Fişa 8 ADMINISTRAREA OXIGENULUI

Definiție - Oxigenoterapia reprezintă administrarea de oxigen pe cale respiratorie, în scopul îmbogățirii

aerului inspirat cu oxigen .
Scop: - terapeutic: asigurarea aportului de oxigen necesar, corectarea hipoxiei, susţinerea funcţiei
respiratorii.
Materiale necesare:
- sursă de oxigen, reductor de presiune, manometru, barbotor (umidificator cu apă sau apă cu alcool 1/1), sondă,
ochelari, mască, cort de oxigen.
Norme de protecţie:
- fără grăsimi, cârpe grase, mâini unsuroase – pericol de explozie;
- fără foc deschis în apropierea sursei de oxigen;
- tubulatura şi aparatura folosită pentru oxigenoterapie – de culoare albastră;
- se evită lovirea sau bruscarea sursei de oxigen, fixarea tubulaturii se face vertical.
Condiţii de administrare:
- cu reductor de presiune;
- oxigen barbotat;
- administrare intermitentă pentru a nu deprima centrul respirator;
- căi respiratorii dezobstruate.
Metode de oxigenoterapie:
- sondă nazală, cateter nazal, ochelari, mască, cort de oxigen.
Oxigenoterapie prin sondă, cateter nazal sau ochelari:
- se măsoară distanţa de la tragus (lobul urechii) la nară, se introduce sonda sau cateterul (cu orificii laterale) până
în faringe. Cateterul nazal se introduce pe nară sau prin pipă Guedel;
- se fixează sonda cu leucoplast;
- ochelarii se fixează după urechi şi au două sonde de plastic care pătrund pe nări. Sunt recomandate la copii şi
bolnavi agitaţi;
- se administrează cu debit de 6-8 l pe minut.
Oxigenoterapia prin mască:
- masca pentru oxigenoterapie poate fi cu sau fără inhalarea aerului inspirat;
- se fixează pe faţa pacientului acoperind gura şi nasul;
- se verifică scurgerea de oxigen şi se fixează debitul la 6-8 l pe minut;
- se aşează masca pe faţa bolnavului şi se fixează cu elastic în jurul capului, este greu de suportat de către pacient
datorită hamului de etanşare.
Oxigenoterapie prin cort:
- bolnavul respiră într-un spaţiu limitat, concentraţia de oxigen nu trebuie să depăşească 50%;
- circulaţia aerului este deficitară, ducând la încălzirea bolnavului – necesită răcire cu gheaţă sau aparate răcitoare.
Incidente şi accidente: - distensie abdominală prin pătrunderea gazului prin esofag.
DE REŢINUT!!!
- Administrarea oxigenului se va face după permeabilizarea căilor respiratorii;
- Înainte de efectuarea tehnicii se vor lua toate măsurile de precauție;
- Pe timpul administrării se vor supraveghea atent pacientul şi echipamentul de administrare (manometrul de presiune şi
indicatorul de debit).