Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
PROPUNERE DE PROIECTE DIDACTICE INTEGRATE,
INTER ŞI/SAU TRANSDISICPLINARE
EMINESCU
Adresa completă a unităţii Timişoara, Str. Ion Ionescu de la Brad, nr. 2, judeţ Timiş
de învăţământ, inclusiv
judeţ
2
1. ARGUMENT
3
nivel european, asigurând totodată şi deschideri către alte competenţe (cum sunt cele
de comunicare şi de expresie artistică).
Prin elementele de fundamentare, dar şi prin modalităţile de dezvoltare a
cunoaşterii, cursul opţional Învăţare pentru societatea cunoaşterii aparţine zonei
noilor educaţii, având legătură explicită cu educaţia pentru schimbare. Educaţia
pentru schimbare este o formă a noilor educaţii care vizează modelarea unei
personalităţi proactive, capabile să iniţieze devenirea, să o sesizeze/întâmpine
adecvat şi să o domine (Cojocariu, 46). Nevoia includerii în curriculum a „noilor
educaţii”, este dată de valoarea practică, de utilitate imediată, a cunoaşterii oferite şi
de faptul că acestea facilitează „coborârea” în contemporaneitate a conţinutului
disciplinelor consacrate.
Prin modul în care a fost conceput, acest curs încearcă să ofere soluţii pentru
câteva dintre
provocările actuale ale procesului de predare-învăţare-evaluare:
reorganizarea cunoaşterii şcolare prin abordări integrate, deschise către
valorificarea deopotrivă a achiziţiilor învăţării dobândite de elevi în mediul
formal, dar şi în cel nonformal;
dobândirea de către elevi a unor achiziţii complexe, care decurg din domeniile
de competenţe cheie, dar şi din alte sisteme referenţiale care deschid lumea
şcolii către viaţa reală;
transferabilitatea competenţelor şi implicaţiile acestora asupra predării-
învăţării-evaluării;
utilizarea metodei proiectului în cadrul procesului didactic, ca demers eficient
de învăţare şi evaluare;
dezvoltarea integrată a competenţelor digitale, în cadrul diferitelor discipline
de studiu;
oferirea unui mod de generare a conţinuturilor învăţării, care ia în
considerare variabile precum interesele elevilor, nivelul de performanţă,
diferenţierea şi personalizarea învăţării, resursele didactice de care dispune
şcoala, modalităţi flexibile de abordare a timpului şcolar;
dezvoltarea unor demersuri practice care facilitează participarea activă la
rezolvarea sarcinilor în grup.
4
3. PREZENTAREA DETALIATĂ A TEMEI
5
Valori şi atitudini vizate
6
6.2. Evaluarea unor probleme contemporane pe baza cunoştinţelor despre trecut, în
perspectiva estimării unor soluţii pentru viitor, în dezvoltarea unei diversităţi de
proiecte;
7.1. Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele dobândite şi aplicarea acestora în
dezvoltarea personală;
7.2. Comunicarea asertivă şi cooperarea cu ceilalţi în rezolvarea unor probleme
teoretice şi/sau practice, în cadrul unor grupuri diferite;
7.3. Valorificarea oportunităţilor de învăţare şi aplicarea practică a rezultatelor
învăţării.
7
4. METODE, PROCEDEE ŞI STRATEGII DE PREDARE – ÎNVĂŢARE – EVALUARE
Exemple de activităţi de învăţare
Metode de evaluare utilizate în cadrul acestui curs opţional: Principalele metode de evaluare pe care
le vom utiliza sunt :
8
- Lucrările practice: elevii sunt evaluaţi în funcţie de modul în care se vor implica în realizarea
sarcinilor de lucru şi în funcţie de produsele rezultate în urma activităţii acestora.
- Proiectul: va fi una din principalele modalităţi de evaluare a elevilor.
- Referatul: este o modalitate de etalare a cunoştinţelor în domeniul editării de texte, creare şi
inserare a unor imagini.
Unitatea de învăţare:
................................................................................................................
Numele si prenumele elevului:.............................................. Grupa:.........................
Clasa: .......................................
Punctaj Comentarii
Prezentare (32 puncte)
Conţinut: Scop
Conţinut: Concluzii
Conţinut: Sursele de
informare
Caracteristici multimedia
Creativitate
Organizare
Prezentarea orală
Reguli gramaticale
Problema (16 puncte)
Datele problemei
Transformări
Formul
Interpretări
Fişa de activitate (22 puncte)
Completare
Limbaj
Colaborare (16 puncte)
Contribuţie
Cooperare
Ascultare activă
Rezolvarea problemelor
grupului
Portofoliu (10 puncte)
Prezentare, conţinut
Acurateţea informaţiilor
Punctaj:…………… Nota:...........................
9
Grila de notare
Punctaj 30-39 40-49 50-59 60-69 70-79 80-89 90-100
Nota 4 5 6 7 8 9 10
Semnătura părintelui
Planificare anuală
Nr.
crt. Unitatea de învăţare Nr. de ore
Semestrul II
Semestrul I Total
1. Tema : „Tehnologia naturii şi natura 4 - 4
tehnologiei”:
Luceafărul
2. Tema: „Magia ştiinţei (1)”: Flash 5 - 5
3. Tema: „Supravieţuirea ca individ, populaţie, 8 4 12
specie, biosferă”: Scrisoarea a III-a,
Somnoroase păsărele
4. Tema: „Magia ştiinţei (2)”: La steaua - 6 6
5 Tema: „Echilibre şi dezechilibre naturale”: - 5 5
Lacul
Recapitulare semestrială/finală 1 2 3
18 17 35
Total ore / semestru
10
Planificare pe semestrul I
11
Planificare pe semestrul al II-lea
12
6. BIBLIOGRAFIE
T. I. C.
Sorin Tudor: Bazele programării în C++; Editura L&S Infomat, Bucureşti 1996;
Pătruţ Bogrdan: Manual de informatică pentru clasa a IX-a; Editura Teora, Bucureşti, 1998.
WEB
David Taylor: Crearea paginilor WEB cu HTML 4; Editura Teora, București, 1999;
Kris Jamsa, Suleiman Lalani, Steve Weakley: Programarea în WEB; Editura All, București,
1996.
Matematică
Ion Chesca, Gina Caba: manueal pentru clasa a VII-a; Editura Teora, Bucureşti, 2008
13
UTILIZAREA RESURSELOR ÎN CADRUL SITUAŢIILOR EDUCATIVE
SPECIFICE TEMEI PREZENTATE (CAP. 5 AL PROPUNERII)
14
- Pentru a răspunde la întrebare, avem nevoie de câteva noţiuni studiate în
capitolul precedent…(şi recapitulăm prin câteva exemple cazurile de
asemănare a triunghiurilor oarecare, apoi a triunghiurilor dreptunghice
efectuând şi desenele respective).
Pentru a realiza această etapă,
avem posibilitatea să utilizăm un
soft educaţional original sau din
lecţiile AEL.
- Acum să studiem ce se întâmplă în
triunghiul ABC, dreptunghic în A
şi de înălţime [AD]:
Studiaţi triunghiurile DCA şi ACB. Cum sunt? Demonstraţi!
Exprimaţi lungimea segmentului AC în funcţie de DC şi
BC. Aţi desoperit o teoremă numită teroema catetei!
Studiaţi triunghiurile DBA şi ABC. Cum sunt?
Demonstraţi!
Exprimaţi lungimea segmentului AB în funcţie de DB şi
BC.
Adunaţi cele două relaţii! Ce observaţi?
Aţi descoperit terorema lui Pitagora. Felicitări!
- Aplicând această teoremă, daţi răspunsul cerut de propietarul lacului.
- Vă prezint câteva date despre Pitagora.
- Să rezolvăm cîteva probleme aplicând această teoremă…
- Tema de casă este ……..
- La revedere!
15
câştigătoare, câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare, vor fi dotate cu 4 dispozitive
multi-touch, smart board, videoproiector, laptop, server.
Vă prezentăm câteva opinii ale domnului profesor Radu Jugureanu, Department
Manager-AeL Educational Content, SIVECO Romania:
16
Exemplul nr. 1
Misterul “cazului de congruenţă” U.U.U
După finalul orei de matematică, am avut de pus o întrebare desprinsă din tema
pe care am avut-o. Aşa că l-am întrebat pe domnul profesor de matematică dacă există
cazul de congruenţă U.U.U. Dumnealui mi-a
prezentat două triunghiuri echilaterale care
au toate unghiurile respectiv congruente, dar
nu sunt congruente. Mi-a spus că acestea sunt
triunghiuri asemenea şi că despre această
noţiune vom vorbi în curând în cadrul unui
nou şi interesant capitol.
Dar a doua zi, i-am adresat o altă
intrebare referitoare la prima. Şi anume,
dacă :
ABCD- paralelogram
DB- secantă pentru DC şi AB => < BDC <DBA (alterne interne)
CA- secantă pentu DC şi AB => <DCA≡ <BAC (alterne interne)
<DOC≡ <BOA (ughiuri opuse la vf.)
Deci triunghiurile DOC şi BOA au unghiurile respectiv congruente şi sunt
triunghiuri congruente.
Domnul profesor a urmărit ce aveam de zis in timp ce făceam desenul şi mi-a
explicat faptul că într-un paralelogram diagonalele se înjumătăţesc, deci cele două
triunghiuri sunt congruente conform cazului ULU sau LUL .
Dacă vă întrebaţi care este legătura cu Eminescu, răspunsul e simplu: nici cea mai
mică legătură. Această întrebare (dacă există cazul de congruenţă U. U. U.), mi-a fost
adresată pentru prima dată în carieră. Interesant este faptul că întrebarea nu a venit de la
numeroşii olimpici de care m-am bucurat în cei 25 de ani de activitate didactică, ci de la o
elevă absolut obişnuită. Întrebarea este o consecinţă a modului de lucru în cadrul cursului:
elevii sunt puşi în situaţia de a-şi construi propria cunoaştere. Trebuie să menţionăm
faptul că exemplul anterior a fost cizelat de mai multe ori până a ajuns la această formă,
profesorul corectând erorile inerente ale elevei: erori de exprimare, erori de
tehnoredactare, erori ştiinţifice etc.
Exemplul nr. 2
Tema dată elevilor:
0. Studiaţi poezia “LUCEAFĂRUL” de Mihai Eminescu.
1. Sunteţi unul din studenţii anului 1882, tocmai aţi încheiat cu succes sesiunea de
examene. Seara, împreună cu colegii tăi, mergi la o terasă pentru a sărbători
evenimentul. Într-un colţ, la o masă ia loc un om îngândurat. Unul dintre voi
observă că e vorba de Mihai Eminescu.
Cum vei reacţiona?
2. Întrebare de nota 10: “De ce 1882?”
17
Mă aşteptam să nu primesc răspunsul, doream ca elevii să se documenteze, apoi poate
aflam ceea ce am întrebat.
Surpriză: răspunsul a fost dat instantaneu de către un elev:
“- Aţi ales anul 1882 pentru că atunci a fost finalizată poezia Luceafărul.
- Felicitări! Cum ţi-ai dat seama?
- Din context, dar am citit undeva un material pe această temă. ”
Exemplul nr. 3
Tema dată elevilor:
0. Studiaţi poezia “LUCEAFĂRUL” de Mihai Eminescu.
1. Identificaţi în această poezie o referire la teoria relativităţii, teorie eleborată după
moartea poetului de marele savant Albert Einstein. Argumentaţi alegerea voastră.
Răspunsul unui elev (după a treia încercare):
“Porni luceafărul.Creşteau
În cer a lui aripe,
Şi căi de mii de ani treceau
În tot atâtea clipe.”
Conform acestei teorii, obiectele aflate in mişcare relativistă, îşi măresc masele
de repaus şi densităţile, iar timpii măsurati de un ceas, solidar cu obiectul in mişcare,
sunt mai mici, adică timpul se scurge mai încet.
Bişoc Eduard,
clasa a VII-a H
18
Eminescu printre contemporani
Pe la anul 1882, într-un vechi local cu ziduri groase, cu pereţi cenuşii precum
norii de dinaintea unei furtuni, cu tavanul arcuit, cu o atmosferă numai bună pentru a-ţi
potoli setea bând un pahar de vin bun, la o masă, nişte tineri studenţi se refac după o zi
obositoare de facultate.
Tinerii petrec fără oprire, în minţile lor înfiripându-se următorul vers: ”Atât de
fragedă, te asemeni cu floarea albă de cireş…”, care aparţine lui Mihai Eminescu. Acest
vers face referire la fata care a fost luminişul tinereţii marelui poet.
Între timp, un bărbat cu fruntea înaltă, cu plete negre şi cu faţa palidă se aşează
la o masă îndepărtată şi, rezemându-şi fruntea în pumn, cere un pahar de vin.
“Cu faţa spre părete, mă lăsă printre străini,
Să-ngheţe sub pleoape a ochilor lumini.
Şi când se va întoarce pământul în pământ,
Au cine o să ştie de unde-s, cine sunt? ”
Unul dintre studenţi, observându-l pe cel dat la o parte, se apleacă spre ceilalţi şi
le şopteşte un nume “Eminescu!!!”. Studenţii au amuţit, clădind biserică de tăcere în
noaptea vinului. Şi toţi au rămas cu capetele întoarse şi ochii mari spre profilul de
singurătate al noului venit. Apoi, trezindu-se din uitarea de sine, s-au sfătuit între ei cu
“şopa-şopa”, ajungând până la urmă la o înţelegere. Şi-au pus banii laolaltă, după care
i-au dat crâşmarului.
După un timp, cârciumarul vine, din noaptea beciului, ca de la Înviere, cu o
lumânare a cărei flacără se reflectă în şipul cuprins în pânze de păianjen. Tânărul, luând
moaştea beciului cu evlavie se îndreaptă spre masa celui cu tâmpla rezemată în pumn,
hotărât să cinstească cu el un pahar din cel mai bun vin al timpului.
Dar înainte ca buza marelui poet să ajungă la pahar, ochiul lui a întâlnit aur
grav, iar nara a simţit mirosul frunzei de nuc a unei toamne de mult scuturate.
Umplându-şi pieptul cu aur, nucă şi trecut, le mulţumeşte din suflet şi îi întreabă
dacă este vrednic de un asemenea Cotnar.
Tânărul, ridicând paharul spune:
- Doar doi români sunt vrednici să bea acest Cotnar, unul dintre ei fiind Ştefan
Cel Mare, iar celălalt Mihai Eminescu.
Dar astăzi, în zi de Înviere fiul ridică din mormânt mâna tatălui, cu Cotnarul de
atunci, ciocnind cu Eminescu la Cina cea de Taină a neamului românesc.
Bibliografie:
Album literar gastronomic
Scris de: Octavian Stoica şi Marius Vulpe
Editat de revista Viaţa Românească, Bucureşti, octombrie 1983
Material realizat de:
- Croitoru Ana
- Bunduruş Iulia
- Pîrvu Talida
- Cara Andrada
Clasa a VII-a H, Şcoala cu Clasele I-VIII nr. 7 „Sf. Maria” Timişoara
19
P. S. Întâmplarea este absolut autentică, studentul care a descris-o fiind tatăl
scriitorului Ionel Teodeoreanu. Elevii s-au inspirat din articolul apărut în cartea
menţionată şi au elaborat acest eseu.
Deoarece ai ales numere consecutive, avem , deci prin înlocuire, vom obţine
relaţia:
20
utilizare a aplicaţiei. În imaginea anterioară se poate vedea materialul elevei. Deşi acest
material are câtvea stîngăcii, inerente vârtsei, trebuie remarcat spiritul de observaţie al
elevei. I s-a atras atenţia, ca pe viitor să fie mai
atentă la redactarea materialelor.
Elevii clasei respective au realizat şi alte produse
software în care plecând de la poeziile lui Mihai
Eminescu au compus probleme de matematică
transpuse în format electronic, iar materialele
respective au fost publicate pe site-ul cursului.
Astfel, am atins cel puţin cinci domenii ale
cunoaşterii: limba şi literatura română,
matematica, istorie, educaţie plastică, respectiv
tehnologia informaţiei şi comunicaţiei. Deci putem vorbi cu adevărat despre
interdisciplinaritate.
Vă prezentăm câteva din materialele elevilor. Menţionăm faptul că fiecare titlu din partea
stângă a imaginii următoare reprezintă un articol eleborat de elevi. În aceste articole sunt
tratate din punct de vedere social şi istoric evenimentele din timpul domniei lui Mircea
cel Bătrân.
Compunerea unor probleme şi testarea corectitudinii rezultatului oferit de cel care rezolvă
problema respectivă:
Problema numărul 1
Problema numărul 2
În cadrul acestei probleme s-au aplicat cunoştinţele noi, dobândite în urma studierii lecţiei
Teorema lui Thales. Astfel, autoarea materialului a conceput, rezolvat şi transpus într-un
produs software o problemă practică de matematică. Realizând aceste lucruri, eleva a
dovedit faptul că a reţinut, înţeles, este capabilă să aplice teorema studiată. Mai mult
decât atât, a urcat spre cele mai înalte nivelele ale taxonomiei lui Bloom: compunerea,
analiza şi evaluarea unei probleme.
21
O altă elevă a venit cu o idee originală: a formulat şi demonstrat câteva cazuri de
congruenţă pentru paralelograme. Este foarte interesant faptul că toată această
efervescenţă de idei apare la clasa unde, având la dispoziţie o oră pe săptămână, lucrăm
cât mai mult posibil pe baza principiilor învăţării centrate pe elev.
Deşi acest articol este dedicat profesorilor de matematică, am inclus câteva desene
realizate de elevi în urma sarcinilor trasate de către profesori în cadrul acestui curs
opţional deosebit, Învăţare pentru societatea cunoaşterii.
Vă invităm să accesaţi site-ul http://eminescu2u.wikispaces.com pentru a studia
materialele elevilor!
22