EXEMPLE SUBIECTE LICENŢĂ - MEDICINĂ DENTARĂ

SEPTEMBRIE 2012

TEMA 1. ANESTEZIA ÎN MEDICINA DENTARĂ (pag.6-53)

1. Radicalul aromatic conferă substanțelor anestezice locale caracter:

A. Hidrofil - Nu
B. Eozinofil - Nu
C. Lipofil - Da
D. Acidofil - Nu
E. Hidrofob - Nu
Pag. 6

2. În fluxul sanguin substanța anestezică locală circulă sub:

A. Formă legată - Da
B. Formă aminică - Nu
C. Formă liberă - Da
D. Formă hidrolizată - Nu
E. Formă de componentă cationică - Nu
Pag.6

3. În timpul gravidității și lactației lidocaina poate :

A. Penetra bariera feto-placentară - Da
B. Avea efect teratogen - Da
C. Determina hipotensiune de sarcină - Da
D. Determina fenomene idiosincrazice - Nu
E. Determina hipertensiune de sarcină - Nu
Pag. 10

4. Agentul vasoconstrictor din preparatele anestezice locale permite:

A. O resorbție mai lentă a anestezicului în circulație - Da
B. Efect anestezic crescut - Da
C. Risc scazut de toxicitate sistemică - Da
D. Diminuarea sângerării locale - Da
E. Risc crescut de toxicitate sistemică - Nu
Pag. 15

5. Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la adrenalină este falsă?

A. Este o catecolamină - Nu
B. Este simpatomimetică - Nu
C. Este cel mai eficient vasodilatator folosit în anestezicele locale - Da
D. Se foloseşte în concentraţii de 1:50.000 până la 1: 200.000 - Nu
E. Necesită adăugarea unui conservant de tip bisulfit - Nu
Pag.15

6. Anestezia locală prin infiltraţie:

1
 A. Reprezintă modalitatea cea mai puţin folosită de anestezie în medicina
dentară cât şi în chirurgia oro-maxilo-facială. - Nu
B. Presupune introducerea anestezicului în ţesuturi cu ajutorul seringii şi
dispunerea lui la distanţa de terminaţiile nervoase - Nu
C. Se poate efectua pentru mucoasa cavităţii orale, puncţia anestezică fiind
efectuată subcutanat - Nu
D. Include anestezia paraapicală supraperiostală, anestezia intraligamentară,
anestezia intraosoasă - Da
E. Pentru tegumentele cervico-faciale puncţia anestezică se poate efectua
submucos, realizându-se astfel o anestezie superficială sau profundă -Nu
Pag. 20

7. Reperele pentru anestezia tonculară periferică la tuberozitate sunt:

A. Arcada zigomatică - Nu
B. Rădăcina palatinală a molarului de 12 ani - Nu
C. Mucoasa mobilă - Da
D.Creasta zigomato-alveolară - Da
E. Rebordul orbitar inferior - Nu
Pag. 24

8. Pentru anestezia nervilor alveolari supero-posteriori pe cale cutanată, puncția

se face:
A. În obraz inaintea muschiului maseter - Da
B. În obraz inapoia muschiului maseter - Nu
C. Sub marginea inferioară a osului zigomatic - Da
D. Distal de creasta zigomato-alveolară - Da
E. Deasupra marginei inferioare a osului zigomatic - Nu
Pag. 24

9. Anestezia nervului nazopalatin:

A. Determină insensibilizarea mucoasei palatinale de la nivelul liniei mediene
până la premolarul unu de partea respectivă inclusiv –Nu
B. În medicina dentară se efectuează cel mai frecvent pe cale exoorală- Nu
C. Este nedureraosă datorită inervaţiei slabe de la nivelul papilei și aderenţei
reduse a fibromucoasei palatine - Nu
D. Puncţia se efectuează la nivelul papilei interdentare - Nu
E. Teritoriul anesteziat se referă la treimea anterioară a fibromucoasei palatine,
demarcaţia posterioară fiind o linie transversală de la canin la canin - Da
Pag. 25

10. Referitor la anestezia la spina Spix sunt adevărate următoarele:

A. Locul de puncţie este între creasta temporală şi plica pterigomandibulară la
1 cm deaupra planului de ocluzie al molarilor inferiori la pacientul dentat Da
B. Acul va progresa în contact cu osul, înaintând în profunzime pe faţa externă
a ramului mandibular şi, pe măsură ce pătrunde, se va deplasa progresiv corpul
seringii către linia mediană a mandibulei Nu
C. La 1 cm în profunzime se anesteziază nervul lingual, apoi la 1,5-2 cm
nervul alveolar inferior situat mai posterior Da
D. Vizează anestezierea nervilor alveolar inferior, lingual şi bucal- Nu
E. Este o anestezie tronculară bazală- Nu

2
Pag. 29

11. Alveolita postextracțională are o frecvență mai mare, după:

A. Anestezia intraligamentară - Da
B. Anestezia prin imbibiție - Nu
C. Anestezia prin refrigerație - Nu
D. Anestezia intrapapilară - Nu
E. Anestezia prin infiltrație locală - Nu
Pag. 42

12. Sincopa vaso-vagală reprezintă cel mai frecvent accident care constă în:
A. Pierderea conștienței de scurtă durată - Da
B. Slabiciune generală musculara - Da
C. Pierderea tonusului postural - Da
D. Vărsături, diaree - Nu
E. Incapacitatea pacientului de a se menține în ortostatism- Da
Pag. 43

Tema 2. Extractia dentara (pg. 64-102)

1. La folosirea elevatorului drept trebuie respectate cateva reguli:

A. in timpul luxatiei folosim ca sprijin dintii adiacenti -NU
B. la nivelul dintilor superiori si posteriori elevatorul trebuie sa fie in axul
dintelui -NU
C. suprafata concava a partii active trebuie sa fie in contact cu dintele de
extras -DA
D. suprafata concava a partii active trebuie sa fie in contact cu alveola-NU
E. intotdeauna se aplica lingual -NU
Pg.80

2. Extractia dentara cu separatie interradiculara este indicata la pluriradiculari

cand:
A. radacinile sunt foarte divergente -DA
B. radacinile sunt cu fenomene de hipercementoza -DA
C. radacinile sunt ne unite la nivelul podelei camerei pulpare-NU
D. dinti cu distructie coronara care nu permite o aplicare eficienta a clestelui-
DA
E. in cazul producerii unei fracturi coronare in timpul extractiei-DA
Pg.81

3. In cazul molarilor speriori se va practica o separatie radiculara:

A. „in V” -NU
B.”in T” -DA
C.”in L” -NU
D.”in Y” -DA
E.”in Z” -NU

3
Pg.81

4. Pentru alveolotomie se poate folosi unul din urmatoarele lambouri:

A. lamboul trapezoidal -DA
B. lamboul triunghiular -DA
C. lamboul rotat -NU
D. lamboul bilobat -NU
E. lamboul avansat -NU
Pg.86

5. Dupa efectuarea extractiei dentare se recomanda pacientului urmatoarele:

A. sa mentina pansamentul supraalveolar timp de o ora -DA
B. dieta sa fie fierbinte -NU
C. sa clateasca gura la o ora dupa extractie cu solutii antiseptice-NU
D. sa se spele pe dinti la doua ore dupa extractie -NU
E. sa efectueze masticatia pe zona dintelui extras -NU
Pg.91

6. Factorii de risc in fractura radiculara a dintelui de extras sunt:

A. radacini subtiri efilate -DA
B. sept interadicular subtire -NU
C. anchiloza dento-alveolara -DA
D. radacini drepte neefilate -NU
E. os alveolar dens -DA
Pg.92

7. Lezarea nervoasa in cazul extractiei molarului de minte apare in:

A. 6-7% din cazuri -NU
B. 0,1-0,5% din cazuri -NU
C. 0,6-5% din cazuri -DA
D. 0,6-7% din cazuri -NU
E. 0,5% din cazuri -NU
Pg.97

8. Complicatiile extractiei dentare sunt reprezentate de:

A.durere -DA
B.vindecare intarziata -DA
C.complicatii infectioase -DA
D.trismus -DA
E.scaderea glicemiei -NU
Pg.98,101

9. Factorii generali care determina tulburari in mecanismul hemostazei sunt:

A. insuficienta hepatica -DA
B. hipotensiunea arteriala -NU
C. persistenta tesutului de granulatie in alveola-NU
D. tratamente anticoagulante -DA
E. antialgicele –NU
Pg.99

4
10. In cadrul extractiei dentare complicatiile infectioase sunt favorizate de:
A. chiuretajul alveolar incomplet -DA
B. fractura apexului -NU
C. mesarea alveolei -NU
D. efectuarea extractiei in plin proces inflamator-DA
E. sutura plagii -NU
Pg.100

11. Infectiile spatiilor fasciale oro-maxilo- faciale pot aparea ca si complicatii ale:
A. extractiilor simple -NU
B. extractiilor laborioase -DA
C. alveolotomiilor dificile -DA
D. hemoragiilor imediate -NU
E. hemoragiilor imediat-prelungite -NU
Pg.101

12. Factorii care influenteaza vindecarea intarziata a plagii postextractionale

sunt:
A. sutura plagii -NU
B. dehiscenta plagii -DA
C. radioterapia -DA
D. hipervitaminoza -NU
E. malnutritia -DA
Pg.101

Tema 3. Patologia erupției dentare

(pag. 116–122, 131-157, 159-169)

1. Factorii locali incriminati în etiopatogenia incluziei dentare sunt:

A. Factorii ereditari – NU
B. Osteoscleroza procesului alveolar – DA
C. Obstacolele in calea eruptiei dentare – DA
D. Tulburari metabolice – NU
E. Reducerea spatiului pe arcada – DA
Pag. 116

2. Factorii generali incriminați în etiopatogenia incluziei dentare sunt:

A. Rahitismul – DA
B. Disostoza cleidocraniană – DA
C. Sindromul Down – DA
D. Hipotiroidismul – DA
E. Malpoziția dentară – NU
Pag . 116

3. După criteriul topografic, incluziile dentare pot fi:

A. Intraosoase – DA
B. Submucoase – DA

5
 C. Simetrice – DA
D. Asimetrice – DA
E. Vestibulare – NU
Pag. 117
4. Pe ortopantomograma realizată în incluzia dentara sunt vizibile:
A. Dinții în erupție - DA
B. Canalul mandibular - DA
C. Dintele inclus - DA
D. Relația centrică - NU
E. Raporturile dintelui inclus cu dinții vecini – DA
Pag. 118

5. Din punct de vedere al relației molarului de minte inferior cu ramul

mandibular după Pell și Gregory clasificarea cuprinde 3 clase:
A. Clasa I: coroana molarului de minte este total acoperită de ramul
mandibular – NU
B. Clasa II: jumătatea distală a coroanei este acoperită de marginea
anterioară a ramului mandibular – DA
C. Clasa III: coroana molarului de minte este total acoperită de ramul
mandibular – DA
D. Clasa I: diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber față de
marginea anterioară a ramului mandibular – DA
E. Clasa II: diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber față de
marginea anterioară a ramului mandibular – NU
Pag. 133

6. Factorii care îngreunează odontectomia molarului 3 inferior sunt:

A. Poziția mezio-angulară – NU
B. Rădăcini lungi și subțiri – DA
C. Clasa a III-a după Pell și Gregory – DA
D. Os dens, rigid – DA
E. Spațiu parodontal larg – NU
Pag. 141

7. Factorii care ușurează odontectomia molarului 3 inferior sunt:

A. Rădăcini curbe și divergente – NU
B. Raport direct cu canalul mandibular – NU
C. Clasa C după Pell și Gregory – NU
D. Rădăcini conice sau fuzionate – DA
E. Incluzie osoasă completă – NU
Pag. 141

8. Evoluția pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior este

determinată de:
A. Virulența germenilor cauzali – DA
B. Reactivitatea și terenul bolnavului – DA
C. Orientarea rădăcinilor în raport cu tablele osoase – DA
D. Existența unor loji care comunică între ele – DA
E. Relația cu canalul mandibular – NU
Pag. 143

6
9. Decapușonarea este indicată în următoarele situații:
A. Incluzie verticală – DA
B. Spațiu suficient pe arcadă pentru erupția ulterioară – DA
C. Incluzie orizontală – NU
D. Capușon de mucoasă subțire, care acoperă fața ocluzală a molarului de
minte – DA
E. Incluzie submucoasă – DA
Pag. 146

10. Pentru odontectomie se vor respecta următoarele principii:

A. Expunerea optimă a ariei dintelui inclus – DA
B. Ostectomia – DA
C. Separația corono-radiculară dacă este nevoie – DA
D. Sacul pericoronorar nu trebuie îndepărtat – NU
E. Sutura se va realiza într-un plan, cu fire separate – DA
Pag. 147

11. În odontectomia molarului de minte superior inclus se pot produce o serie de

accidente intraoperatorii:
A. Fractura tuberozității maxilare – DA
B. Comunicarea oro-sinusală postextracțională – DA
C. Deschiderea foselor nazale – NU
D. Împingerea dintelui în sinusul maxilar – DA
E. Împingerea dintelui în spațiul pterigomaxilar -DA
Pag. 157

12. Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel:

A. Incluzie palatinală, mezializată sau distalizată – DA
B. Incluzie vestibulară – DA
C. Incluzie intermediară sau transversală – DA
D. Incluzie orizontală – NU
E. Incluzie verticală – NU
Pag. 160

TEMA 4. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR

PERIAPICALE pg. 174- 194

1. Reacolarea lamboului si sutura:

a. Uneori, marginile plagii aderente de os trebuie decolate minim
b. Sutura se face de regula cu fir continuu
c. Sa se obtina reacolarea fara tensiune a mucoperiostului
d. Se recomanda mai intai repozitionarea si sutura punctelor „cheie”:
laturile lamboului, insertiile frenurilor sau bridelor
e. Sa se patrunda intai cu acul prin marginea neatasata a plagii
Rǎspuns corect: a,c,e pag. 190

7
2. Complicaţii postoperatorii tardive în rezecţia apicalǎ:
a. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fǎrǎ rǎcire
b. Hematom
c. Suprainfectare
d. Hemoragie postoperatorie
e. Fractura rǎdǎcinii
Rǎspuns corect: a,e pag.193

3. Criteriile de apreciere a succesului in rezecţia apicalǎ sunt:

a. Imagine radiologicǎ lipsitǎ de orice elemente patologice
b. Simptomatologie clinicǎ specificǎ – edem, durere, fistulǎ
c. Dinte nefuncţional
d. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare decât cea
preexistentǎ
e. Semne radiologice de resorbţie radiculare sau hipercementozǎ
Rǎspuns corect: a pag.175

4. Reacolarea şi sutura se realizeazǎ:

a. Cu fire separate, resorbabile, 3-0 sau 4-0
b. Cu fir continuu, resorbabil 2-0
c. Cu fir continuu, neresorbabil 4-0
d. Cu fire separate, neresorbabile, 3-0 sau 4-0
e. Cu fire separate, neresorbabile, 2-0
Rǎspuns corect: d pag.190

5. Îngrijirile post operatorii dupǎ rezecţia apicalǎ sunt:

a. Dieta din ziua intervenţiei va fi solidǎ, rece
b. Spǎlatul pe dinţi e permis din ziua intervenţiei
c. Se clǎteşte usor gura cu soluţii antiseptice pe bazǎ de
clorhexidinǎ
d. Se evitǎ masticaţia pe partea opusǎ zonei operate
e. Se consumǎ bǎuturi carbogazoase în primele zile dupǎ intervenţie
Rǎspuns corect: c pag.192

6. Chiuretajul periapical este o intervenţie chirurgicalǎ care are ca scop:

a. Simpla înlǎturare a materialului de obturaţie în exces
b. Secţionarea porţiunii corono-radiculare afectate şi extracţia acesteia, cu
menţinerea restului coroanei şi/sau rǎdǎcilor
c. Îndepǎrtarea unei cantitǎţi osoase suficiente pentru accesul chirurgical,
cu expunerea apexului şi a leziunii periapicale
d. Secţionarea chirurgicalǎ şi îndepǎrtarea segmentului apical al rǎdǎcinii
unui dinte
e. Îndepǎrtarea apexului şi a ţesuturilor patologice
Rǎspuns corect: a pag.194

7. Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului (rezecţia apicalǎ

propriu-zisǎ):
a. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi, se practicǎ rezecţia şi
sigilarea apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ

8
 b. Se va rezeca un segment de 3-5 mm
c. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la nivelul geodei osoase
d. Se poate rezeca mai mult de 1/3 din lungimea rǎdǎcinii
e. Planul de secţiune va fi bizotat spre palatinal (45˚)
Rǎspuns corect: a pag.186

8. Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ:

a. Dimensiuni limitate ce oferǎ acces bun
b. Decolarea se realizeazǎ folosind uneori forţe excesive, ceea ce duce la
delabrarea lamboului la capete
c. Se intervine asupra marginii gingivale libere
d. Pacientul nu poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ
e. Incizie şi decolare dificile
Rǎspuns corect: b pag.177

9. Abordul radacinii palatine:

a. Tratamentul chirurgical-endodontic al radacinilor palatinale este foarte
des efectuat
b. Se prefera un lambou ce nu intereseaza festonul gingival
c. De evitat extinderea lamboului prea anterior sau prea posterior
d. In cazul extinderii lamboului anterior sau posterior, nu exista riscul
lezarii pachetului vasculo-nervos nazo-palatin
e. Decolarea fibromucoasei palatine este mai usoara decat a celei
vestibulare
Raspuns corect: c pag. 191

10. Amputatia radiculara:

a. Metoda terapeutica aplicabila pentru dinti pluriradiculari, la care
procesul periapical intereseaza una sau doua radacini
b. Indicata in cazul dintilor pluriradiculari la care procesul periapical
intereseaza strict o radacina, iar cealalta radacina/celelalte radacini pot
fi tratate corect endodontic
c. Metoda consta in sectionarea portiunii coronare afectate
d. Pentru molarii maxilari, este cunoscuta si sub numele de
„premolarizare”
e. Metoda consta in sectionarea portiunii corono-radiculare afectate, fara
extractia acesteia
Raspuns corect: b pag 194

11. Chiuretajul periapical:

a. Nu urmareste aceleasi etape initiale ca si rezectia
b. Metoda este indicata pentru obturatii in exces vechi
c. Dupa evidentierea apexului si a spatiului periapical, se chiureteaza
materialul de obturatie in exces
d. Are ca scop indepartarea apexului si a leziunii periapicale
e. Dupa chiuretaj, se efectueaza toaleta plagii si nu se sutureaza
Raspuns corect: c pag 194

12. Contraindicatii relative ale rezectiei apicale:

a. Dinti fara valoare protetica

9
 b. Cand leziunile periapicale depasesc treimea apicala a dintelui
c. Resturi radiculare cu o absenta marcata de tesuturi dure dentare, fara
posibilitatea restaurarii corono-radiculare
d. Fractura radiculara verticala
e. Corticala vestibulara groasa
Raspuns corect: e pag 175

TEMA 5. Tratamentul chirurgical preprotetic

Pg. 198-220

1. Frenul lingual este constituit din:

a) Tesut conjunctiv dens – DA
b) Tesut fibros – NU
c) Fibre musculare – NU
d) Mucoasă acoperitoare subţire – NU
e) Tesut conjunctiv lax – NU
Pag 200

2. In cazul hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale, etiologia este:

a) Iritativ-chimică – NU
b) Iritativ-mecanică acuta – NU
c) Iritativ-mecanică cronica – DA
d) Neoplazică – NU
e) Idiopatică – NU
Pag 203

3. Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentate este:

a) Reducerea marcată a adâncimii alveolare –NU
b) Reducerea marcată a latimii șanțului vestibular –NU
c) Reducerea ușoară a latimii șanțului vestibular – NU
d) Reducerea marcată a înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare – DA
e) Stimularea creșterii înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare – NU
Pag 214

4. Tuberoplastia:
a) Indicata la pacientii cu sant retrotuberozitar desfiintat prin atrofie osoasa
accentuata –DA
b) indicata in scopul imbunatatirii inchiderii marginale posterioare a protezelor
scheletizate – NU
c) Închiderii marginale posterioare a protezelor mandibulare – NU
d) Indicata in scopul imbunatatirii ofertei osoase în vederea aplicării
implantelor endoosoase –NU
e) Indicata in scopul imbunatatirii fizionomiei pacientului – NU
Pag 217

5. Torusul mandibular este localizat:

10
 a) Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral în
zona canin-premolar – DA
b) Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular în zona incisivo-
canină –NU
c) Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral în zona
molară – NU
d) Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular bilateral în zona
incisivo-canină – NU
e) Pe coama crestei alveolare mandibulare uni– sau bilateral în zona canin-
premolar –NU
Pag 219

6. După incizia mucoasei în plastia şanţului pelvilingual prin decolare

supraperiostală se prepară:
a) lambouri totale vestibulare – NU
b) lambouri totale linguale – NU
c) lambouri parţiale vestibulare şi linguale – DA
d) doar lambouri parţiale vestibulare – NU
e) doar lambouri parţiale linguale – NU
Pag 209

7. Tratamentul chirurgical preprotetic al partilor moi nu include:

a) frenectomia – NU
b) frenoplastia in „Z” – NU
c) tratamentul chirurgical al fibromatozei tuberozitare- NU
d) extractia alveoloplastica – DA
e) vestibuloplastia la maxilar – NU
Pag 198 -210

8. Precizați care dintre următoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a

frenurilor labiale:
a) Vestibuloplastia –NU
b) Frenectomia – DA
c) Frenoplastia in „Z” – DA
d) Tuberoplastia – NU
e) Frenoplastia cu vestibuloplastie – DA
Pag 198-199

9. Timpii operatori ai frenectomiei sunt:

a) Evidențiaza frenului labial prin punerea sa in tensiune – DA
b) Incizie în „felie de portocală” – NU
c) Aplicarea penselor hemostatice și incizia frenului distal de acestea – DA
d) Rotația lamboului în plan orizontal –NU
e) Aplicarea firelor de sutură – DA
Pag 198

10. Hiperplazia gingivală este caracterizată prin:

a) Creșterea asimptomatica a gingiei – DA
b) Creșterea rapidă a gingiei –NU
c) Creșterea lentă și progresivă a gingiei –DA

11
 d) Creșterea localizată sau generalizată a gingiei – DA
e) Creștere simptomatică a gingiei – NU
Pag 206

11. Alveoloplastia reprezintă o intervenție chirurgicala care:

a) Se realizează concomitent cu extracțiile dentare –DA
b) Se realizează fără conservarea osului alveolar – NU
c) Se realizează cu conservarea osului alveolar – DA
d) Realizeaza regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate și/sau a
septurilor interradiculare – DA
e) Se realizează fără regularizare osoasă –NU
Pag 211

12. Landa descrie trei forme clinice de torus palatin:

a) Torus ovalar cu localizare în treimea anterioară a bolții palatine – NU
b) Torus ovalar cu localizarea în treimea posterioară a bolții palatine – DA
c) Torus alungit cu localizare în două treimi posterioare ale bolții palatine –
DA
d) Torus alungit cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine –DA
e) Torus ovalar cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine – NU
Pag 218

TEMA NR. 6. INFECŢII ORO-MAXILO-FACIALE

pag. 242-268 şi 270-288

1. Diagnosticul diferenţial al infecţiilor odontogene de spaţiu genian se face

cu următoarele entităţi clinice, mai puţin una:
a) Celulita geniană dată de Haemophilus influenzae
b) Tumora de parotidă
c) Flegmonul difuz hemifacial
d) Adenita geniană supurată
e) Chistul sebaceu genian suprainfectat
R: b (pag. 252)

2. Delimitarea superioară a spaţiului infratemporal este dată de:

a) Muşchiul temporal
b) Inserţia inferioară a muşchiului pterigoidian lateral
c) Tuberozitatea maxilarului
d) Baza craniului
e) Inserţia superioară a muşchiului pterigoidian lateral
R: d (pag. 255)

3. Delimitarea inferioară a spaţiului submandibular este dată de:

a) Muşchiul milohioidian
b) Muşchiul hioglos
c) Muşchiul stiloglos

12
 d) Osul hioid
e) Burta anterioară a digastricului
R: d (pag. 257)

4. Spaţiul sublingual este delimitat anterior de:

a) Muşchii geniogloşi
b) Muşchii geniohioidieni
c) Muşchiul milohioidian
d) Faţa internă a arcului mentonier
e) Mucoasa sublinguală
R: d (pag. 259)

5. Dintre spaţiile fasciale secundare fac parte:

a) Spaţiul maseterin
b) Spaţiul submentonier
c) Spaţiul pterigomandibular
d) Spaţiul temporal superficial şi profund
e) Spaţiul sublingual
R: a, c, d (pag. 246)

6. Spaţiul parafaringian este subîmpărţit în:

a) Spaţiul pterigoidian lateral
b) Spaţiul stilomastoidian
c) Spaţiul laterofaringian
d) Spaţiul retrofaringian
e) Spaţiul prevertebral
R: c, d, e (pag. 265)

7. Compartimentul posterior al spaţiului laterofaringian cuprinde

următoarele elemente, mai puţin unul:
a) Vena jugulară internă
b) Prelungirea faringiană a glandei parotide
c) Artera carotidă internă
d) Nervul cranian IX
e) Nervul cranian XII
R: b (pag. 265)

8. Angina Ludwig este denumirea sub care mai este cunoscut:

a) Flegmonul amigdalian
b) Flegmonul hemifacial
c) Flegmonul retrofaringian
d) Flegmonul planşeului bucal
e) Flegmonul laterofaringian
R: d (pag. 270)

9. Semnele radiologice de osteomielita acuta supurata apar după un interval

aproximativ de:
a) O săptămână
b) Două săptămâni
c) Trei săptămâni

13
 d) O lună
e) Şase săptămâni
R: a (pag. 282)

10. Actinomicoza cervicofacială poate avea debut:

a) Subacut
b) Acut
c) Supraacut
d) Cronic
e) Fulminant
R: b, d (pag. 285)

11. Stadiul primar al sifilisului se caracterizează prin:

a) Sifilide
b) Tuberculi
c) Micropoliadenopatie
d) Gome
e) Şancru sifilitic
R. e (pag. 287)

12. La nivelul oaselor maxilare se descriu următoarele entităţi patologice ale

sifilisului în stadiul terţiar:
a) Şancru
b) Sifiloame circumscrise
c) Sifiloame difuze
d) Sifilide
e) Goma maxilară
R: b, c, e (pag. 287)

TEMA 7. AFECTIUNILE DE ORIGINE DENTARA ALE

SINUSULUI MAXILAR Pg. 291 - 308

1. Peretii sinuzali sunt acoperiti de o mucoasa formata dintr-un epiteliu:

a. pluristratificat
b. cu ortokeratoza
c. cu parakeratoza
d. epiteliu cilindric, cu cili
e. de tip respirator
R : a, d, e pag. 293

2. Peretii sinuzali sunt acoperiti de o mucoasa susceptibila patologiei:

a. arcadei dentare inferioare
b. alergice
c. infectioase
d. autoimune
e. neoplazice
R : b, c, e pag.293

14
3. In sinuzita maxilara de cauza dentara pot fi prezenti urmatorii factori
favorizanti locali:
a. polipi sinuzali
b. deviatia de sept nazal
c. scaderea motilitatii ciliare, simultan cu cresterea secretiei de mucus
d. osteita procesului periapical
e. pericoronarita molarului de minte superior
R : a, b, c pag.295

4. In sinuzita maxilara de cauza dentara, factorul determinant poate fi:

a. obturatia de canal cu paste rezorbabile la dintii sinuzali
b. obturatia de canal cu depasire la dintii sinuzali
c. obturatia de canal incompleta la dintii sinuzali
d. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali ai unor lucrari protetice
vechi
e. niciuna dintre cele patru situatii de mai sus
R : b, c, d pag 295

5. Procesul inflamator al mucoasei sinuzale in sinuzita maxilara acuta, trece prin

trei faze successive:
a. tumor, calor si dolor
b. exudativa, de granulare si epitelizare
c. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza
d. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate
e. congestiva, catarala si supurata
R:e pag.296

6. In sinuzita maxilara acuta de cauza dentara, semnele clinice majore sunt:

a. usoara jena dureroasa in zona sinusului afectat, in special in pozitia
decliva a capului
b. durerea unilaterala in etajul mijlociu al fetei, cu iradiere in regiunea
orbitala, fronto-temporala, occipitala, exacerbata de pozitia decliva a capului
c. iritatia rino-faringiana
d. cacosmia subiectiva
e. febra 38-39C
R : b, d, e pag.296

7. In sinuzita maxilara cronica de cauza dentara, radiografiile standard pentru

sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza:
a. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit
b. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism
c. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcata
central
d. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la
periferie
e. marimea, forma si prelungirile sinusurilor maxilare
R : d, e pag. 297

15
8. In sinuzita maxilara cronica de cauza dentara, diagnosticul diferential se face
cu:
a. sinuzita maxilara alergica
b. sinuzita maxilara fungica
c. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal
infectat
d. sinuzitele maxilare specifice
e. osteomielita maxilarului
R : a, b, c, d pag. 299

9. Sinuzita maxilara de cauza dentara poate da nastere:

a. bolii de focar
b. nevralgiei infraorbitare
c. meningitei
d. traheitei
e. necrozei dintilor sinuzali
R :a, b, d pag. 299

10. Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara consta in:

a. asigurarea drenajului sinuzal
b. indepartarea factorului cauzal
c. cura radicala a sinusului maxilar
d. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a II-a si a III-a, macrolide
sau lincosamide
e. corticoterapie
R : a, b, d, e pag 300

11. In sinuzita maxilara de cauza dentara, cura radicala a sinusului maxilar are
ca scop:
a. realizarea unei interventii minim invazive
b. “raclarea apexiana”
c. indepartarea mucoasei sinusului maxilar
d. asigurarea drenajului sinuzal
e. realizarea indeosebi a meatotomiei
R : c, d pag. 302

12. Alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari, de

peste 7 mm, se va realiza in functie de:
a. marimea si localizarea defectului
b. prezenta sau absenta dintilor
c. prezenta lucrarilor protetice fixe
d. adancimea vestibulului maxilar si a boltii palatine
e. optiunea chirurgului
R : a, b, c, e pag 304

TEMA 8- TRAUMATISMELE ORO-MAXILO-FACIALE

16
 ( pg.312-335; pg.361-369; pg.379-382; pg.388-394)

1. Condiţiile necesare unei plăgi pentru a fi considerată neinfectată sunt:

A. Rezultă în urma acţiunii unor agenţi traumatici ascuţiţi- DA
B. Lipsa contaminării cu pamânt, rugină, salivă -DA
C. Plaga să fie veche de 12 ore -NU
D. Rezultă în urma acţiunii unor agenţi traumatici cu energie cinetică crescută-
NU
E. Plaga să fie mai recentă de 6 ore -DA
PG.312

2. Zonele de rezistenţă minimă ale mandibulei, din punct de vedere biomecanic,

sunt:
A. Apofiza coronoidă - NU
B. Simfiza mentonieră - NU
C. Colul condilului mandibular - DA
D. Gaura mentonieră - DA
E. Unghiul mandibulei - DA
PG.316

3. Fracturile condilului mandibular se clasifică, din punct de vedere anatomic,

în:
A. Subcondiliene joase - DA
B. Verticale - NU
C. Subcondiliene înalte - DA
D. Intracapsulare - DA
E. Coronoide - NU
PG. 321

4. După Kazanjian şi Converse, Clasa I în clasificarea după localizarea liniei de

fractură, raportată la dentiţie, în relaţie cu tratamentul oropedic, este:
A. Dinţi absenţi pe ambele fragmente fracturate -NU
B. Dinţi prezenţi pe ambele fragmente fracturate -DA
C. Dinţi cu status parodontal favorabil - NU
D. Dinţi prezenţi numai pe unul din fragmentele fracturate-NU
E. Dentiţie temporară sau mixtă -NU
PG.322

5. Fracturile parţiale ale etajului mijlociu al feţei se clasifică în:

A. Fracturi ale tuberozităţii maxilare -DA
B. Fracturi orizontale -NU
C. Perforaţii ale bolţii palatine -DA
D. Fracturi ale crestei alveolare -DA
E. Fractura Richet -NU
PG.362

6. Fractura Le Fort III interesează :

A. Peretele inferior al orbitei –DA
B. Oasele nazale la nivelul suturii naso-frontale –DA
C. Peretele antero-lateral a sinusului maxilar – NU
17
 D. Peretele extern al orbitei –DA
E. Suprafata orbitala a etmoidului –DA
PG.365

7. Semnele clinice ale disjunctiei cranio-maxilare inalte sunt:

A. Tulburari oculare: enoftalmie si diplopie – DA
B. Edem facial important (‚‚facies in butoi’’) – NU
C. Echimoze ale mucoasei oraale in dreptul apofizelor pterigoide – NU
D. Mobilitate anormala a intregului etaj mijlociu al fetei in raport cu baza
craniului – DA
E. Rinolicvoree - DA
Pg.365-366

8. Tipuri de fracturi anterioare, cu deplasare, ale complexului zigomatic:

A. Fisuri ale complexului zigomatic –NU
B. Fracturi parţiale ale rebordului orbital inferior şi lateral –DA
C. Fractura –disjuncţie de malar –DA
D. Fractura ,, blow-out’’ a podelei orbitei –DA
E. Fractura cominutivă –DA
PG.379-380

9. Etiologia traumatismelor dento-alveolare este reprezentata de:

A. Cădere accidentală – DA
B. Accidente sportive- DA
C. Agresiune umană sau animală –DA
D. Accidente de munca –DA
E. Anestezia loco-regionala –NU
PG. 388

10. Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi

realizat prin:
A. Coafaj indirect –NU
B. Imobilizarea rigida a dintelui pentru 1-2 saptamani – NU
C. Rezectie apicala–NU
D. Extirpare vitală –DA
E. Extracţie dentară –NU
PG.389

11. Traumatismele ţesuturilor parodontale pot fi, cu excepţia:

A. Subluxaţia –NU
B. Luxaţia cu extruzie – NU
C. Avulsia completă –NU
D. Contuzia parodontală –NU
E. Contuzia dentară- DA
PG. 390

12. Atitudinea terapeutica in cazul fracturii radiculare verticale este:

A. Tratament endodontic cu obturatie de canal – NU
B. Extractia dentara – DA
C. Imobilizarea rigida a dintelui pentru 2-3 luni – NU

18
 D. Expectativa 7 – 10 zile – NU
E. Daca se reuseste reducerea fracturii, se practica tratament endodontic
asociat cu rezectia apicala si imobilizarea dintelui – NU
Pg.390

Tema 9 – Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-

faciale (pg.402-404, pg406-426, pg428-433, pg437-443)

1. Diagnosticul diferențial al chistului dermoid cu localizare în planșeul bucal

se poate face cu:
A. Ranula sublingulă DA
B. Chistul teratoid DA
C. Supurațiile lojei sublinguale DA
D. Adenopatia metastatică submentonieră DA
E. Litiaza salivară submandibulară NU
Pag. 403-404

2. Sialochistul
A. Poate apărea prin evoluția cronică a unui mucocel DA
B. Apare doar la copil NU
C. Apare prin retenție de puroi NU
D. Cel mai frecvent apare parotidian DA
E. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar DA
Pag 411

3. Mucocelul
A. Este o formațiune tumorală parenchimatoasă NU
B. Apare în urma unui traumatism acut la nivelul mucoasei orale DA
C. Este un chist în adevăratul sens al cuvântului NU
D. Mucoasa acoperitoare nu este modificată DA
E. Tratamentul este reprezentat totdeauna de radioterapie NU
Pag. 411

4. Ranula
A. Are o colorație tipică, albăstruie DA
B. La palpare este dureroasă NU
C. Se poate suprainfecta DA
D. Varianta ”în bisac” are forma unei clepsidre DA
E. Intotdeauna se dezvoltă sub mușchiul milohioidin NU
Pag. 413

5. Diagnosticul diferențial al ranulei sublinguale se face cu:

A. Dilatațiile chistice ale canalului Wharton DA
B. Chistul dermoid DA
C. Tumori maligne ale mucoasei planșeului bucal DA
D. Chistul dentiger molar cu evoluție linguală NU
E. Limfangiomul DA

19
 Pag 413-414

6. Epulis fissuratum:
A. Este o leziune de natura microbiana NU
B. Poate prezenta si zone ulcerate DA
C. Tratamentul presupune excizia în totalitate a zonei hiperplazice DA
D. Nu se impune purtarea protezei dentare imediat postoperator NU
E. Este obligatoriu examenul histoptologic al piesei extirpate DA
Pag. 417 - 418

7. Granulomul piogen:
A. Apare mai frecvent la gravide DA
B. Incidența este maximă în primul trimestru de sarcină NU
C. Incidența se accentuează în trimestrul al treilea de sarcină DA
D. Apariția este favorizată de igiena orală nesatisfăcătoare DA
E. Este inhibat de nivelul crescut de estrogeni și progesteron NU
Pag. 419

8. Botriomicomul
A. Apare predilect la nivelul mucoasei vălului palatin NU
B. Este localizat mai frecvent la nivelul mucoasei labiale DA
C. Apare pe fondul unui factor iritativ mecanic DA
D. Contactul mucoasei orale cu arcadele dentare îi inhibă dezvoltarea NU
E. Apariția este corelată cu un traumatism acut al mucoasei DA
Pag. 419

9. Diagnosticul diferențial al fibromului osifiant periferic trebuie făcut cu:

A. Epulisul granulomatos DA
B. Epulisul cu celule gigante DA
C. Granulomul central cu celule gigante NU
D. Tumora brună NU
E. Tumori maligne ale mucoasei gingivale în perioada de debut DA
Pag. 421

10. Granulomul congenital

A. Este o leziune extrem de rară DA
B. Afectează adesea sexul feminin DA
C. Se localizeaza cel mai frecvet pe creasta alveolară mandibulară NU
D. Are culoare roz-roșie DA
E. Pot determina fenomene de subnutriție DA
Pag. 423

11. Fibromul
A. Nu este considerat a fi o tumoră propriu-zisă DA
B. Provine din țesutul epitelial NU
C. Provine din tesutul conjunctiv DA
D. Apare predominant la sexul masculin NU
E. Dimensiunile sunt, de regulă, de la 0,5 cm la 2 cm DA
Pag. 428

20
 12. Schwannomul
A. Se numește și neurinom DA
B. Apare mai frecvent la copil NU
C. Se găsește la nivelul zonelor de extensie a membrelor NU
D. Se asociază în mod tipic cu traiectul unui nerv DA
E. Evoluția este spre malignizare NU
Pag. 433

Tema 10. Chisturi, tumori benign si osteopatii ale oaselor maxilare

(Pg 450-471, pg. 474-485, pg. 488-510, pg.512-517)

1. Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate face cu:

A) ameloblastomul (NU)
B) chistul follicular (DA)
C) keratochistul odontogen primordial (DA)
D) chistul radicular lateral (DA)
E) chistul periapical (NU)
(pag.460)

2. Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic:

A) incidenta este similara la barbate si femei (DA)
B) exceptional la copii sub 10 ani (DA)
C) apare mai frecvent la femei (NU)
D) la maxilar sunt mai frecvente (NU)
E) tumora este tardiv simptomatica (DA)
(pag.474)

3. Fibromul ameloblastic:
A) este simptomatic cind atinge dimensiuni mari (DA)
B) mai frecvent la sexul feminine (NU)
C) localizarea predilecta este la maxilar (NU)
D) este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni(DA)
E) nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase (NU)
(pag.483)

4.Odontomul:
A) mai frecvent la mandibula decat la maxilar (NU)
B) combina elemente epiteliale si ectomezenchimale(DA)
C) prezinta patru forme anatomo-clinice (NU)
D) forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina
fara a avea configuratia unui dinte (NU)
E) este o tumora odontogena relative frecventa (DA)
(pag.484)

5. Mixomul odontogen:
A) apar mai frecvent intre 20-45 de ani (NU)

21
 B) apar si la nivelul oaselor lungi (DA)
C) clinic, radiologic si evolutiv sunt asemanatoare ameloblastoamelor(DA)
D) este rezultatul transformarii tumorale benign a papilei mugurelui dentar
(DA)
E) se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei (NU)
(pag.490)

6. Boala Paget:
A) intereseaza doar oasele viscerocraniului (NU)
B) este frecvent intilnita la copil (NU)
C) apare in special la persoane de peste 40 de ani(DA)
D) apare mai frecvent la sexul masculine (DA)
E) caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie osoasa(DA)
(pag.515)

7. Sunt chisturi neodontogene:

A) chistul de eruptie (DA)
B) chistul rezidual (NU)
C) chistul follicular (NU)
D) chistul radicular (DA)
E) chistulgingival al adultului(NU)
(pag.450)

8. Fac parte din tumorile epiteliului odontogen:

A) mixomul odontogen (NU)
B) fibromul ameloblastic (NU)
C) odontoameloblastomul (NU)
D) cementoblastomul (NU)
E) ameloblastomul (DA)
(pag.474)

9. Clinic keratochistul odontogen:

A) sunt in general asimptomatice (DA)
B) induc mobilitatea dintilor adiacenti (DA)
C) induc tulburari sensitive in teritoriu (NU)
D) nu imping pachetul vasculo-nervos alveolar inferior spre bazilara
mandibulei (NU)
E) au tendinta de a se extinde mai mult in plan mezio-distal si mai putin
vestibulo-lingual
(pag.452)

10. Tratamentul keratochistului odontogen:

A) chistectomia (DA)
B) Marsupializarea (DA)
C) Rezectia osoasa marginala sau segmentara (DA)
D) nu este indicat tratamentul chirurgical (NU)
E) tratamentul endodontic al dintilor adiacenti chistului (NU)
(pag.454)

11. Radiologic chistul dentiger se prezinta sub mai multe variante:

22
 A) varianta cu extensie lateral (DA)
B) varianta cu extensie vestibulara (DA)
C) varianta ‘’circumferentiala’’ (DA)
D) varianta cu evolutie lingual (NU)
E) varianta “circumscrisa” (NU)
(pag.456)

12. Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se face cu:

A) tumori benigne gingivale,in special fibroame (DA)
B) chistul radicular lateral (NU)
C) keratochistul odontogen primordial (NU)
D) chistul follicular (NU)
E) tumori maligne endoosoase (NU)
(pag. 482)

TEMA NR. 11. TUMORI MALIGNE O.M.F.

1. Dintre formele anatomo-clinice de debut ale tumorilor maligne orale nu

face parte:
a) Forma scleroasă
b) Forma ulcerativă
c) Forma vegetantă
d) Forma infiltrativă, nodulară
e) Leucoplazia pătată
R: a (pag. 553)

2. În cazul tumorilor maligne de oase maxilare, durerea foarte violentă (în

special nocturnă), poate fi orientativă pentru un diagnostic de:
a) Limfosarcom
b) Osteosarcom
c) Fibrosarcom
d) Metastază osoasă
e) Fibrom osifiant
R: b (pag. 555)

3. Care dintre următoarele leziuni reprezintă una cu potenţial de

malignizare la nivelul tegumentelor cervico-faciale?
a) Keratoacantomul
b) Carcinomul bazocelular
c) Carcinomul scuamocelular
d) Chistul sebaceu
e) Melanomul
R: a (pag. 556-557)

4. Care este indicele descriptiv conform stadializării TNM în cazul decelării

clinice a unui ganglion submandibular ipsilateral cu tumora primară
intraorală, cu diametrul cuprins între 3 şi 6 cm?
a) N3
23
 b) N2b
c) N2c
d) N2a
e) N1
R: d (pag. 566)

5. Dintre aspectele histopatologice din evoluţia tumorilor maligne orale nu

fac parte:
a) Mutaţia 3p, 17p
b) Carcinom in situ
c) Ruperea membranei bazale
d) Intravazarea
e) Mutaţia 6p, 4q, 10q
R: a, e (pag. 544)

6. Zonele orale de maxim risc în apariţia tumorilor maligne sunt:

a) Faţa dorsală a limbii
b) Vârful limbii
c) Peretele posterior al faringelui
d) Marginile laterale ale limbii
e) Planşeul bucal
R: d, e (pag. 550)

7. Leziunile orale premaligne nu includ:

a) Leucoplazia verucoasă
b) Eritroleucoplazia
c) Leucoplazia omogenă
d) Eritroplazia
e) Lichenul plan
R: c, e (pag. 551-552)

8. Pentru formele nodulare de debut ale tumorilor maligne orale sunt

adevărate următoarele:
a) Caracterizează tumorile cu debut în glandele salivare mici
b) Se prezintă sub forma unui nodul ce se dezvoltă la nivelul submucoasei
c) Consistenţa este moale
d) Mucoasa acoperitoare nu ulcerează niciodată în fazele tardive
e) Forma nodulară se mai numeşte „exofitică”
R: a, b (pag. 553)

9. Forma vegetantă de debut a tumorilor maligne orale, se caracterizează

prin:
a) Are caracter infiltrativ
b) Baza leziunii este suplă
c) Are aspect conopidiform
d) Suprafaţa leziunii sângerează spontan sau la palpare
e) Limitele sunt precise
R: c, d (pag. 553)

24
 10. Semnele clinice indirecte ale tumorilor maligne ale oaselor maxilare cu
debut endoosos cuprind:
a) Durerea
b) Adenopatia
c) Tumefacţia
d) Rinoreea purulentă
e) Mobilitatea dentară nejustificată
R: a, c, e (pag. 555)

11. Formele tumorale maligne tegumentare cervico-faciale mai frecvent

întâlnite sunt:
a) Sarcomul
b) Carcinomul bazocelular
c) Carcinomul spinocelular
d) Adenocarcinomul
e) Melanomul
R: b, c, e (pag. 557)

12. În diagnosticul diferenţial al adenopatiei metastatice cervicale, afecţiunile

congenitale care se iau în discuţie sunt:
a) Lipomul
b) Lupusul eritematos diseminat
c) Boala Hodgkin
d) Chistul canalului tireoglos
e) Chistul branhial
R: d, e (pag. 561)

Tema 12. Patologia ATM

Pg 679-685, pg 687-693,pg 695-702)

1. Luxatia posterioara temporo-mandibulara se manifesta prin :

A. Retrognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala –da
B. Otoragie cu scaderea acuitatii auditive – da
C.Gura intredeschisa la 1-2 cm – da
D. Dinamica mandibulara normala – nu
E. Obraji turtiti – da
pg.693

2. Sinovita si capsulita temporo-mandibulara se descriu clinic prin :

A. Impingerea condilului mandibular spre posterior –nu
B. Dinamica mandibulara normala – nu
C. Lipsa contactelor dento-dentare de partea afectata –da
D. Cresterea cantitatii de lichid sinovial – da
E. Dureri articulare difuze – nu
pg.695

3. Semnele clinice in artrita temporo-mandibulara infectioasa nespecifica sunt:

25
 A. Frecventa este rara – da
B. Afecteaza si conductul auditiv extern – da
C. Tulburari functionale lente – nu
D. Congestie si tumefactie preauriculara – da
E. Stare generala alterata, frisoane, febra si transpiratie –da
pg.695

4. Semnele clinice in artrita reumatoida temporo-mandibulara sunt :

A. Tumefactia articulara -da
B. Durerea intermitenta, matinala –da
C. Limitarea progresiva a functiei articulare – da
D. Unilateralitatea simptomatologiei - nu
E. Modificari ale ocluziei –da
pg.697

5. Se poate afirma despre anchiloza tempor-mandibulara intracapsulara ca :

A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii – da
B. La copii, hemimandibula afectata este hipoplazica – da
C. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii suprahioidiene – nu
D. In cea bilaterala pacientii au profilul caracteristic de “pasare” – da
E. Palparea articulatiei nu evidentiaza modificari – nu
pg.702

6. Explorarile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional

ATM sunt:
A. Ortopantomografia – da
B. Teleradiografie de profil – nu
C. Radiografia in incidenta mandibula defilata – nu
D. Computer tomografia – da
E. Rezonanta magnetica nucleara – da
pg 682

7. Una din urmatoarele afirmatii privind principiile de tratament in sindromul

algodisfunctional, este corecta:
A. Un regim alimentar semilichid pe toata perioada tratamentului - da
B. Imobilizare intermaxilara prin blocaj elastic – nu
C. Administratrea de analgezice, miorelaxante cu actiune centrala – da
D. Fizioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime – da
E. Laserterapia – nu
pg.682

8. Tehnica Valerian Popescu consta in urmatoarele manevre :

A. Se introduc suluri de comprese, intre ultimii molari, bilateral – da
B. Se aplica presiune pe menton din sus in jos - nu
C. Se aplica apoi presiune spre inapoi pe menton –da
D. Se aude un cracment prin repozitionarea corecta a condilului –da
E. Se scot sulurile si se reface relatia de ocluzie –da
pg.688

9. Caracteristicile teoriei psiho-fiziologice sunt urmatoarele :

26
 A. Modificarile anatomopatologice articulare sunt secundare – da
B. Dezechilibrul ocluzal este cauza afectiunii- nu
C. Modificarea pozitiei mandibulei determina spasmul muscular –da
D. Sindromul algodisfunctional este o boala functionala –da
E. Factorul primar consta in relaxarea muschilor masticatori – nu
pg.680

10. Cea mai recenta metoda de diagnostic pentru afectiunile ATM este:
A. Laparoscopia – nu
B. Diafanoscopia – nu
C. Artroscopia – da
D. Termografia – nu
E. Ecografia – nu
pg.682

11. Explorarile imagistice ale ATM :

A. Obiectiveaza modificarile patologice in SAD –nu
B. Exclud prin diagnostic diferential fracturile condiliene recente –da
C. Exclud prin diagnostic diferential fracturile condiliene vicios consolidate –
da
D. Radiografia cea mai utilizata este cea panoramica – nu
E. Radiografia cea mai utilizata este ortopantomograma – da
pg.682

12. Fizioterapia se face:

A.Prin caldura superficiala – da
B.Prin caldura in profunzime –da
C.Prin crioterapie – da
D.Prin mecanoterapie – da
E. Prin laserterapie – nu
pg.684

TEMA 13. PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE

pg 719-720 ,pg. 723-738, pg.744 -753, pg. 760-770
1. Structurile anatomice conținute de loja parotidiana si care traverseaza glanda
sunt:
A) Nervul facial
B) Canalul Stenon
C) Artera carotida interna
D) Vena retromandibulara
E) Nervul spinal
R: A,B, D (pag 719)

2. Fistulele salivare pot avea urmatoarele etiologii:

a) Traumatica
b) Infectii specifice

27
 c) Tumori maligne cu invazie tegumentara
d) Tumori benigne
e) Interventii chirurgicale in regiunea parotideo-maseterina
R:A,B,C,E (pag 720)

3. Interesarea litiazica a canalului Wharton si glandei submandibulare este mai

frecventa datorita urmatoarelor particularitati:
a) orificiul de deschidere al papilei canalului Wharton este mai larg decat cel
al canalului Stenon
b) pozitia anatomica procliva a glandei si caracterul antigravitational al
excretiei salivare
c) secretia salivara bogata in mucus
d) canalul Wharton prezinta pe traiectul sau doua curburi anatomice
e) canalul Wharton este mult mai scurt decat canalul Stenon
R: C, D (pag 725)

4. Litiaza parotidiana
a) De cele mai multe ori are simptomatologia unei parotidite cronice recurente
b) Este mai des intilnita decat cea submandibulara
c) Calculul este situat de obicei intraglandular
d) Tabloul clinic este caracteristic
e) Colicile salivare sunt frecvente
R : A ( pag 728)

5. Pentru calculii situati in glanda submandibulara se recomanda:

a) Radiografia de craniu de fata
b) Radiografia de glanda parotida
c) Ortopantomografia
d) Radiografia de craniu de profil
e) Radiografia de mandibula defilata
R : C,D,E (pag 728)

6. Sialoendoscopia interventionala:
a) Este indicata pentru calculii sub 4mm pe canalul Wharton si peste 3 mm pe
canalul Stenon
b) Rata de succes a acestei metode este de peste 80%
c) Este necesara inserarea temporara a unui stent pentru a mari si mentine
calibrul ductului
d) Reprezinta o metoda de cateterizare endocopica a canalului salivar
e) Reprezinta o alternativa la interventia chirurgicala
R : B,C,D,E ( pag 731)

7. Bartoneloza
a) Este cauzata de bacterii gram negative din specia Bartonella australis
b) Se transmite prin muscatura de caine
c) Se manifesta prin aparitia unor papule sau pustule la locul de inoculare
d) Jumatate din pacienti prezinta limfadenita granulomatoasa cervicala la 1
saptamina de la inoculare
e) In cazuri rare infectia parotidiana induce pareza faciala tranzitorie
R : E (pag 738)

28
8. Adenomul pleomorf al glandelor salivare accesorii se localizeaza cel mai
frecvent la nivelul:
a) Fibromucoasei palatului dur – 20% din cazur
b) Buzei – 10% din cazuri
c) Limbii – 20% din cazuri
d) Mucoasei jugale – 60% din cazuri
e) Limbii – 10% din cazuri
R :E (pag 746)

9. Adenomul cu celule bazale:

a) Apare mai ales la varsta a doua
b) Se prezinta ca o masa nodulara bine circumscrisa
c) Dupa extirpare completa, recidivele sunt relativ frecvente
d) Microscopic prezinta numeroase celule cu citoplasma eozinofila
e) Este o tumora benigna frecventa a glandelor salivare
R : B,D ( pag 748-749)

10. Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare:

a) Afecteaza mai frecvent sexul masculin
b) Este cea mai frecventa tumora maligna a glandelor salivare
c) Se localizeaza cel mai adesea la nivelul glandelor submandibulare
d) Formele bine diferentiate sunt bine circumscrise
e) Tabloul clinic si evolutia sunt strict corelate cu gradul de diferentiere
histologica
R : B,D,E (pag 749)

11. Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare accesorii:

a) Se localizeaza mai frecvent la nivelul mucoasei jugale
b) Formele tumorale de la nivelul limbii, planseului bucal si comisurii
intermaxilare sunt in general bine diferentiate
c) Clinic se prezinta ca o masa tumorala nedureroasa, cu crestere progresiva
d) In evolutie, infiltreaza tesuturile adiacente
e) Pentru formele slab diferentiate, continutul crescut de mucina va induce
tumorii o coloratie albastruie prin transparenta mucoasei acoperitoare
R : C,D ( pag 749)

12. Urmatoarele tumori maligne ale glandelor salivare sunt considerate cu

malignitate crescuta:
a) Caricnomul cu celule clare
b) Carcinomul cu celule acinoase
c) Carcinomul oncocitic
d) Adenocarcinomul cu celule bazale
e) Chistadenocarcinomul
R : C (pag 760)

29
 TEMA 14. TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL
ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE PG.787-816

1. Caracteristic anomaliilor dento-maxilare de clasa a II-a sunt următoarele

situaţii:
a. Hiperplazie mandibulara
b. Hipoplazie mandibulara
c. Aspect clinic cu profil de pasare
d. Profil facial accentuat convex
e. Profil facial accentuat concav
R: b,c,d; pg 804

2. Următoarele situaţii clinice corespund anomaliilor dento-maxilare de

clasa a II-a
a. Prognatism maxilar
b. Retrognatism mandibular
c. Asocierea intre acestea
d. Prognatism mandibular
e. Retrognatism maxilar
R: a,b,c; pg 804

3. Analiza cefalometrica Steiner în cazul anomaliilor dento-maxilare de

clasa a III-a conţin următoarele elemente:
a. SNA marit semnifica un retrognatism maxilar
b. SNA micsorat si SNB marit semnifica o anomalie asociata
c. SNB marit semnifica un prognatism mandibular
d. SNB micsorat semnifica un prognatism mandibular
e. SNA micsorat semnifica un retrognatism maxilar
R: b,c,e; pg 795-796

4. Anomaliile dento-maxilare de clasa a III-a, au următoarele caracteristici:

a. Profilul nu este modificat
b. Aspectul caracteristic aste de fata prelunga
c. Profilul este concav
d. Aspectul caracteristic este de fata de pasare
e. Profilul este convex
R: b,c; pg 795

5. Intervenţiile chirurgicale asupra mandibulei cum ar fi osteotomia sagitala

si verticală pot determina:
a. Tulburari neurosenzoriale
b. Leziuni oftalmice
c. Necroze
d. Leziuni ale nervului alveolar inferior
e. Hemangioame
R: a,c,d,e; pg 795

6. Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul

timpului:

30
 a. Osteotomii orizontale pe ramul ascendent al mandibulei
b. Osteotomii segmentare
c. Interventii pe unghiul mandibular
d. Osteotomii oblice
e. Interventii pe condilul mandibular
R: c,e; pg 789-790

7. Dezavantalele simulării computerizate digitale:

a. Usureaza elaborarea planului de tratament
b. Introducerea unor factori de eroare suplimentari
c. Necesitatea calificarii personalului
d. Efect psihologic negativ asupra pacientului
e. Pret ridicat
R: b,c,e; pg 788

8. Avantajele simulării computerizate digitale sunt:

a. Permite simularea aspectului facial postoperator
b. Introduce factori de eroare suplimentari
c. Cost redus
d. Usureaza elaborarea planului de tratament
e. Efect psihologic benefic pentru pacient
R: a,d,e; pg 788

9. Etapele tratamentului ortodontic prechirurgical:

a. Extractia molarilor de minte
b. Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa
c. Degajari coronare
d. Corectia arcadelor dentare
e. Decompensare ocluzala
R: b,d,e; pg 787

10. Intervenţiile chirurgicale suplimentare în asimetriile severe transversale

sunt urmatoarele:
a) condilectomii
b) osteotomii segmentare
c) genioplastii
d) rinoplastii
e) osteotomii modelante ale bazilarei mandibulare
R: e; pg 815

11. Etapa ortodontică postchirurgicală are drept obiectiv:

a) corectii ocluzale minore
b) contentia ocluzala a rezultatului operator
c) inchiderea spatiilor interdentare
d) alinierea dentara
e) corectarea inocluziei verticale
R: b; pg 795

12. Discrepanţa dintre următoarele elemente poate arăta un posibil eşec al

interventiilor ortognate:

31
 a) pozitia partilor moi
b) schema de predictie si cefalometria postoperatorie
c) cefalometria preoperatorie si cea postoperatorie
d) ocluzie si pozitia nasului
e) ocluzie si pozitia buzei superioare
R: b; pg 788

13. Incidenta anomaliilor dento-maxilare severe clasa a III-a datorate unui

prognatism mandibular anatomic in populatia generala este de aproximativ:
a. 0,5%
b. 1%
c. 2-3%
d. 5%
e. 10%
R: a; pg795

14. Pacientii cu anomalii dento-maxilare clasa a III-a pot prezenta prognatism

mandibular anatomic asociat cu deficit de crestere sagitala a maxilarului in
proportie de:
a. 18-20%
b. 2-3%
c. 10-15%
d. 50%
e. 100%
R: a; pg 795

15. Deplasarile dentare ortodontice se fac pe baza:

a. Ocluzogramei
b. Analizei pe modele de studiu
c. Schemelor de predictie cefalometrica
d. Schemelor de predictie chirurgicala
e. Audiogramei
R: a,b,c,d; pg 787

16. Planificarea interventiei se face cu ajutorul unei teleradiografii de profil pe

care, trasarea reperelor urmareste sa stabileasca:
a. Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase
b. Necesitatea si amploarea unei genioplastii
c. Necesitatea unor interventii associate
d. Viitoarea pozitie a partilor moi
e. Eliberarea cailor respiratorii
R: a,b,c; pg 787-788

17. Dupa osteotomia sagitala si vertical a mandibulei pot aparea:

a. Leziuni ale nervului alveolar inferior
b. Tulburari neurosenzoriale
c. Hemangioame
d. Necroze
e. Leziuni oftalmice

32
R: a,b,c,d; pg 795

18. Obiectivele etapei ortodontice postchirurgicale:

a. Inchiderea spatiilor interdentare
b. Corectarea inocluziei vertical
c. Alinierea dentara
d. Corectii ocluzale minore
e. Corectarea eruptiei molarului de minte
R: a,b,c,d; pg 795

19. In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizeaza:

a. Retrudarea mandibulei prognate
b. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar
c. Asocierea acestora
d. Avansarea mandibulei prognate
e. Retrudarea maxilarului
R: a,b,c; pg 796

20. In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a vizeaza:

a. Avansarea mandibulei retrognate
b. Retrudarea maxilarului prognat
c. Asocierea intre acestea
d. Retrudarea mandibulei retrognate
e. Avansarea maxilarului prognat
R: a,b,c; pg 805

21. Elongarea dirijata inlatura unele din riscurile interveniilor de chirurgie

ortognata
a. Fracturarea necontrolata
b. Necesitatea unor grefe de interpozitie
c. Lipsa consolidarii dupa osteotomie
d. Evita lezarea nervului infraorbitar
e. Evita sectionarea arterei maxilare
R : a,b,c; pg 817

22. Trasarea reperelor pe schema cefalometrică de predicţie urmăreşte să

stabilească:
a. Viitoarea poziţie a fragmentelor osoase
b. Necesitatea unei genioplastii
c. Amplasarea unei genioplastii
d. Viitoarea poziţie a nasului
e. Necesitatea unei intervenţii asociate
R: a,b,c,e

23. Osteotomia Le Fort I se face pe direcţia unui plan care intersectează:

a. Apertura periformă
b. Peretele antero-lateral al sinusului maxilar
c. Creasta zigomato-alveolară
d. Bosa canină
e. Apofizele pterigoide

33
R: a,b,c

24. Complicaţiile intraoperatorii ale chirurgiei ortognate la nivel maxilar

cuprind:
a. Lezarea nervului infraorbitar
b. Fractura lamelor pterigoide
c. Secţionarea arterei maxilare
d. Necroze
e. Osteomielite
R: a,b,c,d

Tema 15. Despicaturi labio-maxilo-palatine

Pg 824-855

1. In despicatura bilaterala asimetrica

A. Tabloul clinic este mai sters
B. Tabloul clinic este complex
C. Pe una din parti malformatia buzei este de tip unilateral total si asociata
frecvent de despicatura palatina
D. pe cealalta parte despicatura este simpla
E. pe cealalta parte despicatura este completa
R:B, C, D (pag 839)

2. Despicatura palatina – manifestari clinice

A. hemimaxilarul de partea sanatoasa este normal dezvoltat
B. ambele maxilare sunt hipoplazice
C. numai maxilarul departea afectata este hipoplazic
D. lipseste fuziunea intre palatul primar si secundar
E. modificarile osoase depind de de marimea despicaturii si de actiunea limbii
si a musculaturii periorale asupra segmentelor despicate
R:A, C, D, E(pag 842)

3. Despicatura palatina simpla:

A. reprezinta despicatura unilaterala a palatului dur
B. reprezinta despicatura pe linia mediana a palatului dur
C. reprezinta despicatura unilaterala a palatului moale
D. reprezinta despicatura pe linia mediana a palatului moale
E. se ma numeste si palatoschizis
R: D(pag 842)

4. Etapizarea tratamentului chirurgical in despicaturile palatine bilateral totale

consta in:
A. stafilorafie la 18 luni
B. stafilorafie la 30 de luni
C. uranorafia la 36 de luni
D. uranorafia la 48 de luni
E. osteoplastia si plastia comunicarilor oro-nazale este ultima interventie

34
R:A, D, E ( pag. 846)

5. Despicatura palatina alveolara :

A. Se asociaza cu despicaturile de buza
B. Nu se asociaza cu despicaturile de buza
C. Osteoplastia osului alveolar se indica a fi realizata odata cu labioplastia la
6 ani
D. Osteoplastia osului alveolar se indica a fi realizata la 6 luni nefiind insotita
de labioplastie
E. Osteoplastia se indica a fi reazizata insotita de labioplastie la 6 luni
R:A, E(pag 846)

6. Aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor depinde de o serie de

factori:
A. severitatea malformatiei
B. durata interventiei chirurgicale
C. varsta la care s-a intervenit
D. asteptarile si sperantele medicului
E. asteptarile si sperantele pacientului
R: A, C, E (pag 847)

7. Deformatiile complexe ale regiunii nazale sunt:

A. columela alungita
B. columela scurta
C. domul nazal bine evidentiat si laterodeviat
D. dorsum nazal infundat
E. narine orizontalizate
R:B, D, E( pag 853)

8. Procedeele de chirurgie plastica secundara in deformatiile complexe ale

regiunii nazale includ:
A. septoplastia
B. alungirea columelei si utilizarea grefei de os spongios pentru sustinere
C. disectia cartilajelor alare si sutura acestora la septul nazal
D. partile moi in exces se conserva intr-o banca de tesuturi
E. Augmentarea varfului nasului cu insertii de cartilaj
R:A, C, E (pag 853)

9. In etiopatogenia despicaturilor labio-maxilo-palatine dintre factorii de mediu

fac parte:
A) radiatiile
B) agenti infectiosi
C) droguri
D) hormoni steroizi
E) expunerea prelungita la radiatii infrarosii
R : A,B,C,D (pag.826)

10. Clasificarea despicaturilor labiale dupa Veau cuprinde:

A) DLc (despicatura labiala cicatriciala)
B) DLUS (despicatura labial unilateral simpla)

35
 C) DLUT (despicatura labiala unilateral totala)
D) DLUST (despicatura labial unilateral subtotala)
E) DLBS (despicatura labila bilaterala simetrica)
R : A,B,C,E (pag.828)

11. Despicatura unilaterala totala:

A) intereseaza in totalitate partile moi labiale,planseul nazal si procesul
alveolar
B) daca se asociaza si cu despicatura palatina unilaterala totala tabloul clinic
este mult mai complex
C) despicatura vizibila in repaus nu devine mai ampla cand copilul plange sau
rade
D) fibrele muschiului orbicular produc deformarea structurilor pe care se
insera
E) in 10% din cazuri tabloul clinic difera prin existenta benzii Simonart
R : A,B,D,E (pag.834)

12. In despicatura bilaterala asimetrica, chielorafia se practica in jurul varstei

de:
A) 1-2 luni
B) 5-6 luni
C) 3 luni
D) intr-un singur timp chirurgical
E) in doi timpi chirugicali
R : B,E (pag.839)

Tema 16. Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial

Pg. 916-919

1.Urmatoarele afirmatii privind transmisia durerii la nivelul trunchiului

cerebral, sunt adevarate:
A) fibrele provenite din nervul trigemen se opresc in nucleul senzitiv principal
al trigemenului situate la nivelul puntii
B) neuromodulatorii declanseaza impulsuri algodepresoare
C) impulsurile algodepresoare sunt transmise prin cai descendente catre
neuronii din cornul posterior medular
D) impulsurile algodepresoare nu sunt transmise prin cai descendente catre
neuronii din cornul posterior medular
E) celulele ce alcatuiesc nucleul senzitiv principal al trigemenului prezinta
campuri receptoare largi
R:A,B,C,E (pag.914)

2. Urmatoarele afirmatii privind procesarea impulsurilor nervoase din cadrul

transmisiei durerii la nivelul cortical,in faza discriminativa,sunt adevarate:
A) se refera la analiza tipului de stimul ce a produs durere
B) se refera la localizarea topografica a aparitiei senzatiei dureroase
C) se refera la aprecierea intensitatii stimulului dureros

36
 D) se refera la aprecierea duratei de actiune a stimulului dureros
E) nu se refera la localizarea topografica a aparitiei senzatiei dureroase
R:A,B,C,D(pag.914)

3. Stimulii ce activeaza receptorii durerii difera de la un tesut la altul,astfel la

nivel tegumentar sunt reprezentati de:
A) intepaturi
B) presiune
C) taieturi
D) stimuli termici
E) necroza
R:A,B,C,D (pag.914)

4. Stimulii ce activeaza receptorii durerii difera de la un tesut la altul,astfel la

nivel visceral sunt reprezentati de:
A) distensie sau spasm al musculaturii netede
B) inflamatii ale mucoasei
C) ischemie
D) necroza
E) stimuli termici
R:A,B (pag.914)

5. In ceea ce priveste perceptia dureroasa,urmatoarele afirmatii sunt corecte:

A) pacientii nevrotici au in general acelasi prag la durere ca si subiectii
normali
B) reactivitatea pacientilor nevrotici la un stimul dureros poate fi exagerata
sau anormala
C) constientizarea perceptiei durerii apare atunci cand impulsurile ating
nivelul talamo-cortical
D) constientizarea perceptiei durerii apare chiar si cand impulsurile nu ating
nivelul talamo-cortical
E) emotiile puternice pot suprima durerea prin activarea sistemului adrenergic
descendent
R:A,B,C,E (pag.915)

6. Din punct de vedere clinic ne intalnim cu anumite categorii de fenomene

dureroase:
A) durerea cutanata
B) durerea psihogena
C) durerea somatica
D) durerea iradiata
E) durerea neurogena
R:A,D (pag.916)

7. In ceea ce priveste nevralgia trigeminala,urmatoarele afirmatii sunt corecte:

A) are o incidenta de 3-4 persoane la 100.000 locuitori pe an
B) are o incidenta de 4-5 persoane la 100.000 locuitori pe an
C) raportul pe sexe este de 3/2 in favoarea sexului feminin
D) raportul pe sexe este de 3/2 in favoarea sexului masculin
E) incidenta este mai ridicata la varstnici

37
R:A,C (pag.916)

8. Nevralgia de trigemen clasica-criterii de diagnostic:

A) atacuri paroxistice cu durata de la fractiuni de secunda pana la 2 minute
B) durerea are caracter lancinant si e declansata de ariile sau factorii trigger
C) atacurile sunt stereotipe la fiecare individ
D) sunt atribuite altor afectiuni
E) exista deficit neurologic evident clinic
R:A,B,C (pag.917)

9. Nevralgia de trigemen simptomatica-criterii de diagnostic:

A) atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda pana la 2
minute
B) durerea este lancinanta si e declansata de ariile sau factorii trigger
C) atacurile sunt stereotipe la fiecare individ
D) o leziune cauzala alta decat compresia vasculara a fost demonstrata prin
investigatii special si /sau expunerea fosei posterioare
E) atacuri paroxistice de durere cu durata de la cateva minute pana la cateva
ore
R:A,B,C,D (pag.917)

10. Baclofenul este util

A. in tratamentul nevralgiilor secundare
B. la cei care nu suporta carbamazepina
C. in asociere cu beta-blocante
D. in tratamentul durerilor dupa anumite procedee chirurgicale
E. util in tratamentul nevralgiei trigeminale postherpetice
R:B (pag 918)

11. In nevralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele
caracteristici:
A. caracter profund de smulgere intensa initial, scade apoi in intensitate
B. trece la aerul rece
C. declansata de ariile trigger
D. cedeaza la AINS
E. iradianta
R:C (pag917)

12. Demielinizarea determina :

A. descarcari asincrone a neuronilor hiperexcitabili
B. transmitere regulate si precisa in ariile supracorticale
C. hiperexcitabilitate axonala
D. neurinom de acustic
E. meningiom
R:C (pag 917)

38
TEMA 17: Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si
fosete (2, integral)
1. In cazul folosirii sigilantilor autopolimerizabili trebuie sa se B,C,D Pg. 38-39
cunoasca urmatoarele:
A. timpul de lucru este nelimitat;
B. timpul delucru este limitat;
C. polimerizarea incepe imediat dupa ce catalizatorul se
adauga la baza;
D. temperatura ridicata in mediul ambiant modifica
polimerizarea, micsorand perioada de lucru si de priza;
E. temperatura ridicata in mediul ambiant modifica
polimerizarea, marind perioada de lucru si de priza.
2. SIMONSEN recomanda ca perioade potrivite pentru sigilare: A,C,E Pg. 58
A. varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari;
B. varsta de 5-6 ani pentru molarii temporari;
C. 6-7 ani pentru molarii permanenti;
D. 8-9 ani pentru molarii permanenti;
E. 11-13 ani pentru molarii 2 permanenti si premolari.
3. Obturatia preventiva cu rasina: A, B Pg. 62
A. a.este cea mai conservativa metoda de tratament pentru
cariile „mici si discrete” din santuri si fosete;
B. b.combina sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu
tratamentul unei carii minime ocluzale de smalt sau de
dentina;
C. c.combina sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu
tratamentul unei carii mari ocluzale de smalt sau de
dentina;
D. d.este cea mai invaziva metoda de tratament;
E. e.nici un raspuns nu este corect
4. Metodele recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii A,B,D,E Pg. 70
pentru prevenirea cariei dentaresunt urmatoarele:
A. fluorizarea generala si locala;
B. sigilarea santurilor si fosetelor;
C. tratamentul cariilor dentare.
D. igiena alimentatiei;
E. igiena buco-dentara.
5. In cazul folosirii materialelor pe baza de bis-GMA, B,C,E Pg. 44
enameloplastia ofera urmatoarele avantaje:
A. asigura o adaptare mai slaba la smalt;
B. asigura o adaptare mai buna la smalt;
C. creste rezistenta la uzura a materialului;
D. scade rezistenta la uzura a materialului;
E. permite patrunderea mai profunda a materialului.
6. In cazul utilizarii glass ionomerilor, s-a observat ca folosind C,D Pg. 44
tehnica enameloplastiei:
A. se pierd mai multe sigilari;
B. sigilarile care se mentin nu sunt corespunzatoare din
punct de vedere al pastrarii formei anatomice;

39
 C. se pierd mai putine sigilari;
D. sigilarile care se mentin sunt corespunzatoare sau
aproape corespunzatoare din punct de vedere al pastrarii
formei anatomice;
E. sigilarile care se mentin nu sunt corespunzatoare din
punct de vedere al integritatii marginale.
7. Intre avantajele produsului Fuji Ionomer Type III (G-C B,D Pg. 32
International) se enumera:
A. inchidere marginala deficitara;
B. biocompatibilitate foarte buna;
C. priza intarziata;
D. efect carioprotector datorita ionilor de fluor din
compozitie;
E. aspect fizionomic neacceptabil.
8. In cazul Fluoroshield-ului, rezistenta la forfecare si adaptarea la A,B Pg. 24
suprafata de smalt demineralizata acid sunt:
A. mai bune decat cele ale materialelor de sigilare
negranulare (Delton Pit and Fissure Sealant);
B. similare cu cele ale sigilantilor granulari (Primashield -
L.D., Milford, DE);
C. mai slabe decat cele ale materialelor de sigilare
negranulare (Delton Pit and Fissure Sealant);
D. similarecu cele ale materialelor de sigilare negranulare
(Delton Pit and Fissure Sealant);
E. mai bune decat cele ale sigilantilor granulari
(Primashield - L.D., Milford, DE).
9. Dupa BRATU D. si colab.,calitatile unui material de sigilare ar A,C Pg. 15,16
fi urmatoarele:
A. proprietati mecanice si termice asemanatoare cu cele ale
structurilor dure dentare;
B. aderenta slaba la suprafetele gravate;
C. sa aiba calitati fizionomice satisfacatoare;
D. priza lenta in conditiile cavitatii bucale;
E. viscozitate crescuta.
10. Printre timpii operatori in cazul sigilarii cu rasini composite E Pg. 33
sunt urmatorii:
A. izolarea;
B. spalarea si uscarea;
C. aplicarea materialului;
D. verificarea sigilarii;
E. toate raspunsurile sunt corecte.
11. Dupa BRATU D. si col., printre calitatile unui material de E Pg. 15,16
sigilare nu se regaseste urmatoarea:
A. biocompatibilitate;
B. priza rapida in conditiile cavitatii bucale;
C. fluiditate;
D. calitati fizionomice sunt satisfacatoare;
E. toate raspunsurile sunt corecte.
12. Dupa Dental Advisor (1986), proprietatile ideale ale unui A Pg. 16

40
 sigilant sunt:
A. penetranta inalta;
B. timp de lucru mare;
C. timp de priza mediu;
D. absobtia ridicata a apei;
E. toate raspunsurile sunt corecte.

TEMA 18: Rolul factorilor functionali in formarea apararului dento-

maxilar (3, pag.315-392, 405-417, 433-445)
1. Actiunea muschilor este mult mai evidenta la : C 3, Pg.405
A. maxilar
B. hioid
C. mandibula
D. nazal
E. zigomatic

2. Electromiografia apreciaza functia ; B 3, Pg. 412

A. osoasa
B. musculara
C. digestive
D. circulatorie
E. osoasa si musculara

3. Prin radiocinematografie nu se pune in evidenta ; E 3, Pg. 412

A. modificarile de pozitie si forma ale organelor in
componenta carora intra muschii
B. modificarile de dimensiuni ale organelor in componenta
carora intra muschii
C. deplasarile mandibulei fata de maxilar
D. deplasarile in ATM
E. deplasarile maxilarului fata de baza craniului

4. Echilibrul dintre morfologia scheletala si cea musculara este: D 3, Pg. 411

A. imobil
B. temporar
C. absolut
D. relativ
E. permanent

5. Pe o electromiogramă se poate aprecia: ACD 3, Pg. 412

A. durata şi cronologia apariţiei potenţialelor de acţiune.
B. intensitatea impulsurilor nervoase;
C. amplitudinea potenţialului electric;
D. frecventa impulsurilor nervoase;
E. energia cinetică.

41
6. In timpul somnului, organismul nu pastreaza o pozitie unica, ci ABCD 3, Pg. 435
exista mai multe pozitii de baza. Acestea sunt :
A. decubit dorsal
B. decubit ventral
C. lateral dreapta
D. lateral stanga
E. pozitia neutrala

7. In activarea mecanismelor de contractie se atribuie un rol B 3, Pg. 390

important:
A. K si Mg
B. Ca si Mg
C. K si Ca
D. Ca si Na
E. K si Na

8. Daca un copil doarme in decubitus dorsal, cu o perna mare sub D 3, Pg. 434
cap:
A. copilul ia o pozitie de hiperextensie a extremitatii cefalice
fata de corp
B. este favorizata deplasarea (pozitionarea) inapoi a
mandibulei
C. este favorizata pozitia normala a mandibulei
D. acest lucru ar putea sta la originea unei relatii prognate a
mandibulei in raport cu maxilarul
E. este favorizata aparitia prognatiei maxilare

9. Zonele I din structura miofibrilelor contine: B,D 3, Pg.390

A. Ca
B. derivati adenozinici
C. miozina
D. Fosfocreatinina
E. K

10. Dupa Korkhaus, retrognatia mandibulara se poate datora: B,C,E 3, Pg.326

A. hiperextensiei capului
B. obiceiuri vicioase
C. unor cauze congenitale
D. inocluziei labiale
E. alaptarii artificiale

11. Perioadele principale ale variatiilor functionale masticatorii A,C,E 3, Pg.333-

sunt: 334
A. perioada prenatala-schita functionala
B. perioada postnatala-schita functionala
C. a doua dentitie neabrazata
D. a doua dentitie abrazata care cere o presiune functionala
mica
E. prima dentitie abrazata

42
12. Triturarea alimentelor dupa Maronneaud distinge etapele: A,B,E 3, Pg.337
A. faza de atac
B. faza libera
C. faza supraocluzala
D. faza periocluzala
E. faza juxtaocluzala

13. Raportul dintre deglutitie si dezovltarea Aparatului dento- C,E 3, Pg. 365
maxilar:
A. deglutitia este o functie care se efectueaza numai ziua
B. timpul I al deglutitiei ramane acelasi toata viata
C. timpul I al deglutitiei se schimba cu varsta
D. deglutitia este o functie care se efectueaza numai in
timpul meselor
E. primul stadiu al deglutitiei se realizeaza prin miscari
complexe ale diferitelor structure ale aparatului dento-
maxilar

TEMA 19: Dezvoltarea ocluziei dentare (4, pag. 35-49)

1. Care din urmatoarele afirmatii NU este adevarata: C 4, Pg.40-

A. eruptia dentara se desfasoara intr-un interval ciclic cu 42
media de 6 luni
B. in cursul primului an de viata crestele alveolare se latesc
si se inalta datorita dezvoltarii mugurilor dentari
C. incisivii inferiori in momentul eruptiei executa o
miscare catre lingual micsorand perimetrul arcadei
D. atritia dentara duce la a doua mezializare a mandibulei
E. incisivii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata de
cei temporari

2. Eruptia molarului 3: A 4, Pg 48
A. inchide ultimele spatii de pe arcada
B. reprezinta a doua perioada in dezvoltare a dentitiei
permanente
C. poate determina incongruenta dento-alveolara primara
D. are loc incepand cu varsta de 12 ani
E. creste supraacoperirea incisive

3. Eruptia molarului 1 : A,B,D 4, Pg 45

A. modifica lungimea arcadei
B. modifica forma arcadei
C. prin puseul mezializant nu reduce spatiul primat
D. produce a doua inaltare de ocluzie
E. modifica forma arcadei de la parabola la semicerc

43
4. Dezvoltarea ocluziei de la 6 luni la 30 luni: A,C,D,E 4, Pg 39
A. are loc eruptia dentilor temporari intr-un interval ciclic
de 6 luni
B. dintii erup mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula
C. eruptia incisivilor inferiori si superiori realizeaza
primele relatii ocluzale
D. odata cu eruptia molarilor 1 are loc prima inaltare de
ocluzie
E. incisivul lateral erupe mai intai pe maxilar si apoi pe
mandibula

5. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate: B,C,D,E 4, Pg 46-

A. in incongruenta zonei laterale cele mai mari consecinte 47
le suporta PM 1 care erupe ultimul
B. eruptia molarului 2 incheie fenomenele dezvoltarii
dentitiei, in absenta molarului 3
C. piederea precoce a molarului 2 temporar conduce la
mezializarea molarului 1 definitiv
D. la maxilar , secventele PM1, PM2, C si PM1, C, PM2
sunt avantajoase pentru ca PM1 erupe fara dificultate
E. PM2 poate sa erupa cel mai adesea malpozitionat , in
linguopozitie dar si in incluzie

6. Dezvoltarea relatiilor intermaxilare la nastere se caracterizeaza A,B,E 4, Pag 37-

prin: 38
A. diferenta dintre bolta palatina si crestele alveolare este
redusa
B. frenul buzei superioare se insera pe creasta
C. creasta alveolara superioara are forma U
D. creasta alveolara inferioara are forma de potcoava
E. prognatismul nou-nascutului

7. Prima perioada a dentitiei mixte are urmatoarele caracteristici : A, 4, Pg 41

A. debuteaza la o varsta cu un grad de variabilitate mare C,D,E
B. eruptia dentara este mai accelerata la baieti
C. secventa de eruptie marcheaza trei tipare
D. tipul I este cel mai frecvent intalnit
E. tipul M este cel mai conservator , intalnit in mediul
rural, la baieti

8. Diastema aparuta in prima perioada a dentitiei mixte: A, B, D 4, Pag 42

A. poate fi datorat frenului inserat pe creasta, septului osos,
formatiunilor atavice etc
B. este un fenomen normal datorita inclinarii usor distale a
incisivilor superiori
C. reprezinta rezerva pentru alinierea caninului temporar
D. reprezinta rezerva pentru alinierea caninului permanent
si a molarului 2
E. este intotdeauna un fenomen patologic

44
 TEMA 20: Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali
(4, pag.73-76)

1. Caria aproximala a dintilor temporari poate duce la: C 4, Pg.73

A. Prelungirea arcadei
B. Pastrarea spatiului de rezerva
C. Dificultati in eruptia C
D. Dificultati in eruptia M
E. Absenta migrarilor dintilor limitrofi

2. Pierderea premature a dintilor temporari poate duce la, cu D 4, Pg 74

exceptia:
A. Tulburari grave tridimensionale in arcada dentara
B. Incongruente dento-alveolare
C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti
D. Absenta angrenajelor inverse
E. Contacte si interferente ocluzale

3. Tulburarile dinamicii evolutiei dintilor permanenti pot duce la, E 4, Pg 75

cu exceptia:
A. Migrarea dintilor limitrofi
B. Migrarea dintilor antagonisti
C. Angrenaje inverse
D. Interpozitii compensatorii ale partilor moi vecine
E. Dinamica mandibulara nemodificata

4. Anodontia poate fi rareori: A 4, Pg 76

A. Totala
B. Partiala
C. Redusa
D. Intinsa
E. Unica

5. Anodontia poate fi expresia tendintei evolutive, avand astfel loc A,B,C 4, Pg 75

reducerea dintilor:
A. M3
B. PM2
C. IL
D. C
E. PM2

6. Pierderea prematura a dintilor temporari determina: A,B,C,E 4, Pg 74

A. Migrarea dintilor permanenti aflati in eruptie
intramaxilara sau orala
B. Incongruente dento-alveolare
C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti

45
 D. Dilatari ale arcadei
E. Angrenaje inverse

7. Pierderea prematura a dintilor temporari determina tulburari ABCD 4, Pg 73

grave tridimenionale, anume:
A. inconguente dento-alveolare
B. supraeruptii ale dintilor antagonisti
C. ingustari de arcada
D. angrenaje inverse
E. largiri de arcada

8. Perturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporari poate AB 4, Pg 74

imbraca urmatoarele aspecte:
A. rizaliza
B. pierderea de timpuriu a dintilor temporari
C. absenta incongruentelor dento-alveolare
D. imposibilitatea incluziei dintilor permanenti
E. pierderea tardiva a dintilor temporari

TEMA 21 – Clasificarea anomaliilor dento-maxilare (4, Pg. 77-83)

1. Clasa I Angle se caracterizeaza prin: D 4, Pg. 78
A. Raport distalizat la nivelul M1 si anomalie la nivelul
grupului frontal
B. Raport mezializat la nivelul M1
C. Raport distalizat la nivelul M1
D. Raport neutral la nivelul M1 si anomalie la nivelul
grupui frontal
E. Raport mezializat la nivelul M1 si anomalie la nivelul
grupului frontal

2. Relatia de clasa a II-a la nivelul molarului 1 este reprezentata C 4, Pg. 78

de:
A. Santul vestibular al M1 inferior plasat in dreptul varfului
cuspidului centro-vestibular al M1 superior
B. Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful
cuspidului centro-vestibular al M1 superior
C. Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful
cuspidului mezio-vestibular al M1 superior
D. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful
cuspidului mezio-vestibular al M1 superior
E. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful
cuspidului centro-vestibular al M1 superior

3. Diviziunea 1 a clasei a II-a se caracterizeaza prin: E 4, Pg. 78

A. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita

46
 B. Raport mezializat bilateral si ocluzie adanca in acoperis
C. Raport distalizat bilateral si ocluzie deschisa
D. Raport distalizat unilateral si ocluzie adanca in acoperis
E. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis

4. Diviziunea 2 a clasei a II-a se caracterizeaza prin: A 4, Pg. 78

A. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita
B. Raport mezializat bilateral si ocluzie adanca acoperita
C. Raport distalizat bilateral si ocluzie deschisa
D. Raport distalizat unilateral si ocluzie deschisa
E. Raport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis

5. Clasificarea lui Angle cuprinde: A,C 4, Pg. 78

A. Clasa a III-a in care maxilarul inferior este situate mai
inainte fata de maxilarul superior
B. Clasa I in care maxilarul inferior este situate mai inapoi
fata de maxilarul superior
C. Clasa a II-a in care maxilarul inferior este situate mai
inapoi fata de maxilarul superior
D. Clasa a II-a in care maxilarul inferior este situate mai
inainte fata de maxilarul superior
E. Clasa a III-a in care maxilarul inferior este situate mai
inapoi fata de maxilarul superior

6. Clasa a II-a Angle se caracterizeaza prin: B,C 4, Pg. 78

A. Santul vestibular al M1 inferior plasat in dreptul varfului
cuspidului mezio-vestibular al M1 superior
B. Raport molar distalizat
C. Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful
cuspidului mezio-vestibular al M1 superior
D. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful
cuspidului mezio-vestibular al M1 superior
E. Raport molar mezializat

7. 2Termenii utilizati de scoala franceza pentru denumirea B,D 4, Pg. 81

1modificarilor pozitiei mentonului in sens sagital sunt:
A. Proalveolie
B. Progenie
C. Endoalveolie
D. Retrogenie
E. Prognatie

8. 2Termenii utilizati de scoala franceza pentru denumirea B,D 4, Pg. 81

5modificarilor pozitiei osului maxilar in sens sagital sunt:
A. progenie
B. retrognatie
C. endoalveolie
D. prognatie
E. exoalveolie

47
 TEMA 22– Examenul radiologic in ortodontie (4, pag. 143-179)
1. Dupa Bjork, semnele de pe ortopantomograma care indica o ACE 4, Pg149
rotatie de tip anterior sunt:
A. Unghiul mandibular accentuat
B. Curbura preangulara accentuata
C. Ramura ascendenta lunga
D. Canal dentar drept
E. Canal dentar angulat

2. Planul bazal maxilar este delimitat de : C 4, Pg155

A. Go-Gn
B. Go-Me
C. Nsa-Nsp
D. S-N
E. S-Na

3. Despre distanta Ao-Bo sunt ADEVARATE urmatoarele ABE 4, Pg164

afirmatii:
A. Reprezinta decalajul interbazal sagital absolut
B. Este in relatie directa cu unghiurile SNA, SNB
C. Reprezinta decalajul interbazal sagital relativ
D. Este in relatie invers proportionala cu unghiul ANB
E. Completeaza notiunea de clasa scheletala

4. Dupa Bjork, semnele de pe ortopantomograma care NU indica BCD 4, Pg149

o rotatie de tip anterior sunt:
A. Unghiul mandibular accentuat
B. Curbura preangulara accentuata
C. Ramura ascendenta scurta
D. Canal dentar drept
E. Latimea ramurii orizontale micsorata

5. Unghiul format de planul bazal mandibular cu orizontala de la B 4, Pg169

Frankfurt este reprezentat de :
A. FMIA
B. FMA
C. IMPA
D. IMFA
E. ANB

6. 2Elemente deosebite prin frecventa si importanta pe AC 4, Pg 146

0ortopantomografie sunt:
A. pozitia si directia de eruptie a caninilor superiori
B. pozitia incisivilor superiori
C. pozitia si directia de eruptie a caninilor inferiori
D. pozitia incisivilor inferiori

48
 E. nici un raspuns nu e corect

7. 2Rotatia de tip posterior - semne culese de pe ortopantomografie ADE 4, Pg 146

3(dupa Bjork):
A. unghiul mandibular sters
B. unghiul mandibular accentuat
C. curbura preangulara stearsa
D. curbura preangulara accentuata
E. canal dentar drept

8. 2In practica se realizeaza urmatoarele teleradiografii: ABC 4, Pg 153

4 A. profil
B. axiala
C. fata
D. sagitala
E. toate raspunsurile sunt corecte

TEMA 23– Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag. 379-

391)
1. In cadrul sindromului de compresiune de maxilar se descriu:
A. Trei forme D 4, Pg 380
B. Patru forme
C. O forma
D. Doua forme
E. Cinci forme

2. Dintre factorii patologici locali ai malocluziei de clasa II,

subdiviziunea 1 NU fac parte: C 4, Pg 382
A. Respiratia orala
B. Sugerea limbii
C. Rahitismul
D. Sugerea limbii
E. Deglutitia atipica

3. Diagnosticul diferential al anomaliei dento-maxilare clasa a II-a

Angle, subdiviziunea 1 se face cu: B 4, Pg 390
A. Microdontia
B. Anomalia dento-maxilara clasa a II-a Angle
subdiviziunea 2
C. Distopozitia
D. Anodontia
E. Anomalia dento-maxilara clasa a III-a Angle

4. Dintre factorii etiopatogenici ai anomaliei dento-maxilare de

clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1, NU fac parte: C 4, Pg 381

49
 A. Ereditatea
B. Factorul constitutional
C. Ocluzia inversa
D. Factori generali de dezvoltare
E. Factori locali de dezvoltare

5. Dintre factorii patologici locali ai anomaliei dento-maxilare de

clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1, cel mai frecvent se C 4, Pg 381
observa:
A. Rahitisnul
B. Ereditatea
C. Caria dentara si complicatiile ei
D. Factorul constitutional
E. Factori generali de dezvoltare

6. Copiii cu anomalie dento-maxilara de clasa a II-a Angle,

subdiviziunea 1 au un facies adenoidian caracteristic: A,C,E 4, Pg 383
A. Profil convex
B. Profil concav
C. Retrognatie
D. Prognatie
E. Leptoprosop

7. Formele clinice ale laterodeviatiei NU sunt:

A. Laterodeviatia C,D,E 4, Pg 380
B. Laterognatia
C. Micrognatia
D. Macrognatia
E. Macrodontia

8. Dintre obiceiurile vicioase implicate in etiopatogenia anomaliei

de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 NU fac parte: D,E 4, Pg 382
A. Respiratia orala
B. Deglutitia atipica
C. Sugerea degetului
D. Respiratia nazala
E. Ereditatea

TEMA 24– Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( 4, pag. 396-399)

1. Malocluzia clasa II/2 se caracterizeaza prin: D 4, Pg 397
A. Sant labiomentonier sters
B. Etajul inferior al fetei marit
C. Menton aplatizat
D. Ocluzie labiala este ferma
E. Inocluzie labiala

50
2. Din punctul de vedere al gravitatii, in cazul malocluziei clasa A 4, Pg 397
II/2 se pot descrie urmatoarele forme clinice:
A. Forma usoara si forma grava
B. Forma incipienta
C. Forma medie
D. Forma intermediara
E. Toate raspunsurile sunt corecte

3. Dupa Huston si Tulley ,Malocluzia de clasa II/2 se gaseste in B 4, Pg 396

populatie in proprotie de:
A. 20%
B. 10%
C. 50%
D. 15%
E. 25%

4. Una din afirmatiile urmatoare in cazul pacientilor cu malocluzie A 4, Pg 398

clasa II/2 NU este corecta:
A. Curba Spee este aplatizata
B. Apare supraacoperirea grupului incisiv
C. Poate apare sindrom algodisfunctional al ATM
D. Diametrele premolare si molare sunt reduse
E. Curba Spee este accentuate

5. In cazul pacientilor cu malocluzie clasa II/2: E 4, Pg399

A. Diametrul premolar este crescut
B. Baza maxilarului este mica
C. Diametrele premolare si molare sunt crescute
D. Unghiul goniac este crescut
E. Inaltimea anteroinferioara a fetei ( Nsa- Gn) este mica

6. Dintre manifestarile clinice in malocluzia clasa II/2 NU putem A,C,E 4, Pg

enumera: 397-398
A. Ocluzie deschisa
B. Etajul inferior al fetei micsorat
C. Sant labiomentonier sters
D. Ocluzie labiala ferma
E. Incisivii centrali superiori sunt in vestibulopozitie
marcata

7. In malocluzia de clasa II/2 se poate intalni: A,B,E 4, Pg 396

A. Reducerea diametrelor premolare si molare
B. Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv
C. Diferite grade de spatiere dentara
D. Ocluzie deschisa
E. Diferite grade de inghesuire dentara

8. Raspunsul compensator al sistemului dentar fata de raportul ABC 4, Pg 396

51
 bazelor osoase maxilare in malocluzia de clasa II/2 este:
A. retrodentie grup incisiv superior
B. prodentie grup incisiv inferior
C. supraacoperire
D. biprodentie
E. toate raspunsurile sunt corecte

TEMA 25 – Malocluzia de Clasa a III-a (4, pg 405-408)

1. Prin avansarea mandibulei la examenul endobucal se pune in D 4, Pg 406

evidenta:
A. o arcada alveolara apicala mare
B. o arcada alveolara coronara mica
C. o arcada alveolara mica
D. o arcada alveolara apicala mica in raport cu arcada
alveolara coronara
E. nici un raspuns nu e corect.

2. In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune C 4, Pg.

in evidenta: 406
A. unghiul SNA mai mare de 800
B. unghiul SNB mai mic de 780
C. unghiul SNA mai mic de 800
D. unghiul ANB pozitiv
E. nici un raspuns nu e corect

3. Distanta Nsa- Nsp in malocluzia de clasa a III-a este: D 4, Pg 406

A. marita
B. micsoarata
C. medie
D. nici un raspuns corect
E. toate raspunsurile sunt corecte

4. In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se A,B,C 4, Pg.

observa: ,D 406
A. unghiul SNA mai mic de 800
B. unghiul SNB mai mare de 780
C. unghiul ANB negative
D. distanta Nsa-Nsp este micsorata
E. diagonala maxilarului superior S-Nsa marita

5. In malocluzia de clasa a III-a cu drum de inchidere in treapta AB 4, Pg

mezializata sectoarele dento-alveolare frontale responsabile de 408
ghidajul invers sunt caracterizate de:
A. proalveolodontie inferioara
B. retroalveolodontie superioara

52
 C. roalveolodontie superioara
D. retroalveolodontie inferioara
E. nici un raspuns nu e corect

6. In malocluzia de clasa a III-a buza superioara este: AB 4, Pg.406

A. infundata
B. in raport invers cu buza inferioara
C. acopera buza inferioara
D. toate raspunsurile sunt corecte
E. nici un raspuns corect

7. 1In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune CD 4, Pg.

9in evidenta: 406
. A. unghiul SNA mai mare de 800
B. unghiul SNB mai mic de 780
C. unghiul SNA mai mic de 800
D. unghiul ANB negativ
E. nici un raspuns nu e corect

8. 2In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune ABE 4, Pg 406

1in evidenta:
. A. unghiul SNA mai mic de 800
B. unghiul ANB negative
C. unghiul ANB=0
D. unghiul ANB pozitiv
E. unghiul SNB mai mare de 780

TEMA 26 – Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426, 429-

438)

1. Factorii cauzali in sindromul de inocluzie verticala sunt: D 4, Pg

A. factori congenitali 419
B. factori genetici
C. factori ereditari
D. toate variantele de mai sus
E. nici un raspuns corect
2. Efectele rahitismului in sindromul de inocluzie verticala sunt: D 4, Pg
A. reducerea ramului ascendent 421
B. intercepteaza cresterea verticala a maxilarului superior
C. cresterea dimensiunii ramului ascendent
D. raspuns corect a si b
E. nici un raspuns corect

3. Dintre factorii locali din sindromul de inocluzie verticala fac D 4, Pg

parte: 425
A. afectiuni reumatice la nivel ATM

53
 B. spatieri dento- alveolare
C. cicatrici cheloide, retractile
D. corect a si c
E. corect b si c

4. Aspectul facial din sindromul de ocluzie deschisa este B 4, Pg

reprezentat de: 434
A. mezoprosop
B. hiperleptoprosop
C. euriprosop
D. raspuns corect a si b
E. nici un raspuns corect

5. Urmatoarele afirmatii despre tulburarile de crestere ale B , C, 4, Pg

mandibulei din sindromul de ocluzie deschisa sunt adevarate: E 437-438
A. cresterea ramurii ascendente
B. obtuzismul unghiului Kdl- Go
C. micsorarea ramurii ascendente
D. rotatia anterioara a mandibulei
E. rotatia posterioara a mandibulei

6. Frecvent tulburari musculare in sindromul de ocluzie deschisa ACD 4, Pg

apar la: E 433
A. pterigoidian extern
B. pterigoidian intern
C. pterigoidian lateral
D. temporal
E. muschiul limbii

7. Semnele inocluziei verticale frontala se intalnesc in urmatoarele ABCD 4, Pg

boli: 421
A. rahistism
B. rahitism genetic
C. rahitism hipofosfatazic
D. rahitism vitamino-rezistent
E. nici un raspuns corect

TEMA 27 – Anodonția (5, Pg. 15-40 )

1. În cadrul etiopatogeniei anodonţiei, teoria proterogenetică susţine B 5, Pg. 20

că:
A. se reduce dimensiunea maxilarelor la om
B. dispare ultimul dinte din fiecare grup dentar, excepţie
făcând grupul incisiv inferior
C. se reduce potenţialul formativ al teritoriilor prezumtiv
odontogene

54
 D. se distruge lama dentară
E. toate răspunsurile sunt corecte

2. Factorii locali cu rol în producerea anodonţiilor sunt: A, B, 5, Pg.

A. extracţiile brutale ale dinţilor temporari C 22-23
B. despicăturile labio-maxilo-palatine
C. tumori ale maxilarelor
D. traumatismele intrauterine
E. deficienţele nutriţionale din timpul sarcinii

3. Factorii generali cu rol în producerea anodonţiilor sunt: B, C, 5,Pg. 22-

A. despicăturile labio-maxilo-palatine E 23
B. deficienţele nutriţionale din timpul sarcinii
C. traumatismele intrauterine
D. osteomielita acută şi subacută a maxilarelor
E. bolile infecto-contagioase ale mamei

4. Modul de transmitere al anodonţiei s-a dovedit a fi: C, E 5, Pg. 23

A. autozomal dominant regulat
B. condiţionat monogenic legat de cromozomul X
C. autozomal dominant neregulat
D. condiţionat monogenic legat de cromozomul Y
E. autozomal recesiv

5. Diagnosticul diferenţial în anodonţii trebuie realizat cu: A, D 5, Pg. 25

A. incluzia dentară
B. reincluzia dentară parţială
C. diastema falsă sau secundară
D. extracţia dintelui
E. ectopia dentară

6. Examenul clinic în anodonţia redusă poate evidenţia: A, B, 5, Pg.

A. creastă alveolară subţiată, de aspect concave C, E 24-25
B. absenţa dintelui permanent de pe arcadă
C. persistența predecesorului temporar
D. creastă alveolară bine conformată
E. reducerea spaţiului corespunzător de pe arcadă prin
migrări dentare

7. In contextul tratamentului anodonțiilor, prognosticul C, E 5, Pg. 39

autotransplantului dentar este semnificativ mai bun dacă:
A. apexul dintelui transplantat este închis
B. dintele are rădăcina complet formată
C. este formată 2/3 din rădăcină
D. dintele este complet format şi cu o structură biologică mai
puțin densă
E. dintele este mai tânăr şi incomplet format

55
 TEMA 28 – Dintii supranumerari (5, Pg. 73 – 94 / 40-72 )

1. In cazul fuzionarii se disting: B 5, Pg.

A. fuzionari coronare - coroane solidarizate corespunzand la 59-60
o radacina normala si doua organe pulpare;
B. fuzionari radiculare - coroane clinic normale, cu radacini
atipice;
C. fuzionari coronare - coroane solidarizate corespunzand la
o radacina normala si un organ pulpar;
D. fuzionari dentare totale - care sunt o juxtapunere totala a
dintilor, prezentand doua radacini normale si doua organe
pulpare;
E. fuzionari dentale partiale - prezentand adesea o camera
pulpara unica.

2. Care sunt semenele clinice ce atrag atentia asupra unui dinte A,B,C, 5, Pg.
supranumerar inclus? D 50
A. prezenta distopiilor izolate;
B. existent unor bombari la nivelul crestelor alveolare;
C. persistenta unuia sau mai multor dinti temporari peste
varsta obisnuita de permutare;
D. absenta inchiderii unei diasteme interincisive mediene
dupa eruptia incisivului lateral si chiar a caninilor;
E. absenta distopiilor izolate.

3. 1Urmatoarele afirmatii despre dintii neonatal sunt adevarate: A,B,C, 5, Pg.

6 A. apar inaintea dentitiei normale; D 49
. B. sunt atasati la gingie si nu poseda radacini;
C. contin un tesut conjunctiv bogat vascularizat;
D. sunt localizati mai frecvent la nivelul grupului incisiv
inferior;
E. contin in cea mai mare parte structuri dure dentare,
respectiv un strat gros de smalt .

4. 1Principalele caracteristici ale meziodensului sunt: B,C,D 5, Pg.

7 A. este unicuspidat, pluriradicular, coroana avand o forma 51
. conica;
B. de regula se intalneste meziodensul unic, mai rar cel
dublu;
C. poate provoca malpozitii sau incluzia incisivilor centrali
permanenti superiori;
D. apare doar la maxilarul superior;
E. apare la ambele maxilare.

5. 2Leziunile ce pot apare la nivelul unui dinte invaginat sunt: A,B,C, 5, Pg.
0 A. caria dentara; D 58
. B. complicatii pulpare;
C. necroza pulpara;

56
 D. chist radicular;
E. polip pulpar.

6. 2Dintii supranumerari pot determina: A, 5, Pg.

4 A. resorbtii radiculare ale dintilor din seria normala; B,C,E 65
. B. diastema interincisiva;
C. tulburari fizionomice;
D. resorbtii coronare;
E. inghesuiri dentare.

7. 2Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A,C,D, 5, Pg.

5 A. extractia dintilor anastroficieste intotdeauna obligatorie; E 67
. B. se indica extractia dintelui supranumerar atunci cand se
asociaza cu microdontia dintilor din seria normala;
C. in cazul dintilor supranumerari ce au blocat eruptia
dintelui permanent este necesara marirea perimetrului
arcadei cu ajutorul aparatelor ortodontice;
D. extractia dintilor supranumerari este atitudinea
terapeutica de electie;
E. in cazul dintilor supranumerari ce au blocat eruptia
dintelui permanent este necesara extractia lor.

TEMA 29 – Incluzia dentara (5, Pg. 73 – 94)

1. Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se realizeaza E 5, Pg.

prin: 92-93
A. Ancorare transtisulara;
B. Ancorare intratisulara;
C. Ancorare peritisulara;
D. Ancorare prin colare de butoni;
E. Toate raspunsurile corecte.
2. Incluzia mai este cunoscuta si sub denumirea de: D 5, Pg.
A. Dinte inclestat; 74
B. Retentie dentara secundara;
C. Anchiloza dentara;
D. Dinte retentionat;
E. Dinte inclavat.
3. Referitor la metodele conservatoare de obtinere a spatiului C 5, Pg.
necesar evolutiei unui dinte inclus sunt adevarate urmatoarele: 90
A. Daca spatiul necesar este mai mare de 5 mm se
recomanda extractia;
B. Descoperirea chirurgicala si ancorarea dintelui;
C. Marirea perimetrului arcadei prin intermediu
tratamentului ortodontic;
D. Tractionarea si alinierea dintelui pe arcada dupa
interventia chirurgicala;

57
 E. In incluziile de canin in pozitie verticala se recomanda
extractia.
4. Cel mai frecvent incluzia dentara se intalneste: B,C 5, Pg.
A. La dintii temporari; 74-75
B. Unilateral;
C. La nivelul caninului;
D. La nivelul premolarului II superior;
E. La mandibula.
5. Macrodontia relativa se caracterizeaza prin: A,D 5, Pg.
A. Dintii sunt mai mari, in raport cu aspectul facial, chiar 76
daca suma incisiva este in limite normale;
B. Dintii sunt mai mari si suma incisiva depaseste 36mm;
C. Incisivii centrali depasesc 1 cm ca latime mezio-distala;
D. Suma incisiva este sub 35 mm;
E. Suma incisiva nu depaseste 36mm, reprezentand ¼ din
diametrul bizigomatic osos.
6. Tehnicile radiologice care pot indica prezenta si coordonatele A,B,C,D 5, Pg.
unui dinte inclus sunt: 85-88
A. Teleradiografia;
B. Ortopantomograma;
C. Radiografia cu film muscat;
D. Tomografia computerizata;
E. Index Carpal
7. La examenul clinic, tulburarile ce pot sugera prezenta unui dinte A, B, D, 5, Pg.
inclus sunt: E 84
A. Pericoronarite si gingivo-stomatite;
B. Semnul Quintero;
C. In caz de canin superior inclus, incisivul lateral prezinta o
mezio-inclinatie accentuata;
D. Torsionari ale dintilor vecini;
E. Persistenta indelungata cu implantare buna a dintelui
temporar.

TEMA 30 – Reincluzia dentara (5, Pg. 107- 118)

1. Un dinte reinclus se mai numeste si : A 5, Pg.
A. Dinte inclavat 107
B. Dinte geminat
C. Meziodens
D. Dinte anastrofic
E. Dinte neonatal

2. Dintele cel mai frecvent implicat in reincluzia dentara este : E 5, Pg.

A. Incisivul 108-
B. Caninul 109
C. Premolarul
D. Meziodensul
E. Molarul

58
3. Reincluzia dentara totala prezinta: A 5, Pg.
A. Coroana dentara absenta 115
B. Coroana dentara vizibila
C. Coroana dentara in suprapozitie
D. Coroana dentara in infrapozitie
E. Coroana dentara inclinata
4. Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu: A,C,D,E 5, Pg.
A. Extractia dentara 116-
B. Oprirea in eruptie a dintelui 117
C. Anodontia
D. Intruzia postraumatica totala
E. Incluzia dentara

5. Un dinte reinclus se mai numeste si : A,E 5, Pg.

A. Dinte inclavat 107
B. Dinte geminat
C. Meziodens
D. Dinte anastrofic
E. Dinte inclestat

6. Printre consecintele reincluziei dentare se numara si : A, B, C, 5, Pg.

A. Denivelarea planului de ocluzie E 117
B. Incluzia succesionalului permanent
C. Tulburari de ocluzie
D. Carii de colet ale unor dinti situati la distanta de dintele
reinclus
E. Hiperestezie si hipersensibilitate

7. Despre evolutia fenomenului de reincluzie dentara sunt adevarate A, C, E 5, Pg.

urmatoarele afirmatii : 117
A. Este o anomalie dentara progresiva
B. Oprirea in evolutie se poate realiza spontan
C. Este dependenta de potentialul de crestEre individual
D. Nu este dependenta de momentul instalarii
E. O reincluzie instalata precoce va avea o evolutie mai
rapida

TEMA 31 – Ectopia dentara (5, 5, Pg. 121-130)

1. Dintele cel mai frecvent vizat de anodontie este: B 5, Pg. 124

A. Premolarul I superior
B. Caninul superior
C. Caninul inferior
D. Incisivul central inferior
E. Molarul I superior

59
2. Extractiile dintilor permanenti atunci cand deficitul de spatiu este C 5, Pg. 130
mare NU vizeaza:
A. Premolarul I
B. Incisivul lateral
C. Molarul II
D. Premolarul II
E. Molarul I
3. In cadrul extractiei dirijate in 4 etape, prima etapa este: B 5, Pg. 127-
A. extractia caninului temporar 128
B. extractia incisivului lateral temporar
C. extractia molarului I temporar
D. extractia premolarului I
E. nici un raspuns corect
4. In contextul ectopiei dentare, in cadrul obiectivelor terapeutice , B,C 5, Pg. 127-
extractia dirijata se desfasoara: 128
A. in 2 etape
B. in 3 etape
C. in 4 etape
D. intr-o singura etapa
E. toate raspunsurile corecte
5. Extractia "dirijata " sau "de pilotaj " (Hotz) se caracterizeaza A, B, E 5, Pg. 127
prin:
A. Are caracter preventiv
B. Este indicata de la inceputul permutarii dentare (6-7 ani)
C. Urmareste reducerea fiecarei arcade cu cate un premolar
II
D. Se desfasoara in 5 etape
E. Incepe cu extractia incisivului lateral temporar

6. Despre ectopia dentara sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia: B, D 5, Pg. 131

A. Ectopia vestibulara este recidivanta
B. Ectopia palatinala este recidivanta
C. In urma tratamentului necesita contentie artificiala (prin
aparate ortodontice)
D. Ectopia vestibulara nu este o anomalie recidivanta
E. Ectopia palatinala nu este o anomalie recidivanta,
deoarece stabilitatea rezultatului obtinut in urma
tratamentului asigura o contentie naturala
7. In cadrul tratamentului ectopiei dentare, extractia de dirijare dupa A, C, E 5, Pg. 128
Houston si Tulley se realizeaza astfel:
A. In 3 etape
B. In 4 etape
C. In etapa I se extrag cei 4 canini temporari
D. In etapa II se extrag premolarii I
E. In etapa II se extrag molarii I temporari

60
 TEMA 32: Diastema (5, Pg. 133- 142)
1. Pe incisivi NU se aplicã : A 5, Pg. 142
A. inele de cauciuc
B. inele metalice
C. bracket
D. cârlig
E. tubuşor
2. Diastema este o anomalie de: B ,E 5, Pg. 133
A. sediu
B. poziţie
C. numãr
D. formã
E. erupţie
3. Diastema secundarã sau falsã este cauzatã de : BCE 5, Pg. 133
A. dezvoltarea exageratã a frenului buzei superioare
B. anodonţia incisivului lateral
C. meziodens
D. inserţia joasa a frenului între incisivi
E. doar raspunsurile b si c sunt adevãrate
4. 1Care afirmaţii referitoare la „frenul labial lat” NU sunt adevãrate: ABC 5, Pg. 135
8 A. este de obicei sus inserat
B. poate fi insoţit de o fibromucoasã subţire
C. este sensibilã la remanierile osoase eruptive ale incisivilor
centrali
D. menţine dinţii depãrtaţi
E. este de obicei jos inserat
5. 2 Diastema antreneazã urmãtoarele tulburãri funcţionale : BCD 5, Pg. 137
0 A. tulburãri ocluzale (majore)
B. tulburãri estetice
C. tulburãri fonatorii
D. tulburãri ocluzale (minore)
E. doar variantele b şi c sunt corecte

6. 2 Alegeti variantele gresite „contenţia la copil se realizeazã” : ABCD 5, Pg. 142

1 A. pe o perioadã de 2 sãptãmâni
B. pe o perioadã de 3 sãptãmâni
C. pe o perioadã de 4 sãptãmâni
D. pe o perioadã de 5 sãptãmâni
E. pe o perioadã de 6-8 sãptãmâni
7. 2 În pãstrarea rezultatului terapeutic la adult persistenţa molarului ABCD 5, Pg.
2de minte NU poate fi: 142-143
A. un factor determinant
B. exercitã presiuni spre distal în erupţie
C. exercitã presiuni spre oral în erupţie
D. exercitã presiuni spre vestubular în erupţie
E. un factor adjuvant

61
 TEMA 33: Transpozitia dentara (5, Pg. 149-154)

1. In transpozitiile de la mandibula cel mai afectat dinte este: C 5, Pg.

A. incisivul central 150
B. molarul I
C. caninul
D. premolarul I
E. premolarul II

2. In cazul transpozitiei canin-incisiv lateral apar: A 5, Pg.

A. tulburari fizionomice 152
B. tulburari ocluzale
C. tulburari de deglutitie
D. handicap functional al caninului
E. nu apar tulburari

3. Solutia terapeutica optima in transpozitia incompleta: B,C,D,E 5, Pg.

A. ameloplastia modelanta 154
B. deplasarea dintilor spre pozitia normala
C. poate fi transformata in transpozitie completa
D. spre deplasarea dentara cea mai mica
E. in directia ceruta de dinte

4. In transpozitia completa incisiv central-incisiv lateral se poate C,D 5, Pg.

face : 154
A. desensibilizare
B. slefuiri modelante ale incisivului lateral
C. remodelare a incisivului central prin stripping
D. remodelare a incisivului lateral prin tehnici adezive
E. ridica probleme estetice si functionale mari

5. In transpozitia completa canin-premolar I obiectivele terapeutice B,C,D,E 5, Pg.

sunt: 153-154
A. slefuiri modelante ale cuspidului caninului in sedinte
succesive
B. slefuiri selective in sedinte repetate ale cuspidului
palatinal al premolarului
C. pansamentul plagii pentru desensibilizare
D. realizarea morfologiei caninului ca premolar nu este
necesara
E. apar probleme functionale

6. Transpozitia dentara: B,D,E 5, Pg.

A. este o anomalie frecventa 149,153
B. foarte evidenta clinic
C. face parte din grupa anomaliilor dentare de grup
D. este o anomalie dentara de eruptie si pozitie
E. este usor de diagnosticat

62
7. Majoritatea transpozitiilor sunt: A,C 5, Pg.
A. unilaterale 150
B. bilaterale
C. partiale
D. totale
E. pe partea dreapta

Tema 34: Tratamentul cariei dentare;

Bibliografie 6; 167-185; 294-333; 339-346
1. În stabilirea conturului marginal în cazul preparării cavităţilor pe suprafeţele
netede vor fi respectate următoarele reguli:
A. extinderea (plasarea) marginilor cavităţii până în ţesuturi sănătoase, fără a lăsa
smalţ subminat
B. a se evita terminarea marginilor pe pantele cuspidiene sau crestele de smalţ
C. extinderea marginilor pentru a permite un acces suficient manoperelor
adecvate
D. extinderea marginilor cervicale la 2 mm sub punctul de contact
E. extinderea (plasarea) marginilor cavităţii până în ţesuturi sănătoase, cu
menţinerea smalţului demineralizat pe feţele vestibulare ale frontalilor
A,B,C; 6; pag 176

2. Dintre condiţiile care pot să ducă la sporirea extensiei marginilor cavităţilor

fac parte următoarele:
A. vârsta redusă
B. necesitatea pentru măsuri suplimentare ale retenţiei şi rezistenţei
C. restaurarea dinţilor care vor deveni stâlpi de punte
D. dinţi devitali
E. handicap fizic sau psihic
B,C,E; 6; pag 176

3. Scopul finisării pereţilor de smalţ este:

A. să realizeze o închidere marginală cât mai bună între materialul restaurator şi
structurile dentare
B. să efectueze o joncţiune marginală netedă
C. să crească rugozitatea smalţului
D. să îndepărteze smalţul nesusţinut
E. să extindă preparaţia în zonele de curăţire şi autocurăţire
A, B; 6; pag 180

4*. Uscarea cu aer cald de la sonda unitului se face:

A. maxim 5 secunde
B. nu mai mult de 10 secunde
C. pînă apare culoarea albicioasă a smalţului
D. după aplicarea de alcool sau produse rapid volatile
E. 2 secunde

63
 B; 6; pag. 182

5. Solvenţii organici folosiţi ca agenţi de degresare ai cavităţilor cum ar fi:

cloroformul, benzonele şi alcooli:
A. sunt ideali ca agenţi pentru degresarea dentinei
B. au fie efect toxic, fie efect iritant
C. hidratează dentina
D. deshidrateaza dentina
E. sunt indicaţi în coafajul indirect
B,D; 6; pag 184

6. Printre dezavantajele lacurilor dentare se numără

A. aderenţa chimică la ţesuturile dentare
B. reducerea penetrării acidului din cimentul fosfat de zinc în plaga dentinară
C. încetinirea pătrunderii în canaliculele dentinare a produşilor de coroziune ai
amalgamului de argint
D. izolarea termică adecvată
E. rezistenţa mecanică bună la solicitările masticatorii atunci cînd sunt aplicate în
mai mult de trei straturi
B,C; 6; pag 294

7. Din compoziţia cimentului fosfat de zinc fac parte:

A. pulbere de oxid de zinc cu adaos de oxid de magneziu şi pigmenţi
B. pulbere de sticlă alumino-silicat
C. pulbere de oxid de cupru cu adaos de oxid de magneziu şi pigmenţi
D. soluţie apoasă de acid fosforic 33% parţial tamponată cu un mic adaos de
aluminiu şi zinc
E. soluţie apoasă de acizi tartric, maleic şi itaconic
A, D; 6; pag 303

8. Printre obiectivele coafajului indirect se numără:

A. blocarea activităţii „bacteriilor pioniere” şi distrugerea lor
B. stimularea neodentinogenezei
C. acţiune antihiperemiantă şi sedativă pulpară
D. crearea condiţiilor optime de vindecare pulpară
E. creşterea permeabilităţii plăgii dentinare
A,B,C,D; 6; pag 314

9. În cavităţile cu dentină dură şi mici zone de dentină alterată tratamentul

conservator al cariei simple prin coafaj indirect se indică numai dacă se
îndeplinesc anumite condiţii, cum ar fi:
A. deschideri accidentale, traumatice, ale camerei pulpare
B. dentina alterată să ocupe o suprafaţă punctiformă, plasată strict în dreptul
coarnelor pulpare, iar îndepărtarea ei completă să ducă la deschiderea camerei
pulpare
C. deschidere punctiformă, de maxim 1 mm, a camerei pulpare
D. accesibilitatea directă în cursul coafajului
E. pacient tânăr, sănătos
B,D,E; 6; pag 315

64
10*. În sigilarea curativă a plăgii dentinare efectuate prin hibridizare în coafajul
indirect, eventualele slabe reacţii pulpare ar putea fi puse mai degrabă pe
seama:
A. prezenţei HEMA în sistemele adezive
B. diminuării permeabilităţii plăgii dentinare
C. creşterii riscului infectării bacteriene a plăgii dentinare
D. condiţionării acide a smalţului
E. hemostazei ineficiente
A; 6; pag 324, 325

11. Gravarea smalţului în noile tehnici adezive are drept scop asigurarea unei
impregnări optime cu monomer adeziv a suprafeţei sale şi constă în:
A. micşorarea energiei libere de suprafaţă a smalţului, ceea ce diminuează
umectarea cu adeziv
B. înlăturarea plăcii bacteriene
C. înlăturarea detritusului dentinar remanent
D. creşterea microretenţiilor
E. creşterea energiei libere de suprafaţă a smalţului, ceea ce facilitează umectarea
zonei gravate de către adeziv
B; C; D; E; 6; pag 326

12. Răşina adezivă din sistemele adezive are un rol multifuncţional:

A. realizează hibridizarea plăgii dentinare
B. sigilează plaga dentinară
C. permite obturaţii coronare adezive, nu numai cu răşinile compozite, ci şi cu
amalgamul de argint şi incrustaţiile ceramice
D. măreşte tensiunile generate de contracţia de polimerizare în cazul obturaţiilor
de compozite
E. amortizează solicitările ocluzale masticatorii dacă se folosesc răşini adezive cu
procent foarte redus de umplutură de mică dimensiune
A; B; C; E; 6; pag 330

Tema 35: Etiopatogenia cariei dentare (6, pag. 31-57)

1. Aglutininele salivare sunt reprezentate de:
A. fibronectina
B. mucinele
C. peroxidaza
D. β2- microglobulina
E. amilaza
A,B,D pag 42

2. Dintre factorii antimicrobieni capabili să modeleze colonizarea cavităţii orale

de către microorganisme, fac parte:
A. lactoferina
B. lizozimul
C. ionul bicarbonat
D. peroxidazele salivare
E. aglutininele salivare
65
 A,B, D,E pag 42

3. Printre principalele concluzii ale studiilor epidemiologice şi experimentale

asupra rolului cariogen al hidrocarbonatelor se numără:
A. relaţia cariogenă semnificativă dintre frecvenţa cariei dentare şi consumul
de dulciuri între mese
B. efectul cariogen rapid exercitat de zaharoză prin contactul direct cu placa
bacteriană
C. cariogenitatea alimentelor depinde mai degrabă de durata şi frecvenţa
expunerii la zahăr şi mai puţin de tipul de preparat culinar care conţine zahăr
D. înlocuirea sistemului tradiţional de alimentaţie constând din 3 mese
principale cu gustări numeroase scade riscul de carie
E. cantitatea de hidrocarbonate consumată este mult mai importantă pentru
riscul cariogen decât gradul de rafinare şi frecvenţa ingestiei
A,B, C, D pag 46

4. Zaharoza rămâne hidrocarbonatul cu cel mai însemnat potenţial cariogen

deoarece:
A.este substratul esenţial pentru sinteza polizaharidelor extracelulare de
depozit
B. este utilizata de microorganisme mai mult decât oricare alt principiu
nutritiv pentru înmulţire şi dezvoltare
C. favorizează colonizarea micoorganismelor odontopatogene
D. este uşor fermentabilă de către microorganisme
E. stimulează creşterea pH-ului placii bacteriene
A,B,C,D pag 47

5. Dintre constituenţii chimici ai alimentelor care pot modela efectul cariogen al

hidrocarbonatelor, reducând riscul la carie, fac parte:
A. fluorul
B. proteinele
C. grăsimile
D. cacao
E. fosfaţii
A,C,D,E pag 50

6. Laptele are efect carioprotector prin:

A. conţinutul de lactoză, glucid greu fermentabil
B. cazeina
C. fluor, aflat în concentraţii de peste 2mg/litru
D. calciu
E. fosfaţi
B,D,E pag 50

7*. Din grupa cocilor gram negativi prezenţi în placa bacteriană fac parte:
A. Veillonella
B. Spirochetele
C. Lactobacillus
D. Streptococcus
E. Staphylococcus

66
 A, pag 53

8. În aprecierea rolului pe care îl poate avea un microorganism în iniţierea şi

progresiunea procesului carios au fost propuse următoarele condiţii:
A. agentul microbian ar trebui să aparţină speciei care produce cel mai mult
acid în cavitatea bucală
B. agentul microbian ar trebui să reziste mediului acid produs în leziunea
carioasă
C. cultura pură de microorganisme trebuie să fie capabilă să producă leziuni
carioase atunci când este inoculată în cavitatea bucală sau dinte
D. agentul cauzal ar trebui să fie absent de pe suprafeţele dintelui ce nu
prezintă demineralizări caracteristice procesului carios
E. agentul cauzal să poată fi identificat la nivelul dinţilor neerupţi, în cazul
indivizilor cu nivel de afectare foarte mare
A,B,C,D pag 55

9*. Experienţele efectuate pe animale gnatobiotice au demostrat dintre speciile

de streptococi izolate, cel mai cariogen este:
A. Streptococul β hemolitic
B. Streptococul sanguis
C. Streptococul mutans
D. Streptococul mitior
E. Streptococul mitis
C, pag 57

10. Clearance-ul salivar, ca proces fiziologic de diluare a substanţelor introduse

în cavitatea orală, se caracterizează prin:
A. valoare constantă cât timp glandele salivare funcţionează normal
B. raport invers proporţional cu ritmul secreţiei salivare
C. variaţii topografice
D. raport direct proporţional cu ritmul secreţiei salivare
E. valoare direct proporţională cu vâscozitatea salivei
A,B,C, pag. 37

11*. Vâscozitatea relativă a salivei parotidiene este de :

A. 2,5
B. 1,5
C. 3,4
D. 4,5
E. 13,4
B, pag.37

12. În cazul fluorului, există anumite aspecte particulare ale clearance-ului, cum
ar fi:
A. scăderea rapidă sub nivelul de bază minimal prin clearance rapid
B. revenirea mult mai lentă la nivelul de bază comparativ cu alte substanţe
C. reducerea fluorului din placa bacteriană după administrarea topică
D. fixarea rapidă de către glicoproteinele salivare
E creşterea nivelului fluorului salivar prin revenirea pe cale generală a
cantităţii parţial înghiţite din fluorul administrat topic.

67
 B,E, pag. 39

Tema 36: Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinţilor

permanenţi
1. Modificarile morfopatologice, in hiperemia preinflamatorie sunt caracterizate
de:
a. prezenta vaselor sanguine dilatate, sinuoase, cu pereti subtiri si fenomenul de
marginatie leucocitara
b. celule odontoblastice si in parte fibroblasti cu volum marit ce reflecta o
activitate metabolica redusa
c. indivizi microbieni in canaliculele dentinare si pulpa
d. prezenta fosfatazelor alcaline in apropierea stratului de odontoblasti
e. cresterea concentratiei de succindehidrogenaza si a unor mediatori chimici
(histamina, acetilcolina, leucotoxina, etc)
(a,d,e), 7 (pag70-71)

2. Examenul microscopic in pulpita acuta seroasa partiala pune in evidenta:

a. vasoconstrictie pe un teritoriu pulpar intins
b. plasmexodie cu prezenta PMN (polimorfonuclearelor neutrofile)
c. in apropierea centrului inflamatiei odontoblastele dau semne de oprire a
metabolismului si chiar degenerare
d. concentrarea fosfatazei alcaline in regiunea predentinei
e. cresterea succindehidrogenazei in toata pulpa dentara
(c,d,e), 7 (pag 72-73)

3. Diagnosticul diferential in cazul pulpitei seroase totale se face cu:

a. parodontita apicala acuta seroasa
b. parodontita apicala acuta purulenta
c. parodontita apicala hiperemica
d. pulpita acuta seroasa partiala
e. pulpita purulenta totala
(a,d,e) 7, (pag 76)

4*. Indicatii de tratament in pulpita purulenta partiala:

a. extirpare vitala
b. extirpare devitala
c. pulpotomie vitala
d. pulpotomie devitala
e. drenaj de urgenta
(a), 7 (pag 79)

5*. In hiperemia preinflamatorie nu se recomanda:

a. tratamentul cariei dentare şi coafaj indirect
b. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct într-un timp, în cazul deschiderii
accidentale a camerei pulpare

68
 c. tratamentul cariei dentare şi coafaj direct în doi timpi, în cazul deschiderii
accidentale a camerei pulpare
d. amputaţie vitală
e. extirpare vitală
(b) 7, (pag.72)

6*. “Turbarea dinţilor” este o expresie cunoscută pentru ilustrarea intensităţii

durerii din:
a. pulpita acută seroasă parţială
b. parodontita apicală acută seroasă
c. pulpita acută purulentă parţială
d. pulpita acută seroasă totală
e. pulpita acută purulentă totală
(d), 7 (pag.75)

7. Durerea poate aparea spontan în următoarele situaţii:

a. hiperemia preinflamatorie
b. pulpita seroasă parţială
c. pulpita cronică deschisă
d. pulpita purulentă parţială
e. pulpita seroasa totala
(b,c,d,e),7 pag.(73,75,78,79)

8. Diagnosticul diferenţial al pulpitelor acute purulente parţiale se face cu:

a. pulpita seroasa totală
b. hiperemia pulpara
c. pulpita seroasă coronara
d. parodontita apicală acută purulenta
e. pulpita purulenta corono-radiculara
(c,e), 7 (pag.79)

9. Evolutie si complicatii in pulpita purulenta partiala:

a. abces vestibular
b. pulpita purulenta corono-radiculara
c. pulpita cronica deschisa ulceroasa
d. pulpita cronica deschisa granulomatoasa
e. gangrena pulpara
(b, c, e) 7, (pag 79)

10. Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta partiala se face pe:

a. caracterul pulsatil al durerii
b. exacerbare la rece, diminuare la cald
c. prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare
d. hipoexcitabilitate
e. imposibilitatea localizarii dintelui afectat
(a,c,d), 7 (pag 79)

11*. Un semn in stabilirea diagnosticului pozitiv al pulpitei acute purulente este:

a. caracterului lancinant al durerii
b. calmarii temporare prin lichide calde

69
 c. sensibilitatii la percutia transversală
d. apariţia picăturii de puroi prin fistulă vestibulară în dreptul rădăcinii dintelui
e. testelor de vitalitate reduse
(e), 7( pag.80)

12*. Pulpita cronica deschisa ulceroasa nu poate evolua spre:

a. forme subacute de pulpita seroasa
b. forme subacute de pulpita purulenta
c. fractura coronara
d. gangrena
e. pulpita cronica polipoasa
(e), 7 (pag85)

TEMA 37. NECROZA ŞI GANGRENA PULPARĂ

1. Simptomatologia in gangrena pulpara este urmatoarea:
a. in general are o simptomatologie manifesta;
b. lipsa sensibilitatii;
c. de cele mai multe ori se constata carie profunda cu pierdere marcata de
substanta dentara;
d. modificare de culoare a dintelui;
e. sondarea canalelor este sangeranda.
(b,c,d) 7 , (pag. 101)

2. In raport cu interesarea parodontiului apical se descriu urmatoarele forme de

gangrena:
a. umeda;
b. uscata;
c. simpla;
d. complicata;
e. partiala;
(c,d) 7 , (pag. 101)

3. Factorii locali cu atiune determinanta in necroza pulpara sunt urmatorii:

a. traumatisme;
b. cresteri mari de temperatura;
c. scaderi brutale de temperatura;
d. diabet zaharat;
e. menstruatia.
(a,b,c) 7 , (pag. 96)

4. Pulpa necrozata dupa arsenic :

a. este uscata;
b. are culoare gri ;
c. are culoare galben-brun;
d. are culoare negru-violaceu
e. are consistenta crescuta
(a,c,d,e) 7 , (pag. 98)
70
5*. Tratamentul necrozei pulpare:
a. implica pulpectomie;
b. implica amputatie devitala;
c. este similar celui din gangrena ;
d. nu include etapa de tratament antibacterian
e. este similar celui din pulpita seroasa partiala.
(c) 7 , (pag.99)

6*. Diagnosticul diferential in gangrena pulpara se face cu:

a. gangrena complicata cu o parodontita apicala acuta;
b. pulpitele coronare;
c. pulpite corono-radiculare;
d. pulpitele cornice deoarece nuu exista sensibilitate la intepare cu sonda in
profunzime;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
(a) 7, (pag.102)

7*. Despre gangrena pulpara sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:

a. constituie un focar de infectie;
b. poate determina imbolnavirea la distanta: hepatita cronica toxica;
c. poate determina imbolnavirea la distanta: glomerulonefrite;
d. gangrena simpla poate evolua spre parodontiul apical;
e. însămanţare bacteriană pozitivă.
(d) 7, (pag. 102)

8. Acizii actioneaza prin urmatoarele mecanisme, cu exceptia:

a. modificari brutale ale ph-ului;
b. paralizia peretilor vasculari;
c. blocarea respiratiei celulare;
d. lezarea membranei celulare;
e. depolimerizarea colagenului.
(b,c) 7, (pag. 97)

9. Prin necroza pulpara se intelege:

a. mortificarea septica a pulpei
b. epuizarea mijloacelor defensive
c. mortificare aseptica
d. descompunerea pulpei sub influenta germenilor aerobi
e. actiunea agresiva a unor agenti fizico-chimici.
(b,c,e) 7, (pag.94)

10. Prin gangrena pulpara se intelege:

a. mortificarea septica a pulpei
b. mortificarea aseptica a pulpei
c. descompunerea pulpei sub influenta germenilor anaerobi de putrefactie
d. intereseaza strict teritoriul dintelui (gangrena simpla)
e. implicarea parodontiului apical (gangrena complicata)
(a,c,d,e) 7,(pag.94)

71
11. Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara NU se pune pe baza:
a. teste de vitalitate pozitive
b. examen bacteriologic negativ
c. carie profunda cu deschiderea camerei pulapre
d. fetiditate
e. teste de vitalitate negative
(a,b) 7, (pag.101)

10*. Caracteristicile florei microbiene din gangrena pulpara simpla sunt:

a. mixta
b. aeroba
c. anaeroba
d. nu provine din mediul salivar
e. normal nepatogena
(d) 7, (pag.99)

TEMA 38. PARODONTITE APICALE ACUTE SI CRONICE

1*. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta hiperemica se pune pe:
a. durere cu caracter iradiat
b. stare generala afectata
c. raspunsuri pozitive la teste de vitalitate de intensitate mare
d. in dreptul apexului usoara congestie a mucoasei
e. percutia in ax este negativa
(d)7 (107)

2. Simptomatologic, parodontita apicala hiperemica se caraterizeaza prin:

a. percuţia laterală este pozitivă
b. pacientul realizeaza care este dintele afectat
c. percuţia în ax este negativă
d. este dominată de durere la atingerea dintelui cauzal
e. percuţia în ax este pozitivă
(b, d, e) 7, (pag. 106)

3*. Examenul radiologic este relevant:

a. în parodontita apicală acută hiperemica
b. în parodontita apicală acută seroasă totală
c. în parodontita apicală acută purulentă în primele stadii
d. în parodontite apicale cronice
e. în parodontita apicală acută seroasa subperiostala
(d) 7 , (pag. 113)

4*. În parodontita apicală acută purulenta simptomatologia dureroasa este de

intensitate maximă:
a. în stadiu endoosos
b. în stadiu de fistulă
c. în stadiu de hiperemie
d. în stadiu subperiostal
72
 e. în stadiu submucos
(d) 7, (pag. 111)

5*. Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinata de:

a. slefuiri protetice intempestive
b. factorii toxico-infectiosi prezenti in dentina patologica dintr-o leziune carioasa
c. utilizarea arsenicului in devitalizarile pulpare
d. obturatii cu recidiva de carie
e. reconstituiri din amalgam fara obturatii de baza
(c) 7, (pag116)

6. În stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se intalnesc

urmatoarele aspecte:
a. durerea este nevralgiforma
b. scaderea pH-ului local
c. tulburari vasculare
d. tumefierea si infiltrarea mucoasei
e. liza tesutului osos in centrul leziunii
(b,c,e) 7, (pag 110)

7*.Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de:

a. modificarile chimice
b. modificarile enzimatice
c. durere
d. modificarile vasculare
e. resorbtie osoasa
(d),7, pag108

8*. Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea
in:
a. tesutul conjunctiv
b. tesutul de granulatie
c. pulpa dintelui
d. mucoasa sinusala
e. osul alveolar
(d) 7, pag.120

9. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu:

a. pulpita acuta purulenta totala
b. parodontita apicala acuta hiperemica
c. pulpita cronica in stadii avansate de evolutie
d. parodontita apicala acuta seroasa
e. gangrena pulpara simpla
(c, e) 7, (pag. 117)

10*. Prima faza de inflamatie a tesutului periapical este caracterizata prin:

a. demineralizarea corticalei alveolare interne
b. coalescenta bontului pulpar apical
c. afectarea tesutul conjunctiv din spatiul periodontal
d. schimbarea ph–ului la nivelul fibrelor de colagen

73
 e. turgescenta pernitelor vasculare
(c) 7, (pag. 103)

11. Prima faza de inflamatie in parodontita apicala acuta hiperemica se

caraterizeaza prin:
a. permeabilizarea peretilor vasculari
b. tendinta de echilibrare dintre depolimerizarea si polimerizarea
mucopolizaharidelor
c. fenomene exudative
d. cuprinde “timpul mut”
e. distributia sarurilor minerale intre corticala interna si spatiul intertrabecular
(b,d,e) 7 (pag 106)

12. La granulomul simplu conjunctiv in mecanismul de formare se descriu

urmatoarele zone de la apex spre os:
a. zona de colicvatie
b. zona de necroza
c. zona exudativa
d. zona de infiltratie
e. zona de iritatie
(b,c,e) 7, (pag. 118)

TEMA 39. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (7, pag. 158-

213)

1*. Tehnica „step-back”:

a. este o tehnica moderna de obturare a canalelor radiculare
b. este o tehnica moderna de preparare a canalelor radiculare
c. este numita si „telescopare regresiva”
d. este numita si „telescopare progresiva”
e. se indica in canale radiculare cu curburi accentuate
(c) 7, pag.168

2*. Hidroxidul de calciu are pH-ul cuprins intre:

a. 7-9
b. 10-11
c. 11-12
d. 12-13
e. 8-10
(c) 7, pag 198

3. Irigatiile cu solutii pe baza de clor sunt indicate in:

a. parodontitele apicale acute
b. gangrena pulpara

74
 c. hiperemia pulpara
d. pulpita purulenta totala
e. parodontitele apicale cronice
(a,b,d,e) 7, pag 211,
4. Pasta iodoformata Walkhoff contine:
a. clorfenol
b. timol
c. cloroform
d. sulfat de bariu
e. oxid de zinc
(a,b,e) 7, pag 181

5*. Canalul radicular trebuie sa aiba in final:

a. forma cilindrica
b. forma conica cu baza spre camera pulpara si varful la constrictia apicala
c. forma conica cu baza spre foramenul apical si varful spre camera pulpara
d. santuri longitudinale de-alungul peretilor dentinari
e. praguri
(b) 7, pag.166

6. In determinarea lungimii canalului radicular, metoda lui Dick :

a. utilizeaza o singura radiografie
b. utilizeaza doua radiografii
c. se face cu acul introdus pe canal
d. se face fara a introduce acul pe canal
e. nici una de mai sus
(a,c) 7, pag 164

7. Solutia Rockle’s contine:

a. formaldehida
b. hidroxid de calciu
c. trioximetilen
d. fenol
e. gaiacol
(a,d,e) 7, pag 177

8. Parodontitele apicale acute cuprind in schema de tratament:

a. premolarizarea
b. eliminarea cauzei inflamatiei
c. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie
d. temporizarea interventiei
e. extractia
(b,c) 7, pag 249

9*. In tratamentul gangrenei pulpare, eficienta combinarii antibioticelor

depinde de urmatorii factori:
a. evitarea antagonismelor
b. evitarea rezistentei incrucisate
c. evitarea antibioticelor cu reactii adverse;
d. evitarea unor doze insuficiente;

75
 e. toate de mai sus;
(e) 7, pag .187

10. Criteriile de alegere a substantei medicamentoase utilizate in tratamentul

gangrenei pulpare sunt:
a. concentratia solutiei
b. forma anatomo-clinica a gangrenei ( umeda sau uscata)
c. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
d. propietatile bactericide ale substantei
e. tipul de reactivitate al pacientului
( b,c,d,e) 7, pag 173

11. Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt:

a. efect lent bactericid si fungicid
b. actiune antibacteriana indelungata
c. usurinta introducerii pe canale
d. interferarea proceselor de vindecare periapicala
e. tensiune superficiala mare
(a,b,c) 7, pag 175

12. Antisepticele, in cadrul tratamentelor endodontice, se folosesc sub

urmatoarele forme sau proceduri:
a. asociate cu agenti fizici
b. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
c. pansamente endodontice
d. irigatii endodontice
e. numai la canalele curbe
(a,c,d) 7, pag 210

TEMA 40. Obturarea canalelor radiculare (7, 214-248)

1*. Cauzele care produc imposibilitatea propulsarii conului de gutaperca pe

toata lungimea de lucru a canalului pot fi urmatoarele:
a. nefolosirea instrumentului endodontic de largit, de acelasi calibru cu conul
pe toata lungimea de lucru
b. formarea unui prag
c. formarea unei cai false
d. fracturarea unui instrument pe canal
e. toate de mai sus
(e) 7, pag 220

2*. Dezavantajul obturatiei segmentare cu gutaperca consta in: :

a. dificultatea de indepartare
b. necesita o largire accentuata a zonei apicale
c. necesita instrumentar endodontic special
d. sigilare imperfecta in 1/3 apicala a canalului
e. grava perturbare a procesului de vindecare periapicala
(d) 7, pag.241
76
3. Conurile de argint prezinta urmatoarele dezavantaje:
a. inchiderea deficitara a canalelor
b. falsa impresie de obturatie etansa data de radioopacitatea conului
c. flexibilitate mult mai mica decat a conurilor de gupaperca
d. formarea unor produsi de coroziune citotoxici
e. dezobturare dificila
(a,b ,d,e) 7, pag 243

4. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii ( McSpadden) este

contraindicata in :
a. canale inguste
b. canale foarte largi
c. cenale curbe
d. canale cu multe ramificatii
e. canale cu delta apicala
(a,c) 7, pag 235

5. Indicatiile tehnicii de individualizare a conului de gutaperca in tehnica

cimentarii unui con unic, calibrat la apex, sunt
a. canalele voluminoase ale monoradicularilor
b. canalele cu apex larg deschis
c. canalele aplatizate in portiunea apicala
d. canalele in forma citerei ”C”
e. canalele ovalare in portiunea apicala
(b,c,e) 7, pag 221

6. Obturatia de canal cu conuri metalice NU este indicata in :

a. canale ovale
b. canale inguste
c. foramen apical larg
d. canale cu curbura accentuata
e. resorbtii radiculare interne
(a,c,e) 7, pag.245

7*. Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in

cloroform, se face timp de:
a. 1 minut
b. 2 minute
c. 3 minute
d. 20 minute
e. 3-4 secunde
(e) 7, pag.225

8*. Utilizarea conurilor de argint in obturatia radiculara prezinta urmatoarele

dezavantaje:
a. inchiderea perfecta a canalelor
b. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca.
c. neconcordanta dintre forma pe sectiune a conului si cea a canalului

77
 d. radioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansa
e. are actiune oligodinamica discutabia in conditiile unei sigilari perfecte
(c) 7, pag.243

9. Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca

calibrate nu se numara:
a. proba clinico-radiologica a conului
b. individualizarea conului de gutaperca
c. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica
d. introducerea cimentului de sigilare pe canal
e. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul
(a,e) 7, pag.221

10. Indicatiile Biocalexului sunt:

a. gangrena pulpara simpla
b. parodontita apicala acuta
c. parodontita apicala cronica fistulizata
d. aplicarea in ½ apicala a canalelor largi
e. curburi accentuate in 1/3 apicala a radacinii
(a,c,e) 7, pag 218

11. Finger spreaderele prezinta urmatoarele deosebiri fata de hand spreadere:

a. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului, in sensul acelor de ceasornic
b. confera sensibilitate tactila
c. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii
d. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau propriu, in
ambele sensuri
e. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca
(b,c,d) 7, pag.223

12. La proba conului inaintea obturatiei, pot fi intalnite urmatoarele situatii:

a. canale cu apex larg deschis
b. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului
c. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului
d. depasirea lungimii de lucru
e. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al
canalului radicular
(b,c,d,e) 7, pag.220-221

TEMA 41. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice

(7, pag. 103-125)

1. Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in:
a. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o
afectiune pulpara
b. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de
lichefactie colectate in focarul inflamator

78
 c. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante
d. realizarea rezectiei apicale
e. simpla extirpare a tesutului pulpar
(a,b) 7, pag.24

2. Tratamentul parodontitei apicale seroase exsudative necesita printre altele:

a. administrarea de antiinflamatoare
b. administrarea de analgetice
c. evidarea continutului gangrenos
d. pansament semiocluziv
e. administrarea de imunosupresoare
(a,b.c) 7, pag 257

3. In parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave sunt indicate:

a. schimbarea medicatiei endodontice
b. cauterizare chimica
c. interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui
d. cauterizare electrica
e. extractia dintelui
(c,e) 7, pag.260

4*. In cazul secretiei seroase moderate pe canal, NU se indica:

a. paste cu antibiotice
b. cauterizarea electrica
c. tratamentul medicamentos cu antiseptice
d. cauterizarea chimica
e. crearea unei fistule artificiale medicamentoase
(e) 7, pag 258

5*. In parodontita apicala acuta exsudativa seroasa se practica:

a. aplicarea de prisnite
b. irigatii endocanalare cu solutii antiseptice
c. permeabilizarea apexului
d. dintele se lasa deschis
e. toate de mai sus
(e) 7, pag 257

6. In tratamentul general cu antibiotice al parodontitelor apicale exsudative

seroase se poate administra:
a. penicilina
b. ampicilina
c. fenilbutazona
d. diclofenacul
e. tetraciclina
(a,b,e) 7, pag 253

7. Tratamentul inflamatiei postobturatie consta in:

a. iradieri locale cu radiatii ultraviolete
b. tratament antiinflamator, antialgic
c. iradieri locale cu radiatii infrarosii

79
 d. infiltratii plexale in dreptul apexului cu novocaina 1%, 1-2ml
e. prisnite cu apa la temperatura camerei, aplicate pe obraz
(b,c,d,e) 7, pag 256

8*. In parodontita apicala acuta purulenta, faza endoosoasa, se practica toate

metodele mai jos enumerate, exceptand una:
a. drenaj endodontic
b. drenaj transosos
c. drenaj alveolar
d. medicatie analgetica
e. pansament cu antiseptice
(e) 7, pag.257

9. Pentru prevenirea sau ameliorarea simptomatologiei dureroase in parodontita

apicala acuta seroasa se pot administra urmatoarele antialgice:
a. Algocalmin-fiole 1g /2 pe zi
b. Aminfenazona-comprimate 0,3g/4-6 pe zi
c. Novocaina 1%
d. Diclofenac-drajeuri 0,250g/2 pe zi
e. toate de mai sus
(a,b,d) 7, pag.253

10. In tratamentul unei parodontite apicale cronice, secretia persistenta pe canal

NU impune schimbarea pansamentului antiseptic cu un altul dupa:
a. 1 sedinta
b. 2-3 sedinte
c. 4 sedinte
d. 5 sedinte
e. 10 sedinte
(a,c,d,e) 7, pag.258

11. Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de:

a. reactivitatea individuala
b. profesia pacientului
c. sexul pacientului
d. forma anatomo-clinica de inflamatie
e. pozitia dintelui pe arcada
(a, d,e) 7, pag.249

12. In cazul parodontitelor apicale hiperemice consecutiv gangrenei pulpare,

pasta cu antibiotice:
a. se aplica din prima sedinta
b. se mentine minimum 72 de ore
c. nu se aplica din prima sedinta
d. se mentine 48 de ore
e. se mentine o saptamana
(a,d) 7, pag.250

80
 TEMA 42. Morfofiziologia parodontiului marginal (8, Pag. 26-89)

1. Ligamentul supraalveolar: B 8/71

A. asigura fixarea fibrelor intergingivale
B. se opune tendintelor de retractie gingivala
C. asigura procesul fiziologic de remaniere a osului alveolar
D. are un rol important in mentinerea si localizarea retelei de
vase sanguine
E. impiedica transmiterea presiunilor de masticatie

2. Functiile osului alveolar sunt: B 8/74

A. de structurare tisulara
B. fixarea fibrelor ligamentului periodontal
C. senzitiva
D. de nutritie
E. senzoriala

3. Cementul secundar,celular: C 8/60

A. este situate in treimea apicala a radacinii
B. grosimea lui variaza intre 150 si 210 μm
C. este situate la nivelul furcatiilor dintilor pluriradiculari
D. la microscopul electronic prezinta benzi formate din fibre
de colagen
E. substanta minerala din compozitia lui este in proportie de
61 % din greutate

4. Eruptia dentara continua: C,D 8/36

A. are loc pana in momentul intalnirii dintilor
antagonisti,cand se opreste
B. presupune deplasarea epiteliului jonctional
C. se produce in tot cursul vietii,chiar in prezenta
antagonistilor
D. are doua componente:activa si pasiva
E. se produce doar in lipsa antagonistilor

5. Mucoasa de captusire a cavitatii orale este: B,C 8/30

A. puternic keratinizata
B. fina,elastica,densa
C. are o mare capacitate de absorbtie
D. este reprezentata de un epiteliu ingrosat
E. este ferma si fixa

6. Compozitia cementului fibrilar,acelular este: B,D 8/60

A. proteoglicani
B. cristale fine ,aciculare de hidroxiapatita
C. glicoproteine
D. apa
E. collagen

81
7. Celulele epiteliale Malassez: A,D 8/62
A. sunt celule provenite din teaca lui Hertwing şi diagrama
epitelială în cursul cementogenezei
B. sunt celule de apărare prezente în număr redus în
desmodonţiul normar
C. au înalt potenţial de transformare în celule ca fibroblaşti,
cementoblaşti
D. sunt întâlnite la nivelul desmodonţiului
E. numărul lor variază în funcţie de vârsta pacientului

8. Sistemul ligamentar supraalveolar îndeplineşte următoarele A,C,D,E 8/71

roluri:
A. asigură fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel
constant
B. asigură fixarea şi menţinerea dintelui în os
C. întăreşte structura corionului gingival
D. formează o barieră biologic rezistentă în timp faţă de
agresiunea microbiană
E. se opune tendinţelor de retracţie gingivală prin agresiuni
mecanice directe asupra marginii gingivale libere

9. În cadrul complexului morfofuncţional cement-desmodonţiu-os B,C,D 8/74

alveolar, osul alveolar asigură implantarea dintilor prin:
A. realizarea unei legături strânse de tip anchiloză cu dintele
B. fixarea fibrelor ligamentului parodontal
C. preluarea solicitărilor exercitate asupra dintelui şi
transformarea în tracţiuni dispersate în mod echilibrat în osul
alveolar
D. asigurarea unui suport integru de-a lungul rădăcinii dentare
care se constituie într-un braţ de pârghie intraalveolar
E. existenţa unei apoziţii permanente care compensează liza
marginală fiziologică

10. Cementul radicular: B,D,E 8/59

A. este componenta a parodontiului marginal de invelis
B. este un tesut de tip conjunctiv
C. este interfata dintre radacina dintelui si osul alveolar
D. acopera smaltul cervical in 60-65 % din cazuri
E. este in cea mai mare parte dispus radicular

11. Functiile desmodontiului si ligamentului periodontal sunt: A,B,D,E 8/73-

A. preluarea solicitarilor exercitate asupra dintelui 74
B. functia de nutritie
C. asigura un support integru de-a lungul radacinii dentare
D. functia senzitiva si senzoriala
E. functia de structurare si restructurare tisulara

12. Gingia este vascularizata prin : A,B,D 8/68

A. plexul periodontal
B. plexul periostal
82
 C. plexul cervico-gingival
D. plexul intraalveolar
E. plexul subalveolar

TEMA 43. Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice (8, pag

103-155)

1. Factorii care influenteaza formarea placii bacteriene sunt: A,B,C 8/109

A. alimentatia
B. malpozitiile dentare
C. ocluzia deschisa
D. stresul
E. edentatia

2. Tartrul subgingival: B,C,D,E 8/139

A. este de culoare alb-galben
B. are consistenta crescuta
C. este dispus in santul gingival sub marginea gingivala
libera
D. este de culoare maroniu-inchis spre negru
E. suprafata este dura,neregulata

3. Trauma ocluzala poate fi: A,B,C,D 8/144-

A. acuta 145
B. cronica
C. primara
D. secundara
E. mixta

4. Placa subgingivala tanara contine: A,C,D 8/110

A. flora gram-pozitiva
B. flora gram-negativa
C. coci
D. bacili
E. spirochete

5. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre Actinobacillus A,B,C 8/112

Actinomycte:
A. este patogen major
B. este facultativ anaerob
C. cresterea este favorizata de atmosfera imbogita de
CO2 5-10%
D. este strict anaerob
E. nu se gaseste in parodontita juvenila localizata

6. Continutul placii bacteriene: A,B,C 8/106

83
 A. mucina
B. celule epiteliale
C. celule fagocitare
D. componente organice ( saruri de calciu si fosfor )
E. lizozim

7. Tartrul supragingival are o incidenta legata de varsta de : A,B,C 8/141

A. 44-88 % la 16-21 ani
B. 37-70 % la 9-15 ani
C. 86-100 % dupa virsta de 40 ani
D. 76-90 % dupa virsta de 40 ani
E. 100 % dupa virsta de 9 ani

8. Tartrul dentar se formeaza mai rapid datorita urmatorilor factori : A,B,C,D, 8/141
A. localizarea dintelui pe arcada
B. variatiile individuale ale fluxului salivar
C. natura alimentelor
D. particularitatile masticatiei
E. reliefului ocluzal

9. Factorii de aparare ai lichidului santului gingival sunt: A,C,D 8/126

A. complementul
B. lizozimul
C. anticorpi din clasa IgG
D. anticorpi din clasa IgM
E. celule polimorfonucleare

10. Anomaliile dento-maxilare care favorizeaza producerea A,C,D,E 8/147

parodontopatiilor marginale cronice sunt:
A. incongruenta dento-alveolara cu inghesuire
B. ocluzia cap la cap
C. ocluzia deschisa
D. ocluzia adanca acoperita
E. incongruenta dento-alveolara cu spatiere

11. Fumatul actioneaza local prin: B,C 8/150-

A. iritatii indirecte 151
B. iritatii directe
C. depuneri de nicotina
D. vasoconstrictie periferica
E. ischemie

12. Bolile hematologice se insotesc de : B.C.D.E. 8/154

A. Atrofii gingivale
B. Hiperplazii gingivale
C. Gingivoragii
D. Ulceratii ale mucoasei orale
E. Demineralizarea osului alveolar

84
 TEMA 44. Diagnosticul îmbolnăvirilor gingivo-parodontale
(8, pag 189-201)

1. Gingivitele descuamative NU apar in: A,B,D,E 8/194

A. Lichen Plan
B. Sarcina
C. Tulburari neurovegetative
D. Diabet
E. Sclerodermie

2. Semnele clinice ale parodontitelor marginale cronice NU pot fi: B,C 8/194
A. Inflamatia gingivala
B. Mobilitatea dentara accentuate
C. Culoarea roz palida a gingiei marginale
D. Pungi parodontale
E. Depozite mari de placa si tartru

3. Parodontitele agresive NU: B,C 8/196

A. Sunt frecvent circumpubertare
B. Sunt determinate genetic
C. Apar dupa varsta de 35 de ani
D. Disjunctia gingivo-dentara se realizeaza rapid
E. Speciile microbiene cele mai frecvente sunt Actinobacilus
Actinomicetemcomitans si Porphyromonas Gingivalis

4. Semnele histopatologice in gingivite NU sunt: C,D 8/192

A. Jonctiunea gingivo-dentara integra
B. Eroziuni ale epiteliului sulcular
C. Disjunctii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului
D. Infiltrat inflamator predominant plasmocitar
E. Bogat infiltrat limfocite T

5. Severitatea bolii parodontale este mare cand pungile parodontale A 8/191

au adancimi de:
A. ≥ 6 mm
B. Sub 3 mm
C. 3-5 mm
D. 2 mm
E. 1,5 mm

6. Gingivita se insoteste de urmatoarele modificari radiologice: B 8/192

A. Resorbtie osoasa la nivelul apexului
B. Uneori demineralizare a limbusurilor alveolare si crestei
marginale
C. Halistereza marginala
D. Craterele proximale
E. Condensare osoasa

85
7. Hiperplazia hidantoinica se manifesta prin urmatoarele C 8/194
simptome:
A. Sangerare gingivala
B. Recesiuni gingivale
C. Noduli papilari fermi la nivelul dintilor frontali
D. Feston gingival ingrosat la nivelul dintilor frontali
E. Noduli gingivali la nivelul dintilor laterali

8. Bolnavii cardiaci netratati cu inhibitori ai canalelor de calciu nu A,C,D 8/193

prezinta:
A. Zone restranse de edem
B. Disjunctie intre epiteliu si corion
C. Infiltrat plasmocitare neglijabil in corion
D. Vasele din corion au peretii subtiati si lumen larg
E. Fibroblasti cu semne de suferinta sau degradati

9. Parodontita marginala cronica A,E 8/194

A. Apare peste varsta de 40 de ani
B. Apare la persoane cu igiena orala buna
C. Sunt prezente depozite reduse de placa bacteriana
D. Evolutie rapida
E. Sunt prezente pungi parodontale

10. Parodontitele agresive apar frecvent: A 8/195

A. La pacienți tineri
B. Doar la pacienți de rasă mongoloidă
C. Doar la pacienți de sex masculin
D. Doar la pacienți de sex feminin
E. Doar la pacienți cu vârsta sub 15 ani

11. Una din următoarele afirmații este adevărată: E 8/195-

A. Parodontita agresivă este mai des întâlnită decât 196
parodontita cronică.
B. Speciile microbiene cel mai frecvent întâlnite sunt
Actinobacillus Actynomycetemcomitans si Prevotella
intermedia.
C. Parodontita agresivă apare mai frecvent după vârsta de 50
de ani.
D. Distrucția epiteliului joncțional în parodontita agresivă se
realizează lent.
E. Distrucția epiteliului joncțional din parodontita agresivă
se poate opri uneori spontan în cursul bolii.

12. Speciile microbiene cel mai frecvent întâlnite și implicate în A,D 8/196
etiologia parodontitei agresive sunt:
A. Actinobacillus Actinomycetemcomitans
B. Prevotella intermedia
C. Actinomyces naeslundii
D. Porphyromonas gingivalis

86
 E. Streptococcus pyogenes

TEMA 45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal

(8, pag. 205-219)

1. Dupa Carranza in parodontite intra urmatoarele afectiuni: D 8/210

A. atrofia parodontala
B. trauma ocluzala
C. gingivita asociata cu dermatoze
D. parodontita rapid progresiva a adultului
E. manifestari parodontale ale unor boli generale

2. Dupa Catedra de Parodontologie din Bucuresti, in functie de A,C 8/217

gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal, bolile se
clasifica in:
A. Gingivite
B. Abcesele parodontiului
C. Parodontite
D. Tumori gingivale
E. Trauma ocluzala

3. In clasificarea lui F. Carranza gasim urmatoarele forme de A,D 8/210

imbolnavire:
A. Gingivite si parodontite
B. Gingivite si parodontoame
C. Gingivite, parodontite si parodontoze
D. Gingivite, parodontite, trauma ocluzala, manifestari
parodontale ale unor boli sistemice
E. Parodontite, gingivite, parodontoze, parodontoame

4. Gingivite si gingivo-stomatite acute si subacute sunt: A,E 8/210

A.gingivo-stomatita herpetica
B. Gingivita alergica
C. Gingivo-stomatita de menopauza
D. Gingivo-stomatita aftoasa recidivanta
E. Gingivo-stomatita ulcero-necrotica

5. Bolile hematologice in care apar gingivite sunt: A,B,C,D 8/218

A. Leucemii acute si cronice
B. Anemii
C. Trombocitipenii
D. Agranulocitoza
E. Diabet

6. Gingivite neinduse de placa bacteriana specifica sunt: B,C,D 8/218

A. Gingivita hiperplazica prin cyclosporine

87
 B. Gingivita alergica
C. Gingivita descuamativa
D. Gingivita hiperplazica ereditara
E. Gingivita hiperplazica prin antagonisti de calciu

7. Clasificarea lui Armitage (1999) descrie: A,B,C 8/214

A. leziuni gingivale induse de placa bacteriana
B. leziuni gingivale neinduse de placa bacteriana
C. reactii alergice gingivale
D. retractia gingivala
E. tumori gingivo-parodontale benigne si maligne

8. Gingivitele induse de placa bacteriana specifica sunt: A,B 8/218

A. Gingivita cronica simpla
B. Gingivita hiperplazica prin inflamatie microbiana
C. Gingivita alergica
D. Gingivita descuamativa
E. Gingivita hiperplazica ereditara

9. In gingivite este afectat parodontiul de invelis, cu exceptia: D,E 8/217

A. epiteliul
B. corionul gingival
C. sistemul ligamentar supraalveolar
D. sistemul ligamentar profund
E. osul alveolar

TEMA 46. Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite

marginale (8, pag 221-280)

1. In gingivita hiperplazica din leucemii: D 8/234

A. numarul de leucocite variaza intre 8.000 si
110.000/mm³
B. starea generala este nu este afectata
C. apare cel mai frecvent in leucemia cronica
D. ulceratiile apar frecvent pe gingie
E. ulceratiile sunt nedureroase

2. Histopatologic, in gingivita alergica se constata: C 8/246

A. alterari celulare in stratul cornos
B. alterari ale membranei bazale
C. hiperkeratoza
D. aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
E. vascularizatie redusa in corionul gingival

3. Semnele obiective in Parodontita marginala cronica profunda D 8/264

lent progresiva sunt:

88
 A. mobilitatea patologica gradul 2 sau 3
B. retractie gingivala
C. tulburari de masticatie
D. A si B
E. B si C

4. Semnele clinice imediate ale traumei ocluzale sunt : E 8/272

A. jena dureroasa
B. durere violenta trecatoare(in cateva secunde)
C. dureri prelungite
D. A si B
E. A,B si C

5. Gingivita si gingivostomatita de menopauza. Semne obiective: C,E 8/230

A. senzatia de uscaciune si de arsura la nivelul mucoasei
gingivale si orale
B. senzatii dureroase la contactul cu alimente sau bautiri
reci sau fierbinti
C. mucoasa gingivala si orala au aspect uscat , neted
D. senzatii anormale de gust:acru, sarat
E. cateodata , fisuri ale mucoasei gingivale

6. Principalele mecanisme prin care diabetul actioneaza asupra A,B,C,D 8/230

gingiei sunt:
A. dereglarea metabolismului local si acumularea de
compusi intermediari, cu actiune toxica, prin acidoza
tisulara
B. cresterea trigliceridelor si a moleculelor lipoproteice
de colesterol cu densitate mare (hdl)
C. modificari vasculare
D. nevrita diabetica
E. scaderea sintezei de colagen

7. In leucemia acuta mieloblastica simptomele sunt : A,B,C 8/234

A. gingivoragii precoce
B. ulceratii
C. hiperplazia gingivala
D. astenia
E. fatigabilitatea

8. Gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica a fost denumita si B,C 8/241

A. gura ulceroasa
B. gura de transee
C. gura dureroasa
D. gura de razboi
E. gura de stres

9. In producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt incriminate B.C. 8/242

urmatoarele specii:

89
 A. actinomyces
B. porphyromonas gingivalis
C. prevotella intermedia
D. campylobacter rectus
E. tannerella forsythensis

10. Listgarten descrie la nivelul zonelor ulcerate si necrozate: B,C,D 8/242

A. zona saraca in leucocite
B. zona de infiltratie spirochetala
C. zona bacteriana
D. zona de necroza
E. zona de ulceratie

11. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero-necrotice se B,E 8/244

face cu:
A. leucemie cronica
B. agranulocitiza
C. meningita
D. abces cerebral
E. gingivostomatita aftoasa

12. In forma acuta pericoronaritele au urmatoarea simptomatologie: C,D 8/245

A. dureri intense la atingerea gingiei
B. halena fetida intense
C. hipersalivatie
D. trismus
E. pungi false

13. Gingivita hiperplazica(fibromatoasa) ereditara mai este A,B,C,D 8/245

cunoscuta si sub denumirea de :
A. Gingivomatoza
B. Elefantiazis gingival
C. Fibromatoza idiopatica
D. Fibromatoza gingivala ereditara
E. Hiperplazie gingivala neereditara

14. Manifestari gingivale in lichenul plan: A,B,C,E 8/249

A. leziuni hiperkeratozice de tip reticular sau dendritic
B. leziuni sub forma de papule izolate
C. leziuni sub forma de placard
D. vezicule si bule care nu se sparg
E. eroziuni si ulceratii

15. Leziunile candidozice la adulti au urmaoarele forme clinice: A,B,D,E 8/253

A. fisuri si ulceratii ale comisurilor cavitatii orale
B. uneori xerostomie
C. hipertrofia papilelor filiforme ale limbii
D. hiperkeratoza epiteliului gingival,lingual
E. aspect de tip pseudomembranos ,placi albe de tip lapte

90
 inchegat

16. In Parodontita juvenila, in forma localizata modificarile apar in : A,B,C,D 8/257

A. primii molari inferiori si superior
B. incisivii superioriori si inferiori
C. primii molari si incisivi
D. primii molari, incisivi si dinti imediat vecini
E. ultimii molari superiori

17. Semnele clinice in Parodontita juvenila B,D,E 8/251

A. mobilitate dentara fiziologica
B. retractie gingivala
C. pungi parodontale false
D. hiperestezie dentinara
E. formarea de abcese parodontale

18. Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de urmatorii A,B,D,E 8/271

factori:
A. bruxismul
B. unele obiceiuri vicioase
C. depuneri mici de tartru in zona santului gingival
D. gingivectomia
E. tulburari de eruptie

TEMA 47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor

(8, pag 283-286)

1. Hiperestezia suprafetelor radiculare reprezinta: D 8/283-

A. senzatia dureroasa ce apare in cazul neinstrumentarii si 285
neobturarii unui canal radicular lateral dupa o
pulpectomie vitala
B. senzatia dureroasa in cazul neadapatrii marginale unei
lucrari protetice pe un bont protetic vital
C. senzatia dureroasa ce apare dupa stimularea prin agenti
chimici, mecanici si termici a unei zone de colet ce
prezinta o obturatie percolata
D. senzatia dureroasa de intensitate redusa, medie sau
intense ce se produce dupa contactul cu agenti mecanici,
termici sau chimici
E. senzatia dureroasa pulsatila frecvent asociata cu
edemul marginii gingivale, produsa prin impact alimentar

2. Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt: A,B,C,D 8/283

A. parodontitele apicale subacute retrograde;
B. parodontitele apicale cronice retrograde;
C. necrozele pulpare ;

91
 D. pulpitele acute laterograde;
E. pulpitele cronice.

3. Subiectiv, simptomatologia in abcesul parodontal marginal A,B,C,E 8/283

cuprinde :
A. dureri intense chiar violente uneori;
B. dureri ce iradiaza in zone invecinate;
C. jena dureroasa la masticatie;
D. jena dureroasa la fonatie;
E. durere ce simuleaza fenomene de otita.

4. Obiectiv, abcesul parodontal marginal descrie: A,B,C,D 8/284

A. tumefactie circumscrisa ,ovalara, cu dimensiuni variabile,
de la 1-2 mm in diametru pana la 1,5 cm sau mai mult;
B. mucoasa acoperitoare este intinsa, lucioasa, rosie;
C. consistenta abcesului situat vestibular este moale;
D. consistenta abcesului situat lingual este moale;
E. jena dureroasa la masticatie.

5. Netratat abcesul parodontal marginal se poate complica prin: A,B,D,E 8/284

A. pulpite acute;
B. parodontite apicale acute retrograde;
C. fistulizare;
D. osteite;
E. osteomielite.

6. Mecanismele posibile de producere ale hiperesteziei dentinare B,C,D 8/285

sunt:
A. stimularea indirecta a unor terminatii nervoase dentinare
B. stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in
cursul agresiunilor pulpei dentare
D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, ca urmare a
deplasarii lichidului dentinal prin mecanisme hidrodinamice
E. stimularea activitatii ameloblastilor

7. Complicatiile loco-regionale ale bolii parodontale: A,B,C,E 8/286

A. abcesul cerebral
B. sinuzita maxilara
C. osteite si osteomielite ale oaselor maxilare
D. otite
E. tromboflebita sinusului cavernos

8. Hiperestezia dentinara: A,B,E 8/285

A. senzatie dureroasa de intensitate redusa, medie sau intense
B. apare dupa contactul suprafetei radiculare cu agenti
mecanici, chimici sau termici
C. poate aparea dupa hipercresteri gingivale
D. poate aparea in cazul pungilor parodontale false

92
 E. poate aparea dupa detartraj si chiuretaj radicular

9. Necrozele pulpare ca si complicatie a bolii parodontale: B,E 8/285

A. consecinta a atacului microbian
B. consecinta a traumatismului mecanic
C. implica frecvent dinti cu mobilitate fiziologica
D. pot aparea prin leziuni directe in cursul interventiilor
chirurgicale parodontale in pungi false
E. consecinta a rupturii pachetului vasculo-nervos apical

10. Lacunele cuneiforme: A,B,C,D 8/285

A. apar la coletul dintilor
B. mai frecvent pe fata vestibulara
C. apare ca o lipsa de substanta
D. de forma triunghiulara
E. cu baza spre axul longitudinal al dintelui

11. Complicatiile la distanta si generale ale bolilor parodontale: C,D 8/286

A. reumatismul articular acut
B. tromboflebita sinusului cavernos
C. septicemia
D. colecistita prin piofagie in conditiile de hipo- sau
anaclorhidie gastric
E. abcesul cerebral

12. Factori ce favorizeaza aparitia cariilor situate sub coletul C,D 8/285
anatomic al dintelui:
A. rezistenta mecanica redusa a smaltului
B. grosimea redusa a smaltului si cementului radicular
C. rezistenta mecanica redusa a cementului
D. rezistenta mecanica redusa a dentinei radiculare
E. grosimea redusa a dentine radiculare

TEMA 48. TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI

PARODONTITELOR MARGINALE (8/p.288-374)

1 Cele mai utilizate antiseptice cu actiune specific antiplaca sunt : A,C,E 8/328
A. Clorhexidina
B. Cloramina T
C. Sanguinarina
D. Alexidina
E.Triclosanul

2* Actiunea clorhexidinei se exercita : C 8/328

A. intre 4 si 8 ore

93
 B. 24 ore
C. intre8 si 12 ore
D. intre 12 si 24 ore
E. 12 ore

3 Irigatia supragingivala cu clorhexidina : A,C,D,E 8/329

A. Produce o inhibare totala a formarii placii supragingivale
B. Se face de doua ori pe zi
C. Se face o data pe zi
D. Se utilizeaza 400 ml solute
E. Nu are efecte secundare de colorare

4 Efectul antimicrobian al florurilor este dat de : A,D,E 8/331

A. Reducerea glicolizei;
B. Inhibarea prostaglandinelor;
C. Incarcatura cationica
D. Inactivarea unor enzime bacteriene;
E. Diminuarea energiei de suprafata a smaltului;

5 Badijonajul gingival este indicat in tratamentul antimicrobian al A.C 8/337

urmatoarelor forme de boala parodontala:
A. Gingivita cornice;
B. Gingivo stomatita ulcero-necrotica;
C. Parodontita marginala cronica superficiala;
D. Abcesul parodontal
E. Forme acute de boala parodontala

6 Mesajul gingival: A,B,D,E 8/337

A. Se realizeaza cu mese obtinute din vata sterile;
B. Se realizeaza cu mese obtinute din acetate de vinil
C. Mesele au grosimi de 2mm diametru si 3-4 cm lungime;
D. Mesele au grosimi de 0,5 mm si lungimi de 1-2 cm
E.Se umecteaza cu solutii antiseptice sau antibiotice;

7* Irigatiile gingivale se pot realiza cu sol de clorhexiduna in B 8/339

concentratie de:
A. 0,12%;
B. 0,2%
C. 0.3%
D. 3%
E. 1%;

8* Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt urmatoarele: A 8/329

A. Prevenierea depunerii placii microbiene
B. Stimularea depunerii placii microbiene
C. Parodontite apicale
D. Abcese vestibulare
E. Epulis gingival

94
9 Infiltratiile cu solutii de biostimulare se fac astfel: B,C,D 8/341
A. In profunzimea pungilor parodontale
B Sub mucoasa fundurilor de sac vestibulare
C. Substanta se aplica in 1-4 puncte
D. Se aplica in fosa canina la maxilar si in dreptul radacinilor
PM la mandibula
E. Se aplica in zona incisivilor frontali la mandibula si in zona
M1 la maxilar

10* Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt: B 8/292

A. debridarea gingivala
B. indepartarea placii bacteriene prin periaj
C. tratamentul mecanic al suprafetelor radiculare accesibile
D. detartrajul supreagingival ultrasonic
E. detartrajul subgingival
11 Caracteristici ale chiuretelor Gracey NU sunt: A, B,C 8/314
A. sunt chiurete universale
B. sunt active in toate zonele si suprafetele radiculare
C. au doua muchii taioase
D. nici una de mai sus
E. partea activa mai ales in treimea terminala sau frontala se
adapteaza cel mai bine pe suprafetele curbe ale radacinii
12* Periajul gingivo-dentar urmarește: A 8/292
A. stimularea circulatiei sanguine in parodontiu
B.indepartarea pigmentațiilor bacterine
C. efectuarea unui tratament antimicrobian eficient
D. se blocheze sangerarea gingivala cu ajutorul substantelor
astringente
E. lustruirea dinților

13 Periile dentare aspre favorizeaza: B, D, E 8/294

A. albirea dinților
B. retractia gingivala
C. curatirea, sunt cele mai recomandate pentru curatire și
îndepărtarea petelor
D. suprainfectarea gingivala,aparitia de abcese gingivale
E. uzura cementului radicular

14 Indicațiile detartrajului cu ultrasunete: A. B, D 8/324

A. la bolnavii hemolitici
B. în gingivostomatita ulcero-necrotică
C. la bolnavii cu reflexe de voma exagerate
D. reduc inflamatia si acumularea de placa
E. la purtatorii de stimulatoare cardiace

15 Avantajele detartrajului sonic: A, B, E. 8/327

A. preț de cost mai mic decat al aparatului cu ultrasunete
b. consum redus de energie
C. are efect cauterizant

95
 D. este folosit in hiperplaziile de sarcina
E. nu necesită răcire cu apă

16 Dezavantajele detartrajului ultrasonic: A, B, E. 8/327

A. hiperestezie dentinară
B.posibilitatea dizlocarii fațrtrlor
C.racirea cu apă filtrată
D. fracturarea frecventă a varfului ansei de detartraj
E. contaminarea cabinetului si apersonalului cu particole fine
rezultate de proiectarea jetului de apa

17 Dezavantajele detartrajului sonic: A, E. 8/327

A. singură treaptă de putere
B. vibrații între 6200-6500 cicli pe secundă
C. volum mare
D. racirea cu apă
E. eficiență mai redusă decat a aparatului cu ultrasunete

18 Avantajele detartrajului ultrasonic: A, C, D. 8/327

A. mijloc de detatraj eficient
B. consum redus de energie
C. bine suportat, nedureros la adulți
D. îndeparteaza depozite pigmentare
E. nu necesită răcire cu apă

TEMA 49. Imobilizarea dintilor parodontotici

(8, pag 427-461)

1. Pot fi mentinuti pe arcade in vederea imobilizarii: A 8/437

A. dintii a caror resorbtie osoasa nu depaseste 2/3 din
inaltimea septurilor alveolare;
B. dintii cu resorbtie osoasa ce depaseste 2/3 din inaltimea
septurilor alveolare;
C. dinti cu mobilitate grIII
D. dinti cu pungi parodontale adanci ce ajung la parodontiul
apical;
E. dinti cu recesiune totala de peste 10mm

2. Sina de imobilizare din materiale compozite este indicata: A,B 8/451

A. pentru imobilizare temporara de lunga durata (6-12 luni);
B. la nivelul frontalilor inferiori;
C. la nivelul frontalilor superiori
D. pe fetele vestibulare;
E. pe fetele ocluzale

96
3. Imobilizarea permanenta intracoronara cu armatura metalica si A,B 8/453
materiale fizionomice pe dintii frontali se realizeaza:
A. fara devitalizare;
B. cu devitalizare in cazul dintilor cu o coroana redusa;
C. dupa tratament endodontic complet la toti dintii;
D. dupa slefuiri selective;
E. dupa echilibrare ocluzala

4. Sina MAMLOCK se utilizeaza pentru imobilizarea: B 8/ 457

A. dintilor frontali vitali;
B. dintilor frontali devitali;
C. molarilor inferiori;
D. molarilor superiori;
E. caninilor inferiori

5. Sistemele mobile de imobilizare sunt: A,B,C D 8/ 433

A. usor de realizat;
B. mai agreate de pacienti;
C. dificil de intretinut;
D. usor de igienizat;
E. cu un pret de cost crescut

6. Extirparea pulpara in imobilizarea dintilor parodontotici se face A,B,C 8/434

in functie de:
A. starea organului pulpar;
B. sistemul de imobilizare;
C. gradul de imbolnavire parodontala;
D. starea generala de sanatate;
E. marimea arcadelor

7. Imobilizarea temporara este un procedeu terapeutic ce are drept A, E 8/441

scop:
A. restabilirea functionala
B. repozitionarea mandibulei fata de maxilar
C. incetinirea vindecarii parodontale
D. redarea fizionomiei
E. grabirea vindecarii parodontale

8. Pentru imobilizarea cu anse de sarma in “8” : D,E 8/444

A. se incearca pastrarea vitalitatii dintilor
B. se foloseste sarma de vipla 0,25 mm grosime
C. ca si alternativa se pot utiliza anse prefabricate de vipla
D. se foloseste sarma de vipla 0,9 mm
E. se devitalizeaza dintii in prealabil

9. Imobilizarea dintilor parodontotici este cu atat mai eficace cu cat: C 8/429

A. dintii sunt mai putin mobili
B. este mai mare recesiunea
C. poligonul de imobilizare este mai mare

97
 D. mobilitatea dintilor este mai crescuta
E. poligonul de imobilizare este mai mic

10. Angrenarea dintilor mobili trebuie sa se realizeze: A 8/431

A. cat mai aproape de marginea incizala sau de suprafata
ocluzala
B. la nivelul cingulumului
C. in treimea coronara a radacinii
D. cat mai departe de marginea incizala sau de suprafata
ocluzala
E. cat mai aproape de hypomoclion

11. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor B,C 8/435

parodontotici este indicata in urmatoarele situatii:
A. profilactic
B. pulpa dentara prezinta o reactivitate scazuta evidentiata
prin teste de vitalitate
C. la dintii cu pungi parodontale foarte profunde care ajung
pana in zona parodontiului apical
E. terapeutic pentru a opri in evolutie parodontopatia
E. cand imobilizarea se va face cu dispozitiv de imobilizare
mobil

12. Pentru imobilizarea cu anse de sarma in “U“ instracoronar si B,E 8/454

intraradicular:
A. se pastreaza vitalitatea dintilor
B. se foloseste sarma de vipla rotunda cu diametrul de 0,9
mm
C. se folosesc anse prefabricate din sarma de vipla
D. se foloseste sarma de vipla cu diametrul de 0,25 mm
E. se devitalizeaza dintii in prealabil

TEMA 50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament

(8, pag. 465-477)

1. Schema de tratament a parodontitei marginale cronice B,C,D,E 8/472

superficiale cuprinde:
A. administrarea sistemica de antibiotice
B. detartraj supra si subgingival
C. debridare gingivala
D. tratament chirurgical
E. clatiri orale cu solutii antiseptic

2. In gigivita herpetica spalaturile bucale se pot realiza cu: A,D,E 8/471

A. permanganat de potasiu
B. apa oxigenata

98
 C. cloramina 3%
D. solutie Romazulan
E. ceai de musetel

3. Masuri ce ar trebui luate la pacientii cu epilepsie: B,C 8/468

A. aplicarea unor gutiere de protectie
B. asigurarea unui ambient relaxant de lucru
C. colaborarea interdisciplinara cu medicul curant al
pacientului
D. programarea vizitelor la ore aglomerate pentru a obisnui
pacientul cu zgomotul din cabinet
E. sedinte de tratament prelungite pentru a definitiva cat
mai rapid tratamentul

4. Tratamentul in gingivita cronica simpla urmareste: A,B,C,D 8/465

A. depistarea factorilor locali cauzali;
B. instruirea pacientului pentru folosirea unor mijloace
secundare de igiena
C. debridare gingivala;
D. detartraj;
E. chiuretaj parodontal

5. Tratamentul de urgenta inGUN consta in: A,B 8/469

A. spalaturi largi cu solutii antiseptic;
B. aplicare de colutorii complexe cu antibiotice,
corticosteroizi;
C. detartraj manual;
D. detartraj ultrasonic subgingival;
E. chiuretaj parodontal si surfasaj radicular

6. Tratamentul gingivitei de pubertate constă în: A 8/466

A. îndepărtarea tartului supra şi subgingival
B. educarea gravidelor pentru igiena bucală corectă
C. tratament chirurgical cu adiţie de os
D. antibioterapie
E. tratament antiviral

7. Tratamentul local al gingivitelor hiperplazice medicamentoase A, B, C 8/468

constă în:
A. reducerea fenomenelor acute sau subacute
B. spălături cu soluţii antiseptice
C. aplicaţii de colutorii complexe cu antibiotice
D. operatii cu lambou
E. chiuretaj parodontal

8. În cazul declanşării unei crize epileptice se procedează astfel: A, B, C 8/468

A. pacientul va fi ferit de lovirea cu elemente dure
B. capul va fi aplecat înainte şi în jos
C. administrarea intravenos sau intramuscular de diazepam

99
 0,010 g
D. nu se administrează oxigen
E. se administrează prednison

9. Tratamentul de urgenţă în GUN constă în: A, B, D 8/469

A. spălături bucale largi cu soluţii antiseptice
B. aplicaţii locale cu colutorii de antibiotice şi
antiinflamatorii
C. detartraj supra şi subgingival
D. antibioterapie
E. gingivectomie localizată

10. Produsul NIVCRISOL-D ce se aplică pe mucoasa ulcerată A, D 8/471

conţine:
A. propolis
B. antibiotice
C. cortizon
D. tetraborat de sodiu
E. tetraciclină

11. Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale constă A,B C,D 8/472
în:
A. debridare gingivală
B. detartraj
C. tratament antimicrobian şi antiinflamator
D. tratament chirurgical
E. antibioterapie

12. Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal constă în: A,D, E 8/475
A. chiuretaj subgingival
B. antibioterapie
C. aplicarea unei lame de dren
D. gingivectomie
E. operaţie cu lambou la pluriradiculari

TEMA 51. Ocluzia dentară (pg. 25 - 76)

1. Meniscul articular: ADE 37

A. transformă cele două suprafețe articulare în congruențe
B. separă cavitatea articulară în două compartimente: superior
umplut cu lichid sinovial și inferior fără lichid sinovial
C. datorită inervației zonei centrale, contribuie la modularea
cinematicii mandibulare
D. facilitează propulsia mandibulei
E. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra
articulațiilor

100
2. Facilitarea inducerii clinice a relației de postură nu se obține prin: AB 44
A. testul Wild: pacientul pronunță cuvinte ce conțin fonema
"S"
B. poziționarea bolnavului cu capul sprijinit
C. testul Robinson: veveriță, ferfeniță
D. numărătoarea de la 60 la 70
E. efectuarea deglutiție

3. Reperele relației de postură sunt: BD 44

A. muscular: contracție echilibrată a musculaturii
manducatoare
B. lingual: existența spațiului Donders
C. osos: dimensiunea verticală centrică egală cu a etajului
mijlociu
D. articular: condilii centrați în cavitățile glenoide sau
poziționați anterior cu 0,2 - 1,7mm
E. articular: condilii centrați în cavitățile glenoide

4. Următoarele afirmații sunt adevărate: CD 49

A. Determinarea relației centrice se poate realiza prin mai
multe metode: Ramfjord, Lauritzen, Dawson, Barrelle,
Jankelson
B. în scopul obținerii relației miocentrice, Brill recomandă
utilizarea miometrului
C. în scopul înregistrării relației centrice, Dawson
recomandă presiunea mandibulei către supero-posterior
D. metoda lui Dawson se bazează pe obținerea relației
centrice în poziție pasivă
E. în metoda Ramfjord, operatorul plasează indexul mâinii
drepte sub menton, iar policele aceleiași mâini pe fața
vestibulară a incisivilor mandibulari, dirijând mandibula
în mișcările sale de închidere și deschidere

5. Triunghiul lui Spirgi nu este echivalent cu: ABDE 53

a. long-centric
b. free-way space
c. freedom in centric
d. spaţiul minim de vorbire
e. ocluzia habituală

6. Conform clasificării gnatologice a relațiilor ocluzale statice, după AC 56

Dawson:
A. Tip II = Condilii trebuie să se deplaseze de la RC
verificabilă pentru a realiza IM
B. Tip I = Intercuspidarea maximă (IM) în armonie cu o
relație centrică (RC) verificabilă
C. Tip IV = Relația ocluzală este într-o fază de alterare
continuă, datorită deformării progresive ai instabilității
ATM.
101
 D. Tip II = Intercuspidarea maximă în armonie cu o "postură
centrică adaptată" (ocluzie habituală)
E. Tip II A = Condilii trebuie să se deplaseze de la RC
verificabilă pentru a realiza IM

7. Despre corelația dintre morfologia ocluzală a dinților, unghiul E 61

Bennett și distanța intercondiliană se pot spune următoarele, cu
excepția:
A. cu cât mișcarea Bennett este mai amplă, cu atât mai mare
este valoarea ungiului Bennett
B. cu cât mișcarea Bennett are o direcție mai posterioară, cu
atât unghiul Bennett este mai mare
C. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât relieful
ocluzal trebuie să fie mai șters
D. cu cât distanța intercondiliană este mai mare, cu atât
unghiul delimitat pe fețele ocluzale ale dinților între
traiectoriile de laterotruzie și mediotruzie va fi mai mic
E. cu cât unghiul Bennett este mai mare, cu atât mai
accentuate trebuie sa fie pantele cuspidiene

8. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, se ABC 60

constată următoarele, cu excepția:
A. condilul de partea lucrătoare (condilul pivotant) execută o
rotație și o deplasare spre anterior în cavitatea glenoidă,
denumită mișcare bennett (lateral side shift)
B. condilul pivotant efectuează o mișcare de rotație și
translație înainte, în jos și medial
C. condilului pivotant se deplasează sub un unghi numit și
unghiul lui Bennet
D. mișcarea bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3 mm, în
funcție de configurația cavității glenoide și de laxitatea
capsulei atm de partea respectivă
E. traiectoria condilului pivotant se înscrie într-un con,
denumit conul lui Guichet

9. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan orizontal, în C 60

diagrama lui Posselt, se pot recunoaște următoarele repere, cu
excepția:
A. poziția de intercuspidare maximă
B. poziția de lateralitate maximă dreaptă
C. deschiderea maximă a gurii
D. poziția cap la cap
E. relația centrică

10. În cadrul analizei cinematicii mandibulare în plan frontal, în D 63

diagrama lui Posselt, se pot recunoaște următoarele repere, cu
excepția:
A. poziția de intercuspidare maximă
B. poziția de lateralitate maximă stângă
C. deschiderea maximă a gurii
102
 D. poziția cap la cap
E. relația centrică

11. Arcurile faciale de transfer pot fi: AB 64

A. cinematice
B. arbitrare
C. tip ARCON
D. tip NON-ARCON
E. independente
12. Sistemul NOR este alcătuit din: ABCD 74
A. Clini-pantografe
B. Labo-pantografe
C. Mandifix
D. Suport nazal
E. Arc facial arbitrar

TEMA 52. SINDROMUL ALGODISFUNCȚIONAL AL ATM

(pg 77-146)

1. Limitarea deschiderii gurii ca efect al disfuncției musculare : D Pg 81

A. Apare la tineri
B. Apare dimineața
C. nu se carcterizează prin endfeel elastic.
D. poate apare oricând pe parcursul traiectoriei de deschidere
a gurii
E. nici una dintre cele de mai sus

2. Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de ABD 81

cauză articulară (intracapsulară) dacă:
A. Mandibula deviază spre partea respectivă în propulsie
B. viteza de deschidere a gurii influențează devierea
C. este inconstantă
D. apare la începutul traiectoriei de deschidere și revine la
linia mediană înainte de 30-35 mm
E. nu se asociază cu zgomote articulare
F. nici una din cele de mai sus

3. Care dintre următoarele afirmații referitoare la testele statice de BCD 82

solicitare a articulației sunt adevărate:
A. solicitarea structurilor articulare produce durere în orice
condiții
B. se realizează poziționând condilii mandibulari în poziția
lor stabilă musculo-scheletică
C. se realizează cerând pacientului diferite deplasări ale
mandibulei la care opertorul se opune
D. verifică starea funcționala a structurilor musculare oro-

103
 faciale
E. nici una din cele de mai sus

4. Palparea neuromusculară : AB Pg85

A.trebuie să indice sensibilitatea sau durerea globală a unui
mușchi
B. să identifice punctele trigger dureroase de la nivelul
mușchiului
C. nu se folosește ca metodă de evaluare clinică în disfuncțiile
sistemului stomatognat
D. nici una din cele de mai sus
E. toate cele de mai sus

5. Terapia medicamentoasă a sindromului disfuncțional cranio- D 96

mandibular se adresează:
A. inflamației
B. hiperactivității musculare
C. anxietății și depresiei
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus

6. Dispozitivele interocluzale au drept scop : ABCD 100

A. modificarea rapoartelor ocluzale
B. redistribuirea forțelor
C. reducerea bruxismului și a altor manifestări patologice
D. diminuarea durerii
E. nici una din cele de mai sus

7. Dispozitivele interocluzale pot fi : ACE 100

A. de miorelaxare – prezintă o suprafață ocluzala plana
B. de miorelaxare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentații
C. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala cu indentații
D. de stabilizare- prezintă o suprafață ocluzala plană
E. de repoziționare

8. Criteriile de selecție a cazurilor în care se pot aplica gutiere de ABD 101

repoziționare mandibulară sunt următoarele:
A. repoziționare anterioară a mandibulei trebuie să fie
minimă (2mm)
B. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație de
postură
C. gnatosonia eliminată la plasarea mandibulei în relație
centrică
D. cracment reciproc
E. nici una din cele de mai sus

9. Terapia ocluzală a sindromului disfuncțional cranio-mandibular : D 102

A. alterează condiția ocluzală a pacientului
B. poate fi reversibilă

104
 C. poate fi ireversibilă
D. toate cele de mai sus
E. nici una din cele de mai sus

10. Uzura “ad palatum’’ intereseaza: B 108

A. fata vestibulara a dintilor maxilari
B. fata palatinala a dintilor maxilari
C. fata ocluzala a dintilor maxilari
D. fata ocluzala a dintilor mandibulari
E. fata vestibulara a dintilor mandibulari

11. Gutierele de miorelaxare : AD 101

A. au suprafața plană
B. au suprafața cu relief ocluzal
C. trebuie să înregistreze doar la nivel premolar contacte
ocluzale
D. la nivel canin (în cazul ghidajului canin) prezintă rampe
de de dezangrenare a dinților laterali
E. nici una din cele din cele de mai sus

12. Dispozitivele de repoziționare: AD 101

A. acoperă suprafața ocluzala a tuturor dinților
B. acoperă doar regiunea anterioară a arcadelor dentare
C. acoperă doar regiunea posterioară a arcadelor
D. trebuie purtate permanent
E. se poartă în medie 10 până la 12 zile

TEMA 53. Examene clinice si paraclinice in leziunile odontale

coronare si edentatia partial redusa (147 – 170)

1.Semnele radiologice ale atrofiei ligamentului parodontal prin subsolicitare

ocluzală sunt:
a. reducerea numărului de fibre;
b. dispunerea fibrelor paralel cu suprafața radiculară;
c. diminuarea spațiului ligamentar;
d. ligamentul parodontal se dezorganizează;
e. apariția resorbției osoase de tip orizontal;
c – pg. 165

2.În funcție de intensitatea forțelor ocluzale, osul alveolar se remodelează

continuu prin:
a. înmulțirea trabeculelor osoase;
b. reducerea grosimii trabeculelor;
c. apariția osului de neoformație la nivelul corticalei vestibulare sau orale,
d. reorientarea trabeculelor pe traiectul de acțiune al solicitărilor;
e. corect a, c;
105
a, b, c, d – pg 164, 165

3.Revenirea la poziția inițială, a dinților cu malpoziții cauzate de boala

parodontală, este posibilă prin următoarele mecanisme:
a. utilizarea șinelor de imobilizare a dinților parodontotici;
b. remiterea inflamației;
c. regenerarea fibrelor ligamentului parodontal;
d. tratamente ortodontice de tipul „right – up”.
e. scoaterea dinților respectivi din ocluzie, pentru a evita presiunile nocive;
b, c – pg. 154

4.Precizați care din următoarele elemente constituie, în cadrul examenului clinic

a dinților stâlpi, factori de prognostic ai restaurării protetice:
a. calitatea controlului plăcii bacteriene;
b. restaurările anterioare;
c. poziția șanțului gingival în condiții de sănătate parodontală;
d. prezența leziunilor carioase;
e. coafajele indirecte;
a – pg. 154

5.Clasificarea pungilor parodontale împarte aceste modificări osoase în:

a. pungi interradiculare;
b. pungi juxtaosoase;
c. pungi supraalveolare;
d. pungi periradiculare;
e. pungi infraalveolare;
c, e – pg. 155

6.Mobilitatea fiziologică transversală reprezintă deplasarea dintelui sub acțiunea

forțelor orizontale. Precizați care din următoarele afirmații nu sunt
caracteristice acestei deplasări:
a. este puțin vizibilă la examenul clinic, mai ales dacă arcadele dentare sunt
integre;
b. în ocluzie, datorită presiunii exercitate, fibrele ligamentare devin rectilinii;
c. are valori mai mari în zona situată deasupra centrului de rotație al dintelui;
d. poate fi considerată expresia adaptabilității scăzute a parodonțiului la acest
tip de deplasare;
e. este mai mică sub nivelul centrului de rotație;
a, b, e – pg. 156

7.Selectați afirmațiile false:

a. mobilitatea dentară crescută în timpul sarcinii reprezintă un semn de debut
al bolii parodontale;
b. ușoara egresie a dinților în inocluzia de repaos se datorează bruxismului,
deoarece dinții compensează astfel pierderea în înălțime datorată abraziei
accentuate;
c. datorită contactelor ocluzale limitate în timpul somnului, dinții au o
mobilitate ușor crescută în cursul dimineții;
d. mobilitatea V-O de până la 1 mm reprezintă o mobilitate dentară
tranzitorie de tip iatrogen;

106
 e. terapia ortodontică poate cauza o mobilitate de tip iatrogen;
a,b,d – pg. 157, 158

8.Noțiunea de Periotest definește:

a. o valoare ce caracterizează starea de sănătate a parodonțiului;
b. un aparat ce măsoară sarcinile ocluzale;
c. gradul de mobilitate dentară în condiții normale sau patologice;
d. un indicator de placă bacteriană;
e. dispozitivul de investigare a caracterului amortizant al parodonțiului
dinților stâlpi;
a, b, e – pg. 160

9.Contactele dento-dentare realizate într-o ocluzie ideală se pot caracteriza

astfel:
a. maximale, dacă pacientul are point-centric;
b. pot fi de tip cuspid – cuspid, în mișcarea de lateralitate cu funcție grup;
c. se pot realiza între suprafețe cu relief variat, cu condiția să rămână
punctiforme;
d. să se realizeze între suprafețe netede și convexe;
e. să fie precis localizate;
d, e – pg. 166

10. Precizați care din următoarele afirmații sunt false:

a. mobilitatea dentară ireversibilă poate fi de natură iatrogenă;
b. gradul 3 de mobilitate, conform Arpa (1960), corespunde unei mobilități
rezultate prin presiunea limbii;
c. determinarea mobilității prin metoda clinico-manuală se utilizează și
astăzi;
d. conform clasificării lui Körber, gradul I de mobilitate corespunde unei
mobilități dentare sesizabile;
e. mobilitatea dentară iatrogenă poate fi cauzată de un detartraj intempestiv;
a, c, e – pg. 157, 158

11. Adaptarea ligamentului parodontal la suprasolicitările ocluzale se poate

realiza, în limite fiziologice, prin următoarele mecanisme:
a. mărirea numărului de fibre Sharpey;
b. îngroșarea fibrelor ligamentului;
c. subțierea laminei dura;
d. subțierea trabeculelor osoase;
e. amplificarea lățimii ligamentului;
a, e – pg.165

12. Inducerea relației de postură nu folosește:

a. repere preextracționale;
b. repere postextracționale;
c. metoda electromiografică;
d. metoda Willis;
e. metoda Wild;
b, d – pg. 168

107
TEMA 54. Principiile de tratament în restaurările unidentare și prin
punți dentare (pag. 500 - 540)
1. Tratamentul protetic temporizat presupune: e 501
A. aplicarea protezelor provizorii;
B. aplicarea protezelor de tranziţie;
C. aplicarea protezelor definitive;
D. aplicarea protezelor de urgenţă;
E. aplicarea protezelor provizorii în paralel cu proceduri
recuperatorii, fizioterapeutice, medicamentoase etc.

2. Profilaxia sindromului de rezorbţie şi atrofie alveolară constă în: a, b, 502

A. limitarea rezorbţiei devastatoare din parodontopatie; c, d, e
B. extracţii alveoloplastice cu modelare osoasă;
C. aplicarea de şei şi conectori mucozali cu suprafaţă cât mai
mare;
D. anihilarea temdinţei de basculare în protezarea amovibilă;
E. reducerea stărilor inflamatorii ale mucoasei.

3. Înregistrarea spaţiului protetic potenţial se reallizează prin: a, b, c 503

A. amprenta globala +/- ghidaj unitar;
B. amprentare de tip biofuncţional;
C. amprentare optică cu lumină laser;
D. amprentare unitară;
E. amprentare compozită.

4. Forţele orizontale tangenţiale: a, b, 513

A. se transmit în pată de ulei; c, d, e
B. dinţii vecini suportă un gradient crescut al forţei;
C. se exercită la punctul de contact;
D. se transmit pe arcada opusă;
E. anihilează tendinţa de mezializare a tuturor dinţilor.

5. Migrarea dinţilor limitrofi se poate realiza: b, c 514

A. prin egresie;
B. prin versie;
C. prin translaţie
D. prin rotaţie;
E. prin mezializare şi distalizare.

6. Protezele fixe realizate de la canin la molarul doi sunt indicate: d, e 525

A. la maxilar;
B. la mandibulă;
C. şi la maxilar şi la mandibulă;
D. sunt soluţii riscante la ambele maxilare;
E. sunt soluţii acceptabile dacă toate celelalte condiţii sunt
ideale.

108
7. Prognosticul bun al unei lucrări fixe este influenţat de: b, c 526
A. numărul mai mare al intermediarilor;
B. numărul mai mic al intermediarilor;
C. calitatea parodonţiului marginal;
D. tipul de microproteze utilizate;
E. calitatea tratamentului endodontic.

8. Suprafaţa ocluzală a corpului de punte trebuie să se opună flexiei b 528

pri:
A. aspect concav;
B. aspect convex;
C. morfologia cuspidiană corectă;
D. atenuarea morfologiei cuspidiene;
E. îngustarea corpului de punte.

9. Prepararea dinţilor stâlpi este influenţată de: a, b, 534

A. volumul dentar al dinţilor stâlpi; c, d, e
B. tipul de element de agregare ales;
C. starea de vitalitate a dinţilor stâlpi;
D. poziţia pe arcadă a dinţilor stâlpi;
E. gradul de distrucţie coronară.

10. Profilaxia generală cu caracter specific nu se referă la: a, d, e

A. prevenirea contaminării încrucișate
B. o profilaxie atât în perioada pre cât și posteruptivă
C. crearea premiselor dezvoltării normale a sistemului
stomatognat
D. prevenirea îmbolnăvirii prin maladii contagioase (hepatite,
hiv, gripe, rubeola)
E. o profilaxie primară, secundară și terțiară

11. Factorii ce influențează valoarea biomecanică a dinților stâlpi sunt: a,b,c,e 526
A. morfologia dento-parodontală
B. poziția dinților pe arcadă
C. leziunile odontale coronare
D. starea generală a pacientului
E. vitalitatea dinților

12. Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si

a corpului de punte pot determina:
A. Retentia de alimente si placa bacteriana
B. Traumatismul direct al parodontiului marginal
C. Imbunatatirea functiei fonetice
D. Imbunatatirea functiei masticatorii
E. Suprasolicitarea substructurilor organice

109
 TEMA 55. RESTAURĂRI UNIDENTARE INRACORONARE ŞI
EXTRACORONARE ( 9)
1. Cariile ce pot fi tratate prin inlay-uri, conform clasificării lui Hess, sunt:
a. leziuni aparţinând claselor A, D, E,
b. procese carioase mai puţin extinse în suprafaţă;
c. situate pe cel mult trei feţe;
d. situate pe cel puţin două feţe;
e. leziuni de clasa A ,B, C;
c, e –pg 172

2. Definitivarea conturului unei cavităţi preparate pentru inlay se referă la:

a. realizarea extensiei preventive;
b. plasarea marginilor cavităţii în afara punctelor de contact;
c. rotunjirea unghiurilor de întâlnire;
d. bizotarea marginilor, în cazul inlay-ului ocluzal metalic:
e. finisare;
a, b – pg .176.

3. În categoria inlay-urilor compuse pot fi incluse:

a. inlay –ul de cl a II – a
b. onlay – rile 3/5;
c. inlay – onlay;
d. pinlay;
e. inlay corono-radicular
b, c, d, e – pg185 - 186

4. Metodele moderne de amprentare a cavităţilor de inlay utilizează:

a. materiale similare amprentării pentru punţi fixe, cum ar fi de exemplu siliconii
de adiţie
b. ceară incoloră pentru inlay-urile fizionomice;
c. imaginea digitală a preparării, pe baza căreia se vor confecţiona, ulterior, inlay
– urile de ceramică, compozit sau sticlă;
d. ceară albastră pentru incrustaţiile metalice;
e. răşini acrilice autopolimerizabile;
a, c – pg. – 187, 188

5. Restaurările protetice de tip onlay au indicaţii clinice limitate şi precise.

Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii nu pot fi considerate contraindicaţii
ale acestor coroane parţiale:
a. volum mare al camerei pulpare;
b. dinţi lungi, cu margine incizală lată;
c. dinţi cu faţa vestibulară lată (indice mezio-distal foarte mic);
d. dinţi cu indice mezio-distal mare;
e. element de ancorare pentru proteze scheletate;
b, c, e, - pg. 246

6. Onlay-ul rotat cu 1800 poate fi utilizat ca element de agregare pentru

soluţionarea unor situaţii clinice particulare:

110
 a. bascularea mezială a molarilor mandibulari
b. molari cu leziuni întinse, dar cu jumătatea mezială a feţei vestibulare intactă;
c. lingualizarea molarilor mandibulari;
d. carii, discromii ale feţelor vestibulare ale premolarilor mandibulari;
e. afectarea feţei vestibulare a molarilor inferiori;
c, e – pg. 252

7. Selectaţi din următoarele variante acele afirmaţii ce nu pot fi considerate

indicaţii ale coroanei de substituţie:
a. dinţi în infrapoziţie, cu scopul alungirii coroanei clinice;
b. în situaţiile în care un DCR nu ar mai oferi suficientă retenţie unei coroane de
înveliş;
c. dinţi monoradiculari vitali, cu leziuni extinse în suprafaţă şi profunzime;
d. dinţi friabili;
e. rădăcini cu pereţi foarte subţiri;
e, - pg. 257, 258

8. Efectul de cerclaj se poate obține prin:

a. reducerea presiunilor intraradiculare, în cazul preparării pentru coroane de
substituție;
b. realizarea unei fiabilității optime a ansamblului pivot corono-radicular -
coroană de înveliș, care să reducă riscul de fractură radiculară;
c. păstrarea unei lungimi optime a bontului coronar restant, (2-3 mm)
d. prepararea circumferențială a coroanei restante, cu un prag adecvat tipului de
microproteză selectat pentru restaurare;
e. sprijinirea dispozitivului corono-radicular pe „umeri” de dentină sănătoasă;
c, d, - pg.260

9. Coroanele turnate ecuatoriale pot constitui o alternativă a coroanelor de

înveliș în unele situații clinice particulare:
a. recesiune paradontală accentuată;
b. molari cu convexități exagerate;
c. distrucții ale feței vestibulare plasate supraecuatorial;
d. protecția unor obturații realizate în cavități neretentive;
e. coroanele clinice lungi, care ar presupune un sacrificiu mul prea mare de țesut
dentar în cazul preparării pentru coroane de înveliș;
a, b, - pg. 327

10. Prepararea suprafeței vestibulare pentru faţetare se poate realiza diferit, în

funcție de tehnica folosită:
a. 0,2 – 0,3 mm. pe toată suprafața, la nivel incizal extinzându-se până într-o
poziție în care lumina este reflectată în afara unghiului vizual – metoda directă
b. se prepară, în medie, pe o profunzime de 0,5 mm, dar se poate ajunge chiar și
la 0,75 mm. pe dinți cu discromii accentuate, atât în metoda directă dar și în
cea indirectă;
c. in functie de situatia clinica, prepararea vestibulara se poate se extinde până la
marginea incizala, care poate sa ramana intactacta in ambele metode
d. corect c;
e. corect a;
c, d – 224

111
11. Restaurarea cu fațete prin metoda indirectă impune realizarea unui prag
cervical cu următoarele caracteristici:
a. prag subgingival, 0,5 mm lățime;
b. prag juxtagingival, 0,3 mm adîncime;
c. prag subgingival, 0,3 mm lățime pe toată circumferința dintelui;
d. prag drept, 0,3 mm supragingival;
e. prag 0,3 mm., juxtagingival
e, – pg.224

12. În modelarea conturului restaurărilor protetice, profilul emergență al

microprotezei deține un rol important. O restaurare corectă, din acest punct de
vedere, trebuie să respecte o serie de reguli:
a. realizarea unui profil drept, similar dintelui natural;
b. asigurarea unei convexități protectoare prin modelarea unei suprafețe curbe
continui în treimea gingivală
c. prepararea unui prag gingival cu bizou evită supraconturarea și permite
obținerea unui profil de emergență corect
d. end-knife chanfreinat este utilizat în același scop cu cel de la răspunsul de mai
sus (c)
e. unghiul de emergență trebuie să fie de + 150;
a, c, e – pg.398

TEMA 56. ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNȚILOR

DENTARE ( 434 - 500)

1. Cauza cea mai frecventă a fracturii componentei de placare a scheletului

metalic se datorează:
A. acumulării de tensiuni produse de diferenţa dintre coeficienţii de dilatare
termică;
B. realizarea incorectă a retenţiilor;
C. lipsei de acoperire completă a componentei metalice;
D. deformărilor elastice excesive ale scheletului metalic;
E. bruxismului;
D – PG.447

2. Design-ul corpului de punte:

A. nu urmează reguli precise în conturarea intermediarilor;
B. trebuie să asigure un acces maxim pentru igienizare;
C. trebuie să realizeze un contact minim cu ţesuturile moi;
D. va fi individualizat în funcţie de tipul elementelor de agregare;
E. depinde de starea ţesuturilor moi de la nivelul crestei edentate;
A, B, C, E – PG. 451

3. Legătura chimică ce stă la baza sistemului Targis – Vectris se bazează pe:

A. structura tridimensională omogenă a ceromerului
B. legătura matrice Vectris – matrice Targis;

112
 C. legătura fibre Vectris – silan – matrice Targis;
D. legătura fibre de polietilenă Vectris – matrice Targis;
E. dispersia particulelor de sticlă silanizate în matricea organică;
B, C – PG. 440

4. Restaurările fixe metalo – polimerice utilizează pentru realizarea

intermediarilor:
A. dinţi artificiali polimerici ce vor fi modificaţi şi adaptaţi în spaţiul dintre
elementele de agregare;
B. modelajul anatomic al acestora dintr-un bloc de ceară;
C. elemente preformate din ceară
D. elemente preformate din materiale sintetic de ard fără reziduuri;
E. benzi de ceară;
A, B, C, D – PG. 444, 445

5. Deformarea elastică la nivelul corpului de punte depinde de:

A. forţa aplicată;
B. direcţia de solicitare;
C. tensiunile care iau naştere în interiorul acetuia;
D. materialul de placare;
E. dimensiunile intermediarilor;
A, E – PG. 447

6. Modelarea adecvată a ambrazurilor interproximale:

A. presupune realizarea unor deschideri largi, numai pe vestibular;
B. respectă spaţiul necesar papilei interdentare;
C. nu este ferită de probabilitatea apariţiei unei hiperplazii a papilelor
interdentare;
D. constă în realizarea unor spaţii cervicale largi, atât vestibular cât şi oral;
E. în zona frontală sacrifică accesul ptr. igienizare în favoarea esteticii;
B, C, D, E – PG. 451

7. Forma şi modalităţile de contact a intermediarilor unei proteze fixe cu crestele

alveolare:
A. se realizează astfel încât, să poată fi asigurat un film salivar între aceştia şi
creste;
B. vor reproduce identic dinţii pe care îi substituie;
C. se va recurge la reducerea muchiei vestibulo-mucozale a intermediarilor
ptr.ameliorarea esteticii;
D. modificarea curburii în jumătatea cervicală a FV a corpului de punte
E. nu există o soluţie optimă din punct de vedere estetic şi al posibilităţilor de
igienizare;
A, C, D – PG. 452

8. Sistemul PROBOND:
A. foloseşte ca infrastructură un schelet metalic;
B. atât elementele de agregare cât şi intermediarii sunt confecţionaţi dintr-o
plasă metalică din aliaje nobile;
C. asigură o economie de 40 – 60% de aliaj nobil faţă de sistemul tradiţional;
D. măreşte suprafaţa de contact dintre metal şi ceramică cu peste 50%;

113
 E. există posibilitatea de a oferi şi machete pentru intermediari;
B, C, E . PG. 480

9. Faţetele prefabricate din ceramică se pot fixa la casetele metalice ale

corpurilor de punte mixte prin:
A. tehnici adezive;
B. butoni;
C. canale;
D. crampoane;
E. nici un răspuns corect;
B, C, D – PG. 480

10. Restaurările monobloc:

A. se caracterizează prin faptul că elementele de agregare şi corpul de punte
se realizează în aceeaşi etapă;
B. pot fi confecţionate din aliaje metalice, polimeri, compozite, ceramică;
C. pot fi mixte, metalo-polimerice, metalo-compozite, metalo-ceramice;
D. necesită obligatoriu model duplicat pentru restaurările cu schelet metalic;
E. se referă la punţi care restaurează întreaga arcadă;
A, B, C, D – PG. 482

11. Körber recomandă corectarea lipsei de paralelism prin:

A. şlefuirea feţelor axiale ale ambilor dinţi stâlpi cu o înclinare de până la 60,
atunci când înclinarea unuia dintre aceştia este de până la 150;
B. şlefuirea feţelor axiale ale ambilor dinţi stâlpi cu o înclinare de 6 0, atunci
când înclinarea unuia dintre aceştia este de până la 150;
C. realizarea unei inserții prin rotație, folosind pe dintele divergent o coroană
care va avea contact cu bontul doar în regiunea cervicală;
D. restaurări pe sistem telescopat, dacă înclinarea stâlpului este de 25-350
E. toate variantele de mai sus;
B, C, D – PG. 499

12. Solidarizarea intermediarilor la elementele de agregare prin lipire cu lot:

A. poate fi o lipire ușoară, pe metale neferoase, aliaje neferoase sau cupru;
B. este o metodă de solidarizare prin sudură de apoziție;
C. se referă la sudura în atmosferă de argon;
D. poate conferi o rezistență crescută, dacă se realizează cu aur pentru aliaje
nobile;
E. temperatura de fuziune a lotului trebuie să fie superioară elementelor
componente din aliajul de solidarizat;
A, D, PG – 484, 485

TEMA 57. Etape ale terapiei prin punti dentare: Amprentarea (pg.
630 - 690)

1. Materialele de amprentă se pot clasifica în: AC 640

114
 A. elastice ireversibile (alginate, polieteri, polisulfuri)
B. rigide și semirigide ireversibile (gutaperca, compounduri
Stents)
C. elastice ireversibile (siliconi, poliuretanodimetilmetacrilați)
D. elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar, ceruri bucoplastice)
E. rigide reversibile (gipsuri, paste ZOE)

2. Proprietățile fizico-chimice ale materialelor de amprentă care au ABE 646

o importanță deosebită sunt, cu excepția:
A. vâscozitatea și compresiunea în cursul inserției
B. capacitatea de umectare
C. capacitatea de contracție în timpul prizei
D. vâscozitatea și compresiunea în cursul dezinserției
E. plasticitatea și timpul de priză

3. Toleranța umidității nu este excelentă pentru: ABCD 650

a. polieterii
b. polisulfuri
c. vinil-polisiloxanii
d. siliconii de condensare
e. hidrocoloizii reversibili

4. Amprenta monofazică globală cu hidrocoloizi ireversibili și cu CD 653

portamprente standard se indică pentru:
A. duplicarea modelelor
B. înregistrarea ocluziei
C. modele pentru realizarea portamprentelor
D. arcade antagoniste
E. modele de lucru pentru inscrustații

5. Amprentele monofazice globale (într-un singur timp) cu ABCDE 653

elastomeri de sinteză și cu portamprente individuale:
A. sunt cele mai frecvent utilizate
B. au indicații (aproape) universale în protetica fixă
C. se indică pentru proteze parțiale fixe
D. se indica pentru preparații unice sau multiple
E. se pot folosi în una sau două consistențe

6. Caracteristicile amprentelor cu polieteri sunt, cu excepția: DE 660

A. stabilitate dimensională excelentă
B. acuratețea detaliilor după 7 zile
C. pot determina stări alergice în contact prelungit cu
mucoasa
D. se indică contactul cu apa (sunt materiale hidrofile)
E. acuratețea detaliilor după 9 zile

7. Despre sistemul PENTA sunt adevărate următoarele afirmații, cu ABE 661

excepția:
A. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase
diferite de compuși (siliconi de condensare și

115
 hidrocoloizi)
B. cuprinde materiale de amprentă aparținând unor clase
diferite de compuși (siliconi de adiție și hidrocoloizi)
C. permite realizarea unei amprente de situație
D. permite realizarea unei amprente într-un singur timp
E. cuprinde aparatura necesară unei prelucrări superioare în
vederea obținerii unei portamprente fidele

8. Despre hidrocoloizii reversibili sunt adevărate următoarele ACE 685

afirmații, cu excepția:
A. au caracter hidrofob
B. sunt materiale termoplastice reversibile
C. modelele trebuie turnate în primele 45 minute de la
amprentare
D. au consistență constantă
E. tehnica este facilă și rapidă

9. Amprenta prin tehnica dublului amestec: BCDE 669

A. este o amprentă globală bifazică
B. este o amprentă globală într-un singur timp
C. poate utiliza și siliconi
D. utilizează elastomeri în consistențe diferite
E. poate utiliza și hidrocoloizi reversibili

10. Dezinfecția amprentelor prin imersie prezintă următoarele AD 677

caracteristici, cu excepția:
A. este indicata tuturor materialelor de amprentă
B. nu este indicată tuturor tipurilor de materiale
C. nu presupune clătirea înainte de dezinfecția propriu-zisă
D. înainte de această etapă este necesară clatirea
E. pot să apară modificari dimensionale în cazul depășirii
timpului de acțiune

11. Sistemul Hygoseal rezolvă concomitent următoarele probleme: AC 680

A. etichetarea lingurilor de amprentă
B. protecția împotriva umidității pentru amprentele din
silicon
C. expedierea igienică
D. dezinfecția și curățirea concomitentă a amprentelor
E. sigilarea ambalajelor de sterilizat

12. Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) ACDE 681
prezintă următoarele avantaje:
A. prezintă un spectru larg de acțiune
B. se pot dezinfecta / curăța / usca 12 amprente în 12 min.
C. nu există riscul deformării amprentei
D. procedură adaptată în funcție de diferitele condiții (salivă,
sânge)
E. este economic și eficient

116
 TEMA 58. Etape ale terapiei prin punti dentare: Inregistrarea
relatiilor mandibulo-craniene (pg. 690-740)

1. Triplul antagonsim muscular reprezentat grafic prin schema lui Brodie,

Ackermann și Lejoyeux cuprinde umrătoarele grupe musculare:
A. prima grupă:mușchii cefei și mușchii manducatori
B. prima grupă : mușchii cefei și mușchii prevertebrali
C. a doua grupă de mușchi antagonici :mușchii manducatori
D.a treia grupă :muschii limbii și mușchii manducatori
E: a treia grupă : mușchii limbii
Răspuns corect: BCE, 692

2. Tonusul muscular se reglează prin următoarele mecanisme:

A. circuitul de reglare al neuronului intercalar Renshaw
B. aferențe corticale
C. aferențe subcorticale
D. aferențe periferice
E. toate cele de mai sus
Răspuns corect: E,693

3. Pentru inducerea relației de posturăeste necesară îndeplinirea următoarelor

condiții:
A. atmosferă calmă placută, fără zgomote puternice
B. pacientul așezat în fotoliul dentar cu capul nesprijinit
C. utilizarea unor teste fonetice (Silverman, Robinson, Wild)
D. pacientul așezat în fotoliul dentar cu capul sprijinit în tetieră
E. nici una din cele de mai sus
Răspuns corect: ABC; 694

4. Determinarea relației centrice prin metode antropometrice cu repere

preextracționale presupune
A. preluarea dimensiunii verticale a etajului inferior din perioada dentată din
fișa bolnavului completată în perioada dentată
B. radiografii cefalometrice preluate în peroada dentată
C. utilizarea fotografiilor înregistrate în perioada dentată
D. utilizarea proilometrului Sears
E. nici una din cele de mai sus
Răspuns corect: A,B,C, D, 697

117
5. Metodele antropometrice de evaluare a dimensiunii etajului inferior la
pacientul edentat fără repere preextracționale sunt:
A. metoda LeonardoDaVinci: N-Sn=SN-Gn
B. metoda LeonardoDaVinci modificată : N-Sn=SN-Gn
C. metoda LeonardoDaVinci modificată :Oph-Sn=SN-Gn
D. metoda Boianov modificată: distanța interpupilară=Gn- punctul situat la
intrescția linei mediene cu linia cutaneo mucoasă a roșului buzelor
E. metoda Willis: distanța dintre fanta labială- unghiul extern al ochiului- Sn-
Gn
Răspuns corect: A,C,D,E,698

6. Cele trei grupe de cuspizi de sprijin sunt:

A. Cupizii vestibulari ai premolarilor și molarilor mandibulari
B. Cupizii vestibulari ai premolarilor și molarilor maxilari
C. Marginile incizale ale incisivilor și caninilor mandibulari
D. Cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor maxilari
E. Cuspizii palatinali ai premolarilor și molarilor mandibulari
Răspuns correct: BCD,710

7. Despre planul de ocluzie putem afirma că:

A. Este un plan real
B. Este un plan imaginar
C. Este un plan convențional care trece prin marginea incizală a incisivilor
centrali mandibulari și vârfurile cuspizilor disto-palatinaliai molarilor
secunzi maxilari
D. Este un plan convențional care trece prin marginea incizală a incisivilor
centrali maxilari și vârfurile cuspizilor disto-palatinaliai molarilor secunzi
maxilari
E. Nici una din cele de mai sus
Răspuns corect : BC,712

8. Următoarele afirmații despre ocluzia centrică sunt false :

A. Este ocluzia stabilită în relație centrică
B. Reprezintă reperul dentar al relației de postură
C. Reprezintă reperul dentar al relației centrice
D. Se poate induce prin metoda Willis
E. Se poate induce prin teste fonetice
Răspuns corect : BDE, 712

9. În ocluzie centrică :
A. arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară
B. dinții maxilari se află într-o poziție distalizată față de cei mandibulari
C. dinții mandibulari se află într-o poziție distalizată față de cei maxilari

118
 D. orice dinte exceptând incisivii centrali mandibulari și molarii de minte ,
vine în contact cu doi dinți antagoniști
E. liniile mediene ale celor doua arcade dentare se află în același plan
Răspuns corect : ABDE,713

10. Reperele utilizate de către articulatorul NOR sunt :

A. planul maxilar care unește papila retroincisivă cu cele două zone
retrotuberozitare
B. maxilarul- paralel cu linia bicomisurală
C. procesul alveolar mandibular- paralel cu cel maxilar
D. maxilarul- paralel cu linia bipupilară
E. nici una din cele de mai sus
Răspuns corect : ABD,718

11. Următoarele afirmații despre articulatorul SAM 2PX sunt false :

A. Este un articulator semi-adaptabil
B. poate fi dotat cu plăcuță incizală ajustabilă
C. vine însoțit de arcul facial AXIOQUICK
D. nu permite înregistrarea unghiului Benett
E. este un articulator adaptabil
Răspuns corect : DE,722

12. Utilizarea articulatorului SAM2PX presupune următoarele etape :

A. protejarea olivelor articulare
B. atașarea prin glisare sistemul de transfer la arcul facial
C. amprentarea dinților maxilari în ceara ramolită aplicată pe parte superioară
a piesei orale
D. amprentarea dinților mandibulari în ceara ramolită aplicată pe parte
superioară a piesei orale
E. nici una din cele de mai sus
Răspuns corect : ABC,726

TEMA 59:
EXAMENE CLINICE ŞI PARACLINICE ÎN EDENTAŢIA
PARŢIALĂ ŞI EDENTAŢIA TOTALĂ: EPI

1. Examenul arcadelor dento-alveolare urmareste:

a. Forma
b. Continuitatea
c. Pozitia limbii
d. Simetria
e. Insertia plicilor alveolo jugale
R. a,b,d pag 35

119
2. Testele de vitalitate se pot realiza cu stimuli:
a. termici
b. fonetici
c. electrici
d. mecanici
e. chimici
R. a,c,d pag. 36

3. Evaluarea starii de igiena orala:

a. Indicele OHI
b. Indicele OHI-S
c. Indicele OHI-T
d. Indicele Silness-Lӧe
e. Indicele Quigley Hein
R. a,b,d,e pag. 41

4. Indicele CPITN evalueaza:

a. prezenta sau absenta cariilor dentare
b. prezenta sau absenta restaurarilor protetice
c. prezenta sau absenta tartrului
d. prezenta sau absenta sangerarii gingivale
e. prezenta sau absenta pungilor parodontale
R. c,d,e pag. 46.

5. Examinarea mucoasei orale se face prin:

a. examen radiologic
b. examen CT
c. examen citologic
d. examen bacteriologic
e. testul la vitamina C
R. c, d, e pag. 53

6. Avantajele radiografiei digitale sunt:

a. permite o vizualizare mai buna a zonelor cu densitati mici osoase
b. nu ofera posibilitatea unei prelucrari ulterioare a imaginii
c. expunerea la radiatii este mai redusa fata de tehnicile conventionale
d. datele radiologice sunt primite aproape imediat
e. expunerea la radiatii este mai ridicata fata de tehnicile conventionale
R. a, c, d pag. 56

7. Ortopantomografia:
a. ofera o imagine localizata a unei unitati odontale
b. permite observarea spatiilor protetice potentiale
c. cantitatea de radiatii X este mult mai mare
d. deformarea filmului este minima
e. permite examinarea concomitenta a tuturor elementelor sistemului
stomatognat
R. b, d, e pag. 56

8. Sistemul DIAGNODENT:

120
 a. este o metoda adjuvanta in depistarea precoce a leziunilor carioase
b. este folosit in determinarea lungimii de lucru in obturatiile radiculare
c. ofera un diagnostic prezumtiv
d. evalueaza intr-o maniera non-invaziva gradul de demineralizare a dintilor
e. ofera un diagnostic solid si obiectiv
R. a, d, e pag. 57

9. Articulatia temporo-mandibulara:
a. este alcatuita doar din componente radioopace
b. explorarea ATM se efectueaza unilateral
c. este alcatuita din componente radioopace si radiotransparente
d. poate fi evaluata prin tehnici imagistice CT
e. poate fi evaluata prin tehnici imagistice RMN
R. c,d,e pag. 58

10. Mandibulokineziografia:
a. permite inregistrarea tridimensionala a dinamicii mandibulare
b. prin teste de miscare mandibulara
c. prin analizarea relatiei de postura
d. prin inregistrarea diagramei Posselt
e. prin investigaea miscarilor functionale
R. a, b, d, e. pag. 63

11. Examenul gnatofotostatic

a. se practica sub forma fotografiei intraorale
b. se practica sub forma fotografiei extraorale de fata si profil
c. in mod normal exista o usoara asimetrie
d. nu are valoare medico-legala
e. se utilizeaza in investigarea ocluziei si a relatiilor mandibulo-craniene
insotite de dizarmonii dento-maxilare
R. a,b,c,e pag. 64

12. RMN:
a. metoda non-invaziva de examinare a afectiunilor neuro-musculo-scheletale
b. pot fi puse in evidenta modificarile morfologice ale meniscului
c. nu pot fi pusi in evidenta corpusculii mici liberi intraaticulari
d. imaginile pot fi obtinute in plan sagital, axial si frontal
e. imaginea zonei investigate prezinta doar tesuturile dure
R. a, c, d pag. 61

TEMA 59: p. 32 -83

EXAMENE CLINICE ŞI PARACLINICE ÎN EDENTAŢIA
PARŢIALĂ ŞI EDENTAŢIA TOTALĂ: EDENTAŢIA TOTALĂ

1. Palparea muşchilor :
a. este superficială;
b.este profundă;

121
 c. nu se realizează comparativ;
d. se realizeaza static şi dinamic;
e. nici o variantă corectă.
R: b,d. (p. 37)

2. Zona funcţională periferică frontală maxilară:

a.este importantă în sprijinul protezei;
b. are ca limită anterioară cele două plici alveolo-jugale;
c. este bogată în ţesut submucos;
d. se examinează prin tracţiunea spre înafară a buzei superioare;
e. nu are rol în refacerea funcţiei fonetice.
R: c, d, e. (p. 44)

3. Cineradiografia:
a. este o metodă de explorare care renunţă la folosirea substanţei de contrast;
b. nu utilizează un amplificator de luminescenţă;
c. necesită plasarea unor markeri metalici;
d. permite studierea ATM în poziţie statică şi dinamică;
e. este o metodă evoluată de studiu radiologic al A.T.M.
R: c, d, e. (p. 69)

4. Triunghiul de toleranţă ocluzală a lui Spirgi:

a. nu permite păstrarea unor rapoarte de ocluzie centrică normale;
b. favorizează instalarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană prin
basculare.
c. permite realizarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană prin rotaţie;
d. permite păstrarea unor rapoarte normale de ocluzie, în intercuspidare
maximă;
e. favorizează instalarea unor rapoarte de malpoziţie Md-craniană prin
translaţie;
R: d. (p. 60).

5. Palparea dinamică a ATM :

a. urmăreşte modificările de culoare ale zonelor pretragiene;
b. se realizează la închidere şi deschidere;
c. se face cu ptru degete sau bidigitală;
d. nu urmăreşte zgomotele articulare.
e. nici o variantă corectă.
R: b, c. (p. 42)

6. Zona Ah:
a. are rol în realizarea succiunii;
b. se evidenţiază prin tuse uşoară;
c. se palpează cu fuloarul, dinspre anterior spre posterior;
d. nu se palpează cu fuloarul, dinspre dreapta spre stânga;
e. nici o variantă corectă.
R: a, b, c. (p. 44)

7. Artroscopia cu fibră optică :

a. evidenţiază aspecte ale dinamicii articulare în timp real;

122
 b. este o metodă invazivă
c. este o metodă exploratorie care foloseşte substanţă de contrast;
d. este net superioară RMN
e. nu se realizează sub anestezie.
R: a, b,d. (p. 69)

8. Radiografia simplă a ATM:

a. nu se execută sub incidenţe diferite;
b. se bazează pe efectul fotochimic al radiaţiilor;
c. expunerea la radiaţii este cu 70% mai crescută;
d. permite vizualizarea modificărilor interliniului articular;
e. toate variantele sunt corecte.
R: b, d. (p. 68)

9. Radiografia digitală:
a. oferă imagine de ansamblu a arcadelor dento-alveolare;
b. se execută sub incidenţe diferite;
c. oferă imagini fidele;
d. rezoluţia geometrică este mai mică ca la radiografia clasică;
e. nici o variantă corectă.
R:c,d. (p. 66)

10. Tomodensitometria:
a. este mai iradiantă decât tomografia;
b. nu evaluează starea muşchilor;
c. permite aprecierea stării suprafeţelor osoase;
d. permite studiul unor imagini pe secţiuni sucesive;
e. nici o variantă corectă.
R: c, d. (p. 70)

11. Computer - tomografia:

a. nu utilizează un sensor plasat în cavitatea orală;
b. se bazează pe două principii;
c. utilizează un amplificator de luminescenţă ;
d. nu combină utilizarea razelor X cu computerul;
e.nici o variantă corectă;
R: a, b. (p. 70)

12. Rezonanţa magnetică nucleară:

a. imaginile pot fi obţinute în planurile sagital, frontal,axial;
b. s-a impus ca metodă de elecţie neinvazivă;
c. nu permite aprecierea stării suprafeţelor osoase;
d. este o metodă invazivă;
e.nici o variantă corectă;
R:a, b. (p. 71)

123
 TEMA 60. Proteza partial acrilica mobilizabila. Elemente
componente. (10, pag. 84-104)
1. Proteza parţială mobilă acrilică reprezintă:
A. o soluţie de tranziţie în algoritmul terapeutic de reabilitare a edentaţiei
parţiale întinse
B. absolut necesară repoziţionării cranio-mandibulare
C. redimensionării etajului inferior.
D.Nici una din variante
E.Toate de mai sus
R:A,B,C.(P.84)

2. Situaţiile clinice cele mai frecvente care necesită proteze imediate cu caracter
provizoriu sunt:
A. Arcade dentare integre la care apare o breşă redusă în zona frontală
B. Arcade dentare edentate parţial protezate mobil la care se recomandă noi
extracţii, cu transformarea protezei parţiale în proteză totală.
C. Arcade dentare integre la care se vor executa extracţii în zona frontală şi
laterală în mai multe etape;
D.Toate variantele de mai sus
E.Nici una din variante
R.A,B,C,D.(P.85)

3. Principalul scop al protezării de urgenţă este:

A. acela de a conserva integritatea morfologică şi funcţională a sistemului
stomatognat,
B. de a menaja psihic bolnavul şi în condiţiile unor intervenţii chirurgicale de
amploare, complexe şi care necesită un timp mai îndelungat de refacere înainte
de protezarea ulterioară
C.oferă posibilitatea dirijării cicatrizării, întrucât proteza va acţiona ca un
conformator
D.Determina rezorbtie accelerata
E.nu are nici un rol major
R.A,B,C(P.85)

4. Proteza de temporizare:
A. amână din considerente biologice protezarea definitivă.
B. amână din considerente financiare protezarea definitivă
C. Capacitatea de vindecare sau compensare, depinzând de vârsta pacientului
sau gravitatea afecţiunii, poate întârzia aplicarea protezei definitive.
D. Capacitatea de vindecare sau compensare, depinzând de vârsta pacientului
sau gravitatea afecţiunii, poate grăbi aplicarea protezei definitive.
E.nici una din variante
R.A,C,D(P.86)

5. Importanţa utilizării protezării mobile relevă următoarelor aspecte:

A. obligativitatea izolării substructurilor de mediul oral şi de agenţii fizici
datorită plăgii create prin preparare;

124
 B. împiedicarea migrărilor odontale şi imobilizarea elementelor odonto-
parodontale;
C. protejarea parodonţiului marginal şi dirijarea cicatrizării lui; refacerea
temporară a funcţiilor pierdute prin preparare;
D. conservarea rapoartelor mandibulo-craniene
E.nici una din variante
R.A,B,C,D(P.86)

6. Şeile reprezintă principalele elemente ale protezelor parţiale mobile:

A. în contact direct cu creasta edentată
B. refac din punct de vedere morfo-funcţional deficitul produs prin edentaţie
C. ocolesc creasta edentata
D. sunt mixte in proteza acrilica
E. nici un raspuns corect
R.A,B(P.86)

7. Şeile au următoarele caracteristici:

A. au rolul de suport al dinţilor artificiali şi de transmitere a forţelor masticatorii
spre suportul muco-osos şi dento parodontal
B. transmit forţele de solicitare conectorului principal
C. sunt realizate din polimetacrilat de metil de grosime 2 mm
D. sunt realizate din polimetacrilat de metil de grosime 2,5 mm
E. sunt realizate din polimetacrilat de metil de grosime 1,2 mm
R.A,B,C(P.87)

8. Şeile au următoarele caracteristici:

A. se opun forţelor de deplasare verticale şi orizontale constituind şi un
element antibasculant
B. amplitudinea şeilor este superpozabilă pe amplitudinea spaţiului protetic
potenţial;
C. numărul acestora este în acord cu numărul spaţiilor protetice potenţiale
D. numărul acestora este mai mic decat numărul spaţiilor protetice potenţiale
E. numărul acestora este mai mare decat numărul spaţiilor protetice potenţiale
R.A,B,C(P.87)

9. Versantul vestibular are următoarele caracteristici:

A. poate lipsi din şeaua frontală atunci când creasta edentată din aceasta zonă
este proeminentă
B.nu lipseste niciodata
C. La nivelul tuberozităţilor şi al tuberculului piriform şeaua acrilică va acoperi
aceste zone biostatice
D.nu acopera tuberculii piriformi
E.nu acopera tuberozitatea
R.A,C(P.87)

10. Versantul oral

A. va trebui să aibă o înălţime egală cu cel vestibular pentru ca şeaua să
prezinte o bună stabilitate
B. va trebui să aibă o înălţime mai mare decat cel vestibular pentru ca şeaua să
prezinte o bună stabilitate

125
 C. va trebui să aibă o înălţime mai mica decat cel vestibular pentru ca şeaua să
prezinte o bună stabilitate
D. va trebui sa lipseasca
E. variante C corecta
R.A,(P.87)

11. Alegerea dinţilor artificiali trebuie să fie concordantă prin

A. formă,
B. culoare,
C. grad de transluciditate cu dinţii restanţi integri sau cu restaurările fixe prezente
pe arcadă
D. toate variantele de mai sus sunt corecte
E. nici una dintre variante nu este corecta
R.D(P.88)

12. Chayes
A. demonstrează că suprafaţa unei şei trebuie să fie cel puţin dublă faţă de
suprafaţa de secţiune, la colet, a dinţilor pe care îi înlocuieşte
B. demonstrează că suprafaţa unei şei trebuie să fie cel puţin tripla faţă de
suprafaţa de secţiune, la colet, a dinţilor pe care îi înlocuieşte
C. demonstrează că suprafaţa unei şei trebuie să fie identica cu suprafaţa de
secţiune, la colet, a dinţilor pe care îi înlocuieşte
D. demonstrează că suprafaţa unei şei trebuie să fie jumatate faţă de suprafaţa
de secţiune, la colet, a dinţilor pe care îi înlocuieşte
E. demonstrează că suprafaţa unei şei trebuie să fie mai mica faţă de suprafaţa
de secţiune, la colet, a dinţilor pe care îi înlocuieşte
R.A(P.90)

TEMA 61. ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR

PARŢIALE SCHELETATE (116-199)

1. Conectorul principal
A. Realizează unirea şeilor protetice şi transmiterea forţelor de solicitare
ocluzală de la o şea la alta şi de la şea la elementele de menţinere şi stabilizare;
B. nu transmite forţele de solicitare ocluzală de la o şea la alta
C. nu transmitere forţele de solicitare ocluzală de la şea la elementele de
menţinere şi stabilizare
D. toate variantele sunt corecte
E. nici o varianta corecta
R.A(P.116)

2. Conectorii principali metalici

A. Se pot prezenta sub formă de bară
B. Se pot prezenta sub formă de plăcuţe
C. sunt inglobati in acrilat
D. sunt flexibili
E. sunt friabili

126
R.A,B(P.116)

3. Conexiunea sub formă de bară

A. este cel mai vechi sistem utilizat
B. este flexibil
C. are latimea de 2 mm
D. are latimea de 10 mm
E. are grosime de 6 mm
R.A(P.116)

4. Cea mai utilizată bara este cea

A. rotunda
B. ovalara
C. semiovalara
D. triunghiulara
E. plana
R.C(P.117)

5. Bara transversala poate fi situată anterior, mediu sau posterior în raport cu

A. molarul prim
B. molarul secund
C. linia interpremolara
D. premolarul doi
E. nici una din variante
R.A(P.117)

6. Barele palatine sagitale

A. sunt cele mai nebiologice.
B. Urmează curbura arcadei la 10 mm distanţă de parodonţiul marginal
C. Urmează curbura arcadei la 5 mm distanţă de parodonţiul marginal
D. sunt cele mai biologice
E. sunt situate anterior de molarul 1
R.A,B(P.118)

7. Barele palatine sagitale

A. Sunt elemente de conexiune a unor şei sau elemente de menţinere şi
stabilizare situate pe aceeaşi hemiarcadă.
B. Sunt elemente de conexiune a unor şei sau elemente de menţinere şi
stabilizare situate pe hemiarcade antagoniste.
C. Sunt elemente de conexiune a unor şei sau elemente de menţinere şi
stabilizare situate pe hemiarcade opuse.
D.Nu realizeaza conexiuni
E.Se utilizeaza numai la mandibula
R.A,(P.118)

8. Conectorului metalic palatinal în forma de “U” deschis posterior

A. Rezulta din combinaţia a doua bare sagitale şi una transversală situată
anterior
B. Este o placuta

127
 C. Rezulta din combinarea a doua bare sagitale şi una transversală dispusă
posterior
D. Se utilizeaza doar la mandibula
E. Nici o varianta corecta
R.A(P.118)

9. Bara linguală se plaseaza la distanta

A. de la parodonţiul marginal la bară va fi de cel puţin 3 mm
B. de la parodonţiul marginal la bară va fi de cel puţin 1 mm
C. de la parodonţiul marginal la bară va fi de cel puţin 0,5 mm
D. de la parodonţiul marginal la bară va fi de cel puţin 9 mm
E. de la parodonţiul marginal la bară va fi de cel puţin 10 mm
R.A(P.119)

10. Lăţimea barei linguale

A. va fi de 4-5 mm iar grosimea de 2 mm
B. va fi de 3 mm iar grosimea de 2 mm
C. va fi de 4-5 mm iar grosimea de 3 mm
D. va fi de 3 mm iar grosimea de 3 mm
E. va fi de 4-5 mm iar grosimea de 4-5 mm
R.A(P.119)

11. Când versantul lingual este oblic bara se va plasa la

A. 1 - 1,5 mm de versant
B. 0,5 mm de versant
C. 0,4 mm de versant
D. 0,9 mm de versant
E. 0,7 mm de versant
R.A.(P.119)

12. In edentaţia unilaterală putem utiliza ca si conector

A. miniconectorul palatinal, varianta scheletată a protezei de retenţie
Kemmeny
B. este foarte avantajos maxilar
C. este foarte avantajos mandibular
D. are echilibru precar maxilar
E. nu se utilizeaza decat exclusiv maxilar
R.A,D (P.122)

TEMA 62.
BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA
ORALA

1. În evoluţia lor filogenetică, cele două segmente ale craniului ( neurocraniu şi

craniul visceral) s-au aflat în rapoarte diferite:
a) iniţial în raport de juxtapunere posterioară.
b) iniţial în raport de supraetajare;

128
 c) iniţial au stabilit relaţii funcţionale şi morfologice concretizate sub forma
unităţii arhitecturale a craniului visceral şi neural;
d) iniţial în raport de necesitatea protecţiei unor receptori periferici (
oftalmici, olfactivi);
e) iniţial în juxtapunere anterioară;
R: e (pag.201)

2. În mişcarea de masticaţie, deglutiţie, muşchii mobilizatori ai mandibulei

proiectează mandibula asupra maxilarului cu o forţă posibilă cu valoarea de :
a) 50-400 kgf;
b) aproximativ 30-400 kgf;
c) aproximativ 500 kgf;
d) aproximativ 100 kgf;
e) aproximativ 150 kgf.
R: b (pag.202)

3. Forţele de rezistenţă ( pasive) sunt generate de:

a) rezistenţa osului de aproximativ 1,8 kgf/ cm2 ;
b) rezistenţa mecanică a elementului gnatoprotetic ;
c) structura membranei desmodontale, a corticalei osoase;
d) receptorii mucoasei pariferice;
e) rezistenţa mecanică a dintelui.
R: b; c;e. (pag.209)

4. Forţele de tracţiune directă sunt determinate de :

a) acţiunea muşchilor obrajilor , buzelor, limbii, muşchilor milohioidian şi
genioglos;
b) alimentele lipicioase ;
c) forţele care se manifestă în sens vertical
d) acţiunea muşchilor obrajilor , buzelor, limbii;
e) forţele care acţionează asupra dinţilor şi parodonţiului.
R: b; c;d. (pag.215)

5. Mijloacele nespecifice de anihilare a tendinţelor de dislocare ale protezelor

parţiale adjuncte sunt reprezentate de:
a) adeziunea, succiunea;
b) extremităţile elastice ale croşetelor angajate în conul de retenţie, care,
trebuie să fie astfel calculate încât să cedeze numai tracţiunii voluntare;
c) prelungirea şeilor în zonele retentive ale câmpului protetic;
d) mecanisme speciale ce acţionează prin fricţiune;
e) greutatea protezelor în cazul edentaţiei mandibulare
R:a,b,c,d,e

6. Principiul de bază în combaterea basculării este:

a) extinderea poligonului de stabilizare în afara poligonului protetic.
b) extinderea poligonului protetic în afara poligonului de sprijin dento-
parodontal
c) utilizarea unui număr cât mai mare de croşete turnate ;
d) nici un răspuns nu este corect;
e) toate răspunsurile sunt corecte.

129
R: a

7. Basculările transversale se datoresc de obicei:

a) montării dinţilor în afara crestei,
b) alegerii nejudicioase a dinţilor artificiali,
c) unui torus palatin proeminent
d) montării atipice a dinţior artificiali
e) plasării pintenului ocluzal în foseta mezială
R:a,b,c.

8. Rotaţia în jurul axului longitudinal a crestei alveolare edentate se datoreşte:

a) Montării dinţilor în afara mijlocului crestelor alveolare ;
b) Folosirii unor dinţi artificiali cu lăţime mai mare decât lăţimea crestelor;
c) Este determinată de rigiditatea conectorilor principali şi secundari;
d) montării atipice a dinţior artificiali;
e) plasării pintenului ocluzal în foseta mezială.
R:a,b,c.

9. Următoarele afirmaţii nu sunt adevărate cu privire la desmodonţiul:

a) desmodonţiul asigură protecţia oaselor maxilare prin formrea stâlpilor şi
platformelor de rezistenţă;
b) desmodonţiul permite disiparea forţei masticatorii asupra stâlpilor de
rezistenţă de la nivelul oaselor maxilare;
c) forţa ocluzală este transmisă osului prin intermediul desmodonţiului;
d) desmodonţiul asigură dezvoltarea trabeculaţiilor pterigoidianului exten de
la nivelul feţei interne ale mandibulei;
e) desmodonţiul determină gruparea fibrelor conjunctive la nivelul inserţiilor
musculare.
R: a;b;d;e (pag.202)

10. Stâlpul zigomatic prezintă linii de rezistenţa ce se împart în următoarele

fascicole:
a) un grup se îndreaptă spre marginea inferioară a orbitei;
b) un grup de trabeculaţii se orientează spre marginea externă a orbitei;
c) un grup de trabeculaţii osoase se îndreaptă spre apofiza zigomatică ;
d) un grup ce se desprinde din stâlpul zigomatic se îndreaptă spre sfenoid ;
e) un grup de trabeculaţii se unesc cu cele de partea opusă, trecând prin oasele
nazale.
R: a; b; c; d. (pag.203)

11. Următoarele afirmaţii sunt adevărate referitoare la linia croşetelor :

a) se mai numeşte şi opritor de basculare ( Kippmeider sau indirect retainer);
b) reprezintă axul de rotaţie în jurul căruia se produce mişcarea de basculare
sub acţiune a forţelor de tracţiune ;
c) se va aşeza excentric faţă de centrul bazei protezei;
d) este aleasă încât să treacă neaparat prin corpul protezei, iar proteza să se
întindă în mod egal la ambele părţi ale axului de rotaţie ;
e) este reprezentată de braţul mai scurt al pârghiei determinată de proteză.
R: b; d (pag.216)

130
12. Nivelul de rezistenţă al osului este de aproximativ:
a) 3 kgf/cm2 ;
b) 5,5 kgf/cm2.
c) 2,5 kgf/cm2;
d) 0,5 kgf/cm2 ;
e) 1,6 kgf/cm2;
R: e (pag.209)

TEMA 63. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile

scheletate: Amprentarea

1. În funcţie de modalitatea de realizare a obiectivelor amprentarii, port-

amprentele se pot clasifica în:
A. port-amprente standard
B. port-amprente parţiale
C. port-amprente individuale funcţionale
D. port-amprente totale
E. port-amprente semifuncţionale
(10 ,pag. 279) A,C,E

2. Port-amprentele standard, sunt confecţionate din:

A. metal cromat sau nichelat
B. aluminiu
C. acrilat
D. titan
E. materiale plastice
(10 ,pag. 279) A,B,E

3. Tipuri de portamprente standard:

A. port-amprenta standard metalica S.S. Witte
B. port-amprenta cu dispozitiv de irigare cu apa
C. port-amprenta ortomorfa Devin
D. port-amprenta Schrainemakers
E. port-amprenta metalica cu dispozitiv de retenţie
(10 ,pag. 279) A,B,C,D,E

4. În plan sagital adaptarea port-amprentelor standard:

A. portamprenta trebuie sa fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei
alveolare în zona frontala
B. asigură spaţiul necesar pentru realizarea unei grosimi optime a materialului
C. realizează o presiune moderată
D. distal sa depaseasca cu 2 mm sanţurile retrotuberozitare
E. trebuie să depăşească cu 4 mm foveele palatine
(10 ,pag. 280) A,D,E

5. În sens vertical adaptarea port-amprentelor standard:

A. marginile portamprentei la 2 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei

131
 mobile
B. asigură spaţiul necesar pentru realizarea unei grosimi optime a materialului
C. trebuie sa fie la o distanţa de 4 mm de bolta palatina
D. distal sa depaseasca cu 2 mm sanţurile retrotuberozitare
E. trebuie să depăşească cu 4 mm foveele palatine
(10 ,pag. 280) A,C

6. În vederea înregistrarii amprentei preliminare,portamprenta trebuie:

A. marginile portamprentei la 4 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei
mobile
B. sa nu jeneze jocul formaţiunilor mobile
C. sa cuprinda în totalitate câmpul protetic
D. sa asigure o grosime suficienta materialului de amprenta
E. marginile acestuia sa se opreasca la 4-5 mm de linia ghirlandata.
(10 ,pag. 280) B,C,D

7. Miscarile funcţionale automatizate sunt miscari capabile sa le execute sistemul

stomatognat materializate prin:
A. fonaţie
B. miscari nefuncţionale
C. mimică
D. masticaţie
E. deglutiţie
(10 ,pag. 282) A,C,D,E

8. Instrumentarul necesar pentru amprentarea preliminară:

A. două tăviţe renale
B. creion chimic
C. fuluoar
D. oglindă
E. sondă
(10 ,pag. 282) A,B,C

9. Dupa numarul de materiale utilizate, amprentele funcţionale se pot clasifica

în:
A. amprenta functionala de mare fidelitate
B. amprente cu gura deschisă
C. amprente funcţionale simple
D. amprentă cu gura semideschisă
E. amprente funcţionale compozite
(10 ,pag. 284) C,E

10. Dupa gradul de compresiune, amprentele funcţionale se împart în:

A. amprente funcţionale compresive
B. amprente funcţionale decompresive
C. amprente funcţionale simple
D. amprente funcţionale cu compresiune selectiva
E. amprente funcţionale compozite
(10 ,pag. 284) A,B,D

132
11. Testele lui Franz Herbst pentru maxilar:
A. deschiderea usoara a gurii realizeaza modelarea la nivelul pungii Eisenring
B. surâs forţat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare laterale
C. sugere, suflat, fluierat, sarut, modeleaza marginile port-amprentei în zona
vestibulara frontala
D. mobilizarea periferiei câmpului protetic în zona distala prin probe Valsalva,
tuse, test fonetic: „a”, „ah”
E. balansarea mandibulei dreapta-stânga ceea ce realizeaza modelarea zonei
meziale a pungii Eisenring
(10 ,pag. 286) B,C,D

12. Testele lui Franz Herbst la mandibula:

A. deschiderea larga a gurii, modeleaza zona distala a pungii Fisch
B. umezirea rosului buzelor modeleaza zona milohioidiana în dreptul
molarilor
C. vârful limbii într-un obraz si în celalalt modeleaza zona milohioidiana între
canin-premolar
D. limba catre nas pune în tensiune zona Slack, modelând zona genioglosului
E. deglutiţie, modeleaza zona pungii Neill si Bowen
(10 ,pag. 287) A,B,C,D,E

13. În scopul amprentarii funcţionale a câmpului protetic edentat parţial întins

se utilizeaza:
A. acrilat
B. materiale semirigide
C. materiale elastice
D. materiale plastice
E. materiale rigide
(10 ,pag. 287) A,B,C,E

TEMA 64. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile

scheletate: inregistrarea relatiei intermaxilare

1. In cazul în care pe unul din maxilare se realizeaza o proteza partia mobila, iar
celălalt va fi protezat prin proteza totala:
A. pentru înregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene se utilizeaza machetele
de ocluzie.
B. În determinarea nivelului şi orientării planului planului de ocluzie se tine
cont de cel pe care îl imprimă grupul dinţilor restanţi
C. În determinarea nivelului şi orientării planului planului de ocluzie se tine
cont de cel pe care îl imprima proteza totala, având grija aprecierii corecte
a clearace-ului ocluzal şi a înregistrării unei relaţii centrice normale.
D. In aceasta situtie clinica se recomanda metoda discriminării tactile
E. Inregistrarea relaţiilor mandibulo-craniene se poate realiza cu ajutorul
unei folii de ceară decupată după forma arcadei,
A, B

133
2. In situatia clinică in care pe un maxilar se va realizeaza o proteza partial
mobila, iar celălalt va fi protezat prin restaurare fixa, astfel încât rapoartele
interarcadice sunt suficient de stabile înregistrarea relaţiilor de ocluzie se va
realiza:
A. cu ajutorul unei folii de ceară decupată după forma arcadei,
B. cu pastă de zinc-oxid-eugenol, plasată pa un cadru de sârmă cu suport
textil, utilizând metode simple ca metoda Ramfjord, metoda Barrelle,
metoda deglutiţiei, metoda compresiunii pe maseteri.
C. Krogh-Poulsen recomandă ca la aceste cazuri în care se păstrează
suficiente stopuri centrice, relaţia centrică să se realizeze prin poziţionarea
de către medic a celor două modele în relaţie centrică (fără a mai fi
necesară o înregistrare intraorală), prin metoda discriminării tactile.
D. această înregistrare nu permite montarea modelelor decât într-un simulator
de tipul articulatorului, urmând ca echilibrarea ocluzală să se realizeze de
către practician în cavitatea orală.
E. Numai prin intermediul machetelor de ocluzie
A,B,C

3. In situatia clinica in care unul din maxilare este protezat prin proteză partial
mobilizabila iar pe maxilarul antagonistse va realiza o proteză mobilă, cu
instabilitate mandibulo-craniană:
A. După confecţionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul şi
orientarea planului de ocluzie pentru zonele dentate
B. După confecţionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul şi
orientarea planului de ocluzie pentru zonele edentate,servindu-ne de
criteriile antropometrice gnatoprotetice cunoscute, precum şi de nivelul şi
orientarea planului de ocluzie pe care o imprimă grupul dentar restant.
C. În continuare se va proceda la înregistrarea clearance-ului ocluzal şi a
relaţiei centrice prin metode simple (Ramfjord, Barrello, metoda
deglutiţiei, metoda compresiunii pe maseteri), urmată de solidarizarea
machetelor.
D. În continuare se va proceda la înregistrarea relaţiei de postura prin metode
simple (Ramfjord, Barrello, metoda deglutiţiei, metoda compresiunii pe
maseteri), urmată de solidarizarea machetelor.
E. Şi în acest caz, pe acelaşi model de lucru, se vor realiza o parte din fazele
tehnologice până la finalizarea protezelor.
B,C

4. În cazul protezelor mobile maxilo-mandibulare, cauzele insucceselor

înregistrării corecte a relaţiilor mandibulo-craniene ar fi după Saunsbury:
A. cele care ţin de cavitatea orală.
B. cele care tin de conditiile tehnice existente
C. cele care tin de evaluarea paraclinica
D. cele legate de starea generala apacientului
E. cele legate de antecedentele heredo-colaterale
A.

5. Arcul facial:
A. permite înregistrarea bidimensională a mişcărilor fundamentale la subiecţi
dentaţi, edentaţi parţial sau edentaţi total,

134
 B. permite înregistrarea tridimensională a mişcărilor fundamentale la subiecţi
dentaţi, edentaţi parţial sau edentaţi total,
C. nu permite doar poziţionarea adecvată a modelului maxilar în simulator, ci
şi plasarea corectă a acestuia faţă de palnul orizontal
D. nu permite doar poziţionarea adecvată a modelului mandibular în simulator,
ci şi plasarea corectă a acestuia faţă de palnul orizontal
E. permite practicianului transferul poziţiei corecte a modelului mandibularîn
simulator
A,C

6. Arcul facial propriu-zis:

A. Are formă de ”U” iar extremităţile sale se vor plasa în dreptul punctelor de
emergenţă ale axei balama terminale.
B. Are formă de ”V” iar extremităţile sale se vor plasa tangent punctelor de
emergenţă ale axei balama terminale.
C. Pentru o montare corecta pe pacient arcurile gaciale utilizează drept reper
cranian fix planul de la Frankfurt (spina nazală anterioară-meatul auditiv
extern)
D. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizează drept reper
cranian fix planul de la Frankfurt (spina nazală anterioară-meatul auditiv
extern) sau planul Camper (Orbitale-Porion).
E. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizează drept reper
cranian fix planul de la Frankfurt (Orbitale-Porion) sau planul Camper (spina
nazală anterioară-meatul auditiv extern).
A,E

7. Articulatoare adaptabile:
A. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezoltate diverse metode,
cum ar fi obţinerea inregistrării mişcării mandibulare în cele 2 planuri cu
ajutorul unui instrument numit pantograph
B. Folosirea lor necesită un grad ridicat de pregătire a personalului medical şi
de laborator, iar procedurile clinice necesită un timp foarte scurt.
C. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezoltate diverse metode,
cum ar fi obţinerea inregistrării mişcării mandibulare în cele 3 planuri cu
ajutorul unui instrument numit ortopantograf
D. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezoltate diverse metode,
cum ar fi obţinerea inregistrării mişcării mandibulare în cele 3 planuri cu
ajutorul unui instrument numit pantograpf.
E. Sunt articulatoare sofisticate cu un sistem cuprinzător de adaptare care le
oferă o acurateţe sporită în reproducerea mişcărilor manibulare.
D,E

8. Condiţiile obiective de determinare a relaţiilor fundamentale mandibulo-

craniene au fost postulate de Lejoyeux:
A. Legea a II-a –Oricărei poziţii a maxilarului i în plan frontal îi corespunde o
poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-
temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi. ”
B. Legea a II-a –Oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o
poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-
temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni externi. ”

135
 C. Legea a II-a –Oricărei poziţii a mandibulei în plan frontal îi corespunde o
poziţie în plan orizontal, în funcţie de anatomia suprafeţelor mandibulo-
temporale şi de fiziologia muşchilor pterigoidieni interni. ”
D. Legea a IV-a – „Presiunea exercitată pe bazele şabloanelor în momentul
determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei
exercitate în momentul amprentării. ”
E. Legea a IV-a – „Presiunea exercitată pe bazele şabloanelor în momentul
determinării şi înregistrării relaţiei centrice trebuie să corespundă celei
exercitate în momentulverificarii machetei in ceara cu dinti . ”
B,D

9. Determinarea nivelului planului de ocluzie:

A. Se va realiza pe bordura de ocluzie a machetei maxilare sau mandibulare,
în funcţie de tipul edentaţiei, ghidându-ne după reperele odontale extrase
B. Se va face diferenţiat pentru zona frontală a arcadei şi pentru zona laterală.
C. Se va realiza pe bordura de ocluzie a machetei maxilare sau mandibulare, în
funcţie de tipul edentaţiei, ghidându-ne după reperele odontale restante
D. Nivelul planului de ocluzie în zona frontală, în funcţie de particularităţile
constituţionale ale bolnavului, va fi situat la 1.5 - 2 mm sub marginea
inferioară a buzei superioare
E. Nivelul planului de ocluzie în zona frontală, în funcţie de particularităţile
constituţionale ale bolnavului, va fi situat la 2,5-3 mm sub marginea inferioară
a buzei superioare
B,C,D

10. Metoda de inregistrare a relatiilor mandibulo-craniene ce utilizează

scheletul protezei mobile:
A. Este o tehnică ce dă rezultate bune, însă de cele mai multe ori necesită
patru înregistrări, una înaintea realizării scheletului datorită faptului că la
nivelul câmpului protetic există elemente care interferează ocluzia şi celelalte
3 înregistrari, după construcţia scheletului.
B. Este o tehnica ce da rezultate bune, însă de cele mai multe ori necesită două
înregistrări, una înaintea realizării scheletului datorită faptului că la nivelul
câmpului protetic există elemente care interferează ocluzia şi o a doua
înregistrare, după construcţia scheletului, în vederea montării dinţilor artificiali
C. Este o tehnică mai laborioasă, fiind necesare mai multe faze clinice şi de
laborator.
D. Este o tehnică mai facila, fiind necesare putine faze clinice şi de laborator.
E. Aceasta tehnica utilizeaza machetele de ocluzie
B,C

11. Metodele simple de determinare a relaţiei centrice sunt:

A. Metoda “homotropismului lingo-mandibular” constă în dirijarea
mandibulei în poziţia sa centrică prin compresiunea postero – superioară a
mentonului (metodă derivată din metoda Lauritzan – Barrelle). Această metodă
este riscantă deoarece conduce mandibula într-o poziţie incorectă mult mai
retrudată decât relaţia centrică.
B. Metoda deglutiţiei se utilizează datorită faptului cunoscut că acest reflex se
produce cu mandibulain relatie de postura
C. Metoda flexiei forţate a capului urmăreşte prin compresiunea realizată de

136
 părţile moi prevertebrale asupra mandibulei, conducerea acesteia în relaţia
centrică.
D. Metoda extensiei forţate urmăreşte ca prin tracţiunea către anterior
exercitată de muşchii subhioidieni să se determine o poziţie a mandibulei cât
mai apropiată de relaţia centrică.
E. Metoda extensiei forţate urmăreşte ca prin tracţiunea către posterior
exercitată de muşchii subhioidieni să se determine o poziţie a mandibulei cât
mai apropiată de relaţia centrică.
C,E

TEMA 65: p. 465-544

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE:
AMPRENTAREA

1. Tehnica de amprentare preliminară Hayakawa:

a. linguri din material plastic şi pastă Zoe ca material de amprentă;
b. linguri din placă d ebază şi silicon fluid ca material de amprentă;
c. utilizează linguri din aluminiu şi alginat ca material de amprentă;
d. utilizează linguri din aluminiu ce se adaptează pe câmpul protetic prin
secţionarea cu foarfeca;
e. toate variantele sunt corecte.
R: c, d. (p. 469)

2. Retenţia protezei totale este influenţată de:

a. presiunea exercitată de machetele în ceară cu dinţi;
b. adeziunea;
c. înregistrarea DVO ;
d. pacient:
e. nici o variantă corectă.
R: b. (p. 471)

3. Amprenta preliminară, înregistrată cu alginat, trebuie îndepărtată din

cavitatea orală:
a. la 10 minut de la gelificare;
b. la 30 minute de la gelificare;
c. la 1 minut de la gelificare;
d. la 1,5 minute de la gelificare;
e. la 5 minute de la gelificare;
R: d. (p. 489)

4. Obiectivele formulate de fraţii Green pentru amprenta finale, sunt:

a. repartizerea de presiuni inegale asupra părţilor moi şi dure ale câmpului
protetic;
b. exinderea minimă a protezei;
c. obţinerea unei înălţimi corecte a marginilor;
d.realizarea închiderii marginale a protezei;
e. nici o variant corectă.

137
R:c, d. (p. 502)

5. La mandibulă, pentru modelarea zonei distale şi maseterine, pacientul va

efectua:
a. mişcări de lateralitate dreapta-stânga;
b. o mişcare de deschidere largă a gurii, urmată de închiderea forţată;
c. o mişcare de atingere cu limba a obrazului;
d. o mişcare de deglutiţie;
e. toate variantele corecte.
R: b. (p. 526)

6. Jocul frenului bucal se imprimă în amprentă prin:

a. eversarea buzei inferioare;
b. masarea obrazului;
c. eversarea buzei superioare;
d. tracţiunea antero-posterioară a obrazului;
e. nici o variantă nu este corectă.
R: d. (p. 527)

7. Modelarea marginală a zonei retrozigomatice şi a procesului coronoid se

realizează prin:
a. deschiderea maximă a gurii;
b. surâsul forţat;
c. ţuguierea buzelor;
d. deschiderea uşoară a gurii;
e. tracţiunea antero-posterioară a obrazului.
R: a, e. (p. 530)

8. Tehnica modelării marginale cu Xantopren Function:

a. foloseşte activatorul Optosil Xantopren când modelarea funcţională
marginală se face cu gura deschisă;
b. retenţionează materialul la nivelul portamprentei cu un adeziv special pt
siliconi;
c. necesită portamprente realizate la distanţă de câmpul protetic;
d. necesită utilizarea unui adeziv special pentru siliconi, în vederea retenţiei
materialului, la nivelul marginilor portamprentei;
e. foloseşte activatorul Optosil Xantopren când modelarea funcţională
marginală se face cu gura închisă.
R: a, b. (p. 532)

9. Tehnica Lejoyeux constă în:

a. gravarea modelului pe o zonă de 2-2,5 mm, dintre linia de flexie a vălului
palatin şi palatal dur;
b. realizarea lingurii individuale pe modelul preliminar în contact cu zona
gravată;
c. gravarea modelului pe o zonă de 2-5 mm, dintre linia de flexie a vălului
palatin şi palatal dur;
d. amprentarea câmpului protetic cu material reziliente;
e. toate variantele corecte
R: c (549)

138
10. Materialele cu vâscozitate lent progresivă :
a. nu sunt indicate în “condiţionarea tisulară” a ţesuturilor câmpului protetic,
atunci când mucoasa este dezinserată şi mobilă;
b. nu sunt indicate în căptuşirea temporară a protezelor instabile şi netolerate
de pacient;
c. sunt indicate în “condiţionarea” câmpului protetic edentate total, în vederea
adaptării cu o proteză imediată;
d. nu sunt utilizate în amprentarea în vederea rebazării protezelor totale;
e.nici o variantă corectă.
R: c. (p. 536)

11. Avantajele amprentei cu pastă de oxid de zinc-eugenol sunt:

a. timp de priză ce depinde de temperatură;
b. timp de priză ce depinde de umiditate;
c. distorsionare maximă a ţesuturilor,
d. rapiditate în manipulare;
e. nici o variantă corectă.
R: d. (p. 535)

12. Tehnica de amprentare funcţională ALL-ORAL:

a. este o metodă de amprentare cu gură-deschisă;
b. este o metodă de amprentare cu gură-închisă;
c. este o metodă de amprentare mucostatică;
d. nu necesită portamprente special;
e. necesită dispozitive de înregistrare a relaţiilor intermaxilare McGrane,
R: e (p. 519)

TEMA 66 - p.550-564
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE:
DETERMINAREA RELAŢIILOR INTERMAXILARE

1. La edentaţii totali cu profil drept, orientarea planului de ocluzie trebuie să fie:

a) divergentă cu planul Camper în zona laterală;
b) paralelă cu planul Camper în zona laterală şi cu linia bipupilară în zona
frontală;
c) paralelă cu linia bipupilară în zona laterală;
d) convergentă cu planul Camper în zona frontală;
e) toate variantele sunt corecte.
R: b. (p. 552)

2. Dintre metodele simple de determinare a RC face parte şi:

a) manevra temporală Green;
b) metoda Patterson;

139
 c) memoria ocluzală Lejoyeux;
d) metoda Wright;
e) toate variantele sunt corecte.
R: a, b. (p. 559)

3. Prima pereche de rugi palatine se utilizează ca reper pentru :

a. poziţionarea marginii coletului oral al caninilor maxilari;
b. poziţionarea marginii coletului oral al incisivilor centrali maxilari
c. poziţionarea marginii coletului oral al incisivilor centrali mandibulari;
d. poziţionarea marginii coletului vestibular al incisivilor laterali maxilari;
e. poziţionarea marginii coletului vestibular al caninilor maxilari;
R: a. (p. 565)

4. În analiza modelului după Sistemul Biofuncţional Protetic, mijlocul crestei

reziduale maxilare:
a. se marchează în zonele laterale ale crestelor edentate;
b. este delimitat anterior de punctele de poziţionare a vârfurilor caninilor;
c. permite tehnicianului dentar să monteze corect dinţii artificiali laterali;
d. posterior, se continuă cu marcajul mijlocului tuberozităţilor;
e. nici o variantă nu este corectă.
R: a, b, c, d. (p. 565)

5. Liniile lui Pound sunt reprezentate de:

a. linia care uneşte faţa mezială a C, cu limita vestibulara a tuberculului
piriform;
b.linia care uneşte faţa mezială a C, cu limita linguala a tuberculului piriform;
c. curbura sagitală a crestei reziduale mandibulare din zona laterală;
d. linia şanţurilor vestibulo-orale, corespunzătoare muchiei crestelor reziduale;
e. nici o varianta corecta.
R: b. (567)

6. La analiza modelelor asamblate:

a. se analizeaza doar fornixul vestibular maxilar;
b. arcul frontal vestibular este distantat pe directie sagitala de papila incisiva
cu aproximativ 7cm ;
c. arcul frontal vestibular este distantat pe directie transversala de papila
incisiva cu aproximativ 7mm ;
d. coarda liniei maxilo-mandibulare frontale poarta denumirea de arcul frontal
vestibular;
e. toate variantele sunt corecte.
R: d. (p. 568)

7. Metoda Patterson:
a. urmăreşte obţinerea unei RC corecte, prin uşoara presiune exercitată în
timpul mişcării de deschidere;
b. pacientul execută mişcări de propulsie şi lateralitate dreapta-stânga.
c. utilizează machete de ocluzie special pregătite;
d. este o metodă simplă de înregistrare a RC, folosind metoda înscrierii
grafice;
e. nici o variantă corecta.

140
R: b, c. (p. 559)

8. Controlul extraoral al machetelor de ocluzie:

a. se face în prezenţa pacientului;
b. se face în absenţa pacientului;
c. verifică realizarea lor în laborator conform indicaţiilor date prin fişa de
laborator;
d. este o metodă complexă ce utilizează metoda înscrierii grafice;
e. toate variantele sunt corecte
R: b, c. (p. 550)

9. Stabilirea nivelului şi orientării planului de ocluzie :

a. se poate realiza şi pe baza unei teleradiografii de profil;
b. se poate realiza şi prin metoda disocierii analitice Lejoyeux;
c. se face diferenţiat pentru zona frontală şi cea laterală;
d.se face cu ajutorul plăcuţei Fox
e. toate variantele sunt corecte
R: e. (p. 550-552)

10. Metoda Patterson:

a. asigură stimularea reflexelor vestigeale de poziţionare centrică;
b. utilizează machete de ocluzie special pregătite;
c. este o metodă simplă;
d. are ca principal avantaj derapajul Devin;
e. toate variantele sunt corecte
R: a, b. (p.559)

11. Centrocordul Optow:

a. este un sistem de înregistrare format din 3 plăcuţe ;
b. utilizează machete de ocluzie special pregătite;
c. plăcuţa maxilară posedă 2 vârfuri de stabilizare plasate în zona lateral;
d. vârfurile de stabilizare se plasează în lăcşe din plăcuţa maxilară;
e. toate variantele sunt corecte
R: b. (p.561)

12. Papila incisivă:

a. apare la maxilarul edentat într-o poziţie posterioară;
b. apare la maxilarul edentat într-o poziţie anterioară;
c. ajunge rar pe muchia crestei;
d. este una din principalele repere necesare alegerii dinţilor artificiali;
e. toate variantele sunt corecte
R: b. (p.564)

TEMA 67: p. 568 -582

ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: PROBA
MACHETELOR

141
1. Dacă diferenţa între IC şi RC este flagrantă:
a. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe machete în ceară cu dinţi
b. perfectarea relaţiilor ocluzale se poate face pe protezele finite
c. perfectarea relaţiilor ocluzale se face doar pe protezele finite
d. se impune o nouă determinare a relaţiilor intermaxilare;
e. nici o variantă corectă
R: d. (p.576)

2. La emisia şuierată a fonemei S:

a. frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi
b. frontalii superiori sunt prea scurţi;
c. frontalii inferiori sunt prea lungi;
d. frontalii inferiori sunt prea lingualizaţi
e. nici o variantă corectă.
R: a, d.(p. 579)

3. La controlul fonetic:
a. dacă fonema F seamană cu V dinţii superiori sunt prea vestibularizaţi
b. dacă fonema V seamană cu F dinţii inferiori sunt prea lungi
c. dacă T se aude ca D dinţii inferiori sunt oralizaţi
d. dacă D se aude ca Tproteza este prea groasă în zona rugilor palatine.
e. toate variantele sunt corecte
R: d. (p. 579)

4. La controlul fonetic:
a. pacientul este rugat să numere de la 45 la 55;
b. pacientul face teste Herbst;
c. poate fi făcut în condiţii de absenţă a menţinerii machetelor;
d. muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie să ajungă cel mult cap la
cap cu muchiile incizale ale incisivilor superiori;
e. toate variantele corecte
R: d. (p. 579)

5. Arcadele artificiale :
a. dinţii trebuie să respecte culoarea notată în fişă;
b. linia mediană interincisivă trebuie să corespundă cu papila bunoidă;
c. curbura vestibulară trebuie să fie simetrică;
d. dinţii trebuie să relizeze unităţi masticatorii de câte 2 dinţi;
e. toate variantele corecte
R: a, c. (p. 569)

6. Dinţii artificiali laterali din machetele din ceară: .

a. pot fi montaţi şi pe tuberozitate şi tuberculi dacă este necesar;
b. trebuie montaţi pe mijlocul crestei ;
c. curbura lor vestibulară trebuie să fie simetrică;
d. cei superiori trebuie să respecte legea lui Pound;
e. toate variantele corecte
R: b. (p. 569)

7. În refacerea esteticii dento-faciale la edentatul total:

142
 a. feminitatea este caracterizată de forma pătrată a danturii;
b. feminitatea este caracterizată de forma rotundă, lină a danturii;
c. diferenţa dintre lăţimea facială şi cea a arcadei dentare produce impresia de
natural;
d. diferenţa dintre lăţimea facială şi cea a arcadei dentare produce impresia
absenţei naturalului şi certitudinea protezării;
e. nici o variantă nu e corectă.
R: b, d. (p. 573)

8. Testul Buchmann/Ismail:
a.constă în picurarea de ceară pe faţa ocluzală a dinţilor laterali superiori şi
realizarea câtorva deglutiţii;
b. constă în picurarea de ceară pe faţa ocluzală a dinţilor laterali inferiori şi
realizarea de cîteva ori a manevrei Valsalva;
c. constă în picurarea de ceară pe faţa ocluzală a dinţilor laterali superiori şi
realizarea de cîteva ori a manevrei Valsalva;
d. constă în picurarea de ceară pe faţa ocluzală a dinţilor laterali inferiori şi
realizarea câtorva deglutiţii;
e.nici o variantă nu e corectă.
R: d. (p. 576)

9. Testul Buchmann/Ismail:
a. arată o DVO corectă atunci când în urma deglutiţiei ceara nu poartă urmele
antagoniştilor;
b. arată o DVO corectă atunci când în urma deglutiţiei ceara poartă vizibil
semne de imprimare ale antagoniştilor;
c. arată o DVO mărită atunci când în urma deglutiţiei ceara nu poartă urmele
antagoniştilor;
d. arată o DVO micşorată atunci când în urma deglutiţiei ceara nu poartă
urmele antagoniştilor;
e.nici o variantă nu e corectă.
R: b, d. (p. 576)

10. La controlul fonetic:

a.dacă fonema K seamană cu V dinţii superiori sunt prea scurţi;
b. dacă fonema F seamană cu S dinţii superiori sunt prea lungi;
c.dacă K se aude modificat macheta superioară este prea extinsă distal;
d.dacă S se aude ca un zâzâit frontalii superiori sunt prea vestibularizaţi;
e.toate variantele sunt corecte.
R: c, d. (p. 579)

11. Gravarea modelului:

a. se face de către tehnician;
b. se face de către medic în prezenţa pacientului;
c. se face de către medic în absenţa pacientului;
d. este mai mare pentru vălurile orizontale;
e. este mai mare pentru vălurile verticale;
R: b, e. (p. 581)

12. Palla recomandă:

143
 a. privirea în ansamblu a pacientului;
b. evaluarea singulară a dinţilor;
c. analiza faciesului pacientului în picioare în timpul unei conversaţii;
d. ca piesele protetice total amovibile să fie introduse în cavitatea orală doar
dacă practicianul este pe deplin satisfăcut de ele;
e. toate variantele corecte
R: a, c, d. (p. 572-573)

TEMA 68. VERIFICAREA ŞI ADAPTAREA PROTEZELOR

TOTALE (583-593)

1. Retuşarea protezelor totale:

a. necesită perii speciale pentru relustruire ;
b. se face după identificarea zonelor de ulceraţie;
c. se face imediat după inserţia protezelor în cavitatea orală.
d. se face după marcarea zonelor lezate cu creion chimic
e. nici o variantă corectă
R. b. (p.583)

2. Zonele maxilare unde apar în special leziuni de decubit sunt:

a. zona de închidere marginală laterală;
b. zona de închidere marginală posterioară
c. zona de închidere marginală anterioară;
d. zonele neretentive ale tuberozităţilor maxilare şi ale crestei edentate;
e. toate variantele corecte
R. b (p. 583)

3. Zonele mandibulare unde apar în special leziuni de decubit sunt:

a. la nivelul tuberozităţilor;
b. la nivelul tuberculilor acoperiţi de mucoasă rezilientă;
c. torus mandibular ;
d. torus maxilar;
e. toate variantele corecte.
R. b, c (p. 583)

4. Ulceraţia ţesuturilor subiacente protezei :

a. dacă e dată de o dimensiune verticală de ocluzie prea mare se poate
echilibra ocluzal proteza
b. dacă este cauzată de un corp străin de sub proteză se retuşează prin
identificarea zonei cu pastă identificatoare şi retuşarea ei
c. dacă e dată de o dimensiune verticală de ocluzie prea mică se poate
echilibra ocluzal proteza
d.poate fi dată de ticuri
e. toate variantele corecte
R: a (p. 584)

144
5. Controlul extraoral al protezelor mandibulare:
a. se face în prezenţa pacientului pentru a-i spori gradul de încredere
b. urmăreşte dacă marginile sunt rotunjite, fără muchii ascuţite
c. urmăreşte dacă faţa externă nu prezintă asperităţi sau plusuri
d. dacă protezele sunt curate
e. nici o variantă corectă.
R: b.,d (p. 585)

6. Aplicarea protezelor mandibulare:

a. se face după umezirea lor ;
b. se face după ce se spală cu peria şi săpun
c. nu are risc crescut în apariţia senzaţiei de vomă
d. se face după cele maxilare fiind mai greu de suportat
e. toate variantele corecte
R: a, c (p. 586)

7. Controlul menţinerii protezei mandibulare:

a. se face doar în statică
b. presupune verificarea basculării protezei
c. presupune efectuarea testelor fonetice de către pacient
d. se face în statică şi dinamică;
e. toate variantele corecte
R:d (p.586-587)

8. Pentru diminuarea senzaţiei de vomă:

a. se recomandă anestezie tronculară periferică;
b. se clăteşte gura cu apă călduţă
c. se clăteşte gura cu apă fierbinte;
d. se recomandă tragerea genunchiului flectat cu amândouă mâinile către piept
e. se recomană lăsarea forţată în jos a umerilor
R: d, e.(p. 588)

9. Succiunea se verifică astfel:

a. se exercită presiuni oro-vestibulare cu indexul în treimea incizală a feţei
palatinale a incisivilor
b. se cere pacientului să facă teste fonetice
c. pensarea protezei între police şi index la nivelul feţelor vestibulare ale
premolarilor şi exercitarea unei tracţiuni verticale
d. se exercită tracţiuni cu pulpa indexului pe marginea vestibulară a protezei
e. toate variantele sunt corecte
R: a, d.(p. 589)

10. La controlul fizionomiei şi fonaţiei:

a. se observă forma şi culoarea feţei
b. se observă forma,culoarea,poziţia şi vizibilitatea frontalilor superiori
c. se examinează şanţurile periorale şi conturul buzei superioare
d. se efectuează primele probe de masticaţie
e. toate variantele corecte
R: b, c.(p. 589)

145
11. Purtătorii de proteze totale:
a. nu trebuie să scoată din gură protezele primele 24h;
b. trebuie să se prezinte la primul control la 24h după inserarea protezelor
c. nu trebuie să evite mâncăruruile lipicioase
d. trebuie să folosească pasta de dinţi la spălatul protezelor, nu apă şi săpun
e. nu trebuie să poarte protezele noaptea decât la indicaţiile medicului curant
R: a, b, e.(p. 591-592)

12. Pentru diminuarea senzaţiei de vomă:

a. nu se recomandă un anestezic de contact aplicat pe bolta palatină
b. se recomandă tragerea genunchiului flectat cu amândouă mâinile către piept
c. se realizează retuşuri în Zona Ah
d. se îndepărtează proteza
e. se recomană lăsarea forţată în jos a umerilor
R: b, e. (p. 588)

TEMA 69. STOMATOPATII PROTETICE LA ET (593-601)

1. După Burket leziunile maligne:

a. au floră microbiană moderată
b. au floră microbiană abundentă
c. nu au miros fetid
d. au halenă fetidă prezentă
e. nu necesită examene complementare
R: b, d. (p. 597)

2. După Burket leziunile maligne:

a. au adenopatie relativ constantă
b. apar mai frecvent în zona canină la maxilar
c. pot fi localizate la orice nivel
d. nu se excizează
e. toate variantele corecte
R: a, c. (p. 597)

3. Hiperplaziile marginale:
a. se maifestă prin forme anatomopatologice diferite
b. tratamentul constă în excizia formaţiunii tumorale şi biposie
c. de datoresc acţiunii iritative în timp a marginilor protezei
d. ca formă de manifestare pot fi şi epulidele
e. toate variantele corecte
R: e. (p. 597)

4. Candidoza cronică atrofică:

a. este rezultatul reacţional faţă de iritaţiile cronice

146
 b. apariţia ei nu este legată de existenţa unor factori locali sau generali
favorizanţi
c. din punct de vedere clinic nu se manifestă variat
d. este o afecţiune rară
e. prezintă forme acute şi cronice cu diferite grade de severitate
R:d,e (p. 599)

5. Candidoza cronică atrofică:

a. apre imediat după inserţia protezelor
b. are predilecţie pentru mucoasa palatină
c. ca simptom subiectiv poate avea senzaţia de arsură
d. diagnosticul pozitiv se pune pe baza testului de imunofluorescenţă
e. nu e dureroasă niciodată
R:b,c,d (p. 600-601)

6. Tratamentul candidozei cronice atrofice:

a. este chirurgical
b. include toaleta riguroasă a protezei
c. este doar medicamentos
d. include îndepărtarea protezelor noaptea
e. nu se tratează
R:b,d (p.601)

7. Clasificarea stomatopatiilor:
a. s-a făcut în funcţie de topografia leziunilor
b. s-a făcut în funcţie de mecanismulde acţiune al agentului generator
c. s-a făcut în funcţie de semnele clinice
d. s-a făcut în funcţie de tipul de regiune clinică afectată
e. nici o variantă nu e corectă
R:a,b,d(p.595)

8. Eroziunile in situ :
a. sunt consecinţa unei geşeli în amprentare;
b. sunt consecinţa unei tehnologii necorespunzătoare;
c. sunt zone ulcerate ;
d. nu dau durere doar disconfort;
e. nici un răspuns corect
R:a, b.(p.595)

9. Reacţiile imediate bazale:.

a. sunt zone congestive;
b. sunt eroziuni cu caracter traumatic;
c. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei interne a protezei;
d. sunt consecinţa unei realizări inadecvate a feţei externe a protezei;
e. nici un răspuns corect
R:b, c.(p.596)

10. Candidoza cronică atrofică:

a. este o infecţie produsă de Candida albicans;
b. este o afecţiune frecventă;

147
 c. este o afecţiune rară;
d. este favorizată de igiena orală deficitară;
e. nici un răspuns corect
R:a, c, d.(p599)

11. Leziunile maligne după Burkitt:

a. au margini indurate;
b. au miros fetid;
c. au floră microbiană moderată;
d. au frecvent diskeratoză;
e. nici un răspuns corect
R:a, b, d.(p597)

12. Leziunile de decubit după Burkitt:

a. apar mai frecvent în zona incisivă;
b. au adenopatie inconstant;
c. au floră microbiană bogată;
d. nu au diskeratoză;
e. nici un răspuns corect
R: b, d.(p597)

TEMA 70.
REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE(693-703)

1. Contraindicaţiile căptuşirii sunt:

a. DVO mărită
b. dinţi laterali montaţi pe mijlocul crestei
c. DVO micşorată
d. migrări ale dinţilor stâlpi către spaţiile edentate
e. toate variantele corecte.
R:a,d (p.693)

2. Obiectivele căptuşirii sunt:

a. îmbunătăţirea sprijinului protezei
b. îmbunătăţirea menţinerii protezei
c. obţinerea unui sprijin echilibrat
d. stabilizarea protezelor prin frânarea deplasărilor verticale
e. toate variantele corecte.
R:b,c (p.693-694)

3. Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă:

a. presupune turnarea de gips extradur în amprentă
b. presupune aplicarea de gips moale în jumătatea superioară a presei
c. presupune ca după priză soclul modelului să se gipseaze la braţul superior al
presei
d. aşezarea protezei în cheia ocluzală
e. toate variantele corecte.

148
R:c, d.(p.695-696)

4. Faza de laborator a căptuşirii protezelor prin metoda cu gura închisă:

a. include izolarea modelelor cu un material de izolat
b. presupune fixarea protezei în poziţie corectă cu ceară în cheia de ocluzie
c. presupune reechilibrare ocluzală a protezei
d. presupune introducerea presei într-un aparat de polimerizare la T0 de 390C
timp de 30 min, la presiune de 15-20psi
e. nici o variantă corectă.
R: a, b, d.(p.696)

5. Indicaţiile căptuşirii cu materiale reziliente:

a. boli cardiovasculare grave
b. boli metabolice grave
c. masticaţie dificilă
d. substrat muco-osos rezistent la presiuni
e. toate variantele corecte.
R:c. (p.695-696)

6. Deficienţele ale bazelor protezelor care favorizează fractura acestora sunt:

a. folierea necorespunzătoare a torusului palatin sau a diferitelor zone
proeminente ale câmpului protetic
b. îndepărtarea neglijentă a protezelor din tipare
c. ruperea croşetelor
d. deformarea croştelor
e. toate variantele corecte
R:a, b. (p.698)

7. Reparaţia unei fracturi simple cu două fragmente:

a. include ca etapă de lucru schimbarea bazei protezei
b. include ca etapă de lucru schimbarea garniturii de dinţi
c. include ca etapă de lucru îndepărtarea fragmentelor de proteză de pe model
d. include ca etapă de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul protezei cu
scopul de a obţine un model
e. toate variantele corecte
R:c, d.(p.699-700)

8. Pregătirea fragmentelor de proteză în vederea retenţiei acrilatului:

a.este o etapă de lucru în cadrul căptuşirii directe
b. este o etapă de lucru în cadrul căptuşirii indirecte
c. include ca etapă de lucru crearea unui spaţiu de 3-4 mm între fragmente
d. include ca etapă de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu 5-7 mm
paralel cu linia de fractură
e. toate variantele corecte.
R:d. (p.699-700)

9. În cadrul reparaţiilor de proteză:

a. când un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimic
b. dacă proteza este fisurată cooptarea fragmentelor nu se mai face
c. nu se umectează cu monomer suprafeţele care se vor lipi

149
 d. fragmentele de proteză nu trebuiesc reaşzate pe model
e. se introduce acrilat în stadiul de plasticitate între cele două fragmente
R:b,e (p.699-700)

10. În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică:
a. se înregistrează o amprentă cu proteza parţială în gură
b. modelul se va realiza fără cheie de angrenaj
c. amprenta se înregistrează cu materiale elastice
d. modelul se va turna într-un timp
e. toate variantele corecte
R:a,c (p.702)

11. În cazul completării unuia sau mai multor dinţi la o proteză parţial acrilică:
a. în proteză nu se realizează retenţii pentru dinţii ce vor fi înlocuiţi
b. pasta de acrilat se va aplica în porţiunea dintre dinţii poziţionaţi în cheie
c. montarea dinţilor se va face fără cheie vestibulo-ocluzală
d. montarea dinţilor se va face cu cheie vestibulo-ocluzală
e. nici o variantă corectă.
R:b,d (p.702)

12. Indicaţiile căptuşirii sunt:

a. atrofia avansată a zonei de sprijin;
b. ameliorarea sprijinului la o proteză subextinsă;
c. în deficienţe clinice şi de laborator;
d. în cazul deteriorării modelului funcţional
e. toate variantele corecte.
R:a,c, d.(p.693)

150