Sunteți pe pagina 1din 37

Contents

1. Argument ............................................................................................................................ 2
2. Proiectarea unui site web .............................................................................................. 4
2.1. Planificare .......................................................................................................................... 4
2.1.1. Întrebări preliminare ....................................................................................................... 4
2.1.2. Scop ................................................................................................................................. 4
2.1.3. Audiența ........................................................................................................................... 5
2.1.4. Stabilirea audienței......................................................................................................... 5
2.1.5. Accesibilitate ................................................................................................................... 6
2.1.6. Conținut ............................................................................................................................ 6
2.1.7. Copyright ......................................................................................................................... 6
2.1.8. Efecte speciale ............................................................................................................... 6
2.1.9. Feedback ( interacțiunea cu vizitatorii ) ...................................................................... 7
2.1.10. E-mail ........................................................................................................................... 8
2.1.11. Lista de discuții ( discussion list ) ............................................................................. 9
2.1.12. Contoare de pagina ( counters ) .............................................................................. 9
2.2. Machetare ........................................................................................................................... 9
2.2.1. Stil ................................................................................................................................... 10
2.2.2. Grafica ............................................................................................................................ 11
2.2.3. Legături .......................................................................................................................... 11
2.2.4. Navigare......................................................................................................................... 12
2.2.5. Meniul de navigare ....................................................................................................... 13
2.2.6. Cadre .............................................................................................................................. 13
2.2.7. Tabele ............................................................................................................................ 14
2.3. Programare ...................................................................................................................... 14
2.3.1. Browsere........................................................................................................................ 14
2.3.2. Editoare HTML .............................................................................................................. 15
3. Publicare........................................................................................................................... 15
3.1. Nume de domeniu ............................................................................................................ 16
3.2. Nume de domeniu propriu .............................................................................................. 16
3.3. Gazde web ........................................................................................................................ 16
3.4. Transfer .............................................................................................................................. 17
3.5. Verificare și testare .......................................................................................................... 18
3.6. Întreținere și actualizare .................................................................................................. 18
4. Promovarea site-ului ..................................................................................................... 19
5. Prezentarea site-ului...................................................................................................... 21
5.1. Organizarea site-ului ........................................................................................................ 21
5.2. Prezentarea site-ului ........................................................................................................ 24
6. Măsuri de protecţia muncii în timpul lucrului la calculator ................................ 34
7. Bibliografie....................................................................................................................... 36

1
1. Argument

Citându-l pe marele nostru compozitor George Enescu care spunea: Folclorul


nostru…nu numai că este sublim, dar te face să înţelegi totul. E mai savant decât toată
muzica aşa-zisă savantă şi asta într-un fel cu totul inconştient, e mai melodic decât
orice melodie, dar asta fără să vrea, e duios, ironic, vesel, grav se poate susţine în
această lucrare ideea că folclorul românesc s-a născut la sat, acolo unde izvorul ce
astâmpără setea călătorului a fost mereu o sursă de inspiraţie pentru muzica şi
cântecele populare.
Folclorul atestă existenţa şi specificul poporului nostru în toate domeniile. Seva lui
este atrasă de filozofia veche a poporului, de la pământenii Daciei de odinioară,care au
făcut din aceste locuri hotare ale inspiraţiei basmului, iar din credinţă şi-au făcut o lege.
(Mircea Eliade)
Folclorul înseamnă cultură, iar cultura înseamnă continuitate, integrare de valori -
iar de aici rezultă tradiţia. Folclorul a stimulat cântările neamului, în materie de creaţie.
Marele poet Mihai Eminescu a cercetat folclorul, l-a îndrăgit şi s-a inspirat din el.
Folclorul este pentru poporul român depozitarul a tot ceea ce înseamnă tradiţie,
obicei şi artă izvorâte din rădăcinile istoriei, cu specificul acestor meleaguri.
Pentru a ne păstra, ca români, identitatea nealterată, folclorul trebuie cultivat în
inimile şi minţile generaţiilor care se succed pe acest tărâm, ca o valoare autentică de
creaţie.
Studiul folclorului ne ajută să cunoaştem şi să iubim poporul, creatorul culturii şi
istoriei naţionale, să înţelegem mai bine calităţile sale artistice şi morale, viaţa sa
zbuciumată şi lupta continuă împotriva nedreptăţilor sociale. Studiul folclorului ca artă,
ca moştenire a experienţei artistice de veacuri a poporului, ne dezvăluie valoarea
superioară, nivelul înalt la care au ajuns unele genuri şi specii, şlefuirea maximă,
echilibrul perfect între conţinut şi formă,care nu putea fi realizat decât prin contribuţia
maselor largi, a mai multor generaţii.
Comparând muzica noastră populară cu a celorlalte popoare, sesizăm trăsături
originale specifice. Frumuseţea şi originalitatea folclorului nostru au fost remarcate de
cercetătorii români şi străini. Enescu spunea: Socotesc folclorul perfect; iar Kiriac:

2
Cântecul popular este sincer, trainic şi perfect. Béla Bartók, un admirator al folclorului
nostru care merită să suscite admiraţia tuturor muzicienilor din Europa are, de
asemenea, cuvinte de laudă pentru muzica populară: Muzica este tot ce se poate
închipui mai perfect, mai desăvârşit şi mai variat în ceea ce priveşte plăsmuirea
artistică; puterea sa expresivă este nebănuit de mare. Fiecare cântec popular este
modelul autentic al perfecţiunii artistice de cel mai înalt grad.
Numai o cunoaştere profundă a folclorului, a conţinutului şi formei sale artistice
poate asigura o orientare ştiinţifică în activitatea de valorificare şi de prelucrare
creatoare. Prin conţinutul său profund realist şi prin valoarea etico-educativă, folclorul
constituie o şcoală de patriotism, din care se poate învăţa dragostea pentru ţară,
atitudinea morală, demnă, pe care a avut-o poporul în clipele cele mai grele din viaţă.

3
2. Proiectarea unui site web
Prin proiectarea unui site se înțelege procesul de realizare efectivă a paginilor web,
pe calculatorul propriu. Pentru acest lucru este nevoie de imaginație , dar și de câteva
noțiuni de webdesign fundamentale.

2.1. Planificare
Planificarea reprezintă procesul prin care încercăm să definim în mod clar motivele
pentru care dorim să realizăm un site web, ce mijloace avem la dispoziție pentru a
realiza acest lucru, care va fi publicul țintă, etc.
2.1.1. Întrebări preliminare
Înainte de a investi bani, timp și energie în realizarea unui site web propriu dar și
pentru a avea o privire de ansamblu, trebuie să se răspundă la câteva întrebări
generale :
 Care este scopul site-ului ?
 Care este audiența? Care este nivelul de pregătire, ce anume o interesează, ce
fel de aptitudini și cunoștințe are?
 Ce motive ar avea oamenii să viziteze site-ul?
 Ce produse sau servicii vrem să prezentăm sau să vindem ?
 Cât timp preconizăm că va dura realizarea site-ului? Realizăm un grafic cu
eșalonarea în timp a etapelor pe care trebuie să le parcurgem pentru realizarea
site-ului .
 Cât de des dorim să-l actualizăm - zilnic, săptămânal, bilunar sau lunar?
 Unde dorim să fie găzduit site-ul? La propriul furnizor de servicii Internet, la un
serviciu de găzduire gratuit sau la un serviciu de găzduire comercial (cu plată)?
 Ce materiale și informații sunt necesare pentru a crea site-ul?
Aspectele pe care trebuie să le luam în vedere atunci când planificam un site- web
sunt următoarele :
 Scop
 Audiența
 Accesibilitate
 Conținut
 Copyright
 Efecte speciale
 Feedback
2.1.2. Scop
Pentru început trebuie să definim în mod clar obiectivul sau scopul site-ului. Ce
anume dorim să realizam, cum ne propunem să arate site-ul web în final? Analizând
mijloacele care ne sunt necesare și pe care le avem la dispoziție pentru atingerea țintei
propuse. Notând ce anume trebuie făcut mai întâi și ce sarcini putem îndeplini ulterior.

4
Pe baza obiectivului stabilit și a mijloacelor disponibile putem să ne planificam mai
ușor munca. De asemenea, același obiectiv va influența în mod decisiv conținutul și
forma de prezentare a site-ului.
Care este scopul unui site web ?
Obiectivul pe care-l urmărim atunci când proiectam un site web poate fi următorul :
 pentru a învăța HTML
 pentru a crea un site web personal
 pentru a putea intra în legătură cu alte persoane având aceleași preocupări și
interese
 pentru a începe o afacere online și a câștiga bani
 pentru a extinde o afacere clasică, desfășurată offline
 pentru a face publicitate prin intermediul Internet-ului
Când facem planul pentru un site web ne amintim că fiecare pagina web trebuie să
aibă un obiectiv precis. Acesta trebuie să fie în concordanță cu scopul final și tema
generală care a fost aleasă. Dacă nu știm cum să procedam, ne uităm la alte site-uri
care ne-au plăcut și încercăm să ne inspirăm din modul cum au fost realizate acestea .
2.1.3. Audiența
După ce am stabilit care este obiectivul site-ului trebuie să vedem care vor fi
utilizatorii acestuia. Audiența reprezintă publicul țintă pentru care am realizat site-ul.
Este un element critic deoarece designul site-ului și conținutul acestuia sunt în strânsă
legătură cu audiența. De aceea, căutăm să realizam profilul standard al utilizatorului și
să strângem cât mai multe informații legate de obiceiurile, interesele, acțiunile,
necesitățile și în general modul de viață, ale tuturor persoanelor care alcătuiesc publicul
țintă.
2.1.4. Stabilirea audienței
Atunci când proiectam un site web, încercăm să răspundem la următoarele
întrebări:
 site-ul pe care-l realizăm este pentru copii sau pentru adulți ?
 vizitatorii îl vor accesa de la școală, de la serviciu sau de acasă ?
 cât de rapidă este conexiunea lor la Internet ?
 ce hardware sau software folosesc ?
Cele mai bine planificate și realizate site-uri web pot avea un aspect total diferit, în
funcție de software-ul și echipamentele hardware pe care le folosesc vizitatorii. Acest
lucru se explică prin faptul că surferii pe web folosesc o gamă largă de calculatoare și
monitoare, precum și modem-uri cu viteze de conectare diferite.
În plus, browserele folosite au caracteristici diferite iar unele lucrează numai în mod
text. Pentru a complica lucrurile, multe persoane au dezactivate opțiunile de încărcare
ale imaginilor sau opțiunile referitoare la JavaScript și Java.
Dacă dorim neapărat să folosim un plug-în este bine să furnizăm o legătură către un
site web de unde vizitatorii să poată face rapid un download. Când arătam fotografii sau
alte imagini mari este bine să folosim tehnica " thumbnails " (adică versiuni miniaturale
ale imaginilor) .

5
2.1.5. Accesibilitate
Accesibilitatea reprezintă una dintre cerințele de bază atunci când se proiectează o
pagină web. Aceasta înseamnă că orice netsurfer trebuie și poate să aibă acces la site,
indiferent de browserul pe care-l folosește (inclusiv browsere text ca Lynx ), rezoluția
sau dimensiunile ecranului, setările calculatorului sau eventualele disfuncții ale vederii.
2.1.6. Conținut
Diferența dintre un site atractiv și unul plictisitor și neinteresant este dată de
valoarea conținutului. Pe bună dreptate se subliniază în literatura de specialitate anglo-
saxonă "Content is king " . Aceasta înseamnă că trebuie acordată o atenție maxima
conținutului, deoarece pe baza acestuia vor fi dezvoltate structura site-ului și
machetarea paginii. Astfel, dacă dorim să creăm o pagină web personală, nu este
suficient să punem numai biografia noastră sau câteva fotografii de familie, plus un
număr de legături către alte site-uri pe care le considerăm interesante. Dacă nu suntem
o persoană publică este puțin probabil ca viața noastră personală să intereseze prea
multă lume. Însă principalul motiv pentru care oamenii accesează Internetul este
căutarea de informații într-un anumit domeniu.
2.1.7. Copyright
În România, dreptul de autor este reglementat juridic prin Legea nr. 8 / 1996 . În
conformitate cu prevederile acestei Legi, opera de creație intelectuală este recunoscută
și protejată (Art.1, Alin. 2). Dreptul de autor este legat de persoana autorului și
comportă atribute de ordin moral și patrimonial ( Art.1, Alin.1).
Așadar, un site-web reprezintă o operă de creație intelectuală și poate constitui
obiect al dreptului de autor. Aceasta înseamnă că informațiile pe care le introducem
într-o pagină personală ne aparține și dreptul de autor ne revine în întregime asupra
textului respectiv.
Dacă însă lucrăm într-o echipa sau suntem angajați ai unei firme de webdesign,
atunci suntem co-autor și vom fi protejați prin drepturi de autor asupra imaginilor pe
care le-am creat, machetării paginii sau programelor pe care le-am realizat.
Mulți oameni consideră, în mod eronat, că se pot copia fără a cere acordul nimănui
diverse materiale disponibile online (texte, imagini, sunete, fișiere video etc.). Există
într-adevăr site-uri de unde se pot copia astfel de fișiere sau de unde se poate încărca
software gratuit. Pe aceste site-uri vom găsi o notă explicită care va permite utilizarea
acestora.
Termenul de copyright este specific american, dar se folosește și în Europa și pe
alte continente, cu aceeași semnificație: drept de autor.
2.1.8. Efecte speciale
Mulți webdesigneri folosesc diverse "efecte speciale" pentru a da o notă
spectaculoasă paginilor pe care le-au realizat. Printre cele mai folosite se pot enumera:
imagini animate, scrolling marques, texte blink, appleturi Java, JavaScript, animații
shockwave, Flash, ActiveX, etc.
Scrolling marques (texte care defilează )
Deși la prima vedere par interesante, textele care defilează dintr-o parte în alta a
ecranului nu sunt recomandabile să fie folosite în machetarea unei pagini web.

6
Un motiv ar fi faptul că un astfel de text este greu de citit, indiferent de viteza pe
care o setăm pentru aceasta. Viteza de citire a unui text diferă de la o persoană la alta
și nu putem obliga vizitatorii să citească acel mesaj, chiar dacă îl considerăm foarte
important. De asemenea, nu toate browserele acceptă acest efect special și o parte
dintre cei care intră în paginile respective vor primi un mesaj de eroare.
Dacă dorim neapărat să subliniem un anumit text și să-l scoatem în evidență putem
folosi următoarele caractere :
 boldate
 italice
 subliniate
 mărite
 JavaScript
Majoritatea celor care utilizează rețeaua Internet, confundă limbajul de programare
JAVA cu limbajul JavaScript. Acesta din urmă este un limbaj mult mai simplu care
permite definirea comportamentului unor elemente dintr-o pagina Web și dinamizarea
acestora. Este un limbaj obiectual și mulți-platformă, ceea ce înseamnă că același cod
este interpretat la fel, indiferent de platforma pe care rulează browserul.
Limbajul JavaScript permite și specificarea unor răspunsuri la diferite acțiuni, cum ar
fi deschiderea unei pagini, deplasarea mouse-ului într-o anumită zonă a ecranului,
afișarea unui mesaj după ce se dă click pe un buton, etc.
Cu ajutorul limbajului JavaScript pot fi gestionate mai multe evenimente diferite.
Cele mai importante sunt: click, change, focus, load, mouseover, select, submit. Pentru
a sesiza aceste evenimente, browserul trebuie să ofere niște funcții speciale (denumite
handler-e) care să indice momentul în care are loc respectivul eveniment. Handler-ele
corespunzătoare evenimentelor prezentate anterior sunt: onMouseOver, onBlur,
onSelect, onLoad, onFocus, onSubmit, onClick, onChange și onUnload.
JavaScript a fost dezvoltat de către firma Netscape. Există și o variantă JavaScript
dezvoltată de către Microsoft.
În multe site-uri web apar de multe ori JavaScripturi sau appleturi Java. Acestea
oferă webdesignerilor posibilitatea furnizării unor animații complexe sau a unei
interactivități sporite în relația cu vizitatorii ( inclusiv prin oferirea unor jocuri ).
Folosirea abuzivă a acestor elemente este însă riscantă deoarece nu toate
browserele suportă Java sau Javascript. În plus, multe persoane au dezactivate aceste
opțiuni pentru a preveni problemele care pot apărea în securitatea sistemului. Astfel,
dacă appletul Java este prea mare sau codul conține o eroare de programare,
browserul poate să se blocheze sau să dea erori.
Trebuie ținut cont și de faptul că toate aceste componente adiționale, vor fi
încărcate în timp ce este accesată pagina web, ceea ce va duce implicit la creșterea
timpului de încărcare a paginii.
2.1.9. Feedback ( interacțiunea cu vizitatorii )
Până acum principala formă de comunicare între comercianți și clienții lor era prin
intermediul publicității. Dar această comunicare nu oferea o oportunitate de interacțiune

7
între cele două părți sau feedback. Odată cu răspândirea Internetului se poate realiza
foarte ușor o comunicare în ambele sensuri.
Îmbunătățirea metodelor prin care utilizatorii interacționează cu un oarecare site
este esențială pentru crearea unui site bun. Folosirea feedback-ului este foarte
importantă pentru creșterea numărului de vizitatori și pentru ca aceștia să-și exprime
opiniile, sugestiile și comentariile în legătură cu un site web.
2.1.10. E-mail
E-mailul este cea mai importantă și mai ușoară cale de a recepționa mesaje de la
cititori și de aceea este obligatorie furnizarea adresei e-mail pe fiecare pagină. Pe de
altă parte, un webmaster trebuie să fie capabil să răspundă în timp scurt pentru a
menține o relație de încredere reciprocă .
Există pe Internet mii de site-uri web care ne oferă posibilitatea să ne creăm gratuit
unul sau mai multe conturi de email. Câteva dintre cele mai cunoscute sunt următoarele
:
 http://www.mail.md
 http://gmail.com
 http://www.hotmail.com
 http://www.yahoo.com
 http://www.freeservers.com
 http://www.netadress.com
 http://www.home.ro
 http://www.k.ro
Carti de oaspeti ( guestbooks ).
Completarea formularelor este o practică des întâlnită pe Internet. Acestea permit
colectarea de feedback-uri de la cititori într-un mod organizat. Un formular web se poate
realiza ușor folosind etichetele din HTML sau cu ajutorul unui editor HTML. Un exemplu
este dat de cărțile de oaspeți unde cititorul poate să-și scrie impresiile și comentariile
după vizitarea unui site.
O carte de oaspeți gratuită se poate obține vizitând site-urile web următoare :
 http://www.theguestbook.com
 http://www.dreambook.com
 http://www.guestbooks.net
 http://www.countz.com/guestbook.html
 http://www.freecenter.com/guestbook.html
 http://www.lpage.com
 http://www.bravenet.com
 http://www.guestbook4free.com/en/
 http://www.webgenie.com/Software/Guestar/

8
2.1.11. Lista de discuții ( discussion list )
Pentru a crește gradul de interactivitate cu vizitatorii putem să setăm în pagină o
listă de discuții. Există multe site-uri, ca de exemplu Topica sau Yahoo Groups, care ne
oferă gratuit această facilitate.
2.1.12. Contoare de pagina ( counters )
Pentru a cunoaște cât de vizitat este site-ul pe care l-am realizat și pentru a afla mai
multe date despre numărul și statistica vizitatorilor, informații care ne vor ajuta în
realizarea unei campanii de marketing online eficiente este bine să folosim contoare de
pagina.
Acestea sunt capabile să afișeze informații referitoare la:
 numărul de accesări totale/ lunare/săptămânale/zilnice
 tipul de browser folosit pentru vizitarea paginilor
 țara/continentul de proveniență pentru fiecare vizitator
 sistemul de operare folosit
Cele mai cunoscute și apreciate contoare de pagină gratuite sunt următoarele:
 http://www.statistici.ro
 http://www.trafic.ro
 http://www.iplog.md
 http://www.super.md
 http://www.extreme-dm.com/tracking
 http://www.sitemeter.com
 http://www.thecounter.com
 http://www.counterguide.com
 http://www.countz.com
 http://www.directhit.com
 http://www.hitbox.com
 http://www.webcounter.com
 http://www.beseen.com
 http://www.freebot.com

2.2. Machetare
Prin machetarea unei pagini web se înțelege modul cum sunt aranjate elementele
constitutive ale unei pagini: conținut, grafica, legături, sistem de navigare, elemente
multimedia, etc.
În cadrul aceluiași proces de machetare se va analiza structura paginii. Pentru ca
toate informațiile să fie prezentate într-un mod atractiv și original, o pagină web poate
să fie simplă sau împărțită în :
 cadre
 tabele simple
 tabele multiple sau imbricate

9
 combinație a acestor elemente
Felul cum vor fi aranjate elementele componente într-o pagină web depinde numai
de imaginația și bunul gust al fiecăruia.
E de dorit să facem o bună impresie cu prima pagină. Aceasta trebuie să fie
deosebit de atractivă și interesantă și să arate în mod clar ce conține restul site-ului.
Să nu uităm că dispunem de aproximativ 15 secunde pentru a capta atenția
cititorilor.
În general, vizitatorii nu vor să fie bombardați numai cu oferte de vânzare ale unor
produse sau servicii. Încercând să le oferim cât mai multe informații și articole
folositoare. Putem să le oferim chiar și cadouri gratuite .
Când începem operațiunea de machetare a site-ului, trebuie să luam în calcul
următoarele elemente :
 stilul pe care-l vom imprima pe pagini.
 elementele componente ale unei pagini web
 conținut
 grafica
 legături
 sistem de navigare
 elemente multimedia
 modul de împărțire în pagină
 cadre ( frames )
 tabele
2.2.1. Stil
Așa cum se poate ușor observa, ziarele și revistele acordă o mare importanță
stilului în care apar. Acesta trebuie să fie unitar și ușor de recunoscut, în comparație cu
alte publicații similare. La fel trebuie să fie realizat și un site web. Vizitatorii trebuie să
recunoască fără dificultate un anumit stil, o anumită tușă pe care trebuie s-o imprimăm
paginilor web. Ceea ce înseamnă că va trebui să găsim o notă deosebită, un
aranjament ingenios pentru aceste pagini. Ele trebuie să se diferențieze net și chiar să
iasă în evidență, în mulțimea site-urilor web. Cu toate acestea, va trebui să păstram un
stil unitar.
Folosirea unui design unitar mai are și un alt avantaj major: atunci când dorim să
adăugăm o nouă pagină, formatul general îl avem deja și nu trebuie decât să adăugăm
conținutul. În acest caz, nu va trebui decât să urmărim ca machetarea paginii să se
înscrie firesc în modul de prezentare general.
Acest lucru se poate realiza prin :
 stilul de scriere
 modul de aranjare în pagina
 folosirea spațiilor goale
Stilul de scriere

10
Atunci când analizăm stilul de scriere pentru pagina web, trebuie să ținem cont de
faptul că un text pe ecranul monitorului se va citi mai greoi și mai încet ( în medie cu
20% ) decât textul tipărit.
Stilul de scriere ( felul fonturilor, dimensiunea, culorile, etc. ) trebuie să fie similar
pentru toate paginile. În acest fel, cititorul se va familiariza mai ușor cu paginile pe care
le-am creat.
E de dorit a nu folosi o varietate prea mare de fonturi pentru aceeași pagină.
Fonturile uzuale sunt ARIAL și TIMES NEW ROMAN. Mai putem folosi și VERDANA
sau COURIER, care dau o notă de modernitate paginilor web. Aceste fonturi sunt
acceptate de toate browserele. Putem să folosim și fonturi mai " exotice " dar în acest
caz riscăm ca vizitatorii care nu au instalat fontul respectiv să nu poată vizualiza
paginile respective.
A NU FOLOSI TEXT ÎN CARE EXISTĂ NUMAI LITERE MARI.
ACEST TEXT SE CITEȘTE MULT MAI GREU ȘI ÎN PLUS, CITITORUL VA AVEA
SENZAȚIA CĂ ESTE AGRESAT VIZUAL.
De asemenea, nu este recomandabilă folosirea textelor care clipesc (blink text) și a
textelor care defilează ( scroling marques ).
Pentru a da o notă deosebita conținutului, putem să scriem prima litera a unui
paragraf cu un alt font, altă dimensiune și o altă culoare. Bineînțeles că acest lucru va
lua mai mult timp, dar rezultatele vor fi deosebite.
Se poate încerca și folosirea unei culori atractive pentru text, dar în acest caz
trebuie să ne asigurăm că există un contrast suficient de mare între această culoare și
culoarea fundalului . În caz contrar, lizibilitatea va fi mult mai scăzuta iar cititorii vor
obosi curând și în consecință vor renunța să mai navigheze prin paginile site-ului.
Pagina web nu trebuie să arate ca un bloc masiv de text. Se poate împărți conținutul
în bucăți mai mici, numite paragrafe. Fiecare paragraf conține una sau mai multe
propoziții și este separat de celelalte paragrafe sau de titlu prin spații goale. În acest
mod, textul se poate citi mult mai ușor și fără a obosi ochii.
2.2.2. Grafica
Grafica se folosește, în principal, pentru îmbunătățirea aspectului unui site și
creșterea atractivității acestuia. Imaginile mai sunt folosite și pentru sublinierea unui text
sau al mesajului transmis de o pagina web. Este recomandat să includem însă numai
imaginile absolut necesare și care sunt într-adevăr valoroase.
Nu trebuie ca pagina web să arate ca o însușire de imagini, indiferent cât de
remarcabile ar fi acestea. În aceasta situație, pagina va arăta ca un brad de Crăciun, iar
mesajul pe care dorim să-l transmitem va fi mult diluat.
Există și excepții, reprezentate de site-urile web specializate și construite exclusiv
pentru oferirea de imagini grafice, gratuite sau contracost. În acest caz, se folosesc
thumbnails.
2.2.3. Legături
Atunci când se realizează machetarea site-ului, o mare atenție trebuie acordată
legăturilor ( hyper-legături ) .
Acestea pot fi :

11
 interne ( către alte pagini din interiorul site-ului )
 externe ( către alte site-uri din Internet )
Pentru a crea o legătură externă trebuie să cunoaștem URL-ul site-ului respectiv.
Pentru operativitate, putem să adunam toate legăturile externe pe care plănuim să le
folosim și să le punem într-un fișier text denumit, de ex., " legături.txt ".
Pentru mulți surferi pe web, un text în culoarea albastra, subliniat, reprezintă o
legătură nevizitata.
O legătură vizitată apare ca un text în culoarea roșie sau purpurie, de asemenea
subliniat. Acestea sunt culorile standard pentru legături și este bine să le folosim ca
opțiune de bază. Putem să folosim pentru legături și un text boldat, mărit sau așezat
între linii verticale. Textul legăturilor trebuie să fie scurt și la obiect.
De exemplu, în propoziția următoare consider că nu s-a utilizat o formulare
adecvată: "Apăsați aici pentru a obține mai multe informații despre motoarele de
căutare și directoare". În locul acesteia, ar părea mult mai natural să folosim
următoarea construcție verbală: "Promovarea eficientă a unui site se poate face cu
motoare de căutare și directoare".
Pentru o bună navigare, trebuie pusă o legătură către pagina principală în toate
paginile componente. Acest lucru este deosebit de util deoarece vizitatorii sau roboții
motoarelor de căutare pot ajunge, urmând o legătură externă, la o pagina interioară. De
aici, ei trebuie să ajungă, fără dificultate, la pagina principală pentru a se edifica asupra
scopului și conținutului site-ului. În final, trebuie să ne asigurăm că am testat toate
legăturile interne și externe .
Dacă am folosit un editor HTML putem să folosim opțiunea de verificare a
legăturilor, care va afișa un tabel cu situația fiecărei legături. De asemenea, putem să
folosim și programe specializate (link checker = verificatoare de legături), accesibile
gratuit sau în versiune shareware pe Internet.
În continuare sunt prezentate, câteva adrese web de unde putem să încărcăm
aceste programe :
 http://www.incontext.com/wainfo.html
 http://www.matterform.com/theseus/
 http://www.tetranetsoftware.com/solutions/linkbot.asp
 http://www.tali.com/indexo.html
 http://www.htmlvalidator.com/
 http://www.lithops.mastak.com/hlv/
2.2.4. Navigare
Internetul, prin chiar natura sa, permite saltul de la o pagină web la alta, printr-o
simplă apăsare de buton. Nu este un proces liniar, cum este de exemplu citirea unei
cărți. Deși această flexibilitate constituie un mare avantaj, realizarea unui sistem de
navigare eficient nu este un lucru ușor.
Un conținut interesant și o navigare ușoară reprezintă cele două componente
principale ale unui site bine întocmit. Dar chiar și cel mai atractiv conținut este
nefolositor dacă nu este pus în evidență de un sistem de navigare clar și consistent.

12
Aceasta înseamnă că nu trebuie să lăsăm cititorul să pescuiască după informații.
Trebuie să-i oferim tot sprijinul posibil, prin realizarea unui meniu de navigare bine
structurat.
2.2.5. Meniul de navigare
Meniul este o reprezentare grafică sau de tip text a conținutului și este adesea
încorporat în tema generală a site-ului. Meniul principal trebuie să furnizeze trimiteri
rapide și directe la secțiunile și informațiile disponibile dintr-un site web. El va fi realizat
într-o formă practică și atractivă.
Locul obișnuit pentru plasarea meniului principal este în partea stângă a ecranului
dar el mai poate fi plasat și în partea dreaptă sau în partea superioară a paginii web.
Secțiunile meniului vor fi denumite astfel încât să ofere o descriere concisă și sugestivă
a paginilor web care vor fi accesate.
Câteva dintre schemele de navigare cele mai des întâlnite sunt următoarele :
 legături text
 hărți grafice ( imagemaps )
 butoane de navigare
 meniuri tip listă derulantă ( generate cu Javascript , CGI )
 pagini generate dinamic
 harta site-ului ( site map )
De multe ori, începătorii și chiar netsurferii mai versați se pot încurca atunci când
folosesc un sistem de navigare mai complicat.
Din aceasta cauză, se recomandă să se realizeze și o pagină web conținând o hartă
a site-ului. Pentru ca harta să poată fi găsită ușor e de dorit de pus o legătură directă
către aceasta în fiecare meniu de navigare.
Această hartă este utilă și atunci când se dorește căutarea rapidă a unei informații
sau a unui subiect, fără a fi nevoie să se navigheze prin tot site-ul. Ea trebuie să fie
clară și logică și în același timp să afișeze corect structura site-ului. Mai poate fi
realizată sub forma de tabel, arbore de legături,etc.
Cheia pentru o navigare ușoară este o bună organizare. Cu cât site-ul va fi mai
mare și mai complex, cu atât va fi mai dificilă sarcina organizării acestuia și realizării
unui sistem de navigare consistent.
2.2.6. Cadre
Cadrele ne permit să afișăm două sau mai multe pagini web, în același timp, prin
împărțirea ecranului în mai multe secțiuni independente. Inițial, cadrele au fost o
inovație a firmei Netscape dar pe parcurs ele au fost folosite din ce în ce mai mult și tot
mai multe browsere le-au acceptat.
Ele reprezintă o metodă controversată de machetare a unei pagini web. În rândul
web-designerilor exista susținători și adversari ai folosirii cadrelor ca o soluție eficientă
de aranjare în pagină. De aceea, înainte de a ne hotărî asupra folosirii cadrelor în site-ul
nostru, analizăm modul cum dorim să organizăm și să structurăm paginile web.
Folosirea cadrelor prezintă atât avantaje cât și dezavantaje.

13
2.2.7. Tabele
Tabelele sunt folosite atât pentru o machetare eficientă cât și pentru a face mai
atractive diversele elemente componente ale unei pagini web. Ele permit o împărțire a
paginii în secțiuni și o poziționare precisă a textului sau imaginilor în interiorul paginii.
Putem crea margini sau borduri de diferite dimensiuni și culori. De asemenea, se
poate încapsula conținutul în celulele tabelului pentru a permite alinierea textului și a
limita lungimea liniilor. Deoarece, bordura tabelelor nu este totdeauna necesară și
uneori poate avea un aspect neplăcut, se poate renunța la ea prin folosirea atributului
"BORDER = 0". Atunci când folosim tabele, putem să setăm o lățime fixă, în pixeli, sau
o lățime relativă la dimensiunea ecranului, în procente.
De exemplu, dacă folosim atributul WIDTH=80%, conținutul va fi afișat pe 80% din
lățimea ecranului. În acest caz, afișarea conținutului se adaptează mai ușor la diferitele
tipuri de monitoare sau rezoluții ale acestora. Setarea lățimii în procente se face mai
ales la paginile unde există mult text și unde nu este necesară o formatare precisă. Pe
de altă parte, tabelele definite cu o lățime fixă în pixeli vor rămâne neschimbate. În
acest caz, dacă se folosește o rezoluție mărită va apare un spațiu alb, în afara tabelului
care va da uneori o imagine neplăcută. În schimb, setarea unei lățimi fixe va permite un
control ridicat al printării, realizând o tipărire fără întreruperi laterale ale paginii web
respective.
O machetare similară se poate realiza și cu ajutorul cadrelor.
Folosirea unui tabel este mai indicată deoarece în acest mod vom avea mai mult
control asupra elementelor paginii web, decât în cazul utilizării cadrelor.
2.3. Programare
După ce am terminat etapa de machetare, trebuie să transformăm toate informațiile
pe care le-am acumulat într-o pagină web.
Pentru acest lucru, trebuie să avem instalat pe calculator instrumentul cu care se
poate vizualiza un site web, browserul.
După aceea, avem nevoie de mai multe programe și utilitare. O pagină web simplă
poate fi realizată folosind limbajul HTML. Dacă nu cunoaștem acest limbaj, nu este nici
o problemă. Putem construi pagini web folosind editoare HTML sau putem să căutam
site-uri unde ni se pun la dispoziție șabloane de pagini web. Mai avem nevoie de un
editor grafic, pentru a putea realiza și prelucra imaginile pe care dorim să le inserăm în
paginile web.
2.3.1. Browsere.
Browserul reprezintă instrumentul cu care se vizualizează paginile web. Dacă putem
vedea această pagină web, înseamnă ca avem instalat pe calculator cel puțin un
browser. În prezent, există foarte multe browsere. Cele mai folosite ( aproape 90% din
numărul de utilizatori ) sunt:
 Internet Explorer
 Opera
 Google Chrome
 Mozilla FireFox

14
Aceste browsere folosesc o interfață grafică care permite vizualizarea ușoară și
atractivă a paginilor web. Fiecare din ele au mai multe variante. Pentru a vedea dacă nu
există erori la redarea paginilor web, este bine să avem instalată pe computer și o
versiune mai veche.
2.3.2. Editoare HTML
Putem să realizam un site web chiar dacă nu știm HTML. Pentru aceasta avem
nevoie de un editor HTML. Acestea se împart în două categorii:
1. Editoare de tipul WYSIWIG ( What You See Is What You Get ), sau în traducere:
Ceea ce vezi este ceea ce obții.
2. Editoare în cod HTML .
Editoare WYSIWIG
Aceste editoare se pot folosi foarte ușor chiar și de către începători. Deși au foarte
multe opțiuni și butoane, realizarea unei pagini web simple este relativ ușoară. Aceasta
cu atât mai mult cu cât avem la dispoziție șabloane ( templates ).
Tot ce avem de făcut este să copiem textul pe care-l avem deja pregătit într-un
editor text ( MSWord ), să adăugăm câteva imagini, legături și pagina web este gata.
Bineînțeles că se pot realiza și site-uri web mai complexe, dar pentru acest lucru
avem nevoie de o documentație despre editorul respectiv sau să studiem cu atenție
meniul Help.
Editoare în cod HTML
Dacă știm limbajul HTML și dorim să edităm o pagina web în mod profesionist,
putem să folosim aceste editoare. La fel ca și editoarele WYSIWIG, și acestea ne
permit să vizualizăm cum va arăta pagina web pe care o realizăm. În plus, au o
grămadă de alte facilități care ne ușurează munca de machetare și realizare a unei
pagini web.
Acest site a fost creat cu ajutorul următoarelor programe:
 Macromedia Dreamweaver (html, php)
 Adobe Photoshop (grafica)
 Opera / Google Chrome (browser)
 Microsoft Office (pregătirea textelor)

3. Publicare
În aceasta etapă, să presupunem că am terminat realizarea efectivă a site-ului web
pe calculatorul nostru. În continuare, va trebui să ne gândim la alegerea unui nume de
domeniu pentru site-ul respectiv. Acest nume trebuie să fie sugestiv și să simbolizeze
afacerea noastră.
După aceea va trebui să alegem o gazdă web. La fel ca și numele de domeniu,
avem de ales între obținerea unei gazde web gratuite sau o găzduire ( web hosting )
contracost, în schimbul unor facilități suplimentare.
Apoi urmează etapa de transfer efectiv al fișierelor ( prin FTP ) între calculatorul
nostru și gazda web pe care am ales-o. Dacă am folosit un editor HTML, avem
posibilitatea să folosim opțiunile de transfer de fișiere incluse în aceste programe.

15
După ce am realizat transferul fișierelor sunt obligatorii operațiunile de verificare
finală și validare HTML. Trebuie precizat că verificările paginilor web vor trebui să fie
efectuate și ca etape intermediare, pe parcursul realizării efective a site-ului web.
În final, va trebui să întreținem și să actualizam site-ul. Dacă dorim ca vizitatorii să
revină și acești pași trebuie urmăriți cu maximă atenție.
3.1. Nume de domeniu
Pentru ca site-ul nostru să capete o identitate online, va trebui să ne hotărâm
asupra unui nume de domeniu. Acest lucru înseamnă că netsurferii vor găsi site-ul
respectiv dacă vor introduce în căsuța browserului numele de domeniu ales. În funcție
de specificul site-ului și de bugetul alocat, putem opta pentru una din cele două variante
:
 Nume de domeniu propriu ( contracost )
 Nume de domeniu furnizat de o firmă ( gratuit )
3.2. Nume de domeniu propriu
Are forma: www.numedomeniu.com
Când alegem un nume de domeniu, acesta trebuie să fie scurt și să aibă un înțeles.
El trebuie să dea o idee clară despre site-ul sau afacerea online dată. De asemenea,
trebuie să fie ușor de scris și de memorat. Nu trebuie să conțină caractere speciale ca
de exemplu : _ , - , # , sau ~ .
Pentru a evita surprizele neplăcute, este bine să facem o listă cu 5 sau 10 nume de
domeniu care ni se par acceptabile și apoi să verificăm dacă mai sunt disponibile.
Pentru aceasta vizităm baza de date Internic'S Whois ( Network Solutions ). Aceasta
este o organizație care centralizează procesul de înregistrare al numelor de domenii pe
Internet și are adresa web următoare: http://www.networksolutions/cgi-bin/whois/whois
După ce ne-am hotărât asupra unui nume de domeniu disponibil, putem să ne
înregistrăm online în câteva minute.
Nume de domeniu gratuit
Dacă dorim să realizăm o pagină web personală sau dorim să învățăm mai multe
despre webdesign și/sau nu avem bani suficienți, putem să obținem foarte ușor un
nume de domeniu gratuit. Există multe site-uri ale unor firme care ne oferă nume de
domenii gratuite. În general aceste site-uri oferă și găzduire gratuită plus un cont de e-
mail. Tot ce avem de făcut este să accesam site-ul lor și să completăm un formular
online. În câteva minute vom avea la dispoziție un nume de domeniu de forma:
http://www.nume_gazda_web.com/~numeledvs
3.3. Gazde web
Gazda web ( host web ) reprezintă de fapt un server sau o grupare de mai multe
servere care ne pun la dispoziție suficient spațiu pe harddisk pentru a transfera fișierele
care constituie site-ul nostru. În principiu, putem să găzduim site-ul și pe propriul
calculator, dar în acest caz avem nevoie de o legătură la Internet 24 ore din 24 ore și o
conectare foarte rapidă. De aceea, este bine să optam pentru un serviciu de găzduire
web care ne poate asigura accesul neîntrerupt al vizitatorilor la site și asistență online.
Găzduire web gratuită sau plătită?
Există mai multe motive pentru care unele companii oferă găzduire web gratuită:
16
 construiesc o întreagă comunitate și interesul lor este de a atrage cât mai mult
public
 își promovează produsele și/sau serviciile lor
 doresc să afișăm bannerul lor sau să folosim domeniul lor în URL-ul paginilor
noastre
Găzduirea gratuită poate fi folosită temporar. De oarece, domeniul pe care l-am
primit reprezintă un subdirector al domeniului principal, nu putem să obținem o poziție
avansată într-o listă furnizată de motoarele de căutare sau directoare.
În plus, firmele respective oferă un spațiu limitat care se poate dovedi insuficient
odată cu creșterea volumului de informații sau de imagini folosite. E de recomandat să
începem cu un serviciu de găzduire gratuit până vom căpăta experiență și vom câștiga
ceva bani din afacerea online. După aceea nu este suficient numai să cumpărăm un
domeniu propriu și va trebui să folosim un serviciu de găzduire profesional.
Unul dintre cel mai bune servicii de găzduire profesional le acorda Adpixel.biz.
3.4. Transfer
După ce am ales numele de domeniu și am stabilit care va fi gazda web, va trebui
să transferam fișierele care alcătuiesc site-ul web. Aceste fișiere vor fi transferate de pe
calculatorul nostru, pe unul din serverele ( calculatoarele ) puse la dispoziție de
compania care ne asigură găzduirea web. Transferul fișierelor se face prin FTP (File
Transfer Protocol).
Cum se folosește FTP ?
După ce am instalat un program FTP trebuie să învățăm să-l folosim deoarece
programele diferă între ele. De citit cu atenție instrucțiunile și apoi de făcut câteva
încercări pentru a ne obișnui cu programul FTP. A nu uita să cream mai întâi două
directoare test pe calculatorul nostru, numite Upload și Download.
Apoi selectam câteva fișiere test și le copiem în directorul Upload. Accesăm
programul FTP și ne conectam la Internet. Selectăm opțiunea upload în programul FTP
și directorul Upload din calculatorul nostru. Selectam fișierele test care trebuie
transferate. Odată ce au fost încărcate, fișierele test ar trebui să se vadă în fereastra
FTP.
Acum selectăm opțiunea download și încărcăm câteva fișiere în directorul
Download. Repetam de câteva ori până ne obișnuim cu programul FTP. Trebuie să
avem grijă ca în final să ștergem toate fișierele test din calculatorul gazdă înainte de a
începe transferul final al fișierelor.
Dacă vedem o opțiune în programul FTP referitoare la tipul de fișiere, folosim ASCII
când transferam fișiere HTML și binary când transferam fișiere grafice. Sau, dacă
opțiunea ne este permis selectăm auto-detect și programul va face acest lucru automat.
Majoritatea programelor FTP sunt setate să folosească Portul 21. A nu schimba
aceasta setare până nu ni se indică să folosim un Port diferit. În majoritatea cazurilor
putem ignora alte opțiuni ca: Use firewall, PASV mode, Description, etc.
Verificăm numele fișierului înainte de a-l încărca, asigurându-ne că nu folosim
majuscule. În acest caz nu vor putea fi accesate calculatoarele gazdă care folosesc
mediul UNIX .

17
Când dorim să realizam transferul fișierelor ne asigurăm că am mutat toate fișierele
de care aveam nevoie într-un singur director. În final , transferăm toate fișierele ( html,
gif/ jpeg, midi, etc. ) în directorul care-l avem la dispoziție pe serverul FTP. Verificăm
încă o dată dacă au fost transferate toate fișierele.
3.5. Verificare și testare
După ce am transferat prin FTP toate fișierele site-ului nostru, trebuie să ne
asiguram încă o dată că nu există erori și totul funcționează așa cum trebuie. De aceea,
trebuie să parcurgem următoarele etape:
 navigăm prin fiecare pagină și ne asigurăm că toate legăturile interne și externe,
butoanele de navigare sunt active. Pentru a realiza acest lucru putem să folosim
un verificator de legături " link checker "
 verificăm din punct de vedere gramatical și ortografic textul din fiecare pagină.
Dacă textul este în limba engleză putem folosi verificatorul gramatical din MS
Word, " automated spell checker "
 încercăm să tipărim fiecare pagina web și apoi verificăm modul de aranjare în
pagină, dacă mai exista cuvinte scrise greșit, erori de punctuație, etc.
 determinăm timpii de încărcare pentru fiecare pagină web. În cazul în care
aceștia sunt foarte mari, căutăm să reducem dimensiunile fișierelor grafice,
multimedia, etc.
 corectăm toate erorile off-line și apoi retransmitem prin FTP fișierele care au fost
modificate
 facem copii după toate fișierele și le salvăm într-un director separat pe computer
și pe dischete
3.6. Întreținere și actualizare
Pentru ca site-ul pe care l-am creat să aibă succes și să atragă noi vizitatori, trebuie
să-l întreținem și să-l actualizăm periodic. Pe baza statisticilor, s-a constatat că o pagină
web neactualizată este interesantă o perioadă medie de 60 de zile.
De aceea, pentru a menține interesul vizitatorilor, un site web nu trebuie să fie
static. Dacă nu oferim informații noi sau resurse utile, vizitatorii nu vor avea nici un
motiv să mai revină iar site-ul nostru își va pierde popularitatea.
Întreținerea și actualizarea unui site web se realizează din următoarele motive :
 pentru îmbunătățirea proiectării și machetării
 pentru actualizarea sau adăugarea unor informații suplimentare
 pentru a răspunde comentariilor, cerințelor sau observațiilor vizitatorilor
 pentru a corecta erorile și problemele apărute în timpul proiectării
Așadar și după ce vom începe promovarea site-ului web, nu trebuie să neglijăm
cele două activități importante pentru obținerea succesului online:
 întreținerea
 actualizarea
Întreținere
Pentru a realiza o întreținere eficientă a site-ului, putem să întocmim un plan de
întreținere, etapizat în timp, care poate să conțină:

18
 frecvența de actualizare
 îmbunătățirile sau modificările aduse
 informații și resurse de actualitate
 comentariile sau recomandările vizitatorilor
Deoarece plasamentul în motoarele de căutare se schimbă permanent, trebuie să
verificăm periodic acest plasament.
Actualizare
După ce site-ul a devenit operațional, vom dori să-l actualizăm. Aceasta înseamnă
că putem să-i îmbunătățim unele caracteristici și să-i adăugăm noi opțiuni, ca de
exemplu:
 forma de feedback pentru vizitatori - o carte de oaspeți ( guestbook )
 legături și resurse folositoare, sfaturi sau informații recente
 lista de discuții gratuită ( discussion list )
 un contor de pagină ( counter )
 un ziar electronic ( e-zine )
Analizând cu atenție orice feedback primit de la vizitatori și răspunzându-le acestora
cât mai curând posibil. Putem de asemenea să adăugăm o pagină cu noutăți pe care s-
o actualizăm periodic.
4. Promovarea site-ului
Pentru ca site-ul să poată fi văzut de cât mai mulți vizitatori, trebuie să începem o
campanie de promovare. Nici cel mai bine realizat site web nu valorează nimic, dacă el
nu este adus la cunoștința publicului.
Cream o bază de date care să includă acțiunile noastre de promovare. De exemplu,
pentru promovarea cu ajutorul motoarelor de căutare alcătuim un tabel care să cuprindă
următoarele informații:
 numele motorului de căutare /directorului
 data înregistrării
 timpul necesar pentru realizarea înregistrării
 cuvintele cheie folosite
 codul care atestă că site-ul a fost înregistrat
După ce am completat formularul online de înregistrare a site-ului trebuie să
așteptăm câteva zile sau câteva săptămâni ( în funcție de motorul de căutare ales )
până când va fi înregistrat.
Promovarea unui site web este o acțiune complexă și de durată. Ea se poate face
folosind una sau mai multe metode de promovare:
 Motoare de căutare
 Directoare
 Marketing prin e-mail
o Liste email " Opt-In "
o Ziare electronice

19
o Anunțuri publicitare
o Liste de discuții
 Newsgroup
 Schimb de bannere
 Schimb de legături

20
5. Prezentarea site-ului

5.1. Organizarea site-ului

Așa cum se poate vedea în


figura alăturată, în ceea ce privește
stocarea pe hard-disc, site-ul
proiectului meu este structurat
astfel:
1. fișierul index.html, ca
pagină de start
2. directorul images – în care
am salvat toate imaginile
utilizate în construcția
machete proiectului
3. directorul img-1 – în care am
salvat toate imaginile
utilizate pentru ilustrarea
costumelor populare specific
diferitelor zone folclorice din
România – subdirectorul
Costume-populare și
subdirectorul mobilier – în
care am stocat imagini cu
mobiler țărănesc sculptat
sau pictat

21
4. directorul layout – care
cuprinde subdirectoarele:
images, scripts și styles; în
subdirectorul slider din
images, sunt stocate
elementele grafice pe baza
cărora s-a realizat slider-ul
de pe prima pagină
(index.html).

5. directorul pages – se găsesc


principalele pagini ale site-
ului, respectiv: categorii.html,
costume.html,
generalitati.html,
interpreti.html, mobilier.html
și subdirectorul
zoneFolclorice, în care se
găsesc paginile
corespunzătoare zonelor
folclorice din România

22
6. directorul video-interpreti –
în care se află fișierele cu
principalele video-clipuri ale
câtorva dintre cei mai
cunoscuți cântăreți de
muzică populară
românească

23
5.2. Prezentarea site-ului

Pagina de start – index.html

24
Pagina generalități.html

25
Secvență din costume.html

26
Secvență din pagina Moldova.html

27
Secvență din pagina Apuseni.html

28
Secvență din pagina mobilier.html

29
Secvență din pagina interpreti.html

30
31
32
33
6. Măsuri de protecţia muncii în timpul lucrului la calculator
Extras din Ordinul 310/1996 (M.M.P.S.) – privind aprobarea Normelor specifice de securitate a
muncii pentru prelucrarea automată a datelor - NSSM 37

1. PREVEDERI GENERALE
2. AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCĂ
Art. 14. - Amenajarea locului de muncă trebuie astfel realizata încât să ofere utilizatorilor
confort și libertate de mişcare și să diminueze în măsura maxim posibilă riscurile de natură vizuală,
mentală și posturală.
Art. 21. - (l) Pentru a păstra o poziţie de lucru confortabilă și pentru a evita reflexiile și efectul
de orbire, utilizatorul trebuie să încline, să basculeze sau să rotească ecranul, oricare ar fi înălţimea
ochilor deasupra planului de lucru.
(2) Înălţimea optimă a centrului ecranului trebuie să corespundă unei direcţii de privire
înclinate între 10 și 20o sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor.
Art. 22. - Înălţimea tastaturii trebuie să asigure în timpul utilizării un unghi între braţ și antebraţ
de minimum 90o.
Art. 23. - În poziţie aşezat, distanţa dintre planul de lucru și, suprafaţa de şedere trebuie să fie
cuprinsa între 200 și 260 mm.
Art. 24. - Ecranul, suportul de documente și tastatura trebuie amplasate la distanţe
aproximativ egale faţă de ochii utilizatorului, respectiv 600 +/- 150 mm.
3. EXPLOATAREA ECHIPAMENTELOR DE CALCUL
Art. 32. - Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc și
pentru care nu au instruirea necesara.
Art. 33. - (1) Punerea sub tensiune a tablourilor de distribuţie va fi efectuată numai de către
personalul autorizat în acest scop.
(2) Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul să intervină la tablouri
electrice, prize, ştechere, cordoane de alimentare, stabilizatoare, instalaţii de climatizare, sau la orice
alte instalaţii auxiliare specifice.
Art. 46. - Se interzice fumatul în încăperile cu volum mare de documente.
Art. 47. - (1) În cazul unui început de incendiu în sala calculatoarelor, se va acţiona cu
stingătorul cu praf și dioxid de carbon.
(2) Reluarea lucrului în zonele de acţiune a dioxidului de carbon se va face numai după
ventilarea spaţiilor respective cu instalaţia de climatizare în funcţiune, în circuit deschis, un timp
stabilit în funcţie de capacitatea ventilatoarelor și volumului încăperilor, dar nu mai puţin de o oră.
Art. 48. - Se interzice consumul alimentelor pe masa suport, a calculatorului sau deasupra
tastaturii.
4. ÎNTRETINEREA ȘI REPARAREA ECHIPAMENTELOR DE CALCUL
Art. 51. - Se interzice accesul personalului de întreţinere și reparaţii la echipamentele de
calcul pe care nu le cunosc și pentru care nu au fost instruiţi.
Art. 52. - Orice reparaţie a echipamentelor de calcul se va efectua în conformitate cu
prevederile din documentaţia tehnica a calculatorului.
Art. 53. - Pentru fiecare echipament de calcul se vor întocmi grafice de control periodic pentru
semnalizarea deficientelor și remedierea acestora.
Art. 54. - Înainte de începerea oricărei lucrări de reparare se vor verifica sculele dispozitivele
de lucru și echipamentul individual de protecţie adecvat riscurilor existente.

5. PREVEDERI DE PROIECTARE
5.1. Cerinţe pentru echipamentele electronice de calcul și instalaţiile electrice

34
Art. 64. - Echipamentele electronice de calcul și instalaţiile electrice care le alimentează cu
energie electrică trebuie astfel proiectate și realizate încât să fie asigurată protecţia împotriva
electrocutării prin atingere directă și indirectă.
Art. 66. - Tensiunea de alimentare a echipamentelor electronice de calcul trebuie să fie de
maximum 220 V.
Art. 68. - Echipamentele electrice de clasa I de protecţie trebuie să fie alimentate cu energie
electrică printr-un cablu care, pe lângă conductoarele de lucru, trebuie să conţină și un conductor de
protecţie prin care să se lege masa echipamentelor la nul de protecţie, în cazul alimentarii dintr-o
reţea electrică legată la pământ (reţea TN) sau la pământ, în cazul alimentarii dintr-o reţea izolată faţa
de pământ (reţea IT).
5.2. Cerinţe pentru ecrane de vizualizare
Art. 77. - Caracterele de pe ecran trebuie să fie bine definite, cu un format clar, de mărime
suficientă și cu spaţiu corespunzător între caractere și între linii.
Art. 78. - Înălţimea minimă a caracterului trebuie să subîntindă un arc de 16'.
Art. 79. - Lăţimea caracterelor va fi de 50 pana la 100% din înălţimea lor.
Art. 80. - Spaţiul între caractere trebuie să fie egal sau mai mare decât grosimea liniei de
scriere a caracterului (sau 1 pixel),
Art. 83. - Raportul dintre lăţime și înălţime va fi cuprins între 0,7:1 și 0,9: 1.
Art. 86. - (1) Imaginea de pe ecran trebuie să fie stabilă.
(2) Pentru a evita fenomenul de scânteiere a imaginii se va asigura o frecvenţă de regenerare
verticală a fosforului mai mare de 65 Hz pentru ecranele cu fond deschis și de cel puţin 75 Hz pentru
ecranele cu rezoluţie ridicată.
5.4. Cerinţe privind suportul pentru documente
Art. 97. - Suportul pentru documente trebuie să fie reglabil în înălţime și ca distanţă faţă de
utilizator.
Art.98. Mărimea suportului va fi corelată cu cea a documentelor, de preferat cu 10 mm mai
mică decât a acestora, pentru a facilita manipularea lor.
5.6. Cerinţe privind interfaţa calculator/operator
Art. 113. La proiectarea, selectarea și modificarea software-ului precum și la proiectarea
sarcinilor de utilizare a echipamentului cu ecran de vizualizare, se vor respecta următoarele
prevederi:
a) software-ul trebuie să corespundă sarcinii de lucru;
b) software-ul trebuie să fie uşor de utilizat și adaptat nivelului de cunoştinţe și experienţei
operatorului; orice facilitate de verificare cantitativă sau calitativă va fi adusă la cunoştinţa
operatorilor;
e) sistemele trebuie să afişeze informaţiile într-un format și ritm care să fie adaptate
operatorilor;
d) principiile ergonomice ale software-ului trebuie să fie aplicate, în special, la prelucrarea
datelor de către operator.
5.7. Cerinţe privind mediul de muncă
5.7.1. Iluminat
A.114. Iluminatul încăperilor de lucru va fi proiectat în funcţie de caracteristicile sarcinii de
muncă și cerinţele vizuale ale utilizatorilor, astfel încât să se asigure niveluri de iluminare și un
contrast adecvat între ecran și mediu, pentru obținerea unei performante vizuale ridicate.
Art. 117. - Posibilele reflexii și străluciri pe ecran sau pe alte elemente ale postului de muncă,
vor fi evitate corelând caracteristicile tehnice și amplasarea surselor de lumina cu; amenajarea
încăperilor și posturilor de muncă.
5.7.2. Microclimat
Art. 118. - În încăperile în care se desfăşoară activităţi de prelucrare automată a datelor, se
vor asigura condiţiile de confort termic, valorile parametrilor de microclimat fiind cele prevăzute în
Normele generale de protecţie a muncii.

35
7. Bibliografie

1. Annwn Khristine., „Macromedia Dreamwaver 8”, Editura Teora, Bucureşti, 2008


2. Buraga Sabin „Proiectarea siturilor Web. Design și funcționalitate”, Editura Polirom,
Bucureşti, 2005
3. Buraga Sabin, ”Servicii Web Concepte de bază și implementări”, Editura Polirom,
Bucureşti, 2010
4. Buraga Sabin, „Situri web la cheie. Solutii profesionale de implementare”, Editura
Polirom, Bucureşti, 2004
5. Buraga Sabin,, ” Programarea In Web 2.0”, Editura Polirom, Bucureşti, 2007
6. Jason Beaird, ”Principii de web design atractiv”, Editura 3D Media Communications
București, 2011
7. Jay Graham, Mark Johann, ”Adobe Photoshop CS6”, Editura Teora, Bucureşti, 2012
8. Mitchell Scott, ”Cum să creezi un site web”, Editura Teora, Bucureşti, 2007
9. www.w3schools.com/html
10. https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagină_web
11. www.marplo.net/html/crearea_pagini.html
12. http://ebooks.unibuc.ro/
13. http://www.html-5-tutorial.com/
14. www.w3schools.com/css
15. http://www.teacherclick.com/dreamweaver8/

36