INSTRUMENTARUL MEDICAL SI STERILIZAREA

Def. Instrumentarul reprezintă totalitatea ustensilelor ce se folosesc în scopul examinărilor clinice

şi de laborator şi în scopul tratamentului şi îngrijirii bolnavului.
Păstrarea instrumentarului se realizează în dulapuri speciale, curăţate şi protejate astfel pentru a
putea fi folosite imediat sau sterilizate în vederea utilizării lor.
A. Instrumente necesare examinărilor clinice (diagnostic).
1. Spatula linguală – pt examinarea cavitatii bucale.
2. Termometrul medical – pt masurarea temperaturii corpului.
3. Panglica metrică - pentru măsurarea circumferinţei toracice, abdominale, a membrelor şi a
perimetrelor la nou născuţi. Sunt confecţionate din material plastic.
4. Oglinda frontală - se foloseşte pentru reflectarea luminii în cavităţile preformate care comunică
cu exteriorul. Se foloseşte la examinările otorinolaringiene.
5. Ciocanul de reflexe - este folosit în neurologie.
6. Speculul nazal - instrument destinat dilatării orificiilor nazale pentru a vizualiza regiunile
profunde ale cavităţiilor nazale.
7. Speculul auricular - se foloseşte pentru vizualizarea conductului auditiv extern şi a timpanului.
8. Pelvimetrul - se foloseşte pentru măsurarea diametrelor bazinului. La 10 cm de axul articulaţiei
se găseşte o scară gradată de la 0-50 cm.
9. Valva vaginală - este utilizată la examinări şi tratamente ginecologice pentru îndepărtarea
pereţilor vaginali. Are formă dreptunghiulară sau în formă de U. Cele dreptunghiulare se numesc
simple, sunt canelate la una din ramuri, cealaltă ramură fiind fasonată pentru mâner. Cele în formă
de U sunt numite duble şi sunt canelate la ambele ramuri în măsuri diferite. Dacă sunt reunite câte
două se formează speculul ginecologic bivalv.
10. Stetoscopul - este folosit pentru auscultarea organelor intratoracice şi a zgomotelor vasculare
precum şi la măsurarea tensiunii arteriale. Se foloseşte în mod uzual stetoscopul biauricular. Este
format dintr-un cornet sau pavilion de metal sau material plastic prelungit cu două tuburi de cauciuc
de 40-50 cm. La aceste tuburi se adaptează câte un tub metalic arcuit, legate între ele cu o placă
elastică. La cele două extremităţi libere tuburile de metal sunt prevăzute cu o olivă pentru a proteja
urechea celui care ascultă. Dacă se înlocuieşte cornetul cu o cutie de rezonanţă închisă într-o
membrană elastică din material plastic se obţine fonendoscopul. În obstetrică pentru ascultarea
zgomotelor cardiace ale fătului se foloseşte stetoscopul monoauricular format dintr-un tub de
lemn sau metal de 15-18 cm, care la un capăt are formă de pâlnie, iar la celălalt capăt se lărgeşte,
adaptabil pentru urechea ascultătorului.
11. Mănuşile de cauciuc - izolează mâna examinatorului de mediul înconjurător. Rolul lor:
- împiedică vehicularea infecţiei de pe mâinile personalului pe suprafaţa sau în organismul
bolnavului
- protejează examinatorul de infecţii contactabile de la bolnav
Sunt confecţionate din cauciuc foarte subţire şi rezistent. Mănuşile de cauciuc pot fi sterile sau
nesterile. Ele se folosesc o singură dată şi nu se resterilizează.
12.Tensiometru – serveste pentru masurarea TA.
13.Deschizător de gură - serveşte la îndepărtarea maxilarelor şi pentru a ţine gura deschisă în
vederea unor investigaţii şi tratamente, îngrijiri ale cavităţii bucale, faringelui, laringelui; se spală
după utilizare şi se sterilizează.
14.Taliometru. Pediometru – pentru masurarea taliei sau inaltimii.
15.Cântar – pt masurarea greutatii.
16.Oftalmoscop – folosit in oftalmologie.
17.Sursă de lumină – pentru asigurarea luminii corespunzatoare pt orice manevra.
B. Instrumente pentru injecţii şi puncţii
1. Seringile - folosite pentru injectarea soluţiilor medicamentoase sau aspirarea soluţiilor
patologice din organism. Seringile sunt formate dintr-un corp de pompă şi un piston. Corpul de
pompă este confecţionat dintr-un cilindru de sticlă sau plastic, gradat cu zecimi de milimetru la
seringile mici şi jumătăţi de milimetru la seringile mari. La una din extremităţi cilindrul rămâne
deschis pe unde se introduce pistonul, iar la cealaltă extremitate corpul de pompă este parţial închis,
lumenul cilindrului continuându-se cu un tub scurt numit ambou, pe care se fixează acul de injecţie.
Pistonul este prevăzut cu un mâner, care se adaptează perfect la suprafaţa cilindrului ca să culiseze
în interiorul cilindrului.
Seringile pot fi de mai multe dimensiuni: 1, 2, 5, 10, 20, 50, 60, 100 ml. Există şi seringa dentară
prevăzută cu două mânere şi seringa de tuberculină cu o capacitate de 1ml împărţit în 100 diviziuni.
2. Acele de injecţie - sunt tuburi metalice fine şi subţiri adaptabile la o extremitate de amboul
seringilor, cealaltă extremitate folosindu-se pentru injectarea soluţiilor medicamentoase. Acele sunt
de diferite grosimi şi lungimi, calibrul lor se exprimă în unităţi de măsură G (gauge), iar diametrul
exterior în milimetri şi zecimi de milimetri. Acele de uz curent sunt de calibru 27-15 G.
C. Instrumente utilizate în tratamentul curent
1. Pensa simplă - se foloseşte pentru prinderea şi manipularea obiectelor şi ţesuturilor. Este
formată din două braţe metalice sudate la una din extremităţi.
2. Pensele anatomice - capetele de apucare ale acestor pense sunt prevăzute în partea lor interioară
cu mici crestături care intră exact în şanţurile corespunzătoare din partea opusă. Suprafaţa exterioară
a braţelor este netedă sau crestată. Sunt de dimensiuni variabile 10 şi 30 cm. Se folosesc pentru
scoaterea firelor, manipularea unor obiecte, tamponare, etc.
3. Pensa chirurgicală - pe partea interioară a extremităţii braţelor are dinţi lungi de aproximativ 2
mm. Are o lungime de 10-20 cm. Se foloseşte pentru apucarea ţesuturilor, pentru susţinerea
marginilor plăgii în timpul suturii, etc.
4. Pensa linguală - se foloseşte pentru apucarea limbii la pacienţii inconştienţi, comatoşi sau sub
narcoză.
5. Pensa Magill - pentru intubatii dificile.
6. Pensa pentru urechi - are braţe curbe şi se foloseşte pentru introducerea tampoanelor în urechi.
7. Pensa ginecologică - este o pensă cu dinţi ascuţiţi. Este folosită pentru apucarea şi tragerea
colului uterin.
8. Pensele hemostatice - sunt pense cu dinţi (Kocher) şi pensele cu fălci ovale prevăzute cu
crestături transversale (pensa Pe an). Braţele pensei hemostatice cu dinţi sunt mai lungi. Ele sunt
prevăzute cu un dispozitiv de blocare cu cremalieră.
9. Foarfecele - au o dimensiune de 14-17 cm lungime şi pot fi drepte, curbe sau frânte.
10. Prestuburile - sunt dispozitive care servesc pentru închiderea şi reglarea tuburilor de cauciuc de
la trusa de perfuzie, transfuzie, aspiraţie, alimentaţie artificială. Cele mai des folosite sunt Mohr şi
Hoffmann.
11. Bisturiul - este un instrument tăios format din mâner şi lamă, ambele metalice. În prezent există
bisturiu cu mâner de plastic şi lamă metalică şi sunt de unică folosinţă.
12. Lanţete de vaccinare - se folosesc pentru scarificarea pielii în vederea vaccinării.
13. Sondele - sunt instrumente destinate pentru explorarea conductelor şi traiectelor pre sau
neoformate pentru evacuarea unor cavităţi sau pentru introducerea unor medicamente sau lichide în
cavităţi. Sondele sunt de diferite tipuri:
- Sonda uretrală – folosită pentru evacuarea vezicii urinare la spălătura vezicală şi la drenarea
vezicii urinare. Sondele uretrale pentru femei sunt din metal, cauciuc sau material plastic. Cele mai
uzuale sonde vezicale pentru femei sunt sondele Petzer sau Malecot care sunt confecţionate din
cauciuc moale. Mai eficiente sunt sondele Foley care sunt prevăzute cu un balonaş gonflabil. Aceste
sonde prezintă două lumene paralele, unul larg care reprezintă sonda propriu zisă, iar cel strâmt
serveşte pentru umflarea balonaşului din apropierea vârfului sondei, împiedicând ieşirea din vezică.
Sonda Petzer se mai poate folosi pentru drenajul cavitatii pleurale.
Sonda Nelaton – are formă dreaptă fără frânturi sau îngustări.
Sonda Mercier are un cioc care face cu corpul sondei un unghi obtuz, care asigură angajarea mai
uşor a sondei spre vezică.
Sonda Tieman – are ciocul curbat, subţiat aproape ascuţit cu o foarte uşoară umflătură la vârf care
trece uşor prin părţile strâmte ale uretrei.
- Sondele gastrice – sunt tuburi de cauciuc sau material plastic lungi de 75-150 cm, cu un diametru
de 8-12 mm, unul din capete este închis şi rotunjit, iar orificiile de deschidere aşezate lateral. La 45
cm de la acest capăt tubul este marcat. Când marcajul 45 ajunge la arcada dentară sonda este în
stomac.
Sonda Levin – este confecţionată din material plastic, este flexibilă, prezintă indicatoare circulare şi
este bine tolerată de bolnav. Sondele intestinale au o lungime mare, de trei metri.
Sonda Miller - Abbott – are o lungime de trei metri şi are două canale, unul mai larg prin care se
face drenajul intestinal şi unul mai subţire prin care se umflă aer sau apă.
14. Deschizătorul de gură sau depărtătorul de maxilar - este folosit pentru deschiderea forţată a
cavităţii bucale şi menţinerea maxilarelor în stare îndepărtată.
15. Casoletele - sunt cutii rotunde sau dreptunghiulare de metal, închise cu un capac în care se
împachetează materialele moi pregătite pentru autoclavare (tampoane, feşi, câmpuri, perii,
instrumente, bluze etc.).
16. Tăviţa renală - este în formă de rinichi cu marginile rotunjite, confecţionată din metal emailat,
inox sau material plastic. Se foloseşte pentru colectarea salivei, tampoanelor, pansamentelor, etc.
17. Clepsidra (ceasul de nisip) - folosite pentru măsurarea şedinţelor de iradiere, băilor, durata
sterilizării, etc. Nu se mai folosesc, există sisteme de măsurat audiovizuale electronice.
18. Tuburile de cauciuc şi material plastic - sunt folosite ca şi accesorii pentru diferite dispozitive,
ca şi irigatoare, aparate de alimentaţie artificială, aspiraţia secreţiilor, etc.
19. Tuburile de sticlă sunt utilizate pentru legarea tuburilor de cauciuc, pipete, etc.
20. Pipetele - sunt tuburi de sticlă, drepte sau cu bulă, cu o extremitate efilată, iar la celălat capăt
sunt prevăzute cu o mică pară de cauciuc. Cu ele se aspiră şi se picură soluţiile medicamentoase în
ochi, nas şi urechi.
21. Seringa Guyon – serveşte în urologie şi ORL pt. spălături
22. Seringa Anel – în oftalmologie pt. spălături ale aparatului lacrimal
D. INSTRUMENTAR CHIRURGICAL
~ Pense anatomice.
~ Pense chirurgicale – Pé an, Kocher .
~ Pense hemostatice – Pé an, Kocher.
~ Bisturiu.
~ Foarfece chirurgical.
~ Sondă canelată.
~ Stilet butonat.
~ Portac Hagedon.
~ Ace chirurgicale. Aţă chirurgicală. Agrafe chirurgicale.
~ Pense prins câmpuri – pensa cărăbuş.
~ Depărtătoare.
~ Mănuşi chirurgicale.
~ Substanţe antiseptice pentru tegumente şi pentru plagă.
~ Truse cu material pentru pansamente – comprese tifon, feşe, meşe.
~ Vaselină – pentru tuşeu rectal.
E. INSTRUMENTAR OBSTETRICAL:
~ Masă ginecologică.
~ Valve vaginale.
~ Specul vaginal.
~ Materiale pentru recoltarea secreţiilor genitale.
~ Stetoscop obstetrical.
~ Histerometru.
~ Pelvimetru.
~ Dilatatoare.
F. INSTRUMENTAR - ÎNGRIJIRI ŞI TRATAMENTE CURENTE:
~ Mănuşi de cauciuc
 ~ Seringi. Ace.
~ Truse de reanimare.
~ Tăviţă renală.
~ Sonde urinare.
~ Bazinete.
~ Irigator.
~ Termofor.
~ Pungă de gheaţă.
~ Vase colectoare din inox.
~ Casolete.
~ Trocare diferite.
~ Prestuburi – Mohr (clemă), Hoffmann (cu şurub).
G. Instrumentar din cauciuc şi material plastic
→ Mănuşi de cauciuc.
→ Sonde:
~ Sonde uretrale:
 Nelaton.
 Petzer.
 Foley.
 Thieman. Mercier.
 Sonde ureterale.
~ Sonde digestive:
 Sonda gastrică – Faucher.
 Sondă esofagiană Black-Moore.
 Sonda duodenală – Einhorn.
 Sondă intestinală Miller-Abott.
~ Sonde de intubaţie traheală simple sau cu dublu lumen.
~ Sonde pentru administrarea oxigenului – canule, ochelari etc.
~ Sonde aspiraţie – gastrică, duodenală, intestinală, respiratorie.
→ Tuburi de dren. Tub de gaze.
→ Perfuzoare.
→ Prestuburi material plastic.
→ Canule:
~ Orofaringiană (pipa Gueddel)
~ Laringiană. Traheală. Canule de aspiraţie etc.
~ Rectală. Vaginală.
→ Pungi colectoare.
→ Termofor, pungă de gheaţă.
H. Instrumentar metalic
~ Spatulă linguală (apăsător de limbă).
~ Deschizător de gură.
~ Pensă de prins limba (pensă în inimă).
~ Specul auricular. Specul nazal. Specul vaginal. Specul anal.
~ Valvă vaginală. Dilatatoare de col. Pense ginecologice.
~ Pelvimetru. Histerometru.
~ Casolete de diferite mărimi.
~ Pensă de servit.
~ Trusă chirurgicală:
▪ Pense anatomice. Pense chirurgicale.
▪ Pense hemostatice – Péan, Kocher, Mickulicz.
▪ Bisturiu.
▪ Foarfece chirurgical.
 ▪ Sondă canelată.
▪ Stilet butonat.
▪ Portac Hagedon. Ace chirurgicale, agrafe chirurgicale.
~ Depărtătoare Farabeuf.
~ Valve abdominale.
~ Depărtătoare abdominale Fritsch şi Kocher, Volkmann.
~ Depărtătoare autostatice Juvara.
~ Pense de compresiune.
~ Pensă pentru fixat câmpuri chirurgicale – pensa cărăbuş.
~ Instrumente pentru intervenţii pe oase:
▪ Răzuşe. Retractor de tip Percy. Ferăstraie chirurgicale.
▪ Cleşte chirurgical.
▪ Trepan. Daltă, ciocan chirurgical.
▪ Broşe chirurgicale, şuruburi.
~ Întorcător de pleoape.
~ Canulă rectală. Canulă vaginală.
~ Tăviţă renală inox.
~ Vase colectoare din inox.
~ Trusa de laringoscopie
I. INSTRUMENTAR CHIRURGICAL :
~ Instrumente tăioase şi de disecţie.
▪ Bisturiu.
▪ Foarfece chirurgical.
▪ Sondă canelată.
▪ Stilet butonat.
~ Instrumente de protecţie a ţesuturilor sau depărtătoare.
▪ Depărtătoare Farabeuf.
▪ Valve abdominale.
▪ Depărtătoare Volkmann.
▪ Depărtătoare autostatice.
~ Instrumente de apucat ţesuturile.
▪ Pense anatomice.
▪ Pense chirurgicale.
~ Instrumente de hemostază, compresiune şi prindere.
▪ Pensa Péan.
▪ Pensa Kocher.
▪ Pensa Mickulicz.
▪ Pensa Mosquito
▪ Pense de coprostază – de compresiune.
▪ Pensa în inimă – pt limba, in anestezie si la bolnavii inconstienti.
▪ Pensa de fixat câmpuri operatorii - pensele Jones şi Cărăbuş (raci).
~ Instrumente pentru injecţii şi puncţii.
▪ Ace de diferite mărimi.
▪ Seringi.
▪ Trocare diferite.
▪ Prestuburi – Mohr (clemă), Hoffmann (cu şurub).
~ Instrumente pentru intervenţii osoase.
▪ Răzuşe.
▪ Retractor de tip Percy.
▪ Ferăstraie chirurgicale.
▪ Cleşte chirurgical.
▪ Trepan.
 ▪ Daltă, ciocan chirurgical.
▪ Broşe chirurgicale.
▪ Şuruburi.
~ Instrumente pentru sutură.
▪ Ace chirurgicale.
▪ Aţă chirurgicală.
▪ Portac Hagerdon, Mathieu şi Hegar
▪ Agrafe Michelle.
▪ Pensă de prins agrafe.
▪ Ace Dechamp.
▪ Ace Reverdin.
▪ Termocauter.
▪ Bisturiu electric.
~ Instrumente cu caractere mixte sau speciale.
▪ Casolete de diferite mărimi.
▪ Truse metalice.
▪ Truse de mănuşi chirurgicale.
▪ Fierbătoare electrice.
▪ Truse ginecologice.
▪ Truse de laringoscopie.

STERILIZAREA
În funcţie de riscul de transmitere a infecţiilor pe care-l presupune utilizarea lor sunt instrumente:
1) critice = penetrează pielea sau mucoasele venind în contact cu sângele (bisturie, ace, etc.);
necesită sterilizare între utilizări
2) semicritice = vin în contact cu mucoasele sau cu soluţii de continuitate a pielii - plagă
(pensele, endoscoapele, termometrele orale sau rectale etc.); necesită sterilizare chimică sau
cel puţin dezinfecţie de nivel înalt
3) non-critice = vin în contact doar cu pielea intactă (stetoscopul, plosca, urinarul) ; necesită
dezinfecţie de nivel intermediar sau scăzut
Def. Procedeul prin care sunt distruse toate fenomenele de existenţă a microorganismelor de la
suprafaţa sau din profunzimea unui obiect, rezultatul acestei operaţiuni fiind starea de sterilitate.
Scop: realizarea procedeului de asepsie prin care se previne pătrunderea germenilor patogeni în
organism printr-o soluţie de continuitate.
Pregătirea instrumentelor pentru sterilizare
1. decontaminarea se realizează în 2 etape:
- faza de pretratament = imersie în detergent dezinfectant cu acţiune de detaşare a murdăriei
grosiere şi acţiune bactericidă
- curăţarea propriu-zisă = îndepărtarea murdăriei şi a materiilor organice (cu peria)
2. clătirea riguroasă sub jet de apă curentă
3. dezinfecţie prin submerjare
4. clătire
5. uscare prin tamponare sau aer comprimat
6. lubrefiere
7. verificarea integrităţii instrumentarului şi împachetarea în vederea sterilizării în cutii metalice
etanşe pt. sterilizare cu aer cald şi în cutii metalice perforate, casolete perforate cu colier pt.
sterilizarea cu abur sub presiune (hârtie specială pt. împachetare, pungi din material plastic
special).
Metode fizice
1. Sterilizarea prin căldură uscată
a) încălzirea la roşu - se încălzeşte până la înroşire
b) flambarea
 c) Poupinel – etuvă cu aer cald – serveşte la sterilizarea obiectelor de metal şi sticlă, însă nu
este corespunzător pt. instrumentele combinate, cum sunt endoscoapele, întrucât se topeşte
aliajul de asamblare a metalului cu sticla.
Obiectele de sterilizat vor fi spălate, bine uscate (mai ales cele de sticlă care crapă dacă sunt ude)
şi apoi împachetate în cutii metalice sau pungi speciale.
Pe cutii se aplică banderole ce indică data şi ora sterilizării, conţinutul trusei, numele persoanei
care a efectuat sterilizarea.
Sterilizarea se face la 180 º C timp de 60-80 min.
Instrumentele sunt sterile 24 ore dacă cutiile n-au fost deschise.
2. Sterilizarea prin căldură umedă
a) Prin fierbere - se face numai atunci când nu există nici un alt mijloc mai bun de sterilizare;
nu e o metodă sigură, instrumentele de metal se degradează, iar capacul fierbătorului este
considerat nesteril. Instrumentele sterilizate prin această metodă sunt sterile numai 2 ore.
b) În autoclav - Pregătirea materialelor:
- Seringile de sticla, acele se introduc în cutii metalice individuale cu capacul deschis
- mănuşile se introduc în casolete speciale pt. mănuşi
- sondele, tuburile de dren din cauciuc sau material plastic se introduc în cutii metalice pe
strat de tifon
- materialul moale va fi pus în casolete diferite (halate, bonete, măşti) destinate echipajului
care participă la intervenţia chirurgicală; câmpuri operatorii, materiale pt. sutură şi
pansamente
- se aplică banderolele de control pe casolete şi cutiile metalice ce se scot imediat pe o masă
în apropierea autoclavului închizându-le orificiile şi capacele
Parametrii procesului de sterilizare în funcţie de tipul materialului:
- instrumentar metalic şi textile, la 2 atm, 134ºC, 30min
- material plastic la 1,2 atm, 123ºC, 30min
- sticlăria şi cauciucul, 1,3 atm, 125ºC, 30min
Sterilizarea este valabilă 24 ore dacă cutiile nu au fost deschise.
Controlul sterilizării
1. metode chimice: în poupinel sau autoclav se introduc fiole care conţin substanţe chimice
al căror aspect se modifică la o temperatură de peste 110ºC:
- fluorura de S devine verde la 121ºC
- glucoza de citrat de Na devine galben-brună la 123ºC
2. metode fizice: manometre şi termometre arată presiunea şi temperatura din interiorul
aparatului
3. metode biologice – se introduc eprubete cu germeni rezistenţi la temperaturi înalte :
- bacilul tetanic până la 110ºC
- bacilul subtilis până la 120ºC
- bacilul stearotest până la 120ºC rămâne incolor
4. controlul umidităţii se face cu teste din tifon amplasate în casolete care nu trebuie să aibă
umiditatea peste 5%
Metode chimice
Substanţele chimice utilizate până în prezent pt. distrugerea microbilor nu dau o sterilitate
perfectă. Majoritatea lor au mai degrabă o acţiune dezinfectantă.
Instrumentele complexe cu sisteme optice fragile nu suportă sterilizarea prin căldură şi
trebuie sterilizate sau măcar decontaminate prin mijloace chimice, eventual combinate cu
mijloace mecanice.
Formolul (sterilizarea cu trioxi-metilen) se foloseşte pt. sterilizarea unor aparate, instrumente
sau materiale care nu suportă căldura, ca: endoscoapele, cateterele semidure etc. Sterilizarea se
efectuează în etuve metalice Janett sau la nevoie în cristalizoare de sticlă care se închid ermetic.
 Instrumentele curăţite şi spălate se introduc în cutiile metalice Janett care, după aşezarea
tabletelor de formol, se închid etanş şi se introduc într-o etuvă pt o perioadă de 3,5 ore, pt.
menţinerea temp. constante de 65-80ºC.
Oxidul de etilen este un lichid care fierbe la 10,8 ºC; acţionează prin distrugerea nucleului
celular; în contact cu aerul explodează, de aceea se foloseşte în amestec cu gaze inerte.
Sterilizarea se face în aparate asemănătoare cu autoclavele obişnuite în care se introduc
obiectele de sterilizat, se realizează, prin eliminarea forţată a aerului, un vid avansat, după care
se introduce amestecul de gaze în aparat. Sterilizarea se face la 55ºC timp de 6ore.
Pentru sterilizare chimică se utilizează şi Glutaraldehida 2%, Peroxidul de oxigen stabilizat 6%
şi acidul peracetic în diferite concentraţii.