Sunteți pe pagina 1din 15

Ministerul Educaţiei Cercetării și Tineretului

Universitatea “Dimitrie Cantemir”


Târgu-Mureş

Facultatea de Drept

CRIMINOLOGIE

“MAFIA ȘI CRMINALITATEA ORGANIZATĂ”

Târgu Mureș

2010
PLANUL LUCRĂRII

INTRODUCERE............................................................................................p.3

CAPITOLUL I.................................................................................................p.5

1.1.Etimologie.........................................................................................p.5

1.2.Istoria mafiei......................................................................................p.6

1.3.Mafia şi criminalitatea organizată....................................................p.6

1.4.Cosa Nostra.......................................................................................p.7

1.5.Cammora............................................................................................p.8

CAPITOLUL II CRIMA ORGANIZATĂ ȘI MAFIA...........................p.10

2.1.Caracteristicile crimei organizate...............................................p.13

2.2.Forme de manifestare a crimei organizate în România.............p.13

2
BIBLIOGRAFIE............................................................................................p.15

INTRODUCERE

Mafia italiană a colonizat lumea şi joacă un rol important în globalizare şi în


fluxurile de capital. Anual, organizaţiile criminale italiene 'invart' 120-180 miliarde
de euro.
Cu un venit anual mai mare decât PIB-urile Sloveniei, Estoniei şi Croaţiei şi o
apetenţă tot mai mare pentru afaceri perfect legale, cele trei mari organizaţii
criminale italiene - Cosa Nostra, 'Ndrangheta şi Camorra - joacă un rol tot mai
important în economia globalizată.
Potrivit celei mai noi cărţi cu privire la imperiul creat de mafiile italiene, semnată
de jurnalistul şi istoricul Francesco Forgione, deplasările capilor mafiei reflectă în
prezent aceleaşi trasee cu cele ale marilor oameni de afaceri, portretizând exact
globalizarea din lumea afacerilor legale.
Mafia italiană a reuşit să obţină un loc de vârf în globalizare atât datorită
dimensiunii activităţilor sale infracţionale, cât şi modalităţii de acţiune. În prezent,
aproape orice întreprindere de crimă organizată din Italia acţionează prin
intermediul unor sisteme de companii, are participaţii financiare în societăţi
comerciale legale şi instituţii de credit, contribuind în mod paradoxal la
funcţionarea statelor împotriva cărora acţionează. 'Mafia participa activ la
procesul de globalizare economică şi financiară; cu forţa unui stat mic, contribuie
la formarea PIB-ului mondial', explica Forgione.
Venitul anual al celor trei principale mafii italiene, 'Ndrangheta, Camorra şi
Cosa Nostra, oscilează între 120 şi 180 miliarde de euro, adică mai mult decât
PIB-urile Sloveniei, Estoniei şi Croaţiei la un loc. Profitul este estimat la circa 80

3
miliarde de euro, aproximativ PIB-ul României. Conform studiilor lui,numai o
parte din aceşti bani, circa 40-50%, este reinvestita în activităţile infracţionale
tradiţionale (droguri, arme, etc.), restul fiind transferat în economia legală din
multe ţări europene, sub diverse forme1.
În Spania, de exemplu, este suficienta investirea in turism si pe piata imobiliara
pentru a spala bani murdari, cu ajutorul avocatilor, expertilor in drept
international, directorilor de banci, functionarilor si politicienilor.
Fenomenul este atat de raspandit incat Costa del Sol a fost rebotezata in ultimii
ani drept Costa 'Cosa Nostra'.
În cartea sa, 'Mafia export. Cum a colonizat mafia italiana lumea', Forgione
critica ipocrizia tarilor care inchid in continuare ochii la prezenta mafiei pe
teritoriul lor, pana cand ajung sa se confrunte cu consecintele prezentei active a
mafiotilor.
În Germania - tara cel mai grav afectata din Europa, potrivit autorului - politia
stia inca din anul 2000 despre familiile mafiote din San Luca care s-au instalat
aici venind din Calabria. Acestea s-au mutat la Duisburg, unde au prosperat in
liniste pana in 15 august 2007, cand sase tineri italieni au fost ucisi intr-o
confruntare dintre doua clanuri - Nirta-Strangio si Pelle-Vottari-Romeo. 'In pofida
evenimentului si ecourilor sale internationale, o mare parte din lumea politica si
institutionala germana continua sa se prefaca a nu intelege', subliniaza Forgione.
Germania nu este un caz izolat, avertizeaza istoricul, si cu toate acestea
Europa nu vrea sa vada avansul mafiei, cu toate ca, impreuna cu Statele Unite,
este una dintre cele mai mari piete pentru droguri.
Mafia este o organizaţie criminală secretă italiană, fiind totodată una dintre cele
mai periculoase şi complexe grupări de crimă organizată din istoria recentă. În
anul 2007 s-a estimat că Mafia a devenit una dintre cele mai mari afaceri din
Italia, având o cifră de afaceri de 120 miliarde de dolari pe an. Un centru
considerat important al organizaţiei este oraşul Corleone din Sicilia.

1 „Mafia italiană, cifra de afaceri: 120 miliarde dolari” (24 octombrie 2007). Ziarul Financiar 2010

4
CAP I

1.1.Etimologie

În vorbirea curentă, când se foloseşte termenul de „mafie” se subînţelege orice


„organizaţie criminală”, lucru greşit. Trebuie făcută o diferenţiere între termenul
istoric al mafiei care nu are nici o legătură cu alte organizaţii criminale care caută
să ocupe o poziţie economică şi politică în societate, ca de exemplu „mafia rusă”
sau „mafia turcă”.
În secolul al XVII-lea, „mafia” definea un fel de vrăjitoare care practica magia
albă. Mai târziu s-a descoperit într-un dicţionar al dialectului sicilian, termenul
maffia care avea mai multe semnificaţii ca tâlhărie sau mizerie crâncenă.

De asemenea, termenul maffiot era echivalent cu „sărac lipit pământului, plin


însă de îndrăzneală şi siguranţă de sine”.

În lucrarea Mafioţii din Vicaria semnată de Galtano Mosca şi Giuseppe Rizzoto


publicată în anul 1863, termenului „mafia” i se atribuie pentru prima dată sensul
cunoscut astăzi.

În anul 1882, Viespile Siciliene a fost considerată prima organizaţie mafiotă.


Aceasta era o organizaţie secretă, care lupta împotriva ocupaţiei franceze. Tot de
atunci se consideră că termenul „mafie” ar corespunde prescurtărilor cuvintelor
lozincii Morte Alla Francia I'Italia Arde (română „Moarte Franţei, strigă Italia”).

O altă variantă a originii termenului ar avea legătură cu o legendă siciliană;


organizarea mafiei şi răzvrătirea siciliană împotriva ocupaţiei franceze, a fost
declanşată, când un soldat francez în timpul vecerniei, ar fi violat o siciliancă.

5
Mama fetei necinstite ar fi strigat pe stradă Ma fia! Ma fia! („fiica mea” în dialect
sicilian vechi). Acest incident ar fi dus la izgonirea dinastiei de Anjou din Sicilia.

În opera Confesiunile unui cap al Mafiei (2008), scrisă de Philip Carlo, acesta
afirma că termenul „mafia”, scris cu „m” mic, înseamnă bărbat de onoare, cineva
care merge mândru, cu capul sus şi privirea înainte, pe când, cuvântul „Mafia”,
scris cu „M” mare, avea să fie asociat, cu timpul, familiilor de crimă organizată,
cunoscute şi în prezent.

De asemenea, originea etimologică a termenului are diferite izvoare. Cele mai


demne de menţionat ar fi a lui Novacco (1959) şi Lo Monaco (1990). 2

* din limba arabă:


o maha — peşteră, grotă
o ma hias — distrugător, obraznic
o mahfil — adunare, întâlnire
o mu' âfâ — oferă protecţie, siguranţă
o Ma' âfir — un trib sarazin care a dominat Sicilia (831–1072)

* din siciliană:
o mafiusu, marfusu — arogant, curajos, frumos

* din unele dialecte italiene:


o alfusso — neîncrezător, discreditat, criminal
o mafia — sărăcie
o mafi, mafio — pitic, ţărănoi, mocan nemanierat, hoţ

1.2.Istoria mafiei

Primele organizaţii mafiote tradiţionale au apărut în comunităţile săteşti pe la


începutul secolului al XVIII-lea, având ca arie de acoperire Sicilia. Chiar şi astăzi,
comunităţile rurale constitue punctul de plecare în formarea bandelor criminale,
ca modele de organizare, metode şi tehnici de impunere. Mafia italiană
funcţionează prin respectarea sferelor de influenţă, a zonelor, prin respectarea
„legii tăcerii”, adaptabilitatea la noile condiţii. Însă o caracteristică importantă
mafiei o reprezintă interconexiunile cu puterea politică. De asemenea, mafia
italiană are relaţii „de afaceri” cu alte organizaţii criminale, cum ar fi cartelurile
columbiene sau triadele chinezeşti. Mafia italiană a apărut în Sicilia,
răspândindu-se şi în Roma, Milano, Napoli şi Torino.
Din cauza emigrărilor masive din această ţară, mafia s-a extins ajungând şi în
Austria, Statele Unite, Canada şi Australia.Mafia este o organizatie care nu se
mulţumeşte doar să activeze în anumite domenii de interes criminale, ci şi să îşi
impună autoritatea asupra anumitor autorităţi publice în teritoriile pe care vor sa
le controleze.

2 Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu


Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998.

6
1.3.Mafia şi criminalitatea organizată

Organizaţia criminală semnifică activităţile infracţionale ale unor grupuri


constituite pe principii conspirative, în scopul obţinerii unor importante venituri
ilicite la cote deosebit de ridicate.

Mafia se deosebeşte de celelalte forme de criminalitate organizată prin structură.


Mafia are o origine siciliană, fiind bazată pe aşa numită familie, care de fapt nu
este o familie propriu zisă, ci o organizaţie ierarhică a membrilor de origine
siciliană, care trebuie să respecte un codex familial. Cei care nu respectă aceste
legi interne patriarhale (femeile fiind excluse) sunt pedepsiţi exemplar prin
metode deosebit de brutale, ajungând-se până la asasinarea acestora. Fiecare
familie mafiotă are un şef, care poate avea un şef suprem (capo dei capi),
membrii familiei fiind obligaţi la o supunere oarbă faţă de şefi.

1.4.Cosa Nostra
Istorie

În trecut, Cosa Nostra era considerată ca fiind o organizaţie rebelă, care apăra
locuitorii Siciliei de ostilitatea guvernului Roman dar şi a invadatorilor.

După Revoluţia din anul 1848 şi cea din 1860, Sicilia a fost serios afectată.
Primele grupări mafiote au fost defapt nişte bande mici înarmate care se implicau
în revolte.

Autorul John Dickie pretindea că principalul factor care a condus la haos, a fost
cauzat de distrugerea evidenţelor poliţiei şi prin asasinarea poliţiştilor care
încercau sa restabilească ordinea. Atunci când a fost învestit noul guvern, acesta
a conştientizat riscul reprezentat de bandele criminale şi a aplicat o serie de
măsuri care să elimine aceste ameninţări. Însă pe la jumătatea secolului al XIX-
lea, Cosa Nostra a reuşit să-şi rafineze tehnicile şi metodele de acţiune. Astfel a
ajuns să protejeze vastele plantaţii de lămâii şi proprietăţi ale nobilimii, devenind
o afacere prosperă dar periculoasă. Iniţial, oraşul Palermo a intrat în zona de
influenţă a mafiei, treptat această zonă extinzându-se în toată partea de vest a
Siciliei. Mafia, sau asa cum mai e cunoscuta “Cosa Nostra”, reprezenta o
organizatie criminala secreta italiana, care s-a dezvoltat la jumatatea secolului al
XIX-lea in Sicilia. Datorita valului de emigranti de aici, aceasta s-a extins pana in
Statele Unite si Australia. Conform istoricului Paolo Pezzino, mafia este o
organizatie care nu tinde doar sa activeze in anumite domenii de interes
criminale, ci si sa isi impuna autoritatea asupra anumitor autoritati publice in
teritoriile pe care vor sa le controleze.

Cosa Nostra.
Formă de organizare

7
Cosa Nostra are la bază familia, denumită astfel după teritoriul pe care îl
controlează. Fiecare familie este condusă de un Capofamiglia secondat de un
asistent denumit Consiglieri şi de Capidecina. Un capidecina controlează
activitatea unui grup restrâns de „oameni de onoare”.

Conducerea Mafiei, cunoscută sub numele de „Onorata societate”, este


organizată sub forma unei piramide, asemănătoare cu cea din marile companii
moderne:

1. Capo di Tutti Capi;


2. Capo di Capi Re (titlu care este acordat în semn de respect unui membru
senior sau retras al Mafiei);
3. Capo Crimini (cunoscut drept Don sau „Naşul” unei familii);
4. Capo Bastone (este cel de-al doilea rang după Capo Crimini);
5. Consigliere (consilier, sfătuitor);
6. Contabile;
7. Caporegime sau Capodecina (locotenent care conduce un grup de cel puţin
zece „soldaţi” sau Sgarrista);
8. Sgarrista sau Soldato („soldaţii” care duc la îndeplinire asasinatele
comandate);
9. Picciotto („întăririle” soldaţilor);
10. Giovane D'Onore (membru asociat al Mafiei, de obicei fără sa aibă vreo
origine italiană).3

1.5.Cammora

Instalată în provincia Campania, Cammora desemnează societatea secretă a


răufăcătorilor napolitani. Compusă dintr-o serie de organizaţii locale, aflate
adesea în opoziţie, Cammora s-a consacrat mai ales traficului de droguri, în
particular de cocaină.
Activeaza ca organizaţie criminală sau societate secretă, provenind din Italia,
mai precis din regiunea Campania şi din oraşul Napoli. Se autofinanţeaza prin
traficul de droguri, extorcare, taxe de protecţie şi racketeering. S-au remarcat in
mod deosebit si prin crimele odioase comise în zonele în care operează. Aceasta
este cea mai veche organizatie de crima organizata din Italia.Prima utilizare
oficiala a cuvântului “Camorra” dateaza din 1735, când, printr-un decret regal se
autorizeaza înfiinţarea a opt sali de jocuri in Napoli. Cuvântul este aproape sigur
un amestec al cuvantului “de Capo” (sefu ‘) cu “morra” care in napolitană se
traduce prin joc stradal, un joc napolitan, care ulterior a fost interzis de guvernul
local.

Una dintre marile strategii ale Camorra era aceea de a câştiga prestigiu social
astfel ca au inceput sa interrelationeze cu clasa politica de varf. Clanurile

3 Ettori Visconti: Il traina e la una significazione, Milano, 1965, pag. 101–102.


http://en.wikipedia.org/wiki/Camorra

8
familiilor au devenit in scurt timp partenerii preferati ai politicienilor locali şi ai
funcţionarilor publici, prin acestia ei incepand sa controleze comunitatea. La
rândul său, şefii de familie utilizau relatiile lor politice pentru a sprijini şi proteja
clienţii lor in faţa autorităţilor locale. Printr-un amestec de forte brute, statut
politic, social şi de conducere, clanurile familiilor din Camorra s-au impus ca
mediatori între comunitatea locală şi autoritatile statului atat la nivel local cat si la
nivel naţional. Ei garantau privilegii şi protecţie în favoarea clienţilor lor în
schimbul tăcerii şi înţelegerii faţă de autorităţile locale şi de poliţie.
Cu conexiunile lor politice, marii şefii ai familiilor napolitane au devenit in scurt
timp cei mai puternici brokeri pe plan local şi naţional, iar în contexte politice,
ofereau politicienilor napolitani un larg sprijin electoral în schimbul prestaţiilor si
favorurilor din circumscriptiile ce aveau sa le conduca dupa alegeri.
Camorra a apărut pe fondul unei perioade de haos politic, pentru a umple vidul
de putere din perioada anilor 1799-1815, mai precis în momentul în care a fost
proclamata Republica napolitană, ca efect al Revoluţiei franceze si abolirea
dinastiei Bourbon.
Faţă de Cosa Nostra siciliană care are o structura piramidala, Camorra are una
mai mult pe “orizontală” decât pe “verticală”. Ca rezultat, clanurile individuale
Camorra acţionează independent unul de celălalt, şi sunt mai predispuse la
neintelegeri între ele. Totusi, Camorra este mai rezistenta in varf, iar când liderii
sunt arestaţi sau ucişi, apar imediat noi clanuri care ii inlocuiesc pe cei vechi.
Galasso – şeful clanului Pasquale Galasso - declara odată a în faţa instanţei:
“Impotriva Campaniei puteti fi si mai rai, dar nu uitati că nu puteti distruge
Camorra; taiati un grup dar alte zece rasar imediat din acesta“.
Renumitul criminalist LAMBERTI Amato afirma: “Exista o legătură între
industrie, stat şi crima organizata.” El crede ca puterea Mafiei sau a Camorrei
este în creştere deoarece este in directa legatura cu politicile lui Silvio
Berlusconi: “Guvernul Berlusconi a slăbit sistemul judiciar … Acesta oferă
oamenilor mesajul că astăzi se poate obţine orice prin lege, nu e nevoie ca unii
sa se mai umileasca. “

LAMBERTI susţine de asemenea că partidul lui Berlsuconi – Forza Italia, a făcut


o intelegere cu Camorra si astfel a câştigat alegerile in 2001. “De succesul
răsunător al Forzei Italia în Sicilia este direct legată si alianţa cu Mafia“, susţine
el. “Cu ajutorul celor care au control in teritorii şi pot aduce oamenii la vot,
partidul a obţinut acest rezultat neasteptat.” 4

4 Mafia italiană, cifra de afaceri:(24 octombrie 2007). Ziarul Financiar 2010

9
CAP II

CRIMA ORGANIZATĂ ȘI MAFIA

Prin crimă organizată, în accepţiunea proiectului de lege promovat în


Parlament, se înţelege: “activităţile desfăşurate de orice grup constituit din
cel putin trei persoane, între care există raporturi ierarhice ori personale,
care permit acestora să se îmbogăţească sau să controleze teritorii, pieţe
ori sectoare ale vieţii economice şi sociale interne sau străine, prin
folosirea şantajului, intimidării, violenţei ori coruperii, urmărind fie
comiterea de infracţiuni, fie infiltrarea în economia reală.“
În accepţiunea doctrinei germane, crima organizată este definită astfel :
“comiterea cu intenţie a unor infracţiuni în scopul obţinerii de profit şi putere, de
două sau mai multe persoane, ce colaborează pentru o perioadă de timp
prelungită sau nedefinită, îndeplinind sarcini dinainte stabilite prin folosirea unor
structuri comerciale sau similare celor de afaceri, prin folosirea violenţei sau a
altor mijloace de intimidare, ori prin exercitarea unor influenţe asupra
politicienilor, administraţiei publice, autorităţilor judiciare sau economice.”
Forma superioară de organizare a grupurilor de infractori se numeşte “MAFIE”,
acest termen a apărut în Italia şi s-a extins în multe ţări ale lumii. 5
Principalele ţări unde există grupuri de infractori sub denumirea de “MAFIE”
sunt :

Italia: - Cosa Nostra Siciliană


1 Camorra
2 ’Ndrangheta
3 Sfânta Coroană Unită

Franţa: - Mafia siciliană


Camorra

Anglia: - Mafia italiană


4 Triada chineză
5 Mafia Roşie (rusă)
5 Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu
Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998.

10
6 Grupurile criminale jamaicane

S.U.A: - Cosa Nostra


7 Mafia Siciliană
8 Camorra Napolitană
9 ’Ndrangheta Columbiană
10 Sfânta Coroană Unită
11 Triade chinezeşti
12 Boryukudan din Japonia

Australia: - ‘Ndrangheta din Calabria


- Familiile cu bazele în Griffith (un district agricol la vest de Sidney)

Brazilia: - Escadroanele Morţii


13 Mafia italiană
14 Bicheiros

Canada: - Triada chineză


15 Mafia italiană
16 Cartelurile columbiene

Columbia: - “La Costena” (de-a lungul Atlanticului)


17 Antioquia şi Cauca Valley ( din zonele centrale şi estice)
18 Cartelul Medellin
19 Cartelul Cali
20 Coast Cartel
21 Asse del Caffe
22 Norte del Valle
23 Ibaque
24 Santander
25 Orgota

Japonia: - Yacuza (joc de cărţi japonez)


26 Boryokudan “familia”

Mexic: - Cartelul din Golf


27 Cartelul Pacificului
28 Cartelul Tijuana

Rusia: - Mafia cecenă


29 Georgienii
30 Armenii
31 Mafia caucaziană

11
În Europa Centrală şi de Est, criminalitatea a atins cote alarmante cu deosebire
în spaţiul C.S.I.- Iugoslavia, Albania şi Bulgaria (Comunitatea Statelor
Independente). Forţa crimei organizate este pusă în evidenţă mai ales prin
influenţa ei deosebită în planul destabilizării situaţiei interne care a cunoscut
transformări esenţiale : trecerea de la economia centralizată la cea de piaţă, de
la regimul politic autoritar la cel democratic şi de la un sistem centralizat de
securitate la un sistem naţional de securitate independent.
Potrivit cotidianului britanic “The Times”: “poliţia cehoslovacă a dezvăluit în 1991,
că între organizaţiile mafiote din Rusia şi mafia italiană, s-ar fi încheiat un act
privind traficul de narcotice şi substanţe folosite la fabricarea de arme nucleare”.
Un înalt funcţionar de la Ministerul Federal de Interne al Cehiei, specializat în
traficul internaţional de stupefiante, în 1996, susţinea că “şefii reţelelor mafiote
din Italia şi Rusia au pus la cale o afacere prin care să extindă controlul asupra
20% din toate operaţiunile de contrabandă din lume, obiectiv stabilit a fi atins în
anul 1997.
Peste tot în aceste teritorii, inclusiv România, ordinea civilă s-a degradat, inflaţia
a înregistrat un salt extraordinar, criminalitatea a crescut alarmant, piaţa neagră
este o prezenţă cotidiană, la vedere. Deschiderea frontierelor în toată această
regiune a facilitat mişcarea persoanelor şi a mărfurilor, impulsionând piaţa liberă
dar şi criminalitatea. Folosind forţa financiară de care dispun, grupurile crimei
organizate au penetrat foarte rapid democraţiile aflate în faza incipientă, au
corupt oficialităţile politice şi guvernamentale, de regulă reprezentate de
persoane voluntariste, slab pregătite pentru a conduce, uşor influenţabile.
O stare puternic dezechilibrată s-a instalat şi adâncit fără ca autorităţile să
intervină, acceptând jocul grupărilor criminale, care şi-au pus în aplicare întregul
arsenal, mai rafinat sau mai brutal, de mijloace şi metode de acţiune. 6

Mafia albaneză este recunoscută ca cea mai violentă şi mai bine organizată
grupare criminală cu capacitate de acţiune din 1997. După ce “s-au şcolit” în
Italia, de la profesioniştii Cosei Nostra şi Mafiei Siciliene, grupurile de
albanezi au revenit pe teritoriul natal iniţiind şi dezvoltând un intens trafic de
droguri, o veritabilă industrie a prostituţiei, migraţiei clandestine a albanezilor în
Italia şi Grecia, comerţul cu armament şi muniţie destinat teatrelor de război cu
Iugoslavia, o contrabandă masivă cu alcool, ţigări, petrol. A fost etapa de
consolidare financiară a mafiei albaneze care a permis acesteia să penetraze, să
subordoneze cele mai înalte zone ale politicului, armatei, poliţiei şi justiţiei.Anul
1992 a marcat începutul expansiunii mafiei roşii. De circa 7 ani Statele Unite ale
Americii şi Occidentul European trăiesc un veritabil coşmar –expansiunea
mafiei roşii – înţelegând prin aceasta, tot ce au produs în materie criminală
teritoriile fostului Imperiu Sovietic, fie că au fost republici, regiuni autonome sau
zone abia cunoscute (Cecenia, Caucazia, Armenia, Dagastanul). Federaţia
Rusă, înţeleasă ca o entitate statală, este stafful mafiei roşii.Frontul
internaţional rezevat elitei mafiei roşii, are în structură zonele controlate până nu

6 Horea Oprean “Criminologie”,Editura “Servo-Sat” Arad 1996


Ion Oancea “Probleme de crimimologie”,Editura “All Educational” Timișoara

12
de mult de KGB, în Germania, Franţa, S.U.A, America de Sud, ş.a.
Oficiul Federal Penal din Germania recunoştea în 1995 că : “o treime din totalul
infracţiunilor de crimă organizată aparţine mafiei ruse”
Crima organizată a atins 40 % din PIB în Rusia, în ţările din estul Europei
(Ungaria, Bulgaria, Polonia), 30 % din PIB în China, 30 % din PIB în Japonia, 28
% din PIB, în Franţa, Germania, 20 % din PIB, iar în Suedia 15 % din PIB. În
perioada 1990 – 1999, poliţia a constatat 2.606.894 infracţiuni.

Zilnic se înregistrează 655 infracţiuni ceea ce înseamnă că se comit 38


infracţiuni într-oră.

2.1.Caracteristicile crimei organizate.

Nivelul înalt de profesionalizare a grupărilor criminale care au adoptat şi


perfecţionat principiile de organizare şi regulile de acţiune ale structurilor de tip
mafiot. De asemenea, se manifestă tendinţe de intelectualizare a grupărilor
criminale prin absorbţia, în interiorul acestora de persoane ce ocupă funcţii
oficiale în domeniul finanţelor, comerţului, băncilor, administraţiei, justiţiei dar şi a
unor reputaţi avocaţi, experţi şi tehnicieni în cadrul comunicaţiilor şi logisticii.

Internaţionalizarea.

Afacerile ilegale de amploare – contrabandă, evaziune fiscală, traficul de


armament, de droguri, de materiale radioactive, taxa de protecţie şi
“recuperările de debite”- nu se pot derula şi finaliza fără realizarea unui
parteneriat între infractorii autohtoni şi cei ce acţionează pe teritoriul altor state. 7

2.2.Forme de manifestare a crimei organizate în România

Mafia Roşie – tranzitează şi afectează teritoriul României.


Destrămarea fostei U.R.S.S. a generat multiple fenomene sociale, unele cu
efecte deosebit de grave.
Pe fondul facilităţilor concrete pe linia liberei circulaţii a persoanelor, începând
din anul 1991, pe teritoriul României s-au înregistrat infracţiuni în care au fost
implicaţi, atât ca autori cât şi ca victime, cetăţeni din Comunitatea Statelor
Independente (C.S.I.).
O rezonanţă deosebită au avut-o grupurile de infractori de tip „Raket” constituite
din cetăţeni din C.S.I. Aceste grupuri au acţionat, de regulă, împotriva unor

7 http://www.gandul.info/europa/crima-organizata-din-romania

13
conaţionali aliaţi în interes de afaceri sau turism pe teritoriul României.
Radiografierea cazurilor relevă faptul că, grupurile organizate de infractori,
studiază traseele de deplasare ale victimelor, turişti din statele C.S.I., precum şi
autoturismele acestora, ori ale unor cetăţeni occidentali blocându-le în anumite
puncte favorabile unor ambuscade, unde prin exercitarea de violenţe şi
ameninţări cu represiuni asupra vieţii – inclusiv prin folosirea armelor, îi
determină pe pasageri să le predea importante sume de bani sau bunuri.
Mai nou, executarea acţiunilor este concepută în ţara de origine şi se referă la
taxa de protecţie, acţiuni de recuperare rapidă, acte de jaf, tâlhărie, ş.a.
Membrii echipelor circulă înarmaţi, singuri sau în grup, fiind gata să folosească
armele.
Într-una din zilele lunii octombrie 1993, la punctul de trecere al frontierei de la
Siret, s-a prezentat un grup de turişti lituanieni, care au reclamat că în timp ce se
deplasau spre graniţă, între localităţile Matca, jud. Iaşi şi Drăguşeni, jud.
Suceava, au fost atacaţi şi jefuiţi de persoane înarmate. Autocarul cu turişti a fost
blocat de două autoturisme cu numere de înmatriculare din Republica Moldova,
din care au coborât mai mulţi indivizi, unul dintre aceştia a deschis foc de armă
asupra autocarului. Autorii au fost identificaţi şi arestaţi, respectiv 8 bărbaţi în
jurul vârstei de 45 de ani, din Republica Moldova. Liderul grupului făcea parte din
gruparea „MALS” (Micuţul) condusă de Oleg Kortusov de 25 de ani din Tiraspol.

În perioada 1991 – 1999, au fost confiscate peste 21.157,829 kg droguri :


32 haşiş + canabis: 17.650,603 kg
33 opiu: 17,126 kg
34 heroină: 578,232 kg
35 cocaină: 863,768 kg
36 morfină: 382 fiole
37 amfetamină: 11.434 pilule
38 L.S.D. : 13 doze.
În anul 1998 au fost confiscate 784,809 kg droguri (224,748 kg haşiş şi
canabis, 0,728 kg opiu, 412,327 kg heroină şi 4.203 pilule amfetamină ).
A fost depistat, cetăţeanul turc Batur Fieret de 35 de ani, ce a transportat 49,62
kg heroină în portbagajul unui autoturism.
Numai în anul 2000 au fost confiscate 407,06 kg droguri (haşiş: 340 kg,
heroină: 52,94 kg).8

8 http://www.romanialibera.ro/actualitate

14
BIBLIOGRAFIE

Ettori Visconti: Il traina e la una significazione, Milano, 1965, pag. 101–102.

Horea Oprean “Criminologie”,Editura “Servo-Sat” Arad 1996

Ion Oancea “Probleme de crimimologie”,Editura “All Educational” Timișoara

Dicţionarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de


Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, 1998.

“Mafia italiană, cifra de afaceri: 120 miliarde dolari” (24 octombrie 2007). Ziarul
Financiar 2010

http://www.gandul.info/europa/crima-organizata-din-romania

http://www.romanialibera.ro/actualitate

http://en.wikipedia.org/wiki/Camorra

15

S-ar putea să vă placă și