Sa intelegem jurnalismul

John Wilson

John Wilson s-a născut la Londra în 1965. A urmat școala de cancelarie din Hertfordshire și a studiat la
Institutul de Învățământ Superior de la Dorset, obținând o diplomă de licență (Hons) în limba engleză și
media acordată de Universitatea din Southampton în 1988. A lucrat ca reporter ziare locale din nordul
Londrei, înainte de a începe cariera sa de radio în 1990, prezentând și raportând pentru BBC Radio Five
revista The Mix . El a prezentat numeroase programe și seriale despre BBC Radio 4, printre care
Programul sportiv , Statul cultural , Fixatorii , Caleidoscopul , Furtul frumos și alegerea săptămânii . De
asemenea, a realizat caracteristici și documentare pentru Radio One și Five Live și a scris despre aspecte
artistice și culturale pentru publicații, inclusiv The Observer și The Art Newspaper .

“Volumul de faţă este expresia reflecţiei critice asupra jurnalismului englez contemporan a unui
profesionist ce a acumulat peste treizeci de ani de experienţă. O astfel de abordare din interiorul breslei
are un avantaj major - ea oferă posibilitatea relevării interdependenţelor şi constrângerilor profesionale,
precum şi a soluţiilor găsite de o comunitate matură diferitelor disfuncţii apărute în exerciţiul
profesional."(Marian Petcu)

Bucuria de libertate a constrangerilor pe care au trait-o media din Romania a adus cu ea o serie de
comportamente si dovezi, mai mult sau mai putin bune sau profesionale, printre care si cautarea de
modele.

A urmari sincronizarea cu zone profesionale carora le asociezi performanta este un act legitim si
presupune, aproape intotdeauna, o aderenta relativa la un model. Numai ca in jurnalism, ca de altfel si
in alte profesii, exista o reprezentare oarecum mitologizanta asupra practicilor profesionale vestice,
lucru sesizabil prin analiza sumara a discursului jurnalistic (indeosebi al jurnalistilor despre ei insisi), dar
mai ales prin lectura acestei lucrari si raportarea permanenta la realitatile autohtone. Volumul de fata
este expresia reflectiei critice asupra jurnalismului englez contemporan a unui profesionist ce a
acumulat peste treizeci de ani de experienta. O astfel de abordare din interiorul breslei are un avantaj
major - ea ofera posibilitatea relevarii interdependentelor si constringerilor profesionale, precum si a
solutiilor gasite de o comunitate matura diferitelor disfunctii aparute in exercitiul profesional.
Comparatiile dintre media britanice si cele romanesti nu sunt intotdeauna defavorabile celor din urma.
Este de prisos precizarea ca ne referim la doua sisteme media inegale ca traditie, amploare, diversitate si
evolutie din punct de vedere juridic si politic. In primul rand, lectura lucrarii ne ajuta sa intelegem ca nu
exista jurnalism perfect, ci jurnalism, practici profesionale mai mult sau mai putin apropiate de
standardele pe care profesia insasi le stabileste in timp, prin raportare la normele juridice si la feed-
back-ul generat de beneficiarii activitatii jurnalistice. Observam apoi ca problemele lor sunt si
problemele noastre, iar, pe alocuri, probleme specifice lor pot deveni si ale noastre (terorismul,
discriminarea etc.), ceea ce face cu atat mai utila studierea perspectivei oferite de John Wilson. Si unii si
ceilalti constatam inexistenta libertatii absolute de expresie, precum si faptul ca forme de influenta
asupra continuturilor media, mai evidente ori mai subtile, se manifesta la ei, ca si la noi. Constatam, de
asemenea, ca reprosurile jurnalistilor privind reglementarea activitatii editoriale (mai pronuntata in zona
audiovizualului decit in cea a presei scrise), privind institutia secretului (comercial, militar ori judiciar) ca
si cele privind cenzura, pe de o parte, precum si reprosurile publicului in legatura cu intruziunea in viata
privata, nerespectarea regulilor echilibrului si independentei editoriale, absenta protectiei anumitor
minoritati, dramatizarea excesiva etc. sunt aproape ambientale in toate societatile cu sisteme media
liberale, prin urmare si in cele britanica si romaneasca. Diferentele apar in zona standardelor
profesionale cristalizate in timp, a mijloacelor de asigurare a responsabilitatii sociale a media. Spre
deosebire de noi, jurnalistii britanici au instituit reguli functionale, coduri de practica jurnalistica ale
caror prevederi sunt respectate, manifesta preocupari si reactii profesionale (si mai putin emotionale)
fata de orice tentativa de limitare a libertatii lor de miscare. Sa ne amintim ca, recent, celor care doreau
sa legifereze activitatea practicantilor jurnalismului de senzatie, organizatiile profesionale le-au raspuns
cu o prompta si adecvata revizuire a codului jurnalistic - dupa accidentul printesei Diana, breasla insasi a
decis ca intruziunea in viata privata este legitima doar atunci cand vizeaza un interes public major.

Din cuprins:

- Valori editoriale;

- Evenimente violente;

- Practici contestate;

- Interes de stat;

- Audienta