Andreea Gherda

Anul I, Publicitate

Niall Ferguson. Civilizația. Vestul și restul, traducere din limba engleză Doris
Mironescu și Andreea Mironescu, Iași, Editura Polirom, 2011

Niall Ferguson, unul dintre cei mai cunoscuți istorici britanici, profesor de istorie la
Harvard University și Harvard Business School, Senior Research Fellow la Jesus College
(Oxford University), Senior Fellow la Hoover Institution (Stanford University) și profesor de
istorie și relații internaționale la London School of Economics. Printre lucrările sale se numără:
The Pity of War (1998), Empire: How Britain Made the Modern World (2003), Colossus: The
Rise and Fall of the American Empire (2004) și The Ascent of Money: A Financial History of
the World (2008). De asemenea, istoricul a redactat si prezentat cinci serii de documentare,
difuzate de Channel 4: Empire (2003), American Colossus (2004), The War of the World
(2006), The Ascent of Money (2008) și recent Civilization: Is The West History? (2011).

Cel mai recent volum al lui Niall Ferguson, Civilizația. Vestul și Restul a fost publicat
în România în anul 2011, la Iași, aparținând editurii Polirom. Volumul de 336 de pagini este
structurat în șase capitole, fiecare dintre ele cuprinzând una dintre ideile principale enunțate în
introducere. După cum a afirmat și autorul, această carte este adresată în special tinerilor,
deoarece face o trecere prin ultimele cinci secole ale istoriei, oferind o imagine de ansamblu
asupra ascensiunii Europei de Vest.

Întregul conținut al cărții se învârte în jurul întrebării „Cum a reușit Vestul să domine
Estul?” în măsura în care Ferguson afirmă că „La începutul secolului al XV-lea, civilizațiile și
calitatea vieții din Orient erau impresionante. Orașul Interzis se afla în construcție în perioada
Ming, iar otomanii asediau Constantinopolul, pe care aveau să-l cucerească în 1453. În schimb,
Europa Occidentală era mai degrabă o provincie pauperă care încerca să-și revină în urma
ravagiilor făcute de ciumă și de războaiele nesfârșite. Părea de neimaginat că Vestul va ajunge
curând să domine restul lumii și-și va menține această dominație timp de peste jumătate de
mileniu.”1

Din punctul de vedere al autorului, ascensiunea Vestului a fost cauzată de apariția a șase
„noi și distincte complexe de instituții, precum și de idei și comportamente asociate acestora”2,
pe care le-a sintetizat sub forma a șase titluri sugestive: „competiția”, „știința”, „dreptul la
proprietate”, „medicina”, „societatea de consum” și „etica muncii”. Aceste șase „killer
applications”, după cum le numește Niall Ferguson, „au permis unei minorități umane de la
capătul estic al Eurasiei să domine lumea timp de 500 de ani”.3

Primul capitol al cărții, intitulat Competiția, explică faptul că un cadru politic

fragmentat, ca cel din Europa de Vest, a reprezentat unul dintre punctele forte ale ascensiunii
Vestului, fiind un element care a încurajat concurența, atât între diferite state, cât și în interiorul
acestora, lucru care a asigurat inovarea continuă în toate domeniile.

Al doilea capitol al cărții își îndreaptă atenția asupra științei, după cum se poate
remarca și din titlu, și explică faptul că deschiderea Vestului înspre domeniul științei și
acceptarea acesteia ca necesitate în sensul evoluției a reprezentat un mare avantaj, în raport cu
Esticii, care au înțeles acest lucru mult mai târziu și încercând să culeagă câte ceva de la vecinii
lor din Vest. Prin îmbrățișarea științei, vesticii au beneficiat de un mare avantaj, în special din
punct de vedere militar, asupra esticilor.

Următorul capitol al volumului vizează ideea de proprietate, și felul în care aceasta

era văzută, atât de vestici, cât și de estici. Pentru Vest, faptul că a apărut dreptul la proprietate,
că proprietarii de pământuri erau protejați de legi și că erau reprezentați de către oameni aleși
în adunări a reprezentat un beneficiu major în dezvoltarea țărilor vest-europene, deoarece acest
aspect a stat la baza formării unei forme stabile de guvernare.

Capitolul al patrulea vorbește despre medicină și despre cum această ramură a științei
a facilitat dezvoltarea Vestului, îmbunătățind speranța de viață a oamenilor și elaborând
tratamente pentru bolile aferente vremurilor. Având domeniul medicinei, dar și un avans
semnificativ în ceea ce însemna industrie de partea lor, vesticii au reușit să cucerească și să
colonizeze diferite teritorii ale globului, precum partea nordică a Africii.

1
Ferguson, Niall. Civilizația. Vestul și restul, Iași, Polirom, 2011
2
Ibidem, p.31
3
Ibidem, p.31
 În capitolul al cincelea, Niall Ferguson expune momentul apariției societății de
consum, cu toate urmările acesteia. Revoluția industrială marchează momentul apariției
consumatorismului în Europa vestică. Aceasta s-a bazat pe o serie de invenții menite să
faciliteze producerea de bunuri, până atunci realizată manual, dar și pe o cerere crescândă de
bunuri produse în masă. Acest fenomen a reprezentat un mare atu economic pentru vestici.

Ultimul capitol al volumului, intitulat Munca, vorbește despre un model de etică a

muncii, impusă în Europa vestică, care a dus la creșterea atât a productivității muncitorilor, cât
și a economiei, lucruri din care a rezultat și creșterea capitalului.

Toate aceste capitole sunt construite prin prisma comparației între „vest si rest”,
evidențiând cum la început Vestul nu părea să aibă vreo șansă în fața marilor realizări ale
Orientului și cum, începând cu secolul XV, statele Europei Occidentale au început să se impună
în toate domeniile, reușind să acapareze puterea Estului, în umbra căruia au stat până în acel
moment, și să ajungă să domine întreaga lume.

În ceea ce privește sursele folosite de istoric în volumul său, poate fi arfimat cu

ușurintă că informația este atent selectată, bazându-ne pe sutele de note de subsol, trimiteri și
volume amintite în bibliografie. Aproape fiecare pagină a volumului conține cel puțin o
trimitere bibliografică sau un citat, fapt pentru care se poate trage concluzia că acest volum nu
cuprinde doar viziunea autorului asupra acestei teme, ci o gamă largă de viziuni, reunite de
Niall Ferguson într-un format compact, redactat în așa fel încât să poată fi înțeles și de cititorii
neavizați ai domeniului.

Ceea ce nu pare în regulă legat de cartea lui Niall Ferguson este, din puctul meu de
vedere, subtitlul volumului „Vestul și restul”, care dă impresia că autorul divizează populația
globului în două părți: pe de o parte sunt vest-europenii, văzuți ca poporul evoluat, civilizat,
superior, iar pe de altă parte se află toate celelalte popoare, grupate de istoric într-un ansamblu
numit „restul”, popoarele inferioare, lipsite de importanță. Această dihotomie greșit aleasă din
subtitlu poate să trezească revolte în rândul celei de-a doua categorii, deoarece felul în care
Ferguson o afirmă este brutal, direct și chiar arogant.

Un alt aspect, legat de conținutul volumului de data aceasta, mi-a atras atenția, și
anume faptul că autorul afirmă că, până în secolul XV, Europa nu reprezenta decât o regiune
mizeră, sărăcăcioasă, căreia nu i se putea recunoaște nicio contribuție în niciun domeniu, aflată
la capătul vestic al Eurasiei. Din punctul meu de vedere această afirmație nu este corectă,
deoarece realizările popoarelor europene se întind mult înainte de secolul al XV-lea, de la
pictură la contribuțiile literare, de la arhitectură la invenții din domeniul științific, Europa a
reprezentat mereu un stâlp al culturii, artei și științei.

Un aspect pozitiv legat de cartea lui Niall Ferguson este acela că este scrisă într-o
manieră ușor digerabilă, chiar și de către un public neavizat și că face o trecere rapidă, dar
coerentă, prin cinci secole de istorie, știință, industrie, medicină și evoluție a popoarelor.

În concluzie, Civilizația. Vestul și Restul poate reprezenta un punct de plecare în

studiul evoluției Occidentului sau pur si simplu al cunoașterii istoriei, deoarece cuprinde
aspectele-cheie care definesc un popor, citează surse de încredere și realizează o paralelă între
evoluția Occidentului și stagnarea Orientului din ultimele cinci secole, dar și o ilustrare a felului
în care țările estice au început să adopte modelul vestic în tot mai multe dintre domenii,
apropiindu-se tot mai tare de nivelul Vestului.

Aș recomanda acest volum oricui ar dori să acumuleze o bază de cunoștințe despre ce

a fost Europa, cum s-a raportat ea la restul statelor în trecut, ce a devenit ea astăzi și, mai
important, cum a ajuns ceea ce reprezintă astăzi.