A XII-a Conferinţă Naţională de Geotehnică şi Fundaţii - Iaşi, 20-22 septembrie 2012

Exemplu numeric privind evoluţia modelelor constitutive folosite

în simularea comportării reale a terenului de fundare
Claudia Klotz
University of Applied Science Stuttgart, Faculty of Civil Engineering, Master of Foundation Engineering and
Tunneling

Cuvinte cheie: modelare numerică; criterii de cedare elasto-plastică; comportare teren

REZUMAT: Această lucrare prezintă aspecte ale evoluţiei modelelor constitutive folosite în prezent în
simularea numerică a comportării reale a terenului de fundare. Modelele folosite pentru studiul de caz sunt
Mohr-Coulomb şi Hardening Soil. În cadrul criteriilor de cedare elastic, perfect-plastic, rigiditatea terenului
de fundare se consideră constantă pe toată adâncimea, motiv pentru care aceste modele nu sunt adecvate în
simularea reală şi complexă a comportării terenului de fundare supus unor sarcini complexe. Compararea
directă a rezultatelor analizei numerice arată necesitatea folosirii unor modele elasto-plastice avansate,cu
scopul de a reda în mod elocvent starea de deformaţii şi eforturi din terenul de fundare. Programul folosit
pentru studiul de caz este PLAXIS 2D, Version 9.0. Acest program foloseşte Metoda Elementul Finit, fiind
la ora actuală unul dintre cele mai utilizate FE programe în domeniul geotehnicii.

1 INTRODUCERE

Criteriile de cedare ale terenului folosite pentru modelarea comportării acestuia trebuie să fie
capabile să redea evoluţia adevărată: a stării de deformaţie a terenului, a rigidităţii terenului în
dependenţa de starea de eforturi şi evaluarea corectă a conlucrării dintre teren şi structură. Modelul
constitutiv de cedare elastic-perfect plastic Mohr-Coulomb (vezi Figura 1) este în mod frecvent
utilizat datorită numărului redus de parametri necesari dar şi a rezultatelor acceptabile obţinute
pentru analize rapide şi simpliste a diverselor structuri geotehnice.

Figura 1. Modelul Mohr-Coulomb - Reprezentarea grafica în spaţiul eforturilor principale

În acest articol este modelată şi analizată o săpătură de adâncime având ca lucrări de susţinere
pereţi îngropaţi din piloţi. În acest caz rigiditatea terenului are un rol deosebit de important atât
privind comportarea terenului dar şi pentru dimensionarea pereţilor săpăturii prin prisma
diagramelor de momente încovoietoare şi a deplasărilor orizontale ale pereţilor.

569
2 DETALII PRIVIND MODELELE NUMERICE PENTRU TEREN

2.1 Modelul Mohr-Coulomb

Modelul Mohr-Coulomb (MC) este un model elasto-plastic care se poate folosi pentru o primă
aproximare a comportării reale a terenului. Modelul constitutiv Mohr-Coulomb consideră pentru
fiecare strat o valoare constantă a modulului de elasticitate. Parametrii folosiţi pentru teren în
modelul Mohr-Coulomb sunt: coeziunea efectivă, unghiul de frecare interioară efectivă, rigiditatea
sau modulul de elasticitate, coeficientul lui Poisson şi unghiul de dilatanţă.

2.2 Modelul Hardening Soil

Hardening Soil Model (HSM) aparţine modelelor hiperbolice care a fost perfecţionat de Schanz et
al [1] pe baza modelului creat de Vermeer [2] (vezi Figura 2). HSM are la bază criteriul de cedare
plastic Mohr-Colomb la care se adaugă relaţia hiperbolică între eforturi şi deformaţii precum şi o
considerare reală a rigidităţii terenului prin intermediul a trei parametrii: a) modulul secant de
rigiditate obţinut în urma încercării triaxiale în condiţii drenate - E50; b) modulul de rigiditate
pentru încercarea ciclică (încărcare/descărcare) în aparatul triaxial - Eur şi c) rigiditatea tangenţială
determinată în încercarea edometrică - Eoed.

Figura 2.Relatia hiperbolică efort-deformaţie şi reprezentarea spaţială a HSM

Modul în care se determină cele trei rigidităţi ale modelului HSM este prezentat în ecuaţiile (1), (2)
respectiv (3):
m
⎡ (σ ′ + c′ ⋅ cot φ ′ ) ⎤
ref ⎢ 1 ⎥
Eoed = Eoed (1)
⎣ (
⎢ σ ref + c′ ⋅ cot φ ′ ) ⎥
⎦

ref
unde Eoed = modulul de rigiditate în încercarea edometrică corespunzător unui efort vertical efectiv
σ' = σ ref = pref= 100 kPa; pref = presiunea de referinţă sau presiunea atmosferică; c‘ = coeziunea
efectivă; φ‘ = unghiul de frecare interioară efectivă; m = exponent care depinde de natura terenului
(eg. m = 0,5 pentru nisip; m = 1 pentru argile moi).
m
⎡ (σ ′ + c′ ⋅ cot φ ′ ) ⎤
ref ⎢ 3 ⎥
E50 = E50 (2)
⎣(
⎢ σ ref + c′ ⋅ cot φ ′ ) ⎥
⎦

570
 ref
unde E50 = modulul de rigiditate în încercarea triaxială drenată ce este corespunzător efortului
radial efectiv σ '3 = σ ref = pref= 100 kPa;
m
⎡ (σ ′ + c′ ⋅ cot φ ′ ) ⎤
ref
Eur = Eur ⎢ 3 ⎥ (3)
⎣ (
⎢ σ ref + c′ ⋅ cot φ ′ ) ⎥
⎦

ref
unde Eur = modulul de rigiditate corespunzător în încercarea ciclică ( încărcare/descărcare) pentru
un efortul radial efectiv σ '3 = σ ref = pref= 100 kPa;
Deoarece rezultate ale încercărilor ciclice se găsesc mai puţin în literatura de specialitate se pot
folosi pentru rigiditatea nisipurilor următoarele relaţii empirice (4) şi (5):
ref ref
E50 = E oed
(4)

ref ref
Eur = 4 ⋅ Eoed
(5)

3 STUDIU DE CAZ

3.1 Detalii ale modelării săpăturii de adâncime

Studiul de caz prezentat în acest articol este o săpătura de adâncime care s-a realizat în oraşul
Limbur, Olanda. Săpătura are o adâncime de 15 m şi o lăţime de 30m. Pereţii de sprijin sunt
realizaţi din piloţi foraţi având un diametru de 0,6 m.
Terenul de fundare este un nisip omogen. Pentru a putea modela cât mai realistic cu ajutorul
modelului Mohr-Coulomb, s-a împărţit terenul în cinci straturi (vezi Figura 3). Ultimele două
straturi s-au modelat cu Hardening Soil Small, vezi Thomas Benz [3] .
Piloţii sau modelat cu ajutorul elementelor “Plate”. Pentru a simula interacţiunea dintre teren şi
pereţi s-au folosit elemente de interfaţă. Aceste elemente sunt caracterizate de rezistenţa de interfaţă
Rinter. Deoarece pereţii necesită ancoraje, acestea au fost modelate cu ajutorul ancorelor de tip “
node – to-node” ce sunt pretensionate cu elemente de tip “geotextile”. În Figura 3 sunt prezentate
geometria şi stratificaţia pentru studiul de caz.

Figura 3. Modelarea săpăturii şi a terenului în Plaxis2D

Deoarece în cazul prezentat există o situaţie simetrică atât din punct de vedere geometric cât şi al
încărcărilor, s-a modelat cu Programul Plaxis doar o jumătate problemei analizate.

571
Tabelul 1 prezintă parametrii necesari modelării comportării terenului cu ajutorul modelului Mohr-
Coulomb.
Tabelul 1.Parametrii terenului pentru Modelul Mohr-Coulomb
Stratul 1 Stratul 2 Stratul 3 Stratul 4 Stratul 5
γunsat (kN/m3) 18 18 18 1 18
c (kN/m2) 1 1 1 1 1
Eref (kN/m2) 15000 25000 30000 280.000 470.000
]ψ (°) 5 5 5 5 5

ϕ (° ) 35 35 35 35 35

ν (- ) 0,33 0,33 0,33 0,33 0,33

KO (-) 0,426 0,426 0,426 0,426 0,426
Rinter (-) 0,6 0,6 0,6 1 1

În cadrul Tabelului 2 sunt prezentate caracteristicile terenului folosite pentru modelul Hardening
Soil. Deoarece modelul HSM este capabil să modeleze în mod realistic rigiditatea terenului supus
atât la încărcări, descărcări şi reîncărcări, a fost îndeajuns împărţirea terenului în doar patru straturi
omogene.
Tabelul 2: Parametrii terenului pentru Hardening Soil Model
Stratul 1 Stratul 2 Stratul 3 Stratul 4
ref
Eoed [kN/m2] 20.000 20.000 40.000 60.000
ref
E 50 [kN/m2] 20.000 20.000 40.000 60.000
ref [kN/m2] 80.000 80.000 1600.000 240.000
Eur

ν ur [kN/m2] 0,2 0,2 0,2 0,2

m [-] 0,5 0,5 0,5 0,5
c′ [kN/m2] 1,0 1,0 1,0 1,0
ϕ′ (phi) [°] 35,0 35,0 35,0 35,0
ψ (psi) [°] 5,0 5,0 5,0 5,0
γdry,γwet [kN/m3] 18,0 18,0 18,0 18,0

Rinter [-] 0,6 1,0 1,0 1,0

K0=1-sinϕ′ [-] 0,426 0,426 0,426 0,426

În cadrul Tabelului 3 sunt redate parametrii necesari pentru modelarea piloţilor, ancorelor şi a
geotextilelor.
Tabelul 3 – Mărimi caracteristice ale elementelor săpăturii
EA EI w ν
[kN/m] [kNm2/m] [kN/m2] [-]
Piloţi 80000000 1500000 8 0.0
Ancoră şi geotextil 200000
Cu ajutorul programul Plaxis Calculations s-a simulat realizarea săpăturii sprijinite care
presupune punerea în operă a peretelui din piloţi foraţi procesul alternativ al săpăturii şi montarea

572
ancorelor. În Figura 4 sunt prezentate cele cinci faze de calcul ale săpăturii: etapa a I-a realizarea
peretelui şi simularea săpăturii pe o adâncime de 5 m; etapa a II-a activarea primei ancore şi
pretensionarea acesteia prin impunerea unei forţe de pretensionare de 300 kN/m precum şi activarea
geogridului; etapa a III-a continuarea săpăturii până la adâncimea de 10 m; etapa a IV-a activarea
celei de a doua ancore şi pretensionarea acesteia prin impunerea unei forţe de pretensionare de
300kN/m şi ultima etapă continuarea săpăturii până la cota finală de 15 m.

 
 

Faza 1 Faza 2 Faza3

      

 
 
 
 

Faza 4 Faza 5
Figura 4.Simularea procesului de realizare a săpăturii sprijinite

3.2 Rezultate ale analizei numerice

Rezultatele obţinute din calculul deformaţiilor terenului cu ajutorul Modelului Mohr-Coulomb
(MC) prezintă valori foarte mari în comparaţie cu cele date de modelul Hardening Soil. Astfel,
umflarea terenului la baza săpăturii este de 15 cm pentru modelul MC si 5,8 cm pentru HSM (vezi
Figura 5). În ceea ce privesc deplasările orizontale ale peretelui, există de asemenea diferenţe
relevante. Pentru modelarea cu MC avem o valoare maximă a deplasării orizontale de 4,8 cm iar
pentru HSM de 2 cm (vezi Figura 5).

MC- Deformaţia terenului MC- Diagrama deplasărilor orizontale ale peretelui

573
HSM- Deformaţia terenului HSM – Diagrama deplasărilor orizontale ale peretelui

Figura 5.Rezultate ale analizei numerice cu PLAXIS 2D

4 CONCLUZII

Analiza comparativă a rezultatelor numerice arată evoluţia calitativa a modelelor constitutive

folosite pentru modelarea reală a comportării terenului de fundare.

BIBLIOGRAFIE

1. Schanz T.,Vermeer P.A., Bonnier P.G., The hardening soil model: Formulation and verification. Beyond 2000 in
ComputationalGeotechnics- 10 years of Plaxis, Balkema, Rotterdam,1999.
2. Vermeer P.A.,A double hardening model for sand. Geotechnique, 28(4), 413-433, 1978).
3. Benz T., Small-strain stiffness of soils and its numerical consequences, Ph.D Thesis, University of Stuttgart (2007).

574