cu cantonul
silvic al O.S. Bicaz - u.a. 2Ad - 0,4ha şi 2C - 0,1 ha, U.P. VI -„Lapoş” din cadrul
O.S. Bicaz;
i) Parcelele silvice: 9C - 0,1 ha, terenul aflat în fondul forestier proprietete publică
a autorităţii administraţiei publice centrale - statul, cu clădirea „Punctului de
Informare” a Administraţiei Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş, 75 S%
şi C - 75S%-păstrăvăria - cca 0,6 ha şi 75C - clădirile administrative - 0,2 ha, total
cca 0,8 ha, păstrăvăria Lacu Roşu - pr. Licaş, 94C - Cabana de vânătoare -„Lacu
Roşu” a OS Tulgheş din U.P. VIII – “Lacu Roşu” din cadrul Ocolului Silvic
Tulgheş - judeţul Harghita - situate în intravilanul Staţiunii Lacu Roşu conform
P.U.G. - proiect nr. 2644/2000;
j) Parcela silvică: 164C - 0,2 ha, canton silvic „Cupaş”, din U.P. VIII – “Lacu
Roşu”, din cadrul Ocolului Silvic Tulgheş.
g) 0,004 ha – 40m² din parcela silvică u.a. 129 U.P. IV-Dămuc, care cuprinde
suprafaţa „Izvorului Maria”,
Harta zonării interne a PNCB-H este prezentată în Anexa nr.V. la Planul de
Management.
Art. 5. Responsabilitatea administrării PNCB-H revine Regiei Naţionale a
Pădurilor – Romsilva prin structura special constituită numită Administraţia
Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş - denumită în continuare APNCB-H,
conform Contractului de Administrare nr. 736 /22.05.2004 încheiat între Ministerul
Mediului şi Gospodăririi Apelor şi RNP-Romsilva. În acest scop APNCB-H
163
elaborează planul de management prin care se realizează administrarea şi

gospodărirea unitară şi integrată a ariei naturale protejate, se urmăreşte respectarea
măsurilor şi acţiunilor manageriale, se organizează şi desfăşoară activităţi specifice
şi se supraveghează toate activităţile care se desfăşoară pe teritoriul PNCB-H,
astfel încât acestea să se conformeze obiectivelor de management ale Parcului
Naţional, în conformitate cu obiectivele de parc naţional stabilite prin OUG nr.
57/2007.
Art. 6. Regulamentul PNCB-H cuprinde regulile specifice care trebuie
aplicate în PNCB-H pentru atingerea măsurilor de management specifice pentru
parcurile naţionale şi pentru siturile Natura 2000.
Art. 7.
(1) activităţile de elaborare şi aplicare a Planului de Management şi
Regulamentului PNCB-H legate de măsurile de conservare a patrimoniului natural
şi în deosebi a biodiversităţii sunt coordonate şi avizate de Consiliul Ştiinţific al
Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş - denumit în continuare CŞ - cu rol
de autoritate ştiinţifică pe raza PNCB-H, constituit în baza Ord. M.M.G.A. nr.
651/27.10.2004;
(2) planul de management şi regulamentul PNCB-H se elaborează de
către APNCB-H, cu consultarea factorilor implicaţi şi se aprobă conform legii.
Art. 8. Activităţile care se desfăşoară pe suprafaţa Parcului Naţional Cheile
Bicazului Hăşmaş se supun avizării APNCB-H. Emiterea actelor de reglementare
pentru activităţi/planuri/proiecte în PNCB-H şi după caz, în vecinătatea acestora se
realizează numai cu avizul APNCB-H şi al Academiei Române, Comisia
Monumentelor Naturii;
(1) activităţile/planurile/proiectele care pot genera un impact negativ
asupra mediului în PNCB-H se supun procedurii de evaluare adecvată de mediu şi
procedurii evaluare de mediu sau respectiv de evaluare a impactului asupra
mediului;
164
(2) avizele APNCB-H pentru activităţile/planurile/proiectele care pot

genera un impact negativ asupra mediului în PNCB-H se emit în baza Hotărârilor
de Consiliu Ştiinţific, date în urma analizării solicitărilor de către membrii
Consiliului Ştiinţific al PNCB-H.
Art. 9. Pe teritoriul PNCB-H şi în vecinătatea acestuia se interzice
desfăşurarea de activităţi care pot genera un impact negativ asupra mediului, în
lipsa actelor de reglementare specifice.
Art. 10. Pentru avizarea activităţilor, planurilor, proiectelor care urmează să
se desfăşoare/implementeze pe raza PNCB-H, sau în imediata vecinătate,
solicitanţii trebuie să depună la administraţia parcului o cerere scrisă care să
conţină datele de contact ale solicitantului, descrierea activităţii, planului sau
proiectului propuse spre avizare precum şi o hartă/schiţă a localizării acestuia. De
asemenea vor fi anexate copii ale: documentelor de identificare ale solicitantului,
extras de Carte Funciară, Plan de situaţie şi încadrare în zonă, Certificat de
Urbanism - după caz - şi ale documentelor relevante cu privire la activitatea, planul
sau proiectul propus - memoriu tehnic, proiect tehnic etc. În vederea eliberării
avizului, APNCB-H poate solicita şi alte informaţii suplimentare.
Art. 11. Participarea factorilor interesaţi de managementul Parcului se
asigură numai prin intermediul APNCB-H şi prin Consiliul Consultativ de
Administrare, alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor, organizaţiilor economice,
organizaţiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale, care deţin cu
orice titlu suprafeţe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariei
naturale protejate şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de
protecţie, în conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei. Consiliul Consultativ de
administrare s-a constituit în baza prevederilor Ord. M.M.G.A. nr. 944/06.10.2005
şi are un rol consultativ în planificarea şi realizarea activităţilor legate de
gospodărirea PNCB-H.
165
7.2. Reglementarea activităţilor în Parcul Naţional Cheile Bicazului–Hăşmaş
7.2.1.Activităţi de silvicultură, de gospodărire a fondului cinegetic şi piscicol

7.2.1.1.Fondul forestier
Art. 12. Fondul forestier naţional proprietate publică a statului, a unităţilor
administrative teritoriale, fondul forestier privat şi vegetaţia forestieră din afara
acestuia va fi administrat prin structuri silvice de stat sau private conform
legislaţiei în vigoare.
Art. 13. Referitor la respectarea regimului silvic pe raza PNCB-H:
(1) pe terenurile care fac parte din fondul forestier naţional inclus în PNCB-
H se execută numai lucrările prevăzute în amenajamentele silvice specifice ariilor
naturale protejate, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind zonarea
funcţională a pădurilor şi zonarea internă a PNCB-H prevăzutâ la Articolul 4;
(2) la amenajarea pădurilor de pe teritoriul PNCB-H se vor respecta normele
tehnice de amenajare specifice ariilor naturale protejate.;
(3) în scopul punerii în concordanţă cu obiectivele PNCB-H,
amenajamentele silvice, atât pentru fondul forestier de stat cât şi pentru cel privat
de pe raza PNCB-H, nu pot fi supuse aprobării autorităţii centrale care răspunde de
silvicultură decât după obţinerea avizului administratorului PNCB-H dat în baza
hotărârii Consiliului Ştiintific. În acest sens, beneficiarul amenajamentului are
obligaţia de a invita un reprezentant al APNCB-H la conferinţele de amenajare;
(4) structurile silvice de administrare ale fondului forestier naţional de pe
raza PNCB-H, sunt obligate:
a) să înainteze în vederea avizării către APNCB-H borderoul de amplasare a
masei lemnoase pe suprafaţa PNCB-H înainte de începerea noului an forestier;
b) să solicite avizul APNCB-H pentru autorizarea partizilor de exploatare a masei
lemnoase, din fondul forestier naţional şi din afara acestuia. Avizul APNCB-H va
fi eliberat în urma analizării fiecărui caz în parte –partidă - Act de punere în
166
valoare - şi va consta în verificarea următoarelor aspecte, conform documentaţiei

prezentate de emitentul autorizaţiei de exploatare:
i) lucrările de punere în valoare executate, d.p.d.v. al respectării
amenajamentului silvic;
ii) procesul tehnologic, inclusiv amplasarea căilor de colectare existente şi
propuse pentru exploatarea masei lemnoase;
iii) termenele de exploatare propuse.
iv) condiţiile impuse în vederea reprimirii partizilor
Avizul APNCB-H va fi eliberat după analiza fiecărui caz în parte în cadrul C.Ş. şi
emiterea unei Hotărâri a C.Ş.
c) să solicite un delegat din partea APNCB-H pentru a participa la efectuarea
controlului respectării regulilor de exploatare cel puţin o dată în perioada
valabilităţii unei Autorizaţii de exploatare;
d) să solicite un delegat din partea APNCB-H pentru a participa la reprimirea
parchetelor de exploatare;
e) să transmită anual la APNCB-H situaţia aplicării amenajamentelor silvice pe
suprafaţa parcului, în vederea monitorizării respectării aplicării în practică a tipului
tratamentelor, intensităţii şi volumului tăierilor în fondul forestier naţional şi în
vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional de pe raza PNCB-H şi a
completării capitolului privind modul de aplicare al Planului de Management.
(5) propunerile de derogare de la amenajamentele silvice în vigoare, pe
teritoriul PNCB-H, se pot face numai cu avizul administratorului PNCB-H dat în
baza Hotărârii Consiliului Ştiintific al PNCB-H şi cu avizul Comisiei pentru
Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române, cu aprobarea
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Art. 14.
(1) scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol sau silvic de
terenuri de pe raza PNCB-H, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare
167
durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii
naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea
catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei
administrări a PNCB-H;
terenuri de pe raza PNCB-H, conform alin. 1, se face numai cu avizul APNCB-H
dat în baza hotărârii CŞ, cu aprobarea autorităţii publice centrale care răspunde de
silvicultură, în conformitate cu OUG nr. 57 /2007 şi „Codul silvic”.
Art. 15. Elaborarea planurilor de amenajament silvic pentru proprietarii
fondului forestier naţional de pe raza PNCB-H va include o fază de consultare
publică, atît în cadrul conferinţelor de amenajare, cît şi în reuniuni organizate –
după necesitate - de APNCB-H. Procedurile de elaborare a planurilor de amenajare
în PNCB-H vor include cel puţin consultarea următorilor factori: APNCB-H,
Agenţia de Protecţia Mediului din regiune, Apele Române şi alţi factori interesaţi,
după caz -universităţi, experţi locali, comunităţi locale şi altele asemenea.
Art. 16. În gospodărirea fondului forestier naţional din PNCB-H se vor
aplica următoarele reguli:
(1) suprafeţele de teren care prezintă interes deosebit sub raportul
biodiversităţii se vor constitui în subparcele, indiferent de întinderea lor, în toate
situaţiile în care acest lucru este posibil. Acest aspect va fi realizat odată cu
revizurea amenajamentelor silvice ce se vor adapta planului de management
aprobat şi odată cu identificarea în teren a zonelor cu specii şi habitate de interes
comunitar;
(2) în arboretele mature, lemnul mort să reprezinte minim 5-10 m3 pe
hectar; realizarea acestui obiectiv se va urmări prin toate lucrările de îngrijire, de
conservare şi de aplicare a tratamentelor, amenajamentele silvice precizând măsuri
corespunzătoare;
168
(3) lucrările de igienă se vor executa numai pentru prevenirea unor focare de
dăunători forestieri cu grad ridicat de periculozitate şi în unele situaţii deosebite, în
care proporţia lemnului mort este semnificativă. Lucrările respective se vor aviza
de către APNCB-H, în baza Hotărârii CŞ al PNCB-H;
(4) pentru valorificarea masei lemnoase rezultate prin aplicarea
tratamentelor, se vor adopta şi aplica tehnologii şi procedee de exploatare
ecologice, urmărindu-se evitarea şi/sau reducerea la maximum posibil a
vătămărilor asupra solului, asupra arborilor remanenţi, asupra subarboretului
asupra seminţişurilor şi păturii erbacee, respectându-se următoarele reguli:
a) arborii doborâţi vor fi secţionaţi la cioată în piese de maximum 12 m
lungime în vederea colectării;
b) corhănitul este interzis;
c) adunatul şi scosul lemnului se vor realiza doar cu atelaje;
d) în cazul lipsei de căi de colectare amenajate pe pante de peste 250 se vor
folosi funicularele pentru colectarea lemnului;
e) colectarea masei lemnoase cu tractoare se va face doar pe căile de
colectare existente, iar refacerea, modificarea sau extinderea acestora se
vor face doar cu avizarea APNCB-H;
f) nu se va permite instalarea de construcţii pasagere, pentru cazarea
muncitorilor se vor folosi vagoane dormitor prevăzute cu container
pentru depozitarea deşeurilor;
g) pentru obţinerea acordului obligatoriu al APNCB-H în vederea
deschiderii de noi drumuri de tractor, căi de colectare, căi de acces
solicitantul va prezenta un memoriu de necesitate cu schiţa de
amplasare, care respectă reglementările privind amenajarea şi
gospodărirea pădurilor incluse în arii naturale protejate;
h) şantierele de exploatare a masei lemnoase nu vor fi amplasate la o
distanţă mai mică de 1,0 km de bârloagele de urs identificate, în
169
perioada decembrie–martie şi în perioada 01.09 - 30.10 de zonele de

boncănit pentru cerb.
(5) amplasarea şi punerea în valoare a masei lemnoase se va face în strânsă
legătură cu periodicitatea fructificaţiei speciilor – speciei - principale, şi cu
creşterea şi dezvoltarea seminţişului utilizabil şi valoros. La nevoie, doar în cazuri
bine justificate de cătrea administratorii de păduri - pericol de alunecari de teren,
de eroziune a solului şi altele asemenea - în ochiurile deschise şi neregenerate
natural corespunzător, se va interveni cu completări sau împăduriri, numai cu
material forestier de reproducere obţinut din arborete autohtone. În PNCB-H,
lucrările de punere în valoare se vor subordona funcţiilor specifice fixate -
permanenţa pădurii, ameliorarea stabilităţii, conservarea biodiversităţii, creşterea
eficienţei ecoprotective, şi altele asemenea - şi în niciun caz mărimii posibilităţii
sau recoltării anuale a acesteia, în condiţii cât mai avantajoase economic;
(6) conform legislaţiei în vigoare în PNCB-H nu este permisă aplicarea
tratamentelor tăierilor rase.
Reguli referitoare la managementul forestier în PNCB-H sunt prezentate în Anexa
nr.XVII.
7.2.1.2.Gestionarea fondului cinegetic

Art. 17. Actualii gestionari ai fondurilor de vânătoare de pe raza PNCB-H
sunt obligaţi să asigure gospodărirea faunei de interes cinegetic, cu respectarea
principiului durabilităţii, pe baza studiilor de evaluare şi a planurilor de
management de specialitate, întocmite pentru fiecare fond de vânătoare, pentru
perioada de valabilitate a contractului de gestionare, cu respectarea legislaţiei
specifice ariilor naturale protejate.
Art. 18. După expirarea/rezilierea contractelor actuale de gestionare, pe raza
PNCB-H managementul populaţiei faunei de interes cinegetic din PNCB-H se va
face de către APNCB-H, în baza hotărârilor Consiliului Ştiinţific, conform
170
prevederilor din planul de management. Fondurile de vânătoare existente, din

perimetrul PNCB-H, vor avea statutul de zone de refugiu pentru vânat şi pot fi
gestionate doar ca rezervaţii cinegetice.
Art. 19. În PNCB-H, vânătoarea este interzisă
Art. 20. Faptele ilegale din domeniul vânătorii pot fi constatate şi
sancţionate de personalul împuternicit al APNCB – H conform Legii 407/2006.
7.2.1.3.Fondul piscicol
Art. 21. Fondul piscicol de pe raza PNCB-H este reglementat astfel:
(1) Pe teritoriul PNCB-H se instituie următoarele zone ihtiofaunistice de
protecţie, din zona de protecţie integrală:
a) Lacul Roşu;
b) pârâul Vereşcheu - de la vărsarea din baraj şi până la vărsarea în Lacul
Roşu;
c) pârâul Licaş - sectorul cuprins între obârşie şi confluenţa cu pr.
Vereşcheu;
d) pârâul Bicaz - de la vărsarea din Lacul Roşu şi până la confluenţa cu
pr. Şugău, jud. Neamţ;
e) pârâul Suhard - de la obârşie şi până la vărsarea în Lacul Roşu;
f) Pârâul Cupaş - de la intrarea în PNCB-H, confluenţa cu pr. Goticului,
borna silvică nr. 424/U.P. VIII „Lacu Roşu” şi până la confluenţa cu
pr. Bicaz;
g) pârâul Lapoş - de la intrarea în PNCB-H, borna silvică nr. 8 din U.P.
VI „Lapoş” şi până la confluenţa cu pr. Bicaz;
h) pârâul Şugău - de la intrarea în PNCB-H, confluenţa cu pr. Bârnadu,
borna silvică nr. 125/U.P.VI „Lapoş” şi până la confluenţa cu pr.
Bicaz;
171
i) pârâul Bicăjel - de la intrarea în PNCB-H, în Cheile Bicăjelului, borna

silvică nr. 263/U.P.V„Bicăjel” şi până la confluenţa cu pr. Bicaz-;
(2) În zonele de protecţie ihtiofaunistice se interzic:
a) pescuitul de orice natură;
b) recoltarea oricăror vieţuitoare acvatice;
c) realizarea de lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în
pericol existenţa populaţiilor piscicole, cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei,
exploatarea sau depunerea de nisip si pietriş, fără acordul APNCB-H;
d) efectuarea de lucrări de barare a cursurilor apelor fără ca acestea să fie
prevăzute cu sisteme de scări funcţionale de traversare pentru peşti -gabioane
special adaptate;
e) efectuarea de lucrări în zona malurilor, precum şi tăierea arborilor si
arbuştilor de pe mal la o distanţă mai mica de 50 m, fără acordul APNCB-H;
f) exploatarea sau transferarea unor volume seminificative de apă care
afectează condiţiile de habitat.
Art. 22. Este interzisă realizarea de ferme piscicole pe cursurile naturale de
apă din cadrul PNCB-H.
Art. 23. Pe raza PNCB-H nu este permisă creşterea în cultură a altor
organisme acvatice decât cele indigene - peşti, crustacei, moluşte.
Art. 24. Este interzisă introducerea de specii acvatice alohtone în Lacul
Roşu.
Art. 25. Modificarea limitelor sau delimitarea şi descrierea de noi zone de
protecţie ihtiofaunistică se vor face la propunerea APNCB-H, cu avizul CŞ şi
aprobarea Autorităţilor Centrale pentru Agricultură şi Mediu.
Art. 26. Lucrările de amenajare a cursurilor de apă se desfăşoară doar cu
avizul APNCB-H. Autorizarea lucrărilor de: corectare a torenţilor, construire,
reparare sau modificare a barajelor se vor face numai cu avizul APNCB-H, obţinut
în baza Hotărârii CŞ. În cazul în care pe cursurile de apă unde se amplasează aceste
172
lucrări există specii de peşti, crustacee şi moluşte se vor realiza studii privind
asigurarea debitelor minime în aval de lucrările cu caracter hidrotehnic permanent,
menite să asigure supravieţuirea, migrarea şi reproducerea speciilor de peşti şi a
altor vieţuitoare acvatice.
Art. 27. Sunt interzise orice lucrări de amenajări hidrotehnice în perimetrul
Lacului Roşu.
7.2.2.Păşunat şi cosit
Art. 28.
(1) pe teritoriul PNCB-H activitatea pastorală se desfăşoară respectându-se
studiile de specialitate în domeniu, inclusiv încărcătura de animale -capacitatea de
suport- conform bonităţii păşunilor montane , stabilită prin studii de specialitate
avizate de APNCB-H;
(2) responsabilitatea exploatării corecte a păşunilor şi fâneţelor pe teritoriul
PNCB-H revine proprietarilor şi administratorilor acestora - persoane fizice,
asociaţii de proprietari sau comunităţi locale;
(3) proprietarii au obligaţia să utilizeze păşunile şi fâneţele conform actualei
lor destinaţii;
(4) este interzisă împădurirea păşunilor şi fâneţelor pe cale artificială;
(5) se interzice păşunatul fâneţelor pe timpul verii.
Art. 29.
(1) utilizarea păşunilor montane de pe raza parcului este permisă doar pentru
proprietarii care deţin păşuni în zona PNCB-H şi pentru asociaţiile, firmele sau
persoanele fizice din localităţile Sândominic, Bălan, Voşlobeni, Tomeşti, Lacu
Roşu, Bicaz-Chei, Bicazul Ardelean, Bârnadu, Bicăjel, Dămuc, Trei Fântâni şi
Gheorgheni, în condiţiile prevăzute în prezentul Regulament , în baza unui contract
încheiat cu administratorul legal al păşunii şi avizat de APNCB-H;
173
(2) APNCB-H participă la avizarea studiilor silvopastorale ce se întocmesc pe

raza PNCB-H şi le supune avizării CŞ;
(3) este obligatorie respectarea numărului maxim de animale domestice pe
specii şi categorii care intră pe păşuni, număr prevăzut în studiile silvopastorale ale
fiecărei păşuni şi a duratei optime de păşunat - din ultima decadă a lunii aprilie
până în ultima decadă a lunii octombrie, Sf. Gheorghe- Sf. Dumitru;
(4) pe teritoriul parcului este interzis păşunatul cu un număr de animale care
depăşeşte capacitatea de suport a păşunii sau cu animale care nu aparţin
comunităţilor, asociaţiilor, firmelor sau persoanelor fizice care îşi au sediul sau
respectiv domiciliul în localităţile Sândominic, Bălan, Voşlobeni, Tomeşti, Lacu
Roşu, Bicaz-Chei, Bârnadu, Bicăjel, Dămuc, Trei Fântâni şi Gheorgheni;
(5) este obligatoriu ca la solicitarea APNCB-H personalul care răspunde de
stâne să scoată în termen de 10 zile animalele care încalcă alin. 3 şi 4 ale acestui
articol.
Art. 30. Păşunatul se supune următoarelor reglementări:
(1) păşunatul animalelor domestice pe terenurile din fondul forestier naţional
din PNCB-H este reglementat prin „Codul Silvic”, Legea nr. 171/2010 şi Legea
nr. 407/2006;
(2) pe păşunile situate în PNCB-H, păşunatul animalelor domestice se
desfăşoară în conformitate cu, zonarea internă a PNCB-H şi conform prevederilor
studiilor de păşunat, după cum urmează:
a) este interzis păşunatul în zona cu protecţie strictă a PNCB-H;
b) este interzis păşunatul în zona de protecţie integrală şi de conservare
durabilă – tampon - a PNCB-H, fără avizul APNCB-H;
c) este interzis păşunatul la mai puţin de 50 de metri de abruptul stâncos
al masivului Hăşmaşului Mare şi Hăşmaşului Mic -din trupurile de
păşuni prevăzute la articolul 4, aliniatul 2, literele k, l ,m ,n şi aliniatul
3, litera g, punctele 2. şi 5.
174
d) este interzis păşunatul la mai puţin de 50 de metri de Piatra Singuratică

- din trupul de păşune prevăzut la articolul 4, aliniatul 2, literele l;
e) este interzis păşunatul în enclava cu cabana Piatra Singuratică -enclava:
E – 0,5 ha - Cabana „Piatra Singuratică”, conf. amenajamentului silvic
OS Izv. Mureş-1992, actualmente inclusă în u.a. 84A, U.P. VII-
„Bălan”, proprietar Composesoratul Sândominic, din cadrul Ocolului
Silvic de Regim Ciuc, prevăzută la articolul 4, aliniatul 3, litera f,
punctul 3. şi în enclava din aval de cabana Piatra Singuratică - u.a.
123V, U.B.VII „Sândominic”, proprietar Composesoratul Sândominic,
din cadrul Ocolului Silvic de Regim Ciuc;
(3) deţinătorii legali ai păşunilor aduc la cunoştinţa APNCB-H conţinutul
caietelor de sarcini privind închirierea păşunilor;
(4) administraţia PNCB-H are dreptul de a verifica în teren ca numărul de
animale domestice pe păşuni să corespundă capacităţii de suport pentru animale a
acestor păşuni, conform bonităţii păşunilor prevăzute în studiile mai sus amintite.
(5) păşunatul cu caprine este strict interzis pe tot teritoriul PNCB-H;
(6) numărul de câini admis se stabileşte prin contractul de păşunat, în funcţie
de numărul de animale din fiecare turmă, în limitele prevăzute de legislaţia în
vigoare - Legea nr. 407/2006;
a) câinii vor avea obligatoriu jujee conform legislaţiei în vigoare;
b) pentru fiecare câine este obligatoriu să se prezinte adeverinţa de
vaccinare.
(7) trecerea prin fond forestier naţional şi trecerea la locurile de adăpat, pe
teritoriul parcului se face cu respectarea reglementărilor în vigoare, numai pe
anumite trasee stabilite din timp şi delimitate în teren, în baza contractului încheiat
între administratorii şi proprietarii de pădure cu avizul APNCB-H;
175
(8) amplasarea de stâne şi adăposturi pastorale, adaptate specificului montan

şi încadrate în peisaj, este permisă numai cu aprobarea APNCB-H. Este interzisă
amplasarea stânilor la o distanţă mai mică de 200 m de traseele turistice;
(9) stabilirea locurilor şi perioadelor de târlire se va face obligatoriu cu
avizul APNCB-H şi respectarea prevederilor din studiile silvo – pastorale. Este
interzisă amplasarea locurilor de târlire în apropierea pâraielor la o distanţă mai
mică de 50 m.
Art. 31. APNCB-H are dreptul să verifice respectarea condiţiilor sanitare
prevăzute de lege referitoare la vaccinarea animalelor .
Art. 32. APNCB-H monitorizează activitatea de păşunat în PNCB-H pentru
stabilirea impactului acestei activităţi asupra florei ş faunei din Parc şi pentru
stabilirea unor eventuale restricţii în zonele afectate.
Art. 33. APNCB-H poate iniţia periodic studii pentru reevaluarea capacităţii
de suport a păşunilor pe care le aduce la cunoştinţă proprietarilor în vederea
reglementării corespunzătoare a păşunatului.
Art. 34.
terenuri de pe raza PNCB-H, cu excepţia celor aflate în zonele de dezvoltare
durabilă, se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii
naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea
catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei
administrări a PNCB-H;
terenuri de pe raza PNCB-H, conform alin. 1, se face numai cu avizul APNCB-H
dat în baza hotărârii CŞ, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului şi a autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii şi/sau silviculturii.
Art. 35. APNCB-H organizează şi desfaşoară acţiuni de pază a capitalului
natural de pe raza parcului, independent sau împreună cu organele abilitate prin
176
lege pe diferite domenii - silvicultură, agricultură, vânătoare, piscicultură,

disciplina în construcţii şi altele asemenea.
7.2.3. Utilizarea altor resurse

Art. 36. În PNCB-H sunt interzise:
(1) exploatarea resurselor minerale, a solului, litierei în scopuri comerciale,
industriale şi pentru nevoile proprii - gospodării ale comunităţilor locale - pe
întreaga suprafaţă a parcului fără avizul APNCB-H;
(2) deschiderea de cariere de piatră şi de balastiere pe raza PNCB-H;
(3) realizarea captărilor de apă în scopuri comerciale, industriale şi pentru
nevoi proprii - gospodării ale comunităţilor locale - pe întreaga suprafaţă a
parcului, fără avizul APNCB-H;
(4) realizarea captărilor de apă de orice fel din Cheile Bicazului.
Art. 37. Se interzice colectarea şi comercializarea - indiferent de
provenienţă - a oricăror specii de floră ocrotită, sau părţi din acestea, precum şi
capturarea, comercializarea oricăror specii din fauna ocrotită, sau părţi din
acestea, pe teritoriul PNCB-H.
Art. 38.
(1) se interzice colectarea în orice scop a fructelor de pădure, ciupercilor,
plantelor, animalelor, rocilor, fosilelor şi a oricăror eşantioane de origine naturală
de orice fel din zona de protecţie integrală şi de protecţie strictă a PNCB-H;
(2) este interzisă recoltarea fructelor de pădure, ciupercilor, plantelor
medicinale, animalelor, rocilor, fosilelor în scop comercial pe întreg teritoriul
PNCB-H;
(3) recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale pentru
nevoi personale, din zona de conservare durabilă – tampon - şi dezvoltare durabilă
a PNCB-H, este permisă numai pentru proprietarii/deţinătorii de terenuri din
interiorul parcului: persoane fizice şi membrii formelor asociative de proprietate.
177
7.2.4.Cercetare ştiinţifică
Art. 39. Cercetarea ştiinţifică în PNCB-H va fi orientată, pe cât posibil, spre
realizarea scopului primordial, cel de conservare a biodiversităţii, a formaţiunilor
geologice, geomorfologice şi a peisajului.
Art. 40. Activitatea de cercetare ştiinţifică pe teritoriul PNCB-H se
desfăşoară cu avizul APNCB-H, care sprijină logistic, la solicitare şi în măsura
posibilităţilor, activitatea de cercetare.
Art. 41. În baza rezultatelor temelor de cercetare desfăşurate în PNCB-H,
acceptate şi avizate de forurile ştiinţifice abilitate, APNCB-H propune măsurile de
conservare ce se impun pentru realizarea obiectivelor Planului de Management al
PNCB-H , măsuri care se supun aprobării Consiliului Ştiinţific.
Art. 42. În cazul temelor de cercetare care necesită date/informaţii privind
PNCB-H furnizate de APNCB-H, se va încheia un contract cu cei care derulează
tema, contract care trebuie să asigure accesul APNCB-H la rezultate în vederea
utilizării lor în activitatea de management a Parcului. Clauzele contractului se
stabilesc de comun acord între părţi. Dreptul asupra utilizării rezultatelor se
stabileşte prin contract.
7.2.5.Activitatea speologică
Art. 43.
(1) activitatea speologică se desfăşoară conform reglementărilor legale în
vigoare, cu avizul APNCB-H;
(2) accesul în peşterile de pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Bicazului –
Hăşmaş se face doar cu avizul APNCB-H.
178
7.2.6.Turism, reguli de vizitare

Art. 44. În PNCB-H sunt permise activităţi controlate de turism şi de
educaţie ecologică, cu respectarea regulilor de vizitare a Parcului, potrivit
prezentului Regulament.
Art. 45. Punctele de acces în PNCB-H sunt: din Judeţul Neamţ , la ieşirea din
localitatea Bicaz Chei spre Gheorgheni pe DN 12 C; din comuna Dămuc prin satul
Trei Fântâni , din Judeţul Neamţ; din localitatea Gheorgheni spre Staţiunea Lacu
Roşu pe DN 12 C şi localitatea Bălan dinspre Comuna Sândominic pe DN 12
judeţul Harghita.
Art. 46.
(1) accesul în PNCB-H este permis numai pe traseele turistice oficiale
marcate pe harta turistică editată de APNCB-H cu semne convenţionale - marcaje
vopsite cu bandă, triunghi, cruce sau punct de culori diferite în funcţie de traseu şi
încadrate cu alb - stabilite ca fiind accesibile în lista avizată anual de autoritatea de
specialitate în domeniu, cu excepţia:
a)angajaţilor APNCB-H sau persoanelor împuternicite de aceasta;
b) membrilor serviciilor publice Salvamont în acţiuni de salvare, patrulări
sau antrenamente;
c) personalului silvic al Ocoalelor Silvice de pe raza parcului în exercitarea
atribuţiunilor de serviciu;
d) proprietarilor şi administratorilor de terenuri de pe raza parcului,
împuterniciţilor sau angajaţilor acestora, agenţilor economici/persoanele
fizice care au relaţii contractuale cu deţinătorii de terenuri;
e) cercetătorilor, în cadrul temelor avizate de APNCB-H;
f) voluntarilor angajaţi ai APNCB-H;
g)participanţilor la competiţii, acţiuni, tabere organizate, în cazul în care
prin programul acţiunii s-a solicitat şi motivat abaterea de la trasee şi s-a
avizat de către APNCB-H;
179
h) instituţiilor abilitate să efectueze controale specifice pe raza APNCB-H;

i) grupuri organizate însoţite de membrii ai APNCB-H.
(2) Este interzis cu desăvârşire accesul turiştilor pe traseele nemarcate -
traseele care nu sunt prevăzute în Anexa nr. XV. al Planului de Management-.
Art. 47. Vizitarea PNCB-H se face pe baza unui tarif de vizitare:
(1) tariful de vizitare al PNCB-H este aprobat de autoritatea centrală pentru
protecţia mediului şi se percepe la punctele de acces şi control marcate sau pe
teritoriul Parcului de către persoane autorizate de către APNCB-H;
(2) cuantumul tarifului de vizitare va fi stabilit anual de către APNCB-H şi
va fi supus aprobării conform prevederilor legale;
(3) persoanele domiciliate în localităţile Sândominic, Bălan, Voşlobeni,
Tomeşti, Lacu Roşu, Bicaz-Chei, Bicazul Ardelean, Bârnadu, Bicăjel, Dămuc, Trei
Fântâni şi Gheorgheni, nu plătesc tariful de intrare în Parc;
(4) alte categorii de persoane care au dreptul să intre în parc fără să achite
taxa de vizitare a parcului sunt cele prevăzute la art. 45, alin. 1, lit. a...h;
(5) circulaţia localnicilor prin PNCB-H, în localitatea Lacu Roşu sau satele
limitrofe PNCB-H se face fără achitarea taxei de intrare în parc;
(6) copiii sub 10 ani însoţiţi de părinţi şi cei care participă la excursii
organizate de şcoli şi licee în colaborare cu administraţia parcului, nu plătesc taxă
de intrare în Parc;
(7) vizitarea PNCB-H se face numai pe baza achitării biletului de intrare cu
excepţia persoanelor care intră sub incidenţa aliniatelor 3, 4, 5 şi 6;
(8) elevii şi studenţii care vizitează PNCB-H în afara unor excursii
organizate beneficiază de o reducere de 50% a tarifului de intrare în parc.
Art. 48. Întreţinerea marcajelor turistice, deschiderea de noi trasee,
desfinţarea unor trasee actuale, amplasarea panourilor indicatoare şi informative pe
raza PNCB-H, se fac numai cu avizul APNCB-H ;
180
Art. 49. Camparea pe teritoriul Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş

se reglementează astfel:
(1) Pe teritoriul PNCB-H, camparea este permisă în următoarele zone:
a) în zona de conservare durabilă – tampon - menţionată la articolul 4.,
aliniatul 3, litera f, punctul 3., în enclava de 0,5 ha - suprafaţă marcată
şi delimitată de APNCB-H de comun acord cu proprietarul - din jurul
Cabanei „Piatra Singuratică” actualmente inclusă în u.a. 84A, U.P.
VII-„Bălan” din cadrul Ocolului Silvic de Regim Ciuc - proprietar
Composesoratul Sândominic;
b) în zona de conservare durabilă – tampon - menţionată la articolul 4.,
aliniatul 3, litera c, punctul 2., în parcela silvică: 164Ad - 2,6 ha,
teren administrativ-cosire, suprafaţă marcată şi delimitată de APNCB-
H, de comun acord cu administratorul - din U.P. VIII – „Lacu
Roşu”, din cadrul Ocolului Silvic Tulgheş.
c) în zona de dezvoltare durabilă, cu avizul APNCB-H, şi conform
planurilor urbanistice în vigoare;
(2) săparea de şanţuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de
origine vegetală - cetină, ferigi, muşchi - sub corturi este interzisă;
(3) camparea în PNCB-H, în afara zonelor menţionate la aliniatele 1 şi 2, este
interzisă exceptând următoarele situaţii:
a) pentru activităţi de cercetare, cu aprobarea APNCB-H;
b) pentru voluntarii care lucrează pe teritoriul Parcului , în situaţia în
care sarcinile primite o impun;
c) pentru angajaţii APNCB-H, în timpul exercitării atribuţiunilor de
serviciu;
d) pentru membrii Salvamont.
181
(4) este interzisă camparea la mai puţin de 50 m de Lacul Roşu, în zona

construibilă a intravilanului Lacu Roşu-Municipiul Gheorgheni şi în fondul
forestier naţional;.
Art. 50. Aprinderea focului pe teritoriul PNCB-H se reglementează astfel:
(1) focurile de tabără sunt permise doar în vetrele special amenajate cu
aprobarea APNCB-H în acest scop;
(2) aprinderea focului este permisă numai în zonele de campare stabilite de
către APNCB-H, în vetrele special amenajate şi semnalizate prin panouri
informative, de către APNCB-H;
(3) în intravilanul construibil al staţiunii Lacu Roşu este interzisă aprinderea
şi folosirea focului în vetre fixe sau mobile la o distanţă mai mică de 50 m faţă de
Lacu Roşu şi la 100 m faţă de pădure. Se vor respecta normele de prevenire şi
stingere a incendiilor;
(4) se interzice aprinderea şi folosirea focului de orice fel în Cheile
Bicazului;
(5) se interzice tăierea vegetaţiei lemnoase din fondul forestier naţional,
pentru aprinderea de focuri sau alte folosinţe.
Art. 51. Accesul vizitatorilor însoţiţi de câini în PNCB-H este permis doar în
condiţiile în care câinii sunt ţinuţi permanent în lesă . Formaţiile de Salvamont şi
patrulele organizate cu scop de pază pot utiliza în acţiunile lor câini utilitari .
Art. 52. Perturbarea liniştii în zonele de extravilan din Parc prin orice fel de
mijloace - strigăte, pocnitori, folosirea de echipamente audio, şi altele asemenea, în
locurile de campare sau în jurul cabanelor este strict interzisă.
Art. 53. Este interzisă intrarea în incinta oricărui stabiliment al APNCB-H ,
loc îngrădit, pieţe de monitoring şi altele asemenea, unde acest lucru este notificat
printr-un panou informativ.
Art. 54. Pentru organizarea de festivaluri, jocuri, concursuri sportive, tabere
şi altele asemenea, cei interesaţi vor cere avizul APNCB-H.
182
Art. 55. Este strict interzisă distrugerea sau degradarea panourilor

informative şi indicatoare, precum şi a plăcilor, stâlpilor sau a semnelor de marcaj
de pe suprafaţa parcului.
Art. 56. Este strict interzisă degradarea/distrugerea oricărei construcţii ,
împrejmuiri , bariere sau orice alte amenajări de pe teritoriul PNCB-H.
Art. 57. Aterizarea elicopterelor în PNCB-H fără autorizaţie prealabilă scrisă
nu este permisă decât în cazuri de extremă urgenţă.
Art. 58. Folosirea ambarcaţiunilor pe Lacul Roşu este permisă doar pe baza
avizului APNCB-H.
Art. 59. În PNCB-H sunt interzise:
(1) scăldatul în apele curgătoare şi în Lacul Roşu;
(2) spălatul maşinilor şi utilizarea de detergenţi pentru spălare în apele
curgătoare, în Lacul Roşu sau în imediata vecinătate a acestora;
(3) utilizarea detergenţilor şi a oricăror substanţe chimice în mediul natural.
Art. 60. Fotografierea sau filmarea în scop comercial în PNCB-H este
permisă numai cu avizul APNCB-H în urma achitării unor tarife stabilite şi
conform unui contract.
Art. 61.
(1) circulaţia autoturismelor, motoretelor, motocicletelor, ATV-urilor,
autovehiculelor de teren cu tracţiune integrală, şi a altor autovehicule cu motor care
folosesc combustibili tradiţionali, în afara drumurilor publice din PNCB-H, cu
excepţia persoanelor abilitate în exercitarea atribuţiilor de serviciu, este interzisă;
(2) circulaţia utilajelor folosite la exploatarea şi transportul masei lemnoase
se va face doar pe traseele stabilite în Procesele tehnologice de exploatare, ce
însoţesc „Autorizaţiile de exploatare” şi sunt avizate de APNCB-H;
(3) pe drumurile forestiere circulaţia se face conform reglementărilor
specifice;
183
(4) este interzisă deplasarea cu motorete, motociclete, ATV-uri sau QUAD-

uri în Staţiunea Lacu Roşu şi Cheile Bicazului, în afara Drumului Naţional -
DN12C - sau în afara parcărilor special amenajate, cu excepţia persoanelor abilitate
în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Art. 62. Practicarea ciclismului în PNCB-H este permisă numai pe traseele
stabilite şi semnalizate corespunzător de către APNCB-H.
Art. 63. Practicarea turismului ecvestru în PNCB-H este permisă doar cu
avizul APNCB-H şi numai pe traseele stabilite.
Art. 64. Excursiile de grup în PNCB-H, organizate de agenţii de turism, se
desfăşoară numai cu participarea unui ghid specializat al APNCB-H sau ghid
autorizat de Agenţia Naţională pentru Turism şi acreditat de administraţia parcului
după achitarea tarifului de vizitare. Solicitarea unui ghid specializat al APNCB-H
se face cu minim 5 zile înainte de data preconizată a excursiei.
Art. 65. APNCB-H monitorizează turismul pe teritoriul PNCB-H, în
vederea stabilirii impactului acestei activităţi asupra florei si faunei şi pentru
stabilirea măsurilor de protecţie ce se impun, inclusiv a celor de restricţionare a
accesului turiştilor pe anumite trasee, dacă acest lucru se impune pentru
conservare.
7.2.7.Activităţi comerciale
Art. 66. Activităţile comerciale pe raza PNCB-H sunt reglementate astfel:
(1) Se interzice practicarea oricăror activităţi comerciale pe raza PNCB-H în
următoarele zone:
a) zona de extravilan, în afara zonei de dezvoltare durabilă;
b) în parcelele silvice din U.P. VIII -„Lacu Roşu”, din zona de protecţie
integrală menţionate la articolul 4., aliniatul 2, litera a, din cadrul
Ocolului Silvic Tulgheş - jud. Harghita, situate total sau parţial în
184
intravilanul Staţiunii Lacu Roşu – Municipiul Gheorgheni - conform

PUG Gheorgheni în vigoare-proiect nr. 2644/2000;
c) în parcelele silvice din U.P. VIII -„Lacu Roşu”, din zona de
conservare durabilă – tampon - menţionate la articolul 4., aliniatul 3,
litera a, punctul 1., din cadrul Ocolului Silvic Tulgheş - jud. Harghita,
situate în intravilanul Staţiunii Lacu Roşu – Municipiul Gheorgheni -
conform PUG Gheorgheni în vigoare-proiect nr. 2644/2000;
d) în parcelele silvice din U.P. VIII-„Lacu Roşu”, din zona de conservare
durabilă – tampon - menţionate la articolul 4., aliniatul 3, litera a,
punctul 2., din cadrul Ocolului Silvic Tulgheş - jud. Harghita, situate
total sau parţial în intravilanul Staţiunii Lacu Roşu – Municipiul
Gheorgheni - conform PUG Gheorgheni în vigoare-proiect nr.
2644/2000, cu excepţia activităţilor sportive de schi în urma obţinerii
avizului APNCB-H.
(2) se interzice practicarea comerţului ambulant, comerţul în chioşcuri şi
comerţul cu tarabe, pe mese şi tonete, de orice natură, în următoarele zone din
PNCB-H:
a) pe toată raza PNCB-H, în afara zonelor de dezvoltare durabilă
menţionate la articolul 4, aliniatul 4, literele a, c şi d, cu avizul
APNCB-H;
b) în Cheile Bicazului de-a lungul drumului naţional DN 12C;
c) pe malul Lacului Roşu, în suprafaţa - fâşia de 50 de m lăţime-
desemnată ca zonă de conservare durabilă – tampon - din interiorul
intravilanului Staţiunii Lacu Roşu, din cadrul Municipiului
Gheorgheni, menţionată la articolul 4., aliniatul 3, litera a, punctul 3.
(3) se menţionează următoarele construcţii existente – vechi - în „Zona
debarcader” din Staţiunea Lacu Roşu: Vila „Ranova”-proprietar Trufaş Victor,
Vila „Kádár Jenő şi Fábián Melinda” – proprietari - şi Vila „Debarcader”-
185
gestionar SC VIRIDIS SRL, prin care se pot desfăşura în continuare activităţi

comerciale doar cu avizul APNCB-H eliberat în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific
al PNCB-H.
7.2.8.Activităţi de alpinism şi escaladă

Art. 67. Practicarea escaladei sportive şi a alpinismului în PNCB-H se face
în condiţiile prezentului regulament şi în conformitate cu legislaţia în vigoare în
domeniul ariilor naturale protejate.
Art. 68. APNCB-H nu răspunde de organizarea şi derularea activităţilor de
escaladă şi alpinism, practicarea escaladei sportive şi a alpinismului se face pe
proprie răspundere pe trasee omologate şi numai cu avizul Serviciului Public
Salvamont. Practicanţii acestor activităţi au obligaţia să verifice pentru propria
siguranţă calitatea punctelor de asigurare indiferent de tipul traseului. În caz de
nesiguranţă se va întrerupe ascensiunea. Purtarea unei căşti de protecţie este
recomandată indiferent de tipul traseului.
Art. 69. Parcurgerea traseelor de căţărare este în general permisă, excepţie
făcând zonele cu trasee sau traseele declarate ca fiind “închise” şi menţionate ca
atare în Anexa nr.XVIII. la Planul de Management. Pentru parcurgerea traseelor de
căţărare din PNCB-H este nevoie de înştiinţarea APNCB-H şi de obţinerea avizului
APNCB-H în cazul activităţilor colective organizate - tabere de alpinism sau
escaladă, concursuri de alpinism sau escaladă, activităţi lucrative de genul
cursurilor de iniţiere, rapeluri comerciale, team building-uri şi altele asemenea - şi
în cazul folosirii traseelor declarate în anexa ca fiind închise.
Art. 70. Practicarea căţărării pe stâncă cu ajutorul sculelor de căţărare pe
gheaţă - dry tooling - este interzisă în PNCB-H.
Art. 71. Accesul la şi dinspre zonele de căţărare se va face numai pe potecile
balizate/marcate. În absenţa acestora accesul se va face pe potecile cele mai
evidente, evitând pe cât posibil avansarea pe zone de vegetaţie. Pentru a
186
preîntâmpina eroziunea, atât la urcare cât şi la coborâre se vor evita scurtăturile la

serpentinele potecilor. Se vor evita coborârile pe linia de cea mai mare panta care
angrenează mari mase de pământ, grohotiş, pietriş sau frunze.
Art. 72. Se interzice ruperea plantelor, crengilor arbuştilor şi arborilor sau
deteriorarea acestora. Se interzice deranjarea animalelor sălbatice - păsări, reptile,
mamifere.
Art. 73. În zonele de căţărare se va menţine un nivel sonor decent, adecvat
situaţiei. Se vor evita discuţiile cu glas tare, se vor evita stigăturile, fluierăturile şi
chiotele care nu sunt strict necesare, ca de ex. strigăte de bucurie la finalizarea unui
traseu. Necesare sunt considerate comenzile de coardă şi cele care avertizează
asupra unui pericol iminent - de ex. “atenţie…piatră!!!”.
Art. 74. Se interzice folosirea echipamentelor din traseele de alpinism si
escaladă în alte scopuri decât a celor pentru care au fost amplasate, ca de exemplu
blocarea unor regrupări cu corzi fixe destinate unor activităţi lucrative.
Art. 75. Organizatorii de activităţi colective au obligaţia să verifice calitatea
punctelor fixe de asigurare din trasee înainte de a desfăşura activităţi pe acestea.
Art. 76. La organizarea activităţilor colective - minim 10 persoane -,
organizatorul are obligaţia de a obţine avizul Administraţiei PNCB-H şi al
Serviciului Public Salvamont local.
Art. 77. Orice activitate colectivă organizată nu are voie să blocheze pe o
perioadă de timp nejustificat de lungă, un sector dintr-o zonă de căţărare. Accesul
la traseele pe timpul desfăşurării unor activităţi de acest gen trebuie să fie posibil în
acelasi timp şi căţărătorilor care nu ţin de grupul respectiv.
Art. 78. Căţărătorii care vizitează parcul au obligaţia să se informeze în mod
corespunzător asupra particularităţilor practicării căţărării în PNCB-H. Prezentul
Regulament va fi disponibil, împreună cu alte materiale informative, ca de ex. topo
ghiduri de căţărare, atât pe site-ul APNCB-H, cât şi în mediile specifice
practicanţilor acestor activităţi.
187
Art. 79. Echiparea de trasee de escaladă sportivă este permisă numai în

zonele desemnate ca zone de escaladă sportivă, a se vedea Anexa nr.XVIII., şi
numai cu avizul Administraţiei PNCB-H şi al Serviciilor Publice Salvamont.
Echipările de trasee de escaladă sportivă se fac numai cu echipamente care
îndeplinesc normele in vigoare şi numai cu respectarea caracterului iniţial al
traseului.
Art. 80. În zonele desemnate pentru escaladă sportivă unde este semnalată
existenţa unor specii de plante si animale care necesită măsuri de protecţie speciale
se vor dezechipa traseele existente.
Art. 81. Desemnarea zonelor în care se poate practica escalada sportivă se
face de către Administraţia PNCB-H, conform legislaţiei si procedurilor în vigoare,
în funcţie de zonarea internă a PNCB-H şi de prevederile planului de management
al parcului.
Art. 82. Căţărătorii vor semnala Administraţiei PNCB-H nerespectarea
prevederilor privind deschiderea şi echiparea de trasee de căţărare în PNCB-H.
Art. 83. Este interzisă practicarea sporturilor extreme care necesită amenăjari
speciale - de ex. Bungee-jumping, Via Ferrata.
Art. 84. Nomenclatorul traseelor de alpinism şi escaladă de pe raza PNCB-H
este prezentat în Anexa nr.XVIII. la Planul de Management.
7.2.9.Serviciul Public Salvamont

Art. 85. Pe teritoriul PNCB-H funcţionează formaţia Serviciu Public
Salvamont Local „Dancurás” care asigură permanenţă în punctul fix Lacu Roşu şi
funcţionează formaţia Serviciu Public Salvamont Miercurea Ciuc ce intervine şi
monitorizează zona Hăşmaşul Mic - Tarcău. Acestea patrulează pe traseele
turistice şi intervin în caz de accidentare a turiştilor aflaţi în Masivul Hăşmaş.
Art. 86. Punctul de permanenţă Salvamont în Parcul Naţional Cheile
Bicazului – Hăşmaş este stabilit în Staţiunea Lacu Roşu .
188
Art. 87. Membrii echipelor Salvamont colaborează cu APNCB-H în acţiunile

de pază şi de coordonare a voluntarilor pe diverse activităţi, organizate pe teritoriul
Parcului.
Art. 88. APNCB-H sprijină logistic echipele Salvamont în limita
posibilităţilor şi în cazuri de forţă majoră - accidente grave.
Art. 89.
(1) competiţiile, manifestările de grup de orice fel, cursurile de orice fel care
presupun accesul pe teren în zona Parcului şi taberele se organizează doar cu avizul
APNCB-H şi acordul serviciilor publice de Salvamont;
(2) pe teritoriul PNCB-H cursurile de alpinism sau de ghizi sunt permise
doar cu avizul APNCB-H şi acordul serviciilor publice de Salvamont, dacă acestea
sunt organizate şi conduse de instructori autorizaţi de Federaţia Română de
Alpinism – Escaladă pentru alpinism sau de instituţiile abilitate pentru ghizi.
7.2.10.Construcţii
Art. 90.
(1) pe teritoriul PNCB-H, realizarea oricarui fel de construcţii, fie
permanente sau temporare, în afara zonei de dezvoltare durabilă este interzisă, cu
excepţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;
(2) realizarea de construcţii în zona de dezvoltare durabilă a PNBC-H se face
numai cu obţinerea avizului APNCB-H eliberat în baza hotărârii Consiliului
Ştiinţific al parcului;
(3) APNCB-H are obligaţia să sesizeze instituţiile abilitate la demararea de
noi construcţii de pe raza parcului în vederea verificării legalităţii lor.
Art. 91. Este obligatoriu a se obţine avizul APNCB-H, emis în baza unei
hotărâri a CŞ, pentru orice proiect referitor la:
189
(1) repararea structurii şi/sau redimensionarea zonei Drumului Naţional-

DN12C -în toată zona drumului ce străbate PNCB-H: poduri, podeţe, şanţuri,
asfaltări, ziduri de sprijin, balustrade şi altele asemenea etc.;
(2) lucrări de amenajare şi întreţinere a cursurilor de apă, necesare pentru
asigurarea securităţii circulaţiei pe drumului naţional - DN12C;
(3) lucrări de defrişare a vegetaţiei ierboase şi lemnoase în zona drumului
naţional-DN12C;
(4) lucrări de reparaţii şi întreţinere a liniilor de înaltă şi joasă tensiune -
defrişări de vegetaţie forestieră, amplasare şi refacere stâlpi, modificări ale
traseelor unor cabluri etc.
Art. 92. În interiorul fondului forestier naţional pe raza PNCB-H există
următoarele construcţii :
(1) în zona de protecţie integrală: Cabana de Vânătoare „Lacu Roşu” -
intravilanul Staţiunii Lacu Roşu-Municipiul Gheorgheni, autoritatea administraţiei
publice centrale proprietar statul, administrator - OS Tulgheş, UP VIII -„Lacu
Roşu” , u.a. 94;
(2) în zona de conservare durabilă – tampon - Cabana Turistică “Piatra
Singuratică“ - extravilanul administrativ al Comunei Sândominic, proprietar de
pădure-Composesoratul Sândominic, administrator pădure - OS de Regim Ciuc,
proprietar cabană - autoritatea administraţiei publice locale din comuna
Sândominic, UP VII-„Bălan”, u.a. 84;
(3) în zona de dezvoltare durabilă: clădirea “ Punctului de Informare “ al
Administraţiei PNCB-H din Lacu Roşu - intravilanul Staţiunii Lacu Roşu-
Municipiul Gheorgheni, proprietar - autoritatea administraţiei publice centrale -
statul, administrator - APNCB-H, administrator fond forestier - OS Tulgheş, u.a.
9C, U.P. VIII -„Lacu Roşu”- Cantonul Silvic Cupaş – proprietar - Composesoratul
Gheorgheni, administrator - OS de Regim Gheorgheni, UP VIII -„Lacu Roşu”, u.a.
164C - extravilan, Canton Silvic Cheile Bicazului - extravilanul administrativ al
190
Comunei Bicaz – Chei, proprietar - autoritatea administraţiei publice centrale -

statul, administrator - OS Bicaz, UP VI-„Lapoş” , u.a. 2 C-extravilan.
Art. 93. Este interzisă realizarea oricărui tip de construcţie pe suprafaţa
Lacului Roşu şi la mai puţin de 50 m de malul Lacului Roşu, în zona construibilă a
intravilanului Staţiunii Lacu Roşu-Municipiul Gheorgheni.
Art. 94. Este interzisă amplasarea oricărui tip de construcţie - permanentă
sau provizorie - în Cheile Bicazului, cu excepţia acelora care vizează derularea
unor proiecte de interes naţional - şantiere provizorii cu ocazia reparaţiilor la
DN12C - sau de securitate a circulaţiei în zonă - depozite legale pentru material
antiderapant, panouri informative, semne de circulaţie, instalaţii de colectare a
deşeurilor, respectiv după caz toalete ecologice şi mobilier urban numai în
ampriza DN 12 C pe baza documentaţiei aprobate de Administraţia Parcului .
Art. 95. Construirea de cabane/adăposturi turistice sau realizarea oricăror
altor investiţii/proiecte în PNCB-H sau în imediata vecinătate a Parcului şi în
Staţiunea Lacu Roşu se va supune procedurii de evaluare a impactului asupra
mediului, dacă direct sau indirect acestea pot avea un impact semnificativ asupra
ariei naturale protejate, conform reglementărilor în vigoare .
Art. 96. Pe teritoriul PNCB-H, în zona de dezvoltare durabilă, se vor
respecta următoarele reguli referitoare la regimul construcţiilor:
(1) construcţiile vor respecta tradiţiile arhitectonice locale, prin folosirea
unor materiale de construcţie tradiţionale şi a unor elemente de aspect inspirate din
tradiţia locală;
(2) procentul de ocupare a terenurilor – POT - cu construcţii va fi de: maxim
30% pe lot de de 300 mp, maxim 26% pentru P+2-M pe lot de 500 mp, maxim
18% pentru P+1 pe lot de 500 mp şi maxim 24% pentru lot de 1000 mp;
(3) înălţimea maximă a construcţiilor va fi de P+2 sau P+1+M.
Art. 97. În cazul în care un administrator/proprietar de terenuri din interiorul
PNCB-H blochează prin bariere accesul pe drumurile forestiere aflate în
191
proprietatea sa, din/spre parc este obligat, ca în termen de trei zile, să permită
accesul permanent al personalului APNCB-H şi serviciului public de Salvamont
din zonă. În caz contrar se consideră că nu se permite accesul personalului cu
atribuţii în control din cadrul APNCB-H.
Art. 98.
(1) datorită impactului major asupra mediului pe care îl poate avea
amenajarea unei pârtii de schi pe raza PNCB-H, în zona Staţiunii Lacu Roşu,
avizarea de către APNCB-H a unei astfel de iniţiative se poate face numai dacă nu
este posibilă amplasarea acesteia în afara PNCB-H;
(2) orice proiect de redeschidere, refacere, modificare a fostei pârtii „Suhard”
trebuie să fie însoţit de un studiu de evaluare a impactului asupra mediului, cu
accent deosebit asupra biodiversităţii din PNCB-H, trebuie să fie supus avizării
APNCB-H şi CŞ şi trebuie să corespundă prevederilor planurilor urbanistice în
vigoare.
Art. 99. Orice modificare a Planului Urbanistic General al Staţiunii Lacu
Roşu din cadrul Municipiului Gheorgheni va fi însoţită de studiu de impact, cu
accent deosebit asupra conservării biodiversităţii şi a cadrului peisagistic al zonei
din PNCB-H, şi avizul APNCB-H eliberat în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific şi
avizul Academiei Române.
7.2.11. Regimul deşeurilor

Art. 100. Regimul deşeurilor pe teritoriul PNCB-H se reglementează astfel:
(1) este interzisă abandonarea deşeurilor de orice fel pe teritoriul PNCB-H.
Turiştii au obligaţia de a evacua deşeurile pe care le generează pe timpul vizitării
Parcului. Deşeurile vor fi depozitate doar în locuri special amenajate pentru
colectare din Staţiunea Lacu Roşu sau vor fi transportate în afara parcului;
(2) proprietarii şi administratorii de pensiuni, restaurante, hoteluri, case de
vacanţă, chioşcuri, tarabe sau alţi proprietari de unităţi comerciale şi de deservire a
192
populaţiei, au responsabilitatea depozitării temporare în condiţii de igienă,

siguranţă şi responsabilitatea evacuării corespunzătoare a deşeurilor proprii cu
respectarea strictă a legislaţiei de mediu;
(3) responsabilitatea evacuării deşeurilor din staţiunea Lacu Roşu, cel puţin
de două ori pe săptămână în sezonul estival, revine Primăriei Municipiului
Gheorgheni iar în Cheile Bicazului, revine Primăriei Bicaz-Chei;
(4) este interzisă depozitarea neacoperită a materialului antiderapant de-a
lungul Drumului Naţional - DN12C ce străbate PNCB-H, pe toată lungimea lui.
Materialul antiderapant necesar întreţinerii DN12C va fi depozitat în depozite
principale special amenajate, acoperite, în zona de dezvoltare durabilă din
intravilanul Staţiunii Lacu Roşu sau din extravilanul prevăzut la art. 4., alin. 4, lit.
d – extravilan - Comuna Bicaz-Chei. Este permisă şi înfiinţarea mai multor
depozite secundare sub forma unor lăzi etanşe de-a lungul Cheilor Bicazului, însă
doar pe timpul iernii, cu obţinerea avizului APNCB-H.
7.3. Finanaţarea activităţilor

Art. 101. Finanţarea activităţilor APNCB-H se poate asigura din fonduri
provenite:
(1) din bugetul de stat prin bugetul autorităţii publice centrale care raspunde
de ariile naturale protejate;
(2) din bugetul autorităţilor locale;
(3) de la Regia Naţională a Pădurilor;
(4) din activităţi proprii şi din sistemul de tarife al APNCB-H;
(5) din proiecte de finanţare întocmite de APNCB-H sau în colaborare cu
alte organizaţii/instituţii şi finanţate prin programe locale, naţionale sau
internaţionale;
(6) din subvenţii, donaţii, sponsorizări, contribuţii.
193
7.4.Exercitarea controlului şi implementarea regulamentului

(1) Exercitarea controlului şi implementarea prevederilor prezentului
regulament revin personalului cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii
ale:
a) Gărzii Naţionale de Mediu;
b) autorităţii administraţiei publice centrale şi teritoriale pentru protecţia
mediului;
c) Administraţiei Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş;
d) autorităţii administraţiei publice centrale care răspunde de silvicultură
şi structurilor teritoriale ale acesteia, pe domeniul lor de competenţă;
e) Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
Alimentelor, pe domeniul său de competenţă, în ceea ce priveşte
activităţile de comerţ cu specii de floră şi faună sălbatică;
f) Autorităţii Naţionale a Vămilor, pentru operaţiunile vamale;
g) Structuri de specialişti-montani din cadrul Jandarmeriei Române;
h) Altor autorităţi cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului.
(2) exercitarea controlului şi implementarea prevederilor prezentului
regulament revine şi împuterniciţilor Administraţiei Parcului Naţional Cheile
Bicazului – Hăşmaş;
(3) orice persoană fizică sau juridică are obligaţia să furnizeze informaţiile şi
datele solicitate de Administraţia Parcului Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş,
pentru îndeplinirea responsabilităţilor pe care le are potrivit dispoziţiilor
prezentului Regulament;
(4) în vederea realizării corespunzătoare a controlului şi a respectării
prezentului regulament în perimetrul şi în vecinătatea PNCB-H, accesul
personalului cu atribuţii de control din cadrul Administraţiei Parcului Naţional
Cheile Bicazului - Hăşmaş prevăzute la alin. 1 nu poate fi restricţionat, indiferent
de regimul de proprietate.
194
7.5.Dispoziţii finale
Art. 102. Orice studii care planifică activitaţi de exploatare a resurselor
naturale pe suprafaţa PNCB-H cum sunt: activităţi silvice - amenajamente şi alte
studii sumare - agricole, zootehnice, turistice, piscicole, cinegetice, geologice, etc,
orice proiecte care planifică lucrări de construcţii de orice fel, activităţi sportive, şi
altele asemenea, se supun în mod obligatoriu de către proiectanţi avizării APNCB-
H. Avizarea este absolut necesară în vederea verificării de către Administraţia
Parcului a încadrării activităţilor planificate prin studiile sau proiectele menţionate
mai sus în obiectivele Planului de Management al PNCB-H. Avizul APNCB-H se
va emite în baza hotărârii Consiliului Ştiinţific al PNCB-H.
Art. 103. Prezentul Regulament intră în vigoare odată cu aprobarea Planului
de Management prin hotărâre de Guvern, la propunerea autorităţii publice centrale
pentru protecţia mediului.
Art. 104. Prezentul regulament poate fi modificat, la propunerea APNCB-H
în baza avizului Consiliului Ştiinţific şi Consultativ de Administrare al PNCB-H.
Art. 105. În cazul producerii de fenomene de forţă majoră - incendii,
calamităţi, epizootii, focare de infecţii, şi altele asemenea - instituţiile abilitate
intervin conform prevederilor legale, cu obligativitatea înştiinţării APNCB-H, care
va participa activ la acţiunile de constatare, alertare, mobilizare şi evaluare în
vederea prevenirii şi eliminării efectelor unor asemenea evenimente.
195
Bibliografia
1. ANGHEL, Gh.; RĂVĂRUŢ, M.; TURCU, Gh.; 1971-Geobotanica, Ed.

Ceres, Bucureşti.
2. BADEA, L. şi colab.; 1983-Geografia României, Ed. Acad. Rom.,
Bucureşti.
3. BARBU, M.; LUPAŞCU, Gh.; RUSU, C.; BARBU, Al.; 1977-Solurile
munţilor Hăghimaş, An. Şt. Univ. „Al. I. Cuza”, Iaşi, ser. Geol-Geogr., secţ. II,
tom. XXIII, 81-91.
4. BĂRBULESCU, C.; MOTCĂ, Gh.; 1983-Păşunile munţilor înalţi, Ed.
Ceres, Bucureşti.
5. BELDIE, Al.; PRIDVORNIC, C.; 1959-Flori din munţii noştri, Ed.
Ştiinţifică, Bucureşti.
6. BELDIE, Al.; CHIRIŢĂ, C.; 1967-Flora indicatoare din pădurile noastre,
Ed. Agro-Silvică, Bucureşti.
7. BELDIE, Al.; 1977-1979 Flora României, vol. I, II, Ed. Acad. Rom.,
Bucureşti.
8. BÎNDIU, C.; DONIŢĂ, N.; 1988-Molidişurile presubalpine din România,
Ed. Ceres, Bucureşti.
9. BORSODI, L. şi colab.; 1980-Plante şi animale ocrotite şi rare din jud.
Harghita, Miercurea Ciuc.
10. BORZA, Al.; 1930-Problema protecţiunii naturii, Primul Congres al
Naturaliştilor din România, Cluj-Napoca, 90-127.
11. BORZA, Al.; BOŞCAIU, N.; 1965-Întroducere în studiul covorului vegetal,
Ed. Acad. Rom., Bucureşti.
12. BOŞCAIU, N.; COLDEA, Gh.; HOREANU, Cl.; 1994-Lista roşie a
plantelor vasculare dispărute, periclitate vulnerabile şi rare din flora României,
Ocrot. Nat. şi a Med. Înconj.
196
13. BOTNARIUC, N; TATOLE, V; 2005 – Cartea roşie a vertebratelor din

România, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „ Grigore Antipa”, Bucureşti.
14. CHIRIŢĂ, C. şi colab.; 1982-Pădurile României, Ed. Acad. Rom.,
Bucureşti.
15. CIOCÂRLAN, V.; 1988-Flora ilustrată a României, Ed. Ceres, Bucureşti.
16. CRĂCIUN, Fl.; BOJOR, O.; ALEXIAN, M.; 1977-Farmacia naturii, vol.
I, II, Ed. Ceres, Bucureşti.
17. CRISTEA, V.; 1993-Fitosociologia şi vegetaţia României, Ed. Univ. Cluj-
Napoca.
18. CSŰRÖS, St.; 1961-1962-Scurtă caracterizare a vegetaţiei din
Transilvania, Lucr. Grăd. Bot. Bucureşti.
19. DIHORU, Gh.; PÂRVU, C.; 1987-Plante endemice din flora României,
Ed. Ceres, Bucureşti.
20. DOBRESCU, C.; GHENCIU, V.; 1970-Aspecte din vegetaţia Lacului
Roşu, Stud. şi Comunic. Muz. Şt. Nat. Bacău, 129-136.
21. DOBRESCU, C.; GHENCIU, V.; 1971-Contribuţii la studiul biochoriilor
din Lacu Roşu, Stud. şi Comunic. Muz. Şt. Nat. Bacău, 723-728.
22. DOBRESCU, C.; GHENCIU, V.; 1971-Contribuţii la cunoaşterea florei
Lacului Roşu şi a împrejurimilor sale -Carpaţii Orientali-, Anuarul Muz. Şt.
Nat. Piatra-Neamţ, II, 31-48.
23. DONIŢĂ, N.; POPESCU, A.; PAUCA-COMĂNESCU, M.;
MIHĂILESCU, S.; BIRIŞ, I.-A.; 2005 – Habitatele din România, Editura
Tehnică Silvică, Bucureşti.
24. DONIŢĂ, N.; IVAN, D.; coord. - COLDEA, Gh.; SANDA, V.;
POPESCU, A.; CHIFU, T.; PAUCĂ-COMĂNESCU, M.; MITITELU, D.;
BOŞCAIU, N.; 1992-Vegetaţia României, Ed. Tehn. şi Agric., Bucureşti.
25. FLOREA, N.; MUNTEANU, I.; RAPAPORT, C.; CHIŢU, C.; OPRIŞ,
M.; 1968-Geografia solurilor României, Ed. Şt. Bucureşti.
197
26. FŰZI, I.; GERGELY, I.; 1968-Flora depresiunilor Ciucului şi a munţilor

din împrejurimi, Miercurea Ciuc.
27. GRASU, C.; TURCULEŢ, I.; 1978-Observaţii geologice în regiunea
meridională a sinclinalului Hăghimaş, An. Muz. Şt. Nat. Piatra-Neamţ, 59-75.
28. GRASU, C.; TURCULEŢ, I.; 1980-Rezervaţia Lacu Roşu-Cheile
Bicazului. Particularităţile geologice şi geomorfologice, Ocrot. nat. şi a Med.
Înconj., 2, 135-145.
29. GUŞULEAC, M.; 1932-Astragalus pseudopurpureus Guşul, eine newe Art
aus den Ostkarpathen, Bul. Fac. Şt. Cernăuţi, 291-295.
30. GYÖRGY, A.; KOVÁCS, A.; PREPELIŢĂ, V.; DÓCZY, M.; 1985-
Pajiştile din munţii Hăşmaş, Lucr. Inst. Cerc. Cult. Paj. Măgurele, Braşov,
tom. X, 417-439.
31. HOREANU, CL.; 1979a-Flora rezervaţiei naturale Munticelu-Cheile
Şugăului -jud. Neamţ, An. Muz. Şt. Nat. Piatra-Neamţ, 75-86.
32. HOREANU, CL.; 1979b-Consideraţii asupra florei şi vegetaţiei
complexului carstic Cheile Bicazului- Lacu Roşu -ms.- Piatra-Neamţ, 137-150
33. IVAN, D.; 1979-Fitocenologia şi vegetaţia României, Ed. Did. şi Ped.,
Bucureşti.
34. MUNTEANU, D.; Cercetări asupra avifaunei Masivului Hăghimaş-articol
35. MUNTEANU, D.; 2000-Avifauna bazinului montan al Bistriţei
Moldoveneşti, Ed. ALMA MATER, Cluj Napoca.
36. Nechita, N.; 2003-Flora şi vegetaţia cormofitelor din Masivul Hăşmaş,
Cheile Bicazului şi Lacu Roşu, Ed ”Consantin Mătasă”, Piatra-Neamţ.
37. NEGREAN, G.; 1975-Protecţia unor plante endemice rare din România,
Ocrot. Nat. şi a Med. Înconj., 2, 141-145.
38. NYÁRÁDI, E. I.; A Gyilkostó és Békásszoros környékének növényzete,
Sibiu, 1-16.
198
39. OLTEAN, M., & al., 1994: Lista roşie a plantelor superioare din România,
Inst. de Biologie. Studii sinteze, documentaţii de ecologie, 1:1-52, Bucureşti.
40. PREDA, I.; PELIN, M.; 1965-Contribuţii la cunoaşterea geologiei Cheilor
Bicazului, An Univ. Bucureşti, 2, Geol.-Geogr., 321-340.
41. PREDA, I.; 1969-Consideraţii asupra tectonicii Masivului Hăghimaş, Bul.
Soc. Şt. Geol., XI, 137-157.
42. RÁCZ, G; GERGELY, I.; 1968-Istoricul cercetării florei din depresiunea
Ciucului şi a munţilor din împrejurimi, Pl. Medic din baz. Ciuc, Miercurea
Ciuc, 45.
43. XANTUS, L; XANTUS, J; 1999-Hagymás-Hegység és a Gyilkos-Tó
környéke; Ed. PALLAS-AKADEMIA, Miercurea Ciuc.
44. ***Universitatea Bucureşti, 1991; Studiul de Fundamentare pentru
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş.
199
Capitolul 8. ANEXE
ANEXA nr.I.
Harta turistică
200
ANEXA nr.II.
Harta cu proprietarii de pădure şi păşune
201
ANEXA nr.III.
Harta cu ocoalele silvice de pe raza P.N.C.B.-H.
202
ANEXA nr.IV.
Harta fondului forestier şi a păşunilor
203
ANEXA nr.V.
Harta zonării interne
204
ANEXA nr.VI.
Harta cu primul rând de parcele întregi limitrofe zonelor cu protecţie strictă

sau integrală
205
ANEXA nr.VII.
Lista speciilor de plante protejate din P.N.C.B.-H.

Nr. Lista roşie/Act
Denumirea speciei
crt. normativ
1. Lycopodium annotinum L. OUG 57/2007
2. Lycopodium clavatum L. OUG 57/2007
3. Lycopodium complanatum L. OUG 57/2007
4. HUPerzia selago - L.- Bernh. OUG 57/2007
5. Achillea oxyloba ssp. schurii Oltean şi colab.
6. Androsace chamaejasme Wulfen Oltean şi colab.
7. Androsace villosa ssp. arachnoidea Oltean şi colab.
8. Aquilegia nigricans Oltean şi colab.
9. Arnica montana L. Boşcaiu şi colab.
10. Astragalus pseudopurpureus Oltean şi colab.
11. Astragalus roemeri Oltean şi colab.
12. Campanula carpatica Oltean şi colab.
13. Centaurea atropurpurea Oltean şi colab.
14. Centaurea kotschyana Heuff. Oltean şi colab.
15. Centaurea pinnatifida Oltean şi colab.
16. Cephalanthera damasonium - Mill.- Druce
17. Cephalanthera rubra - L.- Richt. Oltean şi colab.
18. Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum Oltean şi colab.
Cerastium fontanum Baumg. ssp. macrocarpum -
19. Oltean şi colab.
Sch.- Jalas
20. Cerastium transsilvanicum Schur Oltean şi colab.
21. Cirsium decussatum Janka Oltean şi colab.
22. Cirsium furiens Oltean şi colab.
23. Crepis conyzifolia – Gouan - A. Kern Oltean şi colab.
24. Crepis jacquinii Tausch Oltean şi colab.
Boscaiu, Anexa II/ DH,
25. Cypripedium calceolus
OUG 57/20.06.2007
26. Dactylorhiza cordigera – Fries - Soó Oltean şi colab.
27. Dactylorhiza incarnata - L.- Soó Oltean şi colab.
28. Dactylorhiza maculata - L.- Soó Oltean şi colab.
29. Dactylorhiza sambucina - L.-Soó Oltean şi colab.
30. Daphne cneorum Oltean şi colab.
31. Dianthus petraeus ssp.spiculifolius Schur Oltean şi colab.
32. Dianthus tenuifolius Oltean şi colab.
206
33. Doronicum carpaticum Oltean şi colab.

34. Draba kotskyi Stur Oltean şi colab.
35. Eritrichium nanum ssp. jankae Boscaiu şi colab.
36. Erysimum wittmanni Oltean şi colab.
37. Festuca carpatica Oltean şi colab.
38. Festuca versicolor Taush Oltean şi colab.
39. Galanthus nivalis L. Oltean şi colab.
40. Galium pumilum Murray Oltean şi colab.
41. Gentiana cruciata ssp. phlogifolia Oltean şi colab.
42. Gentiana lutea Boscaiu şi colab.
43. Gentiana orbicularis Schur Oltean şi colab.
44. Gentiana pneumonanthe L. Oltean şi colab.
45. Goodyera repens - L.- R. Br. Oltean şi colab.
46. Gymnadenia conopsea -L.-R.Br. Oltean şi colab.
47. Gypsophila petraea - Baumg.-Rchb. Oltean şi colab.
48. Helictotrichon decorum Oltean şi colab.
49. Hepatica transsilvanica Oltean şi colab.
50. Hesperis matronalis ssp. cladotrichus Oltean şi colab.
51. Hieracium pojoritense Wol. Oltean şi colab.
Oltean şi colab., Anexa
52. Iris aphylla L. ssp. hungarica II/ DH, O.U.G.
57/20.06.2007
53. Jovibarba heuffelii - Schott- A.&D. Oltean şi colab.
54. Jovibarba sobolifera - J.Sims - Opiz Oltean şi colab.
55. Juniperus sabina Oltean şi colab.
Jurinea mollis - L.-Rchb. ssp. transsilvanica -
Sprengel-Hayek
Koeleria macrantha - Led.-Schult. ssp.
transsilvanica – Schur - Nyár
58. Larix decidua ssp. polonica - spontan- Oltean şi colab.
59. Leontopodium alpinum Oltean şi colab.
60. Linum extraaxilare Kit. Oltean şi colab.
61. Listera cordata L. Oltean şi colab.
62. Listera ovata L. Oltean şi colab.
63. Melampyrum saxosum Baumg. Oltean şi colab.
64. Microstylis monophyllos. - L.-Lindey Boscaiu şi colab.
Minuartia laricifolia - L.- ssp. kitaibelii -Nyman-
Mattf.
66. Nigritella rubra Oltean şi colab.
207
67. Orchis coriophora L. Oltean şi colab.

68. Orchis militaris L. Oltean şi colab.
69. Orchis morio L. Oltean şi colab.
70. Orchis tridentata Scop Oltean şi colab.
71. Orchis ustulata L. Oltean şi colab.
72. Oxytropis carpatica Oltean şi colab.
73. Oxytropis halleri Bunge ex Koch Oltean şi colab.
74. Phyteuma confusum Kern. Oltean şi colab.
75. Phyteuma tetramerum Schur Oltean şi colab.
76. Phyteuma vagneri Oltean şi colab.
77. Pinguicula vulgaris L. Oltean şi colab.
78. Pinus sylvestris -spontan- Oltean şi colab.
79. Poa molinerii Balb. Oltean şi colab.
80. Poa rehmanii - A.et G.- Wol. Oltean şi colab.
81. Poa stiriaca Fritsch&Hayek Oltean şi colab.
82. Potentilla rupestris L. Oltean şi colab.
83. Primula elatior ssp. leucophylla - Pax-Harrison Oltean şi colab.
84. Primula farinosa L. Oltean şi colab.
85. Primula halleri Gmel. Oltean şi colab.
86. Ranunculus carpaticus Oltean şi colab.
87. Ribes nigrum Oltean şi colab.
88. Saussurea alpina -L.- DC. Oltean şi colab.
Scabiosa columbaria L. ssp. pseudobanatica –
Schur - Jáv.&Csapody
90. Scabiosa lucida ssp. barbata Oltean şi colab.
91. Scorzonera purpurea L. ssp. rosea -W. et K.- Nym. Oltean şi colab.
Scrophularia heterophylla Willd. Ssp. laciniata -W.
et K.- Mire &Petitm.
93. Sedum telephium L. ssp. fabaria -Koch-r Oltean şi colab.
94. Sempervivum marmoreum Gris. Oltean şi colab.
95. Sempervivum montanum L. Oltean şi colab.
96. Seseli gracile W. et K. Oltean şi colab.
97. Seseli rigidum W. et K. Oltean şi colab.
98. Sesleria bielzii Schur Oltean şi colab.
99. Silene nutans L. ssp. dubia - Herb.- Zapal Oltean şi colab.
100. Silene zawadzkii Oltean şi colab.
101. Soldanella montana Willd Oltean şi colab.
102. Taxus baccata Oltean şi colab.
103. Thlaspi dacicum Heuff. Oltean şi colab.
208
104. Thymus bihorensis Oltean şi colab.

105. Thymus comosus Oltean şi colab.
106. Traunsteinera globosa -L.- Reichenb. Oltean şi colab.
107. Trisetum alpestre - Host.- Beauv. Oltean şi colab.
108. Trollius europaeus L. Oltean şi colab.
109. Vaccinium gaultheroides Bigelow Oltean şi colab.
110. Viola alpina Jacq Oltean şi colab.
111. Viola dacica Oltean şi colab.
112. Viola joói Oltean şi colab.
113. Waldsteinia geoides Willd. Oltean şi colab.
114. Waldsteinia ternata - Steph.- Fritsch. Oltean şi colab.
*Conform cu Anexa II/ DH, OUG 57/20.06.2007. Lista roşie a fost completată după următorii autori: Boşcaiu şi
colab., 1994; Oltean şi colab., 1994;
LEGENDĂ
DH - DIRECTIVA CONSILIULUI 92/43/CEE, din 21 mai 1992, privind
conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică
DP - DIRECTIVA CONSILIULUI 79/409/CEE, din 2 aprilie 1979, privind
conservarea speciilor de păsări sălbatice
O.U.G. 57/20.06.2007 - privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
ANEXA nr.VIII.
Lista speciilor de nevertebrate ocrotite din P.N.C.B.-H.

Nr. Specie Lista roşie a Lista roşie OUG Directiva
crt. nevertebratel fluturi din 57/2007 Habitate
or -IUCN- România
1. Austropotamobius
- - - X
torrentium
2. Erebia medusa
- X - -
slovakiana Warr.
3. Erebia melas
ANEXA
carpathicola Popescu - - -
nr. 3B
Gorj et. Alex.
4. Parnassius apollo
ANEXA
transsylvanicus X X -
nr. 3A
Schw.
*Conform cu Anexa II/ DH, OUG 57/20.06.2007.
209
LEGENDĂ

ANEXA nr.IX.
Lista speciilor de vertebrate ocrotite P.N.C.B.-H.

Nr. Specia Lista roşie a DP DH OUG
crt. vertebratelor 57/20.06.2007
din România
PEŞTI
1. Barbus meridionalis X X
2. Cottus gobio X X
3. Thymallus thymallus X X X
AMFIBIENI
1. Bombina variegata X X X
2. Bufo bufo X X
3. Bufo viridis X X
4. Rana temporaria X X
5. Salamandra salamandra X X
6. Triturus alpestris X X
7. Triturus cristatus X X X
8. Triturus montadoni X X X
9. Triturus vulgaris X X
REPTILE
1. Anguis fragilis X X
2. Coronella austriaca X X
3. Podarcis muralis X X
4. Vipera berus X X
PĂSĂRI
1. Alcedo atthis X X
2. Anas platyrhynchO.S. X
3. Apus apus X
4. Aquila chrysaetos X X X
5. Aquila pomarina X X X
210
6. Athene noctua X
7. Aythya nyroca X X X
8. Botaurus stellaris X X
9. Bubo bubo X X X
10. Calandrella X X
brachydactyla
11. Caprimulgus europaeus X X
12. Chlidonias niger X X
13. Ciconia ciconia X X X
14. Cinclus cinclus X
15. Circaetus gallicus X
16. Corvus corax X X
17. Coracias garrulus X X
18. Cygnus cygnus X X
19. Dendrocopos leucotos X X
20. Dendrocopos medius X X
21. Dendrocopos syriacus X X
22. Dryocopus martius X X
23. Emberiza cia X
24. Emberiza hortulana X X
25. Erithacus rubecula X
26. Falco naumanni X
27. Falco peregrinus X
28. Ficedula albicollis X X
29. Ficedula parva X X
30. Gavia arctica X X
31. Jynx torquilla X
32. Lanius collurio X X
33. Lanius minor X X
34. Larus minutus X X
35. Lullula arborea X X
36. Mergus albellus X X X
37. Monticola saxatilis X
38. Motacilla alba X
39. Motacilla cinerea X
40. Nucifraga caryocatactes X
41. Picoides tridactylus X X
42. Picus canus X X
43. Podiceps auritus X X
44. Regulus regulus X
45. Regulus ignicapillus X
211
46. Sitta europaea X

47. Sterna hirundo X X
48. Streptopelia turtur X
49. Tetrao urogallus X
50. Tetrastes bonasia X
51. Tichodroma muraria X
52. Troglodytes troglodytes X
53. Tringa glareola X X
54. Turdus philomelos X
55. Turdus viscivorus X
MAMIFERE
1. Barbastella barbastellus X X X
2. Canis lupus X X X
3. Felis silvestris X X
4. Lynx lynx X X X
5. Martes martes X X
6. Myotis dascyneme X X X
7. Myotis myotis X X X
8. Rupicapra rupicapra X X
9. Ursus arctos X X X
*Conform cu Anexa II/ DH, OUG 57/20.06.2007.
LEGENDĂ

212
ANEXA nr.X.
Listă cu speciile prioritare din P.N.C.B.-H, listate în directivele 79/409/EEC şi

92/43/EEC
Nr. Cod Denumirea Denumirea Localizare Starea de
crt. Natura stiinţifică populară conservare
2000
MAMIFERE
nu se cunoaşte
1. 1307 Myotis blythii Liliac comun exact
mic
nu se cunoaşte
2. 1308 Barbastella Liliac cârn exact
barbastellus
nu se cunoaşte
3. 1352* Canis lupus Lup exact
nu se cunoaşte
4. 1361 Lynx lynx Râs exact
nu se cunoaşte
5. 1354* Ursus arctos Urs brun exact
AMFIBIENI ŞI REPTILE
nu se cunoaşte
6. 1193 Bombina Buhai de baltă exact
variegata cu burta galbenă
nu se cunoaşte
7. 1166 Triturus Triton cu creastă exact
cristatus
nu se cunoaşte
8. 2001 Triturus Triton carpatic exact
montadoni
PEŞTI
nu se cunoaşte
9. 1138 Barbus Moioagă exact
meridionalis
nu se cunoaşte
10. 1163 Cottus gobio Zglăvoc exact
NEVERTEBRATE
nu se cunoaşte
11. 4054 Pholidoptera Cosaşul exact
transsylvanica transilvan
PLANTE
213
Cca. 200 de
12. 1902 Cypripedium Papucul Suhardul indivizi
calceolus doamnei, Mic cunoscuţi până
Blabornic în prezent,
Periclitată
13. 4097 Iris aphylla Iris Suhardul Periclitată

ssp. Mic
hungarica
Asplenium nu se cunoaşte
14. 4066
adulterinum exact
Campanula nu se cunoaşte
15. 4070
serrata exact
*Conform cu Ordinul nr. 1964 din 13 decembrie 2007, al M.M.D.D., privind „instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România’’
ANEXA nr.XI.
Habitatele din cadrul P.N.C.B.-H.
Nr. Habitat Romania Corespondenţă
crt. Denumire Cod NATURA PALAEARCTI EUNIS
2000 C
0 1 2 3 4 5
2 Ape continentale - non-marine
22 Ape stătătoare dulcicole
1. Comunităţi R2202 3150 Natural 22.411 C1.221
danubiene cu eutrophic Duckweed Duckweed covers
Lemna minor, L. lakes with covers
trisulca, Spirodela Magnopotami
polyrhiza şi Wolffia tion or
arrhiza Hydrocharitio
n – type
vegetation
2. Comunităţi R2207 3160 Natural 22.43111 -
danubiene cu dystrophic NUPhar beds
Nymphaea alba, lakes and
Trapa natans, ponds
NUPhar luteum şi
Potamogeton
214
natans
3. Comunităţi R2208 3260 Water 24.43 C1.3411
danubiene cu courses of Mesotrophic Ranunculus
Ranunculus plain to river communities in
aquatilis şi montane vegetation shallow water
Hottonia palustris levels with
the
Ranunculion
fluitantis and
Callitricho-
Batrachion
vegetation
4. Comunităţi R2211 3130 22.32. Euro- C3.51 Euro-
danubiene cu Oligotrophic Siberian dwarf Siberian dwarf
Cyperus fuscus şi to annual annual
C. flavescens mesotrophic amphibians amphibians
standing swards swards
waters with
vegetation of
the
Littorelletea
uniflorae
and/or Isoeto-
Nanojuncetea
5. Tufărişuri sud-est R3108 4060 Alpine 31.431 F2.231 Mountain
carpatice de ienupăr and Boreal Mountain Juniperus nana
pitic - Juniperus heaths Juniperus nana scrub
sibirica scrub
6. Tufărişuri sud-est R3109 4060 Alpine 31.4122 F2.24 Alpigenic

carpatice de and Boreal Carpathian high mountain-
vuietoare - heaths dwarf - Empetrum-
Empetrum nigrum Vaccinium- Vaccinium-
ssp. wind heaths heaths
Hermaphroditum -
cu afin vânăt -
Vaccinium
gaultherioides
7. Tufărişuri sud-est R3111 4060 Alpine 31.4122 F2.2122

carpatice de afin - and Boreal Carpathian Carpathian dwarf
Vaccinium myrtillus heaths dwarf – Vaccinium -
215
Vaccinium wind heaths

wind heaths
8. Tufărişiri sud-est R3113 - 31.872 -
carpatice de soc Shrubby
roşu -Sambucus clearings
racemosa
9. Tăieturi de pădure R3114 - 31.872 -

cu zmeur -Rubus Shrubby
idaeus clearings
10. Tufărişuri sud-est R3115 4060 Alpine 31.4325 F2.2325
carpatice de cetină and Boreal Carpatho – Carpatho –
cu negi - Juniperus heath Balkanic Balkanic
sabina Juniperus Juniperus sabina
sabina scrub scrub
11. Pajişti sud-est R3402 6170 Alpine 34.3512 East -
carpatice de and subalpine Carpathian
Helictotrichon calcareous Sesleria rigida
decorum grassland grasslands;
34.35122
Apuseni
Helictotrichon
grasslands
12. Pajişti daco-getice R3403 6190 34.35223 Pre- E1.1133 Melica
de Festuca pallens ? Rupicolous Dacic pale ciliata rock
şi Melica ciliata pannonic fescue debris swards
grasslands - grasslands
Stipo-
Festucetalia
pallentis-
13. Pajişti sud-est R3604 6150 36.34322 E4.3432
carpatice de păruşcă Siliceous Eastern Carpathian
- Festuca supina - alpine and Carpathian Festuca airoides
şi Potentilla ternata boreal Festuca grasslands
grasslands airoides
grasslands
14. Pajişti sud-est R3605 6170 Alpine 36.43922 East E4.4392 East
carpatice de păiuş and subalpine Carpathian Carpathian
cu colţi - Festuca calcareous Festuca calciphile
versicolor - şi grasslands versicolor stepped
Sesleria rigida ssp. grasslands grasslands
haynaldiana
216
15. Pajişti sud-est R3606 6170 Alpine 36.43921 East E4.4 Calcareous
carpatice de păiuş and subalpine Carpathian alpine and
de stânci - Festuca calcareous sesleria- subalpine
saxatilis grassland evergreen grasslands
sedge
grasslands;
36.43924 East
Carpathian
Festuca
flaccida
grasslands
carpatice de and subalpine Carpathian Carpathian
Festuca calcareous Festuca calciphile
amethystina şi grassland amethystina stepped
Dianthus tenuifolius grasslands grasslands
17. Pajişti sud-est R3608 6230 * 36.3172 E4.31 Alpic
carpatice de Species-rich Eastern Nardus stricta
Scorzonera rosea şi Nardus Carpathian swards and
Festuca nigrescens grasslands, in mat-grass related
siliceous swards communities
substrates in
mountain
areas -and
submontain
areas, in
Continental
Europe-
18. Pajişti sud-est R3609 6230 * 36.3172 E4.31 Alpic
carpatice de Species-rich Eastern Nardus stricta
ţăpoşică - Nardus Nardus Carpathian swards and
stricta - şi Viola grasslands, in mat-grass related
declinata siliceous swards communities
substrates in E4.3172 Eastern
mountain Carpathian mat-
areas -and grass swards
submontain
areas, in
Continental
Europe-
carpatice de coada and subalpine Carpathian Carpathian
217
iepurelui - Sesleria calcareous sesleria- calciphile

rigida ssp. grassland evergreen stepped
Haynaldiana - şi sedge grasslands
rogoz -Carex grasslands
sempervirens
carpatice de rogoz - and subalpine Carpathian Carpathian
Carex sempervirens calcareous sesleria- calciphile
- şi coarnă mare - grassland evergreen stepped
Sesleria bielzii sedge grasslands
grasslands
31. Comunităţi sud-est R3702 6430 37.8141 E5.5141
carpatice de Hydrophilous Carpathian Carpathian
buruienişuri înalte tall herb Adenostyles Adenostyles
cu Adenostyles fringe communities communities
alliaria şi communities
Doronicum of plain and
austriacum of the
montane to
alpine levels
32. Comunităţi sud-est R3704 6430 37.88 Alpine E5.58 Alpine
carpatice de Hydrophilous dock Rumex
buruienişuri înalte tall herb communities communities
cu Senecio fringe
subalpinus şi ştevia communities
stânelor - Rumex of plain and
alpinus of the
montane to
alpine levels
33. Comunităţi sud-est R3707 6430 37.8144 E5.5144
carpatice de Hydrophilous Carpathian Carpathian
buruienişuri înalte tall herb butterbur butterbur
cu Telekia speciosa fringe communities; communities
şi Petasites communities 37.81441
hybridus of plain and Carpathian
of the white butterbur
montane to communities
alpine levels
34. Comunităţi daco- R3708 6430 37.814 E5.5143

getice cu Angelica Hydrophilous Carpathian Carpathian monk
sylvestris, Crepis tall herb herb shoad
218
paludosa şi Scirpus fringe communities communities

sylvaticus communities
of plain and
of the
montane to
alpine levels
35. Comunităţi dacice R3712 - 37.263 E2.233

cu Deschampsia Danubio- Carpathian
caespitosa şi Pannonic submontane hay
Agrostis stolonifera riverine and meadows
humid
meadows
36. Pajişti danubian- R3715 - 37.263 E2.251 Ponto-
panonice de Danubio- Pannonic
Agrostis stolonifera Pannonic mesophille hay
riverine and
humid
meadows
37. Pajişti danubiano - R3716 6440 Alluvial 37.263 E2.251 Ponto-
pontice de Poa meadows of Danubio- Pannonic
pratensis, Festuca river valleys Pannonic mesophille hay
pratensis şi of the Cnidion riverine and
Alopecurus dubii humid
pratensis meadows
38. Pajişti daco-getice R3802 6510 Lowland 38.233 E2.233

de Arrhenatherum hay meadows Carpathian Carpathian
elatius -Alopecurus submontane submontane hay
pratensis, hay meadows meadows
Sanguisorba
officinalis-
39. Pajişti sud-est R3803 6510 Lowland 38. 2323 E1.721 Nemoral
carpatice de hay meadows Eastern Agrostis-Festuca
Agrostis capillaris -Alopecurus Carpathian grasslands
şi Festuca rubra pratensis, yellow
Sanguisorba oatgrass
officinalis- meadows
40. Pajişti daco-getice R3804 6510 Lowland 38.233 E1.721 Nemoral
de Agrostis hay meadows Carpathian Agrostis-Festuca
capillaris şi -Alopecurus submontane grasslands
Anthoxanthum pratensis, hay meadows
219
odoratum Sanguisorba
officinalis-
41. Păduri sud-est R4101 91V0 Dacian 41.1D212 G4.6 Mixed –
carpatice de molid - beech forest - Dacian Abies-Picea-
Picea abies-, fag - Symphyto- Pulmonaria Fagus-woodlands
Fagus sylvatica- şi Fagion- rubra fir-beech
brad -Abies alba- cu forests
Pulmonaria rubra
42. Păduri sud-est R4103 91V0 Dacian 41.1D213. G4.6 Mixed –
carpatice de molid - beech forest - Dacian Abies-Picea-
Picea abies, fag - Symphyto- Leucanthemum Fagus-woodlands
Fagus sylvatica şi Fagion- beech forest
brad - Abies alba -
cu Leucanthemum
waldsteinii
43. Păduri sud-est R4109 91V0 Dacian 41.1D211.Daci G1.6D21 Dacian
carpatice de fag - beech forest - an Dentaria Symphytum
Fagus sylvatica - cu Symphyto- glandulosa beech forest
Symphytum Fagion- beech forest
cordatum
44. Păduri sud-est R4205 9410 42.2162 -
carpatice de molid - Acidophilous Eastern
Picea abies - cu Picea forests Carpathian
Oxalis acetosella of the subalpine
montane to spruce forests
alpine levels -
Vaccinio-
Piceetea-
45. Păduri sud-est R4206 9410 42.21623 G3.1B1 Bilberry
carpatice de molid - Acidophilous Carpathian spruce forest
Picea abies - şi Picea forests high montane
brad - Abies alba - of the Hieracium
cu Hieracium montane to spruce forest
rotundatum alpine levels -
Vaccinio-
Piceetea-
46. Păduri sud-est R4216 - 42.5C9 East G3.4C9 East
carpatice de pin Carpathian Carphathian
silvestru - Pinus bilbery Scots bilbery Scots
sylvestris - cu pine forest pine forest
Leucobryum
glaucum
220
47. Păduri sud-est R4401 91E0 44.214 Eastern G1.1214 Eastern

carpatice de anin *Alluvial Carpathian Carpathian grey
alb - Alnus incana- forest with grey alder alder galleries
cu Telekia Alnus galleries
specioasa glutinosa and
Fraxinus
excelsior -
Alno-Padion,
Alnion
incanae,
Salicion
albae-
48. Tufărişuri dacice de R4415 3230 Alpine 44.111 Pre- F9.111 Pre-
cătină mică - rivers and Alpine willow- Alpine willow-
Myricaria their ligneous tamarisk brush tamarisk brush
germanica vegetation
with
Myricaria
germanica
49. Tufărişuri de salcie R4416 - 44.121 F9.121 Almond
- Salix triandra Almond willow-Osier
willow-Osier scrub
scrub
50. Comunităţi R5305 - 53.13 C3.231/232 -
danubiene cu Typha Reedmace Typha latifolia/T.
angustifolia şi beds angustifolia-
Typha latifolia beds
51. Comunităţi daco- R5310 - 53.21 Large -
danubiene cu Carex Carex beds
elata,C. rostrata, C.
riparia şi C.
acutiformis
52. Mlaştini sud-est R5405 7230 Alcaline 54.253 Middle D4.153 Middle
carpatice eutrofe cu fens European European yellow
Carex flava şi yellow sedge sedge fens
Eriophorum fens
latifolium
53. Comunităţi sud-est R6110 8120 61.2423 East H2.44 Carpathian
carpatice de Calcareous Carpathian calcareous screes
grohotişuri and calchist calamint screes
calcaroase mobile şi screes of the
semi-mobile cu montane to
221
Acinos alpinus şi alpine levels -

Galium Thlaspietea
anisophyllon rotundifolii-
54. Comunităţi sud-est R6111 - 61 Screes H2 Screes
carpatice de -
bolovănişuri fixate
cu Geranium
macrrorhizum,
Sedum fabaria şi
Geranium lucidum
55. Comunităţi sud-est R6202 8210 62.15322 H3.25 Alpine and
carpatice pe stânci Calcareous Eastern sub-
calcaroase cu rocky slopes Carpathian Mediterranean
Artemisia eriantha with wormwood- calcareous cliffs
şi Gypsophila chasmophytic gypsophila
petraea vegetation cliff
communities
56. Comunităţi sud-est R6206 8210 62.153 H3 Inland cliffs
carpatice ale Calcareous Carpathian and exposed
fisurilor pereţilor rocky slopes calcareous cliff rocks habitats
stâncoşi, calcaroşi, with heliophile
cu Cystopteris chasmophytic communities
fragilis, Campanula vegetation
carpatica,
Saxifraga cuneifolia
şi Valeriana
sambucifolia
57. Comunităţi sud-est R6207 8210 62.153 H3 Inland cliffs
carpatice pe stânci Calcareous Carpathian and exposed
calcaroase cu rocky slopes calcareous cliff rocks habitats
Thymus with heliophile
pulcherrimus şi Poa chasmophytic communities
rehmanii vegetation
58. Comunităţi sud-est R6209 - 62 Inland cliffs H3 Inland cliffs
carpatice pe stânci and exposed and exposed
calcaroase cu rocks rocks habitats
Asplenium
trichomanes ssp.
quadrivalens şi Poa
nemoralis
59. Comunităţi sud-est R6213 8210 62.15321 H3.25 Alpine and
carpatice pe stânci Calcareous Eastern sub-
222
cu Saxifraga rocky slopes Carpathian Mediterranean

luteoviridis şi with saxifrage- calcareous cliffs
Silene zawadzkii chasmophytic campion cliff
vegetation communities
60. Comunităţi sud-est R6218 8210 62.153 H3.2 Basic and
carpatice din fisuri Calcareous Carpathian ultra-basic inland
de stânci calcaroase rocky slopes calcareous cliff cliffs
cu Asplenium with heliophile
trichomanes şi chasmophytic communities
Asplenium ruta- vegetation
muraria
ANEXA nr.XII.
Lista cu habitatele de interes comunitar din P.N.C.B.-H, directivele
79/409/EEC şi 92/43/EEC
Nr. Cod Denumire habitat Locali Suprafaţă Starea de
crt. Natura
zare conservare
2000
Lacuri eutrofe naturale cu
1. 3150 vegetaţie tip Magnopotamion
Lacul 10 ha Degradare
sau Hydrocharition
Roşu accentuată
Vegetaţie herbacee de pe
2. 3220 malurile râurilor montane
Vegetaţie lemnoasă cu
3. 3230 Myricaria germanica dea
lungul râurilor montane
Cursuri de apă din zonele de
4. 3260 câmpie, până la cele montane,
cu vegetaţie din Ranunculion
fluitantis şi Callitricho-
Batrachion
Tufărişuri alpine şi boreale
5. 4060
Pajişti calcifile alpine şi
6. 6170 subalpine
Comunităţi de lizieră cu
7. 6430 ierburi înalte higrofile de la
nivelul câmpiilor, până la cel
223
montan şi alpin
Pajişti aluviale din Cnidion
8. 6440 dubii
Pajişti de altitudine joasă -
9. 6510 Alopecurus pratensis şi
Sanguisorba officinalis
10. 6520 Fâneţe montane
Izvoare petrifiante cu formare
11. 7220* de travertin -Cratoneurion
12. 7230 Mlaştini alcaline

Grohotişuri calcaroase şi de
şisturi calcaroase din etajul
montan până în cel alpin -
13. 8120 Thlaspietea rotundifolii
Versanţi stâncoşi cu vegetaţie

14. 8210 chasmofitică pe roci
calcaroase
Păduri aluviale cu Alnus
15. 91E0* glutinosa şi Fraxinus excelsior
- Alno-Padion, Alnion
incanae, Salicion albae
Păduri relictare de Pinus
16. 91Q0 sylvestris pe substrat calcaros
Păduri dacice de fag –

17. 91V0 Symphyto - Fagion
18. 9180* Păduri din Tilio-Acerion pe
versanţi abrupţi, grohotişuri şi
ravene
Păduri acidofile de Picea
19. 9410 abies din regiunea montana -
Vaccinio-Piceetea
*Conform cu Ordinul nr. 1964 din 13 decembrie 2007, al M.M.D.D., privind „instituirea regimului de arie naturală
protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România’’
224
ANEXA nr.XIII.
Harta ROSCI0027-Cheile Bicazului-Hăşmaş
225
ANEXA nr.XIV.
Harta ROSPA0018-Cheile Bicazului-Hăşmaş
226
ANEXA nr.XV.
Trasee turistice din P.N.C.B.-H.
Traseul nr. 1
Pasul Pângăraţi - 1255 - şaua "Loduj" - 1325 - Vf. Mediaş - 1445 - Poiana Vf.
Calului - 1500 - Poiana Ciofronca - 1550 - La Tunzerie - 1435 - intersecţia
turistică din Poiana Albă - 1460 - Poiana Albă - 1500 - Curmătura - 1650 -
şaua Curmătura - 1465 - cabana Piatra Singuratică - 1504 - Curmătura Ecem
- 1628 - Vf. Ecem - 1690 - şaua Lic - 1525 - Vf. Tarcău - 1418 - Şaua Tarcăului
- 1297
Marcaj: linie roşie.

Durata de parcurgere: 8 ore.
Distanţa de parcurs: 22 km.
Diferenţă de nivel: 435 m, pe timp de iarnă este dificil de parcurs, de preferinţă se
poate împărţi în două etape.
Traseul nr. 2
Centrul staţiunii Lacul Roşu - 967 m - Balconul de Piatră - 1007 m - Drumul
lui Márton Ferenc - Crescătoria de păstrăvi - 993 m - Debarcader - 983 m -
Centrul staţiunii Lacul Roşu - 967 m - traseu circular
Marcaj: cruce roşie.

Durata de parcurgere: 1 oră.
Distanţa de parcurs: 3,5 km.
Diferenţă de nivel: 40 m, plimbare uşoară.
227
Traseul nr. 3
Centrul staţiunii Lacul Roşu - 967 m - Vila Bucur - 990 m - Cabana Suhard -
1091 m - Şaua Suhard - 1202 - Vf. Suhardul Mic 1345 m
Marcaj: triunghi albastru.

Durata de parcurgere: 1 1/4 ore.
Diferenţă de nivel: 378 m, accesibil tot anul.
Traseul nr. 4
Centrul staţiunii Lacul Roşu - 967 m - Cheile Bicazului - Cheile Bicazului Mic
- drumul Surducului - Şaua Piatra Roşie - 1011 m - Lacul Roşu - 967 m -
traseu circular
Marcaj: linie galbenă.

Durata de parcurgere: 3-4 ore.
Diferenţă de nivel: 44 m, accesibil tot anul, traversarea Bicazului Mic pe timp
ploios sau iarna-primăvara poate fi problematică.
Traseul nr. 5
Gura pârâului Cupaş - 944 m - valea Cupaş - gura pârâului Cupaşul Mic - 962
m - Drumul Lapoşului - 1435 m
Marcaj: punct albastru.

Diferenţă de nivel: 491 m, accesibil pe jos tot anul, iar cu maşina cu excepţia iernii.
228
Traseul nr. 6
Gura pârâului Cupaş - 944 m - poalele Cupaşului - 1080 m - Cheile Bicazului -
km 29 - 850 m
Marcaj: cruce roşie , de la poalele Cupaşului punct roşu .

Traseul nr. 7
Centrul staţiunii Lacul Roşu - 967 m - Şaua Piatra Roşie - 1011 m - Drumul
Vărarilor - Şaua Ţifrei - 1002 m - Cheile Bicazului - 850 m
Marcaj: triunghi galben.

Traseul nr. 8
Lacul Roşu - debarcader - 983 m - Poiana lui Paleu -1242 m - Fagul Roşu -
1390 m - Poiana "Száraz-tók" - 1530 m - Vf. Piatra Cherecului - 1580 m -
Poiana Albă - 1460 m

Diferenţă de nivel: 597 m, aproape impracticabil iarna.
229
Traseul nr. 9
Centrul staţiunii Lacul Roşu - 967 m - Valea Oii - Gura pârâului Hăşmaş -
1130 m - Piatra Potcoavei - 1450 m - intersecţia traseelor din Poiana Albă -
1460 m
Marcaj: linie albastră.

Traseul nr. 10
Centrul staţiunii Lacul Roşu - 967 m - Balconul de Piatră - 1007 m - Valea
pârâului Suhard - Piatra Licoş - 1675 m - Peştera carstică Licoş -1650 m
Marcaj: cruce albastră.

Diferenţă de nivel: 708 m, traseu aproape impracticabil pe timp de iarnă.
Traseul nr. 11
Centrul staţiunii Lacul Roşu - 967 m - Şaua Piatra Roşie - Poiana Ghilcoş -
Belvedere Piatra Ghilcoş - 1378 m
Marcaj: triunghi roşu.

230
Traseul nr. 12
Valea pârâului Oii - 1012 m - Poiana lui Paleu - 1242 m - Poiana Jgheabului -
valea pârâului Jgheabul Cherecului - cătunul Bicăjel - 885 m
Marcaj: punct roşu .

Traseul nr. 13
Lacul Roşu - debarcader - 983 m - Poiana Ghilcoş - 1210 m - Piatra Ghilcoş -
Belvedere - 1378 m

Traseul nr. 14
Cheile Bicazului – 850 - poalele Cupaşului - 1080 - Poiana din spatele
Cupaşului - gâtul Cupaşului - 1275 - Poiana din faţa Cupaşului - Danţuraşul -
1500 - Poiana La Vinkli - 1445
Marcaj: punct roşu

Durata de parcurgere: 4-5 ore.
Diferenţă de nivel: 650 m, nerecomandat pe timp de iarnă.
231
Traseul nr. 15
Cheile Bicazului - 850 - Canionul Lapoşului - Poienile Cupaş - Gâtul
Cupaşului - 1275 - Cheile Bicazului - 850 -Traseu circular
Marcaj: triunghi roşu , de la Gâtul Cupaşului punct roşu .

Diferenţă de nivel: 425 m, iarna greu de parcurs.
Traseul nr. 16
Cheile Bicazului - 850 m - Şaua Ţifrei - 1002 m - punctul de belvedere de pe
peretele sudic - 1060 m - Piatra Maria - 1048 m
Marcaj: triunghi galben , din Şaua Ţifrei fără marcaj.

Durata de parcurgere: 1,1/2 ore.
Diferenţă de nivel: 210 m, practicabil tot anul.
Traseul nr. 17
Izvorul Oltului- Bălan - Cabana Piatra Singuratică
Marcaj: bandă albastră

Durata de parcurgere: 3-3,5 ore.
Traseul nr. 18
Halta C.F.R. Tarcău – comuna Lunca De JOS – Vârful Naşcalat – Cabana Piatra
Singuratică
Marcaje: halta C.F.R. Tarcău – Lunca De JOS – Crucea Condra - cruce roşie
Crucea Condra – Cabana Piatra Singuratică – bandă roşie

Durata de parcurgere: 7 ore
232
ANEXA XVI.
Pensiunile şi facilităţile de cazare din P.N.C.B.-H.

Societatea Facilităţi Spaţii-locuri Administraţia
cazare telefoane
Direcţia Cabană Lacu 18 locuri cazare: D.S. M – Ciuc :
Silvică Roşu 0266 / 313222
Miercurea 5 camere – 2 0266 / 313223
Ciuc prin paturi
Administraţia 2 camere – 4 P.N.C.B. – H.
P.N.C.B.-H. paturi 0266 / 336540
e-mail :
parculncbh@hr.astral.
ro
www.cheilebicazului-
hasmas.ro
S.C. Hotel Lacu camere SNG
Euroturism Roşu” *** 1 pers. tel/fax. O266/380020
S.A camere SNG
2 pers.
camere DBL
camere TRL
S.C. Porturist Restaurant 350 locuri tel. 0266/380008
S.R.L. „Lacu Roşu”
S.C. Com- Camping, 50 căsuţe cu câte
Bucur S.R.L. căsuţe „Turist” 2 locuri tel/fax 0266/364049
„Vila Bradul” camere
cu 2 paturi
-24 locuri-
Căsuţe 9 căsuţe
„Bradul” cu 24 locuri
S.C. Iasicon Hotel„Iasicon” camere SNG
S.A. Iaşi ** 15 camere tel/fax. 0266/380081
cu 2 paturi
15 camere
cu 3 paturi
5 camere
cu 4 paturi
camere DBL
233
S.C Floare de Restaurant şi 3 apartamente

Colţ SRL cazare tel: 0040-744385482
Apartamente 6 camere
-2 paturi
S.C. Jubileum Vila Raza fără activitate tel. 0266/311493
2004 SRL Soarellui
S.C. Vila Pensiunea Vila -
Tuşnad SRL nr.9 Tuşnad
S.C. Double M Pensiunea Vila -
Impex SRL nr.9 Tuşnad tel. 0266-380034
S.C. Micloş Pensiunea fără activitate tel. 0266-380004
SRL „ANDREI”
Primăria Cabana Piatra 2 camere tel. 0040-72779825

Sândominic Singuratică -9 locuri
234
ANEXA nr.XVII.
Reguli referitoare la managementul forestier în P.N.C.B.-H
REGULI GENERALE
Se respectă legile naţionale şi convenţiile internaţionale la care România este semnatară.
a) Legislaţia/convenţiile/acordurile există la sediul Ocoalelor Silvice -inclusiv Regulamentul Parcului-;
b) Managerii Ocoalelor Silvice cunosc prevederile acestora;
b) Strategia unităţii include puncte clare referitoare la biodiversitate.
Managerii sunt avizaţi în legătură cu cercetările ştiinţifice care se fac în zonă.
c) Studiile existente la sediul Ocoalelor Silvice - transmise de parc;
d) Hărţi existente la Ocoalele Silvice.
Se urmăreşte promovarea/achiziţionarea de utilaje şi tehnologii care au un impact redus asupra solului.
a) Programele de achiziţii utilaje -ex: funicular, forwarder;
b) Analiza opţiunilor privind tehnologiile de exploatare - variante: scos cu atelaje, funiculare şi altele asemenea- şi
deciziile luate.
Acordarea obligatorie a perioadei de pregătire a parchetelor înainte de exploatare.
a) Autorizarea lucrărilor de exploatare se face numai după implementarea măsurilor pregătitoare;
b)S-au efectuat studiile de impact al operaţiunilor, s-au luat măsurile de prevenire adecvate.
235
IMPACT
Există un sistem care asigură efectuarea evaluării de impact de mediu înainte de începerea operaţiunilor.
Sistemul are următoarele caracteristici:
a) este în concordanţă cu amploarea şi intensitatea operaţiunilor forestiere;
b) ia în calcul aspectele de peisaj;
c) ia în calcul unicitatea resurselor afectate.
Evaluarea impactului include prevederi legate de efectul operaţiunilor forestiere/parchet: traversare cursuri de apa,
protecţie specii/habitate.
Documentaţiile de evaluare a impactului de mediu existente -inclusiv procese tehnologice la parchet.
Concluziile evaluării de impact de mediu sunt luate în calcul la desfăşurarea operaţiunilor forestiere
Existenţa unor proceduri scrise referitoare la modul de implementare a concluziilor evaluării de impact.
La construcţia de noi drumuri şi căi de scos - apropiat se iau în calcul următoarele aspecte:
a) trasarea acestora în prealabil, pe hărţi echipate cu reţeaua hidrografică;
b) la proiectare se urmăreşte afectarea minimă a caracteristicilor naturale;
c) se evită construcţia drumurilor pe văi abrupte sau zone instabile, canale de drenaj naturale sau pe pâraie;
d) drumurile nu vor fi amplasate în suprafeţe sensibile din punct de vedere ecologic;
236
e) digurile şi taluzurile vor fi stabilizate pentru a se evita eroziunea;

f) pentru evitarea eroziunii se vor prevedea drenuri şi rigole.
Instrucţiuni de proiectare
Politicile şi procedurile privitoare la proiectarea şi construcţia de noi drumuri vor include şi următoarele norme de
protejare a resurselor de apă:
a) trecerea cursurilor de apă se planifică şi cartează înainte de începerea operaţiunilor;
b) pe cât posibil, la treceri se amplasează podeţe/tuburi;
c) numărul de treceri peste cursuri de apă va fi minim;
d) trecerea se va face perpendicular pe curs;
e) drumurile şi potecile de vale vor fi amplasate cât mai departe de cursul apei;
f) rigolele nu trebuie să împiedice migraţia peştelui sau să accelereze cursul apei;
g) drenurile nu vor merge în cursurile de apă. Acolo unde nu este posibil, se vor proiecta camere de liniştire.
Normativele şi instrucţiunile specifice construcţiilor de drumuri.

Nu se construiesc căi de scos-apropiat noi în albiile pâraielor. Cele existente vor fi scoase din uz.
În lungul cursurilor de apă se delimitează zone de protecţie, în care nu se efectuează decât intervenţii cu caracter
special, pentru stabilizarea malurilor.
237
BIODIVERSITATE
Arealele speciilor rare, ameninţate, periclitate sunt identificate în teren şi delimitate pe hărţi.
Se elaborează şi aplică măsuri efective de protejare a acestor specii şi a habitatelor aferente.
Planurile de management;
Prevederile autorizaţiilor de exploatare, proceselor verbale de predare spre exploatare, capitole în controalele de
exploatare.
Se urmăreşte crearea condiţiilor de regenerare pentru toate speciile forestiere, pe durata unei rotaţii -vezi şi tăierile
de îngrijire.
Rezultatele inventarierilor efectuate înainte şi după exploatare;
Consultări cu biologii şi ecologii din zonă.
Se are în vedere îngrijirea şi menţinerea habitatelor marginale - vegetaţia de pe malul apelor, stâncării, mlaştini,
câmpuri.
Prevederile amenajamentelor silvice;
Instrucţiuni amenajare, Instrucţiuni exploatare.
O parte din lemnul mort - căzut sau pe picior - este menţinut pe teren, în funcţie de situaţie.
Prevederile amenajamentelor silvice;
Prevederi norme tehnice, ordine interne.
238
MONITORIZARE
Se efectuează monitorizarea efectului operaţiunilor forestiere asupra plantelor şi animalelor, a habitatelor acestora,
inclusiv habitatele acvatice - speciile existente, abundenţă, distribuţie, cerinţele habitatului, biologie, ecologie,
comportament.
Există proceduri de monitorizare a problemelor expuse de comunităţile locale - spre exemplu, monitorizarea
calităţii apei, inundaţiilor, a populaţiilor de peşti şi animale sălbatice şi altele asemenea – inclusiv întâlniri sau
asigurare cadru de expunere a problemelor.
Un rezumat al activităţilor de management şi al rezultatelor monitorizării este disponibil pentru cei interesaţi, cu
respectarea principiului confidenţialităţii.
Informaţiile sunt disponibile public -inclusiv pagina web, raport public şi altele asemenea-.
INSTRUIRE
Personalul silvic/muncitorii sunt instruiţi referitor la principiile şi procedurile de lucru în pădurile incluse în
arii protejate, inclusiv necesitatea protejării resurselor de apă, a solului şi a elementelor de biodiversitate
239
ANEXA nr.XVIII.
Trasee de alpinism şi escală pe raza P.N.C.B.-H.

Nomenclatorul traseelor de alpinism şi MASIVUL: HĂŞMAŞ MARE 1994
escaladă
Nr.de ZONA ALPINA: Gradul de dificultate U.I.A.A. Total
cod Peretele 1 2 3 4 5 6 7 8 8 10
04.01. LACUL ROŞU - 1 8 7 1 1 - - - - 25
04.01.1 Peretele Sud – Estic - - 6 6 - - - - - - 12
al Suhardului Mic
04.01.2 Peretele Nord – - 1 2 1 1 1 - - - - 13
Vestic al Făgetului
Ciucului
04.02 CHEILE - - 3 9 9 - - - - - 15
LAPOŞULUI
04.02.1 Peretele Sud – Vestic - - 1 2 2 - - - - - 5
al Lapoşului
04.02.2 Cuşma Lapoşului - - 1 2 - - - - - - 3
04.02.3 Piatra Altarului - - - 1 5 1 - - - - - 7
Turnul Bardosului
04.03 CHEILE - - 2 8 24 15 - - - - 49
BICAZULUI
04.03.1 Peretele Poliţele - - 1 1 5 5 - - - - 13
Bardosului
04.03.2 Peretele Nordic al - - - - 4 3 - - - - 7
Pietrei Surducului
04.03.3 Peretele Pintenilor - - - - 5 6 - - - - 11
04.03.4 Peretele Turnuleţului - - - 1 5 1 - - - - 7
04.03.5 Peretele Piatra - - - 3 1 - - - - - 4
Poienii - Turnul
Negru
04.03.6 Peretele Mariei - - 1 3 3 - - - - - 7
04.04 CHEILE - - 1 2 4 - - - - - 7
ŞUGĂULUI
04.04.1 Piatra Glodului - - 1 1 3 - - - - - 5
- limitrof parcului
04.04.2 Peretele Munticelu - - - 1 - - - - - - 1
- limitrof parcului
240
04.04.3 Cheile Şugăului - - - - 1 - - - - - 1

04.05 PIATRA - - 5 7 - - - - - - 12
SINGURATICĂ
04.05.1 Per. S-V al - - 2 2 - - - - - - 4
Hăşmaşului Mare
04.05.2 Per. V. al Pietrii - - 2 3 - - - - - - 5
Singuratice
04.05.3 Per. N-V al - - 1 2 - - - - - - 3
Hăşmaşului Mic
Total trasee din - 1 19 33 32 16 - - - - 102
P.N.C.B.-H.
MASIVUL: HĂŞMAŞUL Zona Alpină: Lacul Roşu 1994

MARE
Nr. de PERETELE: Gradul LC. PREMIERA
cod Traseul: de -m- Anul Echipa:
dificultat
e
04.01.1 PERETELE SUD-
ESTIC AL
SUHARDULUI
MIC
04.01.1.01 Diedrul Cuiburilor 4B 5 Karácsonyi
de Şoimi Ladislau Cristina
Petre
04.01.1.02 Traseul 4A 4 Karácsonyi
Spintecăturii Ladislau Cristina
Petre
04.01.1.03 Pintenul Suhardului 4A 2 Karácsonyi

Ladislau Cristina
Petre
04.01.1.04 Creasta Ienuperilor 3B 5
-?-
04.01.1.05 Creasta Frumoasă - 3B 3 Fomino Emil,
?- Fozcoş Paul,
Csallner Ervin
04.01.1.06 Hornul Roşu 3B 6 Schenn Matei,
Cristea Emilian
04.01.1.07 Creasta Hornului 3B 7 Schenn Matei,
Roşu Cristea Emilian
241
04.01.1.08 Fata Mare a 3B 6 Schenn Matei,

Hornului Roşu Cristea Emilian
04.01.1.09 Fisura Centrală 4A 5 1956 Fomino Emil,
Csallner Ervin
04.01.1.10 Genţiana 4B 5 1956 Fomino Emil,
Csallner Ervin,
Siursa Andrei
04.01.1.11 Traseul Mic 3B 3 1987 Tănase Adrian,
Orban Blasiu
04.01.1.12 Traseul lui Peşte 4B 4 1972 Petcu Vlad,
Vasilescu Dan,
Dunca Dumitru
04.01.2 PERETELE
NORD – VESTIC
AL FĂGETULUI
CIUCULUI
04.01.2.01 Hornul cu Fereastră 2B 1
04.01.2.02 Alveolelor 4B 5 1987 Kállay Mihály,
Biró Pál
04.01.2.03 Lacrima de Piatră 6A 7 1975 Noaghiu Mircea,
Tudor Pădureanu
C.
04.01.2.04 Raza Soarelui 5 Pop Iuliu
04.01.2.05 Caseopeea 3B 4 1983 Noaghiu Mircea
04.01.2.06 Traseul Fetelor - 3B 2

Mic de la Poşta-
04.01.2.07 Tirbuşonul 40
04.01.2.08 Traseul Şcoală

04.01.2.09 Traseu Neterminat 3 1978 Ţurcaş Ştefan, Vild
Ferenc
242
MASIVUL: HĂŞMAŞUL Zona alpină: Lacul Roşu/Cheile 1994

MARE Lapoşului
Nr. de PERETELE: Gradul de LC. PREMIERA
cod Traseul: dificultate -m- Anul: Echipa:
04.01.2.10 Campionat “78- 35 1978 Coliban Emil,
Stânga Vasilescu Dan
Centru Vasilescu Dan
Dreapta Vasilescu Dan
04.01.2.13 Grădiniţa 1 1978 Pall T., Toth K.,
Wild Ferenc
04.02.1 PERETELE SUD-
VESTIC AL
LAPOŞULUI
04.02.1.01 Finala “68 4B 5 1968 Şapira Dorel,
Fozocoş Paul,
Udrea Gheorghe
04.02.1.02 Traseul Central 5B 7 1977 Vasilescu Dan,
Petcu Vlad, Iuşco
Gh., Petcu Marian
04.02.1.03 Prietenia lui 5B 7 1988 Vasilescu Dan,
Simson Biro Laszlo,
Florescu D., Petcu
R., Lăcătuşu
04.02.1.04 Centenarul 4B 4 1977 Vasilescu Dan,
Independenţei Gâţă Andrei, Petcu
Marian
04.02.1.05 Reuniunea Alpină 3A 3 1989 Vasilescu Dan,
“89 Petcu Răzvan,
Apostol V.,
Sikorschi Bogdan
04.02.2 CUŞMA
LAPOŞULUI
04.02.2.01 Traseul Ruxandra 4A 4 1976 Vasilescu Dan,
Iuşco Gh.,
Gherasim Marin
04.02.2.02 Traseul Eva 3B 3 1976 Vasilescu Dan,
Kolcza Eva
04.02.2.03 Ţancul Sălbatic 4B 4 1976 Kolcza Eva,
Vasilescu Dan,
243
Sănduţă Casian
04.02.3 PIATRA
ALTARULUI
04.02.3.01 Traseul Nord- 3B 3 Floricioiu
Vestic Alexandru
04.02.3.02 Traseul Clasic 4A 4 1934 Csallner Ervin,
Goldschmidt W.
04.02.3.03 Creasta Estică 4A 4 Schenn Matei
04.02.3.04 Traseul Vânătorilor 4B 6 1965 Karácsonyi
de Munte Ladislau, Cristea
Emilian
04.02.3.05 Traseul Speranţei 5 Biro Zoltan,
Şiriteanu D.
04.02.3.06 Traseul Petriu 4B 7 1953 Petriu P., Petroff
Iosefina, Fomino
Emil, Bleahu
Marcian
MASIVUL:HĂŞMAŞUL Zona alpină: Cheile Bicazului 1994

MARE
04.02.3.07 4B 5 1978 Kiss T., Ţurcaş
Ştefan, Pall I.
Pilierul Nord-Vestic
04.03.1 PERETELE
POLIŢELE
BARDOSULUI
04.03.1.01 Traseul 7 Noiembrie 4A 3
04.03.1.02 Faţa Mare din 5A 9 1963 Schenn Matei,
Peretele Bardosului Riţişan Avel
04.03.1.03 Hornul Mare din 5B 10 1963 Schenn Matei,
Peretele Bardosului Riţişan Avel
04.03.1.04
04.03.1.05 Traseul Nenumit 6A 9 1976 Nagy Miklos.,
Chivu D.
04.03.1.06 A XX –a Aniversare 6A 10 1964 Riţişan Avel,
Nagy Miklos,
Halmaghy L.
244
04.03.1.07 Santinela de la Gâtul 6A 9 1963 Enache Gh.,

Iadului Hurbean Teodor
Ursulescu
04.03.1.08 Armata 6B 9 1964 Chivu Dumitru,
Schenn M, Irimia
Aurel, Nagy
Miklos
04.03.1.09 Surplomba de la 6A 9 1962 Enache Gh., Călin
Gâtul Iadului Nicolae
04.03.1.10 Finala “64 5B 4 1964 Coliban Emil,
Gartner Valentin
04.03.1.11
04.03.1.12 Colţul Singuratic 5B 12 Noaghiu Mircea
04.03.1.13 Creasta Ascunsă 5B 11 1987 Hargitai Szabolcs,
Kallay Mihai,Biro
Zoltan
04.03.1.14 Traseul 3A 3 1957 Focşe Ştefan,
Incepătorului -?- Udrea Gh.
04.03.2 PERETELE
NORDIC AL
PIETREI
SURDUCULUI
04.03.2.01 Traseul Nr. 1 5B 6 1963 Crăciun Gh.
04.03.2.02 Fisura Artei 6B 7 1960 Floricioiu Alex.,
Boros M., Jitaru
N., Hanes,
Hurbean T.
04.03.2.03 Fisura Surducului 6B 7 1960 Cristina Petre,
Mare Cristea Emilian
04.03.2.04 Dinamo “30 6B 7 1979 Boboc Viorel,
Schnabel K.
04.03.2.05 Traseul 5B 8 1980 Bucholtzer Mihai
Căţărătorului
04.03.2.06 Fisura Strungii cu 5B 8 1962 Schenn Matei,
Mesteacan Irimia Aurel,
Karácsonyi
Ladislau
04.03.2.07 Pintenul lui Cătălin 5B 9 1962 Chivu Dumitru,
Karácsonyi
Ladislau
245
04.03.3 PERETELE
PINTENILOR
04.03.3.01 Traseul Pintenilor 6A 12 1962 Chivu Dumitru,
Karácsonyi L.,
Riţişan Avel,
Cristea Emilian
04.03.3.02 Traseul Intersectat 6A 9 1965 Chivu Dumitru,
Schenn Matei
04.03.3.03 Turnul de Fildeş 5B 9 1965 Opriş Mircea
04.03.3.04 Hornul Crinului de 5B 8 1966 Nagy Miklos,
Munte Vrăjitoru N.
04.03.3.05 Traseul Metalul 5A 1964 Riţişan Avel,
Nagy Miklos,
Betegh I.
04.03.3.06 Traseul Minerul 6A 13 1978 Ilies Gyula,
Kajcsa Karol
04.03.3.07 Traseul Secuilor 5B 13 1978 Kajcsa Karol,
Ţurcaş Şt., Tőke,
Lőrinczi, Kiss
04.03.3.08 Traseul 16 Iunie 5B 14 1978 Krutsch
04.03.3.09 Teraselor 5B 7 Riţişan Avel,
Nagy Nicolae
04.03.3.10 Maraton 6A 16 1984 Novac Iacob,
Hargitay S.,Luzan
Emil
04.03.3.11 Arcadei 6A 9 1986 Pribisz Z., Szabó
László, Olteanu
N., Galgatzi
Grigore
04.03.4 PERETELE
TURNULEŢULUI
04.03.4.01 Traseul de 6A 10 Pascu Pompiliu,
Traversare al Hurbean T
Turnuleţ
04.03.4.02 Fisura Turnuleţului 4A 10 Stătescu Alex.,
Alexe Dumitru
04.03.4.03 Traseul Fără Nume 5B 9 Bucholzer Mihai,
Şelaru Vicol
04.03.4.04 Siderurgistul 5A 7 Riţişan Avel,
Betegh Iosif
04.03.4.05 A X-a Aniversare 5B 5 Bucholtzer
246
Mihai,Grigoriţă
C.
04.03.4.06 Traseul Iaşi “75 5A 8 1975 Şelaru Vicol,

Bucholtzer Mihai
04.03.4.07 Tavanul Galben 5B 5 1978 Bucholtzer Mihai,
Sănduţă Casian
04.03.5 PERETELE
PIATRA POIENII -
TURNUL NEGRU-
04.03.5.01 Traseul 4B 4 1977 Nagy Miklos, Manea
Independenţei Cezar
04.03.5.02 Fisura Grotelor 4A 6 1957 Chiciorea Ion,
Stătescu Alexandru
04.03.5.03 Fisura Neagră 5B 4 1957 Udrea Gh., Focşe
Ştefan
04.03.5.04 K 2 40
04.03.5.05 Prieteniei 4B 4 1983 Hargitai Szabolcs,
Schonnberger Ianos
04.03.6 PERETELE
MARIEI
04.03.6.01 Traseul Olimpic 4B 4 1980 Farcaş Pavel, Farcaş
Petre
04.03.6.02 Hornul Greereşului 4A 4 1980 Farcaş Pavel, Farcaş
Petre
04.03.6.03 Fisura Lăstunilor 3B 3 1956 Fozocoş Paul,
Muntiu Liviu
04.03.6.04 Traseul cu 5A 3
Surplomba
04.03.6.05 Traseul Fecioarei 5A 5 1974 Vasilescu Dan,
Bulgăr Alex., Dunca
Dumitru
04.03.6.06 Finala 67 4B 4 1967 Şapira Dorel,
Fozocoş Paul
04.03.6.07 Traversarea Îngerilor 5A 3 1984 Vasilescu Dan,Biro
László, Niculescu
Mihai
04.03.7 PERETELE
VESTIC AL
BICAJELULUI
247
04.03.7.01 Traseul Raza 4B 4 1990 Szabó Andreea,

Soarelui Tănase Adrian
MASIVUL: HĂŞMAŞUL Zona alpină: Ch. Şugăului/Piatra 1994

MARE Singuratică
04.04.1 PIATRA
GLODULUI/Per.
Sudic
04.04.1.01 Hades 4B 5 1986 Albu Marius,
- limitrof parcului - Bărgăoanu Cristian
04.04.1.02 Sfinx 5A 5 1986 Albu Marius,
- limitrof parcului - Bărgăoanu Cristian
04.04.1.03 Solaris 5A 5 1987 Lăcătuşu Ctin,

- limitrof parcului - Suzan Relu
04.04.1 PIATRA
GLODULUI / Per.
N-V
04.04.1.04 Phoenix 5B 7 1986 Albu Marius,
- limitrof parcului - Cătălin Cristian,
Bărgăoanu Cr.,
Antohi V.
04.04.1.05 Creasta Marilor 3B 7 1986 Lăcătuşu Ctin,
Iubiri Oprea Cosmin,
- limitrof parcului - Roban Giani
04.04.2 PERETELE
MUNTICELU -
PIATRA
ŞUGĂULUI - Per.
Vestic
04.04.2.01 Agonie şi Extaz 4B 3 1986 Lăcătuşu C-tin,
- limitrof parcului - Oprea Cosmin
04.04.3 CHEILE
ŞUGĂULUI
04.04.3.01 Traseul Singuratic 5A 3 1986 Hurbean Teodor
04.05.1 PERETELE S-V
AL HĂŞMAŞULUI
248
MARE
04.05.1.01 Creasta Întreruptă 3B 3 Ilyés Jozsef, Gabor
Nicolae
04.05.1.02 Grădina cu Flori de 4B 4 Gabor Nicolae,
Colţi Lörincz Dénes
04.05.1.03 Diedrul Hornului 4A 4 Gabor Nicolae,
Roşu Ilyés József
04.05.1.04 Peretele Întrerupt 3B 3 Ţurcaş Ştefan,
Lőrincz Dénes
04.05.2 PERETELE
VESTIC AL
PIETRII
SINGURATICE
04.05.2.01 Cuib de Şoim 4A 2 Pop Iuliu
04.05.2.02 Traseul Nenumit 4A 2 Nubert János
04.05.2.03 Traseul Brânelor 3B 1
04.05.2.04 Traseul Tavanele 4A 3
04.05.2.05 Traseul Diedrul 3B 2
04.05.3 PERETELE N-V
AL HĂŞMAŞULUI
MIC
04.05.3.01 Lacrima Galbenă 4A 3 Pop Iuliu, Nubert
Janos
04.05.3.02 Vântul Turbat -Tr. 4B 5 Ţurcaş Ştefan, Kiss
Turnuleţului- Tivadar
04.05.3.03 Grota cu Fereastră 3B 3 Ilyés Jozsef, Gabor
Nicolae
249
ANEXA nr.XIX.
FORMULARUL STANDARD NATURA 2000
1.IDENTIFICAREA SITULUI 1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

1.3 Data 1.4 Data Data propunerii Data confirmării Data confirmării Data desemnării
1.1 Tip 1.2 Codul sitului completării actualizării ca sit SCI ca sit SCI ca sit SPA ca sit SAC
K ROSCI0027 200612 201101 200706 200812
1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:
J ROSPA0018 Cheile Bicazului – Hăşmaş
1.6 Responsabili
Grupul de lucru Natura2000
1.7 NUMELE SITULUI: Cheile Bicazului – Hăşmaş

2. LOCALIZAREA SITULUI
2.2.Suprafaţa 2.3. Lungimea 2.4. Altitudine (m) 2.6. Regiunea biogeografică
2.1. Coordonatele sitului
Latitudine Longitudine sitului (ha) sitului (km) Min Max Med Alpină Continentală Panonică Stepică Pontică
N 46º 44' 27'' E 25º 47' 58'' 7.642 673 1787 1266 X
2.5 Regiunile administrative
NUTS % Numele judeţului

RO014 43 Neamţ
RO074 57 Harghita
3.1. Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv Global
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 1 C C A C
3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din 1 C C B B
Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion
7230 Mlaştini alcaline 0,01 A
8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase 0,1 A B A A
91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion 0,5 C C B B
incanae, Salicion albae)
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) 1 B C A B
3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane 1 B C B B
4060 Tufărişuri alpine şi boreale 1 A C A A
6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine 0,1 B B B B
6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel 1 B C B B
montan şi alpin
6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 1 B B B B
6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 1 B C B B
6520 Fâneţe montane 10 B C B B
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) 0,001 B B C B
9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 60 A C A A
3230 Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane 0,5 C C B B
91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros 1 A A A A
8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin 1 B B B B
(Thlaspietea rotundifolii)
9180 * Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene 0,005 C C B C
3.2.c. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
1352 Canis lupus 5-10 i C A C C
1361 Lynx lynx 2-4 i C A C B
1354 Ursus arctos 5-8 i 25-30 i C A C C
1307 Myotis blythii P P C B C B
1308 Barbastella barbastellus P C B C B
250
3.2.d. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1193 Bombina variegata C C A C A
1166 Triturus cristatus C C C C C A C B
2001 Triturus montandoni P C B C B
3.2.e. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1138 Barbus meridionalis P C B C B
1163 Cottus gobio P C B C B
3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

4054 Pholidoptera transsylvanica P B A A A
3.2.g. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

1902 Cypripedium calceolus V C B C B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R B B C B
4066 Asplenium adulterinum V C B C B
4070 Campanula serrata R C B C B
3.3. Alte specii importante de floră şi faună

Cat. Specie Populaţie: Motiv
A Bufo bufo C A Bufo viridis C
A Rana esculenta C A Rana ridibunda C
A Rana temporaria C A Salamandra salamandra C
A Triturus alpestris C A Triturus vulgaris C
I Astacus astacus C I Parnassius apollo R C
M Capreolus capreolus P D M Cervus elaphus RC D
M Chionomys nivalis P A M Felis silvestris C
M Martes foina C M Martes martes C
M Rupicapra rupicapra 50-75 i A P Achillea oxyloba ssp. schurii A
P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum A P Aconitum toxicum A
P Alyssum repens ssp. repens A P Androsace arachnoidea A
P Androsace chamaejasme A P Aquilegia nigricans ssp. nigricans A
P Asperula capitata A P Astragalus pseudopurpureus A
P Astragalus roemeri A P Campanula carpatica A
P Centaurea atropurpurea ssp. atropurpurea A P Centaurea kotschyana A
P Centaurea pinnatifida A P Cephalanthera damasonium A
P Cephalanthera rubra A P Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum A
P Cerastium fontanum ssp. macrocarpum A P Cerastium transsilvanicum A
P Cirsium decussatum A P Cirsium furiens A
P Corydalis capnoides A P Crepis conyzifolia A
P Crepis jacquinii ssp. jacquinii A P Dactylorhiza cordigera A
P Dactylorhiza incarnata A P Dactylorhiza maculata A
P Dactylorhiza sambucina A P Daphne cneorum A
P Dianthus carthusianorum A P Dianthus spiculifolius A
P Doronicum carpaticum A P Draba kotschyi A
P Eritrichium nanum ssp. jankae A P Erysimum witmannii A
P Festuca carpatica A P Festuca gautieri B
P Festuca porcii B P Festuca versicolor A
P Galanthus nivalis A P Galium pumilum A
P Gentiana brachyphylla ssp. favratii A P Gentiana cruciata ssp. phlogifolia A
P Gentiana lutea A P Gentiana pneumonanthe A
P Goodyera repens A P Gymnadenia conopsea A
P Gypsophila petraea A P Helictotrichon decorum A
P Hepatica transsilvanica A P Hesperis matronalis ssp. cladotricha A
P Hieracium pojoritense A P Jovibarba globifera ssp. globifera A
P Jovibarba heuffelii A P Juncus thomasii B
P Juniperus sabina A P Jurinea mollis ssp. transylvanica A
P Larix decidua ssp. polonica A P Leontopodium alpinum A
P Linum perenne ssp. extraaxillare A P Listera cordata A
P Listera ovata A P Melampyrum saxosum A
P Listera ovata A P Minuartia laricifolia ssp. kitaibelii A
P Nigritella nigra ssp. rubra A P Orchis coriophora ssp. coriophora A
P Orchis militaris A P Orchis morio A
P Orchis tridentata ssp. tridentata A P Orchis ustulata A
P Oxytropis carpatica A P Oxytropis halleri ssp. halleri A
P Phyteuma confusum A P Phyteuma tetramerum A
P Phyteuma vagneri A P Pinguicula vulgaris A
251
P Pinus sylvestris A P Poa molinerii A

P Poa rehmannii A P Poa stiriaca A
P Potentilla rupestris A P Primula elatior ssp. leucophylla A
P Primula farinosa ssp. farinosa A P Primula halleri A
P Pulmonaria rubra B P Ranunculus carpaticus A
P Ribes nigrum A P Saussurea alpina ssp. alpina A
P Saxifraga corymbosa B P Scabiosa columbaria ssp. pseudobanatica A
P Scabiosa lucida A P Scorzonera purpurea ssp. rosea A
P Scrophularia heterophylla ssp. laciniata A P Sedum telephium ssp. fabaria A
P Sempervivum marmoreum A P Sedum telephium ssp. fabaria A
P Seseli gracile A P Seseli rigidum A
P Sesleria bielzii A P Sesleria heuflerana ssp. heuflerana B
P Silene heuffelii B P Silene nutans ssp. dubia A
P Silene zawadzkii A P Soldanella montana A
P Symphytum cordatum B P Taraxacum nigricans B
P Taxus baccata A P Thlaspi dacicum ssp. dacicum A
P Thymus bihoriensis A P Thymus comosus A
P Traunsteinera globosa A P Trisetum alpestre A
P Trisetum macrotrichum A P Trollius europaeus A
P Vaccinium uliginosum ssp. microphyllum A P Viola alpina A
P Viola dacica A P Viola declinata B
P Viola jooi A P Waldsteinia geoides A
P Waldsteinia ternata A R Anguis fragilis C
R Coronella austriaca C R Lacerta agilis C
R Lacerta vivipara C R Podarcis muralis C
R Vipera berus C
4. DESCRIEREA SITULUI
4.1. Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate
N14 9 231 Păşuni
N17 85 312 Păduri de conifere
N19 2 313 Păduri de amestec
N26 4 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)
Alte caracteristici ale sitului:
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş este situat în mare parte în Munţii Hăşmaş din grupa centrală a Carpaţilor Orientali. Se situează pe
raza administrativă a judeţelor Neamţ şi Harghita. Munţii Hăşmaş sunt formaţi din calcare dure triasice şi jurasice, dolomite, conglomerate
cretacice, conservate sub forma unor inversiuni de relief care domină evident formaţiunile de şisturi cristaline de la baza acestora. Cheile
Bicazului au o lungime de cca. 8 km şi au rezultat în urma adâncirii râului Bicaz. Pereţii Cheilor Bicazului sunt reprezentaţi de abrupturile
Suhardului Mic şi ale Surducului. Cheile sunt însoţite de stânci impresionante, turnuri, piramide (Piatra Altarului).
4.2. Calitate şi importanţă:
Fauna parcului este deosebit de bogată atât în ceea ce priveşte speciile de vânat cât şi alte specii caracteristice zonei montane. Dintre
speciile de păsări amintim: acvila de munte (Aquila chrysaetos), ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus), presura de munte (Emberiza
cia).
4.3. Vulnerabilitate:
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş este supus influentelor antropice: fluxul de turişti, camparea, focul, recoltarea plantelor, zgomotul,
depozitarea necontrolată a deşeurilor, practicarea sporturilor extreme, braconajul şi comerţul ambulant.
4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):
Situl propus cuprinde în întregime Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş, desemnat prin Ordinul nr. 7/1990 şi prin Legea nr.5/2000.
4.5. Tip de proprietate:
Partea din judeţul Harghita a sitului este de 3503 ha. Suprafeţele situate în cadrul Parcului Naţional în procent de 90 % aparţin domeniului
public naţional iar 10 % în domeniul privat. Suprafeţele propuse în afara parcului, în marea lor majoritate aparţin domeniului privat, aparţinând
persoanelor fizice.
4.6 Documentaţie:
1. Flora şi vegetaţia cormofitelor din Masivul Hăşmaş,Cheile Bicazului şi Lacul Roşu - Nechita N., Ed. Constantin Matasa, Piatra Neamţ, 2003
2. Vegetaţia din Munţii Hăşmaş,Cheile Bicazului şi Lacul Roşu - Nechita N.,Mititelu D., Stud. Cercet.Muzeului Piatra Neamţ, 1996 3. Pădurile
României, Parcuri Naţionale şi Naturale - Regia Naţionala a Pădurilor, Romsilva, Bucuresti, 2004 4. Flora şi vegetaţia judeţului Neamţ - Chifu
T., Mititelu D., Dascălescu D., Mem. Sect. St. Acad. Rom.,1987
252
4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)

Data Câmpul modificat Descriere
5. STATUTUL DE PROTECŢIE AL SITULUI ŞI LEGĂTURA CU SITURILE CORINE BIOTOPE

5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional
Cod Categorie IUCN %

RO02 Categoria II IUCN 85,31 RO03 Categoria III IUCN 0,95 RO04 Categoria IV IUCN 49,34
5.2 Relaţiile sitului cu alte arii protejate

- desemnate la nivel naţional sau regional
Cod Categorie Tip % Codul naţional şi numele ariei naturale protejate
RO02 Parc naţional * 85,31 I-Cheile Bicazului - Hăşmaş
RO03 Monument al naturii * 0,03 2.464.-Avenul Licaş
RO03 Monument al naturii * 0,01 2.648.-Peştera Munticelu
RO03 Monument al naturii * 0,91 2.652.-Cheile şugăului
RO04 Rezervaţie naturală * 10,91 2.483.-Masivul Hăşmaşul Mare, Piatra Singu
RO04 Rezervaţie naturală * 38,44 2.643.-Cheile Bicazului
5.3 Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotope

Cod Suprapunere % Nume
J053NT * 0,495 CHEILE SUGAULUI – MUNTICELU J045HR * 38,22 GHEORGHENI
6. ACTIVITĂŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE

6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată
- Activităţişi consecinţe în interiorul sitului
Cod Activitate Intensitate % Infl.
170 Creşterea animalelor B 15 - 243 Braconaj, otrăvire, capcane B 20
401 Urbanizare continua A 5 - 420 Descărcări A -
421 Depozitare deşeurilor menajere A - 502 Drumuri, drumuri auto B -
624 Drumeţii montane, alpinism, speologie B +
- Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

167 Exploatare fără replantare B - 301 Cariere B -
6.2. Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului:
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş este administrat de către Direcţia Silvică Miercurea Ciuc, prin Serviciul de Administrare a Parcului
Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş - director Cosmin Butnar, tel. 0266/336540; parculncbh@nextra.ro
Planuri de management ale sitului:
Regulamentul de organizare şi funcţionare, precum şi planul de management au fost întocmite .
7. HARTA SITULUI
Harta fizică, Scara, Proiecţie : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970
Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970
Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme
253
ANEXA nr.XX.
FORMULARUL STANDARD NATURA 2000
pentru ariile de protecţie specială (SPA)
1. IDENTIFICAREA SITULUI 1.8 Datele indicării şi desemnării/clasificării sitului

1.3 Data 11.4 Data Data Data Data Data
completării actualizării propunerii confirmării confirmării desemnării
ca sit SCI ca sit SCI ca sit SPA ca sit SAC
1.1 Tip 1.2 Codul sitului
J ROSPA0018 200612 201101 200710
1.5 Legături cu alte situri Natura 2000:

K ROSCI0027 Cheile Bicazului - Hăşmaş
K ROSCI0033 Cheile Şugăului - Munticelu
K ROSCI0323 Munţii Ciucului
1.6 Responsabili
Grupul de lucru Natura2000
1.7 NUMELE SITULUI : Cheile Bicazului – Hăşmaş
2. LOCALIZAREA SITULUI
2.1 Coordonatele sitului 2.2. Suprafaţa 2.3. Lungimea 2.4. Altitudine (m) 2.6. Regiunea biogeografică
sitului (ha) sitului (km)
Latitudine Longitudine Min. Max. Med. Alpină Continentală Panonică Stepică
Pontică
N 46º 45' 5'' E 25º 47' 55'' 7.961 683 1787 1260 X
2.5 Regiunile administrati ve

NUTS % Numele judeţului
RO014 45 Neamţ
RO074 55 Harghita
3.2.a. Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populaţie: Rezidenţă Cubiărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
A104 Bonasa bonasia 80-110 p C B C B
A220 Strix uralensis 7-10 p D
A223 Aegolius funereus 19-21 p C B C B
A236 Dryocopus martius 13-15 p D
A241 Picoides tridactylus 24-28 p C B C B
A217 Glaucidium passerinum 6-8 p C B C B
A072 Pernis apivorus 12-20 p C B C B
A080 Circaetus gallicus 3-8 i D
A081 Circus aeruginosus 5-10 i D
A224 Caprimulgus europaeus 3-8 p D
A246 Lullula arborea 90-110 p C B C C
A234 Picus canus 5p D
A320 Ficedula parva D
A321 Ficedula albicollis 1500-2000 p D
A338 Lanius collurio 80-120 p D
A091 Aquila chrysaetos 1-2 p C C C C
A103 Falco peregrinus 1-2 p B B C B
A215 Bubo bubo 9-12p C B C B
A108 Tetrao urogallus 12-17i C B C B
3.2.b. Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Cod Specie Populaţie: Rezidenţă Cubiărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global
A008 Podiceps nigricollis R R D
A005 Podiceps cristatus R R D
A028 Ardea cinerea R D
A041 Anser albifrons R D
A053 Anas platyrhynchos R C D
A052 Anas crecca RC D
A054 Anas acuta R D
A055 Anas querquedula RC D
A059 Aythya ferina R D
A061 Aythya fuligula R D
A062 Aythya marila R D
A067 Bucephala clangula R D
A070 Mergus merganser R D
A142 Vanellus vanellus R D
254
A004 Tachybaptus ruficollis RC D

A179 Larus ridibundus C D
A228 Apus melba R C A C B
3.3. Alte specii importante de floră şi faună

Cat. Specia Populaţie Motiv
A Bufo bufo P C A Hyla arborea R C
A Rana temporaria RC A A Podarcis muralis P C
A Triturus alpestris P C I Boloria titania P C
I Coenonympha tullia P C I Erebia melas P C
I Lycaena hippothoe P C I Erebia melas P C
I Maculinea arion P C I Parnassius apollo P C
I Pericallia matronula P C I Plebeius eumedon P C
I Spaelotis suecica P C I Zygaena nevadensis gheorghenica P C
M Chionomys nivalis P C M Dryomys nitedula P C
M Pipistrellus pipistrellus P C M Sorex alpinus R C
P Abies alba D P Agrostis tenuis C
P Alyssum saxatile D P Anemone transsilvanica D
P Astragalus pseudopurpureus D P Avenastrum decorum D
P Calamagrostis arundinacea D P Campanula carpatica D
P Campanula sibirica D P Carex humilis D
P Conioselinum tataricum D P Daphne cneorum D
P Dianthus spiculifolius D P Festuca rubra ssp.fallax D
P Geranium macrorrhizum D P Gypsophila petraea D
P Hieracium pojoritense D P Iris ruthenica D
P Isatis tinctoria D P Juniperus sabina D
P Kernera saxatilis D P Melandrium zawadzkii D
P Nardust stricta D P Phleum montanum D
P Picea excelsa D P Pinus sylvestris D
P Pleurospermum austriacum D P Poa nemoralis D
P Poa rehmannii D P Potentilla thuringiaca D
P Primula leucophylla D P Ranunculus carpaticus D
P Ranunculus montanus D P Sempervivum simonkaianum D
P Stipa joannis D P Taxus baccata D
P Thalictrum foetidum D P Waldsteinia ternata D
R Anguis fragilis P A R Coronella austriaca P C
R Elaphe longissima R C R Lacerta agilis RC C
R Podarcis muralis R C R Vipera berus R A
4. DESCRIEREA SITULUI
4.1. Caracteristici generale ale sitului
Cod % CLC Clase de habitate
N14 10 231 Păşuni
N17 85 312 Păduri de conifere
N26 5 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)
Alte caracteristici ale sitului:
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş este situat în mare parte în Munţii Hăşmaş din grupa centrală a Carpaţilor Orientali. Se situează pe
raza administrativă a judeţelor Neamţ şi Harghita. Munţii Hasmas sunt formaţi din calcare dure triasice şi jurasice, dolomite, conglomerate
cretacice, conservate sub forma unor inversiuni de relief care domina evident formaţiunile de sisturi cristaline de la baza acestora.
Cheile Bicazului au o lungime de cca 8 km şi au rezultat în urma adâncirii râului Bicaz.Pereţii Cheilor Bicazului sunt reprezentaţi de abrupturile
Suhardului Mic şi ale Surducului. Cheile sunt insoţite de stânci impresionante, turnuri, piramide (Piatra Altarului).
4.2. Calitate si importanţă:
C6 –concentrări de specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 3 specii

cocoş de munte (Tetrao urogallus), ieruncă (Bonasa bonasia) şi buhă (Bubo bubo).
Regiune de munte cu stânci abrupte, păduri de conifere şi păduri mixte. Pe lângă multe specii cu efective semnificative, întâlnim aici două
specii de Tetraonidae, respectiv buha care atinge efective semnificative pe plan naţional.
Pe lângă aceste specii este demn de amintit şi efectivul de minuniţă (Aegolius funereus), cioănitorii de munte (Picoides tridactylus) şi
muscarului gulerat (Ficedula albicollis).
Zonă apreciată de recreare pentru turişti şi practicanţii de sporturi extreme care reprezintă şi - pe lângă exploatare forestieră – unul dintre
impacturile antropice cele mai importante
4.3. Vulnerabilitate:
1. turismul necontrolat 2. turismul în masă 3. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere 4. vânătoarea în timpul
cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci 5. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 6. Practicarea
sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapantă, enduro, motor de cross, maşini de teren 7. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului
speciilor periclitate 8. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 9. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 10. deranjarea păsărilor
in timpul cuibăritului 11. prinderea păsărilor cu capcane 12. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal 13. braconaj 14. defrişările, tăierile ras şi
lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari 15. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii.
255
4.4. Desemnarea sitului (vezi observaţiile privind datele cantitative mai jos):
Situl propus cuprinde în totalitate Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, parcul reprezentând 70% din suprafaţa sitului.
4.5. Tip de proprietate:
Suprafeţele situate în interiorul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş în procent de 90 % aparţin domeniului public naţional iar
10 % în domeniul privat. Suprafeţele propuse în afara parcului, în marea lor majoritate aparţin domeniului privat aparţinând
persoanelor fizice.
4.6 Documentaţie:
Weber P., Munteanu D., Papadopol A. (1994): Atlasul provizoriu a păsărilor clocitoare din România - publicaţie SOR 2 1. Flora şi vegetaţia
cormofitelor din Masivul Hăşmaş,Cheile Bicazului şi Lacul Roşu - Nechita N., Ed. Constantin Matasa, Piatra Neamţ, 2003 2. Vegetaţia din
Munţii Hăşmşs,Cheile Bicazului şi Lacul Roşu - Nechita N.,Mititelu D., Stud. Cercet.Muzeului Piatra Neamţ, 1996 3. Pădurile României, Parcuri
Naţionale şi Naturale - Regia Naţională a Pădurilor, Romsilva, Bucuresti, 2004 4. Flora şi vegetaţia judeţului Neamţ - Chifu T., Mititelu D.,
Dascălescu D., Mem. Sect. St. Acad. Rom.,1987
4.7. Istoric (se va completa de către Comisie)
Data Câmpul modificat Descriere

|______________|______________________________|___________________________________________________________|
|______________|______________________________|___________________________________________________________|
5.1. Clasificare la nivel naţional şi regional

Cod Categorie IUCN %
RO02 Categoria II IUCN 85,31 RO03 Categoria III IUCN 0,95 RO04 Categoria IV IUCN 49,34
5.2. Relaţiile sitului cu alte arii protejate

- desemnate la nivel naţional sau regional
Cod Categorie Tip % Codul naţional şi numele ariei naturale protejate

RO02 Parc naţional * 85,31 I-Cheile Bicazului - Hăşmaş
RO03 Monument al naturii * 0,03 2.464.-Avenul Licaş
RO03 Monument al naturii * 0,01 2.648.-Peştera Munticelu
RO03 Monument al naturii * 0,91 2.652.-Cheile şugăului
RO04 Rezervaţie naturală * 10,91 2.483.-Masivul Hăşmaşul Mare, Piatra Singu
RO04 Rezervaţie naturală * 38,44 2.643.-Cheile Bicazului
5.3. Relaţiile sitului descris cu siturile Corine biotope
Cod Suprapunere % Nume

J053NT * 4,129 CHEILE SUGAULUI – MUNTICELU J045HR * 38,22 GHEORGHENI
6. ACTIVITŢILE ANTROPICE ŞI EFECTELE LOR ÎN SIT ŞI ÎN VECINĂTATE

6.1. Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată
- Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului

170 Cresterea animalelor B - 243 Braconaj, otrăvire, capcane B -
401 Urbanizare continuă A - 420 Descărcări A -
421 Depozitare deşeurilor menajere A - 502 Drumuri, drumuri auto B -
624 Drumeţii montane, alpinism, speologie B +
- Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

167 Exploatare fără replantare B - 230 Vânătoare B -
301 Cariere B -
6.2. Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului:
Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş este administrat de către Direcţia Silvică Miercurea Ciuc, prin Serviciul de Administrare a Parcului
Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş - director Cosmin Butnar, tel. 0266/336540; parculncbh@nextra.ro
Planuri de management ale sitului:

Regulamentul de organizare şi funcţionare a fost întocmit, iar planul de management este în curs de elaborare .
7. HARTA SITULUI
Harta fizică, Scara, Proiecţi : Harta digitală a României (raster şi vector), 1:50.000, Stereo 1970
Specificaţi dacă limitele sunt disponibile în format digital : Da, în format digital ESRI .shp, în proiecţie naţională Stereo 1970
Specificaţi dacă se includ fotografii aeriene: Nu se includ aerofotograme
256
257

Plan de Management PNCB-H PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan de Management PNCB-H PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLANUL DE MANAGEMENT AL PARCULUI NAŢIONAL CHEILE BICAZULUI- HĂŞMAŞ

Capitolul 1. Introducere şi context 6

2.3 Descrierea mediului biologic 51

interes comunitar din Parcul Naţional Cheile Bicazului-

Capitolul 8. Anexe 200

Capitolul 1. Introducere şi context

1.1. Scurtă descrierea a planului

1.2. Scopul şi categoriile de arii naturale protejate

1.2.1. Scopul şi încadrarea generală

natură, oferind posibilitatea vizitării în scopuri ştiinţifice, educative, recreative şi

1.2.2. Arii naturale protejate incluse în P.N.C.B.-H

e) Cheile Şugăului, aparţinând de comuna Bicaz-Chei, suprapusă parţial – cca. 10

1.3. Bazele legale

ulterioare aduse de: O.U.G.nr.127/2003,O.U.G. nr. 49/2006, O.U.G. nr.

europene Natura 2000 în România cu modificările şi completările

constituirea Consiliului Ştiinţific al Parcului Naţional Cheile Bicazului –

constituirea Consiliului Consultativ al Cheile Bicazului – Hăşmaş;

a Pădurilor - Romsilva şi aprobarea regulamentului de organizare şi

Consiliul Consultativ de Administrare a fost înfiinţat în baza Ordinului

1.4.Procesul de elaborare a planului

O componentă majoră a procesului de fundamentare şi dezvoltare a

înainte de a solicita aprobarea planului de management conform prevederilor

1.4.2.Calendarul de elaborare a planului

hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale pentru protecţia

1.5. Proceduri de modificare a planului

b) Consiliului Ştiinţific, dacă modificările se referă la planul de acţiuni,

2.1. Descriere generală

Denumire drum Lungime în Administrator

2.1.2.Dreptul de folosinţă şi administrare a terenurilor

* Situaţie prezentată de Anexa nr. II

Comuna Sândominic 40,1 1

Total păşune : 335,24 5

împădurită Composesoratul Tomeşti 13,6 -

Composesoratul Gheorgheni-Tulgheş 17,8 1

P.N.C.B.-H. 6793,64 100

* Situaţie prezentată de Anexa nr. III. şi Anexa nr.IV.

Administrarea fondului forestier se face pe baza amenajamentelor silvice în

2.1.3.Resurse de managament şi infrastructură

În perioada următoare Administraţia doreşte să amenajeze un centru de

2.1.4.Acoperirea cu hărţi, aerografică, imagini satelitare şi terestre

2.1.6.Limitele prezente şi zonarea internă*

* Situaţie prezentată de Anexa nr.V. şi Anexa nr.VI.

Limitele exterioare: Conform H.G. nr. 230/04.03.2003:

Zona cu protecţie strictă

Zona de protecţie integrală

activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei

focare de înmulţire, cu avizul A.P.N.C.B.-H., în baza hotărârii consiliului

Zona de protecţie integrală din cadrul PNCB-H cuprinde:

vi) parcelele şi subparcelele silvice: 7A%, 7C%, 10A%, 20A, 20B%,

- proprietar autoritatea administraţiei publice centrale - statul - judeţul

Zona de conservare durabilă – zona tampon

b) activităţi de ecoturism care nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;

i) activităţi tradiţionale de utilizare a unor resurse regenerabile, în limita

Zona de conservare durabila din cadrul PNCB-H cuprinde:

ii) păşunea - “Trupul Gaura” din Vârful Licaş - proprietar Composesoratul

iii) parcelele şi subparcelele silvice : 97A%, 97C%, 97R, 99D%, 99R%,

ii) păşunea „Trupul 20-Trei Fântâni-Tarcău” din Hăşmaşul Mic - Őcsem,

Zona de dezvoltare durabilă

tratamentul tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite, tratamentul tăierilor

Zona de dezvoltare durabilă, din P.N.C.B.-H.cuprinde:

publice locale a Municipiului Gheorgheni - judeţul Harghita, exceptând :

b) Enclavele cu construcţii din zona de intravilan a Staţiunii Lacu Roşu,

publică al autorităţii administraţiei publice centrale - statului, cu clădirea